Discriminarea în școli

Trebuie să discutăm despre eliminarea

discriminării și egalitate. Pe lângă faptul că ține de
educația și empatia pe care o are fiecare în parte, ne
vizează nemijlocit, fiindcă ține de societatea în care
trăim, cea în care ne trăiesc părinții și în care ne vor
trăi copiii.
De exemplu, conform unei cercetări din 2014,
două treimi din moldoveni consideră că în Republica
Moldova cel mai frecvent sunt discriminate
persoanele cu dizabilități mintale (75 %), persoanele
cu dizabilități fizice (76 %), persoanele sărace (63 %), persoanele HIV
pozitive (54 %), LGBT (52 %), romii (48 %), persoanele în etate (47 %)
și femeile (28 %).
Un procent covârșitor din populația Republicii Moldova (82,5
%) consideră că în societatea moldovenească există discriminare, în
timp ce aproape jumătate dintre moldoveni (45,3 %) consideră că
incidența discriminării a sporit în ultimii cinci ani.
Unul din trei moldoveni a menționat că s-a confruntat cu o
situație de discriminare în ultimii trei ani, unul din cinci moldoveni s-a
simțit discriminat în ultimul an, iar unul din trei moldoveni a
menționat că a fost martor la un caz de discriminare.
Dacă aparținem anumitor grupuri sociale sau dacă în mod
greșit se crede despre noi acest lucru, suntem expuși unui risc și mai
mare de a fi discriminați. Astfel, diferențele, care ne caracterizează,
ne pot face vulnerabili în fața discriminării.
Trebuie să discutăm despre eliminarea discriminării și
egalitate. Pe lângă faptul că ține de educația și empatia pe care o are
fiecare în parte, ne vizează nemijlocit, fiindcă ține de societatea în
care trăim, cea în care ne trăiesc părinții și în care ne vor trăi copiii.
De exemplu, conform unei cercetări din 2014, două treimi din
moldoveni consideră că în Republica Moldova cel mai frecvent sunt
discriminate persoanele cu dizabilități mintale (75 %), persoanele cu
dizabilități fizice (76 %), persoanele sărace (63 %), persoanele HIV
pozitive (54 %), LGBT (52 %), romii (48 %), persoanele în etate (47 %)
și femeile (28 %).
Un procent covârșitor din populația Republicii Moldova (82,5
%) consideră că în societatea moldovenească există
discriminare, în timp ce aproape jumătate dintre moldoveni (45,3 %)
consideră că incidența discriminării a sporit în ultimii cinci ani.
Unul din trei moldoveni a menționat că s-a confruntat cu o
situație de discriminare în ultimii trei ani, unul din cinci moldoveni s-a
simțit discriminat în ultimul an, iar unul din trei moldoveni a
menționat că a fost martor la un caz de discriminare.
Dacă aparținem anumitor grupuri sociale sau dacă în mod
greșit se crede despre noi acest lucru, suntem expuși unui risc și mai
mare de a fi discriminați. Astfel, diferențele, care ne caracterizează,
ne pot face vulnerabili în fața discriminării.
Criteriile cele mai des întâlnite în cazurile de discriminare
sunt: etnia, naționalitatea, orientarea sexuală, culoarea, situația
financiară ori socială, dizabilități, limba vorbită etc.
Conform legislației naționale, o persoană poate fi discriminată
prin mai multe forme, și anume.
# Discriminarea directă –  concedierea cuiva din cauza unei
criteriu protejat, decizia de a nu angaja o persoană din cauza
apartenenței sale la un grup social, refuzul de instruire sau de
promovare a unei persoane pe baza unui criteriu precum etnie, sex,
orientare sexuală etc.
# Discriminarea indirectă – este o formă de discriminare care
nu este evidentă la prima vedere. Deși anumite practici, reguli sau
politici sunt aparent corecte și neutre, ele pot ascunde tratamente
diferite și nedrepte pentru persoane aparținând diferitelor categorii
sociale și pot leza drepturile acestora.
# Discriminare prin asociere – orice restricție sau diferență de
tratament trebuie să fie justificată printr-un scop obiectiv, prin
demonstrarea necesității respectivei restricții și prin lipsa unei
alternative nediscriminatorii.
# Hărțuire, victimizare.
# Instigare la discriminare – incitarea și încurajarea urii, a
discriminării sau a ostilității față de o persoană pe baza unor
prejudecăți sau a unor caracteristici precum orientarea sexuală, etnie
etc.

# Bullying-ul reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, având trei

caracteristici esențiale:
— intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
— repetat – aceeași persoană este rănită în continuu;
— dezechilibru de forțe – agresorul își alege victima care este
percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și incapabilă de a se apăra
singură.