Istorie

Familia in societatea medievala

Familia in societatea medievala
1. Caracteristicile societatii medievale
Desi la prima vedere acest aspect pare sa-si fi gasit mult mai bine locul intr-un capitol referitor la rolul jucat de catre femei in societate
am considerat totusi ca tratarea acestuia - chiar si intr-o formula lacunara deocamdata- este indispensabila in conditiile in care la baza societatii
se afla tocmai familia. Doar intemeierea familiei permite existenta si perpetuarea structurilor sociale. Ca atare se impune abordarea lor in
acelasi context incat - familia si societatea - sunt pana la urma elemente inseparabile ale aceleiasi realitati. In conditiile in care ca toate
organismele vii, societatile omenesti poarta in ele o pulsiune fundamentala care le incita sa-si perpetueze existenta, sa se reproduca in cadrul
unor structuri stabile[1. !e explica de ce familia si societatea apartin aceluiasi tablou cu atat mai mult in societatea medievala care poate fi
caracterizata ca fiind o increngatura de relatii de familie. Din aceasta perspectiva, avem deci o societate in care rudenia era conceputa mai ales
ca mijloc de intrajutorare, grupul ori familia contand mult mai mult decat membrii sai luati unul cate unul, ba mai mult forta neamului a fost
unul dintre elementele esentiale ale societatii feudale" slabiciunea sa relativa explica de ce a existat o feudalitate[#.
$tare tip de societate a fost - dupa cum au subliniat istoricii - o societate dominata de barbati, o societate a barbatilor. Intr-adevar,
masculinului ii apartine in societatea aceasta tot ceea ce inseamna oficial, tot ceea ce inseamna viata publica, incepand cu scrisul" numai
barbatii din vremea aceea sunt oarecum vizibili, si ei ascund restul, cu precadere femeile[%.
$sadar, in societatea medievala elementul feminin nu isi gaseste, la prima vedere, locul si in nici un caz nu locul pe care il are femeia
in societatea contemporana. !ituatia este in linii mari similara si in spatiul romanesc. &u lipsesc insa nuantarile determinate de stadiul de
dezvoltare si mai ales de influentele externe care si-au lasat amprenta asupra societatii romanesti, referindu-ne cu precadere la influenta
bizantino-slava.
Desi nu ne-am propus aici sa redam o analiza cuprinzatoare a societatii feudale - romanesti si occidentale - se impune a sublinia un
ultim fapt si anume ca ele au creat un 'discurs oficial', o imagine artificiala a femininului tocmai prin prisma si datorita intaietatii masculinului
in societate. $supra acestui aspect vom reveni insa in paginile viitoare.
2. Familia - delimitari conceptuale
'(amilie' - neologism de origine neolatina
$bordarea conceptuala impune prudenta deoarece termenul nu a fost folosit cu aceeasi acceptiune in diversele societati ale timpului.
Dupa cum nota si ). !curtu termenul 'familie' este 'un cuvant relativ nou in limba romana'[*. Din punct de vedere lingvistic cuvantul
familie este un neologism de origine neolatina.
In lumea romana prin familie se intelegea ansamblul persoanelor care traiau sub acelasi acoperis" stapan, sotie, copii, sclavi si
servitori[+. $ceeasi observatie pare valida inca in societatea romaneasca a secolului al ,)III-lea in care, 'ramasa inca profund tributara
modelului romano-bizantin familia nu se restrangea strict la persoanele legate prin rudenie ci cuprindea si servitorii si alti apropiati'[-. In
schimb, pentru familia, in sensul contemporan al cuvantului, erau utilizati termenii" neam si casa. Chiar verbul care exprima intemeierea
unei familii - a se casatori - vine in romaneste de la substantivul casa, mostenit din latina. (amilia restransa, de sange, in evul mediu
romanesc era casa. .neori, in chip eronat, casa din textele vechi romanesti a fost insa receptat in timpurile noi drept loc de trait, bordei,
constructie, adapost.
(amilia veche romaneasca asa cum reiese si din terminologia de rudenie a avut un caracter nuclear si anume de familie butuc, copiii
dupa casatorie mutandu-se in propria casa cu exceptia ultimului nascut care avea rolul de a ingriji pe parintii varstnici si a asigura
permanenta neamului in locurile originare. $ceasta structura este, potrivit dreptului, specifica familiei romanesti fiind legata de ocupatia
pastoral-agrara din evul mediu si deosebita de comunitatea casnica patriarhala obisnuita in unele zone la populatiile sud-dunarene si
intalnita pana in secolul nostru la ceangai, tatari etc.[/
Din relatiile de familie rezultau anumite consecinte privitoare la 1. puterea parinteasca, tutela, averea copiilor minori, #. drepturile
succesorale ale copiilor in averea parinteasca si reciproc ale fratilor si surorilor si ale descendentilor lor[0.
(amilia evului mediu romanesc este prin esenta familia crestina. 1iserica 2rtodoxa 3omana a fost aceea care a definit-o, i-a
reglementat si fixat raporturile dintre membri etc.
$sadar, in privinta familiei, familia traditionala romaneasca apare ca fiind una de tip lastar, cu sistem patrilinear si patrilocal si cu
aspecte de endogamie vicinala si exogamie patronimica, deosebita nu numai calitativ, ci si cantitativ de comunitatea casnica patriarhala,
generatoare de exogamie vicinala[4.
3. Institutii de drept familial
3. 1. Logodna
5entru intemeierea unei familii era nevoie de parcurgerea mai multor etape - similare in toate societatile medievale si premoderne -
unele dintre ele fiind inca si astazi valide.
.n prim pas era bineinteles formarea cuplului. In general, dupa cum decurge si din caracterul masculin al societatii, initiativa porneste
de la familia baiatului, dar fara ca aceasta sa fie o regula unanim respectata. (aptul esential de retinut este acela ca initiativa le apartinea
parintilor.
6ogodna, inscrisa atat in dreptul scris, dar identificabila si in cel obisnuielnic, a fost definita ca o promisiune de casatorie. 7ste vorba
insa nu doar despre o simpla promisiune verbala, ci de un veritabil angajament, deoarece ea producea efecte juridice atat in ce priveste situatia
tinerilor cat si a bunurilor avansate cu aceasta ocazie[18 9de exemplu daruri, inele:. 7fectele de natura legala decurgeau din faptul ca logodna
se incheia in fata autoritatilor bisericesti. 2bligativitatea acestei formalitati a fost introdusa in dreptul bizantin de catre imparatul 6eon
(ilozoful si confirmata de catre $lex Comnenul la finele secolului al ,I-lea[11. 7a s-a transmis si in spatiul romanesc, preluata fiind de catre
pravilele domnesti.
In sistemul popular, logodna avea de obicei loc cu ocazia petitului, cand se cadea de acord asupra viitoarei casatorii si se schimbau
daruri intre tineri si parintii lor, de obicei facandu-se si o petrecere[1#.
&u vom insista insa aici asupra normelor de drept care reglementau logodna ele facand obiectul de studiu al capitolului referitor la
statutul juridic al femeilor. )om reda insa cateva dintre documentele din cuprinsul carora putem identifica modul de contractare al logodnei. 2
astfel de consemnare ii apartine lui Dimitrie Cantemir care, in Descriptio Moldaviae, consacra un capitol din lucrare ceremoniilor de logodna
si de nunta ale moldovenilor. 5otrivit carturarului 'moldovenii isi casatoresc copiii cand ajung la varsta permisa de sfintele canoane pentru
casatorie. ;otusi, se considera ca este rusinos ca o fata sa umble sa se marite si obiceiul tarii cere ca tanarul sa-si caute nevasta, iar nu ca
parintii fetei sa-si caute ginere'[1%. Dimitrie Cantemir amintea si obligatia ca boierii, la logodna si casatoria copiilor, sa aiba aprobarea
domnitorului" 'dar cand se casatoresc copiii de boier, nu se poate face nici logodna nici cununie religioasa fara invoirea domnului si fara
dovada episcopului'[1*.
Obiceiuri de logodna
<iza logodnei nu era uneori cu nimic mai prejos decat aceea a casatoriei. In conditiile in care la mijloc era familia domneasca ea era cu
atat mai mare si cu atat mai pronuntat era si rolul fetei de simplu pion intr-o tranzactie ce implica doar barbati. .n astfel de exemplu este
consemnat de =rigore .reche in Letopiset. $stfel relatand episodul uciderii lui !tefanita voda, cronicarul nota faptul ca in acel an, 1++#,
'boiarii - aceeiasi care l-au ucis pe domn - cu totii s-au sfatuit si i-au datu pre 3oxanda, sa-i fie doamna, fata lui 5atru )oda, sora lui !tefanita
voda .'[1+.
Despre 'schimbul de inele', o practica specifica ritualului logodnelor aflam din scrisoarea lui 5etru )oda !chiopul catre !igismund
1athor>, principele ;ransilvaniei. Din aceasta scrisoare stim faptul ca vaduva lui <ircea voda a dat spre casatorie 'cu stirea puternicului
imparat si cu voia pasilor', pe nepoata sa, pe fiica logofatului Ivan. ';ranzactia' a fost pecetluita prin schimbul de inele 'inaintea patriarhului ..
sub juramant si blestem, ca acela care ar strica aceasta invoiala intre cele doua parti sau ar schimba-o 9aluzie poate la cei care au incheiat-o: sa
fie afurisiti dupa lege'[1-. 5etru voda !chiopul consemneaza in aceeasi epistola 91/ februarie 1+0/: ca se stabilise si ziua nuntii inainte de
5ostul 5astelui 9in ziua lasatului de carne: dar conditiile de iarna au impiedicat savarsirea ei. $celasi ritual il intalnim si la nobilii maghiari din
;ransilvania, Ioan ?em@n> de pilda s-a logodit cu viitoarea sa sotie daruindu-i un inel de aur cu un diamant in forma de inima pe care acesta il
primise de la 7caterina de 1randenburg[1/. (aptul si mai interesant este ca acelasi inel va fi folosit de fiul sau cel mai mare pentru a se
casatori" 'AinelulB cu care am luat-o in logodna eu insumi pe sotia mea si, dupa mine, si pe sotia baiatului mai mare'[10.
6ogodna, conform normelor juridice si practicii se prezinta astfel"
- ca si un act consfintit de autoritatile 1isericesti
- odata intarita de autoritati ea producea efecte juridice
- ea se prezinta ca si o operatie aranjata de parinti, tutori
3. 2. Casatoria
"Casatoriile umplu pamantul: fecioria, raiul"
Sfantul Ieronim
3eprezinta actul legal al constituirii familiei[14. Dupa cum notam anterior, aceasta, mostenire a traditiei romane era precedata de
logodna care se incheia prin marturisirea iubirii si promisiunea de casatorie, insotita fiind de ritualuri simbolice - sarutarea tinerilor, schimbul
inelelor etc. $sadar, precedata de logodna, casatoria reprezinta actul fundamental care intemeia familia. Data fiind importanta sa e lesne de
inteles insistenta cu care principalele institutii medievale - 1iserica, mai apoi statul - au incercat sa reglementeze aceasta institutie. De la
conditiile de contractare, la etapele de parcurs, la normele de conduita intre soti, toate aceste aspecte au fost amplu dezvoltate in textele
bisericesti si laice.
3. 2. 1. Conceptualizarea casatoriei in Europa Occidentala
<odul in care casatoria a fost privita in evul mediu dar si pana in zilele noastre este profund impregnat de perceptele credintei crestine.
Ca multe alte institutii si structuri ale civilizatiei umane si casatoria - tot ceea ce implica ea - a fost 'crestinata', trecuta prin filtrul moralei
crestine de unde nu a mai iesit nici in zilele noastre. )om incerca asadar a fixa itinerariul evolutiv al conceptualizarii casatoriei incercand a
intelege in fapt contributiile succesive - sau intregul parcurs traversat de casatorie de-a lungul epocilor istorice.

!unta la romani. "e ce se casatorea lumea#
Casatoria romana, spre deosebire de cea crestina care impunea intre conditiile de forma publicitatea ei, este un act privat, un fapt pe
care nicio putere publica nu este chemata sa il sanctioneze" cei care se casatoresc nu vin in fata vreunui echivalent de primar sau de preot[#8.
&u existau asadar texte scrise care sa o reglementeze. 7a reprezenta un act nescris, o intelegere verbala, chiar un act informal" in ciuda
anumitor afirmatii, niciun gest simbolic nu era obligatoriu[#1. $sadar avem de-a face cu o 'institutie privata nescrisa si nici macar solemna -
era o situatie de fapt care producea insa efecte de drept'[##.
$u fost insa si incercari de rationalizare a casatoriei - din initiativa senatorilor romani" 'cetatenii aveau datoria sa se casatoreasca spre a
avea copii legitimi care sa duca mai departe corpul civic, sau ansamblul cetatenilor'[#%.
;reptat s-a inregistrat, la acelasi nivel conceptual, o mutatie" 'casatoria monogama s-a vazut integrata intr-o morala'[#*. 5rima
morala spunea" 'casatoria este una dintre indatoririle cetateanului', iar cea de-a doua" 'daca vrei sa fi om serios, nu trebuie sa faci dragoste
decat ca sa ai copii, casatoria nu are nimic de-a face cu placerile trupesti'[#+. $stfel considera 5aul )e>ne ca s-a nascut mitul cuplului in care
femeia nu apare decat ca fiind pe de o parte, o unealta a cetateanului de meserie, a capului de familie, ea facea copii si sporea patrimoniul, iar
pe de alta parte ca 'tovarasa de viata' - morala a doua[#-.
Ce a reprezentat asadar casatoria la romaniC
- un act privat,
- o optiune,
- o cale de urmat sau de evitat.
Ce a reprezentat sotia in cadrul menajuluiC
- obiectul uneia dintre optiunile sotului,
- unul dintre elementele casei, alaturi de fii, de liberti, de clienti si de sclavi,
- deopotriva amanta si slujnica,
- o subalterna,
- 'un fel de copil mare, ce trebuie menajat din cauza zestrei sale si a nobilului ei tata'[#/.
"e la $ntic%itate la evul mediu. Cum s-a nascut casatoria crestina#&2'(
Casatoria crestina nu este la fel de veche ca si crestinismului. 7a este, de fapt, o nascocire medievala, iar savarsirea ei de catre un preot
nu a devenit o practica obisnuita decat in secolul al ,III-lea[#4. 7ste vorba de un proces care se inscrie in durata lunga a istoriei, el s-a
concretizat nu fara conflicte avand insa drept pionier si promovator institutia 1iseric Dupa cum nota <ichel !ot '1iserica ramane singura
institutie prezenta pretutindeni in 2ccidentul medieval si care a izbutit sa unifice datini foarte diferite, integrandu-le in modelul sau de
casatorie'[%8.
5entru !fantul $ugustin, De nuptiis et concupiscentia, utilitatea naturala a casatoriei este procrearea[%1. De asemenea, avem de-a face
cu o institutie supusa total perceptelor crestine, o uniune in care 'masculul si femela sunt uniti unul cu celalalt ca asociati intru procreare' si
prin prisma acestui rationament, ei sunt devotati unul celuilalt, 'nu se inseala unul pe altul', ea este indivizibila, ea este o taina bisericeasca.
De remarcat la !fantul $ugustin este si corespondenta intre perceptele fundamentale ale credintei - ex. !fanta ;reime - si familia
realizata prin casatorie. $ceasta analogie va domina peste secole regasita fiind chiar si in spatiul romanesc al secolului al ,)III-lea in opera lui
$ntim Ivireanul. 7ste ceea ce 7caterina 6ung identifica a fi modelul treimic al familiei" 'asemenea ;atalui ceresc, barbatul e capul necontestat
al familiei .9iar: ierarhia si iubirea trebuie sa guverneze familia pamanteana asa cum aceasta guverneaza raporturile dintre persoanele
;reimii'[%#.
3evenind, !fantul $ugustin reia indemnul apostolului '1arbatilor iubiti-va nevestele cum a iubit Dristos 1iserica' si astfel cum
legatura dintre Dristos si 'logodnica' sa 1iserica este indisolubila la fel trebuie sa fie si casatoria. '$stfel in perechea conjugala, atata timp cat
ei traiesc, legatura nuptiala este o obligatie permanenta, care nu poate fi anulata nici prin separare, nici prin unirea cu un altul'[%%.
Din secolul al I,-lea si pana in secolul al ,II-lea locul strategic de discutie este principiul indisolubilitatii legaturii conjugale si deci
problema insasi a formarii acestei legaturi[%*. !pre exemplu Dugues de !aint )ictor 9m. 11*1: este autorul primului mare expozeu asupra
teologiei casatoriei" 'Consimtamantul spontan si legitim prin care barbatul si femeia se declara datori unul fata de celalalt" acesta este temeiul
casatoriei'[%+. Cativa ani mai tarziu, la 11+8, 5etrus 6ombardus, in Sententiae, trecea definitiv casatoria intre cele !apte ;aine recunoscand
propriu-zis existenta unei duble legaturi" 'dupa consimtamantul sufletelor si dupa contopirea trupurilor'[%-. !e reia astfel - in secolele ,I-,II
- discutia pe care o regaseau la !fantul $ugustin cu privire la rolul sexualitatii in casatorie, dezbatere ce trimitea la o alta, privitoare la valoarea
comparata a casatoriei si fecioriei[%/. $ici se impune a discuta si despre reforma gregoriana. In pofida profundei critici aduse de catre
1iserica medievala timpurie practicilor sexuale necrestine - concubinajul, adulterul, incestul - abia in secolul al ,II-lea a aparut o teorie
consistenta vizavi de casatorie precum si o liturghie pentru casatoriile obisnuite. Doar in contextul reformei gregoriene 1iserica si-a centrat
atentia spre intensificarea vietii crestine a laicilor si spre considerarea casatoriei ca fiind mai degraba un sacrament decat un contract civil[%0.
In aceeasi sfera a conceptualizarii casatoriei nu putem omite numele lui Inocentiu al III-lea 'autorul' unei serii de epistole despre
casatorie si femei. $ceste scrisori sunt cu atat mai importante cu cat ele au valoare de decret -epistolae decretalis. Inocentiu al III-lea porneste
de la cazuri concrete de adulter, incest a caror rezolvare parea sa fie menita a se constitui intr-un model de urmat de catre ceilalti prelati in
judecarea unor cazuri similare.
$stfel incepand cu 1#88 doctrina crestina referitoare la casatorie este din ce in ce mai elaborata, din ce in ce mai raspandita ceea ce
prefigureaza marile sinteze din secolul al ,III-lea, iar de acum inainte casatoria crestina va putea inflori[%4.
Dat fiind decalajul intre evul mediu occidental si cel romanesc nu lipsite de interes sunt creatiile cu aceeasi tematica elaborate in
2ccident intre secolele ,)-,) ;rebuie mentionat faptul ca ele nu atenteaza la modelul casatoriei crestine medievale ca, cel mult il
completeaza sau il intregesc.
1ernardino din !iena[*8 in cele doua predici consacrate sotiilor si vaduvelor porneste, in discursul sau, de la trei fundamente" folos,
placere si cinste sau virtute. In viziunea predicatorului 'dragostea adevarata este ca dragostea pentru Dumnezeu, care are in ea folos, placere si
cinste'[*1. $ceste trei fundamente sunt in fapt chintesenta casatoriei" 'iata, toate aceste trei lucruri sunt aici . 5rimul 9este: cinstea 9adica:
'nevasta ta', propria ta nevasta prin lege. $l doilea este placerea, 'ca o vita de vie'" ce placut lucru este 9sa ai: o vita de vie la usa caseiE $l
treilea lucru este folosul, 9adica: 'o vita de vie roditoare', bogata in struguri si folositoare. $devarata dragoste dintre 9un: barbat si 9o: femeie
creste si se sprijina pe aceste trei lucruri'[*#. $ceasta pare-se a fi concluzia lui 1ernardino din !iena la spusele lui David" '&evasta ta va fi ca
o vita de vie roditoare, pe marginea casei tale'.

Cum apare deci casatoria in discursul occidental#
Concluziile cele mai pertinente se regasesc tot la 1ernardino din !iena care isi construieste discursul asupra modelului ideal al casatoriei
crestine dupa cum urmeaza"
- casatoria este rezultat al vointei divine,
- sotia este casatorita prin juramant de credinta,
- ea este hotarata drept sotie de catre Dumnezeu,
- casatoria este indisolubila - 'per vecie',
- casatoria inseamna dragoste.
$sadar, reglare, oficializare, control, codificare" institutia matrimoniala se afla prin insasi pozitia sa si prin rolul pe care si-l asuma
inchisa intr-o armatura severa de ritualuri si interdictii[*%.
$cesta este insa doar modelul ecleziastic, el reprezinta doar o fateta a discursului oficial asupra casatoriei. Daca ne-am limita la acest
tipar nu am avea decat o imagine mult prea trunchiata si poate chiar neconforma cu realitatea. &u putem insa sa neglijam modelul, dar el
trebuie abordat cu prudenta deoarece 'intregul caracter ascetic, monastic al 1isericii crestine, tot ceea ce o face sa dispretuiasca, sa refuze
secolul, dar, de asemenea si tot ceea ce, in bagajul cultural pe care ea l-a mostenit de la 3oma, leaga gandirea sa de filosofiile antichitatii,
inclina sa condamne casatoria, a carei vina este aceea de a fi in acelasi timp murdarie, tulburare a sufletului, obstacol in calea
contemplarii'[**. $sadar preotii se amesteca putin cate putin in ceremonialul casatoriei pentru a-i sacraliza ritualurile, in special pe cele ale
nuntii, strangand in jurul patului nuptial formulele si gesturile menite sa alunge satanicul si sa-i uneasca pe soti in castitate'[*+.
Caracterul casatoriei
In evul mediu occidental, casatoria este in primul rand o 'pace'[*- marcand sfarsitul unui proces de rivalitate intre famil (emeia
casatorita din aceste rationamente devine deci garantul unei intelegeri bilaterale. $stfel, pe langa grija si teama legate de parasirea caminului
parintesc ea trebuie sa aiba permanent in vedere faptul ca orice abatere de la conduita, de la morala, orice ofensa adusa sotului sau familiei
acestuia putea sa duca la reinceperea conflictului.
De asemenea, fara a generaliza, dar tinandu-se seama de faptul ca, in general casatoriile nu se incheiau 'din dragoste' si ca cele mai
multe informatii despre casatorii ne parvin din straturile superioare ale societatii unde mizele - economice, politice, financiare etc. - erau mult
mai mari, casatoria era 'o afacere' aranjata de barbati prin care se urmarea sporirea faimei si averii contractantilor - a barbatilor mai ales -
precum si ascensiunea sociala. $stfel femeia data in casatorie se gasea dintr-o data supusa unei duble miscari" o miscare de translatie, ce o
aduce la sotul sau, la care se adauga si o deplasare verticala - in sus - adica spre o familie situata mai sus pe scara sociala, sau in jos[*/.
3ealitatea mai sus mentionata contravine perceptelor crestine pe care 1iserica incerca sa le impuna. Intr-adevar ea a inregistrat, cel
putin la nivel conceptual, o serie de succese. 5rintre acestea se numara si cel de la jumatatea secolului al ,II-lea cand 1iserica a reusit sa faca
sa fie admisa in inalta aristocratie ideea ca legatura conjugala se realiza pe baza consimtamantului mutual, si toate textele, indeosebi literatura
genealogica, afirma cu claritate acest principiu" femeia care este data in casatorie are cuvantul ei de spus. !e ridica insa, si consideram ca pe
buna dreptate, intrebarea daca ea il si spune. 7 greu de crezut un atare fapt, caci femeile se aflau inca din copilarie in puterea barbatilor.
Iata asadar cum decurgea o casatorie in 7uropa occidentala din momentul in care toate conditiile, toate formalitatile erau indeplinite.
7tapizarea foarte sugestiva cuprinde urmatoarele momente"
1. inainte de logodna se ajungea la o intelegere financiara intre familia miresei si cea a mirelui. 7lementul central al negocierilor era
bineinteles zestrea miresei reprezentand partea ce decurgea din dreptul ei de mostenire din averea parinteasca.
#. dupa ce familiile au cazut de acord urmeaza o ceremonie de logodna - nu era obligatorie - care se desfasura in fata martorilor. In
functie de interpretare aceasta putea sau nu sa creeze obligat $ceste logodne - cel putin la nivelul familiilor nobile - puteau fi
contractate in orice moment al vietii odata ce tinerii au implinit sapte ani.
%. inainte de derularea efectiva a ceremonialului casatoriei - anuntul evenimentului era in prealabil citit de trei ori la rand in 1iserica.
*. mirii se intalneau in fata bisericii pentru ceremonial. $ici mirele anunta dota pe care mireasa urma sa o primeasca, se schimbau
juramintele.
+. cuplul intra in biserica unde se savarsea ceremonialul religios.
-. ospatul de nunta.
/. preotul binecuvanta dormitorul si patul conjugal[*0.
3. 2. 2. Casatoria la romani
Importanta pe care institutia casatoriei a avut-o in societatea medievala romaneasca a suscitat deja interesul istoricilor romani. $flata la
baza intemeierii familiei ea a fost considerata, in conceptia populara ca fiind un element obligatoriu in ciclul viet $tare aspect este subliniat si
de riturile de inmormantare romanesti - unele supravietuind pana in zilele noastre - in cadrul carora celor decedati necasatoriti li se facea o
nunta simbolica.
Dupa cum notam la inceputul acestui capitol, familia se intemeia prin celebrarea casatoriei. $ceasta era precedata de logodna care se
incheia prin marturisirea iubirii si promisiunea casatoriei. 7a reprezinta asadar - potrivit normelor feudale - invoiala dintre barbat si femeie
pentru intemeierea unei familii, dupa regulile nomocanoanelor care faceau din ea o taina bisericeasca[*4.
=uvernata de cutume, de pravile si de unele hrisoave domnesti ea apare ca fiind institutia care a facut ca femeia sa fie - in cadrul
familiei - net inferioara barbatului. 6a fel ca si in cazul casatoriei din spatiul medieval occidental, si in societatea romaneasca, prin casatorie
femeia trecea de sub autoritatea tatalui in aceea a sotului, un transfer intre doi barbati deci, in care femeia nu pare a fi altceva decat un 'obiect
de schimb'.
Dar pana la materializarea casatoriei normele dreptului scris au impus respectarea unor conditii de fond si de forma.
1. Conditiile de fond
2 prima conditie inscrisa in teorie, dar arareori identificata in documente, este aceea a consimtamantului sotilor, necesar dar nu
suficient. 7ste vorba, potrivit normelor de drept, in primul rand de consimtamantul parintilor, iar dupa cum nota Dimitrie Cantemir
in Descriptio Moldaviae, in cazul in care casatoria implica copii de boier atunci era necesara si aprobarea domnitorului. Fustificarea necesitatii
acestui acord domnesc poate fi considerata a fi si o strategie politica a domnitorului aflat in scaun in conditiile in care se urmarea 'sa nu se
uneasca prin legaturi mai stranse, mai multe neamuri boieresti impotriva vointei domnului'[+8.
!pre deosebire de consimtamantul dat de parinti si de domni, care transpare din documente, cel al mirilor, si mai ales al miresei ramane
sub tacere.
2 alta conditie de fond care trebuia indeplinita era aceea a varstei la care parintii isi puteau da spre casatorie copi Conform dreptului
scris aceasta varsta - minima - era de 1* ani pentru baieti si de 1# ani pentru fete.
;ot in aceasta categorie mai pot fi incluse si considerate totodata ca si impedimente la casatorie rudenia, existenta unei casatorii valide
sau existenta a trei casatorii desfacute anterior.
#. Conditiile de forma
5e langa conditiile de fond normele de drept au inscris in randul reglementarilor si conditii de forma precum" solemnitatea casatoriei,
publicitatea ei sau castitatea miresei. In primul caz prin solemnitate se intelege faptul ca mariajul era un act solemn incheiat cu binecuvantarea
1isericii dupa un ritual consacrat[+1. 7xistenta acestei conditii, care dupa cum rezulta si din documente si mai ales din scrierile calatorilor
straini, a fost respectata e o certificare a faptului ca respectiva casatorie, contractata in 'vazul tuturor', respecta toate conditiile necesare.
2 alta conditie de forma, foarte importanta de altfel si care in genere putea sa duca la desfacerea casatoriei si chiar la repercusiuni
asupra familiei fetei era castitatea miresei. $ceasta conditie apare inscrisa atat in cuprinsul pravilelor cat si la Dimitrie Cantemir care nota
neplacerile suferite de familiile unor fete 'necinstite'" 'daca fata si-a patat cinstea gresindu-se cu altul, a doua zi mirele isi cheama rudele si le
spune ca si-a gasit mireasa necurata.. $cestia pregatesc o caruta foarte proasta si cand vin parintii [fetei ii inhama pe ei in locul vitelor si-i
silesc, batandu-i sa-si suie fata intr -insa si sa si-o duca acasa ca pe o femeie stricata'[+#. $ceasta pare sa fi fost insa o pedeapsa suferita doar
de tarani, caci boierii 'nu numai ca-si tin fetele mai strans, asa incat cu greu li se poate intampla asa ceva, dar, daca afla ca fiica lor n-a fost
gasita fata, sau repara prin altii castitatea fetei marindu-i dota cu mai multe sate, ori cu mai multi bani, sau daca ginerele nu vrea sa se
potoleasca nicicum, o iau acasa si acestuia ii dau libertatea sa-si ia alta nevasta'[+%.
$sadar cu respectarea tuturor acestor norme casatoria putea fi incheiata. Din acest moment statutul juridic al femeii se schimba, caci
casatoria atragea o serie de obligatii noi, obligatii mult mai apasatoare pentru sotie decat pentru sot. $ceste obligatii vor constitui insa subiect
de analiza al capitolului consacrat statutului juridic al feme
3. 2. 3. Conceptualizarea casatoriei in )arile *omane
Data fiind importanta acestui act este lesne de inteles de ce el a fost amplu definit in normele de drept scris. 6a fel ca si in spatiul
medieval occidental si normele romanesti au un caracter religios dar de inspiratie bizantino-slava. Intr-adevar !tatul si 1iserica sunt institutiile
care au exercitat controlul asupra mariajului. In societatea romaneasca a secolelor ,)I-,)II 1iserica si !tatul au colaborat, exclusiv in baza
perceptelor ortodoxe, pentru a asigura controlul asupra societatii, impartindu-si responsabilitatile legale referitoare la casatorie[+*. &ormele
in baza carora s-a exercitat aceasta dubla autoritate sunt cele de inspiratie bizantina. In fapt insasi definitia conceptului casatoriei este de
sorginte romano-bizantina. )om reda aici doar cateva definitii ale conceptului de casatorie urmand a reveni intr-unul din capitolele viitoare
asupra urmarilor juridice pe care acest act le producea.
Syntagma lui Matei Vlastares -1%%+- definea casatoria ca fiind 'legatura dintre barbat si femeie si comunitatea intregii vieti,
impartasirea dreptului dumnezeiesc, ce se incheie prin binecuvantarea, fie prin cununie, fie prin contract'[++. Considerata deci ca fiind o taina
bisericeasca care impunea consimtamantul reciproc al celor care se casatoresc cat si al celor aflati la putere - aluzie probabil la marile familii
boieresti care pentru casatoria copiilor aveau nevoie de aprobarea domnitorului. $ceeasi definitie o regasim si la Darmenopulos -1%*+- care
intelege prin casatorie 'unirea pe viata si traiul impreuna al unui barbat cu o femeie cu impartasirea drepturilor dumnezeiesti si omenesti'[+-.
5e langa indisolubilitatea casatoriei, Darmenopulos insista pe necesitatea consimtamantului reciproc al mirilor, dar mai ales pe cel al parintilor"
'casatoria ce se incheie fara invoirea parintilor, nu are tarie'[+/.
$celasi text neschimbat in spirit il vom regasi in primele codificari de drept romanesc si anume in cele doua pravile scrise din porunca
lui )asile 6upu si <atei 1asarab. $sadar Cartea Romaneasca de Invatatura si in Indreptarea Legii definesc casatoria ca fiind impreunarea
barbatului si a muerii, adica amestecare, sau amestecare si mostenire intru viata lor[+0. 6a fel ca si normele anterioare de drept consemnate si
aceste pravile insista mai ales pe conditiile in care o casatorie putea fi contractata, pe impedimentele la casatorie. $stfel putem aminti in acest
context - ca fiind o conditie de fond - necesitatea mirilor de a indeplini varsta minimaGlegala pentru casatorie, adica de 1* ani pentru baieti si
de 1# ani pentru fete. (oarte aspru pedepsite erau nuntile care se faceau cu 'amestecare de sange', adica cele incestuoase. 7 de subliniat faptul
ca dupa ce se facea distinctia intre tipurile posibile de incest, pravilele subliniaza ca femeia acuzata de incest trebuie sa beneficieze de
circumstante atenuante deoarece ea era 'mai proasta si mai leasne spre cadeare decat barbatul'[+4. .n alt fapt interesant ce apare inscris in
aceste coduri de legi este acela referitor la compatibilitatea mirilor. Desi nu este inscrisa ca si o incalcare a normelor de drept totusi autorii
pravilelor insista pe varsta mirilor care trebuia sa fie apropriata, comunitatea era cea chemata sa verifice orice deviere de la norma" 'drept
aceaia trebuie sa cautam sa vedem de va fi bine cum se cade, ce sa zice sa nu fie barbatul de cincizeci si muiarea de doisprezece sau
cincisprezece, sau muiarea de cincizeci si barbatul de douazeci'[-8 caci 'afara de dreptate iaste . sa fie barbatul batran si muiarea tanara sau
muiarea batrana si barbatul tanar, care lucru nu iaste numai imputare si batjocura'[-1.
;rebuie mentionat de asemenea ca aceste norme insista si asupra modului de inzestrare al fetelor, conditie indispensabila pentru
incheierea unei casator $supra acestui subiect vom reveni insa in paginile referitoare la raporturile dintre parinti si cop
.n alt aspect important care urmeaza si el a fi detaliat este acela referitor la divort. Chiar daca in normele de drept casatoria este
perceputa ca fiind indisolubila spatiul ortodox a permis - in mod legal - desfacerea casatoriei.
In )ransilvania
Data fiind situatia politica din aceasta tara conceptualizarea casatoriei cunoaste mai multe directii" maghiara, saseasca, romaneasca.
Incadrata in aria de civilizatie occidentala, apare firesc de ce definirea conceptului de casatorie imbraca cam aceleasi forme ca si in 2ccidentul
medieval. $stfel Conciliul din ;rento defineste casatoria ca fiind una dintre cele sapte taine ale 'legii evanghelice', in SIMS, 'nunta sau
casatoria este unirea barbatului cu femeia care alcatuieste o legatura de nedespartit in Atimpul vietiiB[-#.
Definita deci tot de formule ecleziastice, casatoria era perceputa in aceeasi maniera" o taina bisericeasca, o legatura indisolubila intre un
barbat si o femeie. Cum este si firesc din aceleasi norme nu lipsesc nici conditiile in care ea putea fi contractata precum si impedimentele la
aceasta. 6a fel ca si in spatiul ortodox impedimentele sunt aceleasi" rudenia, deosebirea de confesiune religioasa etc. !e insista de asemenea pe
publicitatea casatoriei - indiciu al legitimitatii acestui act. !i in acest caz, desi normele lasa explicit sau implicit sa se inteleaga faptul ca este
vorba despre o legatura bazata pe consimtamantul reciproc al celor implicati, al mirilor in primul rand, izvoarele documentare nu prea ne lasa
sa intrevedem acest consimtamant. $stfel daca sursele sunt generoase in a detalia ratiunile, desfasurarea ritualului petitului etc. despre
consimtamantul fetei nu se spune niciodata nimic. .n atare exemplu ne este oferit de casatoria principelui =abriel 1ethlen cu principesa
7caterina de 1randenburg. Ioan ?em@n> pare sa fi fost unul dintre observatorii cei mai atenti ai modului in care s-a perfectat aceasta casatorie.
5aginile din Memoriile sale atesta acest lucru. <artor al evenimentelor, el nu spune insa nimic despre consimtamantul principesei. !tim insa
foarte detaliat care au fost optiunile mirelui. $cesta a cerut solilor sa ceara pe fiica mai mica deoarece sora mai mare a acesteia 'era mai hada
Asi pe aceastaB principele nu o voia'[-%. ;ot ?em@n> este cel care ne explica si ratiunile care l-au determinat pe principe sa incheie aceasta
casatorie, potrivit afirmatiilor acestuia, 'Aprincipele careB era un om tare iubitor de demnitati si faima osebita AvoiaB sa-si mareasca
demnitatea si faima, totodata si stapanirea si sa se intareasca prin nemesugul cu regi mari, principi si chiar cu imparatul'[-*.
Caracterul casatoriei romanesti
!e poate observa o unitate a discursului ortodox si cel catolic vizavi de actul casatoriei. Conceptualizarea sa - pornind de la necesitatea
definirii legaturii dintre barbat si femeie, sau mai ales de la aceea a circumscrierii raporturilor sexuale a dus la elaborarea unui model" cel al
casatoriei crestine, supusa nu controlului autoritatilor laice ci sub acela al autoritatilor ecleziastice.
Intelegerea discursului asupra acestei 'casatorii crestine' trebuie sa plece de la intelegerea perceptelor crestine fundamentale in
conditiile in care casatoria apare construita dupa modelul relatiei dintre Isus si 1iserica, iar dragostea dintre soti, conform moralei crestine nu
poate fi altfel decat este dragostea fiului lui Dumnezeu pentru crestini.
Ca atare, avem de-a face, cel putin in teoria si morala crestina, cu o casatorie dominata de elementul religios si, totodata, cu o institutiei
controlata in totalitate de catre 1iserica" exista un timp pentru casatorie, existau tabuuri sexuale in cadrul casatoriei, toate impuse de 1iserica.
Insumand asadar caracteristicile fundamentale ale casatoriei din spatiul romanesc sunt dupa cum urmeaza"
;ara 3omaneasca, <oldova ;ransilvania
1. monogamia, energic aparata de dreptul
bisericesc prin nulitatea casatoriei incheiate
de o persoana casatorita si prin pedepse
pentru bigamie.
#. casatoria, in acelasi timp, contract civil si
taina bisericeasca avea un caracter
predominant religios.
%. libertatea consimtamantului era asigurata
prin pedepse aspre contra rapitorilor, prin
interzicerea casatoriei cu o fata rapita si
anularea casatoriei incheiata in astfel de
circumstante.
*. inferioritatea femeii
+. caracterul feudal se vadeste in impedimente
la casatoria de ordin social intre robi sau
vecini cu oameni liberi, intre boieri si oameni
de rand, de ordin religios intre crestini si
necrestini etc.[-+
1. monogamia si indisolubilitatea casatoriei
care se incheia pe viata
#. casatoria era considerata o taina
bisericeasca - sacramentum. 7a era sub sfera
de influenta a 1iseric
%. necesitatea consimtamantului mirilor,
Conciliul din ;rento" 'intrebasi fiind barbatul
si femeia si auzind de invoiala lor reciproca,
spune" )a unesc in numele tatalui si fiului si
!fantului Duh'[--
*. inegalitatea femeii in raport cu sotul ei
+. existenta acelorasi impedimente" varsta,
rudenia, religia - dar trebuie avute in vedere,
mai ales dupa 3eforma religioasa, existenta
casatoriilor mixte din punct de vedere religios
-. nu prevedeau interdictii de ordin social,
casatoria intre o femeie nobila si un iobag
fiind posibila.
Caracterul casatoriei este poate cel mai bine cuprins in Statutele Municipale Sasesti" 'incheie o casatorie legiuita acei care se casatoresc
potrivit dispozitiunilor legii" barbatii sa fie puberi, iar femeile, nubile, Asi sa aibaB incuviintarea parintilor sau a acelora in a caror putere sunt.
Casatoriile acelor persoane ce sunt in puterea tatalui nu se incheie - potrivit legii - fara vrerea lui, dar o data incheiata, nu se
desface'[-/.
De asemenea trebuie sa notam si faptul ca in societatea romaneasca toate normele de drept, civil si mai ales canonic, insista nu atat pe
definirea conceptului de casatorie cat pe conditiile de fond si de forma necesare pentru incheierea casatoriei, pe impedimentele la casatorie. De
asemenea, foarte detaliate sunt efectele juridice pe care casatoria le produce precum si raporturile dintre soti. ;oate aceste norme permit
construirea unui tablou cuprinzator a tot ceea ce reprezinta structura menajului incepand de la construirea si pana la desfacerea lui.
Imaginea teoretica asupra casatoriei care ne este oferita de toate aceste texte este insa doar o latura, cea ideala a cuplului construit prin
casatorie. 3amane deci sa identificam care a fost modul efectiv de contractare al casatoriei si implicit, in ce masura toate aceste norme au fost
sau nu aplicate. !e pune asadar problema gradului de spiritualitate existent in societate, a gradului de educatie si de moralitate crestina al
locuitorilor din spatiul romanesc.
(ara indoiala preotii in functie de nivelul lor de educatie si de ce nu si de moralitate au jucat rolul covarsitor in impunerea normelor
cerute de catre 1iserici - catolica si ortodoxa - in conditiile in care nicio casatorie nu se putea infaptui altundeva decat in fata preotului.
Daca intr-adevar lucrurile s-au desfasurat in aceasta maniera ramane ca analiza documentelor sa vina in sustinerea sau in infirmarea lor.
3. 2. +. Casatoria la romani, intre teorie si practica
Casatoria, precedata de logodna, care se incheia inaintea forurilor bisericesti statea la baza familiei[-0. In teorie ea era incheiata doar
cu acordul celor implicati - miri si parinti - si doar dupa ce se respectau toate conditiile cerute de parintii tinerilor dar si de autoritatile abilitate
in legalizarea actului. $r trebui deci sa vorbim despre un act liber consimtit incheiat intre doi tineri care si-au dorit legalizarea iubirii lor. !i
totusi documentele analizate pun sub tacere acest consimtamant, aceasta in cazul in care el a si existat. Data fiind insistenta pe 'negocierea'
casatoriei intre copii a doua familii, dar mai ales dat fiind numarul mare al litigiilor legate de zestrea insuficienta sau neprimita de catre sot
tindem sa credem ca avem mai degraba de-a face cu casatorii in care sentimentele nu prevalau. 2 atare situatie apare cel mai frecvent in cazul
familiilor nobiliare romanesti. 2rice analiza a casatoriilor din randul acestor familii atesta preocuparea parintilor de a-si casatori copiii in
cadrul aceluiasi grup social sau chiar intr-unul superior. !ituatia nu este insa o caracteristica a spatiului romanesc, ea poate fi intalnita in toate
societatile medievale si moderne europene. .n exemplu foarte relevant in acest sens ni-l poate oferi analiza practicilor matrimoniale ale
familiilor nobiliare maghiare. !pre exemplu, Ioan ?em@n> vorbind despre originea familiei sale, il amintea pe 5etru &ag> ?em@n> care a avut
sapte fete, din care 'sase au fost luate 'AsotiiB de catre niste nobili de seama'[-4 dupa cum urmeaza" 'una dintre ele s-a maritat cu un Daller.
alta Aa fost luata de sotieB de 1artolomeu 7rd@l>i . 5e fata acestui 1artolomeu 7rd@l>i a luat-o ca sotie Ioan =erendi 9aceasta familie =erendi
era ilustra:. De la fiicele acestui 5etru ?em@n> se trag multe persoane de vaza care au devenit fruntasi ai tarii . familiile $pafi, ?oncz, ;orma,
;oroczHai si altele'[/8.
$stfel si mai ales in straturile sociale superioare casatoria insemna nu atat o uniune intre un barbat si o femeie care se iubeau cat mai
ales un transfer de putere, de proprietate intre doua familii, transfer in care ratiunile economice si sociale erau mult mai importante decat cele
de natura sentimentala. $tare fapt nu demonstreaza insa ca toate casatoriile au fost incheiate tinandu-se seama doar de aceste ratiuni
economice, sociale, politice deoarece, chiar daca documentele nu lasa sa se intrevada prea multe chipuri trebuie sa fi existat si tineri curajosi
care au reusit sa treaca peste prejudecatile si convenientele societatii pentru a-si implini dragostea. .na dintre modalitatile prin care s-a putut
realiza aceasta a fost rapirea fetelor. )izavi de acest procedeu semnele de intrebare persista. $stfel cum ar trebui de fapt sa privim rapireaC .n
ritual premergator casatoriei sau o modalitate de a se opune deciziei parintilor de a-i casatori cu persoane nedorite, opozitieGprotest al tinerilor.
2ricare din variante ar fi cea valida cert este ca rapirea nu era permisa de normele de drept, dimpotriva. 7a era aspru pedepsita de catre
acestea. Cu toate acestea procedeul pare sa fi fost folosit destul de frecvent in conditiile in care el este surprins chiar si de catre calatorii straini,
spre exemplu $nton )erancsics nota 'caci pe fetele pe care voiesc sa le aiba ca tovarase de viata ei mai adeseori le rapesc decat primesc sa le
fie date in casatorie, socotind ca asa este mai de cale, si ca in chipul acesta legatura intre soti va fi mai tare decat daca ele le-ar fi fost daruite
de parinti prin buna invoire, sau de la prima petire. Iar dupa ce lucrul s-a desavarsit ei se prefac ca le pare rau si se impaca fara greutate prin
mijlocirea prietenilor si rudelor celor doua parti'[/1. Dupa cum notam anterior, oricare dintre variante ar fi cea corecta cert este faptul ca
rapirea nu era premisa de lege. Daca totusi ea a fost practicata, astfel cum sugera $nton )erancsics, prea putine sunt documentele care atesta
acest fapt. Daca ea a functionat ca si forma de opozitie fata de decizia parintilor atunci rapirea se facea cu riscuri considerabile in primul rand
pentru ca 'rapitorii' intrau sub incidenta legii si in al doilea rand pentru ca fata rapita, care alegea singura, accepta actul cu pretul propriei
insecuritati economice, sociale etc.
!trans legata de casatorie era zestrea, intelegandu-se prin aceasta ansamblul bunurilor afectate de parinti sau chiar de terti intampinarii
sarcinilor materiale ale casatoriei[/#. $naliza acesteia poate fi intreprinsa din cel putin trei perspective. $stfel zestrea poate, si de fapt, trebuie
analizata ca fiind conditie indispensabila la incheierea unei casator De asemenea, zestrea poate fi inteleasa ca fiind una dintre manifestarile
grijii parintesti vizavi de destinul fetelor, iar o a treia perspectiva ar putea-o constitui statutul juridic al acesteia deoarece toate normele de
drept existente in societatea romaneasca medievala si moderna insista asupra cadrului juridic al inzestrarii fetelor la casatorie[/%.
&e vom opri deocamdata doar asupra primei perspective - zestrea, inzestrarea ca si conditie indispensabila pentru casatorie urmand a
reveni asupra celorlalte doua dimensiuni in contextul in care vom vorbi despre raporturile dintre parinti si copii si respectiv in capitolul
referitor la statutul juridic al feme
$stfel inzestrarea fetelor la casatorie a reprezentat una dintre preocuparile majore ale parintilor indiferent de categoria sociala careia ii
apartineau. 5reocuparea parintilor sau a tutorilor e lesne de inteles in conditiile in care numai asa fetele puteau fi casatorite. Inzestrarea isi avea
propriile ratiuni si anume, astfel se evita intrarea unui strain in obste si in acelasi timp fetele nu sunt excluse de la mostenirea parinteasca
numai ca in loc sa mosteneasca pamanturi - in teorie pentru ca practica ne demonstreaza contrariul - ca si baietii ele primeau partile cuvenite in
bunuri mobile. Dat fiind faptul ca zestrea trebuia, in mod obligatoriu, sa reflecte starea sociala a familiei, nu era intotdeauna lesne de indeplinit
pentru capul familiei. Inzestrarea trecea de aceea printr-un proces de negociere - ca parte a petitului - intre cele doua famil !e pare ca acest
proces al 'punerii de acord' avea loc - in ;ara 3omaneasca in secolul al ,)II-lea - in ziua logodnei[/*. Dar documentele atesta faptul ca tatii
sau tutorii nu reuseau intotdeauna sa inzestreze fetele in momentul casatoriei. Ca atare ei erau nevoiti sa apeleze la diferite subterfugii precum
inzestrarea cu proprietati funciare, de cele mai multe ori era vorba despre proprietati care nu faceau parte din patrimoniul familial, sau le
inzestrau prin testament, la sfarsitul vietii lor. 7xista insa si multe procese juridice care atesta faptul ca au fost si parinti care nu si-au respectat
obligatiile legate de inzestrare iar ginerii sau chiar fetele ii actioneaza in instanta tocmai pentru a-si recupera partea de mostenire cuvenita prin
inzestrare. $sadar, exista vizavi de zestre o serie de intrebari de lamurit" 7ra ea intotdeauna platita integralC Care era momentul transferarii eiC
!i in spatiul occidental existau obiceiuri specifice acestui moment. .n cortegiu ritual transporta trusoul fetei de la o casa la alta, tineri
si tinere insoteau caruta care purta zestrea miresei, cantau si dansau pentru a atrage privirile celorlalti, totul trebuia sa se faca in public pentru a
arata tuturor prosperitatea si prestigiul familiei[/+. 5are-se ca procesul se desfasura in acelasi mod si in societatea romaneasca. 6a inzestrare,
cand fata isi lua zestrea cu carul, adica numai bunuri mobile" vite imbracaminte si 'scule', se prevedea" 'si a inzestrat-o ca pe o fata, cu vite si
cu scule'[/-.
Dar 'livrarea' nu se putea face intotdeauna imediat dupa nunta. In cele mai multe cazuri transferul avea loc in timp si pe masura ce
familia fetei reusea sa procure obiectele promise[//. $stfel se explica si nemultumirile, intentarile de procese etc.
Daca si acest obstacol era trecut femeia proaspat casatorita isi incepea, in liniste, traiul in familia sotului. $cest transfer presupunea
totodata asumarea de obligatii noi" ea este cea care asigura perpetuarea neamului, de fapt principala obligatiei a femeii era tocmai procrearea.
7a este aceea care trebuia sa se ingrijeasca de bunastarea sotului si a familiei in general, de cresterea copiilor, de educarea lor, mai ales a
fetelor. In conditiile in care societatea medievala a consacrat inegalitatea intre sexe, aceasta inegalitate s-a materializat mai ales in cadrul intim
al familiei, acesta fiind principalul cadru de manifestare al feme
+. *aportul intre membrii familiei
+. 1. Familia intre norma si practica
(amilia se intemeia deci odata cu incheierea casatoriei si dupa parcurgerea unor etape clar definite atat in dreptul scris cat si in cel
obisnuielnic. Daca ne raportam la dreptul scris este clar ca avem de-a face cu o inferioritate a sotiei in raport cu barbatul. Considerata de
pravile 'mai proasta' decat barbatul, mai usor coruptibila decat acesta este evident deci ca in familie, ca de altfel in societate, barbatul era
acela care domina si viata de familie. 5ana unde mergea aceasta dominatieC 6imitele erau foarte generoase spre exemplu pravilele secolului al
,)II-lea stipula ca sotul putea sa-si bata sotia sau sa o repudieze fara dificultate. In schimb ea era obligata sa-l insoteasca oriunde ar fi mers pe
cand el nu era obligat sa faca acelasi lucru deoarece 'nu iaste barbatul datoriu pentru vina muerei, asa cum iaste muiarea datoare pentru vina
barbatului'[/0.
+. 2. *aportul sot - sotie. Femeia in familia sotului
Dupa cum afirmam anterior, raporturile create dupa casatorie erau dominate de regula superioritatii barbatului, a inferioritatii femeii si a
inferioritatii copiilor in familie[/4. $ceasta inferioritate era vizibila mai ales in dreptul scris, practica precum si consemnarile unor straini
infirmand de mai multe ori teoria. De asemenea ea se evidentiaza nu doar la nivelul societatii romanesti ci la nivelul intregii societati
medievale si premoderne.
2data intrata in familia sotului, femeia trebuia sa isi asume toate obligatiile care decurg din calitatea de sotie. 7 clar faptul ca este
vorba de asumarea unor obligatii noi, suplimentare in conditiile in care ea este cea care trebuie sa asigure pana la urma coeziunea menajului. In
aceste conditii si mai ales in virtutea principiului inegalitatii sexelor, responsabilitatile din cadrul menajului sunt foarte clar si strict delimitate.
1arbatulGsotul este cel care trebuie sa asigure un acoperis deasupra capului pentru el, sotie si copiii care vor veni, sa plateasca darile catre
domnie, sa raspunda in fata comunitatii pentru faptele familiei sale[08. In schimb sotia este aceea care administreaza gospodaria, conduce
armata de slugi - in cazul familiilor boieresti - se ocupa de cresterea si educarea copiilor, pazeste focul din vatra atunci cand sotul este
plecat[01. Din acest tipar nu iese nimeni. ;oate familiile, mai ales cele boieresti si nobiliare, nu tolereaza nicio abatere de la norma. $u existat
fara indoiala exceptii vizibile mai ales in cazul paturilor sociale mai putin avute. &esiguranta, incertitudinea traiului au facut ca unele sotii sa
intre in slujba familiilor mai instarite. 1ineinteles este vorba de slujbe tot specific femeiesti" servitoare, doica etc. (ara a fi in mod necesar o
deviere de la norma, nu putem sa nu ne intrebam daca atare situatie a fost sau nu tolerata de soti. Constanta =hitulescu considera intr-unul
dintre studiile sale ca totusi avem de-a face cu o situatie ingrata, caci sotul este mai tot timpul suspicios in ceea ce priveste fidelitatea conjugala
a sotiei[0#. !i totusi ne este destul de greu sa credem ca perceptele de morala au dominat pe cele ale insecuritatii materiale. In conditiile in
care oricum barbatul era cel care domina atat societatea cat si menajul, de ce s-ar fi mai fi temut de conduita femeiiC $cesta este probabil unul
dintre cele mai interesante paradoxuri ale lumii medievale" barbatii doreau sa controleze femeile - camera doamnei, gineceul bizantin ne atesta
acest fapt, - sa le supuna unui control permanent, ei le considerau mai slabe in caracter - si nu doar in forta - si totusi ei se temeau de ele.
$ceasta teama fata de femei, pe care o putem explica doar prin definitia impregnata de religios care i-a fost data, explica poate si limitele, am
spune foarte generoase, ale puterii barbatului asupra sotiei si care se regasesc inca in pravilele veacului modernitat Dupa cum afirmam este
vorba despre limite ce par foarte largi, sotul primind putere aproape absoluta asupra sotiei. $tare situatie este probabil cel mai bine ilustrata de
glavele care stabilesc limitele si modul in care sotul putea folosi violenta fizica impotriva sotiei, violenta care in fapt era legalizata. $stfel
pravilele stipuleaza urmatoarele" 'dooa lucruri oaricari sprijinesc pre barbat sa nu sa cearte, candu-si va bate muiarea" cand o va fi batut pre
vina ei Asi atunci B cand o va bate putintel fara vrajmasie '[0%. Intr-adevar sunt mentionate limitele in care femeia putea fi batuta de sotul ei
precum si sanctiunile pe care le primeste barbatul, dar cadrele in care violenta conjugala este permisa depasesc chiar si limitele acceptate ale
unei societati dominate de barbati. Caci de-s va bate nestine muiarea cu pumnul sau cu palma nu se chiama ca iaste cu vrajmasie . de o are a
bate cat de mult si de des '[0*. !anctionata era doar acea bataie care se facea 'cu vrajmasie' adica 'cu toiagul si mai vartos cand se va
svarama lemnul sau sa faca cu acesta rane sa marga sange, sau cand o va lovi cu lemnul in obraz, sau in cap'[0+. Cu vrajmasie se chema si
bataia atunci cand 'o va bate de pururi si de mai multe ori, fara de vina . '[0-.
In plus sotul mai avea si dreptul de a o inchide in temnita in cazul in care ar fi fost suspectata de adulter sau cand sotul isi simtea
amenintata viata.
In atare conditii ce mai putea sa faca sotiaC
7a putea, in cazul in care se simtea amenintata, sa ceara de la judecator un zapis ca sotului sa nu i se permita sa o mai bata. De
asemenea sotia putea sa sa se desparta de sotul ei invocand motivul violentei conjugale, insa marturia ei nu era suficienta, deoarece potrivit
normelor pravilelor 'vrajmasia arata vecinii omului sau veastea cumu sau deaca-l graesc oamenii'[0/. In continuare pravilele stipuleaza faptul
ca 'boacetele muerii si tipetele ce se aud den casa, nu vor putea arata vrajmasia barbatului, nice ochii ei ce vor fi vinetAiB, sau obrazul ce va fi
imflat" nu pot aceastea sa arate vrajmasia barbatuluiI marturii trebuesc la lucru ca acesta pentru sa cunoasca tot adevarul '[00.
)iolenta conjugala constituie doar unul dintre elementele 'traiului rau', motiv de divort, frecvent invocat inca in secolul al ,)III-lea.
Constanta =hitulescu notase acest fapt pentru ;ara 3omaneasca a secolului al ,)III-lea cand din cele #84 de jalbe studiate in 1-0 se invoca
drept motiv de divort tocmai traiul rau[04.
;ermenii in care pravilele definesc limitele puterii sotului asupra sotiei sunt intr-adevar foarte largi. ;otusi ele trebuie privite ca fiind o
incercare de a tempera elanul unor soti violenti. $tare incercare, de a circumscrie sau cel putin de a limita manifestarile violente ale
partenerului de viata se inregistreaza si in 2ccident. In spatiul vest-european prescriptiile de morala ecleziastica ajung in secolul al ,)I-lea si
al ,)II-lea sa considere ca barbatul pacatuieste atunci cand isi bate sotia salbatic, dar nu si atunci cand o dojeneste cu blandete[48.
Insumand, rezulta deci faptul ca tot sotul era acela care conducea si distribuia dreptatea in familia sa. Drept urmare, femeia trebuia sa i
se supuna in totalitate si doar atunci cand situatia devenea insuportabila ea putea sa apeleze la ultima solutie - divortul. $sadar, constructia
sociala a raporturilor dintre barbati si femei apartine si ea lumii masculine[41.
+. 3. "estramarea familiei. "ivortul
Desfacerea casatoriei a fost intotdeauna permisa la ortodocsi. Dupa unele marturii din secolul al ,)I-lea divortul se obtinea destul de
usor, afirmatie confirmata si de unii calatori straini. $stfel contele 5aolo 1onici nota faptul ca 'e obiceiul ca episcopii sa dea AhotarariB de
despartire. Cand sotii nu mai vor sa AsteaB impreuna, ei ofera atatia bani episcopului pana pot cadea la intelegere, despartirea facandu-se pe
loc si fiecare se poate casatori inca o data'[4#. &icolo 1arsi consemna si el usurinta cu care era desfacuta casatoria la moldoveni" 'cand
vreunuia nu-i place sotia sa, fie ca ea este urata, sau ca el nu are tragere de inima sau GG dragoste pentru ea, . atunci ia o vaca si o daruieste
mitropolitului. $cela le da amandurora voie sa se poata casatori de la doilea cu cine le iaste pe plac'[4%.
&u trebuie sa ne surprinda aceste consemnari in conditiile in care ele apartin unor calatori veniti din spatiul occidental - catolic unde
desfacerea casatoriei nu era permisa. !piritul critic cu care privesc divortul la romani, exagerarea cu care il consemneaza menita tocmai sa
sublinieze deviereaGabaterea de la morala crestina caracterizeaza aceste consemnari. In schimb daca ne raportam la documentele interne putem
nota faptul ca ele nu consemneaza atat de multe sentinteGprocese de divort precum ne lasa sa intuim calatorii straini. 7ste clar ca nu putem
vorbi despre o asemenea usurinta in pronuntarea divortului, desi casatoriile succesive ale boierilor si domnitorilor releva flexibilitatea
societatii vizavi de practica recasatoriei.
Din nou generozitatea in detalierea divortului apartine normelor de drept scris. Din nou codurile de legi, pravilele sunt acelea care
insista asupra acestui aspect. Dat fiind ca el intra in categoria prevederilor juridice referitoare la femei nu vom insista aici pe cadrul juridic al
divortului. )om reda in schimb cateva dintre cauzele care puteau duce la destramarea unui cuplu.
$stfel Syntagma lui Matei Vlastares inscria printre motivele de divort urmatoarele" 'daca impotriva vointei sotului, cheltuieste sau face
baie cu barbati, daca petrece o noapte in afara caminului'[4*. Interesant este faptul ca Syntagmaface distinctia intre motivele de divort care
putea fi invocate de catre sot si cele invocate de catre sotie. $stfel sotia putea trimite scrisoare de despartenie sotului daca acesta se facea
vinovate de lezmajestate, atenta la viata sotiei, daca incerca sa o prostitueze, daca se facea vinovat de adulter. 5e langa aceste motive
particulare exista si motive comune de divort cum ar fi" ereziile, calugarirea unuia dintre soti, prizonieratul unuia dintre parteneri dar numai
dupa trecerea a cinci ani sau in cazul in care nu se mai stia nimic despre el sau ea.
In schimb in ;ransilvania , in mod oficial, la populatia catolica divortul nu era permis dat fiind faptul ca legatura conjugala era
considerata ca fiind indisolubila. De aceea normele de drept nu trateaza acest aspect. !ituatia se schimba insa dupa 3eforma religioasa cand
divortul incepe sa fie ingaduit, uneori cu destula usurinta, ceea ce a provocat riposta unor teologi[4+. $ceasta situatie a determinat initiativa
autoritatilor care au incercat sa intervina cu masuri speciale, hotarand reintoarcerea celor ce parasisera familia si traiau in concubinaj si
condamnarea lor in caz de refuz. $stfel de initiativa se poate distinge si la sasi in Statute unde apar inscrise posibile motive pentru desfacerea
casatoriei. 5rintre acestea se numara si absenteismul unuia dintre soti[4-.
In ceea ce priveste romanii transilvaneni se pare ca aici au functionat aceleasi norme ca si in <oldova si in ;ara 3omaneasca stiut fiind
faptul ca, in general, familia veche romaneasca a prezentat o deplina unitate de regim juridic in toate provinciile istorice[4/. 1ineinteles ca
nuantarile nu lipsesc, mai ales in cazul nobilimii romanesti din ;ransilvania unde se impune a insista asupra caror norme de drept au prevalat
cele de drept nobiliar sau jus valaicumC
+. +. "ecesul
Dar nu toate casatoriile se incheiau prin divort. <area majoritate luau sfarsit o data cu disparitia unuia dintre soti. 2 atare situatie
provoca schimbari majore mai ales pentru femeie. )aduva, lipsita de acum inainte de protectia directa a unui barbat prelua toate
problemeleGconducerea menajului. Chiar daca in teorie ea ramanea sub protectia familiei sotului, de cele mai multe ori ea trebuia sa se
descurce singura in fata vicisitudinilor viet Insecuritatea-i era cu atat mai pronuntata cu cat familia era mai saraca. ;otusi exista si un 'castig'
si anume, odata cu calitatea de vaduva femeia dobandea capacitate juridica deplina.
Care erau insa optiunile vaduvei si in ce masura ea s-a folosit de aceste drepturi juridice ramane sa detaliem in capitolul referitor la
vaduve. De asemenea practica recasatoririi nu era un fapt iesit din norme, mai ales atunci cand decesul unuia dintre soti se petrecea la o varsta
frageda. 3ecasatoria a fost practicata in toate societatile medievale atat de catre femei cat si de catre barbati. !pre exemplu nobilul
transilvanean Ioan ?em@n> este unul dintre cei unsprezece copii din a doua casatorie a tatalui sau, iar una dintre surorile sale, $na a fost
casatorita mai intai cu nobilul Jolfgang 1ethlen, prim-capitan de curte, iar dupa decesul acestuia ea a fost luata de sotie de catre un alt nobil,
(rancisc <acHKsi[40.
[1 Georges Duby, Evul mediu masculin. Despre dragoste si alte eseuri, (in continuare Evul mediu masculin), Ed. Meridiane, Buc., 1992, p. 8.
[# M. Bloch, Societatea feudala, ol. !, Ed. Dacia, "lu#$%apoca, 199&, partea a !! a. cap. !!, p. ''.
[% Georges Duby, Doamnele din veacul al XII-lea, Ed. Meridiane,Buc., 2(((, p. 9.
[* )asile *curtu, Termenii de inrudire in limba romana, Ed. +cade,iei -*-, Buc., 19&&, p. 299$.((.
[+ Ecaterina /ung, Imaginea familiei intre realitate si utopie in opera lui Antim Ivireaunul, (in continuare Imaginea familiei)inRevista Istorica, 0o,
1)!!, %r. '$&, 2((&, p. 1.9.
[- Ibidem.
[/ "oord. !. "eterchi, Istoria dreptului romanesc, ol. !, Ed. +cade,iei -*-, Buc., 198(, p. '(2.
[0 "oord. 3. *achelarie, %. *toicescu, Institutii feudale din Tarile Romane. Dictionar, Ed. +cad. -*-, Buc., 1988, sub ocea 4a,ilie, p. 192.
[4 D. ). 4iroiu, Istoria statului si dreptului romanesc, ol. !, Ed. +rgonaut, "lu#$%apoca, 1998, p. 5'.
[18 "oord. !. "eterchi, Op. Cit. p. '('.
[11 Crestomatie pentru studiul istoriei statului si dreptului R!R, (in continuare Crestomatie)ol. !!, Ed. *te6an 7ascu si )l. 8anga, Ed. *tiinti6ica, Buc.,
19'8, p. &(2.
[1# "oord. !. "eterchi, Op. Cit., p '('.
[1% Di,itrie "ante,ir, Descriptio "oldaviae, Ed. +cad. -*-, Buc., 195., p. .2(.
[1* Ibidem.
[1+ Grigore 9reche, #etopisetul 0arii Moldoei, Editie ingri#ita, studiu introducti, indice si glosar de 7. 7. 7anaitescu,Editura de *tat, Buc., 1982, p.
1'8$1'9.
[1- +ndrei )eress, Documente privitoare la istoria Ardealului "oldovei si Tarii Romanesti, ol. !!!, "artea -o,aneasca, Buc., 19.1, p. 9&$95.
[1/ !oan :e,;ny, "emor Scrierea vietii sale, Editie si pre6ata de *te6an <. 4ay, "asa "artii de *tiinta, "lu#$%apoca, 2((2, !oan :e,;ny, a participat la
pregatirile pentru pri,irea principesei in 0ransilania.
[10 !oan :e,;ny, Op. Cit., p. 51.
[14 D. ). 4iroiu, Istoria statului si dreptului romanesc, Ed. 4undatiei ="he,area=, !asi, 199., p. 12(.
[#8 7aul )eyne, $unta la romani, in "oord. G. Duby, Amor si se%ualitate in Occident, Ed. +rte,is, Buc., 1992., p. 121.
[#1 Ibidem, p. 122.
[## Ibidem.
[#% Ibidem, p. 12..
[#* Ibidem, p. 122.
[#+ Ibidem.
[#- Ibidem.
[#/ Ibidem, p. 12&.
[#0 + se edea in acest sens studiul lui Michel *ot, Cum s-a nascut casatoria crestina, in Amor si se%ualitate in Occident, Ed. +rte,is, Buc., 1992, p.
122$1'..
[#4 Ibidem, p. 122.
[%8 Ibidem.
[%1 +urelius +ugustinus, De nuptiis et concupiscentia, 6rag,ente in Ed. +l. 4lorin 7laton, /aurentiu -adan, De la Cetatea lui Dumne&eu la Edictul de
la $antes, Ed. 7oliro,, !asi, 2((', p. .95.
[%# Ecaterina /ung, Imaginea familiei, p. 12(.
[%% +urelius +ugustinus Op. Cit, p. .99.
[%* Michel *ot, Op. Cit., p. 12&.
[%+ Ibidem, p. 125.
[%- Ibidem, p. 128.
[%/ Ibidem.
[%0 8enrietta /eyser, "edieval 'omen. A Social (istor) of 'omen in England *+,--+,,, 3>6ord, 199', p. 1(&.
[%4 Michel *ot, Op. Cit., p. 1'2.
[*8 Bernardino degli +lbi??eschi (1.8($1222) a 6ost unul dintre cei ,ai ,ari predicatori 6ranciscani ai eului ,ediu. + se edea in acest sens Dictionar
al Sfintilor. O%ford, Ed. 9niers Enciclopedic, Buc., 1999, p. 58$59$
[*1 Bernardino din *iena, Doua predici despre sotii si vaduve, in De la Cetatea lui Dumne&eu la Edictul de la $antes p. 221$222.
[*# Ibidem, p. 22..
[*% G. Duby, Evul mediu masculin p. 9.
[** Ibidem, p. 15.
[*+ Ibidem, p. 19.
[*- "hristiane :lapisch$@uber .emeile si familia, in "oord. <. /e Go66, Omul medieval, Ed. 7oliro,, !asi, 1999, p. 2&2.
[*/ Ibidem, p. 2&&.
[*0 8enrietta /eyser, Op. Cit., p. 1(5$11(.
[*4 Institutii feudale din Tarile Romane. Dictionar, "oord. 3. *achelarie, %. *toicescu, Ed. +cad. -*-, Buc., 1998, sub ocea casatorie, p. 8'.
[+8 Di,itrie "ante,ir, Descriptio "oldaviae, Ed. +cad. -o,., Buc., 195., p. .2(.
[+1 Institutii feudale. Dictionar, sub ocea "asatorie, p. 8'.
[+# Di,itrie "ante,ir, Op. Cit., p. .2(.
[+% Ibidem.
[+* Ecaterina /ung, #/0tat #/0glise et le contr1le du mariage dans les principaut2s roumaines 3X4I-X4II si5cles), p. 2..
[++ *t. 7ascu, ). 8anga, Crestomatie, ol. !!, p. &2'.
[+- Ibidem.
[+/ Ibidem.
[+0 Indreptarea #egii, glaa 2(., p. 212.
[+4 Cartea Romaneasca de Invatatura, glaa 21, p. 122.
[-8 Indreptarea #egii, glaa 198, p. 19'.
[-1 Ibidem.
[-# *t. 7ascu, )l. 8anga Op. Cit., p. &.5.
[-% !oan :e,;ny, Op. Cit., p. &2.
[-* Ibidem, p. &8.
[-+ Institutii feudale din Tarile Romane. Dictionar, p. 8'.
[-- *t, 7ascu, )l. 8anga, Op. Cit., p. &.5.
[-/ Ibidem, p. &.8.
[-0 -itualul logodnei si al casatoriei este conse,nat de nu,eroase i?oare docu,entareA cronici, scrisori, conse,nari ale calatorilor straini etc. El
parcurge, in linii generale, ca, aceleasi etape pe parcursul eului ,ediu si al epocii ,oderne. De ase,enea, pot 6i indicate o serie de si,ilitudini intre
ritualurile din lu,ea ro,aneasca si cea ,aghiara de pilda. -eleanta este descrierea pe care !oan :e,;ny o o6era legata de ,odul in care au decurs
logodna si respecti casatoria lui. +st6el =,$a, dus la -osBly, la /adislau :un, unde a, petrecut catea ?ile si cu acel prile# ,$a, logodit cu 6iica
itrega a lui Gheorghe 7r;nyi, 6ata dulce a decedatului 4rancisc :Bllai si a Ecaterinei Borne,is?a . /ogodna a aut loc anno 1&.1, pe cand ,ergea, pe
arsta de 22 de ani, intre seceris si recolta. C7rincipeleD ,a 6acu sa a,an aducerea acasa a logodnicei ,ele, schi,band pana si ?iua hotarata, cu
toate ca tri,isese, de#a si initatiile . ne$a, intors de la )iena cu sol Eu abatandu$,a din dru,, ,a casatorii cu logodnica ,eaE pe ur,a in
anno 1&.2, pe cat i,i aduc a,inte, in 12 iunie, a, aut nunta in 8al,eu, ,i$a, dus acasa sotia pe cand ,ergea, pe arsta de 2' de ani. +u 6ost
de 6ata cu ,ine . ,ulti oa,eni nobili si de stare buna, rednici, si anu,eA *igis,und :ornis care il repre?enta pe principeE 4rancisc MiFG cu sotia, el
6iind nas, iar 6iul sau !osi6 MiFG caaler de onoare, sotia acestuia 6iind nasa .=. )e?i in acest sens !oan :e,;ny, "emor Scrierea vietii sale, Editie si
pre6ata de *te6an <. 4ay, "asa "artii de *tiinta, "lu#$%apoca, 2((2 p. 1'& $1'5. (in continuare !oan :e,;ny, "emorii)
[-4 !oan :e,;ny, "emorii, p. 22.
[/8 Ibidem, p. 22$2'.
[/1 Calatori straini despre Tarile Romane, ol. !, Buc., 19&8, p. 2(&.
[/# *t. 7ascu, )l. 8anga, Op. Cit., p. &(2.
[/% +r ,ai putea 6i adaugata poate si o a patra perspectiaA aceea a ?estrei ca ,oti principal al casatoriei. +e, in edere ceea ce a, putea nu,i
=anatorii de ?estre=, in genere nobili saraciti sau ,ai putini instariti care se casatoreau doar pentru a$si i,bunatati starea ,ateriala si i,plicit po?itia
sociala. +st6el de ca?uri sunt atestate in intreaga societate ,edieala dar si in secolul al 1)!!$lea. 9n ast6el de e>e,plu este acela al lui *te6an BBthori
care, potriit lui !oan :e,;ny, se casatorise cu o 6e,ei ,ult ,ai inarsta decat el pentru a deeni rege si care nu aea deci niciun senti,ent 6ata de
sotia sa. +celasi :e,;ny, intalnise in ,isiunile sale pe un anu,e nobil polon De,binsFi, care aea =o 6ata itrega 6ru,oasa si, dupa spusele sale, stia
ca acestei 6ete ii rein bani ,ulti, pe care ea ii ceruse in catea randuri de la ,aica$sa, dar asta nu ii dete CbaniiD, dar apoi el a luat$o in casatorie pe
,a,a 6etei, care se ,arita cu placere cu el, ast6el ca acu, el are si pa,anturile, si banii=. !. :e,;ny, Op. Cit., p. 92. /a 6el a 6acut si 6ostul capitan al
cetatii "hioar care s$a casatorit cu 6osta sotie a lui 7ael -h;del, dobandind ast6el si prin ea ,ulte do,enii, la 6el a procedat si 4rancisc /istius, capitan
al Gherlei, care s$a casatorit cu 6osta sotie a lui 7ael )essel;nyi, dupa care aea un do,eniu bun. !. :e,;ny, Op. Cit., p. 115.
[/* Institutii feudale din Tarile Romane. Dictionar, sub oceaA &estre, p. '21.
[/+ %. Bel,ont, #a fonction simboli6ue du cortege dans la rituels populaires du mariage, +nnales E*", nr. ., 1958, p. &'($&'', Apud "onstanta
Ghitulescu, 7estrea intre norma si practica, in Studii si "ateriale de Istorie "edie, ol. 1)!!!, 2(((, p. 21..p. 219.
[/- Institutii feudale din Tarile Romane. Dictionar, sub oceaA ?estre, p. '21.
[// "onstanta Ghitulescu, 7estrea intre norma si practica, in Studii si "ateriale de Istorie "edie, ol. 1)!!!, 2(((, p. 21.. (in continuare "onstanta
Ghitulescu, 7estrea)
[/0 Cartea Romaneasca de Invatatura, glaa 2&, p. 12..
[/4 D. ). 4iroiu, Op. Cit., p. 18..
[08 "onstanta Ghitulescu,Evul mediu romanesc si istoria femeii 3secolele X4II-X4III8, in ol. Directii si teme de cercetare in studiile de gen din
Romania "oord. !onela Baluta, !oana "irstocea, "olegiul %oua Europa, Buc., 2((2, p. 22.
[01 Ibidem.
[0# Ibidem, p. 2..
[0% Cartea Romaneasca de Invatatura, glaa 2&, p. 12..
[0* Ibidem, glaa 2., p. 119.
[0+ Ibidem.
[0- Ibidem.
[0/ Cartea Romaneasca de Invatatura, glaa 2., p. 119.
[00 Ibidem.
[04 "onstanta Ghitulescu, In salvari si cu islic. 9iserica se%ualitate casatorie si divort in Tara Romaneasca a secolului al X4III-lea, Bucuresti, Editura
8u,anitas, 2((2, p. 2'2.
[48 Ibidem, p. 2'2.
[41 Eade,, Evul mediu romanesc si istoria femeii 3secolele X4II-X4III8 in Directii si teme de cercetare in studiile de gen din Romania, p. 2..
[4# Calatori straini, ol. ), p. 22.
[4% CSDTR, ol. !, p. ..9.
[4* S)ntagma lui "atei 4lastares col. 118($1182, in *t. 7ascu, )l. 8anga, Crestomatie, p. &.(.
[4+ "oord. !. "eterchi, Op. Cit., p. '12$'1'.
[4- *t. 7ascu, )l. 8anga, Crestomatie, p. &21.
[4/ "oord. !. "eterchi, Op. Cit., p. '1&.
[40 !oan :e,;ny, Op. Cit., p. 28$29.