Sunteți pe pagina 1din 7

Chestionar: Discriminarea intre sexe

1. Care este sexul dumneavoastra?

feminin

masculin

2. Credeti ca exista discriminare de sex in societatea romaneasca?

da

nu

nu stiu

3. Credeti ca exista discriminare de sex pe piata muncii?

da

nu

nu stiu

4. Credeti ca femeile si barbatii trebuie sa aiba aceleasi drepturi pe piata muncii?

da

nu

nu stiu

5. Sunteti de acord cu ideea ca unele locuri de munca sunt exclusiv pentru femei/barbati ?

da

nu

nu stiu

da
nu
nu stiu
6. Dati exemple de domenii de activitate considarate mai potrivite pentru:
Barbati:.......................................................................................................................
Femei:........................................................................................................................
7. Credeti ca mass-media si societatea civila promoveaza suficient principiul egalitatatii de sansa si
tratament intre femei si barbati in domeniul muncii?
8. Cunoasteti institutii, organizatii sau fundatii care au ca scop promovarea egalitatii de sanse intre
femei/barbati? Dati exemple.

da

nu

nu stiu

................................................................................................................................................ .......................
.........................................................................................................................
9. Din cunostintele dv. exista legi care sa protejeze femeia sau barbatul de discriminare pe piata muncii?

da

nu

nu stiu

10. Indicai care sunt sursele dumneavoastr uzuale de informare i cum ai dori s v fie facilitat
accesul la informaiile care v intereseaz despre egalitatea de anse privind egalitatea de anse ntre
femei i brbai pe piata muncii:
................................................................................................................................................ .......................
......................................................................................................................... ..............................................
.................................................................................................. .....................................................................
...........................................................................
11. Care credeti ca este cauza discriminarii/inelagalitatii de sanse intre femei si barbati pe piata muncii ?
a. ideile preconcepute, prejudecatile cu privire la diferentele de sex existente in societatea romaneasca
b. opinia conform careia femeile aloca prea mult timp activitatilor gospodaresti
c. asumtia ca, prin natura lor, femeile nu pot fi egale cu barbati
d. femeile nu se implica suficient de mult in cariera profesionala

12. n mediul familial ai avut posibilitatea s discutai n mod serios despre egalitatea ntre femei i
brbai? La ce concluzie ati ajuns?

da

nu

nu stiu

................................................................................................................................................ .......................
......................................................................................................................... ..............................................
.................................................................................................. .....................................................................
...........................................................................
13. Dumneavoastra personal cunoasteti cazuri in care s-a incalcat aceasta egalitate de sanse intre femei
si barbati ?

da

nu

14. Stiati ca ( raspundeti cu DA sau NU ):


a. Pentru munca de valoare egala, femeile si barbatii au dreptul la salariu egal ?

da

nu

b. Orice anunt afisat sau publicat in presa, care solicita pentru angajare numai femei sau numai barbati,
este ilegal ?

da

nu

c. Este ilegal sa fii refuzat/a la angajare pe motiv ca esti barbat/femeie ?

da

nu

d. Indiferent de sex, ai drepturi egale privind promovarea, salarizarea, pregatirea profesionala ?

da

nu

15. Dati exemple de o situatie in care v-ati simtit discriminati :


........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
................................................................................................
16. Care este atitudinea dumneavoastra in momentul in care sesizati o situatie discriminatorie ?
................................................................................................................................................ .......................
......................................................................................................................... ..............................................
..................................................................................................

Chestionar:
I.
Scopul: Acest chestionar urmareste pararea populatiei despre discriminarea intre sexe, in special
la locurile de munca.
Obiective:
- cunostintele populatiei privind discriminarea intre sexe;
- aducerea la cunostinta a anumitoe ilegalitati practicate in acest domeniu;
- impulsionarea populatiei la stoparea acestor discriminari.
- facilitarea accesului pe piata muncii prin imbunatatirea nivelului de calificare si recalificare pentru
cresterea increderii in sine si a sanselor de acces pe piata muncii a femeilor, inclusiv a celor care au
intrerupt munca o perioada pentru ingrijirea sau sustinerea membrilor familiei
II.
n multitudinea si diversitatea problemelor din contemporaneitate, discriminarea este nfisat
adesea ca o realitate care a atins si atinge situaii limit, violente chiar, la nivelul societii si al
individului. Fie c este vorba de diferena de sex, de vrst, de ras, de situaie material, de acces la
informaie si chiar la adevr, toate formele pe care le poate dezvolta diferena, transformat ntr-un
motiv al excluderii lezeaz condiia uman.
Prin discriminare nelegem orice deosebire, excludere, restricie, preferin sau tratament diferit
care dezavantajeaz o persoan sau un grup, n comparaie cu altele aflate n situaii similare. Motivele
care stau la baza discriminrii pot fi diverse, ca de exemplu: rasa, naionalitatea, etnia, religia, sexul,
orientarea sexual, limba, vrsta, handicap etc., iar n acest caz vorbim de discriminarea multipla.
Discriminarea reprezint o trstura generala a vieii sociale, care se bazeaz pe existenta unei anumite
prejudeci. Fenomenul numit prejudecat implic respingerea celuilalt, considerat ca membru al unui
grup fa de care se manifest sentimente negative.
Teoria identitii socialeintroduce distincia ntre ingroup i outgroup, respectiv ntre grupul de
apartenen i grupul reprezentat de ceilali. Aceasta nseamn c indivizii manifest tendina de a
favoriza propriul grup n defavoarea celorlali. Studiile empirice au artat faptul c femeile sunt asociate
n Romnia, mai degrab, cu sfera familiei, respectiv cu spaiul privat, n vreme ce brbaii sunt asociai
cu viaa profesionala i cu rolul de conductor.
Cercetrile efectuate pn n prezent au identificat existena mai multor tipuri de discriminare.
Banton (1998) a fcut distincia ntre discriminarea direct i indirect. Discriminarea direct apare
atunci cnd dou persoane care au acelai nivel de pregtire i o slujb similar primesc un salariu
diferit.
Discriminarea indirect are la baz o decizie luat anterior, adic dou persoane cu acelai nivel
de pregtire primesc un salariu diferit, deoarece au fost angajate pe poziii diferite sau n momente
diferite de timp. Kirshna Mallick (1995) propune alte dou tipuri de discriminare la nivel de grup i
individ. Discriminarea de grup este diferit de discriminarea individual, care este independent de
membrii grupului. Pe piaa forei de munc discriminarea de grup este evident atunci cnd salariul
mediu al grupului nu este proporional cu productivitatea medie.
Discriminarea pe piaa forei de munca poate aprea i nainte de a intra pe piaa muncii, iar n
acest caz vorbim de prediscrimare. Aceasta nseamn c ansele de dezvoltare personal ale unui individ
nu depind de aptitudinile sale. Se poate vorbi astfel de inegalitatea de anse care se datoreaz mediului
social din care provine fiecare individ. Discriminarea salarial poate fi explicat i de segregarea de gen
ntre sectoare de activitate, profesii, locuri de munca i poziii ierarhice. Aceste diferene pot fi explicate
de: diferenele compensatorii, care pot varia de la un sector de activitate la altul, de salariul de eficien

practicat de firme pentru a controla salariaii sau pentru a diminua rata de rotaie a lucrtorilor etc.
Discriminarea de gen poate fi explicat pe baza teoriei preferinei pentru discriminare i discriminarea
statistic.
III. Ipoteze:
Cu cat gandirea este mai rigida in Romania cu atat discriminarea pe piata muncii este mai
accentuata.
Cu cat femeile accepta mai mult sa se ocupa de gospodarie si nu iau atitudine cu atat discriminarea
lor pe piata muncii va creste.
Daca Mass-media si Societatea civila s-ar ocupa mai mult de promovarea principiului egalitatii de
sansa si tratamentul egal intre femei si barbati in domeniul munci, atunci discriminarea nu ar mai fi atat
de evidenta.
IV. Chestionarul va fi anonim pentru a obtine sinceritatea persoanelor chestionate si va avea o arie de
aplicabilitate de 1800 de persoane cuprinse intre 18 60 ani, din care 900 vor fi de sex feminin si 900 de
sex masculin.
Acestia vor proveni din orasul Bacau.
Chestionarul va cuprinde 16 intrebari, acestea fiind atat deschise cat si inchise.
Perioada: 2 saptamani plus o saptamana pentru prelucrarea datelor.
5 operatori de ancheta plus 1 profesor coordinator.
V. Cercetarea sociologica a avut drept metoda chestionarul.
Dimensiuni:
I. Atitudinal valorica
1. Exista domenii de activitate considarate mai potrivite pentru barbati/ femei.
2. Sunteti de acord cu ideea ca unele locuri de munca sunt exclusiv pentru femei/barbati
3. Femeile si barbatii trebuie sa aiba aceleasi drepturi pe piata muncii
II. Ideologic-doctrinara
1. Credeti ca este cauza discriminarii/inelagalitatii de sanse intre femei si barbati pe piata
muncii
2. Care este atitudinea dumneavoastra in momentul in care sesizati o situatie discriminatorie
III. Comportamental actionala
1. V-ati simtit disciminati
VI. Recoltarea informatiilor.
VII. Perioada de chestionare propriu-zisa.
VIII.
Analiza cantitativa determina relatia de proportionalitate directa cu analiza calitativa, deci pe
masura ce numarul celor intervievati este mai mare, creste si calitatea raspunsurilor deoarece aria de
aplicabilitate este mai mare.
Analiza calitativa se centreaza in jurul calitatilor morale care determina in cele din urma
rezulatele obtinute.Astfel depinde de individ daca pare credibil, sincer sau cinstit fata de raspunsurile
date, dar in primul rand fata de el insusi.De aceea operatorii de ancheta sunt la baza sociologi si
psihologi, pentru o mai buna capacitate de evaluare a comportamentului verbal si mai ales non-verbal.

IX, X
Dupa ce intreg materialul a fost strans, el urmeaza sa fie analizat, prelucrat, iar datele interpretate vor
fi cuprinse apoi intr-un raport de cercetare.
Pentru prima ipoteza discriminarea de gen poate fi explicat de nivelul de
segregare pe piaa forei de munc, de percepia angajatorilor cu privire la fora de
munc feminin i masculin, de nivelul de dezvoltare al unei ri, de angajatori i
salariai. n orice societate oamenii sunt categorizai pornindu-se de la atributele
(stereotipice sau nu) pe care se presupune ca le mprtesc cu propriul grup. De
obicei se anticipeaz aceste atribute plecnd de la stereotipiile vehiculate pe
seama diferitelor grupuri. Stereotipurile sunt acele convingeri i opinii referitoare la
caracteristicile brbailor i femeilor. Trsturile asociate celor doua grupuri arat
n general nu numai cum sunt percepui brbaii i femeile, dar i cum ar trebui s
fie. Stereotipizarea poate sta la baza tratamentului discriminatoriu n cele mai
multe cazuri. Segregarea este n mod frecvent legata de traditii si stereotipuri. Desi
n unele cazuri acestea reflecta alegerile personale, traditiile si stereotipurile pot sa
influenteze de exemplu, alegerea filierelor educationale si, prin urmare, carierele
profesionale pe care le aleg fetele si femeile.
Cu toate ca 55% din studentii institutiilor de nvatamnt superior sunt femei,
acestea reprezinta o minoritate n domenii cum ar fi matematica, stiinta de calcul
si tehnologia.
Numai 8,1 din 900 de femei cu vrsta cuprinsa ntre 20 si 29 de ani sunt
licentiate n matematica, stiinta si tehnologie, fata de 17,2 barbati.
Prin urmare, exista mai puine femei care presteaza munci de natura
stiintifica sau tehnica. n multe cazuri rezultatul acestei situatii este faptul ca
femeile lucreaza n sectoare ale economiei care sunt mai putin valorizate si mai
putin remunerate.
Din cauza acestor traditii si stereotipuri, se estimeaza ca femeile presteaza
mai putine ore sau parasesc piata muncii pentru a se ocupa de ngrijirea copiilor
sau a vrstnicilor.
Cea de-a doua ipoteza este mai complexa. Probabil ca orice femeie se va simti la
un moment dat mai mult sau mai putin discriminata la locul de munca din cauza simplului fapt ca... e
femeie. Discriminarea impotriva femeii poate pleca de la simple impresii, glume, diferente de salariu,
pana la hartuire sexuala.
Un angajator poate considera o femeie inferioara unui barbat din punct de vedere al eficientei, al
rapiditatii si al inteligentei. De aceea, respectivul angajator va prefera sa isi formeze o echipa exclusiv
masculina.
Unele domenii sunt considerate a fi destinate in special barbatilor. Ma gandesc aici la serviciul
militar, politie, munca grea, functii de conducere si altele. Insa femeile au inceput incet incet sa patrunda

si in astfel de medii si domenii, astfel incat se incearca o uniformizare a prezentei sexelor in majoritatea
domeniilor. Totusi, intr-o echipa preponderent masculina, femeile, minoritare fiind, vor intampina
anumite dificultati.
Femeia este constransa de multe ori de maternitate in ceea ce priveste locul de munca. Desi este
ilegal, inca mai exista firme care concediaza angajatele in momentul in care sunt insarcinate.
Articolul 59, aliniatul c din Codul Muncii precizeaza ca este interzisa concedierea pe durata in
care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostin de acest fapt anterior
emiterii deciziei de concediere. Mai mult, protectia maternitatii la locul de munca este legiferata prin
Ordonanta de Guvern 96/2003. Potrivit acestui act normativ, orice tratament cu tenta discriminatorie,
legat de sarcina sau de concediul de maternitate, constituie o ilegalitate in sensul legii.
De aceea, este interzis ca la angajare sa i se solicite unei candidate sa prezinte un test de
graviditate sau sa semneze un angajament ca nu va ramine insarcinata sau ca nu va naste pe durata de
valabilitate a contractului individual de munca.
Pentru eliminarea discriminarii, legiferarea consta in Legea nr. 202/ 2002, modificata si
completata de Ordonanta nr. 84/ 2004, care are drept scop asigurarea egalitatii de drepturi dintre femei si
barbati.
Problema deja existenta este insa inrautatita tocmai de victime. Astfel, femeile prefera sa taca si
sa nu semnaleze nici un fel de abuz in momentul in care se simt si sunt discriminate intr-un mod sau
altul. Teama de a nu fi concediate, de a nu mai fi platite, de a avea probleme mai tarziu in cariera si viata
personala sau de a fi privite altfel le condamna la tacere.
Mai mult, femeile nu au incredere in aplicarea legii. Intr-adevar, exista firme cu circuit inchis,
care isi inchipuie ca isi pot stabili propriile reguli. Insa, atat timp cat lucrezi cu actele in regula si depui o
plangere referitoare la o anumita manifestare a discriminarii, autoritatile vor interveni si vor reglementa
situatia. Asa ca, in momentul in care esti supusa unui tratament discriminatoriu pentru simplul fapt ca
esti femeie, nu sta pe ganduri si nu face compromisuri. Adreseaza-te cu o plangere sau sesizare
Inspectiei Muncii sau Consiliului National Antidiscriminare.
In momentul in care cel acuzat va fi adus in instanta, el risca amenzi de pana la 15.000 de lei sau
chiar inchisoare. Asa ca renunta la tacere sau la "solutia" numita demisie. Lucrurile se pot rezolva si in
favoarea ta, mai ales ca tu nu ai nici o vina pentru toate cele intamplate.
Cea de-a treia ipoteza este sustinuta de raspunsul negativ la intrebarea Credeti ca mass-media
si societatea civila promoveaza suficient principiul egalitatatii de sansa si tratament intre femei si barbati
in domeniul muncii? in proportie de 75%. Femeile suporta, mai mult dect barbatii, dificultatile legate
de concilierea vietii profesionale si a vietii private. Egalitatea de anse a evoluat n ultima perioad
devenind un concept mai larg care se refer nu doar la femei i brbai dar i la relaia cu alte grupuri
dezavantajate dintr-o societate. n timp ce egalitatea de anse i de tratament semnific nivelul egal de
vizibilitate, autonomie, responsabilitate i participare a majoritii i a minoritii dezavantajate la i n
toate sferele vieii publice, discriminarea reprezint tratamentul difereniat aplicat unei persoane n
virtutea apartenenei, reale sau presupuse a acesteia la un anumit grup social.
Simplul fapt c nu au aprut n pres nu nseamn c situatiile de discriminare mpotriva
femeilor din Romnia nu exist. nseamn ns c romncele nu-si cunosc drepturile, nu stiu cui s se
adreseze si c presa le ignor pentru c nu ntelege nici amploarea fenomenului si nici gravitatea
situatiei. Pentru ca aceast stare de fapt s se schimbe, pentru ca societatea s fie obligat s deschid
ochii trebuie luate unele masuri. Acestea au inceput sa apara in ultima vreme, fapt dovedit de trei

instituii ce i unesc eforturile vreme de trei ani ntr-o ncercare curajoas de a educa, de a anula
prejudeci, de a demonta mituri. Legea le garanteaz drepturi egale cetenilor romni, indiferent de
gen, iar principiul la munc egal salariu egal este consacrat juridic. i totui, societatea romneasc
este invadatp de stereotipuri discriminatorii: femeia este obiect sexual, fiin frivol, preocupat doar de
aspectul fizic; sau excesiv de sensibil, de slab, de lipsit de voin i de autoritate. Aceeai lege se
dovedete incapabil c asigure un drept elementar, pe care tot ea l garanteaz. Femina i dorete o
legislatie completa si clara care s vin n sprijinul oricrei femei.

Solutii:
Acest obiectiv se poate realiza prin implicarea mass-media n ceea ce privete sensibilizarea
societii, cu privire la principiile ce stau la baza Strategiei naionale pentru egalitate de anse ntre
femei i brbai, n scopul respectrii demnitii umane n prezentarea imaginii femeilor i brbailor, i
prin ncurajarea folosirii unui limbaj nonsexist i nediscriminatoriu. Prin diverse emisiuni sau aciuni
culturale, se va urmri punerea n eviden a rolurilor i contribuiilor femeilor din istoria i cultura
romn. n acelai timp, la nivelul formrii profesionale a specialitilor din domeniul culturii i massmedia, se va avea n vedere sensibilizarea la perspectiva de gen, i dotarea cu instrumentele necesare
pentru integrarea acestui principiu n activitatea lor cotidian.