Page 0 of 15

RECUNOASTEREA SI
COMBATEREA
DISCRIMINARII RASIALE
DREPTUL NEDISCRIMINARII

UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
FACULTATEA DE DREPT
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA

FACULTATEA DE DREPT

LICENTA DREPT

FORMA DE INVATAMANT: ZI

REFERAT DREPTUL NEDISCRIMINARII:

RECUNOASTEREA SI COMBATEREA DISCRIMINARII RASIALE

STUDENT: POPESCU BIANCA-ANDREEA

GRUPA 707

DATA: 21.05.2020

TITULAR CURS: CONF. UNIV.DR. ROXANA-DANIELA PAUN

 Page 2 of 15

 Ce este discriminarea?

Discriminarea pe bază de rasă, culoare sau etnicitate (“discriminare rasiala”) reprezintă

aproape întotdeauna o violare a drepturilor omului. În conformitate cu Convenţia
Internaţională privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (ICERD),
convenţia internaţională fundamentală privind interzicerea discriminării rasiale, “…termenul
‘discriminare rasială’ înseamnă orice distincţie, excludere, restricţie sau preferinţă pe bază de
rasă, culoare, descendenţă sau origine naţională sau etnică ce are ca scop sau efect anularea
sau scăderea recunoaşterii, exercitarea, în mod egal, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale
ale omului în domeniul politic, economic, social, cultural sau în orice alt domeniu al vieţii
publice”. Fundamentale pentru principiul non-discriminării sunt drepturile membrilor
minorităţilor rasiale, etnice sau naţionale la egalitate în faţa legii şi protecţie egală a legii.
Legea internaţională interzice discriminarea rasială într-o serie de domenii incluzând, dar fără
a se limita la educaţie, sănătate, locuinţe, locuri de muncă, şi prevederea accesului la bunurile
şi serviciile publice. Statele au o obligaţie pozitivă de a preveni, pedepsi şi remedia
discriminarea rasială.
În anumite ţări unde lucrează Centrul European pentru Drepturile Romilor (CEDR),
mulţi oameni cred că romii sunt împotriva discriminării, pentru că legea sau
Constituţia declară discriminarea ilegală, recunoaşte în mod explicit romii ca
minoritate sau ceva asemănător. Aceasta reprezintă o neînţelegere a ideii de
discriminare aşa cum este aplicată în prezent în Europa. Doar pentru faptul că
prevederea legală sau Constituţia internă care interzice discriminarea există în ţara ta,
nu înseamnă că discriminarea nu are loc. Existenţa unei legi împotriva discriminării în
ţara ta nu exclude posibilitatea ca tu să fii discriminat – înseamnă doar că tu deţii un
instrument împotriva discriminării. De fapt, poţi fi discriminat în diferite moduri în
fiecare zi.
 Cum stiu daca am fost discriminat?
 Cum pot demonstra ca am fost victim unei discriminari ilegale?

Cei mai mulţi dintre noi ştim cum să recunoaştem acte discriminatorii vizibile.
Acestea au loc în mod frecvent în Europa. Ţi s-a întâmplat să ţi se refuze ţie sau unei
persoane cunoscute ţie un serviciu într-un local sau restaurant pentru că chelnerul sau
patronul a spus că nu serveşte “ţiganii”? Cunoşti pe cineva căruia i s-a refuzat un loc
de muncă, apartament sau asistenţă medicală pe motiv că este rom, romani? Ai văzut
vreodată un semn marcator pe care era scris că este interzis accesul “ţiganilor” sau
“romilor”? Aceste sunt acte discriminatorii vizibile. CEDR dovedeşte discriminarea în
astfel de cazuri prin folosirea documentului sau semnului care interzice accesul
romilor, ca şi prin luarea de declaraţii detaliate de la persoane care au văzut sau auzit
acte de discriminare.
O altă categorie de acte directe de discriminare o reprezintă acţiunile în care cuvântul
“romi” sau “ţigani” nu a fost folosit în mod explicit, dar în care este posibil să
dovedeşti că discriminarea a avut loc. De exemplu, multe baruri sau restaurante
interzic accesul romilor şi a altor persoane de culoare sub pretextul că ei acceptă
numai “ membrii de club” sau afirmând că au o petrecere privată. Similar, după cum
reiese din rapoarte, romilor care candidează pentru locuri de muncă li se spune să vină
la interviu, dar atunci când se prezintă la interviu iar persoanele care le oferă slujba
văd că sunt romi, candidatului i se spune că nu sunt posturi libere sau că au fost recent
ocupate.
Cum poate o persoană dovedi că a avut loc un act discriminatoriu în astfel de cazuri?
Câteva organizaţii din Europa centrală şi de est au folosit cu succes o tehnică numită
“testare”. Testarea prevede trimiterea unor perechi de romi şi neromi, care seamănă ca
manieră de a se îmbrăca, calificări, etc să candideze pentru un loc de muncă,
apartament sau sa intre într-un restaurant sau discotecă unde se suspectează că
discriminarea împotriva romilor se practică în mod regulat. Dacă perechea neromă
este tratată în mod diferit de cea romă – de exemplu dacă perechii nerome i se permite
accesul în discotecă, iar perechii rome i se cere un act de membru şi apoi i se interzice
accesul – atunci ar trebui făcută o declaraţie detaliată luată în mod discret de la toţi
aşa-zişii “testatori”. Această declaraţie reprezintă evidenţa actului discriminatoriu şi,
în multe ţări, aceasta poate fi folosită în instanţă.
 Page 4 of 15

În domeniul discriminării, se pare că există un expert în fiecare mulţime. Mulţi oameni îţi vor
spune că doar pentru faptul că tu te simţi discriminat, nu înseamnă neapărat că ai fost victima
unui act discriminatoriu. Şi nu există nici o urmă de îndoială că nu ar fi adevărat – nu toate
actele dureroase sunt discriminatorii:

 În primul rând, foarte puţine persoane care nu sunt experţi ştiu într-adevăr multe
despre ceea ce este sau nu este considerată discriminare rasială conform legii. Dacă tu
crezi că ai fost discriminat, merită verificat împotriva descrierilor discriminării directe
sau indirecte prezentate mai sus. Pare că se înscrie în una dintre aceste categorii? Daca
da, atunci ar putea fi vorba de discriminare. Merită să contactezi CEDR-ul sau o
organizaţie locală, specializată în servicii anti-discriminare pentru a afla dacă se poate
acţiona în vreun fel.

 Legea internaţională în domeniul anti-discriminării este de fapt foarte puternică.

Conform legii internaţionale, cei mai mulţi experţi sunt de acord că interzicerea
discriminării rasiale are puterea de a găzdui legea internaţională – adică, discriminarea
rasială este interzisă oriunde, chiar dacă ţara ta nu a adoptat legi prin care să o
interzică sau nu a ratificat ICERD.

Deci, în domeniul discriminării rasiale, instinctele tale reprezintă un ghid foarte bun – dacă
simţi că ai fost discriminat, sunt şanse foarte mari ca aceasta să se fi întâmplat.

 Cum pot sa lupt impotriva discriminarii rasiale?

Există un număr de instrumente elaborate pentru a asista victimele discriminării rasiale.

Acestea includ:

 legi locale împotriva disciminării;

 alte legi locale care nu aparţin în mod direct discriminării, dar care ar putea fi aplicate
în mod creativ în cazuri de discrimare, cum ar fi cazurile eronate care protejează
demnitatea unei persoane;

 legi internaţionale incluzând:

  Convenţia Internaţională pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială
(ICERD), în special Articolul 14 din ICERD, care permite Comitetului pentru
Eliminarea Discriminării Rasiale să ia în considerare comunicari trimise de indivizi şi
grupuri privind violările Convenţiei;

 Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (ECHR): Articolul 14 din ECHR

interzice discriminarea în legătură cu drepturile garantate de Convenţie. Protocolul Nr.
12 adiţional la ECHR, care a fost deschis pentru a fi semnat în 2000, va adăuga o
interzicere profundă a discriminării în aplicarea oricărui drept oferit de lege, ca urmare
a ratificării sale de către zece state membre din Consiliul Europei. Activiştii au un rol
important în inducerea unei presiuni asupra guvernelor pentru a ratifica Protocolul 12
fără întârziere;

 Directiva Uniunii Europene pentru Egalitate Rasială: această directivă cere statelor să
adopte legi împotriva discriminării şi stabileşte organe de punere în aplicare. Ea face
parte din legislaţia UE cu care statele membre şi ţările candidate trebuie să se se
conformeze. Activiştii au un puternic rol în a se asigura că statele amendează legislaţia
şi aplică cererile acestui puternic instrument.

Acţiunea legală este esenţială în combaterea discriminării. Oricum, acţiunea legală singură
este, de multe ori, improbabil să aibă un impact în afara unui anumit caz in particular.
Acţiunea drepturilor omului împotriva discriminării este realizată cel mai bine în manieră
planificată şi coordonată. Într-adevăr, merită să elaborezi strategii prin care prieteni influenţi –
mass media, ONG-uri internaţionale, organe inter-guvernamentale etc – sunt considerate ca
aliate.

 Tipuri de discriminare a romilor:

Discriminarea reprezinta o alta sursa de saracie pentru populatia de romi. Discriminarea

romilor le-a impiedicat integrarea pe piata de munca formala, unele studii evidentiind
refuzul angajatorilor de a oferi de lucru romilor. In plus, se observa discriminare si in
contextul serviciilor medicale, in scoli sau in asigurarea ajutoarelor sociale. Excluderea de
pe piata muncii sau de la serviciile sociale de baza impiedica iesirea populatiei de romi din
saracie. “1[2]i
1
 Page 6 of 15

Din perspectiva bunastarii, saracia este considerata o stare de lipsa a acesteia, o privare de
atributele bunastarii. Definitiile difera insa, in mod semnificativ, in functie de „continutul
conceptului de bunastare si de importanta care se acorda diferitelor sale dimensiuni,
precum si de scopul si contextul in care se face evaluarea saraciei.”

Pentru a defini starea de saracie se face apel la „o serie de termeni care exprima fie diverse
grade sau situatii de saracie, fie iminenta riscului saraciei. Cel mai frecvent este utilizat
termenul de „excludere sociala”, in special in tariledezvoltate, acolo unde saracia greveaza
asupra unei parti relativ restranse a societatii. Excluziunea poate fi legata de existenta unui
handicap fizic sau psihic, de inadaptibilitate sau discriminare sociala.”

„Din punct de vedere juridic, la nivelul legislatiei internationale, discriminarea rasiala este
considerata orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta intemeiata pe rasa, culoare,
ascendenta, sau origine nationala sau etnica, care are ca scop sau efect de a distruge sau
compromite recunoasterea, folosinta sau exercitare in conditii de egalitate, a drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale in domeniul politic, economic, social si cultural sau
in orice alt domeniu al vietii publice(Conventia internationala privind eliminarea tuturor
formelor de discriminare rasiala) La nivel european rromii reprezinta fara indoiala , o
minoritate cu un statut particular.De foarte mult timp ei au fost situati din diferite puncte
de vedere la limita inferioara a societatii,fiind mereu obiectul unor puternice stereotipuri
negative si tinta frecventa a unor prejudecati. „Minoritatile etnice si nationale reprezinta
un pericol pentru siguranta nationala si integritatea teritoriala a Romaniei.”[6]

„Ca in multe alte parti din lume, si romii din Romania suporta consecintele prejudecatilor,
ale discriminarilor si, in ciuda recunoasterii drepturilor lor individuale si colective, se afla
de multe ori intr-o situatie de inegalitate de sanse cu celelalte comunitati.De asemenea, se
intampla ca de, deseori, membrii altor comunitati culturale din Romania sa cunoasca
foarte putine lucruri despre situatia reala a comunitatii romilor, ea fiind perceputa in
general, prin stereotipuri.”

Cazul rromilor este o excelenta ilustare a teoriei psihosociologice a tapului ispasitor.

„Conform acestei teorii,in special in perioadele de criza,frustarea acumulata de grupul
majoritar este transformata in agresivitate fata de un grup minoritar care este facut
responsabil de dificultatile pe care le traverseaza ansamblul societatii.”

In ceea ce priveste rromii, exista atitudini negative si comportamente discriminatorii de

factura rasista.In societatea romaneasca existenta rasismului la adresa rromilor a fost
puternic negata pana in prezent dar este tot mai deschis recunoscuta public. Educatia
antidiscriminare se bazeaza pe educatia fara prejudecati. Prejudecata inseamna ca cineva
isi face o parere gresita, ori o idee gresita asupra unui lucru pe care nu-l ori il cunoste
superficial. Se maifesta atunci cand nu judecam omul in functie de insusirile si faptele lui,
ci in functie de pareri, mai mult sau mai putin raspandite, despre grupul din care face
parte, fie ca stim prea putine lucruri , fie ca   le –am aflat de al altii si ni le-am insusit.Fata
de semenii nostrii pot exista diferite forme de prejudecati :

-juventofobia (ostilitate fata de tineri )

-gerontofobia (ostilitate fata de batrani)

-sexismul (ideea ca persoanele de un anumit sex ar fi superioare celor de sex opus)

-xenofobia (teama de staini sau de alte popoare)”[9]

Manifestarile rasismului sunt de mai multe categorii :

A)Rasismul clasic

B)Rasismul camuflat

C)Rasismul aversiv

A)Rasismul clasic se refera la manifestarea explicita a unei atitudini negative si a unor

comportamente discriminatorii fata de rromi in general.,,Rasistii expliciti mentin despre
propria persoana o imagine pozitiva si justifica atitudinile si comportamentele lor prin
atribuirea unor caracteristici ce pun rromii in situatie de inferioritate fata de celelalte
grupuri din societate.Aceste caracteristici s-ar regasi la toti rromii , cu eventuale variatii de
intensitate ,ar fi inseparabil asociate cu identitatea de rom si ar fi fixe,imposibil de
modificat.”

Rasistii cred in raspandirea pe cale genetica a unor inclinari comportamentale ,fiind

neincrezatori in privinta eficientei masurilor de ordin educativ,socioeconomic,avand in
vedere ameliorarea situatiei rromilor.,,Motto-ul celor din aceasta categorie ar putea fi,,asa
sunt ei,n-ai ce le face,nu vor fi niciodata ca noi”.
 Page 8 of 15

Marea majoritate a rasistilor din aceasta categorie isi exprima public, cu mare usurinta
punctele lor de vedere,un exemplu clasic se refera la ideile exprimate de un numar foarte
mare de persoane in cadrul Eurobarometrului rural.

B)Rasismul camuflat prezinta ,o situatie in care apare o contradictie intre nivelul

discursului si cel al comportamentelor .Discursul acestor persoane presupune, ca
abordeaza pe toata lumea la fel, ca diferentele de comportament sunt datorate aplicarii
unor principii obiective, independente de persoana lor si fara legatura cu provenienta
etnica. Aceste criterii sunt tot in defavoarea rromilor,motto-ul acestei categorii aste:,,Eu
nu fac diferete intre rromi si neromi, pentru mine toti sunt la fel, dar toti trebuie sa
respecte legea/regulamentele/regulile sociale/etc”.

C) Rasismul aversiv reprezinta o forma de manifestare mai subtila , mai greu de identificat
, atat in propriul comportament, cat si la ceilalti, fiind, mult mai greu de combatut.Se
refera la persoane care se cred tolerante, care pot exprima opinii de refuzare si
condamnare a rasismului. Cu toate acestea,aceste persoane savarsesc involuntar acte de
discriminare, nu numai prin defavorizarea romilor cat si prin favorizarea ne-romilor, sau
prin atitudini fata de romii,care ii plaseaza intr-o pozitie inferioara.Motto-ul care se
potriveste cel mai bine acestei manifestari este,,si ei (romii) sunt oameni” .

Consecintele psihologice ale disriminarii romilor sunt de natura sociala, legate de

mentinerea unor raporturi de egalitate intre grupuri, economice dar si psihologice.

Interiorizarea imaginii negative a romilor promovata pe cai informale, explicit sau

implicit, la nivelul societatii si adoptarea unor comportamente anti-sociale, negative, in
acord cu prezicerile acestor stereotipuri este o consecinta psihologica foarte
distructiva.Aceasta consecinta genereaza astfel un cerc vicios extrem de greu de depasit
afectand in profunzime , din punct de vedere psihologic indivizii marcati de acest
proces. ,,Conform teoriei psihologice a identitatii sociale, orice individ are tendinta de a
cauta o identitate sociala pozitiva. Daca grupul sau apartenenta nu ofera o identitate
sociala satisfacatoare, sunt adoptate mai multe tipuri de strategii identitare, fie colective,
fie individuale” .
O strategie individuala foarte des utilizata in cazul romilor este aceea de abandonare a
grupului, de refuzuare a identitatii rome si de invatare in restul populatiei.Strategiile
colective cuprind:

- creativitatea sociala, aceasta se refera la modul de cunoastere a unor criterii de

comparatie cu celelalte grupuri punand romii in diferite situtii avantajoase, descurcandu-se
oriunde s-ar afla datorita simtului lor practic foarte dezvoltat.

- redefinirea caracteristicilor, presupune punerea in valoare a unor caracteristici stereotipe

dintr-un anumit mod care sa le ofere o valoare pozitiva,romii sunt persoane care isi traiesc
viata fara grija zilei de miine, isi traiesc viata cu adevarat sunt mai ferictti chiar daca nu au
conditii materiale, sunt mai liberi, decat alte persoane.

- competitia sociala ,se refera la modificarea raportului intergrupuri la nivelul societatii

prin formularea si sustinerea unor revendicari publice in acest sens.

Competitia sociala este extrem de semnificativa in cazul romilor.In contextul unei

diversitati culturale si sociale, luam parte de mai multa vreme la un proces ce are in vedere
prinderea la nivel national, european si international a unei identiati culturale comune a
romilor. Putem vorbi astazi de existenta unei miscari a romilor cu mai multe generatii, si
cu un mesaj din ce in ce mai clar articulat, atat catre romi, cat si catre restul societatii.

,,Un aspect esential al acestiu mesaj , ce tinde sa devina parte a identitatii promovate de
miscarea romilor este tocmai combaterea discriminarii. Initiatorii miscarii romilor de la
inceputul anilor 1990,organizatiile neguvernamentale create de acestia si noile organizatii
ale romilor constituite mai recent au fost la originea afirmarii publice a existentei
discriminarii si rasismului la adresa romilor in Romania. Mesajul lor nu ar fi putut insa
gasi un ecou real in discursul public si in reactia institutiilor statului daca nu ar fi existat o
constanta si sustinut presiune din partea organizatiilor si institutiilor internationale si a
unor organizatii neguvernamentale internationale active in domeniul protectiei drepturilor
omului si minoritatilor” . Acesta a scos in evidenta in mare masura unul dintre
dezavantajele esentiale ale romilor fata de alte minoritati nationale, acela ca nu au un stat
protector.

Reactia autoritatilor in fata mentionarii discriminarii si rasismului in publicatii si rapoarte,

respectiv prin memorii administrative sau chiar actiuni in justitie a fost pentru multa
vreme una de negare. Rapoartele in cauza prezinta o perspectiva deformata a
 Page 10 of 15

realitatii,respectiv ca revendicarile formulate sunt exagerate, nerealiste si imposibil de

acceptat.

,,Desi inca mai persista reactii de respingere a unor rapoarte ce scot in evidenta persistenta
situatiilor negative in aceasta privinta, se accepta astazi oficial ca exista discriminare de
tip rasial la adresa romilor si, mai mult, se transmite explicit un mesaj ce afirma ca pozitia
autoritatilor publice ale statului roman este aceea de combatere a discriminarii” .

Prin adoptarea unei legislatii antidiscriminare si prin aparitia si activitatea Consiliului

National pentru Combaterea Discriminarii, oraganism guvernamental independent ce
aplica sanctiuni pentru acte de discriminare inclusiv unor institutii publice sau unor alesi
sau functionari ai acestora se ilustreaza cel mai bine acest lucru.Multe dintre sanctiunile
aplicate au la origine discriminari la adresa romilor.”[17]

 Speta:

1. Denumirea spetei:

Discriminare

Elemente de identificare:

R C – CENTRUL PENTRU INTERVENŢIE SOCIALĂ ŞI STUDII,  M ML, M I, D

L C, D N A v. TC SRL

2. Obiectivele spetei:

Accesul pe viitor a tuturor persoanelor fara discriminare in incinta clubului,inclusiv

membrilor etniei rromilor

3. PartilePage 10 of 15 implicate:

R C – CENTRUL PENTRU INTERVENŢIE SOCIALĂ ŞI STUDII,  M ML, M I, D

L C, D N A v. TC SRL

4. Criteriu discriminare:
 Discrminare pe baza de etnie-interzicerea accesului in incinta clubului a persoanelor
de etnie rroma

5. Solutia instantei cu invocarea temeiului legal: discriminare pe baza de etnie-

Vazand dispozitiile art.274 Cpc, instanta va respinge cererea reclamantilor ca

neintemeiata, retinand nu au dovedit ca au facut cheltuieli cu acest proces

ii
Referinte:

http://www.errc.org/training-materials/recunoasterea-si-combaterea-discriminarii-rasiale

https://www.creeaza.com/referate/psihologie-psihiatrie/sociologie/Tipuri-de-discriminare-
a-romil584.php

Richard Y., Bourhis, Jacques-Fhilippe, Leyens, Stereotipuri, discriminare si relatii

intergrupuri, Ed. Polirom, Iasi, 1997, p.126 ;
Malina, Voicu, op cit. , p. 8.
Maria, Molnar, Saracia si protectia si protectia sociala, Ed. Fundatiei „Romania de
Maine”,Bucuresti 1999, p. 22 ;
Maria, Molnar,
op cit , p. 28;
Calin, Rus, op. cit., p.18

Alina, Mungiu,
Romanii dupa ’89: Istoria unei neintelegeri, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1995, p.
65.
Pentru intregul fragment, a se vedea mai pe larg la Alexandra, Jivan, Calin, Rus , Oana, Bota (coord),
Cu romi, despre romi si gadjii,
in Periam si Satchinez, Ed. Institutul Intercultural, Timisoara, 2002, p. 12
Calin, Rus, op.cit.,p.13;

Macavei, Elena,
op. cit,p. 216;
Calin, Rus, op.cit.,p.14;

Maria, Molnar,

Calin, Rus, op. cit., p.18

Alina, Mungiu,

Pentru intregul fragment, a se vedea mai pe larg la Alexandra, Jivan, Calin, Rus , Oana, Bota (coord),

Calin, Rus, op.cit.,p.13;

Macavei, Elena,

Calin, Rus, op.cit.,p.14;

 Page 12 of 15

Calin, Rus, op.cit.,p 14;

Calin, Rus, op .cit, p 14;

Calin, Rus, op .cit ,p 15;

Calin, Rus, op .cit ,p 15;

Calin, Rus, op .cit ,p 16;

Calin, Rus, op .cit ,p 17;

https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-svc99gt/

Calin, Rus, op.cit.,p 14;

Calin, Rus, op .cit, p 14;

Calin, Rus, op .cit ,p 15;

Calin, Rus, op .cit ,p 15;

Calin, Rus, op .cit ,p 16;

Calin, Rus, op .cit ,p 17;

https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-svc99gt/
i
ii