INSTITUȚIA FAMILIEI ÎN EPOCA

MEDIEVALĂ
ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC

 
 
 

Tomoiagă Daniel-Ionuț, Anul I, Grupa 117

Prof. Univ. Dr. Ioana Vasiu

1
 I.Introducere despre familie 
Familia, se defineşte ca o formă de relaţii sociale dintre oameni, legaţi între ei prin
căsătorie sau prin rudenie. Din punct de vedere sociologic, familia ca formă specifică de
comunitate umană, desemnează grupul de persoane unite prin căsătorie, filiate sau rudenie,
care se caracterizează prin comunitatea de viaţă, interese şi întrajutorare.1 
Pe lângă această definiție, unanim acceptată, există diverse reglementări, în care
familia are accepțiuni diverse. Câteva dintre aceste reglementări sunt: 
Potrivit art.8, alin.4 din Legea Fondului Funciar, nr.18/1991: „ Prin familie se înțelege
soții și copiii necăsătoriți, dacă gospodăresc împreună cu părinții lor.”2 
Legea locuinței nr. 114/1996 prevede în articolul 17: „Prin familie, în sensul prezentei
legi, se înțelege soțul, soția, copiii și părinții soților, care locuiesc și gospodăresc împreună.”3 
Familia este recunoscută în societate ca îndeplinind diferite funcții, prin care se
dezvoltă individul și se conservă umanitatea. 
Funcția biologică sau demografică este funcția prin care este perpetuată specia
umană, prin procreație și posibilitățile unor noi nașteri.4 
Prin funcția educativă i se atribuie copilului primele noțiuni de educație, acestea având
o influență însemnată în dezvoltarea ulterioară a individului, psihică, socială, dar mai ales
asupra caracterului și personalității. Această educație îi însoțește pe copii de-a lungul vieții și
este una legată de obiceiuri, sentimente, valori, comunicare, convingeri, interese, caracter,
valoare de sine. Familia asigură din această perspectivă, punctul de plecare în educația
copilului, învățăturii și pregătirii sale profesionale.5
Funcția economică are legătură cu activitățile de muncă desfășurate de familie pentru
a sprijini locuința prin achiziționarea de bunuri și servicii necesare vieții. Asigurarea
consumabilelor, satisfacerea nevoilor materiale, conservarea și îngrijirea sănătății sunt câteva
dintre aspectele relevante.6
 
 
 II.Contextul istoric 
1. https://administrare.info/drept/12784-institu%C5%A3ia-familiei-%C5%9Fi-func%C5%A3iile-ei
2. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/1459
3. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/8601
4. https://ro.warbletoncouncil.org/institucion-familiar-7817#menu-8
5. https://ro.scribd.com/document/445522624/Dreptul-familiei-curs
6. https://ro.warbletoncouncil.org/institucion-familiar-7817#menu-8

2
 „Avem deci o societate în care rudenia era concepută mai ales ca mijloc de
întrajutorare, grupul ori familia contând mult mai mult decât membrii săi luați unul câte unul,
ba mai mult forta neamului a fost unul dintre elementele esențiale ale societății feudale"
Atare tip de societate a fost - după cum au subliniat istoricii - o societate dominată de
barbati, o societate a bărbaților. Așadar, în societatea medievală, elementul feminin nu își
găsește, la prima vedere, locul și în nici un caz nu locul pe care îl are femeia în societatea
contemporană. Situația este în linii mari similară și în spațiul românesc. Nu lipsesc însă
nuanțările determinate de stadiul de dezvoltare și mai ales de influențele externe care și-au
lăsat amprenta asupra societății românești, referindu-ne cu precădere la influența bizantino-
slavă.”1

 III. Instituții ale familiei

1.Logodna

Pentru întemeierea unei familii era nevoie de parcurgerea mai multor etape - similare
în toate societățile medievale și premoderne -unele dintre ele fiind încă și astăzi valide. Un
prim pas era bineînțeles formarea cuplului. În general, după cum decurge și din caracterul
masculin al societății, inițiativa pornește de la familia băiatului, dar fără ca aceasta să fie o
regulă unanim respectată.

Logodna, înscrisă atât în dreptul scris, dar identificabilă și în cel obișnuielnic, a fost
definită ca o promisiune de căsătorie. Este vorba însă nu doar despre o simplă promisiune
verbală, ci de un veritabil angajament, deoarece ea producea efecte juridice atât în ce privește
situația tinerilor cât și a bunurilor avansate cu această ocazie,de exemplu daruri, inele...2

Potrivit cărturarului Dimitrie Cantemir, în lucrarea sa „Descriptio Moldaviae ”:

„moldovenii își căsătoresc copiii când ajung la vârstă permisa de sfintele canoane pentru
căsătorie. Totuși, se considera că este rușinos că o fata să umble să se mărite și obiceiul tarii
cere că tânărul să-și caute nevasta, iar nu că părinții fetei să-și caute ginere.” Dimitrie
Cantemir amintea și obligația că boierii, la logodna și căsătoria copiilor, să aibă aprobarea
domnitorului „dar când se căsătoresc copiii de boier, nu se poate face nici logodna nici
cununie religioasa fară învoirea domnului și fară dovada episcopului„3

1 https://ro.scribd.com/doc/235147105/Familia-in-Societatea-Medievala
2 https://ro.scribd.com/doc/235147105/Familia-in-Societatea-Medievala
3 Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir,1714-1715,p.184-185

3
 Miza logodnei nu era uneori cu nimic mai prejos decât aceea a căsătoriei. În condițiile
în care la mijloc era familia domnească, ea era cu atât mai mare și cu atât mai pronunțat era și
rolul fetei de simplu pion într-o tranzacție ce implică doar barbați.

2. Căsătoria

Familia se întemeia prin celebrarea căsătoriei. Aceasta era precedată de logodna care
se încheia prin mărturisirea iubirii și promisiunea căsătoriei. Ea reprezintă așadar - potrivit
normelor feudale - învoială dintre bărbat și femeie pentru întemeierea unei familii, după
regulile nomocanoanelor care făceau din ea o taina bisericească. Guvernată de cutume, de
pravile și de unele hrisoave domnești, ea apare că fiind instituția care a făcut că femeia să fie -
in cadrul familiei - net inferioară bărbatului. La fel ca și în cazul căsătoriei din spațiul
medieval occidental, și în societatea românească, prin căsătorie, femeia trecea de sub
autoritatea tatălui în aceea a soțului, un transfer între doi barbați deci, în care femeia nu pare a
fi altceva decât un 'obiect de schimb'.1

2.1 Condiții de fond

O primă condiție înscrisă în teorie, dar arareori identificată în documente, este aceea a
consimțământului soților, necesar dar nusuficient. Este vorba, potrivit normelor de drept, în
primul rand de consimțământul părinților, iar după cum nota Dimitrie Cantemir în Descriptio
Moldaviae, în cazul în care căsătoria implică copii de boier atunci era necesară și aprobarea
domnitorului.2

În Ţara Românească limita majoratului matrimonial este precizată după Îndreptarea

legii: „blagoslovită iaste vremea logodnei şi a unei nunţei, când iaste bărbatul de 14 ani şi
muiarea de 12”3

2.2 Condiții de formă

Pe lângă condițiile de fond normele de drept au înscris în rândul reglementarilor și

condiții de forma precum" solemnitatea căsătoriei, publicitatea ei sau castitatea miresei.

1. https://ro.scribd.com/doc/235147105/Familia-in-Societatea-Medievala
2. https://ro.scribd.com/doc/235147105/Familia-in-Societatea-Medievala
3. (Îndreptarea 1962, p.174)

4
 2.3 Relația soț-soție

După cum afirmăm anterior, raporturile create după căsătorie erau dominate de regula
superiorității barbatului, a inferiorității femeii și a inferiorității copiilor în familie. Odată
intrată în familia soțului, femeia trebuia să își asume toate obligațiile care decurg din calitatea
de soție. Soțul este cel care trebuie să asigure un acoperiș deasupra capului pentru el, soție și
copiii care vor veni, să plătească dările către domnie, să răspundă în fata comunității pentru
faptele familiei sale. În schimb, soția este aceea care administrează gospodăria, conduce
armata de slugi - în cazul familiilor boierești - se ocupă de creșterea și educarea copiilor,
păzește focul din vatra atunci când soțul este plecat. Din acest tipar nu iese nimeni.1

Violentă conjugală constituie doar unul dintre elementele 'traiului râu', motiv de
divorț, frecvent invocat încă în secolul al XVIII-lea.

„Istoria cuplului românesc – așa cum o știm din scrierile epocilor trecute – este extrem
de tristă: soțul era violent și alcoolic, violul conjugal era un fenomen extins, familia era
numeroasă și trăia într-un spațiu restrâns. iar apropierea fizică dintre membrii genera desele
incesturi, soția era veșnic la cratiță, femeia trebuia să fie virgină în noaptea nunții, o femeie
rămasă gravidă, dar nemăritată era alungată din sat, divorțul era ceva rușinos și excepțional.”2

3. Divorțul

Desfacerea căsătoriei a fost întotdeauna permisă la ortodocși. După unele mărturii din
secolul al XVI-lea, divorțul se obținea destul de ușor, afirmație confirmată și de unii călători
străini. Astfel contele Paolo Bonici nota faptul că 'e obiceiul că episcopii să dea hotărâri de
despărțire. Când soții nu mai vor să stea împreună, ei oferă atâția bani episcopului până pot
cădea la înțelegere, despărțirea făcându-se pe loc și fiecare se poate căsători încă o dată'3

4.Decesul

Dar nu toate căsătoriile se încheiau prin divorț. Marea majoritate luau sfârșit o dată cu
dispariția unuia dintre soți. O atare situație provoca schimbări majore mai ales pentru femeie.
Văduvă, lipsită de acum înainte de protecția directă a unui bărbat prelua toate
problemele/conducerea menajului.

1. https://ro.scribd.com/doc/235147105/Familia-in-Societatea-Medievala
2. Declarația lui Cristi Danileț, pentru România Liberă
3. https://ro.scribd.com/doc/235147105/Familia-in-Societatea-Medievala
5
 IV. Concluzii

Așadar, am prezentat succint instituția familiei în epoca medievală, într-o lume

puternic influențată de condițiile de mediu, de influența puternică a bisericii, sărăcie
frecventă, boli,epidemii, foamete, războaie, dar care a rezistat și a progresat de-a lungul
timpului și care influențează și în ziua de azi unele aspecte ale societății noastre prin tradiții
păstrate din acel timpuri, care încă nu se apleacă în fața trecerii timpului.

6
 

Cuprins
Pagină introductivă............................................................................1

I.Introducere despre familie................................................................2

II.Contextul istoric.............................................................................3

III. Instituții ale familiei...................................................................3-5

1.Logodna........................................................................................3-4

2.Căsătoria.......................................................................................2-5

3.Divorțul.........................................................................................5

4.Decesul..........................................................................................5

IV.Concluzii....................................................................................6