URGENTELE CARDIO-VASCULARE

SINCOPA CARDIACA
-Pierderea completa, brusca, de scurta durata si
reversibila a starii de constienta
- LIPOTIMIA – pierderea partiala, de scurta durata si
spontan reversibila a starii de constienta (lesin)
-- Sincopa si lipotimia sunt rezultatul scaderii
tranzitorii a irigatiei sangvine cerebrale
-- sunt insotite de pierderea tonusului postural 
ortostatismul nu poate fi mentinut
Etiologie:
- tulburari de ritm si conducere
- BAV grad III
- tahiaritmii ventriculare
- tromboembolism pulmonar
- disectie de aorta
- stenoza aortica
- IMA
Tablou clinic
-pierderea constientei se produce brusc, indiferent de pozitie sau
daca pacientul face efort
- tegumente palide, apoi cianotice
- respiratia este superficiala, apoi bradipneica
-la auscultatie, zgomotele cardiace sunt tahiaritmice sau
bradicardice, ulterior imperceptibile
- pulsul este absent, iar TA nemasurabila
-daca pierderea constientei este mai mare de 10 sec, pot aparea
convulsii
- zgomotele cardiace si pulsul reapar brusc, tegumentele se
recoloreaza, iar pacientul isi recapata constienta (sec-30 min)
Tratament
-Asezarea pacientului in decubit dorsal, pe un plan dur
(sol)
-Aplicarea unei lovituri puternice de pumn in stern
-Daca inima nu si-a reluat activitatea  masaj cardiac
si respiratie artificiala
-Tratamentul cauzei:
-- atropina, adrenalina, pace-maker (in BAV)
-- defibrilare (in fibrilatia ventriculara)
-- tratamentul IMA
 SINDROAME CORONARIENE ACUTE(SCA)
Definitie
- SCA apar in urma obstructiei unui ram coronarian ,
consecintele fiind direct proportionale cu locul si gradul
obstructiei si avriza de la angina instabila (AI) , infarct
miocardic fara supradenivelare de segmant ST
(NSTEMI) , infarct de miocard cu supradenivelare de
segment ST(STEMI) sau chiar moarte subita
- Simptomele sunt similare in primele trei situatii ,
diagnosticul diferential facandu-l EKG si prezenta sau
absenta enzimelor de necroza miocardica( CK,CK-
MB,Troponina).
Clasificarea SCA se bazeaza pe modificarile EKG si prezenta sau absenta enzimelor de
necroza miocardica. Diagnosticul diferentia al STEMI de NSTEMI este esentiala
deoarece tratamentul celor doua forme de SCA este diferit.

a) Angina instabila este definita ca :

i. Angina de repaos cu durata mai mare de 20 minute;

ii. Angina de novo incadrata in clasa 3 de severitate a Clasificarii canadiene;

iii. Angina crescendo caracterizata prin cresterea clasei de severitate , a numarului de

crize sau a factorilor declansatori;
 b) Infarctul de miocard fara supradenivelare de segment ST(NSTEMI):
- este acea necroza miocardica neinsotita de supradenivelarea ST sau unda Q
dar insotita de cresterea enzimelor de necroza miocardica. Modificarile EKG
includ : subdenivelarea segmentului ST sau inversarea undelor T.

c) Infarctul de miocard cu supradenivelare de segment ST(STEMI) :

- este acea necroza miocardica insotita de unda Q si supradenivelarea
segmentului ST la cre se adauga obligatoriu cresterea enzimelor de necroza
miocardica . Modificarile EKG sau simptomatologia nu cedeaza la
administrarea ( repetata ) de nitroglicerina.
Diagnostic clinic
- Simptomatologia SCA depinde de localizarea obstructiei, de marimea arterei
coronare obstruate si pot fi inselatoare.
- Cu exceptia infarctului masiv,extins diagnosticul SCA doar pe baza
simptomatologiei este foarte dificil.
- Peste 70% din pacientii cu SCA prezinta simptomatologie prodromala cu
cateva zile sau chiar saptamani inainte de producerea evenimentului acut.
- Simptomul cardinal in SCA este durerea toracica retrosternala:
- insotita de dispnee descrisa ca o senzatie de apasare , presiune la
nivelul toracelui anterior ce iradiza frecvent interscapulovertebral , in maxilar sau
membrul superior stang.
- mai ales in SCA cu localizare la apexul cordului durerea poate debuta
in epigastru mimand o criza de ulcer gastric.
- durerea este asemanatoare cu cea din angina pectorala dar dureaza mai
mult,este mai intensa si nu cedeaza la administrarea de nitroglicerina(NTG).
- totusi 20% din SCA sunt silentioase (diabetici)
Debutul SCA poate se poate manifesta prin simptomatologie digestiva
nespicifica : durere in epigastru , senzatie de grata insotita de varsatura,etc.
In episoadele severe , la simptomatologia descrisa mai sus se adauga:
anxietate,senzatie de moarte iminenta,transpiratii reci sau chiar semne de soc.
La examenul fizic , pacientul prezinta durere cu intensitate
mare,agitatie,neliniste,tegumente palide si transpirate,cianoza periferica,puls
filiform,TA variabila.
Diagnostic paraclinic
Abordarea paraclinica se face dupa urmatorul algoritm :
- EKG seriate (supradenivelari/subdenivelari de ST)
- dozari seriate ale enzimelor de necroza (CK-MB, troponina)
- Ecocardiografia
Complicatii

a) Aritmii cardiace: apar la peste 90% din pacientii cu IMA si variaza de la

bradicardii,tahiaritmii , extrasistole ventriculare,tulburari de conducere pana la
fibrilatie ventriculara;
b) Insuficienta cardiaca: se datoreaza disfunctiei de pompa a VS si se manifesta prin
: dispnee,raluri de staza si hipoxemie. Rata mortalitatii depinde proportional cu
severitatea insuficientei VS;
c) Socul cardiogen: se caracterizeaza prin : hipotensiune,tahicardie,reducerea
debitului cardiac,alterarea starii de constienta,extremitati reci si transpirate si are o
mortalitate de >65%;
d) Ruptura muschilor papilari si miocardica: apare la pana la 30% din pacienti;
e) Anevrismul ventricular: se asociaza cu infarctele extinse si se pot dezvolta si la
saptamani de la evenimentul acut;
f) Pericardita;
Tratament
- Tratamentul SCA are ca scop ameliorarea
discomfortului,abolirea ischemiei,limitrea dimnesiunilor
infarctului,reducerea travalului miocardic si prevenirea si tratarea
complicatiilor.
-Peste 50% din decesele prin SCA se produc la domiciliul
pacientului in primele 3 ore de la debutul simptomatologiei , de
accea tratamentul precoce al SCA este veriga esentiala a
supravietuirii.
- Din aceste motive Serviciile Medicale de Urgenta Prespitalicesti
trebuie instruite sa recunoasca SCA , sa acorde ingrijirile
necesare, sa fie pregatite sa efectueze RCP si sa transporte
pacientul cu STEMI confirmat catre o unitate ce efectueaza
angioplastie percutana in maxim 2 ore de la primul contact
medical.
Tratamentul in prespital : incepe cu evaluarea generala a pacientului. In faza
prespital formula mnemotehnica MONA sintetizeaza optiunile terpeutice:
M – morfina – analgezie care cupeaza durerea si are si efect anxiolitic;se
administreaza doar de echipele medicale conduse de medic;
O – oxigen – reduce hipoxemia avand un oarecare efect analgezic;nu se
recomanda administrarea de oxigen la pacientii cu saturatii periferice peste 95%;
N - nitriti – NTG sub forma de tableta , spray,sau fiola – au efect vasodilatator
mai ales la nivelul venelor si limiteaza extinderea infarctului. Nu se
administreaza NTG la TA<90mmHg;
A - Aspirina- are rol de antiagregant plachetar;preparatele masticabile instaleaza
efect mai rapid decat cele cu absorbtie intestinala;doza recomandata este de 150-
325 mg;Administrarea de Aspirina este una din primele masuri teraputice in
cazul pacientilor cu STEMI;
Tratamentul in spital

-In spital ,pacientul cu SCA este admis in Unitatile de Terapie Intensiva

Coronarieni cu sisteme de monitorizare 24/24.
-- In caz de nevoie pacientul va fi sedat in scopul cuparii anxietatii si agitatiei si
in primele 48 ore va fi limitat efortul fizic la minim.
-SCA tip NSTEMI vor beneficia de terapie trombolitica cu medicamente
fibrinolitice dupa regimuri adaptate la antecedentele si greutatea pacientului
( Streptokinaza,Alteplaza,Tenecteplaza).
-- D tratament fibrinolitic vor beneficia si pacientii cu STEMI care nu au acces
la Angioplastie percutana.
- SCA tip STEMI vor trebui sa beneficieze de Angioplastie Percutana
Transluminala cu plasare de stent in primele 2 ore de la primul contact medical.
Aceasta manevra trebuie efectuata in centre cu experienta si echipa disponibila
24/24.
- Vor continua masurile de stabilizare hemodinamica , de prevenire a aritmiilor
fatale(betablocante) , de prevenire a remodelarii miocardice(IECA).
Urgenţa hipertensivă nu este clar definită, ea reprezintă un risc pentru
afectarea iminentă a unui organ ţintă cu toate că leziunea nu s-a produs încă.
- În multe cazuri de urgenţe hipertensive anumite afecţiuni preexistente
cresc posibilitatea afectării organelor ţintă.
- Principala provocare este de a diferenţia hipertensiunea asimptomatică de
urgenţă hipertensivă.
-Episodul hipertensiv acut non – urgent apare atunci când pacientul este
diagnosticat cu HTA std 3 (TAs > 180 mmHg sau/şi TAd > 110 mmHg) fără
semne sau simptome care să evolueze iminent către o afectare de organ ţintă.
Criza hipertensivă se produce la aproximativ 1% din toţi pacienţii
hipertensivi;
Criza hipertensivă/hipertensiunea malignă sunt termeni folosiţi pentru a
denumi această entitate patologică. Hipertensiunea malignă nu este definită prin
măsurarea valorilor tensionale absolute ci este condiţionată de prezenţa
unei valori tensionale relativ mari asociată cu semne de afectare a oricăruia
din aşa numitele organe ţintă.
Manifestări clinice frecvent întâlnite în crizele hipertensive sunt:

- creşterea tensiunii arteriale diastolice la valori mai mari de 120 mmHg şi a

tensiunii arteriale medii la valori de 170-180 mmHg;
- fundul de ochi cu hemoragii, exudate sau edem papilar;
- fenomene neurologice brusc instalate şi cu agravare progresivă: cefalee,
confuzie, somnolenţă, amauroză, semne de focar, convulsii, comă, vărsături „în
jet”;
- manifestări cardiace: insuficienţă ventriculară stângă acută, impuls apical
proeminent, cardiomegalie;
- manifestări renale: oligurie, proteinurie, retenţie azotată;
- manifestări digestive – greaţă, vărsături uremice.
Clasificare:
 urgenţe majore (extreme) sau de gradul I şi
 urgenţe simple sau de gradul II.
-Urgenţele hipertensive majore
- relativ rare
-se definesc prin necesitatea de a reduce prin tratament parenteral
tensiunea arterială la valori acceptabile în maximum o oră;

1. Encefalopaţia hipertensivă
2. Edemul pulmonar acut
3. Accidentul vascular cerebral
4. Disecţia de Aortă
5. Eclampsia
6. Criza din feocromocitom
7. HTA + IMA
8. HTA + IRA
Urgenţele hipertensive de gradul II
-sunt mai frecvente decât urgenţele hipertensive majore, dar au un tablou clinic
mai puţin sever.
-ele apar la pacienţii fără leziuni importante ale organelor „ţintă” şi solicită o
terapie mai puţin agresivă cu antihipertensive orale capabile să aducă sub
control valorile tensiunii arteriale în 24 – 48 h.
Categoria urgenţelor hipertensive de gradul II cuprinde:
1. HTA accelerată sau malignă
2. HTA de rebound
3. HTA severă perioperatorie
4. Epistaxisul masiv
5. Hipertensiunea arşilor
Particularităţi terapeutice
I.Encefalopatia hipertensivă
- este o urgenţă medicală reală şi lăsată netratată poate evolua în timp către comă şi
exitus.
-de obicei are un debut acut şi este reversibilă.
-clinic : cefalee intensă, greaţă şi vărsături +/- alterarea statusului mintal:
confuzie şi vertij până la convulsii, scăderea acuităţii vizuale deficite focale sau
chiar comă.
Terapia antihipertensivă trebuie iniţiată imediat până la aflarea investigaţiilor
paraclinice cu scop diagnostic.
Tratamentul include: monitorizare cardiacă atentă, oxigenoterapie
suplimentară, acces intravenos, monitorizarea tensiunii arteriale.
Medicamente:
- -Furosemid
-- Nitroglicerina (pev)
-- Nitroprusiar de sodiu
II. Eclampsia / Hipertensiunea arterială indusă de sarcină.
Definiţie: - TA ≥ 140/90 mmHg după a 20-a săptămână de gestaţie, când valorile
TA anterioare sarcinii nu se cunosc.
- creşterea TAs ≥ 30 mmHg sau TAd ≥ 15 mmHg când valorile TA anterioare
sarcinii se cunosc, la cel puţin 2 examinări separate de un interval minim de 6 h.
Pentru a defini Eclampsia trebuie să avem criterii de preeclampsie:
1. TAs ≥ 140 mmHg; TAd ≥ 90 mmHg după a 20-a săptămână de gestaţie;
2. proteinurie > 0,3 g/24h sau 1g/l pe eşantionul randomizat
+ apariţia convulsiilor tonico-clonice nelegate de nici o afecţiune neurologică
concomitentă.
Tratament:
-Protejarea limbii in faza clonica (pipa Guedel)
-Oxigenoterapei
-Medicatie anticonvulsivanta: Sulfat de Mg, Fenitoin
-Controlul TA: Nifedipin, Labetalol
III. HTA + IMA
- Cererea crescută de O2 , secundar HTA poate avea ca rezultat apariţia anginei.
- IMA se poate instala în special la cei cu leziune fixă a arterelor coronare ce
împiedică oxigenarea corespunzător cerinţelor miocardice.
- Este de evitat utilizarea agenţilor ce cresc cererea de O2 a miocardului. Ex:
diazoxidul;hidrazina, minoxidilul.
- Este indicat să ↓ rapid presiunea sanguină pentru a preveni leziunea miocardică →
iniţiem terapia cu NTG adm. fie sublingual fie parenteral.
* Pentru o ↓ mai brutală a tensiunii arteriale se poate iniţia terapia cu Nitroprusiatul
de sodiu
-Incetarea brusc a contractiilor cardiace eficiente, potential reversibila daca
se adopta rapid masuri de resuscitare
-Etiologie
-- cardiopatii (BCI, IMA, miocardite, endocardite, valvulopatii, CPC)
-- afectiuni extracardiace
-- tromboembolismu lpulmonar

-- status astmaticus

-- bronhopneumonii

-- septicemii

-- AVC hemoragice

-- meningoencefalite

-- supradozaj de droguri

-- hiperpotasemii
Tablou clinic:

- paloare sau cianoza

- pierderea constientei
- abolirea tonusului muscular si relaxarea sfincterelor
- absenta zgomotelor cardiace si a pulsului
- midriaza
- TA nemasurabila
-- apnee
Tratament:
-- resuscitarea trebuie sa inceapa cat mai repede dupa instalarea stopului
cardiac (nu mai tarziu de 3-4 min)
-- gestul initial: aplicarea unei lovituri puternice de pumn in aria precordiala,
care poate stimula activitatea cordului in unele blocuri atrio-ventriculare de
grad III sau in fibrilatia ventriculara ce apare dupa electrocutare
-- pacientul este asezat in decubit dorsal, pe un paln dur si se efectueaza
respiratie artificiala si masaj cardiac extern
-- abord venos!!!
-- ECG – cauza stopului:
-- fibrilatie ventriculara:

- - defibrilare electrica – 200, 200, 360J (repetate)

- - Xilina, Amiodarona, Adrenalina
-- asistola, bradiaritmii: Adrenalina 1mg la 2 mg

-- solutii perfuzabile: glucoza, ser fiziologic, bicarbonat de sodiu

-Aplicarea unui pumn in regiunea precordiala
POZITIA:
- decubit dorsal si in usor Trendelenburg, pe un plan dur
- reanimatorul situat lateral
ELIBERAREA CAILOR RESPIRATORII:
-Hiperextensia capului : se apasa cu o mana fruntea bolnavului, iar cealalta va
executa o tractiune anterioara fiind plasata in regiunea cervicala posterioara
- Deplasarea anterioara a mandibulei si deschiderea gurii
-- se apasa cu policele celor doua maini regiunea mentoniera, iar celelalte degete plasate
posterior pe portiunea ascendenta a mandibulei vor exercita o miscare de tractiune in sus
si inainte
-Eliberarea si curatarea orofaringelui
-- proteze, corpi straini
-Aspiratia cailor aeriene
RESPIRATIA ARTIFICIALA
-Tehnica “gura la gura”: se foloseste un tifon sau batista, 15 resp/min
-Tehnica “gura la nas”: cand gura pacientului nu poate fi folosita (fracturi etc)
MASAJUL CARDIAC EXTERN
- reanimatorul va aseza cele 2 palme suprapuse si perpendiculare una pe cealalta
in 1/3 distala a sternului (evitand procesul xifoidian) in timp ce degetele sunt
ridicate (pt a nu fractura coastele), iar membrele superioare in extensie
-- se va efectua brusc o presiune care sa apropie sternul de CV cu cca 4 cm
-Ritmul compresiunilor sternului este de 15, dupa care se vor face 3 respiratii
“gura la gura” (daca este un singur salvator); daca sunt 2 salvatori, unul va face
cate o insuflatie la fiecare 5 compresiuni toracice efectuate de catre celalalt
-Accidente posibile:
-- fracturi sternale sau costale
-- hemopericard
-- hemotorax, pneumotorax
-- embolii pulmonare
-INDICII PENTRU INCETAREA RESUSCITARII:
-- midriaza fixa, persistenta (decerebrare)
-- absenta activitatii electrocardiografice timp de 60 min