Principii

de nutritie pediatrica

Statusul nutritional:
Influenteaza aspecte esentiale ale sanatatii copiilor: dinamica cresterii si
dezvoltarii pre si postnatale; dezvoltarea sistemului imun (educatie imuna);
performantele fizice; potentialul cognitiv. Contribuie la stabilirea epigenotipului.
Moduleaza morbiditatea si mortalitatea. Determina nivelul cheltuielilor de
sanatate. Rol critic il au primele 1000 de zile ale dezvoltarii umane, din
momentul conceptiei pana la varsta de 2 ani. In aceasta perioada are loc o
programare metabolica cu rol fundamental
Subnutritia materno-fetala are consecinte indelungate: talia finala, greutatea la
nastere a urmasilor; performantele educationale si psihosociale; risc de boli
cronice (DZ, HTA, dislipidemii, osteoporoza). Talia varstei de 2 ani este factor
predictiv decisiv al capitalului uman, cu impact asupra generatiilor urmatoare.
Tranzitia nutritiei:
- coexistenta subnutritiei cu supranutritia
- aparitia bolilor netransmisibile asociate nutritiei
- subnutritia si deficitele de microelemente conduc la deces
Impactul malnutritiei:
Subnutritia maternofetala din tarile cu venit scazut este o problema
majora, avand atat consecinte pe termen scurt, prin cresterea morbiditatii,
mortalitatii si dizabilitatii, cat si pe termen lung prin dezvoltare nesatisfacatoare.
Malnutritia duce la imunodeficienta si la infectii. Copiii subnutriti au un potential
cognitiv scazut, cu impact asupra nivelului de educatie si a productivitatii
ulterioare.
Paradoxul nutritional modern -> Coexistenta in aceleasi regiuni a nutritiei
inadecvate (malnutritie) prin subnutritie sau supranutritie.
Statusul nutritional optim presupune un echilibru intre necesarul si aportul
adecvat de macronutrienti, micronutrienti si apa. Aportul energetic trebuie sa fie
discontinuu si variabil. Consumul energetic este permanent si variabil si depinde
de varsta, sex, activitate fizica, stare de sanatate etc.
Intre 6-12 ani este:
- metabolism bazal: 50%
- crestere: 35%
- activitate fizica: 25%
- pierderi fecale: 8%
- termogeneza: 5%
Necesarul energetic este-> Kcal/zi = 1000+100xvarsta (ani)
- 0-6 luni: 110/kgc/zi
- 7-12 luni: 100/kgc/zi
- 1-3 ani: 102/kgc/zi
- 4-6 ani: 90/kgc/zi
- 7-10 ani: 70/kgc/zi
- 11-18 ani: 40-55/kgc/zi
Necesarul este asigurat de activitatea energetica a macronutrientilor:
- Proteine: 10-30% 1g-4kcal
- Carbohidrati: 50-55%; 1g=4kcal
- Grasimi: 30-35%: 1g=9kcal LCFA

1
Aportul energetic anormal la copil
Deficitul aportului energetic (greutate mica la 1 an, hipostatura) duce la boli
cronice la varsta de adult ca: cele cardiovasculare, DZ
Aportul energetic excesiv (suprapondere, obezitate) duce la: HTA, obezitate,
sindrom metabolic, DZ

Apa - balanta hidrica presupune echilibrul dintre aportul si pierderile de apa
Aportul hidric: lichidele ingerate, apa provenita din alimente; procese de oxidare
Eliminarile hidrice: renale, cutanata, pulmonara (respiratie), fecale
Cantitatea de apa din organism este invers proportionala cu varsta.
Necesarul hidric - 1,5ml/kcal; 150ml/kg la nou-nascut si sugar; 50-60ml/kgc la
copil.
- 0-6 luni: 0,7l/zi
- 7-12 luni: 0,8l/zi
- 1-3 ani: 1,3l/zi
- 4-8 ani: 1,7l/zi
- 9-13 ani: 2,4l/zi
Copiii au risc crescut de deshidratare prin: rata metabolica crescuta; suprafata
cutanata mare raportata la greutatea corporala; capacitatea redusa a rinichilor
de a limita diureza.
Intoxicatia cu apa: hiponatremie, astenie, greata, varsaturi, diaree, poliurie,
convulsii

Macronutrienti
Glucidele
-> Rol: energetic si structural (membrane, tesut conjunctiv, nervos, hormoni,
anticorpi, enzime).
Sunt reprezentate de: monozaharide, dizaharide, oligozaharide si polizaharide.
Se recomanda consumul de glucide complexe cu limitarea celor simple la 10%.
Aportul inadecvat poate duce la hipoglicemie si malnutritie sau obezitate, DZ si
carii dentare.
-> Necesar: 10g/kg/zi
- prematur: 6-8g/kg/zi
- dismatur: 18-25g/kg/zi
- sugar si copil mic: 12g/kg/zi
- copil: 10g/kg/zi
-> Fibrele sunt polizaharide nedigestibile. Ele asigura un tranzit intestinal
normal (reduce CCR, SII, constipatia). Absorb sarurile biliare
(hipocolesterolemiant); intarzie absorbtia glucidelor (modularea secetiei de
insulina); Au rol imunomodulator prin sinteza intestinala de IgA, citokine, care
cresc limfocitele. Oligofructoza creste absorbtia de Ca. Favorizeaza sinteza de
SCFA cu rol energetic intestinal. Inhiba Clostridium si Bactroidele.
Excesul de fibre diminua absorbtia de Ca, Fe, Mg, Zn. Se obtin din produse de
origine vegetala si cereale.
-> Oligozaharidele: sunt polimeri formati din 3-10 monozaharide.
- fructooligozaharidele: D fructoza si D glucoza
- xilooligozaharidele: resturi de xiloza
- galactooligozaharidele: D glucoza si D galactoza

2
Au rol prebiotic prin efect benefic asupra organismului. Ele cresc numarul si
imbunatatesc activitatea bifidobacteriilor si a bacteriilor lactice acidofile.
Surse: FOS se gasesc in rosii, usturoi, banane, orz, secara; GOS in boabele de soia
si in laptele matern. Exista formule de lapte imbogatite cu FOS si GOS.

Lipidele
Sunt acizi grasi
- saturati
- nesaturati: Mononesaturati omega9; polinesaturati omega 3/6.
-> In alimente se gasesc sub forma esterificata (trigliceride, fosfolipide)
Sunt steroli: colsterol, fitosteroli
Surse: produse de origine animala si vegetala (uleiuri, seminte).
- MUFA (oleic): ulei masline, rapita, nuci, arahide, avocado
- PUFA (esentiali)
- omega 6 - linoleic - acid arahidonic: seminte (porumb, floarea soarelui,
soia, bumbac)
- omega 3: linolenic: acid eicosapentaenoic - ulei peste, scrumbie, somn,
sardine; acid docosahexaenoic.
Rol:
- energetic: cea mai economica forma de stocare energetica
- structural: hormoni, prostaglandine, leucotriene, tromboxani, membrane, SNC
- transport: vitamine liposolubile, acizi grasi esentiali (linolenic, linoleic)
Rol LC-PUFA (EPA si DHA): sunt precursori ai citokinelor, prostaglandinelor si
tromboxanilor. Au rol in dezvoltarea sistemului imun. Confera protectie
antialergica. Au rol in dezvoltarea creierului (performante intelectuale) si a
retinei. Au actiune hipocolesterolemianta, in scaderea trombogenezei, scade TA.
Organismul uman nu poate sintetiza omega 3 si 6 (linolenic si linoleic).
Aport inadecvat:
- crescut: dislipidemii (BCV), obezitate; steatoza hepatica
- scazut: deficiente de acizi grasi esentiali, deficite vitaminice
Recomandari: Consum de peste de 2 ori pe saptamana. Raportul grasimilor
polinesaturate/saturate sa fie mai mare de 0,8, avand efect hipocolesterolemiant.
Se evita formele trans (prelucrare industriala) care au rol in aterogeneza. E
important sa fie mai multe omega 6 fata de omega 3 (4/1). DHA ar trebui sa fie
10mg/kgc/zi in primele 6 luni, deoarece se concentreaza in cortexul prefrontal si
are implicatii in procese asociative si memorare.

Proteinele
Au valoare biologica prin continutul in aminoacizi esentiali. Proteinele animale
sunt de o calitate superioara celor vegetale (galbenusul de ou continand
proteinele cele mai importante). AA esentiali (triptofan, izoleucina, valina,
histidina, metionina, fenilalanina). AA conditionati esentiali au sinteza endogena
deficitara la prematuri si la nou nascuti (Taurina).
Proteinele pot fi complete (contin AA esentiali), partial complete (au AA esentiali
in cantitati necorespunzatoare), incomplete (lipsite de 1-2 AA esentiali).
Au rol structural fiind componente ale celulelor si in turnoverul celular. Au rol
functional, de enzime, hormoni si anticorpi. Au rol energetic si transportor,
implicate in EAB si mentinerea presiunii coloidosmotice.

3
Surse:
- proteine complete: carne, lactate, oua (ovoalbumina)
- proteine partial complete: legumele (fasole, mazare, cartof - legumelina),
cereale (gliadina), soia
- incomplete: porumb, reticulina, colagenul din carne
Necesarul:
- 0-6luni alimentati natural: 1,8-2,3g/kg/zi
- 0-6 luni alimentati artificial: 3-3,5g/kg/zi
- 7-12 luni: 1,5-2g/kg/zi
La sugar 50% origine animala, la copil 2/3 origine animala. Necesarul creste cu
20-30% dupa boli infectioase.
Aportul inadecvat poate duce la malnutritie proteica edematoasa sau afectiuni
renale si gastrointestinale.

Micronutrientii
Sunt substante ce nu pot fi sintetizate in organism. Sunt furnizate prin
alimentatie si nu au valoare calorica. Sunt vitamine si minerale
- macrominerale, necesar >100mg/zi: Na, Cl, Ca, O, S, P, N
- microminerale, necesar <100mg; esentiale: Fe, Mg, I, Zn, Mb, Co, Fl, Cr, Se
Carenta e determinata de: aport alimentar inadecvat, malabsorbtie, insuficienta
biliara/pancreatica, afectiunile hepatice. Toxicitatea presupune depozitare in
ficat si tesut adipos; IRC
Vitamina A
Retinol, retinal, acid retinoic
- sursa: produsele animale (lapte, ficat, galbenus); Carotenoizii se obtin din fructe
si legume
- Rol: fotoreceptie, functionalitatea barierei epiteliale cutaneo-mucoase;
diferentierea celulara, reproducere, sistem imun, anitoxidant - betacaroten
-Necesar : 400ug la 0-6 luni si 700-900 la 14-18 ani. Malabsorbtie: 2000-
5000UI/zi
Carenta <20ug/dl: tulburari de vedere, keratoftalmie, alterarea barierei
epiteliale (cheratinizare) - tegumente, epiteliu respirator, gastrointestinal,
genitourinar; risc crescut de infectii
Toxicitate >6000ug: anorexie, intarzierea cresterii, cefalee, varsaturi, alopecie,
dplopie, dureri musculare, osoase, hepatosplenomegalie, hepatotoxicitate; exces
carotenoizi colorare in galben-portocaliu a tegumentelor

Vitamina E:
- Rol antioxidant - esential SNC, retina, muschi
- Surse: ulei vegetal, peste, cereale, legume verzi, nuci
- Carenta: trombocitoza, edeme, anemie hemolitica; leziuni neuro-musculare
- Toxicitate extrem de rara
Necesar: 4-5mg/zi la sugari si 15mg la copii mari

Vitamina K
n Rol
n sinteza – factorilor de coagulare II, VII, IX, X, proteinelor C, S
n Sinteza osteocalcinei (mineralizarea osoasă)

4


n Sursa (filochinone – K1, menachinone – K2)
n alimentară: predominant din legume verzi (K1)
n cantităţi mai mici: lactate, carne, ouă, cereale, fructe (K1 şi K2)
n bacteriile intestinale (K2) – susceptibilitate crescută faţă de
deficitul K2 la nou-născut
n cantitate scăzută în LM (20 UI/L faţă de 60UI/L în LV)
n Necesarul zilnic: 2 μg/zi la sugari → 75 μg/zi la copiii mari
n Carenţa – timp de protrombină prelungit
n LM = 15 µg/L, LP cantitate de 4 ori mai mare → risc de deficientă la
nou-născuţii alimentaţi natural
n sindroame hemoragipare (hipoprotrombinemie)
n studii – scăderea densităţii osoase, osteoartrită
n Toxicitate rară – utilizarea menadionei parenteral (compus sintetic K3)
n anemie hemolitică, hiperbilirubinemie, icter nuclear
n Tratament
n B hemoragică a nou-născutului – profilaxie/tratament 1mg (0,5 mg
prematur) vitamina K i.m./s.c. sau p.o. 2 mg la naştere + 2 mg la 1-2
săptămâni + 2 mg la 4 săptămâni
n sdr malabsorbţie / boli hepatice cronice - administrare cronică po
2,5-5mg de 2 - 7 x / săptămână
Vitamina D
n 2 forme
n colecalciferol D3 – piele (expunere la soare)
n ergocalciferol D2 – plante
n Rol: Mineralizarea osoasă
n Surse: uleiul, ficatul de cod, peşte (macrou, hering, somon, sardine),
drojdia de bere, ficat, ou; lapte – conţinut scăzut în LM (22UI/L)
n Necesarul zilnic: 25 μg/zi la sugari → 50 μg/zi la copiii mari
n Carenţa – creşterea FAL şi a PTH
– scăderea 25-OH-D seric < 50 nmol/L (20ng/ml): hipocalcemie, hipofosfatemie,
tetanie; rahitism; osteomalacie (adulţi)
n Toxicitate 25-OH-D seric >150 ng/mL: cefalee, greţuri, vărsături, anorexie,
diaree, iritabilitate, scădere ponderală, deshidratare insuficienţă renală
funcţională, calcinoză tisulară (depuneri de calciu în rinichi, inimă,
plămâni, timpan, vase)
n Profilaxie
n expunere la soare la rasa albă
n 30 min/săptămână dezbrăcat (în pampers)
n 2 ore/săptămână îmbrăcat, fără căciulă
n p.o. vit D2 10µg/400 UI/zi între 0 şi 18 luni apoi în
sezonul rece pe toată perioada creşterii
n sindrom malabsorbţie doze – vit D2 de 2-4 ori mai mari sau
– vit D3 2-4 µg/kg/zi
n Tratament
n Vit D2 2000-5000 UI/zi timp de 2-6 săptămâni (5-10 pic/zi)
n sdr malabsorbţie vit D2 10000-25000 UI/zi p.o. sau 1,25-OH2-D
(calcitriol) 0,2 µg/kg/zi x 2-4 săptămâni

5
 Vitamina C
n Sursa: fructe, legume (nu poate fi sintetizată de om); cantităţi reduse în LV
n Rol: agent antioxidant, cofactor enzimatic, funcţii metabolice,
funcţionalitatea sistemului hematopoietic
n Carenţa (scorbut): febră, apetit redus, dureri la nivelul membrelor
inferioare (pseudoparalizie), anemie macro/microcitară, hiperkeratoză
foliculară, sdr hemoragipar, infecţii recurente, atrofie musculară
n Toxicitate (> 2g/zi): tulburări gastrointestinale: greaţă, diaree
n Necesarul zilnic: 40 – 50 mg/zi la sugari → 65 – 75 mg/zi la copiii mari

Vitamina B1
n Rol funcţional : coenzimă – metabolismul glucidelor; sinteza acetilcolinei
(conducerea nervoasă)
n Surse
n carne (în special de porc), legume, cereale integrale
n Carenţa (dg –proba terapeutică)
n boala beriberi: manifestări digestive, polineuropatie periferică, edeme,
IC, encefalopatia Wernicke, psihoza Korsakoff
n tratament: sugar 50-100 mg i.m./i.v. doză unică, copil 10-25 mg i.m./i.v
14 zile apoi 5-10 mg/zi p.o.1 lună, adult 50 mg/zi p.o.(la sugari
alimentaţi natural se tratează şi mama)
n Toxicitate după administrare parenterală cazuri izolate (prurit, reacţii
anafilactice)
n Necesarul zilnic: 5 – 25 μg / zi sugari → copiii mari

Vitamina B6
n Nume generic pentru 6 substanţe: piridoxina, piridoxal, piridoxamină,
formele 5- fosfat ale acestora
n Rol - coenzimă pentru numeroase enzime implicate în: metabolismul
proteic, glucidic, sinteza neurotransmiţătorilor (GABA); sinteza hemului
n Surse: banane, carne, peşte, lapte, ouă, cereale integrale
n Carenţa: izolată e rară - glosită, stomatită, iritabilitate, depresie;
sindroame – convulsii, anemie hipocromă, microcitară
n Exces (administrare cronică): neuropatie senzorială periferică
n Necesarul zilnic: 0,1 – 0,3 mg/zi la sugari → 2,4 mg/zi la copiii mari

Vitamina B12
n Rol: maturarea eritrocitelor, dezvoltarea SNC
n Surse: exclusiv de origine animală: carne, peşte, viscere, lactate, ouă
n Carenţa – rar întâlnită, prin aport alimentar scăzut: anemie
megaloblastică; degenerare nervoasă medulară (ataxie); risc - sugarii
alimentaţi natural de mame vegetariene
n Necesarul zilnic: 0,5 mg/zi la sugari → 2,4 mg/zi la copiii mari

Acid folic
n Rol - coenzimă pentru enzimele implicate în: metabolismul proteic şi al
nucleotidelor; sinteza hemului; sinteza acizilor nucleici
n Surse: principale = vegetale: spanac, broccoli, ciuperci, fasole uscată;
carne, ficat, cereale integrale

6
 n Carenţa: anemie megaloblastică, glosită, diaree, alterarea imunităţii
mediată celular, demenţă
făt: defecte de închidere ale tubului neural (spina bifida, anencefalie),
retardul creşterii intrauterine
n Toxicitate: convulsii, scăderea absorbţiei Zn
n Necesarul zilnic: 65 – 80 μg/zi la sugari → 300 – 400 μg/zi la copiii mari

Mineralele
O dieta echilibrata, cu alimente din toate grupele majore, aduce cantitati
suficiente de minerale, cu exceptia Fe si Fl la sugar. Sunt nevoi mai mari in:
perioadele de crestere, efortul fizic si starile febrile.
Calciul
n Cel mai bine reprezentat mineral din compoziţia organismului: 99% oase, dinţi;
1% liber ionizabil (Ca++), legat de albumine, globuline
n Surse: lactate, legume frunzoase verzi, peşti cu oase mici (sardine, somon),
moluşte, stridii, migdale, alune, susan
n Necesarul (RDZ)
n 0-6 luni = 210 mg/zi (5,3 mmol/zi)
n 7-12 luni = 270 mg/zi (6,8 mmol/zi)
n 1-3 ani = 500 mg/zi (12,5 mmol/zi)
n 4-8 ani = 800 mg/zi (20 mmol/zi)
n 9-18 ani = 1300 mg/zi (32,5 20 mmol/zi)
n Rol: formarea oaselor, dinţilor; cofactor în procesul de coagulare;
transmiterea impulsului nervos, menţinerea tonusului muscular;
procesele de transport transmembranar
n Carenţa - hipocalcemie: rahitism, tetanie, convulsii, aritmii cardiace,
osteoporoză; Susceptibilitate crescută prematuri/dismaturi cu GN < 1500g
n Exces - hipercalcemie: astenie, manifestări digestive, litiază renală,
calcificări ţesuturi moi, constipaţie

Fosforul
n Rol
n 85% în oase şi dinţi în combinaţie cu Ca (hidroxiapatita)
n 15% activ metabolic – metabolism glucidic, protidic, lipidic,
energetic
n component important al membranei celulare
n Surse: carne de pui, peşte, ouă; cantităţi mai mici în lactate, leguminoase,
cereale integrale, nuci
n Necesarul zilnic: 100 - 275 mg/zi la sugari → 1250 mg/zi la copiii mari
n Carenţa = hipofosfatemie (etiologie nutriţională rară): afectare musculară,
osoasă, cardiacă, renală, anomalii ale transmiterii impulsului nervos,
hemoliză
n Exces = hiperfosfatemie; tetanie; risc potenţial – băuturi răcoritoare,
alimente semipreparate

7
 Magneziul
n Rol: 70 % la nivel osos – în combinaţie cu Ca şi P; 30 % în ţesuturile moi
(26% la nivel muscular) şi fluide - formarea unor sisteme enzimatice
esenţiale (peste 300 de enzime celulare sunt activate de Mg)
studii – rol în prevenţia bolilor coronariene (inhibarea procesului de
aterogeneză)
n Surse: cerealele integrale, leguminoasele, legumele verzi, nucile, cacao,
ceaiul, lactatele
n Necesarul zilnic: 30 -75 mg/zi la sugari → 350 - 400 mg/zi la copiii mari
n Carenţa (rară); deficit de creştere; hiperexcitabilitate neuromusculară;
tulburări digestive: greaţă, vărsături, anorexie; afectare cardiacă:
tahicardie, fibrilaţie ventriculară; tulburări de memorie, personalitate
n Exces (dozele mari la copii cu insuficienta renală): hTA, bradicardie;
retenţie urinară; deprimare SNC → paralizie, comă

Sodiul
n Rol: 60-65% - cation major al spaţiului extracelular (plasmă, ţesut nervos,
muşchi) – intervine în balanţa hidrică, echilibrul acido-bazic,
excitabilitatea musculară; 35-40% în compuşi anorganici la nivelul
oaselor, secreţii digestive, secreţia glandelor sudoripare
n Surse: alimentele neconservate; conţinut mai mare în lactate, carne, ouă,
peşte decât în legume şi cereale; conţinut redus în fructe; conţinut crescut
în alimentele conservate, procesate industrial
n Necesarul zilnic: 0,12 – 0,30 g/zi la sugari → 1,2 – 1,5 g/zi la copiii mari
n Carenţa – hiponatremia
n hipoosmolaritatea plasmei → hiperhidratare; edem celular
n semne de suferinţă nervoasă centrală: cefalee, vărsături, alterarea
stării de conştienţă, convulsii
n Excesul
n hipernatremie: pasajul lichidelor din spaţiul intracelular spre cel
extracelular: sete intensă, semne neurologice
n aport cronic - rol potenţial în patogeneza HTA

Potasiul
n Rol: cationul major al spaţiului intracelular; rol important în activitatea
musculară (în special a muşchiului cardiac); intervine în echilibrul
hidroelectrolitic, acido-bazic, metabolismul glucidic, proteic; implicat în
funcţia respiratorie; promovează creştera şi diviziunea celulară
n Surse: fructe, legume, carne proaspătă, lactate; prelucrarea, pregătirea
termică scad conţinutul în K al alimentelor
n Deficit – hipopotasemia: nu are de obicei cauză nutriţională; slăbiciune
musculară → paralizie; constipaţie → ileus; tahiaritmii cardiace → stop
cardiac
n Exces – hiperpotasemia: administrare parenterală; risc vital;
hiperexcitabilitate musculară, tulburări de sensibilitate, dispnee, confuzie,
tulburări de ritm cardiac → bloc atrioventricular

8
 Fierul
n 2 forme
n Funcţional – înglobat în:hemoglobină; mioglobină; tisular
n Depozite: feritină şi hemosiderină; nou născut la termen - depozite
pentru 4-6 luni; prematur/dismatur/gemeni - depozite pentru 2-3 luni
n Rol: Transportul oxigenului; Oxidarea celulară; Cofactor al enzimelor ce
intervin în metabolismul mediatorilor dopaminergici şi serotoninergici
n Surse
n Lapte: laptele uman - 1 mg/L, coeficient de absorbţie 30-50%; laptele
de vacă - 0,5-1,4 mg/L coeficient de absorbţie 10-20% (10 l/zi pentru a
acoperi necesarul); formulele lapte - coeficient de absorbţie 4-10%
n Carne - coeficient de absorbţie 10-20%
n Legume, cereale – acid fitic scade absorbţia
n Carenţă – cel mai fecvent deficit nutriţional
n potenţial deficit neurocomportamental – în stadiile preanemice
(feritină↓ transferină↑)
n anemie – (stadiul final al deficitului de Fe): paloare, tulburări de
comportament, diminuare a apetitului → anorexie, hipotonie
musculară → retard motor, splenomegalie, tulburări trofice ale
fanerelor, infecţii recurente / trenante, tahicardie, suflu sistolic →
insuficienţă cardiacă
n Profilaxie: suplimentarea cu Fe a formulelor lapte – 4-12 mg/L (AAP);
contraindicarea laptelui de vacă / capră sub 1 an; suplimentarea la grupe
cu risc (1mg Fe elem/kg/zi sugar normoponderal de la 6 luni; 2-4 mg Fe
elem/kg/zi prematur de la 2-3 luni)
n Tratament: 3-6 Fe elem/kg/zi 3 luni
n Exces
n Hemosideroză - acumulare în macrofage; la politransfuzaţi
n Hemocromatoză - acumulare tisulară: ciroză hepatică; insuficienţă
cardiacă; insuficienţă poliglandulară endocrină, DZ; pigmentare brun-
cenuşie a tegumentelor

Iodul
n Rol: 70-80% în glanda tiroidă - sinteza hormonilor tiroidieni; 20-30% în
muşchi, piele, oase, cantităţi mici în ţesut endocrin, SNC, plasmă
n Surse: 90% din alimente: sare iodată, lactate, peşte de apă sărată, fructe de
mare; 10% din apă

Fluorul
n Rol: în structura oaselor şi a smalţului dentar; rezistenţă împotriva cariei
dentare; utilitatea în tratamentul osteoporozei
n Surse: majoritatea alimentelor au concentraţie mai mică de 0,05 mg/100 g
excepţie: apa fluorurată, unele formule de lapte, ceai, peşte marin
n Deficit: caria dentară – în prezent problemă de sănătate publică; profilaxie
în funcţie de conţinutul apei în fluor

9
 Zincul - 0-6luni 2mg/zi; 7-12 luni 3mg/zi
n Rol: cel mai abundent micromineral – cantităţi mici în toate organele,
ţesuturile, fluidele şi secreţiile; 95% intracelular; cofactor enzimatic –
metabolismul proteic, glucidic, sinteza acizilor nucleici, echilibrul acido-
bazic; Antiinfecţios, stimularea apetitului
n Surse: lapte uman cantitate redusă (0,5-3mg/L) dar biodisponibilitate
crescută; carne, brânzeturi,ficat; legume, cerealele integrale – fitaţii scad
absorbţia zincului
n Carenţa
n deficit sever - rar: alterarea sist imun – susceptibilitate crescută
pentru infecţii; alterarea barierei cutaneomucose – acrodermatita
enteropatică, diaree; tratament 20-30 mg/zi
n deficit moderat: anorexie, ritm lent de creştere, infecţii recurente,
rash, alopecie; supliment 1 mg/kg/zi
n Toxicitate (preparate farmacologice) – vărsături, diaree, anemie (deficit
de Cu)

Seleniu
n Rol: component enzimatic, antioxidant
n Surse: fructe de mare, carne, cereale
n Carenţă: cardiomiopatie
n Toxicitate: iritarea mucoaselor, paloare, iritabilitate

Cuprul
n Rol: funcţional intră în componenţa unor enzime, cofactori, proteine; implicat în
oxidarea Fe, formarea Hb, metabolismul aminoacizilor, sinteza de catecolamine;
concentraţie mare în ficat, creier, inimă, oase, păr, unghii
n Surse: ficat, fructe de mare, nuci, seminţe; cantităţi mici în cereale şi legume
n Deficit: neutropenie, alterarea răspunsului imun; Sdr Menke (sdr părului de oţel)
n Exces boala Wilson (degenerescenţa hepato-lenticulară)

10