Sunteți pe pagina 1din 15

Portofoliu

la Limba Latină şi Bazele


Terminologiei Medicale

Profesor:Cravcenco Svetlana
Student:Constantin Constantin

gr. M1708
2017-2018
Cuprins:
1. Din istoria medicine
2. Fonetica
3. Nomenclatura anatomică
4. Terminologia farmaceutică
5. Terminologia clinică
6. Aforisme
Hippocrate- părintele medecinii

Hipocrat, Hipocrate sau Hippocrates din Cos (n. cca. 460 î.Hr. pe
insula Cos din Arhipelagul insulelor Sporade, d. cca. 370 î.Hr.în
localitatea Larissa din Tessalia) a fost cel mai vestit medic al Greciei antice și este considerat
părintele medicinei. Numele lui este legat de Jurământul lui Hipocrat, un adevărat
codice moral al unui medic în exercitarea profesiunii sale, jurământ prestat și în zilele noastre în
multe universități de către absolvenții facultăților de medicina

Născut într-o familie ce aparținea cultului lui Esculap (gr. Asclepios), zeul grec
al medicinei, Hipocrat învață medicina sacerdotală și anatomia de la tatăl său, Heraclid.
Părăsește insula sa natală și cutreieră ținuturile Greciei antice, Tracia, Tessalia și Macedoniaca
medic itinerant, dobândind o solidă reputație ca practician. În jurul anului 420 î.Hr. se întoarce
la Kos, unde fondează o școală pentru viitori medici. Mai târziu va înființa o altă școală
în Tessalia, unde își va sfârși zilele la Larissa către anul 370 î.Hr..
Prin observațiile făcute asupra manifestărilor bolilor și descrierea lor amănunțită, precum și prin
încercările de a explica procesele patologice pe baze naturale și raționale, Hipocrat a
contribuit - în limitele posibilităților din vremea sa - la eliberarea medicinei de superstiții și
misticism. Din cele peste 70 de lucrări care i se atribuie - cuprinse în Corpus Hippocraticum din
biblioteca renumitei școli de medicină din Cos - doar șase îi aparțin cu siguranță lui. În capitolul
"Aerul, Apa și Locurile" nu se mai discută rolul zeilor în apariția bolilor, ci se descriu cauzele
demonstrabile științific, în "Prognostic, Prognoză și Aforisme" expune opinia revoluționară
pentru acel timp, după care, un medic, prin observarea unui număr mare de cazuri, poate
prevedea evoluția ulterioară a unei boli. Idea unei medicini preventive apare pentru prima
dată în "Tratamente" și în "Tratamentul Bolilor Acute", în care discută influența unor factori ca
vârsta, regimul alimentar, modul de viață și clima asupra stării de sănătate. În lucrarea
asupra epilepsiei, numită "Boala sfântă" (lat. Morbus sacer) întâlnim informații
asupra anatomiei corpului omenesc și se consideră că epilepsia ar fi datorită unei lipse de aer
în urma unei incapacități a venelor de a transporta aerul la creier. În ciuda argumentației
considerată astăzi naivă, important este faptul că Hipocrat vede cauza acestei boli într-o
turburare a funcției creierului. În stadiul de dezvoltare a cunoștințelor sale, Hipocrat nu a putut fi
la adăpostul unor erori inerente epocii în care a trăit. Astfel în concepția sa, pe care azi am numi-
o "teorie umorală", Hipocrat recunoștea existența a patru umori: sângele, flegma sau
limfa, fierea galbenă și fierea neagră; un dezechilibru între ele ar produce boala sau ar
antrena moartea. A formulat ipoteza localizării proceselor psihice în creier. A distins gândirea
(pneuma logistikon) de trăiri și a asertat că există fluide vitale.
Hipocrat, recunoscut ca bun practician, a făcut și o serie de inovații medicale. În chirurgie a
pus la punct un aparat de trepanare a craniului, în ortopedie a construit un scaun special
pentru reducerea luxațiilor și fracturilor.

Maxime:
 Summum bonum medicinae sanitas – Sănătatea este
bunul cel mai de preț al medicinei
 Ut quisque est doctissimus, ita est modestissimus – Cine
este cel mai deștept este cel mai modest
 Optimum medicamentum quite est – Cel mai bun
medicament este odihna
 Salus populi – suprema lex – Bunăstarea poporului este
legea supremă
 Salus aegroti – suprema lex medicorum – Sănătatea
bolnavului este legea supremă a medicilor
 Vocem rationis semper audiamus – Să ascultăm
întotdeauna vocea rațiunii
 Experto crede – Crede celui pățit
 Omnia vinicit amor et nos cedamus Amori – Dragostea
învinge totul și noi să cedăm dragostei
Termeni cu accent

Dacă penultima silabă este lungă, ea va fi accentuată; dacă este de durată scurtă, accentul se va
pune pe antepenultima silabă.
Penultima silabă este de durată lungă:
 Dacă vocala ei este urmată de 2-3 consoane, z sau x:
 Ta-bu-let-ta – comprimat
 Me-di-ca-men-tum – medicament
 Dacă include un diftong:
 Pe-ri-to-nae-um – peritoneu
 A-moe-ba – amibă
Penultima silabă este de durată scurtă:
 Cînd vocala ei este urmată de o altă vocală sau de consoana H:
 Te-nu-is – subțire
 O-le-um- ulei
 Dacă vocala ei este urmată de un cuplu consonatic format din literele B, P, D, T, C,
G, + L, R:
 Pal-pe-bra – pleoapă
 Ce-re-brum – creierul mare
 Ca-the-dra- catedră
 Dacă vocala acestei silabe este succedată de un digraf:
 Sto-ma-chus - stomac
 A-ra-chis - arahidă
 Phi-lo-so-phus – filosof
Termeni cu diftongi:

 ae => [e], ex: costae, aeternus


 oe=> [ȍ], ex: foetus, oedema
 au=> [𝑎𝑢 ], ex: auris, Daucus
 eu=> [𝒆𝒖 ], ex: pleura, Europa
NB: Uneori ae şi oe nu formează diftongi. Semnul trema plasat deasupra
vocalei e anulează diftongul, prin urmare, cele două vocale se vor pronunța
distinct în silabe diferite:
Aȅr [aer] – aer
Pnoȅ [pnoe] – respirație
Aloȅ [aloe] – aloe

Digrafii:

 ph=> [f], ex: phosphorus, raphe, Euphyllinum


 th=> [t], ex: thorax, thea, Strophanthinum
 ch=> [h], ex: chloe, Allocholum
 rh=> [r], ex: rhetorica, rheum, Acidum glycyrrhizinicum
NB! Digrafii kh şi nh nu se întâlnesc în cuvintele de origine greacă.

10 termeni din miologie:

o Muşchiul maseter- musculus maseter


o Galee aponevrotică -galea aponeurotica
o Muşchiul spinal-musculus spinalis
o Fascie- fascia
o Muşchiul deltoid-musculus deltoideus
o Aponevroză- aponeurosis
o Retinaculul extensor-retinaculum extensorum
o Endomisiu -endomisium
o Muşchiu gluteu mare-musculus gluteus maximum
o Tendo- tendon
10 termeni din osteologie:

o Processus- apofiză
o Corpus costae-corpul coastei
o Foramen- gaură
o Columna vertebralis- coloană vertebrală
o Corpus mandibulae-corpul mandibulei
o Lamina vitrea- lamelă sticloasă
o Vertebra- vertebra
o Corpus femoris-corpul femurului
o Sulcus- șanț

5 termeni din etimologie:

 Ethmoid – provine din greaca, „ethmos” - filtru, sită, strecuratoare.


 Retinaculum – provine din latina „retinere” – a menține, a păstra;
Cremaster – provine din greaca, „krema“ – atârna, agăța;
 Corvavolum – provine din latinul „cordis“ – inimă
 Pneumonia – provine din grecescul „pneuma“ – a respire

Nomenclatura Anatomica
Osteologie:

1. Pars sacralis columnae vertebralis – partea sacrala a coloanei vertebrale;


pars – gen. f, nr. singular, caz nomninativ, decl. III
columnae – gen. f, nr. singular, caz genitiv, decl. I

2. Processus articularis superior – apofiza articulara superioara


processus – gen.m, nr. singular, caz nominativ, decl. IV

3. Facies articularis tuberculi costae – fata articulara a tuberculului coastei


facies – gen. f, nr. singular, caz nominativ, decl. V

4. Lamina orbitalis ossis ethmoidalis – lama orbital a osului etmoid


lamina – gen. f, nr. singular, caz nominativ, decl. I
ossis – gen. n, nr. singular, caz genitiv, decl. III

5. Margo parietalis ossis temporalis – marginea partietala a osului temporal


margo – gen. m, nr. singular, caz nominativ, decl. III
ossis – gen. n, nr. singular, caz genitiv, decl. III
6. Sulcus sinus petrosi inferioris – santul sinusului petros inferior
sulcus – gen. m, nr. singular, caz nominativ, decl. II
sinus – gen. m, nr. singular, caz genitiv, decl. IV

7. Apertura externa canaliculi cochleae – apertura externa a canalicului cohlear


apertura – gen. f, nr. singular, caz nominativ, decl. I
canaliculi – gen. m, nr. singular, caz genitiv, decl. II

8. Proeminentia canalis semicircularis lateralis – proeminenta canalului semicircular lateral


proeminentia – gen. f, nr. singular, caz nominativ, decl. I
canalis – gen. m, nr. singular, caz genitiv, decl. III

9.Ala major processus pterygoideus – aripa mare a apofizei pterigoide


ala – gen. f, nr. singular, caz nominative, decl. I
processus – gen. m, nr. singular, caz genitiv, decl. IV

10. Processus maxillaris conchae nasalis inferioris – apofiza maxilara a cornetului nazal inferior
processus – gen. m, nr. singular, caz nominativ, decl. IV
conchae – gen. f, nr. singular, caz genitiv, decl. III

Artrologie:

1. Processus articularis inferior vertebrae lumbalis II – apofiza articulara inferioara a vertebrei lombare II
processus – gen. m, nr. singular, caz nominativ, decl. IV
vertebrae – gen. f, nr. singular, caz genitiv, decl. I

2.Fovea articularis processus articularis superioris – fosa articulara a apofizei articulare superioare
fovea – gen. f, nr. singular, caz nominativ, decl. I
processus – gen. m, nr. singular, caz genitiv, decl. IV

3.Capsula articulationis atlantoaxialis lateralis – capsula articulara atlantoaxiala laterala


capsula – gen. f, nr. singular, caz nominativ, decl. I

4. Ligamentum sacracoccygeum dorsale superficiale – ligamentul sacrococcigian dorsal superficial


ligamentum – gen. n, nr. singular, caz nominativ, decl. II

5.Ligamentum capitis fibulae anterius – ligamentul


ligamentum – gen. n, nr. singular, caz nominativ, decl. II
capitis – gen. m, nr. singular, caz genitiv, decl. III

6. Bursa infrapatellaris profunda – bursa infrapatelara profunda


bursa– gen. f, nr. singular, caz nominativ, decl. I

7. Capsula articulationis matatarsophalangeae I – capsula articulara metatarsofalangiana I


capsula – gen. f, nr. singular, caz nominativ, decl. I

8. Ligamentum cuneocuboideum dorsale – ligamentul cuneocuboidal dorsal


ligamentum – gen. n, nr. singular, caz nominativ, decl. II

9.Membrana interossea cruris – membrane interosoasa a gambei


membrana – gen. f, nr. singular, caz nominativ, decl. I
10. Vagina synovialis intertubercularis – vagina sinoviala intertuberculara
vagina – gen. f, nr. singular, caz nominativ, decl. I

Miologie:

1. Musculus flexor carpi radialis – muschiul flexor radial al carpului


musculus – gen. m, nr. singular, caz nominativ, decl. II
carpi – gen. n, nr. singular, caz genitiv, decl. II

2. Venter occipitalis musculi occipitofrontalis – venterul occipital al muschiului occipitofrontal


venter – gen. m, nr. singular, caz nominativ, decl. III
musculi – gen. m, nr. singular, caz genitiv, decl. II

3. Musculus obliquus abdominis externus – muschiul oblic abdominal extern


musculus – gen. m, nr. singular, caz nominativ, decl. II

4.Musculus depressor anguli oris – muschiul depresor al unghiului gurii


musculus – gen. m, nr. singular, caz nominativ, decl. II
anguli – gen. m, nr. singular, caz genitiv, decl. II
oris – gen. n, nr. singular, caz genitiv, decl. III

5. Musculus extensor digitorum longus – muschiul extensor lung al degetelor


musculus – gen. m, nr. singular, caz nominativ, decl. II
digitorum– gen. m, nr. plural, caz genitiv, decl. II

6.Musculus flexor carpi ulnaris – muschiul flexor ulnar al carpului


musculus – gen. m, nr. singular, caz nominativ, decl. II
carpi– gen. m, nr. singular, caz genitiv, decl. II

7. Musculus abductor pollicis longus – muschiul abductor lung al policelui


musculus – gen. m, nr. singular, caz nominativ, decl. II
pollicis – gen. m, nr. singular, caz genitiv, decl. III

8. Musculus levator labii superioris alaeque nasi – muschiul ridicator al buzei superioare a aripei nasului
musculus – gen. m, nr. singular, caz nominativ, decl. II
labii– gen. n, nr. singular, caz genitiv, decl. II
alaeque – gen. f, nr. singular, caz genitiv, decl. I
nasi – gen. m, nr. singular, caz genitiv, decl. II

9. Caput clavicularis musculi sternocleidomastoideus – capatul clavicular al muschiului


sternocleidomastoidian
caput – gen. n, nr. singular, caz nominativ, decl. III
musculi – gen. m, nr. singular, caz genitiv, decl. II

10. Aponeurosis musculi obliqui abdominis internus – aponeuroza muschiului oblic abdominal intern
aponeurosis – gen. f, nr. singular, caz nominativ, decl. III
musculi – gen. m, nr. singular, caz genitiv, decl. II
Cremaster – provine din greaca, „krema“ – atârna, agăța;
Retinaculum – provine din latina „retinere” – a menține, a păstra;
Ethmoid – provine din greaca, „ethmos” - filtru, sită, strecuratoare.
Terminologia farmaceutică

15 termeni cu segmente de frecvență:


 Troxevasin
 Septolete
 Promedolum
 Anapyrin
 Cholosasum
 Aethamidum
 Euphyllinum
 Lipasum

 Methacinum
 Iodinol
 Endrogestron
 Ergoceps
 Oxyritin
 Acetylin
 Pepsinum
Rețete Latine
1. Rp.:
Extracti valerianae 0,3
Tinctura crataegi 0,15
Tinctura Rhei 0,8
Barbitoli Natrii 0,2
Spiritus aethylici 20 ml
Aquae destilatae ad 200 ml
Misce. Da.
Signa: câte o linguriță de 3 ori pe zi
Extract de odolean 0,3
Tinctura de păducel 0,15
Tinctură de revent 0,8
Barbital sodic 0,2
Spirt etilic 20 ml
Apă distilată până la 200 ml
Amestecă. Eliberează.
Indică: câte o linguriță de 3 ori pe zi

2.Rp.:
Digoxini 0,003
Da tales doses Nr.12 in tab.
Signa.
Ia:
Digoxin 0, 003
Elibereaza asemenea doze Nr. 12 in comprimante
Indica.

3. Rp.:
Corticis frangulae
Folii urticae quantum 15,0
Folii menthae piperita
Rizomatis radicis valerianae quantum 5,0
Misce. Da.
Signa: Prepară decoct. Câte o doime de pahar seara și dimineața

Ia:
Scoarță de crușin
Frunze de urzică câte 15,0
Frunze de izmă bună
Rizom cu rădăcini de valeriană câte 5,0
Amestecă să fie obținută specie
Eliberează.
Indică: Prepară decoct. Câte o doime de pahar seara și dimineata
4. Rp.:
Iodi puri 0,1
Kalii iodidi 0,2
Da.
Signa.
Ia:
Iod pur 0,1
Iodura de Kaliu 0,2
Elibereaza.
Indica.

5. Rp.:
Extr. Filicis maris spiss. 2,0
Div. in 8p. aeq.
D. in caps. gel.
S.
Ia:
Extr. Filicis maris(mare) dens 2,0
Div. in 8p. egale
Elibereaza, in capsule gelatinoase.
Indica.

6. Rp:
Eufilini 0,1
Dimedroli 0,0125
Sacchari 0,2
Misce fiat pulvis
Da tales doses Nr 12 in capsulis
Signa: Câte o capsulă de 3 ori pe zi
Ia:
Eufilină 0,1
Dimedrol 0,0125
Zahăr 0,2
Amestecă să se obțină pulbere
Eliberează asemenea doze în nr de 12 capsule
Indică: câte 1 capsulă de 3 ori pe zi
7. Rp.:
Solutionis Atropini sulfatis
Acidi folicilici 0,001
Da.
Signa.
Ia:
Solutie de sulfat de Atropina
Acid folicilic 0,001
Elibereaza.
Indica.

8. Rp.:
Tabulletas Codeini phosphatis
Da, in Nr.10
Signa.
Ia:
Comprimante cu fosfat de Codeina
Elibereaza,in Nr. 10.
Indica.

9. Rp.:
Unguenti Cupri citratis
Tabulletas Acidi acetysalicylici
Da.
Signa.
Ia:
Unguent de citrate de Cupru
Comprimante cu acid acetisalicilic
Elibereaza.
Indica.

10. Rp:
Extracti valerianae 0,3
Tinctura crataegi 0,15
Tinctura Rhei 0,8
Barbitoli Natrii 0,2
Spiritus aethylici 20 ml
Aquae destilatae ad 200 ml
Misce. Da.
Signa: câte o linguriță de 3 ori pe zi

Extract de odolean 0,3


Tinctura de păducel 0,15
Tinctură de revent 0,8
Barbital sodic 0,2
Spirt etilic 20 ml
Apă distilată până la 200 ml
Amestecă. Eliberează.
Indică: câte o linguriță de 3 ori pe zi
Terminologie clinică
dys- dereglare,tulburare, -tonia – tensiune, spasm – Dystonia – dereglarea tensiunii

hyper- mărit, surplus, -dynamia – putere, forță – Hyperdynamia

-plegia – paralizie, lovitură – Cardioplegia – paralizia funcției inimii

-poesis – regenerație, creație – Haemopoesis – procesul formării elementelor sângelui

-genesis – proveniență, geneză, apariție – Phyllogenesis – geneza frunzei

dys- dereglare, tulburare, -trophia – nutritie, alimentatie – Dystrophia – tulburare de nutritie

macro - voluminos, -somia – referitor la corp – Macrosomia – urias, gigant

-malacia – inmuiere, ramolire a unui tesut – Osteomalacia – ramolirea oaselor

-plastica – restabilire pe cale chirurgicala a functiei unui organ – Colonoplastica – plastie a


intestinului gros
-rrhagia – hemoragie – Hysterorrhagia – hemoragie la nivelul uterului

dys- dereglare, -kinesia – miscare, mobilitate – Dyskinesia – dereglare a miscarilor de


coordonare

Fasciorrhaphia – suturarea unei fascii, fascio- fascie, -rrhaphia – coasere


Gasterorhexia – ruperea stomacului, gaster- stomac, -rhexia – ruptura
Polydactylia – mai multe degete, poly- multe, dactylus – deget
Tracheloma – tumoare a colului uterin, trachelos – col uterin, -oma – tumoare
Nephroptosis – ptoza a rinichiului, nephros- rinichi, -ptosis – coborare, ptoza,cadere
Proctostenosis – ingustare a rectului, proctos – intestinul rect, - stenosis – ingustarea
orificiilor/canalelor
Urethritis – inflamatie a uretrei, urethra – uretra, -itis – inflamare
Encephalocele – hernie la nivelul encefalului, encephalos- encefal, -cele – hernie
Heliotherapia – terapie cu soare, helios – soare, -therapia – terapie
Caecopexia – fixare a intesinului cec, caecum – intestinul cec, -pexia – repunere in pozitia
normala a unui organ
Tachycardia – accelerarea ritmului cardiac, tachy- accelerare,-cardia – referitor functia de baza
a inimii
Bronchectasia – dilatatie bronsica, bronchus- bronhie, -ectasia – dilatare a unui organ cavitar
Hyperaesthesia – sensibilitate ridicata/marita, hyper- marit,surplu, -aesthesia – sensibilitate
Festina lente,
Grăbeștete încet.

Nelinişte. Şi aşteptare. Şi un sentiment confuz. De neputinţă amestecat cu nerăbdare. Şi


sunt din ce în ce mai conştient că nu totul depinde de mine şi asta chiar nu-mi place. Ştiu că
în viaţa mea, deciziile pe care le iau sunt mai mult sau mai puţin ale mele. Dar acum nu pot
face totul doar eu şi mă enervez, mi se pare că stau pe loc exact în momentul în care simt
cel mai mare avânt spre înainte, spre ziua de mâine, spre planul de poimâine. Aşa să fie
oare? Acum, dacă aş avea ceva în faţa mea, ceva palpabil, aş lua-o la fugă. Am auzit, de
când mă ştiu, celebra expresie „Grăbeşte-te încet”, a lui Suetoniu, dar mi se pare atât de
îngrăditoare, cel puţin în momentul ăsta, încât îmi dau ochii peste cap, a nerăbdare şi vreau
să ies. Să deschid usa şi să plec spre viitorul meu, oricare ar fi el. Mai ştiu şi că deciziile
luate din mers nu au fost mereu cea mai bună alegere, nu în ceea ce mă priveşte. Dar au
fost mult mai bune decât cele cântărite prea mult, planurile instinctive au fost întotdeauna
mai satisfăcătoare decât celelalte. Da, au adus şi suferinţă şi dezamăgiri şi speranţe frânte.
Însă e specific naturii umane forţarea limitelor. E normal să vrem tot timpul mai mult decât
avem. Problema e să şi facem ceva în sensul ăsta. Eu vreau. Vreau să fac ceea ce mi-am
propus, dar am nevoie de acordul altora pentru a putea întinde piciorul în primul pas. Şi,
bineînţeles, aici e cel mai greu de răbdat. Până voi face primul pas. Dar eu ştiu că va fi mai
bine şi trag de mine să găsesc încetineala aceea înţeleaptă, încerc să mă conving că totul e
oki şi când e chibzuit, chiar dacă sufletul meu îmi spune altceva. La urma urmei, încerc să
învăţ din greşeli.