Referat Istoria Gandirii juridice - referat Statutul femeii la greci i romani

Romanii antici au fost foarte diferiti de grecii antici. Romanii antici au fost reali ti nu ideali ti. Se poate vedea acest lucru n statui lor: grecii au facut statui cu oameni perfecti. Pe cand romanii au creat statui din viata real . Statutul femeii varia de la o societate la alta, de la un loc la altul, astfel nct dac la romani femeile isi insoteau barbatii la petreceri , la greci acestea nu aveau voie s iasa din camera lor, atat timp cat barbatul avea oaspeti. Femeile din perioada antichitatii au avut de suferit si de indurat multe umilinte, ele fiind supuse ori sotului, ori tat lui, ori unui tutore de sex masculin. Insa au existat si femei care au pus bazele miscarilor feministe si s-au ridicat impotriva statutului de sclava a femeii. In general, societatea din Grecia antica timpurie mai ales n perioada 800 - 500 .Hr. conserva probleme sociale promovand rolul umilitor al femeilor, fapt ce s-a schimbat totusi mai tarziu in grecia antica clasica conform cu scrierile. Nu stim insa daca aceasta era de fapt realitatea sau era doar idealul care se pretindea a fi existand in societatea antica greaca. n general in Grecia antica timpurie, femeile au ndurat multe dificultati si greutati in special n trei domenii principale: casatorie, mostenire si viata sociala. Toate cele trei elemente au promovat si cultivat imaginea degradanta si degradata a sexului feminin. Casatoria, o idee romantata de a se uni cu persoana pe care o iubeste foarte mult a fost de neconceput in Grecia antica. Casatoria a fost considerata una dintre cele mai importante decizii si cel mai important eveniment din viata unei femei, desi femeia nu a avut un control direct asupra acesteia. Societatea a negat libertatea femeii de a alege cu cine sa se casatoreasca. Atunci cnd tinerei femei i-a fost sa se casatoreasca, ea a fost "data in casatorie de c tre rudele ei de sex masculin, alegerea nu poart nici un drept legal privind contractual (Sealey, p. 5). Unei femei nu i-a fost permis sa decida cu cine a vrut sa se casatoreasca, nu a avut ocazia sau posibilitatea de a il selecta pe sotul ei, prin urmare, " ea nu se casatorea, ea a fost dat n casatorie" (Sealey, p. 25). Femeile nu au avut rol activ n luarea deciziei initiale, pentru ca a fost aranjata i planificata de c tre un tata sau o ruda de sex masculin. O femeie, cum ar fi Medea, s-a de temut de multe ori de ziua nuntii ei mai degrab decat sa o astepte cu ner bdare ca fiind unul dintre cele mai fericite si importante evenimente din viata ei. In culturile antice, femeile au fost vazute ca obiecte pentru ca ele s-au "dat" n casatorie catre tat l mirelui. Astfel, "cuvantul de casatorie ... tradeaza functia si caracterul sau. Ea a fost numit ekdosis, mprumut, si astfel casatoria a fost o tranzactie intre doi barbate (Arthur,

p. 86). Casatoria a fost vazuta ca un schimb si o alta oportunitate pentru barbati de a mentine pozitia superioara. Casatoria a fost vazuta astfel ca un "aranjament practic de afaceri, nu un o intalnire de dragoste" (Demand, p. 11). In plus, n casatorie, problema proprietatii a starnit multe conflicte, sprijinind inegalitate intre barbati si femei. Distributia si proprietatea mostenirii a fost destul de nedrepta i complicata. Sotul a detinut controlul total al propriet ii "n timp ce el a tr it," i "controlul a trecut la copiii lor (dac erau adul i) sau tutore masculin lor n cazul mortii lui" (Lacey, p. 138-139). Dup cum se poate vedea, nc o dat sexul masculin a avut autoritatea de maxim control asupra situa iei. In cazul in care un copil a decedat, mostenirea lui ar merge direct la sot, in loc sa fie mpartita intre sot si sotie. In Grecia antica, "proprietatea femeii a ramas intotdeauna separata de cea a sotului ei", in caz ca ea a avut ceva (Lacey, p. 138). O femeie ar putea totusi dobandi o proprietate n cazul n care ea "a incetat sa mai fie sotia lui, fara a da nastere vreunui copil" (Lacey, p. 139). O femeie ar putea castiga o mostenire in temeiul prezentului anumite circumstante, dar ea "nu se putea angaja n tranzactii care implica proprietati evaluate la peste opt galoane" (Arthur, p. 86). Aceasta limita a impiedicat femeile s obtina vreo o influenta sau autoritate n "operatiuni politice i economice" (Arthur, p. 86). In cele din urma, limitarea de tranzactionare la o valoare scazuta fixa poate fi vazuta ca un mod de plafonare, care a tinut femeie departe de la atingerea unei pozitii inalte in societate. Mai exista o alta posibilitate si aceea facea referire la proprietatea mostenita de sex feminin printr-un frate de sex masculin: "sotiile nu au mostenit de la sotii, fiice i nici de la parinti, dar surorile ar putea mosteni de la frati" (Pomeroy, p. 20). Acest exemplu indica faptul ca o femeie a ob inut doar posesia mostenirii in cazul in care un frate a murit i sora ar putea pretinde apoi proprietatea sa. In esenta, proprietate "a fost gestionata de (sot, tata, fiu)" (Demand, p. 12). In plus, fetele tinere au fost restrictionate de la casatorie n cazul n care "nu aveau zestre" (Lacey, p. 108). Zestrea, o forma de proprietate sau mostenire, a fost mai mult sau mai putin vazuta ca o necesitate pentru a fi luate in considerare pentru casatorie. Dup cum puteti vedea, circumstantele obtinerii mostenirii au fost restrictionate si limitate pentru femei, iar legile au fost n general mai favorabile fat de barbati. Inegalitate care a existat ntre barbati i femei n cadrul societ ii de Grecia antic exemplific o perioad de a aduce o mare i discriminarea mpotriva femeilor. Impreun cu aspectele problematice de proprietate, femeile au venit dincolo de granitele i n raport cu via a sociala. Viata sociala a femeilor n Grecia Antic a reflectat de multe ori imaginea supusa a sexului feminin. Femeile au fost restrictionate de la participarea la evenimente in afara in care b rba ii au fost implicate. Deoarece "de lucru afar ," a fost perceput ca un loc pentru femei de a deveni "potentiala prada de violatori si inselatorilor" (Pomeroy, p. 21), astfel femeile s-au limitat la casa.Casa a fost considerata un loc sigur, cu toate acestea, in interiorul casei, femeile au fost violate de multe ori de catre sotii lor. O viat sociala pentru o femeie a fost realizata numai n limitele "in casa sotului ei, precum si domeniul de puterea sa" (Lacey, p. 153). Acest lucru a indicat faptul ca unei femeie i-a fost permis sa socializeze n afara casei n cazul n care sotul ei a acordat permisiunea ei si dac sotul ei a de inut o pozitie inalta n

societate sau autoritate. In timp ce barbatii se aflau n afara casei, de tranzactionare, de vanatoare si de munc domeniile, femeile au ramas n casele lor (Lacey, p. 168) Femeile au fost ocupate cu educarea copiilor lor si ndeplinirea indatoririlor de uz casnic. Restrictionata si izolata n cadrul gospodariei, femeile au fost comparate cu "adolescenti simpli" (Pomeroy, p. 21). Conditiile de viata si de munca la domiciliu, responsabilitati diferite au fost impuse asupra femeilor: "functii de sotie si mama au fost intotdeauna efectuate si interpretate ca o necesitate si o datorie" (Arthur, p. 85). Cele doua functii principale pentru femei din secolul al patrulea, au fost purtator de copil si casnica. Avand copii, maternitatea era unul dintre rolurile principale ale femeilor si a fost deosebit de exigent si stresant. A fost dureros, deoarece femeile nu li s-a dat posibilitatea de a alege modalitatea de pastrare a numelui familiei lor. Daca o mama nu a dat nastere unui copil de sex masculin, fiica ei ar fi obligata sa efectueze orice cu privire la responsabilitatea de a produce un mostenitor: "Atunci cand nu exist nici un fiu, o fiica poate preveni disparitia oikos(casa), prin producerea unui fiu" ea insasi (Pomeroy, p. 25). Dand nastere la o fetita a fost vazuta ca o jena si rusine atat pentru mama cat si pentru tata. Dupa ce da nastere la o fiica, o mama ar "intoarce capul departe" de la sotul ei "in rusine" (Demand, p. 6). Un tata nu lua in considerare chiar fiicele sale proprii, astfel cum copiii s i: "oamenii de multe ori nu iau n considerare fetele atunci cind erau ntrebati despre cati copii au" (Demand, p. 6). Femelele au fost neglijate si au privit n jos la inceput inca din ziua n care s-au nascut. Ei bine, viata femeilor din Grecia a variat n functie de clasa lor, si in locul in care au trait. In Atena, in general, fetele s-au casatorit destul de tinere, la aproximativ treisprezece sau paisprezece ani. Femeile casatorite au fost respectate si era de asteptat sa stea la domiciliu sa toarca, sa teasa si supravegheze activitatea de sclavi, si nu ieseau mai mult decat cu exceptia de a participa la festivaluri religioase si la teatre. Desigur, femeile inferioare ale clasei libere, si femeile sclave, au trebuit sa iasa mai mult pentru ca acestea au trebuit s lucreze. In felul acesta, fetele care proveneau din familiile sarace deveneau sclave si duceau o viata jalnica,pe langa faptul ca trebuiau sa aib grij de casa si copii trebuiau sa si munceasca , pe cand cele care veneau din familii inst rite se bucurau de mai multe privilegii decat cele cu un statut inferior. Fetele care erau vazute singure pe strada erau considerate curtezane, insa acestea aveau o oarecare cultura, diferite talente, fiind un bun interlocutor. Acestea au evoluat de-a lungul timpului ntr-un mod diferit, n functie de principiile morale si religioase ale locurilor si epocilor. In general femeile ateniene luau parte la festivaluri religioase, si au jucat de multe ori un rol important in cadrul festivalelor. Festivalul de Parthenia (ziua de nastere a zeitei Athena) considerat un festival deosebit de important pentru femei. In Sparta, fetele precum si baietii au crescut, cu un mare accent pe aptitudini si conditia fizice. Fetele au fost ncurajate sa-si exercite abilitatile sportive si sa participe la intreceri sportive pentru a se mentine in forma si sa fie sanatoase sa aiba copii. Spartanii n general, sau casatorit mai tarziu, la aproximativ 18 ani, aceasta varsta a fost considerata sanatoasa.

Deoarece oamenii a petrecut majoritatea timpului lor plecati la razboi, sau au trait in baraci militare, femeile au fost lasate sa carmuiasca fermele familiale si li s-a dat si dreptul de a gestiona sclavi. Fiind lasate sa gestioneze lucrurile facute in general de barbati, femeile spartane erau evident mai indraznete decat femeile din Atena, calatorii din Grecia au comentat de multe ori increderea lor in sine. n 430 i. Hr. in Grecia Antica clasica Pericles a proclamat c "cea mai bun reputatie pe care o femeie o poate avea,era sa nu trebuia sa fie vorbita in randul barbatilor nici de bine nici de rau.". Femeile erau tinute in umbra, n Atena clasica. Cu toate acestea, i s-a permis sa depuna marturie in instanta, n general, au fost alfabetizate si a avut o ntelegere despre economie i despre politic . Intimitatea si linistea de femei a fost un ideal cultural si nu este sigur ca toate femeile erau dispuse sa se conformeze cu un astfel de ideal. Literatura de specialitate a descris, in general, femeile ca fiind inferioare i de caracter plictisitoare si neplacute. Se credea c femeile nu ar trebui s fie educate din moment ce le-ar face mult mai periculoase pentru b rba i. Unul dintre cele mai putin misogin scriitor clasic din literatura greaca a fost Euripide. El a portretizat multe dintre personajele feminine, femeia fiind puternic si nobila, capabila de sacrificiu de sine,o eroina. Aceste femei au fost deseori descrise ca fiind mai puternice si mai nobile decat omologii lor de sex masculine. El a ilustrat, de asemenea, ca femeile erau victime ale exploat rii patriarhale. Conceptul de egalitate pentru femei, in perioada clasica este prinsa in literatura de specialitate utopica. In societatea ideala nu ar exista nici o proprietate privata si, prin urmare, nu este nevoie pentru mostenitorii legitimi. Femeilor li s-au permis libertati mult mai mari i dreptul de a participa la viata politica. Platon descrie viziunea sa despre societatea ideala n Republica. In acceptiunea lui Platon, femeile urmau s fie educate pentru binele statului. Femeile competente ar trebui sa poata sa devina tutori si din aceasta pozitie s-ar pozitiona peste unii barbati si femei deopotriva. Femeile au fost, de asemenea, instruite pentru a lupta pentru apararea statului. n Legile lui Platon a prezentat un alt fel, mai pu in idealiste ale Utopiei. Acolo, el s-a retras la limitarea femeilor la rolurile traditionale de sex clasic din Atena, desi el a f cut afirmatii de educatie a femeilor. In general, femeile totusi a fost de asteptat sa se supun barbatilor. Chiar si n Republica, Platon a remarcat ca locul femeii a fost in limitele date de casa ei. Aristotel a avut o viziune chiar mai ingusta despre femei decat invatatorul sau. El credea c inegalitatea dintre femei si barbati a fost bazata pe legea naturii. Sotul si parintii ar trebui sa stapaneasc peste sotiile si fiicele lor. Numai barbatii ar fi capabili si ar avea virtute de filosofie. Rolul femeilor a fost de ascultare si tacere. La inceputuri, drepturile femeilor in Roma antica au fost similar drepturilor femeilor in Grecia Antica, dar peste timp lucrurile s-au schimbat. Femeile romane au fost, n general, considerate a fi sub autoritatea gardiana de sex masculin (pater familias), care ar fi, de obicei, tatal lor sau o alta ruda apropiata de sex masculin. Cand s-au casatorit, putea fi transferata autoritatea guardina so ilor lor (o c s torie cu manu) sau puteau sa raman sub autoritatea lor, pater familias (o casatorie fara manus). Femeile romane de multe ori au gasit convenabil de a avea o casatorie, fara manus, astfel cum acest lucru a nsemnat sotii lor nu au fost principalul gardian n viata lor, iar tutela lor de sex masculin a

fost, de obicei, la distanta. Imparatul Augustus a introdus o lege prin care o femeie libera, care a avut trei copii, sau care a avut patru, au fost scutite de tutel de sex masculin cu totul eventual (a exprimat speranta c acest lucru ar ncuraja femeile sa aiba mai mul i copii, el fiind la vremea respectiva ngrijorat de rata natalitatii). Femeile Romane din clasele superioare au fost de multe ori bine educate, si era de dorit ca acestea sa aiba cunostinte vaste despre literatur , muzica, etc. Ele au, n general, au fost amestecate in societate, spre deosebire de femeile din Atena, care au fost de asteptat sa p streze la distanta si nu se amesteca cu oaspetii de sex masculin. Ele au mers la baile publice (ar fi existat n mod normal, sectiuni separate pentru barbati si femei, sau in bai mai mari ar putea fi existat bai complet separate). Ele au mers la curse, teatru si pentru a vedea gladiatori Statutului femeilor n Imperiul Roman a fost influent de pozitia femeilor in societate elenistice din civilizatia anterioare celei italieen de Etruria. Etruscii au acordat femeilor o mare libertate i respect. Femeile li s-a permis sa participe independent n societate cat i in afaceri. In Imperiul Roman, multe femei posedau o mare bogatie. Influentate de exemplul femeilor elenistice, care de asemenea, au trait intr-un imperiu n care sotii lor au fost adesea absenti implicate in campanii pentru perioade lungi de timp, femeile romane au nceput sa-si exercite puterea politica. Cu toate acestea, ele rareori detineau efectiv functii politice. Ele, uneori, au decis in numele sotului lor absent sau fiului care detinea titluri politice. In alte parti ale imperiului femeile au avut o soarta mai buna in vederea exercitarii de functii politice, desi este posibil ca titlurile lor sa fi fost pur si simplu de onoare. Femeile au influentat, de asemenea, si pe barbatii care detineau functii prin puterea lor economic . In teorie, rolurile traditionale separate pe sexe au fost acceptate de societatea romana. Acest fapt a creat tensiune intre idealul teoretice ale femeii perioada lor de la domiciliu si de la tesut, si realitatea istorica a femeilor n miscare, cu libertate relativa n arena politica i economica. n conformitate cu legislatia femeile romane au fost sub controlul complet al pater familias, seful de sex masculin a unit ii familiei extinse. Aceasta putere era extinsa la viata si la moarte. O pedeapsa cu moartea ar putea fi impusa unei femei acuzate de adulter sau de consumul de alcool. Pater familias desemna casatoriile tutorilor desemnati pentru femeile din familia sa. O femeie nu ar putea efectua tranzactii de afaceri, face un contract, face un testament, sau elibera un sclav f r aprobarea tutorelui ei. Cu toate acestea, o femeie putea solicita un nou tutore sau o inversare a unei decizii de catre un gardian prin prezentarea unui caz la un magistrat. In vremea lui Augustus o femeie libera a fost exceptata de la controlul unui tutore dup ce a n scut trei copii,. O femeie eliberata dup nasterea celui de-al patrulea copil. Legea de tutore nu a fost executat n mod rigid si femeile care au frecvent libertatea sa tranzactioneze independent dintre ele.

Au existat diferite tipuri de casatorie n societatea romana. In casatoria manus, femeia a iesit de sub controlul pater familias si a intrat sub jurisdictia sotului ei. Acest tip de casatorie tind sa fie mai stabile. In tipul de casatorie non-manus femeia a ramas sub autoritatea ei pater familias, care tindea sa-i dea o mai mare libertate. Unele femei au ales de fapt jurisdictia so ii lor si acestea era cele mai multe femei casatorite cu varste cuprinse ntre doisprezece i cincisprezece. Vaduvia si divortul au fost fapte comune. Divortul ar putea fi initiat de c tre unul dintre soti sau de catre tatal sotiei. Putine divorturi la cererea sotiei sunt nregistrate dar sotul pastra custodia copiilor. In casatoriile ulterioare la o varsta mai tarzie, femeile aveau mai multe optiuni n alegerea unui sot. Cornelia, mama lui Gracchi, a fost o femeie romana influenta, care a fost onorata ca vaduva cu doisprezece copii. Ea a refuzat o oferta de casatorie de la un domn din societatea elenistica, n semn de fidelitate fat de memoria raposatului ei sot. Fiind bine educata, Cornelia a scris scrisori, care au fost ulterior publicate. Ea a avut o mare influenta politica n timpul domniilor fiilor ei. Ea a continuat sa distreze oaspetii aflati n casa ei chiar si dupa ce fiii ei au fost asasinati. Vaduve cu copii au fost mai putine. Cu toate acestea, societatea le-a indemnat s se recasatoreasc . Vaduvele care s-au sinucis dupa moartea sotilor lor au fost foarte onorate in societatea romana. Numai adulterul infaptuit de o femeie a fost o crima care a necesitat pedeapsa la vremea respectiva. Prostitutia a fost legal . Casatoriile si divorturile s-au aranjat pe baza unor motive politice i economice. Fiicelor nu li s-au dat nume individuale. Ele au fost numite dupa forma feminin a numelui tat lui lor. Daca exista mai mult de o fiic in familie,ele au fost numerotate. Pruncuciderea, n special de copii fata, a fost practicata in societatea romana. Cu toate acestea, femeile romane au avut dreptul legal de a mosteni. Ele au acumulat averi mari. Rolul principal de sotie a fost pentru a gestiona gospodaria. Toate treburile insa erau facute de sclavi, desi sotia ideala era de asteptat sa teasa si sa toarca ca si stramosii ei antici. Femeile din clasele superioare au fost n realitate libere la locul de munca. Ele au fost capabile sa iasa din casa: la piata, la festivaluri, pentru a participa la banchete n componenta mixta. Statutul in societatea romana a fost recunoscut doar prin afisarea publica a bogatiei. Unele femei n curtea imperial au fost de fapt zeite proclamate, sanctuare l-au fost ridicate sanctuare n diverse provincii i imaginile ale lor au fost g site pe monede. Statui si cladiri au fost ridicate n Roma pentru a onora importanta atat a barbatilor cat si a femeilor. Femeile au fost capabile de a adresa petitii Senatului si demonstratii de protest a avut loc chiar mpotriva legilor opresive. Femeile a fost de asteptat sa joace un rol important in supravegherea educatiei copiilor lor. Educatia femeilor a fost apreciata n societatea romana. Aceasta a dat posibilitatea fetelor sa mearga la scoala. Femeile su studiat muzica, filozofia, literatura, gramatica i geometria. In primul secol AD, Musonius Rufus a cerut ca femeile sa primeasca aceeasi educatie ca si barbatii astfel femeile romane au scris scrisori, memorii si poezie, au prezidat saloane literare au existat pictori femei si medicii femei.

In clasele de jos, femeile din societatea roman au primit o recunoastere mai mica dect barbatilor. Totusi femeile libere au vandut marfa in piete, au format breslele comerciale, au mprumutat bani, au fost spalatorese si au servit ca chelnerite. Barbatii si femeile puteau lua sclavi cu plata la locul de munca si astfel salvau banii pentru a-si cump ra libertatea lor. In anumite feluri femeile romane de categorie inferioara se bucurau de o libertate mai mare decat femeile din aristocratie. Au fost supuse la mai putine restrictii asupra moralitatii si a casatoriei. Astfel femeilor n societatea romana le era permis sa exercite un rol public. Ele au detinut puterea reala politica si economice. Cu toate acestea, ele s-au limitat n cea mai mare parte in exploataree birourile politice. Femeile au fost intotdeauna din punct de vedere practic si teoretic subordonate b rbatilor. Femeile din clasele superioare le-a fost permisa libertatea de a deveni bine educate si aceasta a crescut posibilitatea de a fi respectate de catre barbati. Statutului femeilor n societatea romana nu a fost niciodata n fapt, egala cu cea a barbatilor. Este intr-adevar un pic mai greu de spus daca femeile au fost tratate mai bine n Grecia sau Roma, depinde mai degraba de punctul fiecaruia de vedere. Desigur, femeile romane par sa fi fost in masura sa participe mai liber n viata publica decat femeile ateniene. Dar daca femeile din Atena au fost nemultumite de modul n care lucrurile s-au derulat nu tim. Cele mai multe dintre ele au fost, probabil, destul de fericite de a-si accepta status quo-ul. Surse: Manuel Gutan Istoria Gandirii Juridice note de curs "Zeitele,So iile i sclavele: Femei n Antichitatea clasic ", de Sarah B. Pomeroy Pomeroy, Sarah B. (1999). Grecia antic : istorie politic , social , i culturala. Oxford University Press. ISBN 9780195097429. The History of Animals By Aristotle Written 350 B.C.E Translated by D'Arcy Wentworth Thompson
Sealey,Arthur, Demand, Lacey, Pomeroy Ancient Greece website from the British Museum

Economic history of ancient Greece