UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI DREPT

ADMINISTRATIE PUBLICA – II

REFERAT POLITICI PUBLICE

DISCRIMINAREA

Lect. Univ.
DASCALU Maria

Studenta:
IORDACHE Roxana

PITESTI
2022
Discriminarea este o acțiune care presupune un tratament diferit, nedrept față de persoane din
cauza apartenenței lor la un anumit grup social. Există mai multe forme de comportamente
discriminatorii, dar toate au comun faptul că implică o anumită formă de excludere sau de
respingere.
În majoritatea țărilor democratice există legi împotriva discriminării, iar egalitatea de
tratament este în general garantată de Constituție. Cu toate acestea, fenomenele de
discriminare există și în absența unor legi pro-discriminare, și împotriva eforturilor legislative
de combatere a fenomenului.
Printre cele mai frecvente fenomene de discriminare se află: discriminarea pe criterii
de vârstă, de avere, de convingeri politice, de naționalitate, de rasă, de sex, de religie,
de orientare sexuală etc.
În România, potrivit legii nr. 324 din 14 iulie 2006, prin "discriminare" se înțelege orice
deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă,
religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică
necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt
criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau
exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice
alte domenii ale vieții publice.
Formele discriminarii
Discriminarea directă
Discriminarea directă are loc atunci când o persoană este tratată într-un mod mai puțin
favorabil decât o altă persoană care a fost, este sau ar putea fi într-o situație comparabilă, iar
diferența de tratament are la bază oricare criteriu de discriminare prevăzut de legislația în
vigoare. Acest tip de discriminare poate izvorî din prevederile legii, altor acte juridice sau din
comportamentul real față de grupul social vizat.
Exemple:
1. Angajaţii unui restaurant sau magazin refuză să servească o anumită persoană pentru că
aparţine unui grup etnic.
2. Anunţul pentru angajarea pe un anumit post se adresează doar candidaţilor de sex
masculin. 3. Spitalul refuză să interneze un bolnav sau nu-i acordă un tratement necesar unui
pacient deoarece acesta aparţine unei minorităţi.
Discriminarea indirectă
Discriminarea indirectă survine atunci când o prevedere, un criteriu, o practică aparent neutră
dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare, cu
excepția cazurilor în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un
scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare. De asemenea,
discriminarea indirectă este orice comportament activ sau pasiv care, prin efectele pe care la
generează, favorizează sau defavorizează nejustificat, supune unui tratament injust sau
degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de altele care se află în
situații egale.
Exemplu:
Anunţul pentru angajarea pe postul de femeie de serviciu este condiţionat de prezentarea
unei diplome de bacalaureat. Se poate argumenta că, sub aparenţa unui criteriu aparent
obiectiv (diploma de bacalaureat), se urmăreşte excluderea unei anumite categorii de
candidaţi, ca de exemplu femeile de origine Romă sau cele provenind din mediul rural care,
conform statisticilor, au mai puţine şanse de a obţine o diplomă de bacalaureat. Mai mult,
condiţia diplomei de bacalaureat nu poate fi justificată obiectiv prin raportare la fişa postului
unei femei de serviciu care trebuie să presteze o muncă necalificată.
Discriminarea multiplă
Discriminarea multiplă survine atunci când o persoană sau un grup de persoane sunt tratate
diferențiat, într-o situație egală, pe baza a două sau a mai multor criterii de discriminare,
cumulativ.
Oamenii au identități multiple și fac parte simultan din mai multe grupuri sociale.
Apartenența simultană la mai multe grupuri poate crește vulnerabilitatea persoanelor
respective în fața discriminării.
Hărțuirea
Hărțuirea reprezintă orice comportament care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil,
degradant ori ofensiv, pe criteriu de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială,
convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap,
statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu.
Exemplu:
Un angajator adoptă un comportament jignitor la adresa unui angajat care provine dintr-o
anume zonă a ţării. Acest comportament are caracter repetat, este adoptat în colectiv şi se
traduce prin remarci ofensatoare, glume sau şicane legate de anumite presupuse caracteristici
sau defecte ale locuitorilor acelei zone.
Victimizarea
Victimizarea reprezintă orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau acțiune în
instanță sau la instituțiile competente, cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal
și al nediscriminării.
Femeia face parte din categoriile de victime cu cel mai mare grad de vulnerabilitate
victimală, în special în cazurile de violență în familie. Victimele de sex feminin, în general,
sunt stăpânite de sentimentul fricii, rezultată din intimidările sau agresiunile suferite care
determină, de regulă, acceptarea efectului victimal. Dintre formele de victimizare a femeii
cele mai grav întâlnite sunt: amenințarea, maltratarea, violul din cauze multiple: infidelitate,
gelozie, alcoolism, soțul bolnav psihic etc.
Copiii, la fel, pot avea o vulnerabilitate deosebită din cauza vârstei. Ei pot fi ușor antrenați în
acțiuni victimizante pentru ei, pot fi înșelați cu promisiuni sau recompense, mințiți, constrânși
să comită acte ale căror consecințe negative pentru ei și pentru alții nu le pot prevedea. O
formă specifică de victimizare a minorilor este bătaia, considerată de unii o soluție extremă
de autoritate și sancționare.
O altă categorie vulnerabilă o reprezintă persoanele vârstnice. Procesul de victimizare poate
sa apară în cadrul mediului familial, agresori fiind rudele sau persoanele care îngrijesc
bătrânii, sau în afara acestuia, agresori fiind infractorii. Aceștia din urmă, profitând de
capacitatea redusă a bătrânilor de a se apăra, și de unele caracteristici psihocomportamentale
specifice (credulitate, neglijență, uitare, confuzie), pot comite acte infracționale mult mai ușor
(furt, agresiunea fizică sau psihică, exploatarea prin muncă, exploatarea financiară, privarea
de hrană, tratament medical, izolarea de societate etc).
Exemplu:
Un deţinut formulează o plângere împotriva personalului penitenciar prin care susţine că a
fost victima discriminării. În urma rezolvării favorabile a plângerii sale, personalul
penitenciar îl supune unui tratament şi mai grav, ca pedeapsă pentru iniţiativa sa.
Discriminarea poate avea un impact negativ semnificativ asupra victimelor vizând starea
socială şi economică, bunăstarea şi sănătatea. Experienţele privind actele de discriminare au
dus la concluzia că acestea pot fi asociate la nivel individual, prin prisma efectelor, cu
simptome legate de stres şi depresie. Discriminarea nu are un efect ameninţător doar asupra
victimelor, ci şi asupra întregii societăţi în general, ducând la disfuncționalități economice, la
denaturarea concurenţei între firme şi la subminarea coeziunii sociale. Oamenii care au
experienţa umilitoare a discriminării sunt afectaţi într-o multitudine de forme şi, de regulă, nu
doresc să abordeze aceste probleme în public. Chiar dacă pentru unele persoane discriminarea
a devenit o experienţa de zi cu zi, ele nu sunt dispuse să ia unele măsuri, cum ar fi de
exemplu să depună plângeri la organismele statului. Faptul că victimele discriminării nu sunt
dispuse să acţioneze în justiţie nu înseamnă că experienţa lor nu le va afecta comportamentul.
Un comportament tipic de răspuns la diferite forme de discriminare constă în adoptarea unei
strategii de evitare prin care persoana în cauză încearcă, cu buna ştiinţa sau nu, să evite
situaţiile în care ar putea exista riscul de a fi discriminaţi.
Caz de discriminare într-un centru educațional pentru copii
O mamă s-a adresat Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea
egalității cu plângere în care a reclamat tratamentul discriminator față de unul dintre copii
acesteia, aplicat de către managerul unui centru de dezvoltare a copiilor.

În plângere, petiționara susține că și-a înscris cei doi copii minori la un centru de dezvoltare,
pentru care a semnat două contracte de prestări servicii educative. Spre deosebire de
contractul semnat pentru minorul născut în anul 2016, contractul semnat pentru copilul născut
în 2014 a fost stabilit pentru o perioadă redusă, fiind preluată drept perioadă de probă prin
care se urmărește dacă copilul se va integra în colectivitate.

La expirarea perioadei contractuale, managerul instituției educative a respins, în mod repetat,

cererea mamei de prelungire a contractului, invocând faptul că „specialiștii nu se descurcă cu
minorul, care ar avea nevoie să frecventeze grădinița cu un însoțitor, iar ei nu permit așa ceva
în aceasta instituție”. Totodată, acesta a afirmat faptul că „prestatorul își rezerva dreptul de a
alege copiii după bunul său plac”.

Petiționara susține că reclamatul a adoptat un asemenea comportament discriminatoriu în

raport cu minorul, pe motiv că este un copil cu particularități speciale, care necesită o atenție
sporită din partea cadrelor didactice. De asemenea, susține că în contractele de prestări
servicii sunt prevăzute mai multe clauze abuzive și discriminatorii, cum ar fi: „prestatorul își
rezervă dreptul de a-și alege copii și de a solicita retragerea unora care nu pot fi integrați în
colectivitate sau care din cauza comportamentului dificil nu permit (îngreunează)
desfășurarea actului educațional”.

Examinând circumstanțele cauzei, Consiliul a stabilit că faptele constatate reprezintă

discriminare pe criteriul de particularități speciale ale copilului (presupusă deficiență de
incluziune) în acces la serviciile cu caracter educativ. Prevederea contractuală este una
abuzivă, deoarece afectează și dezavantajează preponderent copii care, potrivit stării lor de
sănătate, ar putea să se integreze mai dificil în colectivități. Dezavantajul în această situație ar
constitui faptul că acești copii riscă să fie marginalizați și să le fie subminate oportunitățile și
șanselor egale de a beneficia de astfel de programe educaționale. În opinia Consiliului, orice
instituție care activează în domeniul educației trebuie să asigure o abordare individualizată a
copiilor, bazată pe stimulare și dezvoltarea capacităților și aptitudinilor copiilor și nu pe
excluderea celor care le-ar îngreuna desfășurarea actului educațional.

Şcoala în care copiii romi sunt fugăriţi de lângă cei români. Caz de discriminare sancţionat
drastic de CNCD

Şcoala „Bogdan Petriceicu Haşdeu” şi Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Iaşi au fost
amendate cu 8.000 de lei după ce s-a constatat că elevii romi sunt repartizaţi în corpuri de
clădire diferite faţă de cele în care învaţă elevii români.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a sancţionat un caz de

segregare rasială ce a fost descoperit la o unitate şcolară din municipiul Iaşi. Şcoala
„Bogdan Petriceicu Haşdeu”, dar şi IŞJ Iaşi, au primit câte o amendă de 3.000, respectiv
5.000 de lei după ce ar fi discriminat copiii romi, prin distribuirea acestora într-un corp de
clădire diferit de cele în care învaţă elevii români.

Decizia CNCD a venit urmare a unei plângeri ce a fost înaintată de o asociaţie ce luptă
împotriva discriminării şi, potrivit acesteia, atât unitatea şcolară din Iaşi cât şi inspectoratul
vor trebui să realizeze un plan de desgregare, în urma căruia să fie alcătuite clase mixte, din
care să facă parte atât copii români cât şi romi.

Reprezentanţii IŞJ Iaşi nu sunt de acord cu decizia luată de CNCD şi au precizat că vor face
recurs împotriva deciziei CNCD, având şi susţinerea ministerului de resort în acest sens.

Care au fost acuzaţiile

Reclamaţia din acest caz a fost formulată de Centrul de Advocacy şi Drepturile Omului
(CADO), o organizaţie nonguvernamentală care a realizat un studiu la nivelul regiunii
Moldovei cu privire la segregarea şcolară a copiilor romi. Potrivit plângerii înaintate
CNCD, reprezentanţii Şcolii „Bogdan Petriceicu Heşdeu“ din cartierul ieşean Tătăraşi ar
distribui pe criterii etnice elevii care se înscriu la această unitate, cei romi fiind repartizaţi în
proporţie majoritară în corpul C al şcolii.

De asemenea, romii ar avea parte, se arată în plângere, şi de un act de educaţie de o „calitate

inferioară celui practicat în alte corpuri ale aceleiaşi şcoli“. Conform reclamaţiei, Şcoala
„B.P. Haşdeu“ dispune de mai multe corpuri, C fiind cel în care ar fi distribuiţi cu
preponderenţă elevii de etnie romă. „În corpul C învaţă preponderent copii de etnie romă,
iar corpul profesoral, mai ales la învăţământul primar, cuprinde un procent mai mare faţă de
celelalte corpuri personal didactic suplinitor sau pensionat. De asemenea, părinţii copiilor
educaţi în corpul C al şcolii reclamă calitatea proastă a educaţiei primite de copiii care
termină clasa a IV-a fără să ştie să scrie sau să citească şi sunt în pericol de abandon şcolar
după ce trec la ciclul gimnazial“, se arata în reclamaţie.

Potrivit CADO, situaţia ar fi fost semnalată de părinţii elevilor de etnie romă care învaţă în
corpul C al şcolii. De asemenea, părinţii au mai spus că în Corpul C nu s-ar organiza clasa
0, şi că elevii ar fi fost înscrişi direct în clasa I, deşi unii aveau 6 ani. „Unii dintre părinţi
declară că au încercat să-şi înscrie copiii la şcoală în alte corpuri ale aceleiaşi şcoli, însă au
fost refuzaţi. Alţi părinţi au încercat să îşi transfere copiii în alte şcoli, însă au fost fie
refuzaţi, fie copiii nu aveau cunoştinţele necesare pentru a se integra în procesul educativ
din acele şcoli, motiv pentru care unii au revenit la aceeaşi şcoală“, se mai arata în plângere.

BIBLIOGRAFIE
http://egalitate.md/news-and-information/caz-de-discriminare-intr-un-centru-educational-pentru-
copii/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Discriminare
http://dpus.usv.ro/docs/A6/A6.4_continut_discriminarea_si_strategii_antidicriminatorii-final.pdf
https://adevarul.ro/stiri-locale/iasi/scoala-in-care-copiii-romi-sunt-fugariti-de-langa-1758886.html