1.

Alăptarea
2. Educația pentru sănătate a lăuzei
1. Alăptarea
PROCESE BIOLOGICE

1. Sanul este pregătit pentru alăptare din săptămana 16

2. Există 3 etape: mamogeneza, lactogeneza, galactopoieza
 LACTATIA

• Termenul de lactaţie înglobează urnnătoarele procese

biologice:
- declanşarea secreţiei lactate;
- menţinerea secreţiei lactate;
- evacuarea glandei mamare.
• Glandele mamare sunt organe complementare ale aparatului
reproductiv feminin, care au rolul de a secreta laptele.

• Dezvoltarea glandei mamare şi instalarea secreţiei lactate

sunt reglate de sistemul nervos central, care controlează
funcţia gonadotropa a hipofizei anterioare.
• Staţia de control neurohormonal este hipotalamusul.
• duc la formarea laptelui se disting 3 procese, fiecare
aflându-se sub dependenţa unui sistem hormonal:

1. Dezvoltarea glandei mamare în vederea alăptării - Mamogeneza.

2. Declanşarea secreţiei lactate după naştere - Lactogeneza.
3. întreţinerea lactaţiei şi excreţia laptelui - Galactopoieza.
 MAMOGENEZA
• Glanda mamară este un organ hormonodependent a cărei evoluţie şi funcţie
începe în perioada neonatala, stagnează, apoi până la pubertate şi atinge
maturitatea sa morfologică în graviditate.

• Creşterea ponderală a fiecărui sân în sarcină atinge aproximativ 700 g.

Procesul de creştere decurge diferit în decursul celor trei trimestre ale sarcinii:
- în trimestrul I are loc o proliferare epiteliocanaliculară, cu formarea structurilor
lobulo - alveolare;
- în trimestrul II se realizează diferenţierea morfo - funcţională a elementelor
alveolare;
- în trimestrul III continuă hiperplazia alveolo - lobulară cu debutul funcţiei
secretorii.
• Principalele glande endocrine care reglează dezvoltarea
glandei mamare sunt:
- hipofiza anterioară;
- ovarele.
Dintre hormonii iiipofizari intervin:
- prolactina;
- Hormonul de creştere (GH) care stimulează direct epiteliul
glandei mamare.
• dezvoltarea glandelor mamare (canale galactofore + acini
glandulari) pe parcursul sarcinii;
a) intrauterin - ţesutul adipos e factorul local necesar-la 18-19
săpt. apar ductele oarbe, care se transformă in canale pană la
naştere, cand pote fi prezentăo micăsecreţie lactată
b) la pubertate, sub influenţa estrogenilor şi STHetc., se ramifică
ductele
c) după prima menstruaţie intervin progesteronul şi prolactina şi
se dezvoltă lobului, cu apariţiacinilor
d) in sarcină, sub acţiunea progesteronului, PRL, HER şi hPL, se
diferenţiază epiteliul alveolar, creşteparenchimul mamar, creşte
vascularizaţia
 LACTOGENEZA

• Cuprinde sinteza intracelulară a laptelui şi secreţia sa în

canalele de excreţie.
• Mecanismul de declanşare a lactaţiei, care are de obicei
loc între zilele 2 - 4 postpartum este complex, iar
procesul neuro - endocrin responsabil de acesta nu este
bine cunoscut.
• Lactogeneza are la bază două mecanisme: - neuro -
endocrin; - nervos.
• = presupune si consta efectiv în fabricarea/depozitarea laptelui
matern de catre celule epiteliale alveolo-acinoase dupa nastere.
Lactogeneza se declanseaza, asadar, dupa parturitie.
a) două faze: la mijlocul sarcinii şi după naştere
b) in sarcină, fiecare san creşte cu 400 g
• c) mecanime
-nervos
· baroceptorii uterini eliberează hipofiza anterioară după
naşter, inhibată de distensia uterină
· hipofiza e influenţată şi de receptorii cervici-vaginali la
trecerea fătului
-neuroendocrin · PRL şi corticoizii declanşează şi menţin lactaţia;
aceştia cresc
-după naştere· glucocorticoizii amplifică acţiunea lactogenă a
PRL
 GALACTOPOIEZA
• Reflexul de supt - este principalul factor responsabil de
menţinere a lactaţiei prin favorizarea eliberării de prolactină, ACTH,
GH, ocitocină.
- ocitocină determină ejecţia rapidă a laptelui prin stimularea
contractilităţii celulelor mioepiteliale şi fibrelor musculare netede ale
glandei mamare.
* Automatismul mamar - prin fenomenul de baroreglare (control
prin presiune) care face ca golirea sânilor să suscite direct activitatea
secretorie a epiteliului, iar umplerea lor oprirea secreţiei.
* Reglarea nervoasă a cortexului:
- stimulul psihic legat de vederea copilului sugar prin
creşterea secreţiei de ocitocină şi ACTH;
- deprimarea secreţiei de PIF (factorul de inhibare a
prolactinei) de către hipotalamus sub influenţa stressului sau
a anumitor droguri: rezerpina, clorpromazina, acetilcolina.
a) reprezintă intreţinerea lactaţiei şi excreţia laptelui
b) mecanisme-factorul principal e reflexul de supt, care
eliberează PRL, ACTH, STH şi ocitocină;
ocitocina contractă celulelemioepiteliale (de 10-20 de ori mai
sensibile decat miometrul) şi ejectează laptele-golirea sanilor
stimulează direct secreţia epitelială prin baroceptori-stimulul
psihic vizual şi auditiv creşte secreţia de ocitocină prin mecanism
nervos
 COMPOZIŢIA BIOCHIMICĂ A LAPTELUI UMAN

• Variază in funcţie de etapă, momentul zilei, faza alăptării, dietă

şi factori individuali.
1. Etape postpartum
a) colostrul (in cadrul stadiului I al lactogenezei)
-apare in primele 5-8 zile de lactatie
-este o secretie apoasa, bogata in imunoglobuline
-este galben (beta-caroten), vascos
-proteine crescute, lipide scăzute
-favorizează dezvoltarea L. acidophilus in tractul digestiv
b) laptele intermediar (in cadrul stadiului II al lactogenezei)
-zilele 7-14
-Ig, vitaminele liposolubile şi proteinele scad
-lactoza, lipidele, vitaminele hidrosolubile şi caloriile cresc

c) laptele matur (in cadrul stadiului II al lactogenezei)

 NECESARUL ALIMENTAR IN LACTATIE

1. Caloriia) aport suplimentar de 500 cal/zib) minimum 1800 cal/zi pentru compoziţia
adecvată a laptelui
2. Proteine: 65 g/zi
3. Lipide: 70-80 g/zi
4. Carbohidraţi: 300-400 g/zi
5. Vitamine şi minerale
6. Calciul şi fosforul pot fi mobilizate şi din oasele materne. Iodul poate preveni unele
cazuri de cretinism neonatal
7. Alte recomandări: dacă mama nu consumă lapte, este necesar un supliment zilnic de
1200 mg de calciu, 400UI de vitamină D şi 4 μg de vitamină B12
 CICLUL LACTAŢIEI

Cuprinde 3 faze:
· de golire – 8 minute;
· refractară 3 ore;
· de umplere 20-30 minute.
STIMULAREA SECREŢIEI LACTATE
· punerea frecventă la san – eliberează prolactină;
· golirea completă a sanilor;· administrarea de Oxitocină 2f/zi;
· mamele anxioase: clorpromazin 1f – sedarea pacientelorcu descărcarea de prolactină;
· consum raţional de ceai sau cafea (teofilină);
· acupunctură in zilele 3-4 post partum;
· droguri (aspirina, acetilcolina) modifică PIF şi cresc prolactina.
Ablactarea poate fi luata in considerare în
· infecţiile sanului tratate chirurgical;
· plastii mamare cu autotransplantarea mamelonului;
· mame purtătoare de agenţi virali transmisibili prin lapte:- citomegalovirus;- herpes
simplex;- hepatita B;-HIV.
· boli materne grave (boli infecţioase, TBC pulmonar evolutiv, cardiopatii
decompensate, nefropatii, psihoze);
· administrare de medicamente care trec in lapte
•ombilicarea completa a mamelonului, infectii cutanate mamare grave;
•fat mort ante-partum si post-partum;
 METODE DE ABLACTARE
a. metode nefarmacologice (eventual combinate cu analgezice-antiinflamatorii):
· evitarea suptului
· bandaj compresiv
· comprese reci
•restricţie de lichide
b. agonişti ai dopaminei: bromcriptină au Lysorit
•in primele 5 zile: 9 mg/zi;
•in urmatoarele 5 zile: 9 mg/zi;
•ca doza de întretinere: 3 mg/zi.
c. tratament hormonal
•Hormonii: estrogeni
•pilule anticonceptionale estroprogestative.
Unii autori sustin ca, în anumite doze, hormonii estrogeni cresc lactatia, iar
în doze mari o scad.

d. diuretice uşoare: furosemid

2. Educația pentru sănătate a lăuzei
 REGIMUL ALIMENTAR
• Meniul lăuziei trebuie să fie echilibrat, bogat în proteine, săruri
minerale şi vitamine.
• Plusul necesar pentru alăptare este de aproximativ 800 calorii/zi.
• în primele zile de lăuzie regimul va fi în principal lacto
vegetarian.
• Pe parcursul lactaţiei se vor evita:
- alimentele iritante: fasole, mazăre, varză murată, conservele,
ciocolata;
- condimentele;
- toxicele: alcoolul, tutunul, cantităţile mari de cafea, medicamentele
care trec în lapte .
 ACTIVITATEA FIZICA
• în trecut mobilizarea lăuzei se făcea tardiv, în general după 20 de
zile de lăuzie.
• în prezent se recomandă mobilizarea precoce a lăuzei, în primele
12 ore după naştere.
• Mobilizarea precoce are următoarele avantaje:
- previne boala trombembolică;
- favorizează circulaţia uterină;
- favorizează evacuarea vezicii şi rectului;
- are un efect psihic pozitiv;
- asigură lăuzei posibilitatea de autoservire şi o mai bună igienă
personală.
• Activitatea fizică uzuală necesară igienei personale şi îngrijirii nou-
născutului va fi completată cu gimnastică corespunzătoare stării de
lăuzie.
• Aceasta va fi învăţată încă din spital, unde pe cât posibil se
va face sub îndrumarea unor cadre cu pregătire specială.
• Pentru refacerea şi întreţinerea musculaturii planşeului pelvian se
recomandă mai multe tipuri de exerciţii fizice;
• Acestea constau în 3-4 serii/zilnice, o serie constând din 20-30 de
contracţii succesive ale musculaturii pelviperineale (eforturi de
contenţie).
 IGIENA
• Lăuza trebuie să-şi asigure o igienă riguroasă necesară atât pentru
evitarea infecţiei cât şi pentru protejarea nou-născutului.

• Printre regulile de bază se numără igiena mâinilor, igiena

alimentaţiei, spălarea sânilor înainte şi după alăptare, igiena
perineala (schimbarea frecventă a torşoanelor spălarea cu apă şi
săpun după fiecare scaun).
 ACTIVITATEA SEXUALA
• Reluarea activităţii sexuale se va face după terminarea Iăuziei.
• La 6-8 săptămâni de la naştere se va efectua un control.

• Cu această ocazie se vor verifica:

- starea generală a pacientei;
- prezenţa lactaţiei;
- involuţia uterului;
- vindecarea plăgii perineale.
• Cu ocazia controlului se va sfătui pacienta asupra mijloacelor de
contracepţie.

• Contracepţia se poate asigura la pacientele care alăptează prin

mijloace de barieră (prezervativ, diafragm, spermicid), lUD sau
preparate progesteronice.

• La pacientele care nu alăptează, pe lângă mijloacele amintite se

pot utiliza şi preparate estroprogestative orale.
• Dacă toţi parametrii sunt normali, apreciem lehuzia ca fizioiogică,
obiectivele urmăririi ulterioare fiind de a optimiza refacerea funcţiilor
reproductive şi psihologice ale pacientei.

• Dacă parametrii de urmărire sunt anormali, trebuie să identificăm

complicaţia apărută şi să o tratăm adecvat.
Va multumesc pentru atentie!