Sunteți pe pagina 1din 13

|   


  

2 În politică şi drept legile reprezintă regulile de conduită ce


descriu sau reglează relaţii specifice între persoane şi
organizaţii, ca şi măsurile punitive exercitate asupra celor ce
nu urmează aceste reguli de conduită.Ele mai pot fi privite şi
ca fiind un ansamblu de texte editate de autoritatea suprema,
formulate şi scrise dupa o procedura speciala şi pe care supuşii
sau cetaţenii trebuie sa le respecte.Noţiunea de lege se
defineşte pe de o parte prin raport cu un contract sau tratat
rezultat din negocierea unor parţi egale, pe de alta parte prin
relaţie cu alte surse juridice cum ar fi cutuma, jurisprudenţa,
legile fundamentale şi regulamentele.Crearea legilor este
apanajul puterii legislative reprezentate de Parlament în
statele ce respecta principiul separarii puterilor în stat şi puse
în aplicare prin întermediul organelor şi instituţiilor puterii.
|    


2 În antichiatea orientala nu se poate vorbi însa de


separarea puterilor în stat; regele deţinea controlul
deplin asupra supuşilor sai el fiind atât creator de
legi cât şi ultima instanţa de apel atunci când acestea
nu sunt respectate. Legile antice orientale nu au un
caracter original ele fiind simple culegeri de
cazuistica sau codificari ale unor norme cutumiare;se
definesc prin experienţa şi nu prin inovaţie, fiind
caracterizate printr-un pragmatism absolut.
Principalele coduri de legi din Orientul Antic

u ¦      ¦    


u ¦   | ¦|  !

u |   " |"      


! #

u ¦   ! #¦! $!

u |  
  |      |%
 &  '!
Codul lui Ur-Nammu

2 Cuprinde un prolog *i 36 de legi

2 În prolog, accentul este pus pe originile divine ale justitiei *i pe


contributia regelui la progresul *i bunăstarea societă ii.

2 Corpusul legilor cuprinde reglementări referitoare la:


† ătămarea persoanelor
† Sclavi
† Delicte de natura sexuală
† Probleme matrimoniale
† Deteriorarea proprietă ii agricole
Ë Epilogul nu s-a păstrat
Codul lui Lipit-Ishtar

2 ¦     |  (        )          *


   )   "   +    (*       ,  
          +    | 
2 Prologul o invocă ini ial pe zei a Ninisina ca divinitate protectoare a ora*ului Isin apoi
vorbe*te despre Lipit-Ishtar care este ales de zeii Anu *i Enlil pentru a stabili dreptatea pe
pămant.
2 Prologul relatează *i unele realizări ale lui Lipit-Ishtar-emanciparea unor sclavi din
ora*ele Nippur, Ur *i Isin.
2 Se păstrează numai legile de pe reversul tăbli ei
2 Corpul de legi:
â Legi privind proprietatea privată(accentul pus pe proprietaea asupra grădinilor)
â Legi privind sclavii
â Legi privind fieful regal
â Dreptul la mo*tenire
â căsătoria
⠝ătămarea(rănirea)unui animal(bou) închriat
u Epilogul, foarte deteriorat, eviden iază consecintele codului care a făcut ca´ dreptatea *i
adevărul să strălucească´ în regiunile conduse de Lipit-Ishtar.
Legile de la Eshnunna

2 Epilogul este foarte deteriorat *i nu s-a păstrat numele regelui emitent.A*adar, codul a
primit denumirea localită ii antice în care a circulat.
2 LE atrag atenţia din doua motive:sunt o compilaţie de decizii legale care se plaseaza în
timp înaintea codului lui Hammurabi, oferind astfel o imagine asupra modului în care s-
au dezvoltat şi modificat legile.Colecţia de decizii legale din LE nu reprezinta o entitate
sistematica, un cod ce trateaza totul într-un mod explicit.Ele sunt mai degraba o
compilaţie de precedente şi ordonanţe.
2 Cele doua tabliţe sunt pasrate în muzeul Irakului.Tabliţa A s-a pastrat aproape în
întregime însa suprafata ei este deteriorata.Din B nu avem decât partea înferioara care
este însa mult mai bine pastrata.
2 Corpul de legi: (împăr irea lui R.Yaron în cinci categorii)
1.Furtul *i alte delicte asemănătoare
2.Acuza ii false
3.Delicte de natură sexuală
4.ătămare corporală
5.ătămarea unei persoane cauzată de un bou *i alte cazuri asemănătoare(vătămarea
datorată neglijen ei proprietarului)
Codul lui Hammurabi

2 În prolog este consacrata autoritatea regelui indicând originea sa divina şi


vocaţia de legislator.În epilog Hammurabi îşi face un adevarat autopanegiric, în
care prezinta toate realizarile sale şi îi sfatuieşte pe oameni sa îi consulte codul
oricând se afla într-o situaţie delicata şi pe urmaşii sai sa se foloseaca de acesta
pentru a guverna mai eficient ţara.Deasemeni, regele lanseza blesteme la adresa
celor care nu îi vor respecta codul şi îi vor aduce modificari deoarece acesta a
fost realizat cu binecuvântarea zeului Shamash.
2 Este un cod de legi mai conplex decat cele anterioare.Numeroasele legi aduc
informaţii esenţiale care au permis determinarea anumitor elemente ale
societaţii babiloniene, cunoaşterea obiceiurilor membrilor ei şi a felului în care
erau obţinute şi împarţite bogaţiile.În acest fel s-au putut obţine informaţii
preţioase despre împarţirea sociataţii în trei clase, despre organizarea familiei şi
exercitarea diferitelor profesii, despre felul în care se exercita puterea.Tot prin
intermediul acestui cod s-a putut aprecia concepţia babilonienilor asupra
diferitelor tipuri de infracţiuni, gravitatea lor fiind relevata de duritatea
pedepselor care se impun.Nu în ultimul rând aflam date concerete cu privire la
natura bunurilor ce constituiau averile oamenilor în acea perioada.
Legile Asiriene

2 Tabliţele pe care sunt înscrise dateaza de la sfârşitul secolului XII.î.Hr.însă legile înscrise
pe ele sunt mult mai vechi.
2 Caracterul compilatoriu al acestora poate fi demonstrat prin doua motive principale:
2 1.intruziunea unor teme generale în culegeri ce pretind a avea caracter special.În tabliţa A
autorul îşi propune sa trateze exclusiv condiţia femeii însa, ea conţine şi prevederi ce se
pot aplica în mod egal ambelor sexe.
2 2.ideea compilaţiei este susţinuta şi de apariţia dubletelor discontinui, existând legi
identice pe tabliţe diferite.
2 Aceasta compilaţie a fost generata şi de nevoile practicii judiciare.Utilitatea unei astfel de
colecţii este evidenta:judecatorului îi este astfel, mult mai u*or sa găseasca legile
privitoare la cazul judecat în timpul procesului.
2 Tabliţa A este de mari dimensiuni *i tratează statutul femeii.Aceasta este singura care s-
a pastrat aproape integal.Restul tablitelor sunt destul de fragmentate însa se pot
desprinde din ele informaţii referitoare la proprietatea funciara, delicte ce privesc
proprietatea mobiliara, furtul de animale, obligaţiile soldaţilor, blasfemie, coruperea
judecatorilor şi a martorilor.
2 Legile asiriene sunt mult mai bine structurate decat celelalte coduri de legi
orientale.Tablita A se preocupă de legisla ia feminină, tăbli a B de proprietatea funciară
iar C, ultima tăbli ă mai bine conservată cu proprietatea mobilă.
Formularea legilor

2 Formularea legilor mesopotamiene este una condi ională:


2 Dacă A (cazul, situa ia), atunci B (sanc iunea, decizia).
2 Ex.´´
     
    
 
 (codul lui Ur-
Nammu, legea nr.1)

2 ´
    
*  
    
    

|    !

2 ´´a
    



   a  
 "  #  a $


  % a 
a
  a #  a  
  
% $
#   %#  
  a

&'(!

2 ´´a      )




a %
  
 
"$
#    a * Ô  

%  a 
'  

  |+,·A
Prologul Codului lui Ur-Nammu

2 După ce An *i Enlil i-au oferit lui Nanna conducerea ora*ului Ur, în acel
timp, Ur-Nammu, fiul născut de Ninsun, pentru preaiubita sa mamă
care l-a născut, în conformitate cu principiile egalită ii *i
adevărului...atunci Ur-Nammu, marele războinic, regele din Ur, rege al
Sumerului *i Akkadului, prin puterea lui Nanna, zeul ora*ului *i în
acord cu cuvântul adevărat al lui Utu, a stabilit dreptatea în ară.A
înlăturat blestemele, violen a *i dezbinarea *i a stabilit cheltuielile
lunare ale templului la 90 de gur de grâu, 30 de oi *i 30 de sila de unt.A
invnetat ca unitate de măsură sila de bronz, a standardizat greutatea de
o mina...Orfanul nu trebuie oprimat de omul bogat, văduva nu trebuie
oprimată de omul puternic , omul care valorează un shekel nu trebuie
să fie oprimat cel care valorează o mina.
Prologul codului lui Lipit-Ishtar

2 ³Cand Anu *i Enlil l-au chemat pe Lipit-


Ishtar²Lipit-Ishtar, păstorul în elept al
cărui nume a fost pronun at de Nunamnir-la
conducerea ării pentru a stabili dreptatea în
ară, pentru a înlătura
nemul umirile(plangerile) , pentru a
reprima du*mănia *i rebeliunile prin for a
armelor *i pentru a aduce bunăstarea
sumerienilor *i akkadienilor.´
Prologul Codului lui Hammurabi

2 ÄDe cînd sublimul Anu, regele zeilor Anunnaki şi Enlil, stăpînul cerului
şi al pămîntului, cel care stabileşte destinele Ţărilor, i-au dat lui
Marduk, întîiul născut al lui Ea, putere asupra tuturor oamenilor, de
cînd l-au făcut mai mare peste Igigi, de cînd ei au pronunţat numele
sublim al Babylonului şi l-au făcut atotputernic peste cele patru
orizonturi ale lumii, de cînd au stabilit în centrul acestora o eternă
regalitate pentru Marduk, o regalitate ale cărei fundamente sunt tot atît
de sigure ca şi cele ale cerului şi ale pămîntului; atunci a fost numele
meu, Hammurapi, prinţul pios care-i venerează pe zei, a fost cel pe care
l-au pronunţat Anu şi Enlil, pentru a proclama legea în Ţări, pentru a
înlătura nedreptăţile, pentru ca cei puternici să nu-i oprime pe cei slabi,
pentru a părea poporului ca un Soare care luminează ţările, pentru a
asigura bunăstarea oamenilor.´
Dic ionar

2 Shekel=11 grame
2 Mina=60 shekel, 1/60 dintr-un talant
2 Gur=300 sila, aprox.300 litri
2 Sila(qu)=1 litru
2 Awilum=om liber de condi ie superioară
2 MuÅkenum=om liber de condi ie inferioară
2 ardum=sclav