Telemedicină şi e-Sănătate

CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

INTRODUCEREA “SERVICIILOR PUBLICE DE E-HEALTH”

ÎN EUROPA ŞI ROMÂNIA. EVALUAREA EFICIENŢEI
SERVICIULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL PRACTICII
MEDICALE ŞI INCLUZIUNII PROFESIONALE.
ANALIZA SWOT

1
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• În ultimul timp asistăm la recunoaşterea necesităţii stabilirii

unei legături mai strânse între serviciile sociale şi cele de
sănătate, având scopul ca amândouă să se axeze pe
nevoile dominante şi să înţeleagă importanţa prevenirii.
• Trebuie să se (re)cunoască faptul că serviciile sociale şi de
sănătate nu sunt simple servicii de îngrijire a bolnavilor şi a
celor nevoiaşi, ci şi mijloace prin care pot fi atinse multe din
numeroasele obiective sociale: egalitatea şanselor,
securitatea financiară în perioada de boală, bătrâneţe,
educaţia copiilor etc. Ele îndeplinesc funcţia complexă de
stabilire a reţelelor de comunicaţie între indivizi şi diversele
servicii de care au nevoie aceştia la un moment dat.

2
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• Proiectarea si implementarea produsului final – de ex. serviciu

public de telemonitorizare a semnelor vitale - atrag, inevitabil, o
examinare atentă a factorilor de mediu extern, pe de o parte, ce
se pot concretiza în oportunităţi sau ameninţări, precum şi a
factorilor de ordin intern care pot susţine sau, dimpotrivă, se
constituie în bariere pentru continuarea demersului, pe de altă
parte.
• Un studiu al mediului extern permite evidenţierea unor aspecte
ce pot influenţa, în sens pozitiv, decizia de implementare a
proiectului-pilot, cu referire directă la:
• accentuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei, a cărui
tendinţă de prelungire în timp este evidentă: aproximativ 72%
dintre persoanele peste 70 ani trăiesc singure şi 90% dintre ele
doresc sa fie independente; un serviciu de telemonitorizare la
domiciliu a acestora se justifica pe deplin;

3
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• creşterea incidenţei bolilor cronice, precum şi a

numărului pacienţilor cu risc medical important
(statisticile realizate în domeniu arată că în SUA şi în
ţările membre ale U.E., peste 20% din cetăţeni suferă de
o boală cardiovasculară şi cca.45% dintre decese au
drept cauză aceste boli);
• necesitatea asigurării accesului la ingrijirea sănătăţii
persoanelor din locuri izolate sau defavorizate socio-
economic.
• Deloc de neglijat este progresul înregistrat în domeniul
tehnic si tehnologic, care permite deschiderea unor noi
orizonturi ale cunoaşterii, implicit în domeniul sănătăţii.

4
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• Dacă factorii anteriori reprezintă oportunităţile care

sprijină realizarea sistemului, în categoria ameninţărilor
posibile se înscriu:
• reticenţa şi neîncrederea în capacitatea sistemul
sanitar românesc de gestionare a diferitelor probleme
manifestate în acest domeniu;
• inerţia cu care sunt acceptate inovaţiile, în general, în
societatea noastră;
• schimbarea necesară de mentalitate în lumea
medicală: trecerea de la consultul eminamente “faţă-în-
faţă” la cel parţial de la distanţă;
• dificultăţi în recrutarea resurselor umane pe care
utilizarea sistemului o impune.
5
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Analiza referitoare la mediul intern:

• atuurile sistemului: experienţa echipei de proiectare şi
implemetare a serviciului; construirea şi consolidarea unor
relaţii de complementaritate între competenţe medicale şi
cele tehnice; abilităţi de inovare şi competenţe distinctive în
arii-cheie (electronică, tehnică de calcul, prelucrare de
semnale, prelucrare de imagini), proprii echipei implicate în
derularea proiectului; resursele solicitate de realizarea şi
implemetarea sistemului, sub aspectul dotării materiale,
comparativ cu avantajele degajate sunt relativ reduse);
• vulnerabilităţi: lipsa personalului calificat şi suficient motivat
pentru îndeplinirea sarcinilor aferente funcţionării unui
sistem de telemedicină (migraţia personalului din domeniul
medical, inclusiv mediu calificat, către ţări ale UE e o
realitate recunoscută), creşterea costurilor salariale, precum
si a celor pe care le implică pregătirea şi dezvoltarea
profesională.
6
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• Examinarea factorilor de mediu extern (ameninţări şi

oportunităţi) şi intern (forţe si vulnerabilităţi), cu impact
major asupra funcţionării serviciului de telemedicină,
va sta la baza selectării acelei strategii care va
exploata şi valorifica atuurile şi ocaziile şi va neutraliza
şi va evita slăbiciunile şi ameninţările.

• Criteriul de optim este compatibilizarea între nevoile

pacienţilor şi resursele de care sistemul de
telemedicină are nevoie pentru a furniza servicii
medicale calitativ superioare.

7
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

RESURSA UMANĂ

• Calitatea serviciilor sociale şi de sănătate depinde într-o

mare măsură de calificarea salariaţilor şi de condiţiile lor
de muncă.
• Locurile de muncă propuse angajaţilor din învăţământ,
cercetare şi medicina clinică în domeniul serviciilor de
sănătate trebuie să fie concepute în aşa manieră încât
să atragă un personal suficient format.
• Cursurile de pregătire axate pe domenii restrânse de
specializare sau pentru locuri de muncă semicalificate
nu furnizează o bază destul de largă pentru a acoperi
gama variată de servicii şi activităţi ce trebuie îndeplinite.

8
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• Degradarea progresivă a stării de sănătate a populaţiei

impune revizuirea modului de abordare a ocrotirii
sănătăţii, prin identificarea nevoilor reale de servicii
medicale şi elaborarea unor programe de acţiune pe
termen mediu si lung, bazate pe resursele disponibile.
• CNAS, ca instituţie publică autonomă de interes naţional,
cu personalitate juridică, fără scop lucrativ, având ca
principal obiect de activitate asigurarea funcţionării
unitare şi coordonate a sistemului de asigurări sociale de
sănătate, are ca funcţii principale colectarea si
administrarea fondurilor, precum si cumpărarea
serviciilor medicale necesare asiguraţilor.
• În această ultimă calitate, CNAS s-ar putea constitui în
principalul finanţator al seviciului de telemonitorizare a
diferitelor categorii de pacienţi şi a persoanelor în vârstă.
9
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• Implemetarea serviciului public de telemonitorizare ar permite

acoperirea unor necesităţi ale pacientului care, în contextul relaţiilor
sanitare clasice actuale rămân la stadiul de deziderat, şi anume:
• nevoia de informare/educare asupra bolii personale sau a
apropiaţilor;
• nevoia de a păstra un contact facil cu lumea medicală pentru propriul
sentiment de securitate şi nevoia pacientului de a-şi depăşi atitudinile
inhibante ale abordării medicului;
• nevoia de a fi consiliat medical în probleme disfuncţionale minore;
• nevoia evaluării periodice a stării de sănătate specifică pacienţilor cu
boli cronice;
• necesitatea economiei de timp şi comoditatea lipsei de deplasare
oferite prin teleconsultul la domiciliu, în condiţiile unei calităţi
asemănătoare consultului oferit direct la cabinet;
• nevoia accesului la un consult medical de specialitate în afara orelor
de program ale majorităţii cabinetelor sau unităţilor sanitare, în
situaţia în care nu se impune o apelare de urgenţă a ambulanţei;
10
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• necesitatea de acoperire a unui consult de specialitate la domiciliu a

persoanelor nedeplasabile: de ex. având afecţiuni sistemice cu
imobilizare la domiciliu, a persoanelor vârstnice etc.;
• nevoia de a beneficia de un “second oppinion” în condiţiile în care
sunt lipsiţi de convingere/ nemulţumiţi de diagnosticul şi tratamentul
stabilit anterior de alt medic;
• nevoia de suport medical a cazurilor sociale aduse la cunoştinţă;
• nevoia de suport medical în situaţia deplasării temporare din
localitate (excursii în areale izolate, în străinătate);
străinătate
• nevoia de suport medical în cazul pacienţilor aflaţi permanent în
locuri izolate sau semi-izolate (de ex. teatre de război);
• nevoia şi dreptul pacientului de avea acces la propria arhivă de fişe
medicale, dar şi de transfer a acesteia;
• nevoia şi dreptul pacientului la mediere juridică.

11
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• Beneficiile implementării serviciului de telemonitorizare nu

vizează doar pacienţii-grupuri ţintă, ci şi corpul medical. Sunt
concretizate în:
• avantajele gestionării electronice a datelor;
• nevoia de conectare la un spaţiu informaţional medical;
• necesitatea accesului direct la datele paraclinice pentru suportul
diagnostic;
• necesitatea formării şi consolidării relaţiilor profesionale prin
avantajele tele-dezbaterii interclinice („second oppinion”);
• avantaje referitoare la suportului tehnic şi administrativ oferit de
echipa tehnică în gestionarea bazei de date, securitatea
transferului de date, implementarea şi perfecţionarea în timp a
sistemului.

12
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Cel mai important beneficiu degajat îl reprezintă însuşi

scopul pentru care a fost proiectat un sistem de
telemedicină:
• salvarea de vieţi umane ce se pot pierde în cazul unor
urgenţe medicale (infarct miocardic, accident vascular
cerebral, stop cardio-respirator, căzături etc.);
• creşterea calităţii vieţii persoanelor cu nevoi speciale / în
vârstă / singure;
• reducerea cheltuielilor de sănătate publică prin îngrijirea
(aproape permanentă) la domiciliu (mai ales a bolnavilor
cronici), simultan cu creşterea calităţii actului medical
prin colectarea datelor utile diagnosticării şi terapiei
specifice pacienţilor în cauză.
13
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Discovering and listing Strengths, Weaknesses, Opportunities,

Threats (SWOT)
• Strengths: attributes of the organisation that is helpful to
achieving the objective.
• Weaknesses: attributes of the organisation that are harmful to
achieving the objective.
• Opportunities: external conditions that are helpful to achieving the
objective.
• Threats: external conditions that are harmful to achieving the
objective.
1. How can we use each Strength?
2. How can we stop each Weakness?
3. How can we exploit each Opportunity?
4. How can we defend against each Threat?
But: SWOT can also be confused with possible strategies.
SWOT are descriptions of conditions, while possible strategies
define actions.

14
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• SWOT analysis is tight related to the management of change within

the organisation. For this, it is necessary to sort the relevant
issues into the six categories related to the programme
(business) - products, processes, customers, distribution,
finance, and administration - and examine the respective SWOT for
each category:
• 1. Product (what are we selling?) - SWOT
• 2. Process (how are we producing and selling it?) - SWOT
• 3. Customer (to whom are we selling it?) - SWOT
• 4. Distribution (how does it reach them?) - SWOT
• 5. Finance (what are the prices, costs and investments?) - SWOT
• 6. Administration (and how do we manage and develop all this?) -
SWOT

15
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• The Member States of the EU have taken steps to implement the

European Commission's Action Plan for a European e-Health Area
(Document COM 356/2004 of the E.C.) by including e-Health
initiatives in their national programmes.
• In the European eHealth context, there is an increasing emphasis
on the patient-centred approach. Within this emphasis, the patient
empowerment (PE) report(*) (the legal ability of patients) offers a view
to the development. The patient summary (PS) report offers one
example of application capable of offering a degree of patient
empowerment.
• A classification of strategies to improve PE has been created
within the European Union (EU) to improve Access, Competence
and Motivation (ACM) for PE.

(*)eHealth ERA - Towards the Establishment of a European

Research AREA (2007), Directorate Information Science and Media of
the E.C.

16
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

SWOT analysis applied to the e-Health ERA

(1) Answer these questions:
• What are the actions in order to maintain, build and leverage
STRENGTHS ?
• What are the actions for prioritising and optimizing OPPORTUNITIES ?
• What are the actions for remedying or leaving behind WEAKNESSES ?
• What are the actions for countering THREATS ?
(2) Other method uses a risk matrix for prioritizing the Weaknesses and
Threats. The results are placed in the risk matrix. The strongest
weaknesses and risks are taken as priorities, and an agreement is
reached on how, by whom and by when the particular risks should
be alleviated: Negative
consequences

Big

Average

Small

Weak Average Big Probability 17

 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

The SWOT analysis produced ten conclusions for strategic actions

towards the objective “eHealth strategies”. The "Ten Commandments“:
(A) Joint view of the European eHealth concepts
• 1) Member states should create joint minimum definitions of the
thematic areas and related concepts (e.g. Patient Empowerment [PE]
and Patient Summaries [PS])
(B) Joint view of the European eHealth Deployment
• 2) Member states should agree on jointly defined target activities
for cross-country deployment for different sectors using existing
experiences and use-cases, national objectives and studies on
stakeholder needs and requirements.
• 3) In deployment of the eHealth applications, member states
should encourage a shift in emphasis from techno-centric
development to construction of work, client and information processes
and organisation of services. Due to differences in the service
delivery systems and their regulation in different member states,
special attention should be paid in searching commonalities in the
work, information and client processes as well as organisation of
services for the basis of cross-country deployment.
18
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• 4) Member states should work jointly further with common technological issues that
have already been identified including security, management of registries and
repositories, mechanisms for feeding and accessing data and certification.
(C) Joint view of the European eHealth users and contexts of use
• 5) Member states should pay attention to equal access and e-Inclusion and create
mechanisms for stakeholder involvement issues in order to enhance added value of
solutions to key stakeholders and thereby wide adoption and acceptance of eHealth
solutions. A question about cross-boarder care quality and cost should also be solved.
• 6) Member states should continue to increase users access, competence and
motivation to deploy eSolutions (for PE and PS) as well as producers' competence to
develop acceptable solutions through education.
(D) Joint view of the European eHealth Management and research
• 7) Member states should develop National eHealth strategies and roadmaps further to
operationalise the objectives and activities, milestones and timelines for the collaboration
of countries that have similar targets and timelines.
• 8) Research should be supported to analyse the member state objectives, collect evidence
on the use cases, cross-boarder activities and users' needs and requirements to inform
decision making and management of joint eHealth activities.
• 9) Research should also be conducted on evidence of costs-benefits and impacts for
different stakeholders, policies and legislation.
• 10) Management of information on current situation, trends, objectives and progress
should be transparent. Common information space could be used as the basis for
benchmarking and of planning of collaboration.

19
 Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 11 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

TEMĂ PENTRU ACASĂ !!!

EFECTUAŢI O ANALIZĂ SWOT PENTRU

INTRODUCEREA SERVICIULUI DE
TELEMONITORIZARE A SEMNELOR VITALE A
PACIENŢILOR CRONICI

20