Sunteți pe pagina 1din 33

CAUZELE ŞI PREVENIREA

STOPULUI CARDIORESPIRATOR
Obiective
Să înţelegem:
• Cauzele stopului cardiorespirator la adulţi
• Cum se identifică pacienţii expuşi acestui risc
• Rolul Echipei de Resuscitare
• Tratamentul iniţial al pacienţilor expuşi riscului
unui stop cardiorespirator
Cauzele stopului cardiorespirator
1. Obstrucţia căilor aeriene
• Depresia CNS
• Sângerare, vomă, corp străin
• Traumă
• Infecţie, inflamaţie
• Laringospasm
• Bronhospasm
Cauzele stopului cardiorespirator
2. Respiraţie anormală
Reducerea stimulului respirator

depresia CNS

Scăderea efortului respirator

leziuni neurologice

scăderea tonusului muscular

afecţiuni toracice restrictive

Afecţiuni pulmonare

pneumotorace, patologie pulmonară

Cauzele stopului cardiorespirator
3. Anomalii cardiace
Primare Secundare
• Ischemie • Asfixie
• Infarct miocardic • Hipoxemie
• Hipertensiune Hemoragii

• Boli valvulare
• Şoc septic
• Medicaţie
• Dezechilibre electrolitice
Identificarea pacienţilor expuşi
riscului
• Istoricul bolii, examinări, investigaţii
• Indicatori clinici ai degradării anterioare stopului cardiac intraspitalicesc
(80%)
– tahipnee
– tahicardie
– hipotensiune
– scăderea nivelului de conştienţă
Criteriile solicitării Echipei de
Resuscitare
• Obstrucţia căilor aeriene • Neurologie
• Respiraţia
– Deteriorarea bruscă
– stopul respirator
– FR < 5/min sau FR >36
a stării de conştienţă
• Circulaţia sangvină • Orice alte probleme
– Stop cardiac
– AV < 40 sau AV >140
– Bradicardie (TA sistolică < 90) FR = frecvenţa respiratorie
AV = alură ventriculară
Obstrucţia căilor aeriene
Semne şi Simptome Intervenţii
• Dificultăţi în respiraţie, insuficienţă • Aspiraţie, poziţionarea
respiratorie, sufocare bolnavului
• Dispnee • Manevre BLS
• Stridor, wheezing, raluri • Intervenţii avansate pe căile
aeriene
• Respiraţie neregulată
Tulburări Respiratorii
Semne şi Simptome Intervenţii
• Dispnee, anxietate, iritabilitate • Oxigen
• Scăderea nivelului stării conştienţei
• Ventilaţie
• Tahipnee
• Tratamentul cauzei majore (in
• Cianoză limita posibilităţilor)
Sindroame Coronariene Acute

• Implică 3 entităţi diferite:


– infarct miocardic cu supradenivelare ST
– infarct miocardic fără supradenivelare ST
– angină pectorală instabilă
Sindroame Coronariene Acute

• Infarctul miocardic cu supradenivelare ST se diferenţiază de celelalte forme


de sindroame coronariene acute prin modificările ECG:
– infarctul miocardic fără supradenivelare ST şi angina pectorală instabilă pot
determina subdenivelare ST sau modificări nespecifice ale segmentului ST
– pot să nu apară modificări ECG
Sindroame Coronariene Acute

• Dacă nu apare supradenivelare ST diagnosticul


de IMA se pune pe baza modificării valorilor
serice ale markerilor de necroză miocardică, în
special troponina T sau I
Diagnostic pozitiv

• Semne şi simptome
• Modificări ECG
• Modificări ale valorilor serice ale markerilor de
necroză miocardică
Semne şi simptome
• Durere / înţepături în piept
• iradierea acestora în gât / mâini / spate / epigastru
• Dispnee
• Transpiraţii
ECG
• Pe 12 canale – cel mai important instrument de diagnostic
• Supradenivelarea ST ≥ 0,1 mV în cel puţin două derivaţii consecutive ale
membrelor
sau
• Supradenivelarea ST > 0,2 mV în cel puţin două derivaţii consecutive
precordiale
Markerii serici
• Utilizaţi în diagnosticul IMA fără supradenivelare ST
– Troponina T
– Troponina I
– CK
– CK-MB
– Mioglobina
• Factori ce limitează utilizarea lor ca elemente de diagnostic în IMA:
– Eliberarea tardivă în circulaţie – 4 – 6 ore
Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST
Pacient cu semne şi simptome clinice de sindrom coronarian acut

ECG cu 12 derivaţii

Supradenivelare ST Alte modificări ECG


≥ 0,1 mV în ≥ 2 derivaţii
adiacente ale membrelor şi/sau
≥ 0,2 mV în mai multe
derivaţii precordiale adiacente
Cu risc mare
- modificări dinammice ale
ECG: Cu risc mic
-subdenivelare ST Fără semne de risc
-insabilitate crescut
hemodinamice/aritmii Angină instabilă dacă
IMA cu
-diabet Troponina rămâne
supradenivelare
IMA fără supradenivelare ST negativă
ST
dacă Troponina (T sau I) este
pozitivă
Tratamentul imediat aplicabil Ia
toate sindroamele acute
coronariene
• “MONA”
– Morfină (sau diamorfină)
– Oxigen
– Nitraţi
– Aspirină 300 mg oral (pisată/mestecată)
Morfina

• Analgetic major administrată la cei cu dureri


refractare la tratamentul cu nitraţi
• Se administrează 3 – 5 mg intravenos
• Doza se poate repeta la câteva minute până la
cuparea durerii
Oxigenul

• 4 – 8 litri/minut
• Se administrează la toţi pacienţii cu
sindrom coronarian acut
Nitraţii
• Efecte venodilatatoare, coronarodilatatoare şi, într-o mai mică măsură,
arteriodilatator periferic
• Se administrează când TAs > 90 mmHg şi pacienţii prezintă dureri
ischemice persistente
• Nu se administrează când TAs ≤ 90 mmHg în special când este prezentă şi
bradicardia
• Nu se administrează în infarctul inferior şi în cel de ventricul drept deoarece
determină scăderea marcată a tensiunii arteriale şi a debitului cardiac
Aspirina
• Efect antiplachetar cu atât mai eficient în sindomul coronarian acut cu
cât se administrează mai precoce
• Se administrează şi dacă diagnosticul nu este confirmat
• Doza: 160 – 325 mg
• Administrare orală – tablete - se vor mesteca
• Administrare IV – la fel de eficace
Terapia de reperfuzie

• Terapia de repermeabilizare coronariană:


– Reduce mortalitatea când se iniţiază în cel mult 12 ore
de la debutul simptomelor
– Eficacitate maximă când se iniţiază în primele 3 ore de
la debutul simptomelor
Terapia de reperfuzie
• Terapia de repermeabilizare coronariană în prespital:
– La pacienţii cu IMA cu supradenivelare ST
– La pacienţii cu semne şi simptome de sindrom coronarian acut cu
bloc de ramură stângă presupus a fi nou instalat
Terapia de reperfuzie

• Terapia de repermeabilizare coronariană:


– rezultate mai slabe la pacienţii cu IMA
inferior
– beneficiile terapiei trombolitice sunt
independente de vârsta pacientului
Contraindicaţii absolute în terapia
trombolitică
• AVC hemoragic în antecedente
• AVC ischemic în ultimele 6 luni
• Afecţiuni SNC majore sau neoplazii
• Traumă majoră/intervenţii chirurgicale/traumatisme cranio-
cerebrale în ultimele 3 săptămâni
• Hemoragie in sfera gastrointestinală în ultima lună
• Afecţiuni hemoragice cunoscute
• Disecţie de aortă
Contraindicaţii relative în terapia
trombolitică
• AIT în ultimele 6 luni
• Terapia anticoagulantă orală
• Puncţii arteriale în locuri necompresibile
• Sarcina
• Resuscitare traumatică
• Hipertensiune refractară (TAS > 180 mmHg)
• Afecţiuni hepatice în stadiu avansat
• Endocardită infecţioasă
• Ulcer peptic activ
Terapie adjuvantă
• Heparină
– perfuzie continuă nefracţionată, sau
– subcutanat, heparină cu greutate moleculară mică
• Inhibitori de glicoproteine IIb/IIIa
– Tiofiban
– Eptifibatide
• Clopidogrel
• Beta-blocanţi
Angioplastia coronariană
• Terapie de primă linie în infarctul miocardic cu supradenivelare ST

• S-a dovedit a fi mai eficace decât fibrinoliza dacă este efectuată


de o persoană experimentată la cel mult 90 de minute de la
prezentarea pacientului în unitatea medicală
Tratamentul precoce al sindromului
coronarian acut
ECG

Înlăturarea durerii: NTG 0,4 mg (max 1,2 mg) dacă TA sistolică > 90 mmHg
± Morfină (în doze repetate) de 3-5 mg până la dispariţia durerii

Tratament antiplachetar: 160-325 mg Acid acetilsalicilic, tabletă mestecată (sau IV)


+300 mg clopidogrel PO

IMA fără supradenivelare ST


IMA cu supradenivelare ST
sau Angină instabilă

Tromboliză dacă: Angioplastie dacă: Strategie conservativă


-nu sunt contraindicaţii şi timpul -este posibilă în < 90 min (dacă Strategie invasivă precoce sau invasivă întârziată
până la angioplastie > 90 min simptomele au o durată > 3h,
-simptome cu o durată < 3h şi timpul agioplastia trebuie efectuată în < 60 min)
până la angioplastie > 60 min -contraindicaţie de tromboliză
Terapie adjuvantă: -simptome cu o durată > 3h
-heparină nefracţionată -şoc cardiogen (sau IVS severă)
-heparină cu greutate moleculară mică Terapie adjuvantă

Tratament preventiv: (dacă nu este contraindicat): β-blocante, inhibitori de ACE


Întrebări?
Rezumat
• Afecţiuni ale căilor respiratorii, ale respiraţiei sau problemele
cardiace, pot provoca stopul respirator
• De obicei, pacienţii prezintă semne şi simptom alarmante
• Depistarea precoce poate permite prevenirea stopului
• În sindroamele acute coronariene se foloseşte “MONA” şi se
începe terapia de reperfuzie, daca este cazul