Slide 2- Discriminare rasiala

Discriminare rasiala reprezinta tratamentul inegal la care este supus un grup de populatie numai pe
motivul posedarii unor caracteristici fizice sau de alta natura definite din punct de vedere social ca
desemnand o anumita rasa. Rasismul este sistemul determinist de credinte aflate in spatele
discriminarii rasiale, asociind aceste caracteristici cu anumite trasaturi fizice, psihologice sau sociale
valorizate negativ.
Romii sunt, fr ndoial, o minoritate cu statut particular, nu doar n Romnia, ci la nivel
European. De sute de ani, ei au fost situai din mai multe puncte de vedere la limita inferioar a
societii i au constituit inta constant a unor prejudeci i obiectul unor puternice stereotipuri
negative. Mai mult, romii au reprezentat, i reprezint chiar n prezent n multe ri, inclusiv la noi,
imaginea tipic a diferenei culturale. n decursul istoriei, diferite state europene, ntre care i
Romnia, au elaborat i pus n practic politici de ecludere, de reprimare sau chiar de anihilare a
romilor, ca identitate cultural, ca grup etnic sau ca mod de via.
Din aceste motive, cazul romilor este o ecelent ilustrare a teoriei psihosociologice a apului
ispitor. !onform acestei teorii, n special n perioadele de criz, frustrarea acumulat de grupul
majoritar este transformat n agresivitate fa de un grup minoritar care este fcut responsabil de
dificultile pe care le traverseaz ansamblul societii.
n cazul romilor avem de"a face cu atitudini negative i comportamente discriminatorii de
factur rasist . Eistena rasismului la adresa romilor n societatea romneasc a fost puternic negat
pn recent dar este tot mai deschis recunoscut public. #ceast tendin de negare este de neles
ntruct ea vine n contradicie cu o caracteristic important a auto"stereotipului romnilor ca popor
tolerant i deschis.
Slide 3
Slide 4-Discriminarea la scoala
Romii vor s"i dea copiii la coal, n ciuda prerii majoritarilor, dar i mpiedic srcia i,
de multe ori, atitudinea discriminatorie a profesorilor i a colegilor, care refuz s"i aib n
clas.
$Dac lua note bune, profesoara zicea% &'edei( # luat note bune chiar dac e iganc).$ #a
i amintete o mmic rom eperiena copilului ei la coal. $*rinii copiilor neromi
refuzau s"i trimit copiii n clasele unde erau i elevi romi, cereau s fie mutai$, descrie o
realitate i un printe din !raiova.
n coli speciale sau acas
*rin urmare, nu e de mirare c eist coli speciale n care sunt integrai copiii romi, chiar
dac acetia nu sufer de nicio dizabilitate.
Datele arat din nou c mai mult de jumtate dintre persoanele de etnie rom vor s"i dea
copiii la coal, ncepnd chiar cu crea. *rofilul familiilor deschise ctre educaie arat o
frecven a prinilor cu un loc de munc , un nivel mai ridicat de educaie " de cel puin opt
clase " i cu un venit mai mare. n plus, copiii au cri acas i nu sunt vorbitori de romani.
+tudiul arat c, de obicei, romii care nu i"ar da copiii la cree sunt sraci, din mediul rural
sau periurban, unde nu eist aceste instituii, au sub opt clase i vorbesc romani
acas. !ei care fac marele pas de a"i duce copiii la coal, n proporie de aproape ,-., au
contientizat nevoia de educaie i de pregtire pentru coal.
1
Mai mult, motivele care"i mpiedic s"i duc prichindeii cu ghiozdanul n spate la unitile de
nvmnt sunt aceleai care i determin i pe majoritari s"i in copiii acas% calitatea
resurselor umane i a serviciilor de educaie, distana pn la grdini, infrastructura i mediul
social din instituiile precolare. unii prini sunt analfabei i astfel nu au informaii cu privire la
nscriere i la proceduri. n plus, o bun parte nu au acte de identitate, iar grdiniele nu"i pot
primi.
Slide 5- Discriminarea in spitale
Eemplu% +pitalul $Marie Curie$ din Bucuresti
+pitalul $Marie Curie$ din Bucuresti, acuzat ca tine copiii de etnie roma in saloane separate, a fost
reclamat !onsiliului /ational pentru !ombaterea Discriminarii 0CNCD1 de catre !entrul Euroregional
pentru 2nitiative *ublice, care cer constatarea si sanctionarea faptei de discriminare.
$Este vorba despre segregarea copiilor romi fata de copiii majoritari prin asezarea lor in saloane
separate. Este pentru prima data cand informatii despre astfel de practici in spitalele din Romania s"au
putut concretiza intr"o plangere catre autoritati$, se arata in comunicatul transmis agentiei Mediafa.
$3oala nu face discriminare pe criteriul etnic. # avea un copil bolnav este o tragedie pentru orice
familie, indiferent de etnie. Denigrarea si ecluderea micutilor pacienti doar pentru ca sunt de etnie
roma nu face decat sa adauge si mai multa suferinta si nemultumire$,.
$Desi legea romaneasca interzice epres si sanctioneaza discriminarea etnica, aplicarea legii intarzie
cand este vorba despre sistemul sanitar. De aceea, credem ca este cazul ca Ministerul +anatatii si
autoritatile publice locale care au in subordine spitale sa verifice daca regulamentele interne ale
spitalelor contin prevederi prin care se interzice segregarea etnica si daca aceste prevederi sunt
respectate in practica$
!ele doua organizatii neguvernamentale precizeaza ca un principiu fundamental care sta la baza
eercitiului dreptului la sanatate este ca acesta sa fie respectat fara discriminare, inclusiv pe criteriul
etniei.
E!*2 au realizat 4hidul monitorilor de drepturile omului in domeniul discriminarii in accesul la
servicii de sanatate al persoanelor de etnie roma, cu ajutorul caruia isi vor intensifica activitatea de
monitorizare si raportare a discriminarilor care au loc in legatura cu dreptul la sanatate in cazul
persoanelor de etnie roma si nu numai.
Slide 6- Discriminarea la angajare
!opiii romi nu sunt primiti la scoala, barbatii nu"si gasesc de lucru, iar femeile raman fara niciun
ban in casa daca sotii sunt prinsi de politisti pentru diferite infractiuni. !u astfel de
probleme se confrunta romii din judet, chiar daca pentru combaterea discriminarii se cheltuie
anual sume importante de bani europeni si guvernamentali. 3anii de cele mai multe ori ajung la
diferite organizatii guvernamentale care doar $mimeaza$ interesul pentru comunitatea de romi.
2
Discriminarea romilor incepe din clasa I
!el mai revoltator caz este cel al unei mame de etnie roma care a depus actele de inscriere a
fetitei sale la o scoala step"b5"step inca din octombrie anul trecut. 2n februarie s"a dus din nou
la scoala cu pricina, insa a aflat ca fata ei nu are un loc, deoarece toate locurile sunt deja
ocupate, asta in conditiile in care abia din martie incepea ciclul de inscrieri. 6emeia a depus o
cerere de inscriere la o alta scoala, insa s"a plans la organizatia de partid cu privire la modul in
care a fost tratata.
La angajare romii pri!iti cu superioritate
7n alt mod de a"i discrimina pe romi, adus in atentia conducerii *artidei Romilor, este legat de
sansele de angajare. Din start sansele romilor sunt diminuate, iar cei mai multi nu sunt angajati
tocmai din cauza etniei, indiferent cat de bine sau prost sunt imbracati. 8egendele urbane care
ii vizeaza pe romi sunt atat de vii in mintea angajatorilor, incat acestia prefera
ori sa nu isi ocupe pozitia vacanta, ori sa angajeze o persoana majoritara, inferioara ca pregatire.
Slide "
Scop" este crearea unui mecanism complementar de implementare a egalitii de anse, a
nediscriminrii n activitatea economic, n materie de angajare i n profesie pentru grupurile
vulnerabile.
Slide #
$%iecti!e
vizeaz creterea accesului grupurilor defavorizate la educaie i formare profesional de
calitate la activiti economice i n materie de angajare i n profesie
creterea gradului de protecie mpotriva discriminrii
reducerea costurilor economice cauzate de discriminarea grupurilor defavorizate
aplicarea efectiv a legislaiei comunitare n domeniu.
Slide &
Strategii
urmrete crearea unui sistem de colectare de date privind situaia grupurilor vulnerabile n
domeniul educaiei, n activitatea economic i n materie de angajare i n profesie, necesare
pentru contientizarea problemei i cunoaterea real a subiectului n vederea aplicrii
soluiilor de politici publice n mod eficient i fleibil.
2nstituiile de nvmnt trebuie s adopte un *lan de implementare a egalitii de anse i a
nediscriminrii.
$*lanul trebuie s conin mecanisme interne de respectare a principiului egalitii de anse i
a nediscriminrii, proceduri de gestionare a situaiilor de discriminare i aciuni de promovare
a egalitii i nediscriminrii$, se arat n proiectul supus dezbaterii publice.
*rincipiul egalitii de anse i nediscriminrii ar trebui aplicat i n cultura organizaional a
angajatorilor instituii publice i angajatori privai, recomandndu"se
acestora s adopte un !od etic privind egalitatea de anse, nediscriminarea i respectarea
demnitii umane.
+trategia mai prevede i crearea unui sistem de raportare anual a situaiei grupurilor
vulnerabile n domeniul educaiei, n activitatea economic i n materie de angajare i
3
profesie i realizarea unui sondaj anual cu privire la egalitatea de anse i nediscriminarea
grupurilor vulnerabile.

9 strategie individual frecvent utilizat n cazul romilor este aceea de prsire a grupului, de
refuz al identitii rome i de asimilare n restul populaiei. Dintre strategiile colective, putem
meniona%
- creativitatea social, care se refer la tendina de identificare a unor criterii de comparaie cu
celelalte grupuri care s pun romii n situaie avantajoas 0:romii au un sim practic foarte
dezvoltat, sunt descurcrei etc;< :romii sunt cei mai buni muzicieni;1
- redefinirea caracteristicilor, adic reevaluarea unor caracteristici stereotipe dintr"o perspectiv
care s le confere valoare pozitiv 0:romii sunt boemi, tiu s triasc viaa cu adevrat, sunt
mai fericii chiar dac nu au condiii materiale, sunt mai liberi;1
- competiia social, adic angajarea ntr"un proces care s duc la modificarea raporturilor
intergrupuri la nivelul societii prin formularea i susinerea unor revendicri publice n acest
sens.
Slide '(- Conclu)ii
2n concluzie, nu trebuie sa ii judecam dupa infatisare, dupa etnie, religie etc. ci dupa abilitatile si
aptitudinile lor.
4