Comunicarea Terapeutica

Antohe Ileana
MD, PhD
Comunicarea terapeutica

Comunicarea asistenta medicala-pacient:

centrata pe experientele, problemele
pacientului
Ambii conlucreaza la rezolvarea problemelor
centrate pe starea de sanatate a pacientului;
Bolnavul se simte inteles si ingrijit;
Membrii familiei/apartinatorii sunt inclusi in
procesul de ingrijire;
Se realizeaza educatia terapeutica;
Se realizeaza educatia preventiva si curativa.
Comunicarea este esentiala procesului de
nursing.
Procesul de comunicare

Impartasirea informatiei, schimbul de idei,

exprimarea sinelui pt a te face inteles;
Sistem de trimitere/primire a mesajelor/
informatiilor, o forma de interactiune/
tranzactie.

Sursa Comunicare Destinatar

Tipuri de comunicare

Comunicarea scrisa
Comunicarea verbala
Comunicarea nonverbala (gesturi, mimica,
postura, limbajul corpului, gestica, tonul si
volumul vocii, ritmul vorbirii, atingere)
Metacomunicarea – comunicarea despre
comunicare/lipsa acesteia: interpretarea a
ceea ce se intampla, rolul comunicatorului,
mesajul nonverbal, contextul comunicarii
Tipuri de comunicare

Scrisa/verbala: Nonverbala:
Scris Atingere
Vorbit Privire
TV, radio Expresie faciala
Filme Postura corpului
Reviste Gesturi
Carti Aspect fizic
Computere Tonul vocii
Postere Curatenie
Brosuri Miscare
Realtiile dintre tipurile de
comunicare

Relatii congruente: potrivirea dintre sensurile

comunicarii verbale/nonverbale/
metacomunicarii
Relatii incongruente: nepotrivire
Elemente ale procesului de
comunicare
Proces continuu, dinamic (Berlo- 1960)
Emitator (sursa)
Mesaj (codificarea informatiei: scris,
verbal,mimica etc)
Canal de comunicare (mediul informatiei)
Receptor (destinatar)
Decodificarea mesajului
Feed-back (reactia receptorului)
Dificultati de comunicare:
codificare/decodificare
Importanta limbii si experientei

Limba, cultura, experienta sunt cruciale in

comunicare
Brandler si Grinder (1975): perceptia asupra
lumii este modulata de filtre:
Sistemele senzoriale de receptie (vaz, auz,
miros, gust, pipait)
Limba socializarii persoanei (nativa), bogatia
vocabularului
Istoria personala a fiecaruia (mediu social,
cultural, religios,familial, mostenire genetica)
Peplau (1997): prejudecati, stereotipuri de
ambele parti, ce pot impiedeca comunicarea
terapeutica
Relatia asistenta-pacient
Difera de o relatie sociala sau intima
Asistenta: rol profesional, de ajutor
Focus: pacientul, orientata de scopuri,
definita de parametri
Fazele relatiei: orientare, lucru, terminare
Faza de orientare: intelegere realista a
problemelor pacientului, negocierea unui plan
de ingrijire
Faza de lucru: gasirea solutiilor, evaluate in
actiuni subsecvente; AM-avocat, antrenor;
Faza de terminare: evaluarea schimbarilor,
reactiilor fizice si emotionale ale pacientului;
planificarea externarii
Relatie contractuala AM-Pt

Relatie informala, cu parametri de operare

clar definiti, stipulati verbal, initial
Respectare bilaterala a drepturilor
Cunoasterea numelor, stabilirea modului de
adresare
Roluri si responsabilitati clar definite
Parametrii relatiei profesionale sunt clari
Asteptarile reciproce sunt convenite
Respectarea confidentialitatii
Rolul AM de “avocat” al pacientului

AM = aparator al drepturilor pacientului;

Dreptul la informare, pt libera decizie a
pacientului
Dreptul la informare asupra evolutiei
Evitarea atitudinii autoritare sau de inducere
a vinovatiei/blamului
Colaborare eficienta cu medicul (uneori:
puncte de vedere divergente)
Rolul AM de “avocat” al pacientului

Atitudine autoritara:

Abordare: nici o alegere

Raspuns: solutie unica (Chirurgia este singura
optiune; ai nevoie de operatie)
Mesajul: Profesionistii stiu mai bine si iau
decizii pt pacient
Rolul AM de “avocat” al pacientului

Atitudine de inviovatire:

Abordare: Alegere bazata pe consecinta actiunii

Raspuns: daca nu te operezi, n-ai sa mai
traiesti sa-ti vezi nepotii. Familia ta are
nevoie de tine.
Mesajul: Daca nu urmezi recomandarea
profesionistilor, tu si familia veti avea de
suferit
Rolul AM de “avocat” al pacientului

Atitudine de aparator:

Abordare: Alegere bazata pe informatii si

examinarea alternativelor
Raspuns: Daca te operezi sau nu e alegerea ta.
E corpul tau.Ce intelegi despre aceasta
situatie?
Mesaj: profesionistul este aici ca sa te ajute
sa faci o alegere informata asupra sanatatii
si starii tale de bine
Cercul confidentialitatii

Dreptul pacientului la intimitate

Impartasirea informatiilor cu alti colaboratori
implicati in ingrijirea pacientului si familia
Protejarea confidentialitatii inafara sectiei si
a informatiilor electronice
Pacientul nu este subiect de conversatie!
Ingredientele comunicarii terapeutice

Carl Rogers (1961):

Empatia – element esential al unei relatii de
ajutorare (Reynolds – 2000); comunicarea
intelegerii, de o maniera obiectiva si sensibila
(McDonald – 2004);
Cunostinte si experienta pt a percepe adecvat
experienta pacientului;
Sentiment de siguranta daca perspectiva
pacientului e diferita
Outsider capabil sa-si “puna papucii” altuia
Asigurarea pacientului ca i se inteleg adecvat
sentimentele si experientele
Ingredientele comunicarii terapeutice

Atitudinea pozitiva = caldura, interes,

respect, ingrijire fata de pacient
Respect neconditionat, pt simpla calitate de
fiinta umana
Nu inseamna acceptarea automata a oricarui
comportament!
Evitarea etichetarilor pacientului (diabetic,
amputat, alcoolic, etc)
Pacientul ramane, inainte de toate, o
persoana unica, individuala
Ingredientele comunicarii terapeutice

Mijloace de suport profesional

Boala, suferinta, experientele pacientilor pot
impovara excesiv AM
Sursa de stres si “burn-out” (traumatizare
vicarianta, secundara sau oboseala de
compasiune – Figley – 1995)
Prevenire: “shutting down” (detasare
emotionala)
Jurnal profesional
Indrumare clinica (“Clinical supervision”):
expert/coleg
Ingredientele comunicarii terapeutice

Sentiment de sine confortabil

AM trebuie sa fie constienta de propria
identitate, de valorile personale, mediu
cultural, stil de comunicare (sentimentul
propriei valori)
Autoevaluarea intareste sentimentul de
responsabilitate
Atitudine deschisa fata de sentimentele si
comportamentul pacientilor
Mentinerea clara a hotarelor interpersonale!
AM nu trebuie sa-si neglijeze propriile
necesitati!
Comunicarea si procesul de nursing

Comunicarea terapeutica = instrument de

implementare a procesului de ingrijire
Evaluarea pacientului: comunicarea depinde de
necesitatile pacientului, aria practicii de
nursing, rolul specific al AM in situatie clinica
data (EX: educator vs. hospice)
Evaluarea tipului de comunicare (congruenta,
teme de interes, verbalizare, exprimare
directa, feed-back) si mediului in care are
loc aceasta
Comunicarea si procesul de nursing

Implementarea comunicarii
Climat intim, confidentialitate, timp suficient
Contact vizual, postura deschisa, trunchi
aplecat inainte
Intrebari deschise
Remarci generale de deschidere a conversatiei
Ascultare activa
Rezumare/reafirmarea spuselor pacientului
Reflectie a principalelor teme emotionale, intr-
o maniera deschisa, neutra (clarificarea
temerilor pacientului)
Comunicarea si procesul de nursing
Explorarea
Evitarea sfaturilor directe
Centrarea: intrebari la obiect, mentinerea
centrarii conversatiei
Incurajarea elaborarii: detalierea
temerilor/nelamuririlor de catre pacient
Clarificarea: ajutarea pacientului sa-si
clarifice ideile
Oferirea informatiilor
Explorarea alternativelor
Folosirea tacerii
Rezumarea discutiei – finalizarea discutiei
Ghiduri pt facilitarea comunicarii

Vorbiti pe un ton normal

Nu ridicati vocea, nu tipati
Vorbind mai tare nu cresteti gradul de
intelegere
Vorbiti ca unui adult
Alterarea comunicarii nu implica automat
alterarea intelegerii!
Nu purtati simultan 2 conversatii
Puneti intrebari simple, ce necesita
raspunsuri simple
Ghiduri pt facilitarea comunicarii

Pastrati o atmosfera simpla si relaxata

Reduceti zgomotul ambiental
Fiti siguri de atentia pacientului inainte de a
vorbi
Pastrati contactul vizual cu pacientul pe
durata conversatiei
Nu grabiti pacientul, dati-i timp sa raspunda
Nu corectati greselile
Daca nu ati inteles, rugati pacientul sa
repete
Incurajati pacientul sa va vorbeasca
Raspunsuri nonterapeutice

Sentimentul de salvator: AM se crede singura

speranta/ singurul suport al bolnavului, crede
ca ofera solutii perfecte
Asigurarea falsa: minimalizarea situatiei,
sperante nerealiste, scaderea increderii in AM
Oferirea sfaturilor: centrarea pe
opinia/experienta AM; corect – oferirea de
alternative, sugestii, pareri diferite pt libera
optiune a pacientului
Raspunsuri nonterapeutice

Schimbarea subiectului: anxietate din partea

AM, distragerea pacientului de la ganduri
neplacute
Atitudine moralista: evaluarea simplista a
situatiei ca buna/rea, corecta/incorecta,
“trebuie sa”; respectarea valorilor celuilalt
Interesul/angajarea nonprofesionala:
pastrarea informatiilor despre sine, barfa,
socializare, interes sexual
ASPECTE PARTICULARE ALE
COMUNICARII

Comunicarea cu copiii si adolescentii

Comunicarea cu varstnicii
Comunicarea cu persoanele cu alta limba
nativa/cultura diferita