Sunteți pe pagina 1din 6

SINUZITA

Definiţia
 Sinuzita este o inflamare a
sinusurilor paranazale (frontale,
maxilare, etmoidale), de
etiologie: bacteriană, virală,
micotică, alergică.

 Noi clasificări ale sinuzitei se


referă la rinosinuzită, o
inflamare a sinusurilor, dar şi a
nasului (rinită).

Sistemul imunitar al copiilor mici nu este complet maturizat, de aceea


acestia sunt predispusila infectii ale nasului, sinusurilor si urechilor, in
special in primii ani de viata.
CLASIFICARE
1. După sinusul afectat
 Sinuzita frontală
Acest tip de sinuzita provoaca dureri frontale si se poate complica cu un
abces cerebral sau cu o meningita in cazul blocarii scurgeri (sinuzita
“blocata”).
 Sinuzita sfenoidală
Sinusul sfenoidal este situat in osul sfenoid care inchide in spate foza nazala.
Provoaca dureri retrooculare (in spatele ochiului) si poate fi diagnosticată cu
ajutorul radiografiei.
Prezenta febrei si a frisoanelor sugereaza extinderea infectiei mai departe de
sinusuri.
 Sinuzita maxilară provoaca dureri in regiunea maxilara, dar si cefalee
frontala.
 Sinuzita etmoidală
Sinusul etmoidal se gaseste in spatele radacinii nasului şi intre feţele interne
ale orbitelor.
Se caracterizeaza prin tumefacţia unghiului intern al ochiului însoţită de eritem
şi durere locală
Este mai frecvent la copii, deoarece sinusurile etmoidale sunt formate la
aceasta varsta.
Poate fi consecutiva unei rinofaringite.
CLASIFICARE

2. Dupa durată
 acută (durează mai puţin de 4 săptămâni),
 sub-acută (4-12 săptămâni) sau
 cronică (care durează 12 săptămâni sau mai mult).
 Sinuzita acută
- se manifestă ca o infecţie a tractului respirator superior, în general de
origine virală.
Etiologie
Suprafeţele ţesuturilor afectate viral se suprainfectează (cel mai
adesea) cu Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae,
Moraxella catarrhalis precum şi Staphylococcus aureus.
Alţi patogeni :
 streptococul,
 bacterii anaerobe şi, mai rar,
 bacterii gram negative.
 O altă posibilă cauză a sinuzitei pot fi problemele stomatologice
(sinuzita odontogenă) care afectează sinusul maxilarului.
 Episoadele acute ale sinuzitei pot proveni, de asemenea, din
infecţii micotice prezente la pacienţii cu diabet dezechilibrat sau
alte deficienţe ale sistemului imunitar (cum ar fi virusul HIV).
Simptomatologie
- cefalee care se agravează ziua şi se ameliorează seara.
- obstrucţie nazală unilaterală.
- scurgeri nazale posterioare care ajung în faringe, provocând tuse.
Sinuzita cronică
Etiologie:
 alergice, factori ai mediului înconjurător (praful, poluarea),
 infecţioase (bacteriene, micotice)
 reactive.
Cauzele non-alergice cum ar fi rinita vasomotoare poate, de
asemenea, cauza probleme cronice ale sinusurilor.
Simptomatologie :
deseori asimptomatica,
scurgeri nazale urat mirositoare, atat anterioare cat si posterioare,
fara dureri, care pot antrena o tuse seaca.
blocajele nazale,
durere facială,
febră,
durere de dinţi,
mucozitaţi de culoare verde sau galbenă, dense, precum şi
senzaţia de "plin" atunci când bolnavul se apleacă.
Foarte rar, inabilitatea de a detecta mirosuri.
În puţine cazuri însă, sinuzita cronică maxilară poate fi provocată de
extinderea bacteriei de la o infecţie dentară.
Tratament
Sinuzita acută
1. Igieno-dietetic
 Alimentaţie cu supliment de lichide (ceaiuri, supe)
1. Medicamentos
 Antibiotice (amoxicilină, augmentin),
 Inhalaţii
 Analgezice (paracetamolul, aspirina, ibuprofenul) pot fi
folosite, dar nu in exces,
 Dezobstruante nazale (sprayuri nazale)

Sinuzita cronica sau episoadele recurente de sinuzita acuta, mai dese


de 4 sau 6 pe an, necesita un consult ORL.
Medicul ORL poate sugera un tratament medicamentos sau chirurgical al
sinuzitei.
Chirurgia este o optiune pentru un numar mic de copii ale caror simptome severe
sau persistente nu raspund la tratamentul medicamentos si consta in "curatarea “
sinusurilor prin endoscopie.