Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “NICOLAE TESTEMIȚANU”

Catedra Limba Română și Terminologie Medicală

TERMINOLOGIA MEDICALĂ LATINĂ

Nume/Prenume: Monacu Mihaela


Grupa: M1701
Asistent universitar: Raisa Ghicavîi
1. PLATON, FILOSOFUL MODERN AL ANTICHITĂŢII

„Omul care, de-a lungul vieţii, şi-a luat rămas bun de la plăcerile şi de la podoabele
trupului, pe care le socotea străine de el şi dăunătoare, omul care, dimpotrivă, şi-a dat
toată silinţa să înveţe ceva, care, în loc de podoabe străine, a vrut pentru sufletul său
podoabele cele adevărate: cumpătarea şi dreptatea, curajul, libertatea şi adevărul, omul
acesta trebuie să aibă încredere în luminarea sufletului său.“ (Phaidon, Editura
Humanitas, 2006, pp. 139-140). Platon (427-347 î.Hr.), alături de elevul său, Aristotel,
reprezintă culmea gândirii filosofice antice. Scrierile sale au fost studiate intens de mulţi
Sfinţi Părinţi, iar unele idei au fost preluate şi remodelate corespunzător învăţăturii
creştine.

Elevul lui Socrate, profesorul lui Aristotel


Platon s-a născut în Atena, într-o familie aristocratică cu strămoşi iluştri. Tatăl său, Ariston, era
unul dintre descendenţii regelui Codros, iar mama sa, Perictione, era membră a unei familii
înrudite cu cea a marelui legiuitor Solon. Aplecarea spre filosofie a lui Platon a fost şi o
încununare a strădaniilor culturale înfăptuite de înaintaşii săi. Numele său de naştere a fost
Aristocles, dar a primit porecla de Platon, datorită pieptului său lat. În jurul vârstei de 20 de ani a
devenit un ucenic fidel al lui Socrate, pe care nu-l va părăsi niciodată, până la condamnarea la
moarte a acestuia. Fiind bolnav, Platon nu a putut participa la ultimele momente din viaţa
maestrului său. Din relatările celor prezenţi va scrie dialogul Phaidon, având drept temă sufletul
şi protagonist principal pe Socrate. Aproape toate scrierile platoniciene poartă forma dialogului,
iar Socrate este pretutindeni prezent, conducând discuţia cu măiestrie. Nu este de mirare că
Platon a format mai târziu o adevărată şcoală filosofică în jurul său, printre ucenici numărându-
se şi perseverentul Aristotel.

Marea Academie
Platon a fost mereu un spirit întreprinzător şi activ, veşnic în căutare de noi cunoştinţe, însetat de
realizarea unor noi opere sau de ascultarea unor maeştri. De aceea a întreprins nenumărate
călătorii, printre zonele vizitate numărându-se Egiptul, sudul Italiei sau Siracuza. În Siracuza a
revenit de mai multe ori, fiind apreciat de conducătorul local, Dionisios cel Bătrân, iar mai târziu
va deveni profesorul fiului acestuia, Dionisios cel Tânăr. Cu toate aceste peripluri, Platon a
petrecut suficient timp în Atena, reuşind să îşi deschidă aici o şcoală. Deoarece locul ales era
poziţionat lângă gimnaziul închinat lui Heros Akademos, denumirea a fost transformată în
academie. Cum Platon a fost foarte preocupat nu doar de filosofie, ci şi de studii politice,
Academia înfiinţată de el a devenit în timp o adevărată pepinieră de funcţionari şi oameni
politici. Ea va funcţiona peste 900 de ani, fiind închisă din ordinul împăratului Iustinian, în anul
529 d.Hr. După înfiinţarea Academiei, Platon se întoarce în Siracuza, unde spera să poată
înfăptui planul său de realizare a unei legături între filosofie şi politică. Platon preciza în debutul
cărţii a şaptea din scrierea sa „Republica“: „Dacă ori filosofii nu vor domni în cetăţi, ori cei ce
sunt numiţi acum regi şi stăpâni nu vor filosofa autentic şi adevărat, şi dacă acestea două -
puterea politică şi filosofia - n-ar ajunge să coincidă, şi dacă frumoasele firi care acu se îndreaptă
spre vreuna din ele, dar nu şi spre cealaltă, nu vor fi oprite să procedeze astfel, nu va încăpea
contenirea relelor pentru cetăţi şi neamul omenesc şi nici această orânduire pe care am parcurs-o
cu mintea nu va deveni vreodată posibilă, spre a vedea lumina soarelui“. Dionisios cel Tânăr îl
dezamăgeşte, alegând să rămână un simplu tiran şi excluzând treptat filosofia din viaţa sa. Platon
a plecat din lumea aceasta la vârsta de aproape 80 de ani, îngândurat în privinţa viitorului
politicii şi filosofiei.

Cele trei principii ale conducerii


Platon ne-a lăsat numeroase sfaturi privitoare la eficacitatea conducerii şi modurile în care
aceasta trebuie exercitată. În esenţă, acestea se reduc la trei principii fundamentale pe care orice
lider trebuie să le respecte. Primul dintre acestea se referă la cunoaşterea binelui. Fiecare
conducător este dator ca, printr-o disciplină intelectuală şi morală să ajungă la deosebirea binelui
de rău şi să urmeze calea cea bună. Cel de-al doilea se referă la necesitatea unei educaţii
prelungite a viitorului lider. În opinia lui Platon, fiecare om care aspiră să devină liderul celorlalţi
este dator să aibă o cultură şi o pregătire cu mult superioară maselor. Cel de-al treilea principiu
cuprinde existenţa timpului liber. Cine nu îşi poate permite luxul de a gândi şi nu are suficiente
resurse materiale pentru a o face, nu va reuşi să se desăvârşească suficient. Privind aceste trei
principii din perspectiva lumii moderne, vedem că sunt foarte aplicate în viaţa curentă. În
domeniul unei firme actuale, programele de perfecţionare şi planificarea ocupă tot mai mult
timp, din păcate nu şi deosebirea metodelor bune de cele rele. Din punct de vedere creştin,
principiile lui Platon nu pot fi considerate universale. În creştinism vorbim în primul rând de
vocaţia sfinţeniei, iar aceasta nu este dependentă de cultură sau resurse materiale, ci de curăţie.
De asemenea, nu poţi ajunge la deosebirea binelui de rău dacă nu ai ajutorul lui Dumnezeu.

Legenda literelor
Sunt foarte incitante parabolele pe care Platon le aduce în discuţie în scrierile sale. Astfel, în
dialogul Phaidros, Platon menţionează legenda de origine egipteană a apariţiei literelor. Aici se
spune că zeul Theuth a creat literele şi l-a vestit pe faraonul Thamus de descoperirea sa. Faraonul
nu a fost deloc entuziasmat de noua ştiinţă şi i-a împărtăşit temerile sale zeului: „Scrisul va
aduce cu sine uitarea în sufletele celor care-l vor deprinde, lenevindu-le ţinerea de minte;
punându-şi credinţa în scris, oamenii îşi vor aminti din afară, cu ajutorul unor icoane străine, şi
nu dinlăuntru, prin caznă proprie. Leacul pe care tu l-ai găsit nu e făcut să învârtoşeze ţinerea de
minte, ci doar readucerea aminte. Cât despre înţelepciune, învăţăceilor tăi, tu nu le dai decât una
părelnică, şi nicidecum pe cea adevărată. După ce cu ajutorul tău vor fi aflat o grămadă de prin
cărţi, dar fără să fi primit adevărata învăţătură, ei vor socoti că sunt înţelepţi nevoie mare, când
de fapt cei mai mulţi n-au nici măcar un gând care să fie al lor. Unde mai pui că sunt şi greu de
suportat, ca unii ce se cred înţelepţi fără ca de fapt să fie“ (Phaidros, Edit. Humanitas, 2006,
p.138). Platon ne atrage atenţia prin această parabolă că nu este înţelept cel care citeşte mult, ci
cel care înţelege multe. Este imposibil să devii o persoană dezvoltată intelectual dacă eviţi să
gândeşti. Oricât de mult am citi, fără gândire şi fără o practică susţinută a principiilor adoptate nu
putem să creştem spiritual.
FONETICA. TERMENI ORTOGRAFICI

cu diftongi
peronoeus
praemolaris
costae
auditus
lumboelis

cu digrafi
chole
charta
thorax
Rheum
Phosphorus

cu grupuri de litere
lingua
angulus
suavis
schisophrenia
combustio

cu elemente accentuate
tempora
lamina
biologia
foveola
lingula
2. TERMINOLOGIA ANATOMICĂ

1. 3 termeni polinominali din miologie cu analiză morfologică

Musculus pterygoideus lateralis


musculus, i, (m) – subst. , Nom. , declinatio II.
pterygoidei, us, um, a – adj. , gr. I , declinatio II.
lateralis, e – adj, gr. II, declinatio III.

Musculus orbitalis oculi


musculus, i, (m) – subst. , Nom. , declinatio II.
orbitalis, e - adj. , gr. II , declinatio III.
oculus, i (m) - subst. , Gen. , declinatio II.

Musculus levator scapulae


musculus, i, (m) – subst. , Nom. , declinatio II.
levator, oris (m) - subst. , Nom. , declinatio III.
scapula, ae (f) - subst. , Gen. , declinatio I.

3 termeni polinominali din osteologie cu analiză morfologică

Foramen processus transversus


foramen, inis (n) - subst. , Nom. , declinatio III.
processus, us, (m) - subst. , Gen. , declinatio IV.
transversus, a, um - adj. , gr. I , declinatio I.

Processus articularis superior


processus, us (m) - subst. , Nom. , declinatio IV.
articularis, e - adj. , gr. II , declinatio III.
superior, ius - adj. , gr. Comparativus.

Fovea articularis superior


fovea, ae (f) - subst. , Nom. , declinatio I.
articularis, e - adj. , gr. II , declinatio III.
superior, ius - adj. , gr. Comparativus.

2. 5 termeni din etimologia adjectivelor

- acetabulum – vas pentru oțet


- os piriforme - ^pisum^ - mazăre
^forma^ - formă de ...
- musculus bicipitis – mușchi cu două capete
- os capitatum - ^caput^ - proeminență rotundă
- fibula - ^ac^ - capsă
3. TERMINOLOGIA FARMACEUTICĂ

 15 termeni cu segmente de frecvență


ET (SEGMENTUL DE FRECVENȚĂ) SEMNFICAȚIA EXEMPLE
-cor-, card- preparate cardiace Corvalolum
Cardiovalenum
-dol-, -alg- analgezice Promedolum
Spasmalgon
-oestr- estrogene Oestronum
-stat- inhibitori ai enzimelor Orlistatum
-cain- anestezice locale Novocainum
-allerg- antialergice Allergogil
-vit- vitamine Picovit
-as- enzime Lipasum
-thio- sulf Triphenum
-mycin- antibiotice Ampicillinum
-sulfa- sulfamide Sulfalenum
-cyclin- antibiotice Tetracyclinum
-gest- hormoni steroizi Endrogestron
-barb- derivați Barbitalum
 RECEPTURA: Rețete.

1. Recipe:
Solutionis Nitroglycerini 1% - 1ml
Validoli 2ml
Misce. Da.
Signa.

#
2. Recipe:
Tincturae Valerianae
Tincturae Menthae
Tincturae Chamomillae ana 10 ml
Da.
Signa.

#
3. Recipe:
Mentholi 0,5 ml
Dimedroli 0,0125
Validoli 2ml
Misce.
Da tales doses nr. 10
Signa.

#
4. Recipe:
Decocti corticis Quercus ex 6,0 – 180 ml
Da tales doses nr. 12
Signa.

#
5. Recipe:
Infusi Herbae Leonuri ex 15,0 – 200 ml
Da.
Signa.

#
6. Recipe:
Olei Menthae gtts III
Natrii iodidi 5,0
Misce ut fiat unguentum
Da.
Signa. Pro inhalatione.
4. TERMINOLOGIA CLINICĂ

 elemente terminologice postpozitive


-iater – medic
Psychiater – medicul care trateaza boli psihice.
-agogum – evacuare; eliminare prin excreție
-lysis – dizolvare, descompunere, dezintegrare
Haemolysis – distrugerea eritrocitelor, hemoliză.
-ptosis – cădere, coborâre, ptoza unui organ.
Hysteroptosis – prolaps uterin.
Blepharoptosis – ptoza palpebrală.
-genesis – proveniență, geneză, apariție
Pathogenesis – geneza afecțiunii.
Glycogenesis – geneza glicogenului.
-oma – tumoare
Lipoma – tumoare benignă din țesut adipos.
-schisis – divizare, separare, scindare, fisurare.
Palatoschisis – fisură congenitală a bolții palatine.
-gramma – înscrierea curentului biologic, pulsațiilor.
Shygmogramma – curba pulsului, sfigmogramă.
-rrhagia – scurgere de sânge, hemoragie
Encephalorrhagia – hemoragie cerebrală.
-tomia – incizie, secționare.
Amygdaloctomia – incizarea amigdalelor.
-uria – referitor la urină
Bacilluria – prezența bacililor în urină.
-stomia – exprimă o intervenție chirurgicală de aplicare a unei
comunicații între organe, cavități
Cystostomia – aplicarea fistulei de la vezică la
exterior.
 elemente terminologice prepozitive
ab- - înlăturare, desprindere.
aboralis – desprins de gură.
m. abductor – m. care îndepărtează
ana- - repetarea acțiunii.
anamnesis – datele cu privire la apariția și evoluția bolii.
ante- - înainte
antebrachium – antebraț.
antenatalis – înainte de naștere.
dis- - răspândire, împrăștiere.
disseminatio – răspândirea infecției în tot organismul.
eu- - funcție normală.
eurhythmia – ritm normal, corect.
endo- - înăuntru.
endoarteriitis – inflamație a membranei interne a arterei.
syn- - unire, acțiune reciprocă.
syndesmosis – conexiune a oaselor prin ligamente.
retro- - situat după.
retroauricularis – situat după ureche.
hyper- – supra, mărit, surplus.
hyperaesthesia – sensibilitate mărită.
sub- - mai jos de normă.
sublingualis – sublingual.
per- - intensificarea acțiunii principale.
pertussis – tuse convulsivă.
re- - reînoire din nou.
reanimatio – reanimare.
5. MAXIME LATINEȘTI

Manus manum lavat. O mână spală pe alta.

Omnia vincit amor. Iubirea învinge orice

Beneficium accipere, libertatem est vendere. Dacă accepți un favor îți vinzi libertatea.

Concordia civium murus urbium. Armonia dintre cetățeni este zidul orașelor.

Est modus in rebus. Este o măsură în orice lucru.

Gaudeamus igitur. Să ne bucurăm, deci.

Iunctis (junctis) viribus. Unirea face forța.

Laborare omnia vincit. Munca învinge tot.

Nihil lacrima citius arescit. Nimic nu se usucă mai repede ca o lacrimă.

Optimum medicamentum quies est. Cel mai bun medicament este odihna.

Præsente medico nihil nocet. Când doctorul e lângă tine, nimic nu-ți poate face rău.

Repetitio mater studiorum est. Repetiția este mama învățăturii.

Ut sementem feceris, ita mete. Ce semeni, aia culegi (ce dai, aia primești).

Verba volant, scripta manent. Vorbele zboară, scrisul rămâne.

Vincit omnia veritas. Adevărul învinge totul.