Proiect Complex Modelare Econometrica

PROIECT COMPLEX DE MODELARE ECONOMETRICA
FICTIUNE. INSTRUMENTE ALGEBRICE SI STATISTICE SIMPLE SI COMPUSE IN RELATIILE DECIZIONALE

PUTERNICE, SLABE, ASCUNSE, FALSE SI ILUZORII ILUSTRATE CA SUPORT PENTRU PROIECTUL CERUT
STUDENTILOR DIN ANUL 2, FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICA SI APLICATA DIN ACADEMIA DE
STUDII ECONOMICE BUCURESTI, PARTICIPANTI AI CURSULUI DE MODELE ECONOMETRICE.
MODELE ECONOMETRICE: Nimic nou!?

Doar bazele Statisticii si ale Econometriei!
O noua abordare, proprietatea profesorului
Dr. Niculae V. MIHAITA, Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica,
Departamenul de Statistica si Econometrie din Academia de Studii Economice Bucuresti
E-mail: Niculae.Mihaita@csie.ase.ro; niculae_mihaita@yahoo.com
Atentionare: Intimplarile prezentate mai jos nu au fost si nu vor fi niciodata adevarate. Orice asemanare
cu fapte reale este pur intimplatoare. In combinaiile de cooperare in realizarea unor proiecte legate de
utilitai, autorul considera ca minciuna si aranjamentele pot fi sesizate prin vibratia unor structuri de date.
Sau este sesizat tardiv doar impactul, efectul? In prima parte este reamintit un mecanism de penalizare si
recompense necesar in analiza preferinelor pentru obiective si proiecte publice. Se identifica scenarii,
strategii si tactici. Prin simple calcule de algebra si analiza matematica si/sau statistica informaionala se
realizeaza efectul vibraiei unor structure de date prin rezonana simpla sau efecte dihotomice.
CERINTE IN PROIECT
1. Aplicarea algoritmului Clarke si Gloves pentru trei mari investitori (identificai de studeni)
interesai pentru trei obiective (inte propuse de studenti) cu sume alese de student. Formulai
ipoteze statistice cu interpretare utilizind variabile de segmentare geo-demografice, socioeconomice, psihologice, legate de caracteristicile proiectului, activitailor, deprinderilor.
2. Micul investitor considera promisiunile de cistig de la punctual anterior drept reintoarcere a
sumei investite de 10 unitati monetare dai fiecarui investitor (firma cu aciuni) Comentarii.
3.Aplicatie: Chi square sau Hi patrat pentru independena si/sau omogenitatea datelor din tabelul
originar. Interpretari.
4. Calcul: Variaia datelor impusa de inte (coloane), test Fisher cu interpretare economica.
5. Calcul: Variaia datelor impusa de linii (rinduri, investitori), test Fisher.
6. Variaia datelor produsa simultan de investitori si inte. Interpretari. De ce valorile calculate la
cerinele 4 si 5 difera de cerina punctului 6? Cum interpretai sistematizarea datelor sub forma
unei proiectari experimentale tip Patrat Latin cu A-inv.straine, B inv romanesti, C mixte.
7. Se formuleaza o minciuna din partea unui sau mai muli investitori: se reiau calculele si se refac
interpretarile de la punctele 1-6!
8. Este bine sa mini? Efectul asupra micului investitor.
9. Plan experimental cu trei factori la doua niveluri: doi investitori, doua tine in 2 alternative,
conflict/inelegere.
10. Identificarea si comentarea unei relaii statistice si/sau economice pentru luarea deciziei
privind implicarea unui investitor sau a tuturor pentru o inta sau toate.
Bibliografie si materiale ajutatoare: yahoo groups, bazestatase2012.
Introducere/Preambul
Ministrul Marilor Lagune Astrale citeste cu interes papirusul stellar (Nota Bene, combinaie de
fragmente laser ce pot fi arhivate coninind conversatiile de o importanta de stat suprapuse dar
potenial vizibile ca un palimpsest prin puterea gindului subliminal) trimis de Premierul Constelaiei
Tinuturilor Inghetate pentru trimiterea unor fonduri tip subvenii nerambursabile proiectelor de
lagunizare stelara pentru turistii Constelaiei. Pasionat de hiperhystory cauta studii de caz ale planetei
Terra din secolele XX-XXI din Biblioteca Sublima. Uite, mormaie ministrul, gindul nerambursabil imi
sugereaza planul Marshal, dar si fonduri germane in infrastructura Greciei sau ale Uniunii Europene.
Emoionat domnul M, ministrul, greseste gindul scotocitor care odata trimis, Laguna Land, il
direcioneaza pe un plan experimental facut in Alba-Iulia, Bran, Sighisoara, si Snagov pentru patru
activitai festival, tirg, circ, turism, cu sponsori din industria turistica.
In urma cercetarilor, trei sponsori, oameni de afaceri doresc lansarea unui Dracula Land in trei
locaii posibile.
Ei isi exprima decizia privind investiiile pentru trei locaii. Pentru investiiile lor au nevoie si de
mici investitori. Cei implicai cauta sa negocieze sau chiar sa minta privind inteniile.
Micii investitori platesc mai mult pentru fiecare cent cistigat.
Marii investitori au jocuri ascunse. Este bine sa mini sau nu?
In proiect se aplica planuri experimentale: Patrat Latin, Experiment factorial, Identificarea
interaciunilor de ordin doi si trei cu entropii, energii informaionale si aplicaii decizionale cu
interpretari.
Domnul M trimite un gind operativ: sa vina un econometrician.
INCEPUTURI
Drept urmare a unei interpelari, Biblioteca sublima propune analizei Ministrului Marilor Lagune
Astrale un plan experimental dintr-o istorie apusa, tip PATRAT LATIN efectuat in Alba-Iulia, Bran,
Sighisoara, si Snagov pentru patru activitai festival, tirg, circ, turism, cu sponsori din industria turistica.
Este o dimineata excelenta, remarca Ministrul Marilor Lagune Astrale domnul M, sorbind o gura
dintr-un pahar de juice de grapefruit. Il apasa insa un gind: oare si-au facut bine temele Lagromanii,
conducatorii proiectelor lacustre ai celor trei departamente din subordine, domnii A B, si C unde domnul
A este responsabil cu Apa, B responsabil cu Energia si C raspunde de Constructii?
Daca Fondurile intrate in categoria subventiilor nerambursabile pentru trei proiecte aprobate
pot fi distribuite intre cele trei departamente. Aceasta nu este o problema, gindi ministrul privind
melancolic catre usa incaperii unde va avea loc discutia. Problema consta in prioritatea demararii acestora,
contributia ministerului pentru inceperea lucrarilor si calitatea factorului uman. Au fost atitea necazuri cu
aceste fonduri strins controlate de Constelatia Tinuturilor Inghetate.
Ministrul focuseaza din Biblioteca Sublima o cercetare de marketing facuta pe durata unei luni in
patru saptamini, patru localizari si patru activitati turistice si social-economice. Scopul declarat era
obtinerea de date privind atractivitatea locurilor cu activitati promovate. In studiul editat se specifica
rezultatele unor anchete si sondaje atit ca cumparatori cit si producatori, localnici si vizitatori, sumele
incasate pe categorii de activitati in perioada studiata timp de o luna.
Inainte de a incepe licitatiile Primria dorete s aprecize, cele mai bune locuri de amplasare a
panourilor publicitare ce vor anunta evenimentele successive ale perioadei din an cind este planificata
cercetarea de marketing. Dar Ministrul este nerabdator sa vada anumite rezultate. El priveste numerele
din tabele ca incasari pe perioada unei saptamini la un eveniment, intr-un spatiu geo-demografic
analizat.
Ministrul constata eficienta planului experimental. Teoretic sunt patru evenimente (tratamente,
activitati socio-culturale) in fiecare saptamina (rind) in cele patru zone (coloane). Aceasta nseamn c
pentru un table statistic cu trei intrari (rind, coloana, tratament) sunt necesare 64 de observatii:
4 rnduri 4 coloane 4 forme ale tratamentului = 4 la puterea a treia = 64 observaii.
Cercetarea de marketing a avut o procedura pe un plan experimental cunoscut drept PTRATUL LATIN.
O sinteza a imaginilor-text subliminale ii revine in memorie:
ROLUL PTRATULUI LATIN I GRECO-LATIN N ANALIZA DATELOR
Ptratul latin reprezint un plan experimental incomplet pentru analiza a trei factori prin
folosirea unui model trifactorial ANOVA, n cazul verificat al lipsei interaciunii ntre factori.
n acest fel se msoar efectele pe care le au diferitele niveluri ale anumitor variabile simultan,
n timp ce efectele altor variabile ar trebui meninute la un nivel constant, sau aa cum se ntmpl n
prelucrrile obinuite, ignorate i considerate fr o influen esenial asupra rezultatelor proiectrilor
experimentale.
Construcia ptratelor latine se bazeaz pe teoria corpurilor Galois iar denumirea lor
provine de la folosirea literelor din alfabetul latin pentru desemnarea nivelelor factorului al treilea
(tratamentul).
Organizarea experimentului dup aceast metod presupune mprirea n n tratamente, n
rnduri i n coloane astfel nct fiecare tratament s apar o singur dat n fiecare rnd sau coloan
corespunztoare nivelurilor celor dou variabile independente respectiv din rnd i coloan.
Tratamentele vor fi distribuite n mod aleator n celulele tabelului dar niciodat pe linie ori coloan nu
vom avea aceeai liter. In exemplul de mai jos, ele sunt literele mari iar r este rindul pe care se afla.
Aceste 64 de observaii se reduc la 16 deoarece avem 4 forme ale tratamentului (A, B, C, D) iar
tratamentul este unul singur! Rezult c vom avea: 16 date observate n tabel = 4 la puterea a doua =
16 uniti de test.
Prin intermediul acestui tip de proiectare pot fi controlate simultan dou sau mai multe
variabile independente care pot afecta concret rspunsul unitilor experimentale. Acest control
simultan permite nlturarea efectelor variabilelor respective asupra erorii experimentale.
Calculele analizei dispersionale mpart dispersia total n efectele distincte ale
tratamentului, coloanei, rndului i eroarea experimental. Pentru a rezolva aceast problem trebuie s
se apeleze la proceduri manageriale de organizare i control precum i la proceduri de experimente
statistice pentru implementarea programului de lucru i obinerea datelor la faa locului i nu n ultimul
rnd, tratarea datelor pentru obinerea de informaii i cunotine.
Rolul ptratelor latine n studiile de pia este faptul c prin organizarea experimentului se
reduc cheltuielile materiale i umane (datorit tratamentului) iar controlul simultan permite nlturarea
efectelor variabilelor de segmentare alese asupra erorii experimentale.
Definim problema drept nevoia de a msura ori evalua i ierarhiza locurile de interes unde merit
s fie anuntate evenimentele. Aceasta nseamn intervievarea persoanelor, urmarirea diferentiata a
incasarilor i sistematizarea informaiilor rezultate din datele culese la faa locului.
Ipotezele de lucru sunt: (1) rezultatele msurtorilor difer saptaminal
(2) rezultatele msurtorilor n locuri diferite variaz n sptmnile unei Luni
(3) iar prima sptmn a lunii difer, (vezi traffic, incasari) de alt sptmn sau celelalte ale lunii;
(4) conceptul de medie ascunde diferenele i nu corespunde realitii spre exemplu
gospodin medie, salariu mediu, cultur medie, etc.
Modelul matematic este urmtorul:
Xijk = + i + j + k + ijk , unde i = j = k = n

n care fiecare dat observat Xijk este egal cu o medie a populaiei care sufer abaterea liniei i,
abaterea coloanei j , abaterea datorat tratamentului k i a unei erori experimentale ijk.
Ipotezele statistice Ho si H1 pentru ptratul latin 4*4*4 sunt:
Ho pentru rind: ()i, i = 0, abaterea fata de media este nul, variabila din rind nu influenteaza
variabilitatea datelor din structura rindului.
H1 pentru rind: ()i, i 0, abaterea fata de media exist, variabila din rind influenteaza
Ho pentru coloan: ()j, j = 0, abaterea fata de media este nul, variabila din oloana tabelului
nu influenteaza variabilitatea datelor din structura coloanei.
H1 pentru coloan: ()j, j 0, abaterea fata de media exist, variabila din coloana tabelului
influenteaza variabilitatea datelor din structura coloanei.
Ho pentru rind: ()k, k = 0, abaterea fata de media este nul, variabila din rind nu influenteaza
H1 pentru rind: ()k, k 0, abaterea fata de media exist, variabila tratament influenteaza
variabilitatea datelor din structura tabelului.
Latin
Square
Time
week.1
week.2
week.3
Week.4
Total
Alba
Iulia
c1
85
73
75
82
315
Snagov Sighisoara
c2
c3
79
76
81
84
78
92
70
79
308
331
Bran
C4
78
75
83
90
326
Schema
experimentala
c1
c2
B tirg
A
D turnir
B
C circ
D
A festiv
C
c3
C
A
B
D
C4
D
C
A
B
Se explicitez seturile de ipoteze statistice pentru situaia descris la nceputul acestui subpunct pentru
tabelul de mai sus cu incasarile unitatilor valorice si se verifica daca cele doua variabile independente,
rindul/saptamina si coloana/pozitia geodemografica nu sunt associate din perspectiva incasarilor.
Alba
Iulia
Inv/Tinte
c1
week.1
78.3
week.2
77.0
week.3
80.7
Week.4
79.0
Cf.(2.2) T.1=315
ij
Snagov Sighisoara
c2
c3
76.5
82.2
75.3
80.9
78.9
84.8
77.2
83.0
T.2=308
T.3=331
Bran
Conform
81.0
79.7
83.5
81.8
T.4=326
Chi square df
degree freedom
Cf.(2.1)
1
T1. =318
2
T2. =313
3
T3. =328
4
T4. =321
5
Cf.(2.3)
6
Pentru risc
de 5%
3,84
5,99
7,81
9,49
11,07
12,59
Risc de
10%
2,70
4,61
6,25
7,78
9,24
10,64
In tabelul de mai sus sunt trecute valorile teoretice ale testului patrat pentru 5% incredere in
rezultat, asa incit se accepta o estimare gresita din douazeci de incercari (5/100 = 1/ 20) si pentru 10%,
valori mai relaxate, o data din zece.
Pentru tabele tip 4x4 valoarea testului patrat pentru 5% este de 16,9.
Urmarind aplicarea algoritmului de calcul sau utilizind programele din EXCEL obtinem pentru
patrat calculat valoarea 12.7. Asadar, rezultatul din calcul este mai mic decit cel admis pentru 5% risc si
nu avem o asociere. In orice saptamina, indiferent de tratament, sumele incasate sunt apropiate mediei,
din punct de vedere statistic.
Interpretation = IF(16.9> ^2,"no relationship",IF(C>0.7,"very
strong",IF(C>0.495,"powerful",IF(C >0.26,"moderate",
IF(C >0.12,"weak influence","not at all")))))
Asadar sumele incasate in fiecare saptamina nu difera semnificativ indiferent de localizarea
geodemografica sau tratamentele culturale ale primariilor; nu difera pe localitate semnificativ indiferent
de festivitate; nu se asociaza incasarile saptaminale cu localitatile. Este o cerinta verificata pentru
proiectarile experimentale tip PATRAT LATIN pentru cele doua variabile independente (caracteristici
exogene, extrinseci, cauzale, stimuli).
Pentru interpretarea rezultatelor introducerii in schema experimentala a variabilei tratament,
manipulate (dependenta de observator, endogena, intrinseca, efect, rezultat) avem urmatoarele calcule
de executat:
- Identificarea factorului de influenta; daca este considerate variabila din coloane,
Se calculeaz numrul de grade de libertate df1 pentru fiecare factor de influen i

numrul de grade de libertate df2 pentru ntregul tabel.
df1 = r - 1 = c - 1 = k - 1 = n - 1 = 4 - 1 = 3
df2 = (n2 - 1) - (r - 1) - (c - 1 ) - (k - 1)
= n2 - 3n + 2 = (n - 1)(n - 2) = 6
pentru = 0,05 avem
Ft(3,6) = 4,76
10
11
n H40 funcia este: =IF(G40<G42, NU, DA). n H41 funcia este: =IF(G41<G42, NU, DA)
Interpretarea este: variabilitatea datelor este mare in cazul tratamentelor; circ si turnir cu incasari mai
mici decit celelalte doua activitati, targ si festival. Cele doua variabile independente si tratamentul
actioneaza simultan asupra DATELOR si in acest caz locul desfasurarii (identificat in coloana tabelului)
atentioneaza variabilitatea confirmata statistic de testul F = 7.76
12
n anex vom prezenta cteva studii de caz pentru aplicarea metodelor cantitative n Marketing.
Menionm c nu sunt cercetri contractate iar exemplele sunt fcute pentru a fi criticate (studiile de caz
nu au soluii unice). Datele culese pe baz de chestionare (la fel, criticabile), au fost sistematizate doar n
scopul aplicrii metodelor cantitative i interpretrii ct mai realiste. Ele nu sunt conforme cu realitatea
economic, mereu n schimbare, dar incit la cercetri aprofundate al cror rezultat poate fi o decizie
neleapt sau un portofoliu de decizii pentru cazuri de avarie.
Corectie 102400
SPR =
29.5
MPR =
9.80
Frind =
2.81
SPC =
81.5
MPC =
27.17
F col =
7.76
SPTr =
392
MPTr =
130.67
F trat =
37.33
SPT =
524
SPE = SPT - SPC -SPR SPTr
MPE =
3.5
21
Fisher(5%, df1=3,df2=6) =
4,76
SPE =
Isi aminteste Ministrul de cerinta exprimata de trei investitori care au cerut studiul pentru a avea
idei de noi afaceri in zonele selectate. Ei au rearanjat datele in urmatorul tabel avind in rind activitatile,
pe coloana locul geodemografic studiat si drept tratament, saptamina in care se desfasoara activitatile.
Au calculat apoi valorile asteptate in conformitate cu testul Hi patrat si cele ce depasesc valorile
reale sunt colorate in rosu, asadar sa incasat mai putin fata de valoarea asteptata ij.
-
Se ajunge la concluzia ca in Alba Iulia au fost incasari mai mari decit cele asteptate la activitati
tip festival si circ. In Bran au fost incasari mai mari decit cele asteptate la activitati tip festival
si turnir cavaleresc. In Sighisoara si Snagov depasirea asteptarilor este doar la targ.
Rosul estimat al asteptarilor depaseste numarul negru, realizat;
ij Chi square
Alba
SighiIulia
Bran
expected
(Ti.*T.j)/T..
soara
Snagov
Inv/Tinte
c1
c2
c3
c4
c1
c2
c3
c4
A festival
82
79
84
83
80.7
78.9
84.8
83.5
B targ
85
81
92
90
85.6
83.7
90.0
88.6
C circ
75
70
76
75
72.8
71.2
76.5
75.4
D turnir
73
78
79
78
75.8
74.1
79.6
78.4
Total
315
308
331
326
315
308
331
326
comparability
0.03
Conform (2.6)
C = sqrt(Chisquarecomp/(T..+ Chisquarecomp)
EXCEL choice:
CHITEST
1
CHIINV
34.77
Cramer V
= sqrt(Chisquare/(T..*(r-1,c-1)))
0.163 very strong
Ultimele calcule de mai sus ilustreaza valoare Hi patrat calculat, de 34.8 reprezentind o asociere puternica
intre activitati si locul de desfasurare.
Activitatile comune si cultura locala au condus la dorinta de a investi in parcuri de distractie tip
Disneyland cu un alt specific cunoscut universal drept Dracula Land. Repetitia gindului operativ obliga
Biblioteca Sublima sa continue mesajele subliminale datorate gindului codat. Ii reaminteste Ministrului de
un curs de microeconomie unde intr-un capitol se analizau externalitatile si interventia guvernamentala.
13
Ah, bombane Ministrul, ce speta era? Intirzierea in reactia Bibliotecii Sublime se datoreaza gindului
imperativ: oare si-au realizat corect TEMELE Lagromanii, conducatorii proiectelor lacustre celor trei
departamente din subordine, domnii A B, si C unde domnul A este responsabil cu Apa, B responsabil cu
Energia si C raspunde de Constructii?
Fondurile Constelatiei Tinuturilor Inghetate pentru cele trei proiecte aprobate pot fi distribuite
intre cele trei departamente. Nu aceasta este problema, gindi ministrul privind melancolic catre usa
incaperii unde va avea loc discutia. Rezolvarea problemei comporta prioritatea demararii acestora,
contributia ministerului pentru inceperea lucrarilor si calitatea factorului uman. Au mai fost necazuri cu
aceste fonduri strins controlate de CTI.
Biblioteca Sublima Ii reaminteste Ministrului de un cursul de microeconomie unde intr-un capitol
se analizau externalitatile si interventia guvernamentala. Ah, bombane Ministrul, un gind rapid catre
public policy si public sector?
Rasuceste fotoliul in spatiul mai mare al unui ecran proiectat de Biblioteca Sublima pentru
comoditatea si acuratetea unor cereri dar si a vizionarii simultane din partea mai multor participanti.
Apare imaginea unui dictionar de afaceri care se rasfoieste; aha, mormaie el, uite definitiile:
public policy Declared State objectives relating to the health, morals, and well being of the citizenry. In the
interest of public policy, legislatures and courts seek to nullify any action, contract, or trust that goes
counter to these objectives even if there is no statute that expressly declares it void. public sector The part
of national economy providing basic goods or services that are either not, or cannot be, provided by the
private sector. It consists of national and local governments, their agencies, and their chartered bodies.
The public sector is one of the largest sectors of any economy; in the US, for example, it accounts for about
20 percent of the entire economy. Usage Example Ford School of Public Policy at the University of
Michigan. aggregate demand Total level of demand for desired goods and services (at any time by all
groups within a national economy) that makes up the gross domestic product (GDP). Aggregate demand
is the sum of consumption expenditure, investment expenditure, government expenditure, and net
exports. Read more: http://www.businessdictionary.com/definition/public-sector.html#ixzz3RqCSIjrq
Se ridica din fotoliu, revine la gindul codat Dracula Land dar atinge virtual local governments din
ecranul proiectat de Biblioteca Sublima care rasfoieste vizibil o bibliografie. Stop sopteste domnul M:
Maddala, G.S, Miller, anul 1989 iar titlul este Microeconomics: theory and applications, ISBN 0-07-0394156. Uite semnul pus de mine: Chapter 19, Externalities and Government Intervention, page 549. Ia uite, si
un algoritm care l-am gasit interesant sub forma unui intrebari E bine sa minti sau nu?. Sunt sume
importante, le voi denumi unitati monetare (u.m.) pentru trei proiecte iar propunerile pentru constructia
prioritara este diferentiata pe fiecare investitor.
Cerinta1. Aplicarea algoritmului Clarke si Gloves pentru trei mari investitori (identificati de studenti)
interesati pentru trei obiective (tinte propuse de studenti) cu sume alese de student. Formulati
ipoteze statistice cu interpretare utilizind variabile de segmentare geo-demografice, socioeconomice, psihologice, legate de caracteristicile proiectului, activitatilor, deprinderilor.
Biblioteca Sublima ii reaminteste Ministrului de o imagine subliminala drept semn la o lucrare

consultata in acelasi domeniu. Semnul pus este de fapt o sinteza informationala sub forma: Mihaita N.,
Simple Quantitative Tools, prezentare la The 14th World Multiconference on Systemics, Cybernetics
14
and Informatics June 29th to July 2nd 2010 in Orlando, Florida USA, vezi volum II al conferintei, ISBN13:
978-1-934272-99-2 si adaugat, DOI: 10.13140/2.1.2582.2404 dar si un URL,
http://www.iiisci.org/journal/CV$/sci/pdfs/QN095PM.pdf. Pentru a ilustra mai bine participantilor si
studentilor variantele posibile ale cazului din capitolul studiat profesorul a considerat ca ele pot fi
supuse unor prelucrari unde actori economici isi exprimau dorinta de a investi in parcuri de
amuzament tip Dracula Land in Bran, Sighisoara si Snagov.
Intra, spune domnul M sesizind o prezenta in apropirea incaperii, cu intentia de a intra. In usa
apare domnul N, secretarul dar si econometricianul chemat prin gindul operativ. Ministrul stie ca se poate
baza pe el pentru verificarea unor date care cer prelucrari statistice si matematice.
Sa aveti o zi excelenta, spune domnul N, vad ca faceti calcule.
Tu esti nou angajat si nu stii ca situatia de luni, si intilnirea planificata cu departamentele imi
aminteste de o intimplare asemanatoare de acum citiva ani. Ia loc, te rog deoarece am nevoie
de tine pentru executarea si interpretarea unor calcule.
Domnul M ii expune situatia analizata inainte de sosirea acestuia, referitor la Patratul Latin ca plan
experimental efectuat inaintea Proiectului DRACULA LAND, cu alternativele de construire a acestui Parc
de distrctii in Cetatea Bran, Sighisoara sau Snagov, locurile unde a locuit sau a fost ingropat Vlad Tepes.
-
Stiu, cum sa nu! Spune grabit domnul N. Vlad Tepes, denumit si Vlad Draculea, domnitor al
Tarii Romnesti in anii 1448, 1456-1462 si 1476.
Aha, te uiti in Biblioteca Sublima pe Google, constata M.
Ct de sngeros a fost de fapt Vlad epe? (Adevarul din 28 februarie 2015)
Asa este, vedeti ecranul?

DA, este
o
o
o
o
Nscut:
Decedat:
Soii:
Prini:
1431, Sighisoara
1476, Bucureti
Ilona Szilgyi (cs. ?1476),
Vlad Dracul, Cneajna of
Moldavia
o
Frai/surori: Radu cel
Vlad Clugrul, Mircea al II-
Frumos,
lea
o Copii:
Mihnea cel Ru, Vlad IV
Dracula
`
Bravo! Si acum fii atent! Povestea aceasta, sa intimplat in realitate, intr-o istorie socotita ca
necesara pentru punerea Romaniei in valoare si la un moment dat, un prim ministru a incercat lansarea
la Castelul Bran in turismul universal bazindu-se pe notorietatea creata de legenda.
Hai sa analizam si sa simulam , propune el, cu departamentele mele drept investitori iar
proiectele propuse sa fie Dracula Land in Bran (P1), Sighisoara (P2) si Snagov (P3). Daca este prioritar
proiectul P1, departamentul Water (W) contribuie cu 50 unitati monetare (u.m.) altfel pentru P2 si P3,
cite 20 respectiv 10 u.m. Se observa ca departamentul Energy (E) prefera P2 iar departamentul
Construct ( C) proiectul P3, a doua prioritate fiind P1.
15
Am inteles, devine nerabdator domnul N, vom prelua acest exemplu si comentam Proiectul
DRACULA LAND cu posibilitati de amplasare in Cetatea Bran, Sighisoara sau Snagov dar vom
avea grija sa extrapolam actiunile pentru LAGUNA CELESTA.
Asa este! Si in materialul pe care ti l-am aratat, autorul tinea seama de trei mari investitori
A, B, C care isi exprimau preferintele. Se aprecia apoi si contributia unor mici investitori cu o
informatie completa. Ce era realmente incitant era efectul minciunilor Marilor investitori
asupra acestor mici investitori in ipoteza ca ei retrag sau ascund o parte din bani.
Doriti ca datele din aceasta speta sa fie utilizate atit ca prelucrari dar si adaugarea de noi
informatii pentru audienta prin simulare determinista, schimbind temporar cite ceva. Ca si
in original, a-ti decis ca proiectul cel mai atractiv, care cumuleaza mai multe preferinte sa fie
cel pentru care sumele pot fi depuse in banca pentru ca acesta sa inceapa prioritar. Acesta a
fost proiectul P1 care insuma 100 u.m.
Asa este; si acum uite ce se intimpla cu sumele ramase in cazul refuzului de a mai participa.
TABEL 1 Contributiile initiale si sumele ramase dupa retragerea investitorilor.

Dracula
Land
Big
investor
Bran
Water
Energy
Construct
Chosen
50
10
40
Initial discussion
Sighisoara
Snagov
20
60
10
100
10
20
55
90
without W
without E
without C
Dracula
Land
Bran
Sighisoara
Snagov
E+C
W+C
W+E
50
90
60
70
30
80
75
65
30
85
Dar nu ati urmat aceeasi schema, vine replica de la domnul N.

Nu, am dat TEMA si expus speta Lagromanilor din departamentele Apa, Energie si Constructii
si am alocat cite o zona pentru fiecare varianta de proiect dar, pentru a nu crea animozitati
legate de faptul ca Dracula Land nu sa realizat niciodata, vom crea o simulare cu PROIECTUL
LAGUNA CELESTA. Le-am aratat tabelul de mai sus inlocuind P1-Bran cu AstralA, P2-Sighisoara
cu AstralB si P3-Snagov cu AstralC, prescurtat AstrA, AstrB, AstrC.
Uite cum fiecare dintre consilieri prefera un alt loc pentru Proiect, pentru fiecare dintre
alternative. Drept sa iti spun, tocmai eram cu gindul la modul in care fiecare department dorea
sa contribuie la o parte din efortul financiar in speranta unor cooperari remarcabile. Dar au
inceput cu diverse tatonari. Am spus ca localizarea proiectului LAGUNA CELESTA va fi acolo
unde vor contribui cu cei mai multi bani. Au intrebat ce se intimpla daca renunta si scot partea
departamentului lor din banca.
Si avea-ti un raspuns, o metoda la o astfel de schema? Intreaba domnul N.
Da, imi place sa-l numesc mecanismul penalizarii si recompensarii compatibile. Practic, a
aparut in jurul anului 1971, realizat de doi americani Clarke si Gloves iar mai tirziu a fost
completat de Tideman si Tullock. Ce parare ai, daca ma ajuti suficient cu tehnica in calcule
statistice si matematice, spune domnul M privind la ecranul laptop-ului, poate mai adaugam
o directie si o numim M-N, ha, ha!
Domnul N suride la gluma sefului si devine curios.
Si ce le-ati spus, va rog?
16
Daca, dupa depunerea banilor in banca scot partea lor si suma ramasa nu acopera necesarul
urmatorului proiect, sunt penalizati cu diferenta necesara realizarii urmatorului proiect. Uite,
valorile insumate ale proiectului P1 ii ofera sa zicem pAstralind ordinea Cetatii AstralA.
Ministrul ii arata rezultatele calculelor in cazul retragerii unui partener si insumarea preferintelor
celorlalti.
A urmat intrebarea: si daca ma retrag si imi scot banii din banca? Pe fiecare linie din
tabelul/matrice de mai jos sunt sumele ramase in banca in urma retragerilor pe rind ale lui A, B si C iar in
rosu preferinte in acest caz fara cei care se retrag. Acestea sunt:
TABEL 1- continuare. Penalizare si recompenserea proprie dupa retragere
Dracula
Land
Bran
Sighisoara
Snagov
penalty
E+C
50
70
75
= 25
W+C
90
30
65
W+E
60
80
30
= 20
savings
40
30
Gains
= 15
Water
Energy
= 10
Construction
Uite aici, spune el,: Preferata, P1 LAGUNA CELESTA AstralA are in banca 100 u.m.; daca A isi
retrage banii, P1 nu mai este atractiv deoarece B si C contribuie la acesta doar cu 50 u.m., in
schimb la P2, cei doi contribuie cu 70 de unitati monetare iar la P3 cu 75 u.m. Asadar P3
trebuie realizat.
- Da, sare in sus domnul N, dar au in banca doar 50 de u.m. Ce vor face?
- Il penalizeaza pe A, raspunde domnul M, cu argumentul: am strins pentru proiectul tau 50
u.m. si acum pentru proiectul P3 avem nevoie de 75 u.m. asa ca te penalizam cu diferenta,
75-50 egal 25 u.m.
- Si cum reactioneaza A? Ce recompense compatibila ar putea exista?
- Pentru proiectul P3 consilierul A evaluase la 10 u.m. contributia departamentului. Prin
evidentierea preferintelor A demonstrase ca P1 trebuie ales. Daca insa ar fi fost ales P3 atunci
in loc de 50 u.m. pentru P1ar fi pus in banca doar 10 conform promisiunilor. Acum are
diferenta, 50 u.m. 10 u.m. = 40 u.m. Daca scade penalizarea de 25 u.m., ramine cu 40 u.m.
25 u.m. = 15 u.m.
- Am inteles mecanismul dar vad ca in cazul retragerii consilierului B suma ramasa in banca este
cea mai mare deoarece 100 u.m. fara 10 promise fac 90 u.m. in timp ce contributia A plus C
pentru proiectul P2 este minora, 30 u.m. (20 de la A plus 10 de la C) iar pentru P3 doar 65 u.m.
ce provin de la 55 u.m. fiind proiectul preferat de C si inca 10 u.m. promise de A.
- Nici o problema, afirma domnul M, penalizarea consta in excluderea din parteneriatul cu
avantajele create de LAGUNA CELESTA la AstralB.
Domnul N se agita si intra nerabdator in joc.
-
Va rog, lasati-ma pe mine acum! Interpretez in aceeasi dualitate. Daca se retrag banii pentru
P1 datorita consilierului C vor ramine doar 60 de um din diferenta 100 um minus 40 um.
Celelalte preferinte insumeaza 80 um P2 AstralB si respectiv 30 um, P3 AstralC, asadar cistiga
in preferinte AstralB. Dar in banca sunt doar 60 um cind este nevoie de 80 um. Penalizare
diferenta, 80 minus 60 egal 20 um. C ar fi dat 10 um pentru P2. A scos din banca 40 prin
17
renuntare la P1 si are 30 um. Daca plateste penalizarea ramine cu 10 um din diferenta 4o um

minus 30 um. Interesant, spune domnul N.
Ce este mai interesant este ca preferintele initiale ale consilierului C erau P3, AstralC, urmata
de P1, zona AstralA. Culmea, in cazul retragerii lui incepe proiectul P2, AstralB.
Ai deptate domnule N. De retinut, spune Domnul M: Preferinta cea mai atractiva identificata
prin sumele potential atrase este AstralA (P1). Departamentul A avea drept preferinta
AstralA (P1); daca se retrage urmeaza AstralC (P3), cu un cistig de 15. Departamentul B avea
drept preferinta AstralB (P2) si daca se retrage nu plateste penalizare deoarece ramine de
realizat tot AstralA (P1). Departamentul C are doua preferinte apropiate, intai AstralC (P3)
si apoi AstralA (P1). Daca se retrage, prioritar ramine proiectul AstralB (P2) si un cistig de 10
um.
Se pare ca domnul N are mai multe intrebari.

Am inteles, spune el, dar fondurile sunt atrase iar conditia este ca lucrarile sa fie demarate.
Ce rol aveti dumneavoAstrala in afara stimularii concurentei si creativitatii intre
departamente?
- Aici am nevoie de tine! Deschide o foaie EXCEL, te rog. Datele de mai jos reprezinta
contributiile potentiale la fiecare proiect ale departamentelor iar in ultima coloana contributia
ministerului pentru inceperea lucrarilor, indiferent de proiect. Practic sste un sistem de
ecuatii. Ma intereseaza cit ma costa fiecare u.m. ori altfel spus, portofoliile P1, P2 si P3.
- Nici o problema, dar ce anume va facut suspicios, intreaba domnul N.
Domnul M isi freaca miinile.
-
Iti spun imediat ce bem o cafea. Sa chem secretara si pina vine, am si o alta idee pe care vreau
sa o verificam impreuna. Uite cum devine cazul in speta: deoarece P1 era preferat de
Departamentele A si C si daca se retrag ramin cu o gramada de bani. In cazul dept.A, bani plus
preferinta lui C, P3. Daca se retrage B, nu este penalizat si se realizeaza tot P1, Cetatea Bran
pe care o prefera si avea cistig de cauza dept.A deoarece si dept.C il sustinea, ca a doua
preferinta. Pe de alta parte suspiciunea apare de la faptul ca sumele propuse de catre dept. A
sunt cele mai mici, 80 fata de 90 si 105 oferite de celelalte departamente.
- Am inteles, spune curios domnul N. Si care este idea noua?
- O idee excelenta pentru o simulare. Dar daca un tronson al proiectului LAGUNA CELESTA este
respins de Constelatia Tinuturilor Inghetate?
Vom proceda urmind acelasi mecanism dar luind in considerare transpusa algebrica a
preferintelor.
- Excelent! Sunt incintat ca am vrut sa analizam impreuna. Deci, avem datele:
Domnul N analizeaza tabelul :
TABEL 2. Sume propuse din evaluare si ramase investitorilor dupa o respingere alternative.
Tinta
Inv A
Inv B
Inv C
Proiect
Inv A
Inv B
Inv C
AstrA P1 50 u.m.
10 u.m.
40 u.m.
Respins
30 u.m.
80 u.m.
65 u.m.
AstrB P2 20 u.m.
60 u.m.
10 u.m.
Respins
60 u.m.
30 u.m.
95 u.m.
AstrC P3 10 u.m.
20 u.m.
55 u.m.
Respins
70 u.m
70 u.m.
50 u.m.
Max inv. 80 u.m.
90 u.m.
105 u.m. Max inv Inv A&C Inv B&A Inv C&A
-
Cel mai interesant si interesat, spune el, este investitorul C cu suma cea mai mare; ar trebui sa fie lasat
sa aleaga el proiectul prioritar (potential P3)
18
De accrd ,fara P1 proiect preferat si argumentat de Inv.A dar acum respins, se impune
preferinta investitorului B pentru proiectul P2; el a propus proiectul si contributia
departamentului este de 60 um. Valoarea proiectului din fonduri europene este de 90 um
diferenta fiind destinata dept.A cu 20 um si dept.C cu 10 um;
- daca nu este aprobat P2, se dezvolta preferintele investitorului C in ordinea P3 si apoi P1
- acum apare DILEMA! Fara P3 investitiile potentiale ale investitorilor A si C sunt egale. Ce
decideti?
- Stim, spune domnul M, ca P3 era preferat de dept.C ca prima preferinta, dar P1 este tot o
alternativa atractiva. Cred ca ar da suma de 50 dept. A care are ca interes P1 si care are acum
la dispozitie 120 um. Dept.B opta pentru P2 proiect in care Dept.C era putin interesat. Cred
ca P1 are cistig de cauza, remarca M.
- Va rog sa facem si un calcul asemanator cu penalizarea. In definitiv un proiect este respins
daca nu este bine documentat si vina este si a departamentului care il propune pentru
atragerea fondurilor Constelatiei Tinuturilor Inghetate.
- Bine, deci care este suma pe care Ministerul intentioneaza sa o puna la dispozitie pentru
inceperea lucrarilor?
Ministrul se rasuceste in fotoliu. Un moment te rog, spune el, privind catre ecranul proiectat de
biblioteca. Scotoceste avind ca reper un gind subliminal: Copeland & Weston. Are o intreaga colectie de
ginduri/imagini subliminale atasate drept semne informationale prioritare intr-o sectiune hiperhystory a
Bibliotecii Sublime.
Pe ecran apare imediat: Copeland, E., Thomas, Weston, J., Fred. Financial Theory and Corporate
Policy, Third Edition, Addison-Wesley Publishing Co.,1988, ISBN 0-201-10648-5.
- Pagina 113, murmura el catre ecran si raspunde domnului N: 20 de um fiecarui departament.
Dar astepta o clipa, te rog. Autorul articolului MANAGING INVESTING DATA WITH VERY
SIMPLE QUANTITATIVE TOOLS, o varianta revizuita dupa conferinta amintita se ocupa si de
situatia micilor investitori. Algoritmul de calcul este un rezultat al aplicarii unui concept
financiar privind valorile pure, acele valori care platesc o unitate monetara la sfirsitul
perioadei pentru care au fost emise intr-un portofoliu al unei stari daca acea stare se
indeplineste, altfel se pierd. Este aici, la pagina 113.
-
Cerinta 2. Micul investitor considera promisiunile de cistig de la punctul anterior drept

reintoarcere a sumei investite de 10 unitati monetare dati fiecarui investitor (firma cu
actiuni) Comentarii.
Domnul N intreaba: Pot sa deschid o pagina EXCEL?

- Bineinteles, spune domnul ministru, am nevoie de interpretarea ta. Uite datele stiute de
micul investitor: daca investeste o u.m. in actiunile Inv1 primeste de cinci ori mai mult in
cazul realizarii Dracula Land la Bran; daca se realizeaza la Sighisoara isi dubleaza investitia iar
in cazul realizarii la Snagov, capata banii inapoi; daca o investeste in actiunile Inv2 si se
realizeaza Bran recupereaza u.m., pentru realizarea Sighisoara, cistiga de 6 (sase) ori si de
doua ori daca se realizeaza la Snagov; daca investeste o u.m. in actiunile Inv3 primeste de
patru ori mai mult in cazul realizarii Dracula Land la Bran; daca se realizeaza la Sighisoara
capata banii iar in cazul realizarii la Snagov, primeste de 5,5 ori mai mult.
- Am inteles, spune domnul N terminind de citit paginile si anexa referitoare la valorile
denumite securities. Este necesara rezolvarea unui sistem de ecuatii cu datele promise unde
necunoscutele sunt valorile pure. Ideea de baza este ca matricea initiala inmultita cu inversa
ei realizeaza matricea unitate. Aceasta matrice are pe diagonala principala 1 (unitatea, cifra
1) si zero in rest, asa incit realizarea unei stari este independenta de alta. Realizez o unitate
19
pentru o stare (coloana) dar pierd in cazul altor stari. Cit dorim sa investim ca mici
investitori?
Cred ca pentru simplificarea calculelor si a interpretarilor sunt suficiente 30 u.m. intr-un
portofoliu echilibrat de actiuni, asadar 10 um fiecarui intreprinzato din Departament.
TABEL 3. Promisiuni pentru micul investitor de 10 u.m.
Promisiuni
P1 Bran
P2 Sighisoara
P3 Snagov
Mic investitor
Departament A
50 u.m.
20 u.m.
10 u.m.
10 u.m.
Departament B
10 u.m.
60 u.m.
20 u.m.
10 u.m.
Departament C
40 u.m.
10 u.m.
55.u.m.
10 u.m.
Nu avem nevoie de un analist financiar, spune domnul N, procedeul este descris clar in articolul
amintit. Practic avem un sistem de ecuatii si vrem de o solutie algebrica.
Am sa reduc valorile prin impartire la 10 si atunci sistemul este:
5*v1+2*v2+v3 = 1; valoare v1 reprezinta costul promisiunii starii Bran pentru obtinerea unei u.m.
v1+6*v2+2*v3 = 1; valoare v2 reprezinta costul promisiunii Sighisoarei pentru obtinerea unei u.m.
4*v1+v2+5.5*v3 = 1; valoare v3 reprezinta costul promisiunii starii Snagov pentru obtinerea unei u.m.
Asadar, continua el, inversez matricea promisiunilor si rezultatul il inmultesc cu vectorul coloana unitar
(toate elementele sunt 1). Solutia, cu interpretare, este urmatoarea: daca se realizeaza Bran, la fiecare
14 centi se cistiga un euro daca consideram ca u.m. este moneda euro; daca se realizeaza Sighisoara,
investitia facuta pentru fiecare 12.4 centi aduce micului investitor un euro; daca se realizeaza Dracula
Land in Snagov, la fiecare 6 centi se realizeaza un euro.
Am inteles, spune domnul M; daca Nu se realizeaza un obiectiv, u.m. sunt pierdute pentru o investitie in
acel obiectiv.
Asa este, dar autorul tine seama de un investitor prudent, care NU isi asuma riscul asa ca el cumpara
toate starile (realizarea potentiala a obiectivelor) si in acest caz pentru 32 de centi va cistiga, indifferent
de obiectivul realizat 1 euro. Cit spuneati ca investim?
30 de euro, spuse domnul M.
Cistigul este de (30euro)/0.32 = 94 euro, o triplare pentru capitalul initial investit.
Ha, ha, bun exemplu dar sigur irealizabil, hohoteste domnul M, promisiunile sunt chiar exagerate.
Cerinta 3. Aplicatie: Chi square (Hi patrat) pentru independenta asocierii variabilelor din tabel
si/sau omogenitatea datelor din speta originara. Interpretari.
Domnul Ministru exclama: Sa privim acest sir de calcule facute atit pentru explicitare, manual cum se
spune, zimbeste domnul N, cit si folosind functiile EXCEL din biblioteca sublima. Vad ca ai adaugat si
rezultatele unor teste statistice pentru 5% risc in interpretarea rezultatelor.
TABEL 5. Calcul si valori tabelate pentru testul Hi patrat, prelucrare secventiala si in EXCEL
Raw
data xij
Inv/Tinte
c1
r1
50
r2
10
r3
40
Tcoloana
100
c2
20
60
10
90
c3
10
20
55
85
Conform
80
90
105
275
Chi square df
degree freedom
Cf.(2.1)
1
T1.
2
T2.
3
T3.
4
T..
5
5%
3,84
5,99
7,81
9,49
11,07
10%
2,70
4,61
6,25
7,78
9,24
20
Cf.(2.2)
ij
Cf (2.4)
T.1
T.2
T.3
Chi square expected values

29.09
26.18
24.73
32.73
29.45
27.82
38.18
34.36
32.45
Salience of xij Oij
20.91
-6.18
-14.73
-22.73
30.55
-7.82
1.82
-24.36
22.55
T..
Cf.(2.3)
Fisher 5%
F (1,1)
F (1,2)
F (1,3)
F (1,4)
161,4
18,5
10,13
7,71
12,59
Fisher
(df1,df2)
F(2,1)
F(2,2)
F(2,3)
F(2,4)
F(2,5)
F(2,6)
10,64
199,5
19,00
9,55
6,94
5,79
5,14
Chi square procedure (xij-Oij)^2/Oij

15.03
1.46
8.77
25.26
15.78 31.68
2.20
49.66
0.09 17.27
15.66
33.02 Conform
30.90 50.41
26.63
107.94 (2.5)
Comparability
0.531
Conform (2.6)
C = sqrt(Chisquarecomp/(T..+ Chisquarecomp))
EXCEL choice:
CHITEST
2.00264E-22
CHIINV
107.94
Pct.4
Cramer V
= sqrt(Chisquare/(T..*(r-1,c-1)))
-
0.443-0.531 Moderat puternic
Cum interpretam rezultatul Chi patrat sau Cramer V?

Valoarea obtinuta manual este 107.94 si este mult mai mare decit cea tabelata, si anume
9.49 pentru 5% risc si patru grade de libertate iar Cramer V arata o asociere foarte puternica.
Asa este; in cazul unei indiferente statistice, orice investitor accepta colaborarea in idea ca
toate tintele se vor realiza si efortul financiar este distribuit conform valorii asteptate, ij.
Asadar primul investitor ar trebui pentru Bran sa puna in banca 30 u.m. in loc de 50 u.m.?
Da, iar al doilea, pentru Sighisoara, tot 30 u.m.in loc de 60 um.
Cerinta 4. Calcul: Variatia datelor impusa de tinte (coloane), test Fisher cu interpretare economica.
De ce ne intereseaza varibilitatea datelor utilizind testul Fisher? Intreaba domnul M

observind tabelul urmator. Cum interpretam rezultatul acestei noi abordari? Este contrariat
domnul M.
- Sa vedem ce gasim in Wikipendia, the free enciclopeda din acel secol, raspunde domnul N.
Citeste:
Most F-tests arise by considering a decomposition of the variability in a collection of data in terms of
sums of squares. The test statistic in an F-test is the ratio of two scaled sums of squares reflecting different
sources of variability. These sums of squares are constructed so that the statistic tends to be greater when
the null hypothesis is not true. In order for the statistic to follow the F-distribution under the null
hypothesis, the sums of squares should be statistically independent, and each should follow a scaled chisquared distribution. The latter condition is guaranteed if the data values are independent and normally
distributed with a common variance.
-
21
Am inteles domnule N, spune incintat domnul M; asa cum am observat si in studiul cercetarii de
marketing comandate cu variabile geodemografice aplicare a schemei experimentale PATRAT LATIN,
sumele patratelor apar notate romaneste in SP si nu SS ca in aplicatiile cu pachetul de programe
EXCEL. Dupa cum se vede in definitie, Sums of Squares ar trebui sa fie acronim SS si am preferat ca
in varianta romaneasca sa avem suma patratelor drept SP la care se adauga, cum este aici cazul,
SPC, suma patratelor pe Coloana, sau SPT, suma patratelor pe Total tabel, ori SPE suma patratelor
Erorii statistice obtinuta din diferenta SPE = SPT SPC, coloana fiind singurul factor de influenta
(independent, cauzal, exogen, extrinsec) asupra datelor din tabel (matrice).
- Desigur! Modelul matematic este urmtorul:
Xij = + j + ij , unde i = j = n = 3, iar ipotezele Ho si H1 sunt

Ho pentru coloan: ()j, j = 0, abaterea fata de media este nul, variabila din oloana
tabelului nu influenteaza variabilitatea datelor din structura coloanei.
H1 pentru coloan: ()j, j 0, abaterea fata de media exist, variabila din coloana
tabelului influenteaza variabilitatea datelor din structura coloanei.
- Asadar pentru robustete sa spunem, autorul citat de mine Niculae Mihaita a preferat
pentru simplitate si rapiditate urmatoarea abordare pentru testul Fisher pentru
determinarea influentei coloanelor: Fc = c/ = MPC/MPE = (SPC/df1)/(SPE/df2)
Da, adauga domnul N, si o alta simplificare, pentru nevoile interpretarii, fara garantii
statistice, este urmatoarea: Fc = (zgomot+semnal)/zgomot = 1 +semnal/zgomot; daca
semnalul este destul de puternic, el acopera zgomotul din mediu (environment) si este
luat in considerare ca un indiciu privind descompunerea (decomposition) variabilitatii
datelor ori altfel spus a dispersiei lor.
TABEL 6. Calcule conform algoritmului din Patratul Latin pentru Fisher

Fisher Test application
PLatin Bran
Sighi
Snagov
Correction T..^2/number of data.
8402.78 Inv. 1
A
B
C
SPC =
38.89
MPC =SPC/df1
19.44 Inv. 2
C
A
B
SPR =
105.56
MPR=SPR/df1
52.78 Inv. 3
B
C
A
SPT=
3422.22
SPE=
172.22 Columns influence
86.11
df1=c-1
df2=(r-1)*c
F(2,6)=5.14
F=(zgomot+semnal)/zgomot)=1+semnal/zgomot
SPE=SPT-SPC
3383.33 MPE=SPE/df2
563.89 Fc=MPC/MPE
0.034 < 1
- Fisher calculate este nesemnificativ ca valoare, 0.034 fata de cel tabelat, 5.14! Zgomotul
creat de variabilitatea altor factori decit cel din coloana este imens. Variabilitatea datelor
din tabel, ale sumelor investite nu este explicata de localizarea geografica ce poate conduce
la atractivitatea lor.
- Asa este, incuviinteaza domnul M, si o alta interpretare trebuie sa tina seama de factorii
culturali, socio-economici chiar si psihologici legati atit de zona dar si personalitatea
locuitorilor sau a investitorilor. In modelul de mai sus rindul care poate juca drept influenta
asupra investitiei intra in categoria erorii statistice datorate altor factori.
- Daca am rasfoit bine articolele, autorul prefera ca interpretare a termenului ijk, drept
influenta altor factori din mediu (environment) in loc de eroarea statistica. Pentru el, daca
Fcalculat < 1 inseamna nici o urma de semnal, influenta iar pentru 1 < Fcalculat < Ftabelat,
semnal nesemnificatic statistic altfel, semnal semnificativ statistic pentru 5% risc.
-
22
5. Calcul: Variatia datelor impusa de linii (rinduri, investitori), test Fisher.
Daca pot continua, adauga el, modelul matematic pentru determinarea influentei doar al
factorului psihologic personalitatea investitorului aflat in rindul tabelului este urmtorul:
Xij = + i + ij , unde i = j = n
Ho pentru rind: ()i, i = 0, abaterea fata de media este nul, variabila din rind nu
influenteaza variabilitatea datelor din structura rindului.
H1 pentru rind: ()i, i 0, abaterea fata de media exist, variabila din rind influenteaza
variabilitatea datelor din structura rindului. Aici intra in scena factorul calitativ si as cita iar dintr-un
dictionar de business: http://www.businessdictionary.com/definition/inference.html#ixzz3Sb0MltJn
Definition inferenceAn assumption or conclusion that is rationally and logically made, based on the given
facts or circumstances. An inference is based off of facts, so the reasoning for the conclusion is often
logical. "Before she was weighed at the gym, Jill made an inference about Susan's weight based on her
knowledge of Susan's eating and workout habits." "Although the data was not conclusive, upon analysis
he was able to come up with a reasonable inference that satisfied his boss and allowed them to move
forward with the project."
TABEL 7a, Calcule Fisher RIND, Tabel 7b, RIND si COLOANA, Tabel 7c PATRAT LATIN.
Rows influence
df1=r-1
df2=(c-1)*r
F(2,6)=5.14
SPE=SPT-SPR
3316.67 MPE=SPE/df2
552.78 Fr=MPR/MPE
0.095 < 1
Cerinta 6. Variatia datelor produsa simultan de investitori si tinte. Interpretari. De ce valorile
calculate la cerintele 4 si 5 difera de cerinta punctului 6? Cum interpretati sistematizarea datelor
sub forma unei proiectari experimentale tip Patrat Latin cu A-inv.straine, B inv romanesti, C mixte.
Fishertest
Rows and columns simultaneously influence over the raw data

df2=(r-1)*(c-1)
5% risk
F5%(2,4)
6,94
SPE=SPT-SPR-SPT
3277.78 MPE=SPE/df2
819.44 Fc=MPC/MPE
0.024
Fr=MPR/MPE
0.064
<1
<1
Deoarece media patratelor erorii este mai mare, distributia este realizata cu df2= 4. In timp ce
un singur factor se distribuie pe df2 = 6.
- Domnule Ministru, sa aplicam planul experimental din cercetarea de marketing pe cele
patru activitati in patru saptamini in patru locatii.
- Sunt de acord. Ce propunere ai?.
- Tratamentul A inseamna asocierea cu investitori straini, B asocierea cu investitori romani iar
C, licitatii mixte.
Correction
SPC =
SPR =
SPTr =
SPT =
SPE =

PLatin Bran
Sighi
Snagov
T..^2/number of data.
8402.78 Inv. 1
A
B
C
38.89
MPC =SPC/df1
19.44 Inv. 2
C
A
B
105.56
MPR=SPR/df1
52.78 Inv. 3
B
C
A
3105.56
MPTr=SPTr/df1
1552.78 df1 =2 Fishers Fc =
0.45
3422.22 df2 = (n-1)*(n-2) = 2
86.11
Fr = 1.23
Ftr =
36.06
172.22
F 5% (2,2)=19
23
Ai dreptate, actiunea simultana a marit valorile iar tratamentul este evident semnificativ
statistic, deci variabilitatea datelor se datoreaza asocierii cu alti investitori reducindu-se astfel
influenta mediului informational.
- Sa ne reintoarcem la posibile interpretari cu proiectul LAGUNELOR ASTRALE unde presupun
ca nu sunt admisi investitori straini care sa coopereze, deci altii decit cei trei care sau asociat
pentru a aduce ministerului fondurile CONSTELATIEI TINUTURILOR INGHETATE, (CTI). Cite
u.m. ar fi contributia Ministerului Lagunelor Astrale pentru demararea lucrarilor?
- Cite 20 u.m. fiecarui department. Hai sa codificam separat proiectele: AstralA pentru Laguna
Albastra, AstralB pentru Laguna Balneara si AstralC pentru Laguna Cazinourilor Celeste. Sau
prescurtat in tabele, AstrA, AstrB, AstrC.
- Va rog sa imi permiteti, este curios domnul N, am inteles care este motivul-directiva din
partea C.T.I.ca si o incredintare de bona fides (bunacredinta). Dar care este motivul de a
incepe lucrarile cu 20.u.m. puse la dispozitia fiecarui Lagroman cind inca nu se cunoaste
evolutia datelor illustrate in papirusul stellar?.
Am sa iti spun, raspunde domnul M, dar vad ca subconstientul meu, poate sunt putin oboist, a
activat Biblioteca sublime in sectia de hiperhystory si a afisat dragoman cu o varianta dintr-un DEX al
secolului XX unde filologul Gh.Pop (1971) arata ca o posibilitate de a te numi dragoman nu inseamna
neaparat traducator dar si conducatorul unei lucrari forestiere cu mesteri germani in Transilvania.
In ceea ce priveste suma de 60 u.m. incredintata celor trei departamente este conforma
proportiei create de regula degetului, 20/80 regula retinuta tot din sectiunea de hyperhystorie a
Bibliotecii sublime, Principiul lui Pareto sau regula minimului efort, pentru cazul unui bune convietuiri
sau chiar a supravietuirii: 20% dintre produsele vindute creaza incasarile, 20% pesti mari si 80%
pestisori, 20% bogati versus 80% pauperi, etc.
Vilfredo Pareto (1848-1923), economist italian, a descoperit prin studiile sale ca 20% din locuitorii Italiei
detineau 80% din avutiile acestei tari. Dr. Joseph M. Juran ( 1904-2008), inginer american de origine
romana (nascut in orasul Braila !!!), extrapoleaza rezultatul studiilor lui Pareto in domeniul calitatii: 20%
din defecte cauzeaza 80% din problemele de calitate.
-
www.deklausen.ro/articol.aspx?aid=37&cid=2
The Pareto principle (also known as the 8020 rule, the law of the vital few, and the principle
of factor sparsity) states that, for many events, roughly 80% of the effects come from 20% of the causes
Asadar, cum cele trei proiecte au fost evaluate la 275 u.m., dar cum stiu din experienta, ca apar
chetuieli neprevazute mai ales la inceputul derularii proiectelor am estimat en-gros 300 u.m. si 20%
inseamna 60 u.m., cite 20 pentru fiecare department al Lagromanilor.
Va rog sa fiti de acord, spune domnul N, sa prezentam acest tabel drept un exercitiu de
simulare Lagromanilor departamentelor, avind in introducere urmatoarele:
- 1. Proiecte in curs de realizare si contributia ministeriala;
- 2. Valoarea unei u.m. pentru fiecare proiect care realizeaza aceasta unitate doar daca el se
realizeaza;
- 3. Sfatul Matricei Inverse pentru o recuperare rapida a contributiei ministeriale indiferent de
prioritatea in declansarea executarii ;
- 4. Redistribuirea procentuala a sumei puse la dispozitie de Minister pentru obtinerea din
primul proiect propus si realizat pentru recuperarea ei integrala.
TABEL 8. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE ASTRALE.
Proiect
AstralA AstralB AstralC M.Inv. datele
Matricei inversa valoare Valoare
investitie
c1
c2
c3
Cf.
Apa
Energie Constr.
Utila
Pura
24
Inv. 1
Inv. 2
Inv. 3
Total
50
10
40
100
T.1
AstralA
20
60
10
90
T.2
AstralB
10
20
55
85
T.3
AstralC
20
20
20
60
T..
60 =
0.023
0.002
-0.017
0.008
23.9%
14.34 +
-0.007
0.017
0.002
0.012
37.5%
22.5o +
-0.001
-0.007
0.020
0.012
38.6%
23.16
lambda
=1/.032
31.1
0.032
100%
0.277
0.248
0.117
0.642
= 1/0.032 = 31.1 reprezinta multiplicatorul lui Lagrange, masura in care utilitatea creste daca
suma pusa la dispozitie de minister creste cu o unitate monetara (u.m.). Alt mod de obtinere este
produsul dintre vectorul procentelor obtinute in tabelul de mai sus si matricea promisiunilor privind
contributiiile investitorilor in fiecare proiect.
Spre exemplu,
pentru AstralA: 23.9%*50um+37.5%*10um+38.6%*40um = 12um+3.7um+15.4um=31.1 um;
pentru AstralB: 23.9%*20um+37%*60um+38.6%*10um=4.7um+22.5um+3.9um =31.1 um;
pentru AstralC: 23.9%*10um+37.5%*20um+38.6%*55um=2.4um+7.5um+21.2um = 31.1 um
COLOANE PROMISIUNI
MINISTER
AstralA
AstralB AstralC M.Inv.
c1
c2
c3
Laguna
50
20
10
20
10
60
20
20
40
10
55
20
100
90
85
60
T.1
T.2
T.3
T..
AstralA
AstralB AstralC Dl. M
MATRICE INVERSA
datele Matricei
Apa
Energie
-0.007
0.023
0.002
0.017
-0.017 0.002
0.008
0.012
23.9%
37.5%
14.34
22.5o
inversa
Constr.
-0.001
-0.007
0.020
0.012
38.6%
23.16
RITM RECUPERARE NORMA

Ritm
recupe rare
AstralA AstralB AstralC
2.5
1
0.5
0.5
3
1
2
0.5
2.75
Este rezultatul aplicarii functiei create de sistemul de ecuatii descris anterior si constringerea
Lagrange cu suma ce ar trebui data de minister departamentelor
Procedam ca in cazul micului investitor cautind solutia sistemului de ecuatii:
50*v1+20*v2+10*v3 = 20; v1 reprezinta costul pentru minister pt inceperea lucrarilor la AstralA pentru
obtinerea in final unei u.m.
10*v1+60*v2+20*v3 = 20; v2 reprezinta costul pentru minister pt inceperea lucrarilor la AstralB pentru
40*v1+10*v2+55*v3 = 20; v3 reprezinta costul pentru minister pt inceperea lucrarilor la AstralC pentru
Matrice
Apa
0.023
0.002
-0.017
inversa
Energie
-0.007
0.017
0.002
M.Inv.
Constr. Laguna
-0.001 20
-0.007 20
0.020 20
Valoare
Unei um.
0.277
0.248
0.117
Ritm recuperare
2.5
1
0.5
3
2
0.5
14.34
22.5o
0.5
1
2.75
23.16
93.36
25
Solutia este: v1 = 0.277; v2 = 0.248; v3 = 0.117; v1+v2+v3 = 0.642. Rezulta ca pentru 64.2% dintr-o u.m.
obtin in final o unitate monetara, indifferent de proiect. Regula de trei simpla, inventata chiar inainte
de ABAC. Daca la 0.642 revine 1 um, cele 60 u.m. aduc 93.3 si anume de trei ori valoarea
multiplicatorului Lagrange.
VERIFICARE SUMA REVENITA, pe componente
componente
start
Ritm
Incasari
De la
De la
De la
Suma
Inv !
Inv 2
Inv 3
AstralA
AstralB AstralC
20
2.5
1
0.5
20
10
80
50
20
0.5
3
1
60
20
90
10
20
2
0.5
2.75
10
55
105
40
diagonal matrix
85
275
matrix vector
100
90
VERIFICARE SUMA REVENITA REVIZUITA, revizuita
componente
start
Ritm
Incasari
De la
De la
Suma
Inv !
Inv 2
Inv 3
AstralA
AstralB
14.34
2.5
1
0.5
35.85
14.34
22.50
0.5
3
1
11.25
67.5
23.16
2
0.5
2.75
46.32
11.58
Diagonal matrix
93.42
93.42
matrix vector
De la
AstralC
7.17
22.5
63.69
93.36
Total
57.36
101.25
121.59
280.2
Asadar, continua el, inversez matricea promisiunilor investitionale in urma cistigarii

proiectelor Constelatiei Tinuturilor Inghetate si rezultatul il inmultesc cu vectorul coloana cu
toate elementele 20. Solutia, cu interpretare, este urmatoarea: daca se aproba AstralA, la
fiecare 28 centi se cistiga o u.m.; daca se realizeaza AstralB, investitia facuta pentru fiecare 25
centi aduce ministerului 0 u.m.; daca se realizeaza PROIECTUL LAGUNELOR ASTRALALE in
AstralC, la fiecare 12 centi se realizeaza o u.m..
- Am inteles, spune domnul M; daca Nu se realizeaza un obiectiv, sumele exprimate in u.m.
sunt pierdute pentru o investitie in acel obiectiv.
- Asa este, dar autorul tine seama de un investitor prudent, care NU isi asuma riscul asa ca el
cumpara toate starile (realizarea potentiala a obiectivelor) si in acest caz pentru 64 de centi
va cistiga, indiferent de obiectivul realizat o u.m.. Cit spuneati ca investim?
- 60 u.m., spuse domnul M, cite 20 u.m. fiecarui departament. Sa vad in cazul AstralA cum este:
50 um* 0,277 + 20* 0,248 + 10* 0,117 egal aproximativ cu 13,8+5+1,2 egal 20 um.
- Da, este in regula. Costul unei u.m. din P1 este mare, aproape 28 de centi iar cel mai mic, este
pentru P3 de 12 centi.
Aprecierea domnului N vine imediat: P1 este preferat si de A si de C iar P3 doar de C.
- Asa este, spune domnul M iar preferintele departamentului A promit doar 80 u.m. si doreste
pentru Proiectul LAGUNA CELESTA construirea la AstralA bazindu-se cred si pe aportul
substantial al departamentului C care ar contribui cu peste 105 um. Cred ca daca incep
lucrarile cu un imprumut de 20 u.m. fiecarui department ma astept sa primesc respectiv 100,
90 sau 85 u.m. dupa realizarea proiectului LAGUNA CELESTA in toate Lagunele Astrale.
-
26
Asa este, priviti tabelul ce contine sumele intoarse ministerului datorita avansului oferit
pentru inceperea lucrarilor si a celor obtinute prin efort propriu de angajatii ministerului.
Sumele din coloana P1 A, c1 se obtin din produsul valorii pure 0.277 din TABELUL ADEVARAT
cu sumele promise proiectului AstralA din acelasi tabel; pentru P2 B se procedeaza la fel,
valoarea pusa a acestei stari fiind .248 iar pentru P3 C, valoarea .117. Efort propriu pentru
proiecte se realizeaza din diferenta revenirii contributiei initiale a Ministerului si a sumelor
obtinute de la CONSTELATIA TINUTURILOR INGHETATE pentru proiecte.
TABELUL DISTRIBUTIEI EFORTURILOR FINANCIARE
P1 A P2 B P3 C Minister Efort propriu pentru
Valoare
Minister
Inv/Tinte
c1
c2
c3
Conform
AstralA
AstralB AstralC
Proiect
rind 1
13.8
5
1.2
20
36.1
15.0
8.8
59.9
rind 2
2.8
15
2.2
20
7.3
45.0
17.8
70.1
rind 3
11.1
2.5
6.4
20
28.9
7.5
48.6
85.0
Tnecesar
27.7 22.5
9.8
60
72.3
67.5
75.2
215.0
Contributie 46%
37%
17%
= 100%
34%
31%
35%
= 100%
Structura 10%
8%
4%
22%
26%
25%
27%
78%
- Vad, spune domnul M, ca in cazul proiectelor AstralA si AstralB, u.m. vor fi redistribuite in
detrimentul proiectului posibil aprobat, AstralC. Ma enerveaza! Vreau sa fiu sigur ca am
acelasi cistig in minister indiferent de cine cistiga proiectul. Imi dai o idee?
- Da, voi asculta de sfatul matricei inverse, spune domnul N.
- Ce anume? Intreaba domnul M.
- Uitati-va la ultima linie a tabelului, sub totalul contributiilor. Sunt sugerate sumele investitiei
initiate din partea ministerului dar diferentiat in sensul: 14.33 u.m. primului department, 22.5
pentru al doilea si 23.16 u.m. pentru al treilea, Constructiile.
- Si ce obtin?, intreaba domnul M.
- Intre timp domnul N calculeaza. V1 devine 12.6; v2 = 26 centi si v3 = 28.3, insumate dau 66.9
centi.
-
Proiect
investitie
Inv. 1
Inv. 2
Inv. 3
Total
TABELUL ADEVARAT cu modificarea contributiei ministeriale.

Matricei
c1
c2
c3
Cf.
Apa
Energie
50
20
10
14.33
-0.007
0.023
10
60
20
22.50
0.002
0.017
40
10
55
23.18
-0.017
0.002
100
90
85
60
0.008
0.012
T.1
T.2
T.3
T..
23.9%
37.5%
AstralA AstralB AstralC Dl. M
14.33
22.5o
inversa
Constr.
-0.001
-0.007
0.020
0.012
38.6%
23.16
valoare
Utila
lambda
=1/.032
31.1
0.032
100%
valoare
Pura
0.126
0.260
0.283
0.669
Sa verificam: 50*0.126+20*0.26+10*0.283 = 6.3 + 5.2 + 2.83 = 14.33
Minister
AstralA AstralB AstralC Minister
Efort propriu pentru
Valoare
27
Inv/Tinte
c1
c2
c3
Conform
AstralA
AstralB AstralC
Proiect
r1
6.30
5.2
2.82
14.32
43.7
14.8
7.18
65.68
r2
1.26
15.6
5.64
22.50
8.7
44.4
14.4
67.50
r3
5.04
2.6
15.54
23.18
35.0
7.4
39.42
81.82
Tnecesar
12.6
23.4
24.0
60
87.4
66.6
61.0
215.0
Contributie 21%
39%
40%
= 100%
41%
31%
28%
= 100%
Structura
5%
9%
9%
22%
32%
24%
22%
78%
Sumele sunt mai bine proportionate, efortul propriu mixt, in functie de valoarea Proiectului
Astral. Alegerea initiala pentru proiectul cel mai atractiv, AstralA (100 u.m) impune un efort comun, cum
personal propun, pentru inceperea lucrarilor, spune domnul M.
VERIFICARE SUMA REVENITA
Suma
Inv !
14.34
start
Inv 2
Inv 3
22.50
23.16
Ritm
AstralA
3.49
0.44
1.73
AstralB
1.4
2.7
0.4
Incasari
AstralC
0.7
0.7
2.4
De la
AstralA
50.0
9.9
40.1
100.0
De la
AstralB
20.1
60.8
9.3
90.1
De la
AstralC
10.0
15.8
55.6
81.4
Total
80.2
86.4
104.9
271.5
VREAU SA CISTIG CONSTANT PENTRU TOATE PROIECTELE? SAU

CIT MA COSTA SA CISTIG DIFERENTIAT DACA DAU BANI PRIORITAR?
Cerinta7. Se formuleaza o minciuna din partea unui sau mai multi investitori: se reiau calculele si
se refac interpretarile de la punctele 1-6!
Domnul N continua sa citeasca articolul de pe ecranul virtual. Priviti aici situatia in care Inv3,
cel principal, din Constructii isi mentine oferta pentru doua locatii iar ceilalti doi investitori
ascund adevarul in legatura cu sumele pe care le-ar investi. Uitati-va pe ecran:
The big lies of Water and Energy, less money for Bran (-20) and Sighisoara (-40)
Big
Dracula
investors
Bran Sighisoara Snagov
Land
Bran Sighisoara Snagov
75
30
20
Water
10
No W
E+C
50
70
20
30
70
10
Energy
20
No E
W+C
65
40
40
Construction
40
10
55
No C
W+E
30
Chosen
85
80
50
persuasiune on Bran
Da, ai dreptate, pare un aranjament din care iese in cistig cel care nu a modificat sumele
propuse initial, Inv C. In cazul retragerii Inv.A preferinta, este adevarat cu bani mai putini,
ramine tot Snagov, si inv A nu este penalizat.
Si sa nu uitam ca a declarat cu 20 u.m.mai putin decit in variant iitiala, banii necesari de la
Uniunea Europeana, adauga domnul N.
28
Asa este, iar In cazul retragerii inv B atractivitatea revine Branului, interesat fiind inv A, iar
penalizarea este pentru inv. B de 5 u.m. rezultata din diferenta intre 70 u.m. necesare acum
si cele 65 u.m. ramase in banca.
Domnul ministru urmareste sagetile: pentru Snagov erau alocate 20 u.m. iar pentru Bran doar 10
u.m. asadar, gindeste el cu voce tare, are un cistig de 10 u.m.; fara penalizare tot ramine cu un
cistig net de 5 u.m.
-
Si sa nu uitam, adauga domnul N ca a pus deoparte 40 u.m. din fondurile proiectului

Sighisoara, daca acesta este aprobat de UE. Deci cistigul este de 45 u.m.
Cred ca acum apare DILEMA; daca inv C se retrage, pe linga faptul ca ramin foarte putini bani,
doar 40 u.m. atit pentru Bran cit si pentru Sighisoara. Poti sa faci calcule pentru fiecare
varianta de penalizare, el renuntind practic la Snagov, convenit anterior ca primul construit
cu atractivitatea cea mai mare?
Imediat Excelenta, spune domnul N..
8. Este bine sa minti? Efectul asupra micului investitor.

Dracula
Land
Bran
E+C
W+C
W+E
50
70
40
Sighisoara
Snagov
75
70
30
65
30
40
persuasiune on Bran
persuasiune on
Sighisoara
penalty
savings
Gains
0
5
10
10
15
10
45
35
lies
+ 20
= 5+40
- daca este ales Branul, penalizarea pentru Inv.C este de 10 u.m.; el dorea Branul ca al doilea
obiectiv si diferenta fata de Snagov este de 15 u.m. (55 um 40 um) asa incit Branul este
realizat fara el si mai ramine cu un cistig de 5 u.m. Branul va fi realizat de cine a pus deoparte
20 de u.m. iar fata de evaluarea initiala lucrurile se complica. Poate investitorii mici sa fie
cointeresati pentru a investi in diferenta.
- Lasati-ma pe mine pentru varianta Sighisoara; penalizarea este tot de 10 u.m., in banca avind
doar 30 u.m. si este nevoie de 40 u.m., dar cistigul pentru inv B este de 45 u.m. (55 u.m Snagov
fara promisiunea de 10.u.m. si fata penalizarea de 10 u.m. duce catre un cistig net de 35um
dar fara realizarea niciunui obiectiv.
Daca intelegerea tuturor este pentru Sighisoara, spune Ministrul, este o dovada ca sunt ceva
intelegeri privind cele 40 u.m. pe care InvB nu le-a justificat.
- Ce credeti, Branul unde InvC este interesat si invA a declarant o suma mai mica, sau
Sighisoara, unde minciuna printr-o intelegere sau omisiune ori altceva este mai mare?
- Nu stiu, dar cu micul investitor ce se intimpla?
- Da, spune ginditor domnul N, sa vedem. Sistemul de ecuatii este:
29
3*v1+2*v2+v3 = 1; valoare v1 reprezinta costul promisiunii starii Bran pentru obtinerea unei u.m.
v1+2*v2+2*v3 = 1; valoare v2 reprezinta costul promisiunii Sighisoarei pentru obtinerea unei u.m.
4*v1+v2+5.5*v3 = 1; valoare v3 reprezinta costul promisiunii starii Snagov pentru obtinerea unei u.m.
- Asadar, continua el, inversez matricea promisiunilor si rezultatul il inmultesc cu vectorul
coloana unitara (toate elementele sunt 1). Solutia, cu interpretare, este urmatoarea: daca se
realizeaza Bran, la fiecare 4 centi se cistiga un euro daca consideram ca um este moneda euro;
daca se realizeaza Sighisoara, investitia facuta pentru fiecare 40 centi aduce micului investitor
un euro; daca se realizeaza Dracula Land in Snagov, la fiecare 8 centi se realizeaza un euro.
- Am inteles de prima oara, spune domnul M; daca Nu se realizeaza un obiectiv, u.m. sunt
pierdute pentru o investitie in acel obiectiv. Cel mai rentabil este Bran, daca iti asumi riscul si
ai informatii ca invC Nu realizeaza Snagov!
- Asa este, dar sa tinem seama de un investitor prudent, care NU isi asuma riscul asa ca el
va cistiga, indifferent de obiectivul realizat 1 euro. In loc de trei ori suma investita el cistiga
acum doar de doua ori!
- Asadar, daca marii investitori mint sau se fac aranjamente, micul investitor pierde.
- Daca ar fi un caz real, cistigul lui ar fi atractiv, chiar daca un parc de amuzament tip Dracula
Land ar dura 5 ani, suma primita ar depasi dobinda la o banca.
Minciuna
r1
r2
r3
Tcoloana
c1
c2
c3
T linie
30
20
10
60
10
20
20
50
40
10
55
105
80
50
85
215
T.1
T.2
T.3
T..
Oij
Chi square expected values
22.33
13.95
23.72
18.60
11.63
19.77
39.07
24.42
41.51
xij-Oij
Salience of xij -Oij
sau (dij)
7.67
6.05
-13.72
-8.60
8.37
0.23
0.93
-14.42
13.49
(dij)^2/Oij Chi square procedure (xij-Oij)^2/Oij
2.64
2.62
7.94
13.19
3.98
6.03
0.00
10.01
0.02
8.51
4.38
12.92
6.64
17.16
12.32
36.12
comparability
0.379
C = sqrt(Chisquarecomp/(T..+ Chisquarecomp))
T1.
T2.
T3.
T..
A=
105
B=
80
C=
30
SPTr
972.22
486.11
5.42
30
EXCEL choice:
CHITEST
2.7E-07
2.26
CHIINV
36.12
9.21
Cramer V = sqrt(Chisquare/(T..*(r-1,c-1)))
0.379 very strong toward
0.29
Fc
4.53
Semnal
Correction T..^2/number of data.
5136.11
Fr
10.84
Moderat
SPC =
238.89
MPC =SPC/df1
119.44
Ftr
18.42
Moderat
SPR =
572.22
MPR=SPR/df1
286.11
SPE PL
105.56
SPT=
1888.89
Pt Patrat Latin
A
B
C
Columns influence
C
A
B
df1=c-1
df2=(r-1)*c
F(2,6)=5.14
SPE=SPT-SPC
1650.00 MPE=SPE/df2
275.00 Fc=MPC/MPE
0.434
< 1 <ns
Rows influence
df1=r-1
df2=(c-1)*r
F(2,6)=5.14
F=(zgomot+semnal/zgomot)=1+semnal/zgomot
SPE=SPT-SPR
1316.67 MPE=SPE/df2
219.44 Fr=MPR/MPE
1.304
> 1 Semnal
Rows and columns simultaneously influence over the raw data
df2=(r-1)*(c-1)
5% stats error F5%(2,4) 6,94
SPE=SPT-SPR-SPC
1077.78 MPE=SPE/df2
269.44 Fc=MPC/MPE
0.443
< 1 < ns
Fr=MPR/MPE
1.062
> 1 Semnal
Domnul M analizeaza un moment datele.

TABEL 20. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE ASTRALE drept minciuna
Proiect
Matricei inversa valoare Valoare
investitie
c1
c2
c3
Cf.
Apa
Energie Constr.
Utila
Pura
Inv. 1
30
20
10
20.00
0.036 -0.040 0.008 lambda 0.08
Inv. 2
10
20
20
20.00
0.010
0.050 -0.020 =1/.052 0.80
Inv. 3
40
10
55
20.00 -0.028
0.020 0.016 19.23 0.16
Total
85.0 60.00
0.018
0.030 0.004 0.052 1.04
80.0
50.0
T.1
T.2
T.3
T..
34.6 %
57.7 %
7.7 %
100%
AstralA AstralB AstralC 60 =
20.77 + 34.62 +
4.61
= 1/1.04 = 19.23 > 20 cit ar da ministerul si reprezinta multiplicatorul lui Lagrange, masura in
care utilitatea creste daca suma pusa la dispozitie de minister creste cu o unitate monetara (u.m.).
Este rezultatul aplicarii functiei
Procedam ca in cazul micului investitor cautind Solutia sistemului de ecuatii:
obtinerea in final unei u.m. Solutia este: v1 = 0.08; v2 = 0.80; v3 = 0.16; v1+v2+v3 = 1.04.
3% 19% 6% = 28% plus effort propriu 34% 5% 33% = 72%
31

COLOANE PROMISIUNI
MINISTER
MATRICE INVERSA
RITM RECUPERARE NORMA
AstralA
AstralB AstralC M.Inv.
datele
Matricei inversa Ritm
recupe
rare
c1
c2
c3
Laguna Apa
Energie
Constr.
30
20
10
20
1.5
1
0.5
0.036
-0.040 0.008
10
20
20
20
0.5
1
1
0.010
0.050
-0.020
40
10
55
20
2
0.5
2.75
-0.028 0.020
0.016
100
90
85
60
0.018
0.030
0.004
T.1
T.2
T.3
T..
34.6 %
57.7 %
7.7 %
AstralA
AstralB AstralC Dl. M
20.77 + 34.62 + 4.61
= 60um
Sa vad: 30 um* 0,08 + 20* 0,80 + 10* 0,16 egal aproximativ cu 2,4 + 16,0 + 1,6 egal 20 um.
Da, este in regula. Costul unei u.m. din P2 este mare, aproape 80 de centi iar cel mai mic, este
pentru P1 de 8 centi.
Aprecierea domnului N vine imediat:
P1 este preferat si de A si de C iar P3 doar de C.
Asa este, spune domnul M iar preferintele departamentului A promit doar 80 um si vrea
lucrarile cu un imprumut de 20 um fiecarui department ma astept sa primesc respective 80,
50 sau 85 dupa realizarea proiectului LAGUNA CELESTA.
Matrice inversa
Apa
Energie Constr.
0.036
0.010
-0.028
-0.040 0.008
0.050 -0.020
0.020 0.016
M.Inv.
Laguna
20
20
20
Valoare
Unei um.
0.080
0.800
0.160
Ritm recuperare
1.5
1
0.5
1
2
0.5
20.77
34.62
0.5
1
2.75
4.61
57.7
Solutia este: v1 = 0.08; v2 = 0.80; v3 = 0.16; v1+v2+v3 = 1.04. Rezulta ca pentru 4% in plus (patru bani
sau centi dintr-o u.m.) obtin in final o unitate monetara, indiferent de proiect. Regula de trei simpla,
inventata chiar inainte de ABAC. Daca la 1.04 revine 1 um, cele 60 u.m. aduc 58 um inapoi in visteria
ministerului si anume de trei ori valoarea multiplicatorului Lagrange.
VERIFICARE SUMA REVENITA, pe componente
componente
start
Ritm
Incasari
De la
De la
De la
Suma
Inv !
Inv 2
Inv 3
AstralA
AstralB AstralC
20
1.5
1
0.5
20
10
60
30
20
0.5
1
1
20
20
50
10
20
2
0.5
2.75
10
55
105
40
diagonal Matrix
85
215
matrix Vector 80
50
32

VERIFICARE SUMA REVENITA REVIZUITA, revizuita
componente
Start
Ritm
Incasari
De la
De la
De la
Suma
Inv !
Inv 2
Inv 3
AstralA
AstralB AstralC Total
20.77
1.5
1
0.5
31.2
20.8
10.4
62.3
34.62
0.5
1
1
17.3
34.6
34.6
86.6
4.61
2
0.5
2.75
9.2
2.3
12.7
24.2
Vector
57.7
57.7
57.7
173.1
matrix vector
- Asadar, continua el, inversez matricea promisiunilor investitionale in urma cistigarii
proiectelor Constelatiei Tinuturilor Inghetate si rezultatul il inmultesc cu vectorul coloana cu
toate elementele 20. Solutia, cu interpretare, este urmatoarea: daca se aproba AstralA, la
fiecare 28 centi se cistiga un euro daca consideram ca u.m. este moneda euro; daca se
realizeaza AstralB, investitia facuta pentru fiecare 25 centi aduce ministerului un euro; daca
se realizeaza LAGUNA CELESTA in AstralC, la fiecare 12 centi se realizeaza un euro.
- Am inteles, spune domnul M; daca Nu se realizeaza un obiectiv, sumele exprimate in u.m.
- Asa este, dar autorul tine seama de un investitor prudent, care NU isi asuma riscul asa ca el
va cistiga, indifferent de obiectivul realizat 1 euro. Cit spuneati ca investim?
- 60 u.m., spuse domnul M, cite 20 u.m. fiecarui departament. Sa vad: 30 um* 0,08 + 20* 0,80
+ 10*0,16 egal aproximativ cu 2,4+16+1,6 egal 20 um.
Da, este in regula. Costul unei um din P1 este mare, aproape 28 de bani iar cel mai mic, este
pentru P3 de 12 bani.
- Asa este, priviti tabelul ce contine sumele intoarse ministerului datorita avansului overit
TABELUL DISTRIBUTIEI EFORTURILOR FINANCIARE
P1 A P2 B P3 C Minister Efort propriu pentru
Valoare
Minister
Inv/Tinte
c1
c2
c3
Conform
AstralA
AstralB AstralC
Proiect
rind 1
2.4
16
1.6
20 27.600
4.000
8.400
59.9
rind 2
0.8
16
3.2
20 9.200
4.000
16.800
60.1
rind 3
3.2
8
8.8
20 36.800
2.000
46.200
85.0
Tnecesar
6.4 40.0 13.6
60 73.600
10.000
71.400
205.0
Contributie 11%
67%
23%
100%
47%
7%
46%
100%
Structura 3%
19%
6%
28 %
34 %
5%
33 %
72 %
- Vad, spune domnul M; in cazul AstralaA si AstralaB imi vor mai cere bani, in detrimental
proiectului posibil aprobat, AstralC. Ma enerveaza! Vreau sa fiu sigur ca am acelasi cistig in
minister indiferent de cine cistiga proiectul. Imi dai o idee?
33
Uitati-va la ultima linie a tabelului, sub totalul contributiilor. Sunt sugerate sumele investitiei
initiate din partea ministerului dar diferentiat in sensul: 20.77 u.m. primului department,
34.62 pentru al doilea si 4.61 u.m. pentru al treilea, Constructiile.
- Si ce obtin? Este curios domnul M.
Intre timp domnul N calculeaza. V1 devine 12.6; v2 = 26 centi si v3 = 28.3, insumate dau 66.8 centi.
-
3% 18% 6% = 27% efort propriu 34% 5% 33% = 73%

AstralA
Inv/Tinte
c1
30
r1
10
r2
40
r3
Tnecesar 80.0
Cf.(2.2)
T.1
AstralB
c2
20
20
10
AstralC
50.0
T.2
85.0
T.3
c3
10
20
55
M.Inversa
Conform
Apa
20
0.036
18
0.010
22
-0.028
60
0.018
T..
34.6%
Minister
Energie
-0.040
0.050
0.020
0.030
57.7%
Constr.
0.008
-0.020
0.016
0.004
7.7%
Valoare
Utilitate
lambda=
19.23
0.052
100%
= 1/0.052 = 19.23 reprezinta multiplicatorul lui Lagrange, masura in care utilitatea creste daca
suma pusa la dispozitie de minister creste cu o unitate monetara (u.m.).
Este rezultatul aplicarii functiei
Procedam ca in cazul micului investitor cautind Solutia sistemului de ecuatii:
obtinerea in final unei u.m. Solutia este: v1 = 0.277; v2 = 0.248; v3 = 0.117; v1+v2+v3 = 0.642.
-
Asadar, continua el, inversez matricea promisiunilor investitionale in urma cistigarii

proiectelor Uniunii Europene si rezultatul il inmultesc cu vectorul coloana cu toate elementele
20. Solutia, cu interpretare, este urmatoarea: daca se aproba AstralA, la fiecare 28 centi se
cistiga un euro daca consideram ca u.m. este moneda euro; daca se realizeaza AstralB,
investitia facuta pentru fiecare 25 centi aduce ministerului un euro; daca se realizeaza
LAGUNA CELESTA in AstralC, la fiecare 12 centi se realizeaza un euro.
Am inteles, spune domnul M; daca Nu se realizeaza un obiectiv, sumele exprimate in u.m.
Asa este, dar autorul tine seama de un investitor prudent, care NU isi asuma riscul asa ca el
va cistiga, indifferent de obiectivul realizat 1 euro. Cit spuneati ca investim?
60 u.m., spuse domnul M, cite 20 u.m. fiecarui departament. Sa vad: 50 um* 0,277 + 20*
0,248 + 10* 0,117 egal aproximativ cu 13,8+5+1,2 egal 20 um.
Da, este in regula. Costul unei um din P1 este mare, aproape 28 de bani iar cel mai mic, este
pentru P3 de 12 bani.
Aprecierea domnului N vine imediat:
34
P1 este preferat si de A si de C iar P3 doar de C.

Asa este, spune domnul M iar preferintele departamentului A promit doar 80 um si vrea
lucrarile cu un imprumut de 20 um fiecarui department ma astept sa primesc respective 100,
90 sau 85 dupa realizarea proiectului LAGUNA CELESTA.
Asa este, priviti tabelul ce contine sumele intoarse ministerului datorita avansului overit

P1
P2
P3
30.00
20.00
Contributie
10.00
20.00
INVERSE
v.pura
0.036
-0.040 0.008
0.176
18.00
0.010
0.050 0.020 lambda=
0.660
22.00
-0.028
0.020 0.016
19.23 0.152
60
0.018
0.030 0.004
0.05 0.988
35%
58%
8%
100%
SFAT rec.
20.77
34.615 4.615
valoarea unei u. m. in portofoliu
contributie start
0.18
0.00
0.00 5.28
13.20 1.52
0.00
0.66
0.00 1.76
13.20 3.04
0.00
0.00
0.15 7.04
6.60 8.36
14.08
33.00 12.92
10.00
40.00
80.0
20.00
10.00
50.0
20.00
55.00
85.0
Proiect aprobat
30.0
20.0
10.0
20.0
40.0
10.0
80.0
50.0
10.0
20.0
55.0
85.0
SFAT urmat
ritm recuperare
20.77
0
0
1.5
1
0.5 31.15
0
34.615
0 0.555556 1.111111 1.111111 19.23
0
0
4.615 1.818182 0.454545
2.5 8.39
58.78
60 means
0.988
??? =
1 u.m.
===
contributie start
5.28
13.20
1.52
20.00
1.76
13.20
3.04
18.00
7.04
6.60
8.36
22.00
14.08
33.00
12.92
60.00
23%
55%
22%
100%
7%
15%
6%
28%
P1
P2
P3
Contributie
30.00
20.00
10.00
20.77
10.00
40.00
80.0
20.00
10.00
50.0
20.00
55.00
85.0
34.62
4.62
60
20.77
38.46
2.10
61.33
10.38
38.46
11.54
60.38
efort investitori
6.80 8.48
40.00
6.80 16.96
32.00
3.40 46.64
83.00
17.00 72.08
155.00
11%
47%
100%
8%
34%
72%
INVERSE
-0.040 0.008
0.050 0.020 lambda=
0.020 0.016
19.23
0.030 0.004
0.05
Total
60.729
24.72
8.24
32.96
65.92
43%
31%
0.036
0.010
-0.028
0.018
60.00
50.00
105.00
215.00
100%
v.pura
-0.600
1.846
0.185
1.431
35
Proiect aprobat
30.0
10.0
20.0
20.0
10.0
20.0
40.0
10.0
55.0
80.0
50.0
85.0
0.346
0.577 0.077
SFAT rec.
20.77
34.615 4.615
valoarea unei u. m. in portofoliu
contributie start
-0.60
0.00
0.00 18.00
36.92 1.85
0.00
1.85
0.00 -6.00
36.92 3.69
0.00
0.00
0.18 24.00
18.46 10.15
48.00
92.31 15.69
SFAT urmat
20.77
0
0
0
34.615
0
0
0
4.615
60 means
??? =
contributie start
-18.00
36.92
-6.00
36.92
-24.00
18.46
-48.00
92.31
-80%
154%
-22%
43%
1.431
1 u.m.
1.85
3.69
10.15
15.69
26%
7%
ritm recuperare
1.4
1.0
0.5 30.00
0.3
0.6
0.6 10.00
8.7
2.2
11.9 40.00
80.00
===
20.77
34.62
4.62
60.00
100%
28%
20.00
20.00
10.00
50.00
10.00
20.00
55.00
85.00
41.935
48.00
16.00
64.00
128.00
83%
60%
efort investitori
-16.92 8.15
-16.92 16.31
-8.46 44.85
-42.31 69.31
-27%
45%
-20%
32%
Total
39.23
15.38
100.38
155.00
100%
72%
60.00
50.00
105.00
215.00
100%
Minister
AstralA AstralB AstralC Minister Efort propriu pentru

Valoare
Inv/Tinte
c1
c2
c3
Conform
AstralA
AstralB AstralC
Proiect
r1
13.8
5
1.2
20
36.1
15.0
8.8
59.9
r2
2.8
15
2.2
20
7.3
45.0
17.8
60.1
r3
11.1
2.5
6.4
20
28.9
7.5
48.6
85.0
Tnecesar
27.7
22.5
9.8
60
72.3
67.5
75.2
205.0
Sfat
14.32
22.50
23.18
60.00
23.9%
37.5%
38.6%
100%
- Vad, spune domnul M ca in cazul AstralaA si AstralaB imi vor mai cere bani, in detrimental
proiectului posibil aprobat, AstralC. Ma enerveaza! Vreau sa fiu sigur ca am acelasi cistig in
minister indiferent de cine cistiga proiectul. Imi dai o idee?
- Uitati-va la ultima linie a tabelului, sub totalul contributiilor. Sunt sugerate sumele investitiei
initiate din partea ministerului dar diferentiat in sensul: 14.32 u.m. primului department, 22.5
pentru al doilea si 23.18 u.m. pentru al treilea, Constructiile.
- Si ce obtin, intreaba domnul M.
Intre timp domnul N calculeaza. V1 devine 12.6; v2 = 26 centi si v3 = 28.3, insumate dau 66.8 centi.
36
Minister

Inv/Tinte
c1
c2
c3
Conform
AstralA
AstralB AstralC
r1
6.30
5.2
2.82
14.32
43.7
14.8
7.18
r2
1.26
15.6
5.64
22.50
8.7
44.4
14.4
r3
5.04
2.6
15.54
23.18
35.0
7.4
39.42
Tnecesar
12.6
23.4
24.0
60
87.4
66.6
61.0
Sfat
14.32
22.50
23.18
60.00
23.9%
37.5%
38.6%
-
AstralA
C1
30
10
40
80.0
T.1
Valoare
Proiect
65.68
67.50
81.82
215.0
100%
al departamentului C care ar contribui cu peste 105 um. Cred ca daca incep lucrarile cu un
imprumut de 20 um fiecarui department ma astept sa primesc respective 100, 90 sau 85 dupa
realizarea proiectului LAGUNA CELESTA. Vreau sa fiu sigur ca am acelasi cistig in minister
indiferent de cine cistiga proiectul. Imi dai o idee?
Da, voi asculta de sfatul matricei inverse, spune domnul N.
Ce anume? Intreaba domnul M.
Intre timp domnul N calculeaza.
Astral
B
C2
20
20
10
Astral
C
C3
10
20
55
50.0
85.0
T.2
T.3
Minister
Apa
19.23
19.23
19.23
57.69
T..
0.036
0.010
-0.028
0.018
20 %
M.Inversa
Energie
-0.040
0.050
0.020
0.030
33 %
Constr.
Valoare
Utilitate
0.008
-0.020 lambda=
0.016 19.23
0.004 0.052
5%
58% din
Minister

Inv/Tinte
c1
c2
c3
Conform
AstralA
AstralB AstralC
r1
2.31
15.38
1.54
19.23
27.69
4.62
8.46
r2
0.77
15.38
3.08
19.23
9.23
4.62
16.92
r3
3.08
7.69
8.46
19.23
36.92
2.31
46.54
Tnecesar
6.15
23.4 13.08
57.69
73.84
11.55
71.92
Sfat
11 %
67 %
22 %
100 %
47%
7%
46%
AstralA
Astral
B
Astral
C
C1
30
10
40
C2
20
20
10
C3
10
20
55
Minister
confor
m
20
18
22
M.Inversa
Apa
0.036
0.010
-0.028
Energie
-0.040
0.050
0.020
Constr.
Valoare
pura
0.077
0.769
0.154
1.000
100%
Valoare
Proiect
40.77
30.77
85.77
157.31
100%
Valoare
Valoare
Utilitate
pura
0.008
-0.020 lambda=
0.016 19.23
0.176
0.660
0.152
37
80.0
T.1
50.0
85.0
T.2
T.3
60
T..
0.018
20 %
0.030
33 %
0.004 0.052
5%
TABELUL ADEVARAT cu modificarea contributiei ministeriale.

Proiect
Matricei
investitie
c1
c2
c3
Cf.
Apa
Energie
Inv. 1
30
20
10
20
0.036
-0.040
Inv. 2
10
20
20
18
0.010
0.050
Inv. 3
40
10
55
22
-0.028
0.020
Total
80.0
50.0
85.0
60
0.018
0.030
T.1
T.2
T.3
T..
35 %
58 %
AstralA AstralB AstralC Dl. M
14.33
22.5o
AstralA
C1
5.3
1.8
7.0
14.1
23 %
AstralB AstralC Minister

C2
C3
Start
AstralA
13.2
1.5
20
24.7
13.2
3.0
18
8.2
6.6
8.4
22
33.0
33.0
12.9
60
65.9
55 %
22 %
30 %
43%
Minister
Inv/Tinte
r1
r2
r3
Tnecesar
Contributie
Structura

c1
c2
c3
5.3
13.2
1.5
1.8
13.2
3.0
7.0
6.6
8.4
14.1
33.0
12.9
23 % 55 %
22 %
7%
15 %
6%
Efort propriu
pentru
AstralB AstralC
6.8
8.5
6.8
17.0
3.4
46.6
17.0
72.1
11%
47%
0.988
58% din
inversa
Constr.
0.008
-0.020
0.016
0.004
8%
23.16
Valoare
Proiect
40
32
83
155
60 %
100%
valoare
Utila
valoare
Pura
0.176
1/.052= 0.660
19.23
0.152
0.052
0.988
100%
Valoare
Total
60
50
105
215
100%
Minister Efort propriu pentru

Conform
AstralA
AstralB AstralC
20
24.7
6.8
8.5
18
8.2
6.8
17.0
22
33.0
3.4
46.6
60
65.9
17.0
72.1
100 %
42 %
11 %
47 %
28 %
31 %
8%
34 %
Valoare
Proiect
40
32
83
155
100 %
72 %
componente
Incasari
De la
De la
De la
Inv !
Inv 3
AstralB AstralC
AstralA
AstralB AstralC
20.77
1.0
0.5
31.2
20.8
10.4
62.3
34.62
1.1
1.1
20.8
38.1
38.1
96.9
4.62
0.5
2.5
8.3
2.3
11.5
22.1
diagonal Matrix
61.2
60.0
181.4
matrix Vector 60.2
Sumele sunt mai bine proportionate, efortul propriu mixt, in functie de valoarea Proiectului
Astral. Alegerea initiala pentru proiectul cel mai atractiv, AstralA (100 u.m) impune un efort comun, cum
personal propun, pentru inceperea lucrarilor, spune domnul M.
Suma
start
Inv 2
Ritm
AstralA
1.5
0.6
1.8
38
AVEM INSTRUMENTE PRIN CARE PUTEM ACCELERA AFLAREA INTENTIILOR

SI/SAU MOTIVATIA PE CARE STRUCTURILE IN VIBRATIE ALE DATELOR NE POT
OFERI INFORMATIE SUPLIMENTARA?
GARANTII STATISTICE PENTRU PLANURI EXPERIMENTALE.
PLANUL EXPERIMENTAL CU TREI FACTORI LA DOUA NIVELURI, 2^3
Experimentele factoriale au la baz studierea influenei factorilor asupra datelor observate, n condiiile
n care factorii acioneaz simultan, independent i apoi n interaciune cte doi, trei etc. Pentru a se
realiza acest fapt se iau n calcul nivelurile factorilor n comparaii aritmetice.
Cele mai utilizate experimente de acest fel sunt: experimentul 22 (doi factori cu dou niveluri), 23 (trei
factori cu dou niveluri) i 32 (doi factori cu trei niveluri).
n vederea prelucrarii datelor i a transformrii lor n informaii, cea mai simpl metod este constituirea
tabelelor de contingen bi sau tridimensionale, tabele cu 2-3 intrri. Acestea pot rezulta din orice fel
de baz de date, din prelucrarea datelor dintr-un chestionar prin ncruciarea rspunsurilor la
ntrebarea A cu alternativele Ai, unde i = 1,.., r aezate ca rnduri (r) ale tabelului (de obicei variabila
dependent, endogen, reacie), i B (presupus cauzal, stimul, independent), cu alternativele Bj, cu j
= 1,, c aezate n coloanele (c) ale aceluiai tabel.
n mod obinuit, ntrebrile considerate variabile cauzale (atribute independente, variabile de
segmentare, caracteristici extrinseci, categorii exogene, stimuli) sunt aezate n coloanele tabelului
(figura 1), dar vom lua n considerare influena simultan a alternativelor i din linii i j din coloane asupra
observaiei xij .
nsumrile la captul liniei presupun neluarea n considerare a variabilei din coloane sau a altor
variabile-ntrebri reprezentnd mulimea de rspunsuri care exist pentru fiecare alternativ i a unei
ntrebri (sau probleme ridicate) A ce depinde de respondent (atribut sau caracteristic dependent,
efect, intrinseci, endogee) de aceea totalul parial este notat cu Ti. , unde punctul este simbolul
indiferenei fa de variabila din coloan.
n acelai fel, T.. reprezint totalul (numrul) celor ce rspund la cele dou ntrebri A, B (i poate fi mai mic
sau egal cu cel al colectivitii intervievate) indiferent de alternativele de rspuns i sau j
Ti. =
xij,
j=1
T.j =
xij,
i=1
T.. =
xij
(10)
j=1 i =1
Matricele prezentate bidimensional sunt desfcute n matrice elementare pentru o mai bun explicitare
a legturilor ntre datele coninute i mai ales pentru identificarea interaciunilor deoarece, la fel ca la
39
experimentelor factoriale, se pot obine att informaii validate ct i incerte ce mping la alte noi
cutri. Pentru fiecare alternativ k a celui de al treilea factor, Ck, matricea va fi urmtoarea:
Elementul xijk corespunde datei (numrului, frecvenei, scorului) din linia i, coloana j a matricei cu numrul
k. n acest caz, totalul populaiei existente n cele trei dimensiuni, va fi notat cu T..., iar Ti . k va reprezenta
totalul liniei i, din matricea k. La fel, T..k va fi totalul general al matricei k. Este fireasc notaia T, pentru
totalul general al cubului de date. Construcia statistic a tabelului 7, cu tripl intrare, de mai jos conine
la intersecii codurile alternativelor 0 i 1 ale variabilelor A, B, C.
3 variabile, 2 alternative
C
A
c0
a0
a1
Total
c1
c0
a0
a1
Total
c1
TOTAL
Tabelul 7
CARACTERISTICA B
b0
000
100
b1
010
110
TOTAL
t 0.0
t 1.0
t.00
t.10
t ..0
001
101
011
111
t 0.1
t 1.1
t.01
t.0.
t.11
t.1.
t ..1
t
Domnul N. comprim n figura.3, trei modaliti de vizualizare cu cele 23 combinaii n care nivelurile
A, B, C (trei variabile la dou niveluri) se afl succesiv i alternativ la nivelurile 0 i1. Realizarea salturilor
pe diferite niveluri este ilustrat prin succesiuni de litere mici i mari.
101 AbC (ac)
100 Abc(a)
111 ABC(abc)
110 ABc(ab)
001 abC(c)
000 abc(1)
011 aBC(bc)
010 aBc(b)
Trei modalitati de a arata

-
lipsa interactiunilor printr-un numar cu doua zerouri sau un cod cu doua litere minuscule
ori un caracter intre paranteze;
40
interactiuni de prim ordin, un numar cu doua elemente unitare sau un cod cu doua litere
majuscule ori doua caractere intre paranteze;
interactiune de ordin doi, numarul 111 sau trei litere majuscule ori trei litere intre
paranteze.
Figura. 3 - A, B, C, succesiv i alternativ la nivel 0 i 1.

Toate variabilele sunt la nivelul 0, efect subliniat de literele mici a.b.c., adic nivelul de baz (1). Atunci
cnd a intervine, notaia este 100 adic 1 pentru trecerea de la a la A, celelalte la fel (0), deci (a); cnd b
i c i schimb nivelul simultan, combinaia este 011 sau aBC ori (bc). Cele 3 cifre din numr sunt poziiile
variabilelor n cele dou alternative.
Figura urmtoare (4) ilustreaz efectele directe ale factorilor A, B, C, folosind cubul de date i
sugereaz ccmbinaiile de prim ordin i de ordin doi care vor rezulta din caruselul factorilor.
Figura. 4 - Cubul influenelor directe ale factorilor A, B, C

n tabelul 8, E.I.M. cuprinde n forma tabelului cu 3 intrri notaiile pe care le va utiliza n cadrul
aplicrii experimentului factorial cu trei factori la cte dou niveluri fiecare i n conformitate cu figura
tridimensional 3. El construiete tabelele 8 i 9 care conin notaiile subtotalurilor rezultate din
cumulul datelor din experiment i repetiie.
Tabelul 8
41
3 variabile, 2 alternative C
repetiie
A
a0
a1
c0
a0
a1
c1
=
c0
Total
c1
Total
Total
B
b0
(1)
(a)
t.00
(c)
(ac)
t. 0 1
t. 0 .
b1
(b)
(ab)
t.10
(bc)
(abc)
t.11
t.1.
Total
t 0.0
t 1.0
t..0
t 0.1
t 1.1
t . .1
t
Tabel 9
3 variabile, 2 alternative
1+2
b0
b1
Total
c0
a0
t1
ta
tb
tab
t 0.0
t 1.0
tc
tac
tbc
tabc
t 0.1
t 1.1
a1
Total
c0
c1
a0
a1
Total
c1
Total
T1
Efectele principale, de prim ordin i ordin secund se obin din nsumrile acestor subtotaluri. Tabelul
10 conine semnele de adunare ori scdere ale subtotalurilor.
Tabelul 10
1
+
+
+
+
-
A
+
+
+
+
b
+
+
+
+
c
+
+
+
+
ab
+
+
+
+
-
ac
+
+
+
+
-
bc
+
+
+
+
-
abc
+
+
+
+
+
+
+
+
Total
T1
Ta
Tb
Tc
Tab
Tac
Tbc
Tabc
Se are n vedere c factorul A ctig influennd patru subtotaluri, notate cu litera t i anume,
ta, tab, tac, tabc; pentru a obine efectul lui A, indiferent c este simplu sau combinat, vom scdea din suma
ctigului contribuiile celorlali fr factorul A, i anume, ali factori din mediu (1) t1, ctigul lui B
42
fr A i C - tb, ctigul lui C fr A i B - tc, ctigul combinaiei ntre B i C fr A . Situaia se repet

i pentru factorii B i C.
Pentru identificarea acestor interaciuni domnul N construiete un tabel cu intrri multiple cu
doar dou niveluri (alternative) ale variabilelor A, B, C. Pentru evidenierea relaiilor (interaciunilor)
este necesar repetarea experimentului.
n aplicaiile statistice dependen nseamn acelai lucru cu relaie, interaciune sau semnificaie
statistic. Similar, termenul de independen este sinonim cu fr diferen statistic sau fr legtur
(relaie). Pentru dezvoltarea testului de independen i pstrarea semnificaiei statistice Domnul N ine
seama de faptul c: datele din tabele sunt obinute ca frecvene, celulele tabelului sunt mutual exclusive
i independente, deci nici un obiect particular al msurrii nu poate aprea n mai mult de o csu, ntro csu trebuie s existe minimum cinci frecvene ateptate, categoriile, caracteristicile alese pentru
analiz sunt logic legate de ntrebarea (peoblema) n chestiune (independen sau reacie-efect, da sau
nu). Domnului N. i se pare util sinteza pailor urmai n experimentele factoriale. Fie c cel care se
hotrte s foloseasc proiectrile experimentale face calculele manual, fie c folosete programele
EXCEL, mecanismul este acelai
1 un exemplu de trei factori la dou nivele:
FACTORUL
nivel 0
nivel 1
FACTORUL
nivel 0
nivel 1
FACTORUL
nivel 0
nivel 1
2. se calculeaz numrul de grade de libertate df1 pentru fiecare factor de influen i combinaia lor, i
numrul de grade de libertate df2 pentru ntregul tabel:
df1 = nr. niveluri 1
df2 = [23 x (nr. repetiii 1)] -1
3. se determin factorul de corecie dup formula:
C=
T12
23 nr.repetitii
43
4 se calculeaz suma ptratelor SP pe fiecare factor de influen i pentru combinaiile lor, un exemplu
fiind cel pentru factorul A, pentru ceilali calculul e similar
SPA =
Ta2
23 nr.repetitii
5 se calculeaz suma ptratelor pentru repetiie:

2
Trep
C
3
k =1 2
2
SPRep =
6 se calculeaz suma ptratelor pentru ntregul tabel:

1
2
SPT = x ijkl
i=0 j=0 k =0 l=0
7 se calculeaz suma ptratelor pentru eroarea experimental:

SPE = SPT SPA SPB SPC SPAB SPAC SPBC SPABC - SPRep
8 se determin media ptratelor MP pentru fiecare factor de influen i pentru combinaile lor, dup
exemplul de mai jos
MPA =
SPA
df1
9 se determin media ptratelor pentru eroarea experimental:
MPE =
SPE
df2
10 se determin rapoartele Fisher pentru fiecare factor de influen i pentru repetiie, dup exemplul
de mai jos:
Fa =
MPA
MPE
11 se compar valorile coeficienilor Fisher obinui cu cel tabelar, n funcie de nr. gradelor de libertate
i de o eroare admis, de obicei = 0,0,5
12 problema cea mai incitant, dar i delicat n acelai timp este interpretarea rezultatelor a crei
consecin este luarea (rapid i corect) a unor decizii. Interpretarea are la baz setul de comparaii:
n cazul n care Fcalc > Ftab, se respinge ipoteza nula - H0 i este acceptat ipoteza n antitez cu H0, H1
stabilite de cel care face analiza la startul procedurii de lucru; n cazul n care Fcalc < Ftab este admis
ipoteza nul sau altfel spus:
Dac valorile calculate sunt mai mici dect cele tabelate atunci factorul nu induce variaie
n sistem i deci nu este stimul sau cauz potential; n cazul unor diferene semnificative
ntre nivelurile acestor variabile combinate cu factorul presupus cauzal, coeficientul Fisher
calculat este mai mare dect cel tabelat.
44
SIMULARI ALE PLANULUI EXPERIMENTAL CU 2^3 FARA GARANTII STATISTICE

De ce simulari? Deoarece, in cele ce urmeaza domnul M ia in considerare rezultatele deciziilor din
cazul istoric DRACULA LAND si il transpune in LAGUNELE CELESTE. De ce nu au garantii statistice?
Deoarece, pentru simplificare, in cele c a urmeaza, domnul N utilizeaza doar elemente de calcul cum este
spre exemplu, planul experimental, iar interpretarile au la baza structura din tabelul statistic cu trei intrari
aa cum este cel de mai jos iar din jocul semnelor se obin efectele interaciunilor:
A
Investitori
negociere
Opiniediferita
TOTAL
Consens
TOTAL
Total general
Inv 1
Inv 2
Opiniedif
Inv 1
Inv 2
Consens
Places
AstrA
B
AstrB
50
10
20
60
60
80
29
33
62
122
26
29
55
135
Total
General
70
70
140
55
62
117
257
A
Investitori
Inv 1
Inv 2
Opiniedif
Places
AstrA
B
AstrB
50 (1)
10 (a)
60 (T.1)
20(b)
60(ab)
80 (T.2)
Total
general
70 (T1.)
70 (T2.)
140 (T..)
Chi^2 robust = ((1)*(ab)-(a)*(b))/SQRT(T1.*T2.*T.1*T.2) = (50*60-10*20)/sqrt(60*80*70*70) = 0.62

strong influence.
=IF(Chi^2)>0.7,"very poweful influence",IF(Chi^2>0.495,"strong influence",IF(Chi^2>0.25,"moderate
influence",IF(Chi^2>0.12,"weak influence","non existing influence"))))
Semnele aritmetice pentru evidenierea interaciunilor rezultate ale produsului lor algebric
1
A
b
c
ab
Ac
bc
Abc Total
+50 +10 +20
+29 +60 +33 +26 +29
257
T1
-50
+10 -20
-29
+60 +33 -26
+29
7
Ta
-50
-10 +20
-29
+60 -33
+26 +29
13
Tb
-50
-10 -20
+29 -60
+33 +26 +29
-23
Tc
+50 -10 -20
+29 +60 -33
-26
+29
79
Tab
+50 -10 +20
-29
-60
+33 -26
+29
7
Tac
+50 +10 -20
-29
-60
-33
+26 +29
-27
Tbc
-50
+10 +20
+29 -60
-33
-26
+29
-81
Tabc
45
1
Big investors
Orase
Mediu
AB
AC
BC
ABC
50
10
20.00
29.09
60
32.73
26.18
29.45
257.5
6.9
13.8
-22.5
79.6
6.9
-26.2
-80.4
fx=ABS
6.91
13.82
22.55
79.64
6.91
26.18
80.36
Pentru interpretarea diferenierilor

directe (interaciuni de ordin 0) si, cele de prim ordin masurate statistic cu Fab, Fac, Fbc, sau cele de ordin
doi Fabc. Vom ierarhiza valorile din TOTAL luate in valoare absoluta.
Aceste rezultate sunt Tabc, Tab, Tbc, Tc, Tb, Ta si Tac la egalitate:
- Tabc interpretare: interaciune de ordin doi, atenia este atrasa de investitorul 2; cind sunt
diferente de opinii si se doreste prioritate in inceperea lucrarilor, el va impune AstrB; daca
este compromisul prin care se asigura executia tuturor porturilor AstrALE, el este de accord
cu inceperea in Laguna Albastra; asa se poate explica de ce la runda urmatoare el declara cu
40 u.m. mai putin. In cazul consensului, atit AstrA ori AstrB incep lucrarile cu 29 u.m. iar
valoarea adusa ministerului este tot 275 u.m. (vezi aplicatia Chi square)
consens
TOTAL
Inv 1
Inv 2
Consens
26
29
29
33
62
55
55
62
117
Tab interpretare: in cazul indiferentei celui de al treilea investitor, inv2 are un cuvint de spus,
mai important decit oponentul sau. El ar ajuta AstrA in loc de suma initiala propusa (10 u.m.)
cu 33 u.m. in timp ce acesta planificare 20 u.m. pentru AstrB si dupa consens ar da 26 u.m.
Tbc interpretare: in cazul aprecierii atmosferei generala fara a lua in considerare doar opiniile Inv 1 si
Inv2, avem interactiune, in care atractivitatea (suma de u.m. mai mare) este AstrB (80 u.m.) in cazul in
care se impune Inv 2 urmata de AstrA (62 u.m.) in cazul consensului:
Opiniedif 60
80
140
Consens
62
55
117
Total general
122
135
257
- Tc: interpretarea este data de ultimul rind al tabelului anterior si anume daca banii vorbesc,
atractivitatea este data de inv 2 cu AstrB o proportie mai mare, 80/135 = 59% fata de 60/122
= 49%; La drept vorbind, diferentele surprinse in Ta, Tb si Tc sunt prea mici pentru afectarea
deciziei.Sa continuam analiza cu importanta AstrC pentru Inv 1 si Inv2. Datele extrase din
tabele conduc la:
C
negociere
opiniediferita
TOTAL
Consens
TOTAL
Total general
A
investitori
Inv 1
Inv 2
Opiniedif
Inv 1
Inv 2
Consens
Places
AstrA
B
AstrC
50
10
10
20
60
30
29
33
62
122
25
28
53
83
Total
General
60
30
90
54
61
115
205
46
1
A
B
C
ab
Ac
bc
Abc Total
+50 +10 +10
+29 +20 +33 +25 +28
205
T1
-50
+10 -10
-29
+20 +33 -25
+28
-23
Ta
-50
-10 +10
-29
+20 -33
+25 +28
-39
Tb
-50
-10 -10
+29 -20
+33 +25 +28
25
Tc
+50 -10 -10
+29 +20 -33
-25
+28
49
Tab
+50 -10 +10
-29
-20
+33 -25
+28
37
Tac
+50 +10 -10
-29
-20
-33
+25 +28
21
Tbc
-50
+10 +10
+29 -20
-33
-25
+28
-51
Tabc
1
50
204.4
fx=ABS
Big investors 10
-23.3
23.27
Orase
10.00
-39.3
39.27
Mediu
29.09
24.4
24.36
AB
20
49.5
49.45
AC
32.73
36.7
36.73
BC
24.73
20.7
20.73
ABC
27.82
-50.5
50.55
Cum aminteam anterior, pentru interpretarea diferenierilor directe (interaciuni de ordin 0) si,
cele de prim ordin masurate statistic cu Fab, Fac, Fbc, sau cele de ordin doi Fabc. Vom ierarhiza valorile din
TOTAL luate in valoare absoluta.
Aceste rezultate sunt Tabc, Tab, Tb, Tac, Tc, Ta si Tbc aproape de egalitate:
- Tabc interpretare: interaciune de ordin doi, atenia este atrasa de investitorul 2 care in cazul
consensului prefer AstrA la fel ca Inv 1;
- Tab interpretare: daca initial inv 2 prefera AstrC (cu 20 um fata de 10 pt AstrA), optiunea inv
1 si inv 2 este in cazul consensului general, AstrA;
- Tb arata clar ca atractivitatea cea mai mare in cazul ignorarii AstrB si a inv 3 este AstrA (ulima
linie a tabelului, Total general cu 122 versus 83, din care rezulta diferenta de 39 um)
- Din analiza componentei Tac rezulta ca indiferent de locatie sumele sunt asemanatoare, in jur
de 60 u.m. dar inv 1 in cazul prioritatii (AstrA) si inv 2, consensului dar primul construit ar fi
tot AstrA; AstrC nu prea are sanse daca inv 3 este ignorat!
C
Mediu
prioritate
Total
armonie
Total
Orase
Big
investors
Bran
Sighisoara
general
Constr.
10
40
prioritate
Energy
50
29.09
70
26.18
120
55.27
Constr.
38.18
34.36
72.55
67.27
60.55
127.82
0.00
117.27
130.55
247.82
Energy
armonie
Total general
60
10
Total
70
50
-0.66
-1
1
Big
investors
Orase
Mediu
AB
AC
BC
ABC
10
40
60.00
29.09
10
38.18
26.18
34.36
247.8 fx=ABS
-2.7
13.3
7.8
-80.9
37.3
-26.7
79.1
2.73
13.27
7.82
80.91
37.27
26.73
79.09
47
C
Mediu
prioritate
Total
Bran
Snagov
general
20
55
Hi^2 influenta
30
95
50
75
125
-0.08
non existing
influence
Energy
Constr.
29.09
38.18
24.73
32.45
53.82
70.64
-1
diag.secund
armonie
67.27
57.18
124.45
0.00
117.27
132.18
249.45
Total
prioritate
armonie
Total general
1
Big
investors
Orase
Mediu
AB
AC
BC
ABC
10
40
Energy
Constr.
Total
Orase
Big
investors
10
40
20.00
29.09
55
38.18
24.73
32.45
Hi^2 consens
non existing
influence
diag.secund
249.5 fx=ABS
81.8
81.82
14.9
-0.5
3.6
-48.2
-35.1
-6.4
14.91
0.55
3.64
48.18
35.09
6.36
SIMULAREA PREFERINTELOR
La fel, pentru interpretarea diferenierilor directe (interaciuni de ordin 0) si, cele de prim ordin
masurate statistic cu Fab, Fac, Fbc, sau cele de ordin doi Fabc, vom aborda problema preferintelor prin prisma
jocului intern, intrinsic astfel: investitorul 1 se propune pe el ca prima preferinta sip e inv 2 drept
urmatoarea; inv. 2 procedeaza in acelasi mod, preferinta pentru sine cind inv1 este de acord cu preferinta
pentru un alt investitor si daca acesta ar cistiga, pentru el ca a doua preferinta. Daca sansele din jocul
negocierilor revin investitorului 3, preferinta secunda (pentru altul, simplificat ptaltul) pentru inv1 si inv2
revine investitorului 3. Vom proceda la fel conformei schemei experimentale 2^3 fara garantii statistice.
Vom ierarhiza valorile din TOTAL al distributiei semnelor, luate in valoare absoluta.
Rezulatele ierarhizarii sunt: Tab 139, Ta la egalitate cu Tac 41, Tbc 39, Tabc 21, Tc 19, Tb = 1.
Primeaza interactiunile de orin second.Tab, Tac, Tbc.
C
Inv 3
A
Inv 2
2ptalt
pref2el
TOTAL
nu pt 3
pt 3
2ptalt
pref2el
TOTAL
pt 3
Total general
Inv 1
pref1el
B
1ptaltul
50
10
20
60
nu pt 3
60
80
49
40
89
149
10
60
70
150
Total
general
70
70
140
59
100
159
299
48
1
A
B
C
ab
Ac
bc
Abc Total
+50 +10 +20
+49 +60 +40 +10 +60
299
T1
-50
+10 -20
-49
+60 +40 -10
+60
41
Ta
-50
-10 +20
-49
+60 -40
+10 +60
1
Tb
-50
-10 -20
+49 -60
+40 +10 +60
19
Tc
+50 -10 -20
+49 +60 -40
-10
+60
139
Tab
+50 -10 +20
-49
-60
+40 -10
+60
41
Tac
+50 +10 -20
-49
-60
-40
+10 +60
-39
Tbc
-50
+10 +20
+49 -60
-40
-10
+60
-21
Tabc
Sa interpretam rezultatele ierarhizarii:

- Tab interpretare: interaciune de prim ordin, atenia este atrasa de investitorul 2 care in cazul
in care are ca a doua preferina proiectul investitorului 1 scorul este 6:1 in timp ce preferina
inv 1 fata de 2 este de 5:1 dar putem observa si datorita influenei mai puternice semnalata
de Chi Patrat robust, conform extrasului de mai jos.
A
Inv 2
2ptalt
pref2el
nu pt 3
Inv 1
pref1el
B
1ptaltul
50(1)
10(a)
60(T1.)
20(b)
60(ab)
80(T2.)
Total
general
70(T.1)
70(T.2 )
140(T..)
Chi^2 robust = ((1)*(ab)-(a)*(b))/SQRT(T1.*T2.*T.1*T.2) = (50*60-10*20)/sqrt(60*80*70*70) = 0.62

strong influence.
=IF(Chi^2)>0.7,"very poweful influence",IF(Chi^2>0.495,"strong influence",IF(Chi^2>0.25,"moderate
Dar dorinta de consens, in sensul dau altuia? In cazul inv 1, 20/50 = 0.4 fata de inv 2; in cazul inv 2, 10/60
= 0.17, mai putin interesat in proiectul inv1.
- Tac
A
Inv 2
2ptalt
pref2el
Pt. Inv 3
Inv 1
pref1el
B
1ptaltul
50(1)
40(a)
90(T1.)
10(b)
60(ab)
70(T2.)
Total
general
60(T.1)
100(T2.)
160(T..)
Chi^2 robust = (50*60-40*10)/sqrt(90*70*60*100) = 0.42 moderate influence. In acest caz, atenia este
atrasa de investitorul 2 care in cazul in care are ca a doua preferinta proiectul investitorului 1 scorul este
6:4 in timp ce preferinta inv 1 fata de 2 este de 5:4 dar putem observa si datorita influentei moderate
semnalata de Chi Patrat robust, conform extrasului de mai sus.
Dar dorinta de consens, in sensul dau altuia? In cazul inv 1, 10/50 = 0.2; in cazul inv 2, 40/60 = 0.67 fata
de proiectul inv3!
Din analiza simultana ale celor doua tabele, investitorul 2 este mai dur fata inv 1 dar mai relaxat
fata de inv 3, urmat de inv 1 mai dur fata de 3 si usor relaxat fata de inv 2.
49
Tac
A
Inv 2
2ptalt
pref2el
nu pt 3
Inv 3
Pref3el
C
3ptaltul
70(1)
70(a)
140(T1.)
100(b)
160(ab)
260(T2.)
Total
general
170(T.1)
230(T.2 )
400(T..)
Chi^2 robust = ((1)*(ab)-(a)*(b))/SQRT(T1.*T2.*T.1*T.2) = (70*160-100*70)/sqrt(140*260*170*230) = 0.1 no influence.

=IF (Chi^2)>0.7,"very poweful influence",IF(Chi^2>0.495,"strong influence",IF(Chi^2>0.25,"moderate
Dar dorinta de consens, in sensul dau altuia? In cazul inv 1, 20/50 = 0.4 fata de inv 2; in cazul inv 2, 10/60
= 0.17, mai putin interesat in proiectul inv1.
- Tbc
C
Inv 3
3ptalt
Pref3el
Pt. Inv 3
Inv 1
pref1el
B
1ptaltul
60(1)
90(a)
150(T1.)
80(b)
70(ab)
150(T2.)
Total
general
140(T.1)
160(T2.)
300(T..)
Chi^2 robust = (50*60-40*10)/sqrt(90*70*60*100) = -0.13 influenta slaba.

C
invB
A
invC
3ptalcul
3ptel
TOTAL
nu pt el
pt 3
3ptalcul
3ptel
TOTAL
pt 3
Total general
invA
1ptel
B
1ptaltul
50
40
10
55
nu pt el
90
65
50
10
60
150
20
55
75
140
Total
general
60
95
155
70
65
135
290
1
A
B
C
ab
Ac
bc
abc
Total
+50 +40 +10
+50 +55 +10 +20 +55
290
T1
-50
+40 -10
-50
+55 +10 -20
+55
30
Ta
-50
-40 +10
-50
+55 -10
+20 +55
-10
Tb
-50
-40 -10
+50 -55
+10 +20 +55
-20
Tc
+50 -40 -10
+50 +55 -10
-20
+55
130
Tab
+50 -40 +10
-50
-55
+10 -20
+55
-40
Tac
+50 +40 -10
-50
-55
-10
+20 +55
40
Tbc
-50
+40 +10
+50 -55
-10
-20
+55
20
Tabc
Tab = 130; Tac=Tbc =40; Ta = 30; Tc = 20 = Tabc; Tb =10
Tab 139, Ta la egalitate cu Tac 41, Tbc 39, Tabc 21, Tc 19, Tb = 1.
Primeaza interactiunile de orin second.Tab, Tac, Tbc.
50
Ministrul trimite un gind operativ: Lagromanii sectoarelor Apa, Energie si Constructii sunt
asteptati in cabinetul Ministrului. Toate temele sunf facute, domnilor? Intreaba domnul M.
Nu mai are timp sa sesizeze raspunsul deoarece Biblioteca Sublima semnaleaza primirea unui papyrus
stellar de importanta Lagunara. Domnul M accepta rularea lui. Cu pupilele dilatate citeste: proiecte
aprobate de Constelatia Tinuturilor Inghetate: Astral A, 100 u.m.; Astral B, 90 u.m.; Astral C, 85 u.m.
EPILOG
Relaxat, plutind in aromele Gradinei Suspendate, Domnul N primeste un papyrus Ministerial: Sunteti
numit Lagroman Suprem Controlor al Proiectelor Constelatiei Tinuturilor Inghetate. Semneaza:
Ministrul Marilor Lagune Astrale. Priveste traseele stralucitoare a trei navete care apparent se indreapta
spre Tinuturile Nordice Indepartate, si ofteaza: inapoi la Proiectul Complex de Modelare Econometrica.
Pag. 1 Fictiune, atentionare, cerinte in proiect.
Pag. 2 Imagini coperte 3 volume carti; Introducere/Preambul; INCEPUTURI
Pag. 3 ROLUL PTRATULUI LATIN I GRECO-LATIN N ANALIZA DATELOR;
Pag. 4 Model matematic, ipoteze, grade de libertate
Pag. 5 Datele patratului latin, schema experimentala
Pag. 6 Modalitati de calcul din vol.II ilustrat, cap.2; valori asteptate pt.X^2, risc 5%, 10%.
Pag. 7 Continuare algoritm de calcul. Valori CramerV
Pag. 8-12 Calcule aplicatie patrat latin plus varianta EXCEL
Pag. 13 Calcule pentru valorile asteptate ale asocierii X^2 conform algoritmului si utilizind fx
Pag. 14 Cerinta nr.1 pentru student: Definitii, Clarke si Gloves, public policy, local government;
Pag. 15 Clarke si Gloves, Dracula Land, adevar TABEL 1 Contributiile initiale si sumele ramase dupa
retragerea investitorilor.
Pag. 16 Dl.N; Vlad Tepes; propunere pt.Lagromani de simulare studiu drept LAGUNA CELESTA
Pag. 17-18 Dl.M si dl.N comenteaza datele din Dracula Land drept Lagune astrale, AstralXXX.
TABEL 1- continuare. Penalizare si recompenserea proprie dupa retragere
TABEL 2. Sume propuse din evaluare si ramase investitorilor dupa o respingere alternativa.
Pag. 19 Cerinta 2 pt studenti. Micul investitor TABEL 3. Promisiuni pentru micul investitor de 10 u.m.
Pag. 20-21 Cerinta 3 pt studenti . Hi patrat, asociere/independent/omogenitate.valori 5%, 10%
TABEL 5. Calcul si valori tabelate pentru testul Hi patrat, prelucrare secventiala: Theta, valori asteptate,
Fisher 5%, df, calcul Hi patrat fx EXCEL
Pag. 21-22 Cerinta 4 pt studenti, Fisher influenta coloanelor.
TABEL 6. Calcule conform algoritmului din Patratul Latin pentru Fisher
Pag 23 Cerinta 5 -6 pt studenti, Tabel 7a, 7b, 7c, F rinduri, F simultaneitate rinduri&coloane, Patrat Latin
Pag.24. TABEL 8. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE pentru LAGUNELE ASTRALE.
Pag. 25 Pareto 20/80; Laguna Astrala, contributia ministeriala, valori pure, ritm recuperare
Pag. 26-27 Comentarii contributii ministeriale, contributii 20um, redistribuire
Pag. 28 Cerinta 7 pt studenti, DRACULA LAND varianta minciuna
Pag. 29 Cerinta 8 pt studenti, Este bine sa minti? Efectul asupra micului investitor.
Pag. 30 Calcule pentru minciuna, reluare pag.6-14 (Cerinta 1-7 pentru studenti)
Pag. 31 Interpretare LAGUNA CELESTA, AstralA, AstralB, AstralC pentru consecintele unei minciuni
similar incazul temelor propuse Lagromanilor ca TEMA
Pag. 32-36 Sumele revenite Ministerului, micului intreprinzator, eforturilor Lagromanilor.
Pag. 37 Putem simula posibilitatile unor aranjamente? Da, experimente factoriale m^n
Pag. 38-43 Garantii statistice pentru planul experimental 2^3 cu trei factori la doua niveluri.
Pag. 44 Simulari ale experimentelor factoriale 2^3 fara garantii statistice.
51
1. ustekinumab Center - Laguna Beach, CA - MedicineNet

www.medicinenet.com ... ustekinumab article
Laguna Beach California physician directory - Ustekinumab (Stelara) is a drug
prescribed for the treatment of plaque psoriasis for adults. De aici Astral B???
Dragoman, scrie Gh.Pop in 1971 era posibil sa provina de la conducatorii unei lucrari forestiere
coordonata in Transilvania de mesteri germani. De aici Lagroman in loc de Maestri.
52

Proiect Complex Modelare Econometrica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Complex Modelare Econometrica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT COMPLEX DE MODELARE ECONOMETRICA

FICTIUNE. INSTRUMENTE ALGEBRICE SI STATISTICE SIMPLE SI COMPUSE IN RELATIILE DECIZIONALE

MODELE ECONOMETRICE: Nimic nou!?

Xijk = + i + j + k + ijk , unde i = j = k = n

rindul/saptamina si coloana/pozitia geodemografica nu sunt associate din perspectiva incasarilor.

Se calculeaz numrul de grade de libertate df1 pentru fiecare factor de influen i

Biblioteca Sublima ii reaminteste Ministrului de o imagine subliminala drept semn la o lucrare

Asa este, vedeti ecranul?

TABEL 1 Contributiile initiale si sumele ramase dupa retragerea investitorilor.

Dar nu ati urmat aceeasi schema, vine replica de la domnul N.

renuntare la P1 si are 30 um. Daca plateste penalizarea ramine cu 10 um din diferenta 4o um

Se pare ca domnul N are mai multe intrebari.

Cerinta 2. Micul investitor considera promisiunile de cistig de la punctul anterior drept

Domnul N intreaba: Pot sa deschid o pagina EXCEL?

Chi square expected values

Chi square procedure (xij-Oij)^2/Oij

0.443-0.531 Moderat puternic

Cum interpretam rezultatul Chi patrat sau Cramer V?

De ce ne intereseaza varibilitatea datelor utilizind testul Fisher? Intreaba domnul M

Xij = + j + ij , unde i = j = n = 3, iar ipotezele Ho si H1 sunt

TABEL 6. Calcule conform algoritmului din Patratul Latin pentru Fisher

5. Calcul: Variatia datelor impusa de linii (rinduri, investitori), test Fisher.

Rows and columns simultaneously influence over the raw data

Fisher Test application

RITM RECUPERARE NORMA

Asadar, continua el, inversez matricea promisiunilor investitionale in urma cistigarii

TABELUL ADEVARAT cu modificarea contributiei ministeriale.

Sa verificam: 50*0.126+20*0.26+10*0.283 = 6.3 + 5.2 + 2.83 = 14.33

TABEL 15. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE ASTRALE.

AstralA AstralB AstralC Minister

Efort propriu pentru

VREAU SA CISTIG CONSTANT PENTRU TOATE PROIECTELE? SAU

Si sa nu uitam, adauga domnul N ca a pus deoparte 40 u.m. din fondurile proiectului

8. Este bine sa minti? Efectul asupra micului investitor.

TABEL 18. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE ASTRALE.

Domnul M analizeaza un moment datele.

TABEL 21. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE ASTRALE.

TABEL 22. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE ASTRALE.

TABEL 24. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE ASTRALE.

3% 18% 6% = 27% efort propriu 34% 5% 33% = 73%

Asadar, continua el, inversez matricea promisiunilor investitionale in urma cistigarii

P1 este preferat si de A si de C iar P3 doar de C.

TABEL 28. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE ASTRALE.

AstralA AstralB AstralC Minister Efort propriu pentru

AstralA AstralB AstralC Minister Efort propriu pentru

AstralA AstralB AstralC Minister Efort propriu pentru

TABELUL ADEVARAT cu modificarea contributiei ministeriale.

AstralB AstralC Minister

AstralA AstralB AstralC

Minister Efort propriu pentru

AVEM INSTRUMENTE PRIN CARE PUTEM ACCELERA AFLAREA INTENTIILOR

Trei modalitati de a arata

Figura. 3 - A, B, C, succesiv i alternativ la nivel 0 i 1.

Figura. 4 - Cubul influenelor directe ale factorilor A, B, C

fr A i C - tb, ctigul lui C fr A i B - tc, ctigul combinaiei ntre B i C fr A . Situaia se repet

5 se calculeaz suma ptratelor pentru repetiie:

6 se calculeaz suma ptratelor pentru ntregul tabel:

7 se calculeaz suma ptratelor pentru eroarea experimental:

9 se determin media ptratelor pentru eroarea experimental:

SIMULARI ALE PLANULUI EXPERIMENTAL CU 2^3 FARA GARANTII STATISTICE

Chi^2 robust = ((1)*(ab)-(a)*(b))/SQRT(T1.*T2.*T.1*T.2) = (50*60-10*20)/sqrt(60*80*70*70) = 0.62

Pentru interpretarea diferenierilor

Sa interpretam rezultatele ierarhizarii:

Sa verificam: 500.126+200.26+10*0.283 = 6.3 + 5.2 + 2.83 = 14.33

Chi^2 robust = ((1)(ab)-(a)(b))/SQRT(T1.T2.T.1T.2) = (5060-1020)/sqrt(60807070) = 0.62

Chi^2 robust = ((1)(ab)-(a)(b))/SQRT(T1.T2.T.1T.2) = (5060-1020)/sqrt(60807070) = 0.62

Chi^2 robust = ((1)(ab)-(a)(b))/SQRT(T1.T2.T.1T.2) = (70160-10070)/sqrt(140260170230) = 0.1 no influence.

Chi^2 robust = (5060-4010)/sqrt(907060*100) = -0.13 influenta slaba.