Sunteți pe pagina 1din 5

DISCRIMINAREA LA LOCUL DE MUNCA

I.

Delimitarea temei
In multitudinea si diversitatea problemelor din contemporaneitate, discriminarea este

infatisata adesea ca o realitate care a atins si atinge situatiile limita, violente chiar, la nivelul societatii si al individului. Fie ca este vorba de diferenta de sex, de varsta, de rasa, de situatie materiala, de acces la informatie si la adevar, toate formele pe care le poate dezvolta diferenta, transformata intr-un motiv al excluderii lezeaza conditia umana. Pentru a intelege implicatiile discrimninarii si caracterul sau fundamental, nu trebuie ocolite semnificatiile care au fost acordate conceptului de catre diversi autori. G.A.Cole !""#, pag.!$"% defineste discriminarea ca fiind & practica ilegala de a trata mai putin favorabil pe unii indivizi in comparatie cu altii din cauza ca sunt diferiti ca sex, rasa, religie, etc'. (a intrebarea & ce este discriminarea)' *ichael +anton propune urmatoarea definitie, & tratament diferentiat pe temeiul sexului, religiei, originii etnice, etc.' !""-, pag.!#%, ce functioneaza mai degraba ca o definitie orientativa, decat ca o expresie a esentei discriminarii. .iscriminarea la locul de munc/ se refer/ la interzicerea anumitor persoane s/ aplice i s/ primeasc/ anumite locuri de munc/ pe baza de ras/, v0rst/, sex, religie, 1n/lime, greutate, naionalitate, handicap, orientare sexual/ sau identitatea de gen. 2n relaia cu sociologia, discrimin/rile la anga3are, de obicei, se refer/ la ce evenimente se 1nt0mpl/ 1n societate la momentul respectiv. In 4omania, dupa anii $###, discriminarea la locul de munc/ s-a redus enorm comparativ cu anii anteriori. Acest lucru se datoreaz/ unor legi care interzic discriminarea 1n relaiile de munc/. 2n societatea noastr/ de ast/zi, toat/ lumea este obligat/ s/ trateze toate tipurile diferite de oameni la fel i s/ le acorde aceleai anse. .ac/ un anga3ator 1ncalc/ aceste reguli, el poate fi acionat 1n 3ustiie pentru motive de discriminare. .iscriminarea la locul de munca este o incalcare a drepturilor omului care are efecte negative asupra productivitatii si cresterii economice a companiei. .iscriminarea genereaza inegalitati socio-economice care afecteaza coeziunea sociala si solidaritatea colectiva.

II.

Recenzie literatura
2nc/ din timpul 4/zboiului Civil American, termenul de 5discriminare5, 1n general, a

evoluat 1n limba englez/ american/ fiind utilizat ca si tratament defavorabil al unui individ termenul referindu-se iniial numai la 2nelesul de ras/, mai t0rziu generaliz0ndu-se ca membru 1ntr-un anumit grup social sau categorie social/ nedorit/. .in !-67, Civil 4ights Act 8(egea .repturilor Civile'% a oferit un remediu pentru discriminarea rasial/ intenionat/ la ocuparea forei de munc/ de c/tre anga3atorii privai i de stat. Pentru ca o problem/ s/ fie relevant/ social trebuie s/ aib/ impact asupra vie9ii politice, sociale sau economice, s/ contribuie la 1n9elegerea unui lucru care afecteaz/ 1n mod semnificativ via9a multor persoane sau la 1n9elegerea :i prezicerea unor evenimente benefice sau malefice' Phillip ;hivel< citat de =ing, =eohane :i >erba, $###, p. $-%. 2n acest context devine relevant num/rul celor afecta9i :i ce au de pierdut sau de c0:tigat actorii sociali implica9i. .iscriminarea 1n funcie de v0rst/ 1n procesul de recrutare a resurselor umane este o astfel de problem/ social/ care este important/ nu doar din motive ce in de interesul academic ci din motive sociale cu un impact puternic asupra pieei muncii. .iscriminarea la locul de munca reprezinta o realitate pentru multi dintre noi si in acelasi timp un subiect insuficient dezbatut la nivelul organizatiilor din care facem parte. Fie ca vorbim despre practici de discriminare la care se apeleaza in mod constient, fie ca acestea reprezinta o optiune involuntara, fiecare dintre noi a auzit cel putin odata de un astfel de caz in mediul organizational romanesc. .at fiind faptul ca studiile de specialitate confirma existenta mai multor cazuri de discriminare a femeilor decat a barbatilor, ne vom referi in continuare la discriminarea femeilor in organizatii. Incepand cu procesul de anga3are in cadrul unei companii, femeile se confrunta cu discriminarea pe baza maternitatii si a potentialei graviditati. Acest tip de discriminare afecteaza atat femeile care au de3a copii cat si pe cele fara copii. Au existat in perioada de dupa !"-", foarte multe cazuri in care anga3atorii solicitau candidatelor prezentarea unor teste de graviditate sau semnarea unor declaratii scrise care sa ateste faptul ca nu intentioneaza sa aiba copii in decursul unei anumite periaode. .esi ilegale, aceste practice au fost foarte frecvente la momentul respectiv, alaturi de desfacerea contractului de munca pe perioada graviditatii.

Insa dup/ 4evoluia din !"-", 4om0nia a adoptat o serie de acte legislative care s/ apere interesele minorit/ilor 1mpotriva discrimin/rii. .e exemplu,

(egea nr.$#$?$##$ privind egalitatea de anse 1ntre femei si b/rbai @rdonana de urgen/ nr. "6 din !A octombrie $##B privind protecia maternit/ii la locurile de munc/

Cotar0rea de Guvern nr. "6D?!""" privind constituirea si functionarea Comisiei consultative interministeriale 1n domeniul egalitatii de sanse 1ntre femei si barbati C@.E;%

Cotar0rea de Guvern nr. !$DB?$### privind planul naional de aciune pentru egalitatea de anse 1ntre femei si b/rbai 2n ultima perioad/ un interes special este acordat studiilor referitoare la discriminarea

minorit/9ilor sexuale, a persoanelor cu abilit/9i speciale, precum :i a v0rstnicilor. .omeniile de manifestare a discrimin/rii cele mai investigate au fost sistemul educa9ional, pia9a muncii, locuirea. Aceste grupuri vulnerabile din punct de vedere social devin vulnerabile :i din puncte de vedere economic ;.*. *iller, !""6%. Cei care sunt 9inta pre3udec/9ilor :i a discrimin/rii 1ntr-o societate anume vor 1nt0mpina dificult/9i de integrare pe pia9a muncii nu 1:i vor g/si locuri de munc/ pe m/sura calific/rii sau vor fi pl/ti9i la nivel inferior celor care apar9in grupurilor favorizate%, vor avea dificult/9i 1n ob9inerea beneficiilor publice. Foate aceste 1i fac vulnerabili din punct de vedere economic :i 1i includ 1n categoria grupurilor cu risc ridicat de s/r/cie. Pentru reducerea discrimin/rii au fost dezvoltate o serie de strategii menite s/ asigure egalitatea de :anse 1n zonele 1n care au fost 1n mod sistematic subreprezentate a persoanelor care fac parte din grupuri supuse 1n mod tradi9ional discrimin/rii. 2n ;tatele Gnite aceste strategii poart/ numele de Aciune Afirmativ, 1n timp ce 1n *area +ritanie sunt cunoscute sub denumirea de Discriminare Pozitiv. Aceste strategii nu presupun o 8discriminare invers/', ci au menirea s/ asigure egalitatea de :anse pentru to9i cet/9enii, indiferent de grupul c/ruia 1i apar9in. .iscriminarea Pozitiv/ :i Ac9iunea Afirmativ/ presupun pe de o parte recunoa:terea dezavanta3elor acumulate de grupurile respective, precum :i dezvoltarea de politici :i de practici care a3ut/ la dep/:irea dificult/9ilor Heil Fhompson, !""D%. .omeniile principale 1n care s-au focalizat ac9iunile strategiilor de eliminare a discrimin/rii sunt pia9a muncii, educa9ia :i locuirea.

III.

STRATEGIE DE CERCETARE
;tatisticile i studiile in domeniu relev/ faptul c/ dei s-au creat un cadru legislativ i

mecanisme instituionale dedicate prevenirii, combaterii :i sanc9ion/rii practicilor discriminatorii, i cu toate c/ s-au 1nregistrat unele progrese, nivelul de implementare este 1nc/ sc/zut, iar piaa muncii este afectat/ de discrimin/ri pe criterii de sex si varsta. Pentru realizarea esantionului publicul tinta este format din anga3ati, anga3atori, candidatii pentru un loc de munca si @HG-urile. .atele mai pot fi culese de la IH;;E si Eurostat . Candidaii pentru un post, 1n special cei f/r/ lor de munc/ i care se 1ncadreaz/ 1n categoriile de v0rst/ ameninate sunt vizai preponderent de interviuri. Contactul cu acetia prin intermediul acestor metode este mult mai interactiv, iar schimbul de informaii mai profund urm/rindu-se nu doar confirmarea existenei unui comportament ci 1ntreaga pleiad/ de informaii ataate acestuia, emo9iile, g0ndurile, logica proprie, inten9iile, atitudinile, valorileI adic/ aspecte care nu sunt vizibile cu a3utorul altor metode precum experimentul sau analiza documentelor. Anga3atorii sunt subiecii ma3orit/ii experimentelor sociale de teren . Anga3atorii sunt considerai actorii principalii responsabili pentru acest fenomen i de o importan/ central/ pentru 1nelegerea fenomenului. Anga3aii sunt subiecii a puine studii privind discriminarea 1n funcie de v0rst/, dei teoriile privind demografia relaional/ arat/ c/ sunt un factor puternic de influen/ 1n practicile discriminatorii de recrutare. Pare evident c/ profilul demografic la locul de munc/ influeneaz/ politicile de recrutare. Ca si metode folosite pentru studiul discriminarii la locul de munca pot fi urmatoarele, Interviul este o metod/ aleas/ urm/rind aspectele care scap/ 1ntr-un cadru social, dinamic, i anume aspectele personale, intime precum, sentimente, valori fundamentale i intenii. Cercetarea calitativ/ :ia propus s/ exploreze percepii, atitudini :i comportamente ale anga3ailor :i anga3atorilor 1n raport cu relaiile sociale la locul de munc/, s/ surprinde nuane ale fenomenelor mai greu detectabile prin prelucrarea

datelor cantitative. 4ealizarea de interviuri semistructurate cu anga3atori :i anga3ai la firme de stat :i particulare a urm/rit o cuprindere c0t mai detaliat/ a variet/ii tipu rilor de firme, dup/ mai multe criterii, obiectul de activitate, num/rul de anga3ai, mediul de reziden/ . *etoda permite culegerea unor informa9ii semi-tacite, informaii la care avem acces prin introspecia intervievailor, dar numai 1n anumite circumstane. Fine cont de nevoia de a r/spunde la 1ntreb/rile de cercetare i vizeaz/ acele persoane care sunt selectate deliberat pentru informaiile importante pe care le au i care nu pot fi obinute altfel. Focus grupul a fost ales deoarece este o metod/ sensibil/ la ideea de construcie social/ a realit/ii discrimin/rii 1n funcie de v0rst/. *etoda este sensibil/ la interaciunea i negocierea direct/ a actorilor sociali, proces care traseaz/ limitele fenomenului i contribuie la reificarea realit/9ii sociale. .eoarece anumite atitudini 'cresc' din discuiile cu alte persoane 1ntr-un context social, focus-grupul urm/rete felul 1n care candidaii reacioneaz/, iau atitudine, sau discrimineaz/ interactive. Chestionarul a fost elaborat pentru a fi completat, prin metoda interviului si numai de catre grupul tinta si acoper/ o sfer/ larg/ de aspecte ce caracterizeaz/ egalitatea de :anse, oferind informa9ii asupra discrimin/rii de orice fel. Chestionarele au avanta3e fata de alte tipuri de studii 1n care acestea sunt ieftine, nu au nevoie de fel de mult efort din partea celui ce chestioneaza ca ancheta verbala sau prin telefon, i au adesea raspunsuri standardizate care il face simplu pentru a compila date.