M4 OTITELE ACUTE 43
Tratarnentul consta in instilapj locale cu alcool boricat solutie 4%, evacuarea secretiilor
Capitolul4
OTITELE ACUi'E
Procese Inflamatorll acute Interesind urechea externa
~ ..
PERICONDRITA AURICULARA
@ Perlcondrlta aurlculari apare ca 0 complicatie a otitei cronice externe sau a otitei
medii cronice, precum ~i, mai frecvent, dupll interventiile chirurgicale pe mastoida ~i
urechea medie In care se foloseste ca tehnica de abordare incizia endaurala. Traumatismul
pavilionului prin incizia interesind cartilajul acestuia, compresiunea exercitata de
departatorul aplicat cu brutalitate, lezarea cartilajului cu freza, un pansament foarte strins al
urechii ce depaseste 48 ore, In prezenta unei infectii auriculare cu un germen foarte
condrofil, cum ar fi Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic) due la declansarea unei
afectiuni ce se manifesta printr-o tumefiere marcata a pavilionului, cu roseata tegumentelor,
ce devin extrem de dureroase. La palpare, pavilionul este cald ~i ingreunat; difuzarea
edemului In ~antul reteoauricular duce la decolarea pavilionului de craniu. Palparea
periauriculara va pune In evidenta adenopatia regionala dureroasa. Bolnavul este febril ~i
numarul de leucocite este crescut. Curind apar colectii, la tnceput seroase ~i purulente, care
la palpare dau scnzatie de fluctuenta locala.
Tratamentul profilactic urmareste mcnajarea la maximum a pavilionului in cursul
interventiilor pe mastoida; la aparitia primelor senme de boala teebuie sli se intervina
energic. Este exteem de utila aplicarea de clUdurll locala, sub forma compreselor cu solutie
rivanol 0,1-0,2%, asociata cu administearea de antibiotice, conform indicatiilor antibio-
gramei, colimicina fiind antibioticul cu cele mai bune rezultate. EI se administreaza citeva
zile dupa cedarea aparenta a fenomenelor locale inflamatorii. Colectiile abccdate de la
nivelul pavilionului teebuie incizate ~i drenate pinll la lncetarea completa a scurgerilor
purulente. Deformarile consecutive ale pavilionului necesita uneori interventii plastice
corectoare. Unii autori folosesc cu bune rezultate asocierea radio-terapiei antiintlamatoare
pe pavilion (300-600 r).
OTIT A EXTERN A ACUT A iritate, extrem de sensibile, precum ~i prezenta granulelor caracteristice negricioase de
Otlta externi acuti reprezinta un proces inflamator interesind pielea conductului
auditiv extern, care poate imbraca 0 formlllocalizata sau una difuza.
'2-'\ . .Forma /ocalizata sau otita externa (uruncu/oasa incepe cu aparitia unui punct de
foliculita ce se prezinta ca 0 pustula centrata de un fir de par, datorita blocarii ~i infectarii
foliculului respectiv. La inspectie se constata 0 tumefactie dureroasa, cu congestia
tegumentelor conductului cartiaginos, de obicei posterior ~i superior, tumefactie ce poate
duce la disparitia lumenului conductului auditiv extern. Bolnavul acuza dureri puternice
locale (este una dintee cele mai dureroase afectiuni auriculare), producind insomnie.
Durerile sint agravate de miscarile pavilionului, de masticatie, de tractiunea pe pavilion. In
momentul in care abcesul cutanat se evacueaza, apare secretia purulent!, cremoasli,
caracteristica. Culturile efectuate din secretie evidentiaza prezenta unui s~lococ. auriu
patogen. Deseori, afectiunea se asociaza cu limfangita periauriculard. ,eu ad~~lt! reglOQalli,
stare febrila, ea fiind capabila sli realizeze complicatiile intilnite in stafllococu.
ente din conduct prin toaleta atenta flcutli cu blindete eu un stilet portvata, sub conteolul
rO, asociat eu administrarea pe eale generala de antibiotice antistafilococice (eritrornicina,
ilinl1) sau dupa indicatiile antibiogramei. Colectiile localizate necesita deschiderea
tora ~i drenajul, care ajutli la vindeearea mai rapida a procesului. Deseori, teebuie
iIIvestigat terenul pe care survine aceasta infectie ce uneori imbraca un caracter rccidivant, In
sensuI cli dupli un furuncul a?ia vindecat ~pare ,all1tu,ri,altul ~i altul, transf?~d bolnavul
tote-un infirm. In aceste cazun cereetarea hiperglicemiei provocatc poate evidentia un diabet
iJIlorat. Corectarea a~estuia ~sociatll ,la nevoie cu imuno.te~apie ~tistafllococicli - .sub forma
IJIIltoxinei stafllococice purificate ~l concentrate, administrata 10 doze progresive, sau a
vlCcinului stafilococic, eventual a autovaccinului preparat din propriile culturi - due la
tlfheierea ciclului inflamatiei auriculare,
~ . Forma d(fuza sau atita externa di zI1acutaincepe cu 0 senzatie de arsura in conductul
luditiv extern, IOSO\1 curind de dureri locale, exagerate de miscarile cartilajului pavilionar
&aU mi~lirile masticatorii. Este 0 afectiune foarte frecventa, intllnit1l.in special in timpul verii,
dupl sclUdatul in bazine sau piscine, ~i se manifesta local sub forma unei tumefieri difuze a
tcgumentelor conductului auditiv extern, asociata cu secretii sero-purulente ~i edem marcat al
tcgumentului, ce reduc concentric lumenul conductului, pina la disparitia acestuia. Uneori se
asociw limfanglta peri-auriculara ~i prezenta adenopatiei regionale, cu usoara ridicare a
temperatl!rii. Tratamcntul consta In instilarea de alcool boricat solutie 4%, de 2-3 ori/zi,
asociatli cu aplicarea locala de mici comprese imbibate in solutie medicamentoasa, impreuna
cu tratamentul pe cale generala cu antibiotice - dupa indicatiile antibiogramei. Deoarece, in
foarte multe cazuri, bacilul piocianic este germenul in cauza, tratamentul cu colimicina este
util. Este foarte importanta pcofilaxia reinfectarii urechii, recomandindu-se evitarea
manevrelor intempestive de curatare a urechii cu obiectc impcovizate - blil de chibrit,
scobnoare, ac de par, agrafe etc., care pot produce microleziuni ale tegumentului ~i infectia
acestuia. Bolnavul trebuie instcuit ca la primul semn de suferinta sli se prezinte la medic.
'TOMICOZA
Otomlcoza este 0 infectie a tegumentelor conductului auditiv extern, produsa de
fungi din familia Candida a/bieans sau Aspergillus (Niger, Flavus sau Fumigatus). Este
caracterizatll prin aparitia unor dureri intense auriculare. insotite de 0 secretie auriculara
purulentli, In care se izoleaza mici granule negricioase (spori ~i filamente de Aspergillus
Niger); estc favorizata de modificarea pH-ului local auricular, folosirea abuziva de
antibiotice locale ~i atmosfera umeda din conduct. La inspectie se constata depozitele
purulente, legate, cc acopera peretii conductului ~i suprafata timpanului, cu tegumente
Aspergillus. Bolnavul acuza 0 scadere moderata a auzului.
Tratament. Se procedeaza la cvacuarea secretiei purulente, printr-o splUaturl1
aUricularli eu ser fiziologic steril, efectuata cu blindete, urmata de uscarea peretilor
conductului ~i administrarea de substante antifungice locale. In afara preparatelor tipizate
~e tip Jadit, sub forma de pulbere sau solutie, rezultate foarte bune dau solutiile alcoolice
Iodate, sub forma tincturii de iod proaspata, eu care medicul badijoneaza cu blindete
conduetul, sau solutii alcooliee iodate 1% din care se fac instilatii 10-15 picaturi, de 2
orilzi, timp de citeva zile.
'TIT,!\ EXTERN A NECROTICA SAU OTITA EXTERNA MALIGNA
Este 0 afectiune intilnitli 1a oameni in virstll sau diabetici, cu 0 stare generala alterata,
Incepe insidios, cu dureri auriculare insotite de seurgeri purulente, urmate apoi de aparitia
unei ulceratii tegumentare ~i lesut de granulatie. interesind peretele inferior al conductului,
 44 OTITELE ACUTE $1 CRONICE N.lonescu
cu posibilitatea de extensie la regiunile vecine. Asocierea paraliziei faciale constituie un
element de gravitate. Etiologic, constatam prezenta bacilului piocianic, alteori a gennenilor
anaerobi. Afectiunea preteaza la discutii de diagnostic dilerential cu formatiuni tumorale
ulcerate, la nevoic examenul histologic fiind necesar pentru elucidarea diagnosticului.
Cullurile efectuate din secretin auriculara, eventual pe medii de cultura pentru anaerobi,
ajuta la identificarea germenilor i testarea sensibilitatii acestora la antibiotice.
Tratamentul este complex. terapia locala constind In toaleta i debridarea tesuturilor
devitalizate, aplicarea de substante topice locale. asociindu-i-se tratamentul general de
echilibrare a diabetului, de corectare a starii generale, plus antibiotice In doze mari. In
infectiile cu anaerobi, asocierea metronidazolului (3-4 g/zi, timp de 4-5 zile) este extrem de
utila.
G'J MIRINGITA BULOASA (VEZICULOASA)
Este 0 forma relativ frecvent intilnita de otita virala, caracterizata prin dureri violente
in urechea afectata, insotite de hipoacuzie ~i aparitia unei secretii serosanguinolente In
conductul auditiv extern. Inspectla arata membrana timpanica congestionata, intens
presarata cu vezicule de culoare violacee, cu continut sanguinolent.
Din punct de vedere etiologic, este yorba de infectii virale cu virusuri de tip respirator
(rheovirusuri), ca ~i de infectii cu virus gripal, mai rar Coxsakie sau alte tipuri.
Afectiunea se asociaza de obicei cu 0 rinofaringita acuta virala, in care febrei
moderate, cefaleei, obstructiei nazale ~i rinoreei seroase (uneori absenta) i se asociaza 0
congestie nazala difuza, uneori cu mici zone hemoragice la suprafata acesteia, in faringe
constatindu-se prezenta unei hiperemii difuze, asociata adesea cu eruptie microveziculoasa
ce semneaza etiologia virala a suferintei.
Episodul otic domina scena clinica, el fiind caracterizat prin brutalitatea sa; otoreea
sanguinolen-ta realizata de spargerea veziculelor de pe suprafata timpanului ~i otalgia fiind
elementele dominante ale tabloului clinic ce aduc pacientul la medic. Hipoacuzia ~i
senzatia de plenitudine in ureche cu autofonie sint mai putin acuzate de pacient.
Evolutia este de regula benigna, aceasta afectiune sfirsind relativ tot aut de repede
precum a inceput. Totusi, avind in vedere posibilitatea complicatiilor bacteriene ce pot
suprainfecta orice infectie virala, supravegherea atenta ~i tratamentul energic sint indicate.
Tratamentul este de obicei simptomatic ~i consta In administrarea se medicatie eu
efect antialgic, dezinfectante ~i vasoconstrictor rino-faringian (instilatii nazale cu fedrocain,
colargol 1-2%. efedrina 1-2%. mentorin, oleu eucaliptolat sau gomenolat 1-2%), inhalatii
cu substante balsarnice, eventual administrarea de antibiotice de tipul tetraciclinei, cu
scopul mai mult al prevenirii suprainfectiei bacteriene.
HERPESUL AURICULAR
Este produs de infectia cu virusul he/pes simplex. interesind tegumentele pavilionului
auricular i al conductului auricular extern. Se caracterizeaza printr-o senzatie de arsura
locala, urrnata de aparitia unei zone de hiperemie i vezicule circinate cu conti nut seros. De
obicei are evolutie benigna, afectiunea necesitind ingrijiri minime (aplicarea locala a unei
pomezi cu tetraciclina 3%).
@ ZONA ZOSTER AURICULARA
Se prezinta clinic sub forma unei eruptii veziculoase auriculare, interesind conca,
conductul auditiv extern ~i fata externa a timpanului (asa-zisa zona Ramsay-Hunt).
Afectiunea se insoteste de dureri auriculare puternice care provoaca insomnie. ConcOmi_
tent. se constatll bipoacuzie moderatll.
Capitolul4 OTITELE ACUTE
Etiologic este yorba de 0 infetie cu un virus neurotrop (ganglioneuronita vira
afectiunea fiind intilnita mai frccvent la adulti ce vin in contact cu copii bolnavi
varicelli, motiv pentru care se suspicioneaza 0 rclatie epidemiologica, virusul in cauza fi
iteiai. dupa unii autori. In forma simpla de boala, eruptia se vindeca lasind 0 pigrnentai
tegumentelor; durerea locala cedeaza lent. uneori dupa citeva saptamini. Exista for
asociate cu paralizie de facial i cu interesarea perechii a Vlll-a de nervi cranieni trad
prin surditate ~ip per~'eplie ~i sindr~m vestibular (asa-zisa forma completa de z(
auriculara descrisa de SIcard. cu evolutie mult mai zgomotoasa).
Tratamentul este simptomatic, cu sedative ~i vitamine din grupul B i derivate
fenotiazina. Antibio~cele cu spec~ larg (tetraciclina, vibramicina) ~i corticoterapia nu
rlspunsul a~teptat. Sindromul vestibular se amendeaza relativ repede, surditatea i parali
facialli cedeaza mult mai greu. Uneori ramin sechele definitive. Preparatele antivirale
tipul Rodilemid au ameliorat evolutia.
Procese inflamatorii acute interesind urechea medie
;s ~ ~~~-=~======~
Otitele medii acute, se Impart in otite acute i'lfec[ioase (otita acuta congestiva ~i 0
acuta supurata, prima fiind uneori un stadiu incipient al celei de-a doua) i otite ac
!!!!!!!!!., respectiv catarul acut tubo-timpanic, la care se asociaza ~i otitele barotru~
OTITA MEDIE ACUTA VIRALA
. Secundara sau concomitenta unei rinite acute virale, este tradusa clinic prin_dureG
simptome de afectare a urechii, manifestate prin hipoacuzie, aceasta fiind exprq
propagarii infectiei de la nas ~i rinofaringe, prin tuba Eustache:la mucoasa casei. Aced
devine ingrosata, edematiata ~i hiperemica, acoperita de secretii mucoase, prod use in exe
Obiectiv, se constata 0 congestie timpanica in lungul minerului ciocanului ~i in z
posterioara a cadrului timpanal, insotita de 0 hipoacuzie uoari:i (10-15 db) de
transmisie.
Tratamentul vizeaza combaterea congestiei nazale ~i rinofaringiene, a edemulu
obstructiei tubare. Instilatii nazalc vasoconstrictoare ~i dezinfectante se asociaza cu inha
cu substante balsamice (alcool mentolat 2-4%), cu preparatul inhalant solutie sau soh
magistrala:
Rp:
ra
T Tolu
T" Benzoe
ra
T Eucalipt aa 5 g
aqua lauro cerasi 10 g
alcool 70 40 g
D.s. extern
30 de picaturi la 1 litru apa in clocot; se aspira vaporii prin intermediul unui comet d
30-40 cm distants, 5-6 minute, repetat de 3-4 ori pe zi. Autoventilatia urechii medii
manevra Valsalva ajutli la retrocedarea fenomenelor inflamatoare.
. Ablatia ulterioara a vegetatiilor adenoide hipertrofice ~i tratamentul corect al
Infeelii sinuzale eoneomitente au valoare terapeutica ~i in acelasi timp profilactica.
OTITA MEDIE ACUTA SUPURATA (BACTERIANA)
Notiunea defineste 0 inflama.tie acutll supuratll a casei timpanului, constituind
zisul ahces endotimpanie. ESle mal frecventl la copii, asociata de obicei cu infectii a
 46 OTiTELE ACUTE $1 CRONICE N. /oMscu
rinofaringiene ~i amigdaliene. Altcori, complica evolutia unei febre eruptive (rujeolll,
rubeola, scarlatina etc.). Cu incidenta maxima in perioada de iarna, atinge cu preclidere
copii provenind din familii cu conditii precare de vialll.
Etiologia este eel mai frecvent reprezentata de in(ectia nazaM, prin puseele
inflamatorii acute rinofaringiene, in cursul bolilor infecto-contagioase la copil, in
sindroamele de obstructic nazala intretinute de prezenta unor vegetatii adenoide
voluminoase la copil, adaugindu-se totodata ~i manevrele de evacuare incorecta a
secretiilor din fosele nazale, respectiv suflatul cu putere ~i simuItan pe ambele fose nazale,
ce proiecteaza infectia din rinofaringe prin tromps in urechea medie. Infectiile virale de tip
gripal ~i suprainfectia bacteriana cu coci piogeni sint factori etiologici dcterrninanti in
aparitia supuratiei acute auriculare. Mai rar, aceasta supuratie poate surveni in unna unei
leziuni traumatice, cu efractia membranei timpanicc, in care infectia se propaga de la
exterior, fiind vehiculata uneori de solutiile medicamentoase recomandate cu convingere de
II unii medici, sau prin patrunderea apei prin perforatia timpanica traumatica, cu ocazia
splilatului pe cap sau a inotului in piscina sau lac. Mai rar, supuratia acuta auriculara poate
fi consecinta unui proces septicopioemic cu punct de plecare de la un alt organ, ea
reprezentind de fapt 0 metastazli septica a acestuia.
Patogenla otitei medii acute supurate relevli prezenta unor substante chimice,
metaboliti ai acidului arahidonic. Acesta este eliberat din fosfolipidele membranei celulare
a mucoasei timpanice, sub actiunea fosfolipazei, ca urmare a actiunii unor stimuli specifici.
o datli eliberat, acidul arahidonic este metabolizat pe doua cai:
fosfolipide
membranare
-----
PLA2 (fosfolipaza ~)
, -
acid arahidonic
cicloo.2Cigenaza_ ---,..- li~xi9jm~~_ _ (teste de patogenitate pozitive), pneumococului ~i Haemophilus intluenzae, care sl
, A B dominanti la copilul sub 5 ani. Tot ca unnare a introducerii antibioterapiei cu bulversar
"
leucotriene
"
prostaglandlne
,
prostacicllna
, ponderea jucata de fiecare din acestia (streptococ hemolitic, Hemophilus influent.
tromboxani
Schema metabolizllrii acidului arahidonic
(a) calea ciclooxigenazei ee-l transforma in endoperoxizi instabili (prostaglandinele
P6G2 ~i P6H) prin incorporarea de oxigen, actiune inhibatli de antiinflamatoarele
nesteroidiene tip aspirina sau indometacin. Endoperoxizii sint descornpusi spontan sau pe
cale enzimaticll in prostaglandine (PO) biologic active;
(b) calea lipooxigenazei transforms acidul arahidonic in acid bidroxiperoxi_
eicosatetranoic (HPETE) care ulterior poate fi redus la acid hidroxieicosatetranoic (HETE).
In majoritatea leucocitelor, 5-lipooxigenaza produce 5-HETE din HPTE ~i cantitlli mai
pUei de leucotriene (LT A4). Aceasta este transformata in LTB4, factor cu actiune intens
,bemotacticll. In bazofile, macrofage ~i unele leucocite LTA4 este transformata in LTC4
~ la rindul ei este degradatll in LTD4 ~i LTE4. toate aceste trei produse fiind consutuenu
1Dajori ai substantei de reactic lentil a anafilaxiei (SRS-A).
Prostaglandinele eliberate sint considerate honnoni locali. Efectele produsilo
e1iberati pe calea ciclooxigenazei sint de tip vasodilatatie ~i cresterea permeabilitatii]
produ~ii cliii lipooxigenazei sint deseori mediatori ai procesului inflamator, dar de lOO
1000 de ori mai puternici decit produsii caii ciclooxigenazei.
Smdiile efectuate la om ~i la animale pe otite experimentale au ararat prezenta i~
coneentratii sporite a produsilor de metabolism ai acidului arahidonic in exudatul otitei
. JIledii acute. cantitatea fiind comparativ mai mare in fonnele supurate fatll de cele seroase
Sle de subliniat rolul jucat de produsele caii de degradare prin lipooxigenaza, Produsii clii'
upooxigenazei sub actiunea aspirinei determine transformarea mucoida a otitei medii acute
precum ~i agenti chemotactici, avind ca efect vasodilatatia, cu aparitia exudatului in cas
tiJnpanului. Experientele lui Jung arata cA nivelul metabolitilor acidului arahidonic este mal
ridicat in exudatul otitei medii la grupele de virstll mai tinere, indiferent de forma seroas
sau mucoida a otitei. Analiza moleculelor de metabolism ale acidului arahidonic al urechi
JIledii poate orienta asupra intensitatii ~i evolutiei acesteia. De exemplu, PGE ~ LTB4 si~
elemente ce atesta 0 inflamatie acuta, pe cind 6-keto-PGTl2 indica cronicitatea procesului
Forma mucoida este mai bogata in produsi de tip Iipooxigenaza, fa\ll de cea seroasa, ~
fiind, alaturi de diversele antibiotice, incriminati ca factori patogenici ai otitei mucoide
Leucotriena LTB4 era singurul metabolit al acidului arahidonic cu niveluri mai ridicate i
exudatul otic cu bacteriologie pozitiva. Experientele pe animale confirma cA niveluril
LTC4 ~i PGE2 din secretia auriculara sint cele mai fidele indicatoare ale procesul
inflamator din otita medie acuta,
Penicilina ~i corticosteroizii dau cele mai bune rezultate terapeutice, unnate
penicilina singura i substante antiinflamatoare nesteroidiene. Terapia cu antiinflamato
de tip brufen sau aspirina intretin inflamatia datorita inhibitiei cicJooxigenazei i a cresteq
produsilor caii lipooxigenazei.
Pinli la introducerea pe scara larga a antibioterapiei, agentii etiologici dominanti era!
cocii, respectiv streptococul B-hemolitic, unnat de streptococul viridans, pneumoc
staftlococ. Actualmente, raporturile dintre acestia s-au schimbat, streptococul B-hemoli~
cedind teren in fata stafilococului auriu, streptococului viridans, stafilococului patog~
florei de pe suprafata mucoaselor, asistam la proliferarea cazurilor de otita in care agen
etiologici sint reprezentati de gennenii gram-negativi, de tipul bacilului piocianic. Ro
florei bacteriene patogene este determinant in aparitia siipuratiei acute auriculare, c
piogeni fiind dominanti In majoritatea cazurilor; in timp ~i pe diferite arii geografi
stafilococ etc.) variaza, fiind intilnite uneori aspecte ce imbraca caracterul de Imbolnav;
epidemice, realizate de acelasi germen. Pneumococul cu varianta sa Pneumococus muco
este incriminat in producerea unor forme deosebit de agresive ~i rebele la tratame
generatoare de complicatii ale otitei acute supurate. Uzul i abuzul de antibiotice a facut
pe lingll aparitia unor tulpini de coci rezistente la antibiotice, cum ar fi stafilococii,
prolifereze nurnarul cazurilor de otite produse de germeni anaerobi ~i in special
Pseudomonas aeruginosa. care realizeaza, de asemenea, forme dificile sub raport terape
de otite acute supurate.
Congestia vasculara ~i ~iferplazia limfoidil de la nivelul mucoasei tubei duce
obstructia ei, iar la nivelul. easel timpanice, hipoventila{ia se adauga leziunilor mucoasei,
acumulare de transudat ~l ~xs~dat. ~ceasta devenind un mediu de cultura propice pe
flora bacteriana provenitli din nnofannge.
48 OT/TELE ACUTE $1 CRONICE N. lonescu
(Slmptomatologla ~ste dependenta de forma evolutiva virsta acientului r/
etiologic. Tipul clasic simptomatic este acela al titei acute la co il. Aceasta tncepe prin
agentu}
faza congestiva, in care bolnavul se plinge de otalgie, este~, rezima 0 hipoacuzie
iiioderata, fenomenele putind evolua spre stadiul urmator, de oljJii "cutli inchisa (faza
preperforativa sau abcesul colectat al cutiei timpanice) ce se instaleazK Ia cfteva ore pina la
2-3 zile de la debut. Ea se manifesta prin dureri auriculare intense, pulsatile, stare generalll
~a, insomnie, inapetenla, transpira\ii, tahicardie. Timpanotomia efectuata in aceasts
faza cu membrana timpanului cu repere sterse, infiltrate, deseori bombind, aduce in
conductul auditiv continutul purulent al casei timpanului.
In faza de otita supurata d(5chj sau postperforativa se constata diminuarea otalgiei
i retrocedarea fenomenelor infectiose generale dad drenajul supuratiei endotimpanice este-
suficient.
Urmeaza apoi E!.."pa de vindecare, cu inchiderea perforatiei timpanice ~i reaparitia
reperelor acestuia i reverurea treptata a auzului.
Simptomatologia otitei acute supurate este sistematizata in semne generale, semne
funqionale i semne obiective.
emnele genera cuprind febra ridicata (40C), transpiratii abundente, agitatie,
uneori e rr sau semne meningee (meningism), varsaturi. Alteon, acestea sint foarte
discrete7reSpecliv febra moderala (37C), paJoare, inapetenta, transpiraJii. Se pot asocia
semne abdominale ce preteaza la confuzii 'C'iiapendicita acuta, semne urinare (oligurie,
urini hipercrome). Otita precoce survine concomitent cu 0 rinofaringita, iar oti'ta intirziata
apare la 3-4 zile dupa debutul unei infectii rinofaringiene, cu care ocazie pacientul face un
nou croet febril.
~nneLe func~ sint reprezentale in principal de ~ sub forma otalgiei
Yiolente, pulsatIle, cu iradiere craniofaciala, lancinanta, ritmata de blitliile inimii; apareTn
crize separate de perioade din ce in ce mai scurte de timp de acalmie. In perioada de criza
dureroasa, copilul este agitat, plinge, tiplL Durerea este deseori nocturna, acceruuata in
decubit dorsal, provoaca insomnie care cedeaza partial la aplicarea de caldura locala, sub
forma de cataplasme, ulei cald instilat in ureche, antitermice (aspirina, paracetamol),
sedative (luminal). Sediul durerii este in fundul conductului auditiv extern, copilul ducind
mina la urechea care-l doare, cu iradire in mastoida, hemifata i hemicraniul respectiv.
Durerea poate lipsi in otita latenta, pe care numai examenul timpanului 0 poate releva
(copilul bolnav este palid i indispus). Reaparitia otalgiei dupa 0 perioada de liniste
semnaleaza retentia puroiului in urechea medie ~i impune evaluarea datelor examenului
fizic (aspectul timpanului) pentru a diferentia aceasta eventuala retentie de infectia
mastoidiana, aparitia unui furuncul auricular sau a unei otite externe cu adenopatie ce
complica 0 otita acuta in faza postperforativa.
Surdltatea este de tip ureche medie, cu existenta triadei Bezold la examenul
instrumental diapazonic (Rinne negativ. Weber lateralizat de partea bolnava, Schwabach
prelungit). Subiectiv, pacientul acuza senzatie de ureche astupata, autofonie, acufene de
tonalita rava vriituri , rareori vertij.
nele obiective }izice sentiale pentru diagnostic sint:
IiIAspectu ttmpanu ui, dupa toaleta conductului auditiv extern poate fi:
- m faza congestiva: timpan rosu cu vasele superficiale dilatate, triunghiul luminos
mai putin net;
- in faza de otita supurata preperforativa: timpan tngrosat, edematiat sub forma unei
mase rosii generalizate, cu dlSpan\ta reperelor nonnale (scurta apofiza, minerul ciocanului,
triunghiul luminos); uneori timpanul este palid, abia edematiat, ce dll totusi impresia de
colectie ce trebuie evacuata; alteori timpanul este bombat, ce impune timpanotontia sau,
alteori, in virful zonei ce bombeaza se constata 0 pata galbuie cu peretele subtiat, unde
urmeaza sll se perforeze spontan;
OT/TELE ACUTE 49
- in stadiul de otitll deschisll, postperforativll, se observa prezenta' puroiului in
conductul auditiv extern. Dupa tndepartarca acestuia cu ajutorul unui stilet portvata ~i prin
aspiratie sau prin splliatura cu solutie de apa oxigenata simpla sau combinata cu acid boric
solutie 3% aa, se constatli aspectul timpanului i sediul perforatiei, care apare ca un punct
strlUucitor pulsatil, animat de miscari sincrone cu pulsul. Caracterul otoreei poate fi seros,
serosanguinolent sau purulent, nemirositor, cu exceptia cazurilor cind prezinta 0 fetiditate
datoratli infectiei cu baeili coli sau germeni anaerobi. Secretia este pulsatila. Durata
supuratiei este de 1-2 saptamini, peste acest interval suspicionind aparitia unei complicatii
mastoidiene sau tendinta la cronicizare;
Se mai urmareste aspectul perforatiei dupa timpanotomie sau spontan. Atunci cind se
produce in pars tensa se prezinta ca un punct pulsatil. In conditiile unui bun drenaj,
jnfiltratia ~i congestia timpanului se retrag progresiv, cu reaparitia reperelor normale.
Uneori perforatia este mica, punctiforma, intr-o zona a timpanului ce bombeaza sub forma
unei "tite de vaca" situata sus; alteori se produce in membrana Scbrapnell, suspicionind 0
aticita acuta sau are sediul postero-superior sau postero-inferior; perforatia poate fi larga,
distructiva, interesind aproape in intregime membrana timpanica, cum se intimpla in otita
ce co~cll 0 difterie sau 0 scarlatina.
~spectul conductuLui auditiv extern arata: bombarea peretelui postero-superior al
acestula, care indica posibilitatea unei complicatii mastoidiene acute (otomastoidita);
uneori tegumentele eonductului sint congestion ate datorita unci otite externe acute ce poate
comp~i a evolutia unci otite medii acute supurate.
c Examenul mastoidei ne poate evidentia la palpare reactia mastoidiana precoce
(durere a palpare in punctele mastoidiene: punctul antral, punctul virfului ~i punctul marginii
posterioare a mastoidei) care, in faza preperforativa, alaturi de bombarea timpanului, impune
timpanotomia. Persistenta reactiei dureroase rnastoidiene, aparitia edemului mastoidian intre a
5-a i a 10-a zi de la debutul febrei ~i sporirea otoreei, alaturi de prabusirea peretelui postero-
superiH~ conductului, impun trepanarea mastoidiana prccoce.
~xamenul auzului, esential pentru decelarea unei atingeri labirintice, tradusa prin
inversarea Weber-ului de partea sanatoasa, este un semn de mare valoare. Audiograma
confirma aspectul obisnuit de surditate tip transmisie, cu maximum 60 db pierdere pe cale
-aeriana i eventuala participare a cohleei, prin inclinarea pe acute a curbelor aeriana i
osoasa
7e))Examenele complementare, respectiv examenul ORL complet, releva cauza otitei,
prezeri\a vegetatiilor adenoide, starea foselor nazale, a dintilor, a amigdalelor, prezenta
adenopatiilor la nivelul regiunii cervicale.
Examenele de laborator arata prezenta in hemoleucograma a unei hiperleucocitoze, cu
deviere la stinga a fonnulei leucocitare, sau 0 limfomonocitoza cind otita complica 0
infectie virala (mononucleoza infectioasa); VSH-ul este crescut. Culturile pentru
identificarea gennenilor din secretia auriculara evidentiaza microbul in cauza i permit
testarea sensibilitatii lui la antibiotice, fiind un examen deosebit de util in otitele acute
produse de stafilococi, pseudomonas sau coli;
Examenul radiografic al mastoidei, incepind din a lO-a zi de boala poate arata
distrugerea septurilor osoase intercelulare mastoidiene, semn revelator in complicatia
osteitica mastoidiana.
Elemente evolutive i de prognostic. Otita tratata medical poate evolua spre
remisiune sau spre complicatii. Ea se poate bilateraliza, se poate asocia cu fenomene de
infectie nazala (febrll, secretie nazala) pot aparea complicatii reprezentate de infectia
mastoidiana. Aceasta poate fi:
_ precoce, mai rarli, d.ato~.atllinf~ctiei cu un gennen osteofil, tradusa prin dureri
retroauriculare, edem al regnmn mastOldiene i impastare locala, reactie febrila ~i stare
generala alterata (de obicei pe un teren modificat) sau,
 50 OTITELE ACUTE $1 CRONICE N.lonescu
- tardiva (dupa a lO-a, a 12-a zi sau in a treia saptamina) cind otoreea devine intensl1,
abundenta.
Alteori, atingerea mastoidiana este latenta, semnele generale fiind acelea care
suspicioneaza aparitia acestei complicatii. De obicei este favorizata de teren (diabet) ca ~i
de virulenta deosebita a germcnului, incorectitudinea tratamentului (drenaj insuficient,
nesupravegheat, antibioterapie neadec-vata ca tip, doza ~i ritm de administrare).
Alte complicatii pot fi: complicatia encefalicii, sub forma abcesului cerebral sau a
abcesului cerebelos (acesta din urma de obicei consecutiv unei tromboflebite de sinus
lateral), cu stare septica ~i hemocultura pozitiva; complica(ia meningeana, in care semnelor
meningee clasice li se adauga punctia lombard pozitiva, cu identificarea in Iichidul
cefalorahidian a aceluiasi germen ca in secretia auriculara; complica!iile nervoase, sub
forma paraliziei faciale precoce, care impune mastoidec-tomia rapida, paralizia
oculomotorului extern cu aparitia strabismului intern. ce indica faptul ell supuratia a atins
celulele apicale ale stincii (petrosita), asociindu-se nevralgia trigeminala care, impreuna cu
otoreea, constituie sindromul Gradenigo. In aceste cazuri, examenul fundului de ochi plus
antibioterapia masiva conform antibio-gramei se asociaza trepanatiei mastoidiene.
Cronicizarea otitei, respectiv situatiile in care dupa trei sl1ptlimini supuratia auriculara
continua, devine certitudine cind aceasta persista peste doua luni.
Surditatea postotitica se explica prin aparitia unor cicatrice retractile la nivelul
timpanului, prin organi-zarea fibroasa cu imobilizarea lantului osicular ~i prin rasunetul
labirintic al procesului supurativ acut.
Otita prost tratata cu antibiotice poate realiza 0 evolutie mascara, cu disparitia
semnelor subiective ~i gencrale, cu modificarea aspectului local al timpanului ~i al
mastoidei care este frecvent generatoare de complicatii. Otita corect tratata cu drenaj ~i
antibiotice, la 2-3 sll tamini dupa timpanotomie duce la vindeeare fad complicatii.
ormele clinice Ie otitei medii acute supurate sc clasifica astfel: . cvasito't'aili. distrugerea larga a timpanului ~i necroza osiculara ce dli nastere unei supuratii
v ~ ....-. .--. ---
Dupa evolutie:
~. otita subacuta sau latenta, ce produce eel mai mare numar de cronicizari;
ID otita supraacuta produsa prin infectia cu germeni foarte virulenti; dll complicatii
precoce si grave, cronicizare frecventa cu seehele distructive importante morfologice ~i
functionale,
___ ~.~ Dupa sediul perforatiei (forme anatomice):
~perforatie in pars tensa cu sediul anterior;
'~ otita inchistata a marii cavitati, de obicei cu sediul postero-superior, restul fiind
cvasinormal;
(9 aticita acuta cu evolutie latenta, eu semne generale minime, cu surditate mica,
cefalee, iar local congestie a membranei Schrapnell;
__ - Dupii getmenul in caurii se deseriu supuratii otice monomicrobiene, polimicrobiene
sau, mai rar, arnicrobiene. De fapt, mai precis, in ultima categorie culturile efectuate nu
reusesc sll identifice germenul patogen, datorita disparitiei sale in momentul prelevarii
culturii (tratament precoce cu antibiotice, germen putin rezistent).
t(i)otita steptococica pare cea mai frecventa otita intilnita; otita eu pneumococ ~i mai
ales varianta sa, Pneumococcus mucosus, este din ce in ce mai rara, ultima fiind
gener,oare de complicatii,
otita cu stafilococ, din ce in ce mai frecventa, tinde sll ia locul altor germeni,
datori capacitatii stafilococului de a dezvolta rezistenta la antibiotice, explicind tendinta
frecve~ la cronicizare.
~otita cu B. Proteus, germen foarte rezistent la antibiotice, se asociaza frecvenr cu
o
stafilococul: evolutia este trenanta cu tendinta la cronicizare;
otita cu piocianic prezinta 0 secretie purulenta verzui-albastrule- are 0 evolutie
torpida i tendinta la cronicizare;
Cspitolul4 OTiTELE ACUTE 51
otita cu mierobi mtestinali - enterococ, Salmonella paratyphi, E.coli - asociata
uneon u stafilococ, dll 0 forma grava cu tulburari intestinale, la copilul mic i sugar;
tita cu anaerobi, asociatll frecvent eu sinuzita i mastoidita precoce, eu tendinta la
~
tnehistare in punga Prussak are in cele mai multe cazuri de la inceput tendinta la evolutic
eroniell.
In cadrul otitelor cauzate de microbi, 0 ultima categorie 0 reprezinta otita aparuta la 0
ureehe cu malformatie congenitalli; prezinta dificultati mari de diagnostic, din fericire fiind
rarli.
__ _ Dupa virsta se deseriu:
0oti1a virstnicului, latenta; evolueaza eu dureri mici, auzul este foarte compromis,
cu rise mare de complicaue mastoidiana alaturi de complicatii generale renale ~i
pulm~e;
\!;!Iotita adultului, care poate evolua uneori cu adenopatii periauriculare ~i cu aparitia
accidentelor cohleare, mai frecvent ca la copil;
~tita nou-nascutului ~i a sugarului. La nou-nascut infectia otica este cauzata de
pltru~ea accidentala a lichidului amniotic in ureche, iar la sugar otita este relativ
frecventll. Otita trenanta a sugarului evolueaza uneori fllrll perforatie timpanica, timpanul
avind un aspect unsuros, asemanator unei foi de hirtie imbibate in ulei; sindromul
neurotoxic domina tabloul clinic. Radiografia ~i timpanotomia elucideaza diagnosticul,
trcpanarea mastoidei impunindu-se ori de cite ori drenajul timpanic nu redreseazli evolutia
clinica.
Otite/e bolitor in(ectocontagioase. Dupa momen-tul aparitiei in cadrul febrei eruptive
pot fi: preeruptive sau precoce ~i secundare (in perioada de eruptie sau de convalescenta a
bolii infecto-contagioase). Otitele din ~li, ~, ~riziQ.clau 0 evolutie neparticulara,
Otita sqlfliltinoa~ se caracterizeaza prin tipul necrozant al leziunilor cu perforatie
profuze, eu sechestrare rapida osoasa ~i posibilitate de aparitie a complicatiilor septice de
vecinatate ~i la distants. Micoza auricularli reprezinta 0 suprainfectie a otitei acute cu fungi,
prelungind evolutia acesteia, aparitia ei fiind Iavorizata de aplicarea locala de antibiotice.
Otita Brieg/a se manifestli uneori prin asa-zisa miring ita buloasd, asociata cu otalgie
. violenta ~i cefalee, uneori algii trigeminale, otoree serosangui-nolenta, cu prezenta
veziculelor hemoragice pe suprafata timpanului; poate fi bilaterala, uneori cu reactie
mastoidiana precoce ~i chiar mastoidita necrozanta; se poate insoti de surditate de tip
perceptie, prin nevrita acustica,
-- Dupd teren se descriu:
) otita diabeticului, caracterizata prin compli-catii mastoidiene frecvente ~i tendin~ll
la croiiicizare. Astfel, la diabetici, procesul inflamator otic "linge casa i mu cli dm
mastoidli" , prezentarea bolnavului la medic facindu-se de regul m sta iul de colectie
mastOidlanll abcedata subperiostal extern sau in stadiul de complicatii endocraniene
redutabile. Interventia chirurgicala precoce ~i excizia largli a leziunilor osteitice pina la osul
Slinlltli echilibrarea diabetului sint coordonate terapeutice majore.
otita la tuberculosi,
c otita la dismetabolici, ce se caracterizeaza prin tendinta mai mare la cronici~~re:
Otitele postoperatorii se caraeterizeazli printr-un rise crescut de atingere labirintica.
mai ales acelea care complied interventiile cu desehiderea labirintului.
Otita mascata de antibiotice (de obicei de penicilina) are 0 evolutie torpida, cu un
tablou clinic general nesatisfacator, alaturi de 0 simptomatologie locala in care hipoacuzia,
hemicrania ~i otalgia pulsatila, in special nocturna, constituie semne de alarma. Esecul
terapeuticii obisnuite impune trepanarea mastoidianll, antibioterapia mascind evolutia unei
mastoidite acute, pe care nu ~ate s~ 0 vindecc i care, in acelasi timp, este generatoare de
complicatii redutabile ce amenmtll viata bolnavului.

52 OT/TELE ACUTE $/ CRONICE N.lonescu
oziuv 1 otitei medii supurate acute se face pe baza datelor fumizate de
'-+ .....,~-lI
anamnez i examenu e s ecialitate, in care esential estc examenul timpanuluL
'a lnoslicul di eren ial otitei medii acute supurate se face cu:
(a in faza greQerforativli cu otita externa, cu eczema conductului auditiv extern ~i
mai es cu furuncufuI conductului cu impastare retroauriculara: in ultimul caz examenul
auditiv ~i datele otoscopiei, alaturi de anamneza, precizeaza diagnosticul. Otalgia din otita
supurata acuta trebuie diferentiata de nevralgia dentara sau de ~lgia refled, Intilnita in
~fectiuni faringiene, l,!!!ingiene, artropatii temporomandibulare. Eruptia buloasa din mirin-
gita veziculosa gripala trebuie diferentiata de eruptia veziculoasl1 din zona Ramsay-Hunt,
intil~'n zona zoster auriclilara;
. (b) in faza perforativa diagnosticul diferential se face cu 2,tita externli sau cu ~
cromc reacutlZafa.
aI8iiientuTOUtei acute medii supurate.
~In faza de otila congestiva, tratament.:llocal consta in instilatii calde de solutie
de glicerina boraxata adrenalinata sau formule tipizate de tipul solutiei de boramid, 10-15
picaturi calde, aplicate de 3-4 ori pe zi. Concomitent se face tratament rinofaringian, prin
vasoconstrictoare ~i dezinfec-tante, cum ar fi solutii de efedrina 1-2%, Rinofug, Bixtonim
(contraindicate la hipertensivi ~i coronarieni), colargol sau argirol 1-2%, sulfamide
(sulfatiazol cu ser fiziologic) sau preparatc tipizate tip Fedrocaina, Mentorin, antibiotice
sub forma picaturilor din solutii de Neomicina sau altele. De regula, trebuie evitata
instilarca in nas a antibioticelor uzuale ~i valoroase cum ar fi penicilina sau streptomicina,
care indue reactii alergice ce priveaza pe bolnav de posibilitatea utilizarii lor ulterioare.
Fizioterapia sub forma caldurii locale (solux sau raze ultrascurte) ca ~i aplicarea saculetului
cu sare inclilzitl1 pe ureche sint utile.
Tratamentul general consta in administrarea de antibiotice (penicilina sau
eritromicina), asociate de regula cu 0 sulfamida (Biseptol), antiinflamatoare nesteroidiene
~i anti~etice (aspirina, paracetamol).
BIn Jaza prepelforativa. local se face timpanotomia (paracenteza timpanului sau
timpanocenteza). Aceasta se realizeaza sub anestezie generala sau sub anestezie locala, prin
solutie Bonain, aplicata prin intermediulunui stilet portvata pe suprafata timpanului, timp
de citeva minute, pina ce zona respectiva devine albicioasa. La copil, in acest caz, trebuie
sa ne asiguram 0 buna contentie a capului de catre ajutor. Cu acul de timpanotomie se
sectioneaza membrana timpanica la locul de electie, in cadranul postero-inferior; la nevoie,
in lipsa timpanotomului operatia poate fi efectuata cu un ac de seringa cu bizoul bine
ascatit, eventual cudat, pentru a nu jena controlul vizual in timpul efectuarii ei. Datorita
inclinarii naturale a membranei timpanice, sectiunea se face de jos in sus, pentru ca virful
instrumentului sa nu piarda contactul cu aceasta, realizind 0 sectiune insuficienta. Se
recolteaza puroiul pentru culturi ~i antibiograma. Din acest moment, se pot adopta doua
conduite: conduita pansamentelor uscate, repetate de mai multe ori pe zi, aplicate de catre
medic, sub forma unor mese sterile introduse in conductul auditiv extern, sau conduita
bailor auriculare cu solutii de acid boric 3% sau apa oxigenata XII volume simpla, sau
asociate intre ele in parti egale. Instilarea locala de antibiotice in general este prohibita.
Antibioterapia adrninistrata pe cale generala se continua, de regula dupa efectuarea
timpanotomiei.
Tratamentul infectiilor rinofaringiene este obligatoriu ~i consta in instilatii nazale
vasocon-strictoare ~i dezinfectante asociate cu inhalatii cu substante balsamice ~i
dezinfectante. Se foloseste preparat tipizat Inhalant solutie 30 de picaturi la un litru apli in
clocot, sau alcool mentolat 4%, 0 linguritli la un litru apli in clocot (contraindicat la copilul
sub 10 ani, ca ~i instilatiile nazale cu Mentorin). De asemenea, se poate folosi formula:
Rp.
Tr8 Tolu
!pltolu/4 OTiTELE ACUTE 53
T" Benzoe
T" Eucalipt, aa 5 g
Aqua lauro cerasi 10 g
Alcool 70 40 g
din care se introduc 30 de picaturi la un litru apa in clocot ~i se aspira vaporii pe nas citeva
minute, prin intermediul unui comet, de la distanta (30-40 em), in camera inclilzita in care
ientul ramlne obligatoriu 0 ora dupa inhalaue, aceasta fiind repetata de 4-5 ori pe zi.
<[ Examenul timpanului in faza postperforativli a otitei medii supurate acute este esential
ntru aprecierea calitatii drenajului. Persistenta edemului timpanic, cu absenta reperelor,
alAturi de persistenta fenomenelor generale (febra, stare septica, inapetenta), eventual chiar
bombarea timpanului, traduc insuficienta drenajului, respectiv retentia puroiului, cu
amenintarea complicatiilor, ele impunind refacerea timpanotomiei sau practicarea ei la
locul de electie, in caz de perforatie spontana.
Prevenirea a noi pusee de otitll medie acuta se realizeaza prin inlaturarea tuturor
cauzelor de obstructie nazala ~i rinofaringiana, ca ~i a orificiului faringian al trompei
Eustache. Deoarece vegetatiile adenoide la copil sint cea mai frecventa cauza de obstructie,
adenoidectomia se impune ca 0 masura obligatorie. In cazul in care infectia urechii medii
sel>roduce de la exterior printr-o perforatie timpanica (posttraumatica sau sechela unei otite
anterioare), se impune timpanoplastia, ce urmareste inchiderea acestei perforatii,
OTIT A MEDIE ACUTA NECROZANTA
Este intilnitl1 in cursul unei boli eruptive a copilliriei (rujeola, gripa, scarlatina) ~i se
earacterizeazll prin evoluVe fulgeratoare, cu distructii tisulare intinse, ce intereseaza
timpanul, lantul osicular ~i mastoida, cu formarea de sechestre ~i zone de osteitll intinsa.
Caracteristice sint perforatiile timpanice largi ~i cvasitotale, cu supuratii profuze, putride,
eu prezenta de granulatii mucoase ~i os denudat la palparea cu stiletul.
Tratamentul trebuie sll fie energic, cu antibiotice in doze mari, cu supravegherea
evoluuei ~i eliminarea focarelor osteitiee sechestrate, sechelele morfologice ~i Iunctionale
grave fiind regula acestei afectiuni,
Otita secretorie, otita seroasl1, efuziunea urechii medii, tubotimpanita, glue ear, otita
barotraumaticR ~igranuiomui colesterouc sint incluse in acest capitol de patologie'
.ntlanlatorie a urechi'}"!'
i~m~ed~l!'!'l.------
Anatomopatologic, este yorba de un proces inflamator al urechii medii, caracterizat
prin secretie de mucus, prin exsudat, la inceput seros ~i apoi mucopurulent, ~i prin
descuamarea epiteliului.
Evolutiv, procesul este de regula subacut sau cronic. Din punct de vedere fiziologic,
tuba Eustache este integrata in sistemul de functionarc al urechii medii, participind la
Ventilarea ~i clearence-ul acesteia (ventilatia, perfuzia, difuzia ~i absorbtia sint fenomene
nonnalc la nivelul urechii medii).
Fiziopatologic, clearence-ul urechii medii este dependent de nonnalitatea functiei
ciliare, de productia unui covor de mucus normal ca volum i siructura. Esecul consensului
faetorilor ce regleaza echilibrul acestor mecanisme interesate in aceasta functie conduce la
aparitia serozitatii In urechea medie, cu eventuala atrofie a timpanului, depunerea de
eristale de colesterol sau aparitia colesteatomului secundar. Importanta problemei este
ilustratll de indicele de morbiditate, care atinge pinl1la 30% populatia infantila.
Schimburile gazoase din urechea medie sint rezuItanta fenomenelor de perfuzie-
difuzie din aportul sanguin la mucoasa casei ~i ventuaua intermitenta din tuba Eustache. I
schimburile gazoase, bioxidul de. carbon (6%) prezinta difuzibilitate maxima, concentrati
oxigcnulul scade continuu datontl1 consumului metabolic, iar azotul este in concentrati
ridicata ~i are 0 difuzibilitate scazuta. Absorb\ia gazelor din urechea medie duce la scadere
 N./onescu
presiunii ~i impingerea timp~~lui spre" pr~~ontoriu" Co~tractia mu~chilor faring~en~"duce
la deschiderea tubei ~i restabilirea presrunu 10 casa. Maximum de scadere a preslun~l es~e
de 4 mm H20, cu 0 medie de 1 mm H20, tuba funcuonind ca un reglator al presiumlor III
principal ~i mai putin sau in subsidiar ca un element de reglare a compozitiei gazoase a
urechii medii.
Functia de clearence a mucoasei a fost ~tu~ata de .Sade, car~ i-a subliniat ~parte~enta
la epiteliul ciliat de tip respirator al tubei ~l prototimpanului. Aerul ..este 10clilzlt de
mucoasa, umidificat, iar sistemul mucociliar asigura epurarea urechil. ~clearence.-ul).
Uscaciunea interfereaza functia mucociliara ~i produce 0 crestere a secreuei mucoasei, cu
modificari metaplazice ale mucoasei de tip mucosecretor. Un clearence normal pres~pune
un covor ciliar irnbracat de mucus, cu volum, elasticitate ~i viscozitate adecvate, Presiunea
din casa timpanului este, de asemenea, determinata de clearence-ui urec~. med~.
Depasirea posibilitatilor acesteia duce la acumularea secreVei cu umple~ea urechii medii,
element patogenic important In toate tipurile de o~tll. Desc~de~.ea tro~pel Eustache ~e 1~
la presiuni cuprinse intre 30-400 mm H2 ? S~dlUl no~~ht"a\ll tU?el se po~te face ~~p~m
impedancemetrie "in conditiile prezentei unei ~~rforalu tm~panlc~,. fo~osmd presiunile
pozitive ~i negative aplicate in conductul audl~v exte~ l modificarile .ac~~to~a, sub
influenta deglutitiei. De asemenea, timpanometria perrrute masurarea pr~slUfUl din casa
timpanului, desi valorile superioare ale presiunii indicate de timp:mome~le nu corespund
totdeauna valorilor masurate prin manometrie, prima metoda avmd mat mult ~~ rol ~~
indicator calitativ al functiei tubare. S::oncluzia este ca clearence-u~ urechii. med~,
l de~ndent de activitatea mucociliara, este controlat strict de ventl}alta acestela, pnn_
\ iiii"ermediul tubei.
v Din punct de vedere fiziopatologic, blocajul tubei - in conditiil~ unui r~zervor aen~
mastoidian insuficient (pneumatizare insuficienta) - conduce la depasirea rater de absorbtie
gazoasa din urechea medie (de la nivelul de 1 ml ~ .zi):. a~~asta asociindu-se c~
vasodilatatie, cresterea productiei de mucus, scaderea activitatii ciliare; mucoasa ure~hil
medii devine granulata, ingroata, apare hemosiderina (care evoca un proces hemoragic),
dind timpanului un aspect albastru, asa-zisul "hemotimpan" (desi termenul s~ r~fera," ~e
obicei, la colectiile sanguinole . ice posttraumatice). Prezenla lichidulUl_m
urechea medie este ti ica n tita seroasa.
Procesul incepe cu 0 inflamatie a cm or aeriene su~rioar~, c.e se in~~e. pri~
continuitate ~i la mucoasa casei timpanului, urmata de disfunctia sisternului clli~ ~
hiperplazia glandulara, cu hipersecretie de mucus. Asocierea unei in.suficiente pneum~tl~
mastoidiene din timpul copilariei, prin scaderea rezervorului de aer mastOldia~,
accentueaza efectul nociv al hipoventilatiei tubare asupra cutiei timpanice. Resorbtia
normala de I ml aer pe zi creste de mai multe ori datorita vasodilatatiei ~nflamato~c, in
conditiile blocajului tubar, ducind la marirea presiunii negative ~nd~timpanlce, ?epreSlUnea
timpanului spre peretele median al casei. Manevrele de aspiratie a nasului agravea~a
fenomenul prin sporirea presiunii negative endotimpanice, pina la 800 mm I:I2~ m
rinofaringe, care se transmite aproape integral urechii medii. Aceasta man~vr~ contnbUl~ la
permanentizarea hipopresiunii endotimpanice i la" c~onici~area suferintei. Consecinta
morfologica in timp 0 constituie atrofia membranei timparuce, aceasta l ca urm~e a
activitatii enzimatice de tipul colagenazei (crcscuta in lichidul din casa ti~panulU1.) c~
depolimcrizeaza colagenul din structura stratului mediu fibros al timpanului. Atrofia ~
retractia timpanului sint premergatoare constitui~i" pungilor de r~~actie ~i a colesteat~)I~ulUl
secundar. Uscaciun~, i~ecfu!., nicotina, alergen.ll, ~b~tanlel.e mtante .~tereazli actlVl~t:a
ciliara: uscaciunea, in special, provoaca 0 reacue de tipul hipersecrelIel.compensatoru
pezenta unui timpan inchis, ducind la aparitia serozitatii in casa timpanului- " ..
~
Etiologia acestei ."'otopatu sumeaza 0 sene" d e e 1emcnte acu te, c"urn ar .fi infectii acute.
de clii aeriene superioare: rinita alergica," Ita, ri
adenoi iditav anngi it a, smuz1ta acuta ' ca ~l
rmo Iari
OT/THE ACUTE 5
unele afectiuni cronice recidivante, cum ar fi adenoidita cronica hipertrofica, rinofaringit
aonica cu hiperplazie lirnfoida, sinuzita cronica, alergita nazosinuzala, cicatricel
rin0faringiene i in special in foseta Rosenmtiller, despicatura de bolta i vlil palati
paraliziile valului palatin ~i procesele tumorale rinofaringiene.
Simptomatologia este reprezentata de senzatie de plenitudine sau "plescait" A
urechea afectata, cu ocazia cascatului sau deglutitiei. In timp, se adauga 0 intensificare
senzatiei de plenitudine, asociata cu lllpoacuzie progresiva. Desi durerea nu este frecven
Intilnita, unii copii pot acuza otalgie. Acufenele sint frecvente, de tonalitate joasa
asemanatoare cu zgomotul auzit intr-o scoica mare, pulsatile sau continue. Autotonia s
Planifesta prin auditia exagerata a propriei voci, uncori cu un halou sonor supraadaugat.
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza anarnnezei, a otoscopiei, ce releva retractia
timpanului, scurtarea minerului cioeanului ~i orizontalizarea lui, proeminenta scurtei
apofize a ciocanului, ligamentele timpanomaleare apar mai evidente, iar triunghiulluminos
este deformat sau absent. Pe masura acumularii lichidului in ureche, timpanul devine mat,
In cazul prezentei ~i a aerului aeesta observindu-se sub forma de bule sau nivel de lichid
retrotimpanic.
Audiometric, se constata 0 surditate de tip transmisie, eu interesarea in special a
~uri19[ grav; ~ masura acumu~llrii lichidului i ~cliderii presiunii endotim~anice, 0 data
cu cresterea maser, se produce ~I caderea pragului pe frecventele acute. Timpanometria
releva hipopresiunea endotimpanica. Punctia casei timpanului ~i aspiratia secretiei confirma
diagnosticu!. Rinoscopia anterioarii i cea posterioara ajuta la precizarea diagnosticului ~i
a factorilor etiopatogenici. Tuseul de cavum la copil pennite decelarea vegetatiilor
. adenoide sau a unui fibrom rinofaringian.
(fratamentul otitei medii seroase}.rizeaza factorii etiopatogenici interesati, respectiv
ablatia elementelor de obstructie nazala ~i rinofaringiana, cum ar fi "vegetatii adenoide la
copil, a cozilor de comete hipertrofice ~i a deviatiilor obstructive ale scheletului condro-
osos septal nazal, ca i a infectiilor rinosinuzale trenante.
Tratamentul simptomatic vizeaza eliminarea lichidului din urechea medie ~i aerarea
acesteia prin metode simple, cum ar fi insuflatia tubara sau drenajul cu aspiratia
transumpanica a secretiei seroase sau gleroase acumulate in casa timpanului ~i asigurarea
unui drenaj permanent transtimpanic, folosmd un tub (diabolo) tip Armstrong, inclavat in
cadranul antero-inferior sau antero-superior al acestuia. Insuflatia urechii cu aer se poate
face de catre bolnav (autoinsuflatia), prin manevra Val salva, ori de catre medic, prin
tehnica Politzer sau prin cateterizarea orificiului faringian al trompei Eustache, cu ajutorul
sondei Itard. Insuflatia prin tehnica Politzer foloseste 0 para de cauciuc, prevazuta cu un
tub de leglitura la 0 oliva ce patrunde in nas, medicul obturind cu policele miinii stingi
narina opusa, iar cu policele aceleiasi miini presind narina in care a introdus oliva. In
momentul in care preseaza aerul din para de cauciuc in fosa nazala ~i rinofaringe, se cere
bolnavului sa faca miscare de deglutitie sau sa emita cuvintele Jack sau cue, moment in
care valul palatin se ridica, trompa se deschide ~i acrul patrunde prin tuba in urechea medie.
Auscultatia cu un tub de cauciuc ce leaga urechea bolnavului de urechea medicului permite
acestuia sa deceleze doua sunete: unul ca un murmur de tonalitate grava ce corespunde
intrlirii aerului in urechea medie, ~i unul mai zgomotos, datorita scaparii acestuia din casa.
Insuflatia prin cateterizarea orificiului faringian al trompei utilizeaza 0 sonda metalica
tip hard, prevazuta cu 0 bratara proximala, ce marcheaza pozitia virfului sondei curbat
inainte ~i lateral de aceeasi parte. Tinuta de medic cu blindete, in mina stinga intre police,
index ~i mediu, sonda este introdusa dinainte inapoi pe planseul fosei nazale, dupa
m prealabila anestezie a traseului (badijonare sau pulverizare cu xilina 1% sau cocaina 2-4%).
Plitrunderea virfului sondei in pavilionul tubar poate fi posibil de realizat prin mai multe
procedee: procedeul fosetei Rosenmuller (sonda introdusa pinli la peretele posterior al
faringelui se rote~te cu virful spre lateral de aceelllli parte, plitrunde in fosela RosenmUller

56 OT/TELE ACUTE $/ CRON/CE N./onescu
i, retragind-o cu blindete, sare peste buza postsrioara a pavilionului tubar, angajindu-se in
acesta); procedeul septului (sonda introdusa pinli la peretele posterior al cavumului se
roteste cu virful medial i se retrage plna agatli marginea posterioara a vomerului - seprul
nazal - i apoi se roteste cu 180, patrunzind in orificiul tubar). Uneori, cateterizarea tubei
se poate face intrind pe fosa nazala opusa, Anestezia perfecta, mentinerea nemiscata a
pozitiei capului de catre bolnav ~i blindetea sau chiar laxitatea miinii ce mentine sonda sint
esentiale pentru evitarea accidentelor reprezentate de hemoragie, prin efractia mucoasei,
emfizem cervical, efractia aponevrozei faringiene si, exceptional, lezarea carotidei interne,
cind sonda rlitlicitli in foseta Rosenmuller izbeste i lezeaza carotida interna printr-o
manevra neprevazuta de aparare a bolnavului.
Reperarea cu precizie a orificiului tubar prin sonda Itard permite insuflarea aerului in
urechea medie prin adaptarea parei Politzer la sonda i instilarea, prin aceasta, a
substantelor fibrinolitice i antiinflamatoare, cum ar fi alfa-chimotripsina sau hidro-
cortizonul.
Evacuarea lichidului acumulat in urechea medie se poate face prin timpanotomie sub
anestezie locala sau generala, cu aspiratia continutului casei. Introducerea unor tuburi din
polietilen, teflon sau silastic de diferite forme permite 0 aerare ~i un drenaj de durata al
casei timpanului, plasarea lor facindu-se sub microscopul operator ORL ~i numai dupa
esecul metodelor conservatoare de drenaj i aerare, ele fiind adresate formelor cronice de
otita seroasa,
In faza acuta se administreaza antibiotice pe cale generala, antiinflamatorii
nesteroidiene, dezinfectie nazo-faringiana (instilatii vasoconstrictoare si dezinfectante,
inhalatii) pinli la retrocedarea fenomenelor acute ~i apoi insuflatii tubare (para Politzer sau
sonda liard), urmate de inlaturarea factorilor de obstructie nazala (ablatia vegd.\tiilor
adenoide, corectarea unei deviatii de sept, ablatia unei cozi de cornet hipertrofice, etc.,!
l OTITA
MEDIE ACUT"\' BAROTRAUMA TIC..\. ]
Survine ca urmare a diferentelor de presiune dintre urechea medie ~i mediul ambiant,
cu ocazia ascensiunilor i coboririlor rapide, in aviatie, ca i la chesonieri. Hipopresiunea
endotimpanica produce 0 inflamatie a mucoasei cu hemoragii vizibile pe suprafata
timpanului, senzatie de disconfort, durere auriculara, acufene de tonalitate grava i
hipoacuzie tip transmisie. Otoscopic, timpanul este congestionat de-a lungul minerului
ciocanului i membranei Schrappnell. Retractia timpanica este urmata de acumularea
serozitatii in case timpanului, care il poate impinge in afara.
Tratamentul profiladle consta in evitarea ascensiunilor bruste, cind exista un proces
inflamator acut rinofaringian, i efectuarea de miscari de deglutitie repetate, pentrU
echilibrarea presiunilor endo- i exotimpanice, prin mestecarea de bomboane, guma de
mestecat sau ingestia de lichide, in specialla manevra de aterizare. Insuflatia tubara ajuta la
restabilirea presiunilor ~i,dacli aceasta esueaza, se recurge la timpanotomie.
[OTOMASTOIDITA ACUT"\' 1 dUreroase mastoidiene (antral, virful mastoidei, margine a posterioara a mastoidei). La
Otomastoidita acuta reprezinta extensia procesului inflamator supurativ acut de la
ureehea medie la sistemul celular pneumatic otomastoidian. In fapt, este osteita apofizei
mastoide eu liza septica a septurilor intercelulare i constituirea unei colectii purulente la
nivelul acesteia. Clasificata de unii au tori in forme primitive i forme secundare; ea apare
ea 0 extensie a otitei supurate de la nivelul urechii medii la nivelul celular pneumatic
mastoidian.
Forma primitivd este de fapt rezultatul unei infectii bacteiene deosebit de virulente de
la nivelul urechii medii cu extensie la sistemul celular pneumatic mastoidian. Infecpa a
I/to/U/4 OT/TELE ACUTE 57
Cauzele favorizante stnt reprezentate de:
t&) virulenta deosebitli a germenului patogen cauzator al otitei, pneumococul mucos
d~utatia unui germene extrem de osteofil;
reteniia puroiului in casa timpanului ca unnare a unui drenaj insuficient;
c terenul slabit al bolnavului (dupa boli infecto-contagioase ale colilariei - rujeoloa,
,,*"latina, gripa -, diabetici, casectici, sindroame imunodepresive majore - SIDA -,
vtrstnici).
d structura neumaticli a mastoidei care faciliteaza infectarea rapida a acesteia.
natomla patologica leziunilor mastoidiene este reprezentata in cazul debutului
precoce in prima sliptamiri'a de evolutie a otitei prin hiperemia mucoasei, prezenta in
c:elulele mastoidiene a unei serozitliti mucoase, ingrosarea i cdematierea mucoasei cu
,asodilatatie i congestia vaselor intraosoase. Ulterior apare osteita, histologic realizata de
penetratia osului cu celule rotunde. Osteita rarefiata este asociata cu prezenta osteo-
plastelor ~i a trombozelor vasculare, realizind distructia septurilor osoase intracelulare ce
poate merge pina la formarea de sechestre osoase in formele necrozante. Cel mai frecvent
se produce un ~ sau un empiem mastoidian, care in formele cu evolutie lenta se pot
prezenta la periferie ca 0 reactie de aparare, cu aspecte de osteita condensanta, Daca
abcesul mastoidian nu se goleste, acesta se propaga spre endocraniu, (traversind eorticala
~~~cere. de complicatii grave; se poate propaga Ii 'pre exterior, traversind
corticala exte realizind abcesul subperiostal ~i apoi abcesul subcutan, eu fistulizare
cutanatli ~i renaj spontan.
In cazul prezentei infectiei la nivelul grupurilor celulare pot apar forme particulare de
mastoidita:
- din virful mastoidei, puroiul fuzeaza pe teaca muschiului sternocleidomastoidian
(Bezold);
- din zona celulelor subantrale profunde puroiul poate fuza pe pintecele posterior al
digastricului, producind mastoidita jugo-digastrica (Mouret);
\
- de la celulele posteroinferioare mastoldiene puroiul poate difuza spre regiunea
nucall1;
,
- de la celulele temporo-zigomatice filzeaza spre fosa temporala;
(Imptomatologialdebuteazli brusc, progresiv sau lent, in cursul evolutiei unei otite
medii supurate. In a doua sau a treia saptliminli de boala reapare otalgia, secretia auricularl1
purulentA sporeste cantitativ, hemicrania este uneori extrem de intensli (mai accentuata
noaptea, bolnavul avind insomnii); apar transpiralii, febrl1 ridicata, ina eten . bolnavul mai
acuzll perceperea unor blitlii sincrone cu pulsul in regiunea otomastoi iana (semnul
, !cheibe). -------
In formele grave cu debut brutal bolnavul, pe lingli febra ridicata, prezinta 0 durere
!Cinantli ~i vlirslituri frecvente insotite de ~ctie meningealli (fotofobie,
perexeitabilitate neuromusculara si redoarea cefei).
xamenul fizl releva la inspectia i palparea mastoidei semne de exteriorizare a
colecliei mastoi iene, cu prezenta constanta a durcrii provocate de palparea punctelor
Otoscopie se observa abundenta secretiei purulente in conductul auditiv extern ~i, ca semn \
o
~ital, prdbu irea eretelui postera-superior al conductului auditiv extern.
Inspectia timpanului arat 111 iltratia acestuia, cu aspect de "li1a de vaca" prin virful
Clreia dreneaza puroiuJ. Uneori apare 0 fistula osoasa in peretele posterior al conductului
IUditiv extern (fistula Gelle prin strlipungerea masivului osos la nivelul nervului facial,
Uneori cu pareza faciala concomitenta), Prezen1a formatiunilor polipoase insoteste in tot-
deauna 0 zonli de osteitli. e care se insera,
xamenul functional une in evidentli 0 surditate de tip transrnisie, de regula, dar
texIs a l a ngen co eare cu sernnificatie prognostica nefasta.
 58 OTITELE ACUTE $1 CRONICE N. tonesa, cspitolul4 OTITELE ACUTE 59
JJk~
Radiografia regiunii mastoidiene pune in evidenta ~ septurilor intracelulare Formele particulare de .mastoidita reclama ablatia focarelor de osteita respective ~i
fJG1C'Q.masIOliene, ce par a se topi ca 0 budi\idi de zahar introdusa in ceai. Inciden\a Schuller drenarea abceselor de vecinatate plccate din focarul supurativ mastoidian iniliai.
este dernonstrativa. Vindecarea se face fua sechele auditive importante in marea majoritate a cazurilor, cu
IExamenul bacteriologic' al secretiei auriculare permite evidentierea germenulu] exceplia unor depresiuni ale regiunii mastoidiene de partea operata.
cauzator ~isensibilitatea acestuia la antibiotice. _
lEvolutia ptomast~iditei netratata merge rar~ori ..spre fistulizare e~tema; de re~u~a [OSTEOMIELIT A TEMPORALULUI \
evolueaza spre profunzime cu producerea complicatiilor grave de veciniitate (paralizie
~ faciala, osteomielita temporala, labirintita, tromboflebita sinuso-jugulara) sau endocraniene Este 0 afectiune caracterizata histopatologic prin tromboza vaselor diploice mai putin
, (menin ita, abces cerebral, abces cerebelos). dezvoltate. Infectia porneste de la 0 mastoidita acuta, mai rar cronica, prin extensie din
Formele cHnice ale otomastoiditei acute se clasifica in functie de urmatoarele criterii: aproape Tn aproape. Agentul etiologic cel mai frecvcnt incriminat este stafilococul, dar se
Anato 'c intilnesc des ~i streptococul beta-hem .. i pneumococul mucos. ""
(a exteriorizare prin fistulizare la nivelul corticalei exteme (mastoidita ~se descriu 0 forma urativa forma acuta ~i 0 forma subacuta. Prima forma
retroauriculara posterioara), forma retroauriculara postero-superioara; are 0 evolutie rapida, dramatica, mia la extindere la baza craniului, cu rise crescut
(b) mastoidita temporo-zigomatica, forma cu exteriorizare inferioara (mastoidita tip de deces. Febrei ~i starii generale alterate se adauga otalgie violenta ~i otoree purulenta,
Bezold; mastoidita jugo-digastrica; mastoidita postcro-interioara; osteita virfului stincii sau fetida. Prinderea ra ida a structurilor endocraniului ~i a sistemului nervos central, cu stare
petrozita cu prezenta sindromului Gradenigo - otita cu paralizie de nerv VI ~i nevralgie septicemica, conduce la~rapid in lipsa unui tratament complex, foarte agresiv.
trigeminala) In ~a ~enomenele infectioase generale ~i locale sint mai putin rapide,
(c) exteriorizare spre corticala interna cu realizarea de otomastoidite endocraniene derulindu- All:) upa acelasi scenariu, dar cu viteza ceva mai redusa. .
(Mouret), generatoare de complicatii endocraniene . ~mla ~u subacuta, datorata in special pneumococului mucos, evolutia este
rnl Evolutiv, mastoiditele se clasifica in:
(a) subacute sau latente, datorate frecvent unui tratament cu antibiotice care
torpida, cstare subfebrila, Infectia otomastoidiana se complied deseori cu 0 meningita sau
o alta afectiune craniana. Diagnosticul pozitiv se stabile~te cu ocazia interven iei
mascheaza de fapt evolutia mastoiditei; aceasta devine cripto-simptomatica. Mai pot fi chirurgicale Dentru 0 otita cu evo uVe necontro a re uie eliminata posibilitatea unei
cauzate de proprietatile osteofile ale unor germeni de tipul Pneumococus mucosus. Formele otite necrozante scarlationoase, a unei periostite descrise de Luc in care starea generala
subacute sint grave, cu osteita difuza ~i rapid complicatli. . buna ajuta diagno~ticul. Intraoperator, se observa prezenta osului denudat cenu~iu murdar,
(b) primitive ~i pseudoprimitive, care pot fi aparent [lira otita (Lermoyez). Infectia necrozat, I IS focarul su urativ otic, cu tendinta de extmdere a locarelor de ostelta
"linge casa ~i musca mastoid a" . Congestia usoara a timpanului, cu aspect mat, unsuros, -mIgratorie, muta; de suturile crarue (cu depasirea evidenta a temporalului).
surditatea ~i acufenele, la care se adauga stare a general a alterata reprezinta semne clinice Investigatia radiografica simpla ~i computertomografia sagitala ajuta la punerea
valoroase care impun explorarea chirurgicala a mastoidei. Aceasta simptomatologie trebuic diagnosticului. Tratamentul este chirurgical, cu ablatia leziunilor osteitice otomastoidiene ~i
evaluata cu atentie, pentru a nu se ajunge la aabuzul unor explorari mastoidiene de la nivelul celorlalte focare de osteomielita complementare si, eventual, a altor oase ale
chirurgicale la copii cu sindroame infectioase de etiologic nedeterminata ~i la care craniului. Tratamentul medicamentos cu antibiotice este ghidat de antibiograma ~i consta in
examenul clinic nu of era suficiente motive. aminoglicozide, cefalosporine de ultima generatie, metronidazol pentru eventualii anaerobi;
~ dupa agentul microbian. Streptococul poate da uneori forme speciale: alaturi de monitorizarea starii generale postoperatorii a bolnavului in serviciul de terapie
forma hemoragica si forma necrozanta. mastoid ita cu pneumococul mucos (tipul III de intensiva se poate obtine vindecarea.
pneumococ) are evolutie torpida si generatoare de complicatii grave. .
ml DURa v{rpLl se descriu otomastoiditele supraacute, otomastoidita copilului mare ~I
oto-qllijtoidita batrinului, .
DEl Du i1 teren se descriu otomastoidita diabeti-cului ~i otomastoidita tuberculosului.
Diagnosticu ozitiv se bazeaza pe anamneza, examenul fizic ~i functional, examenul
radio 0 IC, examenul bacteriologic al secretiei auriculare ~i antibiograma.
ia nosticul diferen 'al trebuie sa elimine durerile mastoidiene mai ales la femeile
pitiatice, nevralgiile occipita Ie ~i auriculare din spondiloza cervicala a adultului,jurunculul
conductului auditiv extern, adenita supuratii sau limfungita retro-auriculard ce complies 0
infectie stafilococica a conductului auditiv extern, eritipelul pavilionului, periostitu
mastoidianii (entitate nosologica discutabila).
{PrognosticulJeste gray in lipsa tratamentului adecvat, mai ales in cazul complicatiilot
endocraniene.
l!ratamentull este exclusiv chirurgical: se face antroceluloto~ia .. maxima cu
chiuretarea ~I evac&area tuturor focarelor osteitice ~i largirea canalulUl adital pe seama
peretelui sliu extern, lasindu-se deschisa plaga de incizie retroauricular~ sa~ sutura per
primam dupa colmatarea cavitatii mastoidiene cu pulbere de antibiotic (atitudine nu lipsita
de riscuri).