TEST NR.

1
INTREBARI CU RASPUNS UNIC
1. Capsida virala este: A. suportul infectivitatii virale; B. alcatuita din proteine timpurii; C. un invelis glico-lipido- proteic; D. formata prin asamblarea
simetrica a unor subunitati proteice identice
2. Limfocitele T helper: A. secreta anticorpi; B. recunosc peptide prezentate de CMH clasa II; C. recunosc peptide prezentate de CMH clasa I; D.
sunt celule CD8-pozitive
3. Panencefalita sclerozanta subacuta (PESS) este determinata de: A. o infectie prionica; B. reactivarea virusului Epstein Barr, C. infectia
persitenta cu virus rujeolos; D. infectia HTLV
4. Acyclovirul este activ dupa fosforilare initiala de catre: A. timidinkinaza celulara; B. timidinkinaza virala; C. telomeraza celulara; D.
reverstranscriptaza virala:
5. Virusurile gripale au genom: A. ARNss cu polaritate pozitiva; B. ARNss segmentat cu polaritate antimesaj; C. ARNss nesegmentat cu polaritate
antimesaj; D. ARNss asociat cu reverstranscriptaza
6. Virusul varicelo-zosterian se transmite: A. digestiv; B. respirator; C. sexual; D. parenteral
7. Telomeraza este: A. inalt activa in celulele adulte normale; B.utilizata in PCR; C. inalt activa in celulele transformate; D. o proteina structurala
a HIV
8. Amantadina si Rimantadina inhiba urmatoarea etapa a replicarii virusurilor gripale: A. adsorbtia; B.decapsidarea; C. sinteza proteinelor
virale timpurii; D. eliberarea.
9. Virusul implicat in etiologia limfomului Burkit este: A. Herpes simplex II; B. CMV; C. HHV8; D. Epstein Barr
10. Un mecanism implicat in cronicizarea infectiei cu VHC este: A. lipsa de fidelitate a reverstranscriptazei virale; B. selectia de mutante non-
neutralizabile; C. reasortarea minigenelor; D. reactivarea virusului latent

INTREBARI CU RASPUNS MULTIPLU

11. Faza de crestere logaritmica din ciclul replicativ viral cuprinde: A. sinteza proteinelor virale timpurii; B. decapsidare; C. sinteza genomului
progen; D. sinteza proteinelor virale structurale.
12. Infectia persistenta cu papilomavirusuri umane se caracterizeaza prin: A. sinteza abundenta de virioni progeni; B. supraexpresia
proteinelor virale E6 si E7; C. infectia celulelor permisive din straturile superficiale; D.infectia celulelor nepermisive din straturile profunde ale
mucoasei bazale
13. Raspunsul imun secundar este: A. persistent; B. asociat cu prezenta Ig M; C. tardiv; D. asociat cu maturarea afinitatii anticorpilor.
14. Virusul hepatitis A se caracterizeaza prin: A. rata inalta de cronicizare; B. trasmitere digestiva; C. rezistenta la actiunea sarurilor biliare si
enzimelor proteolitice; D. termostabilitate
15. Retrovirusurile rapid oncogene: A. sunt transformante in vitro; B. sunt defective; C. poarta oncogene; D.includ virusurile HTLV I si II
16. Virusul rabic: A. poate fi transmis prin transplant de organe provenite de la donatori infectati; B. disemineaza septinevritic; C. infecteaza
celulele gliale; D. determina incluzii intracitoplasmatice patognomonice
17. Infectia cu virusul hepatitic E se caracterizeaza prin: A. transmitere parenterala frecventa; B. rata mare de mortalitate la femeile gravide
in trimestrul III de sarcina; C. transmitere interpersonala minima; D. epidemii hidrice extinse in subcontinentul indian
18. Infectia cu VHD: A. se poate produce simultan cu infectia VHB; B. se poate suprapune peste o hepatita B cronica; C. se transmite parenteral;
D. se transmite enteric.
19. Hepdnavirusurile se caracterizeaza prin: A. disproportia intre sinteza particulelor infectioase si a celor vide; B. cronicizare in > 80 % din
cazuri; C. potential oncogen; D. genom ADNds partial circular
20. Ag HBs: A. induce anticorpi protectori; B. e continut in vaccinul anti-VHB; C. apare in incubatie; D. e helper pentru VHC

SUBIECTE:
1. O gravida cu infectie HIV se prezinta pentru evaluare.
a. Care este riscul transmiterii infectiei HIV la nou-nascut? Ce factori influenteaza rata transmiterii?
- Transmitere verticala—risc de transmitere aproximativ in 15-30% din cazuri
- Cu cat incarcatura virala in sangele mamei creste si cu cat CD4 scad, riscul de transmitere la fat creste. Transmiterea se poate face atat
prenatal, perinatal (in cursul travaliului – ruperea membranelor), cat si postnatal prin alaptare (chiar daca laptele nu e o sursa de virioni).
- Sunt si alti factori ce cresc riscul infectarii cu HIV a fatului: fumatul si folosirea altor substante toxice, deficiente vitaminice, in special de vitamina
A, malnutritia, alte boli cu transmitere sexuala, o incarcatura virala ridicata.
 b. Cum se realizeaza profilaxia transmiterii materno-fetale?
Profilaxia transmiterii materno-fetale
- Inhibitor nucleotidic de reverstranscriptaza (ZIDOVUDINA) in monoterapie - schema in 3 parti – prenatal (oral), intrapartum (iv), postnatal (copilul
este tratat 6 luni – sirop)
- NNRTI (inhibitor nonnucleotidic de RT) – NEVIRAPINA/ EFAVIREZ: per os la inceputul travaliului si apoi nou-nascutului in primele 3 zile de la nastere
- HAART administrat mamei - terapie combinata: 2NRTI+1PI (inhibitor de proteaza - INDINAVIR, NELFINAVIR); 2NRTI+1NNRTI; 2NRTI+1INSTI (inhibitor
de integraza - RALTEGRAVIR) – pe toata perioada sarcinii, in timpul nasterii si dupa nastere
- CEZARIANA - scade riscul transmiterii cu 50%, Asociata cu antiretroviral (ARV) scade riscul cu 87%.
- Lipsa alaptarii
c. Cum se diagnosticheaza infectia HIV a nou nascutului?
Diagnostic serologic
- Diagnosctic de Triaj - sensibilitate inalta: ELISA (daca e negativ atentie fereastra serologica), teste rapide de imunoaglutinare
- Diagnostic de Confirmare - specificitate inalta: WESTERN BLOT (2 env+1gag), radioimunoprecipitarea (ripa), imunofluorescenta indirecta
Detectia directa a virusului sau a produselor virale
- Izolare virala
- Detectia antigenemiei p24
- Detectia acidului nucleic viral: RT-PCR
(testele moleculare in infectia HIV se fac in caz de fereastra serologica - cateva sapt->6 luni, nou-nascuti din mame seropozitive, initierea si
monitorizarea terapiei antiretrovirale)
RT-PCR!! PCR: Denaturare, aditie primeri si extensia lor la modificarea temperaturii. RT: Aditie primeri la secv ARN, RT cataliz extensia primeri,
rezulta ADN complementar
d. Ce alte cai de transmitere a infectiei HIV la copii au fost documentate?
Parenteral – Sange infectat: transfuzii, transplant organe, seringa (folosita in comun), orice obiect nesterilizat ce strapunge pielea sau mucoasele
Sexual - la copii rar: molestare (de obicei la pers cu parteneri multipli, homosexuali, persoane cu alte BTS, sex comercial)
Materno-fetal
Secretii genitale (sperma, lichid vaginal), secretii din rani sau exudate.

2. Ce viroze eruptive ale copilariei pot fi prevenite prin vaccinare? Ce tip de vaccinuri sunt folosite? Mentionati avantajele si
deazavantajele administrarii acestora.
Viroze eruptive ale copilarie:
a) Varicela: virus varicelo-zosterian (alfa herpes virus-fam Herpesviridae)
- Vaccin viu atenuat anti-varicelos - administrare la 19-20 luni;
b) Rubeola (familia Togaviridae, genul Rubivirus)
- Vaccin viu atenuat ROR (trivalent) - administrare la 12-15 luni;
c) Rujeola (genul Morbillivirus, familia Paramyxoviridae)
- Vaccin viu atenuat ROR (trivalent) - administrare la 12-15 luni;

AVANTAJE
Induc raspuns imun global (RIU, RIC + local prin administrarea orala)
RI impotriva tututor Ag virale
Imunogene consecutive administrarii naturale
Imunogenicitate crescuta dupa prima administrare (durabil)
Capacitate de diseminare => eliminare din colectivitate
DEZAVANTAJE
Reversie la virulenta (ex: poliomielita paralitica)
Instabilitate la transport/stocaj in absenta temp scazute
Interferare de catre virusuri cu care impart habitatul
Reactii severe la imunosupresati si imunodeprimati
Reactii adverse mai intense decat in cazul vaccinului inactivat

Modalitati de obtinere a vaccinurilor antivirale

1) Vaccin viu inactivat – virus obtinut in vitro, apoi distrus => fragmente antigenice (fara genom => fara replicare): antigripal, anti-polio inj
2) Vaccin viu atenuat – virus replicat in vitro, expus la factori externi => isi pierde din virulenta
a. Virusuri animale (zoonoze) inrudite cu virusuri umane: virusul vaccinia (de la bovine, inrudit cu virusul variolei)
b. Tulpini virale natural atenuate: vaccin anti-febra galbena obtinut din tulpina Max Theiler
c. Atenuare in vitro – selectie cu presori fizici/chimici: tulpini reci (antigripal, anti-polio oral, ROR, anti-rotaviral)
3) Vaccin obtinut prin tehnica ADN recombinat – acid nucleic inoculat intr-o celula care se multiplica rapid (ex: drojdia de bere) => sinteza
de proteine virale (strict antigenice, nu infectioase) = VLP (virus-like particles): anti-hepatita B, anti-HPV
 TEST NR. 2
INTREBARI CU RASPUNS UNIC
1. Urmatorul virus disemineaza septinevritic: A. VHB; B. rabic; C. gripal A; D. HHV8
2. Limfocitele T citotoxice: A. secreta anticorpi; B. sunt celule prezentatoare de antigen; C. sunt CD8+; D. sunt celule tinta in infectia HIV
3. Interferonii: A. sunt speci-specifici; B. sunt virus- specifici; C. au actiune de lunga durata; D. nu au receptori celulari
4. Nevirapinul este: A. analog nucleozidic inhibitor al reverstranscriptazei HIV; B. inhibitor nonnucleozidic al reverstranscriptazei HIV; C.inhibitor
al proteazei HIV; D. inhibitor al fuziunii virale
5. Alunecarea antigenica (antigenic drift) in gripa se produce prin: A. reasortari intre segmente genomice; B. modificari minore ale
glicoproteinelor anvelopei; C. erori ale reverstranscriptazei; D. recombinari intre tulpini de la specii diferite
6. Tulpinile HIV macrofagotrope utilizeaza coreceptorii: A. CD8; B. pentru IL 2; C. pentru beta- chemokine; D. pentru alfa-chemokine
7. VHD: A. Este helper pentru VHB; B. Este un virus defectiv; C. Se transmite enteric; D. se replica prin reverstranscriere
8. Prionii sunt: A. forme conformational modificate ale unor proteine celulare normale; B.virusuri defective; C. oncogene celulare; D. antioncogene
9. VHB: A. are genom ARNss asociat cu reverstranscriptaza; B. se caracterizeaza prin sinteza disproportionata a proteinelor structurale in raport
cu genomurile progene; C. este foarte putin rezistent in mediul extern; D. nu se transmite prin contact direct interpersonal
10. Paraliziile asociate vaccinarii polio sunt determinate de: A. tulpinile salbatice; B. tulpinile atenuate; C. revertantii tulpinilor atenuate;
D.vaccinul inactivat

INTREBARI CU RASPUNS MULTIPLU

11. Ce etape fac parte din faza de eclipsa a ciclului replicativ viral? A. adsorbtie; B. decapsidare; C. maturare; D. eliberare
12. Celulele transformate: A. au telomeraza inalt activa; B. exprima neoantigene de suprafata; C. au cerinte nutritive modice; D. sintetizeaza
energie prin glicoliza anaeroba
13. Proteina p53: A. este o gena structurala HIV; B. este produsul unei oncogene celulare; C. este produsul unei antioncogene; D. interactioneaza
cu o proteina timpurie a HPV
14. Vaccinul antigripal inactivat: A. contine hemaglutinina virala purificata; B. se prepara pe OGE; C. este reactualizat anual; D. nu se poate
administra persoanelor imunosupresate
15. Ciclul de viata al arbovirusurilor include: A. rezervorul de virus; B. gazda amplificatoare; C. gazda terminala; D. latenta in rezervoare celulare
16. Infectia VHB la nou nascuti: A. este simptomatica in majoritatea cazurilor; B. cronicizeaza in peste 90% din cazuri; C. poate fi prevenita prin
vaccinare in primele zile de viata; D. se diagnosticheaza prin izolare virala
17. Virusul hepatitic A: A. este un virus cu genom ARN cu polaritate pozitiva; B. are transmitere prepoderent digestiva; C. se elimina in concentratii
mari prin materiile fecale; D. determina mortalitate ridicat la femeile gravide in trimestrul III de sarcina
18. Vaccinul anti papiloma virusuri umane: A. este produs prin atenuarea virionilor; B. este inactivat; C. contine particule virus-like; D. este activ
impotriva celor mai raspandite genotipuri cu risc incogen inalt
19. Incarcarea virala in infectia HIV atinge nivele foarte ridicate in cursul: A. infectiei primare; B. infectiei asimptomatice; C. ARC; D. SIDA
20. Infectia HIV asimptomatica se caracterizeaza prin: A. Raspuns citotoxic eficient; B. Productia de novo de limfocite CD4+ ce compenseaza
liza produsa de virus; C. persistenta virusului in ganglioni limfatici si celule dendritice; D. selectia tulpinilor limfotrope, inalt sincitizante

SUBIECTE:
1. Un pacient este depistat cu anticorpi anti VHC pozitivi la un test serologic de rutina .
a. Care sunt etapele urmatoare pentru confirmarea diagnosticului?
TESTE CALITATIVE: RT-PCR
- pentru diagnosticul infectiei active
- detectia timpurie a infectiei
- o singura determinare negativa - neconcludenta
TESTE CANTITATIVE: Rt-PCR, b-DNA
- aprecierea rezultatelor terapiei, determina incarcarea virala
TESTE DE GENOTIPARE: Secventiere nucleotidica, RFLP, LiPA
- genotipuri, subtipuri, qvasispecii
- apreciaza durata tratamentului si prognosticul raspunsului virusologic sustinut
b. Care este rata probabila de cronicizarea a infectiei VHC si care sunt mecanismele cronicizarii?
Rata probabila a cronicizarii este de 80-85%. Mecanismele cronicizarii sunt selectia mutantelor non-neutralizabile (hipervariabilitatea datorata
ratei crescute de incorporari gresite de nucleotide a polimerazei virale) si reinfectiile cu genotipuri distincte (VHC are 6 genotipuri – cele mai
severe sunt 1 si 4, fiecare genotip avand de asemenea mai multe subtipuri).
c. Care sunt optiunile terapeutice in infectia VHC cronica?
Scopul tratamentului in hepatita C cronica: RVS – raspuns virusologic sustinut (ARN VHC nedetectabil la 6 luni de la inceperea tratamentului)
Medicamente cu Actiune Directa Antivirala (DAA):
1. Inhibitori de proteaza – Telaprevir, Boceprevir (au inceput sa induca mutatii de rezistenta => SIMEPREVIR)
2. Inhibitori de polimeraza – Sofosbuvir, Dasabuvir, Beclabuvir (initial nucleozidici, mai nou non-nucleozidici – rada scazuta de rezistenta)
3. Inhibitori de NS5A – Ledispavir
4. Inhinitori de miRNA (=transcripte de ARN noncodante, cu capacitatea de a lega anumite zone din genele celulare, pe care le activeaza/inhiba)
- Utilizate in tratamentul afectiunilor cu grad inalt de fibroza (F3, F4) – o singura pilula = VIEKIRA (ce contine primele 3 tipuri de inhibitori)
- Avantaje: intre 3-6 luni, rata de raspuns virusologic 90% (la asocieri)
- Dezavantaje: costuri ridicate
Tratament cu PEG-Interferon si Ribavirina
- Intre 6 luni (genotipurile 2 si 3) si 12 luni (genotipurile 1 si 4)

2. Mentionati 2 virusuri cu transmitere materno-fetala si sindroamele pe care le determina la nou nascut. Cum se diagnosticheaza
infectia congenitala? Ce semnificatie are prezenta anticorpilor specifici antivirali de tip IgG la nou nascut?
Principalii agenti infectiosi cu transmitere materno-fetala ce determina malformatii congenitale: TORCH - Toxoplasma, Others (VZV, VHB, HIV, HTLV,
Coxackie B, streptococ grup B), Rubeolos, CMV, HSV2.
a. Virusul rubeolos - infectia mamei in ultimul trimestru de sarcina => sindromul rubeolos congenital: cataracta, malformatii cardiace,
surditate – fara posibilitatea de supravietuire
b. Transmiterea materno-fetalã a CMV - majoritar la primoinfectia in sarcina:
• Prenatal (primul trimestru de sarcina): efect teratogen => malformatii congenitale severe (microcefalie, retard mental, chorioretinitã, pierderea
auzului, anomalii osoase); calcificari intracerebrale - prognostic sever pentru dezvoltarea neurologica
• Perinatal (trimestrele 2 si 3 de sarcina) => “boala cu incluzii citomegalice a nou nãscutului” (hepatosplenomegalie, icter, anemie hemoliticã,
trombocitopenie, manifestari cutanate - petesii, purpura) cu evolutie relativ buna
• Postnatal - infectie asimptomaticã sau asemãnãtoare mononucleozei infectioase
Diagnostic:
- Izolare virala pe culturi de fibroblaste diploide umane: producand un efect citopatic intranuclear, in ochi de bufnita, cu celule gigante, rotunjite.
ECP apare dupa 14-20 zile (replicare lenta) – PP: lavaj bronho-alveolar, LCR, biopsii tisulare, sange, urina
- Imunofluorescenta directa – detecta AG pp65 din fractia limfocitara
- PCR pentru ADN CMV din sange/lichid amniotic
- ELISA de captura pentru anticorpii anti-CMV IgM; ELISA cantitativa pentru evidentierea seroconversiei in anticorpi anti-CMV IgG
Prezenta anticorpilor specifici antivirali de tip IgG la nou nascut indica expunerea mamei in antecedente la virusul citomegalic
 TEST NR. 3
INTREBARI CU RASPUNS UNIC
1. Genomul viral este: A. suportul antigenicitãtii; B.suportul infectivitãtii; C. alcãtuit din ARN si ADN; D. detectat prin ELISA
2. Proteina prionica provine din: A. proteine celulare normale; B. proteine codificate de genomul prionic; C. clivarea proteinelor virale;
D.fuzionarea proteinelor virale
3. AZT este un inhibitor al: A. proteazei HIV; B. timidinkinazei; C. reverstranscriptazei HIV; D. fuziunii virale
4. Celulele transformate: A. au raport nucleo-citoplasmatic subunitar, B. au cariotip diploid, C. sunt independente de ancorarea la suport solid;
D. au inhibitie de contact
5. Principala deosebire intre VHA si VHE este: A. poarta de intrare; B. tipul genomului; C. gravitatea infectiei la gravide; D. frecventa
cronicizarilor
6. HIV infecteaza urmatoarele celule, cu exceptia: A. limfocitelor T helper; B. celulelor foliculare dendritice; C. macrofagelor; D. limfocitelor T
citotoxice
7. Gamaherpesvirusurile se caracterizeaza prin: A. prezenta reverstranscriptazei; B. potential oncogen; C. latenta in ganglionii senzitivi ai
nervilor spinali; D. latenta in limfocitele T.
8. Virusul hepatitic D: A. este helper pentru VHB; B. este un virus defectiv; C. e caracterizat prin latenta; D. are diversitate genomica mare
9. Retrovirusurile lent oncogene in vivo: A. au oncogene; B. determina activarea aberanta a unor proto-oncogene celulare; C. sunt transformante
in vitro, D. au replicare defectiva
10. Vaccinarea anti hepatita A: A. se realizeaza obligatoriu in maternitate; B. consta in administrarea unui vaccin viu atenuat; C. se realizeaza cu
un vaccin inactivat; D. este indicata numai la virstele extreme

INTREBARI CU RASPUNS MULTIPLU

11. Eliberarea virusurilor se realizeaza prin: A. viropexie; B. liza celulara, C. fuziune; D. inmugurire
12. Tratamentul in infectia cu VHC: A. se realizeaza prin administratre de Peg-IFN si ribavirina; B. are rate diferite de succes in functie de
genotipul viral; C. este influentat de polimorfisme la nivelul genei pentru IL28B; D. se monitorizeaza prin Rt-PCR
13. Fereastra serologica in infectia cu VHC: A. se datoreaza ecranarii antigenicitatii virale de catre betalipoproteine plasmatice; B. nu permite
eliminarea completa a riscului de transmitere post-transfuzionala a infectiei VHC; C. se datoreaza selectiei de mutante non-neutralizabile; D. este
redusa prin detectia ARN VHC
14. Infectia cu virusul rujeolos: A. se caracterizeaza prin febra si eruptie maculo-papulara; B. Se caracterizeaza prin eruptie veziculara cu
aparitie in valuri; C. poate fi prevenita prin administratrea unui vaccin viu atenuat; D. este implicata in aparitia pancencefalitei sclerozante subacute
15. Vaccinul antipolio viu atenuat: A. Poate genera revertanti neurotropi; B. se administreaza parenteral; C. se administreaza oral; D. induce
imunizarea portii de intrare
16. Acyclovirul: A. poate fi administrat pe durata lunga in tratament de supresie; B. este activ dupa fosforilare de catre timidinkinaze celulare;
C.este un analog nucleozidic; D. este activat prin actiunea timidinkinazei virale
17. Virusul citomegalic (CMV): A. este implicat in etiologia limfomului Burkitt; B. are replicare dependenta de stadiul mitotic al celulei gazda; C. se
poate transmite prin transfuzii si grefe de organ; D. traverseaza placenta
18. Urmatoarele elemente sunt importante in patogenia infectiei HIV: A. Replicare viralã masivã in tesutul limfoid; B. Depletia limfocitelor T
CD4+; C. hiper-reactivitate imunã generalizatã; D. Depletia precoce a limfocitelor T CD8+
19. Tulpinile HIV care folosesc drept coreceptori beta-chemokinele sunt: A. izolate la inceputul bolii; B. macrofagotrope; C. sincitizante; D. non-
sincitizante
20. Transformarea in infectia cu papilomaviusuri umane este indusa de : A. infectii litice, productive; B. infectii persistente cu genotipuri cu
risc oncogen inalt; C. inactivarea unor antioncogene celulare; D. blocarea protooncogenelor celulare

SUBIECTE:
1. La camera de garda se prezinta un pacient cu infectie acuta de cai respiratorii. Mentionati:
a) Manifestari clinice compatibile infectiei cu virus gripal si grupe de risc pentru aparitia complicatiilor severe.
Manifestarile clinice ale infectie cu virusul gripal sunt predominant semne generale (spre deosebire de raceala simpla, in care predomina
simptomatologia locala): febra, astenie, cefalee, rinita, rinoree, semne oculare, mialgii, tuse neproductiva, faringita. Simptomele debuteaza la 1-2
zile de la contactul infectant, dureaza 4-5 zile, dupa care urmeaza covalescenta cu sau fara complicatii.
Persoane cu risc inalt de complicatii
• copii < 2 ani (rate de spitalizare de 2.3 ori > ca cei 2- 4 ani, complicatii mai frecvente)
• adulti > 65 ani
• femeile gravide in trimestrele II si III de sarcinã, 2 saptamani postpartum, inclusiv dupa pierdere sarcina
• pacienti institutionalizati
• adulti si copii cu boli cardiace (cu exceptia HTA), boli pulmonare cronice, boli metabolice, disfunctii hepatice, renale, hematologice
• imunosupresie (inclusiv cei HIV pozitivi)
• obezitate (BMI 30-35), mai ales obezitate morbida (BMI )>40 - virusul A/H1N1 2009
b) Ce metoda de diagnostic rapid se poate folosi? Ce medicamente active pe virusurile antigripale pot fi utilizate si care este
mecanismul acestora de actiune?
Imunofluorescenta directa – amprentarea PP direct pe lama, uscare, imersie in acetona, uscare, incubare cu Ac fluorescent, spalare, citire la MO
in lumina UV
Cele 2 clase de medicamente disponibile inhiba ciclul replicativ in etape diferite:
- Inhibitori ai decapsidarii/inhibitorii proteinei matrix – pana la inceperea sintezei de acizi nucleici: Amantadina, Rimantadina
- Inhibitori de neuraminidaza – in etapa de platou: Oseltamivir, Zanamivir (administrate in primele 72 de ore de la infectie
c) Care sunt mecanismele aparitiei pandemiilor gripale?
Conditiile necesare izbucnirii unor pandemii sunt :
- noutatea antigenica a virsului, care se produce prin shituri genetice:
 reasortarea genicã: combinarea genelor de la mai multe infectii cu virus gripal
 transferul direct al unor tulpini gripale de la animal la om
 re-emergenta unui virus ce a determinat epidemii cu ani inainte
- lipsa imunitatii in populatia umana;
- facilitatea transmiterii interumane a noilor tulpini;

2. Un copil a a carui mama are hepatita B cronica poate fi infectat cu VHB? In ce mod? Argumentati. Care este riscul de cronicizare a
infectiei VHB la nou nascut si cum se explica rata diferita fata de adult? Ce metode de preventie a transmiterii infectiei VHB pot fi
utilizate?
- La sfarsitul hepatitei acute, cand incepe evolutia spre cronicizare – imunotoleranta:
 sinteza crescuta de IL10 => inhibitia citokinelor proinflamatorii => LT au capacitate scazuta de recunoastere a hepatocitelor infectate =>
lipsa distrugerii hepatocitelor infectate => prezenta in sange a AgHBe si AgHBs;
 Transaminazele pot fi normale
 ADN VHB prezent
 Intensa, de lunga durata la nou-nascut => cronicizare in proportie de 90% dupa trasmiterea materno-fetala
- Pe toata perioada sarcinii se transmite transplacentar AgHBe, dar nu apare citopatogenitate
Prevenirea:
- masuri de preventie fizice
- vaccinare: vaccin recombinant AgHBs. El se administreaza in 3 prize: 0-2-6 luni.
- vaccinare cu Ig anti VHB folosit la 2 zile postexpunere sau la nounascuti din mame HBs si HBe pozitive
- de asemenea se previne si hepatita D
 TEST NR. 4
INTREBARI CU RASPUNS UNIC
1. Proteinele virale: A. sunt suportul infectivitatii; B. alcatuiesc genomul viral; C. se identifica prin PCR; D. sunt suportul antigenicitatii
2. Neuraminidaza virusurilor gripale: A. faciliteaza adsorbtia; B. intervine in decapsidare; C. intervine in eliberarea virionilor; D. competitioneaza
cu oligonucleotidele celulare
3. Virusul hepatitic A: A. nu este rezistent la pH acid; B. determina frecvent infectii asimptomatice; C. determina cronicizari in proportie de peste
80% din cazuri; D. este implicat in etiologia carcinomului hepatic primitiv
4. Amantadina si Rimantadina inhiba replicarea virusurilor gripale prin actiune asupra: A. hemaglutininei, in cursul adsorbtiei; B. proteinei
M, in cursul decapsidarii; C. complexului polimerazic, in cursul sintezei proteinelor virale structurale; D. neuraminidazei, in cursul eliberarii
virusurilor.
5. Urmatorul herpesvirus este latent in limfocitul T: A. HSV I; B. HSV II; C. EBV; D. CMV
6. Mecanismul de actiune al AZT-ului (Zidovudina) implica: A. inhibitia proteazei virale; B. activarea timidinkinazei; C. blocarea fuziunii;
D.competitie cu nucleozidele intracelulare
7. Disproportia intre sinteza particulelor infectioase si a celor vide apare in infectia cu urmatorul virus: A. VHA; B. VHC; C. VHB; D. VHD
8. AgHBe este: A. necesar replicãrii virusului hepatitei D; B. marker de infectivitate virala ridicata; C. singurul care induce anticorpi protectori;
D.marker de vindecare
9. Infectia cu virus hepatitic C: A. are incubatie medie de 25 de zile; B. se caracterizeaza prin nivelul fluctuant al viremiei si al transaminazelor
serice; C. cronicizeaza in 10 % din cazuri; D. determina mortalitate ridicata la femeile gravide in trimestrul III de sarcina
10. Urmatorul herpesvirus este agentul etiologic al mononucleozei infectioase: A. HSV1; B. varicelo-zosterian; C. Epstein Barr; D. HHV8

INTREBARI CU RASPUNS MULTIPLU

11. HTLV I: A. este un lentivirus; B. este un oncovirus; C. determina leucemii si limfoame cu celule T; D. are reverstranscriptaza
12. Arbovirusurile: A. se transmit prin insecte vectoare; B. la gazda terminala determina viremie insuficienta pentru a favoriza transmiterea; C.au
reverstranscriptaza; D. pot determina meningo-encefalite
13. In hepatita B cronica agresiva: A. virusul se replica activ; B. exista importante leziuni necro-inflamatorii hepatice; C. este indicat tratamentul
cu analogi nucleozidici inhibitori ai reverstranscriptazei; D. Se recomanda vaccinarea anti-VHB a pacientului
14. Tupinile pandemice de virusuri gripale apar: A. prin traversarea barierei de specie; B. prin reasortarea minigenelor; C. prin mutatii
punctiforme in structura hemaglutininei si neuraminidazei; D. prin reverstranscriere
15. Encefalopatiile spongiforme transmisibile: A. sunt boli degenerative ale SNC; B. sunt determinate de reactivarea unor herpesvirusuri latente
la nivelul SNC; C. sunt determinate de prioni; D. afecteaza exclusiv omul
16. Vaccinul antipolio viu atenuat: A. prezintã riscul aparitiei revertantilor neurotropi; B. se administreaza parenteral; C. imunizeaza poarta de
intrare; D. determinã sinteza anticorpilor serici si secretori
17. Hepatita delta: A. se produce numai in prezenta AgHBs al VHB; B. are prognostic mai sever in coinfectie; C. este prevenitã prin vaccinarea anti
hepatita B; D. are prognostic mai sever in suprainfectie
18. Tulpinile HIV care folosesc drept coreceptori alfa-chemokinele sunt: A. izolate la inceputul bolii; B. limfotrope; C. sincitizante; D. non-
sincitizante
19. Urmatorii parametrii sunt importanti in monitorizarea evolutiei infectiei HIV: A. numarul de limfocite CD4 pozitive; B. titrul anticorpilor
specifici; C. incarcarea virala; D. nivelul coreceptorilor
20. Prevenirea rabiei postexpunere se realizeaza prin: A. vaccinare; B. toaleta plãgii muscate; C. seroterapia specifica; D. antivirale

SUBIECTE:
1. O pacienta cu o leziune la nivelul mucoasei colului uterin este investigata pt prezenta infectiei HPV:
a) In ce constau aceste investigatii?
Testul Papanicolau consta in prelevarea de tesut de la nivelul colului uterin, urmata de exmiminarea la MO a aspectului celulelor.
b) Care este riscul ca pacienta sa dezvolte cancer de col uterin?
>90% dintre adultii normali elimina aceasta infectie (clearence viral).
10% - o parte pot progresa spre infectii precanceroase dupa 1-2 ani
- 30% evolueaza spre o infectie persistenta si spre leziuni de grad inalt. Din acestea, numai o parte si dupa un timp indelungat (peste 10 ani)
pot asocia carcinom de col uterin.
Pentru aparitia cancerului este obligatorie prezenta unei infectii persistente cu un genotip high-risk (16, 18).
Cofactori care favorizeaza evolutia: imunodepresia (evolutie mai rapida si mai frecventa spre carcinom), alte BTS, multiparitate, lauzie, terapii
hormonale (anticonceptionale)
c) Ce diferenta exista intre infectia litica si cea persistenta HPV?
Infectia litica este cauzata de virusuri care se replica rapid cu ciclu replicativ complet. Se produce in celulele permisive din stratul extern. Va fi
asociata cu genele early si cu genele late. Produce virioni progeni si este asociata cu recunoasterea de catre sistemul imun a replicarii => sinteza
de anticorpi si eliminarea infectiei virale.
Infectia persistenta apare in celulele nonpermisive din stratul bazal si produce transformare. Se vor sintetiza doar doua gene early E6 si E7. Gena
E6 inhiba antioncogenele, iar gena E7 scade functia unor gene ce inhiba desfasurarea ciclului celular. Este asociata cu integrarea ADN-ului HPV in
nucleul celulei gazda => infectie de lunga durata.
d) Care sunt mecanismele implicate in oncogeneza?
Infectia persistenta este asociata cu integrarea genomului in structura celulelor din stratul bazal. Este legata de desfasurarea genomului viral: nu
mai este in stare circulara, ci se deschide, distribuindu-se niste regiuni Long Control Repeats care controleaza expresia genelor. Sunt exprimate
doar doua gene: E6 si E7 asociate cu integrarea genomului viral, care interactioneaza cu erb B si p53. E6 se va lega de p53 si va produce degradarea
acestuia in proteazom si va stimula inhibarea antioncogenei. E7 actioneaza asupra genei erb B, careia ii scade functia si va asocia intrarea in ciclul
celular.
e) Cand se recomanda vaccinarea anti HPV si ce tip de vaccin se utilizeaza?
O infectie cu HPV are loc la contactul sexual, chiar si nepenetrant. Incubatia este de cateva luni. Vaccinarea este eficienta oricand inaintea inceperii
vietii sexuale. Se dau 3 doze la 0-2-6 luni. Vaccinul este de tip ADN recombinat. Se ia structura genomica de L1 se introduce intr-o celula care se
multiplica rapid si se fabrica proteine L1, care se autoasambleaza, formandu-se VLP: particule virus like.
Vaccinuri:
- Gardasil 4/Silgard: este tetravalent pentru genotipurile HPV 16/18 si 6/11.
- Cervarix: pentru cele cu risc oncogen inalt (16, 18)
- Gardasil 9: acopera mai mult de 95% din neoplazii

2. Un pacient este diagnosticat cu zona zoster. Ce virus este implicat in aparitia acestui sindrom si cum se produce infectia?
In acest sindrom este implicat un alfaherpesvirus si anume Virusul Varicelo-Zosterian. Transmiterea VZV se face pe cale aerogena.
In primoinfectie, leziunile sunt prezente pe toata suprafata corpului, apar in valuri (succesiune de 4-5 valuri de eruptii la interval de 1-1.5 zile) -
papule, vezicule, pustule, ulcere si cruste. Daca pacientul se scarpina, prin leziunile de grataj, pot ramane cicatrici. Infectia este asociata cu febra,
stare generala relativ buna.
Reactivarea VZV se produce dupa mult timp, cu aparitia zonei zoster. Este infectioasa pentru cei care nu au facut varicela. Exista si transmitere
materno-fetala asociata cu leziuni veziculare si necrotice cu encefalita si meningoencefalita. Virusul este activ pe dermatomerul corespunzator
cu neuromerul in care sta in latenta. Durerea in zona zoster e foarte puternica, mai ales daca este pe traseul unui nerv cranian, poate preceda si
succede aparitia veziculelor.
a) Cum se poate realiza profilaxia infectiei?
In practica pediatrica s-a introdus un vaccin viu atenuat antivaricelos, care se administreaza intre 19-20 luni si ofera protectie cel putin in primii
5 ani. A doua doza se poate administra in jurul varstei de 6-7 ani. Vaccinul poate fi administrat simultan cu trivaccinul ROR.
Vaccin care previne reactivarea – la pacienti in varsta care au facut deja varicela, pentru a scadea numarul de reactivari.
Pentru pacientii care au recurente frecvente, se poate utiliza Acyclovirul, un analog nucleozidic, ce interfera cu VZV prin interferarea sintezei ADN
si inhibarea replicarii virale (blocheaza elongatia lantului ADN viral). Alaturi de acyclovir se pot utiliza valacyclovir si famciclovir.
b) Care sunt metodele optime de diagnostic?
Pentru diagnostic, se face izolarea VZV din lichidul veziculelor. Replicarea VZV este evidentiata printr-un efect citopatic focal, care apare lent si se
raspandeste in 1-2 saptamani. Celulele infectate cu VZV apar balonizate, hipercrome, multinucleate.
Daca se urmareste evidentierea antigenelor virale, se recolteaza material infectat si se recurge la detectia histochimica a incluziunilor
intranucleare acidofie => corpii Cowdry A, ce sunt pusi in evidenta prin coloratii Wright sau Giemsa.
Cel mai potrivit pentru VZV este diagnosticul direct prin imunofluorescenta sau ELISA.
 TEST NR. 5
INTREBARI CU RASPUNS UNIC
1. O caracteristica esentiala a virusurilor este: A. talia superioara bacteriilor; B. cultivarea pe medii artificiale; C. Ultrafiltrabilitatea;
D.sensibilitatea la antibiotice
2. Raspunsul imun secundar este: A. timpuriu; B. asociat cu prezenta anticorpilor de tip Ig M; C. pasager; D. asociat cu maturarea afinitatii
anticorpilor
3. Infectivitatea prionilor se explicã prin: A. replicarea unor acizi nucleici; B. transformarea conformationalã a unei proteine celulare normale;
C.integrarea unor oncogene virale; D. coinfectia cu alte virusuri
4. In prevenirea carei viroze umane se utilizeaza atit un vaccin viu atenuat cit si unul inactivat: A. Rabie; B. hepatita B; C. poliomielita; D.
rujeola
5. Virusurile ARNss cu polaritate pozitiva: A. sunt asociate cu o transcriptaza virala; B. traduc direct genomul parental; C sunt obligatoriu
asociate cu o reverstranscriptaza; D. au mecanisme de corectie a incorporarilor gresite de nucleotide
6. Atasarea virusurilor gripale la receptorii celulari este mediata de: A. hemaglutinina; B. neuraminidaza; C. proteina matrix; D. nucleocapsida
7. Tulpinile polio atenuate: A. sunt incluse in vaccinul inactivat; B. nu pot suferi reversie la virulenta; C. sunt lipsite de neurotropism; D. apar prin
acumularea unui numar important de mutatii genomice
8. Shiftul antigenic in gripa: A. se produce prin modificari minore ale glicoproteinelor anvelopei; B. determina aparitia tulpinilor pandemice; C. se
datoreaza ineficientei raspunsului imun local; D. apare la virusurile gripale B
9. Oseltamivirul, activ in infectia cu virusuri gripale, este un inhibitor al: A. Decapsidarii; B. Hemaglutininei; C. Neuraminidazei; D. proteazei
10. Care sunt cei mai importanti efectori imuni specifici in viroze: A. interferonii; B. celulele NK; C. Complementul; D. limfocitele T citotoxice

INTREBARI CU RASPUNS MULTIPLU

11. Virusul rujeolos: A. se transmite digestiv; B. se transmite respirator; C. poate determina malformatii congenitale severe; D. este implicat in
aparitia panencefalitei scerozante subacute
12. AgHBs: A. alcatuieste anvelopa VHB; B. serveste drept invelis extern al VHD; C. da nastere AgHBe prin clivare in cursul replicarii virale; D.contine
epitopii neutalizanti ai VHB
13. Virusul varicelo-zosterian: A. se transmite digestiv; B. ramane latent in limfocitele B; C. Se transmite respirator; D. ramane latent in ganglionii
senzitivi ai nervilor spinali
14. Gamaherpesvirusurile se caracterizeaza prin: A. potential oncogen; B. dependenta replicarii de stadiul mitotic al celulei gazda; C. latenta in
limfocitele B; D. latenta in limfocitele T
15. Virusul hepatitic B: A. are genom ADN asociat cu reverstranscriptaza; B. are genom ARNss asociat cu reverstranscriptaza; C. se
caracterizeaza prin sinteza disproportionata intre proteinele structurale si genomurile progene; D. determina cronicizari frecvente in cazul
transmiterii materno-fetale
16. Inhibitorii proteazei VHC (Telaprevir si Boceprevir): A. se administreaza in monoterapie; B. se administreaza numai in combinatie cu
interferon pegylat si ribavirina; C. sunt activi la pacientii nonresponderi la tratamentele anterioare; D. cresc rata de raspuns virusologic sustinut
la pacientii infectati cu genotip 1b
17. In cronicizarea hepatitei C au fost implicate: A. selectia mutantelor virale non-neutralizabile; B. recombinarile din cursul reverstranscrierii;
C. reinfectiile cu genotipuri distincte; D. reasortarea minigenelor
18. Existenta unor deletii la nivelul genei pentru beta-chemokine, ce codifica coreceptorii CCR5 ai HIV, determina: A. progresie rapida a
infectiei; B. selectia supravietuitorilor de lungã duratã; C. dezvoltarea sarcomului Kaposi; D. selectia unor subiecti rezistenti la infectia HIV
19. Incãrcarea viralã in infectia HIV este: A. nedetectabila in infectia primara; B. un predictor al evolutiei bolii; C. un indicator al rãspunsului la
antiretrovirale; D. determinata prin Rt-PCR
20. Analogii nucleozidici inhibitori ai reverstranscriptazei HIV: A. actioneaza prin competitie cu nucleozidele celulare; B. determina stoparea
elongarii lantului de ADN proviral; C. blocheaza direct situl catalitic al reverstranscriptazei; D. sunt activi fara fosforilare intracelulara

SUBIECTE
1. O gravida este diagnosticata cu infectie CMV acuta in cursul sarcinii
a. Ce profil serologic are mama? Ce metode de confirmare a infectiei acute pot fi folosite?
CMV e excretat pe lungi perioade de timp, asa ca un rezultat pozitiv la izolarea pe culturi e greu de interpretat. E important pentru diagnosticul
infectiei congenitale, pentru ca un copil infectat infecteaza, la randu-i, ani de zile.
Diagnosticul serologic se bazeaza pe evidentierea IGM si IGG.
Prezenta IGG in absenta IGM semnifica de obicei absenta riscului teratogen la fat, pt ca mama a avut in trecut primoinfectia. Exclude o primoinfectie
in sarcina a fatului, pentru ca anticorpii mamei il protejeaza.
IGM fara IGG sau cu IGG semnifica primoinfectie recenta, cu risc teratogen la fat.
Seroconversia la debutul unei sarcini IGG are aceeasi semnificatie, de primoinfectie.
Deci mama fie are IGM, fie are IGG in seroconversie si cu indice de aviditate redus pentru antigenele virale, aviditate care se prelucreaza in timp.
METODE DE CONFIRMARE: dupa doua teste ELISA, se face Test Imunoblot (WB), sau testul de aviditate al IGG anti CMV pentru antigenele virale.
b. Exista riscul transmiterii virusului la nou-nascut? Argumentati. Daca da, care pot fi manifestarile infectiei la nou nascut? Cum
se diagnosticheaza infectia congenitala? Justificati.
Da, exista riscul transmiterii la nou nascut, mai ales daca mama are viremie pozitiva in prelevatele de secretii cervicale, sange, urina.
Nou-nascutul se poate infecta in primoinfectia mamei prin pasaj transplacentar, cel mai frecvent, virusul fiind mic, sau la nastere prin secretiile
cervicale. Infectia poate avea loc si dupa nastere, prin ingestia laptelui matern.
Transmiterea maternofetala afecteaza fatul in functie de perioada infectiei:
- prenatala (primul trimestru de sarcina): e teratogena, determina malformatii congenitale grave
- perinatal (trimestrele 2 si 3 de sarcina): determina boala cu incluzii citomegalice a nou-nascutului
- postnatal: infectie asimptomatica sau asemanatoare mononucleozei.
Diagnostic la fat
- serologic: anticorpi IGM in sangele fetal (ai lui)
- virusologic: culturi celulare sau PCR din lichidul amniotic, prin punctie la 4 saptamani dupa infectia materna.
Diagnostic la nou-nascut
- serologic: IGM, prin ELISA sau IF. IGG nu are valoare in diagnostic.
- virusologic: prelevate din urina, pe culturi celulare sau PCR din sange.
c. Ce optiuni terapeutice exista in cazul infectiei CMV congenitale? Care este mecanismul de actiune al medicamentelor folosite?
Derivati de Acyclovir: Ganciclovir, Valganciclovir, Foscarnet (analogi nucleozidici purinici, derivati din guanina). Ele au efect antiviral prin
interferarea sintezei de ADN viral, oprind, in acest fel, replicarea virusului.

2. Ce virusuri sunt implicate in cancerul de col uterin? Cum sunt acestea transmise? Care este mecanismul propus pentru
oncogeneza?
Pentru aparitia cancerului este obligatorie prezenta unei infectii persistente cu un genotip high-risk al virusului HPV (16, 18).
Cofactori care favorizeaza evolutia: imunodepresia (evolutie mai rapida si mai frecventa spre carcinom), alte BTS, multiparitate, lauzie, terapii
hormonale (anticonceptionale)
O infectie cu HPV are loc la contactul sexual, chiar si nepenetrant.
Infectia persistenta este asociata cu integrarea genomului in structura celulelor din stratul bazal. Este legata de desfasurarea genomului viral: nu
mai este in stare circulara, ci se deschide, distribuindu-se niste regiuni Long Control Repeats care controleaza expresia genelor. Sunt exprimate
doar doua gene: E6 si E7 asociate cu integrarea genomului viral, care interactioneaza cu erb B si p53. E6 se va lega de p53 si va produce degradarea
acestuia in proteazom si va stimula inhibarea antioncogenei. E7 actioneaza asupra genei erb B, careia ii scade functia si va asocia intrarea in ciclul
celular.