FACULTATEA DE

MEDICINĂ GENERALĂ
IGIENA ALIMETAŢIEI
CURS 2
Anul III
 IGIENA
ALIMENTAŢIEI

CURS 2

GLUCIDELE
 GLUCIDELE = ENERGIE
combustibilul ideal.

Glucidele se oxidează cu foarte multă

uşurinţă, fără ”cenuşă”, ca la proteine,
datorită raportului crescut de atomi de
O2 faţă de atomii de C.
 Avantaje:
- sunt ieftine;
- ard complet;
- asigura un metabolism normal al lipidelor;
- cruţă proteinele (care conţin în molecula lor
AA. glicoformatori).
 oxigen

carbon

hidrogen
Glucidele conţin doar trei elemente chimice
minerale; C, O2 şi H.

Glucoza este un zahăr simplu

(monozaharida),
care este utilizată de către organism
ca sursă de energie.
Doar plantele verzi pot sintetiza glucide
din materie anorganică
(apă şi bioxid de carbon).
 La om, sinteza glucidelor din alte
substanţe este posibilă, cu condiţia ca
acestea să aibă structura organică.
Randamentul unor astfel de geneze
este destul de scăzut, astfel încât,
omul este nevoit să îşi procure, cel
puţin o parte din necesarul de
carbohidraţi, direct din alimente.
Ilogica curelor de slăbire fără
zaharuri complet !!!
 Compoziţia chimică Clase de glucide
1. Monozaharide - cele mai răspandite sunt hexozele
(glucoza (Glu), fructoza (Fru), galactoza (Gal),
manoza), urmate de pentoze (riboza, ribuloza,
xiloza, arabinoza), heptoze, tetroze, trioze.
2. Dizaharide - zaharoza (Glu+Fru), lactoza
(Gal+Gal), maltoza (Glu+Glu),
3. Trizaharide – rafinoza,
4. Tetrazaharide - stachioza (nedigerabila; întâlnită
în soia, fasole),
5. Polizaharide - amidon, dextrine, glicogen,
celuloza (nedigerabilă; digerată de enzimele
bacteriene), hemiceluloze, pectine.
D.p.v. al digestiei - 3 tipuri de glucide:

1. Glucide cu moleculă mică:

monozaharide şi polizaharide.
Ele se împart în:
- monozaharide, cu un număr de 3-7
atomi de carbon (glucoza, fructoza,
galactoza, manoza);
- oligozaharide (zaharoza, lactoza,
maltoza);
 2. Glucide polimerizate cu indice de
polimerizare nu foarte mare, ce le
permite digestia în tubul digestiv al
monogastricelor (inclusiv omul).
Ex. amidonul îşi începe digestia din
cavitatea bucală, până la glucoză.
O mică parte rămâne nehidrolizat, sub
formă de amidon rezidual, utilizat
pentru proliferarea florei din
segmentul distal al tubului digestiv.
 3. Glucide polimerizate cu indice
crescut de polimerizare: nu pot fi
digerate în tubul digestiv al
monogastricelor petru că nu există
enzime pentru ele.
Ex. celuloză.
Nu au valoare nutritivă pentru om.
Prezintă multe fibre (material de
balast), cu acţiuni benefice pentru
organism.
Metabolizarea glucidelor

Remember !!!!
Vedere laterală a tubului digestiv
Se observa raporturile intime ale
pancreasului cu retroperitoneu
 Surse de glucide digerabile
• 1. Vegetale:
- derivate din cereale: pâine, mamaligă, orez, paste
făinoase, griş, arpacaş, etc.
- zaharul (99% glucide),
- legumele şi leguminoasele: cartofi (20% amidon),
fasole, soia, mazare, etc.
- fructe dulci: struguri, mere, pepene, smochine.
• 2. Animale (sunt mai sărace în glucide):
- lapte (4,9% lactoză), ficat (6% glicogen), carnea de
cal (1% glicogen).
 Surse de material fibros
(anticonstipant)

1. Rădăcinoase: morcovii, sfecla, ridichia,

păstârnacul,
2. Frunze de varză, spanac, etc.
3. Cozile şi seminţele fructelor,
4. Leguminoase: fasole, mazare,
5. Derivate cerealiere din făina neagră.
Necesarul caloric al organismului

Necesar caloric se împarte în 3 niveluri:

1. MB: reprezintă energia utilizată pentru

funcţionarea normală a organismului
(respiraţie, funcţionarea organelor şi a
celulelor, etc).
MB 60 - 70% din totalul
necesarului de energie.
 Necesarul caloric al organismului
2.Termogeneza alimentară = energia
utilizată pentru digestie = prelucrarea fizică
(umectare,masticaţie, înghiţire, malaxare
gastrică) , transport intradigestiv, absorbţia
intestinală, stocarea alimentelor,
constituirea rezervelor nutritive.
• = 10% totalul necesarului de energie.

• Regimurile hipoglucidice – hipocalorice – hiperproteice

- 20 – 40 % consum energetic pentru digestie !!!!!!!!!!!!
Necesarul caloric al organismului
3. Activitatea fizică: reprezintă energia
utilizată pentru deplasare, activităţi
menajere, profesionale, sportive…......
Activitatea fizică reprezintă între 20 şi
30% din totalul necesarului de energie.
!!!! Singura eficientă pentru a
echilibra balanţa noastră
energetică în curele de slăbire
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.
Deoarece cantitatea de energie implicata în
metabolism este mare, se foloseste pentru
măsurare kilocaloria (1 kcal = 1.000 calorii).

Pentru simplificare, nutriţioniştii au ales să

pronunţe calorii în loc de kilocalorii –
problemă de semantică.

În medicină – calorie = kilocalorie

 Aportul energetic optim

Aportul energetic al unui individ = "cantitatea

de energie necesară compensării
consumului şi asigurării unei greutăţi şi
a unei compoziţii corporale compatibilă
cu menţinerea pe termen lung a unei
bune stări de sănătate şi a unei activităţi
fizice adaptate contextului economic şi
social" (OMS, 1996).
Necesarul de glucide

% din
Vârsta g/kg corp/zi necesarul total
de kilocalorii

Copii, sportivi 12g/kcorp/zi 68%

Muncitori 8g/kcorp/zi 60%

Sedentari 4g/kcorp/zi 50%

 Daţi dulciuri copiilor
fără să faceţi abuz !!!!!!!
 Necesarul energetic persoane
sănătoase

• - Bărbaţi între 20 şi 40 de ani (70 kg): 2700 kcal

- Femei între 20 şi 40 de ani (60 kg): 2200 kcal
- Bărbaţi între 41 şi 60 de ani (70 kg): 2500 kcal
- Femei între 41 şi 60 de ani (60 kg): 2000 kcal
Ideal, aportul energetic , repartizat în mod
echilibrat, pe toată durata zilei:
• între 25 şi 35 % la micul dejun,
• între 25 şi 30 % la prânz, 10 - 15 % la
gustări
• între 20 şi 25 % la cină.
 CONSUM - Oră /kcal.
Dormit 13
Statul jos = Scris = Citit 14
Studiu 25 !!!!
Shopping 32 !!!!!
Mers 3-4 km/h 38
Gimnastica – ritm moderat 61
Aerobic – pentru începători 83
Mersul pe munte = Jogging 95
Aparate de fitness – 155
Mersul pe bicicleta staţionară – ritm viguros 155
Alergatul 19 km/h - 304
Raţia de glucide.
Echilibru între cele trei grupe de substanţe
calorigene se recomandă ca glucidele să asigure
50-68% din necesarul de energie.
Total de glucide - 36% mono şi dizaharide,
polizaharide - 64%, în special amidon, pentru
că se absoarbe în sânge treptat şi nu produce o
creştere bruscă a glicemici.
EXTRARAŢIE
!!!! Glucidele rafinate = cel mult 8-10% din
totalul raţiei calorice. Se poate trăi fără ele !!!!!
Raţia de glucide:
56 – 62 %.
Lipide: 1
Proteine: 2
Glucide: 4
1:2:4
 În medicină
Necesarul nutriţional se
calculează în funcţie de
necesarul energetic
de repaus, de consumul
excedentar energetic legat de
boală şi de starea
de nutriţie a pacientului.
Necesarul nutriţional se referă la :
• Necesarul caloric:
25 kcal/kgcorp x factor de
corecţie =indicele de stres .
• Necesarul de proteine.
 NU UITAŢI
DAŢI PACIENŢILOR
GLUCIDE = ENERGIE
SUFICIENTĂ
•1g de glucide produce
4,1 Kcal = 4,184 jouli (J).
 Pungi 500ml (250ml)
• Produse – Glucoză 5% - 50g/l – 200 kcal/l
- Glucoza 10% - 100g/l – 400 kcal/l
- Glucoza 20 % - 200g/l – 800 kcal/l
- Glucoză 33% - 330g/l – 1320 cal/l

Necesar hidric – în IRA – 10 ml/Kgc. ????

Gl.60%, Fructoza, Alcool – Xilitol + Sorbitol,
Lipide.
 Necesarul energetic – formule de
calcul:
Kg.corp X 25 cal X factor de corecţie,

grame de N pierdut x 100 – 150 kcal/zi

În lipsa totală a glucidelor,
celulele nu pot supravieţuii mai
mult de 20 de ore.
Situaţie clinică Factor de corecţie

Febra
38° = 110 %
39° = 120 %
40° = 130 %

Intervenţie chirurgicală 100 – 110 %

Politraumatism 140 - 160 %
Sepsis 120 – 180%
Arsura < 20% 100 - 120 %
Arsura 20% 150 – 180 %
Arsura 40 – 90 % 180 – 205 %
 NUTRIŢIA
OMULUI

ECHILIBRATĂ
SĂNĂTOS

NUTRIŢIA
PARENTERALĂ

NUTRIŢIA
ENTERALĂ
 Rolul glucidelor.

• 1. ROL ENERGETIC.
• Prin arderea unui gram de glucide se
eliberează 4,1 cal.

LIPIDELE ARD LA FLACĂRA GLUCIDELOR !!!!!

 ROLUL ENERGETIC
• GLICOGENÉZĂ - procesul de formare a
glicogenului în ficat, pornind de la glucoză.
• Glucoza contribuie la formarea rezervelor de
glicogen hepatic, care este folosit pentru a
asigura energia necesară activităţii sistemului
nervos central şi periferic şi activităţii
musculare striate dar şi netede.
• Glicogenoliza – transformare prin hidroliză
a glicogenului în glucoză.
 Rolul energetic – în stress
• Gluconeogeneza - pornind de la compuşi nonglucidici, AA
sau derivaţi ai acestora şi lipide – neeconomic!!!!!!.
• G. permite menţinerea nivelului celular constant, condiţie
esenţiala pentru majoritatea celulelor, în particular pentru
celulele nervoase si eritrocite. Procesul se accentuează
când nivelul glucozei tinde să diminueze, prin carenţă
alimentară sau prin epuizarea stocurilor de glicogen.
• FicatuI şi rinichiul sunt principalele sedii,
conţin întreg echipamentul enzimatic
necesar acestei căi metabolice.
• Sin.: gliconeogeneză, neogliconeneză, neoglucogeneză.
 Rolul energetic
• Au mult O2 în moleculă (sunt preferate de ţesuturile
care lucrează cu datorie de O2);
• Hrana preferată de anumite structuri ale
organismului: hematiile, miocardocitele,
hepotocitele, exclusivă – neuronii !!!!!!!!!!!!!.
• diabeticul are nevoie de dulciuri !
• Coma hipoglicemică – mult mai frecventă în
practică – nu numai la diabetici – stress fizic şi
psihic, nealimentaţie voită-fortuită, adesea
asociată cu hipocalcemia – TRANSPIRAŢII PROFUZE
 2. ROL PLASTIC.
• Glucidele / derivaţii lor au rol plastic sub
formă de acid glucuronic, acid hialuronic,
intrand în compoziţia heparinei, acizilor
nucleici (ARN şi ADN), galactolipidelor (în SNC
şi periferic), imunopolizaharidelor, dar şi
hormoni, anticorpi, antigene, elemente
figurate sanguine,
• participă la formarea membranei celulare,
• constituie receptori membranari.
 3. ROL DETOXIFIANT
3.1 Detoxifiere prin conjugare cu structuri aromatice.
Glucuronoconjugare
(proces prin care sunt eliminate din organism
substanţele toxice produse în organism sau
provenite din exterior).

Ex. Acidul glucuronic se conjugă cu structuri

aromatice, astfel se elimină mai uşor sau le scade
valenţa nocivă.
În acest mod, glucidele au rol tonic pentru ficat.
 3.2 EXCITANT FIZIOLOGIC AL
PERISTALTISMULUI INTESTINAL -
GLUCIDELOR NEDIGERABILE (CELULOZA,
HEMICELULOZA, LIGNINA).
• Pectinele (polizaharizi) au proprietatea de a
lega apa formând un gel.
• Pot diminua inflamaţia intestinală (contrar
acţiunii celulozei care este un iritant
intestinal).
• Alimentele bogate în pectine (mere, căpşuni,
piersici, morcovi) sunt utile în diareei.
 Glucidele polimerizate şi
nehidrolizate digestiv nu se
absorb, deci nu au valoare nutritivă
pentru om, dar au valoare
fiziologica, stimulând mecanic
tubul digestiv şi producând
accelerarea tranzitului intestinal.
 Avantaje:
Normalizarea tranzitului.
Nu trebuie administrate medicamente,
organismul se obişnuieşte cu acestea şi
sunt iritante pentru mucoasa digestivă.

Prin consumul lor, nu apar probleme

de constipaţie (constipaţie cronică,
mai ales la persoanele sedentare).
Glucidele nedigerabile au următoarele
efecte biologice:
- modifică timpul de tranzit (celuloza şi
hemiceluloza accelerează tranzitul,
pectinele întârzie tranzitul);
- leagă cationi, în felul acesta se pot pierde
prin materii fecale - Ca, Mg, Fe, Cu,Zn;
- elimina lipidele şi în special colesterolul
din tractul digestiv, cuplându-l în bolul de
eliminat.
 - prin accelerarea tranzitului şi prin
formarea unor compuşi greu digerabili
scad coeficientul de absorbţie al
substanţelor nutritive, find folosite pentru
profilaxia şi tratamentul obezităţii,
dislipidemiilor;
- favorizează dezvoltarea florei de
fermentaţie la nivelul colonului,
- unele din aceste microorganisme au rol
în sinteza vitaminelor din complexul B.
 - Scad coeficientul de utilizare
digestivă a alimentelor, datorită unui
efect de barieră pe care materialul
amiloid îl realizează în tubul digestiv şi
datorită accelerării tranzitului
intestinal produsele vegetale
sunt digerate parţial.
Pentru a creşte coeficientul de
utilizare digestivă, produse vegetale
se tratează termic.
Produsele vegetale crude sunt singura noastră sursă
de vitamina C. Foarte bogate în vitamina C sunt:
măceşele, ardeii graşi, mărarul, pătrunjelul.
Trebuie consumate crude doar vegetalele foarte
bogate în vitamina C, restul e mai bine să le
consumăm tratate termic, deoarece:
Hidrolizând celulele protopeptinice, se înmoaie fibra,
fiind mai puţin iritantă pentru tubul digestiv.
Înlăturăm microorganismele şi paraziţii.
Creşte coeficientul de utilizare, datorită îndepărtării
peliculei protopeptinice.
În obezitate şi dislipidemii trebuie să se consume
multe vegetale crude.
 Cancerul de colon afectează
populaţiile ce consumă cantităţi
mari de lipide şi foarte puţine fibre,
deoarece: creşte secreţia de bilă,
sărurile biliare stagnează în colon.
Sub acţiunea florei din colon,
sărurile biliare sunt descompuse,
apare metil-colatrenul, un foarte
puternic agent cancerigen.
 Excesul de glucide nedigerabile poate
favoriza sau agrava afecţiuni inflamatorii la
nivelul tubului digestiv.
În ţările dezvoltate economic a scăzut
consumul de material fibros şi a crescut
consumul de produse vegetale rafinate
(zahăr, făină albă, orez decorticat), ceea ce
a dus la o creştere a incidentei constipaţiei,
a colitei spastice, hemoroizilor şi cancerului
de colon.
Consumul crescut de glucide:
Consumul crescut de glucide pentru
mult timp duce la epuizarea
pancreasului.
O suprasolicitare a organismului cu
molecule de glucide este diabetogenă.
Ex.: guma de mestecat - se aşează pe
dinte, fermentează, cu formare de acizi
ce acţionează asupra hidroxiapatitei =
carie dentară (cariogeneză) = xilitol.
 Produsele zaharate sunt foarte bogate în
glucide şi grăsimi, deci sunt foarte
calorigene
(100g ciocolată = 600 calorii).
Pot apare şi dislipidemii (ateromatoză).
Factori determinanţi:
Ingestia de
grăsimi alimentare saturate +
consumul de dulciuri
= sunt mult mai aterogene decât grăsimile
saturate.
Pot provoca dezechilibre tiaminoglucidice.
(Sursa principală este pâinea neagră).
Glucidele sunt metabolizate cu carboxilaza
(vitamina B1).
Exemplu: Pâinea albă aduce puţină vitamină
B1 şi multe glucide. Dezechilibrul e agravat prin
ingestia de dulciuri şi alcool distilat, care nu
conţin vitamina B1.
Beri-beri – lipsa B1,poate fi de tip:
Asiatic: consumul crescut de orez
decorticat, ce nu mai conţine
vitamina B1.
Occidental: consumul crescut de
glucide + alcool.
Simptomatologia
bolii
Beri - beri
 Produsele zaharoase sunt produse cu
ajutorul unor substanţe chimice
(zaharoză + colorant + aromă + acid
organic pentru gust acrişor) = ADITIVI -
coloranţi, aromatizanţi, stabilizatori,
emulgatori, antioxidanţi, conservanţi.
Aditivii alimentari sunt: coloranţi,
aromatizanţi, îndulcitori.
 Coloranţii trebuie să fie vegetali (clorofilă,
caroteni)- scumpi.
Industria alimentară utilizează coloranţii de
anilină (folosiţi şi în industria textilă), care
au proprietăţi tinctoriale crescute, sunt
ieftini, se utilizează în cantitate redusă,
doza letală este foarte mare, deci
toxicitatea este neglijabilă.
Studii efectuate pe colorantul galben de
unt au demonstrat că este puternic
cancerigen.
 Acţiunea lor este interactivă,
modificările de la nivelul structurii
acidului nucleic, se acumulează, iar în
timp se trece de la faza latentă la cea
manifestă (doza prag).
Substanţele oncogene se acumulează,
ceea ce necesită limitarea ingestiei de
oncogen, pentru a creşte durata de
declanşare a cancerului.
La noi se utilizează 10 - 11 coloranţi
alimentari.
 Aromatizanţii conţin lactone,
cetone, esteri şi alte substanţe
mirositoare. Pot fi iritanţi, dar nu
cancerigeni. Exemplu: cumarina
din sucul de ananas este foarte
toxică, dar dă mirosul de ananas.
 Îndulcitorii
Zaharina nu are valoare nutritivă, are gust
de Pb, se amărăşte la căldură, pentru că se
descompune. Este oncogenă.
Ciclamatul de sodiu de 30x mai puternic
decât zahărul. Nu se descompune la
căldură, doza letală minimă este de 10g/kg
corp, deci o toxicitate scăzută. În contact
cu flora se reduce la ciclohexilamină, care
produce cancer de vezică urinară.
 Rolurile glucidelor în alimente
Din punct de vedere organoleptic, sunt
alimente deosebite, pentru stârnirea
interesului consumatorului.
Ex. în prăjituri există şi lapte, ouă,
făină, dând o valoare nutritivă
complexă.
Trebuie limitate în raţie (sub 7-10 % din
valoarea raţiei calorice).
 Raţia de glucide este diferită de
raţia de produse zaharoase.
Glucidele cu moleculă mică se
absorb rapid, crescând glicemia
brutal şi producând saţietate, dar şi
rebound hipoglicemic.
De aceea, produsele bogate în
zahăr se consumă la sfârşitul
mesei.
Momentul 1 – ingestia de glucide rafinate,
Momentul 2 - creştere brutală a glicemiei,
Momentul 3 – scădere brutală a glicemiei sub ivelul momentului 1 – rebound
hipoglicemic
Momentul 4 – creştere mai mare ca în 1 a glicemiei.
Alimentele gătite la T0 înalte, băuturile
şi mâncărurile bogate în zaharuri
rafinate, conţin o doza mare de “AGE”
(”Advanced Glycosilated End Product”)
= zaharuri + proteine =
cresc de 50 de ori cantitatea de radicali
liberi din piele, făcând ţesuturile rigide
şi fragile şi accelerând procesul de
îmbatranire.
 AGE = duşmanii frumuseţii,
Riscul > 13%
= 1 milion de unităţi AGE pe zi =
o felie tort însoţită de o băutură
gazoasă = 150 grame de "prăjeala" =
250 grame de carne la grătar.
Centrul Interuniversitar de
Dermatologie biologica din Firenze,
Milano si Siena - 2010
 Procesul de glicaţie produce aşa-numiţii
AGE = combinaţie periculoasă de zaharuri
şi proteine = radicali liberi.
Alimentele bogate în zaharuri rafinate şi
îndulcitori sau mâncăruri gătite la T0 înalte
în timp lung.
Oak – T 0 este în contact scurt cu
alimentele.
Bucătăria japoneză – T0 mari, T, scurt.
 T0 înalte cresc, în timp, viteza cu care
zaharurile se leaga de proteine:
încalzirea laptelui
= AGE X 3
= prăjirea carnii,
Prepararea fripturii la foc mic şi fierberea
alimentelor = nivelurile de AGE scăzute.
AGE par a fi implicaţi în diabet si
ateroscleroza.
 Necesarul energetic ideal
Glucide -50-68%:
- 36% -mono şi dizaharide,
- 64% polizaharide, în special
amidon, pentru că se absoarbe
în sânge treptat şi nu produce o
creştere bruscă a glicemici.
!!!!!!Glucidele rafinate -8-10%.
Ratia alimentară
exces proteic

gluconeogeneză

AA. GLUCOZĂ
compensează lipsa glucidelor
Exces lipidic + deficit proteic

CATABOLISM PROTEIC

CORPI CETONICI
ACIDOZĂ
AMONIAC
 Foamea reziduală poate fi anihilată prin
consumul de zaharuri (trebuie să te scoli de la
masă cu senzaţia de foame).
Seara nu trebuie să consumăm produse dulci
înainte de culcare, deoarece acestea formează o
peliculă pe suprafaţa dinţilor (noaptea scade
secreţia salivară ce curăţă dinţii ), se înmulţeşte
flora acidifiantă din cavitatea bucală = carii.
Fibrele îndepărtează mecanic pelicula dulce de
la suprafaţa dintelui - seara.
Raţia de glucide este de 50g/zi.
 Când ratia alimentară este bogată în proteine organismul
compensează lipsa glucidelor, pentru că o parte din
aminoacizi se transfonnă în glucoză prin mecanismul de
gluconeogeneză.
Dacă insuficienţa de glucide este compensată prin lipide
acestea sunt oxidate incomplet, se acumulează corpi cetonici
şi se instalează starea de acidoză.
În aceste condiţii creşte catabolismul proteic, prin formarea
de amoniac şi alţi produşi alcalini care să neutralizeze
valentele acide = catabolismul din reacía postagresiva.
Alimente cu conţinut mare de glucide
Cantitatea de glucide la
Denumirea alimentului 100 g aliment
consumabil

Făină, orez, mălai, biscuiti 70-75

Pâine, cornuri, chifle 40-45
Fasole, mazăre uscată 50-55
Cartofi 18-20
Struguri, cireşe, mere, pere 12-18
Miere de albine 70-80
Zahăr 100
Bomboane, caramele 80-90
Dulceturi, gemuri, jeleuri 55-75
Prăj ituri 20-40
Ciocolată 50-60
 Glucide neenergetice
Glucide energetice
Aliment (de balast)
[g/100g parte comestibilă]
[g/100g parte comestibilă]
Zahăr rafinat 99,9 0
Miere naturală 70 - 80 urme
Paste făinoase 70 - 80 0
Franzelă, pâine albă 60 - 72 0,5
Pâine integrală 50 3,3
Lapte praf 40 0
Seminţe
oleaginoase, leguminoase, 10 - 40 5-8
cereale integrale
Cartof 14 -18 2
Lapte condensat 11 0
Fructe proaspete 7 - 15 1-3
Ciuperci comestibile 6 1
Sfecla roşie 5 2,5
Lapte 4,5 - 5 0
Ficat 3 0
Legume şi zarzavaturi (cu
excepţia unor legume
cultivate pentru părţile 1,5 - 2,5 0,5 - 3
subterane - sfeclă, cartofi,
etc.)
Cafeaua fără
zahar e

inutilă
 La un experiment efectuat de o echipă de
cercetatori de la Universitatea din
Barcelona au luat parte 40 de voluntari
sănătoşi. Ei au fost supuşi unei tomografii
prin rezonanţă magnetică (RMN) pentru a
determina centrele de excitaţie din creier şi
puterea impulsurilor.
Jumatate dintre subiecţi a băut înainte de
experiment cafea îndulcită.
Tocmai la acest grup de subiecţi au
constatat oamenii de ştiinţă o
activitate crescută în zonele
responsabile pentru formarea
memoriei de lucru şi a atenţiei.
Cafeaua – bună pentru intelectul femeilor, rea
pentru cel al bărbaţilor
Potrivit unui nou studiu, consumul de cafea
stimulează activitatea cerebrală a femeilor în situaţii
de stress, dar dăunează proceselor cognitive ale
bărbaţilor.
În timp ce pentru o femeie, sorbirea unui cappuccino
sau a unui espresso se dovedeşte un catalizator
pentru performanţele în interacţiunea cu ceilalţi,
aceleaşi licori par a destabiliza memoria bărbatului şi
a-i încetini capacitatea de a lua decizii. Cum cafeina
este cel mai consumat drog la scară planetară,
indiferent de sex, implicaţiile valabilităţii unei
asemenea descoperiri sunt virtual colosale. Iar
constatările preliminare au fost făcute în urma unui
experiment britanic, cu 64 de bărbaţi şi femei, carora
li s-au trasat diferite sarcini în urma administrarii
câte unei doze de cafea, cu sau fără cafeină.
S-a dovedit, în urma studiului, că bărbaţii care
au consumat produsul bogat în cafeină au
prezentat capacităţi intelectuale diminuate în
executarea unor activităţi, comparativ cu cei
care au primit bautura decafeinizată.
Contrar, la femei, cele care şi-au introdus în
sistem cafeină au manifestat îmbunătăţiri
cerebrale sesizabile faţă de celelalte.
Teste anterioare - cafeaua = un bun produs de
prevenire a diabetului, bolii Alzheimer, cirozei
şi gutei.
 Combinaţia dintre
cofeină şi glucoză
reprezintă un cocteil
nutriţional ideal
pentru creier, susţin
neuropsihologii
spanioli.
 Pe de alta parte, medicii
avertizează că licoarea neagră nu
neutralizează mahmureala, aşa
cum se crede, ci, dimpotrivă,
amplifică efectele alcoolului.
 Consumul de carbohidraţi cu indice glicemic
mare – un indicator al vitezei cu care mâncarea
influentează nivelurile de glucoză din sânge -,
pare a fi asociat unui risc crescut de patologii
coronariene la femei, dar nu şi la barbaţi.
 Este un lucru cunoscut ca alimentaţia
bazată pe carbohidraţi creşte nivelurile
de glucoză şi trigliceride în sânge,
reducând în acelaţi timp nivelurile de HDL
- colesterolul "bun", şi crescând riscul
apariţiei bolilor cardiovasculare.
Totuşi, nu toţi carbohidraţii au acelaşi
efect asupra nivelurilor de glucoză, iar
indicele glicemic în acest sens reprezintă
un indicator.
 “Consumul de carbohidraţi cu indice glicemic
ridicat şi nu cantitatea de carbohidraţi consumată
per ansamblu, influentează riscul de patologie
coronariană“.
La 25% dintre femeile care urmaseră o dietă cu
alimente cu indice glicemic mare s-a evidenţiat un
risc de patologie coronariană mai mare de 2,24 ori
decât la 25% dintre pacientele care consumaseră
alimente cu indice glicemic scăzut.
 Aceasta corelatie nu s-a regasit
însă şi la barbaţi. "Putem banui
ca efectele adverse ale unei astfel
de diete sunt mediate de
diferentele în metabolismul
lipoproteinelor şi glucozei dintre
femei şi barbaţi".
 In prezent, îndulcitorii artificiali constituie o
alternativă viabilă pentru zahăr, preferată îndeosebi
de cei care suferă de diabet sau de persoanele care
doresc să slăbească.

Receptorul gustului dulce, prezent în anumite celule din

intestin, permite să detecteze glucoza în interiorul
intestinului. Îndulcitorii artificiali nu fac excepţie de la
regulă. Aceştia se comportă într-un mod asemănător
zahărului, activând aceiaşi senzori din intestin pentru a
iniţia absorţia glucozei.
Receptorul detectează inclusiv îndulcitorii artficiali
prezenţi în mâncăruri şi băuturi.
Îndulcitorii artificiali nu ne ajuta să
ne menţinem greutatea sau să
slăbim, deoarce organismul nu îi
poate deosebi de zahăr.
Explicaţia de ce anumite persoane
nu slăbesc sau chiar câstigă în
greutate, în ciuda faptului că
folosesc numai îndulcitori sintetici.
 “Indulcitorii artificiali pot activa
senzorul de glucoză, crescând
astfel capacitatea intestinului de
a absorbi şi mai mult zahăr”
 Secretul activitatii
antibacteriene a mierii
Pâinea, consumată încă de acum
30.000 de ani
 In multe situri din paleoliticul superior au
fost descoperite pietre de moară, unele
dintre acestea fiind folosite
pentru măcinarea grăunţelor, altele fiind
utilizate pentru pisarea argilei. Dovezile
actuale referitoare la regimul alimentar al
oamenilor din paleolitic provin din analiza
chimică a osemintelor, a gradului de uzură
al dinţilor, dar şi din analizele zoo-
arheologice şi arheo-botanice.
 Descoperirea unor molecule de amidon pe câteva pietre de
moară din Europa, vechi de aproximativ 30.000 de ani, i-a
făcut pe cercetatori să afirme ca oamenii preistorici, mai ales
vânătorii, nu consumau doar carne, ci şi cereale şi chiar o
forma rudimentara de pâine.
Aceste descoperiri, realizate în trei situri din Italia, Rusia şi
Republica Ceha, par sa indice faptul că transformarea
cerealelor în alimente, în special în făină, era o practică foarte
răspândită pe continentul european în urma cu 30.000 de ani.
"Este posibil ca alimentele obţinute din plante şi având o
valoare energetică ridicată să fi fost disponibile în acea
perioadă şi să fi jucat un rol important în economia
alimentară a acelor triburi care trăiau din vânătoare şi din
culesul plantelor”
 ”BAZELE MOLECULARE ALE
ACTIVITATII ANTIBIOTICE A MIERII”

Albinele produc o anumită proteină,

denumită "difensina 1", pe care-o adaugă
mierii.
Proteina ar putea fi utilizata pentru
protejarea de infecţii şi arsuri, în
tratamentul infecţiilor dermatologice şi,
în viitor, la dezvoltarea de noi
medicamente capabile să combată
infecţiile rezistente la antibiotice.
 Pe pachetele de pâine Titan scrie că pâinea
este fabricată conform Codex Alimentarius.

România va experimenta pe populaţie produsul cancerigen

INITIUM.
Experimentul "Codex Alimentarius" începe cu România.
De la 31 decembrie 2009, România a fost obligat de UE
să înceapă implementarea "Codexului", alături de alte 165
de state semnatare (95% din populaţia planetei).
"Codex Alimentarius" este un pachet de norme după care
se vor alimenta populaţiile ţărilor semnatare.
 România este prima ţară din lume care va folosi în
agricultură un compus chimic pe bază de initium, un
ingredient activ din noua clasă a substanţelor chimice
impuse de"Codex Alimentarius".
Produsele vor fi furnizate de compania germană
BASF şi vor fi folosite pentru culturile de struguri,
cartofi, roşii, castraveţi şi ceapa.
Pentru publicul larg se spune că "beneficiile pe care le-
ar aduce această substanţă sunt legate în primul rând
de combaterea dăunătorilor, dar, totodată ea
micşorează şi durata în care se obţine recolta."
 BASF-ul se lăuda pe 11 ianuarie
!!!!!! că pentru prima dată în lume a
fost autorizat într-un timp record
fungicidul Initium care în România
va fi vândut sub numele EnervinT.
Conform cercetătorilor care combat "Codex
Alimentarius", folosirea produselor cu
initium, substanţă care intră rapid în
combinaţii chimice devenind reziduală în
organism, sporeşte cu până la 65% rata
riscului de cancer de colon.
1 mg de initium intrat în organism o singură dată se elimină în
aproape un an.
Dacă acest produs este folosit zilnic, practic el nu mai este
eliminat din organism. Initium ajută la creşterea rapidă a
celulelor leguminoase, la fel de repede conduce la mărirea
tumorilor maligne.