RECOMANDARI DE

VACCINARE LA COPIL
IN ROMANIA
 PEDIATRIA PREVENTIVA

Preventia primara

= totalitatea masurilor care se impun pentru impiedicarea aparitiei

imbolnavirilor in populatia comunitara

ex: vaccinari
clorinarea si fluorinarea apei
pasteurizarea laptelui
masuri administrative de prevenire a accidentelor
educatia pentru prevenirea intoxicatiilor
 PEDIATRIA PREVENTIVA

Preventia secundara pentru grupuri de copii la risc:

- scaderea riscului de boli CV la cei din familii cu HTA sau cu leziuni

aterosclerotice precoce
- scaderea riscului de malnutritie la sugarii care nu sunt alaptati
- screening de depistare a: TBC (campaniile de IDR la PPD)
scoliozei
deficientelor senzoriale
- masuri de prevenire a puseelor acute de RAA la fosti bolnavi
 PEDIATRIA PREVENTIVA

Preventia tertiara

= tratamentul si supravegherea copiilor cu boli cronice

potential invalidante:

- fibroza chistica
- PCI (ortopedie, fiziokinetoterapie)
- astm bronsic sever
- hepatita cronica

- echipe interdisciplinare
- integrarea sociala a copilului cu handicap
 RASPUNSUL IMUN

1) Nativ= apare chiar daca organismul nu a mai fost expus la acel

agent patogen

2) Adaptativ= presupune o expunere anterioara la agentul

patogen

Sistemul imun adaptativ dispune de doua sisteme efectoare diferite:

Imunitatea umorala= Ac secretati de Limfocite B

Imunitatea celulara= receptorii Limfocitelor T

 VACCINURILE

Scopul vaccinarii impotriva unei boli infectioase este inducerea

unui raspuns imun specific rapid si de durata.

Imunizare pasiva: se administreaza preparate de Ig imbogatite

provenite de la donator omolog (om) sau heterolog (animal).

Imunizare activa= vaccinuri- raspunsul imun este specific

- vaccinuri cu germeni vii atenuati

- vaccinuri cu germeni inactivati
- vaccinuri prin recombinare genetica
- vaccinuri cu anatoxine
- vaccinuri cu ADN

Vaccinuri neconventionale= autovaccinuri

 VACCINURI VII, ATENUATE

- contin agenti patogeni vii atenuati, incapabili sa se inmulteasca;

- virusul este trecut printr-o serie de culturi celulare sau embrioni

de animale (gaina); la fiecare pasaj virusul pierde abilitatea de a
se replica in celula umana si dobandeste replicarea pe embrionul
de gaina, putand fi recunoscut, totusi, de sistemul imun uman;
- cca 200 de pasaje!

Atentie!
- posibilitatea f rara de a suferi mutatii care ii reconfera
capacitatea de a declansa boala –> tulpina mai virulenta
- CI la pacienti imunodeprimati si gravide

- protectie mai de durata decat la vaccin inactivat

 VACCINURI INACTIVATE

- inactivarea agentului patogen cu caldura sau substante chimice

(formaldehida sau formol)
- distruge capacitatea de replicare dar il pastreaza intact pentru a fi
recunoscut de sistemul imun
- nu se pot replica, deci nu pot deveni mai virulenti

 Corpusculare - contin germeni intregi

 Subunitare/divizate - contin doar unele antigene (Ag) –
avantaj: se reduc reactiile adverse nedorite

 ofera protectie de durata mai scurta => e nevoie de rapeluri

pentru imunitate de lunga durata
 VACCINURI CU ANATOXINE

- contin toxine microbiene atenuate/inactivate = anatoxine

- inactivare prin caldura sau cu substante chimice (formol)

- utile in boli cauzate nu de bacterie ci de toxina ei

(ex: Clostridium tetani −> tetanospasmin (neurotoxina); Ac de tip
IgG nu impiedica infectia bacteriana ci neutralizeaza toxina circulanta

- ex: imunizare pentru tetanos si difterie

 V PRIN RECOMBINARE GENETICA

- contin doar parti din agentul patogen

 Subunitare - contine doar o proteina specifica prezentata drept Ag

(ex: vaccin pertusis si antigripal iv)

- sau inginerie genetica: gena ce codifica proteina

pentru vaccin se insera in alt virus/celule de cultura –> cand virusul
se replica/prin metabolismul celulei rezulta proteina pt vaccin −>
vaccin recombinant - sistemul imun recunoaste proteina si ofera
protectie impotriva virusului tinta – fara risc de infectare
(ex: vaccinul Hep B, vaccinul HPV)

 Conjugate - combinatie intre 2 componente, una fiind din invelis,

legata chimic de o proteina caraus
- raspunsul imun e mai puternic
(ex: vaccinul pneumococic)
 VACCINURI VIITOARE

Vaccinuri cu ADN: stadiu de experiment

- contin doar acizi nucleici – injectati intramuscular –> informatia
genetica este transcrisa si rezulta un Ag care genereaza raspuns
imun (vaccin antimalarie)

Avantaj: usor de produs, stabilitate foarte buna - nu necesita

transport si depozitare la temperaturi scazute

Vaccinuri recombinante vii: virusuri sau tulpini bacteriene

atenuate sunt vectori ce livreaza proteine imunogene ale altui
agent infectios −> amplifica raspunsul imun
TIP DE VACCIN VACCIN
VIU, ATENUAT Rujeola, oreion, rubeola (ROR)
Varicela
Gripal (spray nazal)
Rotavirus
Zoster
Febra galbena
INACTIVAT/OMORAT Polio (IPV)
Hepatita A
Rabie
ANATOXINA Difterie, tetanos (parte din DTaP)
SUBUNITAR/CONJUGAT Hepatita B
Gripal (injectabil)
Hib
Pertussis (parte din DTapP)
Pneumococic
Meningococic
HPV
 INDICATIILE VACCINARII

 Vaccinare de rutina (,,obligatorie”)(Programele Nationale de vaccinari)

Costul este suportat de stat
Fiecare tara isi alcatuieste propriul calendar de vaccinari in functie de:
- situatia particulara epidemiologica a bolilor tinta
- factorii care influenteaza raspunsul imun
- bugetul alocat
- disponibilitatea vaccinurilor

 Vaccinare selectiva- recomandata in functie de activitatea desfasurata

(ex: personal medical, invatamant, vanatori, personal sanitar-veterinar)
- medicina calatorului
- persoane cu o anumita patologie preexistenta

 Vaccinare optionala: vaccinurile nu sunt incluse in ’Calendar’ dar sunt

disponibile in tara respectiva, contra cost
 EXCEPTII LA VACCINARE

MEDICALE
Absolute:
• Status imunologic compromis de o afectiune temporara sau
permanenta - deficite imune congenitale
- tratamente: corticoterapie, radio sau chemoterapie
• Hipersensibilitatea la un anumit component din vaccin
• Istoric de reactie adversa severa la o vaccinare anterioara
• Sarcina - CI pentru vaccinuri vii

Relative: pacienti febrili sau cu infectii acute (vaccinarea se amana)

Afectiuni minore ale CRS, reactii locale usoare pana la moderate la o

doza anterioara de vaccin sau antibioterapia nu sunt CI de vaccinare!

RELIGIOASE
CONVINGERI PERSONALE- procentaj in crestere
 SCHEME PARTICULARE DE VACCINARE
AFECTIUNE TOTI PACIENTII RISC CRESCUT
DE INEFCTIE

DIABET ZAHARAT, diftero-tetanic, gripal, penumococic, hepatic B

AFECT CARDIACE SAU rujeolic-urlian-rubeolic, varicelos,
PULMONARE CRONICE herpes zoster
AFECT HEPATICE CRONICE, diftero-tetanic, pneumococic, rujeolic- hepatic B si A
ALCOOLISM urlian-rubeolic, varicelos

IMUNODEFICIENTE CONG,
LEUCEMII, LIMFOAME, NEO CU diftero-tetanic, gripal, penumococic hepatic B si A
MET, RX-,CH-,CORTICOTERAPII

INSUFICIENTA RENALA diftero-tetanic, gripal, pneumococic,

CRONICA, hepatic B, rujeolic-urlian-rubeolic, hepatic A
HEMODIALIZATI varicelos
ABSENTA SPLINEI diftero-tetanic, pneumococic, rujeolic-
urlian-rubeolic, meningococic, anti- hepatic B si A
Hib, varicelos, herpes zoster

INFECTATI HIV diftero-tetanic, gripal, pneumococic, hepatic A

 REACTII ADVERSE

• Locale - fenomene inflamatorii la locul injectarii: eritem, durere,

edem, impotenta functionala, de obicei autolimitate
- date de obicei de adjuvantii din vaccin

• Generale - febra, stare generala influentata, greata, varsaturi,

diaree, iritabilitate
- sincope vaso-vagale si tulburari vegetative (frica)
- tratament simptomatic

• Alergice (soc anafilactic) - necesita tratament de urgenta

- rar intalnit dar sever

• Reactii de organ - extrem de rare

- encefalita (dupa antipolio oral)
- sdr Guillain-Barré sau neuropatie periferica
(dupa antitetanos)
 TEHNICA VACCINARII

Importanta pentru succesul vaccinarii dar si pentru reactiile adverse

Administrare - p-o - risc de regurgitare a produsului

- i-d - BCG - risc de necroza locala la adm s-c
- s-c - pliu cutanat pe fata dorsala a bratului
- i-m - partea anterolaterala a coapsei (sugar)
- muschi deltoid brat (stang pentru dreptaci) la copil

Administrari concomitente - ambele brate sau brat + coapsa

Dezinfectare corespunzatoare a pielii (alcool)

Vaccinul se scoate din frigider (atentie: se tine pe raft si nu pe usa!) si se

incalzeste in mana pana la temperatura corpului (nu se injecteaza rece)

Imobilizare buna (e de preferat, decat o noua intepare)- la copil e

preferabila injectarea rapida
 ISTORICUL VACCINARII

1800 - vaccinul variolei – in anii ‘50 era indicat pentru varsta de 1 an

1948 - DTP (celular)
1955 - vaccin antipolio inactivat
1960 - vaccin antipolio monovalent oral
1963 - vaccin antipolio trivalent oral(OPV)
1971 - vaccin rujeola-oreion-rubeola
1972 - eradicarea variolei - vaccinarea se opreste
1985 - vaccin polizaharidic anti H Infl tip b (Hib)
1990 - vaccin conjugat anti Hib
1991 - recomandarea vaccinarii anti hepatita B
- DTaP (acelular)
1995 - vaccin varicela
- vaccin hepatita A
1998 - primul vaccin rotavirus - retras in 1999 pentru reactii adverse
2000 - vaccin pneumococic conjugat
- se opreste vaccinarea antipolio in SUA
2004 - prima recomandare a vaccinarii antigripale la copil (6-23 luni)
2006 - vaccinare pentru rotavirus
- vaccin HPV
INDICATIILE VACCINARII IN ROMANIA
PROGRAMUL NATIONAL DE IMUNIZARI– PNI VACCINARI
OPTIONALE
CALENDAR DE VACCINARI
1. Tuberculoza (BCG) 1. Rotavirus
2. Difterie 2. Meningococ
3. Tetanos 3. Hepatita A
4. Tuse convulsiva 4. Varicela
5. Poliomielita
6. Haemophilus influenzae tip b
7. Hepatita B
8. Rujeola
9. Rubeola
10. Oreion
11. Pneumococ* (functie de fondurile disponibile)

VACCINARI LA GRUPE DE RISC

12. Gripa
13. HPV
CALENDARUL NATIONAL DE VACC. 2014
(de la 01.04.2015)
VARSTA VACCIN LOCUL VACCINARII
Primele 24 de ore HVB Maternitate
2-7 zile BCG
2 luni DTaP-VPI-Hib-HVB Medic de familie
V penumococic conjugat*
4 luni DTaP-VPI-Hib-HVB Medic de familie
V pneumococic conjugat*
11 luni DTaP-VPI-Hib-HVB Medic de familie
V pneumococic conjugat*
12 luni ROR Medic de familie

5 ani ROR Medic de familie

6 ani DTaP-VPI Medic de familie

14 ani (cls a VIII-a) dT/dTaP Medic de familie

* In functie de fondurile disponibile

ABREVIERI

HVB= vaccin hepatitic B

BCG= vaccin Calmette-Guérrin
DTaP= vaccin diftero-tetano-pertusis acelular
VPI= vaccin polio inactivat
DTaP-VPI-Hib= vaccin diftero-tetano-pertusis acelular-poliomielitic-
Haemophilus B
DTaP-VPI-Hib-HVB= vaccin diftero-tetano-pertusis acelular-poliomielitic-
Haemophilus B-hepatitic B
ROR= vaccin rujeolic-urlian-rubeolic
dT= vaccin diftero-tetanic de tip adult
HPV= vaccin papiloma virus uman
 VACCINAREA BCG

Etiologie: Mycobacterium tuberculosis – bacil Gram(+) (dar si M bovis, M

africanum s.a) + M atipice (det infectia la imunodeprimati)

Incidenta crescuta in Europa de Est, Africa, Asia (statut socioeconomic precar)-

cea mai frecventa cauza de mortalitate pe plan mondial dupa HIV!

ROM- 2011: incidenta adult 82,8 cazuri (7 decese)/100.000 loc

copil 23,8 cazuri/100.000 loc

Decesele la copil- meningita TBC si formele diseminate

Indicatii Contraindicatii
- nou-nascuti (2-7 zile, G> 2500g) - gravide
- sugarii pana la 12 luni - imunodeprimati
- cicatrice post-vaccinala <3mm - copii febrili
- IDR (-) la PPD si risc crescut de inf TBC - leziuni cutanate eruptive
- copii nascuti din mame HIV (+), - IDR (+) la PPD
deja infectati - antecedente confirmate de TBC
 VACCINARE BCG

Vaccin BCG - viu, atenuat - 1921 Calmette-Guérin - Franta (I. Pasteur)

- in Rom din 1925 - Dr Cantacuzino

Admin: intradermic strict - brat stang - 1/3 medie - fata postero-externa

Stadii: eritem-papula-nodul-usoara ulceratie(±)pustula-crusta–> cicatrice sidefie
(dupa 6luni)
VACCINARE REUSITA: cicatrice >3mm;
VACCINARE NEREUSITA: cicatrice <3mm

Complicatii: ulcerantii trenante > 3luni

abcese locale (mai ales la adm sc)
adenopatii loco-regionale
reactii la distanta sau infectii generalizate (exceptionale 1/1milion)

Alergia tuberculinica postvaccinala - se instaleaza dupa ≈ 6-8 sapt

- se evidentiaza prin IDR la 2U PPD

Protectie: 64% pt meningita, 78% boala diseminata

durata - incomplet cunoscuta- scade gradual dupa 10-20 ani vacc
 VACCINARE ANTIDIFTERICA

Etiologie: Corynebacterium diphteriae - bacil aerob Gram(+)

Toxina secretata –> faringita, laringita cu pseudomembrane – urgenta!

Complicatiile (dat raspandirii toxinei in circulatie) - miocardita
- polinevrite
- afectare renala
Deces: 5-10% cazuri - trombocitopenie
Romania – ultimele cazuri raportate – 1989
Epidemie majora in anii ’90 in fosta Uniune Sovietica

Vaccin: toxina(toxoid) difterica inactivata cu formol

Forme pediatrice: DT, DTaP, DTaP-IPV-Hib, DTaP-IPV-Hib-HVB;
Forma adult (>7 ani): dT, dTap – contine 1/10 din doza pentru copii

Schema de vaccinare: difera de la o tara la alta

ROM: vaccinare primara (la 2-4-11 luni) + rapel la 6 ani si 14 ani (din
2015);
 VACCINARE ANTIDIFTERICA

Admin: numai intramuscular; vaccin pastrat la 2-8°;

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara antidifterica

boli febrile severe (amanare)
imunosupresia si sarcina nu sunt CI!

Reactii adverse posibile: locale (eritem, induratie, nodul/abces)

generale (febra) rare
sistemice severe (soc anafilactic, neurologice) rare

Intreruperea programului/intarzierea dozelor nu impune reluarea schemei ci

doar completarea acestuia (nu influenteaza raspunsul imun)

Protectie: 97% - nivel optim timp de 10 ani  sunt necesare rapeluri

Boala nu confera imunitate!
 VACCINAREA ANTITETANOS

Etiologie: Clostridium tetani – bacil Gram(+) anaerob, sporulat

Toxina secretata - tetanospasmina (neurotoxina) - blocheaza impulsurile

inhibitorii in SN (placi motorii, MS, SNC, SNS)  contractii si spasme musc

Complicatii: laringospasm, convulsii, fracturi, HTA, aritmii, pneumonii

Tetanos neonatal: contaminarea bontului ombilical cu instrumentar nesteril

ROM: 2013- 6 cazuri (2011 – 20 cazuri) – 0 cazuri neonatale

Vaccin: toxina tetanica inactivata cu formol

Schema de vaccinare: vaccinare primara (la 2-4-11 luni) + rapel la 6 ani si

14 ani (din 2015);
 VACCINARE ANTITETANOS

Admin: intramuscular profund; vaccin pastrat la 2-8°;

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara antitetanos

boli acute moderate sau severe (amanare)
gravidele se vaccineaza pt protectia fatului
La pacientii cu CI se face imunizarea pasiva cu Ig tetanica

Reactii adverse posibile: locale frecvent (eritem, induratie, durere, nodul/abces)

sistemice severe (soc anafilactic, neurologice) rare
cateva cazuri de neuropatie periferica si sdr Guillain-Barré

Intreruperea programului/intarzierea dozelor nu impune reluarea schemei ci doar

completarea acestuia (nu influenteaza raspunsul imun)

Protectie : 100% - nivel optim timp de 10 ani  sunt necesare rapeluri (dT)
Boala nu confera imunitate!
 VACCINAREA ANTIPERTUSIS

Etiologie: Bordetella pertussis - bacil Gram(-) aerob

Tusea convulsiva e data de toxina pertussis, hemaglutinina filamentoasa si
alti factori patogeni produsi - contagiozitate mare

Complicatii- frecvente la sugari si copii mici

- pneumonie bacteriana cu insuficienta resp acuta si deces
- neurologice (hipoxia) - convulsii, encefaloptie
- mecanice: pneumotorax, epistaxis, hematom subdural, hernie

ROM- 2013- 57 cazuri (2012- 86 cazuri)

Vaccin: initial celular (RA mai severe)- ulterior acelular (subunitar purificat)
Vaccin pertussis acelular (aP)- disponibil doar in combinatii: DTaP
- forma pediatrica: pana la 6 ani
- forma adult: dTap

Schema de vaccinare: imunizarea primara (2-4-11 luni) + rapel la 6 ani si

14 ani (din 2015)
 VACCINAREA ANTIPERTUSIS

Admin: intramuscular; vaccin pastrat la 2-8°;

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara antipertussis

boli acute moderate sau severe (amanare)
sugari cu encefalopatie aparuta in 7 zile dupa vaccinare cu
componenta pertussis  continua cu DT

Evenimente dupa vaccin cu aP care impun evaluare pentru dozele urmatoare:

- Febra >40° in primele 48 ore dupa vaccinare
- Soc/colaps/hipotonie in primele 48 ore
- Plans neconsolabil >3 ore in primele 48 ore
- Convulsii ± febra in primele 3 zile

Reactii adverse posibile: locale frecvent (eritem, induratie, durere)

reactii generale: somnolenta, iritabilitate, febra usoara

Imunitatea determinata de boala nu e permanenta

 VACCINAREA ANTIPOLIO

Etiologie: Poliovirus (enterovirus) – 3 serotipuri cu tropism SNC

Nu exista imunitate incrucisata intre serotipuri

Virusul se replica la nivel intestinal iar prin sange ajunge la SNC  leziuni in MS si,
mai rar, trunchi cerebral, talamus, scoarta cerebrala

Complicatii- sechele severe – paralizii, deformari

- paralizia musc toracice  embolie, pneumonie, atelectazie
- afectarea MS: paralizie acuta flasca

Campania de eradicare in masa a polio in lume a inceput in 1988; in prezent este

eradicata in mare parte dar mai persista in Asia si Africa
ROM- ultimul caz raportat – 1992

Vaccin- oral (OPV) viu, atenuat - acuzat ca poate fi urmat de paralizie

poliomielitica sec vaccinarii (1 caz/2,5 mil vacc) - mai ieftin, inca utilizat
- parenteral (IPV) inactivat- contine cele 3 serotipuri de V polio, lipsit de
RA, mai scump, administrat in Rom din 2008
 VACCINAREA ANTIPOLIO

Schema de vaccinare: imunizarea primara (2-4-11 luni) + rapel la

6 ani (concomitent cu DTaP)

Admin: intramuscular sau subcutan; vaccin pastrat la 2-8°;

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara antipolio

posibile reactii alergice la componente: streptomicina,
neomicina si polimixina B
boli acute moderate sau severe (amanare)

Reactii adverse posibile: locale minore (eritem, induratie, durere)

Unul din cele mai sigure vaccinuri utilizate

Seroconversia dupa 3 doze (OPV sau IPV) este de ≈100% pentru toate cele
3 serotipuri. Durata persistentei Ac nu se cunoaste cu certitudine.

Boala confera imunitate pe viata

 VACCINAREA ANTI Hib

Etiologie: Haemophilus influenzae - cocobacil Gram(-)

Izolat in 2 forme: incapsulat si neincapsulat - capsula polizaharidica a
serotipului b este un factor de virulenta

Severitatea bolii (meningita, penumonie, bacteriemie, epiglotita, septicemie,

celulita, osteomielita) se datoreaza>95% H influenzae tip b

Infectii frecvente <5 ani (varf la 6-11 luni), la deficite imune, boli maligne

ROM- 2011- 5 cazuri de infectie cu Hib

Vaccin: polizaharid capsular purificat conjugat cu anatoxina tetanica (proteine

transportoare)  raspunsului imun mult mai eficient
si in combinatii

Schema de vaccinare: imunizarea primara (2-4-11 luni) + rapel la

6 ani (concomitent cu DTaP)
- peste 1 an – 1 doza pentru vaccinarea primara + 1 doza rapel
 VACCINAREA ANTI Hib

Admin: intramuscular profund sau subcutan; vaccin pastrat la 2-8°;

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara antiHib

reactii alergice la o componenta din vaccin
boli acute moderate sau severe (amanare)

Reactii adverse posibile: locale minore (eritem, edem, induratie, durere)

sistemice- febra, iritabilitate, agitatie, inapetenta

Eficacitate clinica- 95-100%

Boala nu determina intotdeauna imunitate – copiii se vaccineaza dupa

perioada de convalescenta
Grupe de risc (pacientii cu leucocmie, HIV, siclemie, splenectomizati)- se pot
vaccina si mai tarziu
 VACCINAREA ANTIHEPATITA B

Etiologie: Virusul hepatitei B (VHB) - determina hepatita acuta, cronica, ciroza

hepatica si carcinom hepatocelular

3 cai principale de transmitere:

- Parenteral (transfuzii, droguri iv, intepaturi cu ace contaminate)
- Sexual
- Vertical 70-90% din mame AgHBs(+) si Ag Hbe(+)
10% din mame doar AgHBs(+) dar 90% vor deveni infectie cronica

Complicatii - evolutia fulminanta - mortala

- infectia cronica cu morbiditate si mortalitate crescute

Vaccin- din 1995 in Romania s-a introdus vaccinare de rutina  scaderea

importanta a incidentei hepatitei B
- recombinat- Ag HBs purificat adsorbit pe Al(OH)3- produs prin
inginerie genetica, nu contine AND viral, deci nu poate da bola
- forma pediatrica(10 mcg) si pentru adult(20 mcg)
 VACCINAREA ANTIHEPATITA B

Schema de vaccinare:
- sugari si copii < 15 ani: 3 admin: 0-2-4-11 luni

- sugari nascuti din mame AgHBs(+) (schema accelerata)

- 0-1-2 luni + rapel la 6-12 luni
- prima doza sa se administreze in primele 12 ore de viata
+ Ig specifice anti M im  protectie 85-95%
- alaptarea este perminsa doar dupa vaccinarea sugarului si
administrarea de IgHB!

- prematuri din mame AgHBs(+): Vaccin+IgHB in primele 24 ore de viata

- prematuri <2000g: pot sa raspunda similar cu cei la termen la vaccin

In Rom exista vaccinuri combinate: DTaP-IPV-HBV-Hib

Vaccinurile combinate determina raspuns similar cu adminstrarea concomitenta
a elementelor componente; mai putine injectii
 VACCINAREA ANTIHEPATITA B

Admin: intramuscular sau subcutan; vaccin pastrat la 2-8°;

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara antiHep B

reactii alergice la o componenta din vaccin
boli acute moderate sau severe (amanare)
Pacientii cu imunodeficiente pot fi vccinati dar raspunsul poate fi suboptimal

Reactii adverse posibile: locale minore (eritem, edem, induratie, durere)

sistemice- febra, iritabilitate, agitatie, inapetenta

Eficacitate clinica- 80-100%

Dupa vaccinare nivelurile de Ac sunt in scadere; cu toate acestea nu sunt
necesare rapeluri.

Grupe de risc (pacientii cu leucocmie, HIV, siclemie, splenectomizati)-pot

necesita mai multe doze de vaccin sau doze mai mari
 VACCINAREA RUJEOLICA

Etiologie: virusul rujeolic – virus ARN - determina o infectie sistemica

Complicatii (1/3 cazuri) -OMA, pneumonie (cauza de deces), encefalita

acuta cu sechele
- PESS (Panencefalita Sclerozanta Subacuta) –
boala degenerativa a SNC cu deces

ROM- 2013- 1159 cazuri

Vaccin: combinat ROR (rujeola, oreion, rubeola) sau RORV (+varicela)

Schema de vaccinare:
- 2 doze la minim 4 saptamani (prima la 1 an,a 2-a la 5 ani);
- prima la 7 luni in focarele de rujeola (apoi se repeta cele 2 doze)
Se vaccineaza si cei care au trecut deja printr-o boala

Profilaxia postexpunere: IgG in primele 6 zile (asig protectie

temporara) + vaccinare ROR in primele 3 zile, in functie de varsta;
 VACCINAREA RUJEOLICA

Admin: subcutan dar si intramuscular; vaccin pastrat la 2-8°;

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara ROR

reactii alergice la o componenta din vaccin (neomicina)
sarcina
boli acute moderate sau severe (amanare)
imunodeficiente mostenite sau dobandite

Precautii- persoane alergice la ou - mare precautie (soc anafilactic)

- antecedente personale/colaterale de alergii/convulsii
- persoane cu PT/T-penie pot sa se agraveze dupa ROR
- trebuie pastrat interval intre Ig si ROR/RORV

Reactii adverse posibile: locale minore (eritem, edem, induratie, durere)

sistemice- febra, iritabilitate, agitatie, inapetenta
la 10-12 zile – forma mitigata de rujeola
Eficacitate clinica- 99%
Dupa vaccinare nivelurile de Ac sunt in scadere; cu toate acestea nu sunt
necesare rapeluri.
 VACCINARE URLIANA

Etiologie: Virusul urlian – fam Paramyxoviridae ARN

Replicare in nasofaringe si gg limfatici regionali urmata de viremie si risc

de complicatii- meningita aseptica, encefalita
- orhita, oophorita
- pancreatita
- surditate
- miocardita

ROM- 2013- 98 cazuri (163 in 2012)

Vaccin: viu, atenuat ROR/RORV (nu >12 ani)

Schema de vaccinare: 2 doze de vaccin – la 1 an si la 5 ani

Admin: subcutan sau intramuscular; vaccin pastrat la 2-8°;

 VACCINAREA URLIANA

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara ROR

reactii alergice la o componenta din vaccin
sarcina
boli acute moderate sau severe (amanare)
imunodeficiente/imunosupresii (se pot vaccina la 1 luna
dupa oprirea corticoterapiei)
interfera cu produse din sange (vaccinat cu 2 saptamani
inainte sau 3 luni dupa)

Reactii adverse posibile: parotidita si febra – rar

rare cazuri de orhita, disfunctie SNC
eruptii cutanate, prurit, purpura usoare

Eficacitate clinica- 99%

Dupa vaccinare imunitate de durata (≥ 25 ani)
 VACCINAREA RUBEOLICA

Etiologie: Virusul rubeolic - Fam Togaviridae

Replicare in nasofaringe si gg limfatici regionali urmata de viremie si

risc de complicatii- artrita/artralgii
- encefalita, nevrita
- PTI (T-penie si lezare vasculara), hemoragii
cerebrale, gastrointestinale
- panencefalita progresiva (rara, tardiva)
- Sdr Gregg (rubeolic congenital): infectie in I-ul trim
de sarcina  microcefalie, cataracta, surditate, defect cardiac, retard
mental, T-penie cu purpura, splenomegalie

ROM- 2013- 190 cazuri

Vaccin: viu, atenuat ROR/RORV (nu >12 ani)

Schema de vaccinare: 2 doze de vaccin - la 1 an si la 5 ani

la tinere 14-18 ani (cls VIII-XII)- cu 3-6 luni
inainte de sarcina
 VACCINAREA RUBEOLICA

Admin: subcutan sau intramuscular; vaccin pastrat la 2-8°;

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara ROR

reactii alergice la o componenta din vaccin
sarcina
boli acute moderate sau severe (amanare)
imunodeficiente/imunosupresii (se pot vaccina la 1 luna dupa
oprirea corticoterapiei)
interfera cu produse din sange (vaccinat cu 2 saptamani inainte
sau 3 luni dupa)

Reactii adverse posibile: febra, limfadenopatie, artralgie (mai frecvent la femei)

Eficacitate clinica > 95%

Dupa vaccinare imunitate de durata (≥ 15 ani)
 VACCINAREA PNEUMOCOCICA

Etiologie: Streptococcus Pneumoniae - diplococi Gram(+)

capsula cu Ag polizaharidice ii confera patogenitatea - >90 tipuri

Boli invazive: Boli neinvazive:

- meningita - OMA
- pneumonia cu bacteriemie - sinuzita
- septicemie - pneumonie
- bronsita
Cele mai frecvente boli invazive apar la copii < 2ani

Risc crescut de boli Pn invazive: deficite imune, asplenia, boli cardiace,

pulmonare cronice, boli hepatice, renale, fumatul, shunturile LCR

Rezistenta la AB (beta-lactami si macrolide) in continua crestere 

vaccinarea este solutia optima  vaccinuri neconjugate si conjugate cu
proteine transportoare
 VACCINAREA PNEUMOCOCICA

Vaccinul polizaharidic neconjugat - are 23 de valente pt cca 90% din serotipuri

- < 2ani raspunsul protectiv e scazut
- eficienta 60-70% pentru boli invazive
- indicat la > 2 ani

Vaccin pneumococic conjugat (raspuns imun mai eficient) - pentru varste de

pana la 5 ani si peste;

Schema de vaccinare:
- Pana la 6 luni - vaccinare primara (2-4-6 luni) + rapel la 1 an
- Intre 7-11 luni - 2 adm la interval de 2 luni + rapel in al 2-lea an
- Intre 1 si 2 ani - 2 doze la interval de 8 saptamani;
- Intre 2 si 5 ani - 1 sau 2 doze la interval de 8 saptamani

Admin: vaccinurile polizaharidice – im sau sc

vaccin conjugate - intramuscular
 VACCINAREA PNEUMOCOCICA

Indicatii- toti copiii pana la 24 de luni (preferabil) - scheme de vaccinari de rutina

- bolnavi cronici cu cardiopatii, afectiuni renale, cu pneumopatii, DZ
- inainte si dupa splenectomie (obligatoriu!)
- > 60 ani
- in tarile cu rezistenta crescuta la beta-lactamine

Contraindicatii- reactii alergice la o vaccinare anterioara pneumococica

reactii alergice la o componenta din vaccin
boli acute moderate sau severe (amanare)

Reactii adverse: locale -durere, eritem, edem, febra, eruptie cutanata fugace

Admin: subcutanat; vaccin pastrat la 2-8°;

se poate administra simultan cu DT, IPV, BCG
VACCINARI OPTIONALE
 VACCINAREA VARICELOASA

Etiologie: Virusul herpes-zoster - virus AND, grup herpesvirus

Replicare in nasofaringe si gg limfatici regionali apoi viremie; poate persista

in gg senzoriali dupa primoinfectie iar cand se reactiveaza  herpes zoster

Complicatii- infectii bacteriene secundare (veziculele, pneumonie)

- neurologice: meningita, encefalita, ataxie cerebeloasa
- sdr Reye - dupa tratament cu aspirina la copil
- in I-ul trim de sarcina: malformatii la nou-nascut

ROM- 2011 - 52342 cazuri;

Vaccin: viu atenuat, cultivat pe celule umane
forma monovalenta sau combinatii (RORV)

Schema de vaccinare: varsta 9 luni-12 ani - 2 doze vaccin

>13 ani: 2 doze la minim 4-6 saptamani
Se poate administra concomitent cu alte vaccinuri sau dupa 4 saptamani
 VACCINAREA VARICELOASA

Admin: subcutanat; vaccin pastrat la 2-8°;

Indicatiile vaccinarii: subiecti sanatosi in contact cu subiecti cu risc de varicela

pacienti cu risc crescut (imunodeprimati/supresati, boli
cronice respiratorii, renale)
Profilaxia postexpunere: vaccinare in 72 de ore de la contact
se pot folosi si Ig pentru grupe de risc, gravide, CI

Contraindicatii: imunodeficiente primare sau dobandite

alergie la neomicina
sarcina
boala acuta moderata sau severa (se amana)
la distanta de preparate de sange - amanare 3 luni
NU aspirina/salicilati timp de 6 sapt dupa vaccin (Sdr Reye)

Reactii adverse: durere, eritem, edem, febra, eruptie cutanata fugace

Eficacitate clinica > 95%
Dupa vaccinare imunitate de durata
 VACCINAREA MENINGOCOCICA

Etiologie: Neisseria meningitidis - germene aerob Gram(-) diplococ

Polizaharidul capsular are rol in patogenitate
Serotipul B – in Romania

Afectiuni severe: meningita, meningococemia, pneumonie, artrita, OMA

Vaccin polizaharidic (tulpini A+C) – de la 2 ani

Vaccin conjugat (A, C, W, Y) – de la 9 luni
Vaccin pentru serogrup B (din Oct 2014)– 2 doze la interval de 1 luna

CI si precauti: reactii alergice la o vaccinare anterioara antimeningococica

reactii alergice la o componenta din vaccin
boli acute moderate sau severe (amanare)

Reactii adverse: locale -durere, eritem, edem, febra, eruptie cutanata fugace

Imunitate > 3 ani

 VACCINAREA HEPATITICA A

Etiologie: Virusul hepatitei A – virus ARN – Picornavirus

La copiii < 6 ani majoritatea sunt infectii asimptomatice

Copii mai mari – infectie simptomatica – ocazional forma fulminanta
Manifestri extrahepatice: artralgii, mialgii, GN, pancreatita, peritonita,
nevrita

Vaccinul: inactivat - formula pediatrica (1-16 ani) – protectie imuna 20 ani

Schema de vaccinare: 1-16 ani – 1 doza + 1 rapel la 6-12 luni

Indicatii- persoane > 1 an care calatoresc in zona endemica

- persoane cu boli hepatice cronica
- persoane cu transplant de ficat
- personal medical
Imunitate pe viata
 VACCINAREA HEPATITICA A

CI si precautii- reactii alergice la o vaccinare anterioara anti hepatita A

reactii alergice la o componenta din vaccin
boli acute moderate sau severe (amanare)

Reacti adverse- locale (durere, eritem, edem)

sistemice: oboseala, febra – rare

Profilaxia postexpunere – Ig
 VACCINARE ANTIROTAVIRUS

Etiologie: Rotavirus – virus ARN din Fam Reoviridae

Clinic: diaree ± varsaturi si febra

Sugarii < 3luni au risc mic de infectie cu Rotavirus
Incidenta cea mai mare a bolii clinice este intre 3 luni-3 ani
Pana la varsta de 5 ani, 4 din 5 vor avea un episod de enterita cu Rota
Transmiterea este in principal enterala dar poate fi si respiratorie
Virusul scade absorbtia intestinala de sodiu, glucoza si apa
Prima infectie pare a fi cea mai grava
Complicatii- diaree severa, deshidratare, dezechilibru electrolitic
Nu exista tratament antiviral specific

Vaccin: viu, atenuat, lichid, administrat oral: 2 doze la interval de 4

saptamani
 VACCINARE ANTIROTAVIRUS

Contraindicatii- reactii alergice la o vaccinare anterioara

reactii alergice la o componenta din vaccin
la pacienti cu imunodeficiente - se evalueaza risc/beneficiu
la copii cu gastroenterita acuta
se amana la cei cu diaree, varsaturi
prudenta la sugari cu istoric de invaginatie intestinala

Reactii adverse- varsaturi, diaree, iritabilitate, febra

Recomandari de vaccinare:
- Administrat concomitent cu alte vaccinuri
- Sa se administreze odata cu dozele de DTP
- Toti copiii sanatosi din Europa (ESPGHAN)
 VACCINAREA ANTIGRIPALA

Etiologie: virusul gripal- virus ARN din Fam Orthomyxoviridae

Mai multe tipuri determinate de Ag de suprafata: hemalutinina si neuraminidaza
care se schimba periodic

Complicatii- pneumonie bacteriana secundara (de obicei) sau virala (mai rar)
- exacerbarea astmului bronsic
- miocardita, encefalita, sinuzita, otita
- sdr Reye (la copil cu aspirina si gripa B)

1) Vaccin trivalent inactivat- admin im

- Imunogen pentru un sezon, eficace in functie de cat se suprapune pe tulpiile
circulante
- Nu e foarte eficient in prevenirea bolii clinice
- Eficace in prevenirea complicatiilor si deceselor
- Campania de vaccinare – din Octombrie – Mai

2) Vaccin viu atenuat

 VACCINAREA ANTIGRIPALA

Schema de vaccinare: vaccin inactivat

 9 ani: 1 doza/an
 6 luni-8 ani: prima data – 2 doze la interval de 4 saptamani

CI si precautii: reactii alergice la o vaccinare anterioara antigripala

reactii alergice la o componenta din vaccin (ou)
bolile acute moderate sau severe impun amanarea
se vaccineaza gravida si imunosuprimatii!

Reactii adverse: locale (edem, eritem, induratie),

sistemice (febra, frisoane, stare de rau
anafilactice imediate (urticarie, edem)
 VACCINAREA HPV

Etiologie: Papilloma virusul uman (HPV) – virus ADN din Fam Papovaviridae
Relatia HPV – cancer de col uterin – 2008
 100 tipuri HPV care se transmit prin contact direct, de obicei sexual, dar si
mama-fat

Clinic: infectii asimptomatice – leziuni epiteliale anogenitale, orofaringiene,

cutanate, condiloame, papiloame, proliferari maligne, veruci

Evolutie: rezolvare spontana sau cancer de col uterin

Profilaxie: protectie - prezervative

screening regulat test Babes-Papanicolau
3 vaccinuri HPV subunitare (proteina din capsida virala produs
genetic)- determina raspuns imun crescut
 VACCINARE HPV

Schema de vaccinare:
- Admin im, ideal inainte de inceperea vietii sexuale
- Serie de 3 doze: 0-1-6 sau 0-2-6 luni
- Varsta de vaccinare 9-26 ani (s-a extins la 45 ani)
- Se pot administra concomitet cu vaccinurile varstei

CI si precautii: reactii alergice la o doza anterioara

reactii alergice la o componenta din vaccin
bolile acute moderate sau severe impun amanarea
nu in sarcina!

Reactii adverse: locale, trecatoare

Recomandari: OMS recomanda ca vaccinarea HPV sa fie inclusa in

programele nationale de imunizare; peste 40 de tari recomanda
vaccinarea de rutina a fetitelor scolare si adolescente.