Sunteți pe pagina 1din 9

DISCRIMINAREA DE GEN

,,Se interzice discriminarea de orice fel precum genul (Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene - articolul 21-)

Diferenele dintre brbai i femei, sub diferitele lor aspecte, reprezint o problematic mereu actual. Condiia femeii i egalitatea de gen sunt probleme incluse n sfera preocuprilor guvernelor i societilor civile din foarte multe ri care s-au angajat s aplice o serie de msuri menite s elimine discriminarea de gen de pe piaa muncii i nu numai. Romnia este parte la o serie de tratate internaionale referitoare la egalitatea ntre femei i brbai adoptate de Organizaia Naiunilor Unite. Printre acestea se numr Convenia ONU asupra drepturilor politice ale femeii, Convenia ONU asupra eliminrii tuturor formelor de discriminare fa de femei, Carta social european, precum i o serie de documente ale Organizaiei Internaionale a Muncii, care prevd adoptarea de msuri pentru respectarea drepturilor femeii i a principiului egalitii de anse ntre femei i brbai. n condiiile existenei unei legislaii care mpiedic discriminarea sexual aceasta se manifest totui avnd de multe ori origini economice. Pentru ca omul sa nu fie singur ,Dumnezeu a facut din una din coastele lui ,, un ajutor potrivit pentru el . Si atunci barbatul s-a bucurat si-a exclamat : ,,iata in sfarsit aceea care este os din oasele mele si carne din carnea mea ! Ea se va numi Femeie , pentru ca a fost luata din om (Geneza 2: 21 -23 ). Femeia a fost considerata mult timp mai slaba prin natura decat barbatul si incapabila sa realizeze munci care necesitau putere fizica si o capacitate intelectuala dezvoltata . Dar cea mai critica situatie au avut-o femeile din antichitate , care traiau doar pentru procreatie si treburile gospodariei . Viata era grea pentru toata lumea , si cum moartea pandea la fiecare colt , femeia nastea multi copii pe care-i hranea , le confectiona imbracamintea si-i invata dupa posibilitatile sale. Tot ea se ingrijea de batrani si bolnavi pentru ca societatea antica , contrar societatii moderne , punea mare pret pe nevoile grupului , care sunt mai presus decat drepturile individului . Femeia lucra si ea in camp alaturi de barbatul ei , pentru ca agricultura era afacere de familie . O femeie singura isi putea gasi de lucru ca menajera intr-o casa sau putea lucra intrun templu .

Cea mai avantajoasa pozitie sociala o aveau femeile din Egiptul antic, egiptenii fiind unicul popor care accepta teoretic egalitatea dintre sexe in urma consfintirii mariajului (exemplu Cleopatra a ajuns celebra ) . Pozitia sociala a tatalui sau a sotului determina si pozitia femeii, care avea drepturi egale cu ale barbatului Barbatul era capul familiei , dar femeia era tratata mult mai bine

decat celelalte civilizatii antice . Femeile egiptence aveau mai multa libertate , mai multa putere si mai multe drepturi decat celelalte . Puteau ocupa orice pozitie in ierarhia sociala si puteau chiar sa conduca tara . Aveau dreptul sa detina cladiri si proprietati si nu erau dependente economic de sotul lor .Puteau imprumuta bani ,semna contracte , sa intenteze divort si sa apara ca martori la tribunal Deci in mare nu se deosebeau prea mult de contemporanele noastre , care se tot lupta prin diverse asociatii feministe ca vor drepturi , pe care , unele nu stiu cum sa le foloseasca . In societatea egipteana era instituita monogamia , casatoria fiind starea naturala pentru toti oamenii , indiferent de clasa sociala . Conditia femeii din Roma a variat de-a lungul antichitatii ,depinzand in mare masura de starea sociala a parintilor sau sotului ( lucru valabil si astazi ) . Supusa in epoca veche autoritatii maritale care avea drept de viata si de moarte asupra ei , nu a avut nici in epoca tarzie cand casatoriile devenisera deja libere, o pozitie juridica egala cu cea a barbatului. In legislatia romana femeia trecea de la autoritatea tatalui la cea a sotului , chiar si vaduvele bogate avand nevoie de un barbat care sa le administreze averea .Pana in secolul I cand au inceput sa aiba o libertate mai mare , nu aveau voie sa aiba afaceri proprii , nu le erau permise nici macar sugestiile . Femeile Greciei antice nu se bucurau de avantajele egiptencelor , ci erau considerate fiinte inferioare cu un nivel de inteligenta putin mai ridicat decat al copiilor . Aristotel le privea ca fiind undeva intre sclavi si oamenii liberi . Alti filozofi credeau ca femeile au emotii puternice si minti slabe . Prin urmare trebuiau protejate de ele insele . Sotul sau cel mai apropiat barbat nascut in familie , o pazea asemeni unui gardian si avea control asupra vietii ei . Avea dreptul sa detina imbracaminte , bijuterii, sclavi personali si putea achizitiona lucruri marunte, de valoare mica. Femeilor Greciei antice traditia le dadea voie sa iasa din case numai cu prilejul unor festivaluri sau funerarii si numai insotite de sclave . O femeie singura pe strada era considerata sclava , prostituata sau concubina . Femeia greaca nu avea voie sa iasa din camera ei cand barbatul avea oaspeti, spre deosebire de cea din Roma antica care era gazda , sau si mai mult cea din Egipt care mergea la petreceri cu sotul .Viata femeilor maritate era mai grea chiar decat a prostituatelor , care primeau un pret pentru serviciile prestate , in Sparta numai acestea avand drept prin lege sa poarte haine viu colorate si bijuterii de aur pentru a fi recunoscute . De-a lungul Evului Mediu,femeia si-a indeplinit cu prisosinta rolul de procreare.Viata femeii din societatea medievala avea trei aspecte principale:familia,casatoria si religia.Femeile Evului Mediu au fost renumite ca sotii,mame si calugarite,dar au mai fost cateva care s-au indepartat de traditiile acelor vremuri;acelea au fost scriitoarele,poetele,educatoarele si cele care au practicat vrajitoria.In toata perioada aceea situatia femeii era intr-o umbra grea si deasa a pacatului originar.Femeile erau vazute ca fiind inferioare barbatilor si nu se bucurau de afectiunea lor iar,biserica le invata ca trebuie sa fie ascultatoare si supuse tatilor si barbatului lor.Foarte putine femei puteau sa stea linistite acasa,cele mai multe erau nevoite sa munceasca la camp si in acelasi timp sa aiba grija de familiile lor(sa le hraneasca,sa le imbrace).La

oras,femeile aveau o varietate de ocupatii:faceau comert,coceau paine,torceau si atat femeile casatorite cat si celelalte erau nevoite sa munceasca pentru a trai si de obicei,erau mai putin platite decat barbatii.Proprietarii erau figuri importante in societate,iar o femeie nemaritata avea drepturi egale cu cele ale unui barbat,dar,din momentul casatoriei ea ii ceda pamantul si drepturile sotului ei.Doar la moartea lui avea dreptul la o treime din pamant pentru a se intretine. Singura lor alternativa era internarea intr-o manastire de maici;puteau intra intr-o manastire date de familie,dar puteau intra si de bunavoie,indiferent de varsta.Pentru multe dintre acestea,manastirea era locul in care scapau de saracie,in care li se oferea oportunitatea de a avea o viata pioasa si de a obine o educatie care le era refuzata in lumea exterioara.Aceste femei puternice au impartit locuri de cult cu calugarii si au cautat moduri de a-si ajuta comunitatea. De-a lungul Evului Mediu,femeia si-a indeplinit cu prisosinta rolul de procreare.Viata femeii din societatea medievala avea trei aspecte principale:familia,casatoria si religia.Femeile Evului Mediu au fost renumite ca sotii,mame si calugarite,dar au mai fost cateva care s-au indepartat de traditiile acelor vremuri;acelea au fost scriitoarele,poetele,educatoarele si cele care au practicat vrajitoria.In toata perioada aceea situatia femeii era intr-o umbra grea si deasa a pacatului originar.Femeile erau vazute ca fiind inferioare barbatilor si nu se bucurau de afectiunea lor iar,biserica le invata ca trebuie sa fie ascultatoare si supuse tatilor si barbatului lor.Foarte putine femei puteau sa stea linistite acasa,cele mai multe erau nevoite sa munceasca la camp si in acelasi timp sa aiba grija de familiile lor(sa le hraneasca,sa le imbrace).La oras,femeile aveau o varietate de ocupatii:faceau comert,coceau paine,torceau si atat femeile casatorite cat si celelalte erau nevoite sa munceasca pentru a trai si de obicei,erau mai putin platite decat barbatii.Proprietarii erau figuri importante in societate,iar o femeie nemaritata avea drepturi egale cu cele ale unui barbat,dar,din momentul casatoriei ea ii ceda pamantul si drepturile sotului ei.Doar la moartea lui avea dreptul la o treime din pamant pentru a se intretine. Singura lor alternativa era internarea intr-o manastire de maici;puteau intra intr-o manastire date de familie,dar puteau intra si de bunavoie,indiferent de varsta.Pentru multe dintre acestea,manastirea era locul in care scapau de saracie,in care li se oferea oportunitatea de a avea o viata pioasa si de a obine o educatie care le era refuzata in lumea exterioara.Aceste femei puternice au impartit locuri de cult cu calugarii si au cautat moduri de a-si ajuta comunitatea. Dupa anul 1990 pe piata fortei de munca din Romania a aparut o noua problema: somajul. Inainte de aceasta data, in timpul regimului comunist, nici nu se punea problema ca cineva sa nu aiba loc de munca. Ei bine aceasta problema a aparut si chiar s-a dovedit a fi una destul de serioasa dupa caderea comunismului. Pierderea locului de munca este o problema in special pentru femeile de peste 40 de ani, pentru femeile cu studii superioare si pentru mamele singure. De asemenea somajul pe termen lung afecteaza mai degraba femeile decat barbatii deoarece acestia isi pot gasi mai usor slujbe care solicita forta fizica. n perioada contemporan femeile reprezint un grup ocupaional destul de important pe piaa muncii att din punct de vedere a ponderii pe care o ocup n totalul populaiei ocupate, ct i

din punct de vedere a rolului pe care l joac n cadrul raporturilor de munc. n calitate de lucrtori, femeile sunt mai atente, mai exigente, mai ngrijite, mai emoionale dect brbaii. Aceste trsturi specifice determin domeniul de utilizare a muncii acestui grup sociodemografic. Astfel, dac brbaii tind s se afirme n domenii industriale, financiare, comerciale, femeile i aleg profesiuni care pot fi considerate drept o continuare a activitilor lor casnice educaie, ocrotirea sntii, sfera serviciilor. Un rol determinant n specificul forei de munc feminine reprezint maternitatea, care influeneaz esenial caracterul ocuprii acestei grupe. Anume datorit maternitii femeile tind s-i aleag locuri de munc cu diverse forme flexibile de ocupare, care le-ar permite s combine armonios activitile de menaj i educare a copiilor cu necesitile de realizare profesional i asigurare a unui venit necesar pentru un trai decent. Discriminarea de gen este orice comportament definit drept hartuire sexuala si care are drept scop crearea la locul de munca a unei atmosfere de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectata. Discriminarea presupune utilizarea de catre angajator a unor practici care dezavantajeaza persoanele de un anumit sex la locul de munca. In acest sens intereseaza modul in care se realizeaza anuntarea si organizarea concursurilor, sau examenelor, selectia candidatilor pentru ocuparea posturilor vacante, stabilirea si modificarea atributiilor din fisa postului, stabilirea remuneratiei, evaluarea performantelor profesionale individuale, promovarea profesionala sau aplicarea masurilor disciplinare.1 Hartuirea este orice intimitate nedorita, solicitare a favorurilor sexuale, cuvinte spuse si gesturi si expunearea sau raspandirea cuvintelor scrise, pozelor sau a altor materiale la locul de munca.2 Dintr-o perspectiv sensibil la gen datele Barometru de Opinie Public realizat la cererea Fundaiei pentru o Societate Deschis de The Gallup Organization, Mai 2003 nu indic diferene semnificative. Acest fapt poate fi explicat la nivel agregat prin avantajul oferit n plan statistic femeilor pe piaa forei de munc: n Romnia pentru perioada 1995-2000 evoluia participrii femeilor n cadrul populaiei active a fost pozitiv de la 46,3% la 48,3% .

n aceeai direcie de maximizare a implicrii femeilor n activitile productive publice, datele statistice indicau n anul 2000 un procent mai redus al femeilor omere (10,1% fa de 10,8% brbai3) i o proporie apropiat ntre genuri (47,7% - femei vs. 49% - brbai4) ca persoane angajate n fora de munc activ. Aceast imagine pozitiv de gen este ns contra-balansat de statisticile care, la nivelul aceluiai an 2000, indicau nivele sensibil defavorizante pentru femei n ceea ce privete evoluia repartiiei produsului intern brut n funcie de gen.

Elementele negative ale participrii femeilor la piaa forei de munc din Romnia sunt completate de o mai mare pondere a lor n populaia descurajat (3,9% - fa de 3% totalul populaiei5) i de procentele ridicate pe care acestea le deineau n 2001 n totalul populaiei inactive.

Aceste date ofer o imagine mozaicat a situaiei femeilor pe piaa forei de munc din Romnia: 1. Pe de o parte diferena de gen nu este deosebit de relevant din perspectiva gradului de ocupare al forei de munc i al omajului;

2. Pe de alta, grupele de risc ridicat mai ales persoanele descurajate i cele inactive sunt preponderent de sex feminin. Femeile lucreaza cu jumatate de norma mult mai frecvent decat barbatii, iar sexul feminin predomina in sectoarele in care salariile sunt mai scazute. Guvernatorii tuturor bancilor centrale din statele membre sunt barbati, iar la nivelul marilor intreprinderi 90% dintre consiliile de administratie sunt formate din barbati. La nivelul guvernelor nationale proportia este de 3 la 1 in favoarea sexului masculin. In ceea ce priveste Romania, desi in 2008 prezenta femeilor in parlament era la jumatate fata de media europeana, totusi, atunci cand ne uitam la Parlamentul European, observam faptul ca tara noastra este reprezentata in proportie de 34,3% de femei (fata de 31,2% cat este media europeana). Discriminarea direct la angajare pe baza maternitii i a potenialei graviditi afecteaz att femeile cu copii, ct i pe cele fr copii. Femeile cstorite au amintit practici de angajare n care se solicit prezentarea unui test de graviditate sau n care, indiferent dac ai sau nu copii, angajatorul ncearc s se asigure c viitoarea angajat nu intenioneaz s aib un copil. Aceast asigurare se realizeaz prin solicitarea unor declaraii scrise sau chiar prin includerea unor clauze contractuale. O alt nclcare a legii este exemplificat prin situaia desfacerii contractului de munc pe perioada graviditii. Atunci cnd i caut un loc de munc sau n momentul angajrii, femeile necstorite nu sunt nici ele scutite de ntrebri legate de planurile lor cu privire la viaa de familie. Hruirea sexual este definit n Legea privind egalitatea de anse ntre brbai i femei i este considerat discriminare pe criteriu de sex. Angajatorul are obligaia s prevad sanciuni disciplinare n regulamentul de ordine interioar pentru astfel de cazuri. De asemenea are obligaia s asigure informarea tuturor angajailor cu privire la interzicerea hruirii sexuale la locul de munc i trebuie s aplice imediat dup sesizare sanciunile disciplinare. Codul Muncii stipuleaz faptul c este interzis discriminarea fa de un salariat pe criterii de sex i responsabilitate familial (art. 5). Legea 202/2002 prevede faptul c maternitatea nu constituie un motiv de discriminare pentru selecia candidatelor la angajare. n cadrul acestui sub-punct este analizat tratamentul pe piaa muncii al femeilor cstorite cu copii. Raportarea se face n principal la femeile necstorite. Motivaia acestor practici este corelat cu disponibilitatea salariatelor de a sta peste program, de a fi n permanen la dispoziia angajatorului. O femeie cstorit cu copii ar putea avea mai multe obligaii familiale. Legea 202/2002 stipuleaz la art. 6 faptul c prin egalitatea de anse i tratament ntre femei i brbai n relaiile de munc se nelege accesul nediscriminatoriu la angajare n toate posturile sau locurile de munc vacante i la toate nivelurile ierarhiei profesionale, precum i la promovare la orice nivel ierarhic i profesional. De asemenea, se precizeaz (art. 8) c este

interzis discriminarea prin utilizarea de ctre angajator a unor practici care dezavantajeaz persoanele de un anumit sex. Codul Muncii interzice orice discriminare direct sau indirect fa de un salariat bazat pe criteriul de vrst (art. 5). Trebuie menionat una dintre consecinele destul de grave ale acestui filtru de 30 de ani. n timp ce persoanele mai tinere, de 20 de ani, au nc posibilitatea s refuze un loc de munc ce nu este decent, cele de 30 de ani i peste ncep s nu mai aib aceast oportunitate. Din teama c nu vei mai fi angajat n alt parte, ajungi s faci compromisuri, ajungi s accepi s lucrezi ntro crcium ordinar unde sunt doar oameni bei, unde nu i place i unde eful i face avansuri. Factorii principali ce influeneaz accesul pe piaa muncii i care au fost identificai ca urmare a cercetrii de teren sunt: pregtirea, studiile; experiena; lucrul n gestiune/vnzare; integrarea ntr-un colectiv nou; lucrul ntr-un colectiv preponderent de femei; programul de lucru; aspectul fizic; accesul la un loc de munc pe criteriul relaiilor n primul rnd, n aproape toate societile, femeia este legat de sfera privat, fiindu-i astfel alocat rolul principal n ndeplinirea activitilor legate de gospodrie sau de ngrijirea membrilor familiei. Pentru a se achita corespunztor de aceste obligaii considerate naturale, activitatea unei femei trebuie s se desfoare, prioritar, n i pentru gospodrie i familie. Din aceast perspectiv, este de ateptat ca munca pltit a unei femei - desfurat pe o pia a muncii, de obicei n afara gospodriei - s fie adeseori sancionat de comunitate i privit ca o neglijare a ndatoririlor naturale ale femeii. n al doilea rnd, accesul femeilor i brbailor pe piaa muncii este influenat ntr-o msur semnificativ de ateptrile sociale conform crora alegerea profesional a unui individ trebuie s fie n acord nu doar cu calificrile lui ci i cu disponibilitatea lui natural. n acest sens, definirea anumitor ocupaii ca fiind exclusiv masculine sau feminine, limiteaz accesul femeilor la slujbe care se presupune c necesit caliti i dispoziii percepute ca fiind n mod natural masculine: rezisten fizic, rezisten la stres, mobilitate etc.

n consecin locul de munc ideal din perspectiva femeilor incluse n studiu trebuie s ofere nu doar un salariu mai mare ci s corespund i altor caracteristici la fel de importante legate de condiiile de lucru, de domeniul de activitate, de sectorul de proprietate (stat/privat), de locaie. Iata cateva din joburile cele mai cautate in randul femeilor: 1. Farmacist. Acest job este, in prezent, mai frecvent in randul femeilor, iar drumul catre acest post presupune terminarea unor studii de specialitate. Acest loc de munca presupune interactiunea cu oamenii (in acest caz pacientii), acordarea de sfaturi si instructiuni medicale si presupune o munca continua de cercetare si informare in domeniu. 2. Consultant financiar. In aceasta perioada tumultoasa pentru economie, consilierii financiari sunt tot mai cautati. Femeile licentiate in finante pot ajuta la acoperirea cererii de astfel de specialisti. 3. Manager resurse umane. Rolul unei astfel de functii este de a crea si a pune in aplicare politica ce definesc cultura organizationala a companiei, ceea ce i se potriveste foare bine unei femei. Pentru acest job este nevoie de studii superioare in domeniul HR. 4. Analist IT. Domeniul IT in care pana de curand, barbatii detineau suprematia, incepe sa ofere tot mai multe oportunitati si pentru femei. Conform estimarilor, numarul de joburi in IT urmeaza sa creasca pana in 2016, deoarece intreprinderile continua sa creasca dependenta lor de solutii tehnologice. 5. Consilier vanzari. Rolul femeilor in vanzari este foarte important, deoarece se stie ca acestea sunt orientate spre oameni si comunicare. O cariera in domeniu nu incepe decat daca femeile au o diploma in marketing. 6.Consilier/asistent social. Aceste joburi presupun rezolvarea problemelor interpersonale, dar si consiliere de ordin profesional, vocational, social. Acest job necesita un minim de studii universitare in Asistenta Sociala. 7. Analist studii de piata. Marketingul este un domeniu in care femeile isi pot face simtita prezenta. O astfel de functie presupune analiza conditiilor de piata si un studiu pe obiceiurile de consum. 8. Cercetator in biologie. Posturile de tehnician sunt foarte bune pentru femei, care pot ajuta oamenii de stiinta in realizarea experimentelor si in cercetarile de profil. 9. Asistent radiologie. Potrivit statisticilor, numarul femeilor care opteaza pentru astfel de un job a crescut cu 11% fata de barbatii care solicita un astfel de loc de munca.

10. Terapeut. Acestia asista pacientii cu probleme fizice legate de circulatie si flexibilitate. Conform estimarilor, se preconizeaza o crestere cu peste 35%, pana in 2014, in acest domeniu. Misiunea femeii nu este aceea de a spori spiritul masculin, ci de a exprima femininul; misiunea ei nu este aceea de a conserva lumea creata de barbati, ci este aceea de a crea o societate umana, prin infuzia de spirit feminin in toate activitatile sale, opina Margaret Thatcher, primul ministru britanic cu cel mai lung mandat din ultimii 150 de ani. Tot ea afirma, intr-un alt context, ca batalia pentru drepturile femeilor a fost, in linii mari, castigata. O misiune spatiala aflata sub comanda unei femei, o musulmana desemnata ca negociator sef al palestinienilor in dialogul extrem de complicat cu Israelul, o femeie de culoare ca secretar de stat al SUA, de neconceput cu mai putin de 50 de ani in urma, sunt tot atatea argumente care confirma tendinta societatii de a se debarasa de prejudecatile ridicole si contraproductive ce dainuie de atat de mult timp. Concluzie Educatia milenara a femeilor a condus la crearea unei tipologii specifice de a gandi si de a relationa, care poate fi la fel de benefica si de eficienta ca si tipologia masculina. Asa cum observa Eleanor Roosevelt in What Ten Million Women Want, aparut in The Home Magazine nr. 5 din martie 1932, este momentul sa ne debarasam de ideile preconcepute care greveaza imaginea femeilor, le perverteste constiinta si le cenzureaza abilitatile; avem suficiente argumente pentru a considera femeia ca un partener de incredere.