PUERICULTURA SI

PEDIATRIE
Dr. Catrangiu Beatrice
2022
 Puericultura și pediatria sunt domenii de activitate
ale medicinii care au ca obiect comun de
preocupare copilul de la naştere până la
adolescenţă (16,17ani)

PUERICULTURA: se ocupă de copilul sănătos şi

anume de ansamblul mijloacelor care asigură o
Definitii dezvoltare psiho-motorie normală şi ocrotirea
sănătăţii prin măsuri profilactice.

-cuvântul puericultură provine din lb. latină

puer=copil, cultură=creștere
◦în sfera puericulturii intră:
 puericultura antenatală (prenatală): se ocupă cu dezvoltarea intrauterină
normală a produsului de concepţie până la naştere
 dezvoltare postnatală: îngrijirea corporală, alimentaţie normală, asigurarea
bunei dezvoltări psihice, igiena mediului copilului, stabilirea criteriilor de
apreciere a dezvoltării normale
 PEDIATRIA: este acea ramura a
medicinei care se ocupă cu descrierea
diagnosticului şi tratamentului bolilor
copilului de la naştere până la
adolescenţă (16,17ani).

Definitii -cuvantul pediatrie provine din lb.

greaca:
paidos=copil,
tria=tratament
COPILARIA
◦ Copilaria se împarte pe perioade bine delimitate ţinând seama de particularităţile de dezvoltare şi
patologia specifică fiecărei vârste
◦ -se deosebesc:
◦ 0-28 ZILE perioada neonatală sau de nou-născut
◦ 1LUNA-1AN perioada de sugar
◦ 1-3 ANI perioada de antepreşcolar sau copil mic
◦ 3-7 ANI perioada de preşcolar
◦ 7-16 ANI perioada de şcolar
◦ adolescenţa
NOU NASCUTUL SI
SUGARUL
Curs 1
 Perioada de nou-născut cuprinde primele
28 – 30 zile din viaţă şi reprezintă
perioada de adaptare la viaţa
extrauterină. Ea cuprinde:
- perioada neonatală precoce:
Nou nascutul 0 – 7 zile

- perioada neonatală tardivă:

8 – 28 (30) zile
 Scorul APGAR
Evaluarea stării de sănătate a nou-născutului se
apreciaza cu scorul APGAR la 1min de la nastere
si la 5 min.
 Scorul APGAR
Evaluarea se face tinand cont de 5 parametrii:
◦ Appearance (coloratia tegumentelor)
◦ Puls (alura ventriculara)
◦ Grimace (grimasă, raspuns la stimuli)
◦ Activity (tonus muscular)
◦ Respiration (respiratie)
Scorul APGAR
◦ Appearance (Coloraţia tegumentelor):
◦ tegumente roz uniform – 2 puncte;

◦ cianoza periorală şi a extremităţilor – 1 punct;

◦ cianoza generalizată – 0 puncte.

Scorul APGAR
◦ Puls (alura ventriculara)
◦ AV >100 b/min. se notează cu 2 puncte;

◦ AV < 100 b/min. – 1 punct;

◦ AV = 0 – 0 puncte
Scorul APGAR
◦ Grimace (grimasă, raspuns la stimuli)
◦ plâns viguros, strănut – 2 puncte,

◦ grimasa feţei – 1 punct;

◦ nici o modificare – 0 puncte

Scorul APGAR
◦ Activity (tonus muscular)
◦ normal (hipertonie uşoară generalizată și atonia m. spatelui şi ai cefei) – 2 puncte;

◦ hipotonie – 1 punct;

◦ atonie – 0 puncte
Scorul APGAR
◦ Respiration (respiratie):
◦ apariţia unei respiraţii regulate în primul minut se notează cu 2 puncte;

◦ respiraţia neregulată – 1 punct;

◦ absenţa respiraţiei din primul minut – 0 puncte

 Nou - născutul normal are un
scor Apgar 8-10

Un scor Apgar < 7 arată asfixia

Scorul neo – natală.

APGAR Un scor Apgar = 0 arată nou

născut mort

Scorul Apgar se repetă la 5 minute

după naştere.
 INCIDENTE
FIZIOLOGICE
Cordonul ombilical

◦ Cordonul ombilical este

format din:
◦ - o venă
◦ - 2 artere ombilicale
◦ - un ţesut conjunctiv mucos
situat între cele 3 vase (numit
gelatina Wharton)
◦ - un înveliş ectodermic
◦ - membrana amniotică.
CORDONUL
OMBILICAL
◦ După secţionarea cordonului ombilical rămâne
bontul ombilical.
◦ Nefiind vascularizat, CO se mumifică şi cade
între a V - a şi a X - a zi
◦ După cădere, rămâne plaga ombilicală.
◦ Plaga se epidermizează de la periferie la
centru în 3 – 4 săptămâni.
◦ Cicatricea ombilicală se înfundă datorită
obliterării şi fibrozării vaselor.
Eritemul
fiziologic al nn
◦ Tegumentele nou - născutului au o culoare roșie
intensă
◦ Excepție: tegumentele palmelor și plantelor ce
rămân albăstrui.
◦ Cauze:
◦ - abundența capilarelor, care sunt largi și scurte
◦ - imperfecțiunea funcției vasomotorii
◦ - subțirimea epidermului
◦ - absența păturii cornoase
◦ - absența pigmentului melanic.
Descuamarea
fiziologică
◦ Poate fi:
◦ - furfuraceu
◦ - sau lamelară
◦ Apare la câteva zile de la naştere
◦ Durează 2 – 3 săptămâni
◦ Poate fi însoţită sau nu de microvezicule
şi/sau fisuri.
 ICTERUL NEO-
NATAL
◦ Icterul neo – natal (numit şi icter fiziologic în literatura
mai veche) este coloraţia galbenă a tegumentelor şi
mucoaselor determinată de creșterea bilirubinemiei.
◦ Apare la 50% din nou născuţii la termen şi la 90 % dintre
prematuri
◦ Apare din ziua a II-a – a III - a, atinge maxim de
intensitate în ziua a IV a – a V – a şi dispare în 2
săptămâni.

◦ ORICE ICTER CARE DEBUTEAZĂ ÎN PRIMELE

24 DE ORE DE VIAȚĂ ESTE PRIN DEFINIȚIE
PATOLOGIC
ICTERUL NEO-NATAL
◦ Clinic :
◦ - Tegumente și mucoase, mai ales la nivelul feţei şi toracelui, galbene
◦ - Nou - născutul este somnolent şi suge mai greu
◦ - Ficatul şi splina în limite normale
◦ - Scaunul normal colorat
◦ - Urina normal colorată
ICTERUL NEO-NATAL
◦ Paraclinic:
◦ BI crescută la 70 mg ‰ – 100 mg ‰ în ziua a V - a – la nou – născutul la termen şi
◦ BI crescuta la 130 – 140 mg ‰ la prematur
◦ Cauze:
◦ producţie crescută de bilirubină (pigment biliar)
◦ transport deficitar al BI la ficat
◦ deficit de glucuronoconjugare
◦ reabsorbţia bilirubinei directe (circuit hepato – entero - hepatic)
 Apare la 3 - 6 zile după naștere, la ambele sexe

Durează 2 săptămâni.

Clinic:

- tumefierea glandelor mamare la ambele sexe

Criza
- la presiune se elimina o secretie asemanatoare colostrului;

hormonala
- la fetite, vulva si vaginul sunt edemațiate, cu mucoasa congestionată, putând apărea o scurgere
vaginala albicioasă și uneori cu striuri sanguinolente.

- la baieti, criza se manifesta prin tumefierea testiculelor, hidrocel uni sau bilateral, edem al
penisului.

- milium facial (hipertrofia glandelor sebacee pe aripile nasului si barbie) este considerat ca o
manifestare a crizei genitale.

Cauze:

Pătrunderea hormonilor materni în circulația nou - născutului în timpul contracțiilor uterului la

naștere.

Acești hormoni induc tranzitor activitatea gonadelor nou - născutului.

 Normo-ponderal
fete 3000-3250g,
baieti 3250-3500g
Nou nascutul la
termen – Subponderal – 2500-2900g
greutatea la
nastere
Macrosom >= 4000g
Nou nascutul la termen – particularitati
anatomice si functionale
◦ Talia la nastere:
◦ Fete 48-50cm,
◦ baieti 49-52cm

◦ Caracteristici:
◦ Capul reprezinta ¼ din talie;
◦ Gatul este scurt,
◦ abdomenul este mare,
◦ membrele inferioare sunt scurte si aproximativ egale cu cele superioare
Pielea - este subtire si lipsita de pigment, este acoperita in regiunea dorsala, pe piept,
gat si pliuri de vernix caseosa (o substanta grasa, de culoare galbuie, secretata de
glandele sebacee cu rol in protectia impotriva lichidului amniotic, frig, rol bactericid
si antihemolitic)

Tesutul adipos subcutanat - este putin dezvoltat la nastere, este reprezentat doar prin
bula lui Bichat

Caracteristici
Vernix caseosa Bula lui Bichat
◦ Perimetrul cranian = 34,5 – 36,5cm
◦ Suturile craniene sunt membranoase si incep osificarea la 3-4luni.
La nastere sunt dechise 2 fontanele (spatiu format la intalnirea
a 4 oase ale calotei craniene):

BREGMATICA (anterioara) situate intre osul frontal si oasele

parietale – se inchide la 1 an si 3-6luni

LAMBDOIDA (posterioara) situata intre osul occipital si

parietale la ¼ din nn normali; se inchide la 2-3 luni.
Sistemul muscular
◦La naştere, masa musculară reprezintă 22% din greutatea copilului.
◦În primele ore după naştere, tonusul muscular este scăzut, apoi este înlocuit
cu o uşoară hipertonie musculară cu predominanţa flexiei.
◦Hipertonia este consecinţa incompletei dezvoltări a centrilor corticali şi a
căilor nervoase.
◦Musculatura cefei rămâne hipotonă şi nu permite susţinerea capului.
 Aparatul respirator
◦Perimetrul thoracic(Pt) la nastere = 31-32cm
◦Pt=Pc la 1 an, apoi Pt>Pc dupa 1 an.
◦Toracele are forma de trunchi de con la nastere, apoi devine cilindric,
ulterior se turteste usor antero-posterior.

◦Respiratia este de tip abdominal si are FR 35-70 respiratii/min in

primele 3 zile, apoi devine 45-55 respiratii/min

 Adaptarea respiratorie
◦În timpul perioadei intrauterine, schimburile gazoase se realizează prin placentă. Plămânii
fetali sintetizează şi metabolizează diferite substanţe.

◦Surfactantul este sintetizat de pneumocitele granulare de tip II, începând cu săptămâna a

22-a de gestaţie şi eliberat în alveole. El scade tensiunea superficială la nivelul alveolei,
intervine în epurarea pulmonară, ameliorează ventilaţia şi hematoza.
◦Surfactantul este constituit din 90% lipoproteine, o fracţiune proteică şi 10%
glicoproteine.
 Aparatul cardiovascular
◦ Frecventa cardiaca la nastere 120-160bpm
◦ In urmatoarele zile – bradicardie relativa <100bpm
◦ Tensiunea arteriala este de 55/35 – 70/40mmHg
◦ Permeabilitate vasculara este crescuta, putand aparea hemoragii.
◦ Nou-nascutul prezinta poliglobulie
◦ - Hb 17g%, Ht 6-8milioane/mm3, L 14000-16000/mm3
◦ Catre varsta de o luna apare anemia fiziologica din urmatoarele cauze: durata scazuta de viata
a hematiilor, inhibitia eritropoiezei de catre oxigenul atmospheric, dilutie plasmatica a
factorilor coagularii.
 Aparatul digestiv

◦ Perimetrul abdominal (Pa) la nastere este de 38cm.

◦ Mucoasa bucala este subtire, fina, cu secretie salivara scazuta, ceea ce poate determina aparitia
stomatitei albicans.

◦ Stomacul are o capacitate de 30-35cm care creste in ziua a10a la 90-100cm. Musculatura
gastrica este slab reprezentata; fermentii digestive sunt prezenti, cu exceptia amilazei
pancreatice.

◦ Tubul digestiv este steril la nastere si se colonizeaza cu germeni in primele ore de viata.
 Aparatul digestiv

◦ Tubul digestiv este steril la nastere si se colonizeaza cu germeni in primele ore de viata.

◦ Scaunele, in functie de ziua de viata, sunt:

◦ Meconiu: in primele 3 zile, verde inchis, fara miros, aderent de scutec, 100-200g

◦ de tranzitie: Z3-Z5 galbui-maroniu

◦ - Normal – alimentatie naturala – galben-auriu, miros acrisor, 3-5/zi

◦ - Normal – alimentatie artificiala – voluminous, bine legat, galben-maro, miros putrid, 1-2/zi
Aparatul renal
◦ Rinichii la nou-nascut sunt relativ mari, cu suprafata lobulata si glomeruli putin dezvoltati;
◦ Functia renala este imperfecta, aparand albuminuria fiziologica;
◦ Urina = 30-35ml in prima zi de viata
◦ La o luna = 150-300ml/zi
Aparatul genital
La fetite – labile mari acopera labile mici.
Corpul şi colul uterin sunt egale în lungime. Vaginul se populează cu flora bacteriană la câteva
ore după naştere.

La baieti – testiculele sunt coborate in scrot.

Pliurile pielii scrotale sunt prezente, testiculii sunt coborâţi în scrot sau se palpează în canalele
inghinoscrotale. Penisul este scurt, iar fimoza este frecventă.
 Sistemul nervos
◦ Caracteristice pentru nou-nascut sunt:

◦ Hipertonia musculara generalizata, cu exceptia muschilor cefei (nu-si poate tine capul)

◦ Hiperreflectivitatea: ROT vii, semnul Babinski pozitiv pana la 2 ani

◦ Lipsa motilitatii voluntare

◦ Prezenta unor reflexe tonice particulare numite reflexe arhaice:

Reflexul Moro – reflexul de imbratisare: la o excitatie brusca se produce abductia bratelor si extensia
degetelor initial, apoi adductie si flexie de torace. Acest reflex dispare la varsta de 3-4luni. Persistenta acesta
dupa 5 luni ridica suspiciunea unei intarziere in dezvoltarea sistemului nervos central.
Reflexul Moro
Sistemul nervos
◦ Reflexul de apucare palmara: prin excitatia palmei se produce flexia degetelor; dispare la 4 luni
◦ Reflexul de orientare: atingerea regiunii periorale determina devierea capului, gurii si limbii spre
portiunea excitata;
◦ Reflexul de mers automat: sustinand nou-nascutul, in ortostatism, cu talpile pe o suprafara plana si
inclinand corpul inainte, nou-nascutul paseste; dispare la 5 luni.
◦ Reflexul de pedalare: sustinut in aer, de sub axile, nou nascutul pedaleaza
◦ Reflexul tonico-optic: apropiind o lumina de globul ocular se produce mioza si extensi capului.
◦ Reflexul auditive palpebral: inchiderea pleoapelor la un zgomot puternic.
Reflexul de orientare: atingerea regiunii periorale determina devierea capului, gurii si
limbii spre portiunea excitata;
Reflexul de apucare palmara: prin excitatia palmei se produce flexia degetelor; dispare la
4 luni
Reflexul de mers automat: sustinand nou-nascutul, in ortostatism, cu talpile pe o
suprafara plana si inclinand corpul inainte, nou-nascutul paseste; dispare la 5 luni.
Reflexul auditive palpebral: inchiderea pleoapelor la un zgomot puternic.
Reflexul Moro
 Perimetru cranian = 34,5-36,5cm

Perimetru toracic = 31-32 cm

Perimetru abdominal = 38 cm
Rezumat-
Particularitati Talia – fetite 48-50cm, baieti 49-52cm
anatomice ale nn Fontanele deschise pana la 4 luni

– Anterioara - Bregmatica

- Posterioara - Lambdoida
ALIMENTATIA NOU-
NASCUTULUI
◦ Nutritie: totalitatea modificarilor suportate de
alimente in organism, sau totalitatea schimburilor
dintre mediul extern si organism.
◦ Ratia alimentara zilnica: totalul hranei si a apei
primite de un copil in 24 ore. Se compune din Alimentatia
ratia cantitativa si ratia calitativa.
◦ Ratia cantitativa (calorica): calorii/kgc/zi;
sugar: 100-115kcal/kg/zi.
◦ Factori care influenteaza ratia: tipul alimentatiei,
temperatura mediului, activitatea motorie, starea de
boala, constitutia.
◦ Ratia calitativa: totalitatea principiilor nutritive care
alcatuiesc ratia cantitativa, cuprinde trofinele
alimentare (proteine, lipide, glucide), fibre alimentare, Alimentatia
apa, minerale si vitamine. Este influentata de aceeasi
factori ca si ratia cantitativa. In practica se tine cont in
mod special sa se asigure un raport echilibrat intre
trofine, raport care se modifica in functie de varsta
Alimentatia
naturala
◦ Alaptarea exclusiva- reprezinta alimentatia
nou nascutului si sugarului cu lapte de
mama, fara nici un alt aliment solid sau
lichid, fara apa sau ceai, pana la varsta de 6
luni; recomandabil pana la varsta de 1 an;
optim pana la varsta de 2 ani.
 ◦ Laptele uman este considerat alimentul ideal pentru
hranirea sugarului in primele 6 luni.
Alimentatia ◦ Colostrul: reprezinta laptele produs de glandele mamare
in primele zile dupa nastere, la inceput in cantitate mica,
naturala ulterior cantitatea devenind suficienta in ziua 3-4
postnatal; treptat compozitia colostrului se modifica, dupa
30 zile de la nastere devenind lapte matur, definitiv.
 Necesitatile optime:

Proteine Lipide Glucide

Sugar 3g 5-6g 10-12g
Copil mic 3g 4-5g 10g
Scolar 2g 2g 8-10g
Caracteristicile laptelui matern
◦ Laptele de mama matur: lichid alb, cu densitate 1030,
◦ pH = 7
◦ contine la 1 litru:
◦ 11g proteine,
◦ 45g lipide,
◦ 70g glucide,
◦ 2g minerale.
◦ Proteinele: - reprezentate de cazeina (40%)- albumine, globuline; si proteinele din lactoser
(60%)- imunoglobuline.
◦ Lipidele - contin 98% trigliceride, restul fiind format din fosfolipide si cholesterol;
◦ Glucidele- din 70 g glucide/L lapte de mama- 60 g/L sunt reprezentate de lactoza, iar 10g/L
de oligozaharide.
◦ Mineralele - reprezinta 2g/l lapte de mama; reprezentate atat de macroelemente (Na, K, Ca,
Mg) cat si de oligoelemente (Fe, Cu, I, Zn) intr-un raport echilibrat, care le determina o
absorbtie optima (raport Ca/P=2/1).
◦ Vitaminele - sunt in cantitati optime, exceptie facand Vit D si K.
◦ Fermentii - reprezentati de amilaza, lipaza, fosfataza (enzime care suplinesc activitatea
enzimelor pancreatice, insuficente la nou-nascut), aldolaza, catalaza, lizozim (rol
bacteriostatic).
◦ Valoarea calorica: 700kcal/L
 Beneficiile alaptarii
Superioritatea alaptarii exclusive: laptele de mama este un aliment biologic activ (“viu”) avand enzime, anticorpi, vitamine;

este steril, perfect adaptat nevoilor nutritive si posibilitatilor digestive ale sugarului, avand o proportie echilibrata in proteine, lipide,
glucide;
are valoare biologica crescuta;

previne infectiile enterale si greselile alimetare;

permite un mod de alimentare simplu;

asigura o buna toleranta digestiva, favorizeaza dezvoltarea relatiilor afective mama-copil;

previne aparitia imbolnavirilor prin factori antiinfectiosi;

previne obezitatea;

contine un factor de crestere pentru bacillus bifidus, care opreste dezvoltarea altor germeni patogeni;

previne aparitia anemiei feriprive.

Contraindicatiile alaptarii
◦ Contraindicatiile din partea mamei:
◦ TBC evolutiva;
◦ Boli infectioase grave (HIV pozitiv, AgHBs+);
◦ Boli cronice grave: cardiopatii decompensate, anemii grave, diabet zaharat, tumori, hemopatii
maligne, insuficienta hepatica, boli renale grave;
◦ Medicatie: antitiroidiene de sinteza, cicline, ioduri, metronidazol, rezerpina, sulfonamide,
biseptolul, unele anticoagulante, chimioterapia;
◦ Epilepsia, psihoza de lactatie;
◦ O noua sarcina dupa luna a 6-a.
Contraindicatiile alaptarii
◦ Contraindicatiile din partea sugarului:
◦ intoleranta la lactoza,
◦ Galactozemie(incapacitatea organismului de a utiliza galactoza din zahar),
◦ Fenilcetonuria(imposibilitatea transformarii fenilalaninei în tirozină, cu acumularea acesteia in
sange – toxic!);
◦ (icterul secundar inhibitorilor laptelui matern nu reprezinta o contraindicatie pentru alaptat,
eventual se incalzeste laptele muls la 40 grade C. )
 Obstacolele alaptarii
◦ Obstacolele din partea mamei:
◦ agalactia si hipogalactia: - agalactia- lipsa completa a secretiei lactate este extrem de rara, pe cand
hipogalactia (primara, secundara) este relativ frecventa;
◦ malformatiile mamelonului (mamelon scurt, ombilicat) se poate corecta cu protectoare din silicon;
◦ in cazul in care nou nascutul nu poate fi pus la supt, mama se va mulge si va alimenta nou nascutul cu
ligurita;
◦ fisurile si eroziunile- se previn prin punerea corecta la san;
◦ leziunile profunde vor fi tamponate cu creionul de AgNO3, se pot aplica creme - Garmastan, se suspenda
alaptatul doar temporar;
◦ galactoforita si mastita- necesita antibioterapie si uneori drenaj chirurgical, alaptarea directa la san va fi
suprimata.
Obstacolele alaptarii
◦ Obstacole din partea copilului:
◦ malformatiile gurii: gura de lup, buza de iepure (– se poate utiliza tetina lunga, care acopera partial
defectul),
◦ frenul lingual scurt,
◦ existenta dintilor congenitali;
◦ prematuri, dismaturi- nu au forta de suctiune necesara;
◦ sugarii “lenesi” care necesita a fi stimulati prin ciupirea 2 obrazului sau li se administreaza cu 20-30 min
inaintea meselor sol. Cofeina 0,5% o lingurita;
◦ rinite acute, rinofarigite, adenoidite- necesita dezobstructie naso-faringiana