Facultatea de Litere Universitatea din Craiova

(Drobeta-Turnu-Severin)
Anul II PIPP

DISCRIMINAREA IN SCOLI

Conf.univ.dr : Strunga Alexandru Constantin

Studenti:

Buzuriu Mihaela
Mihailov Tatiana Simina
Nastasie Violeta Maria
Popii Claudia Ofelia
Potcoava Ionela Madalina
Stretcu Cristina
1.Cât de frecvente sunt cazurile de discriminare în școli?
Este foarte greu sa se facă o contorizare oficială a a cazurilor de discriminare din școli,
deoarece prea puține cazuri ajung în atenția conducerii școlilor sau a celorlalte instituții
competente.
Marius, a declarat: „Am plecat de acasă la vârstă de 7 ani cu opinia despre mine că sunt ţigan.
Mi s-a spus că sunt ţigan, că sunt prost, că nu am nicio şansă şi să nu fiu ca toţi gagiii”.
2.Cum este afectată dezvoltarea unui copil în momentul în care acesta este discriminat?   Copii
i care sunt discriminați suferă de probleme și dificultăți de natură psihică și emoțională, școlară
sau comportamentală. Cele mai frecvente sunt: depresie, anxietate, tulburări de somn, stimă
de sine scăzută, imagine de sine distorsionată, scăderea randamentului școlar, a atenției și
concentrării, sentimente de izolare și însingurare, probleme de greutate, risc crescut de
abandon școlar și în cazurile cele mai grave, suicide.
Maria a declarant :„ O fată a spus că i-a dispărut stiloul şi m-am ridicat în picioare să spun că nu
eu am furat stiloul. M-am simţit nevoit să ridic mâna şi să spun că nu am făcut eu aia”.
3.Cum ar trebui sa reacționeze copilul in momentul in care devine victima discriminării?  Ar
trebui să ceară în primul rând ajutor din partea parinților, pentru a găsi cele mai bine strategii
de a face față. Strategiile sugerate de aceștia ar trebui să conțină: ignorarea agresorului,
exersarea unor răspunsuri și atitudini prin care să-i facă față, sa se înconjoare de prieteni. Dacă
aceste metode nu funcționează trebuie să apeleze, susținut de către familie, la dirigintă,
consilier școlar, directiunea scolii. 
Catela, a declarat: „Când mă vedeau în pauze, pe holuri, copiii îmi adresau cuvinte urâte, mă
agresau verbal, mă întrebau de ce sunt în şcoală, de ce mă dau româncă fără să fiu româncă, ne
puneau pe toţi romii în aceeaşi oală, fără să ne cunoască.”
Etnia mea nu e problema ta
Fenomenul cronic si regretabil, neparticiparea copiilor rromi in sistemul formal de educatie, a fost un
fenomen neglijat . Cauzele acestui fenomen sunt pe cat de numeroase, pe atat de complexe. Neincrederea
manifestata de rromi in populatia majoritara , in normele si institutiile acestora nu reprezinta un moft
cultural, ci o experienta istorica tragica cu reverberatii si repercursiuni pana in prezent. Marginalizarea,
excluderea, saracia grava, discriminarea - reprezinta atributele dominante care caracterizeaza comunitatile
de rromi .
Rasismul împotriva romilor este cea mai răspândită formă de discriminare din școala românească. Una
dintre emoțiile cu care se confruntă un copil care trece printr-o experiență de bullying sau de discriminare
este rușinea. Rușinea se asociază cu sentimentul ăsta de inadecvare personală. Marginalizarea și
excluderea sunt două fenomene foarte importante care se asociază cu probleme de sănătate mintală de
la o vârstă foarte mică. Sunt copii care ajung și dezvoltă fie anxietate dacă au un temperament inhibat,
fie tulburări de comportament dacă au un comportament dezinhibat.
Uneori profesorii și fără să-și dea seama, folosesc în glumă cuvinte de genul „blondule” sau chiar am
întâlnit și alte cazuri: le spunea unor copii „întunecimea ta” bruneților, romilor.
Dicționarul explicativ al limbii române oferă pentru termenul „discriminare” următoarele definiții: politică prin care un stat
sau o categorie de cetățeni ai unui stat sunt lipsiți de anumite drepturi pe baza unor considerente etnice, rasiale, sexuale sau
persecutare a unor categorii de cetățeni pe motivul apartenenței lor la o anumită națiune.
Tipurile de discriminare:
Criteriile cele mai des întâlnite în cazurile de discriminare sunt: etnia, naționalitatea, orientarea sexuală, culoarea, situația
financiară ori socială, dizabilități, limba vorbită etc
Conform legislației naționale, o persoană poate fi discriminată prin mai multe forme, și anume.
Discriminarea directă –  concedierea cuiva din cauza unei criteriu protejat, decizia de a nu angaja o persoană din cauza
apartenenței sale la un grup social, refuzul de instruire sau de promovare a unei persoane pe baza unui criteriu precum etnie,
sex, orientare sexuală etc.
Discriminarea indirectă – este o formă de discriminare care nu este evidentă la prima vedere. Deși anumite practici, reguli sau
politici sunt aparent corecte și neutre, ele pot ascunde tratamente diferite și nedrepte pentru persoane aparținând diferitelor
categorii sociale și pot leza drepturile acestora.
Discriminare prin asociere – orice restricție sau diferență de tratament trebuie să fie justificată printr-un scop obiectiv, prin
demonstrarea necesității respectivei restricții și prin lipsa unei alternative nediscriminatorii.
Hărțuire, victimizare.
Instigare la discriminare – incitarea și încurajarea urii, a discriminării sau a ostilității față de o persoană pe baza unor
prejudecăți sau a unor caracteristici precum orientarea sexuală, etnie etc.
Bullying-ul reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, având trei caracteristici esențiale:
— intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
— repetat – aceeași persoană este rănită în continuu;
— dezechilibru de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și incapabilă de a se apăra
singură.
Un copil, la scoala, poate fi exclus din anumite activitati pentru ca este de alta religie, culoare sau de alta
etnie. Principalele motive pentru care, in ziua de azi, a crescut discriminarea in randul elevilor sunt mai
multe, dar cea mai des intalnita situatie este aceea cand cineva cu handicap este exclus din anumite
activitati, nu-si poate exprima liber opiniile sau este exclus din anumite cercuri de prieteni.
In cazul unor prejudecati formate de catre anumiti elevi, cea mai buna solutie este COMUNICAREA. Prin
comunicare se poate stabili daca afirmatiile facute cu privire la persoana respectiva sunt adevarate sau sunt
doar niste prejudecati. In cazul in care acei oameni sunt de alta religie, etnie, nationalitate sau au vreun
handicap, trebuie sa li se acorde sansa de a se integra in comunitate.
Situatia copiilor rromi este una critica, majoritatea apartinand unor familii extrem de sarace. Multi
dintre ei abandoneaza scoala datorita lipsurilor materiale, iar cei care continua sunt deseori
discriminati fata de colegii lor: pusi in ultimele banci ale clasei, tratati cu indiferenta, sau, mai rau
cateodata, agresati verbal de catre copii sau profesori. Educarea adultilor (cadrelor didactice) si a
copiilor in spiritul tolerantei si nediscriminarii constituie o prioritate daca dorim schimbarea
mentalitatilor.
Integrarea populatiei rome continua la varsta scolii, o scoala careia ii revine ca misiune promovarea
printre profesorii si elevii celorlalte nationalitati, valorile si cultura elevilor etnici. Trebuie incurajata
dorinta rromilor de integrare si accentuat ca integrarea nu inseamna pierderea culturii traditionale.
Teama etniei rrome de diversitatea culturala ar trebui sa fie inlocuita de interesul mutual si de
deschiderea catre schimbul de experiente cu ceilalti.
Intelegerea mutuala va reduce riscul discriminarii si va contribui la crearea de conditii mai bune de
invatatura pentru copiii rromi. Conditiile mai bune de invatare vor stimula increderea de sine a
elevilor si vor contribui la reducerea abandonului scolar – o problema extrem de frecventa intre romi.
Din pacate, foarte multi elevi din ziua de azi nu pot accepta elevi diferiti. Tocmai pentru ca nu
suntem uniti, aceasta societate se destrama si apare astfel in scoli si violenta, fie ea verbala sau
fizica.
Pentru a combate discriminarea, autoritățile sunt obligate:
 să ofere acces liber pentru toți la instituțiile de învățământ de orice formă și nivel;
să asigure șanse egale pentru elevi și studenți în implicarea lor în cadrul procesului științifico-
didactic și asigurarea procesului de dezvoltare a acestora într-un mediu prietenos și sigur pentru
toți, indiferent de originea socială a acestora, dizabilitatea, vârsta, opinia, sexul etc., inclusiv în
procesul de evaluare a cunoștințelor acumulate de către aceștia;

să elaboreze și să asigure cu materiale didactice și programe de studii accesibile pentru participanți,
având în vedere necesitățile lor individualizate, acolo unde este cazul;
să pregătească cadrele didactice în vederea aplicării metodelor și a mijloacelor de prevenire a
actelor de discriminare și de sesizare a autorităților abilitate în caz de necesitate;

să realizeze în comun cu alte autorități abilitate și în colaborare cu organizațiile necomerciale din
domeniu programe educaționale pentru copii și pentru părinți în vederea prevenirii și combaterii
discriminării.
 Buzuriu Mihaela:Ne aflam intr-un cerc vicios de discriminare, lipsa de respect, lipsa de interes, lipsa de intelegere din
partea romanilor care duc la saracie, care duce la cresterea criminalitatii si la lipsa de educatie scolara in randul
romilor, care duc la mai multa discriminare.

Mihailov Tatiana Simina:Istoria romilor este un incredibil sir de persecutii si discriminare. Cauzele care au dus la
situatia economica si educationala a romilor din ziua de astazi, precum si cele care au dus la discriminarea cu care ei se
confrunta sunt mult mai multe si mai complexe decat cele prezentate aici. Ele trebuie recunoscute si intelese, atat de
romi cat si de restul romanilor, pentru ca cercul vicios in care ne aflam sa fie intrerupt.

Nastasie Violeta Maria:Putem spune că orele, pe care le petrec copiii la școală, sunt cele care își lasă cel mai mult
amprenta asupra stării lor psihice, de aceea este foarte important ca mediul lor de învățământ să prezinte un grad de
confort psihologic ridicat pentru ca aceștia să se poată dezvolta armonios, să învețe cât mai bine și să poată utiliza mai
apoi cunoștințele pe care le primesc pentru a-și construi o carieră profesională în viitor.


Popii Claudia Ofelia:Indiferent de legile care sunt emise pentru a proteja persoanele în cauză de abordări incorecte,
inegale, ofensatoare sau agresive, discriminarea rămâne un subiect actual și dureros pentru cei care îl trăiesc. Este
foarte important să se înțeleagă și faptul că educația fiecărui copil începe, se formează și se întreține acasă.


Potcoava Ionela Madalina:Nu este un secret faptul că mulți copii preiau și copiază comportamente de la cei care le sunt
exemplu, adică de la părinți, frați și semeni. Astfel, cert este că valorile precum toleranța, empatia și altruismul se
învață în primul rând acasă cu ajutorul, educația și îndrumarea părinților.

 „Așa cum educați copiii să nu fure, să nu consume droguri, să nu fumeze, să nu bea alcool, învățați-i să nu facă
discriminare și să respecte orice naționalitate, religie, sex, pentru că de aici pornește educația unei noi generații bune
și frumoase… nu există naționalitate rea, există oameni needucați”.
 In concluzie, consideram ca instituţia de învăţământ trebuie să aducă la
cunoştinţa corpului didactic, celui auxiliar şi elevilor/studenţilor Legea cu privire
la non-discriminare şi toate prevederile cu referire la protecţia împotriva
discriminării, inclusiv prin afişarea ei într-un loc accesibil şi vizibil. În cazul în care
conducerea instituţiei de învăţământ a primit o plângere de la un student, care se
consideră subiect al hărţuirii din partea personalului didactic, celui auxiliar şi a
elevilor/studenţilor, ea este obligată să desfăşoare, imediat, o investigaţie şi să ia
măsurile necesare pentru a opri hărţuirea, precum şi să impună o sancţiune
disciplinară. La fel, instituţiile de învăţământ trebuie să ia măsurile adecvate
pentru a asigura egalitatea şanselor pentru exercitarea eficientă a dreptului la
educaţie a persoanelor cu disabilităţi, cu excepţia cazurilor în care astfel de
măsuri sunt excesiv de iraţionale şi ar impune piedici serioase instituţiei.
 Grădiniţele de copii, şcolile, liceele, colegiile şi universităţile trebuie să includă în
curriculumul lor educaţional planuri de educaţie pe probleme de egalitate între
oameni indiferent de rasă, naţionalitate, origine etnică, cetăţenie, starea
sănătăţii, origine socială, religie, convingeri, educaţie, limbă, opinii, apartenenţă
politică, disabilitate, vârstă, orientare sexuală, stare civilă, stare materială.
Statul, prin intermediul instituţiilor de învăţământ şi educaţie, la care se atribuie
şi instituţiile de învăţământ şi educaţie ale organelor afacerilor interne, militare,
de securitate etc., trebuie să întreprindă acţiuni afirmative de promovare a
participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la exercitarea profesiilor specifice
unde se atestă suprareprezentarea persoanelor de un anumit sex.
Bibliografie :

https://partidaromilor.ro/discriminarea-in-scoli-o-problema-majora/;
https://www.cncd.ro/wp-content/uploads/2022/11/Ghid-practic-pentru-profesori.pdf;
https
://diez.md/2021/02/28/discriminarea-in-scoli-ce-este-discriminarea-ce-spune-legea-si-cum-sa-procede
zi-daca-te-ai-confruntat-cu-acest-fenomen
/;
https://www.ovid.ro/wp-content/uploads/2010/04/politici-publice.pdf.