Egalitatea de sanse

Ordonanta Guvernului nr.137/2000 sustine urmatoarele: "(1) n Romnia, stat de

drept, democratic i social, demnitatea omului, drepturile i libertile cetenilor, libera
dezvoltare a personalitii umane reprezint valori supreme i sunt garantate de lege" iar
"orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, naionalitate, etnie,
limba, religie, categorie social, convingeri, sex, orientare sexual, varsta, handicap, boala
cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenena la o categorie defavorizat, precum i orice
alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, nlturarea recunoaterii, folosinei sau
exercitrii, n condiii de egalitate, a drepturilor omului i a libertilor fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege, n domeniul politic, economic, social i cultural sau n orice
alte

domenii

ale

vieii

publice"

este

considerata

discriminare.

http://www.cncd.org.ro/new/files/file/ORDONANTA_137.pdf )
"Egalitatea de anse are la baz asigurarea participrii depline a fiecrei persoane la
viaa economic i social, fr deosebire de origine etnic, sex, religie, vrst, dizabiliti sau
orientare sexual." ( http://www.sansa.info.ro/index.php?page=sanse )
Romania este un stat democrat si pornind de la aceasta premisa putem afirma ca toti
cetatenii aflati pe teritoriul acestui stat au drepturi si indatoriri egale. Ce se intampla totusi in
momentul in care, inca de la nastere, ne lovim de stereotipuri?
"Problematica stereotipurilor,prejudecatilor si discriminarii sociale face parte din
discutiile cotidiene trezind un deosebit interes sau facand subiectul unor glume, ironii si
apelative, adesea tolerate de subiectii aflati in discutie, insa uneori generand coflicte tacite
greu de gestionat iar Richard T. Schaefer vorbeste despre stereotipuri drept generalizari
lipsite de fundament care se refera la toti membrii unui grup social, fara a lua in considerare
diferentele individuale din cadrul grupului." ( Ivan, Loredana, pp 275)
"Stereotipurile sunt elemente ale cognitiei sociale, constructe mentale care ne ajuta sa
interpretam realitatea sociala si sunt un mijloc rapid de interpretare a informatiilor"
Toti cetatenii sunt etichetati. Fie ca esti femeie sau barbat, homosexual sau
heterosexual, alb sau negru, toate persoanele sunt etichetate. Rasismul este aceea idee
conform careia o rasa poseda anumite caracteristici sau calitati specifice acesteia, motiv
pentru care este superioara sau inferioara altor rase. Aceasta afirmatie pare sa presupuna ca o

persoana este privilegiata sau dezavantajata din start in functie de culoarea pielii si ia
amploare tot mai mare in universitati si scoli, unde copiii sunt invatati de la varste fragede ca
succesul in viata este determinat de gen, culoarea pielii, sexualitate, religie sau buna-stare.
"Dominarea, ca relatie consacrata, permite rasei dominante sa se raporteze la rasele
dominante intr-un mod prestabilit, prin care judecatile concrete de valoare referitoare la
acestea sau la reprezentati ai acestora sunt inlocuite de judecati preelaborate, deci de
prejudecati. In acest fel perceptia realitatii este inlocuita de imagini-sablon, deci de
stereotipuri, care sunt atat de generalizate incat absolut toti membrii rasei dominate sunt
perceputi ca identici, inclusiv exceptiile fiind interpretate, prin rationalizare, ca dovezi ce
confirma regula." (Grosu, Nicolae, pp.54)
Cum se poate orbi despre egalitatea de sanse cand societatea implementeaza ideea ca
anumite grupuri sunt mai capabile decat altele sa obtina ce isi doresc? Niciunei persoane nu ii
este oferita din start sansa de a avea succes in viata, asa cum nicio persoana nu este retinuta
din a avea succes in iata. Exista numeroase oportunitati pentru fiecare individ iar munca si
efortul vor fi rasplatite mereu. Sxeismul, rasismul si homofobia au fost exagerate iar indiizii
care au fost cu adearat afectati de aceasta categorizare in "avantajati" si "dezavantajati" sunt
cei care au fost invatati ca sunt "victime" inca de la nastere, prin media, sau prin intermediul
scolii.
Copiii sunt crescuti intr-o societate unde sunt separati in "privilegiati" sau "superiori"
si "victime". Este o profetie auto-realizatoare. Numindu-i "victime", le impunem o mentalitate
de ivnins. De ce sa incerci sa obtii succesul cand mereu ti s-a spus ca esecul este inevitabil
datorita culorii pielii? Aceasta idee este distructiva si igora complet faptul ca fiecare individ
are propria poveste si se afla intr-o situatie distincta de ceilalti.
Nu putem vorbi despre egalitate de sanse in conditiile in care minoritatile din aceasta
tara primesc locuri garantate la buget si la camine in cadrul universitatilor. Acest lucru se
numeste tot discrminare, doar ca este una pozitia. Efortul depus de ei pentru a obtine unul
dintre aceste locuri este considerabil mai mic fata de cel al unui student roman desi ambele
categorii au fost inzestrate cu aceleasi capacitati intelectuale. Se atinge astfel o stare de
plafonare pentru pesoanele minoritare deoarece considera ca nu este necesar sa evolueze
pentru ca rezultatul va fi oricum acelas.

"Fata de toate acestea, deine evident ca daca un individ, apartinand unei rase sau etnii
perceputa negativ se comporta pozitiv, cu atat mai mare ii este meritul, motiv pentru care se
impune metodologic, cerinta ca indiferent cat de mult o rasa sau etnie s-ar dovedi statistic ca
negativa, individul sa fie, in unicitatea sa, tratat ca exceptie si apreciat pe masura meritului
sau. "(Grosu, Nicolae, pp.55)
Prin victimizarea acestor minoritati nu se promoeaza decat discriminarea fata de
cetatenii de drept ai acestui stat si orice argument adus acestei probleme este categorizat drept
"rasism". Astfel, se profita de stereotipuri si de termenul "discriminare" ca scuze pentru
argumente slabe sau inexistente. Spre exemplu, daca un individ roman este ales pentru un loc
de munca in urma unui interiu in favoarea unui individ de etnie roma, principala scuza la care
apeleaza cel de etnie roma este discriminarea si favoritismul. Astfel, singurele persoane care
discrimineaza in aceste situatii sunt cele in cauza.
Nu putem afirma acelas lucru despre discriminarea de gen. "Genul exprim, diferene
i inegalitile universale (dar nu uniforme) dintre brbai i femei sau ntre brbai i ntre
femei. Cnd analizm din punct de vedere sociologic genul, vorbim despre ierarhie, putere,
inegalitate i nu doar despre diferene, fiind interesai printre altele de stereotipurile de gen
care stau la baza prejudecilor i discriminrilor de gen (sexismul). " (Vlasceanu, Lazar;
pp.212)
Nici in acest caz nu putem vorbi despre egalitatea de sanse intre sexe. Femeile sunt
invatate de la varste fragede ca principalul rol pe care il au in aceasta societate este de a da
nastere copiilor, de a se ocupa de familie si de treburile gospodaresti, mai pe scurt, sa fie
casnice si dependente de persoana de langa ele. Cum ramane totusi cu cele care isi doresc o
cariera si independenta financiara? Din momentul in care aplica pentru un job, majoritatea
angajatorilor calculeaza riscurile aparitiei unei sarcini in cazul unei femei, motiv pentru care
in unele cazuri prefera sa angajeze un barbat, despre care se crede ca este mult mai competent
dispus sa se axeze pe munca sa si are disponibilitate pentru program prelungit. Astfel, desi se
afla la varsta cu sanse maxime de ascensiune, pregatirea

profesionala a femeilor este

compromisa.
Discriminarea se concretizeaza in practica sociala in faptul curent ca femeile, la
potential intelectual cu barbatii, sunt orientate spre pregatiri inferioare sau mai putin
importante, iar la pregatire egala sunt incadrate in functii inferioaresau in caz de incadrare
egala suntplatite inferior. Intensitatea discriminarii este direct proportionalacu nivelul functiei,

devenind exclusivism in cazul functiilor de varf, exclusivismul rezultand atat din partea
barbatilor de la nivelul respectiv, cat si din partea majoritatii barbatilor care nu accepta sa fie
condusi de o femeie. (Grosu, Nicolae, pp.59)
Femeile nu sunt bine privite nici in pozitii de conducere sau in cadrul politic, societatea
avand in general mult mai multa incredere in abilitatile barbatilor si castiga cu 16,4 mai putin
decat salariul unui barbat. In SUA se promoveaza politici de discriminare pozitiva pentru
femei prin alocarea unui numar de locuri pentru Academia Militara sau in sistemul de cote
electorale pe cand in UE doar 27% dintre parlamentari sunt reprezentante ale genului feminin.
In cazul Romaniei, pentru a minimaliza aceasta discriminare de gen, s-a introdus recent
si concediul paternal, acum parintii avand posibilitatea sa aleaga in grija cui ramane copilul
pentru o perioada delfinita de timp. Cu toate acestea, ideea cum ca nou-nascutul trebuie sa fie
ingrijit de catre mama persista in principal datorita

prejudecatilor

si a stereotipurilor.

Barbatul trebuie sa fie in continuare capul familiei, cel in mainile caruia se afla confortul
financiar al tuturor membrilor iar pentru unii dintre ei este de neconceput ca femeia sa fie
raspunzatoare de veniturile casei.
In cadrul invatamtului pre-scolar si celui primar nu exista barbati care sa desfasoare
munci relationate cu persoane de varste fragede, considerandu-se ca femeile au o inclinatie
mai mare spre acest tip de activitati si un grad mai ridicat de toleranta.
Conform Barometrului de Incluziune Social 2010, egalitatea reprezint un concept
familiar la nivelul ntregii populaii. Aproape toi participanii la acest studiu (90%) au
declarat c egalitatea este important pentru ei. Cu toate acestea, 40% consider c femeile
constituie un grup discriminat n societate. Mai mult, 78% din populaia Romniei consider
c discriminarea pe piaa muncii este destul de rspndit, iar 68% din respondeni sunt de
prere c discriminarea pe piaa muncii este mai rspndit astzi comparativ cu 5 ani n
urm. De asemenea, populaia pare s cunoasc faptul c exist legi care pedepsesc
discriminarea la angajare dup criterii de sex, vrst, etnie, stare civil sau situaie familial.
(http://www.sansa.info.ro/index.php?page=sanse )
Desi ambele genuri sunt la fel de capabile sa intreprinda o serie de activitati,
stereotipurile sunt cele care ii impiedica sa se dezvolte si in alte domenii decat cele tipice
genului de care apartin.

Un alt stereotip legat de gen este cel conform caruia femeile nu au aptitudini la fel de
bune ca barbatii cand vine vorba de condus. Politistii sunt mai dispusi sa dea carnetul unui
barbat decat unei femei iar in cazul unui accident sau a unei frane bruste, vina tinde sa cada
asupra femeilor de la volan.
In general femeile sunt vazute cafiind dependente, submissive si emotive, trasaturi
care pot sa le califice pentru slujbe sau cariere diferite decat barbatii. Astfel, barbatii sunt
preferati femeilor pentru functiile de conducere sau pentru slujbele care sunt caracterizate ca
fiind masculine. Desi s-a afirmat existent unei rpejudecati generale care defavorizeaza
femeile, cel putin pe piata fortei de munca, pe alte dimensiuni- sociabilitate, comunicabilitate,
empatie, rezistenta la stress-femeile sunt evaluate superior. ( Ivan, Loredana pp.285)
O alta problema referitoare la egalitatea de sanse este cea a discriminarii de varsta. In
aceasta categorie intra atat tinerii ce doresc sa se angajeze cat si persoanele trecute de 50 de
ani. S-a stabilit ca o varsta optima pentru pensionarea cetatenilor ar fi intre 60-65 de ani,
aceasta crescand in continuare.
Tineri absolventi ai facultatilor cauta un loc de munca pentru a se putea dezvolta
financiar si intelectual insa, in cazul majoriatii oportunitatilor se cere experienta anterioara.
Desi sunt refuzati pe baza acestui criteriu, aproape nimeni nu le ofera posibilitatea de a o
dobandi iar singurele modalitati de a acumula experienta sunt voluntariatele si internshipurile
care nu sunt platite in general. Iar aici intervine o alta problema: veniturile. Nu toti studentii
sunt intretinuti in totalitate de cate parinti in principal din cauza nivelului de saracie din
aceasta tara. Deci munca gratuita pentru experienta iese din calcul in momentul in care acestia
nu se pot sustine financiar la facultate. Un alt efect al inegalitatii de sanse este abandonul
scolar. Atat in cazul elevilor cat si al studentilor. Statul nu ofera suficiente fonduri, locuri in
camine care sa ofere conditii decente de cazare si nu pune la dispozitie materialele necesare
pentru continuarea studiilor.In momentul in care studentii reusesc totusi sa se angajeze
primesc un salariu mult mai mic proportional cu volumul de munca depus doar pentru a
capata aceasta experienta.
Nu se poate vorbi despre egalitate de sanse nici in cazul celor mai in varsta. Desi au
experienta, nu mai sunt angajati din considerente fizice sau psihice iar discriminarea poate fi
observata cu usurinta in multe dintre anunturile angajatorilor ce doresc persoane in jur de 30
de ani. Un alt motiv pentru care sansele ca o persoana de peste 40 de ani sa fie angajata este
experienta vasta pe care ar putea sa o posede, lucru ce atrage de la sine cereri salariale mai

mari. Alte probleme pe care le intampina cei trecuti de o anumita varsta sunt: cunoasterea
macar a unei limbi straine, experienta PC, nu tin pasul cu tehnologia ce avanseaza constant,
disponibilitatea pentru un program prelungit datorita obligatiilor familiale sau chiar
entuziasmul pentru dobandirea unor cunostinte noi.
Persoanele cu dizabilitati intampina deasemenea probleme in momentul in care doresc
sa se angajeze, cele care au suferit accidente grave in cadrul carora si-au pierdut membrele
superioare sau inferioare. Desi munca pe care doresc sa o presteze nu necesita prezenta
acestor membre sau se pot descurca in acceasi masura cu o persoana in deplinatatea
capacitatilor fizice, angajatorii sunt mult mai reticenti cand vine vorba de aceasta categorie.
Discrepanta mare intre occident si Romania o reprezinta si drepturile pe care le are
comunitatea LGBT precum si perceptiile pe care le au cetatenii asupra acesteia. In Romania,
persoanele cu o alta orietnare sexuala au tendinta sa ascunda acest fapt de frica prejudecatilor
si pentru a primi un tratament egal in societate. In momentul in care se afla ca o persoana are
alte preferinte fata de cele considerate normale, atitudinea celor din jur se schimba in
intregime si se confrunta cu tot felul de probleme de ordin social. Sunt hartuiti, agresati verbal
si fizic, discriminati sau in cel mai bun caz evitati. In toate statele din SUA, casatoriile intre
persoane de acelas sex sunt premise incepand cu acest an pe cand in Romania, acesta este inca
un subiect tabu.
Deasemenea, persoanele infestate cu HIV fac parte dintre cei care nu beneficiaza de
aceleasi sanse cu restul cetatenilor Romani. Acestia sunt stigmatizati, acuzati ca sunt
resposabile de contractarea acestei boli in principal datorita ideilor preconcepute ca pentru a fi
infestat cu aceasta boala esti ori homosexual, ori prostituata. Majoritatea indivizilori incearca
sa ii evite pe cat posibil in special din frica de a nu contracta si ei aceasta boala, sunt hartuiti si
nu reusesc sa se angajeze din secunda in care recunosc ca sunt infestati. Acestia sunt obligati
de circumstante sa ascunda boala, refuza serviciile medicale, nu se informeaza si tind sa se
retraga din societate.
Chiar daca uneori actorii sociali pot avea atitudini sau evaluari negative ale unui
grup social sau altul, nu intotdeauna acestea se reflecta in comportamente discriminatorii.
Normele sociale sanctioneaza puternic discriminarea, dar sunt mai flexibile in ceea ce priveste
prejudecata. Consecintele discriminarii sunt directe asupra relatiilor interumane si intergrupale. Discriminarea nu apare numai ca rezultat alt stereotipului privind grupul in cauza, si
este alimentata de prejudecati si legitimeaza gandirea stereotipa. (Ivan, Laura, pp.268,)

Putem observa cu usurinta ca desi legea impune egalitatea de sanse in cadrul

statului Roman, sunt numeroase aspecte unde inca ne lovim de discriminare fie ea pozitiva
sau negativa iar stereotipurile stau la baza tuturor inegalitatilor din cadrul societatii. Intuitiv,
avem impresia ca stereotipurile si prejudecatile apar doar in spatii private sau inchise deoarece
exista o presiune sociala constanta de a le combate.
Prejudecatile apar in special in cazul grupurilor care sunt usor de observat si
identificat. Cele mai commune categorii pentru un comportament discriminatoriu sunt : genul,
rasa si varsta.

Bibliografie

1. N.a., S.a.; ORDONANTA nr. 137 din 31 august 2000 [Disponibil online la adresa:
http://www.cncd.org.ro/new/files/file/ORDONANTA_137.pdf] (Accesat la
18.11.2015, ora 20:30)
2. N.a.; S.a.; S.a.n.s.a. [Disponibil online la adresa:
http://www.sansa.info.ro/index.php?page=sanse ] (Accesat la 21.11.2015, ora 21:45)
3. Ivan, Loredana; Duduciuc, Alina; Chelcea, Septimiu; Psihologie sociala, Ed
Comunicare.ro, Bucuresti, 2013
4. Grosu, Nicolae; Sociologia esentiala, Ed Militara, Bucuresti, 1996
5. Vlasceanu, Lazar; Sociologie, Ed Polirom, Iasi, 2011