Date despre autor

Elisabeth Roudinesco (n. 10 septembrie 1944, Paris) este o academician,

istoric i psihanalist francez.
A studiat Literele la Sorbona, cu opiunea filologie, iar apoi s-a specializat apoi
n istoria ideilor.
ncepnd cu anul 1991, ea susine un seminar despre istoria psihanalizei n
cadrul cole doctorale du dpartement d'Histoire, Universitatea Paris VII-Denis
Diderot (Departamentul de Geografie, Istorie, tiin i Societate, G.H.S.S.) i
cole Pratique des Hautes Etudes - EPHE. Crile sale sunt traduse n treizeci de
limbi. n prezent este istoric i confereniar la Ecole Pratique des Hautes Etudes.
De acelai autor, Editura TREI a mai publicat i: Jacques Lacan. Schia unei
viei, istoria unui sistem de gndire; La ce bun psihanaliza; Diconar de psihanaliz
(n colaborare cu Michel Plon); ntrebari despre ziua de mine.
Date despre carte
Cartea Familia n dezordine scris de Elisabeth Roudinesco a aprut la
Editura Trei, 2006. Bucureti.
Traducere din limba francez de Nicolae Balta.
Cartea a fost publicat cu ajutorul programului Cultura 2000 al Uniunii
Europene.
Cartea Familia in dezordine scris de Elisabeth Roudinesco este mparit
n opt capitole dup cum urmeaz: cap I. Dumnezeu Tatal; cap II. Explozia
Femininului; cap III. Cine l-a ucis pe tat?; cap IV. Fiul vinovat; cap V.
Patriarhul mutilat; capVI. Femeile au un sex; cap VII. Puterea mamelor; cap
VIII. Familia viitoare.
Scopul acestei cri este de a prezenta si explica evolutia familiei, din
perspectiva istorica si filosofica.
Familia este alcatuita dintr-un ansamblu de persoane legate intre ele prin
casatorie si filiatie sau prin succesiunea indivizilor care descind unii dintr-altii.
Pentru a se infaptui, familia trebuie sa respecte doua conditii esentiale, anume
prohibiia incestului (care permite diferentierea lumii umane de cea animala) i
uniunea unui sex masculin cu un sex feminin.
Se cunosc trei mari perioade in evolutia familiei:
- familia traditionala al carei scop principal era transmiterea unui patrimoniu.
Casatoriile erau aranjate intre tati, fara a se lua in seama viata sexuala si afectiva a
viitorilor soti, uniti in genera la o varsta precoce. In aceasta perioada, familia se
baza intru-totul pe autoritatea patriarhala.
- familia moderna (sf. sec. XVIII - sec XX) intemeiata pe dragostea romantica. In
aceasta perioada, reciprocitatea sentimentelor si a dorintei trupesti se finalizeaza
prin casatorie.
- familia contemporana/postmoderna (1960) care uneste pt o perioada relativa
doi indivizi aflati in cautare de relatii intime. Se constata sporirea numarului de
divorturi, al despartirilor si al restructurarior conjugale.
Constatam asadar ca familiei autoritare de odinioara si aceleia melancolice le-a
urmat familia mutilata de astazi, facuta din rani intime, violente tacute si amintiri

refulate.
Asadar, de-a lungul timpului, familia a inregistrat schimbari notabile, pe
mai multe paliere.
1. Cu privire la autoritatea in familie, constatam urmatoarele:
Daca in antichitate, tatal era considerat autoritatea suprema in familie,
ntruchiparea familial a lui Dumnezeu, stpn care domnea peste trupul femeilor
i hotra pedepsele cuvenite copiilor, odat cu trecerea timpului femeia obtine
dreptul de a avea o opinie n faa brbatului si de a participa alaturi de acesta la
educatia copiilor.
De asemenea, tatal isi pierde autoritatea si in fata copiilor sai, dupa cum constata
Horatiu: Valoram mai putin decat tatii nostri, iar copiii nostri vor valora mai
putin decat noi.
Pentru a explica motivele care au condus la acest conflict de autoritate, Freud
analizeaza tragediile antice. La baza cercetarilor lui Freud sta complexul lui Oedip.
Freud considera c acesta era un fundament al societii n msura n care asigura
o opiune amoroas normal. Din acest mit al lui Oedip decurge pentru
psihanaliz o concepie a familiei ntemeiat pe uciderea tatlui de ctre fiu, pe
rivalitatea acestuia fa de el i pe necesitatea ca fiicele s se emancipeze sexual de
sub opresiunea matern. i n familiile burgheze tatl refuza autonomia fiului
conducnd la dezvoltarea germenului natural de dumnie. De altfel, i conflictul
ntre mam i fiic apar atunci cnd fiica crete i afl n mama ei un paznic, n
timp ce ea tnjete dup libertate. Aceasta problem este i una de actualitate.
Tinerii i ncep viaa sexual de la o vrst mult prea fraged, fcnd-o probabil
din pur curiozitate sau din cauza anturajului, nerealiznd schimbrile majore care
se vor produce. Consider ca acest dezechilibru poate fi cauzat de lipsa unei figuri
paterne i a autoritii acestuia, de libertatea excesiva pe care unii parinti o acorda
copiilor sau de lipsa de comunicare.
2. De asemenea, se produc schimbari notabile si la nivelul vietii sociale a
barbatului si femeii. La sf sec XIX se pare c se produce o inversare de roluri,
ginecocraia marcheaz instaurarea unei puteri matriarhale, in defavoarea celei
patrairhale. Femeile ntemeiaz familia, inventeaz agricultura, condamn
matricidul i ncurajeaz educaia corpului. ncepand din 1889 i timp de un secol,
tatl nu se construiete ca tat dect fiindc are obligaii morale fa de cei pe care
i conduce. Tatal este obligat sa respecte anumite constrangeri pentru a nu isi
pierde statutul de tat.
Aceasta miscare de emancipare a femeilor a fost privita cu reticenta de catre
cercetatori. Bachofen consider c orice micare favorabil emanciprii femeilor
constitue o ameninare la adresa viitorului geniului uman. Freud i mprtete
opinia, familia fiind una dintre marile colectiviti umane, ea nu se poate diferenia
de starea animalic decat susinnd primatul raiunii asupra afectului i al legii
tatlui asupra naturii. Contrar acestor opinii, femeia din zilele noastre reuseste sa
imbine armonios viata familiala cu cea profesionala. Ea se ocupa de educatia
copiilor, intretine viata de cuplu si treburile gospodaresti, dar in acelasi timp isi
cladeste o carier.
3. Casatoria este un alt aspect al vietii familiale care s-a modificat odata cu
trecerea timpului. Daca in familia traditionala casatoriile erau intemeiate cu scopul
obtinerii unor beneficii, in familia moderna isi schimba natura. Casatoria devine
un contract liber consimtit intre un barbat si o femeie. Bazata pe dragoste, ea
dureaza atata timp cat dureaza dragostea. Apare asadar dreptul de a divorta. In
familia postmoderna, casatoria cunoaste oarecare anomalii, as spune. In 18 tari din
lume, casatoria intre persoanele de acelasi sex a devenit legala. ( Olanda, Belgia,

Spania, Norvegia, Suedia, Canada, Mexic, Argentina etc). Homosexualitatea este

acceptata si coniderata drept normalitate de unii psihiatrii, pe de o parte, iar pe de
alta parte este respinsa de altii, fiind privita ca o inversiune sexual, o disfunctie
psihic, expresia unei tulburri a identitaii sau a personalitii.
n 1970, istorici precum Michael Foucault, John Boswell i alte miscari de
eliberare sexual au luptat pentru ca homosexualitatea s nu mai fie privit ca o
maladie, ci o practic sexual cu drepturi depline. Freud le mprtete opinia i
susine n 1935 c homosexualitatea nu este evident un avantaj, dar nu reprezinta
nimic ruinos, nefiind un viciu, nici o degradare, i nu am putea s o considerm o
boala; o considerm o variaie a funciei sexuale provocate de o oprire a
dezvoltrii sexuale.
4. Decizia de a avea copii si dreptul parintilor asupra acestora
n antichitate, paternitatea naturala nu avea nicio insemnatate: Orice copil care nu
a fost recunoscut drept fiu de catre un barbat, chiar daca este nascut de sotia sa
legitima si din fapta lui, nu are tata. Cat despre tata, el poate daca vrea sa
legitimeze orice copil, ii poate da totul, il poate institui drept mostenitor,
deposedandu-si copiii legitimi in favoarea acestuia.
Odata cu instaurarea crestinismului, e declarat tat doar cel ce se supune
legitimitii sacre a cstoriei. Tatl este cel ce ia n stpnire copilul si i transmite
un dublu patrimoniu: al sngelui i al numelui.
In ceea ce priveste rolul mamei, acesta era considerat nesemnificativ. In epoca
medievala, majoritatea barbatilor sunt convinsi ca femeia este doar o purtatoare
fatului.
Cu trecerea timpului insa, odata cu preceptele formulate de Rousseau i de
filosofia luminilor de-a lungul sec XX, s-a dezvoltat o nou atitudine fa de nounscut i de copilul mic. Mamele au fost ndemnate s-i alpteze copiii i s nu i
mai ncredineze ddacelor, renunndu-se treptat i la obiceiul nfrii care i
interzicea bebeluului orice libertate de micare.
Cu trecerea timpului insa, odata cu preceptele formulate de Rousseau i de
filosofia luminilor de-a lungul sec XX, s-a dezvoltat o nou atitudine fa de nounscut i de copilul mic. Copilul este privit ca o fiin dorit i nu fabricat ca pn
atunci pe band rulant i fr control. Femeia nu se mai reduce la rolul de soie
sau mam, ea s-a individualizat pe msur ce accesul la plcere era separat de
procreatie.
n 1970 ideea de putere patern este retras din cadrul legii. De acum inainte,
tatl mparte cu mama puterea asupra copilului. Cinci ani mai tarziu odat cu
legalizarea avortului adoptat n multe ri din Europa, femeile smulg controlul
deplin al procreaiei de sub conducerea masculin. Cred c de fapt se restabilete
un echilibru ntre matern i patern, tatl avnd rolul de a-i da mamei un sprijin
moral, pentru a o susine n autoritatea ei i n acelai timp s ncerce ca mpreun
cu soia s ofere cea mai bun educaie copiilor.
n secolul XXI femeile au dreptul s refuze actul procrerii, au posibilitatea de
a se vrea sterile, libertine, n comparaie cu secolele trecute cnd femeile erau
supuse violurilor conjugale, suferind mari traume i nimeni nu lua masuri pentru a
le proteja, considerandu-se c acela este soul ei i poate fi stpn pe corpul
acesteia. n prezent, ca i brbaii, femeile pot s procreeze copii din mai multe
cstorii i s-i fac s coabiteze n familii coparentale.
O alt situaie care produce dezechilibru n familie este aceea a mamelor
purttoare. Astfel la un singur gest procreativ iau parte trei mame, dou biologice
i una social. Prima mam d un ovocit care este fecundat imediat de sperma

soului iar mai departe oul este reimplantat n uterul unei a doua mame care
poart timp de nou luni copilul pentru ca la natere s-l restitue unei a treia
mame. ns nu totul este aa de simplu cum pare, mama care a purtat copilul n
pntece se poate ataa de el, ncepe s-l iubeasca, s-l considere copilul ei i n
aceste condiii i este greu s-l dea celei de-a treia mame care l va creste i educa.
Drept consecin, mama purttoare poate refuza s mai dea copilul cuplului,
iscndu-se astfel o mare ceart ntre acetia.
ncepand cu 1950 putem vorbi de tehnica inseminarii artificiale interconjugale
care a deschis calea n domeniul procreaiei, fcnd posibil nlocuirea raporturilor
sexuale printr-o interventie medical.
La scurt timp a fost pusa la punct
fecundaia in vitro cu transplant (FIVET), n acest caz fecundaia cu smna
tatlui sau a altui donator se va realiza ntr-o eprubet, n afara corpului mamei.
Apoi s-a adugat cea a donrii de ovule i a fabricrii de embrioni.
Inveniile i descoperirile medicale au condus la o devalorizare a familiei
tradiionale care se supunea principiului procrerii prin uniunea brbatului cu a
femeii. Unii sociologi s-au intrebat care mai este rostul familiei cnd altcineva
poarta copilul i nu mama biologic, sau cnd copilul ia natere ntr-o eprubet i
nu n pntecul individului.
Poate ca exist i o parte bun n toate aceste emancipri, cum este cazul acelor
prini care i doresc enorm un copil dar nu l pot face pe cale naturala i atunci
apeleaz la medicina specialist pentru a-i rezolva problema.
ns nu sunt de acord cu familiile de homosexuali sau lesbiene care i doresc s
aib copii pe aceast cale.
Ei doresc ca societatea s accepte c pot fi nite prini buni, capabili s-i
iubeasc copilul i s-l educe ca oricare alt familie. Autoarea ne descrie insa
copilria homosexualilor din sec XX ca fiind una melancolic, apoi a aprut
cumplita certitudine c nclinaia blestemat nu va putea fi reprimat, ei au
mrturisit prinilor c au creat o fiin fr viitor, destinat unei sexualiti
ruinoase, n cele din urm muli urndu-se pe sine i gsind ca unic soluie
sinuciderea. Copiii mostenesc asadara in inconstientul lor copilaria, dorinta si
istoria parintilor lor, in aceeasi masura in care mostenesc si diferenta sexuala. Iar
atunci cand au fost adoptati sau ca provin dintr-o procreatie asistata, ei nu scapa
neafectati de perturbatiile legate de nasterea lor. De altfel, ordinea sociala a
incercat intodeauna sa ascunda originile celor ce suferisera asemenea dezordini,
tocmai pentru a le oferi dreptul la normalitate.

Concluzie
Se constata ca, odata cu trecerea anilor, familia a inregistrat numeroase schimbari
in ceea ce priveste structura sa, relatiile dintre membrii acesteia, motivele care stau
la baza constituirii ei. In fiecare epoc aceasta institutie de baza a societatii s-a
confruntat cu dificulti, insa n ciuda tuturor acestor schimbri, familia ramane
una dintre valorile de baza ale societatii din toate timpurile.