Analiza SWOT- analiza situationala pentru criza sanitara Nume si prenume _Romanescu Laura______________________

Specializarea AMG__________________

Anul/seria/grupa ___2/B/14____________________

Mediu intern – Mediul intern – reprezinta ambientul intern al unei organizatii (spital, clinica, universitate); ansamblul cadrului organizational,
structura functionala (sectii clinice pentru spital sau departamente, facultati, la nivel de universitate);resursele de care dispune o organizatie : resursele
umane, resursele materiale, resursele tehnologice, infrastructura; adresabilitatea care este reprezentata de cota de piata, in termini economici, ai acele
institutii si a domeniului (industriei) in care activeaza
Strengths_Puncte tari
Exemplu
Retea medicala la nivel national echilibrat distribuita, de la nivel de
oras, municipiu, judet, regiune
Regiunile de dezvoltare si organizare administrativ- teritoriala
(Nord-Est, Sud-Est, Nord-Vest, Vest, Centru, Sud-Vest, Sud
Bucuresti-Ilfov) beneficiaza de cel putin un centru universitar
medical, fiecare.
Structura pavilionara a spitalelor din Romania, s-a dovedit unul din
cele mai puternice atu-uri ale sistemului, permitind organizarea in
fiecare spital a circuitelor medicale specifice atit pentru pacienti cit
si pentru personalul medical.
Exemplu
Identificarea polilor de performanta si siguranta in aceasta criza
sanitara (vezi Institutl Matei Bals si Spitalele de Boli Infectioase)
care au dovedit o buna organizare in sistem piramidal al ingrijirilor,
asigurind o comunicare permanenta si un micromanagement
institutional, pentru toate spitalele cu incidenta in tratarea
pacientilor contaminate
Capacitatea de mobilizare a personalului medical si mai ales
capacitatea de adaptare a metodelor de analiza si tratament, in
situatii de criza.
Finantari guvernamentale si europene pentru cresterea capacitatii
infrastructurilor de ingrijire
Dotarea Romaniei cu unitati mobile spitalicesti, capacitate care pot
fi utilizate in orice situatie de criza si cu ajutorul carora sunt
protejate spitalele din structura sistemului public
Reactivarea si utilizarea strategica a Institutului Cantacuzino,
obiectiv strategic pentru Romania
Weaknesses_Puncte slabe
Exemplu
Personalul medical insuficient ca si grad de acoperire in unitatile
spitalicesti
Capacitate redusa in identificarea riscurilor clinice si prevenirea
difuzarii virale
Managementul riscurilor si capacitatea de adaptare rapida la noua
situatie
Echipamente din dotare vechi
Echipamentele de protective indisponibile pentru personalul medical
Necunoasterea procedurilor de acces specifice personalului medical
si pacientilor
Implementarea conceptului de preventie in educatia populatiei si
permanenta imprimare a reflexelor de respectare a principiilor de
preventie
Exemplu
Destructurarea resursei umane (echipele medicale) prin expunerea la
contaminare fara echipamnetele de protective, la nivel national
Capacitatea redusa a structurilor de management (minister, DSP,
spitale) pentru previzionarea unei situatii de criza si pregatirea in
prealabil a sistemului medical
Migrarea personalului medical
Insuficienta fondurilor financiare in perioada de debut a crizei
sanitare
Blocaje in fluxul de aprovizionare cu material sanitare, medicamente
si echipamente de protective
Derapaje de la preturile corecte ale materialelor sanitare, provocate
de cererea mare din piata de consum
Mediu extern – Mediul extern reprezinta aria de conectivitate a organizatiei cu structurile functionale ale societatii. Vectorii de influenta din mediul
extern sunt: vectorul de guvernanta, care reprezinta spectrul legislative care sta la baza functionarii oricarui sistem (de sanatate, de invatamint, justitie,
asistenta sociala, etc) si reflecta politicile si strategiile la nivel national; vectorul economic, reprezentat prin toate politice nationale de buget, care
asigura finantarea tutror sistemelor, asa cum se intimpla si cu sistemul de sanatate; vectorul social dominat de relationarea sociala a domeniilor, ca de
exemplu invatamintul cu sanatate, sau sanatate cu asistenta sociala, sau sanatatea cu industria IT. Aceasta relationare contribuie la cresterea fiecarei
industrii si isi aduc beneficii reciproce prin dezvoltare si crestere.

SPITALULUI CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ ,,SFÂNTUL SPIRIDON,, IAŞI.

a) Puncte forte: b) Puncte slabe:

- spital acreditat ANMCS
- prezenţa cadrelor didactice universitare UMF cu experienţă şi cu un înalt grad
de profesionalism;
- personal mediu sanitar înalt calificat, cu studii superioare;
- contacte personale cu lumea medicală mondială (congrese internationale,
conferinţe, lucru în echipă);
- adresabilitate crescută în regiunea N-E;
- abordarea unei patologii complexe pe care unitatile sanitare din regiunea N-E
nu au capacitatea de a le rezolva - tehnică, aparatură medicală şi platou imagistic
de performanţă şi înaltă performanţă CT, RMN, medicină nucleară)
- laboratoare interne moderne de analize în spital şi ambulator medicină nucleară
şi ambulator acreditate RENAR;
- resursă umană înalt calificată cu o etică profesională recunoscută, o
autodisciplină liber consimţită, rezistentă la stres;
- reuşite medicale de succes, centru de prelevare organe, transplant de ficat şi
cornee.
- activitate de cercetare cu largi posibilităţi de dezvoltare de noi specialităţi
(bancă de ţesuturi şi celule Stem);
- desfăşurarea de studii clinice cu impact ştiinţific, medical dar şi cu rezultate
financiare pentru spital.
-migraţia extrem de îngrijorătoare a personalului mediu sanitar şi a personalului
înalt calificat (medici);
- funcţionarea activităţii în UPU într-un mod care nemultumeste pacientul, cauza
nefiind profesionalismul personalului, ci modul total rupt de realitate al
reglementărilor în acest sector;
-motivarea salarială scăzută ce conduce la “vânarea personalului” de către
mediul privat mai atractiv financiar;
- îmbătrânirea personalului medical şi lipsă de motivare şi reţinere a tinerilor
medici şi asistenţi;
- activitate slab coordonată în zona medicinei de familie, fapt ce duce la
supraaglomerarea unităţii de primire urgenţe a spitalului, uneori nejustificat cu
internări evitabile.
- Finanţare injustă a actului medical de către CAS, după un algoritm arbitrar
neconform cu realitatea şi costurile reale ale actului medical.
- Sistemul pavilionar, care deşi prin construirea a două pasarele supraterane a
unit totuşi două mari pavilioane chirurgicale ATI, cardiologie, IGH cu UPU,
evită aproximativ 70% din transportul pacienţilor şi a medicilor de la o clinică la
alta prin curtea spitalului.
-O anume rezistenţă la reorganizarea structurii şi redistribuirea numarului de
paturi
- Percepţie bună şi imagine pozitivă a spitalului, în rândul opiniei publice.
c) Oportunităţi
- ofertarea de servicii medicale pentru pacienţii din întreaga ţară şi chiar din
străinătate (turism medical);
-posibilitatea cooptării de intervenţii în echipe mixte de specialişti în vederea
abordării unei cazuistici complexe şi de mare rafinament medical;
- amplasarea spitalului în zona centrală a municipiului care din perspectiva
urgenţelor, este o oportunitate;
- şansa colaborărilor naţionale şi internaţionale
-implementarea parteneriatului public privat în vederea dezvoltării actului
medical şi nu numai,constituie o oportunitate dar întârzierea apariţiei unui act
normativ clar în acest sens împiedica orice iniţiativă;
- atragerea de fonduri europene şi locale, pentru dezvoltarea infrastructurii, este
greu de pus în aplicare dintr-un motiv ce ţine de proprietate. Spitalul aparţine de
drept şi de fapt primăriei municipiului Iaşi, şi orice proiect de reabilitare,
modernizare trebuie facut prin intermediul proprietarului şi în al doilea rând
statutul de monument istoric îndepărtează interesul pentru astfel de contrucţii a
caror costuri de restaurare şi rigori din partea Administraţiei monumentelor
istorice, le fac neatractive pentru investitori.
-oportunitatea unei colaborări reale, clare eficiente benefice, cu obiective agreate
de ambele părţi între cele doua instituţii vecine; UMF Iaşi-Spitalul clinic
judeţean de urgenţă Sfântul Spiridon ;
- redimensionarea secţiilor clinice în funcţie de indicele şi rata de utilizare a
paturilor, fară însă a reduce numărul de paturi existent.
d) Ameninţări
- în ultimii ani fondurile alocate de către Ministerul Sănătăţii pentru tehnică şi
aparatură medicală au fost extrem de scăzute;
- un spital în directa coordonare a Ministerului Sănătăţii trebuie obligatoriu să se
bucure de minimul necesarului solicitat (angiograf pentru care exista atât locaţia
cât şi specialiştii necesari, mese de operaţie, lămpi scialitice, ventilatoare ATI şi
poate cea mai mare “ameninţare” este finalizarea şi recepţia la terminarea
lucrărilor, de peste 7 luni a celei mai moderne secţii de chirurgie plastică şi arsuri
din ţară, şi din lipsa dotării cu dipozitive, aparatură, tehnică medicală şi
instrumentar, riscă să nu fie dată în folosinţă, cu un impact uriaş asupra
pacienţilor cu această patologie.
- migraţia masivă a personalului medical mediu şi înalt calificat;
- reducerea ofertei de competenţe medicale pe piaţa muncii;
Apariţia spitalelor private şi a competiţiei nu ar trebui să fie o ameninţare dar din
perspectiva unui spaţiu hotelier modern si îmbietor, cu personal în mare parte din
sistemul public care îşi oferă serviciile şi în privat, la care se adaugă transferul în
mare parte catre spitalul Sf Spiridon a pacienţilor după ce devin critici, fireşte
dupa ce au plătit o sumă consistentă la spitalul privat, spital care la rândul său
este finanţat şi de la CAS