12.12.

2018

ÎNGRIJIREA
NOU-NĂSCUTULUI

Îngrijirea nou-născutului în maternitate

Îngrijirea nou născutului la salon
• Atât pentru mamă cât şi pentru nou-născut este de dorit ca pe durata
spitalizării în maternitate aceştia să se afle împreună în acelaşi salon =
„rooming-in”
– permite nu doar formarea legăturii dintre mamei şi copil ci şi alăptarea
mai eficientă, prevenind diversele obstacole care pot apare în calea
acesteia. De asemenea, îngrijirea copilului în acelaşi salon cu mama
permite mamei să îşi cunoască mai bine copilul, să observe şi să
înveţe cum trebuie îngrijit şi alimentat copilul. În plus, copilul este mult
mai liniştit în prezenţa mamei, practic singura persoană pe care o
cunoaşte şi o recunoaşte în acest moment. Nou-născutul cunoaşte şi
recunoaşte rapid după naştere bătăile inimii mamei, vocea şi mirosul
ei.
• În general, în maternităţi, în fiecare zi se practică:
– baia generală a nou-născutului
– toaleta bontului ombilical
– cântărirea

1
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului în maternitate

Îngrijirea nou născutului la salon
• Mama asistă la toaleta copilului şi, dacă doreşte, poate chiar participa sau
efectua chiar ea baia, deprinzând toaleta corectă a bontului ombilical,
manevrele de curăţire a pliurilor cutanate, a gurii, nasului, urechilor,
ochilor, organelor genitale şi modalitatea de aplicare corectă a scutecului
• Asistenta are datoria de a o ajuta pe mamă să poziţioneze corect nou-
născutul la sân şi să urmărească felul în care aceasta se descurcă, fiind
gata să intervină la nevoie pentru a o sfătui şi ajuta pe mamă
• Ulterior asistenta urmăreşte în continuare alăptarea şi explică mamei
importanţa recunoaşterii semnelor de foame ale nou-născutului şi
importanţa alăptării la cerere.

Îngrijirea nou-născutului în maternitate

Îngrijirea nou născutului la salon
Pe parcursul spitalizării medicul şi asistenta de neonatologie urmăresc atent:
• eliminarea meconiului (primul scaun), aspectul şi numărul scaunelor
eliminate de nou-născut
– primul scaun pe care îl elimină nou-născutul este negru şi se numeşte
meconiu
– pe măsură ce cantitatea de lapte pe care o mănâncă nou-născutul creşte se
schimbă şi culoarea şi aspectul scaunelor acestuia: iniţial devin verde închis,
fiind mai vâscoase, apoi iau culoarea muştarului şi ulterior au culoare galben
auriu şi aspectul unei omlete incomplet prăjite (în momentul în care cantitatea
de lapte primită de copil este suficientă şi, de obicei, din acest moment este
semnalată şi o creştere constantă în greutate a nou-născutului)

2
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului în maternitate

Îngrijirea nou născutului la salon
Pe parcursul spitalizării medicul şi asistenta de neonatologie urmăresc atent:
• apariţia şi intensitatea icterului
– icter = coloraţia galbenă a tegumentelor nou-născutului datorată unui exces
de bilirubină în sânge şi ţesuturi
– bilirubina se produce ca urmare a degradării celulelor roşii din sânge (hematii)
în cadrul unui proces fiziologic în perioada neonatală
– icterul = proces fiziologic al perioadei neonatale care apare la până la 80% din
nou-născuţi
– în anumite situaţii icterul este patologic (debut în prima zi de viaţă, intensitate
prea mare sau durată prelungită, etc.);

Îngrijirea nou-născutului în maternitate

Îngrijirea nou născutului la salon
Pe parcursul spitalizării medicul şi asistenta de neonatologie urmăresc atent:
• scăderea fiziologică în greutate: la naştere nou-născutul prezintă un
exces de apă la nivelul tuturor organelor şi ţesuturilor, eliminarea acestui
exces de apă fiind esenţială pentru buna adaptare a organismului la viaţa
extrauterină;
• recuperarea în greutate:
– perioada de eliminare a excesului de apă din organismul nou-născutului
coincide cu perioada de adaptare la sân şi cu cea de secreţie a colostrului
(lapte foarte concentrat în substanţe nutritive dar secretat în cantitate redusă)
– după 2-4 zile de la naştere mama începe să secrete lapte de tranziţie,
cantitatea secreţiei lactate creşte, la fel şi capacitatea (volumul) gastrică şi
nou-născutul poate primi cantităţi din ce în ce mai mari de lapte la o masă
– după 3-7 zile de la naştere nou-născutul să înceapă să crească în greutate
– în condiţiile unei alăptări eficiente sporul ponderal al nou-născutului este de
minim 20-30g/zi după 3-7 zile de viaţă;

3
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului în maternitate

Îngrijirea nou născutului la salon
Pe parcursul spitalizării medicul şi asistenta
de neonatologie urmăresc atent:
• evoluţia secreţiei lactate:
– modul în care nou-născutul prinde sânul
– eficienţa suptului
– aspectul sânului după supt,
– scăderea fiziologică în greutate
– recuperarea în greutate
– legătura care se creează între mamă şi
copil (mai ales răspunsul mamei la
semnele de foame ale nou-născutului)
– aspectul laptelui
permit medicului şi asistentei să evalueze
evoluţia secreţiei lactate de la colostru la lapte
de tranziţie şi, în cazul unei şederi prelungite
în spital, la laptele matur

Îngrijirea nou-născutului în maternitate

Îngrijirea nou născutului la salon
Alte evenimente importante în perioada neonatală
• în ziua a 2-a sau a 3-a de viaţă se efectuează screening-ul obligatoriu al
nou-născuţilor pentru 2 boli:
– testul Guthrie - pentru depistarea fenilcetonuriei, o afecţiune
metabolică care, netratată la timp se soldează cu retard mental
– testare pentru depistarea hipotiroidismului congenital, afecţiune
endocrină care, de asemenea, nediagnosticată şi netratată la timp
evoluează cu diferite grade de întârziere psihică şi motorie.
• recoltarea sângelui pentru testarea acestor două afecţiuni se face de la
nivelul călcâiului, loc de unde se recoltează câteva picături de sânge pe o
hârtie de filtru specială care va fi trimisă Centrului de Boli Metabolice
pentru analizare. Rezultatele acestor teste sunt trimise direct părinţilor, la
domiciliu, doar în situaţia în care testele sugerează prezenţa uneia din
cele două afecţiuni.

4
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului în maternitate

Îngrijirea nou născutului la salon
Alte evenimente importante în perioada neonatală
• alte testări screening neonatale:
– screening audiologic – testarea potențialelor evocate auditive
– screeningul malformațiilor cardiace congenitale prin pulsoximetrie
– screeningul retinopatiei de prematuritate

Îngrijirea nou-născutului în maternitate

Îngrijirea nou născutului la salon
Alte evenimente importante în perioada neonatală
• După 72 de ore de la naştere nou-născuţii care au o greutate mai mare
de 2500 g pot fi vaccinaţi împotriva tuberculozei - vaccinarea BCG
– conferă copilului protecţie faţă de formele severe de tuberculoză
– se efectuează standard la nivelul braţului stâng
– la nivelul locului vaccinării, după 2-3 săptămâni, se va observa apariţia
unei papule violacee care ia, în evoluţie, aspectul unui mic abces şi,
fără nici un fel de intervenţie (nu se recomandă aplicarea nici unei
creme, unguent, dezinfectant, antibiotic, etc. ci doar măsuri uzuale de
igienă precum baia zilnică), în acest loc se va forma o mică cicatrice –
cicatrice postvaccinală
– existenţa şi mărimea acestei cicatrici trebuie evaluată de medicul de
familie la vârsta de 6 luni.

5
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Toaleta bontului ombilical
• se efectuează zilnic până la căderea acestuia şi încă 2-3 zile după ce
bontul ombilical cade, până la cicatrizarea completă
• în cazul apariţiei unei zone eritematoase în jurul bontului ombilical
(sugestivă pentru inflamaţie) sau în prezenţa unor secreţii purulente,
sangvinolente sau urât mirositoare la nivelul bontului ombilical toaleta
bontului trebuie efectuată chiar şi de mai multe ori pe zi.

Îngrijirea nou-născutului după externare

Toaleta bontului ombilical
• înainte de detaşare, bontul ombilical trebuie protejat de umezeală
excesivă (de exemplu contactul cu apa)
• la toaletă bontul se dezinfectează cu tampoane de vată sau beţişoare cu
vată (de exemplu de tipul celor folosite pentru curăţarea urechilor)
îmbibate cu alcool sanitar (700) şi se lasă în afara scutecului pentru a
evita impregnarea cu urină şi pentru a grăbi uscarea şi detaşarea
acestuia.

6
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Toaleta bontului ombilical
• detaşarea bontului ombilical are loc, în medie, la 7 – 10 zile de la naştere
şi poate produce, ocazional, o mică sângerare.
• semne care indică infectarea bontului ombilical:
– inflamaţia zonei ombilicale şi a bontului
– apariţia unei secreţii la nivelul bontului
– mirosul neplăcut
– sângerare la nivelul bontului
– apariţia febrei.
• în cazul în care apar acest semne se recomandă consult la medicul de
familie sau pediatru şi tratament corespunzător.

Îngrijirea nou-născutului după externare

Toaleta bontului ombilical
Omfalita neonatală
• cea mai frecventă infecţie ombilicală
• infecţie favorizată de faptul că bontul ombilical, aflat în proces de
mumifiere, este un bun mediu de cultură pentru microbi precum
stafilococul şi streptococul
• toaleta ombilicală necorespunzătoare este un alt factor major de risc
pentru apariţia omfalitei
• nou-născutul are o apărare antimicrobiană insuficient dezvoltată, omfalita
reprezintă o ameninţare serioasă pentru viaţa acestuia, putându-se uşor
complica prin generalizarea infecţiei şi apariţia septicemiei
• tratamentul omfalitei la nou-născut presupune nu doar o dezinfecţie mai
riguroasă a bontului ombilical ci şi administrarea de antibiotice şi
monitorizarea atentă a nou-născutului.

7
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Baia nou-născutului
• Pielea nou-născutului este delicată şi fină iar baia şi îngrijirea corectă a
pielii ajută la menţinerea sănătăţii pielii fiind, în acelaşi timp, o experienţă
plăcută atât pentru copil cât şi pentru părinţi
• În perioada de nou-născut sau sugar nu este necesară îmbăierea zilnică,
sunt suficiente una sau două băi pe săptămână
• Baia reprezintă la această vârstă mai ales un moment social important al
vieţii de familie (se face, de obicei, seara, în prezenţa ambilor părinţi) şi
ajută la calmarea copiilor înainte de somnul de noapte.
• La început, părinţii pot fi chiar speriaţi de momentul băii, temându-se de
manevrarea nou-născutului şi de eventualele reacţii ale acestuia
• Se recomandă ca gesturile efectuate de părinţi la baie să fie blânde
(pentru a nu speria copilul) dar ferme pentru a evita eventuale incidente
(alunecarea sau scăparea copilului din mâini).

Îngrijirea nou-născutului după externare

Baia nou-născutului
• Marea majoritate a copiilor agreează momentul băii, bucurându-se de
contactul cu apa; în această situaţie baia se poate prelungi, lăsând copilul
să se bucure de ea.
• Unii copii par speriaţi de contactul cu apa şi plâng de la începutul băii şi
până la sfârşitul acesteia; părinţii trebuie să încălzească ceva mai mult
camera unde se face baia, să fie foarte atenţi la temperatura apei (nici
prea rece, nici fierbinte), blânzi în gesturi şi să vorbească (sau să cânte)
copilului continuu cu voce blândă; pot fi folosite, pentru calmarea copilului,
şi jucărioare.
• Înainte de detaşarea bontului ombilical, baia nou-născutului se va face
sub formă de duş (de exemplu, în chiuvetă), evitându-se contactul
bontului ombilical cu apa; în acest fel este favorizată uscarea şi detaşarea
mai rapidă a bontului ombilical. În perioada de nou-născut baia se poate
face chiar şi în chiuvetă nu doar în cădiţă de plastic.

8
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Baia nou-născutului
• Se recomandă ca văniţa copilului să nu fie folosită pentru alte scopuri
decât baia nou-născutului şi să fie bine spălată după fiecare utilizare.
• După căderea bontului baia se face în văniţă
• Baia se face întotdeauna la circa 1 – 1 1/2 ore după o alimentaţie (pentru
a evita apariţia vărsăturilor), în orice moment al zilei
• Majoritatea părinţilor preferă să facă baia spre seară, ca parte a unui ritual
de pregătire pentru somnul de noapte, baia calmează şi relaxează copilul.
• Camera unde are loc baia nou-născutului trebuie preîncălzită la 22-240C
şi ferită de curenţi de aer pe durata băii iar temperatura apei de baie
trebuie testată înainte de începerea băii.
• Se pot utiliza termometre speciale sau se poate testa apa cu cotul (pielea
acestei regiuni este foarte sensibilă la temperaturi prea scăzute sau prea
mari); este de dorit ca temperatura apei să fie în jur de 320C
• Apa fierbinte poate produce foarte rapid (în câteva secunde) arsuri pe
pielea foarte sensibilă a nou-născutului şi sugarului.

Îngrijirea nou-născutului după externare

Baia nou-născutului
• Înainte de baie trebuie pregătite toate obiectele necesare pentru baie:
prosoape curate, uscate, săpun, şampon, lavetă, scutec nou, creme,
uleiuri, hăinuţe curate, etc.
• Dacă baia are loc în văniţă, aceasta se umple cu apă pe o înălţime egală
cu un lat de palmă.
• Copilul se aşează cu grijă în apă, dezbrăcat complet, începând cu
picioarele.
• Copiii care plâng la baie pot fi introduşi în apă cu scutecul pe ei urmând
ca acesta să fie înlăturat după ce copilul este introdus în apă; în acest fel,
aceşti copii au ceva mai multă siguranţă şi s-ar putea să accepte mai uşor
baia.
• Întrucât temperatura apei de la robinet poate varia nu se aşează copilul în
văniţă până când aceasta nu a fost umplută atât cât e necesar pentru
baie.

9
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Baia nou-născutului
• În timpul băii capul şi trunchiul nou-născutului trebuie susţinute pe braţul
mamei (tatălui), restul corpului fiind scufundat în apă.
• Se spală pe rând, cu delicateţe, toate regiunile corpului fără a uita de
toaleta pliurilor pielii şi a organelor genitale.
• Spălarea se face dinspre cap spre picioare, întâi pe faţa corpului apoi pe
spate, organele genitale şi fesele fiind ultimele spălate; se începe, deci,
cu faţa.
• Cu tampoane de vată îmbibată în apă simplă (fără săpun sau şampon) se
şterg mai întâi ochii dinspre rădăcina nasului spre ureche.
• Cu o lavetă moale se şterg pavilioanele urechilor, evitând pătrunderea
apei în ureche.

Îngrijirea nou-născutului după externare

Baia nou-născutului
• Spălarea capului se face doar la sfârşitul băii şi nu este obligatorie la
fiecare baie.
• Pentru spălarea pielii capului şi a părului se foloseşte o lavetă moale
îmbibată în şampon; la clătire trebuie evitată curgerea apei pe faţa
copilului; sprijinind bine spatele şi gâtul copilului se poate folosi duşul
pentru a clăti părul sau se toarnă apă curată cu o cană turnând astfel
încât apa să se scurgă spre ceafă.
• Deoarece pe pielea umedă senzaţia de rece (dată de aerul înconjurător)
este mai acută, se recomandă ca cel care face baia să toarne uşor, din
când în când, apă din văniţă pe zonele din corp neacoperite de apă.
• Nu trebuie uitat că la această vârstă copiii nu sunt foarte murdari ca atare
nu trebuie săpuniţi prea mult; săpunirea la baie este mai degrabă
asemănătoare unui masaj uşor.

10
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Baia nou-născutului
• După spălare se recomandă clătire din abundenţă cu apă curată; resturile
de săpun sau şampon de pe piele favorizează uscarea pielii iar pielea
uscată crapă cu uşurinţă şi favorizează intrarea germenilor şi a alergenilor
fiind, astfel, un factor de risc pentru infecţii şi alergii.
• Copilul trebuie scos din cădiţă susţinând cu o mână capul şi gâtul şi cu
cealaltă fesele cu atenţie deoarece pielea umedă este alunecoasă.
• Pentru baia nou-născutului şi sugarului se recomandă folosirea unui
săpun sau şampon speciale pentru copii, cu pH neutru.
• Aplicarea săpunului sau şamponului se poate face direct cu mâna, cu un
burete moale sau cu un şervet moale de bumbac; atenţie, excesul de
săpun duce la uscarea pielii.
• Trebuie acordată o atenţie deosebită toaletei urechilor în care nu trebuie
să pătrundă apă în timpul băii.

Îngrijirea nou-născutului după externare

Baia nou-născutului
• La scoaterea din apă, este recomandat ca uscarea tegumentelor să se
face prin tamponare uşoară cu un prosop mare, moale, în care este
practic înfăşat imediat după baie.
• Când mai creşte şi poate sta singur în şezut copilul poate fi lăsat să se
joace mai mult la baie dar trebuie supravegheat în permanenţă în timpul
băii; chiar dacă apa nu e deloc adâncă copilul poate aluneca în văniţă şi
se poate îneca.
• Nu trebuie uitat că înainte şi după baia şi toaleta copilului, mama sau/şi
tatăl trebuie să îşi spele bine mâinile.

11
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Îngrijirea pielii nou-născutului
• Pielea nou-născutului şi sugarului este foarte sensibilă şi se irită foarte
uşor, trebuie îngrijită cu multă atenţie.
• După naştere, la câteva zile, stratul superficial al pielii începe să se
descuameze: în aceste zile, pe piele, se poate aplica un strat fin de ulei
după baie (poate fi folosite uleiul de floarea soarelui sau uleiurile speciale
pentru copii)
• Se recomandă evitarea folosirii în exces a produselor cosmetice (creme,
uleiuri de corp); aceste produse de îngrijire a pielii se vor aplica limitat la
porţiunile cu piele mai uscată sau mai uşor de iritat (ca de exemplu în
regiunea inghinală şi fesieră)
• Trebuie utilizate doar acele produse cosmetice care sunt concepute
special pentru îngrijirea pielii nou-născutului şi sugarului (acestea au pH
neutru şi sunt preparate fără sau cu conţinut redus de alergeni şi
substanţe iritante) sau cele recomandate de medic.

Îngrijirea nou-născutului după externare

Îngrijirea pielii nou-născutului
• Se recomandă limitarea folosirii serveţelelor umede la situaţiile în care nu
există acces la apă caldă şi săpun (excursii, vizite).
• Pielea copiilor miroase, în mod natural, frumos nefiind necesară aplicarea
de loţiuni parfumate (acestea conţin substanţe care pot declanşa alergii
sau iritaţii cutanate de aceea nu sunt recomandate).
• Se recomandă evitarea folosirii pudrelor cu excepţia celor indicate, în
unele situaţii, de către medic; dacă este necesară aplicarea unei pudre
aceasta trebuie aplicată pe piele nu direct din recipient ci cu palma mamei
(în acest fel copilul nu va inhala pudra scuturată în aer).
• Uneori copiii prezintă erupţii cutanate care sunt normale (de exemplu
acneea sugarului, milium); alte erupţii pot fi semnul de debut al unei
afecţiuni sau infecţii; în aceste situaţii este recomandat tratament după
consult cu medicul pediatru.

12
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Îngrijirea pielii nou-născutului
• O atenţie deosebită trebuie acordată detergentului cu care sunt spălate
hăinuţele copilului, unii detergenţi produc iritaţii cutanate; se recomandă
clătirea prelungită sau abundentă a hainelor copilului sau utilizarea
detergenţilor speciali pentru copii.
• Studii recente aduc în discuţie amestecul de chimicale cu care ne
confruntăm cu toţii în viaţa noastră de zi cu zi, substanţe chimice incluse
azi în hrană, haine, cosmetice; pielea copiilor este mai subţire, are o
imunitate insuficient dezvoltată şi ca atare este mai vulnerabilă la efectele
nedorite ale acestor chimicale.
– contactul precoce în viaţă cu astfel de substanţe duce la creşterea
continuă a incidenţei eczemelor, astmului bronşic şi a altor afecţiuni de
tip alergic
– utilizarea limitată a chimicalelor în perioada de nou-născut permite
acestuia să îşi dezvolte o barieră cutanată protectoare mai eficientă.

Îngrijirea nou-născutului după externare

Îngrijirea pielii nou-născutului
• Pielea delicată a nou-născutului şi sugarului se poate usca cu uşurinţă.
• Factori favorizanţi ai uscăciunii pielii la aceste vârste sunt: predispoziţia
genetică (pentru piele uscată), aerul rece şi uscat de afară şi aerul prea
cald din locuinţă (iarna), soarele, aerul condiţionat, sarea şi clorul în exces
din apă (vara).
• Dacă pielea copilului este prea uscată:
– se vor evita băile prelungite – peste 10 minute - (este îndepărtat şi
stratul protector uleios al pielii)
– se va folosi apă călduţă şi doar puţin săpun (sau chiar deloc câteva
zile)
– după baie, dacă în camera de baie este cald pielea poate fi lăsată să
se usuce singură (nu se şterge) pentru a se rehidrata
– ulterior, pe pielea uscată, se poate aplica un strat fin de ulei, de dorit
imediat după uscarea apei de pe piele.

13
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Îngrijirea pielii nou-născutului
• Dacă pielea este foarte uscată (chiar crăpată) se poate aplica ulei pe
piele (sau un emolient recomandat de medic) chiar şi de două ori pe zi.
• Iarna, pentru a umidifia aerul din camera copilului, se pot folosi
umidificatoare sau un prosop mare, ud în permanenţă, aşezat pe calorifer.
• Mănuşile protejează pielea mâinilor de uscăciune în timpul sezonului rece
• Vara se recomandă măsuri pentru evitarea arsurilor solare:
– evitarea expunerii la soare în primele 6 luni
– creme-barieră de protecţie solară simple, fără chimicale, în cazul în
care expunerea la soare nu poate fi evitată).

Îngrijirea nou-născutului după externare

Îngrijirea şi toaleta ochilor
• Se efectuează zilnic, după baie, folosind tampoane sterile (de vată, dintr-
un pachet care se foloseşte doar pentru copil) îmbibate bine cu ser
fiziologic sau cu apă fiartă şi răcită (nu săpun).
• Pleoapele se şterg dinspre unghiul extern al ochiului spre cel intern
folosind câte un tampon de vată pentru fiecare ochi.
• Dacă se colectează o secreţie uscată la nivelul pleoapelor se repetă
ştergerea cu tampoane de vată de mai multe ori, până când secreţia se
înmoaie şi poate fi îndepărtată.
• Dacă secreţia oculară devine purulentă (galbenă, galben-verzuie, verzui)
se recomandă consult şi tratament la medicul oftalmolog.

14
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Îngrijirea şi toaleta ochilor
• Unii nou-născuţi se nasc cu un blocaj al ductelor lacrimale – ducte prin
care se scurg lacrimile.
– blocarea canalului lacrimal face ca lacrimile (secretate la nivelul ochiului
pentru a menţine umedă suprafaţa ochiului) să curgă continuu pe obraz.
– în aceste situaţii poate apare suprainfecţia ochiului de aceea tratamentul
canalului blocat trebuie condus de medicul oftalmolog până în momentul în
care canalul devine permeabil (de obicei până la sfârşitul primului an de
viaţă).

Îngrijirea nou-născutului după externare

Îngrijirea şi toaleta ochilor
• Mulţi părinţi se întreabă dacă culoarea ochilor nou-născutului va rămâne
aceeaşi pe toată durata vieţii.
• La naştere, marea majoritate a copiilor din rasa albă sunt albastru-gri sau
albaştri.
• Unii din aceşti copii îşi vor schimba culoarea ochilor în timp (verzi, gri,
căprui, negri) până la vârsta de 9 luni pentru că irisul – partea ochiului
care apare colorată – se mai pigmentează încă după naştere la aceşti
copii.
• Copiii care vor avea ochi deschişi la culoare (nuanţe de albastru) au mai
puţin pigment în iris decât cei cu ochi verzi, căprui sau cafenii.

15
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Toaleta nasului
• Curăţarea nărilor de mucus se face ori de câte ori este nevoie.
• Dacă nu există secreţii nazale abundente curăţarea nasului se poate face
seara, după baie, înainte de somnul de noapte.
• Curăţarea nasului de secreţii uşurează respiraţia, alimentaţia şi somnul
copilului.
• Dacă secreţiile nazale sunt abundente se poate recurge la ajutorul unei
pompiţe sau al aspiratorului nazal:
– se începe prin picurarea a 1-2 picături de ser fiziologic (cu o seringă
mică, de 1-2 ml, fără ac sau cu un picurător) în fiecare nară pentru a
fluidifica şi umidifica secreţiile nazale şi pentru a uşura curăţarea lor;
serul fiziologic reduce și congestia nazală.
– se aşează copilul pe spate cu capul uşor mai ridicat şi se picură serul
fiziologic şi se ţine capul nemişcat preţ de câteva secunde (5-10
secunde) după care se pot curăţa secreţiile nazale.

Îngrijirea nou-născutului după externare

Toaleta nasului
• Dacă se foloseşte pompiţa, aceasta se va strânge pentru a crea vacuum,
se introduce cu blândeţe în nară şi se aspiră uşor (permiţând pompiţei să
se umple cu aer).
– mucusul aspirat se aruncă, presând din nou pe pompiţă, pe un
şerveţel
– se curăţă ambele narine şi se reia operaţiunea dacă cantitatea de
mucus este excesivă (după aplicarea, din nou, a 1-2 picături de ser
fiziologic) dar nu mai mult de 2-3 ori pe zi.
– seringa şi pompiţa folosite pentru instilarea serului fiziologic trebuie
curăţate după fiecare folosire cu apă caldă şi săpun şi clătită de
câteva ori cu apă caldă (fără săpun) şi apoi uscate cu vârful în jos într-
un pahar curat de sticlă.

16
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Toaleta nasului
• O modalitate simplă, nedureroasă şi neinvazivă a nasului este folosirea
filetelor de vată (firişoare subţiri de vată răsucite tare, lungi de circa 5 cm
pentru a putea fi introduse cu uşurinţă în nări)
– după instilarea a 1-2 picături de ser fiziologic în fiecare nară se
introduce un astfel de filet de vată în nară prin răsucire, se aşteaptă 2-
3 secunde – timp în care secreţiile nazale umezite se lipesc de filetul
de vată – şi apoi se retrage filetul şi se trece la curăţarea celeilalte nări
– această metodă de curăţare este recomandată mai ales atunci când
nu există o cantitate mare de secreţii.
• Aspiratoarele nazale (inclusiv de tipul batista bebeluşului) pot fi utile
pentru curăţarea secreţiilor nazale atunci când acestea sunt abundente;
se recomandă ca în situaţia în care sunt utilizate să fie respectate cu
stricteţe indicaţiile producătorului inclusiv în ceea ce priveşte curăţarea
aspiratorului după fiecare utilizare.

Îngrijirea nou-născutului după externare

Toaleta nasului
• Aspirarea prea frecventă a secreţiilor nazale duce la iritarea şi
traumatizarea mucoasei nazale care va produce mucus în exces pentru a
se proteja.
• Excesul de ser fiziologic poate fi dăunător; surplusul de ser fiziologic se
usucă în interiorul nărilor şi îngreunează respiraţia.
• Aspirarea brutală a secreţiilor nazale duce la inflamaţia şi poate produce
sângerări, agravând congestia nasului.

17
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Toaleta urechilor
• Urechile se curăţă în fiecare zi, la baie sau la finele acesteia
• Se utilizează pentru acest scop mici beţigaşe, speciale pentru urechi,
confecţionate din vată înmuiate în apă călduţă sau ulei
• Atenţie: se curăţă doar pavilionul şi partea externă a urechii.
• Inserţia beţigaşului sau a oricărui alt obiect în interiorul urechii poate
produce spargerea timpanului şi trebuie evitată.
• Secreţia de ceară de la nivelul urechii este produsă de ureche pentru a
proteja canalul auditiv şi nu trebuie curăţată, conductul auditiv are
capacitatea de “autocurăţare”.
• Dacă copilul prezintă o secreţie excesivă de ceară la nivelul urechii se
recomandă consultarea unui medic ORL-ist. Doar acesta poate verifica
prezenţa unei infecţii la nivelul urechii şi poate curăţa, la nevoie, un exces
de ceară.

Îngrijirea nou-născutului după externare

Părul
• La nou-născut nu este necesară utilizarea şamponului, la spălarea părului
putându-se folosi şi numai apă simplă.
• După baie, cu o perie moale se poate pieptăna uşor părul dacă copilul are
mai mult păr.
• Este contraindicată însă utilizarea uscătoarelor de păr (copiii se pot speria
şi arde).

18
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Scaunele
• În primele 24 – 36 h se elimină meconiul – scaun negru verzui, lipicios
format din grăsimi, celule epiteliale intestinale, pigmenţi şi săruri biliare.
• În zilele următoare scaunele îşi vor modifica aspectul, se vor deschide la
culoare de la verde închis până la galben auriu păstos (la nou-născutul
alimentat natural).
• Numărul de scaune variază de la un copil la altul şi în funcţie de vârsta
postnatală.
• În primele săptămâni de viaţă scaunele sunt mai frecvente, uneori scaun
după fiecare masă (aşa numita „diaree la sân” care nu este o boală ci
doar expresia unui tranzit intestinal mai accelerat)

Îngrijirea nou-născutului după externare

Cântărirea
• Achiziţionarea unui cântar trebuie să facă parte din pregătirile părinţilor
pentru camera copilului.
• Se recomandă ca nou-născutul să fie cântărit la sosirea din maternitate
(greutatea de reper) şi apoi de 1 – 2 ori pe săptămână.
• Este de dorit să se efectueze cântărirea în aceleaşi condiţii (de exemplu,
seara fie înainte fie după baie, cu copilul dezbrăcat).
• În condiţii normale de sănătate şi alimentaţie copilul creşte în mod
constant de la o cântărire la alta, în medie, minim 20-30 g/zi în primele
luni de viaţă.

19
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Garderoba copilului
• Din garderoba copilului trebuie să nu lipsească body-uri, pantalonaşi,
bluziţe, şosetuţe, căciuliţe (iarna), şapcă sau pălărioară (vara), jachete
sau costume de fâş pentru anotimpul rece, pantofi, săndăluţe şi cizmuliţe
pentru cei care se apropie de vârsta primilor paşi.
• Pentru a evita alergiile, erupţiile şi pentru a proteja sănătatea pielii se
recomandă ca articolele de îmbrăcăminte ale nou-născutului, sugarului şi
copilului să fie confecţionate din bumbac, să fie spălate cu detergent
special pentru copii (hipoalergenic) şi să fie clătite abundent sau prelungit.
• Nu este recomandată utilizarea balsamului de rufe pentru lenjeria care
vine în contact direct cu pielea nou-născutului.
• Hainele care vin în contact direct cu pielea este bine să fie călcate de
fiecare dată (cel puţin la nou-născut şi la sugarul cu piele foarte sensibilă).

Îngrijirea nou-născutului după externare

Garderoba copilului
• Copilul nu trebuie îmbrăcat foarte gros, hăinuţele trebuie adaptate corect
sezonului; evitând prea multe straturi de haine este evitată transpiraţia,
apariţia erupţiilor cutanate şi, de asemenea, copilul nu va fi învăţat
friguros.
• Pantofii copilului trebuie să fie confecţionaţi din material moale şi flexibil,
tălpile lor trebuie să fie antiderapante dar nu foarte groase.
• În momentul în care copilul învaţă să meargă încălţămintea trebuie, în
plus, să susţină bine gleznele.

20
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Somnul
• În primele săptămâni după naştere este de dorit ca nou-născutul să fie
pus să doarmă separat, în pătuţ sau coşuleţ.
• Pătuţul poate fi plasat, pentru început, în aceeaşi cameră în care dorm
părinţii pentru a-i fi mai uşor mamei să alăpteze în cursul nopţii; această
alternativă este considerată mai sigură pentru copil decât dormitul în
acelaşi pat cu părinţii.
• Patul copilului trebuie aşezat astfel încât să nu se afle pe traiectoria
curenţilor de aer, departe de geam, perdele, draperii, veioze sau mobilier
care ar putea fi tras sau ar putea cădea peste copil.
• Salteaua trebuie să fie fermă, nu moale astfel încât să nu interfere cu
respiraţia copilului
• Salteaua patului trebuie să fie la fel de mare cât suprafaţa patului astfel
încât între saltea şi pat să nu existe spaţii la nivelul cărora s-ar putea
bloca capul, mâinile sau picioarele copilului.

Îngrijirea nou-născutului după externare

Somnul
• Copilului sub 3 ani nu-i este necesară pernă sub cap în timpul somnului.
• Pernele şi păturile trebuie aşezate departe de faţa copilului iar cearceaful
trebuie bine întins, să nu facă cute care să astupe faţa copilului.
• Pe durata somnului se recomandă acoperirea copilului cu o păturică sau
plăpumioară uşoară, învelită în lenjerie de bumbac până la nivelul
toracelui, alternativă - sacul de dormit special pentru copii, care nu
necesită o acoperire suplimentară a copilului.
• Nu sunt recomandate blăniţele de oaie sau alte păturele miţoase pentru
acoperirea copilului.
• Jucăriile şi pernele trebuie îndepărtate din pătuţul copilului în timpul
somnului pentru a evita accidente pe durata nopţii (de exemplu,
asfixierea).
• Nu este indicată plasarea de jucării printre gratiile patului copilului.
• Jucăriile ataşate deasupra patului trebuie să fie bine fixate şi plasate la o
distanţă la care să nu poată fi apucate de copil.

21
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Somnul
• Marginile patului trebuie ridicate întotdeauna dacă copilul este pus în
pătuţul său.
• Se recomandă aşezarea copilului pentru somn pe spate sau pe o parte în
primele luni de viaţă; poziţionarea copilului pe burtică în primele luni de
viaţă este chiar recomandată (pentru o bună dezvoltare motorie) dar
numai în timpul zilei, cât este treaz şi doar sub supraveghere atentă.
• Este de dorit evitarea supraîncălzirii copilului prin îmbrăcare sau acoperire
excesivă sau supraîncălzirea camerei pe durata nopţii.
• Somnul este mai liniştit şi mai bun dacă în cameră este ceva mai răcoare
decât pe durata zilei.
• În camera nou-născutului şi sugarului mic trebuie temperatura să fie
menţinută în jur de 20-21 °C.

Îngrijirea nou-născutului după externare

Somnul
• Se recomandă ca după vârsta de o lună copilul să fie pregătit de somn
prin obişnuirea acestuia cu o rutină cu menirea de a relaxa copilul
– copilul învaţă repede succesiunea de evenimente ale unei rutine şi este
relaxat ştiind ce urmează
– cu cât copilul este mai relaxat cu atât mai uşor îi va fi să adoarmă
– de ex.: după baie poate urma un masaj uşor, masa şi apoi o poveste sau un
cântec cu voce scăzută în timp ce copilul este mângâiat uşor
– ritualul de adormire a copilului este benefic şi pentru părinţi, fiind un timp care
îi apropie de copil.
• La iniţierea rutinei de adormire părinţii trebuie să se asigure că au timp să
urmeze întreaga secvenţă de gesturi de dinaintea adormirii copilului, de
aceea, această secvenţă de evenimente trebuie să fie cât mai simplă.
• Ritualul trebuie să se sfârşească totdeauna în camera în care doarme
copilul; dacă copilul are o cameră a lui atunci aceasta trebuie să fie
percepută de copil ca un spaţiu personal plăcut şi nu ca un loc de
„pedeapsă”.

22
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Somnul
• Dacă înainte de somn copilul este foarte energic e bine să fie lăsat să îşi
consume energia, de obicei prin joacă sau la baie.
• Dacă copilului nu îi place baia includerea acesteia în ritualul de adormire
poate să nu fie o idee prea fericită.
• Citirea unei cărţi la culcare poate începe foarte devreme, nu conţinutul
lecturii ci calmul vocii ajută la liniştirea şi adormirea copilului; în plus,
studiile arată că abilităţile de vorbire şi chiar inteligenţa depind de
expunerea zilnică a copilului la un vocabular vast.
• O melodie calmă poate ajuta, de asemenea, la liniştirea şi adormirea
copilului.

Îngrijirea nou-născutului după externare

Somnul
• În multe familii copilul este culcat în patul părinţilor în fiecare noapte sau
ocazional.
• Mulţi medici nu recomandă acest obicei din mai multe motive, marea
majoritate ţinând de siguranţa şi sănătatea copilului: risc crescut de
sufocare, moarte subită, strangulare.
• Avantajele ţin mai ales de apropierea copilului de tată şi de uşurinţa
alimentaţiei la sân în cursul nopţii.
• Dormitul în acelaşi pat cu părinţii permite copilului să fie mai independent
şi să aibă mai multă încredere în el însuşi – se pare că şi datorită
alimentaţiei la sân, la cerere.
• Dezavantaje:
– obişnuinţa copilului de a suge sau mânca noaptea mult timp după ce nu mai
au nevoie să mai mănânce noaptea.
– dificultatea reluării relaţiei dintre părinţi
– după ce copilul creşte, pot apare dificultăţi de tranziţie la camera şi patul său
propriu.

23
 12.12.2018

Îngrijirea nou-născutului după externare

Somnul
• Pentru a creşte siguranţa somnului copilului în acelaşi pat cu părinţii se
recomandă ca niciodată copilul să nu fie lăsat nesupravegheat în patul adulţilor,
să nu fie pus să doarmă pe burtică.
• În camera unde doarme copilul nu este permis fumatul (riscul de moarte subită
este maxim în cazul în care copilul doarme cu părinţii care fumează).
• Dacă părinţii au consumat alcool sau droguri se recomandă ca sugarul să doarmă
în patul lui şi nu cu părinţii (care pot să nu fie capabili să răspundă semnalelor
copilului).
• Părinţii obezi dar şi fraţii mai mari trebuie să evite să doarmă în acelaşi pat cu
copilul.
• În patul în care doarme copilul cu părinţii săi trebuie evitate panglicile, bijuteriile
(se evită astfel incidente nedorite).
• Nu trebuie permis nici animalelor de casă să doarmă în pat cu nou-născutul sau
sugarul.
• Când copilul doarme cu părinţii trebuie îmbrăcat mai uşor decât atunci când
doarme singur pentru a evita supraîncălzirea.

24