Sunteți pe pagina 1din 8

EVOLUTIA CASATORIEI SI FAMILIEI IN ISTORIA DREPTULUI

ROMANESC ANALIZA COMPARATIVA PE EPOCI (EPOCA ANTICA


EPOCA MEDIEVALA)
1. Introducere
Casatoria reprezinta unul dintre pilonii centrali ai societatii moderne, piatra de temelie in
fundamentarea unei familii, devenind un element asociat cu repere precum stabilitate sociala,
echilibru, armonie. Casatoria ca forma de convietuire exista in apropoape orice tip de societate si a
aparut cu mult inaintea crestinismului, jucand un rol determinant din punct de vedere social si
economic din cele mai vechi timpuri. Evolutia sa, a fost supusa schimbarilor istoriei, reglementarilor
perioadelor in care ea s-a manifestat si nu in ultimul rand stratificarilor sociale existente.
Substraturile casatoriei monogame din zilele noastre isi au sorgintea in epoca antica, manifestandu-
se inca de la geto-daci, chiar daca nu era privita inca de pe atunci sub forma unei institutii de baza in
societate.
n terminologia juridic, cuvntul cstorie, este folosit !n sensurile urmtoare" !n !n#elesul de
act juridic, pe care viitorii so#i !l !ncheie !n conformitate cu cerin#ele legii$ !n !n#elesul de celebrare a
cstoriei, adic de oficiere care are loc cu ocazia !ncheierii actului juridic al cstoriei$ !n !n#elesul
de stare juridic de cstorie, adic de statut legal al so#ilor, anume prevzut !n Codul familiei$ %i !n
!n#elesul de institu#ie juridic, adic de totalitate a normelor legale care reglementeaz cstoria.
Cum mentionam inca de la inceput, pe baza casatoriei ia nastere familia, vazuta ca un nucleu
social ce presupune relatii de dependenta afectiva, un sistem de convietuire, responasibilitati si nu in
ultimul rand identitate sociala.
&riginea si evolutia familiei este determinata de legile de dezvoltare a societatii, de
modificarile care intervin in structurile sociale, de dezvoltarea si schimbarea tuturor aspectelor vietii
sociale, inclusiv raportul dintre sexe si modul in care era perceput fiecare individ in parte. 'amilia a
aprut !n perioada destrmrii ornduirii gentilice, ca o necesitate economic.
(nalizand originea termenului )familie*, etimologia acestuia provine din latinescu
)famulus*, semnificand )rob casnic*, trasformandu-se ulterior in )familia + ae *.
,agin 1 din 8
Familia indeplineste o serie de functii care se reflecta atat direct , asupra individului, cat si
asupra societatii in general. (ceste functii sunt"
- functia de reproducere -perpetuarea speciei umane.$
- functia economica -gestionarea in comun a bunurilor.$
- functia educativa -educatia realizata..
2. Prezentare generala a casatoriei si familiei in cele doua erioade !Perioada
antica " originile daco#romane si E$ul mediu%
Casatoria si familia cetatenilor romani si ale latinilor erau guvernate de reglementari romane.
Casatoria si familia geto-dacilor continuau sa fie guvernate de cutumele geto-dace, conform opiniei
juristului /aius, care mentioneaza in opera sa cum )peregrinii se casatoresc dupa legile si obiceiurile
specifice semintiei lor*.
Soldatii necetateni obtineau, concomitent cu eliberarea, o diploma care le conferea atat
cetatenia romana, cat si ius connubi, atat pentru ei, cat si pentru femeia cu care convietuiau.
0nstitutiile dreptului familiei -tutela, curatela, adoptie. erau guvernate, in cazul cetatenilor
romani si al latinilor de reglementari romane, iar in cazul geto-dacilor, de cutumele acestora.
0n Evul 1ediu, casatoria era un act important din punct de vedere familial si economic, in
unele situatii patrimonial si cateodata si politic. Casatoria medievala avea in principal importanta din
punct de vedere familial, deoarece solidaritatea era foarte mare in interiorul familiei, cu atat mai
mult cu cat aceasta ramanea legata de acelasi lor de pamant, generatie dupa generatie. 0n acelasi
timp, casatoria era mijlocul clasic de a realiza o alianta favorabila sau cel putin pacea intre doua
familii, rurale sau senioriale. 'acand referire la importanta economica a casatoriei, se remarca faptul
ca fiecare adult era producator, iar in cazul in care unirea se realiza intre supusi din doua seniorii
diferite, sotul care pleca il saracea pe stapanul initial, dar il imbogatea in acelasi timp pe noul stapan.
2ermenul de )familie* a fost introdus in 2arile 3omane, dupa 4565, prin filiera neo-greaca si
desemneaza )grupul social format din soti si copii lor, grup numit pana atunci f7meie -de la latinescu
familia.. (cest termen se opune celui de )casa* care desemna, in principal, grupul de persoane fizice
solidarizate prin legaturi de sange si prin interese clientelare.*
Casatoria se incheia valid numai daca sotii indeplineau anumite conditii, daca nu existau
impedimente prevazute de obicei si de dreptul scris si daca se respectau formele ceremoniale
,agin 2 din 8
prescrise pentru aceasta ocazie. 8aca una dintre aceste conditii de fond sau de forma nu era
indeplinita, casatoria era lovita de nulitate.
Conditii de fond ale casatoriei:
1. Consimtamantul parintilor si al tinerilor. Consimtamantul parintilor este cu mult mai
important decat cel al tinerilor, mai ales in cazul casatoriilor boieresti si al taranilor avuti.
(ceasta intrucat, fara binecuvantarea parintilor, noua familie nu-si poate inchega averea
necesara sustinerii casniciei, iar in cazul in care fiul sau fiica protestau impotriva alegerii
parintesti, acestia puteau fi dezmosteniti. Consimtamantul viitorilor soti, desi cerut
intotdeauna de pravile, capata mai multa insemnatate doar in situatia in care acestia au atins
varsta majoratului.
2. 0nexistenta impedimentelor la casatorie. Casatoria era interzisa intre rudele de sange, intre
cele spirituale si intre afini pana la gradul opt, precum si intre cei infratiti -in dreptul
cutumiar.. 8e asemenea, nu se puteau casatori doua persoane de religii diferite, tutorele cu
pupila sa -atata vreme cat ii administra averea.. Casatoria era interzisa daca exista o alta
casatorie nedesfacuta, iar cel care fusese casatorit de trei ori nu se mai putea casatori a patra
oara.
Conditiile de forma ale casatoriei:
1. Ceremonia religioasa era obligatorie in 2arile 3omane. 9ipsa acestei ceremonii permitea
despartirea cuplului si recasatorirea separata a concubinilor.
2. Casatoria trebuia sa fie publica. 0n 1oldova si 2ara 3omaneasca publicitatea era asigurata
prin prezenta martorilor la cununie, prin ceremonialul complicat al nuntii, iar in unele cazuri
prin inscrisuri. 0n 2ransilvania, publicitatea era asigurata in randul catolicilor atat prin
anunturile prealabile de casatorie, cat si prin prezenta martorilor la casatorie si registrele
parohiale.
&. 0ncalcarea conditiilor de fond si de forma ale castoriei atrageau nulitatea actului juridic.
(stfel, casatoria era lovita de nulitate absoluta atunci cand avea loc, chiar daca existau
impedimente al infaptuirii sale. :ulitatea relativa aparea, mai ales in dreptul transilvanean, in
cazul viciilor de consimtamant.
Casatoria genera obligatii personale si patrimoniale intre soti.
0n dreptul 1oldovei si 1unteniei, obligatiile patrimoniale ale sotilor aveau caracter
unilateral. (stfel, sotia trebuia sa-i dea in administrare sotului un numar de bunuri, bunuri care
reprezentau partea care i se cuvine fetei din averea familiei de origine si nu puteau fi instrainate de
,agin & din 8
sot, ramanand in proprietatea sotiei. ;arbatul trebuia sa-i asigure femeii intretinerea si asistenta
medicala. (ceste obligatii incetau in cazul in care sotia se facea vinovata de adulter sau era la
inchisoare.
0n 2ransilvania existau trei regimuri matrimoniale de drept comun, corespunzand nobililor,
nobililor de roba -oamenii de rand care prin invatatura ajunsesera sa aiba functii de medic, farmacist,
avocat, arhitect etc.. si nenobililor. :obililor le corespundea regimul dotal -alatur7., regim care avea
aproape aceleasi caracteristici cu cel din 1oldova si 2ara 3omaneasca, cu deosebirea ca parintii
fetei sau fratii ei nu erau obligati prin lege sa constituie zestrea. :obililor de roba le corespundea un
regim matrimonial mixt intre alatur7 si coachizitie -bunurile pe care sotii le dobandeau din alti bani
decat din onorariul sotului erau comune.. ,entru oraseni si pentru iobagi, regimul matrimonial de
drept comun era cel de achizitie -toate bunurile obtinute in timpul casatoriei erau comune..
8ivortul se putea realiza fie prin repudiu -carte de despartire., fie in fata judecatorilor, fie
prin separatie de corp. Separatia de corp se acorda de autoritatile ;isericii Catolice pentru aceleasi
motive care justificau la ortodocsi divortul. Sotii separati nu se puteau recasatori, in timp ce macar
unul dintre sotii divortati se putea recasatori.
Asemanari
1. Stratificarea sociala de o importanta covarsitoare
(tat in perioada antica cat si in cea medievala, se observa importanta statutului juridic al
persoanelor in ceea ce priveste casatoria si intemeierea familiilor. 0n acest sens, validitatea casatoriei
in perioada geto-dacilor este influentata de ierarhia sociala. 8aca cetateanul roman se casatorea cu o
femeie geto-daca fara ius connubi, casatoria lor nu era valida din punctul de vedere al dreptului
roman, iar copiii rezultati urmau conditia juridica a mamei, adica deveneau peregrini. 0n situatia in
care o femeie cetatean roman se casatorea cu un geto-dac fara ius connubi, aceasta casatorie nu era
recunoscuta de dreptul roman, iar copiii urmau conditia juridica a tatalui -deveaneau peregrini..
Singurele cazuri in care erau valabile, dupa dreptul roman, casatoriile dintre un barbat sau o femeie
care aveau cetatenia romana si o femeie geto-daca, respectiv un geto-dac fara ius connubi, erau
acelea in care cetateanul roman a crezut, dintr-o eroare, ca celalalt sot avea cetatenie romana. Copiii
rezultati din astfel de casatorii dobandeau cetatenia romana.
'amilia sclavilor se intemeia pe un fel de casatorie ce nu era insa recunoscuta ca atare de
dreptul roman. (ceasta convietuire dintre sclavi de sexe diferite era numita contubernium si putea fi
,agin ' din 8
poligama sau poliandra. 0nscriptiile atesta existenta, in 8acia romana, a unor contubernia incheiate
intre sclavii publici si femei libere, atrase de bogatia si pozitia sociala a acestora.
8e asemenea, in Evul 1ediu se interzicea casatoria adoptatorului cu adoptata, a rapitorului
cu rapita si a robilor, slugilor si a dezrobitilor cu stapana lor -sau fosta stapana., iar vaduva nu se
putea recasatori decat dupa expirarea termenului de viduitate de un an. 2ot in aceasta perioada,
casatoriile dintre nobili si cei din clasele inferioare nu erau acceptate din dorinta de a pastra pura
linia de sange
2. Inegalitatea dintre sex
(tat familia de tip geto-dacic, cat si cea feudala s-a caracterizat prin inegalitatea dintre sexe,
raporturile existente dupa casatorie fiind dominate de regula superioritatii barbatului in familie, care
se relfecta, in ambele cazuri si prin puterea parinteasca pe care tatal o dobandea asupra copiilor
legitimi. (stfel, daca un cetatean roman se casatorea cu o femeie geto-daca care a primit ius connubi
-dreptul de a incheia o casatorie dupa ius civile., atunci casatoria aceasta era valida din punct de
vedere al dreptului roman. Copiii rezultati erau in puterea tatalui, ca sef de familie si erau cetateni
romani. 0n perioada medievala, aceste diferente se observa in primul rand la nivelul formarii familiei
sub indrumarea barbatului. 8e asemenea, chiar daca obligatiile erau reciproce si unilaterale -
obligatia de fidelitate si obligatia de sprijin moral., nu se aplicau in mode egal la cei doi soti. 'emeii
ii reveneau urmatoarele obligatii personale unilaterale" obligatia de a-si asculta sotul , obligatia de a
convietui cu acesta, de a-l urma, precum si obligatia de a-si astepta sotul plecat -fie vreme de trei ani
cand afla ca sotul traieste cu alte femei, fie vreme de < ani daca nu a primit nicio veste de la el.. 8e
asemenea, in Evul 1ediu, motivele de repudiu ale femeilor se manifestau diferit fata de cele ale
barbatilor. 3epudiul femeii era ingaduit pentru urmatoarele motive" uneltire impotriva vietii sotului,
nedenuntarea unor astfel de uneltiri, pentru adulter dovedit si pentru lipsa de acasa fara permisiunea
sotului. Sotia il putea repudia pe sot pentru uneltire contra stapanirii, pentru punerea in pericol a
vietii, pentru indemnul la prostitutie si pentru adulter persistent al sotului.
3. Varsta viitorilor soti
0n ambele perioade istorice analizate, varsta viitorilor soti reprezenta o conditie de fond a
casatoriei ce se cerea a fi indeplinita. (stfel, atat la geto-daci cat si la cei din perioada medievala,
varsta admisa pentru casatorie era stabilita pentru fete la 4= ani, cand se considera ca ele au devenit
nubile, adica erau in stare sa se procreeze, iar la baieti varsta admisa pentru casatorie era stabilita la
4> ani. ?n cuplu reusit era considerat cel in care varsta mirelului era mai mare decat a miresei.
,agin ( din 8
Deosebiri
1. Tipul de familie intemeiat
Societatea geto-daca a suferit multe schimbari in ceea ce priveste structura sa. 0nitial, a avut o
structura matriarhala -pozitia de baza o ocupa femeia in societate., trecandu-se treptat de la familia
inrudita prin sange -avand la baza casatoria pe grupe, adica un grup de barbati erau sotii unui grup de
femei de o anumita generatie., la familia bazata pe casatoria pereche -adica sotul avea o sotie
principala printre mai multe sotii, iar sotia avea un sot principal printre mai multi soti.. Se observa
asadar existenta la inceput a unei familii poligame Societatea a evoluat cu timpul de la matriarhat la
aparitia gintei patriarhale si incepe sa se aseze accentul pe barbat ca centru al familiei dacice dar
pastreaza poligamia ca linie directoare pentru casatorii. 2arziu insa, familile monogame au inceput
sa castige teren. (cest fapt este atestat de doua pretioase documente, columna lui 2raian si
monumentul de la (damclisi, unde barbatii geto-daci sant infatisati cu cate o singura femeie.
Spre deosebire de perioada antica, in perioada medievala s-a manifestat inca de la inceput
caracterul monogam al familiei de tip patriarhal.
2. Conditia juridica a copiiilor
8e-a lungul celor doua perioade analizate se observa o abordare diferita in ceea ce priveste
conditia juridica a copiilior. 0nitial, in familia geto-dacilor, avea intaietate )ius connubi*, iar copiii se
nasteau peregrini sau cetateni romani in functie de condia parintilor -aveau sau nu ius connubi*..
8e asemenea, copiii care se nasteau din contubernium urmau conditia juridica a mamei, ceea ce
inseamna ca el se putea naste fie sclav, fie liber. 0n final familia dacica a devenit, pe langa
monogama si patrilocala si patrilineara adica, sotia locuia in casa barbatului iar descendenta se
stabilea pe linie paterna, copiii ramanand in familia tatalui dupa moartea acestuia.
0n perioada feudala in schimb, nu exista aceasta conditionare care sa confere un statut juridic
copiiilor, insa dupa divort, baietii erau incredintati tatalui, iar fetele, mamei.
C!C"#$II
0ndiferent de perioada istorica in care am analiza-o, familia a fost dintotdeaua un produs al
sistemului social si ca atare este supusa inevitabil la schimbarile ce au loc o data cu dezvoltarea
societatii. (vand in vedere ca familia sta la baza colectivitatii si in mod implicit la baza relatiilor
,agin ) din 8
dintre aceasta, este normal ca toate transformarile umanitatii sa se rasfranga si asupra modului de
percepere si evolutie al casatoriei si familie , generand modificari in structura sa. 0storia ne-a aratat
ca aceste schimbari pot fi radicale + de la matriarhat la patriarhat, de la poligamie la monogamie, de
la femeia ca bun de schimb la femeia ca partener de convietuire.
0ncepand cu revolutia industriala si continuand cu revolutiile politice, tehnologice si nu in
ultimul rand informationale a inceput si cristalizarea procesului de modernizare al familiei care
capata alte dimensiuni sociale. (stfel, in epoca moderna si contemporana, copiii nu mai mostenesc
pozitia sociala a parintilor, devin din ce in ce mai independenti din punct de vedere economic,
femeia capata un alt statut in societate, iar modul de intemeiere al familiei si de educare al copiilor se
schimba si ele.
,rintre numeroasele schimbari intalnite de-a lungul timpului in societatea romaneasca si in
evolutia casatoriei si familiei se observa ca punct comun importanta familiei ca nucleu al societatii,
indiferent din perspectiva carei perioade am analiz-o.
,agin * din 8
+I+,IO-RA.IE
4. 8ariescu, Cosmin, Istoria statului si dreptului romanesc din Antichitate pana la
Marea Unire, Ed. C@ ;ecA, ;ucuresti, =BBC
=. ,opa, Dasile$ ;ejan, (drian$ Institutii politice si juridice romanesti, Ed. (ll
;ecA, ;ucuresti, 466C
E. 8F@aucourt, /eneviGre, Viata in Evul Mediu, Ed. Corint, ;ucuresti, =BBB
,agin 8 din 8