Principii

de alimentatie pe etape de varsta

Particularitatile alimentatiei sugarilor
Cresterea postnatala accelerata depinde de factorii genetici si nutritionali - se
dubleaza la 4 luni si se tripleaza la 1 an. Necesarul energetic e de 3 ori mai mare
decat al adultului: 100-110/kcal/kgc/zi. Creierul are 44% din consumul bazal
fata de 20% la adult. Sugarii prezinta necesar crescut de principii nutritive cu rol
plastic. Au aport crescut de proteine cu valoare biologica mare - 50% de origine
animala; necesar crescut de lipide - dezvoltarea SNC
Necesarul principilor nutritive trebuie sa fie adaptat capacitatii digestive si
renale. Functia renala este imatura; capacitata de concentrare a urinii devine
comparabila cu cea a adultului dupa 6 saptamani; RFG e mai scazuta in primele 9
luni. Capacitatea gastrica este de numai 10-20 ml la nou-nascut, crescand
progresiv pana la 200ml la 1 an. Activitatea amilazei salivare si pancreatice este
scazuta in primele 6 luni. Secretia pepsinei este scazuta, crescand in primele 3
luni. Exista o imaturitate enzimatica hepatica.

Alimentatia sugarului 0-6 luni
Alimentatie naturala
- exclusiv naturala: la san, fara alte lichide sau alimente cu exceptia LM si a unor
mici cantitati de vitamine/minerale
- predominant naturala: LM reprezinta sursa majora dar sugarul primeste si apa
sau ceai, suc de fructe
Alimentatie artificiala
- cu laptele unei alte specii; formule adaptate din LV
Alimentatie mixta
- combinatie de lapte uman si laptele unei alte specii
Majoritatea nounascutilor pot fi hraniti imediat dupa nastere, in primele 1-4 ore.
Intervalul dintre mese variaza intre 1-4 ore pentru suptul la cerere. Acesta
permite reglarea aportului alimentar prin foame (definitivata la 6 saptamani de
viata). Un aport corespunzator se obiectiveaza prin stoparea scaderii ponderale
fiziologice dupa 1 saptamana si recuperarea greutatii normale la 2 saptamani,
urmata de un spor ponderal minim de peste 500g/luna; mai mult de 5 mictiuni
pe zi. Laptele uman este alimentul ideal pentru primele 4-6 luni de viata, iar
durata recomandata este de 12 luni.
- proteine: 9-12g/l (70% proteine din lactoser)
- glucide: 60-70g/l (lactoza si oligozaharide)
- lipide: 30-34g/l (polinesaturate)
- minerale: 1,5-2,5 g/l
- calorii: 670kcal/l
Alimentatia naturala - avantaje: LM asigura o ratie nutritiva perfect
echilibrata, adaptata cresterii si dezvoltarii. LM e considerat produs viu,
compozitia sa schimbandu-se in functie de varsta lactatiei si in decursul aceleiasi
alaptari.
- colostru: 0-4 zile: 67kcal/100ml, multe proteine. Contine EGF cu rol in
adaptarea perinatala la nutritia extrauterina. Laptele de tranzitie e prezent in
zilele 4-7, apoi e urmat de un lapte matur de 75kcal/100ml.
- Permite autoreglarea aportului prin satietatea indusa de nivelul crescut al
cantitatii de grasimi si proteine de la sfarsitul suptului.

1
- Protectie antiinfectioasa: IgM, IgG, IgA secretorii; adultul produce 3g Ig A/zi,
colostru contine 5-15g/l; Anticorpi specifici fata de E.coli, stafilococi, streptococi,
pneumococi, shighella, clostridium tetani; Contine proteine bacteriostatice
(lactoferina, lizozim, complement, lactoperoxidaza). Lactoferina inhiba
multiplicarea E.coli in intestin, prin fixarea Fe. Scaunul are pH scazut; lipazele
distrug giardia si entameoba. LM contine celule vii (PMN, macrofage, limfocite)
- Protectie fata de bolile cronice: diferite tipuri de alergii, DZ I, celiachie, boala
Crohn, leucemie, limfom, BCV, dislipidemii
- Protectie fata de suprapondere/obezitate
- Protectie fata de moartea subita
- Dezvoltare cognitiva mai buna
- Acuitate vizuala mai buna
- Ofera confort matern si infantil: nu necesita preparare, adaptarea temperaturii;
nu necesita sterilizare
- Psihoemotionale: consolideaza legatura afectiva mama-copil, baza formarii
relatiilor de incredere fata de adultii din jur
- Efect contraceptiv, diminua riscul matern de cancer la san/ovar si osteoporoza
- Economice: cost scazut, scaderea numarului de imbolnaviri

Laptele uman - compozitie:
1. Lipide - 30-34g/l - 50-55% din necesarul zilnic: 98% e sub forma de
trigliceride, usor digestibile. Contine cantitati crescute de MUFA (40%) acid oleic
si PUFA linoleic si linolenic - constituenti ai SNC si retinei. Contine lipaze care
stimuleaza absorbtia grasimilor
2. Proteine - 9-12g/l - furnizeaza numai 7% din necesarul caloric: Raportul de
cazeina/zer este de 10/90 in colostru si 40/60 in laptele matur. Proteina din
cazeina este beta-cazeina. Proteinele din zer sunt alfa lactalbumina, lactoferina,
IgA secretorie, lizozim, serum-albumina.
Are continut crescut in taurina (3,5-4mg/dl)
3. Glucide - 60-70g/l - 38-40%: principalul carbohidrat este lactoza si furnizeaza
37%. Cantitati semnificative de oligozaharide intalnite sunt: factori de crestere
pentru flora intestinala, care scad adeziunea bacteriilor la epiteliul intestinal.
4. Vitamine: A,C,E in cantitati adaptate nevoilor. Vitamina K si D sunt in cantitati
necorespunzatoare si se suplimenteaza, K im 1mg, iar D prin supliment oral
(picaturi sau tablete).
5. Minerale: Au osmolaritate mica 98, adaptata rinichiului imatur. Raportul Ca:P
optim ofera o biodisponibilitate crescuta. Exista un coeficient de absorbtie a Fe
excelent si necesita supliment 10mg/zi intre 1-6 luni. FI este in cantitati
necorespunzatoare.
LM contine anticorpi antivirali si antibacterieni. Nu are bacterii patogene.
Participa la constituirea microflorei intestinale si ofera protectie fata de alergii,
boli inflamatorii intestinale si boli autoimune

Contraindicatii LM
Risc de transmitere a infectilor virale (HIV, VHB, Rubeola, CMV, HSV). VHB are
contaminare predominant intranatala. Se face imunizare activa si pasiva cu Ig
specifice precoce, a nou nascutului

2
Contraindicatii alaptare:
- permanente de cauza materna: infectii, casexie, cancer mamar, dependenta
droguri, boli psihice, sarcina de peste 20 saptamani
- permanente de cauza infantila: intoleranta congenitala la lactoza, galactozemia
congenitala
- temporare de cauza materna: tratament cu antibiotice; mameloane ombilicate,
ragade, mastita
- temporare de cauza infantila: icter prin inhibitori din LM

Alaptarea
Primele 3 zile nounascutii sunt somnorosi, din ziua 4-5 sug viguros. 50% din
cantitate este supta in primele 2 minute, 80-90% in primele 4-5 minute - durata
suptului variaza intre 10-15 minute la fiecare san. Mesele mai frecvente la san se
datoreaza golirii mai rapide a stomacului. Alaptarea la un interval mai mic de
1,5-2 ore inhiba secretia de prolactina cu scaderea productiei de lapte. In primele
saptamani va fi pus la ambii sani pentru stimularea secretiei maximale, ulterior
fiind posibila alternarea sanilor. Durata recomandata este 12-24 luni. Alimentele
complementare (solide/lichide), diferite de LM se introduc la mai mult de 6 luni,
dar nu mai tarziu de saptamana 26 sau mai devreme de saptamana 16.
Pastrarea LM
Muls manual sau cu pompe electrice, cu respectarea igienei. Se pastreaza i
recipienti de sticla/plastic, 24 (max 72) de ore in frigider si 1-6 luni in
congelator. Pentru folosire va fi dezghetat in apa calduta; nu va fi recongelat.
Regimul mamei
Este necesar un aport caloric mare, cu evitarea regimurilor de slabire. Ingestia
unor alimente (rosii, ceapa, varza, fasole, ciocolata) pot provoca sugarului
disconfort digestiv, tulburari de tranzit dar nu se va restrictiona dieta decat in
momentul in care se observa o legatura clara intre aliment si aceste tulburari.
Daca mama prezinta alergie/intoleranta la alpte se va suplimenta dieta cu calciu
1g/zi. Medicatia materna s da numai cu recomandare. Sunt contraindicate
fumatul si consumul de alcool. Activitatea fizica materna trebuie sa fie usoara-
moderata.

Lapte de vaca - dezavantaje
- Proteine in cantiate crescuta (34g/l): acidoza metabolica, hiperamoniemie;
raport cazeina/zer 82/18 cu deficit de cisteina; proteina majora din zer,
betalactoglobulina da alergia la LV; risc de RCUH, obezitate
- Lipide 34g/l, constante in timpul suptului: carenta de acid linoleic - dermatita;
fara PUFA si exces de acizi grasi saturati si volatili
- Glucide in cantiate redusa 48g/l
- Na, fosfati in cantitate crescuta; sarcina osmotica crescuta (3x) cu risc de
deshidratare hipertona.
- Raport Ca:P inadecvat - rahitism carential comun; Carenta de Fe - anemie
hipocroma feripriva; Carenta de Zn - acroderamtitits enteropathica; Lipsa
factorilor antiinfectiosi; compozitie constanta
Formulele de lapte
- In functie de gradul de adaptare: conventionale, partial adaptate, adaptate
- In functie de compozitie: de inceput (acopera nevoile sugarului in varsta de
pana la 4-6 luni); de continuare (dupa 4-6 luni); terapeutice

3
Alimentatia sugarului 6-12 luni
Particularitati: La 6 luni, capacitatea de digestie, absorbtie, metabolizare
si excretie se apropie de cea a adultului. Dispare reflexul de protruzie prezent la
nou-nascuti si sugarii mici; Apare dentitia; continutul de proteine, calciu, fier al
LM sau al formulelor de inceput devinde insuficient; apare un bun control al
capului si gatului.
Trecerea la alimentatie diversificata: inlocuirea treptata si partiala (3 din 5
mese) a laptelui de mama/formule cu alte alimente solide/lichide

Diversificarea:
Se realizeaza in anumite conditii: sugarul nu trebuie sa aiba semne de boala
acuta; tranzitul intestinal al sugarului trebuie sa fie echilibrat; sugarul sa fie calm
si linistit.
Principii:
- varsta inceperii diversificarii: 5-6 luni pentru sugarul alimentat exclusiv la san
si 4-4 luni jumate la sugarul alimentat cu lapte praf conventional.
- se administreaza cu lingurita
- regulile de igiena vor fi respectate atat in ceea ce priveste prepararea
alimentelor cat si pentru ustensilele folosite
- Principiul selectivitatii si progresivitatii: Alegerea primului aliment solid se face
in functie de starea de nutritie a sugarului. Se incepe cu o cantitate mica din noul
aliment, crescandu-se progresiv pana la o masa completa in functie de toleranta
sugarului. Introducerea unui singur aliment pe saptamana sau la 3-4 zile. Noul
aliment nu trebuie sa provoace dificultati de deglutitie. Alimentele vor fi pasate
pana la aparitia dintilor; maruntine in jurul varstei de 9 luni pentru stimularea
masticatiei. Nu se forteaza sugarul (risc de anorexie de opozitie). Mesele cu
alimente noi vor fi completate cu LM/formula
Alimentele de diversificare: primul aliment introdus sunt cerealele sau
legumele. Alegerea primului aliment solid se individualizeaza in functie de starea
de nutritie: legume pentru sugar cu greutate normala/mai mare; cereale pentru
cel cu greutate mai mica. Se mai dau fructe, carne, oua, derivate din lapte; Apa
fiarta si racita dupa mesele bogate in proteine sau electroliti. Sucurile de fructe
se evita pana la 6 luni si se dau cu lingurita sau cana. Nu se adauga sare in
alimentatie pana la 2 ani.
Legumele pot fi introduse de la 4-5 luni: initial piure de legume, apoi ulei vegetal,
apoi carne. Se evita telina, napul, conopida, mazare pana la 6luni-1 an. Cerealele
pot fi introduse de la 4-5 luni, cu exceptia glutenului. Fructele pot fi introduse de
la 4-5 luni, bananele dupa 9 luni-1 an. La copii cu parinti cu istoric de alergii se
evita pana la minim 3 ani fructele alergizante tip zmeura, fragi, capsuni, kiwi
Carnea - de la 5-6 luni. Se prefera carnea de pasare, vita, evitandu-se carnea de
animal tanr datorita continutului mare de gelatina si datorita potentialului ei
alergizant. Pestele alb foarte proaspat - posibil dupa 1 an, in special la cei cu
istoric de alergie. Se dau initial 15 g apo 20-30g 2-3x pe saptamana. Mezeluri
slabe pot fi administrate dupa 1 an, carnea de porc dupa 1-3 ani, carnea de oaie
dupa 3 ani.
Ouale: dupa 5-6 luni; Se da alternativ cu zilele de carne si doar galbenusul fiert
tare. Albusul este alergizant.
Derivatele din lapte: de la 6-7 luni

4
Grasimile - de la 5 luni: ulei vegetal in supa/piure de legume; unt la piure de
legume 15g la un an; smantana la 7-8 luni, cate 1-2 linguri/zi la 1 an.
Preparatele industriale: sunt instant; compozitie standardizata; securizare
toxica, bacteriologica, pret ridicat.
Contraindicatii sub varsta de:
- 1 an: mierea, sirop de porumb - Clostridium Botulinum
- 3 ani: nuci, alune, fructe cu seminte, porumb fiert, floricele, bomboane, peste cu
oase, seminte, carnati, condimente, lapte nefiert, ciocolata, cacao.
Incidentele alimentatiei din primul an de viata:
- incapacitatea copilului de a suge: prematuri, palatoschizis; obstructia CRS
- hipogalactia materna (proba suptului)
- diareea postprandiala: la sugarii sub 3 luni, cu spor ponderal corespunzator;
scaune explozive, emis in jet; diaree falsa are continut mare de lactoza; nu
necesita tratament
- colicile abdominale: dureri abdominale paroxistice cu plans greu consolabil,
prezumtiv de origine intestinala, predominat in a 2-a jumatate a zilei; la sugari cu
varsta pana la 3 luni
- alergii alimentar: LV; albus; peste; soia, grau
- aport deficitar: malnutritia proteica; constipatie; diaree cronica (deficit Zn);
mame cu dieta vegetariana (deficit B12)
- aport excesiv: regurgitatii; varsaturi (evacuare gastrica cu efort); distensia
abdominala; suprapondere; constipatie

Particularitatile alimentatiei copiilor de peste 1 an
Este o etapa mai putin spectaculoasa din punctul de vedere al cresterii staturo-
ponderale. Scaderea apetitului duce la un aport mai scazut. Apar perioade cu
lipsa de interes pentru unele alimente; Tendinta parintilor la aport excesiv duc la
tulburari de conduita alimentara. Compozitia corporala e relativ constanta.
Adipozitatea diminua in primii ani de viata, atingand minim la 6 an, urmat de o
perioada de rebound a adipozitatii ce pregateste copilul pentru pubertate.
-> Anteprescolarii (1-4 ani): De la 1 an se manifesta preferintele alimentare si
apare anorexia de opozitie; uneori e nevoie sa se ofere un aliment de 8-12 ori
pentru a fi acceptat. Posibilitatile sun limitate. La 15 luni beau din cana, la
sfarsitul primului an se pot alimenta singuri; alimentele sa fie tocate, taiate
marunt
-> Prescolarii si scolarii mici: sunt independenti, au influente sociale; educatie
posibila, efort intelectual; model parental; cel putin 1 masa in afara locuintei

Alimentati copilului
Are 3 mese si 2 gustari. Dieta este echilibrata cu alimente din toate grupele.
- proteine: lactate 500-750ml/zi; carne 75-100g/zi; 1 ou la 2-3 zile
- lipide: pana la 2 ani fara restrictii; dupa 2 ani restrictie la aproximativ 30% din
necesarul de calori, colesterol maxim 100mg/1000kcal; PUFA 7-8%, MUFA 12-
13%.
- glucide: jumatate din cerealele integrale
- minerale si vitamine: Fe (1-3 ani risc anemie feripriva), alimente cu fier; Mg
creste necesar in perioada prepubertara; Ca din lapte; Vit D suplimentata in
sezonul rece; Consum zilnic de fructe si legume variabile. Sucuri de fructe cu
zahar: 150-250ml/zi pana la 6 ani; 250-350ml/zi 7-18 ani.

5
Incidente:
- cariile dentare: intreruperea biberonului pentru ingerarea alimentelor lichide;
evitarea bauturilor dulci la culcare
- obezitatea: consolarea copilului cu alimente; fortarea copilului la masa; evitarea
consumului exagerat de dulciuri, snacksuri
- malnutritia: mediu stresant
- alergii alimentare

Particularitati in alimentatia adolescentului
Este cea mai provocatoare perioada a dezvoltarii. Au loc schimbari ale
compozitiei corporale. Fetele acumuleaza mai mult tesut adipos. Necesitatea
unui aport energetic cu 50% mai mare decat cel al adultului; cresterea
necesarului de nutrienti: Ca, Fe, Zn (maturizare sexuala), Vitamina D.
-> modificarea stilului de viata: se sare peste micul dejun, cina; creste numarul
de mese in oras
-> preocupare pentru imaginea corporala, independenta, influente, anturaj;
alcool, droguri, diete restrictive
-> sport, sarcina
-> tulburari nutritionale: obezitate (fete), malnutritie; dislipidemii

La orice varsta:
- igiena inainte si dupa mese
- limitare activitati sedentare
- incurajare activitati fizice cel putin 60min/zi
- servire mese in familie, sensibilizare parinti pentru alimentatie sanatoasa