Med Muncii

This PDF is Created by Simpo Word to PDF unregistered version - http://www.simpopdf.
com
Pneumoconioze
Pneumoconiozele sunt boli profesionale produse de pulberi anorganice.

Patologia produsa la nivel pulmonar de expunerea profesionala la pulberi minerale poate
interesa:
- caile aeriene, realizand boli obstructive (bronsita cronica) prin inducerea unui proces
inflamator si/sau de fibroza in peretele cailor aeriene;
- parenchimul pulmonar, realizand doua tipuri de afectiuni: fibroze parenchimatoase
(pneumoconioze) si afectiuni distructive (emfizem pulmonar).
Parenchim pulmonar:
 interstitiul (unitatea functionala a plamanului la nivelul careia se realizeaza schimburile
gazoase) definit ca spatiu dintre membrana bazala alveolara si membrana bazala
capilara;
 ductele alveolare/alveolele;
 capilarele;
 tesuturile: peribronsic, perivascular, perilimfatic, peribronsiolar.
Pneumoconioze
= sunt boli pulmonare cronice din categoria fibrozelor parenchimatoase, cauzate de inhalarea
repetata in conditii de expunere profesionala a pulberilor minerale cu potential fibrogen.
Etiologie
Factorul etiologic principal este reprezentat de pulberi.
Pulberile reprezinta aerosoli de particule inerte (lipsite de viata), formate in cursul procesului
tehnologic si care apoi sunt inhalate de lucratori pe parcursul activitatii profesionale.
Conditii de patogenitate:
 diametrul particulelor <3 μm pentru a putea patrunde in alveole si interstitiul pulmonar
 concentratia in aer a pulberii “alveolare” trebuie sa depaseasca valoarea limita admisibila
 pulberile trebuie sa aiba stabilitate in aer si suprafata specifica mare (sa fie fine)
 chimic trebuie sa contina anumite componente: SiO2 alomorf, varietati de azbest sau
carbune
 proprietati fizice- incarcatura electrica, forma particulelor, duritatea, solubilitatea.
Clasificare
Pneumoconioza colagena- pulberi fibrogene:
 alterarea permanenta sau distrugerea structurii alveolare normale;
 reactie interstitiala de tip colagen;
 evolutia ireversibila a reactiei, continua chiar dupa incetarea expunerii;
 tulburari functionale ventilatorii, este invalidanta.
Ex. silicoza, azbestoza
Pneumoconioza necolagena- pulberi nefibrogene:
 pastrarea intacta a structurii alveolare
 reactie interstitiala minima de tip reticulinic
 nu evolueaza dupa incetarea expunerii
 nu se insoteste de tulburari functionale si nu este invalidanta.
Ex. antracoza, sideroza, talcoza, micatoza.
Pneumoconioza mixta- elemente ale ambelor tipuri de reactie, colagena si necolagena
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii

Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
Dr. Claudia Handra- asistent universitar
This PDF is Created by Simpo Word to PDF unregistered version - http://www.simpopdf.com
pulberi mixte fibrogene si nefibrogene, inhalate concomitent sau succesiv. ( exemple:

silicosideroza, silicoantracoza).
Timp de expunere (TE)= durata de la inceputul pana la incetarea expunerii profesionale la
pulberi pneumoconiogene.
Timp de retentive (TR)= durata de la inceputul expunerii profesionale la pulberi
pneumoconiogene pana in momentul examinarii.
Elementul de baza in diagnosticul unei pneumoconioze il reprezinta radiografia pulmonara
standard.
Clasificarea international a radiografiilor (ILO 2011):
 varianta scurta
 varianta extinsa .
Silicoza
Silicoza este una dintre cele mai vechi boli profesionale, cunoscuta inca de pe vremea lui
Hipocrate, fiind o boala de o gravitate deoasebita, provocata de inhalarea pulberilor cu continut
de dioxid de siliciu liber cristalin (SiO2 l.c.). Este ireversibila si progreseaza chiar dupa
incetarea expunerii.
Definitie
 pneumoconioza colagena cauzata de inhalarea timp indelungat a pulberilor
anorganice care au in compozitie concentratii crescute de SiO2 l.c., fiind incadrata in
categoria fibrozelor pulmonare nodulare.
Datele statistice privind incidenta silicozei in Romania o situeaza pe locul 2 dupa afectiunile
prin suprasolicitarea aparatului locomotor.
Etiologie
 Dioxid de siliciu liber cristalin
Dioxidul de siliciu- un mineral cu larga raspandire care intra in structura scoartei terestre.
Se formeaza din siliciu si oxigen in conditii de presiune si temperatura crescute si se prezinta
sub doua forme: cristaline si amorfe.
Formele cristaline au structura tetraedrica cu atomul de siliciu asezat in centru si cu cei 4 atomi
de oxigen dispusi in colturi.
 Cuart
 Tridimit
 Cristobalit
Cristobalitul si tridimitul se gasesc in mod natural in lava vulcanica sau se formeaza prin
incalzirea la temperature inalte a cuartului sau a dioxidului de siliciu amorf. Aceste forme sunt
mai nocive pentru structura pulmonara comparative cu cuartul.
Formele amorfe sunt relativ non- toxice pentru tesutul pulmonar.
- Diatomita
- Silica vitroasa
Pentru a fi silicogene trebuie sa:
- fie una dintre cele 3 stari alomorfice: cuart, tridimit sau cristobalit;
- aiba diametrul mai mic de 3 μm (fractiunea respirabila);
- aiba o anumita compozitie chimico- naturala;
- depaseasca concentratia maxima admisa de varf.
Factori favorizanti:
 Factori specifici ai organismului uman
 Factorii datorati stilului de viata
 Factorii specifici locului de munca
 Factori legati de sarcinile profesionale si organizarea muncii
Locuri de munca si profesiuni expuse:
- mineri, artificieri, vagonetari din minele de feroase si neferoase, de carbuni, de silicati,
ardezie, spatfluor;
- muncitorii de la prelucrarea minereurilor, prospectiuni geologice, statii de flotatie, cariere de
materiale silicoase (cuart, gresie, granit);
- constructii de tuneluri, cai ferate, hidrocentrale, drumuri;
- metalurgie si constructii de masini (sablatori, curatitori, dezbatatori, polizatori, macaragii,
sudori);
- constructia, repararea, demolarea cuptoarelor captusite cu caramizi refractare acide,
semiacide (zidari samotori);
- fabricarea caramizilor refractare acide si semiacide, materiale abrazive (lucratori la masini
de polizat, rectificat, slefuitori metale, frezori, strungari);
- industria sticlei, portelanului si faiantei (preparare, sablare, fasonarea sticlei topite prin
suflare, turnarea manuala a sticlei incalzite, indoire, turnare si presare a sticlei optice pentru
fabricarea lentilelor, polizarea marginilor sticlei si a lentilelor);
- industria care prelucreaza mecanic rocile cuartoase (spargatori, cioplitori in piatra si
marmura, restauratori);
- industria vopselurilor si a materialelor plastice, industria cosmetica (fabricarea fainii de siliciu
ca aditiv).
Durata expunerii
Timpul de expunere= durata de la inceputul pana la incetarea expunerii profesionale la pulberi
silicogene, coincide cu durata efectiv lucrata in mediul silicogen. (minim 5 ani)
Timpul de retentie= durata de la inceputul expunerii profesionale la pulberi silicogene pana in
momentul examinarii.
Timpul de latenta= durata de la inceputul expunerii profesionale pana la stabilirea
diagnosticului de pneumoconioza stadiul I.(peste 15 ani)
Patogenie
- Efectul citotoxic pe care cristalul de SiO2 il are asupra macrofagului alveolar, care a
fagocitat particula de SiO2, moment esential in declansarea fibrozei.
Principalele secvente care se succed :
 dezintegrare macrofagica
 neoformare de colagen (fibroza)
 fenomene imunologice. (ig gama)=fibroblastul moduleaza r. inflamat
SiO2- interstitiu- macrofage- fagolizozom- eliberarea continutului enzimatic si a cristalului in
citoplasma macrofagului- dezintegrare- fenomenul se repeta.
- Radicali liberi
- Enzime proteolitice
- Factori chemotactici PMN, eozinofile, lipide.
- Fenomene imunologice- autoantigene de natura lipoproteica sau polizaharidica in urma
agresiuni particulelor de cuart cu producere de autoanticorpi.
Asocierea silicozei cu boli autoimune.
Anatomie patologica
Macroscopic- plamanul silicotic este usor rigid, hiperpigmentat, cu aderente pleurale fibroase,
reactie fibroasa, chiar calcificari ale ganglionilor hilari si uneori cu leziuni tuberculoase apicale
sau sub claviculare.
Microscopic- leziunea elementara are aspect nodular, localizare peribronsiolara sau
perivasculara, initial o distributie predominanta in lobii superiori , fara sa intereseze zona
apicala.
Nodulul silicotic este format din 2 zone:
- zona centrala (fascicule fibrohialine concentrice si eventual particule de SiO2- zona
areactiva)
- zona periferica (halou de celule- fibroblasti, macrofage, plasmocite, mastocite, fibre de
reticulina- zona activa).
Diagnostic pozitiv
Diagnosticul de silicoza se stabileste numai de catre comisiile de pneumoconioze organizate
la nivelul clinicilor de medicina muncii.
1. Stabilirea expunerii profesionale
- anamneza profesionala care arata circumstantele etiologice, profesiunile avute,
riscurile existente la locurile de munca, timpul de expunere la pulberi de SiO2 lc.
- buletine de determinari de pulberi
2. Tablou clinic
- Tuse seaca sau productiva daca apar afectiuni concomitente respiratorii
- Dispnee progresiva de efort
- Dureri toracice
- Hemoptizie
Examenul obiectiv poate fi normal in situatia de debut sau in cazul afectarii usoare a functiei
pulmonare. Pot fi prezente semne de bronsita cr., emfizem, hipertensiune pulmonara.
3. Examene paraclinice si de laborator
Examene paraclinice
Element esential de diagnostic- radiografia pulmonara standard.
Clasificarea anomaliilor radiologice in concordanta cu codificarea stabilita de Biroul
International al Muncii.
Clasificarea internationala utilizeaza o codificare atat pentru leziunile de fibroza cat si pentru
leziunile asociate acesteia. In general este vorba despre opacitati care sunt codificate in functie
de: forma, marime, abundenta, distributie.
Opacitatile mici cu -aspect nodular si diametrul sub 1 cm, caracterizeaza silicoza simpla.
Sunt: opacitati rotunde (nodulare), cu contur regulat, de intensitate subcostala sau costala,
distribuite simetric in ambele campuri pulmonare, localizate initial in campurile pulmonare
mijlocii cu migrare spre campurile superioare (respecta totdeauna varfurile), care au tendinta sa
conflueze si sa formeze opacitati mari.
Opacitatile cu: - caracterele descrise si cu d<1,5 mm- se codifica - "p"
- caracterele descrise si cu d=1,5-3 mm- se codifica - "q"
- caracterele descrise si cu d=3-10 mm - se codifica - "r"

Densitatea opacitatilor se refera la multitudinea opacitatilor si se codifica:
- absenta opacitatilor=0
- putine opacitati=1
- numeroase opacitati=2
- foarte numeroase opacitati=3
Opacitatile mari cu diametrul>1 cm caracterizeaza fibroza masiva progresiva (FMP)- forma
evolutiva severa a silicozei [13].
Se codifica:
„A”- o opacitate mare intre 10- 50 mm sau mai multe opacitati, fiecare avand un diametru mai
mare de 10 mm, dar suma diametrelor nedepasind 5 cm.
„ B”- una sau mai multe opacitati mai mari sau mai numeroase decat cele din categoria A si a
caror suprafata sumata nu depaseste echivalentul zonei pulmonare superioare drepte (zona de
plaman care se intinde intre marginea superioara a hilului si varful pulmonar)
„ C”- una sau mai multe opacitati a caror suprafata sumata depaseste ca intindere echivalentul
zonei pulmonare superioare drepte.
In afara leziunilor caracteristice silicozei au fost codificate si alte leziuni ce pot coexista cu
leziunile silicotice astfel:
cp = imaginea radiologica sugestiva pentru cordul pulmonar cronic
tb = prezenta leziunilor tuberculoase sau sechelelor
hi = hiluri mari
px = imagine de pneumotorax
em = leziuni de emfizem
es = calcificare circumferentiala in "coaja de ou" a ganglionilor hilari, imagine care apare
la 5-10% dintre pacientii cu silicoza.
Pe baza modificarilor radiologice se realizeaza o stadializare a silicozei:
stadiul I = 1p, q, r
stadiul I/II = 2p, q, r
stadiul II = 3p, q, r
stadiul III =fibroza masiva progresiva- prezenta leziunilor mari A, B, C
Tabloul functional respirator in formele initiale ale bolii poate fi normal. Modificarea
caracteristica a functiei respiratorii la pacientii cu silicoza este de tip restrictive. In formele
avansate de boala disfunctia ventilatorie poate sa fie de tip mixt.alte anomalii decelabile chiar in
stadia precoce inainte de instalarea disfunctiei restrictive sunt:
-scaderea transferului alveolo- capilar al CO,
-reducerea presiunii partiale a oxigenului initial la efort, apoi si in repaus in stadiile avansate ale
bolii,
- modificari de elasticitate si de complianta pulmonara.
Lavaj bronho-alveolar- ca procedura de diagnostic etiologic si ca element de apreciere a
evolutiei silicozei la pacienti cu modificari radiologice de tip interstitial. Se determina:
-numar crescut de macrofage, IL1, fibronectina, Ig.
La microscopul cu lumina polarizata se pot detecta particule de cuart.
Biopsie pulmonara- prezenta nodulilor silicotici localizati in vecinatatea bronhiolelor
respiratorii.
Alte investigatii: bronhoscopia, mediastinoscopia, bronhografia- necesare pentru diagnosticul
complicatiilor sau al unor asociatii morbide.
Forme clinice
- forma comuna cronica a bolii- silicoza – expuneri prelungite (10- 20 ani) la concentratii
mari de pulberi silicogene.
- forma acuta- expuneri scurte (2- 4 ani) la pulberi cu continut foarte crescut de SiO2 lc si
evolueaza rapid spre insuficienta respiratorie.
- forma accelerata- 5-10 ani de expunere la concentratii crescute de SiO2 lc.
Histopatologic poate imbraca aspect de FMP.
Diagnostic diferential
 tuberculoza pulmonara miliara
 hemosideroza din stenoza mitrala sau post traumatica
 manifestari pulmonare din unele colagenoze: sclerodermie, LES, periarterita nodoasa
 boli infectioase pulmonare: micoze, viroze, ricketsioze
 alte pneumoconioze: pneumoconioza minerului la carbune, sideroza, talcoza
 sarcoidoza
 fibroza pulmonara idiopatica interstitiala
 carcinomatoza pulmonara
 bronhopneumonie
 histiocitoza cu cellule Largenhans.
Boli asociate:
- Tuberculoza pulmonara. Asocierea silicoza-tuberculoza (silicotuberculoza) presupune
existenta unui proces tuberculos activ.
- Bronhopneumopatie cronica obstructiva
- Boli autoimmune
- Afectare renala- albuminurie crescuta
- Neoplasm pulmonar
Complicatii
- infectioase- infectii respiratorii nespecifice si TBC
- bronsita cronica;
- emfizemul pulmonar
- pneumotorax spontan
- insuficienta pulmonara
- cord pulmonar cronic secundar HTP
Principii de prevenire si de tratament

Prevenire
Masurile medicale de prevenire a aparitiei silicozei sunt deosebit de importante in

contextul in care silicoza este o boala ireversibila care progreseaza chiar dupa incetarea
expunerii. Supravegherea expusului profesional la SiO2 lc se realizeaza de catre medicul de
medicina muncii prin: examene medicale la angajare, periodice, la reluarea muncii, spontane, in
cadrul carora se efectueaza: monitorizarea clinica, spirometria si radiografia pulmonara
standard. Interpretarea radiografiilor pulmonare standard se face obligatoriu de comisiile de
pneumoconioze organizate la nivelul clinicilor de medicina muncii.
Masuri tehnico- organizatorice

-Tratament
Tratament etiologic- intreruperea expunerii profesionale la pulberi silicogene. (nu)

Tratament patogenic de modulare a fibrozei – cercetari.
Tratament simptomatic- tratarea intercurentelor respiratorii si a complicatiilor.
-Transplant pulmonar
-Trat complicatiilor
Azbestoza
Azbestul
= denumire generica pentru silicati naturali cristalini cu structura fibroasa.
Afectiuni associate expunerii la azbest:
Patologie benigna
- Azbestoza
- Pleurezia benigna azbestozica
- Placile pleurale
- Pahipleurita
- Atelectaziile rotunde
Patologie maligna
- Carcinom bronhopulmonar
- Mezoteliom malign
- Alte tumori maligne: cancer laringian
Istoric
- Utilizat dinainte de 4500 i.e.n.
- Amploare sf. sec. al XIX- lea- Canada, Rusia, Africa de Sud, China
- 1906- 50 de cazuri de fibroza pulmonara- Auribeault, corpi azbestozici- Marchand
- Din 1950- problema de sanatate publica
Mineralogie
 Crisotil- clasa serpentinei, origine vulcanica, structura cilindrica
Cel mai utilizat tip de azbest
Rezistent la caldura si tractiune, chimic la alcaline
Utilizat pentru produse textile
 Amfiboli- origine sedimentara, fibre mai rigide, dispuse in lanturi
Rezista la acizi si caldura
 Crocidolit (azbestul albastru)- tesaturi, izolator, asociat cu mezoteliomul
 Amozit- aspru- izolator
 Antofilit, tremolit, actinolit
Crisotilul- 95% din productia de azbest, utilizat pentru azbociment.
Din 2007 in Romania este interzisa utilizarea azbestului. A fost inlocuit cu alte materiale
izolatoare si rezistente la frecare.
Patogenie
- Fibroza- reactie inflamatorie- proces inflamator- cicatrici
- Cancer- proces in mai multe etape- ADN-ul celulelor tinta sufera mutatii genetice
- Toxicitatea, fibrogeneza, carcinogeneza- influentate de doza, tip de fibra, dimensiuni,

durabilitate, compozitie chimica
- Diametrul fibrelor < 3µ- penetreaza membrana celulara
- Lungimea fibrelor < 3µ- fagocitate si translocate in spatiul pleural
- Lungimea fibrelor>5µ- incomplet fagocitate, raman in tesuturi si pot initia sau
sustine cascada de reactii celulare si moleculare
I. Azbestoza pulmonara
Definitie
= pneumoconioza colagena produsa de inhalarea pulberilor de azbest, caracterizata printr- o
fibroza pulmonara interstitiala difuza, progresiva, cu evolutie catre cord pulmonar cronic si
insuficienta respiratorie si asociata frecvent cu carcinomul bronhopulmonar .
Locuri de munca si profesiuni expuse
 Extractii si prelucrari prin zdrobire, separare, sortare si transport
 Fabricarea azbocimentului
 Fabricarea unor materiale de constructii
 Pardoseli izolante cu clorura de vinil
 Carton de azbest cu rasini, oxizi de Pb si Zn
 Anvelope auto in amestec cu cauciuc
 Tesaturi din azbest cu fibre lungi
 Folosirea produselor in constructii
 Garnituri de azbest
 Izolari anticorozive
 Filtre in industria chimica, alimentara, tigarete
 Demolarea constructiilor din azbociment
 Nave, reparatii auto
 Refolosirea ambalajelor in care a fost transportat azbest
 Utilizarea talcului- azbest pana la 50%
 Productie de spray- uri pentru efecte decorative, termice si ignifuge
Patogenie
Prima agresiune apare imediat dupa expunere la bifurcatiile ductelor alveolare- celulele
epiteliale tip I in perete (leziune initiala). In urmatoarele 48 h creste numarul macrofagelor si
fibroblastilor.
Expunerea cronica determina fibroza peribronsica, apoi difuza.
Macrofagele invadeaza locul injuriei si elibereaza substante: citochine, fibronectina, procolagen
3, factori de crestere, radicali liberi de oxigen, factori de activare ai plasminogenului.
Susceptibilitatea la azbestoza
 Caracteristici ale cailor aeriene mari care influenteaza clearance- ul fibrelor
 Tesut pulmonar mai ingrosat la expusi
 Expusii cu afectarea preexistenta a cailor aeriene
 Modificari in lavaj
Fiziopatologie

- Fibroza pulmonara asociata cu retentie de corpi azbestozici sau cantitati importante de

fibre de azbest
Manifestari clinice
- Simptome- dispnee expiratorie agravata cu progresia bolii, tuse neproductiva-
productiva, dureri toracice
- Semne- crepitatii fine in campurile latero- inferioare la sfarsitul inspirului, apoi posterior,
degete hipocratice, cianoza, reducerea expansiunii toracice
Investigatii paraclinice si de laborator
 radiografie pulmonara standard- infiltrate reticulo-nodulare difuze, campuri pulmonare
inferioare ca fine ingrosari, opacitati fine, neregulate, tip s, t, u, ingrosari pleurale tip
“sticla mata”, aspect de “fagure de miere”, infiltrate grosolane (interpretata de comisiile
de pneumoconioze din clinicile de medicina muncii)
 radiografie in incidenta oblica anterioara dreapta
 tomografie computerizata si CT cu rezolutie inalta
 spirometrie- sindrom restictiv
 lavaj bronhoalveolar- modificari inflamatorii si fibrogene
 examen sputa, frotiu faringian, secretie lacrimala- corpi azbestozici
 oximetrie
 bronhoscopie
 scintigrafie cu Ga 67- inflamatie
Diagnostic pozitiv
 Anamneza profesionala, date obiective de expunere la fibre de azbest
 Tablou clinic
 Investigatii clinice, paraclinice si de laborator
Diagnostic diferential
 Fibroza postinfectioasa localizata bazal
 Tuberculoza
 Granuloame pulmonare
 Alveolita alergica extrinseca
 Sarcoidoza, berilioza
 Alveolita idiopatica Hamann- Rich
 Alte pneumoconioze
 Bronsita cronica cu bronsiectazii
Evolutie si complicatii
20- 40% din cazuri progreseaza ca boala
Incidenta crescuta a cancerului pulmonar
Complicatii:
-bronsita cronica,
-emfizem pulmonar,
-CPC,
-insuficienta respiratorie,
-carcinom bronsic
Tratament
Diagnostic corect
Urmarirea pacientului in timp
Tratamentul corect al complicatiilor
Prevenire
Masuri tehnico- organizatorice
Masuri medicale- cunoasterea riscului, examen medical la angajare, control medical periodic
Examene medicale la angajare, periodic, reluarea activitatii, spontane cu examen clinic,
spirometrie, RPS.
II. Azbestoza pleurala
1.Pleurezia benigna
Definita de: expunerea la azbest, confirmarea radiologica sau prin toracenteza, absenta altor
cauze, absenta tumorii in urmatorii 3 ani.
 Reactie inflamatorie exsudativa nespecifica
 Sub 500 ml lichid
 Asimptomatica 60% cazuri, recurenta 28%
Examen clinic: semne de lichid pleural (matitate, frecaturi).
Evolutie- spontan favorabila sau indica afectiuni maligne pleuro- pulmonare.
Dg- de excludere- radiologic (opacifierea unghiurilor costofrenice), toracenteza, biopsie pleural.
2.Placile pleurale
 Ingrosari focale neregulate ale pleurei parietale in portiunea submezoteliala.
 Cele mai frecvente manifestari ale expunerii la azbest (in special amfiboli).!!!!
Timp de latenta mediu 30 de ani.
Patogenie- efect direct si indirect (fumat).
Morfopatologic- leziuni fibroase hialine.
Microscopic- straturi de colagen avascular acoperite de un strat subtire de celule mezoteliale.
Clinic- asimptomatice in absenta azbestozei, ambele hemitorace, au progresie limitata
La marginea lor se poate dezvolta mezoteliomul.
Radiologic- initial subtiri, ascutite, discrete, opacitati rotunde asezate pe pleura parietala,
suprafata neteda sau neregulata, albe sau gri, OAD (radiografie in incidenta oblica aterioara
dreapta) creste incidenta pana la 50%.
CT arata modificarile precoce, placile mai putin definite.
3.Pahipleurita- NU E SPECIFICA EXP LA AZBEST!

Afecteaza pleura viscerala.
Patogenic- dispozitia fibrelor in parenchimul subpleural, in relatie directa cu fibroza.
Rezulta din: confluarea placilor pleurale, extensia fibrozei subpleurale, sechela a pleureziei
benigne.
Clinic- dispnee in expir, tuse seaca iritativa.
Nu este specifica expunerii la azbest (TBC, chirurgie toracica, traumatisme, medicamente)
Rx- opacitate pleurala continua, suprafata neteda, > 25%, cu rotunjirea unghiului diaphragmatic.
CT- ingrosari pleurale > 8/5/3 cm.â
4.Atelectazii rotunde
- urmare a cicatricilor pleurale si ale tesutului pulmonar adiacent cu retractia tesutului
cicatricial si colapsul partial al tesutului pulmonar adiacent;
- asimptomatice;
- Rx- opacitate pLleurala suspectata ca tumora;
- leziuni rotunde cu diametru intre 2- 7 cm;
- localizare bazala;
- linii curbe extinse spre hil;

- localizare intrapulmonara;
- ingrosari pleurale adiacente;
- separate de diafragm prin tesut pulmonary;
- rata mica de progresie;
- identificarea se face pe incidenta oblica.
Diagnostic- biopsie sau CT, bronhoscopie.
Alveolita alergica extrinseca

-Pneumonia cu precipitine
-Pneumonia prin hipersensibilizare
Istoric
1713: Ramazzini
1920: Champbell “pneumoconioza determinata de pulberi organice”
1962: Pepys si 1965: Molina- vorbesc despre originea imunologica a acestor afectiuni
Definitie = inflamatie imunologic indusa a parenchimului pulmonar, care intereseaza:

- peretii alveolari
- caile aeriene distale
- interstitiul, produsa de inhalarea repetata si sensibilizarea la o larga
varietate de pulberi organice cu dimensiuni mici (1-2mm in diametru).
Etiologie
 agenti microbieni (bacterii, fungi, amoebe);

 proteine animale;
 substante chimice;
 medicamente.
.
Etape de diagnostic pozitiv:
Nu exista elemente patognomonice pentru diagnostic.
1. Anamneza - legatura cronologica intre simptomatologie si expunere.
Necesar sa cuprinda date despre:
 ocupatie,
 ruta profesionala,
 conditii de locuit,
 conditia de fumator / nefumator.
2. Clinica boli:
Se disting 3 forme de boala:
A. Formele acute:
 debut la 6-8 ore dupa contactul cu antigenul,
 tablou pseudogripal,
 crepitatii bazal bilateral.

Rx: opacitati reticulare bazale bilateral.
Rar: aspect de edem pulmonar acut de tip lezional.
B. Formele subacute:
tabloul clinic:
- tuse seaca persistenta,
- subfebrilitate,
- dispnee care se accentueaza,
- astenie,
- stare generala alterata
- crepitatii bazale bilateral.
C. Formele cronice:
- expunere continua: luni- ani,
- clinic:
 tabloul de insuficienta respiratorie,
 manifestari de emfizem,
 manifestari de tip obstructiv,
 manifestari de cord pulmonar cronic.
3.Radiologic
Radiografia. pulmonara standard in:

 formele acute si subacute: infiltrat difuz nodular - in ariile inferioare si mijlocii care
dispar in 15 - 21 zile de la expunere., aspc de sticla mata(acut), reticulo-
nodulor(subacut)
 formele cronice: - fibroza extinsa cu retractie de hiluri;( lez nodulare, liniare,fagure de
miere)
- semne de hipertensiune pulmonara;
- hipertrofie de ventricul drept.
CT cu inalta rezolutie:
 noduli slab delimitati (ø = 1 - 5 mm) centrolobular in ariile mijlocii si inferioare;
 fibroza cu fagure de albina;
 leziuni de emfizem.
4. Explorare functionala respiratorie

4.1. Alterarea difuziei gazelor prin membrana alveolo-capilara: scaderea TLCO
4.2. Modificari ale volumelor pulmonare:

CV si CPT
VR si CRF
4.3. Modificari de mecanica pulmonara:
 reducerea distensibilitatii pulmonare;
 instalarea sindromului de rigiditate pulmonara cu modificare de
complianta statica si dinamica.
4.4. Debitele maxime instantanee MEF50 si MEF25 scad si anunta sindromul obstructiv distal.
4.5. Scaderea presiunii partiale a O2 in sangele arterial -.
5.Lavajul bronhoalveolar
(metoda sensibila de diagnostic)!
Citologia: la 24-48 ore de la expunere:
 aflux de granulocite neutrofile:
 formele cronice: nr. de limfocite > 60%
CD4/CD8<1; (acut, subacut) CD4/CD8 peste 1(cronic) NK-CD56,57
Diagnostic diferential.
-fibroz inters difuza
-fibroza chistica
-alte fibroze
-sarcoidoze
-pneumoconioze
Risc:
-plamanul fermierului, morarului, crescat de pasari, branzarilor
Cursuri anul IV Medicina Generala

Astmul bronsic profesional

■ DEFINITIE
= astmul bronsic indus in mod specific de expunerea la un “agent” prezent exclusiv la locul de
munca.
Astm agravat de profesie- astmul preexistent care se agraveaza la locul de munca prin
expunere la iritanti si alergeni respiratori.
■ CLASIFICARE FUNCTIE DE MECANISMELE PATOGENICE

1. IMUNOLOGIC
- cu perioada de latenta(allergic)
2. NON-IMUNOLOGIC
- fara perioada de latenta
Imunologic
= astm ocupational cauzat de sensibilizare imunologica (astm ocupational “stricto sensu”)cu
perioada de latenta fara simptome(“astm ocupational cu latenta”*)
ABP CU MECANISM IMUNOLOGIC

Reactia alergica :
1. Reactia alergica imediata (minute)
de tip I(clasificarea Gell/ Coombs) mediata IgE
S-au pus in evidenta IG E SPECIFICE fata de 2 tipuri de agenti etiologici profesionali:
1. cu masa moleculara MARE (proteine animale)
2.cu masa moleculara mica( haptene)
de tip non- IgE mediat- mecanisme umorale de tip Ig G
2. Reactie alergica intarziata(ore) de tip IV a2( clasificarea Gell/ Coombs)

ABP CU MECANISM NONIMUNOLOGIC(astm profesional indus de iritanti)

(1)- forma cu debut brusc (dupa expuneri masive) RADS Brooks
Simptomele - se instaleaza brusc/pot persista luni-ani
- la concentratii mari subst.intens iritante
- persoane fara HRB/fara simptomatologie anterioara
- se insotesc de cresterea reactivitatii bronsice- TB pozitiv
- raspuns la corticosteroizi mai redus
Agenti etiologici:.clor, amoniac, bioxid de sulf, acizi, gaze puternic mirositoare
(2)-forma cu debut intarziat (dupa concentratii crescute)= ASTM IRITATIV
- dupa inhalari repetate de iritanti
■ DIAGNOSTICUL POZITIV IN ASTMUL BRONSIC PROFESIONAL

(dupa Ghidurile de diagnostic ale Academiei Europene de Alergologie si Imunologie Clinica
cu cele ale Institutului de Sanatate si Securitate a Muncii din USA)
PRESUPUNE:
i. Diagnosticul de AB stabilit de medic

ii. Asociere între simptomatologia sugestiva pentru AB si factorii de la locul de munca -

anamneza profesionala.
iii. Confirmarea asocierii dintre AB si locul de munca.
i..ELEMENTE DE DIAGNOSTIC POZITIV
Anamneza- prima etapa diagnostica, indispensabila, pentru programarea

investigatiilor complementare
Examen clinic
! EXAMEN CLINIC NORMAL - NU exclude astmul
- Simptome.
- Examen torace: normal sau torace hiperinflat, raluri bronsice
Spirometrie
TIPIC – in criza SINDROM OBSTRUCTIV REVERSIBIL
- disfunctie ventilatorie mixtã
IN AFARA CRIZEI
1. - PFR NORMALE- in stadiile incipiente
HRBN
2. SINDROM OBSTRUCTIV reversibil total sau partial
3. Sindrom obstructive distal
4. DISFUNCTIE VENTILATORIE MIXTA
Determinarea PEF
In timpul activitatii profesionale
In timpul concediilor
Alte investigatii
Teste cutanate la alergeni ubicuitari si profesionali/test de control
15- 20 minute/24 ore - prick-test
- scrath-test
- patch test
- test negativ -
- test echivoc ±
- test pozitiv slab +
- test pozitiv intens ++
- test pozitiv f.intens ++ +
Ig E totale/specifice
Hemograma - eozinofile
ii.ASOCIEREA ASTMULUI BRONSIC CU ACTIVITATEA PROFESIONALA
Anamneza profesionalã completa:

ruta profesionala(1)
expunerea profesionala: (2)
- tipul de substante, combinatiile de substante, produsii intermediari
Prelevari din mediu: cantitative/calitative
date generale despre conditia de munca(3)
- microclimat, efort fizic, iritanti nespecifici
afectarea colectiva(4)
orarul simptomatologiei(5)
Alergeni profesionali
cu greutate moleculara mare > 1500 daltoni, macromolecule-
proteine/glicoproteine
1.Pulberi de origine vegetala
- cereale, faina de grau,soia,ricin
- bumbac, in , canepa,
- tutun,
- plante furajere,
- flori ornamentale,
- plante medicinale (flori de musetel, menta),
- lemn exotic (abanos),
- cafea,
- guma arabica
- polenuri
2. Pulberi de origine animala
- lana, par de animale,
- pene,scuame
- dejecte de pasari,animale
- crustacee,corali
- insecte (albine, viermi de matase).
3. Agenti microbiologici
- fungi/microorganisme
- hormoni (extras de pancreas),
- enzime(proteaze,amilaze)
- extras din Bacilus Subtilis
cu greutate moleculara mica/ mecanism haptene
Metale dure si sarurile lor: cobalt, crom, nichel, platina, mercur, tungsten
Compusi chimici: parafenilendiamina, ,rasini epoxidice, izocianati,, cauciuc, coloranti,
insecticide
Medicamente: antibiotice, AINS, cimetidina, opiacee
Alte: formaldehida, aldehida ftalica, cloramina, aldehida maleica, fluor,cerneluri
Substante naturale: lemn de cedru, colofoniu,
Profesiuni expuse
- brutari (7%)/morari (2%),
- cultivatori (ricin, tutun),
- filatoare, tesatoare,
- sortatori si ambalatori de menta, musetel,
- tipografi (guma arabica),
- muncitori din industria mobilei, instrumente muzicale (lemn exotic),
- zootehnicieni, ingrijitori de animale,
- crescatori de pasari,
- crescatori de viermi de masatse,
- surori medicale, infirmiere,
- fabricarea de detergenti (enzime proteolitice),
- vopsitori (parafenilendiamnia),
- muncitori din industria maselor plastice.
Circumstante de aparitie
DEBUTUL
- dupa luni, ani de expunere repetata
- in timpul desfasurarii activitatii profesionale
- dispar simptomele la intreruperea activitatii
- aparitia majoritatii simptomelor dupa terminarea schimbului de lucru este obisnuita si nu
exclude astmul ocupational ! (seara/ noaptea la domiciliu)
CRONOLOGIA ATIPICA A SIMPTOMELOR
- simptomele apar dupa doar cateva zile de expunere
- perenizarea simptomelor
- manifestari spastice vis-à-vis de numerosi stimuli (aer rece, efort, iritanti respiratori)
iii.CONFIRMAREA ASOCIERII DINTRE ASTMUL BRONSIC SI EXPUNEREA

PROFESIONALA
Evaluarea sensibilizarii la alergenul profesional

“in vivo”- teste cutanate
“in vitro”-IgE specifice
-IgG
Modificarile VEMS legate de expunerea profesionala
Proba locului de munca (Pepys)- reproducerea activitatii profesionale
Teste bronhomotorii specifice- “gold standard” pentru diagnostic
- etalon confirmare/infirmare ABP
- determina agentul responsabil
- considerat POZITIV –raspuns bronhospastic la concentratii joase non iritante
- imediat, tardiv sau dual
Se fac sub supraveghere stricta, prin internare în Sectiile de Boli Profesionale
Contraindicatii
Absolute:
MEDICATIE - antihistaminice , corticosteroizi, bronhodilatatoare

VEMS<1,2 L sau <50%
IMA in antecedentele recente
AVC in antecedentele recente
ANEVRISM
Testul lui Burge- valoare comparabila cu TBS
= monitorizarea PEFR
- 2 saptamani la locul de munca
- 2 saptamani in afara locului de munca
!!! Diagnosticul de astm bronsic professional este sugerat in urmatoarele circumstante:
1.PACIENT ASTMATIC
2 DEBUTUL BOLII DUPA INCEPEREA ACTIVITATII PROFESIONALE
3. ASOCIERE INTRE SIMPTOME SI MUNCA
4. EXPUNEREA LA UN AGENT(alergen sau iritant) CUNOSCUT CA PRODUCE ASTM
5.SCADEREA FEV1/PEF LA ldm
6.HRB APARUTA DUPA DEBUTUL ACTIVITATII. PROFESIONALE
7.TESTE LA ALERGENE SPECIFICE POZITIVE
Importanta diagnosticului de profesionalitate

diagnosticul precoce al ABP urmat de sistarea expunerii profesionale (fie prin imbunatatirea
conditiilor de lucru, fie prin schimbarea locului de munca)-
1. controlul bolii
2. previne complicatiile bolii si transformarea ei intr-o patologie invalidanta
3. reduce costurile globale si costurile sociale legate de incapacitatea temporara sau definitiva de
munca.
!!1CONTINUAREA EXPUNERII= AGRAVARE
■ MANAGEMENTUL ASTMULUI BRONSIC PROFESIONAL

1.MEDICAMENTOS
TRATAMENT DE FOND/DE CRIZA
tratamentul astmului bronsic se face în functie de gravitatea lui, in conformitate cu
Ghidul GINA
TRATAMENTUL FACTORILOR AGRAVANTI:
- infectii respiratorii acute,
- infectii în sfera O.R.L.
2.MANAGEMENTUL LOCULUI DE MUNCA
SISTAREA EXPUNERII
- indepartarea agentului cauzal
- reamenajarea postului de muncã

- schimbarea locului de muncã
REDUCEREA EXPUNERII????
- echipament de protectie
3.SEMNALAREA/DECLARAREA BOLII PROFESIONALE

SEMNALAREA- orice medic care pune diagnosticul ( fisa BP1)
DECLARAREA –medicul de medicina muncii ( BP2)
Bibliografie selectiva
Naghi Eugenia.- Patologia profesionala a aparatului respirator- Editura Universitara “Carol
Davila” Bucuresti, 1997
Naghi Eugenia.- Patologia alergica profesionala- Editura Moldogrup, 2001
Toma I.- Medicina muncii- Editura Sitech, Craiova, 2004
Rosenstock L., Cullen R. M., Brodkin A. C., Redlinch A. C.: Textbook of Clinical Occupational
and Environmental Medicine- Elsevier Saunders, Second Ed. 2005
Cocarla A.- Medicina ocupationala- Editura Medicala Universitara “Iuliu Hatieganu” Cluj-
Napoca, 2008
Rascu Agripina – Astmul bronsic profesional- Note de curs pentru studenti si medici rezidenti,
Editura Universitara 2006
Cancerul profesional
Definitie
= proces neoplazic datorat unor factori specifici anumitor profesiuni denumiti agenti cancerigeni
profesionali, prezenti in conditii obisnuite la anumite locuri de munca.
International Agency for Research on Cancer
Din 1971 agentia selecteaza substantele care sunt evaluate dupa doua criterii: persoanele expuse
si suspiciunea ca substanta este cancerigena
Definitie IARC
= inducerea de catre unele substante chimice sau agenti fizici sau biologici a unor cancere care
sunt observate in mod obisnuit in populatii si/sau inducerea de catre acestia a unui numar mai
mare de neoplazii decat sunt intalnite in populatie, desi mecanismele de producere pot fi
fundamental diferite.
Agenti cancerigeni profesionali
 Agenti fizici si chimici variati la care lucratorul este expus in conditii obisnuite de lucru,
capabili sa provoace aparitia unei neoplazii sau sa creasca numarul acestora.
 Agenti biologici.
Clasificare dupa starea de agregare
 Pulberi
 Vapori
 Gaze
 Aerosoli
 Lichide
Clasificarea lui Weisberg
 Cu actiune directa (nitrozamine, gaz mustar)
 Procarcinogeni (amine aromatice, hidrocarburi aromatice)
 Cocarcinogeni (gudroane, uleiuri minerale)
Criteriul agresivitatii si certitudinii efectului
 Riscuri recunoscute- agenti identificati, amestecuri si grupe de carcinogeni, operatii
industriale carcinogene
 Riscuri potentiale- carcinogeni suspecti si carcinogeni experimentali
Identificarea agentilor cancerigeni profesionali
 Observatia clinica
 Metoda epidemiologica
 Metoda experimentala
 Teste de mutagenitate
 Confirmarea actiunii carcinogenetice
 Reproductibilitatea rezultatelor
 Confirmarea relatiei temporale expunere- efect prin studii longitudinale
 Concordanta date epidemiologice si experimentale
 Confirmarea experimentala prin eliminarea agentului profesional
Patogenie
Patrundere- cale respiratorie, digestiva, cutanata
Actiune- locala sau absorbtie in organism
Localizare- “specifica”- UV la piele, radon la plaman,clorura de vinil- ficat
Locul de actiune
 La locul de contact primar
 La locul de depozitare selectiva
 Afinitate functionala pentru anumite organe “tinta”
 La nivelul organelor excretoare
Mecanism de actiune
 Carcinogeni profesionali completi (uretan)
 Carcinogeni profesionali incompleti (tetraclorura de carbon, cloroform)
Mecanism de carcinogeneza
Stadiul de initiere- modificare ADN- mutatie somatica- multiplicare celulara- transmitere
Stadiul de promotie- multiplicarea selectiva a populatiei de celule modificate genetic
Diagnostic
 Expunere profesionala
 Tablou clinic
 Evaluarea expunerii la substante mutagene si cancerigene stabilita de IARC
Criterii de profesionalitate
 Localizare si forma histologica asemanatoare pentru acelasi agent
 Existenta de tumori multiple
 Contactul semnificativ ca durata si intensitate
 Pre/coexistenta manifestari necanceroase
 Patologie de grup
 Evidentierea ag in sange, tesuturi, excretii
 Perioada lunga de latenta
 Reproductibilitate experimentala la animale in conditii asemanatoare expunerii la om
Prevenire
 Masuri tehnico- organizatorice
 Masuri medicale
 Legislatie
Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si normele de aplicare
Hotararea 355/2007 cu completarile ulterioare- Supravegherea sanatatii lucratorilor
Hotararea nr. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi
sanatate pentru protecţia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi
cancerigeni sau mutageni la locul de muncă
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 757 din 06/09/2006
Anexa I
1. Fabricarea auraminei
2. Lucrări care implică expunerea la hidrocarburi policiclice aromate prezente în funingine,
gudron de cărbune sau smoală de huilă
3. Lucrări care implică expunerea la pulberi, fumuri sau aerosoli rezultaţi la prăjirea şi
electrorafinarea matelor de nichel
4. Procedeul de fabricare cu acid concentrat a alcoolului izopropilic
5. Lucrări care implică expunerea la pulberi de lemn de esenţă tare.
B. Alte tipuri de acţiune cancerigenă
Agenţi fizici:
a) radiaţia solară în exces;
b) radiaţii ionizante.
Anexa III
A. VALORI LIMITĂ ADMISIBILE DE EXPUNERE PROFESIONALĂ
B. ALTE VALORI LIMITA ADMISIBILE DE EXPUNERE PROFESIONALA PENTRU
PULBERI

RECOMANDĂRI PRACTICE

cu privire la supravegherea medicală a lucrătorilor
1. Medicul de medicina muncii şi/sau medicul cu competenţă în medicina de întreprindere,

responsabil cu supravegherea medicală a lucrătorilor expuşi la agenţi cancerigeni sau mutageni,
trebuie să cunoască bine condiţiile sau împrejurările expunerii fiecărui lucrător.
2. Supravegherea medicală a lucrătorilor trebuie asigurată în conformitate cu principiile şi
practicile medicinei muncii; aceasta trebuie să cuprindă cel puţin următoarele măsuri:
a) înregistrarea antecedentelor medicale şi profesionale ale fiecărui lucrător;
b) anamneza;
c) dacă este cazul, supravegherea biologică, precum şi depistarea efectelor precoce şi
reversibile.
Se pot decide şi alte examene pentru fiecare lucrător care face obiectul unei supravegheri
medicale, avându-se în vedere cele mai recente progrese în medicina muncii.
Tabel cu bolile profesionale cu declarare obligatorie- HG 955/2010
BOALA NOXĂ PROFESIONALĂ
Arsen şi compuşi
Neoplasm hepatic şi al ductelor biliare
intrahepatice Clorura de vinil
Angiosarcom hepatic
Virusuri hepatitice B şi C
Crom hexavalent şi compuşi
Fabricarea alcoolului izopropilic prin procedeul

acidului concentrat
Neoplasm al cavităţii nazale şi/sau sinusurilor Formaldehida
Nichel şi compuşi
Pulberi de lemn
Neoplasm laringian Azbest
Neoplasm bronhopulmonar Arsen şi compuşi
Azbest
Beriliu
Bisclormetileter şi derivaţi
Cadmiu şi compuşi
Carbura de tungsten
Clormetil-metileter
Clorura de vinil
Cobalt
Crom hexavalent şi compuşi
Dioxid de siliciu liber cristalin
Formaldehida
Gaze muştar
Hidrocarburi aromatice (din funingine, negru de

fum şi altele)
Nichel şi compuşi
Oxizi de fier
Radiatii ionizante
Radon si produşi de dezintegrare ai radonului

(inclusiv la mineritul subteran al hematitei)
Talc cu conţinut de azbest
Uleiuri minerale
Neoplasm osos şi al cartilajului articular al

Radiaţii ionizante
membrelor şi cu alte localizări
Neoplasme ale pielii:
-Epiteliom spinocelular
-Epiteliom bazocelular Arsen si compuşi
-Melanom malign
-Boala Bowen (carcinom in situ)
Hidrocarburi aromatice (din bitum, creozot,
gudroane, negru de fum, produşi de gazeificare a
cărbunelui, smoală şi altele)
Radiaţii ionizante
Uleiuri minerale
Mezoteliom pleural
Azbest
Mezoteliom peritoneal
Neoplasm al vezicii urinare Amino- şi nitroderivaţi aromatici
Auramina
Benzen
Benzidină şi derivaţi
Hidrocarburi aromatice (din funingine, gudroane,

negru de fum ş.a)
2- Naftilamina
Uleiuri minerale
Neoplasm al tractului digestiv Gaze muştar

negru de fum şi altele)
Uleiuri minerale
Glioblastom Derivaţi de nitrozuree şi nitrozoguanidine
Neoplasm mamar
Hormoni sexuali (dietilstilbestrol şi altele)
Neoplasm al tractului genital feminin
Neoplasm al tractului genital masculin
negru de fum şi altele)
Leucemii Benzen si derivati
Etilen-oxid (oxid de etilenă)

Radiaţii ionizante
Alte afecţiuni maligne cauzate de expunerea

profesională obiectivată şi evaluată la unul sau mai Agenţi cancerigeni cerţi din lista IARC
mulţi agenţi din lista IARC
Cancerul pulmonar profesional

Azbest
In 1935 Lynch si Smith- cancer bronhopulmonar :
- numeroase studii confirma potentialul cancerigen
- relatie sinergica cu fumatul. Fumatul modifica clearance-ul pulmonar, astfel ca la
fumatori creste posibilitatea de penetrare a fibrelor de azbest. Hidrocarburile policiclice
aromatice din fumul de tigara se pot adsorbi pe fibra de azbest.
- fiecare tip de azbest poate produce cancer pulmonar
- multicentric, localizare in lobii inferiori, intereseaza rapid pleura
- frecventa: 35% epidermoid’ 25% cu celule mici, 30% adenocarcinom, 10% cu celule mari
- apare cel mai frecvent pe fibroza azbestozica, dar nu este obligatorie
- anatomo- patologic apar fibre de azbest si corpi azbestozici atat in tesutul tumoral cat si
in restul tesutului pulmonar
Aspecte clinic:
-Nu prezinta manifestari clinice diferite fata de alte cauze de cancer pulmonar
-Tuse, durere toracica, hemoptizie, pneumonii recurente, wheezing localizat
-Pacient asimptomatic
Radiologic- imagini suprapuse care pot face legatura cu azbestul
-Cea mai buna metoda de descoperire a tumorii la muncitorii expusi la azbest este controlul
medical periodic anual, citologia sputei, RPS la cei cu peste 20 de ani expunere
Diagnostic:
 Examen histopatologic
 Citologie
 Biopsie
Evolutie- aceeasi ca si pentru cancerul neasociat cu azbestul, in absenta ingrosarilor pleurale sau
azbestozei; in prezenta lor este mai putin rezecabil, are un prognostic prost
Arsenic
 primul caz de cancer pulmonar – Saupe 1930
 cancer pulmonar la lucratori din industria cuprului, cositorului
Beriliu- determina cancer pulmonar
Prelucrarea nichelului, inclusiv formarea aliajelor, exploatarea minereurilor de sulfit de nichel-
cancer pulmonar si nazal
Incidenta crescuta de cancer pulmonar la topitorii de cadmiu si lucratorii din industria bateriilor
Ni- Cd
SiO2 liber cristalin- cancer pulmonar- expusi profesional
Hidrocarburi aromatice policiclice rezultate in special din arderea incompleta a materialelor
organice- productia aluminiului, carbidului , gazeificarea carbunelui, productia cocsului, emisii
diesel, uleiuri minerale, bitum
Gaze mustar- gaze de lupta utilizate in Primul Razboi Mondial- bis- cloro- etil- sulfat- cancer
pulmonar si nazal
Acrilonitril- industria textila, polimerizarea acrilonitrilului, industria cauciucului
Formaldehida- industria chimica- productie si utilizare- cancer nazal, pulmonar, cerebral si
leucemie
Utilizarea isopropanolului- cancer de sinusuri
Pulberi de lemn- cancer nazal, in special adenocarcinom
Radiatii alfa emise de radon- mine de uraniu, de hematita sau unele metale- cancer pulmonar
Mezoteliomul malign
 2500- 3000 cazuri diagnosticate anual in SUA, incidenta 0,1- 0,2 la 100 000
 in lume 0,9 cazuri la 100 000/an
 1960- Wagner si colaboratorii- mezoteliom la locuitorii de langa o mina de crocidolit.
-Doza expunerii- importanta (apar cazuri si in absenta azbestozei)
-Nu are legatura cu expunerea la fumul de tigara.
-Localizare: pleura, pericard, peritoneu.
-Perioada de latenta- 20- 50 ani la om.
-Anatomie- patologica- stadii precoce- mici noduli gri, multipli in pleura viscerala sau parietala
cu tendinta la coalescenta si formare de mase tumorale; invadeaza straturile adiacente
-Histopatologic: epitelial 70% (tubular, papilar, microchistic, solid), sarcomatoid 15% (celule in
forma de fus), mixt 15%
-Aspecte clinice: dominant durere toracica surda, continua, agravata de inspir, persistenta, tuse,
dispnee, scadere in greutate, febra, stare de rau general.
Pleurezie serohemoragica
-Investigatii paraclinice:
 radiografie pulmonara
 tomografie computerizata
 tomografie cu emisie de pozitroni
 probe functionale respiratorii
 toracotomie
 toracoscopie
 centeza (pleura, pericard, peritoneu)
-Radiologic:
anomalii pleurale- ingrosari difuze cu noduli neregulati, mase sau placi ca niste opacitati,
pleurezie
modificari de parenchim, atelectazii, invazie mediastinala, hilara, de perete toracic
Nu exista metode de depistare precoce.!!!
Supravietuire redusa- sub 2 ani
Deces prin insuficienta cardio- respiratorie
Tratament chirurgical, chimioterapie, radioterapie
-Prevenire
Standarde de nivel de expunere
Supravegherea starii de sanatate prin examene medicale
Atentie la efectele de expunere la nivele relativ mici la locurile de munca si in afara lor
Legislatia in vigoare
1. Diagnostic pozitiv in silicoza
- Stabilirea expunerii profesionale :
 Anamneza profesionala
 Buletine de determinari de pulberi
- Tablou clinic:
 Tuse
 Dispnee
 Dureri toracice
 Hemoptizie
 Ex ob: N sau cu semne de bronsita cronica, emfizem, HTP
- Ex paraclinice si de laborator:
 Rx pulmonara standard
2. Diagnostic diferential silicoza

- tuberculoza pulmonara miliara
- hemosideroza din stenoza mitrala sau post traumatica
- manifestari pulmonare din unele colagenoze: sclerodermie, LES, periarterita
nodoasa
- boli infectioase pulmonare: micoze, viroze, ricketsioze
- alte pneumoconioze: pneumoconioza minerului la carbune, sideroza, talcoza
- sarcoidoza
- fibroza pulmonara idiopatica interstitiala
- carcinomatoza pulmonara
- bronhopneumonie
- histiocitoza cu cellule Largenhans.
3. Dg radiologic in silicoza
Opacitatile mici cu -aspect nodular si diametrul sub 1 cm, caracterizeaza silicoza simpla.
Sunt: opacitati rotunde (nodulare), cu contur regulat, de intensitate subcostala sau costala,
distribuite simetric in ambele campuri pulmonare, localizate initial in campurile pulmonare
mijlocii cu migrare spre campurile superioare (respecta totdeauna varfurile), care au tendinta
sa conflueze si sa formeze opacitati mari.
Opacitatile cu: - caracterele descrise si cu d<1,5 mm- se codifica - "p"
- caracterele descrise si cu d=1,5-3 mm- se codifica - "q"
- caracterele descrise si cu d=3-10 mm - se codifica - "r"
Opacitatile mari cu diametrul>1 cm caracterizeaza fibroza masiva progresiva (FMP)- forma
evolutiva severa a silicozei
Se codifica:
„A”- o opacitate mare intre 10- 50 mm sau mai multe opacitati, fiecare avand un diametru mai
mare de 10 mm, dar suma diametrelor nedepasind 5 cm.
„ B”- una sau mai multe opacitati mai mari sau mai numeroase decat cele din categoria A si a
caror suprafata sumata nu depaseste echivalentul zonei pulmonare superioare drepte (zona de
plaman care se intinde intre marginea superioara a hilului si varful pulmonar)
„ C”- una sau mai multe opacitati a caror suprafata sumata depaseste ca intindere echivalentul
zonei pulmonare superioare drepte.
4. Ce boli poate produce azbestul:

Patologie benigna
- Azbestoza
- Pleurezia benigna azbestozica
- Placile pleurale
- Pahipleurita
- Atelectaziile rotunde
Patologie maligna
- Carcinom bronhopulmonar
- Mezoteliom malign
- Alte tumori maligne: cancer laringian
5. Dg radiologic in azbestoza:
Radiografie pulmonara standard- infiltrate reticulo- nodulare difuze, campuri pulmonare
inferioare ca fine ingrosari, opacitati fine, neregulate, tip s, t, u, ingrosari pleurale tip “sticla
mata”, aspect de “fagure de miere”, infiltrate grosolane
6. Dg dif azbestoza
 Fibroza postinfectioasa localizata bazal

 Tuberculoza
 Granuloame pulmonare
 Alveolita alergica extrinseca
 Sarcoidoza, berilioza
 Alveolita idiopatica Hamann- Rich
 Alte pneumoconioze
 Bronsita cronica cu bronsiectazii
7. Dg si clasificare astm bronsic professional

Dg:
1. Pacient cu astm
2. Anamneza
 ruta profesionala(1)
 expunerea profesionalã: (2) tipul de substante, combinatiile de substante, produsii
intermediari, PRELEVARI DIN MEDIU cantitative/calitative
 date generale despre conditia de muncã(3) microclimat, efort fizic, iritanti
nespecifici
 afectarea colectiva(4)
 orarul simptomatologiei(5)
3. Spirometria: Sindrom obstructiv reversibil

In criza, e posibil sa apara disfunctie mixta
4. teste specifice
 Proba locului de munca

 Testul bronhomotor specific standardul de aur
 Testul Burge: Măsurarea repetată a PEF - este investigatia cea mai accesibilă, iar
sensibilitatea şi specificitatea măsurătorilor repetate ale PEF(cel putin patru
măsurători pe zi) în diagnosticul astmului profesional sunt foarte utile .
 teste cutanate cu alergeni profesionali
 dozarea IgE specifice,
 ! NB: sunt putine alergene standardizate disponibile, ceea ce limitează utilizarea lor.
Clasificare:
1. Astm profesional
 Non-imunologic- astm Indus de iritanti ( poate fi astm ascut sau cronic)
 Imunologic (alergii)- cu perioade de latenta
2. Astm agravat de profesie
8. Tipuri de astm legate de expunerea profesionala

Profesii expuse: brutari, cultivatori (ceva, ceva), altceva, tipografi, muncitori in industria
mobilei, zootehnicieni, infirmiere, crescatori de pasari/viermi de matase, fabricarea de
, vopsitori, muncitori in industria maselor plastice.
Astm profesional cu mecanism non-imunologic:
a) Forma cu debut brusc, dupa expuneri masive la clor, amoniac, acizi, dioxid de sulf,
gaze puternic mirositoare
b) Forma cu debut intarziat, dupa concentratii crescute => astm iritativ
9. Astm bronsic fara perioada de latenta
este ABP non-imunologic, produs de iritanti. Are 2 forme:

a) Cu debut brusc (dupa expuneri masive)
Simptome: se instaleaza brusc, pot persista luni/ani+, la concentratii mari de
substante intens iritante, persoane fara URB/fara simptomatologie ...... se insotesc
de cresterea reactivitatii bronsice => TB + raspuns la corticosteroizi mai redus.
Dg etiologic: clor, amoniac, dioxid de sulf, acisi, gaze puternic mirositoare.
b) Cu debut intarziat, dupa concentratii crescute = astm iritativ.
Apare dupa inhalari repetate de iritanti.
10.Astm bronsic cu perioada de latenta
Este astmul alergic.

Astm ocupational caracterizat de sensibilitate imunologica.
Reactia alergica:
a) Reactie alergica imediata (minute)
De tip I, mediata de Ig E. S-au pus in evidenta Ig E specifice fata de 2 tipuride ag
etiologici profesionali:
- Cu masa moleculara mare (Agenti vegetali,animali, microbieni)-glicoproteine
- Cu masa moleculara mica (haptene)-metale grele,subst ch,med,fluor
De tip II, non Ig E mediat. Foloseste mecanisme umorale de tip Ig G
b) Reactie alergica intarziata de tip IV
11.Teste de bronhoconstrictie
- Confirma sau infirma asocierea AB cu expunerea profesionala

- Determina agentul responsabil
- Considerat pozitiv daca apare un raspuns bronhospastic la concentrati joase, non-
iritante
- Se face sub supraveghere stricta
- CI absolute: medicatie: antihistamia, corticosteroizi, bronhodilatatoare
VEMS <12l sau <50%
IMA recent
AVC recent
Anevrism
12.Teste dg in astm
Teste bronhomotorii specifice:

 - Proba locului de munca
 - Testul bronhomotor specific standardul de aur
 - Testul Burge: Măsurarea repetată a PEF - este investigatia cea mai accesibilă, iar
sensibilitatea şi specificitatea măsurătorilor repetate ale PEF(cel putin patru măsurători
pe zi) în diagnosticul astmului profesional sunt foarte utile .
 - teste cutanate cu alergeni profesionali
 - dozarea IgE specifice,
! NB: sunt putine alergene standardizate disponibile, ceea ce limitează utilizarea lor.
13.LBA in alveolita alergica extrinseca

(metoda sensibila de diagnostic)
Citologia: la 24-48 ore de la expunere:
 aflux de granulocite neutrofile:

 formele cronice: nr. de limfocite > 60%
CD4/CD8<1;

Med Muncii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Med Muncii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

This PDF is Created by Simpo Word to PDF unregistered version - http://www.simpopdf.

Pneumoconiozele sunt boli profesionale produse de pulberi anorganice.

Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii

pulberi mixte fibrogene si nefibrogene, inhalate concomitent sau succesiv. ( exemple:

- caracterele descrise si cu d=3-10 mm - se codifica - "r"

Principii de prevenire si de tratament

Masurile medicale de prevenire a aparitiei silicozei sunt deosebit de importante in

Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii

Tratament etiologic- intreruperea expunerii profesionale la pulberi silicogene. (nu)

- Toxicitatea, fibrogeneza, carcinogeneza- influentate de doza, tip de fibra, dimensiuni,

Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii

- Fibroza pulmonara asociata cu retentie de corpi azbestozici sau cantitati importante de

3.Pahipleurita- NU E SPECIFICA EXP LA AZBEST!

- linii curbe extinse spre hil;

Alveolita alergica extrinseca

Definitie = inflamatie imunologic indusa a parenchimului pulmonar, care intereseaza:

 agenti microbieni (bacterii, fungi, amoebe);

 crepitatii bazal bilateral.

Radiografia. pulmonara standard in:

4. Explorare functionala respiratorie

4.2. Modificari ale volumelor pulmonare:

4.5. Scaderea presiunii partiale a O2 in sangele arterial -.

Cursuri anul IV Medicina Generala

Astmul bronsic profesional

■ CLASIFICARE FUNCTIE DE MECANISMELE PATOGENICE

ABP CU MECANISM IMUNOLOGIC

2. Reactie alergica intarziata(ore) de tip IV a2( clasificarea Gell/ Coombs)

ABP CU MECANISM NONIMUNOLOGIC(astm profesional indus de iritanti)

■ DIAGNOSTICUL POZITIV IN ASTMUL BRONSIC PROFESIONAL

Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii

ii. Asociere între simptomatologia sugestiva pentru AB si factorii de la locul de munca -

i..ELEMENTE DE DIAGNOSTIC POZITIV

Anamneza- prima etapa diagnostica, indispensabila, pentru programarea

3. Sindrom obstructive distal

4. DISFUNCTIE VENTILATORIE MIXTA

ii.ASOCIEREA ASTMULUI BRONSIC CU ACTIVITATEA PROFESIONALA

Anamneza profesionalã completa:

iii.CONFIRMAREA ASOCIERII DINTRE ASTMUL BRONSIC SI EXPUNEREA

Evaluarea sensibilizarii la alergenul profesional

MEDICATIE - antihistaminice , corticosteroizi, bronhodilatatoare

!!! Diagnosticul de astm bronsic professional este sugerat in urmatoarele circumstante:

Importanta diagnosticului de profesionalitate

!!1CONTINUAREA EXPUNERII= AGRAVARE

■ MANAGEMENTUL ASTMULUI BRONSIC PROFESIONAL

2.MANAGEMENTUL LOCULUI DE MUNCA

- reamenajarea postului de muncã

3.SEMNALAREA/DECLARAREA BOLII PROFESIONALE

RECOMANDĂRI PRACTICE

1. Medicul de medicina muncii şi/sau medicul cu competenţă în medicina de întreprindere,

Tabel cu bolile profesionale cu declarare obligatorie- HG 955/2010

BOALA NOXĂ PROFESIONALĂ

Crom hexavalent şi compuşi

Fabricarea alcoolului izopropilic prin procedeul

Neoplasm al cavităţii nazale şi/sau sinusurilor Formaldehida

Neoplasm laringian Azbest

Neoplasm bronhopulmonar Arsen şi compuşi

Crom hexavalent şi compuşi

Dioxid de siliciu liber cristalin

Hidrocarburi aromatice (din funingine, negru de

Radon si produşi de dezintegrare ai radonului

Talc cu conţinut de azbest

Neoplasm osos şi al cartilajului articular al

Neoplasm al vezicii urinare Amino- şi nitroderivaţi aromatici

Hidrocarburi aromatice (din funingine, gudroane,