Sunteți pe pagina 1din 63
Seminar de formare COMBATEREA DISCRIMIN RII Gabriel Andreescu 2011
Seminar de formare COMBATEREA DISCRIMIN RII Gabriel Andreescu 2011
Seminar de formare
COMBATEREA DISCRIMIN RII
Gabriel Andreescu
2011
Seminar de formare COMBATEREA DISCRIMIN RII Gabriel Andreescu 2011

SUMAR

PARTEA I: Dreptul de a nu fi discriminat i combaterea discrimin rii

1. Complexitatea no iunii

2. Combaterea discrimin rii: valori umane, drepturi i libert i

3. Tr im într-o lume în care discriminarea este sistematic comb tut

4. Discriminarea ca înc lcare a unui drept fundamental

5. Institu ii dedicate combaterii discrimin rii

PARTEA a II-a: Cauze discriminare

I. Discriminarea cadrelor didactice care predau în mediul rural

1. Expunerea cazului de discriminare

2. Hot rârea Consiliului Na ional pentru Combaterea Discrimin rii

II. Discriminare stabilit în cazul unui pacient cu disgnostic de HIV/SIDA1

1. Evenimentele

2. Reac ia la evenimente

3. Verificarea faptelor reclamate

4. Argumentele i hot rârea Colegiului Director al CNCD

III. Discriminarea în educa ie a copiilor romi prin segregare 2

1.

Segregarea

în

educa ie

a copiilor

romi.

Jurispruden a

Cur ii Europene

a

Drepturilor Omului

 

2.

Jurispruden a

Consiliului

Na ional

pentru

Combaterea

Discrimin rii

i

problematica segreg rii copiilor romi în educa ie

IV. Folosirea, de c tre pre edintele Traian B sescu, a calificativului “ iganc

împu it

1. Evenimentele

2. Reac ia ziaristei i cea public

3. Hot rârea instan elor: calificativul folosit de pre edintele rii este un act de

discriminare

4. Confruntarea speciali tilor

1 Hot rârea Colegiului Director al CNCD din 13.11.2008. 2 Paragraful reprezint o prelucrare a analizei lui Dezideriu Gergely, Segregarea copiilor romi în sistemul educa ional românesc i protec ia juridic împotriva discrimin rii”, publicat în Noua Revist de Drepturile Omului nr. 1/2009, pp.

35-57.

5.

Relevan a spa iului privat în materia discrimin rii

V. Spotul revistei Academia Ca avencu în judecata CNA i CNCD

1. Faptele

2. Dezbaterea institu ional privind caracterul ovin, sau nu, al spotului Academiei

Ca avencu

3. Hot rârea final

4. Un punct de vedere critic la adresa pozi iilor CNA i CNCD

5. Prezen a însemnelor religioase în institu iile colare de stat ca act de

discriminare

A. Sesizarea profesorului Emil Moise

1. Faptele

2. Decizia Consiliul Na ional pentru Combaterea Discrimin rii

3. Reac ia public la definirea însemnelor religioase din unit ile colare de stat

drept “discriminatorii”

4. Consecin ele hot rârii CNCD

5. Argumente privind incompatibilitatea dintre prezen a insemnelor religioase în

institu iile de înv mânt public i drepturile copiilor

B. Cauza Lautsi

1. Cauza Lautsi c. Italia

2. Argumentele guvernului italian 3

3. Hot rârea i argumentele Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauza Lautsi

PARTEA a III-a. Combaterea discrimin rii i procesul educativ

Competen ele legate de discriminare

3 Vezi traducerea Dianei Olar din „Cauzele Lautsi c. Italia i Kuli i Ró ycki c. Polonia”, NRDO nr. 4/2009, pp. 101-

119.

PARTEA I: Dreptul de a nu fi discriminat i combaterea discrimin rii

1. Complexitatea no iunii Defini ii Termenul „discriminare” este curent utilizat dincolo de domeniul dreptului, al tiin elor umane i politice. El a intrat în limbajul comun. Acest fapt demonstreaz gradul de con tientizare, ast zi, a existen ei unei problematici a discrimin rii i mobilizarea pe care obiectivul combaterii discrimin rii este capabil s o asigure. Utilizarea sa extensiv produce deseori confuzii cu no iuni înrudite. Or, pentru analiza problemelor concrete, ambiguit ile i neclarit ile reprezint un obstacol serios. În procesul educativ, clarificarea distinc iilor între termeni reprezint o component a în elegerii i a stabiliz rii acestora. Avem ast zi avantajul ca sensul no iunii de discriminare s fi fost ferm circumscris de instrumente de drept, rezultatul unei îndelungate elabor ri a juri tilor, i în mod necesar de utilizat – i deci de înv at - în contexte normative. No iunii fundamentale a discrimin rii directe i s-au ad ugat i alte câteva derivate. 4

- Discriminarea direct se produce atunci când o persoan este tratat într-o manier mai pu in favorabil decât este, a fost sau va fi tratat într-o situa ie asem toare o

alt persoan (în special pe criterii de sex, ras , culoare, limb , religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine na ional sau social , apartenen a la o minoritate na ional , avere, na tere, dar i oricare alt situa ie 5 ). Exemplu: unui copil bolnav HIV i se refuz înscrierea la coala unde, altfel, ar fi fost repartizat avându-se în vedere domiciliul s u.

- Discriminarea indirect se produce atunci când o dispozi ie, un criteriu sau o practic aparent neutr poate avea drept consecin un dezavantaj special pentru anumite persoane în raport cu ceilal i membri ai societ ii (pe criteriile enumerate). Exemplu:

Ministerul Educa iei, Înv mântului, Cercet rii i Sportului hot te ca la orele de educa ie fizic , elevii s poarte un costum special de sport; de i m sura „este general ”, ea dezavantajeaz pe elevii s raci care nu- i pot permite o astfel de îmbr minte, deloc necesar pentru participarea la activit i sportive.

4 Primele trei no iuni sunt calchiate dup dou instrumente ale Uniunii Europene: Directiva Consiliului 2000 / 43 / CE, 29 iunie 2000, cu privire la implementarea principiului tratamentului egal între persoane indiferent de originea rasial sau etnic (OJ L 180 - 19/7/2000); Directiva Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea for ei de munc i condi iile de munc (2000/78/CE). 5 Seria de criterii este cea din art. 1 alin. 1 al Protocolului nr. 12 la Conven ia european a drepturilor omului.

- uirea este considerat o form de discriminare i define te un comportament indezirabil care are ca obiectiv sau ca efect lezarea demnit ii unei persoane i crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau ofensiv. Exemplu:

un elev este admonestat sistematic de un profesor întrucât, având o protez la picior, se deplaseaz „prea încet”pân la tabl , fapt ce irit cadrul didactic.

- Instigarea la discriminare a persoanelor este o form de discriminare. Exemplu:

directorul unui liceu insist pe lâng unii p rin i s amenin e cu retragerea copiilor lor dac Inspectoratul colar hot te înscrierea unor elevi romi la liceul respectiv, pe liste speciale. 6

- Victimizarea const în orice tratament advers venit ca reac ie la o plângere sau ac iune în justi ie cu privire la înc lcarea principiului tratamentului egal i al nediscrimin rii. Exemplu: orele unui cadru didactic sunt repartizate, sistematic, în modul cel neconvenabil, din momentul când s-a plâns Inspectoratului colar de nereguli la unitatea de înv mânt unde lucreaz .

Nu vorbim despre discriminare atunci când diferen a de tratament e motivat de natura activit ilor sau situa iilor particulare ori a contextului în care se manifest , constituind o cerin cu obiectiv legitim, iar cerin a este propor ional . 7 Astfel, rezultatele concursului desf urat la ocuparea unui post pot r spunde unei cerin e legitime i propor ionale care face diferen a dintre candidatul sau candidata angajat( ) i cei declara i nereu i.

Principiul egalit ii i discriminarea: nuan area defini iilor Combaterea discrimin rii este expresia idealului egalit ii între oameni. În majoritatea contextelor „principiul egalit ii”este definit ca absen a oric rei discrimin ri directe sau indirecte. S însemne aceasta oare obliga ia unui tratament uniform în toate condi iile, în raport cu orice aspect identitar? R spunsul este negativ, întrucât anumite persoane sau grupuri au nevoie s fie ajutate printr-un tratament care le d posibilitatea s dep easc barierele personale ori sociale. Acest mod de a privi lucrurile legitimeaz surile speciale (sau pozitive) 8 :

6 Aceasta este o form de “m sur afirmativ ”.

7 Vezi formularea din Directiva Consiliului 2000 / 43 / CE, 29 iunie 2000, cu privire la implementarea principiului tratamentului egal între persoane indiferent de originea rasial sau etnic .

8 Vezi Ordonan a nr. 137/2000.

surile luate de autorit ile publice sau de persoanele juridice de drept privat în favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunit i, vizând asigurarea dezvolt rii lor fire ti i realizarea efectiv a egalit ii de anse a acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunit i, precum i surile pozitive ce vizeaz protec ia grupurilor defavorizate nu constituie discriminare.

Într-o form i mai simpl , i mai general ideile anterioare se sintetizeaz în felul urm tor 9 :

Egalitatea în drepturi exclude discriminarea în orice sens; în acela i timp, egalitatea în fapt ar putea implica necesitatea unor tratamente diferite în scopul atingerii unui rezultat care stabile te un echilibru între diferitele situa ii. Exemplu: dac un elev are dificult i în scriere, datorit unei dizabilit ii a mâinii, este necesar s i se ofere condi ii speciale atunci când este supus examin rii.

Lumea în care tr im este divers , ea impune persoanelor cu identit i variabile s interac ioneze generând comportamente de cooperare i caritate, alteori competi ia i atitudinea exclusivist . Motiva iile discrimin rilor pe criterii identitare sau de op iune sunt cel mai des sexul 10 , rasa, na ionalitatea, etnia, limba, religia, categoria social , convingerile, orientarea sexual , vârsta, handicapul, boala cronic necontagioasa, infectarea HIV, apartenen a la o categorie defavorizat . Combaterea discrimin rii are îns în vedere orice alt criteriu ce a determinat tratamentul inechitabil al unei persoane. Defini iile anterioare au denumit diferite forme de discriminare (direct , indirect , uirea i victimizarea) care sunt de evaluat în raport cu cerin ele variabile ale unui tratament „când egal”, „când diferit”. Din acest motiv a fost nevoie s se elaboreze o defini ie „aprofundat ”a discrimin rii care pune în relief i tipurile de ac iuni prin care se discrimineaz , i scopul discrimin rii 11 :

9 Advisory Opinion No. 64, Minority Schools in Albania, 1935, P.C.I.J. (ser. A/B), 17, p. 19.

10 Discriminarea de sex (care vizeaz circa 51% din popula ia globului), ca i rasa, dizabilitatea etc. pune în eviden rolul factorilor biologici, f leg tur cu alegerile persoanei.

11 Defini ie calchiat dup Ordonan nr. 137/2000 (art. 2, (1)), la rândul ei urmând litera Conven iei interna ionale pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial (art. 1 (1).

Discriminarea const în orice deosebire, excludere, restric ie sau preferin (pe baza unuia dintre criteriile de discriminare – vezi mai sus) care are ca scop sau efect restrângerea, înl turarea recunoa terii, folosin ei sau exercit rii, în

condi ii de egalitate, a drepturilor omului i a libert ilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social i cultural, sau în orice alte domenii ale vie ii publice. Exemplu: deosebirea la angajare între dou persoane care au avut acela i rezultat la teste, dar despre unul se cunoa te c este homosexual; restrângerea accesului unei persoane într-un restaurant întrucât este rom; preferin a ar tat persoanelor dizabilit i în ocuparea unor locuri de munc unde pot lucra la fel de bine i persoanele care sufer de un handicap.

No iuni înrudite No iunile anterioare sunt legate de alte câteva, înrudite, cu care formeaz o re ea de concepte ce se sprijin unul pe cel lalt. S-a f cut mai sus referirea la grupuri vulnerabile. Acestea sunt grupuri de

persoane care, datorit identit ii lor, sunt supuse insultelor, atacurilor fizice, erod rii identit ii (asimil rii for ate), tr ind sub presiunea marginaliz rii ori excluderii lor din via a social . Exemple de grupuri ale c ror membri suport consecin ele vulnerabilit ii sunt romii, homosexualii, persoanele cu dizabilit i. Cel mai des, grupurile vulnerabile sunt comunit ile aflate în minoritate. Atunci când se stabile te o politic de combatere a discrimin rii, primii de avut în vedere sunt membrii minorit ilor. Dar nu întotdeauna num rul mai mic duce la vulnerabilitate. Exemplul clasic este cel al albilor din Africa de Sud în perioada apartheidului, care au avut o pozi ie dominant . Nici apartenen a la majoritate nu exclude automat vulnerabilitatea. Este cazul femeilor care, în majoritatea comunit ilor umane, dep esc procentul de 50%. S-a invocat anterior, al turi de principiul egalit ii, i principiul egalit ii de anse - sau, cum mai este denumit, al oportunit ilor egale – vizând accesul la bunurile sociale

care nu sunt disponibile tuturor. Prima regul a asigur rii egalit ii de anse const în introducerea unor proceduri echitabile, deci a unor reguli nediscriminatorii. Procedurile echitabile nu sunt totu i suficiente, c ci probabilitatea ca membrii diferitelor grup ri identitare sau sociale s beneficieze de bunurile sociale luate în considerare poate diferi mult datorit condi iilor de la care pleac fiecare. Probabilitatea ca un copil de la sat sau unul rom s ajung la doctorat este incomparabil mai mic decât

probabilitatea ca acest succes profesional s fie atins de un copil ce provine dintr-o familie de intelectuali bogat , chiar dac primilor nu li se va pune nici un obstacol la înmatriculare i la examene. Într-o societate divers , membrii diferitelor grupuri identitare au anse (oportunit i) egale dac probabilit ile de acces la bunurile sociale converg. Realizarea egalit ii de anse presupune introducerea unor politici de repara ie a inegalit ilor existente. Unele poart numele de suri (sau ac iuni) speciale i se refer

la acele tipuri de asisten care protejeaz i ajut persoanele aflate într-o pozi ie vulnerabil . În aceast categorie intr asigurarea condi iilor pentru educa ia în limba matern a grupurilor minoritare, finan area de agen ii guvernamentale menite s spândeasc informa ia cu privire la drepturi egale i nediscriminatorii, acordarea de asisten tehnic i financiar persoanelor apar inând grupurilor vulnerabile care doresc s fondeze asocia ii de protejare a lor .a. În cadrul politicilor de reparare a inegalit ilor existente, un loc aparte îl ocup surile (ac iunile) afirmative. Acestea sunt des confundate cu m surile speciale

standard. Deosebirea de esen dintre m surile speciale „obi nuite” i ac iunile (m surile) afirmative ine de beneficiarul lor. De m suri speciale se bucur persoanele ca atare: ele beneficiaz de oportunit ile de studiu al limbii materne, de finan area ini iativelor de asociere etc. În schimb, masurile afirmative vizeaz sc derea vulnerabilit ii grupului ca i grup, „în ansamblul lui”. Un exemplu de ac iune afirmativ const în introducerea unei liste de locuri separate pe care o facultate o pune la dispozi ia candida ilor provenind dintr-o minoritate puternic dezavantaj . Acest tip de ac iune este utilizat curent în universit ile române ti i se adreseaz romilor. M sura nu are în vedere beneficiul personal al celor 10 sau 30 de romi care vor urma cursurile facult ii urmând aceast cale, lesnicioas în raport cu colegii lor de alt identitate na ional . Ci apari ia, în comunitatea roma, a unei elite intelectuale capabile s asigure emanciparea întregii comunit i. Avantajul personal al romilor care intr la facultate evitând concursul general este subsidiar, doar o consecin a m surilor ce vizeaz îmbun irea situa iei comunit ii roma în totalitate. Introducerea unor liste de tip “ac iune afirmativ ”r mâne legitim atâta timp cât se men ine inegalitatea de anse. Trebuie s înceteze din momentul în care aceasta s-a realizat. În schimb, o m sur “doar” special în favoarea persoanelor apar inând minorit ilor na ionale precum educa ia în limba matern are o valabilitate indefinit . Întrucât distinc ia m suri speciale-m suri afirmative este subiectul confuziilor – deosebirea fiind în acela i timp juridic important , cum o arat procesele din diferite state

ale lumii privind “discriminarea invers ” - ar fi util i urm torul exemplu. Minorit ile na ionale au dreptul de a fi reprezentate în Parlamentul României din oficiu. Aceast sur stabilit prin îns i Constitu ia României este de tip afirmativ întrucât nu e motivat de inten ia de a oferi un sprijin unor minoritari care vizeaz atingerea unei pozi ii de demnitate. Concret; nu se adreseaz , s zicem, lui Nicolae P un (deputat rom), lui Aurel Vainer (deputat evreu) sau Pambuccian Varujan (deputat armean), ci comunit ilor de romi, evrei i armeni din România pe care ace tia le reprezint .

2. Combaterea discrimin rii: valori umane, drepturi i libert i Stabilitatea tuturor comunit ilor umane a fost, în istorie, continuu afectat de atitudinile crude, de opresiune i de inegalit i. În timp, r spunsul la nevoia de a aduce mai mult siguran i dreptate s-a reg sit în cizelarea valorilor, la rândul lor, codificate în variate drepturi i libert i. Combaterea discrimin rii este rezultatul evolu iei valorilor spre standarde din ce în ce mai nuan ate i mai precise. Aceasta explic de ce judecarea unei situa ii reale, complexe, de discriminare implic raportarea la valori i drepturi.

(a) Comunit ilor umane au evoluat în sensul limit rii cruzimii. Ast zi, corespondentul evoluat al acestei tendin e a luat forma unor drepturi precum dreptul la via , de a nu fi supus sclaviei i muncii for ate, dreptul de a nu fi torturat, de a nu fi supus unor tratamente degradante i inumane (în temenii tradi iei penale române ti, neomenoase). Mobilizarea, ast zi, a comunit ii interna ionale i a statelor ca atare împotriva discrimin rii este i rezultatul recunoa terii cruzimii manifestate prin comportamentele care insult , limiteaz i marginalizeaz .

(b) Istoria a constat i în emanciparea treptat a individului de clan, de trib, de

comunitate i c tarea unei con tiin e a individului care se reg se te, de câteva secole, în principiul autonomiei persoanei. Autonomia persoanei este multidimensional , ea exprimându-se ast zi prin libert i precum cea la via privat i de familie, cea de gândire, con tiin i religie, la exprimare, asociere i întrunire, dreptul la c torie,

protec ia propriet ii, dreptul la instruire, libertatea de circula ie. Discriminarea reprezint i voin a de negare a autonomiei unor indivizi i comunit i, implicit, expresia voin ei de a controla via a persoanelor percepute ca inferioare.

(4) În timp, mecanismele de cooperare din comunit ile umane - complementare

competi iei naturale pentru ocuparea de pozi ii de întâietate i dominan -, s-au reg sit în principiul egalit ii între persoane. Principiul egalit ii se reg se te nu doar în interzicerea discrimin rii, ci i în seria de m suri adoptate în favoarea persoanelor aflate în nevoie.

Raportarea situa iilor de discriminare la valorile care au fondat politica nediscrimin rii este deseori necesar în evaluarea unor situa ii complexe. Astfel, invocarea problematicii cruzimii ne permite s în elegem de ce o discriminare radical i sistematic ajunge s aib natura unui tratament degradant. Referirea la autonomia persoanei explic de ce în cazul unor minoritari, precum maghiarii, existen a unor institu ii colare monoetnice este legitim , în timp ce în cazul altora, precum romii, se dovede te inacceptabil . Sau, de ce în numele egalit ii nu e suficient s incluzi persoane cu dizabilit i în locuri de munc , ci e nevoie de m suri la nivel comunitar, precum asigurarea, de c tre prim rii, a locurilor de trecere, la capete de str zi, necesare scaunelor cu rotile.

3. Tr im într-o lume în care discriminarea este sistematic comb tut

Tr im într-o lume plin de reguli care interzic discriminarea sub amenin area unor amenzi sau, în cazuri mai grave, a unor pedepse penale. Exist numeroase conven ii interna ionale (în elegeri între state; tratate) care combat discriminarea, iar acestea au putere direct în dreptul nostru intern. 12 Constitu ia României consacr , în litera i în spiritul ei, egalitatea cet enilor i interdic ia discrimin rii. Conform legii fundamentale, legile i autorit ile publice trateaz cet enii „f privilegii i f discrimin ri”; România e patrie a tuturor cet enilor s i, f deosebiri, prin garantarea dreptului la identitate i prin recunoa terea unor drepturi ale minorit ilor na ionale. Legea de baz care define te în detaliu situa iile de discriminare i m surile de combatere a lor, referin a oric rei ac iuni concrete împotriva deosebirilor, excluderilor, restric iilor sau preferin elor ilegitime este Ordonan a Guvernului nr. 137 privind prevenirea i sanc ionarea tuturor formelor de discriminare, adoptat în anul 2000 i amendat în anul 2008. O alt norm dedicat în întregime problematicii discrimin rii, de data aceasta în rela iile de gen, este Legea nr. 202 privind egalitatea de anse între femei i b rba i care pune accentul pe m surile de promovare a egalit ii de anse i de tratament adoptat în anul 2002. Politica nediscrimin rii pe motive de gen este atât de solicitant , încât s-a sim it nevoia detalierii legii cadru de mai sus. În luna iunie 2007 a fost adoptat Ordonan a de Urgen nr. 67 privind aplicarea principiului egalit ii de tratament între rba i i femei în cadrul schemelor profesionale de securitate social . În luna mai 2008 s-

12 Cum prevede chiar Constitu ia: “art. 11 (2): Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.” i “art. 20: (1) Dispozi iile constitu ionale privind drepturile i libert ile cet enilor vor fi interpretate i aplicate în concordan cu Declara ia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele i cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Dac exist neconcordan e între pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, i legile interne, au prioritate reglement rile interna ionale, cu excep ia cazului în care Constitu ia sau legile interne con in dispozi ii mai favorabile.”

a ad ugat Ordonan a de Urgen nr. 61 privind implementarea principiului egalit ii de tratament între femei i b rba i în ceea ce prive te accesul la bunuri i servicii i furnizarea

de bunuri i servicii.

Exist i o a treia norm intern dedicat integral asigur rii egalit ii de anse unei categorii departe de aceast aspira ie: Legea nr. 448/2006 privind protec ia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Este relevant pentru problematica mai larg a grupurilor vulnerabile care sunt mijloacele pe care aceast lege le consider necesare pentru protec ia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (art. 3) : a) respectarea drepturilor i a libert ilor fundamentale ale omului; b) prevenirea i combaterea discrimin rii; c) egalizarea anselor; d) egalitatea de tratament în ceea ce prive te încadrarea în munc i ocuparea for ei de munc ; e) solidaritatea social ; f) responsabilizarea comunit ii; g) subsidiaritatea; h) adaptarea societ ii la persoana cu handicap; i) interesul persoanei cu handicap; j) abordarea integrat ; k) parteneriatul; l) libertatea op iunii i controlul sau decizia asupra propriei vie i, a serviciilor i formelor de suport de care beneficiaz ; m) abordarea centrat pe persoan în furnizarea de servicii; n) protec ie împotriva neglij rii i abuzului; o) alegerea alternativei celei mai pu in restrictive în determinarea sprijinului i asisten ei necesare; p) integrarea i incluziunea social a persoanelor cu handicap, cu drepturi i obliga ii egale ca to i ceilal i membri ai societ ii. Cele trei norme de mai sus dedicate în întregime problematicii discrimin rii i oportunit ilor egale li se adaug prevederile menite s combat discriminarea r spândite în legi sectoriale. Le enumer m aici pentru a avea o idee asupra num rului lor i activit ilor sociale sau politice unde pot interveni discrimin ri: Codul Muncii (Legea nr. 53/2003); Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigur rilor pentru omaj i stimularea ocup rii for ei de munc ; Legea audiovizualului nr. 504/2002; Legea educa iei na ionale; Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea i combaterea violen ei în familie; Legea nr. 272/2004 privind protec ia i promovarea drepturilor copilului; Legea nr. 47/2006 privind sistemul na ional de asisten social ; Codul penal al României; Legea nr. 4 din 2008

privind prevenirea i combaterea violen ei cu

ocazia competi iilor i a jocurilor sportive;

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul s ii; Ordonan a de Urgen nr.162/2008 privind transferul ansamblului de atribu ii i competen e exercitate de Ministerul S ii Publice c tre autorit ile administra iei publice locale. Aplicarea acestor legi a dus la crearea unor institu ii cu competen e când de sanc ionare, când de promovare a unor politici destinate egaliz rii oportunit ilor: Consiliul Na ional pentru Combaterea Discrimin rii; Agen ia Na ional pentru egalitate de anse

între femei i b rba i. Atribu ii în materia combaterii discrimin rii au i Avocatul Poporului; Consiliul Na ional al Audiovizualului; Inspec ia Muncii; Agen ia Na ional pentru Ocuparea For ei de Munc ; Autoritatea Na ional pentru Persoanele cu Handicap, Direc iile Generale de Asisten Social i Protec ia Copilului i Serviciul Public de Asisten Social ; Autoritatea Na ional pentru Protec ia Drepturilor Copilului i Direc iile Generale de Asisten Social i Protec ia Copilului; Departamentul pentru Rela ii Interetnice; Agen ia Na ional pentru Romi.

4. Discriminarea ca înc lcare a unui drept fundamental

Cet enii României, institu iile statului ca i persoanele care se afl sub jurisdic ia statului român se bucur de protec ia Conven iei europene a drepturilor omului (Cedo), cel mai elaborat instrument interna ional dedicat protec iei drepturilor fundamentale. Relevan a normelor definite de Conven ie nu se datoreaz doar valorii enun ului lor, ci i, esen ial, jurispruden ei 13 dezvoltate în timp prin aplicarea Cedo de c tre statele membre ale Consiliului Europei. Importan a Conven iei europene este legat i de existen a unui sistem foarte puternic de control: posibilitatea acordat persoanelor aflate sub jurisdic ia rilor membre ale Consiliului Europei care se simt victime ale înc lc rii drepturilor i libert ilor fundamentale, de a se adresa unei instan e suprana ionale, Curtea European pentru Drepturile Omului (CEDO), ale c rei decizii sunt obligatorii; posibilitatea de sanc ionare a statului care nu aplic hot rârile CEDO, de c tre Comitetul de Mini tri al Consiliului Europei (prin suspendare sau excludere din Consiliu). Dreptul la discriminare i garantarea acestui drept apar în dou articole ale Cedo:

Articolul 14 (Interzicerea discrimin rii):

Exercitarea drepturilor i libert ilor recunoscute de prezenta conven ie trebuie s fie asigurat f nicio deosebire bazat , în special, pe sex, ras , culoare, limb , religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine na ional sau social , apartenen la o minoritate na ional , avere, na tere sau orice alt situa ie.” Protocolul nr. 12 la Cedo (Interzicerea general a discrimin rii):

1. Exercitarea oric rui drept prev zut de lege trebuie s fie asigurat f nicio discriminare bazat , în special, pe sex, pe ras , culoare, limb , religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine na ional sau social , apartenen a la o minoritate na ional , avere, na tere sau oricare alt situa ie.

13 Ansamblul hot rârilor luate de instan ele de judecat , în acest caz, ansamblul hot rârilor luate de Curtea European a Drepturilor Omului care, în acest fel, au dat interpret ri drepturilor i libert ilor înscrise în Cedo.

2. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate public pe baza oric ruia dintre motivele men ionate în § 1. Întrucât Conven ia european a drepturilor omului i judecata CEDO reprezint cele mai înalte autorit i în materia drepturilor i libert ilor fundamentale, legisla ia privitoare la aplicarea principiului nediscrimin rii, ca i activitatea i deciziile diferitelor institu ii implicate în combaterea discrimin rii trebuie raportate la hot rârile CEDO. Astfel, în momentul în care CNCD sau CNA iau o m sur care restrânge un drept pentru a împiedica acte de discriminare, li se cere, la nivel principial, s urmeze procedura impus de Cedo: s evalueze dac restrângerea este prev zut de lege; dac are un scop legitim; dac este necesar într-o societate democratic , ceea ce înseamn c este propor ional i rezonabil etc. Mai este de avut în vedere, în acest context, c statele care au ratificat Cedo au o „marj de apreciere”, adic , între anumite limite, pot alege o politic specific în sus inerea unui drept, ceea ce implic eventuala ingerin în exerci iul altor drepturi –vezi, în special, tensiunea dintre dreptul de a nu fi discriminat i libertatea de exprimare.

5. Institu ii dedicate combaterii discrimin rii

Normele sunt înso ite de institu ii. Atunci când se produce o înc lcare a regulilor, fie adoptate la nivel na ional sau interna ional, institu iile sunt chemate s dea alarma, s cear revenirea la conformitate, s sanc ioneze. În plus, institu iile merg dincolo de veghea asupra normelor, putând introduce politici care s le înt reasc i s ajute la atingerea scopurilor lor. În România, institu ia central a combaterii discrimin rii este CNCD. Atribu iile Consiliului Na ional pentru Combaterea Discrimin rii includ: prevenirea faptelor de discriminare (prin realizarea de campanii de informare, cursuri de formare, finan area de proiecte, realizarea de studii i rapoarte); medierea faptelor de discriminare între p ile implicate într-un

caz de discriminare; investigarea, constatarea i sanc ionarea faptelor de discriminare (primind peti ii

sau autosesizându-se i hot rând asupra m surilor); monitorizarea cazurilor de discriminare;

acordarea de asisten de specialitate victimelor discrimin rii prin explicarea legisla iei, îndrumarea

depunerii a peti iei .a. Înc lcarea de c tre statele p i ale obliga iilor lor de a respecta drepturile i libert ile enun ate de Conven ia european a drepturilor omului poate face obiectul unor peti ii la Curtea European a Drepturilor Omului. Aceast instan a suprana ional judec

peti iile, hot te ca a avut loc, sau nu, o ingerin în exercitarea unui drept i eventual, hot te plata de daune în favoarea petentei.

PARTEA a II-a: Cauze discriminare

Situa iile pe care le consider m a fi de natura “discrimin rii”trebuie confirmate printr-o metod . Eventual, aplicarea metodei va duce la concluzia c impresia noastr , de

a fi descoperit un caz de discriminare, nu a fost corect . Alteori, de i natura discriminatorie

a unei întâmpl ri e indiscutabil , nu exist dovezile necesare pentru a o sus ine. Dac nu

exist posibilitatea dovedirii, nu e de acceptat nici o m sur împotriva presupusului “vinovat”. Sunt situa ii în care marea b lie în ce prive te tratarea unui caz de discriminare se duce pentru a g si probele. Într-o mul ime de cazuri, discriminarea se afl sub ochii no tri, dar ne-am obi nuit cu ea i nu o vedem. În alte cazuri, este dificil s distingem în ce m sur “deosebirile”, „excluderile”, „restric iile”sau „preferin ele”sunt motivate, sau nu; chiar speciali tii ajung la concluzii diferite. Ori din contr , tratarea unor situa ii cvasiidentice de c tre judec torii care creeaz jurispruden a european simplific analiza situa iei presupuse a fi de discriminare:

preluarea solu iei judec torilor europeni nu e doar în eleapt , ci chiar obligatorie. În România, principala surs a analizei cazurilor de discriminare este Consiliul Na ional pentru Combaterea Discrimin rii. Întrucât jurispruden a acestuia a fost fluctuant în timp, hot rârile CNCD au trezit de multe ori criticile unor speciali ti. Având în vedere acest context, în cele ce urmeaz prezent m ase studii. Ele au fost selectate astfel încât ofere o palet larg asupra situa iilor de discriminare, a ra ionamentelor prin care se evalueaz natura faptelor, a posibilelor controverse ce pot ap rea în jurul calific rii unui act drept discriminatoriu.

I. Discriminarea cadrelor didactice care predau în mediul rural

1. Expunerea cazului de discriminare Peti ie expediat Consiliului Na ional pentru Combaterea Discrimin rii în data de 9 aprilie 2004 Domnule Pre edinte, Subsemnatul, E.M., domiciliat în Buz u [… ], v rog ca, în baza prevederilor art. 16 alin (1) din Constitu ia României i ale Ordonan ei nr. 137/ 2000 privind prevenirea i sanc ionarea tuturor formelor de discriminare, modificat i completat prin Legea 48/ 2002 i prin Ordonan a nr. 77/ 2003 (aprobat prin Legea 27/ 2004), s anula i, potrivit dreptului comun, situa ia creat prin discriminarea în privin a pretransferului cadrelor

didactice (din mediul rural în mediul urban) i s lua i m surile necesare pentru armonizarea dispozi iilor din cuprinsul actelor normative în vigoare. Astfel, potrivit prevederilor art. 15 din Metodologia de mi care a personalului didactic din înv mântul preuniversitar (Anex la Ordinul M.E.C.T. nr 5644 din 11.XII.2003) "pretransferarea personalului didactic se face în limitele aceluia i regim de mediu (rural- rural, urban- urban) sau din mediul urban în mediul rural". Prevederile, care contravin principiului egalit ii de tratament i al nediscrimin rii, sunt preluate din art. 10, alin (1) al Legii 128/ 1997 privind Statutul personalului didactic i se aplic i în cazul transferului pentru restrângere de activitate. Întrucât în anul colar 2003- 2004 sunt titular la Grup colar Industrial Berca, prin articolele sus men ionate mi se interzice pretransferarea (pentru stabilirea în localitatea de domiciliu) pe unul dintre posturile existente în ora ul Buz u pentru anul 2004/ 2005, interdic ia respectiv constituind o discriminare negativ . Cerin ele examin rii pentru titularizare au fost acelea i i pentru cadrele didactice care au fost repartizate în mediul urban cât i pentru cele care au fost repartizate în mediul rural, nota minim necesar fiind, indiferent de regimul de mediu, 7. Sunt de în eles politicile unui guvern de a promova înv mântul în mediul rural, dar solu iile nu trebuie s prevad discrimin ri negative – fapt, de altfel, reglementat prin legisla ia interna ional , prin Constitu ia României i prin legisla ia na ional – ci, eventual, ac iuni afirmative. [… ]

2. Hot rârea Consiliului Na ional pentru Combaterea Discrimin rii Colegiul Director al Consiliului Na ional pentru Combaterea Discrimin rii întrunit în data de 19.07.2004 a dezb tut peti ia nr. 901/ 15.04.2004 [… ], având ca obiect pretransferul cadrelor didactice din mediul rural în mediul urban. Petentul este profesor titular la Grupul colar Industrial Berca i a dorit s se pretransfere în ora ul Buz u. Potrivit prevederilor art. 15 din O.M.E.C.T. nr. 5644/ 11.12.2003 privind Metodologia de mi care a personalului didactic din înv mântul preuniversitar, pretransferarea personalului didactic se face în limitele aceluia i regim de mediu (rural – rural, urban – urban, urban – rural). Potrivit metodologiei de anul trecut de organizare a examenului de titularizare, media minim care trebuie ob inut la examenul de titularizare este 7, indiferent de regimul de mediu. Situa ia era diferit în urm cu câ iva ani, când pentru titularizare în mediul urban era necesar media minim 7, iar pentru titularizare în mediul rural media minim era 5. Dac se ob inea media sub 7, dar peste 5,

profesorul se putea titulariza în mediul rural, dar f a se putea pretransfera în mediul urban. Petentul a avut la examenul de titularizare media 7,40 ( apte, 40%).

s-a depla at la data de 26.04.2004 în ora ul Buz u pentru

verific ri. La Inspectoratul colar Jude ean a discutat cu dl inspector general G.B. Acesta a explicat c transferul cadrelor didactice se efectueaz în unit i colare echivalente sau într-o treapt inferioar în limitele aceluia i regim de mediu. Propunerea echipei de investigare a fost aceea de a discuta cu reprezentan ii Ministerului Educa iei (MEC). Prin adres c tre M.E.C. s-au solicitat date suplimentare referitoare la situa ia

prezentat . Ministerul la data de 15.07.2004 i a comunicat temeiul legal al pretransfer rii i transfer rii personalului didactic, respectiv art. 15 din O.M.E.C.T. nr. 5644/ 2003.

În drept, conform art. 2 alin 1 din O.G. 137/ 2000 privind prevenirea i sanc ionarea

tuturor formelor de discriminare, aprobat cu modific ri prin Legea 48/ 2002 i modificat prin O.G. 77/ 2003, aprobat prin Legea nr. 27/ 2004, prin discriminare se în elege orice deosebire, excludere, restric ie sau preferin , pe baz de ras , na ionalitate, etnie, limb , religie, categorie social , convingeri, sex, orientare sexual , vârst , handicap, boal

cronic necontagioas , infectare HIV sau apartenen la o categorie defavorizat , care are ca scop sau efect restrangerea ori înl turarea recunoa terii, folosin ei sau exercit rii, în condi ii de egalitate, a drepturilor omului i a libert ilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social i cultural sau în orice alte domenii ale vie ii publice. [ ] Examinând con inutul peti iilor, dispozi iile legale incidente constat c faptele prezentate sunt fapte de discriminare. C.N.C.D. nu poate emite hot râri normative cu caracter obligatoriu pentru alte autorit i i nici nu se poate substitui activit ii acestora. De aceea, Colegiul Director al C.N.C.D. recomand Ministerului Educa iei i Cercet rii s ini ieze procedurile de modificare a legii statutului personalului didactic în sensul elimin rii acelor prevederi cu caracter discriminatoriu.

O echip a C.N.C.D. [

],

II. Discriminare stabilit în cazul unui pacient cu disgnostic de HIV/SIDA 14

1. Evenimentele

14 Hot rârea Colegiului Director al CNCD din 13.11.2008.

Evenimentele au avut loc în anul 2008. La data de 29 februarie 2008, în jurul orei 18:00, doamna A. T. merge la spitalul de urgen F., întrucât are nevoie de interven ie chirurgical . I s-a eliberat o foaie cu analize pe care urma s le fac înainte de interven ia chirurgical . Când a primit fi a, a observat scris cu marker ro u „persoan infectat HIV/SIDA”, cu care s-a prezentat la sfâr itul investiga iilor la salonul de interven ii chirurgicale aflat la etajul 4 al Spitalului. La intrarea în salon a fost primit de dou asistente medicale care i-au cerut s prezinte motivele pentru care se afl acolo. A.T. a prezentat fi a cu analizele pe care le f cuse, moment în care asistenta M. T. i-a chemat colegele de serviciu spunându-le c pe sec ia respectiv a fost internat o persoan cu HIV/SIDA. A vorbit despre toate acestea cu voce tare, astfel c bolnavii interna i afla i pe holul sec iei au auzit-o. Ei nu trebuiau s aib acces la asemenea informa ii. Ca urmare, i-

a spus infirmierei c discu ia nu trebuia s fie f cut în loc public. Doar cadrele medicale

puteau fi prezente la discu ie. În replic , infirmiera a r spuns pe un ton ridicat, astfel încât

fie auzit de cei prezen i prin afirma ia: “Ce, ai venit s ne umpli de SIDA?”

2. Reac ia la evenimente

La circa dou luni dup ce i-a exprimat nemul umirea pentru felul în care a fost tratat cazul ei de c tre personalul Spitalului, doamna M.T. s-a adresat Consiliului Na ional pentru Combaterea Discrimin rii i a adresat o peti ie în acest sens. Doamna M.T. a reclamat faptul de a fi fost victima unei discrimin ri, din partea asistentei M. T., contrar prevederilor din legisla ia în materie –Ordonan a 137/2000.

3. Verificarea faptelor reclamate

Simpla declara ie a unei persoane privind înc lcarea unui drept al s u nu e suficient . Afirma iile celui ce depune plângerea, i care pot duce la sanc iunea persoanei reclamate, trebuie i dovedite. Ca urmare, instan ele cer adunarea de probe (constituirea unui probatoriu), fiecare alega ie având nevoie de o confirmare material , sau cel pu in de

o m rturie. Colegiul Director s-a adresat asistentei M.T. pentru a cere l muriri suplimentare cu privire la obiectul peti iei reclamatei. Aceasta a înt rit cele spuse în peti ie. Apoi, Colegiul CNCD a solicitat punctul de vedere asupra presupuselor fapte conducerii Spitalului de Urgen F. Spitalul de Urgen F. a comunicat punctul s u de vedere. De asemenea, Spitalul a pus la dispozi ia Colegiului declara ia a trei participante la eveniment (asistentele T. M. i

M.

A. i infirmiera P. A. S-a ad ugat o investiga ie a echipei C.N.C.D. la sediul Spitalului,

sintetizat într-un raport i solicitarea altor acte: procesul verbal al Consiliului Etic reunit în

urma reclam rii faptelor enun ate i foaia de observa ie medical a petentului. Spitalul a transmis CNCD i noile documente solicitate. În luna septembrie, dup adunarea tuturor acestor probe, Consiliul Na ional pentru Combaterea Discrimin rii a citat p ile s se prezinte în fa a Colegiului CNCD. P ile s- au prezentat, prin reprezentan i, la termen, dar reclamata a solicitat stabilirea unei noi date pentru audiere, ca s poat lua cuno tin de actele dosarului în vederea formul rii propriei ap ri. La noul termen p ile au fost din nou prezente. La declara iile testimoniale luate cu acea ocazie s-au mai ad ugat concluzii scrise. La sfâr itul lunii octombrie 2008, partea de inestiga ie fusese finalizat .

Sus inerile reclamatei Reclamata a sus inut c tân rul A.T. s-a prezentat pentru internare în momentul în care preda schimbul de tur de zi colegei sale. Anterior cu câteva minute, Dr. I. întrebase dac a sosit un pacient, internat de el, i a precizat c este seropozitiv. La apari ia tân rului era singur pe hol i l-a întrebat ce doctor l-a internat. A chemat infirmiera de serviciu i i-a spus s pun acestui pacient punga galben la pat. Tân rul a început s vocifereze spunând: „eu nu am dreptul s fiu îngrijit?”. Reclamata sus ine c i-a r spuns „drag , astea sunt regulile spitalului”, dup care a continuat s se îmbrace i a plecat acas .

Punctul de vedere al Spitalului de Urgen F.

În comunicarea sa, Spitalul de Urgen F. arat c pacientul A. T. a fost internat la sec ia Chirurgie IV. În momentul intern rii acestuia, asistenta M. T. a verificat cine a efectuat internarea, i-a chemat colegele de tur i le-a spus s pun punga galben pe pat, procedând în acest fel pentru a se lua m surile stabilite conform Ghidului practic de management al expunerii accidentale la produse biologice.

4. Argumentele i hot rârea Colegiului Director al CNCD Colegiul Director a re inut declara iile petentului, ale reclamatei i martorilor, procesul verbal al Consiliului Etic al Spitalului reunit pentru analiza sesiz rii petentului, raportul de investiga ie al CNCD i înscrisuri (fi de internare, buletin de analize, bilet de ie ire, ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice).

Analizând probatoriul aflat la dosar, Colegiul a fost de opinie c în spe se pot invoca fapte de discriminare, punând în discu ie comportamente care, chiar dac nu au fost vâr ite cu inten ie, produc un cadru „intimidant, ostil, degradant ori ofensiv”pe baza statutului petentului (seropozitiv) respectiv al diagnosticului HIV. Este lipsit de orice echivoc faptul c petentul este un pacient sub tratament specific pentru HIV. Reclamatei i s-a adus la cuno tin anterior c urmeaz s fie internat un pacient infectat HIV. În opinia Colegiului, este evident c atât informa iile comunicate de reclamat colegelor cât i spunsul adresat în mod direct petentului, au fost de natur a genera reac ia acestuia din urm . Modul public în care reclamata a comunicat colegelor sale faptul c pe sec ie va avea loc o internare, astfel cum rezult i din sus inerea petentului, a determinat nemul umirea sa, considerând c diagnosticul s u presupune o aten ie sporit i în special o obliga ie de confiden ialitate. Potrivit art. 21 din legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului „Toate informa iile privind starea pacientului, rezultatele investiga iilor, diagnosticul, pronosticul, tratamentul, datele personale sunt confiden iale chiar i dup decesul acestuia”. Dincolo de sus inerile contradictorii ale p ilor, Colegiul observ c potrivit art. 16 din legea nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical i a profesiei de moa , „În exercitarea profesiei, asistentul medical i moa a trebuie s respecte demnitatea fiin ei umane”. Analizând aceste aspecte, i întregul material depus la dosarul cauzei, Colegiul Director este de opinie c în spe se poate re ine existen a unui comportament, motivat de diagnosticul de boala HIV al petentului, cu efecte „intimidante, ostile, degradante ori ofensive”. Raportat la elementele particulare ale cauzei, din probele analizate la dosar este evident c modul de abordare de c tre reclamat a situa iei date a avut ca efect umilirea petentului, din perspectiva propriilor ochi, acesta sim indu-se lezat. Acest aspect nu apare numai din utilizarea prezumat a cuvintelor „hiv”ori „sida”, cât per ansamblu, raportat la complexul de împrejur ri. Situa ia unei persoane seropozitive nu poate fi tratat similar cu o persoan ce de ine un alt tip de diagnostic ce presupune o internare la sec ia chirurgie. În cazul infec iei cu HIV sau al vulnerabilit ii sociale, respectarea confiden ialit ii înseamn nu numai respectarea dreptului unei persoane la via a privat , ci i evitarea stigmatiz rii sale care se bazeaz în cele mai multe cazuri pe stereotipuri i prejudec i. Conduita asistentului medical ar fi trebuit raportat la situa ia special a pacientului infectat HIV ceea ce presupunea un comportament diferit corelativ situa iei diferite în care se afla aceast persoan . Principiul egalit ii exclude ca situa iile comparabile s fie tratate diferit i situa iile diferite s fie tratate similar.

Întreaga ap rare a reclamatei se bazeaz pe negarea afirma iilor imputate. Reac ia ei ar fi fost: „Drag , astea sunt regulile spitalului”, ori „astea sunt regulile spitalului i ale ministerului s ii”(astfel cum rezult din declara iile colegelor reclamatei). Or, cum reclamata cuno tea diagnosticul petentului, un asemenea tip de argument este de natur a desconsidera nu doar starea medical a petentului ori demnitatea acestuia cât dreptul oric rui pacient de a fi informat corespunz tor cu privire la îngrijirile medicale ce i se acord i care se presupun a fi asigurate. Ca urmare, Colegiul Director este de opinie c atitudinea reclamatei a reprezentat un comportament cel pu in ostil ori ofensiv, în sensul art. 2 alin. 5 din O.G. nr. 137/2000, republicat , motivat de statutul petentului – diagnosticat cu boal HIV -, având ca efect lezarea demnit ii acestuia. Dreptul de a nu fi supus discrimin rii constituie unul dintre drepturile fundamentale într-o societate democratic , dreptul la egalitate constituind un drept cu aplicare imediat având în vedere c discriminarea în sine este un afront adus demnit ii umane. Tratând pe cineva mai pu in favorabil datorit unor criterii inerente sugereaz în primul rând dispre sau lips de respect fa de personalitatea sa. Este important ca, în exercitarea profesiei, asistentul medical în rela ie cu orice poten ial pacient s manifeste exigen în raport cu modul în care sunt comunicate informa ii i s aib o conduit irepro abil pe plan fizic, mental i emo ional fa de bolnav, respectând întotdeauna demnitatea acestuia i principiul nediscrimin rii: „(1) În România, stat de drept, democratic i social, demnitatea omului, drepturile i libert ile cet enilor, libera dezvoltare a personalit ii umane reprezint valori supreme i sunt garantate de lege. (2) Principiul egalit ii între cet eni, al excluderii privilegiilor i discrimin rii sunt garantate ” 4) Orice persoan fizica sau juridic are obliga ia sa respecte principiile enun ate la alin.

(2).

*

În temeiul art. 20 alin. (2) din O.G. 137/2000 privind prevenirea i sanc ionarea tuturor formelor de discriminare, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezen i la edin , Colegiul Director al CNCD a stabilit c « Aspectele sesizate constituie acte de discriminare conform art. 2 alin. 5, din Ordonan a de Guvern nr.137/2000 » i a sanc ionat pe reclamata M. T. cu avertisment.

III. Discriminarea în educa ie a copiilor romi prin segregare 15

1. Segregarea în educa ie a copiilor romi. Jurispruden a Cur ii Europene a Drepturilor Omului În cauza D.H. i al ii v. Cehia, Curtea European pentru Drepturile Omului a primit o plângere cu privire la plasarea copiilor de etnie rom în coli pentru copii cu nevoi speciale (dizabilit i mentale), în prim instan , Camera secund a Cur ii Europene a decis c nu a existat un act de discriminare 16 . Reclaman ii au sus inut c diferen a de tratament în cauz a constat în înscrierea copiilor de etnie rom în coli pentru nevoi speciale, f o justificare, primind o educa ie în mod substan ial inferioar celei asigurate în sistemul comun de înv mânt. În consecin , copiii romi nu au mai avut acces la educa ia secundar , alta decât cea asigurat în centrele de formare voca ional . În plus, au fost afecta i psihologic, ca rezultat al etichet rii „stupid”sau „retardat”. Curtea European pentru Drepturile Omului a ar tat c în situa ia în care o politic sau o m sur general are efecte dispropor ionale de natur a prejudicia un grup de persoane, m surile în spe ar putea fi considerate discriminatorii chiar dac acestea nu vizeaz ca obiectiv grupul respectiv de persoane. Curtea a re inut în cazul dat c regulile aplicabile plas rii copiilor în coli speciale nu se refer la originea etnic a copiilor, cât urm resc scopul legitim de adaptare a sistemului educa ional la nevoile i aptitudinile copiilor cu dizabilit i. Pe de alt parte, Curtea a re inut c p rin ii aplican ilor nu au întreprins nicio ac iune împotriva plas rii copiilor lor a coli speciale. Aceasta, de i au primit o decizie scris prin care au fost informa i cu privire la plasarea copiilor în coala cu nevoi speciale. În unele situa ii, p rin ii în i au solicitat înscrierea sau men inerea copiilor în coala respectiv . În ceea ce prive te argumentul lipsei de „informare” a consim mântului parental, Curtea a precizat c este responsabilitatea p rin ilor, ca parte a obliga iilor naturale, de a asigura educa ia ce urmeaz a fi primit de copiii lor, de a afla care sunt oportunit ile educa ionale oferite de stat, de a se asigura cu privire la cunoa terea datei în care i-au exprimat consim mântul cu privire la plasarea copilului într-o anumit coal . Iar, dac este necesar, s atace decizia prin care se stabile te plasarea, când a

15 Paragraful reprezint o prelucrare a analizei lui Dezideriu Gergely, Segregarea copiilor romi în sistemul educa ional românesc i protec ia juridic împotriva discrimin rii”, publicat în Noua Revist de Drepturile Omului nr. 1/2009, pp.

35-57.

16 Curtea European a Drepturilor Omului, cauza D.H. i altii v. Cehia, Sec ia a doua, plângerea nr. 57325/00, Hot rârea din 7 februarie 2006.

fost emis f consim mântul s u. De i CEDO a luat act de faptul c reclaman ilor le-ar fi lipsit informa ii cu privire la sistemul educa ional, judec torii au sus inut c aspectele cauzei nu duc la concluzia c plasarea copiilor romi în coli speciale a constituit un rezultat al prejudec ilor rasiale de natur discriminatorie. Solu ia Cur ii de prim instan a fost atacat , cauza fiind deferit Marii Camere, care s-a pronun at ulterior stabilind existen a unui act de discriminare. 17 CEDO a g sit c exist o discriminare indirect a copiilor de etnie rom care au fost plasa i în coli pentru copii cu nevoi speciale 18 . Testele utilizate pentru a stabili capacitatea de înv are sau dificult ile copilului au fost aplicate elevilor indiferent de originea etnic , dar au constituit subiectul unor dezbateri tiin ifice continue. În opinia Marii Camere, exist pericolul ca testele efectuate s fi fost p rtinitoare, c ci rezultatele nu au fost analizate din perspectiva particularit ilor i a caracteristicilor copiilor romi. Ca urmare, rezultatele testelor în urma rora s-a realizat plasarea în coli speciale nu ofer o justificare obiectiv i rezonabil . În opinia guvernului reclamat, existen a consim mântului constituise factorul decisiv f de care copii nu puteau fi plasa i în colile speciale. Marea Camer a considerat ca nesatisf toare capacitatea p rin ilor romi de a analiza toate aspectele situa iei date i a consecin elor ce rezultau din acordarea consim mântului, având în vedere apartenen a la o comunitate dezavantajat i deseori cu educa ie precar . Consim mântul fusese exprimat printr-o semn tur pe un formular completat par ial, care nu con inea informa ii despre alternativele disponibile sau diferen ele între colile cu curricula special i cele din sistemul comun. La rândul lor, autorit ile locale nu s-au asigurat c p rin ii romi au primit toate informa iile necesare pentru a lua o decizie informat , sau c sunt con tien i de consecin ele deciziei asupra viitorului copiilor. Judec torii europeni au considerat c p rin ii romi s-au confruntat cu o dilem : s aleag sistemul comun de înv mânt necorespunz tor diferen elor sociale i culturale în care copii romi riscau izolarea i ostracizarea, sau colile pentru copii cu nevoi speciale unde majoritatea erau romi. Marea Camer a ar tat c procedurile institu ionale din educa ie ar fi trebuit s garanteze luarea în considerare, de c tre stat, a nevoilor speciale ale copiilor romi, ca membrii ai unei clase dezavantajate. În consecin , ace tia au primit o educa ie care le-a compromis dezvoltarea personal . Marea Camer a decis, cu 13 voturi din 4, c tratamentul diferen iat în cauz nu a avut o justificare obiectiv i rezonabil , întrucât nu a

17 Hot rârea din 13 noiembrie 2007: înc lcarea art. 14 împreun cu art. 2 din Protocolul nr. 1 al Conven iei. 18 Curtea European a Drepturilor Omului, cauza D.H. i al ii v. Cehia, plângerea nr. 57325/00, Marea Camer , hot rârea din 13 Noiembrie 2007.

existat un raport de propor ionalitate între scopul urm rit i mijloacele utilizate. Legisla ia aplicat a avut un efect dispropor ionat de natur a prejudicia comunitatea rom . Reclaman ii, ca membri ai acestei comunit i, au suferit un tratament discriminatoriu. 19 Fiecare aplicant a primit câte 4,000 Euro pentru daune morale i 10,000 Euro pentru cheltuielile globale. Cauza Orsus i al ii v. Croa ia 20 a privit tratamentul diferit aplicat copiilor romi prin plasarea în clase separate a romilor exclusiv pe criteriul originii etnice. Reclaman ii au considerat c ansele de acces ale copiilor romi la ciclul superior de educa ie au fost inferioare în raport cu educa ia primit în ciclul elementar, de vreme ce curricula a fost cu pân la 30% mai redus în raport cu cea asigurat în clasele comune. Camera Secund a Cur ii Europene a considerat c în spe nu a existat discriminare. Judec torii europeni au considerat c reclaman ii nu au fost priva i de dreptul de a frecventa coala i de a primi o educa ie, fiind de acord cu instan ele na ionale de judecat care au statuat echivalen a dintre curricula colar asigurat în clasele separate (de romi) i cea asigurat în clasele paralele din aceea i coal . A re inut i faptul c transferul dintr-o clas format doar din romi într-o clas mixt constituia o practic regulat . În condi iile în care unii dintre reclaman i au frecventat clase separate i al ii clase mixte, sau doar clase separate, nu ar fi existat nici un indiciu c reclaman ii sau rin ii acestora ar fi solicitat vreodat transferul într-o clas mixt sau c ar fi obiectat cu privire la plasarea copiilor în clase formate exclusiv din romi. În motivarea sa, CEDO a f cut o trimitere direct , în mod constant, la cauza D.H i altii v. Cehia pentru a ar ta c spe a împotriva Croa iei este diferit i întrucât romii nu aveau cuno tin e de baz ale limbii croate. Acesta ar fi fost un motiv justificat ca s fie plasa i în clase separate dup înscrierea în sistemul comun de înv mânt. Spre deosebire de plasarea copiilor romi în coli pentru dizabilit i mentale datorit capacit ilor intelectuale inferioare, m surile în discu ie au fost considerate în mod semnificativ diferite, din punctul de vedere al naturii i al severit ii. Guvernul croat a sus inut c sistemul aplicat avea în vedere asigurarea unui proces flexibil de trecere de la clase separate la clase regulare. De i Curtea de la Strasbourg a re inut c o asemenea practic nu exclude orice form de arbitrariu, totu i a considerat rezonabil trecerea de la sistemul de clase separate la clase regulare f formalit i.

19 Contrar prevederilor art. 14 împreun cu art. 2 din Protocolul nr. 1 la Conven ie.

20 Curtea European a Drepturilor Omului, cauza Orsus i altii v. Croa ia, plângerea nr. 15766/03, Hot rârea din 17 iulie

2008

CEDO a reiterat c intr în marja de apreciere a statelor politici precum formarea de clase separate sau a diferitelor tipuri de coli pentru copii cu dificult i i implementarea unor programe educa ionale speciale care s r spund unor nevoi speciale. Plasarea ini ial a aplican ilor în clase separate a fost bazat pe lipsa cunoa terii limbii croate i nu pe baza originii rasiale sau etnice, fiind justificat . Solu ia Cur ii în prim instan a fost atacat , fiind deferit Marii Camere. Aceasta a stabilit, cu 9 voturi pentru i 8 contra, deci foarte strâns, c separarea elevilor romi în clase speciale a reprezentat o discriminare. 21 Curtea a acordat fiec rui aplicant din cei 15 câte 4,500 Euro pentru daune morale i 10,000 Euro pentru cheltuielile globale. În cauza Sampanis i al ii v. Grecia, Curtea European a Drepturilor Omului a constatat înc lcarea art. 14 împreun cu art. 2 din Protocolul nr. 1 la Conven ie 22 cu privire la neasigurarea înscrierii într-un an colar al reclaman ilor i plasarea acestora în clase speciale, într-o anex a colii principale, pe criteriul originii rome. Dup înscrierea unui num r de 23 de copii romi în coala primar , între care i reclaman ii, p rin ii copiilor neromi au organizat un protest public, au blocat coala i au solicitat transferarea copiilor romi în alt cl dire. Poli ia a intervenit pentru a men ine ordinea i pentru a preveni vâr irea unor acte ilegale împotriva copiilor. P rin ii copiilor romi au sus inut c au semnat, sub presiune, o declara ie scris de profesorii colii prin care i-au exprimat acordul transfer rii copiilor într-o cl dire anex construit din materiale prefabricate, unde au format trei clase preparatorii. Curtea a sus inut c autorit ile competente ar fi trebuit s recunoasc particularit ile cazului i s faciliteze înscrierea copiilor romi chiar dac unele documente administrative nu erau disponibile la un moment dat. Vulnerabilitatea comunit ii rome face necesar acordarea unei aten ii particulare la nevoile acesteia, inclusiv faptul c principiul non-discrimin rii presupune, în anumite circumstan e, o diferen de tratament menit s corecteze inegalit i. CEDO a ar tat c autorit ile competente nu au adoptat un criteriu unitar i clar în selectare a copiilor ce urmau a fi înscri i în clase preparatorii. Guvernul grec nu a prezentat testele care ar fi fost aplicate copiilor în cauz pentru a evalua capacit ile acestora sau poten iale dificult i de înv are. De i obiectivul declarat al claselor preparatorii îl constituia atingerea unui nivel care s permit ulterior copiilor s fie inclu i în

21 Hot rârea publicat la 16 martie 2010: înc lcarea art. 14 al Cedo i a art. 2 al Protocolului No. 1. 22 Curtea European a Drepturilor Omului, cauza Sampanis i altii v. Grecia, plângerea nr. 32526/05, Hot rârea din 5.06.2008, definitiv la 05.09.2008.

clasele comune, guvernul nu a oferit nici un exemplu în care aceasta s se fi întâmplat. Nu

a fost indicat vreun test de evaluare al copiilor romi, aplicat în mod periodic, prin care s

se stabileasc obiectiv i nediscriminatoriu capacitatea de a urma clase comune. Un asemenea sistem ar fi sugerat p rin ilor romi c selec ia i plasarea copiilor în clasele preparatorii nu are drept considerent obiectivul segreg rii. Guvernul grec ar fi trebuit s aib în vedere situa ia p rin ilor romi, care nu aveau capacitatea de a analiza consecin ele ce rezultau din acordarea consim mântului cu privire la transferarea într-o cl dire separat . Reiterând importan a fundamental a

interzicerii discrimin rii rasiale, Curtea a considerat c posibilitatea de renun are la dreptul de a nu fi discriminat nu este acceptabil . Drept urmare, în ciuda eforturilor autorit ilor de

a asigura educa ia copiilor romi, condi iile de înscriere a acestora i plasarea în clase

speciale preparatorii, într-o anex din materiale prefabricate, separat de cl direa principal

a colii, reprezint discriminare pe criteriul originii etnice.

2. Jurispruden a Consiliului Na ional pentru Combaterea Discrimin rii i problematica segreg rii copiilor romi în educa ie În România, cel mai frecvent criteriu de repartizare a elevilor pe clase este

preferin a p rin ilor. În unele cazuri, preferin a p rin ilor include refuzul p rin ilor neromi de

a- i înscrie copiii în clase în care sunt numero i elevi romi. În alte cazuri, elevii romi

prefer s fie men inu i în clasele segregate, iar alteori p rin ii romi prefer ei în i o coal segregat datorit apropierii de comunitatea de romi. Un alt criteriu de repartizare este reprezentat de rezultatele colare ale elevilor. Nefrecventarea prealabil a gr dini ei reprezint un criteriu de segregare la nivelul claselor, iar o alt regul este reprezentat de testele colare aplicate la sfâr itul clasei a IV-a. Alte criterii de repartizare sunt repeten ia i momentul înscrierii în coal , repartizarea în func ie de domiciliul elevului, limba de predare, reparti ia aleatoare etc. 23 Consiliul Na ional pentru Combaterea Discrimin rii a fost sesizat cu privire la diferite

situa ii de segregare a copiilor romi, prin plasarea acestora fie în cl diri anexe ale colii sau situate în afara colii, înscrierea în clase separate în aceea i cl dire, preluarea i respectiv mutarea în clase separate în ciclul ulterior de înv mânt, plasarea în coli pentru copii cu nevoi speciale.

23 Romani CRISS, Monitorizarea aplic rii m surilor împotriva segreg rii colare în Romania, Editura MarLink, Bucuresti 2008. Raport de cercetare realizat de Laura Surdu, in cadrul proiectului “Monitorizarea aplic rii prevederilor cadrului legislativ în materie de desegregare colar ”, finan