Alăptarea

Nemescu Dragoș
2018
 Introducere
• Laptele uman - sursa ideală de nutriție pentru nou-născut
• Se recomandă alimentație exclusivă la sân în primele 6 luni
• Continuarea alăptării după introducerea alimentelor solide atât
timp este posibil.
• Beneficii importante pentru mamă și copil
• Alăptarea este asociată cu mici probleme
– Necesită ajutor și susținere în special din partea personalului medical.
Anatomia sânului
• glandă a tegumentului
• 15-20 lobi
– înconjurați și separați prin septuri fibroase
– dispuși radiar în jurul mamelonului
• canalele galactofore
– radiare către mamelon
– se termină printr-un orificiu
– dilatație sub formă de ampulă ce stochează
laptele înainte de eliberare
Anatomia sânului
• Fiecare lob se divide în lobuli
• Stromă conjunctivo-adipoasă
• Alveole
– epiteliu cilindric unistratificat - produce
secreția lactată
– rețea de celule mioepiteliale înconjoară
fiecare alveolă și ductele excretoare mici
• Ducte ce drenează alveolele
• Fiecare lob - drenat de un canal
galactofor, format prin confluența
ductelor lobulare.
 Fiziologia lactației
• glanda mamară trece prin trei stadii de dezvoltare
– Mamogeneza / Lactogeneza / Galactopoieza
 Mamogeneza
• = dezvoltarea morfologică a
glandei mamare în vederea
alăptării
• La pubertate – evoluția lobulilor mamari
până la stadiile II-III
• În sarcină – maturare finală lobuli mamari
– Lobul tip IV – matur, întâlnit în cursul sarcinii
și lactației
• T1 - proliferare ductală
• T2 - dezvoltare și diferențiere alveolară
• T3 - hiperplazie și activitate secretorie
 Lactogeneza
• = instalarea secreției lactate după naștere
• inițierea secreției lactate
– în a doua jumătate a sarcinii
– Inițiată de valorile mari ale prolactinei și Human Placentar Lactogen
– Inhibată de estrogen și progesteron – volum redus al secreției lactate
 Lactogeneza
• activarea secreției lactate
– concentrațiile serice ale E și P scad brusc după eliminarea placentei
– prolactina în concentrație mare începe să stimuleze secreția lactată
– Efect maxim la 30-40 ore după naștere
• mai lentă la primipare, după operația de cezariană, nașteri vaginale
dificile, resturi placentare și diabet
• Stadii controlate hormonal, au loc indiferent dacă mama alăptează
sau nu
 Galactopoieza
• procesul de întreținere a secreției lactate
• golirea sânului și reflexul de supt
• modulatori
– Oxitocină
– Prolactină
– Inhibitorul feedback al lactației (FIL - feedback inhibitor of lactation)
 Automatismul mamar
• golirea sânilor stimulează direct activitatea secretoare
• controlul secreției lactate prin intermediul
• Presiunea alveolară
• Hormonul inhibitor al lactației
• Prolactina
Controlul automatismul mamar - FIL
↑ P. la
nivelul
acinilor
↓ secreția ↓ irigația
lactată locală

↓ lactoză, ↓ ↓ o2, nutrienți,

proteine factori reglare

↑ FIL acini
glandulari
(acumulare)
Controlul automatismul mamar - prolactina

Stază lactație

Destindere
↓ sinteză acin
lapte glandular

Alterarea
↓ efectul
receptorilor
prolactinei
prolactinei

Repetare ciclu - ↑ număr receptori prolactină

 Reflexul de supt
• factorul principal în menținerea secreției lactate
• apare după aproximativ 2 minute de supt și este inhibat de
anxietatea maternă
 Beneficiile materne ale alăptării
• Pe termen scurt
– Alăptarea accelerează involuția uterului – oxitocină
– Contraceptiv - amenoreea de lactație
– Alăptarea îndelungată – reducere mai bună a greutății după sarcină
– Alăptarea îmbunătățește relația mamă-copil
• Pe termen lung reduce riscul de cancer mamar și ovarian
 Beneficiile alăptării pentru copil
• Laptele uman este un alimentul ideal pentru nou-născut
• Produs la temperatura corpului, nu necesită stocare, furnizat când
este necesar și în cantitatea adecvată (nu se poate ”da mai mult”)
• Beneficii
– Nutriție
– Funcția intestinală
– Protecția imună
• Cel mai important este probabil avantajul imunologic al copiilor
alimentați natural.
• Laptele conține numeroase tipuri de Ig materne - IgA - cantitatea
cea mai mare
– Previne atașarea bacteriilor de celulele mucoasei
 Beneficiile alăptării pentru copil
• Limfocitele materne traversează mucoasa intestinală
• Prematuri - laptele uman ↓ incidența enterocolitei necrotice
neonatale
• Pe termen lung alăptarea ↓ incidența
– Obezității la copil
– diabetului zaharat
– afecțiunilor alergice.
– îmbunătățirea funcției cognitive în copilărie și adolescență.
 Inițierea și menținerea secreției lactate
• Frecvența alăptării
– 8-12 ori /zi în primele 1-2 săptămâni după naștere
– Se reduce la 7-9 ori /zi după 4 săptămâni
• În prima săptămână de viață durata dintre mese nu trebuie să
depășească 4 ore
• Durata medie a alăptării la fiecare
– 10-15 minute prima săptămână - depinde de eficiența individuală a
suptului.
– scade la 8-10 minute după 4 săptămâni.
 Inițierea și menținerea secreției lactate
• Nou-născutul - pus la sân în prima oră după naștere
• Contact direct dintre pielea copilului și a mamei
• Mesele următoare – la cerere
• Mama stă împreună cu nou-născutul (rooming in)
– Îmbunătățește alăptarea și întărește legătura mamă – copil.
 Inițierea și menținerea secreției lactate
• susținere hormonală adecvată
– insulină, cortizol, hormoni tiroidieni
– aport hidric și nutritiv adecvat
• necesități calorice minime - lăuză cu greutate medie ce
alăptează la sân
– 1800 kcal/zi - în perioada alăptării sunt recomandate suplimentar 500
kcal/zi.
• aport adecvat de fluide
• suptul eficient este indicat de
– creșterea normală în greutate (15-40 g/zi)
– curățirea meconiului (din ziua a 3-a de viață, >4 scaune/zi)
– creșterea diurezei (>=6 pamperși/zi).
Poziționare la sân
• Esențială
• arcadele nn. trebuie să
depășească complet
mamelonul și să acopere
aproximativ 2.5 cm din areolă
– A) greșit
– B) corect
 Inițierea și menținerea secreției lactate
• Intimitate
• mediu confortabil, odihnitor
– Stress-ul ↓ secreția de oxitocină și deci și ejecția laptelui
• Îngrijire sâni – atenție la leziuni mamelon - poarta de intrare
pentru germeni responsabili de complicații septice.
 Beneficiile economice ale alăptării
• Alăptarea - avantaje economice clare pentru familie și
societate
• ↓ cheltuieli
– formule de lapte praf
– sistem medical - ↓, prin reducerea internărilor copiilor, a bolilor
cronice la copil și adult și a neoplaziilor la mamă.
 Mecanisme celulare de sinteză
1. Exocitoză (proteine, lactoză,
componente hidrofile – vezicule
secretorii Golgi)
2. Sinteză și secreție grăsimi –
globule
3. Transfer transmembranar (ioni,
apă, glucoză)
4. Transcitoza (subst. din spațiul
MFG - milk fat globule
interstițial)
5. Cale paracelulară
 Secreția lactată
• Colostru
– primul stadiu al secreției lactate
– Lichid gălbui, cremos
– Bogat în proteine, minerale, vitamine lipo-solubile,
IgA, transferina
• imunitatea pasivă a nou-născutului
– de la sfârșitul sarcinii - primele 5 zile
– înlocuit treptat de laptele matur
• Lapte matur
 Secreția lactată – lapte matur
• Înlocuiește colostrul după aproximativ 3-6 zile
• Proteine
– cazeina, lactalbumina
– La om - absența beta-lactoglobulinei, în cantit. mari în laptele de vacă
- alergen
• Lactoza, Grăsimi, Apa
• Aminoacizi
– esențiali - din circulația maternă
– ne-esențiali - sintetizați la nivelul sânului
• omega-3 – AG importanți pentru dezvoltarea SNC
• toate vitaminele cu excepția vitaminei K
– administrată la nou-născut previne afecțiunile hemoragice
 Secreția lactată – lapte matur
• Conținutul variază considerabil funcție de:
– Statusul nutrițional / dieta mamei
– Vârsta gestațională în momentul nașterii
– Numărul de zile postpartum
– În cursul alăptării
• Inițial - ↓ conținut lipidic – sete
• Final - ↑ conținut lipidic - foame
 Contraindicațiile alăptării
• Puține
• Infecția HIV
– risc major de transmitere verticală mamă-copil
– alăptarea la sân este responsabilă de 30-50% din această transmitere și
dublează rata de transmitere.
• Tuberculoză activă, netratată
– Interzicerea contactului intim cu nou-născutul până ce sunt tratate și
nu mai sunt infecțioase
– Laptele poate fi administrat nou-născutului
• Golire sân manuală / cu pompa
– Excepție - mastită tuberculoasă
 Contraindicațiile alăptării
• Chimioterapie, antimetaboliți, compuși radioactivi
– Se așteaptă eliminarea substanțelor din organism
• Copii cu galactosemie - sensibilitate la lactoză.
 Transferul medicamentelor în laptele matern
• problemă comună
• <1% din doza oricărui medicament
ajunge în laptele matern
• Atenție la medicamente ce nu
necesită rețetă (over-the-counter).
• Drogurile ilicite
– secretate în laptele matern
– Risc ↑ pentru copil
• Alăptare contraindicată
– chimioterapice (metotrexat)
– unele anticonvulsivante (litiu)
– alcaloizii de ergot
– Amiodarona
– Tetraciclina
– bromocriptina, iodurile
– produsele radioactive (vezi tabel).
Medicamente în laptele matern - efect asupra
sugarului
 Ablactare – indicații
• Afecțiuni materne
– HIV, hepatită C, TBC activ
– boală maternă foarte gravă (cardiopatii decompensate,
nefropatii)
– mastite sau abcese mamare profunde
– psihoze puerperale
– administrare îndelungată de medicamente contraindicate
pentru alăptare.
• La cererea pacientei
– adopție, cauze estetice, personale.
• Copil cu galactozemie, deces perinatal al copilului.
 Ablactare – tehnici
• bandaj strâns al sânilor
– distensie sâni - golirea sânilor agravează situația
• comprese cu gheață
• analgezice – trat. disconfort
• bromocriptină, cabergolină
• Ablactare primară
– cabergolină - doză unică de 1 mg (2 tb de 0.5 mg)
• Ablactare secundară
– Cabergolină - 0.25 mg la 12 ore, timp de 2 zile.
Vă mulțumesc!