Subiectul: Îngrijirea nou- născutului la domiciliu.

Alimentația nou-născutului și sugarului .Diversificarea alimentației.

Condițiile de locuit reprezintă un capitol important în ceea ce privește îngrijirea

nou născutului. Există câteva reguli care trebuie respectate pentru a oferi nou
născutului condiții optime :

 Temperatura în camera copilului mic trebuie menținută între 22 - 24°C.

Nu lăsați să scadă temperatura în camera copilului sub 16°C.
 Verificați periodic dacă mânuțele și piciorușele bebelușului sunt calde și
normal colorate.
 Pentru a putea supraveghea și noaptea somnul copilului, folosiți o lampă de
veghe.
 Sistemul de încălzire recomandat este cel care nu usucă aerul și care permite
reglarea temperaturii aerului (calorifere cu termostat, sobe de caramidă, teracotă)
 Umiditatea aerului trebuie menținută între 60 - 65 %. Folosiți dispozitive de
măsurare a gradului de umiditate. Aerul uscat predispune la apariția afecțiunilor
respiratorii la copii.
 Aerisiți în fiecare zi camera copilului, pentru a menține aerul curat, sănătos,
copilul putând fi dus în altă încăpere pe perioada aerisirii.
 Evitați plasarea copilului în spații zgomotoase, cu praf. Inchideți geamurile
dacă de afară se aud zgomote ce pot perturba somnul copilului, sau dacă bate
vântul și poate intra praf în camera copilului.
 Nu folosiți odorizante de cameră în camera copilului. Există riscul apariției
de afecțiuni alergice respiratorii.
 Nu folosiți parfumuri personale puternice.
 Închideți ușa la camera copilului când în casă se gătește.
  Fumatul în casa în care locuiește un nou născut crește mult riscul de
MOARTE SUBITĂ a acestuia !

Bebelușii au nevoie de o igienă riguroasă deoarece sistemul lor imunitar nu este

încă pregătit să facă față "agresiunilor" microbilor din mediul inconjurător.
Pielea este "poarta de intrare" pentru un număr mare de microbi însă putem preveni
infecțiile menținând pielea curată și fără iritații sau alte eroziuni.

Nou- născutul are nevoie zilnic de cel puțin o baie (seara) și de o toaletă riguroasă
dimineața (se curăță ochii, nasul, gura și urechile.) Prima baie a nou născutului,
după ce a ajuns acasa din maternitate, trebuie făcută chiar în ziua externării, chiar
daca încă nu s-a detașat bontul ombilical. Până când acesta se detașează, e de
preferat să nu ține-ți copilul în apă mai mult de câteva minute.

1
Pentru baiță va trebui să folosiți săpunuri sau șampoane speciale pentru
nou- născut (cu pH neutru, delicate). Temperatura în camera de baie trebuie să fie
de aproximativ 27 - 28°C, adică cu 2 - 3 grade mai crescută față de cea obișnuită
din cameră iar temperatura apei de baie 37 - 38°C.După baie, la fel și la toaleta de
dimineață, se face toaleta oculară, nazală, a gurii și a urechilor.

Toaleta oculară se face cu comprese sterile și ser fiziologic : se șterge ochiul

dinspre colțul extern spre colțul intern cu comprese sterile umezite cu ser
fiziologic; Dacă observați o secreție conjunctivală persistentă de culoare galbenă
sau galben-verzuie, consultați medicul neonatolog sau pediatru.

Toaleta nazală se face cu ser fiziologic ce se picură în fiecare nară și apoi se

curăță secrețiile cu câte un bețișor cu opritor care se întroduce delicat doar la
nivelul nărilor și se răsucește pentru a "agăța" secrețiile. Se aspiră secrețiile cu
pompa de cauciuc (sub formă de pară) numai dacă acestea sunt în cantitate mare
iar nou născutul are dificultăți de a se alimenta sau respira pe gură, nu de rutină!
Poate strănuta sau tuși ca să "curețe" nasul, nu neapărat ca semn de răceală.

Toaleta gurii se face prin ștergere cel puțin o dată pe zi cu glicerina (simplă, nu
boraxată) pusă pe o compresă sterilă cu care se șterg gingiile, limba și partea
internă a obrajorilor.

Toaleta bontului ombilical se face cu comprese sterile și alcool de 70° care are
rolul de a dezinfecta și deshidrata acel țesut în curs de mumificare. Infecțiile
bontului ombilical apar doar dacă nu se face o toaleta riguroasă a acestuia.
Trebuie să știți că va trebui să continuați să curățati zona ombilicală încă 3 - 4 zile
după căderea bontului ombilical, până când zona rămâne curată.

Schimbarea scutecului se face dacă este plin cu urină sau dacă are materii fecale.
Înainte de fiecare masă trebuie să verificați dacă scutecul copilului este curat și să
îl schimbați !

Dacă pielea bebelușului pare iritată în zona scutecului, folosiți o cremă care
conține oxid de zinc, specială pentru nou născut, pentru a o proteja de materiile
fecale și urină.NU se utilizează pentru îngrijirea nou născutului pudră de talc !

Hainele bebelușului trebuie să fie întotdeauna curate, confecționate din materiale

naturale (bumbac, lână, in), adecvate pentru temperatura ambientală (în camera nu
prea gros îmbrăcat, cu căciulă pe cap doar după baie); de preferat costumașe, nu
scutece legate strâns.

Îmbrăcămintea nou născutului se spală separat în mașina de spălat, cu detergent

special pentru copii și se limpezește o dată în plus față de programul obișnuit de
spălare. Dacă folosiți balsam, alegeți unul cu miros slab (nu prea parfumat).

2
 Alimentația nou-născutului
Alimentația la sân a nou –născutului - alăptarea "la cerere" (adică atunci când
copilul plânge de foame, ziua și noaptea, fără orar de alimentație sau o durată a
suptului prestabilite), reprezintă modul ideal de a asigura bebelușului o dezvoltare
armonioasă.Alăptatul "la cerere" are o serie de avantaje atât pentru mamă cât și
pentru copil.

Avantajele alăptării pentru nou-născut :

 Laptele matern
o se digeră ușor, organismul nou fiind puțin solicitat
o conține anticorpi ce protejează nou-născutul de infecții atât timp cât
este hrănit cu lapte de mamă
o este singurul lapte ce poate fi băut crud, nefiert, el fiind steril pentru
ca ajunge curat direct de la sân la sugar
 scaunele nou născuților alăptați la sân sunt mai puțin abundente
 sugarul își poate adapta singur cantitatea de lapte de care are nevoie - suge
cât are nevoie
 s-a demonstrat ca la nou născuții hrăniți la sân se reduce riscul de aparitie a
infecțiilor, bolilor, alergiilor
 sugarul scade mai puțin în greutate (scăderea fiziologică) și recuperează mai
rapid această scădere în greutate
 prin efortul depus la supt se dezvoltă mușchii și oasele fetei

Avantajele alaptării pentru mamă :

 ajută la revenirea uterului în poziția inițială

 s-a demonstrat că previne apariția cancerului de sân
 este o metoda contraceptivă - cât timp se alăptează exclusiv (copilul nu
primește și lapte praf) nu reapare ciclul menstrual
 scade riscul de apariție a diabetului zaharat de tip 2
 laptele matern este la îndemână, comod de manipulat, igienic și este la
temperatura potrivită;reprezintă și o economie de timp și bani
3
 producerea laptelui reprezintă un consum de energie pentru organismul
mamei, și astfel o ajută să piardă din kilogramele depuse în timpul sarcinii.

Mamele trebuie să știe că durata suptului, mărimea sânilor sau aspectul laptelui nu
sunt concludente !

Nou-născutul își stabileste singur frecvența alăptărilor. In general, în primele 2 - 7

zile, el suge mai frecvent, la 1 - 3 ore, pentru că după ce s-a stabilit lactația să sugă
la aproximativ 3 - 4 ore.

Durata suptului este proprie fiecărui copil. În general, copiii pot să sugă 10 - 30 de
minute. In primele zile suptul durează mai mult. Mama nu trebuie să întrerupă prea
devreme alăptarea; ea trebuie să aștepte până când copilul lasă singur sânul.
Unora dintre copii le face placere să mai sugă chiar când fluxul de lapte este
diminuat. Mama trebuie să știe că golirea sânului și alăptarea frecventă cresc
secreția de lapte. Copilul poate să sugă la o masă la un singur sân sau din ambii
sâni. Pentru a ști dacă v-ați hrănit copilul suficient, il puteți cântări odată pe
săptămână, nu mai frecvent, sau, dacă observați că are o stare generală bună, pare
sănătos, puteți aștepta vizita medicală când veți afla cât a crescut. O creștere în
greutate de 200g / săptămână sau minim 750g / lună indică o alimentație suficientă.
Copilul alăptat NU are nevoie de ceai, apă sau alte lichide !

Regurgitațiile reprezintă eliminarea unei mici cantități de lapte după masă, odată

cu aerul înghițit și sunt mai frecvente la copiii care sug lacom și înghit mult aer.
Sunt o problemă dacă sunt abundente, la distanță de mese.

Dacă din diferite motive nu puteți alăpta, va trebui să folosiți pentru hrana
bebelușului doar lapte praf adaptat nevoilor lui, conform recomandărilor medicului
neonatolog.

Diversificarea alimentației

Diversificarea alimentației sugarului reprezintă procesul prin care se realizează

trecerea de la alimentația exclusiv lactată (lapte matern/formulă) la o alimentație
variată, prin introducerea progresivă de alimente noi, altele decât laptele .
De asemenea, se mai utilizează termenul de alimentație complementară.
4
 Alimentația corectă, adecvată necesităților copilului, este fundamentală pentru
creșterea și dezvoltarea armonioasă a acestuia. O dietă sănătoasă în primii ani de
viață poate preveni sau întârzia dezvoltarea unor boli cauzate de un stil de viață
neadecvat .
 
Diversificarea alimentației este un proces în care părinții trebuie să țină cont de
câteva reguli generale, însă e individualizat.

Reguli de diversificare:
1. sugarul trebuie să fie perfect sănătos.
2. alimentul se propune, – dacă alimentul nou este respins se va întrerupe
administrarea.
3. noul aliment se va introduce progresiv – înlocuind treptat câte o masă de lapte
4. alimentul nou se dă cu linguriță.
5. nu se introduc deodată 2 alimente noi.
6. se observă copilul cu atenție pentru a vedea dacă suportă bine alimentul nou
7. nu se adaugă zahăr; nu se sărează alimentele ( chiar până la 1–2 ani )
8. alimentele care conțin gluten – grâu, orz, ovaz, secară – nu se vor introduce până
la 8 luni
9. la copiii cu alergii, alimentele cu făină cu gluten – biscuiți, piscoturi, pâine, etc.
– oul, peștele, laptele de vacă se vor introduce numai după 1 an.
10. noul aliment nu va fi impus – dacă copilul îl refuză, se va încerca în alt
moment administrarea.
De ce trebuie să începem diversificarea?
În primele 6 luni laptele (matern sau formula, când nu e posibilă alimentația
naturală) reprezintă alimentul ideal. Ulterior, alimentația exclusiv lactată nu mai
poate asigura necesitățile energetice, nutriționale ale sugarului pentru creștere și
dezvoltare .
Când se poate începe diversificarea?
– la 6 luni – la un sugar alimentat exclusiv la sân.
– la 4 luni – la un sugar alimentat mixt ( sân + lapte praf ).
Diversificarea alimentației sugarului înainte de 4 luni nu este recomandată,
deoarece copilul nu este pregătit pentru alimentele noi.
Cu ce începem diversificarea?
Alegerea primului aliment depinde în mare parte de starea de nutriție a copilului.
-Pentru sugarul eutrofic (cu greutate normală pentru vârstă și lungime) – 
supă de legume strecurată (inițial cu o legumă).
-Pentru sugarul cu deficit ponderal – făinoase (inițial cereale fără gluten – pe bază
de orez) .
Ce alimente putem oferi copilului și în ce cantitate?
Nu există o ordine prestabilită pentru introducerea alimentelor. Aceasta este
adaptată fiecărui sugar .Este important ca acesta să primească alimente cât mai
variate pentru a putea asigura necesarul de nutrienți, dar și pentru îmbogățirea
experienței gustative. Se recomandă alimente proaspete, de sezon, gătite
sănătos (coacere, fierbere, la abur) sau oferite crude dacă e posibil.
5
 Legume
Cantitatea se poate crește până la 130 g (la 6 luni), 180-200 g (după 8 luni)
-Se oferă zilnic
Fructe - primele dulciuri ale copilului
-Sugarul poate primi 1-2 porții/zi (65 g/porție)
- Se oferă zilnic

Cereale, feculente, leguminoase

 Până la 6 luni se oferă cel mult o linguriță de cereale cu gluten
 Cantitatea nu trebuie să reprezinte mai mult de 1/3 sau 1/2 din porția de
mâncare
Carne (pui, curcan, vițel, vită, porc, miel)
 Cantitatea necesară este de 30-50 g/zi
 Se oferă de 3-4 ori/săptămână, alternativ cu peștele si oul
Pește
 Cantitatea necesară este de 30-50 g/zi
 Se oferă de 2-3 ori/săptămână, alternând peștele „slab”, cu cel „gras” (4, 5)
Ouă
 Se oferă o dată/săptămână
Lapte și alte produse lactate
 Se recomandă continuarea alăptării, în completare cu alimentația
diversificată
 Se poate utiliza și formula specială pentru sugar, în completarea laptelui
matern sau ca lapte principal, cand alăptarea nu e posibilă.
 Se evită consumul de lapte de vacă sau al altui tip de lapte, altele decât
laptele matern sau formula specială pentru copii. Este permisă utilizarea laptelui
de vacă pentru prepararea hranei, dar în cantitate mică. Acesta are un conținut
redus de fier și poate produce mici hemoragii la nivelul intestinului.
 Dacă sugarul consumă și alte alimente de origine animală, în mod regulat și
în cantitate adecvată, atunci necesarul zilnic de lapte este 200-400 ml, altfel,
necesarul va fi de 300-500 ml (4)
Grăsimi
 Surse: lapte matern/formulă, pește, gălbenuș, carne, unt, smântână, uleiuri
vegetale
 Se poate adăuga în preparate grăsimi vegetale sau unt: 5 g dacă sugarul
consumă regulat alimente de origine animală, 10-20 g, în caz contrar
 Se oferă de 5 ori/săptămână un tip de ulei bogat în omega-3 (ulei de rapiță,
in, cânepă), iar în rest un alt ulei vegetal cu omega-6 (ulei de floarea-soarelui) și
omega-9 (ulei de măsline) sau unt/smântână

6
 Se evită uleiurile de cocos și palmier deoarece conțin prea mulți acizi grași
saturați
Condimente (mirodenii, ierburi aromate, ceapă, usturoi)
 1-2 vârfuri de cuțit sunt suficiente pentru a da gust mâncării sugarului;
cantitatea se ajustează în funcție de intensitate
Apă și alte băuturi
 Apa e cea mai bună pentru hidratare (apă fiartă și răcită sau apă plată)
 Cantitatea de apă necesară este de 150 ml apă/kg/zi (între 6-12 luni)
 Se evită băuturile cu valoare nutritivă mică (ceai, care în plus, pot să reducă
absorbția fierului, suc) (5)
 
Numărul de mese se va crește treptat, în raport cu vârsta.
 6-8 luni – 2-3 mese/zi
 9-23 luni – 3-4 mese/zi
 În plus, se pot oferi 1-2 gustări sănătoase (fructe, biscuiți fără zahăr, etc.).

Numărul meselor depinde de densitatea energetică a alimentelor și cantitatea

consumată la fiecare masă. Dacă densitatea energetică a alimentelor este mică sau
dacă sugarul mănâncă puțin la o masă, numărul de mese va fi mai mare (4).
 
Cantitatea de alimente oferite va fi în raport cu vârsta. Nu este necesar să
cântăriți farfuria la fiecare masă. Cantitatea este orientativă și depinde de apetitul
sugarului, care nu va mânca la fel în fiecare zi.
 6-8 luni – 5 mese a 180 ml/g
 9-12 luni – 5 mese a 200 ml/g