Disfalgia=senzatia de dificultate la inghitit.

Cauza obisnuita este ca alimentele “se blocheaza” in

drumul lor descendent.

Midriaza= dilatarea pupilei

Mioza= contractia excesiva pupilei

Hemoptizia= tuse/expectoratie cu sange rosu

Hematemeza= voma cu sange de origine digestiva

Melena= emisie prin anus de sange digerat negru de catre tubul digestiv,
hemoragie digestiva inalta

Colecistita= inflamatia vezicii biliare

Icter= inflamatia acuta a ficatului, colorarea galbena a pielii si ochilor si

mucoaselor

Cefaleea= durere prelungita de cap ore sau zile

Valoare normala bilirubina serica= optima: tensiunea arteriala sistolica e

optima cand e mai mica de 120, tensiunea normala diastolica cand mai
mica de 80, tensiunea arteriala sistolica 139 si diastolica mai mica de 89,
hiperbilirubina e icter,

Tensiunea arteriala= presiunea exercitata de coloana de sange asupra

peretelui vascular, in special asupra tunicii interne-endoteliul) in timpul
contractiei si relaxarii ritmice a inimii.

Natrium=137-145 mm/l

Hemoglobina=
 Pancreatita acuta simptome: abdomen sensibil, greata, varsaturi, frecventa
crescuta a pulsului, respiratie rapida si superficiala, temperatura
superficiala cerscuta sau scazuta, lipsa poftei de mancare, febra, aparitia
icterului cleral

Modificari in infarct: supradenivelare segment ST

Examenul Clinic

• Înainte de măsurarea semnelor vitale pacientul stă câteva minute astfel

încât să nu fie afectat de emoţii sau de efortul de deplasare în camera de
examinare.

• Pacientul se afla în şezut sau culcat, dezbracat.

EXAINARI PARACLINICE SI DE LABORATOR

• HEMOLEUCOGRAMA

• Teste de inflamatie: VSH, PCR

• GLICEMIE, UREE, CREATININA, TRANSAMINAZE

• RX PULMONAR

• EXAMEN SUMAR DE URINA

• ECHO

• EKG

Examenul fizic

• ASPECTE PARTICULARE

• SEMNELE VITALE

• FACIES, GAT

• Ex. TORACE

• Ex. CARDIOVASCULAR

• Ex. ABDOMEN

• Ex. MUSCULOSCHELETAL

• EXTREMITATI
 • Ex. TESUT CELULAR SUBCUTANAT

• Ex. EXAMEN NEUROLOGIC

• LISTA DE PROBLEME

• INVESTIGATII PARACLINICE UZUALE SI SPECIFICE

• DIAGNOSTICUL POZITIV SI DIFERENTIAL

• PLAN DE ACTIUNE

NOTIUNI DE BAZA

INSPECTIA – PRIVIM PACIENTUL

PALPAREA – ATINGEM

PERCUTIA – LOVIM

AUSCULTATIA – AUZIM

Dispneea

Dispneea este o respiraţie conştientă, pe care bolnavul o percepe ca „sete de

aer“.

Cractere:

• dispneea permanentă - insuficienţa cardiacă avansată, congestivă sau

cordul pulmonar decompensat;

• dispneea de efort - procese pleuro-pulmonare care scad ventilaţia

pulmonară, insuficienţa cardiacă;

• dispneea de decubit - bolnavul nu poate sta culcat, fiind obligat sa stea la

marginea patului;
• dispneea paroxistică

– în criza de astm bronsic – dispneea bradipneică

expiratorie cu wheezing;

– în insuficienţa acută a ventriculului stg. - dispneea

paroxistică nocturnă inspiratorie până la edem
pulmonar acut (spută rozată, aerată, filantă).

• Dupa tipul dispneei:

• dispneea acută inspiratorie - edem al glotei, corp străin aspirat

în laringe, însoţită de stridor = bradipneeea cu inspir prelungit
şi zgomotos apare în obstrucţii bronşice, însoţit de tiraj, cornaj,
cianoză - asfixie acută;

• Dispneea cropnică inspiratorie: insuficienţa cardiacă

• Dispneea expiratorie - astmul bronsic, BPOC

• Dispneea mixtă - pleurezii masive, atelectazii, embolii

pulmonare, pneumonie masivă, pleuro-pmeumonii.

• Dupa numărul resp/minut:

• bradipneea - procese obstructive = astmul bronşic - dispneea

bradipneică expiratorie

• polipneea - sau hiperpneea – accelerarea ritmului respirator -

poate să apară pe un fond indemn în condiţii de efort, emoţii,
agitaţie psihomotorie, stres, atac de panică şa.
 • tahipneea – respiraţii rapide şi superficiale, ineficiente -
majoritatea bolilor pleuro-pulmonare si cardio-vasculare.

Dispneea de cauză extrapulmonară

• Mecanice: ascita masivă, distensia aerică intestinală, ocluzia, relaxarea

mecanică a unei hemicupole diafragmatice, şa.

• Obstructive: neoplasme ORL, compresiuni traheo-mediastinale, şa.

• Metabolice: febra, acidoza, hipocalcemia, miopatiile şa.

• Centrale: afectarea centrilor respiratori in leziuni cerebrale, ATS, AVC

• Cardiovasculare: insuficienţa cardiacă stg. sau congestivă cronică,

pericardita, edemul pulmonar acut şa.

• Psihologice: anxietatea, atacurile de panică.

• Hematologice: anemiile severe, hemoglobinopatii, Endocrine :

hipertiroidismul şa.

• Scăderea conţinutului O2 în aer: altitudine, atmosfere poluate, atmosferă

viciată cu CO.

Evaluarea dispneei:

Gr. l: dispnee apărută la eforturi mari

Gr. ll: dispnee apărută la eforturi importante dar obişnuite (mers rapid, urcarea
treptelor)
Gr. lll: dispneea apărută la eforturi uşoare (mers pe suprafaţă plană, eforturi
casnice obişnuite)

Gr. lV: Dispneea de repaus.

Quantificând simptomele induse de efort, şi gradul efortului la care apar

putem evalua severitatea sau efortul poate demasca o afecţiune inaparentă!.

Aceasta poate fi declanșată și de alte afecțiuni precum:

 Fumatul este una dintre cauzele importante ale dispneei la adulți

 anxietate;

 atac de panică;

 obezitate;

 astm bronșic;

 pneumonie;

 bronșită;

 insuficiență cardiacă;

 atac de cord.

Astmul Bronsic
  Astmul bronsic reprezintă un sindrom inflamator cronic al cailor aeriene,
care apare la indivizi cu susceptibilitate genetică, care se manifesta prin
crize paroxistice de dispnee bradipneică expiratorie mai mult sau mai
puţin severe, însoţite de wheezing, care cedează spontan sau
medicamentos.

 Incidenţa este de 5% la adulţi şi de 7-10% la copii, raportul băieţi/fete

fiind de 2:1; la adulţi, raportul pe sexe este de 1:1.

Mioza

Mioza inseamna o contractie excesiva (micsorare) a pupilelor. La

persoanele cu mioza, diametrul pupilei este mai mic de 2 milimetri (mm).

Tensiunea arteriala

TAS TAD

mmHg mmH

TA optimă < 120 < 80

TA normală < 139 < 89

Limite sup. ale normalului 90

Categoria Tensiune sistolica Tensiune diastolica
 (mmHg) (mmHg)

Normala <130 <85

Normala la limita 130-139 85-89

HTA

Stadiu 1 (usoara) 140-159 90-99

Stadiu 2 (moderata) 160-179 100-109

Stadiu 3 (severa) 180-209 110-119

Stadiu 4 (f. severa) > 210 >120

140

Simptome si semne

• Majoritatea nu au semne specifice/asimptomatici

• Sunt identificate ocazional – masurarea TA

• Simptomele:

1. TA crescute

Cefaleea (zona occipitala) dimineata (la trezire) si dispare spontan dupa

catava ore– HTA severa
 – Vertije

– Palpitatii

2. Ale bolii de fond (HTA sec)

– HTA sec: poliurie, polidipsie, slabiciune musc. sec hipokaliemiei (in

hiperaldosteronism primar sau obezi), labilitate emotionala (in
sindrom Cushing)

Masurarea corecta a TA

după 5 minute de repaus, (culcat sau şezând), braţul să fie la nivelul inimii.

La vârstnici, diabetici TA se va măsura şi în ortostatism, imediat şi la 2 minute de

la schimbarea poziţiei.

Nu se consumă cafea înainte sau să nu fumeze cu maxim 15 minute înainte de

măsurarea TA.

Se preferă sfingomanometrul cu mercur, 2 determinări la 5 minute/vizită, şi 3

seturi de determinări în ambulatoriu la interval de cel puţin o săptămână.

Pulsul

– Palpam arterele temporale în regiunea temporală Regiunea cervicală

– Palpam arterele carotide - apasam usor pe carotida in jumatatea

inferioara a gatului cu pulpa degetului aratator. Palpam partea
 dreapta apoi partea stanga. Nu palpam simultan. Ascultam
carotidele pentru sufluri! folosind partea mica a stetoscopului.
Ascultam partea dreapta apoi partea stanga!

– La membrele superioare:

– Pulsul axilarei prin compresiunea arterei pe humerus

– Pulsul brahialei prin compresiunea arterei medial de inserţia ulnară a

bicepsului -impotant pentru măsurarea TA – poziţionarea
stetoscopului! Palpam arterele brahiale separat

– Pulsul radial în şantul radialei sau în „tabachera anatomică”

Scopul măsurării pulsului este de evaluare a funcției cardiovasculare. Frecvența se

măsoară în bătăi/minut.

Modificările ale pulsului

Frecvenţă:

 tahicardie peste 90/min în repaus;

 bradicardic: sub 60/min;
 inegal inechidistant şi inechipotent în fibrilaţia artrială.

Puls „celer et altus” cu undă rapidă: insuficienţa aortică, sindrom hiperchinetic

Puls cu amplitudine mică „tardus et parvus” în stenoza aortiă

Puls filiform: tahicardic cu amplitudine mică: hipotensiune, şoc

Puls alternant: undă normală este urmată de undă cu amplitudine mică, apare în
leziuni mocardice severe

Puls neregulat: extrasistolie, fibrilatie a şa.

Puls paradoxal: dimimuarea până la dispariţie a undei pulsatile în inspir

Puls bigminat: a doua undă apare la un interval mai scurt şi de amplitudine mai
mică – extrasistolie şa.

Puls paradoxal: dimimuarea până la dispariţie a undei pulsatile în inspir

Cele mai precise puncte de presiune unde se poate măsura pulsul sunt:

 artera radială (pulsul măsurat este puls radial și se măsoară la nivelul

antebrațului, intern lateral);

 arteral brahială sau humerală (puls brahial măsurat pe fața internă a

brațului);

 artera temporală (la nivelul tâmplei);

 artera femurală (la nivel inghinal);

 artera carotidă (pulsul carotid);

 artera cubitală;

 artera poplitee (în spatele genunchiului, la încheietura picorului, mai exact

la nivelul foselor poplitee);
  artera tibială posterioară;

 artera apedioasă (pe fața dorsală a piciorului);

 artera maxilară;

 la nivelul axilei;

 apical (la nivelul inimii).

În măsurarea pulsului se ține cont de următorii parametri ai acestuia:

 Frecvență (limitele inferioare sunt ritmul tahicardic sau accelerat și ritmul

bradicardic sau lent);

 Ritmicitate (ritmic sau aritmic);

 Viteză (ritm alert sau cu cădere lentă);

 Amplitudine (amplitudine mică sau mare).

Măsurarea frecvenței pulsului sau a frecvenței cardiace reprezintă  identificarea

arterei, localizarea pulsului prin compresia arterei pe os sau tendon.

 Se plasează două degete ale mâinii (arătătorul și degetul mijlociu) pe

încheietura celeilalte mâini (pentru măsurarea pulsului radial), pe fața
internă laterală.
 Se apasă ferm și se vor simți mișcările pulsatile.
  După identificarea pulsului, observați ritmicitatea și ceilalți parametri
pentru 15-20 secunde. Simțiți pulsul și verificați dacă este regulat
sau neregulat.

reRErE
G

Respiratia

Oximetria

PaO2 PaCO2
  SaO2 pH
(mmHg) (mmHg)

Ventilaţie
90 - 100 35 - 45 95 - 98% 7,38 - 7,42
normală

< 80 > 46
Hipoventilatie < 94% < 7,36 (1)
(hipoxie) (hipercapnie)

< 33
Hiperventilatie = 100 > 98% > 7,42 (2)
(hipocapnie)

rări ale ritmului respirator:aluarea dispneei:

Gr. lTulburări ale ritmului respirator:ărută la eforturi mari

 • Respiratia de tip Cheyne-Stokes - respiraţie periodică, cu alternanţe de
polipnee cu apnee. Respiraţiile cresc progresiv în amplitudine şi frecvenţă,
ating un apogeu, apoi descresc până încetează.
Perioada de apnee dureaza 10-20 secunde, după care ciclul reîncepe. Se
întâlneşte în: insuficienţa cardiacă stângă, Apare în tulburările circulatorii
ale trunchiului cerebral: ATS, tumori cerebrale, sindrom de hipertensiune
intracraniană şa.

• Respiratia de tip Kussmaul - respiraţie în patru timpi: inspir amplu-

pauză scurtă-expir profund –pauză, respiraţii ample zgomotoase.
Apare caracteristic în acidoza metabolică din acidocetoza diabetică şi
IRC decompensată în stadiul uremic. şi coma osmolară – respiraţie
acidotica.

• Respiratia de tip Biot - cicluri de respiraţii intrerupte de perioade de

apnee de 5 până la 20 de secunde. Este o respiratie agonică.

• Respiraţia stertoroasă: amplă, zgomotoasă, cu frecvenţă crescută, cu

raluri traheale: şoc, stări comatoase, afectarea trunchiului cerebral şa.
Ispn
Simptome clinice în insuficienţa respiratorie:

Respiratorii: bătaia aripilor nazale, respiraţie cu gura deschisă, utilizarea muşchilor

respiratori accesori.
Cardiace: tahicardie, tahiaritmie, hiper (cresterea tonusului simpatic in AB/hipo TA
şa.

Generale: paloare, cianoză, transpiraţii profuze.

Apnee

„Apnee” înseamnă oprirea respirației – nici nu inspiri, nici nu expiri – iar

„hipopnee” înseamnă o diminuare a respirației. Ea poate fi voluntară, conștientă
(„îmi țin respirația”) sau involuntară, de exemplu, în timpul somnului („apnee în
somn”). Oprirea și, ulterior, reluarea respirației în timpul somnului se pot
întâmpla oricui, mai ales după consumul de alcool sau în cazul persoanelor care
sforăie.

Dacă oprirea ori diminuarea respirației apare de multe ori pe parcursul nopții (de
cel puțin 5 ori pe oră de somn), fiecare episod de apnee durează cel puțin 10
secunde și este prezent în toate nopțile, atunci se ridică suspiciunea bolii numite
„sindrom de apnee în somn”.

ee apărută la eforturi importante dar obişnuite (mers rapid, urcarea

treptelor)
Gr. lll: dispneea apărută la eforturi uşoare (mers
pe suprafaţă plană, eforturi casnice obişnuite)
Gr. lV: Dispneea de repaus.
gradul efortului la care apar putem evalua
severitatea sau
r. l: dispnee apărută la eforturi mari
Gr. ll: dispnee apărută la eforturi importante
dar obişnuite (mers rapid, urcarea
treptelor)
Gr. lll: dispneea apărută la eforturi uşoare
(mers pe suprafaţă plană, eforturi
casnice obişnuite)
Gr. lV: Dispneea de repaus.
Quefortului la care apar putem evalua