PATOLOGIA

CHIRURGICALĂ A
GLANDEI TIROIDE
Conf.dr. Dragos F. VOICU
 ANATOMIE
• cea mai mare glandă a sistemului endocrin
uman;
• are o greutatea de 5-6 g la nou-născut, şi de
15-18 g la adult;
• este mai mare la femei decât la bărbaţi;
• este situată în regiunea antero-laterală a gâtului;
• este un organ nepereche de culoare gălbuie-roz,
cu o consistenţă moale;
• are doi lobi de formă ovală, ce se dispun de o
parte şi de alta a laringelui şi traheii, uniţi
printr-un istm; în 50-60% din cazuri, o
prelungire, lobul piramidal, se întinde înspre
osul hioid.
• are o capsulă proprie ce trimite prelungiri în interiorul
glandei;
• este învelită întro dedublare a fasciei cervicale mijlocii,
aderentă de trahee, teaca vasculonervoasă în care se află
artera carotidă, vena jugulară şi nervul vag;
• anterior, glanda vine în raport cu muşchii subhioidieni;
• între capsula proprie şi capsula fibroasă, dependentă a
fasciei cervicale mijlocii, se află posterior, glandele
paratiroide;
• irigaţia arterială este asigurată de arterele tiroidiene
superioară şi inferioară;
• venele se deschid în venele jugulare şi trunchiul venos
brahiocefalic stâng;
• limfaticele merg în ganglionii cervicali profunzi şi
pretraheali;
• inervaţia este dată de ramuri din nervii laringieni superior
şi inferior şi din cei trei ganglioni simpatici cervicali.
• glanda tiroidă produce doi hormoni
principali, tiroxina (T4) şi tironina (T3):
- stimulează metabolismul general;
- influenţează asupra termoreglării
organismului;
- stimulează la copii creşterea scheletului;
- influenţează asupra compoziţiei
sângelui;
- intensifică excitabilitatea sistemului
nervos.
• hormonii sunt depozitaţi în foliculi,
unde sunt legaţi de o proteină, formând
tiroglobulinele;
• pentru elaborarea hormonilor este nevoie
de iod, care este furnizat prin
alimentaţie;
• tiroida produce şi calcitonina, antagonist
al hormonului paratiroidian, scade
pragul calcemiei şi stimulează
osteogeneza.
 REGLAREA SECREŢIEI
TIROIDIENE
• secreţia tiroidiană este adaptată necesităţilor
metabolice ale organismului;
• reglarea secreţiilor prin 2 mecanisme:
- concentraţia iodurilor intratiroidiene;
- TSH (thyroid stimulator hormon) secretat de
celulele bazofile ale hipofizei anterioare şi
stimulează secreţia tiroidiană prin:
- facilitarea sintezei;
- eliberarea hormonilor în sânge;
• secreţia TSH este dependentă de:
• nivelul sanguin al hormonilor
tiroidieni (rol frenator);
• secreţia de TRH (thyroid releasing
factor), neurohormon secretat de
hipotalamusul anterior, cu rol
stimulator;
 HIPOTIROIDIA
• deficitul de hormoni tiroidieni;
hipotiroidism primar:
• aport insuficient de iod;
• alterarea parenchimului glandular;
• guşă;
• tiroidite;
• neoplasm;
• tulburări de hormonosinteză;
• tiroidectomie;
 hipotiroidismul secundar:
• boli ale glandei pituitare:
- insuficienţa globală a antehipofizei
(lipsa TSH);
• boli ale hipotalamusului.
• deficitul de hormoni tiroidieni → mixedem;
• simptome:
– slăbiciune, oboseală, iritabilitate, depresie;
– căderea părului, păr uscat şi aspru;
– paloare şi uscăciunea pielii;
– scăderea puterii de concentrare, memorie deficitară;
– creştere în greutate;
– intoleranţă la frig;
– constipaţie;
– crampe musculare;
– durere musculară;
– ciclu menstrual dereglat;
– puls lent. 
 HIPERTIROIDIA
• excesul de hormoni tiroidieni;
• cauze:
- boala Basedow (hiperfuncţia întregii
glande);
- adenomul toxic (hiperfuncţia unei
zone limitate a parenchimului
glandular);
 factorii determinanţi:
- traumatismele psihice repetate şi de
durată, emoţiile negative puternice);
- infecţiile de focar;
- virozele;
- intoxicaţiile cu tiroxină;
- tumorile benigne sau maligne;
 factorii favorizanţi:
- profesia cu suprasolicitări nervoase;
- leziuni preexistente ale tiroidei
(guşă, tiroidite);
- surmenajul fizic şi psihic;
- situaţiile conflictuale în activitatea
profesională sau în familie.
• simptome:
- lipsa de energie, pacienţii se simt extenuaţi;
- nervozitate, anxietate, iritabilitate;
- intoleranţă la căldură, transpiraţie;
- tremur fin al extremităţilor;
- apetit crescut (poftă de mâncare foarte bună)
însoţit paradoxal de pierdere în greutate;
- palpitaţii;
- diaree;
- stare de slăbiciune generală;
- modificări ale pielii (mai caldă, transpirată,
foarte fină);
- dificultate la înghiţire.
 EXPLORAREA PARACLINICĂ
• dozarea hormonilor tiroidieni şi TSH;
• determinarea anticorpilor antitiroidieni
circulanţi;
• scintigrafia tiroidiană;
• ecografia tiroidiană
• radiografia cervicală;
• radiografia toracică;
• radiografia de şa turcească;
• laringoscopia;
• ECG;
• metabolismul bazal;
• reflexograma achiliană.
 GUŞA TIROIDIANĂ
• mărirea de volum a glandei prin
proces hiperplazic de natură
distrofică, localizat în foliculi sau
ţesutul conjunctiv;
• guşa endemică → factorii de mediu;
• guşa sporadică → factorii
individuali;
 FACTORII DE MEDIU
• carenţa de iod;
• poluarea apelor;
• consumul de sustanţe guşogene:
- varză, mazăre, soia, sfeclă, linte, fasole;
• tiocianaţii şi derivaţii de tiouracil;
• medicamentele guşogene:
- iodul, PAS, sulfamidele, rezorcina,
fenilbutazona, corticoizii, sărurle de cobalt;
• condiţiile economico-sociale
necorespunzătoare;
 FACTORII INDIVIDUALI
• vârsta;
• sexul;
• factori genetici;
• tiroida ineficientă biologic;
• pierderi anormale de iod;
• factori endocrini şi nervoşi.
• mărirea de volum a glandei, consistenţă
fermă (guşa parenchimatoasă şi
fibroasă), pseudofluctuentă (guşa
chistică), moale şi pulsatilă (guşa
vasculară), neomogenă (guşa nodulară);
• complicaţii:
- infecţioase → strumita;
- hemoragiile interstiţiale;
- degenerescenţa malignă;
- hipertiroidizarea;
 compresiunile elementelor anatomice ale
gâtului;
• voce bitonală, dispnee, tiraj, cornaj,
fenomene asmatice, afonie;
• disfagie;
• cefalee;
• tahicardie;
• edemul extremităţii cefalice;
• sindromul Claude Bernard Horner (mioză,
enoftalmie, micşorarea fantei palpebrale).
 TRATAMENT
PROFILACTIC
• asigurarea necesarului cotidian de
iod (sare iodată sau tablete de iod)
• măsuri igenico-sanitare de
salubrizare a surselor de apă, a
caselor;
• echilibrarea regimului alimentar;
 CURATIV
• tiroton (pentru blocarea axului
hipofizo-hipotalamo-tiroidian);
• asigurarea necesarului hormonal;
• suprimarea alimentaţiei sau medicaţiei
guşogene;
• administrarea de iod mineral la
pacienţii cu deficit real de iod;
• tratament chirurgical.
 TIROIDITELE
ACUTE
• frecvent la sexul feminin între 20-40 ani
legat de administrarea
anticoncepţionalelor;
• infecţii transmise pe cale hematogenă
(pneumonie, gripă, rujeolă);
• infecţii de vecinătate (amigdalite,
flegmon al gâtului, traumatism direct al
glandei).
• debut brusc cu febră, frisoane, dureri
vii cervicale anterioare exacerbate de
mişcările de deglutiţie, tumefierea
glandei (uneori cu fenomene de
compresiune: dispnee, disfagie,
răguşeală), alterarea stării generale;
• fluctuenţă locală, edem al ţesuturilor;
• fistulizare la tegument, esofag, trahee
sau torace.
• tratament profilactic şi chirurgical
(incizie, drenaj al colecţiei).
 CRONICE
• Tiroidita lemnoasă Riedll (guşa de
fier, sex masculin);
• Tiroidita limfomatoasă Hashimoto
(autoimună, mai frecventă la sexul
feminin).
 CANCERUL TIROIDIAN
• 1% din totalul neoplaziilor;
• frecvent între 40-65 ani, la sexul feminin;
• factorul principal de risc iradierea externă a
capului şi gâtului cu doze reduse de radiaţii
ionizante;
• majoritatea cazurilor se prezintă cu nodul
tiroidian asimptomatic;
• creşterea în dimensiuni a nodulului determină
compresiune;
• debut cu metastaze ganglionare laterocervicale,
mai rar la distanţă.
 DIAGNOSTIC PARACLINIC
• ecografia → nodul;
• scintigrafia tiroidiană cu iod131 sau
techneţiu;
• puncţia biopsie cu ac fin ţintită a
nodulilor;
• radiografiile standard;
• ecografia hepatică;
• scintigrama osoasă;
• dozarea calcitoninei şi a antigenului
carcinoembrionar.
• diseminare pe cale limfatică şi
hematogenă;
• interesaţi ganglionii jugulari;
• metastaze pe cale hematogenă în plămân,
oase, ficat, rinichi, creier;
• tratament:
- chirurgical;
- radioterapic;
- hormonal.
 FACTORI PROGNOSTICI
• dimensiunea nodulilor peste 5 cm.;
• extensia tumorii prin capsula tiroidiană;
• vârsta peste 40 ani;
• prezenţa metastazelor;
• tipul histologic (carcinoamele
anaplazice au rata de supravieţuire
foarte scăzută).
*** prognostic grav.