Sunteți pe pagina 1din 13

II. 24-29.

COLONUL

Colonul este partea intestinului gros cuprinsa intre cec si rect. El se intinde de la valva ileocecala din fosa iliaca dreapta, pana in
dreptul celei de a treia vertebre sacrale (S3), unde se continua cu rectul. Topografic, este impartit in:
 colon ascendent, care se intinde de la valvula ileocecala pana la flexura colica dreapta, situata sub ficat
 colon transvers, care se intinde intre cele doua flexuri colice, dreapta si stanga
 colon descendent, care se intinde de la flexura colica stanga pana in fosa iliaca stanga (pana la stramtoarea superioara a
pelvisului)
 colon sigmoid, care se intinde de la stramtoarea superioara a pelvisului pana la nivelului vertebrei S3

COLONUL ASCENDENT

Se intinde de la valva ileocecala pana la flexura colica dreapta, situata sub ficat, de unde incepe colonul transvers. Teniile sale sunt
orientate astfel:
 tenia omentala  postero-lateral
 tenia mezocolica  postero-medial
 tenia libera  anterior
Colonul ascendent este un segment fix al intestinului gros, fiind organ secundar retroperitoneal, datorita formarii fasciei de
coalescenta retrocolica dreapta Toldt I. El este acoperit pe fata anterioara, de peritoneul parietal posterior, proeminand pe peretele posterior
al etajului inframezocolic. Flancul sau medial delimiteaza impreuna cu radacina mezenterului, firida mezenterico-colica dreapta, iar flancul
sau lateral delimiteaza cu peretele lateral al abdomenului, firida parieto-colica dreapta, inchisa superior de ligamentul freno-colic drept. La
nivelul firidei parieto-colice drepte, reflexia peritoneului de pe fata anterioara a colonului pe peretele abdominal formeaza, in dreptul
santurilor transversale, plicile peritoneale semilunare ale colonului ascendent.
La nivelul flexurii colice drepte, peritoneul se reflecta pe structurile invecinate, formand urmatoarele ligamente:
 freno-colic drept, intre flexura colica dreapta si m. diafragm
 reno-colic, intre flexura colica dreapta si peretele posterior, in dreptul rinichiului drept
 cistico-colic (inconstant), care este o prelungire dreapta a omentului mic
Raporturile colonului ascendent sunt:
 posterior, prin intermediul fasciei de coalescenta Toldt I, cu m. iliac, m. patrat lombar, marginea laterala a rinichiului
drept, n. iliohipogastric, n. ilioinghinal, n. femural cutanat lateral
 anterior, cu fata viscerala a lobului drept al ficatului, cu ansele intestinale si omentul mare (cand colonul ascendent
este gol; de cele mai multe ori, intre colonul ascendent&cec si peretele anterior abdominal nu se interpun anse intestinale
datorita calibrului mult mai mare fata de colonul descendent) si cu peretele antero-lateral al abdomenului
 medial, cu:
 ansele intestinale si omentul mare
 duodenul descendent, portiunea inframezocolica, care se interpune de multe ori intre colonul ascendent si rinichiul
drept
 m. psoas
 arcada vasculara marginala Drummond si vasele colice drepte
 ureterul si vasele gonadale drepte
 lateral, cu peretele antero-lateral al abdomenului, cu care delimiteaza santul parieto-colic drept
 inferior de planul transversal ce trece prin valvula ileocecala, se continua cu cecul

Raporturile flexurii colice drepte sunt:


 anterior, cu cartilajul coastei a X-a, cu fata viscerala a lobului drept hepatic (pe care lasa o depresiune) si cu fundul vezicii
biliare, de care este legat ocazional prin ligamentul cistico-colic (prelungire dreapta a omentului mic)
 posterior, cu fata anterioara a rinichiului drept si cu duodenul descendent (in Ranga spune ca ,,medial si pe plan posterior,
colonul ascendent vine in raport cu m. psoas si partea descendenta a duodenului, care se interpune de multe ori intre el si
rinichiul drept”)
Proiectat pe peretele anterior al abdomenului, colonul ascendent corespunde partii superioare a regiunii inghinale drepte si regiunii
laterale drepte (flancul drept).
COLONUL
TRANSVERS

Colonul transvers se intinde oblic si putin


ascendent de la flexura colica dreapta (flexura
hepatica) pana la flexura colica stanga (flexura
splenica/lienala). Ambele flexuri colice sunt situate
retroperitoneal. In traiectul dintre cele doua
flexuri, contrar numelui sau, colonul nu are directie
strict transversala, ci formeaza o ansa cu
concavitatea superior. Proiectat pe peretele anterior
al abdomenului, el corespunde hipocondrului
drept, regiunii ombilicale si hipocondrului stang.
Teniile sale sunt orientate astfel:
 tenia omentala  anterior (sau
antero- superior)
 tenia mezocolica  postero-superior (sau posterior)
 tenia libera  postero-inferior (sau inferior)
Colonul transvers este un segment mobil, intraperitoneal, al intestinului gros. El este mentinut in pozitie datorita:
 presei abdominale
 continuitatii cu segmentele fixe ale intestinului gros
 ligamentelor sale:
 mezocolonul transvers  format prin reflectarea peritoneului visceral pe peretele posterior al abdomenului
 ligamentul gastro-colic  leaga curbura mare a stomacului de colonul transvers; lig. gastro-colic este
continuarea in directie superioara a omentului mare
 ligamentul duodeno-colic  reprezinta prelungirea dreapta a ligamentului gastro-colic, ce leaga portiunea
peritoneala a duodenului superior de colonul transvers
 lig. freno-colic drept si stang  leaga flexurile colice dreapta si stanga de peretele lateral (de m. diafragm).
Ligamentul frenocolic drept sustine marginea lobului drept hepatic, iar cel stang splina (sustentaculum lienis).
Uneori, flexura colica dreapta poate fi legata de fata viscerala a ficatului printr-o prelungire a marginii drepte a
omentului mic, numita lig. hepato-colic. Alteori, tot printr-o prelungire a omentului mic, numita lig. cisto-colic,
flexura colica dreapta se leaga de vezica biliara, careia ii poate forma si un mezou (mezocist).
Mezocolonul transvers este o plica peritoneala dispusa transversal, a carei latime depinde de lungimea colonului transvers. El
imparte cavitatea peritoneala intr-un etaj supramezocolic si un etaj inframezocolic. Din punct de vedere embriologic, in structura sa exista
patru foite peritoneale, datorita fuzionarii sale cu mezogastrul dorsal. De la nivelul marii curburi a stomacului, mezogastrul dorsal, foarte
dezvoltat, formeaza un sac ce coboara anterior si inferior de colonul transvers. Cavitatea acestui sac reprezinta prelungirea inferioara a
bursei omentale. In dreptul colonului transvers, peretele posterior al acestei prelungiri (care este o foita peritoneala dubla) adera de tenia
omentala a colonului transvers si, in continuare, de foita superioara a mezocolonului transvers. In urma procesului de coalescenta al
peretilor prelungirii inferioare a bursei omentale, se formeaza omentul mare. Segmentul de mezogastru dorsal dintre stomac si
mezocolonul transvers va deveni ligament gastro-colic. Segmentul de mezogastru dorsal alipit de mezocolonul trasvers este subtire,
avascular, si in urma unui proces de coalescenta, participa la
formarea mezocolonului transvers definitiv.
Mezocolonul transvers prezinta:
 doua fete:
 superioara, care se continua cu peritoneul
parietal posterior al etajului supramezocolic
 inferioara, care se continua cu peritoneul
parietal posterior al etajului inframezocolic.
Intre cele doua foite se gaseste o lama subtire de tesut
conjunctiv lax, in care sunt continute ramurile vaselor colice:
o artera colica medie, insotita de ramurile
plexului mezenteric superior si ramurile ei:
 ramura dreapta, care se
anastomozeaza cu ramura
ascendenta a arterei colice drepte,
formand arcada marginala Drummond a colonului ascendent
 ramura stanga, care se anastomozeaza cu ramura ascendenta a arterei colice stangi, formand arcada arteriala
marginala a colonului transvers, arcada Riolan-Haller.
o arcada vasculara venoasa, ce dreneaza sangele venos intr-o vena colica medie sau 2-3 vene colice transverse
o noduli limfatici mezocolici (epicolici si paracolici) si colici medii

 doua margini:
 colica, cu o lungime egala cu a colonului, la nivelul careia peritoneul mezocolonului transvers se continua cu tunica
externa a colonului transvers
 posterioara, fixa, numita si radacina mezocolonului transvers
Din punctul de vedere al formarii sale, radacina mezocolonului transvers este o radacina secundara, ea avand o pozitie diferita fata
de mezenterul comun dorsal, datorita proceselor de rotatie ale ansei ombilicale si de coalescenta. Radacina mezocolonului transvers se
intinde intre ligamentul freno-colic drept si ligamentul freno-colic stang, avand o directie oblica, spre superior si stanga.
De la dreapta spre stanga, trece:
 anterior de duodenul descendent si capul pancreasului, pe care le imparte intr-o portiune supramezocolica si o portiune
inframezocolica
 superior de flexura duodeno-jejunala
 anterior de corpul pancreasului, pe marginea anterioara a corpului, care separa fata superioara de cea inferioara
 inferior de polul inferior (anterior) al splinei, de unde se continua cu ligamentul freno-colic stang

Raporturile colonului transvers sunt:


 anterior, cu:
o fata viscerala a ficatului (lobul drept si lobul patrat)
o omentul mare
o peretele anterior al abdomenului
 posterior, cu:
o fata anterioara a rinichiului drept
o duodenul descendent
o capul pancreasului
o mezenterul cu vasele mezenterice
superioare
o ansele intestinale
o fata anterioara a rinichiului stang
 superior, cu:
o fata viscerala a ficatului
o fundul vezicii biliare
o stomacul, prin intermediul
ligamentului gastro-colic
o fata viscerala a splinei
 inferior, cu ansele intestinale
Flexura colica dreapta corespunde vertebrelor T12-L1. Flexura colica
stanga este situata mai sus si mai profund in hipocondru decat cea dreapta. Pe schelet, ea corespunde planului orizontal ce trece prin discul
intervertebral T11-T12, iar pe linia axilara, corespunde coaselor 8 si 9.
Limita dintre cele doua portiuni ale colonului transvers (2/3 drepte derivate din mezenteron si 1/3 stanga din metenteron) este
reprezentata de punctul Cannon Boehm.
COLONUL DESCENDENT

Colonul descendent incepe de la flexura colica stanga (hipocondrul stang) si se intinde pana in fosa iliaca stanga, unde se continua
cu colonul sigmoid. El este mai lung, are un diametru mai mic si o pozitie mai profunda in cavitatea abdominala in comparatie cu colonul
ascendent (este mai lung deoarece flexura colica stanga e mai sus decat flexura colica dreapta). Flexura colica stanga este situata anterior
de rinichiul stang, la un nivel superior fata de flexura colica dreapta. Teniile colonului descendent sunt orientate la fel ca la colonul
ascendent.
Colonul descendent este un segment fix al intestinului gros, fiind un organ secundar retroperitoneal datorita formarii fasciei de
coalescenta retrocolica stanga Toldt II. Este acoperit pe fata anterioara de peritoneul parietal posterior si proemina pe peretele posterior al
etajului inframezocolic. Flancul sau medial delimiteaza impreuna cu radacina mezenterului, firida mezenterico-colica stanga, iar flancul
sau stang delimiteaza cu peretele lateral al abdomenului, firida parieto-colica stanga, inchisa superior de ligamentul freno-colic stang. La
nivelul firidei parieto-colice, reflexia peritoneului, de pe fata anterioara a colonului pe peretele abdominal, formeaza, in dreptul santurilor
transversale, plicile peritoneale semilunare ale colonului descendent. Tulburari ale procesului de coalescenta duc la aparitia, la acest
nivel, a recesurilor paracolice. Ocazional, tulburarea de coalescenta poate duce la persistenta unui mezocolon descendent. La nivelul
flexurii colice stangi, peritoneul se reflecta pe diafragma, formand ligamentul freno-colic stang (sustentaculum lienis).
Raporturile colonului descendent sunt:
 anterior, cu:
o ansele intestinale si omentul mare (intre colonul descendent si peretele abdominal se interpun ansele intestinului
mezenterial si omentul mare)
o prin intermediul celor de sus, cu peretele antero-lateral al abdomenului
 posterior, prin intermediul fasciei de coalescenta Toldt II, cu:
o m. diafragm
o marginea laterala a rinichiului stang
o m. patrat lombar
o m. iliac
o manunchiul vasculo-nervos subcostal, n. iliohipogastric, n. ilioinghinal, n. femural cutanat lateral, n. femural, n.
genito-femural, vasele lombare, vasele gonadale stangi si nervii care le insotesc
 medial, cu:
o ansele intestinale si omentul mare
o arcada vasculara marginala Drummond si vasele colice stangi (arcul vascular Treitz)
o ureterul si vasele gonadale stangi
o m. poas; colonul descendent coboara prin spatiul dintre m. psoas si m. patrat lombar (avand m. psoas medial si m.
patrat lombar posterior); spre inferior, colonul descendent se indreapta sa treaca peste m. psoas (deci il va avea
posterior) pentru a se continua cu colonul sigmoid
 lateral, cu peretele antero-lateral al abdomenului, cu care delimiteaza santul parieto-colic stang (paracolic stang); deoarece
ansele intestinale si omentul mare se interpun intre colonul descendent si peretele anterior abdominal, in santul paracolic
stang patrund anse intestinale si omentul mare.
Flexura colica stanga are urmatoarele raporturi:
 superior, cu fata viscerala a splinei, la nivelul careia determina o impresiune (fata colica)
 posterior si medial, cu fata anterioara si marginea laterala a rinichiului stang

 lateral, cu peretele toracic (coastele IX si X), prin intermediul diafragmei si recesului costo-diafragmatic stang
Colonul descendent are o portiune lombara si una iliaca, limita dintre cele doua fiind creasta iliaca.
COLONUL SIGMOID

Colonul sigmoid se intinde de la stramtoarea superioara a pelvisului si articulatia sacro-iliaca stanga, pana la nivelul vertebrei S3, de
unde se continua cu rectul. Are forma literei ,,”.
Colonul sigmoid descrie o ansa cu urmatorul traiect:
 de la origine, coboara in contact cu peretele lateral stang al bazinului mic
 traverseaza fundul de sac Douglas (recto-vezical la barbat, respectiv, recto-uterin la femeie), avand o directie transversala,
spre peretele lateral drept al bazinului mic
 se indreapta posterior si medial, ajungand in
dreptul vertebrei S3, unde se continua cu rectul
Colonul sigmoid este un organ intraperitoneal, acoperit de
peritoneul visceral, care se continua cu mezosigmoidul.
Mezosigmoidul este o plica peritoneala in forma de evantai.
Prezinta:
 doua fete, dreapta si stanga. Intre foitele
mezosigmoidului se gasesc ramurile sigmoidiene
ale vaselor mezenterice inferioare, insotite de ramuri din plexul hipogastric
inferior si noduli limfatici
 doua margini:
 margine sigmoidiana, de aceeasi lungime cu colonul sigmoid
 margine aderenta, reprezentata de radacina mezosigmoidului
Radacina mezosigmoidului are forma unui ,,V” rasturnat si prezinta doua segmente (ramuri):
 ascendenta (=orizontala, mediala), care are o directie ascendenta spre dreapta (Ranga: directie ascendenta si mediala). Ea
porneste de pe fata anterioara a m. psoas (marginea mediala a lui) si urca in lungul vaselor iliace externe si apoi iliace
comune (pe flancul lor lateral), intersectand vasele gonadale stangi si ajungand in dreptul ureterului stang. Se mai numeste
si radacina secundara,deoarece se formeaza datorita tractiunii exercitate de procesul de coalescenta al colonului
descendent.
 descendenta (=verticala, mediana), are o directie descendenta (verticala) spre median, ajungand la vertebra S3. Ea
corespunde insertiei mezenterului comun dorsal (primitiv) si de aceea se mai numeste si radacina primara.

La limita dintre partea ascendenta si cea descendenta (verticala) se formeaza recesul intersigmoidian. In fundul sau, prin palpare, se
simte ureterul stang (iar antero-lateral de el, zice Niculescu, si vasele gonadale, dar nu stiu ce sa zic, clasic e ureterul stang).
Raporturile
colonului
sigmoid:
In
portiunea iliaca
are
raporturi:

anterior, cu ansele intestinului subtire si prin ele, cu peretele abdominal anterior


 posterior, cu m. iliopsoas, vasele iliace externe, nervul femural (intre m. iliac si m. psoas)
In portiunea pelvina are raporturi:
 superior, cu ansele intestinale
 posterior, cu:
 ampula rectala si recesurile pararectale
 vasele iliace interne si ureterul stang
 peretele postero-lateral al pelvisului
 lateral, cu:
 vasele iliace externe
 nervul obturator
 vasele ovariene, ovarul si tuba uterina din partea stanga la femeie, respectiv, ductul deferent la barbat
 anterior:
 la femeie, cu fata posterioara a uterului
 la barbat, cu fata posterioara a vezicii urinare si portiunea terminala a canalelor deferente (acel raport cu fundul de sac
Douglas).
VASCULARIZATIA SI INERVATIA COLONULUI

I. Vascularizatia arteriala
Vascularizatia arteriala a colonului drept este asigurata de ramurile drepte ale a. mezenterice superioare:
1. Artera ileocolica ia nastere de pe flancul drept al a. mezenterice superioare, la 4-5 cm inferior de artera colica dreapta. Ea merge
prin radacina mezenterului pana la jonctiunea ileocecala. In acest traiect, artera incruciseaza anterior sau posterior vena mezenterica
superioara. Normal, ea se termina prin 5 ramuri: a. cecala anterioara, a. cecala posterioara, a. apendiculara, a. recurenta ileala (sau
ramura ileala) si a. ascendenta (sau ramura colica). Dintre acestea, la vascularizatia colonului participa:
 a. cecala anterioara, ce ajunge pe fata anterioara a cecului, trecand prin marginea libera a plicii cecale anterioare. Participa la
vascularizatia fetei anterioare a colonului ascendent (primii 2 cm), in portiunea adiacenta unghiului ileocolic
 a. cecala posterioara, ajunge pe fata posterioara a cecului, trecand retroperitoneal. Participa la vascularizatia fetei posterioare a
colonului ascendent (primii 2 cm) in portiunea adiacenta unghiului ileocolic
 ramura ascendenta formeaza prin anastomoza cu ramura descendenta a a. colice drepte originea arcadei marginale a
colonului ascendent, Drummond.
2. Artera colica dreapta are traiect orizontal, retroperitoneal, in grosimea fasciei de coalescenta Toldt I, avand raporturi posterioare
cu duodenul orizontal, ureterul, vasele gonadale, rinichiul drept (fata de care frecvent trece inferior). Artera colica dreapta se imparte in:
 ramura ascendenta, care se anastomozeaza cu ramura dreapta (sau descendenta) din a. colica medie, formand arcada
marginala Drummond
 ramura descendenta, care se anastomozeaza cu ramura ascendenta din a. ileocolica, cu care formeaza portiunea initiala a
arcadei marginale Drummond (constituie practic originea arcadei)
3. Artera colica medie ia nastere din a. mezenterica superioara retropancreatic sau imediat sub marginea inferioara a pancreasului.
Ea merge ascendent si la dreapta pe fata anterioara a capului pancreasului, patrunde in radacina mezocolonului transvers si ajunge la
extremitatea dreapta a colonului transvers. Ea se imparte in:
 ramura dreapta (descendenta) care se anastomozeaza cu ramura ascendenta din a. colica dreapta, formand arcada marginala
Drummond
 ramura stanga (ascndenta) care se anastomozeaza cu ramura ascendenta din a. colica stanga, formand arcada vasculara
Riolan-Haller (anastomoza intermezenterica), care constituie arcada marginala a colonului transvers.

Vascularizatia arteriala a colonului stang este asigurata de ramuri ale a. mezenterice inferioare.
1. Artera colica stanga ia nastere de pe flancul stang al a. mezenterice inferioare. De la origine, artera are traiect retroperitoneal (in
grosimea fasciei de coalescenta colica Toldt II), ascendent spre stanga, trecand anterior de m. psoas, de ureter si vasele gonadale (cand
ureterul se incruciseaza cu vasele gonadale, ureterul este situat posterior). In acest traiect, a. colica stanga incruciseaza anterior sau
posterior v. mezenterica inferioara, formand la stanga duodenului ascendent, arcul vascular Treitz (in Niculescu, cu alte ocazii, spunea ca
ramura ascendenta a a. colice stangi impreuna cu v. mezenterica inferioara formeaza arcul vascular Treitz). Uneori, din cauza unui defect
de coalescenta, la acest nivel se formeaza o plica peritoneala numita plica paraduodenala, in marginea sa libera fiind arcul vascular Treitz.
Aceasta plica limiteaza anterior recesul paraduodenal, situat lateral de duodenul ascendent. Artera colica stanga se imparte in doua ramuri:
 ramura ascendenta, care trece anterior de rinichiul stang si patrunde in mezocolonul transvers, unde se anastomozeaza cu
ramura stanga a a. colice medii, formand arcada arteriala Riolan-Haller (sau Haller-Riolan in Ranga)
 ramura descendenta, care se anastomozeaza cu ramura ascendenta a a. sigmoidiene superioare, continuand arcada marginala
Drummond
2. Arterele sigmoidiene sunt descrise clasic in numar de trei: superioara, medie si inferioara. Ele se desprind din a. mezenterica
inferioara inferior de a. colica stanga, frecvent printr-un trunchi comun, dar pot lua nastere si izolat.
A. sigmoidiana superioara are traiect retroperitoneal, in grosimea fasciei Toldt II, superior de vasele iliace comune, incrucisand
vasele gonadale. Se bifurca in doua ramuri ce contribuie la formarea arcadei arteriale marginale Drummond:
 ramura ascendenta, care se anastomozeaza cu ramura descendenta a a. colice stangi
 ramura descendenta, care patrunde in mezosigmoid si se anastomozeaza cu a. sigmoidiana medie
A. sigmoidiana medie strabate portiunea mijlocie a mezocolonului sigmoid (mezosigmoid) si are o lungime proportionala cu
lungimea acestuia. Ea vine in raport cu vasele iliace interne sau hipogastrice si ureterul stang. In mezosigmoid, terminal, prin ramura
ascendenta si descendenta ia parte la realizarea arcadei marginale a sigmoidului.
A. sigmoidiana inferioara strabate portiunea inferioara a mezosigmoidului, fiind situata anterior de a. rectala superioara. Se imparte
in:
 ramura ascendenta, care participa la formarea arcadei arteriale marginale
 ramura descendenta, numita si a. sigmoidiana ima, care se anastomozeaza cu una dintre arterele recto-sigmoidiene, ramuri din
a. rectala superioara. Ele participa la vascularizatia colonului sigmoid si 1/5 superioare a rectului. Dintre acestea, prima artera
recto-sigmoidiana este cea mai constanta. Ea porneste din a. rectala superioara la 1-2 cm inferior de promontoriu, are un trunchi
scurt, dupa care se bifurca, dand o ramura ascendenta ce se anastomozeaza cu a. sigmoidiana ima si o ramura descendenta pentru
rect (cum am zis, partea superioara a ampulei rectale). Anastomoza dintre a. sigmoidiana ima si a. rectala superioara (prin aa.
recto-sigmoidiene; a. rectala superioara este ramura terminala a a. mezenterice inferioare) a fost numita punctul critic al lui
Sudeck, fiind considerata o zona vasculara critica in chirurgia colo-rectala.
Microvascularizatia colonului
In Ranga spune ca arcada marginala (paracolica) Drummond se afla pe toata lungimea colonului (,,se intinde paralel cu cadrul colic,
de la cec la colonul sigmoid”). In Niculescu, spune ca arcada marginala Drummond este inlocuita de arcada arteriala anastomotica Riolan-
Haller la nivelul colonului transvers.
Arcada marginala Drummond ia nastere din ramurile terminale ale
arterelor colonului si constituie originea arterelor drepte. Arcada incepe cu
a. ascendenta din a. ileocolica si se termina cu ramura descendenta
(sigmoidea ima) a arterei sigmoidiene inferioare si normal, isi pastreaza
continuitatea pe toata lungimea cadrului colic (Ranga).
Din arcada arteriala marginala se desprind arterele drepte, care, in
apropierea colonului, se impart in artere drepte scurte si artere drepte lungi.
Ambele sunt insotite de plexuri nervoase periarteriale.
Arterele drepte lungi au traiect circumferential, patrunzand in
peretele colonului la nivelul fetelor, prin santurile transversale dintre
haustre. In traiectul lor dau ramuri la apendicii epiploici, tunica seroasa,
apoi patrund in musculara, pe care o vascularizeaza (asigura vascularizatia
teniilor libera si omentala).
Arterele drepte scurte sunt ramuri din arterele drepte lungi. Ele
patrund in peretele colonului prin tenia mezocolica (hilul colonului), strabat
musculara si ajung in submucoasa. Aici formeaza o vasta retea arteriolara
submucoasa, de unde pornesc ramuri catre:
 tunica musculara, in regiunea mezocolica (asigura vascularizatia
teniei mezocolice); se vor anastomoza cu ramurile pentru tunica
musculara din aa. drepte lungi
 mucoasa, dupa ce au strabatut musculara mucoasei
Dupa cum se poate observa, microirigatia colonului este asemanatoare cu cea a jejuno-ileonului (numai ca avem o singura arcada la
colon).

II. Drenajul venos


Din retelele venoase parietale, sangele venos este colectat de venele drepte, care se varsa in arcadele venoase ce insotesc arcada
arteriala marginala Drummond. Din aceste arcade venoase, sangele venos este colectat de afluenti ai venei porte. La nivelul fasciilor de
coalescenta Toldt I si Toldt II, venele colonului ascendent si descendent stabilesc anastomoze cu venele parietale, prin intermediul venelor
Retzius (anastomoze porto-cave parietale).
Sangele venos al colonului drept este colectat de afluenti drepti ai v. mezenterice superioare:
1. Vena ileocolica se formeaza putin superior de unghiul ileocolic si are traiect oblic ascendent spre stanga si se varsa pe flancul
drept al v. mezenterice superioare, superior de marginea inferioara a duodenului orizontal (cel mai frecvent). Superior de varsarea v.
ileocolice, incepe trunchiul chirurgical al venei mezenterice superioare. Vena ileocolica este insotita de ganglioni limfatici mezenterici ale
caror vase eferente dreneaza limfa in aceasta vena (anastomoze limfo-venoase).
2. Vena colica dreapta preia sangele venos de la colonul ascendent.
3. Vena colica medie (vena flexurii drepte a colonului) aduna sangele venos de la nivelul colonului transvers. Uneori se poate uni cu
vena gastro-epiploica dreapta formand trunchiul venos gastro-colic Henle. Importanta acestui trunchi venos consta in faptul ca, atunci
cand exista, reprezinta limita superioara a trunchiului chirurgical al v. mezenterice superioare.

Sangele venos al colonului stang este colectat de afluenti ai v. mezenterice inferioare: venele sigmoidiene si vena colica stanga.
Vena mezenterica inferioara se formeaza in hilul rectului prin unirea venelor rectale superioare, dreapta si stanga. In prima parte,
v. mezenterica inferioara este satelita arterei omonime si urca vertical aproape de radacina mezosigmoidului. Dupa aceea se desparte de
artera, este incrucisata anterior sau posterior de a. colica stanga (arcul vascular Treitz) si va incrucisa si ea anterior vasele gonadale. In
continuare, pe flancul stang al v. mezenterice inferioare se afla ramura ascendenta a arterei colice stangi (arcul vascular Treitz), de care se
desparte si se curbeaza la dreapta, trecand prin plica recesului duodenal superior, apoi superior de flexura duodeno-jejunala ajunge
retropancreatic, unde se uneste cu v. lienala.
1. Vena colica stanga are traiect orizontal si se varsa in apropierea arcului vascular Treitz. Aduna sangele venos de la 1/3 stanga a
colonului transvers, flexura colica stanga si colonul descendent.
2. Venele sigmoidiene sunt in numar de trei si aduna sangele venos de la nivelul colonului descendent si sigmoid. Sunt situate in
mezosigmoid, unde se incruciseaza cu arterele sigmoidiene. Se varsa in v. mezenterica inferioara printr-un trunchi comun sau izolat,
aproape de radacina mezosigmoidului.

3. Drenajul limfatic
La nivelul colonului se gasesc patru plexuri
limfatice corespunzatoare tunicilor: reteaua mucoasa,
submucoasa, musculara si subseroasa. Din reteaua
subseroasa, limfa ajunge la ganglionii epicolici situati
pe peretele colic, care constituie statia primara. De
aici, limfa ajunge la ganglionii paracolici dispusi de-a
lungul arcadei marginale (paracolice), constituind statia
secundara.
Statia tertiara este reprezentata de ganglionii
intermediari, situati de-a lungul vaselor colice, al caror
nume il poarta:
 ganglioni ileocolici, subimpartiti in ggl.
colici, ileali, apendiculari, cecali
anteriori si cecali posteriori (dupa
ramurile a. ileocolice)
 ganglioni colici drepti  de-a lungul
vaselor colice drepte
 ganglioni colici medii  de-a lungul
vaselor colice medii
 ganglioni colici stangi  de-a lungul
vaselor colice medii
 ganglioni sigmoidieni  de-a lungul vaselor sigmoidiene
Statia tertiara este reprezentata de grupul central, reprezentat de nodulii limfatici mezenterici superiori (colonul drept) si
mezenterici inferiori (colonul stang). De aici, limfa este drenata prin vase colectoare care se unesc cu vasele eferente ale nodulilor limfatici
celiaci, posterior de colul pancreasului, formand trunchiul limfatic intestinal care se varsa in cisterna chyli (Pequet).
4. Inervatia colonului
Este vegetativa, receptoare si efectoare.
Sensibilitatea viscerala de la nivelul colonului este transmisa
de axonii lungi ai neuronilor din plexul submucos Meissner si de
axonii neuronilor din ggl. spinali, spre segmentele medulare T11-L1.
La nivelul colonului drept, unele fibre interoceptive iau calea nervului
vag, ajungand la nucleul senzitiv dorsal al vagului.
Inervatia secretorie si motorie este realizata de plexul
mienteric Auerbach. Pe neuronii acestui plex sosesc fibre:
 simpatice postganglionare:
o pentru colonul drept, sunt axoni ai neuronilor
ganglionari din ggl. mezenterici superiori
care alcatuiesc plexul mezenteric superior, ce
se prelungeste pe ramurile a. mezenterice
superioare. Neuronii simpatici preganglionari
se gasesc in segmentele medulare T11-L1
(nc. intermedio-lateral)
o pentru colonul stang, sunt axoni ai neuronilor
ganglionari din plexul mezenteric inferior. FIbrele simpatice postganglionare ale plexului mezenteric inferior se
distribuie pe calea plexurilor periarteriale din jurul ramurilor arterei mezenterice inferioare. Neuronii simpatici
preganglionari se gasesc in segmentele medulare L1-L2 (nc. intermedio-lateral).
 parasimpatice preganglionare:
o pentru colonul drept, sunt ramuri din trunchiul vagal posterior, care insotesc fibrele simpatice in plexul mezenteric
superior
o pentru colonul stang, sunt fibre parasimpatice preganglionare cu originea in nucleul parasimpatic sacrat S2-S4,
care formeaza nervii splanhnici pelvini sau nervii erigenti. Fibrele parasimpatice preganglionare strabat plexul
hipogastric si se alatura ramurilor arterei mezenterice, cu care se distribuie colonului stang.