• Intestinul gros este ultima portiune a tubului digestiv, care incepe la
orificiul ileocecal si se termina la orificiul anal. • Intestinul gros se caracterizeaza prin calibrul dau mare, traiectul lui ca un cadru in jurul viscerelor etajului submezocolic si prez 3 portiuni pricipale: cecul sau apendicele vermiform, colonul si rectul. • 1) Cecul: este portiunea incipienta. Sit inf palnului care trece prin valvula ileocecala. • 2) Colonul: etse segmentul cel ami intins al intestinului gros, cuprins intre cec si rect. • 3) Rectul: este ultimul segment al intestinului gros, cuprins intre vertebra S3 si orificiul anal. • Intestinul gros se deosebeste de cel subtire prin 4 caracteristici principale: • 1) este ami voluminos decat intetsinul subtire, de und erezulta si numele sau • 2) prezinta in toata lungimea sa benzi musculare, longitudinale, numite teniile colonului, netede, albicioase, ele iau nastere la niv insertiei apendicelui vermiform dupa care diverg la niv cecului si pe colonul ascendent cat si pe cel descendent. • 3) in intervalul dintre tenii, intestinul gros prezinat dilatatii, numite haustrele colonului (haustar coli) separate intre ele prin santuri transversale. • 4) de-a lungul teniilor colonului se gasesc implantate apendicele epiploice care sunt prelungiri grasoase in continuarea grasimii mezourilor. • Situatie: • Intestinul gros se gaseste situat in cavitatea abdominala in etajul submezocolic. • Forma: • Este de cadru sau de litera ,,U,, rasturnat cu concavitatea inferioara. • Dimensiuni: • Cat lungimea corpului, aprox.1,40 pana la 1,80. • Scheletotopic: • Intestinul gros corespunde uramtoareleo repere: cecul si colnul ascendent corespund portiunii iliace a coxalului drept si coastei a X a drepata; colonul transvers trece peste a doua vertebra lombara, iar unghiul colic stang corespunde coastei a 8-a stangi; colunul descendent coboara lat de procesele costiforme lombare stangi; colonul ileopelvin corespunde portinii iliace a coxaluluis atng, acelei de a5 a vertebra lombara si fetei ant a sacrului pana la a 3 a vertebra sacrata d eunde se continua cu rectul pana la varful coccisului. • RAPORTURI; • A) CECUL: • Este considerat ca un diverticul al colonului ascendent, reprez partea din intestinul gros, sit inf planului care trece prin locul de varsare al ileocecului in intestinul gros. • Aspectul ext al cecului se aseamana cu un fund de sac sau cu o ampula continuat sup de colonul ascendent spre stanga cu ileonul iar inf de apendicele vermiform • In majoritatea cazurilor cecul se gaseste plasat in fosa iliaca int dreapta, extremiatea sa inf ocupa ughiul diedru demitat de fosa iliaca dreapta si peretele abdominal ant, situatie in care are o orientare inf, mediala si ant. • Cecul este fixat in fosa iliaca int dreapta prin lig superolat, dependent de mezocolon cat si de lig medial dependent de mezenter. Uneori peritoneul fixeaza cecul in intregime la niv fosei iliace int drepte ca un organ retroperitoneal, insa cel mai frecvent peritoneul inconjoara cecul pe toate partile ca un organ intraperitoneal. • Raporturile cecului: • Ant: are raport direct cu peertele abdominal anterolat. • Post: vine in raport cu elementele sit in fosa iliaca int dreapta, peritoneul parietal, tesutul celulograsos interparietovisceral. • Lat: cecul are raport cu peretele abdominal anterolat si cu fosa ilaica int drepata prin intermediul santulu paracolic drept • Inf: cecul vine in raport cu unghiul diedru dinter fosa iliaca int drepata si epretele abdominal ant • Medial: cecul are raport cu ultimele anse ileale si cu apendicele vermiform. • B) APENDICELE VERMIFORM: • Este o prelungire a cecului sit la nivelul peretelui sau medial, la 2-3 cm sub orificiul ileocecal. • dpdv embriologic acesta treb socotit ca o portiune nedezvoltata a cecului. • In mod normal apendicele se afla situat in spatiul mezentericocolic stang in pozitie laterocecala, mediala si descendenta. • Aspectul sau este cilindroid, prez o portiune scurta radiculara sau baza apendicelui, fixata la nivelul cecului si o portiune lunga, flotanta, mobila, treminata cu un varf rotunjit. De pe aprtea s amedial porneste un repliu seros, numit mezoapendice care il cudeaza, motiv pt care apendicele pre zpe traiectul sau o curbura sau carlig. • Se protecteaza pe peretele antlat al abdomenului launirea 1/3 drepte cu cele 2/3 stangi ale liniei bispinale, aceasta corespunde bazei sale si poarta numele de punctul lui Lanz. • RAPORTURI: • In pozitie normala acetsa are raporturi indetice cu cecul iar in pozitie ectopica rap sunt modificate. • In pozitie descendenta iliaca, apendicele vermiform are raport cu: pereteel abdominal, post cu musciul iliac, lat cu cecul si medial cu ansele ileale sit candse gasste peste vasele ilaice. • In pozitie descendenta pelvina, arp sunt cu artera si n obturator (lat), cu lig larg si cu ovarul drept (inf) la sex feminin si cu promontoriul (medial). • In pozitie mediala ascendenta rap se stabilesc cu colonul ascendent, cu ansele iliace fata de care se plaseaza ant., uneori insa apendicele s einsinueaza psot de ultima ansa ileala si se indrepata oblic ascendent in radacina mezenterului pana la unghiul duodenojejunal. • In pozitie lat, apendinclee vermifor se plaseaza lat fata de cec si colonul ascendent in santul paracolic drept. • In pozitie retrocecala apendicele vermiform stabileste raporturi cu peretele post al cecului si al colonului ascendent, cu fata ant a m.psoas iliac, cu ureterul, cu ramurile plexului lombar si rinichiul drept. • II.COLONUL: • A) COLONUL ASCENDENT: • Este cuprins intre cec si flexura colica dreapta. • Scheletototpic se intinde de la creatsa iliaca drepata pana la linia orizontala trasata prin coasta aX drepata, are o lung de 8-15 cm se indrepta oblic caudocranial si antpost astfel ac cecul si aprtea inf a colonului ascendent se afla mai ant in contact cu peretele abdominal antlat pe cand extremiattea s asup este mai profunda din cazua prezentei ficatului. • Colunul ascendent etsye un segment fix, alipit de peiryoneul parietal post cu ajutorul mezocolonului ascendent, prin intermediul fasciei de acolare al lui Told dreapta. • Colonul ascendet prez 3 tenii orientate: ant(tenia libera), postlat (tenia omenatla), si postmedial (tenia mezocolica). • RAPORTURI: • Colonul ascenedent etse situat in reg lambara corespunzand flancului drept al peretelui abdominal antlat. • Ant, colonul ascendent are raport cu peeretele antlat, ami ales cand colonul etse destins de gaze, ant de ele s egasesc si unele anse intestinale. Marginea lat a omentului mare paote trimite o prelungire numita membrana lui Jackson acre-l mascheaza ca o perdea sau paote sa-l stranguleze partial. • Post, colonul ascendent are raport cu peretele abdominal post, unde se gaseste reg lombara, el se sprijina pe m iliac, creasta ilaica, marg lat a m patratul lombelor si jumattatea inf a fetei antlat a rinichiului drept. • Medial de colonul ascendent s egaseste m psoas, ureterul drept, vasele genitale iar in caviattea peritoneala ansele intestinului subtire. • Lat, se gaseste spatiul parrcolic drept si peretele abdominal antlat. B) FLEXURA COLICA DREAPTA • Unghiul colic drept sau hepatic se afla la continaurea colonului ascenedent cu cel transvers, este situata in spatiul cuprins intre fata viscerala a ficatului si rinichiul drept, la nivelul extremitatii ant a coastei a X a si a XI a drepte. • Se prezinat ca ca un unghi de 60-80 grade at cand colonul transvers este coborat. • Fleura colica dreapta este imobila fixata d euramtoarele formatiuni; lig colofrenic drept, lig hepatocolic si lig cistiocolic si cisticoduodenocolic. RAPORTURI: Flexura colica dreapta corespunde hipocondrului drept si are urmatoarele raporturi: Ant si sup se afla fata viscerala a ficatului pe acre determina amprenta colica, cat si omentul colic drept al lui Haller. Post se gaseste polul inf al rinichiului drept si flexura duodenala inf. Inf si medial se afla ansele intestinului asubtire. • C) COLONUL TRASNVERS • Se intinde intre colonul ascendent si cel descendent reprez portiunea mijlocie a colonului • Limitele sale sunt reprez de flexura colica drepata si cea stanga • Are un traiect oblic ascendent de la dreapta la stanga, pleaca de la coasta a X dreapta si ajunge la coasta a VIII stanga, lungimea medie de cca 50 cm iar calibrul sau este mai redus decat al colonului ascendent. • are forma unui tub cilindric neergulat, prevazut cu haustre colice. • Colonul transvers prez dpdv al mobilitatii 2 segmente: • Segmentul drept este scurt, relativ fix si cauza unui mezou redus in dimensiuni se intinde intre flexura colica dreapta pana la marginea mediala a portiunii descendente a duodenului si are urmatoarele raporturi: • Ant: cu ficatul si cu peertele abdominal antlat. • Post: cu rinichiul drept, duodenul si capul pancreasului. • Sup: se afla fata viscerala a ficatului de care este legat adesea prin lig hepatocolic sau lig hepatocisticoduodenocolic. • Inf: se gasesc ansele intestinului subtire. • Segmetul stang al colonului transvers este mai lung, mobil din cauza mezocolonului trasnvers care il ancoreaza la peretele abdominal post, este cuprins intre port descendenta a duodenului si flexura colica stanga. • Raporturi: • Ant: cu peertele abdominal antlat prin intermediul omentului mare. • Post: este unit prin mezocolonul transvers de epretele abdominal post nivel al care se afla port oriz si ascendenata a duodenului, fata ant a rinichiului stang si flexura duodenojejunala. • Sup: segementul stang are raporturi cu curbura mare a stomacului prin intermediul lig gastrocolic. • Inf: se gasesc ansele intestinului subtire mezenteric pe care se sprijina. • D) FLEXURA COLICA STANGA • Reprez continuarea colonului tarsnvers cu colonul descendent sub forma unui unghi mai ascutit decta cel hepatic, deoarece din cauza oblicitatii partea stanga mobila a colonului tarnsvers se alipetse la fata antmediala a colonului descendent in partea s asup. • Flexura colica stanga se gaseste sit profund in hipocondrul stang in imediata vecinatate a reg lomabre, mai indepartata de linia mediala decat flexura colica dreapta. • Scheletotopic, proiectia sa este mai inalta decat a flexurii colice drepte sit la niv costei a 8-a stangi. • Se prez sub forma unui unghi ascutit de 40-50 grade cu orientare antpost, poate imbraca aspectul de curbura falsa. • RAPORTURILE: • Ant: cu fata post a curburii mari a stomacului • Post: cu fata ant a rinichiului stang si cu sinusul renoparietal stang • Sup si lat: se afla fateta colica a splinei. • E) COLONUL DESCENDENT • Continua flexura colica stanga si se termina la creasta iliaca stanga. • Are o lungime de 14-16 cm si un calibru mai redus decat al colonului ascendent si tarnsvers. • Este situat in profunzime, are un traiect rectiliniu si vertical plasat in santul delimitata de rinchiul stang si de peretele abdominal antlat. • Este fixat la peretele abdominal post prin mezocolonul descendent cu ajutorului faciei lui Told stanga, peritoneul visceral acoperind fata sa ant si cele doua laterale. • RAPORTURI: • Ant: cu ansele intetsinului subtire si omentul mare • Post: se afla m diafragm, m transvers abdominal si port lat a m patratul • medial: rinichiul stang si arcul vascular al lui Treitz • Lat: spatiul paracolic stang si peretele abdominal antlat. • F) COLONUL SIGMOID SAU ILIOPELVIC • Este portiunea terminal a colonului cuprinsa intre cresta iliaca stanga pana la a treia vertebra sacrata, face continuarea colonului descendend fiind uramat de rect. • Prez 3 portiuni separate intre ele prin 2 unghiuri: • Prima portiune este fixa, are o directie oblica inf si la dreapta, se intinde de la creasta iliaca stanga la marginea mediala a m psoas stang, denumita colonul iliac. • Portiunea a doua este mobila, dispusa sub forma unei anse, mai scurta sau mai lunga, cu concavitatea sup sau inf, cunoscuta si sub numele de ansa sigmoida. • Portiuena a treia are mobilitatea redusa, o directie verticala sau oblica de la stanga la drepata, se termina la a treia vertebra sacrata, fiind denumita portiunea rectosigmodiana.