Multilevel governance: "new" regionalism, cometi!ie, actori locali "i
regionali, su#si$iaritate Conceptul de governance multi-level governance. Conceptul de governance a fost utilizat pn recent in literatura academia cu scopul de a sublinia responsabilitatile administratiei guvernamentale. Aceasta era justificata, pe de o parte, deoarece statul era principalul actor pe scena internationala, iar pe de alt parte, in interior majoritatea competentelor erau concentrate in sarcina guvernului. Reformele introduse la sfarsitul anilor '8 in cadrul !niunii "uropene cu privire la elaborarea #i implementarea politicii de dezvoltare regionala au condus la sc$imbarea semnificatiei termenului governance. prima deinitie pentru governance este data de %anca &ondial', prin care se subliniaza legtura dintre putere #i prosperitatea tarii. Aceasta definitie este saumata de majoritatea institutiilor '(!, dar in literature academi' s-a impua formularea propusa de ). *ooimana, ce face referire la relatiile dintre conducatori condu#i. Aceasta abordare a conceptului de governance este foarte interesanta deoarece permite cercetatortilui, ce studiaza relatiile dintre condu#i #i conducatori, sa obaerve asimetria e+istenta in ceea ce priveste distributia puterii #i resurselor ,ntre centru #i periferie, adica ,ntre detinatorii puterii #i societatea in ansamblul ei. -n plus, asimetria este e+tinsa #i la relatiile dintre alti actori sub-nationali cum ar fi, de e+emplu, cele dintre autoritatile regionale #i indivizii dintr-o localitate, sau cele dintre dou localitati. ).*ooirnana #i colaboratorii si recunosc faptul ca governance implica derularea unui intreg proces la care participa nu doar organizatii de natur guvernamentala ci #i din sectroul neguvernamental. -n conceptia. acestora, governance reprezinta noua situatie a relatiilor autoritatilor cu societatea civila in ansamblul ei, situatie aparuta la sfarsitul anilor ./8, #i pe fondul liberalizarii economice s-a dimin uat rolul statului ca unic reaponaabil al implementarii politicilor. -n acest conte+t, conceptul de governance depaseste granitele administratiei publice, sub aspectul ansamblului de relatii dintre autoritatile publice #i societate . -n opinia lui 0. 12den, guvernanta este o abordare conceptuala, ce poate constitui un cadru evident de analiza comparativa a macro-politicilor, ea include insa elemente importante de natura constitutionala privind regulile de conducere politica #i reprezinta in acela#i timp o modalitate prin care are loc interventia crescut a actorilor politici avand drept scop optimizarea structurilor astfel incat sa nu fie in$ibata initiativa umana. alta definitie a conceptului de governance este data de Commision on 0lobal 0overnance, ca fiind 3totalitatea modalitatilor prin care institutiile #i indivizii i#i administrueaza afacerile comune3 4efinitia cuprinde inclusiv recunoasterea spiritului de competitie ,ntre actorii patticipanti. 4efinitia data de %anca &ondial este insu#ita #i de Canadian -nternational 4evelopment Agenc2 5C-4A6, care asiciaza definitiei #i conceptul de good governance pe care il formuleaza ca fiind e+ercitarea puterii de catre diversele niveluri administrative in mod eficient, corect, transparent #i reaponaabil 53t$e e+ercise of po7er b2 various levels of government t$at is effective, $onest, e8uitable, transparent and accountable36. -n plus, -sabelle )o$nson considera redefinirea conceptului de governance ca o largire a semnificatiei acesteia, ca sa permita luarea in considerare a tuturor interactiunilor ,ntre toti cei ce sunt implicati in luarea deciziilor 5decision- ma9ing6. -n institutiile '(! conceptul de governance este definit prin luarea in considerare a tuturor nivelurilor #i domeniilor de activitate prin care sunt implinite interesele cetatenilor 53:$e e+ercise of economic, political and administrative aut$orit2 to manage a countr2's at all levels. -t is compriaed of t$e mec$aniams, procesaes and in atitutions t$roug$ 7$ic$ citizens and groups articulate t$eir in teresta, e+ercias t$eir legal rig$ts, meet t$eir obligations and mediate t$eir differences36. ;roblemele ridicate se refera la tipul eel mai eficient de relatii ce ar trebui realizat #i mentinut ,ntre guvern #i societate, ,ntre membrii societatii dar #i in in teriorul guvernului, nu numai ,ntre guvern #i sectroul privat. -n acest conte+t se apreciaza ca governance nu este, dar nici n-ar trebui sa fie, doar o afacere a guvernului deoarece ea trebuie definite din dubla perapectiv< guvernamentala #i civica. "liminarea saraciei, crearea locurilor de munca, protectia mediului, integrarea sociala, sunt apreciate drept tinte, obiective, pe care ar trebui sa le indeplineasca autoritatile in diferent de nivelul teritorial-administruativ pe care sunt situate. 0uvernanta releva cum coopereaza guvernele cu celelalte organizatii sociale dar #i cum colaboreaza acestea cu cetatenii pentru a lua deciziile ce privesc problemele importante ale societatii. Conceptul de governance poate fi utilizat in diferite conte+te cum ar fi, de e+emplu< global, national, institutional sau comunitar. =a nivelul !niunii "uropene, termenul de guvernanta este frecvent abordat din diverse ung$iuri astfel ca este posibila o anume uzura polisemantica. Ceea ce trebuie insa remarcat in acest caz este faptul comun ca toate abordarile trateaza despre gradul de pluraliam institutional in plan orizontal #i vertical, despre importanta >fragmentarii3 procesului pe diferitele sectore precum #i despre incon#iatenta reprezentarii politice, adica despre limitele prerogativelor ;arlamentului "uropean #i ale parlamentelor nationale abordare relativ recenta a !niunii "uropene conata in aprecierea acesteia ca un loc de importanta majora ce implica o pluralitate de state #i de actori non- statali aflati intr-un proces de negociere continua pentru a rezolva o serie de probleme de ordin functional. -n fapt este vorba despre multi-level governance ce e+prima relatiile dintre autoritatile centrala #i ceilalti participanti la implementarea politicii, adica relatiile de cooperare #i ierar$izare administrative. 4in punct de vedere al implementarii politicilor !niunii "uropene, multi-level governance constituie un subiect important prin prisma relatiilor dintre !" #i nivelurile administrative aflate la niveluri inferioare celui statal, nu numai intre nivelul national, pe de o parte #i cel regional #i local pe de alta parte. -n ultimul deceniu au fost abordate in literatur relatiile acestor niveluri cu %ru+elles-ul, dar #i, mai ales, impactu. pe care l-a avut in intitutionalizarea parteneriatului asupra sistemului national de reprezentare politica adica al cresterii gradului de implicare a actorilor subnationali in procesul decizional. Reformefe introduse in ./88 in privinta managementului ?ondurilor @tructurale #i crearea pietii unice in .//A au avut un impact puternic nu numai asupra relatiilor dintre !niunea "uropean #i institutiile sale, pe de o parte, guvernele nationale, autoritatile regionale #i locale, pe de alt parte, ci asupra conceptualizrii !" in literatura academica. !niunea "uropeana este apreciata de unii cercetatori anali#ti din domeniul #tiintelor politice, ca o organizatie bazata pe state, dar in mod diatinct de modelul federal deoarece se consider ca este o organizatie de state centralizate. Argumentul acestor autori conata in faptul ca marea majoritate a modificrilor introduse in ar$itectura functionrii institutiilor !" an avut la baz deciziile adoptate in cadrul @ummit-urilor #efilor de stat #i de guvern5 &aastric$t, Amaterdam, (ice6, ca reprezentanti #i statelor membre, independente #i suverane. %ar ce este multi&level governance' (um a )ost concetuali*at+ in literatura aca$emica' &ulti-level governance semnificnd totalitatea relatiilor dintre actori, aflati pe niveluri teritoriale diferite, din sectroul public #i privat deopotriva. Conceptul de multi- level governance, ca 3sistem de negociere continua ,ntre guvern diverse niveluri teritoriale3, este introdus in dezbaterile din literatura academica de care 0. &arlca 53a s2stem of continuous negotiation among nested governments at several territorial tiers3 ..... in 7$ic$ 3supranational, national, regional and local governments are enmea$ed in territoriall2 oversrc$ing polic2 net7or9s36, dar abordarea acestui concept, din perapectiva organizatiei supranationale, cum este privita !", a luat amploare deoaebit in anii ce au urmat. &ulti-level governance este un concept ce promoveaz neo-pluralismul, adica admite prezenta #i participarea la elaborarea deciziilor la diverse retele #i comunitati politice pe langa vec$ile grupuri de interese, iar problemele rezolvate dup realizarea unui compromis prin agregarea intereselor divergente. 4ivergente importante s-au manifestat ,ntre Comisia "uropean, pe de o parte, si guvernele statelor membre !", pe de alta parte. Astfel, guvernele nationale au fost nemultumite de decizia Comisiei de a considera eligibile, autoritatile sub-nationale 5regionale, locale, agenti privati6 ca parteneri pentru derularea proiectelor de dezvoltare regionala. ' alta sursa de tensiuni, de asta data3 ,ntre guvernele nationale si Comisia "uropean a aparut din cauza eligibilitatii autoritatilor regionale si locale precum a unor actori privati la procesul de planiicare, implementare, si evaluarea programelor de dezvoltare regional. Competententele acordate unor comisii, prin deciziile Consiliului, permanent de tensiune ,ntre ;arlamentul "uropean #i Comisia european, dar prin decizia .///BCD8 s-au acordat anumite competente ;arlamcntului referitoare la activitatea comisiilor. -n acest conte+t, al participarii largi la elaborarea #i influentarea deciziilor, se inscrie noua imagine a !niunii "uropene, promovata in literatura academica, drept un sistem multi-level governance, in care institutiile !" actioneaz ca actori ,n inreteresul @!A guvernarii, e+ercita o anumita influenta asupra adoptarii deciziilor dar nu au putere de control pe linie ierar$ic. Adaugarea unui al treilea sau c$iar al patrulea nivel de autoritate, afirma :. %orzel, a condus la cresterea comple+itatii procesului de elaborare a deciziilor precum #i la necesitatea unei coordonari non-ierar$ice a actorilor participanEi din sectroul public #i privat, a tuturor nivelurilor administrative. Princiiile #unei guvern+ri ,goo$ governance- Cartea Alba asupra 0uvernantei "uropene, Comisia. "uropean defineste bona guvemanta 5good governance6 ca fiind 3modalitatea prin care !niunea utilizeaza puterile acordate de catre cetatenii si #i in folosul acestora3 5t$e F$ite ;aper on "uropean 0overnance concerns t$e 7as in 7$ic$ t$e !nion area t$e po7ers given b2 itGs citizens6. =a baza bunei guvernante, Comisia a apreciat ca este competent s a#eze cinci principii prin care sa consacre trasaturile sistemului democratic #i ale statului de drept apeciice statelor membre !"D8, dar care sunt valabile pentru toate tipurile de guvernanta 5globala, european, nationala, regionala sau local6. Cele cinci principii sunt urmtoarele< transparenta 5deac$iderea6, reaponsabilitatea, participarea, eficacitatea #i coerenta. :ransaparenta 5openess6, ca prim principiu, proclam necesitatea adoptarii unei maniere deac$ise sincere, de care toate institutiile in activitatea ce le revine fiecareia. ;articiparea 5participation6, conditioneaza obtinerea unei calitati #i eficiente ridicate a politicilor promovate in !", de asigurarea unei participari cat mai largi, de-a lungul intregului proces, de la elaborare '& la implementare #i monitorizire. 'ri, dup cum se stie, amploarea participarii este conditionata nu numai de increderea de care se bucura institutiile, ci #i de rezultatele finale acontate. Resonsa#ilitatea ,accounta#ilit.-, cel $e al treilea rinciiu, cere $elimitarea rolului legialativ, resectiv e/ecutiv, e care il $etine )iecare institutie "i, cel mai imortant asect, asumarea0 resonsa#ilitatii entru tot ce se intamla in s)era lor $e activitate0 "ficacitatea 5effectiveness6, revendica faptul ca politicile promovate trebuie sa asigure eficienta, s fie oportun, adica sa se implementeze acolo unde sunt competente, pe baza evaluarii obiectivelor #i a impactului acestora. Coerenta 5co$erence6, solicita asigurarea unei coerente ridicate a politicilor promovate #i actiunilor intreprinse in acest sens. (evoia de coerenta este cu atat mai evidenta, cu cat a creacut numrul statelor membre ale !", fiind notorie apoprirea gradului de implicare a autorittitilor locale #i regionale in politica !" #i nu inultimul rand, trebuie gasite solutii adecvate la problemele cauzate de cresterea demografica. (aracteristicile guvernantei multi&nivel: (oncete: autoritati suranationale, nationale "i su#&nationale, %isersia autoritatii: verticala "i ori*ontala Trsturile modelutui multi-level governance ;romotorii recunoscuti #i acestui model, =iesbet 1oog$e, 0ar2 &ar9s abordeaza sistemul multi-level governance, ca model de guvernare in !", caracterizat, de altfel, de =. 1oog$e ca o 3"uropa cu regiuni3, tocmai pentru a sublinia distinctia de modelul federalist 3"uropa regiunilor3 al lui 4elors. @emnificatia lui multi-level consta in recunoasterea e+istentei unui numar sporit de actori ce participa la luarea deciziilor, la e+ercitarea influentei pentru adoptarea acestora, competentele fiecarui nivel fiind recunoscute prin participarea acestora la elaborarea #i implementarea politicilor comunitare, nationale, regionale #i locale. Actorii ,ntre care are loc impartirea competentelor #i responsabilitatilor nu mai sunt doar statele, ca in cazul modelului interguvernamentalist, ci #i actorii supranationali #i subnationali, deopotriva, deoarece interdependentele vor spori pe masura ce avanseaza integrarea, iar cooperarea ,ntre actorii situati pe diferite niveluri administrative se va dezvolta prin promovarea principiilor parteneriatului, programrii #i concentrrii, ce stau la baza politicii de dezvoltare regionala. ;ozitia statelor nationale, membre ale !niunii "uropene, s-a sc$imbat in urma implementrii politicii regionale, dar difera de la un stat la altul functie de structura politico-administruativ a acestora. @pre deosebire de abordarea interguvernamentalist, ce susEine predomin nivelul national fata de cel subnational #i supranational, sistemul multi-level governance este caracterizat prin e+istenta a trei trasaturi principale< ar$itectura institutional neierar$izat, caracterul neierar$ic al procesului de elaborare a deciziilor #i dispersia din urm a autoritatii. Hntre nivelul supranational, pe de o parte, #i nivelurile national #i subnational, pe de alta parte, e+ista un raport de interdependenta institutional #i functionala, mai degrab decat unul de ierar$izare, deoarece la baza raporturilor dintre institutiile !" #i statele membre stau principiile cooperarii #i principiul subsidiaritatii. -nstitutiile supranationale impreun cu toti actorii ce participa la procesul decizional formeaza un sistem integrat, caracterizat prin rolul actorilor nationali la nivel comunitar in ceea ce priveste negocierea #i luarea deciziilor, dar #i pentru implementarea acestor politici impreuna cu actorii subnationali, cum ar #i autoritatile regionale, locale #i cele cu caracter privat. =a nivel supranational, coordonarea politicilor nationale se realizeaza prin metoda deac$is de coordonare, asa cum a fost ea promovata prin strategia de la =isabona, consacra caracterul neobligatoriu #i descentralizat al reglementrilor in concordanta cu principiul subsidiaritatii #i are ca obiectiv implicarea prin diverse forme de parteneriat a tuturor actorilor, indiferent de nivelul lor 5institutii comunitare, guverne nationale, autoritati regionale #i locale sau societatea civila in ansamblul ei6. Cea de a doua trasatura a sistemului multi-level governance semnifica faptul ca majoritatea proceselor de luare a deciziilor se desfasoara pe baza negocierilor ,ntre actorii principali, pe baza consensului #i al votului nemajoritar. -n acest conte+t, ierar$ia este concurata de competenta #i calificare, adica atat Comisia cat #i statele nationale nu sunt mediatori care sa stimuleze luarea celor mai bune decizii prin care sa se combine sau sa se transforme interesele concurente ale actorilor implicati, asa cum sustine #i %.*o$ler-*oc$ intr-o lucrare referitoare la evolutia integrarii economice #i politice. :recerea la sistemul votului cu majoritate calificatti in dezbaterile Consiliului de &inistrii #i ale Consiliului "uropean reprezinta o modalitate de urgentare a luarii deciziilor #i, in acela#i timp, a redus semniicativ domeniile in care deciziile se iau prin consens, restrangandu-le doar la cele de importanta strategica ale Consiliului "uropean. Cea de a treia trasatura a sistemului multi-level governance, se refera la faptul ca e+ista o impartire a competentelor privind luarea deciziilor 5decision- ma9ing6 ,ntre actorii situati la diverse niveluri teritoriale. 4in punct de vedere al dispersarii autoritatii, =.1oog$e 0.&arlca afirma c pot fi distinse doua tipuri de guvernanta multin ivel 5multi-level governance6 luand in considerare criterii precum tipul sarcinilor, generale sau specializate, pe care le indeplinesc este o autoritate, natura mutuala sau e+clusiv a competentelor pe care le e+ercit autoritatea asupra unei entitati teritoriale precum #i durata de valabilitate a reglementarilor. Cele doua tipuri, - #i 1, fiind caracterizate prin e+istenta unui anumit numar de autoritati avand sarcini generale sau specializate, un numar de niveluri administrative #i cu competente e+clusive sau mutuale, dup cum se va prezenta in continuare. Tiuri $e multi&level governance @ubiectul multi-level governance este abordat in alte doua lucrari de catre =. 1oog$e #i 0. &ar9s accentul fiind pus pe evidentierea caracteriaticilor specifice acestui sistem, pentru a descrie cele doua tipuri de multi-level governance. :ipul - multi-level governance, foarte apropiat modelului federalist, este caracterizat prin< e+istenta unui numar limitat de autoritati, dimensionate astfel incat s fi e capabile #i s deplineasca mai multe functii 5multi-tas9 juriadictionl6I e+ercitarea e+clusiv a autoritatii peste nivelul territorial respectiv, adic nu e+ista o suprapunere a acestor autoritatiI un numar limitat de niveluri administrative peste care se produce dispersia autoritatiiI numarul optim al nivelurilor administrative intr-un stat este apreciat a fi egal cu trei, cu toate ca e+ista alte optiuni privind luarea in calcul #i a unor niveluri aditionale 5provinciale, interlocale6, numrul acestor niveluri ajungand la Eri, in cazul ?inlandei, 0reciei, ;ortugaliei sau &arii %ritanii. Aparitia nivelurilor autoritatii s-a realizat prin descentralizare, cele mai mari sc$imbari in structura administrativ-teritoriala avnd loc in ?ranta, -talia, @pania %elgia. A treia trasatura, se afirma in lucrare, consta in e+istenta cvasi- permanenta a structurii sistemului multi-level governance, e+emplul notoriu fiind cel din 0ermania unde fiinteaza trasaturile implementate in ./C/, ce s-au mentinut #i dupa reunificarea din .//, cu e+ceptia %erlinului, care in noua situatie, include cele doua sectore, %erlinul occidental respectiv cel rasaritean :ipul - multi-level governance fiind mai apropiat de modelul federalist, este considerat a fi propriu ar$itecturii la nivel national. :ipul -- multi-level governance, conform aprecierii autorilor, se caracterizeaza prin< e+istenta unor multiple #i independente autoritati specializate 5tas9-specific jurisdictional6, care se suprapun teritorial 5territoriall2 overlapping juriadictional6I fiind numar mare de autoritati large number of juriadictional6I niveluri administrative mai numeroase 5man2 juriadictional levels6 fiind vorba despre e+istenta unei fle+ibilitati a sistemului 5fle+ible juriadictional s2stem6. ?unctia specializata a autoritatii deriva din faptul ca e+ista o multitudine de aervicii publice cum ar fi, de e+emplu, productia de bunuri industriala, protectia muncii, asistenta sociala, transporturile publice, furnizarea de energie electrica, de gaze naturale, ce indeplinesc functii distincte. (ivelurile peste care are loc dispersia autoritatii, nu ating limitate ca in cazul tipului - multi-nivel, ci peste un numar mai mare deoarece, afirma sustinatorii acestei abordari, fiecare bun sau serviciu public va fi furnizat de care autoritatea. care suporta costurile #i in caseaza profiturile, indiferent ca sunt actori publici sau privati. :ipul -- de multi-level governance este raspandit mai ales la nivel local, data fiind localizarea la acest nivel a serviciilor de furnizare a utilittilor. %iatri#utia vertical+ a cometentelor 1ntre autoritati0 &ulti-level governance releva modul cum sunt transferate anumite competente din 3portofoliul3 statului national catre nivelul supranational respectiv spre autoritatile subnationale, publice sau private. Actorii ce participa la elaborarea #i implementarepoliticilor !niunii "uropene sunt situati, deci, pe diferite niveluri administrative, relatiile dintre ace#tia fiind caracterizate prin parteneriat #i competitie. Actori suranationali =a nivel supranational, principalul actor este Comisia "uropeana J guvernul !" J pozitia sa, stabilita prin tratate, produce ,nca tensiuni, atat din partea statelor nationale cat #i a ;arlamentului "uropean. Comisia are compete largi in sfera legialativa, fiind unica institutie ce are initiativa legialativa. "ste adevarat, totusi, ca in prezent propunerile Comisiei pot fi formulate #i la cererea ;" sau a Consiliului !niunii. -n cazul !niunii "uropene, Comisiei i-au fost delegate patru tipuri de competente prin :ratatul de la Roma 5art. K..-K./ "C6< a6 asigurarea aplicarii prevederilor tratatelor #i actelor adoptate de catre institutiile comunitareI b6 emiterea de directive, regulamente #i decizii in baza art. KC/-:C", de e+emplu, in sfera uniunii, agriculturii sau e+ecutiei bugetului !"I c6 in deplinirea atributiilor conferite Comisiei, in art K.., de catre ConsiliuI d6 formularea unor recomandari #i opinii. ;ropunerile legialative ale Comisiei sunt in#irate Consiliului !niunii #i ;arlamentului "uropean. ;rocesul pregatirii #i adoptarii este unul foarte fragmentat, deoarece in toate domeniile, propunerile ajung la Comisie ca recomandri ale grupurilor de lucru, ,ns insist de a fi aprobate de Consiliu proiectele sunt e+aminate de C'R";"R, multe dintre ele fac obiectul unor negocieri ,ntre Comisie Consiliu3. -n sfera controlului respectarii legislatiei comunitare, Comisia are dreptul sa sanctioneze orice firma care nu respecta regulile referitoare la concurenta, e+ercita controlul #i asupra subventiilor publice, pe acest teren venind in competitie cu statele nationale. 4eciziile luate la nivelul !" reprezinta interesele comunitare, sintetizate fie prin combinarea, fie prin transformarea 5redefinirea6 intereselor statelor membre sau a regiunilor, sunt de parere *. "berlein #i 4. *er7er, in timep ce (.%ernard considera ca #i societatea civila are o anumita contributie la elaborarea multor decizii, dat fiind flu+ul continuu de informatii referitoare la problemele supuse reglementarii pe care le furnizeaza comitetelor de lucru astfel ca se poate afirma c aceasta procedur reprezinta o 3doz de participare democratica la procesul de luare a deciziilor. -n literatura academica au fost propuse diverse modele privind justificarea delegarii competentelor catre o organizatie supranational, unul dintre acestea fiind modelul promovat in literatura politica americana, de factur functionalist, care e+plica alegerea unui agent imputemicit s indeplineasca anumite functiuni pe baza prezumtiei ca institutia astfel aleas va fi performanta, pe de o parte, #i se vor reduce costurile afacerii 5transaction costs6 aferente adoptarii politicii publice3. Costurile ce pot fi reduse prin delegarea puterilor, conform opiniilor e+primate in literatura americana. se refera la costuri informationale, aferente obtinerii unor informatii te$nice #i e+pertize de specialitate, competente partenerilor pentru a propune politici publice eficiente, #i la costurile legate de problema angajamentului credibil 5credible commitment6, cele doua tipuri de costuri #i proiectele privind reducerea acestora constituind piese de baza in argumentarea teoriei functionaliate de catre *eo$ane. Ceea ce trebuie mentionat in legatura cu puterile delegate Comisiei "uropene este ca, prin acordul statelor membre, au fost instituite unde mecaniame in vederea limitarii puterii ei diacretionare, cunoscute fiind sistemul comitologiei, de supraveg$ere a Comisiei de catre comitetele reprezentantilor statelor membre, atributiile Curtii "uropene de )uatitie 5"C)6 in domeniul aplicarii legii #i al controlului judiciar precum #i rolul ;arlamentului "uropean in legatura cu alegerea Comisiei #i dreptul de cenzura, prevazut dar nu #i utilizat pan in prezent 4omeniul politicii regionale evidentiaza destul de bine cadrul relatiilor dintre Comisie #i statele membre, in ceea ce priveste coordonarea verticala ,ntre Comisie, statele membre #i autoritatile regionale. Cele mai frecvente dificultati care au aparut in procesul de coordonare verticala s-au datorat priorittilor diferite ,ntre statele membre #i Comisie. @-a constatat, de e+emplu, tendinta demnitarilor din statele membre de a favoriza, prin intermediul programelor de dezvoltare regionala, circumscriptiile ,n care au fost ale#i, tocmai pentru a-#i mentine popularitatea #i sustinerea electoratului pentru alegerile viitoare. Ca urmare, politica statelor membre s-a diferentiat de cea prevazuta de !", cu toate ca !niunea "uropeana a avut mereu ca obiectiv sc$imbarea acestor practici. 4e#i art..L din 4irectiva .KDB./// aprecia doar ca aprobarea planului de dezvoltare de catre Comisie este conditionata de continutul acestuia, nu #i de modul in care a fost elaborat, in practica lucrurile stau altfel, Comisiafiin d foarte rezervata in a aproba planurile de dezvoltare regionala care au fost elaborate cu incalcarea principiului parteneriatului, adica fara colaborarea intre statele membre #i autoritatile subnationale, fiindca parteneriatul se refera la toate fazele procesului, nu doar la implernentarea politicii de dezvoltare regional. Consiliul !" este principalul actor cu puteri legialative, el avand atat rolul de a reprezenta interesele statelor membre cat #i ale !niunii, de aici rezultand caracterul dublu, interguvernamental J federal. ?iind principalul organ legislativ al !", Consiliul este apreciat de care sustinatorii modelului federalist drept @enatul !niunii, similar cu @enatul @!A sau cu %undesrat-ul. Competentele Consiliului se e+ercita doar in baza prevederilor tratatului, adica pe baza propunerilor Comisiei, dar scopera intregul apectru de activitate a !niunii, e+ceptia conatand in acele domenii delegate Comisiei. ;entru a#i in deplin #i rolul sau de organ legialativ, Consiliul dispune de structurile competent< Consiliul Afacerilor 0enerale, Comitetul Reprezentantilor ;ermanenti 5C'R";"R6 #i grupurile de lucru. Consiliul Afacerilor 0enerale reprezinta principala formatiune #i este format din ministriii de e+terne #i statelor membre, avand competenta de a coordona activitatea tuturor celorlalte consilii specializate cum ar fi, de e+emplu, "C'?-(, Consiliul Agriculturii, ale industriei #i energiei, etc. ;resedintia Consiliului are competenta de a stabili calendarul adoptarii propunerilor Comisiei. C'R.";"R are sarcini in domeniul adoptarii deciziilor deoarece el analizeaza propunerile Comisiei #i pregateste pentru Consiliu materialul ce va trebui adoptat. -n scopul armonizarii opiniilor reprezentantilor statelor membre, C'R";"R este sprijinit de maimulte grupuri de lucru, formate din functionari publici #i e+perti te$nici, ca reprezentanti #i fiecarui stat membru. Adoptarea deciziilor de catre Consiliu implica unanimitatea voturilor sau majoritatea 5simpla sau calificata6. !nanimitatea, ca regul, pan -a sfarsitul anilor 'M, a fost unul din principalele argumente ale interguvernamentalistilor in diaputele cu adverasrii lor, pentru a invoca rolul de actor c$eie al statelor. ;rocedura adoptarii deciziilor cu majoritate calificata s-a impua ulterior adoptarii Actului !nic "uropean. :otu#i procedura adoptarii deciziilor cu unanimitate de voturi a ramss valabila. ;arlamentul "uropean constituie o institutie cu atributii de natura legialative #i a primit, de-a lungul anilor, noi competente, din care au reprezentat actiuni ce vizau democratizarea proceselor de luare a deciziilor. "ste cazul cu competentele ;arlamentului in privinta aprobarii bugetului, procedura codeciziei, care afecteaza apro+imativ trei sferturi din actele legialative. Responsabilitatile legialative ale ;" pot fi structurate pe C tipuri de proceduri< consultare, cooperare, codecizia avizarea. Alte atributii importante ale ;" ce denot natura sa de organ legialativ consta in dreptul de a interpela Comisia, Consiliul #i ;reaedintia, aprobarea numirii pre#edintelui Comisiei #i a comiasrilor, aprobarea bugetului 5irnpreuna cu Consiliul !"6, initierea de proceduri la C") impotriva Comisiei #i Consili lui dac se apreciaza ca acestea nu-#i indeplinesc misiunile conform tratatelor, sau drepturile ;" sunt lezate de cele doua institutii. ;arlamentul "uropean se aseamana tot mai mult cu o camera parlamentara nationala, constituirea lui pe baza scrutinului proportional functie de populatia statelor membre #i prin structurarea pe baza apartenentei politice. A.%enz apreciaza ca intr-adevar ;" a devenit un partener pentru Consiliul !" in privinta puterii legialative. 4in nest punct de vedere, ;" este o in stitutie supranationala de tip federal. Curtea "uropeana de )uatitie 5"C66 a obtinut, in special prin Actul !nic "uropean #i :ratatul de la Amsterdam, noi competente fata de cele stabilite prin :ratatul de la Roma. Cele doua functii importante ale "C) se refera la respectarea uniforma a dreptului comunitar respectiv la constrangerea statelor membre sa respecte obligatiile ce decurg din tratate, actiunea fiind declansata la solicitarea Comisiei, a celorlalte institutii cum ar fi, de e+emplu, Consiliul sau %anca Central, dar #i a persoanelor fizice. Curtea "uropeana de )ustitie a reu#it sa transforme, conform opiniilor lui =. -loog$e #i 0. &ar9s, 3ordinea legala europeana in directia supranationala3, tratatele !" constatnd superioritatea legii europene fata de legea nationala. Activitatea Curti s-a remarcat ,n domenii ca drepturile cetatenilor, protectia sociala #i a consumatorului, prin care a avut impact asupra autoritatilor nationale #i sub-nationale. Activitatea celor trei institutii ce confera !" caracterul de organizatie supranationala este aprijinita de o serie de comitete, ce reprezinta adevarate laboratoarede pregatire a deciziilor luate de in stitutiile !niunii "uropene dintre care mentionez doar cateva< .6 Comitetul "conomic @ocial, compus din reprezentanti #i institutiilor economice #i sociale din trile membre, ponderea lor national respectnd oarecum pe cea din ;arlamentul "uropean, cu mentiunea ca numrul total KKK membri, ca structura profesional include muncitori, agricultori, meteu#ari, comercianti sau transportatori, are un rol consultativ, dreptul sau la in tiative fiind consacrat prin :ratatul de la &aastric$t. -n KL, de e+emplu, in timpul pre #edintiei detinute de &area %ritanie, prioritile legislative ale Comitetului "conomic #i @ocial au fost orientate spre probleme de mediu #i dezvoltare durabil, in special pentru reglementarea regimului c$iimicalelor. K6 %anca Centrald "uropean a fost proiectat sa acopere domeniul politicii monetare unite, inclusiv dirijarea intervenliilor pe piEta sc$imburilor faE de monedele concurente, in special 2enul japonez #i dolarul american. A6 %anca "uropean de -nvestitii are, conform art../8, pct. 4 ", din :ratatul de la &aastric$t, atributii in domeniul sustinerii financiare a Erilor europene cele mai defavorizate precum a Erilor din "uropa central #i de "st in vederea integrarii in economia mondial. C6 Comitetul Regiunilor, prin :ratatul de la &aastric$t, are rol consultativ in probleme ce apartin domeniilor Culturii, @ntEii ;ublice, cel al "ducatiei, tineretului formarii profesionale precum #i in cele legate de ?ondurile @tructurale, consultarea Comitetului fiind obligatorie, conform art. KDL din tratat. -n anumite situaEii, Comitetul ,#i poate e+prirna opinia din proprie initiativa referitor la problemele legate de interesele regiunilor, fiind adesea numit 3paznic al principiului subsidiaritatii3. -n afar de aceste comitete, institutiile !" sunt beneficiarele activitatii celor .M agentii, marea lor majoritate infiintate in .//C-.//L, pe baza unei decizii a Consiliului "uropean din .//A. ?iecare dintre aceste agentii, avand domeniul de activitate stabilit in momentul inflintrii, a modificat ulterior, este unic in domeniul respectiv. Aceste agentii, ce poart denumiri diferite cum ar fi, de e+emplu, "uropean ?oundation for t$e 4evelopment of Nocation :rsin aa fost una din primele doua agentii infiintate in .//A, "uropean Agenc2 for @afet2 and 1ealt$ at For9, sau 'ffice for 1armonisation in t$e -nternal. &ar9et, pot fi grupate in patru categorii, dup scopul activitatii< centre de monitorizare5 de e+emplu, AgenEia "uropean de &ediu, Centrul "uropean de &onitorizare asupra Rasiamului #i Oenofobiei6, agentii pentru facilitarea functionrii pietei interne 5M agentii, printre care, 'ffice for 1armonisation in t$e -nternal &ar9et, "uropean ?ood @afet2 Aut$orit2, "uropean Agenc2 for t$e "valuation of &edicin of ;roducts6, precum #i agentii cu scopul de a promova dialogul social la nivelul !niunii "uropene5 "uropean Centre for t$e 4evelopment of Nocational sau "uropean ?oundation for t$e -mprovement of =iving and For9ing Conditional6 agentii care e+ecut programe #i sarcini, in interesul !", in domeniul lor de e+pertizare ca de e+emplu, :ranslation Centre for t$e %odies of t$e "uropean !nion. Actori la nivel na!ional Hn Erile ,n care adancirea integrarii europene s-a pus c$estiunea rolului statelor membre in !niunea "uropeana. !na dintre cele mai ve$iculate intrebari este< 3statele ,#i e+ercit prerogativele proprii suveranitatii, sau sunt doar e+ecutanti, mai mult sau mai putin docili, #i deciziilor luate la nivelul !" 3P (u e+ista un rspuns unanim acceptat in literatura academic teoriile despre integrarea european apreciind in mod diferit pozitia statelor membre fata de !". Cele doua teorii de baz, interguvernamentalismul #i supranationalismul, care au dominat timp de cateva decenii diaputa pe tema pozitiei statelor in procesul de integrate european ofer solutii e+act opuse. ?iind o organizatie inflint pe baza unui tratat, ce recunoa#te #i respect dreptul suveran al fiecarui stat membru de a-#i arata interesele nationale, susEin interguvernamentali#tii, deciziile se adopta doar cu unanimitate de voturi. 4ar, de regul, in urma unor negocieri ce au loc prin reuniuni periodice ale #efilor de atat #i de guvern, cunoscute in literatura ca 3@ummit-uri3, veto-ul e+primat de oricare din participanti are puterea de a bloca intregul proces. 4e#i tematica reuniunilor este propus, in majoritatea cazurilor, de catre Comisie, deciziile sunt rezultatul acordurilor realizate la nivelul #eilor de state, astfel ca promotorii acestei teorii susEin ca statele membre pstrea controlul deplin asupra oricarei decizii ale .organizatiei. -n conaecinE, conform modelului integuvernamentalist, statele nationale ,#i pastreaz deplina suveranitate, iar inc$eierea oricarui tratat depinde de vointa lor de a coopera, precum #i de promovarea intereselor celor mai puternice state din !niune, care astfel ,#i e+ercit influenta asupra celorlalte state membre. -nterguvernamentali#tii consider deci, ca intregul proces al integrarii nu este altceva dect efectul vointei comune a statelor membre, actorii care decid mersul integrarii europene sunt guvernele nationale, ele iau deciziile in acest sens, 3dar avand grij s-#i protejeze propriile interese geopolitice #i economice3. -n acest conte+t, integrarea european, afirma susEintorii interguvernamentali#ti, este sub controlul guvernelor statelor membre, in timp ce acEiunea institutiilor supranationale produce efecte de important minora. Conform modelului supranational de tip federalist, !niunea "uropean este un stat supranational in care deciziile politice sunt adoptate ,n functie de raporturile stabilite ,ntre diferitele niveluri de guvernare, adic in raport de modul in care sunt atribuite competentele fiecarui nive, iar institutiile !", statele #i regiunile sunt parteneri eligibili #i concurentiali, in sustinerea intereselor economice, sociale, culturale etc. ale entitEilor teritoriale pe care le reprezinta fiecare. Rolul statelor nationale este, conform federalistilor, de a promova interesele statelor membre. (eofunctionalismul, o alt abordare de factur supranationalist pune accentul pe promovarea intereselor interne ale statului, ca interese ale unor regiuni, sindicate, sau firme private, de e+emplu, integrarea fiind impusa de acesti actori prin acord cu institutiile !", fiecare parte avand scopul de a-#i promova interesele proprii< Comisia "uropeana #i Curtea "uropeana de )ustitie urmarind sa sporeaaca predominanta institutiilor europene asupra statelor membre, in timp ce statele vizeaza protejarea intereselor politice, economice ale actorilor. Conform celui de al patrulea model, cunoscut ca modelul multi-level governance, rolul statelor membre in ceea ce priveste luarea deciziilor difera deoarece reprezentantii statelor in Consiliul !" nu promoveaza e+clusiv interesele nationale ci pe cele ale !niunii, iar statele nu mai sunt singurii actori decidenEi, de#i rolul lor este ,nca foarte important, la proces participand #i actorii subnationali. ;rin reprezentarea lor in Consiliul !", statele au acces la procesul decizionalI ele participa efectiv la adoptarea deciziilor. Competentele Consiliului !niunii sunt de natur legialativ, fiind, de altfel, principalul organ legialativ, dar nu numai atat, Consiliul !" este principalul coordonator in materie de politica ale statelor membre. 4easemenea, Consiliul "uropean reprezinta tot interesele statelor membre, iar dac luam in calcul importanta acestui forum pentru orientarile fundamentale ale politicilor !", obaervam ca sunt nein emeiate asertiunile ve$iculate prin presa despre >caracterul centralizat3 al !niunii. 3:eoria privind guvernanta multi-nivel implica doar un transfer de competente de la nivel national la nivel supranational, numita #i integrare pozitiva, precum #i un transfer de competente catre nivelul subnational. ;rin aceste transferuri, are loc doar un proces de destatalizare a politicilor, nu de deznationalizare a statului. Conform teoriei guvernantei multi-nivel, suveranitatea statelor este interpretata prin capacitEile sale speciice 5de ordin legialativ, fiscal sau coercitiv6 iar implicarea statului in procesul decizional nu este de tip ierar$ic, centralizat. Actori regionali Reforma din ./88 privind implementarea ?ondurilor @tructurale a avut un impact puternic asupra relatiilor din interiorul !", in special asupra celor dintre autoritatile regionale #i supranationale, dar acest #i o noua paradigma, in tema analizata, in literatura academica. . Conaecintele aplicarii noii proceduri de implementare a ?ondurilor @tructurale s-au manifestat in planul coordonarii verticale interguvernamentale fiindc, pe baza principiului parteneriatului, actorii regionali au acces deplin la ambele faze ale politicii !", elaborare plus implementare. ;lanurile nationale de dezvoltare, cele operaEionale, trebuie realizate in cooperare cu autoritatile regionale #i nationale, spre a fi supuse analizei Comisiei "uropene. -n faza de planificare, interesele regionale pot fi promovate de catre autoritatile ce participa la elaborarea planului, in timp ce in fazele urmatoare regiunile dispun de posibilitati mari de a influenta finantarea proiectelor, stiut fiind ca fiecare proiect, aprobat de Comisie, trebuie sa fie cofinantat de autoritatile regionale sau nationale, dupa caz, iar c$iar prin care se pot in fluenta deciziile la nivel !" sunt fie pe filiera nationala, fie prin interventiile Comitetului Regiunilor sau al ;arlamentului "uropean, inclusiv prin negocieri cu Comisia. 4ar regiunile mai au #i o alta posibilitate de a-#i promova interesele #i anume prin parteneriat interregional, cu actori publici sau privati, iar Comisia a fost intotdeauna interesata sa vada o mobilizare creacanda a potentialului regional prin astfel decooperri.. 4esigur promovarea intereselor proprii este insotita inerent de aparitia unor conflicte atat ,ntre Comisie, pe de o parte, autoritatile nationale #i regionale, pe de alta parte, cat #i ,ntre regiuni #i guvernele nationale, iar acestea provoaca adesea dificultati in tirnpul negocierilor. Rolul regiunilor, ca al treilea nivel, a fost #i ramane una din preocuparile institutiilor europene, nationale #i subnationale, iar literatura academica a contribuit consistent la implicarea autoritatilor regionale in procesul de elaborare #i aplicare a deciziilor0 ?iecare stat membru !" are structura teritorial-administruativa proprie, in care transferul competentelor, de la nivelul national catre autoritatile subnationle, depinde de o serie de factori de natura politica, economic, culturala #i etnica, uneori, dar implicarea regiunilor in elaborarea #i implementarea politicilor !" este o realitate in durabila. @tatele reprezentative prin descentralizarea deciziilor la nivel national, 0ermania, Austria #i %elgia, au continuat sa fie preocupate de introducerea unor reforme prin care sa se optimizeze procedurile de alocare a ?ondurilor @tructurale. @pre e+emplu, reforma din .//D introdusa de 0ermania a urmarit sa permita actorilor regionali a#eze sub tutela landurilor #i sa participe la elaborarea planurilor de dezvoltare. Ca interfata, ,ntre nivelul "uropean #i cel regional, se prezinta agentiile de stat al caror rol de mediere #i aderarea i tereselor regiunii este foarte important. &odelul francez, implementat dupa reformele de descentralizare ,nfiinEate in ./8K, prin inflintarea regiunilor, prevede accesul autoritatilor regionale la elaborarea implementarea planurilor de dezvoltare regionala pe baza contractelor de plan atat-regiune. Regiunea reprezinta nivelul intermediar ,ntre centru #i nivelul local dar are caracteriatici specifice ce reiea din interpretarea te+tului legii .KLB/K, ce a consacrat caracterul dual al administratiei teritoriale franceze 5ea 3este asigurat de colectivitatile teritoriale #i de serviciile descentralizate ale statului36. 4in acest punct de vedere unii autori, precum 0erard &arcou, afirm ca regiunea este doar o 3circumacriptie de servicii descentralizate a statului3. Conform art. L/ al legii K.AB8K Consiliul regional 3are competenta de a promova dezvoltarea economic, social, cultural, #tiinEific a regiunii #i amenajarea teritoriului in respectul integralist al autonomiei #i ale atibutiei departamentelor comunelor3. -n e+ercitarea competentelor date prin lege, regiunea este partenerul statului in derularea programelor de dezvoltare regionala. Consiliul regional elaboreaz, adopt planul regiunii, aseznd contractul de plan stat-regiune 5contrat de plan "st-Region6, este competent in ceea ce priveste invEmntul secundar, formarea pofesional turismul regional, tranaporturi etc. @pre deosebire de landurile germane, regiunile franceze n-au putere legialativ in implementarea competententelor ce le revin, au doar putere de decizie de reglementare, ceea ce se traduce printr-o competenta normativ limitata, compensate de o competenta material e+tins. Regiunea partic in functie de interesul manifestat, #i la realizarea programelor de dezvoltare local, prin sprijinul acordat in materie de ac$izitii ec$ipamente, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea urban #i rural. ?inatantele regiunii sunt asigurate din ,ncasri fiacale, fiscale din impozite directe 5ta+e profesionale, ta+e asupra locuintelor, ta+e funciare6 care alimenteaz bugetele locale precum #i din retelele fifcale de impozitare in direct 5aplicate in special pietii auto #i tranzactiilor imobiliare6. -n raport cu departamentele, resursele financiare ale regiunilor sunt mai reduse privind fiacalitatea regional este relativ scazut comparativ cu cea practicat in celelalte dou colectivitEi locale. Actori locali ;rincipiul parteneriatului implica deasemenea participarea autoritatilor locale la derularea programelor de dezvoltare. 4e la un stat la altul, formele de organizare #i reprezentare a colectivitEilor locale difer mai mult sau mai putin. Ceea ce este cu adevrat important este cresterea participantilor la administratia local acestia reprezentand sectorele de afaceri, sindicate, organizatii neguvernamentale, etc. -n ?ranta, de e+emplu, in perioada ./L8-./8K, adica pan la promulgarea reformei administrative 5legea K.A din K martie ./8K6, in structura teritorial-administrativ a celei de-a N-a Republici erau recunoscute doar departamentele comunele 5municipalitEile6. Autoritatile locale, la nivel de comun, sunt Consiliul municipal 5conseil municipal6, ca organ legislativ, #i primarul, ca organ e+ecutiv, ambele alese prin vot direct in cazul Consiliului, #i indirect, de catre consilierii locali, a primarului. ;rimarul are doua atributii fundamentale< . 6 reprezentarea statului in municipalitate, fiind reaponsabil cu implementarea legislatiei nationale #i a sigurantei publice in interiorul municipalitEiiiI K6 de reprezentarea municipalitatii se ocup directorul e+ecutiv 5e+ecutive officer6 al Consiliului municipal. Conform art. MK din Constitutie, ce consacra principiul liberei administratii a colectivitatilor teritoriale, departamentele sunt colectivitati teritoriale ce au vocatia emiterii de decizii cu privire la toate competentele acordate de legiuitor 5=es Collectivites territoriales ont vocation a prendre les decisions pour l'ensemble des competences 8ui peuvent le mieu+ etre mise en oeuvre a leur ec$elon6. Crearea regiunilor n-a afectat sub nici un aspect organizarea functionarea consiliilor generale ale departamentelor. "+ecutivul la nivelul departamentului este tot un prefect, ce are ca atributii principale e+ecutarea bugetara indeplinirea $otararilor Consiliului genera.. Autonomia locala nu poate fi abordat de problema asigurarii resurselor financiare #i de competenEele implementarii programelor de dezvoltare economic, sociala, culturala a tuturor activitEilor ce intra in atributiile acestor colectivitti teritoriale. Resursele f inanciare ale colectivitatilor locale sunt asigurate pe trei ci < prelevari din bugetul anual al statului, fiscalitatea locala din aplicarea :NA. -n 0ermania, autoritatile locale sunt implicate in implementarea politicilor de dezvoltare local, avand o serie de atributii in domenii cum ar fi, de e+emplu, educatia, dezvoltarea afacerilor problemele de mediu 5colectarea #i managementul de#eurilor6 dar #i cele referitoare la alimentarea cu apa, electricitate gaz, transporturile locale'''. Resursele financiare e+istente la diapozitia autoritatilor locale sunt asigurate din ta+e, alocatii primite de la guvernele landurilor 5intr-adevar foarte importante pentru municipalitEile mai srace din est6 din alte contributii. -n &area %ritanie, implicarea autoritatilor locale in procesul de planificare #i implementare a politicilor de dezvoltare a devenit mai consiatent dupa reforma din .//8 cu privire la ?ondurile @tructurale. ;oliticile de dezvoltare rurala urbana implica parteneriatul autoritatilor regionale, locale, mai ales in cazul zonelor aflate in dificultate in cele izolate, cum sunt de e+emplu localittile montane. -nfluenta autoritatilor locale asupra deciziilor luate in procesul de planiicare a programelor de dezvoltare este desigur o problema ce este adesea dezbtuta nu numai in campaniile electorale, ci #i ,n literatura academic. 4ispersia autoritEii pe orizontal Adoptarea deciziilor de ctre institutiile !" este un proces comple+ ce implica participarea #i altor actori in afara celor mentionati pana acum. -nteresele societEilor multinationale, ale sindicatelor, fermierilor, etc, sunt ele sustinute cumva in aceste cazuriP 4eciziile sunt adoptate de actorii publici 5autoritEi comunitare, nationale, regionale, locale6, pregtirea deciziilor este in responsabilitatea a tot felul de comitete, dar ia in calcul interesele mediului de afaceri, ale ecologistilor, '(0-urilor, femeilorP Actori u#lici -n aceaat categoric sunt incluse, indiferent de nivelul pe care sunt situate, autoritatile 5supranationale, nationale, regionale #i locale6, fiecare reglementnd dup pozitia #i interesele pe care le reprezinta. -n procesul de luare a deciziilor, autoritatile consulta diverse organizatii non-statale cum ar fi organizatiile societatii civile, asociatiile patronale, asociatiile fermierilor, etc. -mplicarea acestor actori privati in procesul decizional are loc nu numai prin consultarea lor de catre autoritatile publice ci #i prin initiativa manifestata de grupurile de interese pentru formularea, influentarea #i implementarea deciziei autorittilor publice. =a nivel supranational, actorii publici ce vin in contact cu grupurile de interese sunt Comisia #i ;arlamentul "uropean. =a nivel national actorii publici sunt reprezentati de guvernele #i parlamentele nationale, ministerele #i agentiile guvernarnentale. =a nivel regional e+ista consiliile regionale #i e+ecutivul acestora precum #i agentiile de dezvoltare regional, cu mentiunea ca organizarea #i competententele coreapund conditiilor speciice fiecarui stat membru. =a fiecare nivel de autoritate se e+ercita actiuni de lobb2 sau presiuni in vederea formulrii sau in fluentrii deciziei de care actorii privati in domeniile de interes ale acestora. Actori rivati ,Gruuri $e interese6 -n literatura referitoare la actorii ce participa la formularea deciziilor, nu numai la nivel national, s-a afirmat ca grupurile de interese s-au format prin interactiunea a doua mecaniame c$eie< impactul in mo#tenirii institutionale #i promovarea #i e+tinderea democratiei. Conform acestei intrpretari, participarea grupurilor de interese a urmat cam acelea#i trasee, precum competentele transferate de la nivel national care cel supranational, dar #i la nivelurile sub-nationale. 0rupurile de in erese se manifesta la toate cele trei sau patru niveluri functie de structura fiecarui stat #i a !". =a nivel comunitar e+ista a#a numitele "urogrupuri, ce sunt in fapt reprezentantele organizatiilor nationale ale intereselor sectroriale cum ar fi fermierii, sindicatele, consumatorii, patronatele etc. Cele mai importante "urogrupuri la nivel comunitar sunt Comitetul 'rganizatiilor Agricole 5C';A6, !niunea Confederafillor -ndustriale #i ;atronatele "uropene 5!(-C"6, Confederapa @indicatelor "uropene 5":!C6, %iroul "uropean al !niunii Consumatorilor 5%"!C6. -n afara acestor "urogrupuri e+ista #i organizatii sectroiale care destaoara acelea#i activitati dar intr-un cadru strict specializat. (umrul grupurilor de interese ce actioneaz la nivel european este apreciat diferit de autorii ce abordeaza- acest aspect. 'rganizatiile #i-au stabilit contacte c$iar cu Comisia "uropean #i cu ;", mai ales prin intermediul 4irectoratelor. Astfel @onia &aze2 #i )erem2 Ric$ardson estimeaza ca in . //K activau circa A de grupuri de interese la %ru+ellesc e cuprindeau peste L de asociatii europene, iar la nivelul anului K numarul asociatiilor non-profit ajunsease la 8, cuprinznd regiunile, ora#ele, mediul rural, uniunile sindicale, federatiile patronale, interese politice, organizatiile consumatorilor, organizatiile pentru protectia animalelor, naturii #i mediului, organizatiile religioase, organizatiile pentru drepturile omului precum #i organizatii de conservare #i dezvoltare. -n afara acestor organizatii e+ista #i grupuri de lobb2-i#ti profesioni#ti care au reu#it s se impun datorita nivelului ridicat al consultantei specializate concomitent cu un nivel redus al costurilor. ). 0reen7ood #i A.R. Qoung
afirma c$iar ca desc$iderea manifestata de catre Comisia "uropeana fata de grupurile de interese este mai evident3 decat guvernele statelor nationale, ba mai mult, relatiile Comisieei cu grupurile de interese ar fi mai stranse dect acelea#i tip de relatii e+istenta in @tatele !nite, ,ntre guvernul federal #i grupurile de lobb2. @ocietatea civila este unul dintre partenerii importanti #i !" #i aceasta se datoreaza efortului pe care Comisia ,l face pentru a estompa deficitul democratic ce i se repro#eza de unii cercetatori. 0rupurile de interese pentru a se impune ca utile Comisiei #i respectiv guvernelor sau autoritatilor regionale trebuie sa dovedeaaca ca au potenta #i calificarea necesara in domeniile de interes in care activeaza. Aceasta deoarece ele e+ercit sau incearca s e+ercite influente asupra deciziilor #i la nivel national 5prin asociatiile patronale, sindicale, etc, organizate la nivel national6. ;rincipalele atuuri de care trebuie dispun grupurile de interese pentru a fi implicate in procesul decizional sunt urmatoarele< informatii #i cuno#tiinte furnizateI putere economicI statut special sau privilegiat in cadrul economieiI capacitatea de a sprijini sau obstructiona implementarea poiiticilor comunitare #i capacitate de a lua rapid decizii. &ulti-level governance reprezenta un model al !" caracterizat prin competitie #i parteneriat este mai susceptibil pentru sc$imbare decat modelul interguvernamental sau federal deoarece scopul urmrit de actorii implicati const in satiafacerea intereselor proprii. @ub acest aspect este evident ca sc$imbarea unor reguli in cadrul guvernantei multi-nivel este dependenta de competenta putere de decizie acestor actori. :ipul -- multi-level governance, propriu ar$itecturii !", unde numarul mare de autoritati, suprapunerea competentelor acestora peste aceast entitate teritoriala, numarul mai mare de niveluri #i fle+ibilitatea sistemului 5pentru a rspunde mai bine preferintelor cetatenilor6, reprezinta rezultatul reformelor introduse dupa . /88 privind elaborarea, adoptarea, implementarea #i monitorizarea politicilor !". -n acelasi timp, interventiile grupuriior de interese pot sa determine o modiicare a deciziilor, iar societatea civil c$iar este incurajata de catre Comisia "uropeana s se implice in procesul decizional. "ste de inteles atunci ca fle+ibilitatea este mult mai mare in acest caz. :eoria multi-level governance genereaza predictii unice asupra comportarii partenerilor ce se manifesta prin faptul ca fiecare actor tinde sa obEin ma+imum de foloase in conditiile date. @c$imbarea modelului guvernantei poate avea loc ,n functie de trei parametri. Astfel o prima modificare poate fi in etape sau continuu, dar lent. ;romovarea politicii regionale, de e+emplu, dupa prima e+tindere a !" a avut loc in K etape, prin initierea reformelor din ./88, urmate de adoptarea :ratatului de la &aastric$t, in .//K, si constituirea unui nou comitet, care sa dialog$eze cu Comisia in acest domeniu. Niitoarele sc$imbari sunt a#teptate sa se produca tot in etape, deoarece este o procedura mai u#or de acceptat. Al doilea parametru al sc$imbarii se refera la calea prin negociere ,ntre state sau prin legiferare juridica de catre Curtea "uropeana. de )ustitie. "+perienta de pana acum arata ca marile decizii au fost adoptate in urma negocierilor. :otu#i calea sc$imbarii juridice pare a avea viitor pe msaura ce va avansa integrarea europeana. Cel de al treilea parametru este legat de amploarea sc$imbarii< localizata sau globala, a sistemului de guvernare. 4aca luam in considerare caracterul fle+ibil al autoritatii in sistemul &-0 e mai probabil sa se produca sc$imbari localizate, in scopul armonizarii guvernantei noilor state, ce au aderat recent la !", cu modelul !niunii. -ns, multi-level governance este apreciat ca un concept abordat sub doua aspecte< analitic normativ . Abordarea. analitica este destinata s descrie cadrul # conceptele din perspectiva #tiintelor politice, ceea ce constituie o contributie importanta la cin#tientizarea faptului ca analiza sistemului multi-level governance dep#e#te granitele ,ntre disciplinele traditionale.