MEDICINA ÎN SECOLUL AL XVII-LEA

A) SURSE DE INFORMARE
 tratatele de medicină,
 scrierile lui:
 Moliere: “Ce bolnavi impertinenţi. Auzi, să aibă pretenţie ca medicul să-i vindece. Datoria medicului e să scrie reţete
şi să primească onorarii. E treaba bolnavului dacă se vindecă sau nu.”

 Goethe: “Esenţa medicinii e uşor de pătruns”,

B) MEDICINA RAŢIONALĂ
C1) PERSONALITĂŢI CE AU INFLUENŢAT DEZVOLTAREA MEDICINII:
 Francis Bacon (1561-1626):

or
 a discutat despre oportunitatea prelungirii vieţii şi a eutanasiei,
 a elaborat statutul metodei inductive, a arătat importanţa experimentului,

til
 René Descartes (1596- 1650)
 a elaborat: "metoda de a ne conduce bine raţiunea pentru a căuta adevărul în ştiinţe",

en
 a formulat principiul îndoielii metodice, a întemeiat geometria analitică şi optica geometrică
 a popularizat descoperirile lui Harvey,
ud
 consideră că sângele este constituit dintr-un lichid în care plutesc particule materiale de
diferite mărimi, unele din acestea cu rol hrănitor şi sunt cernute prin porii vaselor de sânge
în ţesuturi,
st

 a considerat că animalele sunt maşini, a explicat funcţia mecanică; spre deosebire însă de
acestea omul este o fiinţă duală, fiind în afară de materie (res extensa) şi mens cogitans,
ul

 a introdus noţiunea de reflex- în Dioptrica 1637 şi De homina 1662- reflexul simplu e

reprezentat de curgerea inflamaţiei de la organul senzitiv la sistemul nervos central- apoi la
uz

organul motor- efector,

 a schiţat o teorie a embriogenezei,
 a considerat că sediul sufletului este glanda pineală,
pt

 a schiţat o teorie materialistă a afectivităţii şi a crezut că medicina îi va face pe oameni mai

buni, mai generoşi, mai morali,
 Robert Boyle (1627-1691)
 întemeietorul metodei experimentale, “singura metodă de la care se poate aştepta cel mai
mare progres al unei ştiinţe utile”,
 “dacă oamenii şi-ar folosi forţele pentru a efectua experienţe şi observaţii- nu s-ar mai putea emite teorii false,
pentru că toate fenomenele ar fi prealabil verificate”,

 Ludovic al XIV-lea- Regele Soare:

 a cumpărat secretul medicamentelor bazate pe chinchină şi la divulgat supuşilor săi,

78
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XVII-LEA

 în urma experienţei personale va contribui atât la introducerea pulberii de ipeca, cât şi la ridicarea
interdicţiei asupra drogurilor cu antimoniu, împotriva Facultăţii de Medicina din Paris,
 operat cu succes de o fistulă perianală va ameliora statutul social şi profesional al chirurgilor,
C2) ANATOMIE, FIZIOLOGIE
 William Harvey (1578- 1657)
 Întemeietorul morfologiei funcţionale,
 a studiat în Anglia şi Italia, a lucrat ca practician şi medic curant al lui Bacon şi la spitalul
St.Bartholomeu din Londra,
 lucrări:
 “Exercitatio anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus”, (Cercetare anatomică

or
asupra mişcării inimii şi sângelui la animale, 1628), în care a arătat că:
 sângele se mişcă într-un circuit închis, format din inimă, artere şi vene, că în decursul aceleiaşi

til
ore sângele trece printr-un punct al circuitului luat ca reper,

en
 există în volum constant de sânge în arborele circulator, ficatul fiind doar un depozit de sânge,
nu doar un izvor,
 sângele nu se epuizează,
ud
 nu există o comunicare între inima dreaptă şi cea stângă,
 “Exercitationes de generatione animalium” (Cercetări privind dezvoltarea animalelor- 1651)
 pune bazele embriologiei,
st

 cartea afirmă idea evoluţiei ontogenice, impunând dictonul Omne vivum ex ovo (tot ceea
ce este viu provine din ou),
ul

 a făcut primele încercări de a sufoca tumorile canceroase prin întreruperea zonală a irigării
sanguine; metoda nu a fost eficientă datorită circulaţiei colaterale,
uz

 postulează idea unor pori în ţesuturi între ramificaţiile arteriale ale aortei şi venele circulaţiei mari,
 măsoară debitul circulator,
 interpretează corect rolul valvulelor venoase,
pt

 Francis Glisson (1597- 1677)

 elev al lui Harvey,
 publică Anatomia ficatului,
 contribuţii: a descris capsula ficatului, a studiat funcţiile ficatului şi a insistat asupra
iritabilităţii, ca o caracteristică a ţesuturilor vii; a descris rahitismul (boala englezească), a
arătat că bila se varsă în intestin atunci când ficatul şi vezicula biliară primesc excitaţii,
 elaborează teoria iritabilităţii care socoteşte iritabilitatea drept o însuşire fundamentală a
substanţei vii,
 Gaspare Aselli (1581- 1626)

79
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XVII-LEA

 a descris la câine limfaticele epiploice; şi transportul de substanţe nutritive provenite din

absorbţia intestinală,
 ideile sale au fost privite cu rezervă chiar şi de Harvey,
 Jean Pecquet (1622- 1647)
 a descoperit la câine canalul toracic şi a urmărit vărsarea lui în vena subclaviculară dreaptă,
 Nicolas Stenon (1638- 1687)
 s-a ocupat de parotidă, descriind canalul care îi poartă numele,
 a descris funcţia ovariană, a interpretat corect fosilele drept resturi organice,
 Thomas Willis (1621-1675)
 face cercetări de anatomie comparată,

or
 a descoperit reţeaua articulară de la baza creierului şi perechea XI de nervi cranieni,
 “De anatomi cerebri”- 1664 enunţă idea după care creierul controlează toate procesele

til
fiziologice din organism,

en
 consideră că imaginaţia este “cuibărită” în corpul calos, tractul de fibre nervoase ce uneşte
cele 2 emisfere cerebrale,
 Gaspar Bartholin (1665- 1738)
ud
 a descoperit canalul pancreatic şi glandele vulvare care îi poartă numele,
 Herman Boerhaave (1668- 1738)
 a făcut din Leida un mare centru medical,
st

 Francesco Redi (1626- 1697)

 a adus argumente simple şi ingenioase împotriva naşterii fără părinţi, deci împotriva
ul

generaţiei spontanee,
 printr-un experiment simplu punând capacul pe oala unde era carne şi nemaipermiţând “accesul”
uz

muştelor la aceasta

C3) HISTOLOGIE
 Marcello Malpighi (1628- 1684)
 a descoperit capilarele, ce unesc arterele şi venele, iar cu ajutorul unei lupe vede eritrocitele
pt

circulând prin capilare,

 a întemeiat histologia descriptivă, animală şi vegetală şi totodată, histologia comparată,
 consideră că creierul ar secreta spiritul care circulă prin nervi,
 în embriologie aduce contribuţii la organogeneză, la ultimele stadii de dezvoltare a oului;
dar rămâne fixist, deşi vede cum se dezvoltă oul,
 în lucrarea De viscerum structura descrie:
 structura microscopică a rinichiului, glomerulii care-i poartă numele, tuburile urinare şi
legătura lor cu vasele renale, face aprecieri privind filtrarea renală la nivel glomerular,

80
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XVII-LEA

 descoperă alveolele pulmonare şi le defineşte ca “saci plini cu aer”,

 descrie capilarele sanguine,
 descoperă cele 3 tipuri de papile gustative din mucoasa linguală, precum şi corpusculii tactili
din piele,
 Anton van Leeuvenhoeck (1632-1723)
 a construit microscoape ce măreau imaginea
de 300 de ori,
 a descris: capilare, hematii, spermatozoizi,
fibre musculare, structura cristalinului,

or
 Robert Hooke (1635- 1703)
 va descrie celula vegetală, fără însă a reuşi să realizeze faptul că la baza întregului organism
stă celula, consideră că celulele sunt goale,

til
C4) ANATOMIE PATOLOGICĂ:

en
 Théophile Bonet (1628- 1689)
 a publicat în 1679 rezultatele a peste 3000 de autopsii, dar nu a sistematizat materialul obţinut,
C5) MICROBIOLOGIA:
ud
 Cristian Lang (1619- 1692)
 în cartea sa Pathologia animata – 1688- susţine idea după care bolile infecţioase sunt date de
fiinţe minuscule, invizibile,
st

 Athanasius Kircher (1602- 1680)

 în cartea Scrutinum phisicomedicum poetis apărută în 1658 afirmă că ciuma şi variola sunt
ul

provocate de fiinţe care nu se văd cu ochiul liber,

 miasmele dătătoare de epidemii sunt date de fermentaţii provocate la rândul lor de germeni
uz

microscopici,
C6) PATOLOGIA:
 Thomas Sydenham (1624- 1689)
pt

 a fost un reputat clinician,

 a descris coreea care îi poartă numele, a făcut diagnosticul diferenţial dintre diabetul zaharat
şi cel insipid, între artrita reumatoidă şi artrita gutoasă,
 a insistat asupra necesităţii utilizării observaţiei clinice, a examenului amănunţit, a sintezelor
empirice; a descris numeroase boli, a făcut cercetări de epidemiologie,
 în terapeutică şi-a legat numele de utilizarea opiului şi a chinchininei,
 a descris tabloul clinic al variolei, scarlatinei, tifosului exantematic, erizipelului, dizenteriei,
tusei convulsive,
 a scris:

81
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XVII-LEA

 Observationes medicae- 1676- în care introduce tratamentul cu laundum la bolnavii cu

palpitaţii cardiace,
 Tractatus de podagra et hydrope- 1683- în care a descris guta, TBC,
 Metoda de a trata febre,
 J.B.Van Helmont (1577-1644)
 va intui rolul chimiei în medicina secolelor următoare,
 va continua ideile lui Paracelsus legate de existenţa ideilor primare, dar va acorda primat apei,
 a admis generaţia spontană,
 a considerat că organele sunt conduse de arhei; principiul ierarhic suprem fiind localizat

or
juxtapiloric,
 a fundamentat noţiunea de ferment, a cercetat chimia digestiei, a introdus termenul de gaz, a
depistat CO2 în sânge şi NaCl în urină,

til
 el deosebeşte două suflete: unul superior, derivat din divinitate, nemuritor, dirijorul

en
“funcţiilor intelectuale”, al doilea senzitiv, pieritor; ambele suflete îşi au sediul în abdomen,
 viaţa are rolul de a regla funcţiile animale (digestia, excreţia, reproducerea),
 a descris cascada de procese ce au loc în digestia alimentelor, el deosebind 6 etape ale
ud
procesului de asimilaţie; prima digestie este în stomac: apare chimul, a doua în duoden unde alimentele

sunt discriminate în asimilabile şi neasimilabile, a treia în vasele mezenterice, a patra în inimă şi aortă, a cincea
în sângele arterial şi a şasea în organe, unde, aduşi de sânge, principii nutritivi hrănesc parenhimele,
st

 etiologia reţine 2 factori majori: recepţiile (cauze exterioare) şi retenţiile (factori endogeni),
 a afirmat că terapia trebuie să fie etiologică şi nu simptomatică,
 considera că: “Nu există ciumă ci ciumaţi, nici epilepsie ci epileptici”,
ul

 a scris Ortus medicinae (Grădina medicinei), apărută în 1648,

 Franz De La Boë zis Sylvius (1614- 1672)
uz

 profesor la Leyden, a fost anatomist, chimist, clinician, pedagog,

 a descoperit o serie de formaţiuni cerebrale (apeductul lui Sylvius),
 a utilizat sistematic ca metodă de învăţământ lecţiile clinice,
pt

 a considerat că patologia este dată de variaţiile de aciditate şi alcalinitate a umorilor

 în patologia tuberculozei a înscris două mari descoperiri: scrofuloza (tumefieri ale ganglionilor

cervicali pe care bolnavii evului mediu o tratau alergând în faţa suitei regale pentru a fi atinşi de rege) şi a
descris tuberculii ca leziuni elementare ale TBC pulmonar,
 a utilizat pentru tratament: tincturi, extracte, săruri volatile sau uleioase, antimoniu,
 a arătat că între medicament şi substratul asupra căruia medicamentul acţionează se stabileşte
o legătura chimică,
 Thomas Willis

82
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XVII-LEA

 anatomist, iatrochimist şi practician englez,

 a descoperit zahărul în urina diabeticilor şi a diferenţiat diabetul insipid de cel zaharat,
 a utilizat în terapeutica climatoterapia,
 Gian Alfonso Borelli (1608- 1679)
 discipol al lui Galilei, a predat la Pisa matematica şi filozofia,
 a realizat primul tratat de biomecanica, publicat postum- De motu animalium- 1685,
 a afirmat că muşchii se contractă datorită unui impuls venit din creier pe baza unui muşchi,
 afirmă că cea ce vine pe calea nervilor nu e un spirit, ceva imaterial, ci o substanţă fină care
odată adusă la muşchi se ciocneşte cu o substanţă asemănătoare emisă de muşchi,

or
 a descoperit perspiratio insensibilis,
 a precizat rolul centrului de greutate, rolul diferiţilor muşchi în timpul activităţii fizice a
avansat idea mediatorilor chimici,

til
 Giorgio Baglivi (1668-1707)

en
 a comparat plămânii cu foalele, vasele cu nişte tuburi, dinţii cu foarfecele, stomacul cu o
retortă; viscerele cu nişte ciururi şi filtre, muşchii cu nişte coarde,
 Théophraste Renaudot (1586-1653)
ud
 elev al Facultăţii din Montpellier;
 a realizat primul jurnal şi prima publicitate organizată, primul munte de pietate, a organizat
prima policlinică cu consultaţii în parte gratuite,
st

 Jean Baptiste Denis (?-1704)

 a efectuat în 1667 o transfuzie de sânge de la miel la om, reuşită;
ul

 dar numărul mare de transfuzii nereuşite ulterior vor face ca timp de peste 200 de ani transfuzia să nu mai fie practicată,

 Aurelius Severino (1580- 1656)

uz

 autorul lucrării Anatomia animalium- în care emite o idee deosebit de interesantă “atât omul
cât şi animalele au un plan unic de organizare,
 Nicholas Tulp (1593-1674)
pt

 cunoscut din descrierea polipilor inimii, dar mai ales din celebra lucrare a lui Rembrandt-
Lecţia de anatomie,
 Lower Richard (1631-1691)
 a scris primul tratat consacrat inimii şi circulaţiei Tractatus de corde 1669 având 232 de pagini,
C7) OBSTETRICA
 Louise Bourgeois (1563-1636)
 elevă a lui Ambroise Paré, a asistat-o pe Maria de Medicis la cele 7 naşteri ale sale,
 Julien Clément (1650-1729)
 este printre primii bărbaţi care au căpătat dreptul de a practica obstetrica,

83
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XVII-LEA

 François Mauriceau (1637-1709)

 a inventat versiunea podalică,
 a cercetat eclampsia, placenta praevia, prolabarea de cordon,
 a scris “Bolile femeilor însărcinate şi lăuze- 1668,
 Chamberleu
 o familie engleză de medici, i se atribuie inventarea forcepsului,
 Reginer de Graaf (1641- 1673)
 a descoperit foliculul din ovar,
 a înţeles care este funcţia ovarului- de a elabora ovule şi a testiculului- de a elabora sperma,

or
C8) CHIRURGIA
 J.Scultet
 a propus noi instrumente şi bandaje,

til
 Felix de Tassy

en
 l-a operat cu succes pe Regele Soare de fistulă anală; dar ca urmare a stresului a rămas cu un tic nervos,
 P.Dionis 1650-1718
 a primit misiunea de a explica descoperirile lui Aselli şi Pecquet,
ud
 în această perioadă chirurgia nu este unificată cu medicina, fiind practicată de bărbieri,
litotomişti, chirurgi,
 1667- prima transfuzie reuşită, de la miel la om, făcută de Jean Baptiste Denis asistat de
st

Emmeret, chirurg; la cea de a doua transfuzie pacientul a decedat;

 1677 prima injecţie intravenoasă făcută de sir Cristopher Waren cu sare de antimoniu
ul

C9)BOLI INFECŢIOASE
 au bântuit numeroase epidemii: malarie, pestă, holeră, variolă, scarlatină, febră tifoidă,
uz

 sifilisul se mai temperase, nu înainte de a determina dispariţia băilor publice,

C10)IGIENA
 în Italia medicii propun măsuri de salubritate publică, cum sunt secarea mlaştinilor,
pt

 igiena publică şi cea individuală erau însă deplorabile,

C11)UNITĂŢI SANITARE
 în această perioadă se vor înfiinţa unele spitale cum sunt: Ospedale di san Spirito din Roma,
Hôtel Dieu la Paris, spitalul din Leyda,
 apariţia spitalelor poate fi corelată cu epidemiile şi conflictele armate din această perioadă,
C12) BOLI PROFESIONALE
 Bernardino Ramazzini (1633- 1717)
 analizează sursa patogenetică şi evoluţia bolilor aparţinând la 52 de profesii diferite (ţesător,
miner, pădurar, zugrav, zidar, farmacist, fierar),

84
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XVII-LEA

 semnalează silicoza, saturnismul, afecţiunile scheletice determinate de anumite poziţii în

timpul muncii,
 prima operă de sinteză asupra bolilor profesionale este lucrarea: "Despre bolile meseriaşilor"
(De morbis artificum diatriba),
 adept al concepţiei preventive a cerut:
 reducerea timpului de lucru,
 acordarea unor zile de odihnă,
 luarea unor măsuri de protecţie (spălarea mâinilor, mască, ventilaţie),
 tratament medical gratuit etc.
K)ACADEMII ŞI SOCIETĂŢI MEDICALE; PERIODICE

or
 se înfiinţează: Academia din Lincei, Royal Society, Académie des Sciences
 apar dintre periodice: Journal de Sçavans, Philosophical Transactions

til
en
ud
st
ul
uz
pt

85