Îngrijirea pacienților cu

depresie
 Îngrijirea pacienților cu depresie

Simptome depresive

• Tulburari afective(depresie-boala)
• Asociate altor tulburari psihice
• Asociate altor afectiuni somatice
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Simptome depresive pot coexista cu
tulburari psihice

• tulburări mentale și de comportament

cauzate de utilizarea de alcool / substanțe
psihoactive
• tulburări anxios-fobice
• tulburări ale instinctului alimentar
• tulburări de personalitate
• schizofrenie
• demență
 Îngrijirea pacienților cu depresie

Simptome depresive se pot coexista cu

afecțiuni somatice

• AVC
• afecțiuni cardio-vasculare
• hepatită
• scleroză multiplă
• neoplasme
• diabet
• durere cronică
 Îngrijirea pacienților cu depresie

• Tulburarea depresivă majoră-dispoziție depresivă

severă, de obicei recurentă, ce produce suferință
clinică semnificativă sau disfunctionalități în domenii
importante ale vieții (dex. social, ocupațional)
Elemente asociate:
• anxietate
• simptome psihotice
• elemente catatonice
• elemente melancoliforme
• debut peripartum
• caracter sezonier
• Distimia (tulburarea depresivă persistentă)
• Episoade depresive din tulburarea afectivă bipolară
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Evaluare
Semne și simptome tipice

• dispoziţie deprimată pentru cea mai mare parte a zilei, aproape

în fiecare zi, neinfluenţată de circumstanţe, prezentă continuu cel puţin în
ultimele două săptămâni

• pierderea interesului sau a plăcerii în activităţi care în mod

normal erau plăcute

• astenie, fatigabilitate
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Evaluare
Simptome adiţionale frecvente

• pierderea încrederii în sine

• sentimente de vinovăţie, de culpabilitat
• gânduri recurente de moarte sau sinucidere sau orice
comportament de tip suicidar
• diminuarea capacităţii de concentrare (indecizie)
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Evaluare
Simptome adiţionale frecvente

• modificarea activităţii psihomotorii în sensul agitaţiei sau inhibiţiei

psihomotorii

• tulburări de somn/insomnie, hipersomnie, somn superficial,

neodihnitor

• modificări ale apetitului în sensul scăderii sau creşterii poftei de

mâncare, cu modificări corespunzătoare de greutate (cel puţin 5% faţă de
greutatea din luna precedentă)
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Evaluare
Alte simptome întâlnite
• constipaţia care este o consecinţă a sedentarismului, inhibiţiei
psihomotorii sau este un efect secundar al antidepresivelor

• cefalee accentuată matinal sau în urma unor situaţii stresante

• dureri osteoarticulare, mai ales la nivelul membrelor

inferioare sau la nivelul coloanei dorso-lombare

• modificări de instinct sexual cu scăderea marcată a

libidoului
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Dispoziţia -episod depresiv sever

• descrisă -dispoziţie deprimată, tristă, disperată sau ca

„fără chef”

• uneori este descrisă ca dispoziţie iritabilă/anxioasă

• exista cazuri în care dispoziția depresivă este negată

-poate fi evidenţiată prin interviu
-pacienţi au un prag scăzut pentru plâns
-pacienţi prezintă o scădere a reactivităţii emoţionale
-pacienţi pun accentul mai curând pe acuzele somatice (cefalee, dureri
epigastrice, dureri precordiale care nu au substrat organic) decât pe
descrierea sentimentelor de tristeţe.
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Anhedonia-Pierderea interesului sau plăcerii

• sunt aproape întotdeauna prezente, chiar şi în absenţa dispoziţiei

depresive
• pacientii relatează restrângerea sferei de interese, se simt mai
puţin interesaţi de hobby-uri
• pacientii nu mai simt nici o plăcere pentru activităţile care
anterior îmbolnăvirii erau considerate relaxante, distractive
• pacienţii îşi pierd interesul atât pentru ambianţă/propria
persoană-igienă, ţinuta fiind în consecinţă neingrijită
• in cazuri extrem de severe, pacienţii pierd sentimentele faţă de
partener/copii-anestezie psihică dureroasă(bolnavul se plânge că nu se
mai poate bucura, înduioşa, întrista, că nu-şi mai poate manifesta sentimentele faţă de
persoane apropiate, pacientul suferind, chiar de o manieră dureroasă, deoarece nu mai
poate rezona afectiv)
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Fatigabilitatea

• energia-scăzută/extenuarea/scăderea randamentului
/dificultăţi în iniţierea unor acţiuni - sunt simptome relatate de
către pacientul depresiv cu toate că activităţile pe care le
efectuează nu necesită multă energie

• in episoadele depresive severe-sarcinile zilnice, cum ar fi

spălatul, îmbrăcatul dimineaţa sau mâncatul sunt epuizante şi
par a necesita un efort considerabil
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Apetitul

• este de obicei redus, majoritatea subiecţilor afirmă că se

straduiesc să mănânce sau, în formele severe aceştia descriu
mâncarea ca fiind fără gust

• in formele de depresie atipică apetitul este uneori crescut/

pacienţii pot dori compulsiv anumite alimente cum sunt dulciurile
sau alţi hidraţi de carbon

• când modificările de apetit sunt severe poate fi observată fie o

pierdere a greutăţii/fie o creştere a acesteia-ambele tipuri de
modificare a greutăţii pot avea impact asupra imaginii şi stimei de
sine.
 Îngrijirea pacienților cu depresie

Ritmul somn-veghe
• este perturbat, cea mai comună tulburare de somn fiind
insomnia

• depresivii au de regulă insomnie mediană (se trezesc în cursul

nopţii şi apoi au dificultăţi în a readormi) sau insomnie
terminală, (se trezesc cu câteva ore mai devreme decât este ora
obişnuită şi nu mai pot readormi)

• când este prezentă şi anxietatea, poate să apară insomnia

iniţială, de adormire (pacientul adoarme abia după o jumătate de
oră, o oră după ce se aşează în pat)

• in formele de depresie atipică, indivizii pot prezenta hipersomnie

nocturnă sau diurnă
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Modificările psihomotorii
• agitaţia psiho-motorie / lentoare
• agitaţia este rar întâlnită în depresie şi se manifestă prin
incapacitatea de a sta liniştit, mersul de colo-colo, frântul
mâinilor
• stare de agitaţie extremă numită raptus melancolic poate să
apară brusc, la pacienţii aparent liniştiţi
• lentoarea este considerată unul dintre simptomele principale ale depresiei,
manifestându-se în vorbire, în gândire sau în mişcările corpului-bradilalia,
bradipsihia şi bradikinezia
• lentoarea psihomotorie poate ajunge la intensitate extremă în cazul
episoadelor depresive severe, manifestându-se prin stupor sau
catatonie (în cazul episoadelor depresive cu elemente catatone)-in acest caz
pacientul este incapabil să indeplineasca până şi necesităţile primare
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Sentimentul de inutilitate sau de culpă

• aprecieri negative asupra propriei valori care nu corespund

realităţii, sau ruminaţii în legătură cu erori minore din trecut
• sentimentul de inutilitate sau de culpă poate fi de
intensitate delirantă (când un individ este convins că este
răspunzător de „nenorocirile” lumii)
• hiperprosexie pentru evenimentele negative ale vieţii
• hipoprosexie pentru evenimentele pozitive, alimentându-și
astfel ideile negative.
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Ideile suicidare
• gândurile de moarte se referă atât la ideile de inutilitate,
când pacientul nu-şi mai găseşte rostul, găsind moartea o
soluţie posibilă şi o alternativă rezonabilă (fără planuri specifice
sau intenţionale), cât şi la planurile suicidare bine construite
(modalitate, loc, timp) cu pregătirea activă a suicidului
• in depresiile de intensitate severă, chiar dacă gândurile
de suicid sunt permanente, adesea pacientul nu dispune de
energia necesară pentru a le duce la bun sfârşit
• perioada cu risc maxim de suicid este perioada iniţială a
terapiei antidepresive: energia ameliorându-se mai rapid comparativ cu
dispoziţia depresivă şi ideile de inutilitate, pacientul este capabil să ducă la
bun sfârşit planul său suicidar
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Deteriorarea capacităţii de a gândi/de a se concentra /de
a lua decizii

• secundar scăderii capacităţii de concentrare a atenţiei apare

hipomnezia, drept urmare cei care desfașoară activităţi
intelectuale sunt adesea incapabili să realizeze performanţele
anterioare

• La elevi / studenti-scăderea notelor poate demonstra

concentrarea redusă a atentiei

• la vârstnicii cu episod depresiv major, dificultăţile mnezice pot fi

acuza principală, ceea ce face posibil stabilirea dignosticului
eronat de demenţă-tulburări cognitive se remit după
tratamentul antidepresiv.
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Tulburări ale instinctului sexual

• scăderea dorinţei sexuale apare atât la femei cât şi la bărbaţi, sub formă
de frigiditate, respectiv impotenţă
• adiţional, femeile pot prezenta amenoree

Simptomele psihotice

• apar în cadrul episoadelor depresive severe

• sunt reprezentate îndeosebi de ideile delirante şi mai puţin de halucinaţii
• ideile delirante pot fi congruente cu dispoziţia (idei delirante care
sunt în concordanţă cu tema depresivă) sau noncongruente cu
dispoziţia (idei delirante care nu sunt în concordanţă cu tema depresivă)
• halucinaţiile pot fi de orice natură.
 Pentru evaluarea standard a depresiei se utilizează
următoarele scale:

•Hamilton Depression Scale (HAM-D)

•Montgomery-Asberg Depression Rating Scale (MADRS)
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Evaluare clinică

• istoria familială şi antecedente heredocolaterale

• istoria psihiatrică, istoricul tratamentului (probleme de
complianţă, responsivitate la tratament, durata
tratamentului)
• factori somatici (anemie feriprivă, hipoproteinemie, disfuncţie
tiroidiană)
• adicţie şi consum de alcool
• lipsa suportului socio-familial
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Evaluarea pacientului cu depresie- asistentul medical
-reguli:
1. un examen fizic si neurologic detaliat este important în determinarea
etiologiei primare / secundare a depresiei- depresia este o stare
dispozitională care poate fi primară (tulburări psihiatrice) /secundară
unor multiple boli somatice și psihiatrice, de asemenea utilizării unor
medicamente / substanțe psihoactive
2. asistentul medical va evalua și consemna dacă sunt prezente
următoarele:
∙ elemente psihotice
∙ ingestie alcool / substanțe psihoactive
∙ afecțiuni medicale

3. ÎNTOTEAUNA asistentul medical va evalua riscul pacientului de

auto-heteroagresiune
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Problemele pacientului cu depresie

• potențialului pentru consecințe letale, riscul suicidar este prima

prioritate în evaluare și intervenție
• dificultățile de concentrare a atenției, tulburările de gândire și
memorie, indecizia pot afecta abilitatea unei persoane de a face
față propriilor gânduri și sentimentelor profunde de
disperare-dificultatile de adaptare sunt întotdeauna prezente
• lipsa de speranță
• stima de sine scăzută
• insomnia
• funcționare socială deficitară, retragere/izolare socială
• suferința spirituală
• dificultăți în realizarea activităților cotidiene
 Îngrijirea pacienților cu depresie

Îndrumar pentru intervenții

• manifestă grijă, empatie, petrece timp cu pacientul, chiar și în
tăcere, anticipează nevoile pacientului
• inducerea speranței este o unealtă cheie în recuperare
• crește stima de sine a pacientului prin sublinierea realizărilor și
capacităților sale
• evaluează nevoile pacientului de autoîngrijire și oferă sprijin
când este necesar
• monitorizează și intervine pentru a ajuta pacientul să mențină o
nutriție, hidratare, eliminare adecvate
• monitorizează și intervine pentru a ajuta pacientul să mențină o
balanță adecvată pentru odihnă, somn și activitate
 Îngrijirea pacienților cu depresie
Îndrumar pentru intervenții
• monitorizează și consemnează ameliorarea sau agravarea
simptomelor și care din intervențiile asistentului medical sunt
eficiente
• implică sistemul de suport al pacientului
• atitudinea disfuncțională de neajutorare învațată și lipsa de
speranță prezente la pacienții depresivi pot fi ameliorate prin
tehnici cognitiv – comportamentale
• evaluează în mod continuu riscul suicidar de-a lungul recuperării
pacienților cu depresie
• asigură-te că pacientul și cei implicați din familia acestuia înțeleg
natura medicală a depresiei și că au indicații scrise despre
medicația pacientului -educația și sistemul de suport sunt esențiale
• evaluează nevoile familiei / celor implicați din anturajul pacientului
pentru educație, consiliere, cunoștințe despre resursele
comunității.
 Plan de nursing
adaptare ineficientă

Problema: adaptare ineficientă (NANDA-I impaired coping, cod

00069, domeniul adaptare/toleranță la stres)
Etiologie (cauzată de):
• Dezechilibre biochimice cerebrale
• Inabilitate de a gestiona factorii stresori
• Resurse inadecvate
• Circumstanțe existențiale dificile (eșec, pierdere,
evenimente dramatice)
• Reacție de doliu prelungită
• Lipsă de motivație
• Suport social deficitar
Simptome (manifestată prin): exprimarea verbală a inadaptării,
retragere, dezamăgire, funcționalitate deficitară
 Plan de nursing
adaptare ineficientă

Obiective:
• Pacientul va demonstra îmbunătățirea capacității de adaptare, va
gestiona eficace problemele
• Pacientul va raporta revenirea la nivelul de funcționare
premorbid

Intervențiile asistentului medical:

• Identificarea nivelului premorbid de funcționare (de la pacient,
familie, prieteni, documente medicale) (stabilirea unui nivel de
bază permite evaluarea progreselor realizate)
 Plan de nursing
adaptare ineficientă
Intervențiile asistentului medical:

• Încurajează amânarea deciziilor de viață majore pe durata

episodului depresiv sever (care necesită un nivel optim de
funcționare)
• Reduce responsabilitățile pacientului pe perioada depresiei
severe (ceea ce va descrește presiunea și anxietatea,
sentimentele de vinovăție)
• Folosește cuvinte simple, concrete (bradipsihia, hipoprosexia
afectează înțelegerea)
• Acordă pacientului timp suficient să își formuleze răspunsurile
(bradipsihia – bradilalia)
 Plan de nursing
adaptare ineficientă
Intervențiile asistentului medical:

• Sprijină pacientul și familia să contureze o rutină zilnică (un

program regulat, prestabilit, predictibil, repetitiv și nesolicitant
este mai ușor amintit și urmat)
• Acordă mai mult timp pacientului pentru a finaliza activitățile
uzuale zilnice (alimentație, îmbrăcat) (sarcinile zilnice sunt mai
încet îndeplinite, graba impusă crește anxietatea și scade
concentrarea atenției)
• Încurajează exprimarea sentimentelor (ascultare activă,
empatică)
• Urmărește comportamentul pacientului, notează și raportează
medicului
 Plan de nursing
adaptare ineficientă

Intervențiile asistentului medical:

• Nu contestă afirmațiile pacientului

• Încearcă să identifice aspectul cel mai amenințător pentru
pacient
• Satisface nevoile de bază, oferindu-i ocazia să participe la
procesul de decizie în materie de îngrijiri cotidiene
• Dacă pacientul arată prin comportament că începe să facă față
situației, să-l recompenseze și să îl susțină
 Plan de nursing
stimă de sine scăzută
Problema: stimă de sine scăzută (NANDA-I decreased self-esteem,
cod 00120, domeniul auto-percepție)
Etiologie (cauzată de):
– Evenimente de viață
• eșecuri,
• pierderea unei persoane dragi,
• modificarea funcțiilor corpului,
• pierderea unei părți din organism,
• schimbarea de rol familial/profesional,
• pierderea stării de sănătate – trecerea la boala cronică,
• invaliditatea,
• îmbătrânirea
– Suport social, familial deficitar
– Respingere, rejectare din partea altora
– Așteptări nerealiste de la sine (perfecționism)
 Plan de nursing
stimă de sine scăzută
Simptome (manifestată prin): exprimarea verbală a autoevaluării
negative, retragere, dezamăgire
• O persoană care se evaluează negativ, are tendința de a se replia,
de a deveni pasivă și deprimată, se va simți neputincioasă și
incapabilă de a face alegeri, de a lua decizii, de a se confrunta cu
situațiile în mod eficace
Obiective:
• Pacientul se va autoevalua pozitiv și va manifesta optimism
pentru viitor
Intervențiile asistentului medical:
• Oferă pacientului ocazia de a-și exprima sentimentele, trăirile
negative, confirmând observațiile sale (”sunteți trist... Ce nu
merge?”)
 Plan de nursing
stimă de sine scăzută
Intervențiile asistentului medical:

• Nu contestă comportamentele defensive, dat încurajează

percepțiile realiste
• Asigură o atmosferă securizantă (ascultare, susținere, respect,
satisfacerea nevoilor de bază, organizarea vieții cotidiene)
• Evaluează nivelul de anxietate
• Centrează atenția asupra punctelor forte și avantajelor,
aptitudinilor pacientului
• Întăriri pozitive – recompense verbale, ascultare empatică
 Plan de nursing
stres de natură spirituală
Problema: stres de natură spirituală (NANDA-I - spiritual distress,
cod 00066, domeniul - principii de viață, clasa 3 – congruență a
valorilor, credințelor, acțiunilor)
Etiologie (cauzată de):
– Evenimente de viață
• eșecuri,
• pierderea unei persoane dragi,
• pierderea unei părți din organism,
• pierderea stării de sănătate – trecerea la boala cronică,
• invaliditatea,
– Izolare
– Afecțiuni somatice cronice sau/și cu prognostic infaust (proprii
sau ale persoanei semnificative)
– Durere cronică
 Plan de nursing
stres de natură spirituală

Simptome (manifestat prin):

– exprimarea verbală a pierderii sistemului de valori, credințe
spirituale,
– retragere,
– dezamăgire,
– abandonarea practicilor spirituale
Obiective:
• Pacientul va regăsi comfortul și semnificația sistemului de valori
personale și credințe spirituale
 Plan de nursing
stres de natură spirituală
Intervențiile asistentului medical:

• Evaluarea rolului credințelor și practicilor spirituale în viața

pacientului dinainte de episodul depresiv (dacă acestea ofereau
confort și sprijin, ar putea alina actuala suferință)
• Încurajarea pacientului să scrie zilnic într-un jurnal gândurile,
reflecțiile, sentimentele (aceasta poate ajuta pacientul să
identifice problemele spirituale semnificative)
• Asigură contactul pacientului cu preotul care poate oferi
consiliere și sprijin, cu respectarea religiei și dorințelor pacientului
 Plan de nursing
afectarea interacțiunilor sociale

Problema: afectarea interacțiunilor sociale (NANDA-I impaired

social interaction, cod 00052, domeniul relații de rol, clasa 3 –
capacitatea de rol)
Etiologie (cauzată de):
– Autoevaluare negativă, stimăde sine scăzută
– Absența persoanelor semnificative
– Ideilor depresive
– Sentimente de neadecvare, de inutilitate
– Teama de respingere
– Lipsa de energie, de motivație
 Plan de nursing
afectarea interacțiunilor sociale

Simptome (manifestată prin): izolare / retragere socială, anxietate

în situații sociale
Obiective:
• Pacientul va raporta și demonstra progres în reluarea și
menținerea relațiilor cu familia și prietenii
Intervențiile asistentului medical:
• Pe perioada unui episod depresiv sever, implică pacientul în
activități unu-la-unu (crește potențialul de interacțiune socială cu
scăderea anxietății)
 Plan de nursing
afectarea interacțiunilor sociale
Intervențiile asistentului medical:

• Angajează pacientul în activități fizice ce nu necesită

concentrarea atenției (plimbare) (activitatea fizică reduce
tensiunea intra-psihică, tristețea)
• Inițial asigură participarea la activități care necesită concentrare
redusă (jocuri simple de cărți, răsfoit reviste, desen, pictură)
(concentrarea, memoria sunt afectate; activități care nu implică
”bun/rău, învingător/perdant” minimizează ocaziile de
autoevaluare negativă)
• Crește gradual nivelul de interacțiune cu alte persoane (inițial o
persoană, apoi două...)
• Angajează pacientul în activități de grup (meloterapie, terapie
prin dans, artă, discuții de grup) (socializarea descrește
sentimentul de izolare, aprecierile pozitive din partea altora cresc
stima de sine)
 Plan de nursing – afectarea capacității de autoîngrijire, a
activităților cotidiene
Problema:
afectarea capacității de autoîngrijire – îmbrăcatul-dezbrăcatul, hrănirea, igiena,
dificultăți în realizarea activităților cotidiene
(NANDA-I selfcare deficit: bathing, dressing, feeding, toileting,
impaired activities of daily living, coduri 00108, 00109, 00102,
00110, domeniul activitate/odihnă)
Etiologie (cauzată de):
– Ideilor depresive, ruminațiilor
– Sentimente de neadecvare, de inutilitate
– Fatigabilitate, lipsa de energie, de motivație
– Tulburări de concentrare a atenției
– Anxietate severă
– Tulburărilor de percepție
Simptome (manifestată prin): neglijarea activităților cotidiene, a
igienei personale și vestimentației, inactivitate
 Plan de nursing
afectarea capacității de autoîngrijire, a
activităților cotidiene

Obiective:
• Pacientul va intreprinde activități de autoîngrijire optimale
raportat la abilitățile personale
• Încurajarea pacientului să participe la activitățile zilnice

Intervențiile asistentului medical: aport nutrițional insuficient

• Încurajează/oferă gustări frecvente, reduse cantitativ, cu conținut
înalt-caloric și proteic, fluide, de-a lungul zilei, dacă există
pierdere ponderală (minimizează scăderea în greutate,
deshidratarea, constipația)
 Plan de nursing
afectarea capacității de autoîngrijire, a
activităților cotidiene

Intervențiile asistentului medical: aport nutrițional insuficient

• Încurajează pacientul să ia masa împreună cu alți pacienți (crește
socializarea, descrește focusarea atenției pe mâncare)
• Oferă pacientului posibilitatea de a alege între feluri de mâncare
(mai probabil să manânce feluri preferate)
• Cântărește săptămânal pacientul (informații pentru revizuirea
intervențiilor)
• Observă obiceiurile legate de hrană ale pacientului
 Plan de nursing
afectarea capacității de autoîngrijire, a
activităților cotidiene

Intervențiile asistentului medical: afectarea ritmului

somn-veghe, odihnă-activitate
• Încurajează perioade de odihnă după activități (oboseala poate
accentua starea depresivă)
• Încurajează pacientul să se ridice dimineața din pat, să se
îmbrace, să nu petreacă ziua în pat (reducerea perioadelor de
somn pe timpul zilei crește probabilitatea de a dormi pe parcursul
nopții)
• Încurajează activități relaxante în cursul serii (baie caldă, masaj)
(induc relaxarea și somnul)
• Reduce nivelul de stimuli din mediul înconjurător în timpul serii
 Plan de nursing
afectarea capacității de autoîngrijire, a
activităților cotidiene

Intervențiile asistentului medical: igiena personală

• dacă pacientul nu reușește să efectueze activitățile zilnice, scordă
sprijin în îngrijirile igienice
• Abținerea de la a grăbi pacientul în aceste activități atunci când
auto-îngrijirea se face într-un ritm lent
• Încurajarea pacientului în activitățile pe care le poate face singur,
fără a critica pentru cele pe care nu reușește să le efectueze
 Plan de nursing
afectarea capacității de autoîngrijire, a
activităților cotidiene

Intervențiile asistentului medical: constipația

• Monitorizează ingestia-excreția (tranzitul intestinal)
• Oferă alimente cu conținut ridicat de fibre, asigură perioade de
exerciții fizice
• Încurajează consumul de băuturi non-alcoolice/noncafeinate (6-8
pahare /zi)
• Evaluează nevoia de laxative, clismă
 Plan de nursing
insomnia
Problema: insomnia (NANDA-I - insomnia, cod 00095, domeniul
activitate/odihnă)
Etiologie (cauzată de):
– Ideilor depresive, ruminațiilor
– Anxietate severă
– Tulburărilor de percepție
– Durere
– Reacție de doliu
– Ațipiri diurne
– Activitate fizică redusă
– Igiena somnului deficitară
– Medicație
– Cafeina
– Alcool
– Mediu nefavorabil
 Plan de nursing
insomnia
Somnul întrerupt, nesatisfăcător, neodihnitor

– Durere
– Schimbări legate de vârstă ale patternului de somn
– Sindromul picioarelor neliniștite
– Apnee în somn
– Tulburări psihiatrice (TAB, demență, schizofrenie)
– Igienă deficitară a somnului
– Coșmaruri
– Cafeina
– Întreruperi pentru medicație, nicturie..
– Mediu neadecvat
– Responsabilități (părinte, îngrijire persoană cu dizabilități, tura
de noapte)
 Plan de nursing
insomnia

Simptome (manifestată prin):

• Tulburări de somn (inițiale, mixte, terminale, somn întrerupt)
– Oboseală, energie redusă
– Tulburări de concentrare a atenției
– Apatie
– Anxietate
– Randament util diminuat, funcționalitate deficitară
– Exprimare verbală a insatisfacției privind calitatea și cantitatea
somnului
 Plan de nursing
insomnia

Evaluare – întrebări pentru a determina modul în care este afectat

somnul
• Când ați început să aveți probleme cu somnul?
• Ce activități desfășurați înainte de culcare?
• Vă deranjează ceva în mod constant în timpul somnului (zgomot,
lumină, temperatura ambiantă?)
• La ce oră vă culcați? Cât durează să adormiți?
• Vă treziți pe parcursul nopții? De ce? Puteți readormi?
 Plan de nursing
insomnia

Evaluare – întrebări pentru a determina modul în care este afectat

somnul
• Ce faceți când nu puteți dormi noaptea?
• La ce oră vă treziți de obicei?
• Cam câte ore credeți că dormiți?
• Dormiți mai mult în weekend / zile libere?
• Dormiți pe parcursul zilei? Cât? Vă simțiți revigorat?
• Există vreo problemă / stres care contribuie la problemele legate
de somn?
• Care sunt obiceiurile legate de exercițiul fizic, dietă, medicație?
 Plan de nursing
insomnia
Îndrumar pentru intervenții – pacientul ar trebui instruit să:

• Să se așeze în pat seara doar când e somnoros

• Să folosească dormitorul doar pentru somn (fără citit, televizor,
telefon..)
• Dacă nu poate adormi să se ridice din pat și să intreprindă activități
liniștitoare (puzzle, citit..)
• Să evite activități ce implică iluminare puternică (stimulare a
retinei) în ora dinainte de culcare (computer, TV)
• Să mențină un regim regulat de somn-odihnă-activitate, cu aceeași
oră de sculare în fiecare dimineață
• Să evite ațipirile diurne, dacă sunt absolut necesare să nu
depășească 20-30 minute (ceas deșteptător)
 Plan de nursing
insomnia

Obiective: sprijinirea pacientului în refacerea capacității de a

dormi
Pacientul va restabili programul de somn regulat și va raporta
satisfacție în legătură cu calitatea somnului până la externare
(într-o săptămână – dex. în ambulator)

Intervențiile asistentului medical:

• Evaluează și documentează programul de somn al pacientului,
strategiile personale eficiente în îmbunătățirea somnului
• Administrează sedative/hipnotice/altă medicație prescrisă pentru
inducerea somnului p.o. sau parenteral, după caz
 Plan de nursing
insomnia
Intervențiile asistentului medical:

• Minimizează întreruperile somnului prin evitarea administrării

medicației în cursul nopții, evitând lumina puternică și zgomotele
dacă este necesară administrarea medicației pe parcursul nopții
• Menține un program regulat pentru ora de culcare și de trezire
(restabilirea unei perioade normale de somn este esențială
pentru facilitarea recuperării)
• Pe măsură ce somnul se normalizează pe parcursul nopții,
descurajează ațipirile diurne prin implicarea în activități
• Limitează consumul de cafeină, nicotină
 Plan de nursing
insomnia

Intervențiile asistentului medical:

• Discutarea mijloacelor alternative pentru facilitarea somnului:

– evitarea cafelei și fumatului,
– a discuțiilor în contradictoriu înainte de a merge la culcare,
– evitarea eforturilor fizice cu o oră înainte de culcare,
– utilizarea tehnicilor de relaxare, băi calde înainte de culcare,
– evitarea medicației care cauzează insomnie
 Doliul

• Decesul unei persoane semnificative este o criză existențială

majoră. Mulți trec peste această pierdere prin propriile resurse,
alții au nevoie de ajutor.
• Doliul este resimțit holistic, ne afectează emoțional, cognitiv,
spiritual, fizic.
• În primele momente ale pierderii persoana este șocată, poate să
plângă, să fie agitată, sau refuză să creadă în dispariția persoanei
dragi. Tristețea, neajutorarea, izolarea pot dura săptămâni sau
luni, în funcție de resursele de adaptare ale fiecăruia.
• Procesul de revenire are loc atunci când persoana acceptă ceea
ce s-a întamplat și începe să se adapteze la contextul nou creat.
 Doliul

• În ”Despre moarte și a muri” (1969), Kübler-Ross a descris

„stadiile“ negării și izolării, furiei, negocierii, depresiei și
acceptării, pe care le-a folosit pentru a descrie mecanismele
adaptative folosite de persoanele grav bolnave pentru a da sens
și a trăi cu afecțiunile incurabile și stările emoționale pe care le
experimentau în fața morții.
• Aceste stadii, care în realitate nu sunt lineare în timp și se
suprapun, se aplică și în situațiile de doliu
 Doliul
• Doliul se manifestă prin următoarele semne și simptome (unele
pot mima simptome ale tulburării depresive)

– Tristețe adâncă, plâns, dor adânc și recurent, regret în

legătură cu persoana dragă
– Furie, resentimente, vinovăție – resimțite dureros
– Tuburări de atenție, lentoare
– tulburări de somn, modificări ale apetitului și greutății,
probleme digestive, fatigabilitate, neliniște / agitație, senzatie
de gol în stomac, tensiune în piept, ”nod în gât”, lipsă de aer
 Doliul
semne și simptome

– Negarea / acceptarea cu dificultate dispariției persoanei dragi

– Apatie, retragere, dezinteres, iritabilitate
– Accentuarea / reapariția sentimentelor dureroase cu ocazia
aniversărilor, zilelor de naștere
– Amintiri / vise vivide, senzația de prezență a persoanei decedate
– Evitarea discuțiilor/locurilor/persoanelor care amintesc de
decedat sau, dimpotrivă, păstrarea obiectelor acestuia, vizitarea
locurilor semnificative pentru cel dispărut
 Doliul
Semne de diminuare / stingere a reacției de doliu:

– Tristețea diminuă, durerea scade

– Acceptarea morții persoanei dragi
– Amintirile dureroase despre cel/cea decedată sunt sub control
– Dispariția furiei în legătură cu pierderea
– Situațiile/locurile/persoanele/obiectele care aduc aminte
despre decedat nu mai sunt evitate
– Se dezvoltă convingerea ca viața continuă și merită trăită fără
persoana decedată
– Angajarea în noi relații, activități, planuri de viitor
 Intervențiile asistentului medical în cazul
decesului/ decesului iminent al unui pacient în
spital
• Comunicarea veștilor către familie se face într-un spațiu
privat
• Persoana/membrii familiei vor avea nevoie de sprijin,
suport, alinare, răspunsuri la întrebări, informare asupra
pașilor de urmat după deces
• Dacă numai un membru al familiei este prezent, acesta
nu este lăsat singur până la sosirea unui prieten / alt
membru al familiei (prezența și suportul oferit de
asistent după șocul veștilor, pot alina sentimentele de
anxietate și izolare)
 Intervențiile asistentului medical în cazul
decesului sau decesului iminent al unui pacient
în spital
• Dacă familia dorește să vadă persoana muribundă /
decedată, se va facilita accesul la aceasta (pentru a-și
lua rămas bun, a cere iertare.., ajută la acceptarea
realității morții)
• Dacă membrii familiei sunt furioși și acuză personalul
medical de proaste îngrijiri acordate persoanei
muribunde / decedate:
– Se va continua acordarea de bune îngrijiri persoanei
muribunde / îngrijirile finale persoanei decedate
– Se va evita antrenarea în discuții contradictorii cu aparținătorii
– Plângerile și acuzațiile nu sunt îndreptate direct și în mod
personal asupra asistentului. Furia acestora poate avea rol de
mecanism de apărare în fața veștilor copleșitoare
 Intervențiile asistentului medical în cazul
decesului sau decesului iminent al unui pacient în
spital
• Dacă rudele se comportă într-un mod necontrolat, dex.
refuză să accepte veștile, se prăbușesc..:

– Arată răbdare și tact, empatie și căldură (șocul și negarea sunt

primele răspunsuri la aflarea veștii morții unei persoane dragi,
ca mecanisme de protecție față de realitatea copleșitoare a
pierderii)
– Încurajează plânsul (oferă alinare în momentele de durere
acută și tensiune)
– Asigură un spațiu privat, pentru a facilita exprimarea
sentimentelor
 Doliul complicat
reacția de doliu persistentă

• 10-15% din reacțiile de doliu

• Doliu persistă peste 12 luni la adulți (6 luni la copii) și interferează
cu funcționalitatea (semnul distinctiv ce diferențiază doliul de
doliul complicat)
• Prezența ideației suicidare și dezinteresului pentru viață
determină potențialul letal al acestei afecțiuni
Evaluarea
• Răspuns limitat la suportul oferit
• Sentimente profunde de neajutorare, lipsă de speranță
• Retragere socială marcată
• Teama de a rămâne singur/ă
 Doliul complicat
reacția de doliu persistentă
- evaluarea
• Inabilitate de a munci
• Inabilitate de simți emoții
• Atacuri de panică
• Auto-neglijare
• Comportamente maladaptative (consum de alcool,
promiscuitate, cheltuieli necugetate, agresivitate)
• Stări de derealizare
• Ideație suicidară
• Coșmaruri recurente
 Doliul
doliul complicat
îndrumar pentru evaluare

• Evaluarea simptomelor psihotice, agitației, abuzului de

alcool/substanțe psihoactive, insomniei, anorexiei, scăderii
ponderale
• A nu subevalua persoanele care nu manifestă simptome
semnificative de doliu în contextul unei pierderi majore (aceste
persoane pot avea un risc crescut de doliu complicat)
• Întotdeauna se evaluează ricul de suicid
• Evaluarea sistemului de suport social și a modalităților de sprijin
atunci când acesta este limitat
 Doliul
îndrumar pentru intervenții

• Ascultarea empatică este cea mai utilă intervenție a

asistentului medical.
• A fi alături este cel mai eficient ajutor pe care poate să-l
primească cineva aflat în această situație;
• Persoana afectată are nevoie de un prieten, nu de un
expert;
• Are nevoie să împărtășească cu cineva ceea ce simte și
nu să i se dea sfaturi despre ce ar trebui să simtă
 Doliul
îndrumar pentru intervenții

• Are nevoie sa fie validat, să i se spună că durerea sa este normală,

umană, de înțeles
• Trebuie să fie ascultat empatic, suportiv, cu răbdare, fără a fi
întrerupt sau contrazis în legătură cu ceea ce simte
• Ne putem exprima compasiunea prin prezența fizică și
emoțională, atât în tăcerile cât și în confesiunile sale
• Atunci când bănuim că ceea ce simte individul a depășit granițele
normalității, este bine să îi propunem și să îl și însoțim la nevoie la
un specialist (psihiatru, psiholog)
 Doliul
îndrumar pentru intervenții

• Evită clișee si expresii care minimizează, acestea pot fi

dăunătoare (a spune ”V-ați gândit să aveți un alt copil?”
sugerează că persoana ar fi trebuit deja să treacă peste pierdere;
”El/ea nu mai suferă acum” implică faptul că persoana ar fi dorit
ca decedatul să sufere)
• Consilierea spirituală este importantă pentru persoanele cu
credințe religioase; facilitarea sprijinului oferit de preot poate
aduce alinare în anumite cazuri, cu respectarea dorințelor și
credințelor religioase ale pacientului
 Doliul complicat
îndrumar pentru intervenții

• În plus față de cele prezentate, după caz, asistentul

medical va aplica măsurile de prevenire a suicidului
conform protocolului unității sanitare
• Încurajează pacientul să își amintească despre decedat
(amintiri placute, triste, dificile). Ascultă activ sau stă în
tăcere, când se impune
• Evita reasigurări false, dex. ”totul va fi mai bine odată cu
trecerea timpului” (pentru unele persoane, separarea
prin moarte nu va fi niciodată bună, chiar și după
stingerea perioadei de doliu, decedatului i se va simți
profund lipsa)
 Comunicarea și doliul
Ce să nu spui Ce să spui Explicație

”Știu cum vă ”Nu îmi pot Nu poți stii în mod real ce

simțiți” imagina cum vă simte persoana îndoliată
simțiți acum”
”Când mama ”Când am Deși este de ajutor să
mea a murit, am pierdut-o pe cunoști experiența altora
plâns luni de mama, nu am în situații similare, în
zile, nu puteam știut ce să fac perioada acută a doliului,
mânca... (si zile întregi. Cred atenția ta ar trebui să se
continui cu o că este foarte concentreze pe persoana
poveste lungă)” dificil pentru dvs îndoliată. Împărtășirea de
acum” povești lungi nu este de
ajutor.
 Comunicarea și doliul
Ce să nu spui Ce să spui Explicație
După o moarte ”Cred că ați Nimeni nu dorește ca cei
bruscă și suferit un șoc să dragi să sufere, totuși,
neașteptată ”Cel vă pierdeți soțul morțile neașteptate sunt
puțin nu a atât de brusc. A înalt traumatizante
suferit” avut ceva neoferind ocazia de a se
simptome?” pregăti și lua rămas bun de
la decedat

”V-ați gândit să ”Pierderea dvs Persoana îndoliată nu este

aveți un alt copil este de interesată de o înlocuire,
/ să vă neînlocuit” ea dorește persoana dragă
recăsătoriți?” decedată înapoi
 Comunicarea și doliul
Ce să nu spui Ce să spui Explicație
”Este cu Dumnezeu ”Nu îmi pot Sugestia că moartea este
acum” imagina cât de voința lui Dumnezeu, poate
mult vă este dor de induce ideea pedepsei . De
ea acum” asemenea, se presupune
poate eronat că persoana
îndoliată crede în Dumnezeu
”Ar trebui să fii ”Ați fost căsătoriți Implică faptul că persoana
recunoscător 35 de ani” îndoliată este
pentru timpul avut nerecunoscătoare.
împreună”
”Să îmi spuneți ”Aș vrea să vă ajut Persoana îndoliată este
dacă pot face ceva cu transportul copleșită, A sugera să
pentru dvs acum” celor necesare la găsească ceva de făcut pentru
casa funerară” tine acum este o povară
suplimentară. Fă o ofertă
concretă de a ajuta