INGRIJIREA NOU – NĂSCUTULUI LA DOMICILIU

• Consider că toate mămicile trec prin momente de teamă, de îngrijorare dar şi de mare bucurie atunci
când se întorc acasă cu bebeluşul din maternitate.
Nu stiu ce e mai bine pentru bebeluş, le este teamă să nu facă ceva greşit, să nu sufere îngeraşul lor.
• Este indicat ca nou-născutul să fie urmărit de acelaşi medic (medic de familie, specialist pediatru) de
la externarea din maternitate şi până la adolescenţa, la care mama să poată să apeleze în orice moment
când consideră că au apărut unele probleme legate de sănătatea copilului.
• Medicul de familie va întocmi programul de urmărire al nou-născutului şi programul de vaccinări şi
vitaminizări.
CAMERA NOU-NĂSCUTULUI
• Trebuie să aibă temperatura de 20 – 22 grade Celsius, să fie luminoasă iar pătuţul să fie aşezat la
distanţa de sursă de caldură, ferit de curenţii de aer. Umiditatea trebuie sa fie de 50% iar camera
trebuie sa fie aerisită zilnic. Nou-născutul poate fi scos afară la 2 săptămâni în anotimpul călduros şi
la 3 săptămâni în anotimpul rece. La început se va scoate cate 15 minute pe zi, crescând progresiv
până la ora 1 dimineaţa şi ora 1 după-amiază.
BAIA NOU-NĂSCUTULUI
• Se face zilnic. E bine de făcut seara, înainte de masă. Trebuie avut grijă ca temperatura camerei să fie
de 22 – 24 grade Celsius, iar temperatura apei de 36 grade Celsius. In prima lună de viaţă durata băii
nu trebuie să depăşească 5 minute. Pielea căpuşorului se spală cu apă şi săpun. Dacă sunt cruste
seboreice se aplică un strat subţire de unguent cu acid salicilic 1%.
• In prima săptămână a bebeluşului alimentat natural pot apărea scaune numeroase, lichide, verzi şi
acide la sfârşitul suptului şi care pot produce eritem fesier. Nu trebuie să vă faceţi griji dacă nou-
născutul creşte în greutate.
SCAUNELE NOU-NĂSCUTULUI
• Pot fi numeroase, sau rare (1 – 2 la 2 zile), în cantitate mică. Aceasta se poate ameliora prin
modificarea alimentaţiei mamei (mai multe legume si fructe). In cazul alimentaţiei artificiale,
constipaţia poate apărea frecvent. Când nou-născutul are 1 scaun la 2 zile, se pot folosi supozitoare cu
glicerină.

ÎNGRIJIREA NOU-NĂSCUTULUI

Îngrijirea şi supravegherea nou-născutului la domiciliu urmăreşte: măsuri de igienă şi acţiuni

profilactice problema alimentaţiei, supravegherea creşterii şi a unor fenomene fiziologice,
legătura şi elaborarea cu dispensarul teritorial.
Măsurile de igienă şi profilaxie încep cu pregătirea înainte de naştere a „domiciliului"nou-
născutul şi instruirea mamei şi a altor persoane din, familie care îl îngrijesc. Nou-născutul are
nevoie de multă atenţie adresată igienei lui personale, camerei unde locuieşte, patului,
îmbrăcămintei şi obiectelor folosite pentru el, precum şi persoanelor care îl îngrijesc şi vin în contact
cu acesta şi a căror sănătate trebuie controlată.
Igiena personală a nou-născutului se va întreţine prin efectuarea zilnică a băii generale şi toaletei
parţiale.
Pansamentul ombilical uscat şi steril se va schimba zilnic, urmărindu-se mumificarea şi căderea
ombelicului, evitându-se infectarea plăgii ombilicale.
Temperatura cea rnai potrivită din camera copilului, în anotimpurile răcoroase este de 20-22°C; sugarii
mai mari vor fi obişnuiţi la o temperatură de 18-20 °C, se va evita supraîncălzirea.
Aerisirea camerei este obligatorie, chiar în lunile de iarnă.
Nou-născutul va fi obişnuit treptat cu mediul de afară, la început prin ţinerea lui în faţa geamulni
deschis câteva minute şi apoi un timp din ce în ce mai îndelungat. Antrenamentul acesta se va
continua cu scoaterea lui afară la aer, după vârsta de 2-3 săptămâni-vara, şi după 30 de zile — iarna,
iniţial pe vreme frumoasă, apoi va fi obişnuit în orice condiţii meteorologice nefavorabile, la adăpost de
vânt, ploaie, frig excesiv:
Plimbările şi somnul petrecut în aer liber contribuie la o bună dezvoltare şi reprezintă factorii cei mai
importanţi de călire a copilului.
Nou-născutul trebuie să aibă mobilier propriu (patul, măsuţa de înfăşat, dulăpiorul pentru rufe
curate, etajera, cădiţa, un scaun comod pentru mamă în vederea alăptării, iar în bucătărie vesela lui).
Patul va fi aşezat în cameră ferit de curenţi şi de excesul surselor de căldură, nu se recomandă folosirea
pernei.
Alimentaţia: numărul meselor este de 6-7 în 24 ore la interval de 3-3'/ 2 ore, cu o pauză de 6-7 ore
noaptea.
Proba suptului se face câteva zile la rând, când nou-născutul alimentat natural nu prezintă o curbă
ponderală ascendentă. Proba constă din cântărirea nou-născutului, în aceeaşi îmbrăcăminte, înainte
şi după fiecare masă. Diferenţa dintre cele două greutăţi reprezintă cantitatea de lapte primită la
masă.
Supravegherea creşterii şi a unor fenomene fiziologice: se va urmări creşterea în greutate a
nou- născutului, cântărindu-se o dată sau de două ori pe săptămână. De asemenea, se vor supraveghea o
serie de fenomene fiziologice, felul şi numărul scaunelor, modul cum evoluează icterul fiziologic,
evoluţia şi vindecarea plăgii ombilicale.
Legătura şi colaborarea cu dispensarul teritorial: dispensarul teritorial, prin medic şi cadrul sanitar
de teren supraveghează şi înregistrează în fişa copilului, toate evenimentele fiziologice şi patologice
precum şi acţiunile profilactic-curative (vaccinări, profilaxia rahitismului, alte tratamente sau recomandări
dietetice).
 Constituie o datorie strictă din partea personalului medico-sanitar de a supraveghea nou-născutul (şi în
continuare sugarul) la domiciliu. Revine şi mamei obligaţia de a conlucra, de a respecta recomandările
date şi de a informa din proprie iniţiativă orice problemă legată de starea de sănătate sau de evoluţie a nou-
născutului.

Alimentaţia naturală
Laptele matern este alimentul ideal pentru primele 4-6 luni de viaţă ale sugarului,
deoarece conţine toţi factorii necesari pentru creştere şi dezvoltare, are superioritate
nutriţională imunologică şi psihologică asupra oricărui alt produs lactat.
Valoarea energetică variază între 64-72 kca1/100m1, variaţii care reprezintă o adaptare la
nevoile sugarului. Nevoile energetice . sunt asigurate de conţinutul adecvat de macronutrienţi
(proteine, lipide, hidraţi de carbon). Colostrul conţine mai multe proteine, fiind adaptat
necesităţilor nou-născutului.
Compoziţia laptelui uman comparativ cu cea a laptelui de vacă
SUBSTANŢA LAPTE LAPTE DE VACĂ
Hidrati de carbon UMAN
Lactoză 7,5 g% 4,0 g%
Oligozaharide 1,2 g% 0,1 g%
Proteine
Cazeină 0,2 g% 2,6 g%
Alfa-lactalbumină 0,2 g% 0,2 g%
Lactoferină 0,2 g% Urme
Ig A secretor 0,2 g% Urme
Beta-lactoglobulină 0 0,5 g%
Lipide
Trigliceride 4,0% 4,0%
Fosfolipide 0,04% 0,04%
Minerale
Sodiu 5,0 mmo1/1 15 mmo1/1
Potasiu 15,0 mmol/l 43 mmo1/1
Cloruri 15,0 mmol/l 24 mmo1/1
Calciu 7,5 mmol/l 50 mmo1/1
Magneziu 1,4 mmo1/1 5 mmo1/1
Fosfaţi 1,8 mmo1/1 11 mmo1/1
Bicarbonat 0.6 mmol/l 5 mmo1/1

Factorii protectori ai laptelui uman constituie un adevărat sistem imun, prin factorii cu
acţiune antimicrobiană (Ig A, lactoferina, lizozimul), factorii antiinflamatori şi a l t e
substanţe bioactive cu rol imunomodulator.

Factori stimulenţi ai secreţiei lactate

Evacuarea regulată, periodică, ritmică şi completă a sânului prin supt contribuie la o
secreţie lactată optimă, lipsa evacuării poate fi urmată de hipogalactie. Întreţinerea regulată
a reflexului suptului este necesară, de asemenea, pentru păstrarea şi stimularea secreţiei
lactate. Copilul va fi pus cu regularitate la sân, chiar în cazul unei secreţii reduse, actul
suptului însuşi fiind un stimul important al secreţiei lactate.

Rolul educaţiei sanitare în stimularea alimentaţiei naturale este deosebit de important şi va trebui
începută încă din timpul sarcinii. Femeia gravidă va trebui să cunoască factorii care concură în
menţinerea secreţiei lactate: echilibrul dintre activitate şi odihnă, nutriţia adecvată, evitarea
agresiunilor psihice.
Mai trebuie cunoscute şi efectuate: instruirea asupra tehnicii alimentaţiei corecte la sân şi asupra
alimentaţiei echilibrate în timpul sarcinii şi lactaţiei, stimularea formării mameloanelor, încă din
timpul sarcinii; exprimarea periodică a colostrului, cu câteva săptămâni înainte de naştere.
Este necesară stabilirea contactului între mamă şi nou-născut imediat după naştere, nou născutul
poate fi pus la sân câte 3-6 minute, aeest prim contact favorizând secreţia de lapte de mamă.
Postul absolut din primele 24 ore (sau cel mult câteva linguriţe de ser glucozat 5%) recomandat
clasic, este o eroare.
Nou-născutul va fi pus la fiecare supt la ambii sâni şi va fi alimentat „la cerere". În zilele
care urmează naşterii se instalează ritmicitatea suptului, de obicei nou-născutul suge de 7-8 ori pe zi
apoi, până la vârsta de 2 săptămâni frecvenţa suptului creşte, iar după 8 săptămâni scade.
Se va renunţa la masa de noapte imediat ce este posibil (după 1-2 luni).
Cantitatea de lapte la o masă: în primele 2 săptămâni = 60-90 ml/supt.
După stabilirea completă a secreţiei lactate (7-10 zile) durata suptului nu va fi limitată, existând unele
probleme individuale, dar 20-30 minute sunt suficiente pentru ingerarea unei raţii suficiente de lapte;
O atenţie deosebită va fi acordată regimului alimentar al mamei, care va fi echilibrat, bogat în vitamine,
având pe perioada lactaţiei un surplus de 200-500 calorii zilnic. Se vor evita: ceapa, usturoiul, alcoolul,
cafeaua, ciocolata, fumatul.
Indicaţia alimentaţiei naturale se impune ca un act fiziologic şi conştient, acceptat de mamă prin
înţelegerea de către aceasta a importanţei capitale a laptelui propriu pentru copilul ei.

Alimentaţia mixtă
Alimentaţia mixtă, este modul de alimentare al unor sugari, cărora pentru completarea aportului insuficient
de lapte matern, li se administrează suplimentar un preparat sau produs dietetic de lapte folosit în cadrul
alimentaţiei artificiale.
Există două metode care se pot aplica în alimentaţia mixtă:
- metoda complementară care constă în completarea cu un alt tip de lapte, după ce copilul a supt suficient
cantitatea disponibilă la ambii sâni; are avantajul stimulării în continuare a secreţiei lactate, atât prin supt
cât şi prin evacuarea manuală completă a sânului la fiecare masă.
- metoda alternativă care constă în înlocuirea uneia sau a mai multor mese cu lapte de vacă sau lapte
praf, are dezavantajul că supturile fiind reduse ca număr, stirnularea şi evacuarea sânului este rărită, iar
secreţia lactată scade.
Alimentaţia mixtă este superioară alimentaţiei artificiale şi prin menţinerea unei flore intestinale
fiziologice atât de importantă pentru asigurarea unei bune nutriţii a copilului.
Alegerea preparatului dietetic folosit în cursul alimentaţiei mixte se va face în raport cu vârsta sugarului şi
starea lui de dezvoltare, după criteriile alimentaţiei artificiale.

Alimentaţia artificială
Dacă laptele uman nu este disponibil, acest eveniment trebuie să reprezinte o exceptie, se va trece la alimentaţia
artificială.
Alimentaţia artificială înseamnă administrarea unor formule de lapte, în lipsa laptelui matern, în perioada
în care sugarul ar fi trebui să primească lapte matern.
Formulele de lapte pentru sugari se clasifică în 3 categorii.
1. Formule de start, care se utilizează de la naştere până la vârsta de 6 luni (1 an): formule adaptate, formule
hipoalergenice/hipoantigenice.
2. Formule de continuare: pentru sugarii între 5-12 luni, pentru sugari şi copii până la 3 ani.
3. Farmule speciale: pentru prematuri şi nou-născuţi, delactozate şi hipolactozate (din lapte de
vacă, soia), hipocalorice, hiperenergetice, sărace în sodiu, lipsite de acid fenil piruvic.
Formule de continuare: Humana 2, Bebelac 2, Milumil 2, Nutrilon 2, Similac gain.
Formule speciale:
- pentru prematuri: Alprem, Humana-Pre, Nutrilon Prernium, Similac Special Care 24, Pre-aptamil cu
Milupam;
- formule delactozate, din lapte de vacă: Humana;
- formule delactozate din soia: Alsoy, Isomil, Nutricare-Soya;
- formule hipoalergenice: Nan.
Orice produs folosit în alimentaţia artificială, trebuie să aibă ca model de referinţă compoziţia laptelui
uman, criteriu spre care tind cele mai noi achiziţii dietetice.
Avantajele laptelui adaptat faţă de laptele neadaptat: are efecte bune asupra creşterii şi dezvoltării,
concentraţiile în lipide, proteine şi săruri corespund nevoilor sugarului; glucidele constau exclusiv din
lactoză; nivelul scăzut de cazeină, apropiat de cel din laptele uman; raportul acizi graşi saturaţi/nesaturaţi
apropiat de cel al laptelui uman, prin adaos de grăsimi vegetale; suplimentare cu fier; constituie formula
cea mai bună de lapte în alimentaţia artificială a sugarului în primele 4-6 luni.
Dezavantajele laptelui adaptat faţă de laptele uman:
- nu sunt încă evaluate efectele de lungă durată asupra dezvoltării;
- este un lapte cu o compoziţie constantă (standardizat);
- nu este adaptat pentru alimentaţia nou-născuţilor, având în vedere compoziţia colostrului şi a laptelui
uman de tranziţie în proteine, săruri şi aminoacizi liberi (mai bogată) şi în lipide şi lactoză (mai
săracă) decât laptele uman matern;
- adăugarea de proteine în zer duce la creşterea betalactoglobulinei, cu rol alergizant;
- este lipsit sau sărac în factorii de protecţie antiinfecţioşi;
- nu s-a stabilit cantitatea ideală de fier cu care să se suplimenteze laptele adaptat, absorbţia fierului şi
utilizarea lui fiind mult mai slabă decât a fierului din laptele uman.
Unii sugari alimentaţi cu astfel de preparate devin agitaţi, prezintă colici după mese, meteorism,
flatulenţă excesivă şi regurgitaţii. Uneori apar scaune mai numeroase, grunjoase şi acide,
determinând eritem fesier.

Alimentaţia diversificată

Diversificarea constă în introducerea progresivă de alimente semisolide şi solide,

înlocuindu-se treptat alimentaţia exclusiv lactată. La sugarul alimentat exclusiv la sân se va
face diversificarea de la vârsta de 5-6 luni, în timp ce la sugarul alimentat artificial, de la 4-41/2
luni. Alimentele noi vor fi introduse progresiv şi nu se vor introduce concomitent două alimente
noi. Alimentele alergizante (căpşunile, fragii, albuşul de ou şi peştele) se vor introduce după
vârsta de l an.
Primul aliment va fi sucul de fructe (mere, morcov, citrice), care se va introduce treptat, după vârsta
de 6 săptămâni, între mese. Treptat se va adăuga şi pulpa de fructe, apoi un făinos instant fără
gluten, brânză de vaci, această masă înlocuind o masă de lapte, de la vârsta de 5 luni. Legumele
fierte vor fi administrate de la 4-5 luni, sub formă de supă de zarzavat sau piure de legume.
Făinosul (grâu, porumb, orez), cu lapte, preparat instant se recomandă după vârsta de 5-6 luni.
Carnea de pasăre sau de vită, fiartă şi mixată, va fi introdusă în alimentaţie de la 5-6 luni, iar ficatul
de pasăre după 6 luni.
Oul este un aliment ideal pentru oferta de principii nutritive şi poate fi administrat sub formă de
gălbenuş fiert tare, după vârsta de 6 luni.
laurtul proaspăt poate fi introdus în alimentaţie după vârsta de 5 luni, zaharat 5%, eventual
amestecat cu un făinos instant.
În jurul vârstei de 1 an, copilul va mânca încă 2 mese de lapte (500 ml) Şi alte 3 mese semisolide (masa
de fructe, supa cu piure de legume şi carne sau gălbenuş de ou, -o masă de iaurt sau brânză de vaci.