HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

ESENŢIALĂ ŞI SECUNDARĂ

SL BALASANIAN MIRCEA
 DEFINIŢIE

• CREŞTEREA PERSISTENTĂ A TA SISTEMICE > 140/90 mmHg

MĂSURATĂ ÎN CABINETUL MEDICAL SAU SPITAL
• Observaţii:
o Limita de definire a HTA depinde de locul unde se
măsoară  mai multe definiţii în funcţie de
circumstanţele măsurătorilor (cabinet medical, domiciliu,
media mai multor măsurători automate pe 24
ore=măsurare ambulatorie a TA=ABPM)
o De obicei, dgn de HTA se afirmă după cel puţin 2-3
măsurători izolate la interval de 1-4 săptămâni. Excepţie:
TA ≥ 180/110 mmHg la pacient cunoscut cu boală CV
 DEFINIŢIE

• Observaţii:
o Pacientul poate fi învăţat şi încurajat să îşi măsoare
singur TA la domiciliu
o TA poate fi crescută doar la cabinet, fiind normală acasă
(HTA de halat alb)
o TA poate fi normală la cabinet şi crescută acasă (HTA
mascată)
o De aceea sunt necesare comparări şi ABPM
CLASIFICAREA VALORILOR TA FUNCŢIE DE
MĂSURĂTORI IZOLATE
DEFINIREA HTA FUNCŢIE DE LOCUL
MĂSURĂTORILOR IZOLATE
 MĂSURAREA CORECTĂ A TA (5 ELEMENTE)

• 1
o A alege manşeta potrivită
o Funcţie de circumferinţa braţului pacientului, măsurată
la ½ distanţei umăr-cot
o Lungime 75-100% din circumferinţa braţului
o Lăţime 35-50% din circumferinţa braţului
 MĂSURAREA CORECTĂ A TA (5 ELEMENTE)
• 2
oÎncăpere liniştită, ambient şi temperatură comfortabile
oLa 30 min după efort/ţigară/cafea
oDupă micţiune
oA cunoaşte momentul ultimei doze de medicament
antiHTA
o Aşezat, culcat şi apoi în ortostatism
o Braţ sprijinit şi la nivelul AD (1/2 stern sau sp IV ic)
Absenţa sprijinirii spatelui de scaun, contractura
voluntară pentru a-şi menţine braţul, picior peste
picior, braţ sub AD pot creşte TA cu 3-15 mmHg
o Ortostatism - TA e mai mică cu 10/5 mmHg; de măsurat
la 1 şi 3 min la cei cu risc de hTA ortostatică (bătrâni, DZ)
 MĂSURAREA CORECTĂ A TA (5 ELEMENTE)

• 3
o Braţ dezbrăcat (suflecarea cămăşii funcţionează ca un
garou)
o Se plasează marcajul părţii inferioare a manşetei în
dreptul pulsului brahial, la 2-3 cm deasupra fosei
antecubitale, loc în care se plasează stetoscopul
• 4
o Umflarea manşetei cu min 30 mmHg deasupra valorii la
care dispare pulsul radial
o Se dezumflă lent (2mmHg/sec) mai ales la ritmuri
cardiace lente sau aritmice
 MĂSURAREA CORECTĂ A TA (5 ELEMENTE)
• 4
o Se ascultă zgomotele Korotkoff
Intense=faza I
Alungite, suflate=faza II
Regulate şi intense=faza III
Asurzite brusc=faza IV
Dispar=faza V
o Primul sgomot din faza I=TAS
o Când dispar, faza V=TAD
o Este suficientă o măsurare la TA < 130/85 mmHg
o În rest se fac 3 măsurători la 1-2 min şi se consideră media
aritmetică a ultimelor 2
 MĂSURAREA CORECTĂ A TA (5 ELEMENTE)

• 5
o La prima vizită se masoară TA la ambele braţe
o Dacă există inegalităţi semnificative, de > 10 mmHg se va
lua ca referinţă braţul cu TAS/TAD mai mare
 CAUZELE HTA

• ESENTIALĂ
o Fără cauză detectabilă, favorizată de factori de risc,
majoritatea cazurilor
• SECUNDARĂ
o Secundară unor cauze; HTA apare mai precoce şi cu
evoluţie mai severă; mai rară
o Poate fi curabilă la tratarea cauzei
Renovasculară: stenoza arterei renale
Renoparenchimatoasă: GN, PN, BRC
Endocrină: hipo-/hipertiroidie, boala Cushing
Altele: CoAo, IAo cronică, BAVT
 FACTORI DE RISC

• CORECTABILI (MODIFICABILI)
o Fumat, sedentarism, obezitate, excesul de NA
o Hipercolesterolemie, DZ, hiperuricemie
o FC in repaus > 80 bpm
• NECORECTABILI
o Vârsta, sexul masculin, menopauza precoce
o Istoric familial de HTA sau boală CV la vârste tinere
 FIZIOPATOLOGIE

• Induce leziuni ale unor organe – organe ţintă (creier, retină,

cord, artere sistemice, rinichi)
o Uzura endoteliului arterelor mari şi mici cu favorizarea
ATS cu risc de ischemie/infarct – creier, retină, miocard,
rinichi, membre inferioare
o Creşterea TA poate conduce la:
Disecţie de aortă, anevrisme arteriale
Fisuri artere medii cu hemoragie cerebrală
Edem cerebral, hemoragii retiniene, EPA
Insuficienţă renală prin hiperfiltrare glomerulară
o HVS
 SIMPTOME

• Asimptomatic
• Simptome nespecifice
o Cefalee tranzitorie, ameţeli, palpitaţii, slăbiciune, dureri
toracice non-anginoase
• Simptome secundare afectării organelor ţintă (complicaţii)
o AIT/AVC/sincopă
o Angină pectorală
o Dispnee
o Claudicaţie intermitentă
o Edeme, nicturie
 SIMPTOME

• Simptome sugestive pentru o cauză secundară de HTA

o Iritabilitate la frig (hipotiroidie)
o EPA (stenoză de arteră renală, BRC)
o Cefalee, palpitaţii (feocromocitom)
 SEMNE CLINICE

• Valorile TA – baza DGN

• Componenta Ao a Zg 2 accentuată în focarul Ao şi Erb
• Semne de leziuni ale organelor ţintă
o Impuls apical susţinut (HVS)/deplasat în jos şi înafară
(dilatare VS)
o Hemoragii şi exudate retiniene, edem papilar (fund de
ochi)
o Sufluri arteriale (carotide, femurale)
o Absenţa pulsurilor, măcar parţială la membrele
inferioare
 SEMNE CLINICE

• Semne ale eventualei cauze secundare

o Absenţa pulsurilor femurale bilateral la tânăr (CoAo)
o Transpiraţii intense (feocromocitom)
o Striuri abdominale (boala Cushing)
o Apnee de somn
o Scădere ponderală, tremor (hipertiroidie)
 PARACLINIC

• ANALIZE BIOCHIMICE DE RUTINĂ (orice HTA)

o Creatinină, Na, K, Clcr, sumar urină, raport urinar
albumină/creatinină (N < 30mg/g) (pentru evaluarea
funcţiei renale – organ ţintă/cauza)
o Profil lipidic, glicemie, HbA1c, acid uric (factori de risc)
o HLG, TGP, bilirubină indirectă (obligatorii in sdr HELLP)
• ANALIZE BIOGHIMICE pentru câutarea unei CAUZE
SECUNDARE
• FUND DE OCHI
o Hemoragii şi exsudate retiniene, edem papilar
 PARACLINIC

• ECG
o HVS, aritmii, sindrom coronarian
• ECOGRAFIA
o Cardiacă – HVS, contractlitate VS, disecţie aortă
ascendentă, CoAo
o Vasculară – stenoze carotidiene sau la membrele
inferioare
o Abdominală – anevrism sau disecţie de aortă
abdominală, stenoze de artere renale, rinichi şi SR
 PARACLINIC

• INDICE GLEZNĂ-BRAŢ (IGB)

o Ankle brachial index (ABI)
o Se măsoară bilateral
o TA gambă (Doppler)/TA braţ de partea respectivă
o N1
o < 1 semnifică AOMI
 PARACLINIC

• CT/RMN – pentru documentarea dacă există suspiciune:

o AVC ischemic/hemoragic
o Leziuni cerebrale degenerative asimptomatice sau care
cauzează declin cognitiv
o CoAo
o Disecţie de aortă
o Formaţiuni SR sau ectopice în Hiperaldosteronismul
primar/feocromocitom
 TRATAMENT

• CORECŢIA FACTORILOR DE RISC MODIFICABILI

• MEDICAMENTE antiHTA
o Antiangiotensinice
o Betablocante
o Anticalcice
o Diuretice
• TRATAMENTUL CAUZEI HTA SECUNDARE
 TRATAMENT
• CORECŢIA FACTORILOR DE RISC MODIFICABILI
o Scădere consum de Na (NaCl< 5 g/zi), zahăr, grăsimi animale, carne
roşie
o Creşterea consumului de ulei vegetal, peşte, fructe şi legume
proaspete, cereale integrale
o Consum moderat de cafea, ceai, cacao
o Scădere ponderală; ţintă IMC 25 kg/m2, circumferinţa taliei < 94 cm
la bărbaţi şi < 80 cm la femei
o Efort fizic moderat 30 min 5 zile/săptămână
o Oprire fumat, diminuare stres
o Evitare medicamente ce cresc TA: simpatomimetice, AINS (excepţie:
ASA), corticosteroizi, imunosupresoare, CO cu mult estrogen,
antidepresive, acetaminofen, cocaină
 TRATAMENT
• MEDICAMENTE antiHTA
o Antiangiotensinice
IECA – captopril, enalapril, quinapril, perindopril,
ramipril
BRA/sartani – candesartan, irbesartan, valsartan,
telmisartan
o Betablocante – metoprolol, nebivolol, carvedilol,
bisoprolol, labetalol
 TRATAMENT
• MEDICAMENTE antiHTA
o Anticalcice
Dihidropiridinice – nifedipin, amlodipină, felodipină,
nicardipină, nimodipină
Nondihidropiridinice – verapamil, diltiazem
o Diuretice
Eliminare K – furosemid, hidroclorotiazidă, indapamid
Economisitoare de K – spironolactonă
 TRATAMENT
• MEDICAMENTE antiHTA
o Observaţii
Este interzisă asocierea IECA-BRA
La tratamentul cu antiangiotensinice sau diuretice este necesară
verificarea periodică a creatininei, Na, K
IECA pot da tuse, rar angioedem
IECA şi BRA – contraindicate în stenoza bilaterală de artere
renale, hiperkalemie, sarcină
Betablocante, verapamil, diltiazem – contraindicate în bradicardii
Verapamil, diltiazem – contraindicate în IC
Sarcină – permise metildopa, labetalol, anticalcice
dihidropiridinice
 TRATAMENT

• MEDICAMENTE antiHTA
o STRATEGIE recomandată
Antiangiotensinic +/-Anticalcic+/-Diuretic
 URGENŢE HIPERTENSIVE

• Reprezintă asocieri ale HTA şi simptome/semne de leziune

acută a organelor ţintă
o HTA malignă – TA >200/120 mmHg şi
hemoragii/exsudate retiniene şi edem papilar
o Encefalopatie hipertensivă – HTA cu somnolenţă,
convulsii, orbire, comă
o AVC hipertensiv ischemic/hemoragic – HTA cu
plegii/pareze stângi, tulburări de vedere, mişcări rapide
involuntare (AVC drept) sau pareze/plegii drepte,
tulburări de vorbire, mişcări lente (AVC stâng)
o SCA – HTA cu angină prelugită
 URGENŢE HIPERTENSIVE

o EPA cardiogen – HTA cu EPA

o Disecţie acută de aortă – HTA cu durere toracică
caracteristică
o Eclampsie – HTA în sarcină cu cefalee, convulsii, tulburări
de vedere, dureri abdominale, vărsături
o Preeclampsie – HTA în sarcină cu proteinurie > 300 mg/zi
sau raport urinar albumină/creatinină >265 mg/g
o Sdr HELLP – Eclampsie + hemoliză + trombocitopenie +
citoliză hepatică
 URGENŢE HIPERTENSIVE

• Tratament
o Scădere rapidă a TAS < 140 mmHg
o Excepţii, când se recomandă scădere mai lentă a TA –
AVC ischemic, HTA malignă
o HELLP – întreruperea sarcinii
o Disecţie acută de aortă –scădere TAS < 120 mmHg şi FC <
60 bpm
o Se folosesc: Nicardipină, Labetalol, NTG