LUCRARE ETICĂ

SITUAȚIE PROBLEMATICĂ DIN PUNCT DE VEDERE ETIC:

ȘTER VLĂDUȚ IONUȚ, AGRICULTURĂ ORGANICĂ, ANUL I.

Descrierea situației: într-o universitate pe care o numim X întâlnim deseori probleme în care
profesorul x este pus in situații jenante de a promova anumiți sudenți chiar dacă aceștia sunt
total nepregătiți sau nu respectă cerințele profesorului.

Întâmplarea este următoarea: În sesiunea din ianuarie a anului universiatr 2017-2018

este programat un examen la disciplina x. Studenții se prezintă la examen iar acesta decurge
în condiții normale. Doamna profesor X încă de la începutul predării cursurilor și-a impus
regulile astfel că, studenți care nu au o participare de minim 50% la prezentarea cursurilor din
totalul de cursuri prezentate nu vor putea susține examenul x. În sală, la susținerea examenului
doamna profesor X sesizează faptul că sunt prezenți doi studenți pe care nu îi cunoaște, dar din
motive organizatorice și pentru a nu crea o situație tensionată față de studenții care sunt
pregătiți și care au respecatat în totaliate regulamentul a decis să-i primească în sala de examen.
Examenul s-a încheiat iar doamna professor X i-a tras la răspundere pe studenții necunoscuți,
cu ce motive s-au prezentat în sala de examen. Răspunsul studenților necunoscuți a fost ,, vă
va transmite domnul decan motivul pentru care am participat la susutinerea examenului,, .

Doamna profesor a corectat lucrările iar cele două au fost mai mult decât jalnice însă,
înte timp decanul universității X a luat legătura cu profesoara și i-a impus promovarea
examenului celor doi studenți. Această discuție a avut loc in biroul profesoarei care i-a
arăspuns decanului în următorul fel: ,, nu pot face una ca asta, eu niciodată nu am facut
aseamenea lucruri in calitate de profesor în cariera mea de mai bine de 15 ani,,. Atunci decanul
vizibil deranjat de răspunsul primit i-a răspuns profesoarei că, dacă nu vei face întocmai ce am
discutat (adică promovarea examenelor celor doi studenți) vei avea de suferit.
 Doamna profesor nu s-a conformat astfel încât nu i-a promovat pe cei doi studenți iar
consecințele acestui fapt nu au încetat să apară. În anul universitar următor doamna profesor
X nu a mai putut preda la master astfel i s-a interzis predarea acelei discipline.

Din surse sigure am aflat fapul că cei doi studenți necunoscuți de către domna profesor
au oferit mită decanului astfel încât, să promoveze examenele și nu doar acel examen. De
asemenea am aflat și faptul că doar profesoara X nu s-a conformat, restul profesorilor au
acceptat propunerile materiale.

Care sunt problemele etice ce pot fi identificate în această situaţie?

În descrirea de mai sus au fost prezentate deja o parte din aceste probleme de etică.

Problemele de etică sunt următoarele:

 În această situație identificăm un tip de conflict de interese care apare atunci când o
persoană deţine roluri multiple (fiind decan) în instituţia academică, astfel încât relaţiile
presupuse de un anumit rol să fie de natură să afecteze deciziile altor profesori sau
subaltern ai acestuia.
 Tot în această situație putem vorbii de corupție care generează tratament inechitabil,
nedreptăţi şi favoritisme, subminează aplicarea principiului meritului şi creează
suspiciune şi neîncredere în valoarea diplomelor şi competenţa profesională a
absolvenţilor. Corupţia slăbeşte sentimentul dreptăţii şi apartenenţei.Aceasta este o
formă de corupție adică cea de solicitare de către membrii personalului universitar
(decanul universității X) de bani și/sau cadouri precum şi tentative de mituire sau
mituirea subalternilor în cazul nostru fiind profesoara X.
 În ceea ce privește situația generală putem spune că avem un caz în care regăsim atât
conflicte de interese și dare de mită, cu alte cuvinte avem deaface cu o conducere
coruptă.
Cum a fost soluţionată problema?

Din nefericire acestă problemă nu a fost soluționată deoarece doamna profesor X nu a

facut niciun fel de plangere nicăieri. Acest lucru s-a datorat temerii acesteia de a nu fi exclusă
din mediul universitar în care a evoluat și în care s-a perfecționat.

Această problemă a rămas doar la nivel de discuții între doamna profesor și cunoștinlele
acesteia dar în unele cazuri, dânsa relatează pe-ndelete întâmplarea cu studenții și cu decanul
care i-a propus avanatje de natură material astfel încât să-I promoveze pe studenții
nescunoscuți, chiar dacă acesția nu au respectat regulamenul impus de către profesoară, ba
chiat mai mult s-au prezentat totol nepregătiți. Consecințele doamnei profesor X de a se opune
acelei propuneri a fost încetarea de a mai preda o disciplină în cadrul cursurilor masteriale iar
din teama de a nu fi excusă din universitate nu a luat nicio măsură acestei nedreptăți.

În concluzie, acestă problemă deosebit de gravă nu a fost soluționată.

Ce se poate face pentru a apărea cât mai puţine astfel de probleme în viitor?

În acest caz conducerea academică se ghidează după principii corupte și imorale

asemănătoare cu vremea regimului comunist, spre anul 1989, circula o glumă: „ce înseamnă
P.C.R.?” „Pile, cunoștințe și relații”, venea răspunsul caustic. Adică mediul academic (în unele
cazuri) deveniseră o încrengătură, o mare rețea de favoruri, conflicte de interese și relații care
facilita promovarea unuia sau mai multor studenți care ofereau bunuri de valoare materială.

Aceste slăbiciuni de natură sistemică permit apariţia şi sporirea unor probleme individuale şi
colective de etică academică.
Putem realiza o examinare în următorul fel:

La nivelul organizării sistemului şi a instituţiilor

Universitatea trebuie să adopte măsuri ferme pentru discriminare şi egalitate de şanse

astfel încât studenții care muncesc să nu fie dezavantajați în comarație cu cei care oferă bunuri
materiale pentru a promova, astfel se vor elimina conflictele de interese,și se va preveni orice
formă de corupție.

Instituția trebuie să respecte principiul transparenţei tuturor categoriilor de informaţii

care interesează membrii comunităţii universitare, studenții, asigurând o informare
consistentă şi corectă . Prin aceasta se facilitează egalitatea de şanse în competiţie şi se asigură
eliminarea promovării unor examene de către studenții nepregătiți care oferă șpagă.

Prin corupţie nesancţionată, devenită endemică, se poate ajunge la o cultură instituţională

coruptă. De aceea universitatea trebuie să contracareze acest fenomen şi să pedepsească pe
cei care îl promovează (în cazul nostrum decanul).Unele acte de corupţie nu sunt preăzute
în legi, dar fac parte din categoria celor care se înscriu în “capturarea” universităţii de
către persoane sau grupuri de interese care deţin puterea.

Universitatea se angajează să sancţioneze sever din punct de vedere instituţional atât

actele evidentede de corupţie: mita şi tentativa de mituire (în bani sau servicii), cât şi pe
cele mai puţin evidente, dar la fel de nocive: traficarea clientelară (cumpărarea şi
vânzarea în bani sau contraservicii) a examenelor .

La nivelul comunităţii academice, al grupurilor de profesori şi al fiecărui

profesor în parte
 Pentru a nu ne mai înâlni cu astfel de cazuri sau cel pțin asemănătoare cu cel relatat în

prima parte a lucrării profesorii ar trebui să îsi impună punctul de vedere fără a avea consecințe

negative asupra activității pe care o desfășoară.

Personalul didactic (inclusiv membrii conducerii universităţiişi a tuturor structurilor

sale) trebuie să ia măsurile necesare în scopul de a evita sau soluţiona adecvat situaţiile în care
pot să apară conflicte de interese care ar putea compromite, direct sau indirect, îndeplinirea
îndatoririlor lor.

Ca om de știință și membru al unei comunități academice, datoria sa este aceea de a

dezvălui frauda. Persoanele din interiorul unor organizații care își asumă rolul de a semnala

public acțiuni ale organizației ce încalcă în mod semnificativ normele etice și/sau legale sunt

numite în literatură whistleblower-i. Echivalentul termenului în limbajul juridic din România

este cel de „avertizor de integritate”. Importanța avertizorilor de integritate pentru sănătatea

sistemelor instituționale este aproape unanim recunoscută în lumea euro-atlantică, și există

practic în fiecare țară prevederi legale menite să îi protejeze (la noi, aceste protecții sunt

prevăzute în special prin legea nr. 571/2004). Cu toate acestea, este o observație relativ comună

aceea că numărul avertizărilor de integritate este mai curând mic în raport cu frecvența

comportamentelor imorale.

BIBLOGRAFIE:

1. Suport de curs Mihai Rusu

2. Etică și integritate academică Emanuel Socaciu, Constantin Vică, Emilian

Mihailov, Toni Gibea, Valentin Mureșan, Mihaela Constantinescu Editura

Universităţii din Bucureşti, 2018