S C.

R rdit S YZ AN 11-N1

D' CA
ISTORIA TURCO BIZANTINA
1341-1462

EDITIE CRITICA
VASILE GREW ,

EDITURA ACADEMIEI
REPUBLIC II PORULARE R °MINE
www.dacoromanica.ro
, 0
 DUCAS
I STORIA TURCO-BIZANTINA
1341 - 1462

www.dacoromanica.ro
 SCRIPTORES BYZANTINI
I

DUCAE

HISTORIA TURCOBYZ ANTINA

(1341 1462)

ex recensi one

BASILII GRECU

EDITIO ACADEMIAE REIPUBLICAE POPULARIS ROMANICAE

1958

www.dacoromanica.ro
 SCRIPTORES BYZANTINI
I

.DUCAS
ISTORIA TURCO-BIZANTINA
(1341-1462)
editie critica
de

VASILE GRECU

EDITURA ACADEMIE' REPUBLICII POPULARE ROMINE

1958

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
Viata Despre Duca stim numai atit cit putem desprinde din in-
lui Duca. sasi cronica sa. Bunicul sau Mihail Duca a lost unul din
cei peste 200 de partizani ai lui Joan VI Cantacuzino (1347-1354), arun-
cati in inchisoare de adversarul principal al acestuia, marele duce Alexie
Apocaucos. Chid acesta, la o inspectie in inchisoare, a fost ucis la 11 in-
nie 13451), a doua zi detinutii au Most macelariti, numai Base dintre ei
au scapat en fuga din Constantinopole si intre acestia si Mihail Duca,
bunicul cronicarului nostru, care s-a asezat en locuinta la Efes in Asia Mica
sub stapinirea emirului turc Isa, feciorul lui Aidin ; acesta it apreciaza mult
pentru marea lui invatatura Si pentru stiinta lui in ale medicinei 2). E pro-
babil ca si pe nepot sa-1 fi chemat tot Mihail Duca, deoarece ni s-a pastrat
o cronica mai tirzie epirota care, copiind inceputul cronicii lui Duca, iii
da titlul de `Icrro@ta Tit; Iliteivov MtXarll vE.705ra iov Aoux6g rstoria Epi-
rului de Mihail nepot al lui Duca. a)
Familia Duca trebuie sa se fi mutat de sub stapinirea turceasca din
Efes mai spre nord sub stapinirea unor domni italieni, caci Duca ne spune
ca-si avea casa la Focea Nona 4), unde pe la 1421 indeplinea functia de
iliac la curtea podestatului genovez Giovanni Adorno, scriindu-i scriso-
rile 5) pe care acesta i le trimetea noului sultan Murad II. Ca Duca sä fi
fost In stare a indeplini un serviciu de secretar pe la 1421, trebuie sa se
fi nascut eel putin pe la 1400, daca nu chiar ceva mai inainte. De la Focea
Nona, Duca a trecut in serviciul domnilor Gattilusio Paleolog din insula
1) e \PEE:tit-n-1 be jv 'Iouviou Nichifor Gregoras, Istoria bizantina, ed. Bonn, vol.
II, 731, 18.
2) vz. V 4-5 ; cp. Gregoras, op. cit., II, 729-740 (XIV 10) §i loan Cantacu-
zino, Istoria, ed. Bonn, vol. II, 543-545.
3) F. C. H. L. Pouqueville, Voyage dans la Grece, tome 5, p. 200; cp. §i K. Krum -
hacher, Gechichte der byzantinischen Litteratur, ed. a 2-a, Munchen, 1897, p. 394 §i
V. Grecu, lstoricul bizantin Duca, p. 593.
4) XXV, 5
5) XXV. 8

www.dacoromanica.ro
 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Lesbos-Mitiline, pentru care a indeplinit mai multe misiuni diplomatice de

incredere pe linga sultanul Mahomed II si pe ling5 alti mari dreg5tori
turci. In toamna anului 1452, Duca e la curtea sultanului Mahomed II la
Didimotich ') ; in vara anului 1455 e trimis cu multe daruri de doua on la
amiralul turc Chamza care, la dus si intors, e in trecere pe la Lesbos
Mitiline 2); in acelasi an duce tributul la Adrianopole 3) si insoteste pe
noul domn din Lesbos la sultanul Mahomed II care, de frica ciumii, sc
retrAsese la Zlatita in Bulgaria, intre Sofia si Filipopole. Noul domn este
imbr5cat cu caftan domnesc, tesut cu fir de aur, iar insotitorii lui, intre
care si Duca, cu caftane de m5tase4). Dup5 un drum de treisprezece zile,
abia ajuns acas5 la Mitiline, Duca este trimis din nou la Constantinopole,
ca sa apere, dar far5 succes, in fata vizirilor pe domnul Lesbosului de o
cerere nedreapta a unui amiral turc 5). In anul urm5tor 1456, Duca e din
nou cu tributul datorat la Adrianopole, unde rAscumpAra prizonieri la-
tini 6). Cronica lui Duca se incheie cu cucerirea insulei Lesbos de Alaho-
med II in 1462. Dar Duca trebuie sa mai fi trait citva timp si dupa 1462,
caci el ne mai istoriseste si sfirsitul tragic al celui din urma domn Gat-
tilusio Paleolog din Lesbos care, deli s-a fost turcit, totusi mai pe urma a
fost sugrumat7). In ani rotunzi, viata lui Duca o putem pune intre 1400
si 1470, sau chiar citiva ani inainte de aceste date 8) .
Duca si unirea In timpul sau era foarte actuala chestiunea unirii biseri-
bisericilor. cilor si, dupa cum se poate vedea din cronica sa, Duca a
fost un sincer si convins aderent al unirii bisericilor 9). In sensul acesta
it va fi influentat si faptul ca a trait ca mare dregator sub o stapinire la-
tina si ca in aceasta unire va fi vazut si un mare ajutor pentru poporul
sau in contra primejdiei tot mai ap5s5toare din partea turcilor.
Duca patriot Tot din cronica lui se poate vedea ca Duca, deli inalt dem-
o mare invatat. nitar la curtea unui domn latin, totusi a fost un foarte bun
patriot bizantin si, desi nascut si trlind sub stapinirea straina a avut,
ca si bunicul sau, o mare inv5tAtur5 bisericeasca si profan5 in greceste;
') XXXV, 2.
2) XLIII, 5 si 10.
3) XLIV, I.
4) XLIV, 2.
5) XLIV, 7.
6) XLV, 7.
7) XLV, 23.
6) Mai greu s-ar putea face vreo incheiere asupra timpului vietii lui Duca din
stirea ce ne-o da ca sint de atunci gi pina acum aproape vreo 180 ani", de and s-a
incheiat o intelegere Intre genovezii din Focea Noua si emirul Sarchan, caruia sa-i
plateasca un tribut in schimbul pacii ; vz. XXV, 6.
9) XXXI, 1.
'°) IX, 2.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 7

cunostea bine literatura antics *i a citit mai ales istoricii antici, ca si pe

cei bizantini. El trebuie sa fi cunoscut si istorici bizantini ale caror
scrieri ni s-au pierdut 1). Din feliul cum isi expune Duca istoria, se cu-
noaste ca a fost influentat de istoricii antici si bizantini mai vechi 2). Din
istoria bizantina a 1ui Niichifor Gregoras a trecut un pasaj intreg aproape
textual in cronica sa, asa incit nu numai a citit-o, ci si a folosit-o la corn-
prunerea cronicii sale3). Pe linga ,greceste el stia si turceste, caci citeaza
fraze turcesti4) ; ca mare dregator al until damn genovez, trebuie sa fi
stint si italieneste ; si poate si ceva latineste, caci pare a fi citit 3) scri-
soarea mitropolitului latin din Lesbos, Leonard din Chios, in care se des-
crie cucerirea Constantinopolei din 1453.

Duca istoric Duca este mult apreciat ca istoric, dar cred ca si mai mult
yi literat.
face sa fie pretuit ca literat. Scrisul sau este simplu si
firesc, dar totodata colorat si viu; adinc simtit si dramatic. Dintre toti
scriitorii contemporani care au descris-o, Duca ne-a lasat cea mai fru-
moasa si mai miscatoare 'descriere a caderii Constantinopolei din 1453 6).
Duca stie bine Iimba curata bizantina si ca orice scriitor bizantin are si el
ambitia si se sileste sa scrie in aceasta limba, dar talentu-i remarcabil de
bun scriitor ii smulge nu o data fraza nimerita si cuvintul potrivit care
merge la inima, fie acestea forme si cuvinte din graiul zilnic al poporului
sau chiar si neologisme. Si pe aceasta tale cred ca se explica dublicitatea
de limba ce-o intilnim in cronica lui Duca in care, alaturi de limba curat5
literara anticizanta, e folosita si limba populara vie de toate zilele. Invata-
tura lui Duca pe de o parte, talentu-i literar pe de alta parte au facut ca in
cronica lui sa apara aceasta dublicitate de limba 7).
Ca istoric, Duca este obiectiv si constiincios. In calatoriile sale di-
plomatice, a cautat sa culeaiga stiri si de la turci 8) si de la crestini 6).
Stirile lui se dovedesc sigure, mai ales asupra locurilor si timpurilor mai
1) X, 4 si XI, 2.
2) IX, 3.
9) XVII, 3.
') vz. p. 164, 6 : 234, 25 ; 322, 5 si 13; vz. si G. Moravcsik, I, 126.
') XXXVI, 2 ; XXXVIII. 7, 15, 21, XXXXIX, 2, 13, 19 ; XLI, 2.
6) vz. V. Grecu, Istoricul bizantin Duca, p. 608-609. Partea din cronica lui Duca
privitoare la cucerirea Constantinopolei a fost tradusa in ruseste de A. A. Stepanov,
Vizantijskie istoriki Duka i Frandzi o padenii Konstantinopolja. Vizantijskij Vremennik
7 (1953) p. 385-430.
') vz. V. Grecu op. cit., p. 610-611.
vz. XXXIX, 14.
9) XXXVI, 2.

www.dacoromanica.ro
8 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

apropiate de el, asupra celor mai indepartate da uneori gres, dupa izvoa-
rele ce le-a avut Zia indernind 1).
Dintre cei patru scriitori si istorici contemporani bizantini : Duca,
Sfrantes, Chalcocondil si Critobul care scriu dupa caderea Constantinopo-
lei, lui Duca cred ca i se cuvine pe buna dreptate locul intii si ca istoric
si ea scriitor 2) .

Cronica Duca a inceput sa-si scrie cronica sub impresia cuceririi

lui Duca. Constantinopolei si, terminind cu descrierea acestei mari
nenorociri ce a dat peste neamul sau, a continuat-o mai mult in forma de
cronica anuala, inregistrind an de an pina la 1462 evenimentele mai in-
semnate, indeosebi cele din regiunea sa, adica din insulele egee si de pe
coasta Asiei Mici de sub stapiniri latine.
La inceputul cronicii sale, Duca trebuie sa fi pus si el, ca si toti ceilalti
cronicari bizantini, nelipsita precuvintare, in care sa arate insemnatatea si
folosul istoriei si de ce si cum intelege el sa-si scrie opera istorica. Nu pu-
tern crede ca numai Duca sa fi facut abatere de la acest obicei mostenit
din antichitate si pazit cu o staruitoare consecventa de toti istoricii bizan-
tini. Prima foaie din cronica lui Duca trebuie sa fi cazut si cu ea ni s-a
pierdut nu numai numele autorului, ci si precuvintarea lui.
Asa cum ni s-a pastrat, cronica lui Duca are un inceput cu totul par-
ticular si neintilnit, a carui autenticitate aproape iti da de Vanua. Cronica
incepe cu o foarte scurta si seaca insirare, dupa obiceiul cronografelor, de
mari epoci de ani de la Adam ping la Alexie Comnen, apoi insira imparatii
bizantini pina la loan V Paleolog, aratind numai, sub care din ei, care te-
ritorii bizantine au fost cucerite de turci. Se poate deci spune ca cronica
lui Duca incepe cu domnia imparatului Joan V Paleolog, adicA 1341. Dar
si de la 1341 pina in preajma caderii lui Baiazid I Fulgerul in 1402, cronica
lui Duca este mai mult un rezumat destul de scurt si pe sarite din istoria
turco-bizentina si nu e lipsit de unele scaderi si greseli. Incepind insa cu
descrierea luptei de la Ancara din 1402 si pina la cucerirea insulei Lesbos
de turci in 1462, cronica lui Duca este o cuprinzatoare si bine informata
istorie turco-bizantina cu insemnate incursiuni in istoria sirba, ungara,
romina, genoveza si venetiana, asa incit devine un izvor istoric narativ
de mina intiia si de mare pret pentru acest rastimp.
Unele mici nepotriviri ce le observam in compozitia cronicii lui Duca,
n-am putea spune daca sint din vina lui Duca sau a vreunui copist. Astfel
bundoara se face o trimitere, ca un print turc Orchan sa mai fi fost amintit
1) XI, 2 gi XXXII, 1.
2) vz. V. Grecu, op. cit., 613-615.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 9

o dat5 inainte, 1) ceea ce se spune si despre o sora a lui Mahomed II2), dar
locurile la care se fac aceste trimiteri, nu se g5sesc nicaieri in cronica lui
Duca. Tot o nepotrivire este si aceea privitoare la aceiasi ostatici pe care
sultanul Musulman i-a dat imparatului Manuil II Paleolog si despre care
se spune ca au fost ,doi 3), iar mai Incolo, tool 4). 0 repetitie .suipArAtoare e,
cind ni se istorisesc de doua ori 5) aceleasi lucruri despre originea si rau-
tatea unui tradator, Fara ca a doua oars sa se faca macar o trimitere la
locul intii, precum de altfel o face Duca de atitea ori. Poate ca Duca n-a
apucat sa-si mai revada cronica 5i sal si-o puna la punct ? !

Rominii in Dar cronica lui Duca nu este numai un izvor de mina intii
Cronica lui Duca. pentru istoria turco-bizanting din secolul XIV si XV, ci si
un izvor insemnat pentru istoria romind din mai bine de jurnatatea intii
a secolului al XV-lea. Duca in cronica sa ne da mai intii o serie de stiri
privitoare la trecutul nostru, tinute in termeni generali. In seraiul sulta-
nilor turci 6) si in corpul tieniceresc 7) au ajuns si copii de romini. Sultanii
aveau respect de puterea Tariff Rominesti 8) si apreciau faptul ca au Most
in stare sa infring5 pe romini5).Ori de cite ori se intimpla o schimbare
de sultani sau vreo biruint5 mare si Duca semnaleaza veniri si trimiteri de
soli, aminteste nu o data si ide soli romini1°). Sultanul Murad II anunfa
$i domnului Tarn iRominesti ,urcarea ,sa pe tron 1r). 0 data Duca ne .da si
numele domnului romin Dan care la 1426 trimite soli la sultanul Murad II,
ajuns la mare putere dup5 inraturarea puternicului si neastimparatului
emir Tineit (Giineyt) de la Smirna ; si Murad incheie sff cu domnul romin
pace si prieteniie 12).
Dar in cronica lui Duca aflam cu privire la trecutul nostru nu numai
stiri de acestea oarecum generale, ci si stiri referindu-se la anumite eve-
nimente de toata importanta. Astfel Duca ne da insemnate stiri despre
amestecul lui Mircea eel Batrin in luptele pentru domnie intre urmasii lui
Baiazid I Fulgerul, cind domnul romin isi are si sustine candidatii sal la

') XXXIII, 12.

2) XXXIV, 10.
3) XVIII, 2.
4) XX, 4.
9) XXII, 7 0 XXVIII, 1.
6) XV, 2.
') XXIII, 8.
8) vz. XXII, 3 0 9 ; XXVIII, 8 0 XXXII, 4.
0) XXIII, 2 0 7.
10) XX, 2 ; XXVIII, 10 si XXXIII, 12.
11) XXVIII, 10.
12) XXIX, 3.

www.dacoromanica.ro
10 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

tronul turcesc, intii pe Musa 1), iar dupd incetarea domniei acestuia, pe
Mustafa 2) care cazind de la domnie, cearca din nou sä fug in Tara Ro-
mineasc5 3). Pretioase si bogate sint stirile ce ni le da Duca despre lega-
turile dintre domnul romin Vlad Dracul §i sultanul Murad II, cum s-a
prezentat la sultan cu o mare suit si a fost primit cu multa cinste si
daruri scumpe 4), cum 1-a insotit pe Murad II in expeditia acestuia in
Transilvania, in 1438 si cum sultanul nu avea Incredere in domnul romin5);
si de aceea e aruncat in inchisoare la Galipoli, de unde i se (a drumul,
dup5 ce las5 sultanului ostatici pe fill sAi Inca nevirstnici 6), pe care mai
tirziu ii primeste inapoi 7). Nu asa de pe larg si cu atitea amAnunte ca
Laonic Chalcocondil 8), dar si Duca in cronica sa 9) ne descrie expeditia
Vara de izbinda a lui Mahomed II in contra lui Vlad Tepe§ din vara anului
462. Istorisirea lui e puternicA si impresionanta si mai ales dup5 istori-
sirea lui Duca a intrat acest eveniment in istoriografia romineasca.
/kluge si insemnate sint stirile in cronica lui Duca in leg5tura cu
eroul romin luptator in contra turcilor care a fost lancu de Hunedoara 10).
Aceste stiri privitoare la trecutul nostru sint mai mutt in legatur5
cu istoria turceasca ; dar Duca ne dA si stiri in legatura cu istoria bizan-
ting, e drept ca mai putine, ins5 cu atit mai de pret. Un pasaj intreg se
ocupA de certurile ide ' domnie intre unii din urmasii lui Mircea cel .Batrin").
Potrivit acestor stiri e probabil ca Dan, nepotul de frate al lui Mircea cel
Baffin, si nu este excius ca si Vlad Dracul, fecior din flori al lui Mircea,
sa fi ajuns o dat5 la domnie si cu ajutor bizantin, oricit de mic ar fi fost
acesta. Sigur este insA c5 feciori de domni si de boieri romini ocupau
functii militare la curtea imparateasca bizantina, c5 luptau alaturi de
bizantini in contra turcilor si ca imparatii bizantini nu erau cu totul str5ini
de orice amestec in luptele de domnie din Tara Romineasca.
Din alte locuri se pot scoate in chip indirect stiri de pret privitoare la
romini. Astfel din locul in care Duca aminteSte de incoronarea craiului
Serbiei ca despot, se poate deduce ca si Mircea cel Batrin a primit acest
titlul de la Imparatul bizantin 12) ; din locul in care se vorbeste de modul de

') XIX, 1-6.

') XXII, 3 0 XXIV, 5.
') XXVII, 7.
') XXX, 10.
XXX, 2.
0 XXX, 5.
'1 XXXII, 1.
`1 vz. Lavonic Chalcocondil. Traducere de V. Grecu. Bucure§ti 1958, p. 282-290.
XLV, 20-22.
n°) XXX, 2 ; XXXII, I ; XXXIV, I; XXXVIII, 12 6i XLV, 6.
") XXIX, 6-8.
") XXX, 3 nota §i V. Grecu, op. cit., p. 658-659.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERS 1

succesiune in domnie la turci, se poate conchide c5 si modul de succesiune

la domnie in trecutul nostru s-a inradAcinat la not printr-o influent de-
origine turceasc5 r). Tot asia se pare ca staptnirea idomnului Tarn Romi-
nesti pe la 1421 pAtrundea departe in dreapta Dun5rii 2).

Cronica lui Duca A fost editat5 pentru prima data in acel

Edifii.
faimos Corpus Byzantinae Historiae, corpul istoriei bizan-
tine, care a inceput sa apar5 la Paris sub auspiciile regelui-soare Ludovic
XIV si ale sfetnicilor lui, in 1645 si a contintiat ping in 1711 ; acolo a
aparut sub titlul : Ducae Michaelis Ducae nepotis Historia Byzantina res
in imperio Graeco gestas complectens a Ioanne Palaeologo aid Meherne-
tern II. Accesit Chronicon breve, quo iGraecocium, Venetorum e,t Turcorunr
aliquot gesta continentur. E Bibliotheca regia nunc primum in lucem edita,.
versione Latina et notis illustrata studio et opera Ismaelis Bullialdi. Pa-
risiis e typographia regia 1649".
Editia lui Bullialdus a fost retiparit5 in 1729 intocrnai ca volum al
6-lea din Corpus Historiae Byzantinae, aparut la Venetia intre 1729 si 1733.
Tot editia lui Bullialdus a fost reprodus5 si de I. P. Migne, Patro-
logia, Series Graeca, vol. 157, Paris, 1866, coloana 749-1166.
Si in sfirsit, cronica lui Duca a mai fost tiparit5 in Corpus Scripto-
rum Historiae Byzantinae, editio emendatior et copiosior, consilio B. G.
Niebuhrii C. F. institutai, auctoritate Academiae Litterarum regiae Borus-
sicae continuata", sub titlul Ducae Michaelis Ducae nepotis Historic
Byzantina recognovit et interprete Italico addito supplevit Immanuel Bek-
kerus". Bonnae impensis, Ed. Weberi, 1834.
La aparent5 s-ar putea crede deci ca" cronica lui Duca a avut parte
ping acum de patru editii, totusi, f5r5 nici o team de vreo obiectinne, nu
poate fi vorba decit numai de o singura editie si anurne cea dintli de la
Paris din 1649, Caci celelalte trei care au urmat, nu sint decit simple re-
tip5riri ale editiei lui Bullialdus, unele chiar cu cledicatia si prefata, cu
rezumatul, traducerea si notele, toate latinesti, ce le-a scris acelasi prim
editor. Nici unul din editorii urrnatori n-a mai c5utat sa vad5 manu-
scrisele, ci s-au multumit cu textul editat de Is. Bulli51dus din manu-
scrisul P.
Im. Bekker, ultimul care 1-a retipArit, face uneori chiar indrepthri si le
trece in aparatul critic, dar ele se dovedesc de prisos, c5ci in manuscris
textul e corect si greselile nu sint ale manuscrisului, ci ale lui Bullialdus.
In editia lui Bullialdus, Bekker a g5sit, poate numai simple greseli de
I) XXIII, 7 §i Ibid., p. 659-660.
2) XXIV, 1 §i Ibid., p. 660. Mai vezi si XLV 16.

www.dacoromanica.ro
 12 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA

tipar, - un articol o, unde to -ai astepta la un pronume relativ 6g,

p. 150, 2 ed. Bonn ; un pronume interogativ vtogs, unde ai astepta
adjectivul naafig, p. 160, 9 ; un genetiv flE-caUco unde ai astepta un
acuzativ vircOaov, 164,4. Alta data Bullialdus omite prepozitia %Ina
p. 176,13, ed. Bonn ; alta data predicatul rlv p. 292, 3 ; alta data a citit
lily Raxaiga era cutit" in loc de iv t-taxeciecc (a murit) de cute, 228,19.
Si Bekker face indreptarile si conjecturile cuvenite si le insemneaza in
aparatul critic ; si astfei pune in seama manuscrisului scaderi pe care
acesta nu le are, pentru ca in manuscris toate aceste forme se gasesc bune
si corecte si nu era nevoie de nici o Indreptare si de nici o inregistrare
in aparatul critic, daca Bekker ar fi recurs la manuscris. Si cazuri de
acestea ar putea fi sporite mult. Caci editia lui Bullialdus nu este lipsita
de multe scaderi foarte suparatoare, care apoi toate au fost repetate de
editiile sau mai bine zis retiparirile urmatoare. Bullialdus citeste gresit
natvoz 7twrI1Q xal 23,9 ed. Bonn pentru TEO; natclOg P f. 29v-p. 45,20 din
editia de fata; egiacrriag 24,5 pentru avoulac P 219r = 47,15; we 25,11 pen-
tru etc 291v=-49,9; Coto 3o, 2 pentru u iol 293` =55,6; ikflAx0E 3o, 23
pentru ikriXOEL P 293° = 55,23; iv 33,3 pentru P 294v=57,28;(10Ctili-
vo: 39,5 pentru CE944tivol, 296"=65,9; piXottva') p. 42,21 pentru p.auva
297 "= 69,26; xal 49,4 pentru -rt 299r=77,16; `Pcotia1cov 51,8 pentru Tfo-
[thvcov 299° = 79,25; avanai,a0in 69,19 pentru tivanaiiOrm 304°- 101,9;
an' ctinoii 71,2 pentru 4 aircOv 305` = 101,31; TovQxoutiCevou 88,3 pentru
Toupxotiavot, 309v-123,3; EiTIbEGTarri 100,16 ap. crit. pentru aitbiarCcTri
313'= 137,18; ma 109,21 ap. crit. pentru cd, 315'r-147,19; olv.o6op.Etv y.a-
ar,00v 115,19 pentru olxobokv v..Con-Qou 317v=-155,3-4; Stooi. 116,23 pentru
61.6EL 317v-155,25; oi) OgsyE0iiciEtat 141,17 ceea ce nu are aici un inteles,
pentru ov 7.001),1115iplETOIL 327r= 183,21-22 ceea ce da un Inteles foarte satisfa-
cator; Eivrilliov-rog 142,6 pentru crwltov-rEg 327r-183,31; oi) 149,10 pen-
tru xoti 330 =191,30; Einv5i) 158,14 pentru Eiyn 333"=203,3; iiraxicAETat
167,17 pentru [tEtazETCaritai 337r=213,18; tfig 67611; 181,10 pentru Talc;
Ox0cug, 340° = 229,3; ti0potaag 181,23 pentru a0eoi6eb 341r=229,12; iv..66(rag
206,18 pentru datieco-ug 347r = 259,4; itE),Eicoto ') p. 224,24 pentru ErErE-
XEiwro 352r-281,14; actcrnricipauivov 298,2, ed. Paris p. 167 D propunind
conjectura navtiru.tocagvov pentru gacarvotattivov 377r care e =--TECMITOL-
1Aaatth,ov 375,2 de la nap.Eroluetco, dInd un Inteles foarte potrivit si bun;
si exemple de acestea ar putea fi aduse Inca foarte multe. In editia lui

') St. B. Psaltes, Grammatik der byzantinischen Chroniken, Gottingen, 1913.

p. 188 §i 207 citeaza din cronica lui Duca aceste exemple ca forme drept neobi§nuite,
dar ele se dovedesc deci inexistente.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 13

Bullialdus nu lipsesc nici nume proprii redate gresit, ca Accriviiv p. 132,8

ed. Bonn si olactrOvonavivov 207,15 pentru AaxavEiv P 323" =173,2 §i
OLA.avOednrivov P 347"-259,24; greseli pe care celelalte editii le repet5 in-
tocmai. Dar si mai multe cuvinte in rind au fost s5rite de Bullialdus nu
o data. Astfel, chiar in rindul intii dup5 avOcidmou p. 10,1, ed. Bonn au
fost sarite cuvintele roi5 Triaci &wog nap Bout P 288r-29,2; dup5 20Aoint
213,11 «care graiete» au fost trecute cu vederea cuvintele xal ivEvoiiv P
349r=267,9-10 «§i care lucreaza»; dup5 ilccaipautv 213,20 In Inv515turile»
Bullialdus a sarit cuvintele Cix@og macubtuttgvog xcd EV Toi.g zeia-riavan .ta-
.0iwacuv P 349"-267,17-18 «foarte invatat si In invataturile crestinilor»;
dup5 n0.11, 295,1 «poart5» a sarit cuvintele criw nerramoioig acpfrAE cpv?kr-
Taw T1lV 7rialv P 376`--371,6 «cu cinci sute, a 15sat paza portii». Prin
omisiuni ca acestea doua din urma se strica Insusi fondul stirilor date
de Duca, In primul caz cu privire la preg5tirea si marea Inv5tAtura a
mitropolitului Marcu at Efesului, conduc5torul bizantinilor antiunionisti
in sinodul de la Fiore*, in cazul ai doilea cu privire la retragerea ma-
relui duce Luca Notara de la Poarta Impar5teasca pe care o ap5ra, cind
turcii au p5truns in Constantinopole.
Dar in editia lui Bullialdus shit si greseli care ar putea da prilej la
concluzii insemnate, dar cu totul eronate. Astfel bunkara In textul cra-
nicii lui Duca, publicat de Bullialdus, citim ca efemerul sultan Mustafa
din anul 1421, intrind in palatele raposatului sau frate, sultanul Maho-
med I (1413-1421) a g5sit comori nenumarate si alt5 g5tire peste ma-
sura, vesminte si pietre scumpe, femei frumoase si b5ieti tineri, frumosi
la fata si cu deosebire chipesi la trup si tot ceralalt material din Tara
RomIneasca nacrav ably vxrly BActxtag si §edea traind in imbuibari si im-
batindu-se zi de zi si petrecind in desfrinari". 1) Cuvintul Maziac. Tara
Romineasca" din editia lui Bullialdus, p. 88 A, care 1-a dat si in tradu-
cerea latina aliaque Walachiae spolia si alta prada din Tara Romineasca ",
a trecut si in editia de la Venetia, p. 70 si in Patrologia greaca a lui Migne,
157, col. 944 A §i in editia lui Bekker din Bonn, p. 157,19 ; si atunci acest
cuvint Blazbag to -ar putea indemna si ademeni sa conchizi ca Tara
Romineasca era obligates pe atunci sa dea pentru seraiul sultanilor de la
Adrianopole persoane si lucruri deosebite, Mat Duca, istoric bine informat
asupra imprejurarilor de la curtea sultanilor contemporani cu dinsul, s-a
vazut Indemnat s-o sublinieze in mod deosebit si izolat si nu in leg5tura
cu alte popoare crestine, precum o face de atitea ori. Dar concluzia ar fi
si eronata si lipsita de once temei, Cad in manuscrise nu e BXaxiag, ci se
1) vz. XXV, 2.

www.dacoromanica.ro
14 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

gaseste scris limpede (3Acotetag deci nacrav Cakriv iiAriv Acotsittg P f. 333v,
vezi fig, 5 rind 4 de sus ; si PI f. 189', vezi fig. 6 r. 2 de sus (3Aaxiag
prin urmare si tot celalalt material pentru o viata in placeri' (p. 200,23)
caci aceasta inseamna (3?axdag, si nu din Tara Rominesca.

Manuscrisele Aceasta singura greseala, intre atitea altele, arata in-

P aI P1. deajuns cite nevoie e de o editie critica a cronicii lui Duca.
Pentru infaptuirea ei, la drept vorbind, nu avem decit un singur manu-
scris si o veche traducere italo-venetiana. Manuscrisul e codicele grec
nr. 1310 din Biblioteca Nationale din Paris pe care-1 numim cu sigla P.
Acesta e un manuscris de hirtie, format mic, scris indesat si cuprinde in
total 444 de foi ; e un codice miscelaneu de cuprins variat religios, apoi
literar, filozofic, istoric, stiintific si altele. Pe foile 288r-391" e cuprinsa
.cronica lui Duca ; pe pagina de mai inainte, adica f. 287v se afla inaintea
cronicii lui Duca lista imparatilor Egiptului de la Alexandru Machedon
ping la Cleopatra si din imparatii romani Iuliu Cezar si August (vezi
fig. 1).
Acest fapt te-ar putea face aproape sa crezi ca si insirarea seaca de
marl epoci de ani, in felul cronografelor, e. cu totul poate strains de insasi
.cronica lui Duca, din care prima foaie fiind cazuta, vreun copist va fi
adaugat si potrivit drept inceput al cronicii acea insirare seaca de epoci.
atunci, primul capitol din cronica lui Duca poate ca ar trebui Inchis
in paranteze dreptunghiulare, indicindu-se astfel, ca nu-i apartine lui Duca.
Dupe cronica lui Duca urmeaza in P f. 392-399 parodia homerica
Batrachomyomachia, adica Razboiul broastelor cu soarecii. Foile din manu-
scrisul P .au lost numerotate ,mai tirziu cu cifre arabe. Inca inainte de
aceasta numerotare, intre foile 288 si 289 au cazut foi, pentru ca, deli dupe
f. 288 urmeaza f. 289, intre aceste dotta foi lipseste intreg textul de la
6 xai (p. 33,15) ping la 1,/.4@a-ril.s. (p. 39,25). Pe linga aceasta lipsa,
intimplata prin pierderea de foi chiar din P, mai sint aratate doua lipsuri
printr-un loc mic lasat nescris chiar in rind. Unul e pe f. 289', unde e
vorba de cucerirea orasului Filadelfia in Asia Mica de Baiazid I Fulgerul,
iar celalalt pe f. 389v. Prima lacuna, pricinuita prin vreo stricaciune a foil,
pare sa cuprinda umai o frintura de propoZitie (vz. p. 41,4), a doua e
insa de un cuprins mai mare. Dup5 caderea Constantinopolei, Duca
scriindu-si istoria in forma de cronica anuala, insira pe rind anii si eveni-
mentele intImplate in acei ani, unele mai pe scurt, altele, mai apropiate
de locurile sale, mai pe larg. Dar anii 6967 si 6968, adica 1459 si 1460
lipsesc ; de la 6966 (vz. p. 423,25) se sare la 6969 (vz. p. 427,11). Aceasia
lipsa trebuie sa se fi produs tot pe cale mecanica prin pierdere de foi din

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 15

manuscrisul dupA care a lost copiat P sau dintr-un manuscris mai vechi
la care se reduce si P, caci anii 6967 si 6968 n-au putut fi sariti de in-
susi Duca, deoarece num5rul anului 6968 nu este Inregistrat, dar eveni-
mente din acel an sint aratate 1).
Initiate le in P lipsesc uneori ; se vede ca in arhetipul sau au fast
scrise cu rosu si copistul lui P n-a mad apucat sa le adauge toate si el
cu rosu. P mai are pe margine note, uneori ca niste titluri indicind cu-
prinsul pasajului respectiv, alteori aceste note marginate par sa arate mai
degraba impresia cititorului sau adauga chiar oarecare precizki. Duca
inregistrind moartea impkatului Joan V Paleolog, nu arata anul mortii, 2)
nota marginal5 insa adauga : ixo4tirOTIO PaclEi).; 'lithivviri; Ev rci) giEL ,c(040'
,,a murit impkatul loan in anul 6899 indictionul 14". Notele acestea nu
ivo AS'
urmeaza in mod consecvent ; la inceput mai dese, se fac tot mai rare, ping
la urma dispar aproape cu totul. Nu le-a mai copiat copistul lui P sau nu
le-a mai gasit in arhetipul sau, nu avem de unde sti ; sau poate insusi
copistul lui P e autorul for si a gasit de cuviinta sa scrie numai atitea
cite ni le-a lAsat ? I
Textul cronicii in P este scris continuativ ; actuala impartire in capi-
tole a facut-o Ism. Bullialdus, primul editor al cronicii lui Duca, si o pas-
tram si noi, ca si ceilalti editori, din motive practice pentru a se inlesni
trimiterile si pentru o mai bung evidenta. Dar pentru ca chiar in aceste
scopuri s-ar fi impus, ca aceasta impArtire sa fi fast facuth in mai multe
capitole decit cele 45 ale lui Bullialdus, am crezut ca facem blue, intro-
ducind in cadrul acestor capitole o subimp5rtire in paragrafet iar la tra-
ducerea romineasca 4 pun si oarecare titluri pe margine.
Inca inainte de a se fi pierdut din P cele dou6 foi dintre foile 288 si
289 si farA sa fie copiate notele de pe margine, cronica lui Duca a mai fost
copiata o data chiar din manuscrisul P. Si aceasta copie se pktreaza" tot
in Biblioteca Nationala din Paris sub cota cod. Graec. 1766 si o vom numi
cu P1. Si P1 ca si arhetipul sau P este un codice de hirtie, format mic, dar
e scris mai rar si mai citet. Foile cazute din P ne sint Ostrate in P1
f. 22v -28 SI PI e un codice miscelaneu aproape de acelasi cuprins
divers ca §i Psi inaintea cronicii lui Duca se gaseste aceeasi list5 a im-
pkatilor egipteni de la Alexandru Machedon ping la Cleopatra si a lui
Iuliu Cezar si August. Cronica lui Duca urmeaza in P1 pe foile 19r piny
la 409v si. este fara nici o indoial5 o copie fidela chiar din P. In textul
cronicii din amindoua manuscrisele sint exact aceleasi lipsuri. PI mai
I) vz. XLV, 10 nota : i-i vol da datoria.
2) XIII, 4.

www.dacoromanica.ro
16 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA

adaugind Inca multe allele prin greseala de transcriere, asa-numita haplo-

grafie, and copistul sare de la un cuvint la altul egal din rIndurile urma-
toare. Apoi PI mai face o multime de greseli marunte ce se explica chiar
prin scriitura Jul P care, fiind chiar in acel loc neclara, facea posibile
greselile din PI. Astfel de ex. P f. 295' rind 9 de jos scrie itantoTaTot,
cu litera u asa Inca poate fi calla usor At (vezi fig. 2 r. 4) si
copistul lui P1 f. 48r rind 4 de jos, copiind repede si mecanic, a si tran-
scris nonsensul 4azt[tOTaTot, (vezi fig. 3 r. 4). Exemple de acestea de tran-
scriere gresita mecanica ar putea fi aduse Inca multe.
Amindoua manuscrisele, si P si P1, nu sint datate, dar dupa scriitura,
P este datat de obicei in secolul XV, iar copia sa PI in secolul XVII. Dupa
o examinare insa mai atenta paleografica, eu unul cred ca virsta aminduror
codice va trebui scazuta cu aproape cite un secol intreg, asa incit pe P
1-a§ aseza spre mijlocul secolului al XVI-lea, iar pe P1, copia lui, la in-
ceputul celui de-al XVIII-lea.
Un fragment de tot mic din cronica lui Duca se mai pastreaza si in-
tr-un codice grec din Biblioteca Vaticana de sub nr. 1408 f. 154', care sa
fie din secolul al XVI-lea ').
Neputind incapea nici o indoiala ca P1 e o copie fidela a lui P, la sta-
bilirea textului cronicii lui Duca intr-o noua editie critics Pi nu mai poate
veni in vedere decit doar pentru locurile greu de citit sau stricate din P,
ca sa se vada cum le-a inteles copistul lui Pi. Oarecare valoare mai are
PI si pentru pastrarea textului de pe foile pierdute din P. De altfel in chip
firesc, deosebirile de text dintre P1 si P, cauzate din nebagare de seams
sau din nestiin(a copistului, n-au fost trecute in aparatul critic, spre a nu-1
incarca in chip inutil.
Din manuscrisul arhetip din care provine P, trebuie sa fi cazut prima
foaie, caci din cronica lui Duca nu ni s-a pastrat precuvIntarea cu numele
autorului si eventual cu titlul cronicii. Dar nu numai acest inceput ne lip-
seste, ci, asa cum ni s-a pastrat textul cronicii, ne lipseste si sfirsitul ei,
istorisirea IntrerupIndu-se Si in P si in P1 in mijlocul frazei care ramine
neterminata : 'OeCtrnEg oUv of iv-rOs Atunci cei dinauntru vazind... (vz.
fig. 7 si fig. 8), asa ca nu numai prima foaie, ci §i ultima trebuie sa fi
cazut. Caderile acestea de foi nu s-au putut intimpla in P, caci acesta fiind
un codice miscelaneu, cronica lui Duca nu este nici prima nici ultima bu-
cata dintr-insul.

I) vz. G. Moravcsik, 1, p. 127. D-I Moravcsik, caruia ii multumesc, a avut bunA-

vointa de a-mi comunica variantele din cod. vat. 1408 §i ca" acest fragment cuprinde
rindurile 2 Etta yivetat pinA la 17 kuvrOvng kthericrav de is pag. 37.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERS 17

o veche traducere Dar dac5 inceputul cronicii lui Duca ne-a ramas pins
acuma nedescoperit, sfirsitul in schimb ni s-a pastrat (vz.
p. 435,15 urm.) intr-o veche traducere italo-venetiana, facuta, se crede prin
secolul XVI sau chiar XV. Aceasta a fost descoperita de istoricul L. Ranke
to Biblioteca Marciana din Venetia si e publicata de Im. Bekker in editia
din Bonn a lui Duca la p. 349-512. Traducerea ne pastreaza nu numai
sfirsitul cronicii lui Duca, dar ne completeaz5 si mica lacuna, in legatura
cu cucerirea orasului Filadelfia de Baiazid I, cu cuvintele destituta de ogni
speranza de secorso (p. 356,7 de jos ed. Bonn : pierzind orice nadejde de
ajutor" (vz. si mai jos p. 40,5). In schimb pe linga celelalte lipsuri ce
le-am semnalat in textul grecesc din P, vechea traducere italiana, asa cum
e publicata, mai are Inca o mare lipsa, sarind intreg textul de la p. 283,29-
30: KAXEI5ov airoi)g pins la p.307,13: xabiaorrEg TA icracc din editia de fats
(vz. si ed. Bonn, p. 465). Aceasta lipsa sfirsindu-se in mijlocul frazei, se
vede ca s-a produs printr-o pierdere de foi din vreun manuscris italian,
daca nu chiar din manuscrisul din Venetia.
Traducatorul trebuie sa fi lost un dalmatin supus venetian. Fats de
republica Venetiei se arata cu mult devotament si mare admiratie, ba chiar
cu vadita partinire, adAugind atribute de lauds la adresa ei si facind chiar
modificari in favoarea ei. Dar el intrebuinteaza si termeni iugoslavi 1) si
trebuie sä fi avut stire si de izvoare sirbesti. Lupta de la Cosovo din 1389
o descrie mai pe larg si cu stiri mai bogate ca in cronica lui Duca 2). $i, de
aitfel, el mai adauga si stiri de la sine. Traducerea e facuta in mod liber ;
uneori amplifica si adauga, alte on prescurteaza si omite ; citeodata se
intimpla sa nu inteleaga si sa traducA gresit 3).
Cu toate aceste scaderi, vechea traducere italiana fiind facuta dupa
un manuscris grecesc pe care nu-1 mai avem, ea it inlocuieste in oarecare
masura pe acesta si de aceea la stabilirea textului cronicii lui Duca intr-o
noua editie critics trebuie sa fie luata in seams si ea. Am si numit-o cu
sigla I.

Un vechi rezu- In Biblioteca Academiei R. P. R.4) se afla un codice grec

mat neogrecesc. nr. 4, copiat de la 21 octombrie pins la 13 noiembrie 1765,
dup5 cum arata o insemnare la sfirsit la p. 352 a manuscrisului. De la
inceput si pins la p. 115 rind 11 de sus, acest codice e un rezumat in neo-

I) vz. Duca, ed. Bonn,*p. 394, 431 si 455.

2) vz. ibid., p. 352-355.
3) vz. V. Grecu, Istoricul bizantin Duca, p. 626-628.
4) Vezi C. Litzica, Catalogul manuscriptelor greceVi, Biblioteca Academiei Romlne,
Bucuresti, 1909, p. 7--8, unde ins codicele e apreciat gresit; vz. V. Grecu, op. cit.,
p. 628-630.
2-5217

www.dacoromanica.ro
t DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA

'greceste al cronicii lui Duca si anume incepind cu doninia efemertilui im-

[Arai Joan VII Paleolog, 15sat in domnie de unchiul sau Manuil II Paleo-
IO, cind acesta in iarna anului 1399 a plecat departe in apus, oiutind aju-
toare in contra turcilor. Codicele are note marginate si rezumatorul, dup5
ce terming de rezumat din cronica lui Duca, pe care o rezuma ping la
cap5t, arata tntr -o astfel de notA marginala ca acum continua sa rezume
din Chalcocondil s x Tut) Xcaxoxovtliaou (cod. grec 4, p. 115) si dupd ce a
sfirsit cu Chalcocondil, arata iarasi intr-o not5 marginala ca mai departe
rezuma ix tijS kr-ropLag jcoetvvou Ectycaou (cod. gr. 4, p. 121 : din istoria
lui loan Sagridis). Aceste note to indeamna sa crezi ca rezumatului din
cod. gr. nr. 4 ii lipseste inceputul, cad tot o nota marginala trebuie sa fi
arAtatc5 rezumatul se face si din Duca ; si probabil ca s-a si facut de la
inceputul cronicii, pentru ca inceputul chiar cu neinsemnatul loan VII Pa-
leolog e cu totul arbitrar si nemotivat. Cit despre loan Sagridis, acesta
nu 'poate fi decit Giovanni Sagredo care a publicat in 1677 la Venetia o
istorie turceasca sub titlul Memorie istoriche dei monarchi ottomani de
11700-1646, memorii ce au fost traduse in neogreceste de marele comis
Nicoiae' Caragea 1). Rezumatul e facut pe larg ; dar pe ici-colo cite un
loc e rezumat si mai pe scurt, ba chiar skit cu totul. Ceea ce e mai im-
portant de. constatat ins5, este faptul ca, in ce priveste cronica lui Duca,
i-ezurriattil este facut chiar dupii textul publicat de Ism. Bullialdus in 1649 ;
caci are lipsuri si greseli 'ce prbvin chiar din aceasta editie. Astfel stind
lutru' tile :cod. grec' 4 nu poate avea nici o valoare pentru pregatirea unei
editii' ciitiCe a cronicii lui Duca, totu§i pentru interpretare poate fi de
oarecare loins 2) .

0 nova editie Pentru o noud editie critics avind deci la dispozitie numai
critica.' un singur manuscris Psi in oarecare masura vechea tra-
dticere italiank s-ar putea crede cä preg5tIrea acestei editii e o lucrare
destul de usoara. E drept c5, neavind multe manuscrise de colationat, ra-
mil scutit de aceasta munca migaloas5 si care cere timp asa de mult.
In .schirith ,ai alt neajuris poate si mai mare la stabilirea textului care e
o miinca mult mai grea §i de raspundere mai mare si in cursul cAreia un
numar mai mare chiar de grupe de manuscrise iti este de mare ajutor,
l) 1. I. Bjornstohl, Briefe. Deutsche Ausgabe, Leipzig-Rostock, 1783, citat dupa
C. I. Karadja, Die alte rtundnische Buchdruckerkunst ; extras din Geschichte der Buch-
druckerkunst", Demeter-Verlag, 1940, p. 8 §i 11, n. 14.
') vz. V. Grecu, op. cit., p. 653-655. Numai din punct de vedere bibliografic face
si.amintim ca cronica lui. Duca a fost tradusa in frantuzqte, foarte liber 51 deseori
oprbkimatiV, In Histoire de Constantinople, depuis le regne de l'Ancien Justin fusqu'a
la fin de'' rempire, traduite sur les originaux grecs de Monsieur Cousin, tome VIII,
Paris, 1685, p. 211-428. Traducerea s-a facut dupa editia lui Bullialdus.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 19

mai ales cind ti se ivesc cazuri de nedumerire. Si textul din P d5 de-

seori prilej la nedumeriri. In P citim de ex. la acuzativ singular forma
-popular5 Ihyatggav (P,f. 314", 320', 347"), yvvaixav (P 308`),1) dar de mul-
te on si formele antice 0'01(a-riga si yvvaixa. Apoi mai citim to P la ac.
sing. eavaov P 367v pentru CiA.ucrtv «lant»; apoi pod-)vtag 97" ca nominativ
singular masculin; Orrag ca nom. plural masc.: outs; etcrytv'ovritot allied
robi cumpArati cu bani» P 300', pe ling5 atitea alte cazuri, unde partici-
piul prezent i§i are formele regulate.antice. Dup5 aceea intilnim si con-
structii sintactice ca pacrt4i)g... gti OVT0c... aniScoxs (P 299' imparatul
pe and era Inca ... a dat) s. Ev yaatp p TUE, Niqtcpatov Eltovoii46p,Evov
(348" entr-o cetate, numita Nimfeon), Vara acordul gramatical cuvenit.
Genovezii din Galata sint numiti of tov rcaccrii P 313', dar si tov cabi-
-Toy 313", 355. Substantivul vans «corabie» e declinat in mod regulat du-
pa declinarea a 3-a, dar nu o data e trecut si la declinarea 1-a (de-ex.
vilat, 334"; vivaLc dat. plur. iv TQ 4E01, xaE vilEg 336', cu E pentru at, Bul-
lialdus dind viNcri, Bekker, ed. Bonn 165,6 indreptind in vivio1); ba o da-
t5 d5m chiar peste iw-coeutec virvi iCr[LEV 297' («cor5bii de negustori sin-
tem»,2) plural neutru. Apoi intilnim irrOg cu dativul (P 320' si 321 "), dar
si cu genetivul (P 321 "); prepozitia Out6 de mai multe on cu acuzativul
(P 368", 370', 388" si aiurea), dar si cu genetivul (316', 390" si aiurea);
stacrav (338 ") cu augment deci, dar si iccoocv (382') fAr5 augment. Pre-
pozitia Et; apare in P pe a cincea parte sub forma ionica Eg, de mai mul-
te on insa sub forma obisnuita noua atica Etc. Sa pAstrezi inconsecven-
ta, cad poate proveni forte bine si de la insusi autorul, sau sa o uni-
formizezi, cad si copistii pot sa o fi pricinuit in larg5 masura, e foarte
greu de hot5rit. Din cazurile de inconsecventa de limba insirate mai
sus, am p5strat formele Ovyateeav si Ovya-rgoa, yuvaixa §i yuvaixav, am
pastrat genetivul absolut construit mai liber (3acraEi,g,.. Eta OVT0c &TEE-
6(074E, am p5strat constructia variata a lui iv-r6;, considertnd ca a primit
intelesul de iv. Am p5strat constructia lui Cur6 cu acuzativul, ca o conce-
sie fAcut5 limbii populare; am pastrat inconsecventa intrebuintarii aug-
mentului si a reduplicatiei; am p5strat pe ig si pe Eig, precum e in ma-
nuscris. Am p5strat (30co-vrag si inovolic4611Evov ca acuzative absolute, c5ci
am observat ca sint forte obisnuite in limba lui Duca; (3o6v-rag ar mai
putea fi acum si forma neogreceasca invariabila a participiului prezent.
Am p5strat declinarea lui vans si dupa declinarea a 3-a si 1-a, dar iwto-
Qmet visa as indrepta iniwroma1 vfica, caci i[inomul vela nu poate fi nici

') Pentru aflarea locurilor in textul de fats cu toate formele neobisnuite ce le

amintim, sa" se vacia" indicele gramatical, precum indicele de nume.
2) vz. mai jos p. 69,7.

www.dacoromanica.ro
20 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

neutru la plural, nici feminin la singular, spre a putea fi pOstrat; Bekker,

ed. Bonn, p. 41,18 propune o conjecture 4uto,goi, xath vita «negustori cu
corabia», care e insa putin silit5. Cazuri de inconsecventO de limba in
cronica lui Duca s-ar mai putea semnala forte multe din codicele P; aici
ne-ar prinde bine m5car dou5, dad. nu chiar mai multe grupe de manu-
scrise, spre a putea astfel desprinde oarecare indicaiii, cind sa pastr5m
aceast5 inconsecvent5 ca o urmare a tendintei lui Ducas de a face con-
cesii limbii vii, ca un scriitor de talent ce era, si cind totusi sa o indrept5m,
intrucit el este si un bun cunosc5tor al limbii antice si se sileste sO scrie
si intr-o limba bizantina curat literara anticizant5. Neavind la dispozitie
mai multe grupe de manuscrise, ca sä ne fie de ajutor, a trebuit sa exa-
min5m fiecare caz in parte, s5 ne orient5m dupe faptul, cit de deseori se
intilneste cutare sau cutare form5, s5 tinem seama cind era cazul, si de
felul de a scrie al istoricilor bizantini in general si al lui Duca in spe-
cial, dar fireste Ca nu ne-am putut dezbOra cu totul, oricit ne-am fi silit,
nici de judecata noastra subiectiv5. De aceea in general, ca intotdeauna,
dar in special la cercetAri de limb5, va trebui sä se recurgO mereu sl la
aparatul critic de sub linie, care de ast5 data are avantajul de a no fi at'it
de Inc5rcat si, credem Ca este destul de clar.
Aparatul La alcatuirea aparatului critic, din punct de vedere teh-
critic. nic, am cautat sa tinem seams cit mai mult de indicatii-
le si indemnurile cuprinse in brosura publicatO de «Union Academique
Internationale: Emploi des signes critiques, disposition de l'apparat dans
les editions savantes des textes grecs et latins, conseils et recomandations
par J. Bidez et A. B. Drachamann, ed. nouv. par. A. Delatte et A. Seve-
ryns, Bruxelles Paris, 1938». Tendinta tnia Post cit mai conservative; si
dacA am indreptat ceva citusi de putin, am tinut s-o inregistrez neapArat
in aparatul critic. Greselile de ortografie si accent insa nu le-am inregis-
trat. Si manuscrisul P are astfel de gre§eli destul de multe. Scrie de ex.
iv 'MOTO T6) cpeovipan, schimba pe s si at, pe o sf w, pe u cu (3: aiii9Err4-
118t; 6741311 s.a.; greselile asa-numite itacisme sint din cele mai fantastice.
xinnwri pentru xoivou si multe altele; t subscriptum nu-1 pune niciodata.
Multe sint greselite de accent si spirit: fip de ex. in loc de ljv. In cuvin-
tele compuse deseori accentueaz5 ambele parti: xcuoicpiga. Greselile de
acestfel au fost indreptate de not fOrA sO le trecem in aparatul critic, decit
numai rare ori, cind ar fi putut avea vreo InsemnOtate morfologic5 sau se-
mantics. Am indreptat accentuarea genetivului plural la declinarea I-a care,
se stie, e un perispomenon, cu accentul circumflex pe ultima, dar Indrep-
tgrile le-am notat in aparatul critic, deoarece am observat o puternic5

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 21

tendinta in P de a-I face paroxitonon, accentuindu-1 de multe on cu ac-

centul pe penultima astfel ywytwv, beaxamov, aoXl-cow, accreemw, rtioLou.ov,
(1)(oxcawv, eThiLvoiv, igyCrcov, axacpcov, TO'UQZ0n4:FWV TEXVLIWV, AATQCOV, at1.41.1,-
TWV, FUXOLTWV, FEvou1twv, EltiJOWV §.a.m.d. Tot asa am notat in aparat ac-
centuarea fAcutd uneori in P a-ripsaw, TELXEWv, pe care le-am indreptat in
orriOacov, TELzewv, dar am lasat neschimbat in text si b1ilQEwV, to Liwecov,
baigaog, ToLitoEcoc, deoarece forme de acestea, in analogie dupd aat,g, se
mai intilnesc si la scriitori bizantini atit de clasicomani ca Georgios Pa-
chymeres, Istoria, ed. Bonn, I, p. 397,16; II, 70,11 si 14; 578,21; 579,11
si loan Cantacuzino, Istor'a, ed. Bonn, I, 374,12; 468,5 si 507,4. De ase-
menea n-am indreptat accentuarea din yvvaixabacp6c P 303v in yuvaix6-
8gAspog, precum inregistreaz5 dictionarele.
Cu totul inconsecvent si arbitrar scrie pe v icpaxuattx6v §i tot asa
arbitrar face eliziunea, scriind de ex. cind b' cind be, cind CLXV cind &IX&
inainte de vocal5, s.a. In amindoua cazurile am lasat neschimbata acea-
st5 inconsecvent5, "cad o intilnim si la a11i istorici bizantini. Tot asa
n-am unificat varietatea de scriere de ex. ca y?.(iiitta §i yA6aaa, 4aatta
§i 00,otuact, µayLorwp §i l_tataTOV, itOVTOCYCCCUAO; si xovocitaii/Loc.
Aceleasi nume proprii sint scrise intr-o ortografie din cele mai va-
riate si in forme felurite; bun5oar5: "Aymoa, §i "Ayxv@a, Ileayykc §i
(Deayx.ta, Ogayyot. si (1)Q6cyxoi, 'Etyyog si 'ICryxog Agovtagtog §i AEOrtheig,
AlavoiLlecog si Aavo0Log la genet. sing.; alciovtii6XW §i CIDQccvitijaxo; (Fran-
cisc); (Koiesvri;Cct §i C.ovEv-ria (Floren(a). 'AIO §l Ai)ootaax §i AiL-
botak, 'Eookg si 'Eagg, 'FIA.T91,11 Si ,llroin, '019,tav §i 'Owns, Ku@avtav §i
Kupcwavog, Mgzgp.gt §i 11,1gthtgi si MayovuET §i MUX0Wet §i Mox6vet §i
MorLgt (Mthomed, sultanii si nume de :persoane); Mookato si Mcolip.E*
(Mohamed profetul); Alcoalig si Mowsfig (Musa); Movar si Mot §l Moo-
oat (Mural); NILAT`crls. §i Mi.Xti;oLg (Mircea); Nthvog si NUtvog (Dan); 'NA@ §i
Tau*, (Timur-Lenk); TC,LVEfit §i EITVEhi 5i TtliVEirt si TtTIVCIIIT §i TtIVCaltlic
(Tineit Gfineyt); XcLXIVL, si XcooVoic §i Xa?,(Axts §l XaXli, (Chain); Koold-LoLov si
Koa[itotov, Katakcivcov §i KarcA6vwv. SA purced la o unificare ortograficd si
de form5 in scrierea atit de variat5 a numelor proprii, fenomen obisnuit de
,

altfel la istoricii bizantini, cred ca ar fi fost o imixtiune prea mare in traditia

textului. Si atunci n-am schimbat decit acolo, unde ar putea vorbafi
eventual de greseli de Racism. Astfel MiL241-1; si MiXttlag 1 -am scris nu-
mai cu nu si cu v, 'AM, §i Xcal)L, cu L., nu si cu 11, i'l:VEirr tot numai
1,,

CU L in silaba intiia, nu cu 11 si v, KoattEtov numai cu L in antepenulti-

ma, fdra s5 mai incarc aparatul critic cu aceste schimbari.

www.dacoromanica.ro
22 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Pentru o mai bung claritate, aparatul critic, am avut tendinta s6-1

fac pozitiv, aidic5 sa Inregistrez si lectura pusa in text ; .uncle tnsa
nu putea fi nici o thdoiala la mijloc, 1-am adoptat pe cel negativ, spre
a cruta loc.
Editorul editiei din Bonn, Im. Bekker, precum am arAtat, nu s-a folo-
sit in editia sa de manuscris, ci nurnai de textul editat de Is. Bullialdus in
editia din Paris 1649. De aceea in aparatul critic din editia de fatg, unde
e aratata" vreo lectura de a lui Bullialdus si nu e amintit si Bekker, sä se
tie ca si Bekker se tine de lectura lui Bullialdus si nu de cea din manu-
scris ; iar cind Bekker in editia sa din Bonn face in aparatul critic vreo
trimitere la P, sá se tie ca aceste trimiteri In realitate sInt la textul din
editia lui Bullialdus si nu din P.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE SUMARA
K. KRUMBACHER, Geschichte der oyzantinisclun Litteratur, Munchen, 1897,
ed. a 2-a, in Handbuch der klassischen Altertumswissenschaft ed. Ivan Midler, vol.
IX, part. I, p. 305-307 si 394.
E. CERNOUSOV, Duka odin iz istorikov kontza Vizantii, in Vizantiiski Vremen-
nik, 21, 1914, Petrograd, p. 171-221.
N. IORGA, Medaillons d'histoire litteraire byzantine, in Byzantion, II, 1925,
p. 296-297.
W. MILLER, The historians Doukas and Phrantzes, in The Journal of hellenic
studies, 46, 1926, p. 63-65.
H. OMONT, Inventaire sommaire des manuscrits grecs de la Bibliotheque Natio-
nale, Paris, 1898, Vol. I, p. 295-297 ; partea a doua, Paris, 1888, p. 137-138.
GY. MORAVCSIK,Byzantinoturcica, I, Budapesta, 1942, p. 126-128.
V. GRECU, Istoricul bizantin Duca. Omul fi opera sa ; o edilie criticei a cronicii
lui. Importanfa lui Duca pentru istoria Rominilor, In Anal. Acad. ROM., Mem. Sect.
ist. seria III, t. XXIX, mem. 16, p. 591-661.
V. GRECU, Pour une meilleure connaissance de l'historien Doukas, in Memorial
Louis Petit, Paris, 1948, p. 128-141.

www.dacoromanica.ro
 SIGLE. PRESCURTARI. SEMNE.
p = Codex Parisinus 1310 ff. 288-391 ; sec. XVI.
Pi = Codex Parisinus 1766 ff. 19-410 ; incep. sec. XVIII.
Vechea traducere italiana (editia Bonn, impreuna cu Duca, p.
349-512) .
Bull = Ducae Michaelis Ducae nepotis Historia Byzantina... nunc primum
in lucem edita... opera Ismaelis Bullialdi, Paris, 1649.
Bek = Ducae Michaelis Ducae nepotis Historia Byzantina. Recognovit et
interprete Italo addito supplevit Immanuel Bekkerus Bonnae, 1834
(= Corpus Scriptorum Historiae Byzantinae : Duca ed. Bonn).
Puqu == F.C.H.L. Pouqueville, Voyage dans la Grece, tome V. Paris, 1821,
p. 200-210.
G. Sfrantes col. = recorlov EI:peavt`cf) x@ovry.civ taxe6v (Cronica mica a lui
Gheorghe Sfrantes) publicatA in Migne Patrologia, series Graeca,
Paris, 1866, vol. 156, col. 1025-1080.
G. Sfrantes I = Georgii Phrantzae, Chronicon edidit I. B. Papadopulos, vol. I. Lipsiae
in aed. Teubneri, 1935.
G. Sfrantes = Georgius Phrantzes, Ioannes Cannanus Ioannes Anagnostes ex re-
censione Immanuelis Bekkeri, Bonnae, 1838. (Sfrantes si Frantes e
acelasi cronicar ; numai ca cronica de sub numele Frantes a Post
mult interpolata).
.Critobul = Fragmmla historicorum Graecorum vol. V pars prior. Critobuli Im-
briotae libri 5 etc. ed. Carolus Mfiller, Paris, 1870, p. 40-161.
L. Chalc = Laonioi Chalcocandylae Historiarum demonstrationes ad fidem co-
dicum recensuit etc.
1922-1927.
Eugenics Darko ; torn. III Budapestini,
G. Moravcsik *Byzantinoturcicd I. Die byzantinisohen Quellen der Geschichte der
Tiirkvolker, Budapest, 1942 ; II Sprachreste der TiirkvOlker in den
byzantinisohen Quellen, Budapest,. 1943.
Charitonides = Ch. Ch. Charitonides, Eig MtxctitX Aoi)xav apArut in flbirtcoy
IV (1952) p. 99-101.
( ) Aceste paranteze inchid cuvinte ce din gresala au cazut din text si
trobuie adaugate ;
f 1
inchid cuvinte ce au intrat gre§it In text §i trebuie deci scoase.
t area locul din text transmis stricat ce n-a putut fi indreptat.
ad adaugi
om = omite
vz. = vezi
cp. = comparA
Numerele de margine insotite de litera b arata pagina din editia
de la Bonn.
La trimiteri, primul numAr arat5 pagina, eel de al doilea rindul.
La Critobul trimiterile se fac la carti, capitole §i paragrafe, nu la
pagini.

www.dacoromanica.ro
 DUCAE
ISTORIA TURCOBYZANTINA

DUCAS
ISTORIA TURCO-BIZANTINA

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA TURCO-BIZANTINA A LUI MIHAIL (?) DUCA

[Nunigrul anilor de la cel dintii ow ping in zilele noastre]

1. De la Adair', cel dintii ow lacut de dumnezeu, ping la
Epoci mar;
de ani de la Nce, in timpul arida a lost potopul, au lost zece generatii:
Adam pind la Intiia, cea facuta de dumnezeu, a lui .Adam ; iar dupa 230
A iexie IComnen.
5 de ani, a 2-a cea a lui Sit, fgcut de Adam ; iar dupa Sit
205 ani, a 3-a, cea a lui Enos din Sit ; iar dupg Enos 190 de ani, a 4-a,
cea a lui Cainan din Enos ; iar dupg Cainan 170 de ani, a 5-a, cea a lui
Maleleil din Cainan ; iar dupg Maleleil 165 de ani, a 6-a, cea a lui tared
d:n Maleleil ; iar dupg bred 162 de ani, a 7-a, cea a lui Enoh din Iared ;
10 iar dupg Enoh 165 de ani, a 8-a, cea a lui Matusala din Enoh ; iar dupd
Matusala 167 de ani, a 9-a, cea a lui Laweh din Matusala ; iar dupg La-
meh 188 de ani, a 10-a, cea a lui Noe. Si Noe era de 600 de ani si s-a
facut potop de apg asupra pgmintului, asa Ca de la Adam ping la potop
se numgrg ani 2242.
15 2. De asemenea si de la potop ping la Avraant, zece generatii, ani o
mie o suta dougzeci si unu. Si Avraam era de saptezeci si cinci de ani,
cind s-a mutat in pgmintul Canaan din Mesopotamia ; si acolo stind 25 de
ani, a fgcut pe Isaac. Iar Isaac a avut doi bgieti : Isav si lacob. lar cind

1 Titlul nepotrivit : Numkul... noastre P : om. I : Nurnkul anilor de la facerea lumii

pin' la domnia lui loan, feciorul lui Andronic Poleolog, in care s-a fa-cut gi cu-
cerirea Ianinei de sirbi. Pouqu. 2 facut de Dumnezeu P I: om. Pouqu.

I I 'AeLfqi.ot ... VE Numdrul noastre e un titlu cu totul nepotrivit

pentru cronica lui Duca ; apoi numkarea anilor nici nu e facuta pins in timpul lui
Duca. De aceea cred ca acest titlu nu-i apartine.
Si primul capitol in intregime da de bAnuit. Din cronica lui Duca s-a pierdut
inceputul cu precuvintarea obisnuita, anatind numele autorului si eventual titlul scrierii,
dacA Duca ii va fi dat vreunul. $i se prea poate ca vreun cititor copist, vAzind aceasta
lips5, sã fi adh'ugat din vreun codice miscelaneu aceasta Insirare seaca de nume si
.ani 5i sa o fi pus drept inceput, dar vadit nepotrivit, al cronicii lui Duca, f5cindu-i

www.dacoromanica.ro
 MICHAELIS (?) DUCAE HISTORIA TURCOBYZANTINA

['AQL0110i, ituyv euto toil CC" thr096X.013 EO)c r85 illIETEQ0l; maid 10b

I. 'AnO 'Abita, toil REKOTOU ec1/46.101) roil Jaafr OgliTO; aCtQe.x. OEoi, gcog
Ndie, err 8v 6 xataxkucri,c6g yiyovE, yeveat Sixa ysy6vaut aQr"o-ti, tci naoi
0E0i), roil 'AS6p. lath Si Ca: gq, p-a, it roil Eij-0 saga TOO 'ASCrix p,Ev,et Si
Toy Efpl. crC Err), y-11, rj roil 'Evd.); ex roil EijO 1.1.E.r6c Si toil 'Evd4 pg' ETTI, S'41, 5
1) roil kOCI:V&V ex toll 'Eyck. 1.1ETCC Si roil KCCIVCCV go' gTTI, CI, 1) TWO" MCCAEAETIX

ex TOT) KCI:V61/ !AEI& Si Toy MaAEA.EilX Cite Errl, g '1, 'IrieES ex toil MaXE-
rj Toil
XdP intet Si toil '140 Ern, t-n, "[Of) 'ElkbZ ex roil 'la ()ES. Rev& Se roil
sEVWX ()E' ET11, Tr, 1) roil MCCOOMO'Clia ex roil TV6))( IlEtel Si toil Ma001JCFaAcc
Ott ETT1, 0-1, 11 Toil A6p,Ex ex roil MCCOOliaOtka RETIA Si Tay AegtEX (17C11' gT1), 171 10

fl toil NthE. 1\16)E bi rlv iraw x' xat 6 XCETCCIam011Og roil Ratog iyivEro enI tic
yiig, 65crrE (1Q1.01.1EICi`al &no 'A8(111, go ; roil XUTCOLAualnii gT11 ,130143'.
2. `Olio icog vas Cr6 roil xarax2annii gcog 'A.13paC.t ysvecti, Sixa, grn x aux
ixorthv EYxocri gv. 'APoclp, Si iTiv inTry op:fxorra 7LEVTE, ore Retoixriasv et;
yfiv Xavaelv ex Tiig MicronotaRIag xemET statotiyas gni xe' ETEXE roil 'IOCECCX. 15
"ETExE Si 'Icraax Trai.Sag S-6o 'Huai) xai, laxthf3. riv6aEvog Si 'Iax41)(3 )(clown

1 Titulum inaptum Ccetiluoi yeveag P : om. I : &etfl toi Tiov LEO x-riaewg xocqopu
etwv aixw. tiffs Paatleiag 'Icolivvou ulov 'Avoeovixou To0 IlaXamA6you, iv .16 xai Il Watiatc
iyevovii Tthv 'huavvivcov lino!) -rdiv Ei1(3COV Pouqu II Fortasse totum fere caput primum
ut a Ducae Historia aliemum secludendum est II 2 to aXacrOirrog Ttaeck 0E0f) PI
om. Pouqu 113 1;v P oil Pouqu 11 10 toil om P11 14 _ _ RETObLIVIEV P: 1.1E'rq)XVIOT Bek.

o legatur'a fie la sfirWul capitolului intii, fie la inceputul capitolului al doilea. Lucrul
pare cu atit mai probabil, cu cit §i in codicele miscelaneu P care ne-a pgstrat cronica
lui Duca, chiar inaintea cronicii se mai ggse§te o astfel de in§irare seaca de mime
ale imp5raiilor eleni ai Egiptului §i de la romani, Iuliu Cezar §i August. Vezi
figura 1.

www.dacoromanica.ro
 30 ANTI DE LA ADAM PINA LA ALEXIE I COMNEN I 2-5
lacob a fost de 130 de ani, a coborit in Egipt dimpreuna cu cei 12 feciori
ai lui si cu nepotii lui, 75 la numar. Si a locuit Avraam cu neamul lui in
pamintul Canaan patru sute treizeci Si trei de ani si inmultindu-se s-a
socotit douasprezece semintii si populatia s-a socotit case sute de mii
5 coboritori din cei 12 feciori ai lui Jacob, ale caror nume sint urmatoarele :
Rubim, Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Zabulon, Neftalim, Gad, Aser, Dan,
Iosif i Veniamin.
3. Si urmasii lui Levi sint Moise si Aaron ; si unul a inceput sa exer-
cite functia de preot, iar Moise a trecut la conducere ; acesta in al opt
to zecilea an al vietii, calca Marea Rosie si scoate poporul din Egipt. Acest
Moise a fost in floarea virstei in timpurile lui Inachos care a imparatit cel
dintii ; astfel iudeii sint mai vechi ca elenii.
4. Si sand ei in pustie patruzeci de ani si condusi find de Iisus Navi
douazeci si cinci de ani si de judecatori patru sute cincizeci si patru de
15 ani ping la domnia lui Saul, care a fost la ei cel dintii imparat, in timpul
caruia, in cel dintii an al domniei lui, se naste marele David, asa ca de
la Avraam ping la David se aduna paisprezece generatii, ani 1024 ; si de
la David ping la pribegia babiloneana paisprezece generatii, ani 609 ; si
de la pribegia babileoneana ping la Hristos generatii paisprezece, ani 504.
20 Socotind la un loc anii dupa cum urmeaza, o sa aflam de la cel dintii
am Adam ping la Hristos 5 500 de ani.
5. De la intruparea lui dumnezeu ping la Marele Constantin ani 318.
De la domnia Marelui Constantin ping la domnia lui Iustinian impa-
ratul ani 210 ; in timpul lui s-a cladit marea biserica, ridicata de, el intru
25 numele intelepciunii lui dumnezeu.
De la domnia lui Iustinian ping la domnia lui Constantin si a Irinei,
maica lui, ani 260.

4 Base sute de mii I : (cp. leqlrea 12, 37 ; Numerii 1, 46 ; si Cronograful

tut Const. Manasses v. 1059) : sase milioane P Pouqu.

3: Inachos e cel mai vechi impArat legendar la eleni. Cronogra fele crestine
citutau sa arate ca cultura biblica ebraic5, prin vechimea ei, e superioar5 culturii
antice elene ; de aici provine tendinta cronografelor bizantine de a sincroniza eve-
nimentele biblice cu evenimentele din mitologia gi istoria antic5.
4 : 5500 ani : Eug. Darko, The letzten Geschichtschreiber von Byzanz, in Un-
garische Rundschau", 2 (1913), p. 390 spune ca Duca face o greseal5 socotind de
la facerea lumii piny la nasterea Domnului 5 500 in loc de 5 508. Dar numararea
de 5 500 nu e nici o gresea15, ci un sistem cronologic stabilit in chip savant si apArat
cu 1ndirjire de Gheorghe Sincelul in cronograful s5u (vz. ed. Bonn. p. 4, 8) si apoi
urmat de continuatorul sAu Teofan Marturisitorul in faimosul sau cronograf, asa ca
la anii indicati de Teofan dup5 era cresting de la facerea lumii trebuie mereu ad5u-
gati 8 ani. Sistemul cronologic de 5 500 se intilneste $i la alti cronografi bizantini (de
ex. Nichifor Patriarhut, ed. Carol de Boor, p. 92, 5).

www.dacoromanica.ro
I 2-5 DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA 31

ek' xarfiAilEv Fig PayIntrOV aµa tots wt TOT.c ix-pivot; aircoii

113' 'l/1.014 0.1.1t0i1 1 lb

toy &C11;0 1.10V OE'. Haas Si 'A(3(2CCel CriN tw altEellOCTI Cd./T0i./ Etc 'Ay XaVaaV
ICY] Tet10DtoOla TQL6X0Vta rota 1{11i, AkTrat/Vel/EV Et; owSexacptlov iXoytml-ii :tat
akiii9vg sic ialtootag xtli6Sag xaTEInicptoOri ix taYV LP' vt(T)v toi3 laxWP, tr)v to
OvOuata Tairta Tov04, /vixEcbv, AEvt, 'Io0Sag, Icrcixae, Za(3ovkWv, NEcp&c- 5

AE111,, Pa, 'Agile, Aav, 'Imatitp xat Beviaptiiv.

3. Kai, toii µEv Asvt anOyovot Mw-60-1-ig xat 'Aa@Wv xat 0 ply TO tE@a-
TEUEtv ijO ato, 0 Si Maiicsi); noon TO ZiOXELV uEbiaToTo- og iv Tc1) OyboixoonT,) stet
trig twiig airroi3 naTEI trly 'ECIlYaclaV 00.410001,V V.Cd. E tysL TOv Akan/ E Atyiurrov.
Wm); 0 Mwikririg fixtiCWEV iv Tol; xateolg 'Ivexxov TE16)T01.) 13110141')GaVt0c ovtwg 10
a@XCCLOTEQ01, 'EalIVUOV 'IovScaot.
4. AlCCTQL1111:13/TEg bi iv t i@iftw gni TEDOCCEHXXOVICL vat into 'Irjaoy toy
Nuii 4V:161101 g-CTI ENOCIL nEVTE X(11, into TCOV 1SQLT(.7)V ETTI TETQCCISOOLa 7CEVT1"1/40V-
'Ca TEOODeCt 11EXER TTic (3a01,21.6(,01g Eccoa, T01.3 7CQ6)T01) TEO.Q5 airtag Itccteco-carrog
Pacoliwg, hp' ip EV To) new-co,) gtEL Tijg PaollEtag ocircoi, 0 plyag TIISTETIal Au- 15

Plb, (76471.8 Ovva0@oltEa*ca 63TO 'Ari@aau gwg AaPtS yEvEat SExaTiona@Eg, gui
,axS xat Cato AaPtS gw; t13S RE-comEota; BaPvkj.wog yEvEat SmaTiooa@sg, grri
rar vat auto t75 Il1ET01.1iEfftag B11(311X63VOC goig toy X@RYT0t3 yEVECCI. 8EXCETEOGOCC-
QEg, IT TS'.
`Ouvii Ica-rex tag TiOv XCIOVO3V a:N.02101YMa; D'UpinITLOCWTEg £1.5C1C0f1EV an() toy 12b
..7026Yriou 'Mau, gwg T01-3 XOLOTOli ETTI ,Ecp'.
5. 'An0 Si Tii; EVC:16C(W.01.) OtX0V01.1.Lag gcog TOO MErilov KwvaTavTivou
ETrj "CL1'.
'AitO Si nig PaaaEta; toy Miy0Lov KOJVCITUVT[V01.1 gcog tic PacTikEiag
10116TLVI,CCV013 TO15 Pamlico; gni GC' EV To.): (Xe0V0)) (Jana 411408001N TO OW 25
TE[tEvOg to ETC' OVORatl, Tfic T015 0£011 &ytag EOTtag ITCCQ' aurov cricEuctoOiv.
'AJTO Si nig 13CLOIXEIAlg 101)6TINLCCV013 gcog Trig PautlEtag KwvoTavTLvou xat
EtQTjvrjg ffig ILITIT10; &Ira gt11 o3'.

2 napdystricre P 1 autoii Pouqu: om. P II 4 g crosoaiag seicento I: (cf. Exod. 12, 37,
Numeri 1, 46; Konst. Manasses, EuvorpLS v. 1059): itocztaxaiug P Pouqu 1 sta-revricpial
P : trprlwiaflrl Pouqu 118 Mwiiaiic P: om. Pouqu II 14 to8 Pouqu : om. P II 15 jp P : ov
Pouqu. 11 16, 17 et 18 yEvEag SExarguaaeag Pouqu. II 20 ótio8 Bull : In summa I: to0 P
diecoluv P: EliGlottEv Bek II 25 xeove,.) Bek : tempo I : om. P I airroii xeOvcpPuqu.

5: Numa'rul anilor de domnie a diferifilor imparati bizantini nu e tocmai exact,

ci aproximativ, dar deosebirile de adevArul istoric nu sint prea marl. Constan-
tin eel Mare 324-337. Iustinian eel Mare 527-565. Biserica sf. Sofia a
fost zidita de la 532 !Ana la 537. Constantin VI 780-797. Irina 797-802.

www.dacoromanica.ro
 32 DE LA ALEXIE I COMNEN LA JOAN V PALEOLOG I 5II 3
De la domnia Irinei ping la domnia lui Alexie Comnen ani
De la Alexie I
Comnen la loan v 295. Iar Alexie a domnit ani 37 si luni 4 si jumgtate ;
Paleolog. Cuceriri Joan, fiul lui, ani 24, luni 8 ; Manuil, fiul lui Joan, ani 37
turcesti.
$i luni 9 ; Alexie, fiul lui Manuil, si Andronic ucigasul lui
5 Alexie, ani 3, asa cg toti anii de domnie a Comnenilor sInt ani 101, luni 9.
6. Iar dupg Andronic a domnit Isaac Angel ani 9, luni 8; Alexie Angel,
fratele lui Isaac, ani 9 ; Duca Murtuflu luni 2, asa c5 de la zidirea lumil
ping la domnia lui Duca, in care a si fost cuceritg Constantinopolea de
latini in aprilie 12 intr-o zi de luni din s5ptamina a 6-a a postului celui
10 mare, sint ani 6712.
II. Dupg cucerirea Constantinopolei a domnit Teodor Lascaris in
Nicea ani 18 ; Joan Duca Vatatis, ginerele lui Teodor Lascaris, in Magne-
zia de lingg Sipilos, ani 33 ; Teodor Lascaris, fiul lui, ani 4 ; Joan Lasca-
ris ,inca Inainte de incoronare orbit de Mihail Paleolog si scos din dom-
15 nie, (ani 3) ; in cel de-al treilea an al lui au fost scosi si latinii din Con-
stantinopole si a intrat din rgsarit, detinind domnia, Mihail Paleolog.
2. Ping la domnia acestuia, Asia Mica, Paflagonia, Misia ca si Bitinia,
Frigia Mare, Frigia Capatiani, Caria si o parte din Cilicia, Lidia intreaga
erau sub stgpinirea bizantinilor. Iar turcii avindu-si s5lasele in Licaonia,
20 stgpineau pgrtile de dincolo, adica Licaonia, Capadocia, Galatia, Pam-
filia, Armenia, Elenopont, Pisidia, Licia, Siria rupestrg si celelalte.
3. Si a domnit Mihail ani 24 ; dupa Mihail, feciorul ski Andronic Pa-
leolog ani 43 ; in timpul domniei lui a fost cucerita capitala Asiei, Efes si
tinutul Cariei de Mandahia ; si Lidia de Atin ping la Smirna ; si Magne-
25 sia ping la Pergam cu intreg tinutul Magedon, de Sarchan ; Frigia toat5
25 cu I: aiping la Pi.
Alexie I Comnen 1081-1118. loan II Comnen 1118-1143. Manuil I Com-
nen 1143-1180. Alexie II Comnen 1180-1183. Andronic I Comnen 1183-
1185. Isaac II Angel 1185-1195. Alexie III Angel 1195-1203. Alexie V
Duca Murtuflu, adic5 Sprincenatul, sfirsitul lui ianuanie 13 martie 1204 (vz.
1st. lui Nick. Choniat, ed. Bonn, p. 755, 21).
6: Data atit de precisa a cuceririi Constantinopolei de latinii cruciadei a IV-a
este scoas5 intocmai din Istoria lui Nichita Choniat hv scoosxorm lay rob- 'Arcetliou
urivo;, Seutiect Si ci1S gsttil; ipbophOo; -riov vicyrstoiv ed. Bonn p. 753,11 (era doispre-
Hee al lunii aprilie, luni din sAptamina a 6-a din postul cel mare).
II Teodor I Lascaris 1204-1222.
1 : Joan III Duca Vatates 1222-1254.
Teodor II Lascaris 1254-1258 loan IV Lascaris 1258-1261. in cel de-al treilea
an : adica 1261.
2: Elenopont : provincie creat5 in sec. IV la t5rmul de nord al MArii Negre;
inainte vreme facind parte din provincia Pontus.
3: Mihail VIII Paleolog 1258 (de flapt) 1261 (si formal) 1282. ani 43:
de fapt 46, caci Andronic II Pal. 1282-1328. in timpul... de-ai turcilor: cp. Is-
toria lui Gheorghe Pahimer, XI (V) 9, ed. Bonn, p. 388, 13-389, 4 ; Nichifor Gre-
goras, Istoria bizantina, ed. Bonn, p. 214, 12-215, 2 si 384, 10-13 ; L. Chalc., I,
p. 12, 20-13, 6 $i G. Sfrantes, I, p. 82, 1-12. Mandahia (MendesiasMentese)
1300 -1309 ; vz. G. Moravcsik, II, p. 165 ; unde se arat5 gi toata literatura.

www.dacoromanica.ro
I 5II 3 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 33

'An6 of Tfig (3aoastag Eienvng gcog tit; (3amiEtag 'AkEiou tou KOIAVTIVO-13
ETT1 81,0EXOCILa gVEVTV-OVTOL 7CgVIE.

'E(3ao.D.EvE Oi 'AAitog g-rn /4-' rare 1..tflATI; b' xat %Imo 'Icoavvrig, 6
viol atoll, Etrl %O' tonva; o ut6; 'Iwavvou errt At'a ailvag 0'
MCIVOIY(1),
'AXitog, 6 viol MavouiP., xat sAvS@Ovtxog, 6 crovEl'ic 'AAE,;tou, Etrl y', (55OTE 5

ET,Val ra ACCVTOG girl ft); flotoactac TiT)v Kopviv65v ETT1 QC(' IlliVag T.
6. MET& 8E Tay 'Avbcpfivizov i6OKYLAEUGEV 'IodrAtoc; 6 ''Ayyaor; gri
vac n' 'AXtog 6 ''Ayyaog, etbacrO; lo-aazi,ou, errl T Aoimu; 6 Mokrou-
rpAog ttilvag f3', 65ots EINOLL Coto XTil6E0Y; "4601.1.01) gO.Yg ri).; PaaaEtag Aointa, Ev ll
xat ga(40 ft KUYVCCTCIVTLVOinTOALc TICZO rain AUTLVWV, gT11 ;sno6i, 'AR.Qatcp 113' to
fil*ce SEUTieg Tfig g-Tic i(38op.6813; TO5v wiatelATiv.
II. MET& bi Tip, ti1; 116Aecog Cacomv iPaot2,Euos 0 E6bovo; Mc:maw.; iv 13b
NMOticl Errl un' 'Imetvvrig A0i)XaC 6 Barc'nclic,- xat yapf3Q6c 0£066)901.1 toil Aa-
Otael Ent OlYylaTO, Ev TT, Mayvnoic,1 Tfi iv E(a6"/A, eni 2,y' 0E6ouTog A(5(kma-
vv;, 6 vie; caroi"), gt11 S'. lo'Avvric Alioxaoig 6 ;tat 7CQO TOT) OtEgrOfIVOCI tIJCA(0- 15
bsic 7(aci Toil MLZailA TOT) Ilakcaa.6you %al, ESounIEL-,- n'); (3aaagag (lit i y') Ev
T(15 y--(° aUrov ETEL i5wor9rlaav xat of Nati:1,m TS); 116Aaoc vat EloiValE PaollEiloyv
&X tilg avatokijc Mixailk 6 1-10.octo6yog.
2. Mint, Trig Pao-LAEia; TOirC01) ft 11117/.0 'Apia, 111206ayovia, Atuota, ft
%at BLOuvta, (Deuy(a Mcyari, (1)Quyia KaTrartavii, Ka pia :tat goo; Kaixiac, 20
AuSta aaaa 63T6 Pawatoog TEXoarat fjaay. Oi Si Toii@xot, Eyxarotxoi Auxaovtag
lira; ra iTretxsiva 11Qzov, tiro( Al1MOVISX,V, KWUCC(bOXICEV, nacCiTiaV, ilapcpuAlav,
'AQpEvtotv, U.EvOno-wrov, Iltothtav, Auxtav, KotXriv, Eruf2iciv xat FTECoa.
3. 'Ef3aoaEuos bi MizairiX grri xb'
!AEI& be Toy MuncilX 6 uiO; carrot).
'Avo@ovt.xog 6 HaAa(o2,6yo; gni p,y' ze6vod tij; iiao(XcLag avrov ia4uPp.ri-
iv To:.) 25
toktoktg rrls 'Aotag ''ETEoog xat r3 izaexia KagEla; aacitic TOT) Mavraxta xat
rl AuSta nay& T0171 'ATTIV (1)(Q1 E[L'UOVTig xat rl Mayvnoia pixpi IlEgy(3(gou pe-
t& n6611; trig MayEodw Saud.; Ala,(26 roil /CCEHAV 11,coy[ot nEcacc aae& TO-5

3 xat ijatau scripsi: ii[ti Bull : g" P11 6 ail-vac 6' Bull : 'LI"' P: om. I II 7 i(3aaasuosv
Pouqu : om. P11 15 6 xca p. 39 u, 25 iyxga-chg duo folia exciderunt ex P 11 16 earl y'
adidi : om. Pi I Pouqu II 16-17 nae«... iv 'CCU: Pi: ncl)a6ri 2rls paaastag nae6 MLxarlA Toil
110.ainA6you. 'Ev TO): Pouqu Zuani Laschari, el qual avanti la sua coronatione fo excecato
da Michaele Paleologo et fo cacciato da l'imperio. Imperante Michael Paleologo, nel terzo
anno III 20 xanattavit P1: Ilaxattavit Pouqu II 21 taoficrat iloav Pouqu: -rsXiiv ?iv P111
25 ;wimp tempo I : Ent Pi Pouqu II 27 [Leta Pouqu : con I : xot P,.

Atin : e Aidin 1300-1333 ; vz. ibid., p. 64. Magedon : vz. G. Pahimer, IV, 27,
ed. Bonn, I, p. 311, 7 ; cp. §i III, 21, ed. B., I, 220, 6. Sarchan : 1300-1345 vz.
G. Moravcsik, II, p. 230. Carrnian : mort la 1264 ; vz. ibid., p. 142 s.v. Kceibita-
v65. Nu acesta deci a putut sa faca cucerdri in timpul domniei lui Andronic
II Paleolog (1282-1328). Dar Duca are obiceiul ca Si alti istorici bizantini, obicei
luat de la turci, de a numi pe urma§ii acestor sultani selgiucizi tot cu numele pri-
mului intemeietor at sultanatului respectiv, de§i ei aveau alte nume.. Aici e vorba
3 5217

www.dacoromanica.ro
 34 LUPTA DE LA COSOVO 1389 II 4H1 1
de Carmian, cealalta Frigie Mare, incepind de la ora§ul Asos pins in
Elespont, de Carasi ; Bitinia' toata §i o parte din Paflagonia de Osman ;
acetia au fost sultani de-ai turcilor.
4. Dar impreuna cu acel Andronic a domnit Mihail, fiul lui. Iar dupa
5 Mihail a domnit Andronic numit cel Tinar, ani 13, iar dupa Andronic loan
Paleo log, fiul lui, tinar Hind §i povatuit de domnul Joan Cantacuzino.
5. In timpul aceluia au inceput turcii sa treaca peste Elespont, din
Asia Omur, fecior al lui Atin, sultan de al turcilor, care stapinea Smirna,
Efes §i partite din jur, iar din Prusa Orchan, fecior al numitului Osman.
to TrecInd ca ni§te oameni pradalnici, stricau tot Chersonesul §i marginea
de la mare a Traciei ; neavind cine sa le stea impotriva sau sa se ridice
in contra tor, strabateau jefuind Fara nici o frica ping la Didimotich
spre capitala imparateasca ping la Silivria, cu gindul sa cucereasca in-
treaga Tracie. In timpul domniei numitului Joan, fiind Inca un copilandru,
15 a fost oucerita insula Chios de genovezi §i celelalte insule Ciclade de frincii
veniti din Navara §i tot Peloponesul afara de tinutul Spartei §i afara de
Monemvasia ; si Foceia Notta §i Veche din Ionia de genovezi.

Lupta de la III. In acela§i an murise §i sus-numitul Orchan, sultanul

Cosovo 1389. turcilor, lasindu-§i domnia fiului sau Murad ; acesta fa-
90 cindu-se stapin deplin pe oraele din Tracia, a impresurat §i ocupat Adria-
nopole §i toata Tesalia, afara de Tesalonic. Cum avea sub mina lui aproape
intreg pamintul bizantinilor, a ajuns §i la Tribali ; §i nimicind multe cetati
§i sate de ale tor, pe locuitori ii facea robi §i-i trimitea prin striintoarea de
la Chersones in partea cealalta. Vazind deci acestea craiul de atunci al
25 Serbiei Lazar, feciorul craiului Serbiei Stefan, §i-a adunat toata oastea de
4 Impreuna 5 Tin& Pouqu: Dupd Andronic a domnit Mihail, leciorul lui, ani...
Dup5 Mihail a domnit Andronic numit cel BAtrin P1 I 8 nepot lui Atin Pouqu Bull :
11

om P1 I 9 fecior Bull : nepot 1131 I.

11

de un urmas de-al lui Carmian din timpul lui Andronic II Pal. si anume de pe
la 1300. Frigie Mare poate e de indreptat in Mica, deoarece Frigia ce se intin-
dea spre coasta Mdrii de Marmara se chema in antichitate Frigia Mica fati de
Frigia centrals, cea Mare. Carasi : pe la 1300 si ceva ; vz. G. Moravcsik, II,
p. 138. Osman: Othman 1288-1326, vz. ibid., p. 185, e intemeietorul dinastiei
sultanilor osmanlii.
4.: dupa Mihail: de fapt dupa Andronic II Paleolog cel Batrin care, ping la
1320, a domnit impreuna cu fiul ski Mihail IX Paleolog ; iar, dup5 moartea acestuia
din 1320, a mai ramas imparat Inca opt ani pins in 1328; si abia dup5 aceea a urinat
nepotul sau Andronic III Paleolog cel Tink, 1328-1341. loan V Paleolog 1341-
1391. loan VI Cantacuzino 1347-1354 impreuna cu loan V Pal.
5: din Asia: sub Asia, Duca intelege de multe on numai provincia antics ro-
mans Asia si indeosebi Ionia de pe tArmul de apus al Asiei Mici cu centrul la Efes;
vz. Asia din Indice. Ornur: 1340-1391 vz. G. Moravcsik, II, p. 187 s. v.'0[iecerig 3,
care e un nepot al lull Atin, adica Aidin 1300-1333, deli Duca ii spune fecior vz.
VII, 1 cp. si II, 3: Carmian.
; Orchan 1326-1362. nutnitului loan: Joan V Paleolog,
insulele Ciclade §.a.m.d. pare sa fie un anacronism ; c.p. W. Miller, The hist. Doukas

www.dacoromanica.ro
11 4-11I 1 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 35

Kacifttav irgea (1)evykt Mgyearl aQxoligvi ana 'Aacroii 7aAscog Cixo, xat SEA-
A 14b
Mr:mew-cot) napes rov KaQacch. Bytluvta 7tELOCC xat ligeog rail/ Ilawkarivcov napes
rofi '019µ &v of i'jrav Ocurlyot ToiTmov.
4. Yov airec-p bi TCp sAVOQ0147a9 00E011E11°E Mizaiik o viol C(1)T0i). METa
Sg ray Mtxatik if3aollguctiv 'Av4Ovixog 0 inovol.,tat4tivog vnbtrQog EtTl ty'. ttg- 5
to bg ray 'AvSe6vmov 'Icolivyng 0 Ikaatol.0yog, 0 vliog avrou, viog uiv xat nth-
baywymittivog naeec 7L1J0011 'ILOOVVOLL rou KCIVICIX01JTIVOiJ'.
5. 'Ev rcu abroft x@Ovtp itIciQvro of TOripX01, JTE(LEIV toy `Dahanovrov tx
!ley trig 'Autag `01..toi5Q, gxyovog (len* Toi,excov, So:Fagan/ Ep.kvav,
''Ewrov %at to Trget, Ex bg Ileoixrrig '097.6v, gxyovog tau U1Wv-rog '0*Ray. 10
IIEpwVtrg yoiiy Arjor,9ux(1.,) roCutip inkrbouv XE66Ovricrov tC oav xat 71010A.101, 0(14-
'talc puii Novas Toy arkarlip.Evoy rl avtatpovvot ecoows giXQL ALS'Up.OTELX0AL xat
neog trly baotAdouaav Ctxet EiAvf3piag xargrElixov, cbg Thy 7CJIGCCV 0e4xriv irnio
zilea not.iffovrig. 'Ev t, 13aot).itq yobY toii 60ivrog 'Icoavvou gtL REEQCOLOg Ovrog,
.6)w Xtog vioos nue& rwv rivouiribry xat at 2.017tai KUX1LiSal VilOOL napes rjiv 15
(1.7rio NauCcciag dtcptxoggvcov locCtyxwv xat IlaoicOvvioog naaa aXiiv Aaxibatp.Ovcov
%al MovitA(3aatag Xal al XaT° sIOYVIL1V 01:1(;)XCLICCL JtaQ11 T(.7)V rEVOLATCW.
III. 'Ev bi rcp aicc7d gTEL itEl5Vii%61 xat 0 ltpoNnplitg '0@viv, 0 Ocariyog
rcbv Toi5Qmov, xarakoubv rely flywovtav avrou rcu viw (117LT017/ MOUVLT- b's iyx@a- 15b
Thy-rico; TcOV OQQCXLMTLV ?CRUwv yev4tivog, noLocntirag trly 'AbetayointoAtv goxE 20
.xotieirraktav agiaav JrAilv Oio-oaAovtxrig. `Qs obv axibOv Jrgiaav trly Twliatow
yrly iutO xgiea xarixow, ;tat Etc Tet(3aD.oiig exqiXETO. xat noAlec rc.T.)v CCOTLIIV ao-
Xtxvia xat xthvag aTavtaag xat ton; OiltirT0pc CLIXIACOLUOT011g 3TORTW etc trly lte-
()Cain, Sul rub' iv XE660141019 JD:0110ft eutglunEVICE. 'NOW Oir/V MOTU 0 TOTE TiiV
EgpPlccv ItQaii5ary Aga@og, vi3Og EriVevou roi3 x@ari Ei@Ptag, ovvayriox(b; 25

1 fi Pouqu: om P, 4 .1.6v 5 vithtseog Pouqu : Me-rit be Toy 'AvFe6vixoy gPOMEXEV-

1

OEV MocailX 6 viol aircoli gni. Meta Si -rev Mixa4 oaCf[AEIJGEV 'Av6Q6mog 6 g:COVO-
gctOttevog yiGcov Pi Ill 8 xgOv(p tempo I: xatecli Pouqu : gTEL P, II 9 gxyovog scripsi, v.
VII, 1 I gyyovog 'Ar6v Bull Pouqu: om. I P1 II 9-10 Euilleync., 'Ecpsaou xal tcov Pouqu II 10
gxyovog Bull: gyyovog P, Pouqu: nevote I 11 11 -rilv naGlaXiov Pouqu 11 12 av-cEeof,v-ra Pou-
qu 11 13 13aaiA.Euaav P1 1 cbg Bull Pouqu: gcog P1 11 14 noulactaftat Pouqu I &Tog Bull: oliToc
P1 11 15 al Bull Puqu : of P1 I Kmaabco. vi sot PI : KuxkOtosg Pouqu I napes Td-YV o no Pouqu:
ix Ti6v P, Bull: da Latine quali venero da I.

etc., p. 63. Frincii din Navara sint asa-zisa companie catalan5 care a reusit sä lute-
meieze la Atena o republicA military ce a durat de la 1311 pins la 1385.
III I in acelasi an : e o trecere vagA si numai aproximativg, cad mai inainte
:

n-a fost doar vorba de vreun anumit an. a ocupat Adrianopole : in 1362 ; vz. G. Os-
ti-ogorsky, Geschichte des byzant. Staates, Munchen, 19522, p. 427 si n. 3. toata
Tesalia afard de Tesalonic : Duca, Salonicul it consider5 asezat in Tesalia ; vezi gi
XVIII 2 ; XIX 9. Dupes L. Chalc., I, p. 44, I, Murad I ar fi ocupat Salonicul prin ge-
neralul ski Charatin (Chaireddin) ; dar mai vrednicA de crezare e stirea Iui Duca
(XIII 6), ca turcii au cucerit Salonicul pentru intiia oars sub Baiazid I Fulgerul in
1394 ; vz. Ak. Nimet, Die tiirkische Prosopographie bei L. Chalk., Diss., Hamburg.
1933, p. 85, nr. 3 si G. Ostrogorsky, op. cit., p. 433, n. 2. La tribali : adios sirbi,
precum le spune si Duca de obicei. Lazar I, 1372-1389.

www.dacoromanica.ro
 36 LUPTA DE LA COSOVO 1389 III 1-3
sub mina lui si se incaiera cu asupritorul si din amindoua ostile cad foarte
multi. Apoi se intimpla ceva nou si o isprava cu iscusita siretenie mai
presus de orice cuvInt. Un barbat dintre nobili, un sirb tinar, viteaz si in-
draznet ca nimeni altul de pe atunci, dupa cum s-a si dovedit, smulgindu-se
5 din linia de bataie a crestinilor, pica in mijlocul rindurilor turcesti ca
dezertor. Si fireste, turcii 11 apuca pe acesta, el insa ii spune sultanuliii pe
nume, zicind : Vreau sa-1 vad pe acesta si sa-i soptesc citeva vorbe, incit
sa biruie acest razboi, caci pentru aceasta am dezertat" ; si ei i-1 aratA pe
sultan. Iar Murad facindu-i semn cu mina .sa vie spre el, tinarul se repede
to si, venind aproape, it raneste de moarte cu un pumnal in inima ; si el e
taiat bucatele de baltagiii si °stash de garda ai lui Murad.
2. Atunci turcii vaz'ind intimplarea noua si ne4teptata si neputind
rabda ce nenorocire Ii s-a intimplat dintr-o data inaintea ochilor, tau u
hotarire la repezeala mult inteleapta. Au ridicat in mijlocul rindurilor o$-
15 tirii un cort si 1-au asezat inauntru pe Murad pe jumatate mort ; iar ei,
primejdiile cele multe, intru nimica socotindu-le, au pornit asupra rindu-
rilor de lupta ca niste ciini turbati. Sirbii insa nu stiau de lovitura ce-a
dat-o pentru ei acel tinar stralucit si ca pe turd i-a facut sa-si piarda sul-
tanul, ci ei erau cuprinsi de multa deznadejde, asa ca acel vrednic capitan
20 s-a prapadit f Ara folosul asteptat ; si ei s-au impotrivit turcilor cu inima
plind de teama, piny ce razboiul a luat sfirsit. Si Lazar e prins si cu
dinsul foarte multi din mai marii lui, pe care i-au dus in cortul, unde za-
cea Murad, tragInd acum de moarte, si-i macelaresc cu desavirsire dim-
preund cu Lazar pe tot cei de sub mina lui ; si cu ei moare si Murad si
25 amindoi si-au dat sfirsitul.
3. Aripa dreapta nu bagase nimic de seama ce se petrecea si nici cea
stinga, caci la coada ostirii s-au savirsit acestea. Si era comandantul aripii
drepte, Savuti, cel dintli din feciorii lui Murad, iar al celei stingi cel de-al
doilea, Baiazid, aprig si energic ca nimeni altul ; pe acesta chemIndu -1 cei
30 mai inalti sfetnici ai lui Murad, pe care in limba for ii numesc viziri, ii
descopera cele intimplate pi-i arata lesul parintelui. Iar el, pe obraz ne-
aratindu-i-se nici urma de jale sau phns, II chiama pe fratele sau Savuti,
fireste ca din partea tatalui, spre a se chibzui asupra unui lucpu mai adinc.
Savuti nestiind insa nimic despre drama petrecuta, vine de bung voie ca la
33 tatal sau si este prins, fara sa vrea, de frate-sau si orbit de lumina ochilor.
28, 32, 34 Savuti Pi Bull : Soliman I.

si 2: Mult mai pe larg si cu amAnunte not este descrisa lupta de la Cosova

1

in I,p. 352-355. Cp. si L. Chalc., I, p. 49-52.

3 : Savuti Saugi ; dupa L. Chalc., I, p. 53, sa fi fost Iakup (Iakup), alt fecior
de-al lui Murad I, si a lost sugrumat ; dupa G. Sfrantes, I, p. 86, 5 a fost Musul-
man, adica Soliman ca si in 1.

www.dacoromanica.ro
III E-I SVOrla viacusi IMINVZP3-0021111 LE

11709731 Alstl 001913 A11-177A9.9 'ongxrofriaci, (In. (3)AA00.1 17)11 3 A10d)117) A091 ag -
A0)31130A. 1.0001111 1010131)1 7311H 1)113A1A, 11 A9A.17)% 173% apn. Aokoy 1011LlA6cI0AX31
ahAV, 511 A0)1 'A0)99A3 5qP3K '503A 501369A72 17311 5961111y01 50,) 5139C1( 501102
Af01 '3191 5(1)0173% '1l..0113q3173 51301031001.02 V.3 5111 50kA)TO:76 MO1 A.0)117311916X 513
A003T1 51.11 50)4:911315201 AC01 ACO%6(20J4 .5(2 5op11019i70 inarpr pox 7011t9 ac - g
533.103.091 20 1o%600j, 01 'A010 591(170 .N 1191 711.9113Ah 11073110110 A0)103% 17311 90a -
1)37101( A01001 111393 17011 500A91( 510A11 '1D916041401C11. 50) 5h1106%A.3 11)0.03A3A 1101
-
1(101 001 'cloripoir 69A floictoi 5olto11019L7o `k131)Lrt-y1tv 'Acpup A91 10110113111,1
73X3112

loctor,tAxigg 0, ctow 11,6 39 xog 51..11 598137, 57)9111371A139 A01001 5c0 5961 1191111'7)
Sop.. SDI:Au-loci 1137. kopIrot mptvio Colgldn xinax, 5771981311 Anlairix, 10co919
`1113.01(3 9 01

.41iputyr pox soirpo )?mou 'tun. A.0)a0cbct^43,(31 1107. AC019.11913101, 0.01 19600K -h)/3T1
A99 '1)013A11131))17)% 991

z 3191 10 1070500J, 01 cam Dcypro A9A1197 10113111)29)330, 'pox A020 A9X73% 973-

noacoo. 13 Ald12 A9D31L'113 11111 '10A311911A.3A3 ALF0,00 A011C0A99C,12 iloirtor1310,o0 73y941

1707.
'Ah%111)1Cb01) Aje e09311 5h1 5()3)21136)31.0 AhALLXI) 5319ALL1C31C ()013 A91 11.A706L1141,
gI
17060.0N t031.A10734 1011,110 39 5m DA(910 59.01 500n01 50.0A9LgA1% '531A10900112 01013
MO1 701736701 A0)3 5C9 53Aft% 531A0)1101( -maoltoTX 20 No 1og6K 531A000AA)2 A111
513 501(170 A73013411A3A 736701 0.01 0.0y1011 003A CL01113X3 A191X0109.3 ID%Alp 513 5(101
5a.oxon.oi, Sok9113)14 '41371iLQ Fro? Aoroni '53197,01)AA31[12 scp 9 5cr(70x 501113x3
59A.1uma19 433110 511.0q63% 001 0.0A3T10,07(0100051.0 '013y02172 Sc)1go7011oy13g 101113%12% cog

5961: 5901 5(10%,390,I '&07.1311172 5(1) ao 501(3i 0 513113rlt 3c1)1113 17313AIN1173n0K

Arlo 9 500777317 inX it (hip
non mokinDikari 10 cioloiTitr. 50.o 531119b3kn19
Ill TtAitx..0 II 0113x, 0 nodaohl ItglA. lin niaoloy `110)3111 AaD (b1 (1)6)21317 5731117)1
5001 c1(1, 1123473 kligop .A.D.3c13,1:qaust 17)11 A947 5101970 173% '1000W 0)4719 501(31
'01A133q3 Cg
E 9J
A91312 57363% MIthil A091
AcoAriollnoir A9A3710g9170 '11 31(10 01 cr
`491532D1672 39 111 7i71470oct0 )310)31 'ADDLttalcolq AIL 39 0 3 50)Ca70 001 11.0130g
113

501130311 542119t0d7)K O 5ovooic AM1 Al-01a '17)6001A1 0.01 N (1o63191572 0 50631939

9 1'o1L 311`11Q731/l.7 59A139 170% 501o1;L.1910olg 50) 5130129.0 A011 `11.0)1/12 AO '1,73x -3'o3m3131-1

531A7Jo 2o H(1 51.110.130 ionn.cpXo nol `170ort0w 5c1.0 vox 571421.013g rn-nx L1 & nn- OE

11001 A7)1103YtA. `A.1000y70% loaoliccroovomp 711 70k3r10ht3A, 1117 01 DT-kolas. o1 mirmalmc 9/3
.m.actortriclyril O 3g 3gn0 mil.tXD 51kkw1i10 amigrvolx A3 51701 51731387)11 -134)10Al)
A3A 1701.13'V3VaD1311 OgDK A0119 A91 kochy3gp 5(19 A.341kg 113 not 59,52031 7)111 -A0)43"49
17)1 11 .A0a319414 solAnoonA.DAy 39 a01 acrii..o.odnK 01 `minag mpyq 1D13Xa3 5(n

E A°49Yoner). 'id II E 50n? 'd : 8 A1341F01,0 'Poo luA :8061

AwYY9 *P03 '1eA 08171 II
MA,041Y1":0 ling : A491,1,1CM 'cl D9w(IM 'PEI II Alit A4k1rof Una II ET 91 :Td
TT AL,LLIL'os Td
.wo 'poD '1EA 806I II 91 A19DX1,1431 Td : 10)3%33431 ing II Li A,10Dikatpx :Nag An9313(»4 Td
ung II 'sz EC P 17£ 501119.0d))X 'AO- no- 'd fing : ouemos III EE 1D1A044XLI Td Ilrig II T7E
not tcl wo '1111E1

www.dacoromanica.ro
 38 CUCERIRILE LUI BAIAZID I IN ASIA MICA 111 4IV 3

4. Si sultan al turcilor este proclamat Baiazid, barbat aprig si repede

la lucrurile razboiului, luptator in contra crestinilor ca nimeni altul din
vremea sa, in religia arabilor ucenic Infocat al lui Mohamed, p,azind pins
la ultimul punct poruncile lui nelegiuite, neadormit pi priveghind noRtile
5 in sfaturi pi planuri in contra oilor cuvintatoare ale lui Hristos.
IV. Acesta luind domnia dupa caderea lui Lazar si a lui Murad pre-
cum s-a aratat mai sus, mai Intl pe sirbi i-a facut birnici si tributari, luind
si ostatici si obligindu i, ca feciorul acelui Lazar, Stefan, pe care Serbia
dupa nenorocirea aceea 1-a ales crai, sa fie cu oastea lui, unde petrece
10 Baiazid, spre a pleca si el in razboi cu dinsul, si pe sora sa Maria, fata lui
Lazar, fecioara frumoasa in floarea virstei, sa i-o dea in casatorie i ta-
lanti de argint indeajuns din minele Serbiei.

Cuceririle
2. Si astfel sirbii Hind supusi turcilor, Baiazid Si -a adunat
Iui Baiazid toata calarimea din stile Traciei Si Tesaliei pi pleaca in
I
15
in Asia Mica. partea cealalta spre rasarit ; pf trecind strimtoarea ce e
intre Galipoli Si Lampsac, cu multa oaste de turci pi bizantini ce erau suo
mina lui, ngvaleste asupra orasului Cotiaion, capitala Frigiei si a cucerit
pi orasul Si pe Carmian, sultanul Frigiei, 1-a prins. Baiazid ocupat fiind
cu lucrurile din Frigia, 1-a trimis pe Carmian la Brusa ; dar el scapind
20 cu fuga, a plecat la persi. Iar Baiazid trecind prin Frigia, a coborit de la
Laodicea la Efes pi s-a Meat stapin pe Ionia ; pi prinzind pe Iese, nepot
al lui Atin si sultan al Ioniei, 1-a trimis in surghiun la Nicea in Bitinia ;
gi acolo pi-a petrecut el restul yietii. Toate °stile insa trecindu-le peste
Meandru, a luat fara nici o ciocnire toata Caria si Licia pi sultanul aces-
25 tora Eliez a plecat fugar la persi.
3. Apoi luind calea intoarsa cu toate ostile, ajunge in Lidia la Sar-
des, capitala Lidiei, coborind drumul din Tmolos, cel mai mare munte al
Lidiei. Si mergind pe drumul spre Magnesia care e asezata la poalele
muntelui Sipilos, i-a exit intru intimpinare Chidir, sultanul Lidiei si al
30 oraselor eolice, nepotul lui Sarchan si i s-a predat. El insa, dupa ce I-a
facut partas de oarecare cinste, pentru ca Chidir ii era cumnat, tinind pe
sora sa, it trimite pe acesta la Brusa, dar peste putin timp 1-a $i ucis prin
4: Baiazid I Ilderim (Fulgerul), 1389-1403.
IV 1 Stefan, crai al Serbiei de la 1389 ping la 1427.
:

2: Carmian : evident ca un urmas de-al Iui Carmian, amintit la II 3, fie ea

s-a chemat asa sau altfel; vz. II 3. la persi, adica la tatarii mongoli ai lui Timur-
Lenk care, dupa infringerea lui Baiazid la Ancara in 1402, i-a pus inapoi in domniile
for pe sultanii izgoni(i de Baiazid, vz. XVIII, 3. Iese. nepot : acest Iese este feciorul
Iui Ese, la care s-a refugiat bunicul lui Dca in 1345, vz. V, 5. Eliez : 1390-1421
vz. G. Moravcsik, II, p. 115 s. v. INAgtrig.
3. Chidir : 1388-1410; vz. G. Moravcsik, II, p. 288 s.v. Xvojerig,

www.dacoromanica.ro
111 M-17 C SVOI1C1 V121OISI vNumvzig-0073l1 6£

59611 401 na41D1C pox Aano2 1m3modrirracto Onir (tOl cLocby310 yov, 599l -ynacho
59,911 '17313112a03
17 vox 594,11X69 AC01 J. AO3X6C,10 0 3.14n1illo11 'irartAxlnrml? aaAv 59A13q pox
16311 91 p)irigyou roki) `53ocalt6k 5oX9rionininioX 51 513g10 A01 131 `A,91Q,D 43
al AC01 51pliQ:011 001 q31-901A1 `591919ria30 mo119Ifith 591
AMgDoV, 7513X91160 9

5ctorto4.012 amp 59yoiq lax!? ppx Sal 51119109, '511714110 50Ara6A72 173X -3114C1A1O1g
Am9.36 19 31 51D1(CL0g 1/314 51D1A600ADX1,111 131491 AC01 (101 rtainiox Acomkolt Oau -
Acruin
AI 20 591 Alp. 4n1A0r13A1,t, 5oA3119DagnAp Aoicoor, 5000333 91371
4311 A111
Aloc)ut rtooinnv To% (101 `1326CLON 5q) 50i9y 5.rvonab `Alomilm 5131010E11 p314 01

511,060601C9, `A31411101L31C 50,0614719 31 ryx, 1 5ryx.tt4Aa9 'A0)py 50) 0 7301. 11,061nDV 13743
-
00A 591t `59Anc1341K 40 1DX Aliy9ox LL 73103K 731371 Aal 73960C1311CLD Alth13143 -13X314
`A3X11A9106 1173 AC10 111 7511/361D `0010.73 10110 13)L7318 9 `114r1A1)11 50413102% -X373739

1laC193C131D610 17314 731731 Alpby3qp (101c1D `AL/16101,J Alt). 001 nooprw `ArlopDAR.Q. 513
A01194 A139(9q743 `einctr, A0A3*6131C mo99.9 27314
`A953cbctel1 1nx n0o91,439 ))A70x1D1ADy93.. SI
143 A(01 yy93,311A0) -.5):9053K

g 170}1 cup A?ri logo?K 5101 floxorpj, l0git0ir90ic9, `5319A9A31. 9 11r931A1011 I8I
A7307-11: Aal A.11,X11t1C1
AC01 ACOX1X7560 ACOX11p1130 ACO3T173Aq 50)X011A73ACID 1E3
1DX,

Aal i. hl 596u (O
A73110631L Al.1 7373136011 13101C rx, 59J731g A91 A9710,601C A91 A3 ()00
a7oN5(o3youn.01' 1nx runtwItrinv 91311 autyou CLOWIX107111013 73C0146C,10j, 31 vox -ma, oz
AO1D71 A(01 014 73613X pq 01 A13139(119)1 `13X01on.9 myoicoallui Sal `5D1AC034) 173%

731,11 31 Anyou 3103 1nx Aol Al?yrionx A91 A9A.1.00672 51731 52o1krt6q 5oA3r19A3
A3 5101 19m114ft Ski 5n1l.,(164) 0 114131AD11 A91 ADA731116DN A? Iii 1.10;tooll
.A3f411131c 0 573.970og0mm 513 573.06311 'A3A,C1633 Q n Aal AnilArtooD
5907319 lms oup 5m3X1lgonv 513 A003da, A10(,Ly3173Y, 5141336XA.3 Sal 5/31A101 013A3A3 Sg
1DX A91
1D031 Aaiv,
A0730A13 7301 51.11 ,51crjAco1 ATX01317314 A3 al
A24,Locax2 D1732
91ny. myptctoia Dp3X1N .A3016CA3 11.3X914 91 Aormy 5111 51,103 001010 A39N1J31g
5u, 3g 51311D73a9 50.0491C 5/391410319 A91 &069A33113W 11014 A731677).1 A/39711C lux rtv -
mop:. pitcbortup `AmOrry 0 A1019,01 1.11X6p591 59ehr 57396311 SpArtch 013X92
E AnAnv 3g 5701 5131kArt9 `51)9)::11 AorriOoplico A3 Ili ioNctv 913A1A.nonu `7 OC

A14.1 A7313601 01/9 7301 `rtornij, (101 no191A371 Scl000 51L1 `5731qay 523 `513969K ILTI

A1tolc961 5Lu. `5)ajgav ATttyan3x pax 59611 ArnoliAA.NAT Alp q cl-rvpriK Aal 01C -
A3136 `50A3T100101C 3 A3Wtt11 513 A19111A9ACID (1011p `a,tglax 0 50A,IiXo9 573190V 17314
AC01 Acogiyow `Amayou 9 J,3 50Ao/ not `A9Zeir3K 173V. 43xam6nit Aoirtrq 59i73.v 3g
50,0101371 511,1416371 '5111111 13113 59ogrimk., 113 1Icby3932 Al o `ol,igLax 131C7131L A011101

5961: W3900611 5(9 A3 4131.1y0 31? 17314 (31130116D6 A011101 .A.3A131N.1tp 0, -70173.7311 (161

6 Aoicnau sfloimou cz A91 udo td I ianyinorop td : yi Acmian

yyn ung H sz
AoAo/,.4. d: @TOAgU f : Ax2 AoAo ling

www.dacoromanica.ro
 40 IRASCOALA LUI IOAN CANTACUZINO IV 3V 2
otrav5. Iar Baiazid a tinut calea ce duce la Filadelfia ; cAci acest oral ca
unul ce se ridica mult prin mgrime si era foarte populat, isi p5strase ne-
atirnarea aproape de vreo suta de ani. i tot rasAritul era subjugat de
turci, acest oral Ins str5lucea ca o stea in mijlocul cerului intunecat de
5 nori. ImpresurIndu-1 pe acesta... si nemaiputind ei din cauza lipsei de
hran5 ,s-au predat. Iar el luind toate °stile Casaritului, dupa ce mai inainte
a pus in provincii comandanti si guvernatori pe care a vrut, pleaca spre
apus. dupa ce a trecut strimtoarea, deoarece cetatea Galipoli era stri-
cata de mult timp si de catelani si de turcii insist si era naruith cu des5-
10 vIrsire, a cl5dit din temelie alta nou5 ; si a construit o baz5 navala pentru
trireme si a ridicat pentru aparare un turn foarte mare ce se inalta dea-
supra portului.

Rascoala lui V. In timpul de atunci Imparatul Joan trecuse de virsta

loan Cantacuzino. copilariei si a tineretelor preg5tea virsta barbaiei
15 pentru bAtrinete Intr-o toropeald cit mai mare ; si cit a fost tInar, s-a lasat
povatuit de domnul loan Cantacuzino, pe care 1-am amintit mai sus, un
barbat priceput si mare lupt5tor in ale razboiului si intre oamenii de
neam mare o floare cu bun miros, precum ar putea spune careva. Fiind el
un bArbat ca acesta, si Imparatul de mai Inainte Andronic it socotea Intru
20 toate ca pe un frate si la moarte i-a Incredintat imp5ratia ImpreunA cu
bAiatul. Ci ursita cea rea a bizantinilor a aruncat saminta urii si a fAcut
sa se iveasca piz-ma ; cAci oamenii ii si pizmuiesc mai mull pe cei ce se
Malta mai mult prin virtute.
2. Drept aceea si in timpul de atunci, Imparatul Joan fiind Inca tinar,
25 Cantacuzino voia s5-i fie socru, dindu-i pe fie-sa Elena. Ceilalti insa din
sfatul tarii, pizmareti fiind, spuneau Intr-una catre mama imparatului, cá e
obicei de demult, ca din alamani si germani sa i se aduca mireasa Impg-
ratului romeilor, nu insa dintre supusi, ca la timp de nevoie sa putem
avea sprijin si ajutor de la neamul acela". Inteleasa fiind deci si doamna
30 Ana cu aceasta, pentru ca" si dinsa era din Alamania si vedea cu ochi

5 dupci acesta printr-o junditate de rind rcitnas nescris arata o lipsoi iP : pe care
o intregeste cu. cuointele : pierzind once nadejde de ajutor" I 9 s12 Beck: am. P.
.
11

la Filadelfia: L. Chalc., I, 58, 9 20 ne spune ca insusi imparatul Manuil II Paleolog a

slatui orasul sa se predea. Nevoind insa sä asculte, a fost cucerit. ca o stea...
norr. Vz. lisus, fiul lui Sirah 50, 16. Catelani: e faimoasa companie catalana, anga-
jata de Andronic II si tiVlihail IX Paleolog sa lupte pe bani in contra turcilor, luptindu-se
insa apoi si cu bizantinii ; vz. II, 5.
V 1 : ca pe un frate si la moarte i-a incredinfat: vz. gi Nichifor Gregoras, Istoria
bizantind, ed. Bonn, 301, 15-18; cp. si L. Chalc., I, 21, 14-20 si G. Sfrantes, I, 45,
1-8.

www.dacoromanica.ro
V3V2 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 41

tilt TO 310g 41241aSiAspaav etne.upuma EIxev ObOv vat yetg atiTi cbg inTEQiX01/aCC
07? REyil$Et xat 3TOVICIV8Q0; (AOC( LtEY.Q6TEL 'iyytatec not, rot; Q' gTEOLV. Kai rl
0cpiiAlog :Tata Ilv 157C6,Xfl110; ITC/06 'TCOV TOiVACOV, bE noktg cdt
btx,Tiv eurriQog
iv Ouvvecpthosi vecroupavilactit cpaaolnya i)v. 1-1040Q-Airag bi vaiaiv xai, p.1)
buvettavot &ex trly gvhiav ToTtv Temp6)1, naca60Tioay. Acc[3e0v bg Telt; buvattag 5
netaag ti}; gat, 5Q0Y.UtaGtira; iv Tat; ina@xstatg ettarryoUg met ilyitiOvag, cytig
airrOg iipOia£TO, nQe); Ta ianiQta x0Jcid. Kai, 61) Toy noolliov btapetg, iJTE1 TO
Tijg KaUtouneastog CpQ0'60.01/ JTQO nokkoii Y,ateoi naga TE TOW KCITEVEVUOV XCEt
nap' airaTw To.0Qxwv otscplap.ttivov xai, Et; 7CCO/TEki) et(paVIA41OV .11v, ctUTOg iv,
OcitIvcov &AAo xatvav citxotteltaixi 110l1 OQIITITitQl01/ gliEV.CC TQliWE031T Cp131.0L'441V "rtut 10
nt512yoy intipxyg-Dri n,oag IAVTUTC26T411, int EQEGTTIXOTCC TOT/ XLIAVO; (p,Ob61,1T)0EN.
V '0 SE PaatkEtig 'Itoavvng it3-cEQ(3ag Trly ItxtQaxidiSri xai VECAVLItiv REOT)Xt-
xicoatv xat Trly etvb(Kbav REIT iifflig vacnterning 31Q0; riry nQ60(3v-rod)v iTowettE-to
icy TOTE %cavi), xai, y&Q vgog eUv vat natbaytuyei XQUIEVO; MVO) 'li06VVII TCp
3T906610eVTI, KavTUX.01.1111/0:), etVbQi, ouverij) xui JTEQi, Ta 7C0411.1^/.6 RCLXII.UOT6,t(p 15
xcti, TC0v dyivav, cbg ELA01, Ttg, Civ*og iiioattov. Totoij-rov y&Q CiVra vat 0 n@olie-
Pamitzttx(6; 'Avbe6votog vat& netvia (14 etbacrov hyst-ro %Ca, trio (3C(011EiAlV (ToV 20b
TUJrtatoi, TEXey'rciirrog, etvg-asTo. 'AAA' 1) -t-00v `Patuatwv crox etyaOil Tirei [ling
iViOJTELQE xai cp11.6vov LthTEXE, XOCi, y&Q TOovoiiat, tt&A.Xov Tots tteiAlov En' aQETri
atpupartv. 20
2. "011'Ev XOLi, XateC TOV TOTE xat16v, viog eov En o Paolleitg 'Icockvvrig,
11(3019.ETO o Kartaxouiv0; XTI8EaTii; airroft yivafiat ens iluya-ucti `EA.gyll. Oi bi
AOUL0i, Trig auyAircou whovoiivmg, agog TO faith/CC TOi5 Paatkewg, es 'A)tattaveryv
xai, rwttavitiv tog Ex ITUVip5011; µaxpov TCd. PaatAET Tebv Tuol.taitov ayayimaat
vilopTyv EcpaOxov, oitxt b' ix Tot) intrixetou, Onto; knoviiv vat (300itav ev xatQeti 95
SE011gWp 7TCCQ0C TOtii yivoug ExEivou axohltiv." EvyxaTaviuoiiarig ovv Ei; TOi/TO

2 Eyyua06 P 11 4 post tairrly spatio vacu) lacunam indicat P: quam verbis

destituta de ogni speranz a de soccorso" supplet I 11 8 xai Bek : urn. P II 10 fortasse
cpukaxijg.

3-4 bizylv aciTieog ev auvveythbEi, les. Sirach 50, 6.

2 : Din alamani si germani: Adic5 din Germania si Fran a, cAci sub g 'A),cgiu-
rov din alamani, Duca intelege Germania, iar sub e reQua vebv din germani, intelege
Franta ; vz. mai jos XI, 2 si mai ales XIV, 5. Aceste denumiri se intilnesc acum la
istoricii bizantini de mai inainte ; astfel Cecaumenos it numeste pe un Petru nepot
de frate o dat5 toil Paciagwg (Deayyia; (p. 96, 10), iar citeva rinduri mai de-
parte Tot; OlyOg reQl.tavebv (p. 96, 14 Strategicon, ed. B. Wassiliewsky-J.V.
Iernstedt) ; iar loan Cinam ii spune imparatului german Conrad (. 'A).cip.avo;, iar
regelui francez o caettavOg (ed. Bonn, p. 69, r. 9 si 10). Intiia sotie a lui An-
dronic III Paleolog a si fost Irina de Braunschweig, iar cea de-a doua Ana de Savoia
(vz. Av. Th. Papadopulos, Versuch einer Genealogie der Palaiologen, Diss. Miinchen,
1938; p. 43). era din Alamania, adica din Germania ; dar Ana era fata contelui
Amadeo din Savoia, asa ea era italianA-franceza, nicidecum germanA, asa a Duca

www.dacoromanica.ro
 42 RASCOALA LUI IOAN CANTACUZINO V 2-4-

buni ca imparatul si copilul ei sa-si ia si el sotie din acelasi singe, Canta-

cuzino este dat la o parte. $i el este desarcinat de sarcina epitropiei; si
pleaca din Constantinopole si se duce spre Macedonia. $i cei cuprinsi de
pizma gasesc cu indeminare prilej si plasmuiesc in contra lui invinuire
5 de les-maiestate; si imparatesei mame ii spun plAsmuirea for ca lucru si-
gur si-i dau doamnei sfatul sa-1 puny la incercare, spunind : SA se dea
ordin din partea maiestatii tale catre domesticul asa, inch sa ia unitatile
de ostasi macedonene si sa vina in graba la Bizant". Caci aceia i§i ziceau
in mintea for : daca va raspunde la ordinul imparatesc vor avea vinatul
10 ca si in mina; daca va respinge ce i s-a poruncit, vor ridica invinuirea pe
fata si-i vor alege urma§ pe altul sa conduca treburile obstesti.
3. Neamurile insa si prietenii lui Cantacuzino ii descopera in taina
printr-o scrisoare ce s-a pus la cale si : Daca vrei sa vezi soarele si sa
scapi de intuneric, prefera nesupunerea", i-au scris; iar de ai sa to supui,
15 vei avea inainte de moarte intunecarea". Cantacuzino aflind acestea si tre-
cind cu dispret peste ordinul imparatesc, s-a ridicat pe fata in contra lor.
Cei din capitalA insa aleg eparh pe altul in locul lui, pe Alexie Apocaucos,
om de neam prost si nebarbat, dar inzestrat cu tot felul de viclenii si
aprig la strimbatate ; pe acesta imparateasa 1-a si pus in demnitatea de
20 mare duce.
4. Acesta aflind tine a anuntat pe Cantacuzino de cele intimplate, i-a
prins pe toti, rude si prieteni, si i-a incuiat in inchisoarea din palatul cel
mare, peste doua sute la numar, barbati eroi semizei, neam coboritor din
al de Pelops si Aiacos. Avindu-i pe acestia inauntru ca pe niste vrabii in
25 lat, se temea ca nu cumva, incepind vreo rascoara, inchisoarea sa fie ata-
cata si prizonierii sa puna mina pe putere prin grija rudelor si a prieteni-
lor, caci partea cea mai mare din populatia capitalei, pe cit din senat pe
atit din poporul de rind it stimau pe Cantacuzino ca pe un om foarte ge-
neros si mult binefacator fata de toti. $1 atunci Apocaucos pune la caleun
30 plan viclean : ziva sä fie gramada unii cu altii si sä stea cu totii inaun-
trul inchisorii, noaptea insa impartiti cite doi si cite trei, sa fie tinuti in
sigurata in niste celule. $i dorinta 5i -a pus-o in lucrare ; si scinduri si
lemne si mesteri erau gata. Cind cei din inchisoare au cunoscut ce se face,

pare sa confunde originea celei de-a doua sotii cu originea celei dintii. domesticul:
inainte vreme era general-comandant de oaste. In sec. XIV insa, marele domestic
ajunsese una din cele mai inalte demnitati, venind indata" dupA demnitatile de despot,
sevastocrator si cezar, demnitati rezervate de obicei membrilor familiei Imparatesti ;
vz. Codin, De officiis, ed. Bonn, p. 7, 15.
3 : intuneric, intunecarea aluzie la pedeapsa obisnuita, orbirea, ce-i astepta in
Bizant pe rebelii politici. eparh : adica guvernator si comandant militar al capi-
talei ; aceasta era functiunea, iar mare duce era demnitatea ca un fel de rang si
titlu. de neam prost etc. : cp. Nichifor Gregoras, ed. Bonn, I, p. 301, 12: 01) nava
-ciov EiryEvaiv hy, (3athryvthalav be &vile xai Eiquiixavog xcx1 66Xoug auvilEivat &twig nu

www.dacoromanica.ro
A -g i svona \flaws' vNliNvzia-opuru.

170%541 5LtA7oico3g `511nny 5m 112 lnx. 3 nemnrinyv A.t,t Sonicioothe 3%13 itlynic
x3 Ac01 A.0910.7) A031971173 ADonc17601L 170k9g (?a 1310074 in% "ignaic 1X717360673E. -ADx
'50Aleln.0%131 173X 5034.10 51.11 (511E3511E0 A.01 A01a0cb .17313.3.3.60cbolC71 10133 51.u. -m03m
0.0&11A7310 173% 5061.0 A731A0q3%131A1 173113101.0.311 170' 10 A03. A0A0Rcb 533.A0c453. AO6C23

A131363X0.3 1)3% A1907100413% 173% 11.019./3 .m0ct03.14910.1: 173% 111 igroyog 170%

50m11:104 01 3T1070,(3 niiknaic Aoingo imovumcp in% Aoirlixog 0.01 knaic-

5(1)

5051371 111 llArito3g mo1A0ct3r3ir1ct0 `o1110.11A3j `5314t0kR nriAnioothr 04731t

51u 51to 57013loon0 50611 A01 `A.0%1103716? 31003 A1370y
pay. A13qv 01701 5061L 01 0..q '&01.3.A7 -
AC01 mortogaxpix 5rno

10A13%He A3Ti a70A .Acto9A3A3 p A3Yi -111ADEp

130 5963.c 01 `nrioluont A.91 AoAnimatio Atono`i;i 503 .AoqouloogAp p q 7ta0173130n,0 Q13
01 `A3X.4731.000)1 A01(49(23 AL,t1 A131604.4173% 10(101(3a13173% 173% A0r(73 A3 5101 k70au -
ion71 mth-toolp.o.3.0613X A06g3cb3
.c 20 3g (101 11..0A1t,c03%731ADX 513A3A.D0672 31 in% loyicb 431 nrinag 5(0173413y
D19 511431343A 19(1.0y4 2j" A3T1 13100g A01 AOlt mciao 113% 50,019%0 `173403X37t'9
731310x971 11.1 Lioxnom: `3113n, .m0ncb70dA34 13" ,g 50ox1,t7170 `LIA3k 551331 cau 91
cioiDA .A1,00310%0 rannI Ampri 0 50ALL0.0%131A13x 173% (101 50110T1ir17rD34 )ox -
'5Doctitood3701 5comathod7L qu031A.9 N 5I11 50737y07E A0y169 1A73 003413 -41.01(171141.
A10 'ADZ:513E3 A0131(NQT A01 `Aox(DoxoiLy nagAp 1in3A73 31 173% `AnogrinA9 AtroL 70E -
&W(1% A3 i31A.60.0ADE 1103 A.0A13q A3 '11410113%0 AO pox. DA.371 ADV.0.0g LL Siyiond -icbcbm
*A30031% 03
't, 501(20 A0,10137-1 50.01 A.01 A0ALQ107033..A.73N 5731AD13il.4131C72 DA3710A3A.
170% Acp070-ro9 5731moup 513A3A..906E 31 lrnt '5aoy1d) A.3 dionnacb n01 a0'ynk3w
(10)173/10ll 3013x31C72 &01 AoTioiav a3119. '5n0190x7318 5pagit77 01T4 5a03 5nmolk 1,10y.
nmg11r0y311 170% Acoglxow 'moA07n2 5a0ispj, Ao)X2 9A A0 5o2 7310.a0610 513 ALLA.DE
fir 5paligocb Lid 3107E 531A.73ia1o31co3A iDoVp.Ap aoja(tood) 113% 7731A0U3k -DN 9g
5131Do%A.3 ;19 503343%01113 A.001 A.(0A3A41.09 170-% `Anyicb 'po% oig. 01 A01013y7r
5tu 59)3i9it '5oa31i A000 511.1 5731on.oa3A. A000 01 'A91361)&1.0 013393 Ito,0x731A.um -
A9A 5m Ao1Y310o(og0y70A.311 p3% 513 5131/1331C72 `Ao1p1mxu3A.a3n3 173130310.0g Alp(no)
.ADoltA0112 A.111 A3T1 ADo3111,t A13X3 5ioilptya A03. A0y1TI0 170% A73A.7019An..9 503A3 flol
0.0161.06c1) 5001 `5D1A13190 AL11 3g 7X31x.0A x 705 50,50 00.9A9...0 173% 51361/1.99 -1y13013171? OE

173$03 A.3 510%01mo loll

91 3g A.MtV(0,0 513 AOAa3 .013A.14. pax, 1Lq inglAnD 11)%
70,e15 173% 53A01%.31 .02A09(13%9367/1r 5c5, 3g 03. A0A.37101:1706E 20 10n.3rk10onooth 0mA3
-

g An3daX,13 d : A.77]50X(,73 :ling ArrOcoxcia Nag J imumg :lsdyas apla X :I 11Ylond -

:d Ilooroolod td II 17g nA04.93/9 d: 577A0A91[p 5non.9Aoup Nag

Ez 5nowlitL 5nma4 5nozicoaL,L Inx 5no31111il pride Luziaeqom sale!uoLD K -9(0

DA311 -pa -ds soiqurel I '0n'Z1Z

!ewooi ap weau 'unq lep un in° olusof lS o!uSells el Ibplu1 aualolA 'dp IS epolsi !n!
ueol 'ou!znoeltreD !qasoap 'pa 'uuog 10A '69 '16--! -g
:t apiv sdoiad js :soomy iota pepua2a! !n! eonu.d !! aoeld Fs azapeied no
-
aialumkuno apes u!!) ei2ololitu -Folque um :lvuas Folpe ulp eaullimou Fleuuoi ulp

www.dacoromanica.ro
 44 BUNICUL LUI DUCA V 4-5
au spus in sinea for : Asta nu e decit pierzarea noastra vadita; caci des-
partirea noastra unii de altii prevesteste sugrumarea in timpul noptii sau
inecarea in fundul marii". Acestea le spuneau si descurajare i-ai cuprins.
Iar Apocaucos venind sa arate planul celulelor, corn trebuie constructorii
5 sa le fixeze, singur calare, insotindu-1 nimeni altul decit un serb si acesta
pe jos ca de obicei, a ajuns in usa inchisorii; si detinutii de acolo privin-
du-: pe acesta ca pe unul care are sa-i piarda pe toti si o sa be is sufletul,
unul din cei de frunte din neamul Raul apucind din lenmele ce erau la
intimplare in Joe de sable un leat dat la rindea pentru un uscior, it loveste
10 in cap pe Apocaucos. Si acesta cade jos Ia pamint de pe cal ca un alt Sa-
tan din cer. Iar serbul lui se incaiera cu Raul si amindoi stateau luptin-
du-se singuri. In timp ce acestia erau prinsi in lupta, altul din cei inchipi,
apucind o bards din miinile unui mester, ii taie capul celui cazut jos si-I
infige pironit intr-un lemn intr-o parte pe crestele zidurilor.

15 Bunicul CTO- 5. Aceastaadus pe locuitorii Bizantului impreuna cu

nicarului Duca.imparateasa si cu toata oastea la o descurajare nu mica.
Ci alergind de-a valma cu totii, au intrat inauntrul palatului nu fara greu-
tate si varsare de singe, ci cu multa violenta si i-au macelarit pe toti
afara de case care s-au salvat in subsolul bisericii de la manastirea nu-
20 mita cea Noua ; cad pe cei mai multi i-au si injunghiat ca pentru jertfa
in mijlocul acestei biserici fara nici o sfiala sau crutare pentru altar si
sfinta masa". Unul din cei case s-a intimplat sa fie bunicul meu dupa tata:

marii dregatori si inaltii functionari ai statului §i ai curtii imparatesti ; Tls yipolicsiug

e identic cu ritc auysairrou sfatul Orli" de mai sus V 2. na@a-rux6v-rwv ne-am
astepta sa stea nagaruxovacTiv in acord cu femininul o-avibtov. Tott* n-am indreptat, caci
ropteci-ruxdv.rwv poate fi inteles ca neutru colectiv : din lemnaria ce era acolo la
Intimplare. cade jos : Apocaucos a fost ucis la 11 iunie 1345 : iv6ixOtrri rjv 'Iouviou
Nichifor Gregoras, ed.Bonn, II, 731, 18. ca un alt Satan : aluzie Ia Ev. Luca, 10, 18.
5 : Biserica Noud : disparuta acuma, a lost una din cele mai frumoase si vestite
biserici bizantine ridicata in incinta palatului celui mare imparatesc de Vasile I
Macedoneanul (867-886). Descrierea ei ni s-a pastrat intr-o predica festiva a pa-
triarhului contemporan Fotie §i in Viata si domnia lui Vasile I Maced., scrisa de
nepotul ski imparatul Constantin VII Porfirogenet (913-959). Cum insa si Nichifor
Gregoras in Istoria sa bizantina vorbeste de Manastirea cea Noua" tits Na; goviiv
ed. Bonn, 11, 737, 16) §i loan Cantacuzino in Istoria sa de biserica celor noua cete
ingeresti" way Toy rthv evvea Taypiecrcov ed. Bonn, II, 541, 11), s-ar putea eventual crede
ca e vorba de o manastire ce se gasea in noul cartier imparatesc Vlaherne din coltul
de nord-est al Constantinopolei (vz. V. Laurent, La Nea Moni" de Byzance, in
Echos d'Orient", 32 (1933), p. 313-316). Dar si Nichifor Gregoras precizeaza ca
Apocaucos a fost ucis de detinutii inauntrul palatului celui vechi de la rasarit
(neon raw SrQµiwv ivtog TOij noon ilviaxovtia ipuov noactioii nals.atiou ed. Bonn, 729,
15) si Ioan Cantacuzino, ca inchisoarea se gasea in palatul lui Constantin cel Mare,
uncle era o cladire numita a lui Iustinian eel Mare (Oicrtixorimov 6i iv -wig Paciaitcag
rot, KWVISTUVT[Vol) -roi; Miyeaou ()Nov yolE) iirro; exei fley6A.ou louatmccvelou 7wocra-

www.dacoromanica.ro
V 4-5 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 45

aav, £1,7TOV iv iCCOTOI .,,Oint (7)10 toito TEKTIV acx.paviig fiaiteeog SAE40g 1
yap an' Waiikcov bukramg rov VUXTal ItVLy[LOVTIV f TTIV Ev (3u1917,3 Tijg 13-deto-
ur xatourOvtomm nooKirrEi5E-uctt." Tcciirs grpcmov xai, Sig et,' 141 Liav Evencaov.
CO 8' 'AA6xatixog iathv Tov 11006Eafal 'Ca; 415%1V& 7C6; 6E1 AigOLL TOlg &Qv.-
tiXTOBLV, a6vog gc.pmrog Clint ii1X01) meg 61JVI5T7tEi/OVT0c JtA.T1V Evos boiikou tut 5
toirrou 7tEcO7C0(10151/TOg thg Ho.;, irrog 8i Tijg 01,Elag -ro6 rpeouQ'tou yEvOaEvog xcci,
toutov of el,SE1 XaTEx6REvoL cbg cp8oQia xotvilv xai 1111UX6C/TECCya, 11EC661,1.1A/01,, 1.11t1V

tii)V TECLEMTUX0VTCOV (savibwv cpAu5g gVEN.,41 XEntrurhigav Acc(36.)v et; tthv acioux6v-
TCOV ex yivoug Tccoa avri. ;tcpaug araCE1 xct-ra xEc.pcailg -rOv 'A.7t6x.c.o.ntov.
CO Si xata yirig Caro roi ITt7C01) 64 Cue oiTavaii (1kkog Eccretv rdirc-rEt. `0 Si Soil- 10

Ito; a) ixEtat rw Taa6A xai, Cipsyo tIOV0fACCX015VT£g Etail*CraV. TOI)TCOV 8' tiaxo-
AO'UlleVCOV Eni rhl AetA,11, ETE@Og T(TiV irtkE(6C(53V nikiscuv IECteit '16.).11 T0i5 TiXTOVOg
XELQUI5V 0(egaaag Toy xaacti m66vict XaCIC(TO[16, xai trly Xecpcair iv Evi., p.EQEL

To7w 7rQottax6vcov ;i3koL) 71E7TEetOVIIIiiVTIV 7Toonfryvvot.

5. Tato oirx Eig aixQav era-u tav ake ton; 1311a,v-rioug 611V atier. T1) 23b
XgaTIDUall Red 7ICCVTI TIT? urea-co:J. 'AAA& tpiTbriv aJtarrEc 6uvbeap.6vrEg ivrog Toi
JtccAccriou Eithilkov oinc, CotOmog ot",8' avatato-ri,, Calet RE-ra ItoAkiig t7; Piag xai
narrag xottE6KFOCC(1/ n2 v grb; CfCdiVTCOV iv RI) inroyatod -rot) vaoi.) Tirlg Niag vat
yap Toil; 70,Eiovag iv !aim!? Toi3 VOLOii TO1)-TO'U %atalXilaV Oint. Ceiba, it Tuba x011-
641,EVOL Tan/ lihnOV gVEXCC XCLI, tot) '01XTiaarr1ci(ov. 'E.; Jo EL; 6 ITO; nu-wk. iliac 20

19 alb& P wEiti) P.
I

yoQE-oRivou II, 537, 22), asa incit se pare c5 nu poate fi vorba decit de vestita si cuno-
scuta biserica Nea cea Noua a lui Vasile I Macedoneanul. MAce15rirea detinutilor s-a
intimplat a doua zi dupa uciderea lui Apocaucos. Nichifor Gregoras, Istoria bizantina,
XIV, 10 (ed. Bonn, vol. II 729-741) si loan Cantacuzino, Istoria III 87 si 88 (ed. Bonn
vol. II 537, 22 538, 11 si 542, 6 545, 22) descriu pe larg si amanuntit construirea
celulelor si uoiderea lui Apocaucos. Duca se apropie mai mult de descrierea lui Nich. Gre-
goras pe care pare sa o fi folosit in acest loc, cad nkciovag... xcurauaav din Duca
aduce a rretv-c8c ellimv-ro din Nich. Gregoras, II, 733, 13. Duca adauga insa
istorisirea cum a scapat cu via(a bunicul sau. Aceasta, Duca o va fi stiut-o din
traditi.a falniliala sau poate din vreo scriere istorica necunoscuta, la care Nich.
Gregoras pare sa faca aluzie cu cuvintele to 6' enl .rokoLg gcruv aXIAELN otaexiase@ov
ZD.Acov SieWvTcov II 740, 9: cele ce au urmat se pot auzi de la al(ii care le trateaza

www.dacoromanica.ro
 46 RAZBOIUL CIVIL 1341-1347 V 5VI 1
Mihail Duca. Ei imbrkindu-se in mantii de ale calugarilor din mana-
stire, au iesit din Constantinopole si, trecind in cealalta parte, s-au im-
prastiat in partile rasaritului, unii in Bitinia, altul in alts parte, bunicul
meu insA in Asia. *i intilnindu-se cu Ese, feciorul lui Atin, i-a dat pe
5 fata cine e si ce i s-a intimplat ; cad era plin de invatatura si inzestrat
cu toata cealalta stiinta profana si fiind nu necunoscator in arta medi-
cinei si coboritor din vechiul neam Ducas si o veriga cu podoabe de our
din acelasi drag; si tiranul it primeste bine pi-i da un feud si-1 face par-
tas cu cinste de venituri de tot felul si incArcindu-1 cu beneficii ii aseaza
10 cu locuinta in Efes. noua lui asezare a imbratisat-o ca pe o patrie si
pe barbarul de neam strain 1-a stimat si 1-a cinstit ca pe un domn de
dumnezeu incoronat, pentru ca avea in minte faptele netrebnice ale ro-
meilor si deoarece prevedea, cum ca peste putin timp toate partile Tra-
si pina la Dunare vor cadea sub mlinile turcilor si ca peste putin
ciei
15 timp vor aparea singuri stapinitori, precum nu de mult s-au fkut in Fri-
gia si in Asia si in pArtile de mai departe, dumnezeu ingaduind sa fie
asa pentru calcarile de lege ale romeilor si ale strabunilor nostri din frun-
tea statului de atunci.

Cantacuzino VI. Cad loan Cantacuzino, despre care si cuvintul de

se proclama
20
imparat 1341. mai inainte aratare a fkut, a aflat despre omorul nedrept
ce s-a savirsit fata de neamurile si prietenii sai; si unii, nu putini la nu-
mar, au ajuns din capitala la el, fiindu-i rude lui si de ale celor
dupa singe si mai multi prin cuscrenie ; si cerniti in haine negre s-au in-
fatisat lui Cantacuzino, plingind si tinguindu-se si cu glas mare invino-
25
vatindu-1, ca : Pentru tine sintem dati mortii toata ziva si i-am pierdut
pe ai nostri si floarea romeilor s-a vestejit si a pierit. Imparatia e ca o
suveica pe mini de femeie, torcind si destramind pe de laturi firul man-
tiei de purpura ; domnia e in seama unui copil de la pieptul mamei ce
abia isi poate pune in lucrare mintea si limba la jocuri si &Oven ; pute-
30 rea pe mina unor barbati de pe strada si de nimic. DA ascultare cuvin-
telor noastre si is domnia si incinge-t sabia la coapSa si cirmuieste si
povatuieste si domneste pentru adevar si bunatate si dreptate !"

mai pe larg". in Asia: vz. II, 5. Ese: e Isa-Beg I, sultan al Ioniei asiatice, tatal
lui Iese pe care-I goneste din domnie Baiazid I si-1 surghiuneste la Nicea, uncle traieste
pina la moarie vz. IV, 2. din vechiul neam Ducas : din cauza acestor cuvinte s-a crezut
ca cronicarul nostru ar .fi coboritor din dinastia imparateasca Ducas care a domnit
in Bizant intre 1059 si 1078 (Bullialdus, in Duca, ed. Bonn, p. 545 si K. Krumbacher,
op. cit., p. 305), dar s-a obiectat cu drept cuvint ca aceasta inrudire Imparateasca
nu e numai decit sa fie sigura (E. Cernousov, op. cit., p. 185). pinti In Dundre...
singuri stdpinitori: acestea sint profetii ex eventu, proiectate in trecut, dupa ce eveni-
mentele se petrecusera acuma.

www.dacoromanica.ro
A IA-9 I svDnu V]2IOZSI YNIINVZI0-0021111

Soincuir .nanuXA.cp.? yktuku .57)tctov lo rut Dldyt 531A3VIRA3 MOXDAOTI AC01 N

51,11 %Awl 3 nu,ouL, 5111 ounlimoloncom 'DX A.1.,11 A211631C 591nud21 513 701 Lori Ski
072 `A20111391C031q 10 41371 513 `AX71A1t6.1g 5005313 noXuyy-o o q 50113 5010l03011 513

nulov lux ktg A.CpX(11A3 (?1 '3D3 (b1 041a 001 V, 'Alp 17)% 731 ,17X A01Q30 uyIto
`57301p0i0
-- pax a)?A. aXaltiro. 57313o1oic 5910311 121 fAtiupc 5ltyy10 5111 3 (1)
5731cbou 9

5o3yu73412 pax 51.1.%161731 511/1X31 11110 5015107112 134134 31 504137.10473173% MO1 A30,7oxn.17

moznov varx.. Ski ,51.ticirt 613D 5D %09(16Z507190 `50396%, 1D10.0139 i101 A01 0 -Cp.

504141736 110% 290410610 In% irni3liiiort Aca 736g,t9 51019361u10 510301An1t 173X -63f13

5inio3A. 57041.1311X) 113% Aoin.03. A? (bopia 'A101.11.01a7Y% 1DX A111 A701%103311 50) -DU

ug]al oinolynxAltq pox A91 itA340y,0 Tny.. 410e0906972 Sip n011c31o03tt j393 3 0I
173% 7311113 513 OAAil MOADdibOy 5171 7} )31yuaona5 Ae)1 A.03173TiCO,L 173%
631 3700
-
'ACO1C Sep 110 A3 67411(0 731,1:91C X11 541 11%))60 1DX ioxri 51-030-,Lomov 9219. 5n613x qjg
Aon1 j,0 X(31,1MD 0031t AIL )01 1 post 536o1700,to11u3 091,1/113th1711A 5m
A3 'thnlyo 5copv, ID%
9,33s rionlyo 413 illkaalb 31 pax 7510V, 173% 410)1 104113X3113 0A3A.3 01A 0030 -03X736D11
50i41cto6 7'118 5u1 5n1110n9 non 3191 nomriocuilyor ncornicod, 173% 4100153134,1, -03.no 1
.n.comtur
'IA O. O'PA- Amp-4, 5It 9 `59nItctoxp1n70m no poy. 5no77*th o 50401t -0)1(1,143

`4130 M13073)i nl.Li ADDCOA0434. 513 50.01 01Q70 5134134A00 31 173. 500,0 q1:) ACM -)0(119

`AIA4 173% 53All .>q 5L.1 50)3y011 513 A01(LX) 10A3110%1(1372 %fp 10A1(0 A91 A0141.115)}.

513A34D06L Suno jug) 110% A.101 A091.A.V(t3A0d) .6113%

7311173 1D% 5,3 5xn3141XA9 -0131(11 N
`53A, 531ACIOA0T113A.731(311 411101110367011 (1)1 `thAll,110%7311t73X 5314101731t% 11711 -37i06(.1)0y0
.
10A 123% 53111(0001DX `n01(13 (p 5 10%3AR" CLOD
73.0.31i3101DA7a A1110 Atp. Anaric, it%
So.ol 5c106313rit1, uttgrioyuggro rut Ol 50012 still ncorcrilcod, IA,Gnuourin.ux put -coyo
.n3y It mayirnog n3 loagX flupwrunctil 5o41x63y. nitxjg 30.0000.ep1(X7367311 1D% -DO)0E
D0(101%7361 ALL1 AMMO? 5391 1.; L1167} 413 (13'nDli01tct 13c130d Siyori A01 A41041 pox 41 9g
nuaioutA. 413 D32 AM 5101 Mt Al9u73rior3 n13463q 1.1)13TiDA.09 It /C1310DA1112 413 -04
5101100 1)3% 510A11113gliii 9A72 '1098 1140131i A101 ACO17J11110? AMA; 110% 0.0031(114173 /141
n.runcrigAll, 1D% 10331C 1'73D0 All A.10173d)711)00 (10.0 1113 A91 4196141c71
ROD TO 306131113 17.111.

f)
C1000113173% 173% 31131(11)2g 413%313 5731344y/1 !DV, 1D% 01)3311g511A9.0
S01k107301i

Og CO3-cm :d (1°11,1D Eg11111111 7413119r043119 'd

www.dacoromanica.ro
 48 RAZBOIUL CIVIL 1341-1347 VI 2-4
2. Atunci Cantacuzino gtndindu -se Inca o data la ridicarile in contra
sa ale imparatesei si ale sfatului tarn, porniti din pizma asupra sa fara
vreo cauza binecuvintata si fara cel mai mic gind de vrajmasie din par-
tea sa, pleaca urechea la sfaturile romeilor si imbraca pantofii rosii de
5 matase si armata it proclama imparat ; dumnezeu cred ca a impietrit
inima lui spre aceasta, ca sa dezbine imparatia romeilor si prin aceasta
sa aduca pe turci, ca sa strice tot pamintul de sub mina romeilor si nu
numai al romeilor, ci al tribalilor si al misilor si al albanezilor si al ori-
carui alt popor din apus in urma judecatilor pe care ochiul eel neadormit
10 le stie ; si pe alte neamuri le-a pedepsit pentru necontenitele razvratiri in
contra romeilor, iar pe romei pentru prea infricosatele juraminte si bles-
teme de nesuferit, pe care si le-au adus asupra capului lor, jurind si iar
jurind ca vor pazi domnia pentru feciorul lui Lascaris si ea nu se vor
alatura de loc si ca nu-i vor fi de ajutor Paleologului la razvratire, apoi
15 iar jurind dimpotriva, ca-1 au si-1 recunosc imparat al romeilor pe Pa leo-
log, orbindu-1 intii pe loan Lascaris si facind insisi sa cada asupra for
afurisenia, ca si Iudeii in timpul patimirii Domnului atragindu-si bleste-
mul ; ei s-au si prapadit cu desavirsire, precum cuvintul mergind inainte
va arata, osinditi fiind la aceeasi suferinta a iudeilor, pentru ca urtnatori
20 zelosi ai calcarilor de lege s-au facut.

Razboiul 3. Luind deci de indata cu sine ()stile ce le avea din Tra-

civil 1341-1347. cia si refugiatii din capitala, soseste la craiul Serbiei si
Coate i le-a spus, toata nedreptatea ce-a suferit-o si rusinea si uciderea
oamenilor din neamul sau. Cad Stefan, asa ii era numele craiului, avea
25 in timpul de atunci mare putere si faima.
4. Cad asa se intimpla de obicei : cind ceea ce-i cu putere si greu-
tate, cade in umilinta, se tidied in sus ce-i usor si slab. Nenorocirile ro-
meilor si tulburarile ce urmau una dupa alta zi de zi si razboaiele laun-
trice au facut ca hoardele barbare sa se ridice mai presus de ei. De aceea

2: pantofii rosii : incaltamintea de culoare rosie era unul din insemnele cele
mai caracteristice ale 1mi:161.410r bizantini ; numai ei aveau voie sa poarte pan-
tofi rosii si sa semneze cu rosu. o1,13L -rob' -a of, Dumnezeu cred cd etc. cp.
Nichifor Gregoras, ed. Bonn, II, 611, 13: otuai TOi3 ihoi) neealvov-rog Eeyov Tat-
Rau apoweLattavov cred ca Dumnezeu a dus la Indeplinire un lucru hot5rit de mai
inainte de mult". a impietrit inima : cp. iExod (Iesirea) 9, 12 ; 10, 20 si 27 ; 11, 10.
Tribalilor: adica sirbilor. Misilor : adica bulgarilor. din apus : adica din
Peninsula Balcanica ; in opozilie cu din rdscirit : adica din Asia Mica le-a pe-
depsit: dupa conceplia de stat bizantina, numai Imparatul bizantin era Indrituit si
lasat de dumnezeu sa domneasca peste alte popoare. Paleologului : e Mihail VIII

www.dacoromanica.ro
VI 2-4 DucAs : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 49

2. Tote 0 KaVTEMOlitTIVOg (Ivcaorat[tEvog tac bTaVOOT6CIElg T1js paGoa- 25b

bog )(at -it aurahrau, 06v(1) cpse6aevo1 ;tat' Clirra (IVEU Mk" E'N.6you altbag
vat tits tuxoUatig imPauXiig, alivwmtoi/EL TOic `POVA;([01g %CIL C(IITL,EVVI)T0(1, to
%OM/AVE( %Ca, ra arivta aebaa xal, Paaael'c ita9Oc roil OT@ECT015 e(Vay0QEiETCO:
Ottlat TITO ChOil et; rovto OXATIQUVC(VTOr; T1V %C(08(11V Cli)1015 Tov Syvatatijacu, 5
T1V (30(CriXEICEV `POACELOJV %Ca 846 VEGOU TOUTE)V Eta(30:;(11 tolls TOLVCOUg T013 %EC-

TC(E0E1QCO, Jtacrav yijv `Pcoaaitov tip/ .6316 xdoet %CA 01) liOVOV `P041.0.10.1V, 0.4(
xat TQL(30.47)v xat Aluo-Cov xai 'AX(3avitaiv xat navtog Waal) SUtlxov Hvaug
itOiltaOLV, otg °They o eux,olatitog oplaXaog, to ov @act yivri tt,iiwcW6v &Cc tag
(TUVEZEig (1VTaQ(IELg xuta TO41C(LCOV, TOIig SE Twlialoug. St& TOiic cpcItwobeata- 10
t oy; ii,Qxoug xai, acpoo.cr[toiic OccpoQiitoug., oug g(peciov ^Aar& xecpctii); aiaT)v, olavilv-
teg xcd E 011.1/-UVTEg TO:i) cpub64al, T1ty (3aaixEktv TG) ai14 TOT) AeoTACCOL xat
6Awg auvoaaetetv xaL CrUVOLVTOCieEIV T(i) flo4a1046)/(1) JtclOg arroatacii.av, &TM:MOO-
(pig Si naLV aVTO[A,ViNTEg, Uig gZELV %Cd. CrT4yELV POLOLlk( T(T)11 `P041.CtitOV TOV
Ikacaa.Oyov, eiTCOTIJCpAURTC(VTEg aQc7yrov 'Iwavvtiv tOv Aila%ClEAV %Cd, ElVabifICATI 15
xotilunazilivrEg aircot xaft3 icurraw wg OL 'IauSalw, Ev teii xeaQiid toil 6E0110-M015
n60ovg iTCLanaaaVTEg rrty 410(V of wd (101IV threoA0VTO, th; 7CO@CMCATIthV o ?,6yog
611?+.60.64, TilV TaUTOTLCIOEIC(V TaW 10"ObaitOV 5taTcc%Qtalkyteg tn2Lcotai, tO5v 701QCCV0-
111170 yevOlievot,. 26b
3. Eiraicog oi5v na@a2caf3Wv, as stze, Suv4tetg Ooaxix6c; xaI toms Ex tit's 20
Jr61,,ewg on)toa62t,oug 3w0g ITCativ /eci(Mag aeteayLvetcu xcz t1tV Ctnaaay, jv (161-
xwg inteatri, tyllAav xai, Oveibog .xat rrty i% Toil 7evovg TCC3V 03,%EiOW Oociav,
Cbtavta xatayyeilag. THv yap doosaaCov o /ticpavog to:.) TOTE ItC(lOgr oiitw yap
itv TCp %Qat] TO Ovogcc.
4. Kai yap, wg To OraTobeg xa.i 13aov taaeLvoYDev, to wrikpov %al
14os, 25
AE7ITOV et; iiipog C(41ETOL. At yap Suctruzico, tc7)v `Pwacticov :tea, ai, xabrip.ecnvai,
da.2teJtetariA.ca taciaxai, war of iacpiatoL :;t6Xet,to4 tong Paci(36Qoug xal, ilyacti,oug
imegezovra; caircov 10EJTOLI1XL(OLV. "MEV %Ed o t(r)v l',9(30)v avery6; ET ktia EV

4 JtiSeXa P 11 8 'AAPavirrary P11 14 div-roavirvTag scripsi: eme thart5Eiv P.

Paleolog (1261-1282) care 1 -a detronat si orbit pe nevirstnicul urmas legiuit la

domnie loan IV Lascaris (1258-1261), in numele caruia purta domnia vz. II, 1.
3: Stefan: e marele craiu al sirbilor Stefan Dusan (1331-1355) care iii luase
titlul de Pacral+xiig xai aii-rox,Ift-rcae XEQPiag xal Pwaaviag imparat singur stapinitor
al Serbiei si imperiului bizantin" (vz. G. Ostrogorsky, Geschichte des byzantinischen
Staates, Miinchen, 19522, p. 416, n. 3).

www.dacoromanica.ro
 50 RAZBOIUL CIVIL 1391-1347 VI 5VII 1
si conducAtorul sirbilor a indraznit sa is domnia imparAteasca si sä se
numeasc5 crai ; caci aceasta denumire barbara pe greceste se traduce
imp5rat.
5. Auzind el cuvintele lug Cantacuzino, s-a umplut de bucurie si s-a
5 invoit sa -i dea sprijin si ajutor, ca sa se lupte in contra romeilor ; ceea ce
a si fAcut. Cei din capitals insa auzind de rebeliunea lui Cantacuzino si
CA a imbrAcat insemnele de imparat si ca toti locuitorii din p5rtile Traciei
ping in Silivria chiar 1-au proclamat imparat, s-au indurerat foarte intru
sufletul for si umplindu-se de teams si frica, vorbeau mereu intre ei, fie-
10 care spunind catre vecinul lui : Oare cum se va savirsi aceasta ? Ce a
mai sortit romeilor ursita care apleaca cump5na spre nenorociri ?"

Emirul Omur VII. Unul din feciorii turcului Atin cu numele Omur, con-
intervine ducatorul cetatuilor de pe la Smirna si al Smirnei ins5pi,
in razboiul
civil. dup5 ce a luat ca urmas domnia de la -Lath! sau Atin, fiind
15 cutezAtor si cu inima indrazneatA, a jungind stapin si asupra porturilor, cite
le cuprinde Ionia in golfurile sale, si asupra unor p5duri bogate in lemne
bune pentru constructia corAbillor de transport si a triremelor de razboi,
0-8 construit si direme si trireme pirateresti de ajuns, aproape cite a vrut,
si echipindu-le, strica orasele sl insulele dimprejur : Mitiline cu intreaga
20 insula Lesbos, Chios, Samos, Naxia si toate insulele dimprejur. Aflind el
despre dezbinarea dintre romei si cum Ioan Cantacuzino, barbat nobil si
coboritor din eroii din vechime, viteaz si cu multg pricepere in ale razboiu-
lui si cu intelepciune in toate obiceiurile cele bune, (s-a rasculat), plAmt-
ieste plan viclean. Dup5 ce pi-a pregAtit o flota de peste patruzeci de co-
25 r5bii cu pinze, a iesit din port si a sosit la Galipoli, nechernat de nimeni
si de acolo debarcind, a ajuns la Didimotich. C5ci s-a intimplat sa locu-
iasc5 acolo sotia lui Cantacuzino cu toata casa ; caci voind el sa piece in
Serbia, si-a adunat tot aurul si argint5ria din casa si toata cealalt5 avere
si copiii si sotia si i-a dus din Adrianopole la Didimotich ; sl dup5 ce a
30 luat toate masurile si cele mai neinsemnate pentru grija acestei cet54i,
atunci s-a dus la craiul.

24 patruzeci P : cincizeci I.

4. domnia imparateasca : Dupa conceptia de stat bizantina insusirea titlului de

basileus si avtocrator (imparat $i singur stApinitor) de alti domnitori cleat imp5ratii
bizantini era un lucru de neing5duit. Caracteristici in privinta aceasta sint istoricii
bizantini Ana Comnena si loan Cinam ; poate ca de la ei a imprumutat Duca aceasta
conceptie orgolioasa bizantin5, cam deplasata Ins pentru timpul lui Duca.
VII 1: Omur: Acesta, dup5 Duca, nu poate fi identic cu Omur (1340-1391)
de la II, 5, precum ii arata G. Morayscik, II, 187 ' O1.ae1g3 cad el moare in curind

www.dacoromanica.ro
VI 5VII I DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA 51

&VCCHOIX.040l1, ',Tato; xal xQarlg OVOliatECIDOW TaTO yap to (341PCCEIOV Zivoita

1EXATiviNtEvov Pacraei.); iQ1111116Etat.
5. 'Evrottrn5eig oiry to VilkOlta KUVTialCO'UTIV0i) XCLi, 7CAME)Tig 66ovilg yEyo-
vein ovvi0E-ro tov SaivaL dab: Payhtav xai 4coyitv :wog avTura@Crrat.v Taw
`PcuRaEcov o xai nenoirkixev. OE Si Tfig nOkEcog ficrOOrrEg trly 6,7I06TUB(CCV Karra- 5
xcrutrivoi, xat to naeacrip.a Tfig PacrikEtag ivbirSirra xat nuclei namv cbg Pacrikia
avayoemOREvov Tag Ev -wig 0@gx@ng µeps6LV obsoilaiv Cix(ng a itrlg Eriku13 Qtag,
xorrairuviAirro Thy LVvxrlV xai tEL SEOdag xat q)613au yEv011Evot cuviExorro
xmvoit.oyoir'v-rEg 0 xaSEEg neOg 70v yefrro"a Ti Ci@Ct gatal TO elltoolcioREvov; Ti.
6i fi neOg to ,tcota 6i1t0UOIC Tki Tag `Pwµo iois gxxowEv;" 10
VII. Toiv Toi3 'Atiiv Toot tiOg d; `Ottthic ilrovottato[tsvog, aerriyag 27b
taw iv tCl /1.tivrn acaLxvirov %at avti3S EfAl5EWrig, %Cad( otaSoxilv ?,.cEpOrrog trly
ilyEliovtav naps Tov nareOg crirraii 'Ar6v, solirrt@Og wv 'scat .SQCCOVX4(116E0g, ZVTV-
xeov %at Lltivag, acrug iyxdlgstai, f 'Icovta %rd. SQ1.4.16vag naubikoug xai 7r*
ICOGTOMBIJOCg Tocrrixayv VrlcuV xai, licexpeir. T@Liiecov iXt,t1SEE0Vg, XCETEO-XEliaGEV a1)- 15
vii@xcog, nek as iiPcagto, Micrt@istetc 8111()Elc TE XCei T9LiIQELg %at btsilf3aLvwv
mirk in6Q0EL tag aceixinart) nastg %at VhBOVg MLTUVIV11V Bin/ Min vim)
Ai613(0, Xiov, Eaptov, NaV.av xai nacrag -rag 7rE@Lxiixkcp viicicrug. Mcvar.bv Si Tilv
Sixotrracriav -ro7w Tropairov sat Eimog 'Icoavvr5 0 Kavtaxifellvog, avile EiryEvitg
is %at Tr:ov 5ra2um lie4cov an6yovog, avevElog [taxiltdrratOg TE JCEO, to noketitxa 20

xai ovvs-rog iv Cinacriv ayakig 'Peon (iaavirrni), (3otailv PoilEiTrat. norrigay.

1-r621.ov yap EUTQE1IL0'01; toy aQVDROV 1/TEQ Ta TEOIYOLQaX0VIC4 katcpri xrci novaeov
Toz XL[igVOG' 3rgOg Kcaliolino2av acpExsto airroxaarrog ltaxsT;SEv idfacbv sta `gri-
@a; axeLg OLSvµoTSixov CozpixEto. "E-ruzE rico i%E768 SLayovar yvvil Tov Kav- r1

-raxcruilvo.5 navoixt eutEclopivou yap ain-oii iv EE@(3Ecc, crvvayayaw nearra Ta 25

iv Tei-) an) ",(01.Xraw TE X0,1, apyvvi xal 7TaaetV ei2LA.T1V ITEQOUCTIAXV XCLi. nociSag TE 'ACGI
yvvaixa ix ti; 'ASetavoil Et; AtSwirraxov ilyays lad nilcrav CD.kriv Thy tuxoli-
crav ing.tikEtav Tov no2axvitru TraQaultEvacrag, TOTE TrQ0g -thy xeariv agoExe-ro. 28b

3 Tiny 61gurcov P, sed cf XLIII, 2 et passim II 8 nkiriet.g Pil 21 braviaTri addidi:

havea preso le arme contra la sua patria I: om. PIP 22 TETE6Craeaxov-ra P: cinquanta

la Smirna in lupta cu fratii cAlugAri cavaleri de la Rodos VII, 3. Faptul c5 Duca

le spune feciori ai lui Atin, nu inseamn5 decit ca sint coboritori din Atin, dar nu
chiar feciorii lui, c5ci Duca are obiceiul turcesc de a intrebuinta numele intemeieto-
rului emiratului ca p5rinte al futuror urmasilor ; desi in cazul de fata o dat5 ar fi
bunic, iar alt5 dat5 tata vz. si II, 3 Carmian; sau mai degraba pe fatal lui Omur
it numeste Atin, f5r5 sa se fi chemat a§a.

www.dacoromanica.ro
 52 RAZBOIUL CIVIL 1341-1347 - VII 2-3,

2. Omur negasind pe cel ce-1 dorea, s-a am5rit foarte si era neajit ;
cki dorea sa-1 vada si sa vorbeascA cu el Si sa -si jure unul altuia, ea vor
fi pin5 la capatul vietii ca niste frati si ajutatori unul celuilalt. Canta-
cuzineasa insa urindu-i bun sosit, 1-a primit bine cu de toate din belsug
5 pentru hrana si de toate bunatatile, si el a ramas trei luni, asteptindu-1
pe Cantacuzino ; si avea cu sine pina la cinci sute de turci calari si altii
tot pe atitia pedestri scosi din triremele lui. Ceilalti din flota insa adunin-
du-se si urcindu-se in vasele ce prisoseau, au jefuit tot tarmul marii chiar
de la Galipoli pina la Silivria, chipurile ca aliat al lui Cantacuzino, intr-a-
10 devar insa umblind dupa parnintul Ti-aciei. Iar el insusi cu cei din jurul
sau a strabatut pe uscat pin5 la Redestos, pradind si nimicind, si, s-a
intors apoi la Didimotich. Vazind c5 sosirea lui Cantacuzino intirzie, a
voit in graba sa ia calea intoarsa, caci auzise CA fratii c5lugAri de la
Rodos, pregatind o flota, au sosit in portul de la Smirna si au inceput
15 sa cladeasca in el o cetate intru numele sfintului Petru, pentru ca sa fie
loc de salvare pentru cei fugiti din robie. Si atunci el incheind cu bine un
tratat de pace si prietenie, iar Cantacuzineasa omenindu-1 cu daruri cit
mai multe, 1-a lasat sa piece, dupg ce venise cu prada i robi destui ;
acestea au lost primele roade ale greselii bizantinilor ce locuiau in Tracia
20 §i in toate partile din apus. Cad cei din Bitinia si Frigia si cei ce locu-
iesc in toate provinciile de ras5rit timpul de mai inainte le adusese
stricaciune ; acestia au si fost prapaditi de turci.
3. Omur insa venind Ia Smirna si vazind cetatuia savirsita de c5tre
frati, plin25 de oameni razboinici si indeminatici, pe deplin lucrata si ne
25 mai fiind nevoie de nici o alta constructie s-a indurerat in sufletul lui si
cu hotarire pi-a fkut un plan in sinea lui, sau sa ia cetatea sau viata sa
pi-o dea. Si incepind sa lupte si iar s5 lupte si sa incerce si sa nasco-
ceasca masinarii de razboi, nu inceta zi si noapte sa dea razboi necurmat,
Wind cu bolovani de departe si sapind galerii pe sub pamint si pe sub
30 ziduri si folosindu-se de orice alte unelte de lupta. Si luptindu-se mereu
ca un al .doilea Lie in lupte Si inc5ierari ca acelea, 'a ajuns atit de departe,

2. of cHigiot. fratii cdlugdri, cavaleri luptatori in contra necredincio§ilor ; cpeietoi.

de la fr. frere (Du Cange, Glossarium mediae Graecitatis s.v.).
3: Auatog Lie : E drept ca" Avatog adica izbavitorul de orice grija in
calitatea lui de zeu al vinului, figureaza §i intre numeroasele denumiri ale zeului
antic Dionysos-Bacchos ; 5 E. Cernousov, op. cit., p. 176-178 5 W. Miller, op. att.,
p. 64 §i N. Iorga, op. cit., p. 297, cred ca Duca se ginde§te aici Ia zeul antic. Dar
acesta n-a fost niciodata un zeu luptator §i razboinic §i atributul Amato; n-are nici
un punct de atingere cu situatia din cronica lui Duca. De aceea cronicarul nostru
care a avut o cultura mare teologic5, 1 -a avut aici in vedere pe uria§ul 'Agin din

www.dacoromanica.ro
HA: CF, SVDchl vniaLsi arlI VNIINVZI£1-OD £9

"g 0, 39 4500110L L111 Agr/o(1.3 A01 0.01C A00,31100 13091[0/11303 17314

3,v090Xortv
-

13110011[3
nolao not
L,LALQao%
anA
133/113
(101 A1301 A911113
Fix 1no1ivi2 13::P5t 5aoxao 1/3A0019 27314
aoog 511031 UJ A101 OCbre cl 5 px 5na011rifyyrto
,d)?
Lcq1inoco1S:3g mime]. 173% 5omoothoyvb 1149-riri3g01cp A110 limpar
I maguy sormt
3g raAnx-
13.1041,73g

351d)ob1on 17314 A3 Ala731T `510013103 1,119 A393Xa 51DAttri 51361 50A.3719X3gN A.91 -Anx 9

`A9Ati.aoxxli AWX3 &311 riommg 5O) 5a0190x1o3A33.c Stioxacpj, 51311111 'pox 5n0O31
5001391 5(1031C 143 A,(101 1101013 Aco0l,n01 30 3? oinoy 2 001 001919 531A30.0101501:1&00
VOX 523 731 A4-01 A1111119X36314 Am1oylt 531A90113 ALAI AO1y1?0101L A/30/31C itaolpy11,310

51.urp 54031(91taorm3m oX12 1 `5732601y1,1,K 5m A30,110 AC04111110.0 4"311 11001tD1A13)1

-
01
'eon 111 ,1? hiaaityp itounItltal 543.. 51.176560 Attk 591cty 32 z?ig 5Da1ta Asp 5101

an/cm A.grbabgp.xix 16)6,3 (101011093,1 21314 5)3s)7330011014 pox 513041(oi173 liCh9611:03 523
'110X131971C101V Mpg', Af10 Al,L1
-
A11(11)2 1101 110X/31/173)1 00AL.1 A13139/Jog A73900 vox

51304-tog 5o1ltrio9c1o11c0 123p3A3A 3nao.41 ,a9A. 119 ;(;) 1 51 itogod, 10163456

A0y910 31/113.09C1,3"49101M 5 amonc)p A3 (-1-1 1A3111y 11 51 51.1A61,171 27314 01A1361t 07420-
A137109 kon5C,I.Ood) q (blip) Scp 113 71rni9A9 nai aoycp twain" man.2 5)31O1ucoo MO1 91

A0909A0Cb 4Atracyr11X10 59thc AuAtLop pr,t Alorpcb 5(01(73X, 513.033.mg `591cm lA

3g 114A1,111014/3.2A73)1 AnD Sioomg 112 o.3.0]3.tir 51 ,13^fiGt) 131/1391,LA3 `A3(It1137q1np A(2/0.1(3

,1311 53cYjnorpriXpa `51.1A.Dx1 Slaanic32 51wip 001 aoicenox 5Iu 573210513119 AM (0,,L- 96Z

ACO2)011 A011 ACO1A.1,10X101/3% A3 111400 21J14 A3 Sirimpu 51701 73173., A19410 m93o31i 30
157?), 20A0a1a 17114

mpgny o)p, 9 5on9oX ,t3O13gtb31.nx,

(I) 53A.06 213X 20 A3
-
51/3Kpt
20 lrnt
5111 5xxi3
01u; Aco1
531A,(1.0%10 `51)oliXorns
Amonoi, Azott09.0.th31ox
-0611 OZ

s Awe Tg 9 ktorio, A3 th utetaipiK pox mp31 Awareou ttglh oirn, AC01

15u

Anyjoaacb `A0A3T101olty1[31C A9103111 AC01[02130Al2 ACOX1113y01[ VOX, `409A9XIL7IC,L3 1C 5116(A

Aon.pionaallox 17Jx 53311i3glAr 5Ity.0 511,09.03g `51.u7iogax.20 11,0AR9co 4i AL!,X[1.41, 21314

5o)A91i11c3 0/37q 1101(1733 01139C1,3'010g3 14 01 A01a9,aid1 3ZS:031/314 Al It AlL1 AVC141 96

'1730.03r3g01[1? 50A.31-19pyc 39 1/30.93X1p1i 27314
1730,0341111M2 11314 59x1113y01i 513&13X1.1111

A13913,3 210X 'A13%9903(4 1,10 31[11(319 101140A 21314 A106314 AC005134310 500rinoic 91g
33. A.007191togooxp vox A.0)11y1iil0do7oA. 17314
m133:911A0aoh31 lmt MODD1L MOM 7311314-
A0)(13XD lAgH 3g A3 5101 51019,0101 AMMO 10/31102 27314 /Telt MOD7iO2 ancT Scrap
511
Sonav 5oA.3719X5oriump 1A011Angtt 523 `Aoirol. 5m 113X n.oactiop. ctoi. aopthrir -mg OE

LT 21:00.01.A.A2oy1cb :ling oy1d) 5)0.01,1A3 d 11 61 5100p31 51101 :d 107)1t 5101 Nag I A1038311 :d
.,t1016374 -/i0 lL 511 5)31DV. 5115311 XIX L II CZ 51A61(Ya, 53alnu 'ling

Plnpualll pue.lbopeq an 5010nv ad i-aleo appn js ap -noaupq

nalup.un innuus appLura : -zn ns 13101173o34 not nolAn no?dltaitty auunum) .1s -lun.a
(ail} tir nolDnAmiv n01 7s3 0A15nod, 7)13ALtylog, 5111 51.17t1ch08A04 51iAx31 pa y -nodopuded

www.dacoromanica.ro
 54 RAZBOIUL CIVIL 1341-1397 VII 3VIII 1

Incit a trecut cu oamenii lui santul cetatuii si a rezemat scarile de ziduri;

si ca un cline turbat s-a n5pustit el cel dintti sa se urce si sa ia el singur
trofeul biruintei. Pronia cea de sus ins5, care toate bine le conduce si le
schimb5, vazInd cugetul lui s5lbatic si navala lui draceasca, face ca el,
5 cum urcusul Ti era acum pe la mijlocul fusceilor scarii, sa-si dea putin In
sus coiful de pe fat5, ca sa vada ce a mai ramas ping la creasta zidului ;
si atunci o sageata dintr-un arc greu e repezita asupra lui si-i strapunge
fruntea la mijloc Intre sprincene ; si cade peste cap de sus in jos si asa in
chip n5prasnic 3i -a dat sufletul. CazInd Inauntrul santului, tovarasii lui de
to lupta 1-au apucat, dupd ce multi turci au cazut, si 1-au adzes mort in ce-
t5tuia Smirnei, care era asezata pe virful muntelui ; aceasta cetate a fost
odinioara acropolea Smirnei antice care e in ruine. ImpAratul bizantin
Ioan Duca apucind putini ani Inainte sa o restaureze, sultanul turc Atin
Insa, tail lui Omur, a luat-o de la bizantini in zilele lui Andronic eel Ba-
15 trin si a ramas in stapinirea lui. sSi Omur a avut un sfirsit ca acesta.

imparateasa VIII. Cantacuzino Insa Incheind invoieli cu craiul si prie-

Ana cere ajutor tenie nezdruncinata cu pretul unor cetati, orase si tinu-
lui Orchan. turi de al nenorocitei Impar5tii bizantine, care au fost
date, in loc de (unor) despoti bizantini, unor domnitori barbari, tribali si
20 sirbi, a inceput si el insusi sa strabata si sa jefuiasca si sa strice toate
orasele Traciei pins la Silivria chiar. Cei din capitala Insa gindindu-se
ce-a facut Omur iarna trecuta, dau cu socoteala, ca pe acesta Cantacuzino
1-a chemat si ca el e vinovat de venirea lui Omur ; si ei nestiind ca a
venit de sine sau ca ursita cea rea a romeilor, torcind in chip potrivnic
25 firele sale, I-a f5cut sa vina si sa cake tarinele infloritoare ale p5mIntului
bizantin, sf5tuiesc sfat rau si urgie asupra capului for si minie a lui dum-
nezeu. Ii vird in cap doamnei Ana, mama imparatultti loan, baietandru Inca,
sa trimita soli la sultanul Bitiniei si Frigiei si Inca al Paflagoniei, despre
care s-a amintit mai sus, Orchan, ca s5-i ceara sprijin si ajutor, pentru
30 ca sa lupte M contra lui Cantacuzino, rebel fiind al i'mparatiei; si s-a In-
veil sa-i dea o suma mare de bani our si pe eIti romei supusi de ai lui
Cantacuzino ii vor prinde turcii, sa aiba voie sa-i vinda si s5-i negocieze
unde voiesc si cine nu vrea sa-si vinda prizonierii lui, sa-i poata trece pe
la Scutari si sa-i clued fara nici o piedica si sa-i ia cu sine unde vreau.
17 nezdruncinat5 P : cu tratat Bull.
los-Keramens, St. Petersbourg, 1909, p. 185. Ttaye66sAo5 sageata dintr-un
arc greu: vezi mai jos XXIV, 10: TOryect. loan Duca, Atin, Andronic cel Bd-
trin: vz. mai sus II, si 2.
1

VIII, 1: tribali si sirbi :e, la dreptul vorbind, o tautologie. Ana e impara-

teasa v'aduva" ; vz. V, 2. Orchan 1326-1362; vz. II, 5.

www.dacoromanica.ro
ITA IIIA-E I svDna YI210.1SI iniumvzig-oDani ge

119.00631C AQ,0 5101 (imp

pox 5)3xm11yx A3 5101 193Z131 .1DA-13.0, pox 5m otp,laway
Ao.)9,x A391,611a92 591933 Sounou inAltOom? lux 01. A017019a1 5910'9 5oA071 4113grYy

,9 oim2 rrioAciois I .Q1 io.m.91c (11% SO 1)Nt04.19 irnt tkixtoMmini 10oco09 91 -01614
AOT10M.A. (101010 1D% A0131A0%7060 13TIIL71o0 501,10700371 L1,91L 511.1 50039700DM0 A011 -wad
ri M091 5111 soxprilvt pax sa0913103m0 Acomi 41111 AD1DX7X133%115311 0E70 5111 5(0340 goc
(101 M391 11 91 Aologro laxpi aol. 50/1.09X1311061 1XW. 5010g 170131d))0 501(3006A.131
,170% (1010D 170% 1DI11AON)31C 01 A01A9,%01E3 7019 rtoori Aconocbo wx 1311[11 -119,%

50X70) A.3.0.(oAQ colips pox o120 5m1X31J 1.14Q31I70 3 A41 'WW1 TV'. 531,1130701t ,9 -070
A01 10 `1D10)1170,31.0110 AO9413 501410931C 5111 `0015d31/1 A.O.T(01C A001A093E `410100.0,14

1104536133 A010D A.015X3A A3 e01 dY1A.X11(01C 5111 51.1.A.0ipt 01 A.0A311]3%. A3 Ili 1.16n,43ox 01
001 .50000 03100 macioOd) A.3AuXA,9,13 5R019ox72 aloiL 5131 y111t 5ido73 110% -6110310
.
Yi 5[A,A3 ririK 51.1A6 57391A1D%D4110 9101) Amgrryooit 510A.lyo A10313 51tAn.9coi 0 `513x9,00

503y1944 AC01 `AOIDliffid 9 AL,ily. 39 59Ahlo7? `Affixonoj, 9 in% oamt (101 ,aaarli:I
(7)D1C 70 AC01 ACO1D*0I 413 51131 51D03111;6 (10%1A060AV, 1101 501A.063j 30)u 11:11( -D%

'3)(131 itoiamoi Lob 01 50101 0 an,orilo .413792 91

II1A 0,
59A1tytox7o1moN 513x11ttru09 570911.101 1?131-1 Rol Lo/J)ox Tux -id)
39
nnly `41o941019o2 giop9311 mo1k0 modloyx 'pox Acogric pox ii.miXoroq 51n 5a9X01909
g 5);)93.10970 Acoi Asolnidood, pox 1141)9 (513) 5cloimicod 51o191.t939 mo1rt301t109ooltyx
513 570itor13A111 '51106904 500rt70J1aj, 31 1)0% 50000K A13X301D113%
170% 50.1070 11J% A131Xr 17DY.it13o13od) 5709911 5)01 513y91 51.11 511x00 51137.9 -fp OZ

5111 -5D1agrot1i3 lo 39 Ski So3y9ac 041143 531A70.01! 91 50A013), 7?(1701 (101 Oli 130 A01 (I
4110(1631C 1341C01113X 170% `5314100110%9 110 A01001 0 59,1.1.1aoxioltiox 0174113E31311 170%
501070 nil 5011p3 51n. 5r3171t69413 001 `onorio xcio '5319913. 110 5911rtx919)) 130.(L1(ltla
112 1.3. x)900ompt 5(969o1o11m? q1 raiorid,ut
1.1. UXX)% Lan1 AC01 11'0)d AMID 3001C A3,01Lit3
41010D 001 d113.0.1(3 1D% 170011110ED1D% r1X171TX trtioct.93 Acoporimd, Atpoog -110g cm:
iraitocpy A.1311,101t 170% 10110% 5111 513,tiodnx A.0010/3 A1,14.62 1D% Alai Al AO1Tft11.30. -0611
10(0A3 111 a41101E939 quAv Ill lailuri (101 50)3't10Dg aon.twoii 113 `54oxp013ii (101
1ny1319 513go30ir 513 A01 70Ao713A.1.1 51u. 5701Aaola 'pox 5DiAf160 113 39 113 51ti
`S701it9A,701Cdo70il 4191 n.2 0 SoA.9.,t 51o9oottd) `A.39o)itt,up A01 0 `ADX6 (101 111011110 40151)

AV, 170% 3.0,0 'Am 50) 13411 01C73113% Ty Lloyd eoi. ittictoiminlox (10 U19100E1? oA 11 5141I of
`5)313.poiod l6A.3113RAsto 110Aa99 eolcip miti000ir. aolsmaZ noyyoic 177x 5qo 3 -nagAlo
A19rt099901c 10 loxocioj, 5no113riom 50oox1610 noi 'cl0A.L150wcan.70).1 41199)Z3 41o33919
Anyour ID% 'A.13%99131C11C iatiq .1701A0y9.00 pox 5901 till S701,toy30. W1C 1110 5001 -Cy.)
(101 5aoupyr71X273 5co1Di90r1I3Al2 moons 50OI003 oin? 1101 flojornacry.K pp% M3A1) pTy.

Anoo 459,0101) 100413 irwtoynod SE

Li hognmuop d : A09A.0319q Iing H gi 513 amppv mo),,tnikaogoallyx :/sdpos -oottyx

I

531A.3{}I.61o9 d mo)..A.H.ogoolqx ling H tz 30a1: A3olin.3 isdvos '10 'd :5`L5 "Dit&30a3= d
vianv nuvui apa.eu./0 'AlfatAna.a.

www.dacoromanica.ro
 56 RAZBOIUL CIVIL 1341-1347 VIII 2IX 1

2. Orchan prinzind acestea cu urechea si auzindu-le cu placere, cad

de mult insetosa dupa o gustare ca aceasta, si sarind intr-un picior, le-a
spus cu multa bucurie : Cu placere"; lasa pe soli sa piece veseli si
bucurosi, nestiind nenorocitii de ei pe cine-1 chiama intr-ajutor si din ce
5 ierburi gatesc alifia, ca sa o puny pe rana ce pacatul for le-a adus-o. Asa-
dar Orchan trimite zece mii de turci la numar si, trecind ei peste strim-
toarea din fata Constantinopolei, constantigopolitanii ii primesc pe aces-
tia cu bucurie ; iar ei umbla pe zidurile orasului si pe strazile dinlauntrul
§i, omeniti fiind de imparateasa si de Romei, pleaca asupra lui Canta-
10 cuzino.
3. Cantacuzino insa intarind cu grija cetatile si ingrijind bine de apro-
vizionare si de toate cele de trebuin',A, porneste si el impreuna cu °stile
bizantine si sirbesti ce le avea cu el ; si incaierindu-se si la un atac si la
al doilea, turcii n-au putut cistig3 nimica din ale lui ; cad era omul
15 foarte priceput la orice fel de razt oi, barbatie avind si cunostinta de arta
militara ca nimeni altul din timiul acela. Si pe citi turci ii prindea, pe
toti ii trecea prin sabie, bizanti iii Ins erau dezbracati numai de haine
si-i 15sa sa piece goi acasa.
4. Si atunci turcii lasindu-se de razboit, s-au apucat sa despoaie sateJe;
20 si rinduri nenumarate de oamE ni legati in lanturi ii aduceau in Constan-
tinopole, barbati si femei, copii mici si tineri adolescenti, preoti si calugari,
toti de-a valma ca oile pe straia cea mare ca pe niste sciti sau avasgi de
vinzare. Si mai grozav era ca, daca se intimpla sa nu se gaseasca indata
un cumparator, atunci bizantinii in fata bizantinilor erau biciuiti ingro-
25 zitor de barbari ; o, ce cruzime ! Si cu aceasta, in viclenia lor, nu urma-
reau altceva decit ca privitorii sa fie induiosati si astfel sa-i rascumpere.
Iar pe cei ce nu erau rascumparati, repede ii treceau peste strimtoare M-i
trimeteau la Brusa si mai departe in sus, ca sa fie vinduti intre turci. Si
era de vazut o jalnica vedere ! Pretutindeni plinsete, pretutindeni vaiete,
30 pretutindeni lacrimi pe fetele romeilor si cine sa se Indure, nu era, nici
elen nici barbar.

Cantacuzino
IX. Atunci Cantacuzino luind in consideratie acest fapt si
cistiga ajutorul neputind rabda lucrul fara de minte ce 1-au facut cei din
lui Orchan. capitala fata de bizantinii de afara, planuieste plan rau,
35 dumnezeu, cred ca, impietrind inima lui, pentru ca sa-i infunde cu de-
savirsire pe romei. Si trimite soli la Orchan si cere de la el sa-i dea
ajutor ca unuia ce i s-a facut nedreptate din partea romeilor si ca unul
4. : sciti sau avasgi : sub aceste nume Duca intelege popoare de la nordul
Marii Negre si din Caucaz, de unde veneau pe pietele bizantine cei mai multi robi
de vinzare.

www.dacoromanica.ro
IIIA XI-Z I
SVOI1G V12101SI YMINVZIS3-0021n.l. Lg

.g airmj, 5239.91i0)iq 9 mono 173% 5(0391). '573900%1? Lollm eh?A. Akt1. CI9101 -
Ala oait aorou ,A19Ct3A. pax 50q1(990961. 57391,),91L1C 173% 91311 simoic 511Aogii. .01
". 913 59159X citop139081t 1311T1131C 50,01 51309313)C 5/10A31101M9M? 110% .5731A.061/3X
/SC,1,0 5310313 10 1011(09 9A11 un.Actovomouri 523 A013LIA,00 10% A13101C AA,A.70100 Tywq -

9
`A.190t.4 DA.1 moololpoir itobiorryut 513 Aka A090A. ALL LL rilidurin AC01070 '3911A.33061C
5731t1313 A00 50ox8(1o1 A.21 Aoriaion 5np1oX 1)%39 9 m0y00 110 A.01 A.0413011 -1319
531A9g Ha '5(0316911 volAoXm 5(101(101 01311 5rAUX 20 Anilyoll 1nx 701 51.11 -910

5(03' Lap). vox 591 AO9A2 57)10.A.7? 531A739C11731t73170%. 173% 531A36tliA3fi01(1al Ornc 5111 clge

511A201c93g iryx, /vol. A(011011COct 197313 731Dx Rol .ctoitt.triovan.moN

c O. 39 59A.I.A,Rox91,o3N 5n9m1incb9X) 731 ma9.066 in% snybooloe;) 173% 01 0I

52611 Al11 A731305X 91A9142 5001(70% '50A37-19911y3T117S3 1913,2 173% 521073 91311 AC01 A00

cn- A2Nariou 1nx AC0x1dO3K .Amnpirt3r0(11.2 inz 513%73,101109 17)-4 Atwou 170%
A.731531039 'ALRojop %fp A0Z13 10 101;0901 10#1.003% 11 AC01 'CL011,113 ALL a)p. 0 aktm?

113310
)1 731A.131L `501331Cpx1rby01r Al...%1(1? A007.3 17)76. latA731 A.coriRoic 5(1) 523990 Mill

Aco1(o2 001 3121 71.061/0% 1000 A311 AC01 Amx9901 `o1n.0290inoo9Al1. 5n813Y.9ri -fp 91

Snot 701iO3y9A95731C '13103231E3 1092 3g AC01 `Aoinricod, Aortori 5101 m91ri99q 5f-stoip
`531Artoy3cb9 59.0itriaA. A99a1cb)2 399n0 -1961.939.3o0ic
'17 20 N 10%8ft01 01 A13113y01C '531A3C4 01 A1303,01%9 57?1 5nrio,m -38131D%
AOX pox istg 59.0.6Lorl8o 5oo.i.V1Q.16loitp 3 Aingpcin SciouTeittA)2 531Aq3orriao 513 Alp,
00A11A131.0A00X 57369A9 31 11-nc, '573%173AilA, 733.A.07),(141. 1311tLIA 113% 50.00033 '5003A. 31- 05

5136 173%
'500703A.0111 5701AMT A1.900(b 5co ,7334901, A3 al 669d30)3 502 5909,7ta
52,oADDgv, 531A00y01CTi31C1) .A01110%3 'pox 21 `A0a319A.139 '112 13 '3X913 It11 -73157310

DlittoZ Xcl.0 013%91803 0 `Acol?aoA.12 A3 51731 10340 AC01 AC0Wli00cL 509A139 10 00cL -

1017371 X767311
Affil ,Aco8)3g69g m 51u. '5731A71.731(1C910 '01A011973T13 %00 01(1/12 01 91C -

A0A3T1903A.6110A. 112 531qoth-rho% 50.0193) 3 .I.ortootpxo 5ctoj, 3g 1.0 -Trictoitco

14 95
5110A 5061.03601C A21 Aoriqaoir. '531A7309g701g A3 th. lionooll 17W oxip.com3 5n..o11to1 clEE

Aorrincpx it 5101 510%13001 '500A3i10.0110:061C11C 173X ACt A1391 7011733# .A9A1331(3 ADH -

loriganyy,
(10XD1 00X131A131L IOTri8a92 00X731A701C D(16%99 113 143140 mu Aorpyrkod,
2m 0 moau %00 ALL
,29,o Altyyg. 311,10 .sooDgaN
'XI 3101 9 52ititrt0xp1rt70x 513 AROA Axpgrot 01 52etoA3A 173% tpi A0363(b AU.1 OC

A01C019 9810 `A1 Ala 5corl9to9 olAD92i513X3131i 20 flti 50)31(911 59alt 5901 -cod,
3 co

`Sclowri Alputod 1323cpyrt0d Woolmou a030 `501itoAnolly-x9 'mho Akti A132969x cm

-
R01 7019 01 1041.110,911A01t011CYX Ali9eo2 5221 5R01or00d poN 5)31(1312 513d4381t 513

r, xcto x10 d II A(03.(tn ysdnos : 5c,toir,tv d : 52ollpo :ling assviroj 5noicto ofd
S
o(nvp oamanaoau 3oau 39LIA3 d: I 3.1311/q,3130622t td II61 Sno11,11141"m? slq d II gz -ouriaup
531m-to9( ling : 5101Anoyour13ino d II Eg 5:17)1 Hug 5101 'd

www.dacoromanica.ro
 58 RAZBOIUL CIVIL 1341-1347 IX 1-2
ce a fost pus epitrop-regent al imp5r5tiei de decedatul impArat Andronic
si romeii din pizma 1-au gonit din epitropie si i-au macelarit rudele si
pe el 1-au fAcut fugar. Daca deci o sa -1 asculte si o sa -i intinda o mina
de ajutor, are sa-i dea pe fie-sa de sotie cu multe comori drept zestre
5 §i o sa-1 aiba ca pe un fiu si o sa-si piece urechea la toate dorintele lui.
Atunci Orchan auzind, fara sa se astepte, pe soli vorbindu-i de con-
tracte de cAsAtorie si punindu-i in vedere comori neslirsite, i-a lasat
gura ap5, intocmai ca si un taur insetat in arsita verii care, bind din-
tr-un iaz plin cu apa foarte rece, nu se mai safura de undele apei, asa
10 si acesta la auzul acestor cuvinte sub imboldul desfrinOrii particulare
barbarilor ; caci si este aceast5 rratie neinfrinatO si istrechiata ca mici
unul dintre neamuri, desfrinata mai mult ca toate semintiile si nesaturata
in ,destrAbarari ; si asa e ansa de patima desfrtului ca si impotriva firii
si pe alaturea de fire nu inceteaz5 sa aiba relatii fara nici o rusine si
15 fara masurA cu parte barbateasca si femeiasca si cu ,animalele neouvin-
tatoare ; si, pe deasupra natia asta fara rusine si salbatica de pune mina
pe o grecoaica sau italianca sau, vreo alts femeie de neam strain, fie
roabO sau refugiata, o imbratiseaza ca pe o Afrodita sau Semele ; de
femeia, insa de acelasi neam si limbs simtesc un dezgust ca de o ursoaic5
20 sau scroafa ; tot asa si amintitul sultan Orchan, cind a auzit de lega-
tura in cAs5torie cu fata, caci era frumoas5 la statura si foarte placuta la
fat5 si, cind a auzit de gramada de zestre si de darurile dinaintea nuntii
trimise de Cantacuzino, a spus cu usurinta da. Si dind solilor toatA
cinstea, i-a trimis acasa, jurindu-si unul altuia, ca de acuma inainte va
25 fi ginerele lui Cantacuzino si ca va fi gata fara preget la tot sprijinul si
ajutorul ca un fiu fat5 de lath, numai daca-i va trimite fOra intirziere ina-
intea prim5verii pe viitoarea mireasa impreunA cu zestrea ; caci aceasta
spurcata logodna s-a intimplat sa se faca in luna ianuarie a anului de
atunci. Si dimpreun5 cu solii au fost trimisi pentru Cantacuzino ca la
30 cinci mii de turci, barbati foarte luptatori si aprigi la curaj si pierzanie
bizantinilor, incit i-ai fi putut asemana cunor ciini cu .dintii ascutiti sau cu
chipurile mortii.
2. Cantacuzino primindu-i ca de obicei cu multa dragoste si cu da-
ruri cit mai multe si saturtndu -i de fOgOduieli, se pregatea sä porneasca
35 asupra Bizantului, avind cu sine ceata de turci §i tot pe atitia sau poate
si mai multi sirbi si bizantini, citi putea sa aiba Tracia atunci. Si dupd
ce a pregatit cele cuvenite pentru zestre si a trimis lui Orchan pe fie-sa
IX 1 080v ar..A.ripi)vov-ro.; Thv RaGOictv vz. VI. 2.
: decedatul impdrat An-
dronic III Paleolog cel Tinar 1328-1341, vz. V 1. pe fie-sa: Teodora, vz. loan
Cantacuzino, ed. Bonn, vol. II. p. 588, 3. Intocmai ca si un taur §,a.m.d. e o asema-
nare homerica, dovedind ca Duca 1-,a oitit pe Homer. Afrodita, Leila iubiriii si a fru-
museIii feminine; Semele, de care Zeus iindrAgostindu-se, 1 -a fAcut pe Dionysos-Bacohos,
Lui Duca ii place sa-si arate cunostintele din mitologia antics ; vz. si V. 4.

www.dacoromanica.ro
X g---I SVOfICI maim incimvziu-oparu 6c

A01 iti?xaoc 231111 ,an ttoiqn A)313011,0g 50) 59A31icl0X1g73 014 Ami itcopYricod, In%
5(9 50uoo111t3 51.0 51913100730
&co (101 a0A,3110X101C72 5o31(1nng ctoxiAoagAy, inx 10
10110110U, 531A13.01,0,046 3 A.13.00)3 A91023 Si 5111t06111L3 1nx A.731361:131113% 5(1,01 C1,0100
513A3a0.0 A0A,13%/2% ngnilacb -Anxitynsmt la AC3,0 1731149101M? A919.10 1131S 101313X

5X134110g `q339 nainka,g. nolnn 513 nxinnail nlari 1Tht

13X2 1nnaog cb11111 A.1u
Atm.= &coactrotto. ma9x 59-gioau 1nx 4113X3 rwign 5m nor, pox. A1390%101t0 61033
513 niAnic 701 nlnrit,tyag. .ftoircua 3191 9 AnXoo, 513990x73 59131 513003the sarnt -pro
ng Amxilink moinriknrconsto Sann.ploAA.30cb 510A01th 113% A00030.109114 AC013131C12 9 3/-
`Snyt 5pAIA13x 100314.0 5cp 5rtog A.corllig A3 1AC009,1a% saoan A3 CO1Ogry (1t 5101.3, -1392

501 0.0173108X(1111, ACOA.11L LLTi 50A31iclAA,360% AA-01 `ACO212TIDA 00100 pax Sup -11(0/9 0I
'513,9 914 Stti SLtxlangond Sloinnyoxp ln% 4A. Aoittinexn 01 Soitty 919n inx qn
41,101101910 500 3911,0 A2 A0)1 A033,A91L `A,01A31. A019/31(9%12 43314 510991C 51?1/06 17011,
1t0103139%12 '511911C0902 A0111,0001
.
45131 '11010013CL1C 110 1/31i. pinx A1011,C1 13x. votar

AlDC;16 A3 51tr131(tto A3 'A193,362 A3 510A01(9

51062 5(03913 173% 5(01103%70 A0A,3T111,AA.111

to .119139.M 1101E 1110:01 91 53g1nAn 1)3% it01cco6.0,Anun `50A.H p 11

I g

Alp( 11, Amp 134111

11t3Ao631 nailtdnypoou Ii 4.c1m1(nairtp I1 `Aoyarioaqn 5p ooGbv,
-
ALIN
Aux It
))A11
DADon,
I
.531.&013.(ro90 -
Atty3Ti3K `inin.onawn Altu. 1tn3kori9 39 111% A01mit..91(po 50) -69
5nDnolw Aanica 0 513410 59ALOCOp
13913 1/1% AIAl A141,0 %00 -13X70
mgoo, 4,1
5961C A0119A, 5411 511A59%. `A70136X)&0.0 AIL 4373A, 10113430) 61
'513 1nx A91 au, Soxioau AOXko 'pox na.. niqoynio nonu (101 aoAltil.011,D1A.13N OZ

A3003A3M19 113)1 )1t 5D 5Q,01 513d93131t

nlnininA.00ir `nanripcog 50-Pt0X.C13 --33210

`A3(111131: Siloxag 59ng pox ,A9031( 5Cp 01072 00,1 3A. in% 513 91 3 Sl.L iraDA scacyba,
Rol nnAlt,rinxn1Anx lnx Sp /wpm 4ARoon 1nX Aniagtiod 5m Scryt Sooic 13631101C

Scon.awn L(nii1013 `1n1anti,L A0A011 AL11 Al1th7i11A.0yy3ri rutu U1 Llita3Gb 5ffnio1n.ct9 cou
ctoi 5o011 13 .13(11,Ti31031311 3X(112 05X1A. Lur U 00171 D1319LLATI A3 6160CIOAN10I, inturi SZ

111403A3A (101 3191 9,0A9aX 113)1 Act° 5101(.01 A7JD1.1.410193 5o2 31A31C 5391011/1X ano,L
-
lox (hi `Con.lActoxramom 5369A9 mira.cprlibin ItY% 5139 513 A.01104 in% AC01 01,1-
Aolnri '51313046 502 100911.13 511 5(1.01Q.11 513 5/041.9% 5D1n,og9aDX.Onv. '5n1m069X 11,

.z 50A3T1r/n3qoltv. AQ,0 5rst01nn 0 59,t11ctoxxnAnN 7:11107, Ai,1 119111.0.0 -0.360106 (19£

AttA11.0 131311 A.0)6(09 110 A(010131t1C 113%. A.00303X001L0 5nD3ooxnum '59.0112,17) -9Ti1013 dE

013 1tLi 590u 01 A01141.041 AIA,11374.00(51010 s.o)X3 0311 9.019.1y3 01 5ocbuo rani -.39.01
mox in% Sacio3i Sannoi La lnx 5-aAo13y1r Saogo7K 1nx `511,oinykod, 5n,002 ll, Imi2030
3191 A13X2 0113M1gll inm LLg 5n0911101 91 51n. 50%1081C inX 5nduflic A1u no31nActg,

6 53a4Pe e d 13'54101 Huff II ZI mol&pic :ring mppnu d II 8T nAing d : tominq crag II

gz oad 50OdiinA. laqamid 50ortnA. d II 8Z 13D9x13 d II 6Z rpm% 3pg : ln% d

ua vuni apvn-uvl ro minnv ap :?avniv 5nimua97C uolpu pnclup -osJad

pulowu 6eapuour aumael .us Er ululA .lopuauivo `uoienD Bai1E001 `ule3gtuosiad enof
-
un 101 ap leutuasui aiapua.ai u!zaod uleindod -,u,DsuaDaaoau
g : pdnp as v m,pEard :1)14'1)1 nen' ouiznoulueD uI upolsi us .pa `uuog `n d

www.dacoromanica.ro
 60 RAZBOIUL CIVIL 1341-1347 IX 2-3
cu toatg cinstea, fala si marirea si cu multa stralucire, insusi a inceput
sa se ocupe de razboi si sa pustiiasra si sa arda toate satele si orasele,
incepind de la Silivria ping la insasi Constantinopolea. Si pe nenorocitii
de bizantini, pe care ii prindeau sirbii, ii trimiteau in Serbia, pe care
5 insa turcii, ii treceau peste strImtoare si-i duceau la Brusa si in cele-
lalte orase ca robi de razboi. Si era de vazut o jalnica vedere : Cine
robeau ? bizantinii ! Cine erau robiti ? bizantinii ! Cine tragea sabia ?
Bizantinii ! Cine murea de sabie ? Bizantinii ! Ale cui erau trupurile
moarte? Ale bizantinilor ! Cine aducatorii de moarte ? Bizantinii ! 0, ce
10 nenorocire groaznica !
3. Ajungind Cantacuzino cu acea oaste, despre care am vorbit, ping
chiar la portile Constantinopolei, dupa ce a ucis multi romei si pe cei
mai multi i-a luat ca prizonieri de razboi si dupd ce toate de jur-irn-
prejur le-a lasat pustiite si nimicite, cerea predarea capitalei cu astfel
15 de cuvinte : Oameni buni, eu n-am venit sa fac vreo nedreptate sau
dupg ce as fi facut-o cuiva, ci dupa ce mi s-a facut si mi se face mie
nedreptate. Sint regent al imparatiei romeilor pus de decedatul imparat
Andronic. Iar acel tinar urmas la domnie imi e imparat si ca un fiu
adoptiv; caci asa mi 1-a incredintat teal sau in fata lui dumnezeu. Ce
'20 rau am facut, daca vreau sa mi-1 iau ginere ? Nu stiti ca tatal lui ma
privea si ma socotea si ma avea drag ca pe un frate adevarat si adese-
ori imparatia si pe adela insusi mi-I incredinta si domnia o impartea
cu mine ? Nu sint cel mai de frunte intre oamenii cu vaza, intre cei mai
nobili si mai straluciti, intre cei ce se mindresc cu avere, si cel mai vi-
25 teaz la dus razboaie ? De ce va purtati cu dispret fata de mine ? Si
Inca unii ce sInt de neam de jos, si amestecatura de barbari ! Cetateni
ai capitalei, pentru ce am venit incoace ? Nu sa fac cuiva vreo nedrep-
tate, ci mai degraba sg fac dreptate. Si pe cei ce au gresit, ii iert de
greselile lor, iar celor ce au Post nedreptatiti le voi intoarce din vis-
::o tieriile mete si liniste si pace voi aduce in statul romeilor. De altminteri,
eu voi razbuna orice si, din porunca lui dumnezeu, voi rasplati farade-
legile voastre ! Deschideti portile ! Ma jur pe Domnul Hristos si pe prea
a tot curata Maica lui, nu ma voi arata ca dusman, ci ca prieten".

30 De altminteri P : Daca totusi yeti sta neinduplecati gi indaratnici. I.

587-588 descrie frumos si dramatic ceremonialul cu care a trimis pe fiica sa la

Orchan. o jalnica. vedere Citind aceste ultime rinduri din § 2, nu s-ar putea
spune a Duca n-ar auta s5 scrie intr-un stil frumos retoric. Si acest loc ca atitea
altele din cronica sa dovedesc ca Duca tie sa scrie nu numai frumos, ci si adinc
simtit.
3: Oameni buni q.a.m.d. : Vorbirile directe erau un mijloc de expunere a eve-
nimentelor istorice in istoriografia antics, din care a trecut si in istoriografia bizan-

www.dacoromanica.ro
X 2-3 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 61

airroi-) T(i) '0 execv 01)1/ 76.011

T1,1111 Xai, gE,OLVEVELa %al f)(511 xai J10)1.11 Tfl ?lag-

:49011M, al/T0g Eig 7o9.Ettov iio-xoXEiro %at Ofiroc er@VutEvog Curio Eriku(30.ag kTit-
ELV X.Ca XatilV :thaUg XAttag xcri rraEtg CixQrg airrfig 1119.Ecog. Kat To6g SIVTU-
xEig `Pcoaai,ovg, °fig [Lev EipPOL 1117,1.1aXATEIJOV, Eig EEQP[aV 130Ti7CEIAITOV, oirg
be Toiiexor, toy rro0Ou6v braPtfigovrEg Etc TIQoilaav xai rOcg Aomig 7(6414 So- 5
Ful:Dim); igOaaiuov. Kai, ljv 1.861v 'Halm iAEELV6V -aye; cot atxuctAaatovng;
`PCOIAUTOL IlvEg ot atzuaXcotrt6uEvo1; Trouator TitvEg oi, a7tUDIOVTEg; 'PO.)--
VAIOL TtvEg oratht6uEvo1; `Pcopato T[vrov to vEx@a creouotta; Toia[rov lIvEg
ot vExgrboarrEg; `ProuctTor 2'52 45Ervfig crupspoQeig
3. 'EA'a6v-rog SE toil KaVtaX01/TIVOil 0-1)V CCOTUT) TO) aTQUTU), OiTEEI Eleipta- 10
V.EV, 71131S)V Tit; Koovotavtiivoy, ..i[oX4i,g TOW `Palloctow ciAEi,ciag
6.7,01, Mi. T6)1/
xai SOCYUUAATOUg 7CAEL6TOUg Xai. TraVTa Ta 7tiCIL iv 41[4 Ndal aff aVla1.1.6) XaTa-
aTilaag, ititTEL Tip/ 705k1V 2,,i)/031/ (Sg Oim &Sty.I'loaw TIN& 6.61xiioag ikfiktka,
(7.) iivbryg, CO: Cog Otorv.rillEig %at ecomoilrEvog. 'Erri.-rQwt6; Et u trig Ocro-aEtocc
TOTaiO)V JtaQa Toy CUTOIXOUiVOU PaalAiWg 'AVbEIOVI,X01). `0 wog auto; 7tai, biec- 36b
oozog rllg pacitAElag iurig i6T1 PctorAE6g %at lag %at& 'aim- okcog yaQ u0L aVi-
thiXEV 0 Accrile avtov iVA7CLOV Tov 0E0i5. TL y.ax6v grtQata, Et (3caouat Ara(3Eiv
cdr-rOv yauf3(16v; 06% otbarE, Ott 6 7EUT119 arca thg et6E46v yvilarov vat icbQa
:tat ia@OcrExE xat iTtA.Er %at Tip/ PaatiEtal, goD,Cr%rg Cog ixeivov airrOv %at avE-
Tkler %at ouvEttierE TaliTTIV list' ifiOil; O& etpt -r6:v iV6000V, ToiV EintEVECIT6lTGOV, 20
TO7)11 JLEQUfaVer)V, ToiV iv 30,0i)Tql XaUXOttiVCOV 6 .61rieoxog, -nov iv arearriyiatg
o akx.qu'o-ratog; Ti. µE XaTUITQOVETTE; Kat Ta3Ta, yeVOg trig %lino rUng itat tit-
,

of3aepotQov ruyxavoviig. At& tL roiito iVcclov, (T) TraiTal; aint CCSIAMOV rivet,
6016 piaXov SmocaSacov. Koci, tons [tiv iltram6Tag acpirlµt -al nocQunt4tata, tons
8' eCOIXTrairtag &MIAMI) ix TU5V ipAiw ilTiGUINCJV xai EtellVataV XaTaaTaaLV 25
ii,ciaco iv Tri TCov Tcoaccicov aoXiiiia. Et b' OUV, iyo..) To nail ilt6rxii6o) %at avra-
ao6rboto 0E013 XE2LE1JOVTog µ0L ora -rag avoutag 61.4.65,v. 'Avoi.cr-ri !tor (-rag) ot6A.ag
Ouvugt Toy beano-illy XQLOIOV Xat TT1V 7CaVIntiQUyV0V a:1mi; 1.111 iEla, OUx A; ix-
OcRig, &XX' eog gollog gaavirouar."

2 a@V.tsvog Bull : etectp.gvou P II 19-20 avE-rilIcr sripsi: aveniffe P: avetifhi

Bull II 26 post av add. vorete stare duri et pertinaci I 11 27 Tag add.Bek : om. P.

tins, asa ca aceasta cuvintare a lui Cantacuzino nu e o cuvintare istoricS reala, ci

o compozitie literara a lui Duca, voind set arate c5, prin vorbe trimise ca acestea,
Cantacuzino trebuie mai Intl sa fi incercat sa obtin5 trecerea de bunavoie a Constan-
tinopolei de partea sa.

www.dacoromanica.ro
 62 LOAN VI CANTACIJZINO 1347-1354 IX 4X 3
4. Cei din capital insa nu i-au dat de loc nici un rAspuns cit de mic,
ci-1 intimpind cu dispret si oamenii de jos din popor i1 Improscau de pe
crestele zidurilor cu ocara sl cu vorbe necinstite, batjocorindu-I sl pe el
si pe sotia lui. Si pe fiica sa Elena, pe care in curind timpul avea sa o
5 faca doamna si stApina a lor, ei o terfeleau ca pe o tIrf5. Atunci Canta-
cuzino v5zind ca prin cuvinte si indemnuri nu era chip de loc sa-i supunA,
a apucat pe alta cale si prin actiuni razboinice si cu ajutorul oamenilor
devotati lui ce se aflau inAuntru, intrA in Constantinopole ; si la vederea
lui toti se adunA alergind si I aclam5 pi-1 slavesc ca imparat.
10 X. ImparAteasa Ana insa s-a inchis inauntrul palatului impreuna cu fiul
ei si cu putini ostasi si nu voia sä se dea, ci striga si nu contenea s5
spun SufAr o mare nedreptate !" Oamenii lui Cantacuzino insa voiau
:

sa sara si sa intre isnAuntru si in InvAlm5seala sä zvinture totul de sus

in jos si de jos in vazduh, ci Cantacuzino ii oprea. Ostasii lui insa amin-
15 Lind de birfelile si insultele oamenilor de jos ce le-au revarsat asupra per-
soanei lui, erau suparati pe el. El insa cu cuvinte convingatoare Chita
sa mulcomeascA multimea. Atunci cei din palat vazind ca sint in pericol
de moarte, s-au predat.

Domnia lui 2. Si Cantacuzino intrind in palat, a mers ping in came-

20 loan VI Can- rele cele mai dinAttntru ; pe ImparAteasa a g5sit-o sezibd
tacuzino
1347-1354. impreuna cu fiul ei, neabatuta de loc, nici sa se clatine
cItusi de putin in minia de care era minata in contra lui Cantacuzino, ci
sta jos Fara s5 tremure si cu totul fAra nici o teams. Cantacuzino insa
apropiindu-se cu crestetul descoperit a sarutat mina tinArului, apoi inchi-
25 nindu-se dupa obicei si la mama si doamna tInArului, le-a fAcut urari de
impArati ai romeilor. Atunci toat5 oastea v5zInd bun5tatea lui nemargi-
nita si CA nu poarta nici o ura de razbunare asupra dusmanilor sai, a iz-
bucnit in urari de i'mp5rat si in cuvinte de slavA. Iar pe turci dup5 ce i-a
omenit, cum se cuvenea, cu daruri foarte multe, i-a trimis acas5, ar5tin-
30 du-se multumitor sultanului si ginerului ski Orchan ; cetatenilor capitalei
insa le-a dat multe dovezi de iubire si a iimpArtit foarte mite recompense.
3. Si pe ImpArateasa luind-o cu vorbe bune si dulci si cu inf5ptuiri
pline de grija pentru dinsa, a induplecat-o sa dea urmare si ,s5-i is pe
fie-sa Elena mireasa pentru Ioan Paleolog, fiul ei si al Imp5ratului Andro-
35 nic Paleolog, despre care s-a vorbit mai sus. Si se fac pregatiri de nunta
si se i'mpodobeste biserica binecuvintatei stApInei noastre NascAtoare de
dumnezeu din Vlaherne ; si slujba cununiei si Incoronarea se fac dintr-o

X 3: biserica... din Vlaherne : nu in sf. Sofia, cad era stricafg de cutremur

(vz. Nichifor Gregoras, Istoria bizantina, XV, 2 si 11). Bisercia Maicii Domnului din

www.dacoromanica.ro
IX 4X 3 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 63

4. Oi Si Thg 7rOhcog to Jraganav anOxgtoty [th toOrreg, (in gruxEv, aAla

xataygovoiivreg, iii3gErg xat (ITERoug 2t..6yovg of tov ShRou xvSaiol. ix TGYV 3tE10-
1CtX6WOV WaTiZEOV earthy TE AotS0Q0i5VTEg Md. TO CLI)T0i.) cr6tuyov xat Thv *vya- 37b
Tigav `Dt.ivrw, fly (7); iv Cain) Sionowav xat xvgiccv airribv o xgOvog gitEUE XEL-
QOTOVf1CFCCO, CCUTOi ci); protxUcoa Stic yAtkrng Xatgal1Q0V. TOTe 6 KavtaxouthvOg 5
Opwv, 011 Sia Shtehyogiaw xat vov*ETixaw 11.Orov Ovx iv TO Trageorav xEtgcboacrOai,
Thy CiUhv gcpege xat Sh Siert maer.tixiov %at Sla To:w ivTOg Efiglicrxolliven oixEUov
airr6;) EIZEIGIV ev it Haw IGOd JT6VTEg 0-VViNEOV Eni tp 19-Ea ccirroii dcprpoiiv-
TEg xat cbg Oaciaia SoVctovTEg.
X. 'H Si r3agatg "Avva gySov roil malaTtou iptkeicrOEloa ccOv tc:o view ail- 10
Thg xat O2LEyoig aTeccTicbTaig (Aix ivESESou, aAla xaTEPOcc xat ASExhiiai" itlyovaa
ovx incr6sTo. Oi Si toil KIIVT0tX011tTiVa f'306X0VTO I.LEV E161T118liaat. xeci, ivTOg
iaEtv xat ataxTcog to Civco xattat xat Tee xatco Elg toy aiga ?tAxpirjacci, CcXX' 6
KavTaxovivOg ixthkue. OE Si iNatiaiat, CEValiti,WhintOWTEg Tag aboA.Ecrxiag xat
Taw Pavw6acov Tag iifigEig, Sig xaTixEov eni agOacoaov avtov, hyavecx.Tovv %Ca' ail- 15
gait. A1')TOg Si Sia Mycov )0avary XECTE3TeeciiVE toil Oxkov. TOTE 0i, T01.3 Allkat[011
EbOvrEg, Ott, XLVERJVE'UO'UO1 1015 ilaVEIV, 7TAX050CFCtV eauTolig.
2. Kat Eizeli5ciw iv VI) 3takaTiX.9 Cri-v1.0Ev go); Teby ivSoTaTcov OiXLCMCOV
ETTE v v SE6ROLVOLV CrUV Tw vi6): ccirrhg xecOEtottevTiv, lLTI Cp@OrTIATCLCrTig TO 11.4A6AOU
RIPE lta@DaCOLEVOziaTic TO 1310V0iiV frls uhvibog, ijg inEcpigETo xater toil KtIVTU- 20
xoutivoii, ivibrito Ce-resliofiacc %cti. [di cpol3Traeloa TO xcoliaou. `0 Si Kavra-
(IXA: 38b
xoutivOg CCVCCXEXElkUMIEVI1 Til xopvcpp agoaEyytaccg .x..ccraptket, rely xEiga toil viol),
ara (log Hog 7Te0GX'UVipag xai Thy phtiga xat bEGICOLVCCV toil VEOU, EiKpiNITIGEV
airoi); (7); 3acnXeig tale Tolicricov. TOTE &nay TO crTgaTeuRa ESOv Thy Cixgav
airrcrii etya0OTriTcr xat Thy Eig tong i)(1)901./g CIVELICCOLiEtV aqpiiphas xat iSoacre. 25
Tog SE ToiTxoug cpritosvhaag, thg g7C@Eas, oi)v Scivorg IrkEtcrTotg oirrinEppE, xa-
piing OlioXoyc-Ov Ta) hyEp.Ovr xcct ycct).(3ga) airroi) Ta.) 'Ogxav, Tag Si TroUrag Tao-
Thoicag xat yiga n2LET,oTa thophaag.
3. Kai Thy Seo-aotviv ilEgansiroug iv 7I8Vopao-i kOycov x.at agot3A.enrixat.g
7t()C5E61.V, EltEIATE Tal5TTIV XUTOUTEIA TO1) itai3Eiv Eig V15ficTiV Thy aka 0.11)/CCTqM. 30
`EA.viv sig -ray airrhg viOv 'lioavvhv TOv IlakaidAyov xat tiOV TIYO paciaicog
'Avogovixoii roil" licaatoX6you, toil Ov Trgoplacrag o 1.Oyog iShAtous. 'EToiRatov-
TOM Toivvv yaµoi xat 0 va6g Thg Eaoyvtivig Sec:moil/rig ill.trov 0EorOxov 6 iv
Mazigvatg iT011.tatEtal Xai [EQOTE2LECET[al xat 6TEVEI; Oµoil yivovTai xai Thp.1

17 xtvouvei,ourn. Bull: lavouvel3cocu P II 27-28 fortasse cpaornatE; acc. neoell. II 29 thy

bEcnroivriv Bull: -al SEcraoivi P II 30 Emus P: hcoillas Bull.

Vlaherne, ridicath de lustin II (565-578), frumoasa si vestita odinioar5, azi e dis-

p5rutsa. Vlaherne era cartierul din capalul de nord-vest al Constantinopolei, spre
fundul Cornului de Aur, devenit din secolul al 11-lea cartier al curtii Imparatesti.

www.dacoromanica.ro
 64 IOAN VI CANTACUZINO 1397-1354 X 3-5
data si sint intimpinati din toata inima cu urarea : Bine credi-nciosul im-
parat si singur stapinitor al romeilor loan Paleolog si Elena bine credin-
cioasa Augusta Intru multi ani !" De asemenea §i loan Cantacuzino, so-
crul imparatului, a fost incoronat si el cu sotia lui pi proclamat imparat
5 al romeilor pi fiul sau Matei despot. Si la masa cea mare se putea vedea
un sirag de Imparati pi imparatese, de despoti pi domnite ca Si cercul ce-
lor doispreze zei din anticitate.
4. Imparatul Joan era pe la mijlocul virstei de June, iar imparateasa
Elena avea 13 ani. Raminind grea, a nascut Imparatului un fiu; pe primul
10 nascut, baiat caruia i-a dat numele Andronic. Apropiindu-se insa de
timpul sprevirstniciei, a inceput sa duca o viata destrabalata cu felurite
innoiri, nu in niinuirea sabiilor si a lancilor, ci in desfrinari Si in destra-
balari ; Si acestea raneau pi faceau sa porneasca fum iute din inimile mul-
tora. Cantacuzino insa nu dadea somn ochilor nisi atipire timplelor. far
15 turcii de cum au vazut si au cunoscut din anul trecut intrarile pi iesirile
din Tracia, nu conteneau sa treaca unii de la Sestos la Abidos, altii de la
Lampsac in barci de tot mici si sa prade Chersonesul. Cantacuzino insa
nu inceta sa alba grija de cetatile dinspre Serbia.
5. Atunci Si Suleiman, unul din feciorii lui Orchan, trecind de la Lam-
20 psac cu oaste foarte multa, a inceput sa prade Chersonesul. Despotul Ma-
tei Cantacuzino tritilnindu-se cu el undeva pe la Examilion in Chersones,
a pornit razboi pi pe multi din turd i-a ucis pi pe Insusi Suleiman.

16 De la Abidos la Sestos I 11 17 Cantacuzino 18 Serbia om. I.

4: sd ducd o viala destrabalata : Rezumatul de istorie ce-1 face Duca asupra

razboiului civil dintre loan VI Cantacuzino si Ana, imparateasa vaduva, mama mi-
norului Joan V Paleolog, nu se deosebeste de descrierea larga si arnanuntita a acestui
razboi din cartea a III-a a Istoriei lui Ioan Cantacuzino. In judecarea aspra insa a
tindrului imparat Ioan V Paleolog deosebirea e fundamentals (vz. si XII 2). Nichifor
Gregoras in Istoria sa bizantina' si Joan Cantacuzino in Istoria sa sau mai binezis
in Memoriile sale nu an decit cuvinte bune pentru caracterizarea tinarului imparat.
Joan Cantacuzino subliniaza chiar insusirile lui de ostas si ca suporta barbateste
ostenelile militare (vz. ed. Bonn, vol. III, p. 53, 6 12). Din felul cum scrie Duca
despre acest razboi civil, el trebuie sa fi avut la indemina o descriere prielnica lui
loan Cantacuzino, insa pornita in contra lui loan V Paleolog. intrarile (i ie0rile din
Tracia: De la Sestos la Abidos ar fi iesire, iar .de la Lampsac intrare.
5 pe insu0 Suleiman: loan Cantacuzino, ed. Bonn, vol. III, p. 278-280 ne
spune dimpotriva ca Suleiman, profitind de stricarea zidurilor pe urma unui cutre-
mur, a ocupat Galipoli si ca a mai intreprins dupa aceea o expeditie in Asia Mica
(ibid., III, 284, 3). Iar L. Chalc., I, p. 29 scrie ca, intorcindu-se dintr-o expeditie in
contra sirbilor, a murit de board si ca a cerut sa fie inmormintat in Istmul de la
Chersones, unde i-a murit de mai inainte un baiat. Examilion: Vechea traducere
italiand scriind de Isthmon Coryntio chiamato Exemile" si per I'Eximili vastando
la Morea" (vz. Duca, ed. Bonn, p. 368), face confuzie cu Examilion, zidul de inchi-
dere a isimului de la Corint. Aici insa e vorba de o cetdtuie din Chersonesul trade

www.dacoromanica.ro
X 3-5 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 65

alt0(0110,LCCO-TOg .ICOOVVOIJ toil E1)6E0E6TetT01.1 POlOathOg xat (117TOXQOTO00g Tw-

ptakov toll IlccXatoA6you xat `DIvic Titg EiN6EPEOTOT11;" airyoilatri; nolaa TCL "

`01.tokog xat o Karraxoutivk 'Iwavvn; xai AE119 egog. Tov 13aatX6cog ',tat a6-r6;
aticold; aim -rij civiryr.p {3a6aiiy; Tcoaaiwv avriyo@iiiEro xai, Merrilaiog, 6 via;
dna, biart6r115. Kai In, ibeiv iv T 3 ACC1,8(110:CA sxEivtl OVCCOOV PC(611£0.)11 Xal, 5

Paatlibuw, Eliartwalw xat bEaJtotvc7N, Lb; to riabai bcobixCLOiov. 39b

4. 'Hy yai? 6 (IcasOce6g lwavvi; Trl fiXtzia LE°CctoN Ecplo;, T7 bi 13aolli;
TAivi ty-°v grog Liyouaa. '`Eyxvog be yEvoaivi £TE'rlE Tod OCCOAXEI 1.11,01/ 3TeCOTOTO-
X0V (106EVOI, ov xai sAvbQ6vtv.ov irroN6aotai. 'AQ'Zaaivou bi neoaxe.)9Eiv at; Toy
TIT; eaprIklxterCTITOg X9OVOV, eCTCCOCaEiV itigaTO xai VECOTE4,E1V, Oir4 eV aixaciic 10
xoci, b6@aatv, ox iv %ourctoicac 7tui, eliSEA:YElalr.; xat Taiira baxvo6aat; xoti, xartv6v
bgtlr6 emonE[t.Troixratg am') xa@bLag rtol?,(7.w. '0 be KaramautivOg ovx ibibou
iSAVOV TOT; Pkicpa9o1c abe tot; ;To-teapot; vuo-raya6v. 'AA..?: Co; EMOV xai ElAa'a0V
TOV TECCQEAllAiNTOC Xe6VOlf of TOTTXOL Tex I'll; CV(V.11; ei,a6bta xat i5obta, ov 811-
Am-toy ITEEKTYVTEg of 1,11V £14 Eliaroil 3tQ6.; s'APubov, of bo Ex AcLavaxcru ovv axe- 15
TLOLS navy outxgoig, aE1IX6rouv XiNovvriaov. CO bi Kuvraxoutriv6; ov 1510LELTIE
3T,Q06£XCOV Tel CpQ015ela re/ TO T V IeQpiay.
5. TOTE xat EovAilwOLv, Eig TO:iv vioN -roc; '0,9xav, 7teeaoug &AO Acylapa-
xou Cl'OV 6TEK1T14 akEibtli EA.E11X6CTEL XE(60V1160V. CO bE biarOtrl; MarktIog 6
KaVTaX011l111,0g 6UVISCVTTIOGIc aire) 3TEcC rit01.3 TO Ey X E66ovilact) `E':;otailLov, cruva-- 20
ITTEL JtOXE[i0V xat 710AA01); TILI5V TOL/T.1.CM, 64.0"E xat CCUTOV TOV IGUXETIptelV.

4 00/11y6E/EUTO P11 6 SECMOTCOV, 6Earceivow P11 11 ZOLTCCUEOLL; SripSi : ZOITfitlin P II 12

8(14 P: 69111iiv Bek 1 xacibias acc. plur. scripsi: xu,obictig fortasse pro xaebicg acc. pl.
neoel. P11 15 da Habido a Sexto III 16 '0 6e-17 269(3iav om. I.

(vz. si XXIV 2). Gheorghe Pahimer in Istoria sa ne spune ca turcii cuceresc in Tracia
so `Eatki.A.Lov cpeolietov ovtw A.Eyouevov ed. Bonn vol. II, p. 587, 5: ce-
tatea asa-numitd Examilion". Tot asa si Joan Cantacuzino ne istoriseste ca i se preoau
mai multe or.w §i cetati, Galipoli insd vi Examilion (Ka).Atoiuroktg xai `EZauD.Lov
ed. Bonn, vol. II, p. 476, 10) i se impotrivesc. Cp. si nota lui Du Cange la Chronicon
Paschale, ed. Bonn, p. 589. Gheorghe Sfrantes ii spune tot Examilion is zidului dinspre
uscat al Constantinopolei. Oastea lui Mahomed II tabdrdste ca nisipul marii de-a
lungul zidului dinspre uscat (Kat& to `EccRIA.tov ti; xiecrou p. 237, II) de la o
mare la alta". Sau poate cuvintele de la o mare la alta" ar indica mai degraba ca
autorul cronicei, din care cronica lui G. Sfrantes a fost interpolatd, se gindeste nu
chiar la zidul Constantinopolei, ci la asa-zisul zidul cel lung pe care-1 ridicase, la
40 km la vest de oras, impdratul Anastasie I (491-518), cam pe unde vine Ceatalgea
turceased de azi, ca un zid de apdrare al hinterlandului Constantinopolei in contra
invaztilor barbare de la nord. Cp. A. A. Vasiliev, Histoire de l'Empire byzantin, Paris,
1932, t. I, p. 141, precum $i nota lui Du Cange liaxgOv -mix(); to ?.cyotavov 'Avacrtaaiou
zidul cel lung asa-numit al lui Anastasie" din Chronicon Paschale, ed. Bonn, p. 443.
17

www.dacoromanica.ro
 66 LOAN V. PALEOLOG 1341-1391 XI 1-4

Domnia lui XI. Cantacuzino insa vazind statul romeilor ajuns la strim-
loan V. Paleolog toare, iar pe ginerele sau si coleg de domnie loan petre-
1341-1391' cind in destrabalare si betie, era foarte necajit ; si intr-una
din zile i-a fault pe fata si fara nici un inconjur aspre mustrari ; atunci
5 dinsul a plecat din Constantinopole cu doua trireme si a ajuns in Italia.
Cantacuzino. Camas singur imparat, pe cit ii era puterea, s-a impotrivit
dttsmanilor, cind turcilor, cind sirbilor. Si turcii deseori sarind, stricau
Chersonesul.
2. imparatul Joan insa, dupa ce a stat timp de doi ani in Italia si
10 Franta pi pi-a adunat multi bani de pe la italieni si francezi drept contri-
butii benevole pentru apkarea Constantinopolei, s-a intors inapoi si, ve-
nind in insula Tenedos, caci era locuita atunci si apartinea romeilor, era
apasat de grija, cum it va primi socrul sau, imparatul.
3. Tot atunci un nobil genovez a luat-o la drum cu data trireme din
15 Genua spre Elespont ; deoarece statul romeilor se zdruncinase sl ajun-
sese la deplina destramare, s-a pornit si el din Genua, sa is in stapinire
vreo parte din cetatile Chersonesului, precum unii au luat Chios si altii
alte locuri, genovezi si venetieni. Si in tale intilnindu-se cu imparatul si
intrind in vorba, imparatul si-a descoperit gIndul si 1-a gasit pe om gata
20 sa-1 asculte si sa-i dea once fel de ajutor. Si 1-a incredintat cu juramint
ca-si pune viata pentru dinsul si ca o sa scoata Constantinopolea din
mina lui Cantacuzino, cu ajutorul lui dumnezeu, pi-I va pune pe el sin-
gur imparat al romeilor inauntru si afara de oral. Numele acestuia era
Francisc Gateluzi. Imparatul insa i-a spus : Data aceasta cu ajutorul
25 lui dumnezeu se va face si to -mi vei fi de ajutor sa-mi iau imparatia, mi
to voi face cumnat, dindu-ti pe soru-mea Maria de sotie".
4. Acceptind amindoi promisiunile, au strabatut Elespontul, cum tre-
buia, si plutind prin fata Constantinopolei in timp de nOapte, au ajuns
la poarta cea mica, numita a Maicii Domnului Odighitria. suflind din-
XI 2 PEenavia Franta si nettawbv francezi, vz. V 2. in Italia fi Frania:
Duca face confuzie cu intimplari din calatoria facuta cu 30 de ani mai pe urrna de
Manuil II Paleolog (vz. XIV 5; cp. Echos d'Orient", 38 (1939), p. 339, n. 1). Joan
V Paleolog n-a ajuns decit ping la Venetia ; despre aceasta calatorie vz. pe larg in
0, Halecki, Un empereur de Byzance a Rome 20 ans de travail ,pour l'union des
egliscs et pour la defense de rewire d'Orient 1355-1375, Warschau, 1930 si A. A. Va-
siliev, Il viaggio di Giovanni V Paleologo in Italia e l'unione di Roma del 1369 in
Studi bizantini e neollenici III", (1931), p. 153-192. cum it va primi socrul
sciu : Calatoria lui loan V Paleolog a avut loc in 1369 si Duca o pune gresit Inca
in timpul domniei lui Ioan V Cantacuzino, care de la 1354 nu mai era imparat, ci
calugar cu numele Ioasaf. Aceeasi greseala o intilnim si la Laonic Chalcocondil, I,
p. 46, 3-47, 18 ; aceasta e o dovada ca si Duca si Chalcocondil s-au folosit de un
izvor comun, necunoscut noua si care nu ni s-a p5strat. SA se fi folosit unul de
celalalt, e greu de crezut, caci amindoi sint contemporani si scriu in localitati dife-
rite, departe una de alta ; gi apoi fiecare mai are amanuntele sale deosebite despre
aceasta calatorie (vz. V. Grecu, Istoricul bizantin Duca, p. 605-606). Aceeasi gre-

www.dacoromanica.ro
XI 1I DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 67

XI. '0 bi Kaviuxouiva; 6,965v iv 0 TEV(I) Te( TO:1V `1)(011Ci[COV Jigay[tata ruy-
;0:worm, ten, Si ya143@ov Cd1T0i3 xut atitiPaaikEi,ovta 'Iwavviv iv am-call %at 40h
ttito 8hyorra, ituoxiQaivE %at µLai v rlµEocry xa-rovetbitrag avrov (IVIDEXEM-
kkiNtiV(9 aQ0Cith7(0,), E rlA E Tr1s 116kEug ((UV hot vtiwecn %at et; 'tl-coatav 60-
%ETO. `0 8i Pal:Fax6g KavtaxourivOg Ithvo; claukEiscil El; PautiEU;, ii(Yov rl &Ova- 5
[tic, ONTExaillatato tots intEvarciJoig, njl t v TO4r401,g, ail 8i Eisof3oig. Euxveczig
oiiv of Taexcli, nriboavrEg. ino@i9auv XE66Oviuov.
2. '0 Si (3autleOg 'Tweevvrig &it)" xQOvov iv tri 'Ircaia xat rEQ110(ViV 8ta-
1343aciag xat ato27Lchg ix TOW ITC(ALV %at rE,0[1.C(Vo5V 'ffITOCCU90 irrt0AJIGOGO(1,1EVOg

xeceiv Ei.)Ee-yEatag EVEIM 'TIC; HOXEcog AOLEI(ITUACCX i(IT4,26r1 xai iv "CIA TEVitKly 10
vrjow ikaeov, ;Tr, yeCC) 'TOTE Oi.X01116VT1 %Ca Tan/ TOlf.tatOW fillij()XEV, Ev cp9ov-rioi, bi
niog ccOrOv o nEract?Og xai (3aolksi)g inT080.---ETat.
3. TOTE Erg tGiv dy EV CoV rEVOIJETTIg (Yini 86o rQui'igEat, JtAEti1aCtg Ex FEVOliag
ITQOg TXMIGAOVTOV, it to -row .Pcopkawv To9cluato )tat Et; navtaij ilwavLauOv
xaDEva-rfixEt, Ta 7T,OetYttata, (7612pArs xal, air* Ex FEVOiNag tov ACEPEIV gip; TI 15
Tan/ XE660111)0-0'0 (1)9019ICOV IOC) 8Eangav, (1); ETE,90t, Xtov xai, cWoL 614oug to-
novg, rEvcrutrom xai, Bivstoi. Kai %at& neu208ov Evruzebv -r(f) PautlEr, xai, XOyovg
ouvavarag xai, sir yvd4triv o Pa(LXE1); livaxcainpag avrov, EirTE rOv ifv8(la xa-
tanEL'&ij %Cd, Eig rmarroiav PoiplEtav groLuov. Kai, JTICITth(lag 0(1)TOV OQX0 (7)CYTE

TYIV 1111./i1V als.3T0i5 astvco, 157ti@ &ma xai TO 1164v itii3OaL ix 7Et,e6g KCEVTC(7.01J- 20
tilVOi5, .0E0'11 ifuvEciyarrog, xai, dyrOv uOvov 13C(611Ct TC011ataW XaTaatilCrEl EVTOC 41b
xai iscrog r1/4 at67,Ecog. (I)E10(VTUIC111.0g ?IV O&M; o Fatskoiitog ri v imovuiktv. '0
8i Pccculdg El Tat() 0 E0ii (ILVEQyOITVTOg yEV il(YETCIL itCd. g (.13 of (3OTi43OV iV r11
inavaMppEt, trig iprijg f3acit7LEIag, yauf3Q6v GE aotiloopcu, be 418EAcpii ti3 iµ3:1
Ma@ta." 25
4. E.-Lig-ay-mg av CzuvOTEeoI. Tag iutocrziaug ?g-rEuov TOv 'EXXiloaorrov, (1)g
exciiv, xai, Sr) aTAElkraVTEg tiVTLY,OU HOXEcog 8Let trig vuxtO; EcrOacrav iv tri ttot4
aOkti tit Ltovop,cfccillivn ti; '0811yriteiag. Kai, etvip,ou GT08E/Oil 7EVEUOVTOg VOTOV

4 8ual P, sed vide v. 13 11 10 aueucrui,azil; scripsi: JUQuicui.azio, P 11 13 Oiio P, sed

vide v. 4 11 23 or Bull : a0L P.

seala e in G. Sfrantes, I, 52, 5, unde pare sa fie interpolate din L. Chalc.

si
poarta Odighitria: e poarta Maicii Domnului care to duce pe drumul eel
4:
bun, fie ea acea poarta era impodobita cu o icoana a Maicii Domnului Odighitria,
fie ca prin aceasta poarta se ajungea mai de-a dreptul la o biserica sau manastire
inchinata Maicii Domnului buna calauzitoare la drum, care, pare ca se gasea linga
zidul dinspre Marea de Marmara in partea de r5sgrit, cam pe la mijlocul zidului.
loan Cantacuzino rose ne spune ca loan V Paleolog, fireste nu cind s-a intors din
Italia, a intrat prin portul cu Sapte scarf, rygvc-ro vux-rog EvSov Toi3 Ev Trc-rao.x6tho,..)
vrweiou ed. Bonn, vol. III, p. 284, 21 : a ajuns noaptea In6untrul santierului naval
din portul cu apte sari". Acest port Heptascalon se afla pe tarmul de sud al
Constantinopolei ; vz. M. Is. N(omidis), Xciern; roaoycoacp,x15; xai clexaLoi.oyi.v.og TA;
liccsatcovtx1); licovatavtivoumiXEcog Stambul, 1937.

www.dacoromanica.ro
 68 IOAN V. PALEOLOG 1341-1391 XI 4

spre miazazi un vint foarte tare, lui Francisc i-a venit in cap un siretlic.
In triremele lui erau multe vase pentru untdelemn ; caci avea o mica
incarcatura de untdelemn luata din Italia, pe care 1'1 si vinduse, si ulcioa-
rele mari le ducea goale cu el. Si a poruncit vislasilor si au luat cite
5 doi un ulcior si-1 sfarimau de zidul orasului si se producea o pocnitura
mare ; si n-au Incetat sa izbeasca si sa scoata strigate, ping ce paznicii
auzindu-i, au sarit din somn. Intrebindu-i ce inseamna zgomotul, cei de
pe trireme au raspuns ca : Sintem corabii de negustori si avem mult
untdelemn, parte pentru Marea Neagra, parte chiar pentru resedinta im-
10 parateasca si abatind din cafe, iata ca o corabie a fost sfarimata. Dati-ne
o mina de ajutor si tot ce a ramas din incarcatura, vom imparti frateste,
numai sa scapam cu viata". Cad marea avea o infatisare tot mai sal-
batica si scuipa valuri spumoase. Atunci cei dinauntru deschizind por-
tile si iesind afara ca douazeci la numar, cei de pe bancile de vislit stind
15 inarmati ca la 500, an intrat si au ucis pe paznicii ce se aflau in turn.
Apoi lasind triremele goale, au intrat inauntrul orasului ca la doua mii
de oameni cu toate armele si cu toata pregatirea for de lupta. Imparatul
insa cum a intrat, a trimis de indata din cei mai de aproape ai sai pe la
locuintele Paleologilor si ale prietenilor din parinti si si-a anuntat so-
20 sirea. Si cu totii au alergat, caci era noapte. lar Francisc urcindu-se in-
tr-un turn si punind in el o paza puternica de scuticri si lancieri, 1-a dus
acolo pe imparat, inconjurindu-1 de ostasi bine inarmati, latini si bizan-
tini. El insusi alerga sus pe zid impreuna cu o garda foarte mare, in
limp ce strigau cu glas mare : Intru multi ani, imparatul Ioan Paleo-
25 log !" Si a inceput a se crapa de ziva si poporul prinzind cu urechea
strigatul, a inceput sa alerge la ipodrom; facindu-se dimineata, foarte
multi, si oameni de ai palatului si din popor, venean cu gramada. Impa-
ratul Cantacuzino insa in graba a intrat in manastirea Maicii Domnului
Perivleptos, isi tunde parul si imbraca haina neagra de calugar; pi-i face
30 cunoscut ginerului si imparatului, ca intrarea in palatul imparatesc i-a
lost pregatita. Si imparatul coborind din turnul, unde s-a fost intarit, a
inceput a merge pe strada ce duce la palat, insotit de toti italienii si de
conducatorul for Francisc si de toata populatia capitalei, citi ii urmau
pe el si din nobili si din popor. Atunci si Imparateasa iesind imparatului
35 intru intimpinare impreuna cu Andronic, copilas fiind Inca, s-au imbra-
tisat cu drag unul pe altul si veseli au intrat in palat.

manastirea... Per ivleptos : adica a Maicii Domnului care poate fi vsazutg din
toate partite, prea vestita si strAlucit5 ; era asezata spre coital de sud -v.est al Con-
stantinopolei. Azi pe locul ei se ridica biserica armeneasc5 Sulu-monastir ; vz. M. Is.
N (omidis) Xlierrig Tonoyeaquog etc. si R. Janin, Le Monastere de la Theotocos

www.dacoromanica.ro
IX 17 SVD11(1 VNIIINVZIE-0021C1.1. 69

9 50%plic1n70(50 110135icboo ANA.octoArat -DA11 oloA, 51731 A10361t161 (I.01Q,D A100.

.
)DX0001100 73134AD /MOIL Act a);:a A01X2 9117) 5n1y7)21 Acawai Aop..aocb c101ny3 g in%
`,13It10o1131c 173% 5701 573Allo1( 57),13% .3a3c)3 51o13rm ,to.o 5091 45)7)1383 ongitno ALL!

ADO g 531A0591073 A3 (131 (1)X101 51.1.1 5033,t911 A0173W3A0.0 113% 5.0n, %fp 50Art9
.013X (t0 A01t731013 531,1,9996x ims 531Anovioin? 5m2 10 53-4n,(c,tch noci0v.19 -
531 im9li31,t1c3 '10A1L(q3 532Anotj11m8g 39 511. 9 '50060. 10 A(01 A003611,181 A.13A1814.31C12-
'01 .110 IV %1601L17) lath' A31103 531A0636 A01131:3 `c,t1(071 701 A311 A3 Lii tbtuAoll
.
`Lipo91730 701 39 A3 tilF) ILL a.00.0113y10DO 170% MC 531A70DL):41315 (1031 01 A3 Awl
AcoLtn. itgrtgamm 0v93A3 A(10 1,tA.(1361? 511 itoyrict 59157! 573:ritt 173% MAXUS A01
)01A3.0.1031(70113% A01a0d) 5(0 10Chy3072 g3T19010331i731q 73 A0A9Ti 1.11i 3.1A30731tcj 5 1:u. micpo-
in piorooype. scou Oy Aoalupla? 19000a 113% A0X1A000flp A0y310
'nuctoc,incoup 319j, 10 501A3 5701 CM, .5)3() 531A1010A7) 170% 531A0e3;"3 50) 1901{13 A91

`41.911.01a72 10 10A31iipp.)0%1313)31C 10y1f0A3 %3 M01 AC0a3170% 5(0 A) A.73031.3.013 113% 5001

5)31A30.313113 A3 cbkocLu Sxmarth .A.7371:1-1933:70x 1pst 5722. 513816181 3x 52-,u 531A3612
Aaaylicip 592,1.3 au 59-)3you 5T ioroXing A.(1.9 tiODU pax, .139170a707c SI
a. 33 593y1ong A(7)6L13013 1)3% 0.0(1315)31C 5731(1310 AC0.7. A.0)13%10 c101Q13 A3 5101 11700 -
1013T1 AC01 moilormpu pax A,0)1 AC1)X1152731C 01(113 `A.031()Cb 3A73111403 A1.1.1 001933 1061:2
-
173x, 533.4t...9u `A0303 ALL ()DA. 0 30 50%.0111,1:00 A.(130.13A72 513 73A3 AC01

AcoAacuc pox 5D,e9actx9 A.91(170 A.0.0 51731011L.0731C(1, 173%, `510A.DX/C01( 30)3g1ci3A)0 A91 -log
73310 7313Cb11531C 5)0 A..9/(2.D OA11DV 51 173% ,9 5910,73 (3,u A37.3
5197xricod, yl.0 51101l 0, OZ

0)A7)3/ (101 5(10X131 11.11,0 51019137(71 510.39tho.a09 5131AfOog .50ompthoy1343ri )?1(yoll"

I7,i2 not ctokormy/oH 5o)3:10.030 .(L0Ampcor 0170-j,(511. 30 A131'A.013%11y in% 9 -lig

5136t9ught4 AIAi At,tog A3X3812 513 A91 .Aorrioogoicat; 51990t81c 33 5Lut3110A3A. 173%

10 0101 0.011731031C 173% 001 Roan 101.013y11 A9041)(00 01A0M3.013A(19 0, 33 50.3,00730

.11110%731A7)X 591 A3 (131101A0,0 111 11A011 5111 (1.011C31016311 A(170163.013 17313813% A.La

Altri 173% 17310AA31(bTI70 701 lomoyo pox an 13y1970g pox thati-rimt. 13;1.mA Alla 001 -DE
1101173y a n.93.91) m13D136Ls701l1013 Aogoop inm 0 50.3,00730 A(1)0,(3170X 91C1) (101 -(119

50.1737415 ALLI 59a1C 91 A01112y)31C 3(13002 A90 inuac 5101 5101(73.1L 173% (01 (WIRT
A031011 (1)%017L1A1315(1) 173% liArac ml 1304161C Nil '50131(01t A000 AC01. ACOA.3AS,L3 173%

A.000 AC01 (1.01 A06Laoyoy.1? 3191 pox It DmotroN Dun.octiAmtgooic du 131(1030 OE

A90, en
c0x1,1063A,v, d71nacb360 71A0 oi.,torpott.tiax. Swyt,tyyQ 1707'. 10A3r1oynA.) -p
Aool(lto 513 01 *A011D1(731.0

ii h017)TardID d II L inwoolni? InuA. :asd!Jos 7]t90o1!0 rtltn. d 101301[112 7011et 7311A,

Nag II IZ 511^,020d d II IC 510YYTYP :d 5a°Y1PCO2 ling

so)dalawd v 'aiodaunur3)suo0 ui unaling" ap el uotpas anbiaolsui pe3v '.tunoa

1 9Z '(Si76I) 'd 'I0gC6I ui Ftseape a.rgsyueut aleod !euinu e-s 'ipe.2nLe3 Rep
outznoqueD t§nsul, au aunds e0 un thug e tels ut, ea.olseueut IS ati2Joatio u!p
aue2uew M.191 MO9Asc1n unroll pa 1.11.10g 0A 'd '90E (6I aidsap
visene aillseueut ZA 6

www.dacoromanica.ro
 70 IOAN V. PALEOLOG 1391-1391 XI 5XII 2
5. Iar imparatul Cantacuzino a parasit dintr-o datA si marirea si
domnia si desfatarea cea lumeasca si a cerut de la imparatul dea
hrisov sä piece din Constantinopole si sa mearga in Sfintul Munte, sa-si
duca viata de calugar intr-una din manastiri ; ceea ce a si facut si acolo
5 ducindu-si viata cu bine destul timp, a repauzat in pace. Cam tot atunci
s-au savirsit din viata si Orchan, lasind domnia fiului sau Murad.
XII. Imparatul loan trecind de 25 de ani si ajungind la virsta bar-
batiei, a mai facet, dupa Andronic, doi feciori : pe Manuil si pe Teodor. Si
Andronic intrecea pe toti semenii lui in taria corpului si in statura si prin
10 frumusete covirsind pe multi. Murad avea si el feciori pe Savuti care a
mai fost amintit ; si pe Cuntuzi si pe Baiazid ; Cuntuzi era de o virsta
cu Andronic si, avind o data cu el o intilnire si petrecind la o veselie im-
preuna, au scapat vorba ca, prinzindu-se amindoi cu juramint, vor face
rebeliune si Cuntuzi va pune mina pe Murad, iar Andronic pe tatal sau
15 Ioan si in viitor vor fi ca niste frati si Andronic o sa se faca imparat,
iar Cuntuzi sultan. Acestea ajungind la urechile lui Murad si, dupa cer-
cetari amanuntite, aflind ca vorbele au fost spuse cu adevarat, ii scoate
ochii fiului sau Cuntuzi ; si trimete impkatului loan scrisori, in care
arata orbirea feciorului si cauza orbirii si-i spune ca pktas la vina este
20 si Andronic, feciorul lui, si daca nu va face si el la fel lui Andronic, va
porni razboi neimpacal in contra lui.
2. Atunci imparatul Joan, fie ca nu avea nici o putere si nu se putea
indusmani cu Murad, fie ca nu prea stia ce face, caci de cele mai
multe on era usuratic si nu se preocupa staruitor de alte lucruri, decit
25 de femei frumoase si chipese, pe a cup si cum s-o ademeneasca, iar in
celelalte lucruri, oricum ar veni din intimplare si le va duce la capat
roata norocului, asa le lua si le primea, 1-a orbit si el pe Andronic
si nu numai pe el, ci si pe fiul lui, loan, copil mic fiind si abia gingurind.
Si in local lui II incoroneaza intru imparat al romeilor pe cel de-al doilea
30 din feciorii lui, pe Manuil ; pe al treilea insa, pe Teodor, 11 'mine des-

5 : in Sfintul Monte : loan Cantacuzino, ca monah Ioasaf s-a retras (vz.

Memoriile sale, ed. Bonn, vol. III, p. 308, 21) dupa vreun an in mgnastirea Vatopedi
din Muntele Atos, unde se mai pastreaza si astgzi frumoase foliante copiate cali-
grafic de invalatul inip6rat-cAlugar. s-a seivirsit din viola si Orchan : aici cro-
nologia lui Duca e numai aproximativa, c5ci Orchan a lasat domnia fiului sau
Murad I in 1359, iar Ioan Cantacuzino a murit in 1383 (vz. G. Ostrogorsky, Ge-
schichte des byzantinischen Staates. ed. a 2-a, p. 423) la Mistra (linga Sparta) in
Peloponez, unde feciorii lui s-au mentinut despoli si dupA abdicarea tatglui lor.
XII I a mai fost amintit III, 3.
: vor face rebeliune : despre razvratirea
acestui Andronic IV Paleolog, intimplata in 1373, vz. si Echos d'Orient", 38 (1939),
p. 334 urm. L. Chalc., I, 36, 20-42, 4 vorbind despre aceasta rebeliune, iI numeste
Eaoutilg Saugi, c6ruia tatal sau Murad ii scoate ochii, iar lui Andronic i se

www.dacoromanica.ro
XI 5XII 2 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA '71

5. '0 Si riaatiE6.; Karoaxolicivi; a5TCL:; &TEL; xat bOrav xui paCilkEtOLV xcd
TELIJCAV trly %ata, 1,C601-LOV itirCEL gOL,Qa 700 Pacialcog ?66yov Tov i`r;EXOEIN Tfug 116XEcog
rat EMIEIV EV 7&0: `Ayto,) 'OpEL xat ttovao-at, iv ivi, T6V 110VaailWiOV 8 :cat nE-
JtarlItE 71.&V,E1: Sta.(343Ccaa; zEOvov ixav0v xcaCi; iV EtELTIVI,1 aVE7taiLaa70. TOTE rat
o'Oexav iyy6c inkimpaE TO 'air; `coyil; (Viral") riXog, tiiv ivE[toviav xaTcauubv 5
Tw viii) aka) McogCr.
XII. '0 bi PaatkEiig 'Icoavvig 6.7rE,9136; Ta xs' gni "'Lai Tip/ avbE4av {1XL-
%Lay iv8i)g i3toii16Ev vtovs RETCC TOv 'AvS9Ovixov S6o AlavoiyijA, xat 0E6bovov.
`0 Ss 'AvbeOvrxog intEgEizE ovirrag To65 auvytkixalyrag i V TE t14.1.1.11 faLJilat0; xut
iv fiXixice xai, xdckA,EL Stacpiclaw roXXoi ;. '0 Si Mwoat xat al7/TO:; gZOW 11100; 76V 10
TE Eaf300TLOV 70V ITOCIVI1'4EV7a xat KOUVT00`:,11V xat IlaylaZAT, 0 Si KOLIV70011;
tailAtxo,; 611 (751)V tGl AVOQOVI,X(1) xat 'XCATGI ZalsOOV GLIV6JV a074) xat aUVEUCHaLVkLE-
vog 41601 X6yoc, dog 01.1.66arrig el[apoi fiv-rugaiktv Eta7Tocigovrat xat, o viv Kouv-
T0611; toy Mweat, 0 b' AvS@Ovixag Toy 'Iwavvriv, TOV ACCTiQa a0T00, btaxsk@I- 4th
Goyim. xai, gaorrau aSEXcpoi, Etc TO E rIS xut 0 ttiv 'AvbeOvixog Tip/ (3aatkEiav, 6 bi 15

Kourroi)rig Thy ityettoviccv OtvahiriTat. EvornOei; bE TaiiTa 0 Mo.),o(IT xat i:;£-

T6011C; ax@t(3(55g %at p,abdw to Aco.rxvi.ct LtX11.011, i'80OUTTEL 70'0; 0014100g 7015
14,015 C(07015 KOLIVT01./[0'U XCLi, atiXXEL 770; TOV (3aal).Ea ',Icoavvriv yea(pa; bT12L0.000l;
tilt' TOOLCOGLV tot vtou W0T00 xat 71)V &JURY 71:04b6E0); %ea alJVCLL71.0V bTPLiOV
toy sAVOCIOVI,X0V xat 14.0V a'0700 1iCCI., Et ail ;tad, afire; Tec iota SQLVIEL rj2 'Av- 20
beoviwp, EyEQEI 116xTiv Zianovbov cat' aka.
2. TOTE 6 Ow:Iasi); lwavvig i Stet Thy abvvailiav ijv EizE, µrl cui,6(ov ix-
r0.QcoSibg Staxiiallat, TO) M01196a, Il sta njv {m5TieTICYLV yviDaEcog, ijv yaq d;
i7ELITO2L0 "/.00Cp0g xat [al 7t02017tQayvowTiv Ev iiaor; 76 7COVilata Jailv iv yuval6v
CoclaCal; rat 'ILLACLig UT? ETbEL rat TIVOg "/.0d, ACT); 7tayISE6013 airiTV, Ev öi .10)10I- 25
aLV itiQOLg, c7) E2v0m, xaTec toxriv xat %arca-cm-zany et763,66dait, o8rw x,at ibi-
yen, xai, avTEX6[1.13avE, iT6cpXwasv wiry xai, uOtO; Tov 'AvbeOvixov %at 06 tOvov
a6rOv, (Da& xat Tay UtOV aUtoU 'Icoavviv, vijatov 8vra xai !_t6),A..7 ivEnitovTa.
'AvT' airroii Si atiTEL 70V EIE0TE@OV T(7)V U0700 Et; Paat?,ia `PoAakov, -rev
MavouilA. Toy bE - p(.Tov, TOv xai, 0E6Sco9ov, bEaminiv AuxESatliovic,cg %aDian-16ly. 30

5 .ysti).; P II 12 icri)XE:co; Bull : IGOXizog P 11 13-14 liouv-roilyig scripsi: Ttuoi:oloc,

sed Kouv-ro-tiiog supra lineam P: Kouvroito; P, Bull 11 16 avabe511-rat P: avaUZe-rut
Bek.

toarna in ochi otet fierbinte. Dupa G. Sfrantes, I, 55-56 feciorul lui Murad se cheama
Musa Celebi (Mcocrijg TtEXtfig) gi Murad II tale capul.

www.dacoromanica.ro
 72 IOAN V. PALEOLOG 1341-1391 XII 3-5

pot in Lacedemonia. Iar pe orbul Andronic cu b5iatul loan si cu sotia ii

tine incuiati in turnul lui Anemas.
3. Stind ei timp de doi ani incuiati in inchisoare, au fugit din turn
cu ajutorul latinilor din Galata; si genovezii primindu-1 pe acesta, Tncep
5 lupta cu constantinopolitanii, avind pretext pe Andronic. Si r5zboindu-se
destule zile tatAl cu feciorul si feciorul cu tatal, asa de departe a
ajuns neomenia romeilor si vrajba fat5 de dumnezeu in urma calcArii de
odinioar5 a celor mai infricos5toare jurAminte ! Andronic intra in Con-
stantinopole si se proclam5 impArat al romeilor, iar pe tatAl sau si pe
10 fratii sai Manuil si Teodor ii tine incuiati in acelasi turn, in care a stat
si el ca in tartar, precum i-a tinut Zeus pe tat51 sau Cronos si pe fratii
sai Pluton si Poseidon; si el singur a inceput s5 poarte domnia.
4. Si stind si ei doi ani in turn au fugit prin lucrarea unui f5c5tor
de rele care avea numele de Angel, jar dupa porecla i se spunea diavol pi,
15 purtind pe amestecate numele cu porecla, se chiema Diavolangel. El
scotindu-i deci din turn cu mestesugul fie al ingerului fie al dracului,
i-a pus intr-o barca si i-a trecut dincolo la Scutari. Imp5ratul Andronic
insa afltnd de fuga tatAlui si a fratilor sai, n-a vrut ca bizantinii sa aiba
de suferit mai departe nenorociri si el sa fie vinovat de aceste rele, si-1
20
cheama inapoi pe tatgl si pe fratii sai, dindu-le asigurari intArite cu ju-
r5mint, aduce in Constantinopole; si pe tatAl sau it urcA pe tronul
imp5r51iiei si cade la picioarele lui cere iertare de vina greselilor; si
el it iarta. Caci Andronic t i avea un ochi deschis, iar Joan fiu-sau pe
amIndoi, clipind din ochi si uittndu -se incrucisat. Atunci imparatul sim-
25 Lind mare durere din cauza suferintei ce le-a facut-o, s-a induiosat si i-a
trimis impreund cu fiul si cu sotia sa locuiascA la Silivria, d5ruindu-i
acest oral si Daneion si Heracleia, Redestos si Panidos. Iar lui ivianuil
ii pune coroana pe cap si-1 proclama impArat al romeilor.
5. Cit despre Francisc Gateluzii, pe care cuvintul de mai inainte 1-a
30 aratat ca prieten bun si de mare credint5, impAratul ii da pe sora sa de
sotie si ca zestre insula Lesbos ; si dupa ce au facut nunt5, s-au ridi-
cat de acolo si au locuit in Mitiline. Si piny acuma n-au lipsit urmasi din
neamul for sa domneasca peste aceasta insula.
2 : turnul lul Anemas: era un turn cu o inchisoare vestita pe care cronicarii
bizantini o amintesc nu o data ; sa se fi numit astfel dupa un emir arab de prin
sec. 10 care a fost inchis acolo. Turnul era asezat in zidul cel mare dinspre uscat
inspre capatul sau catre fundul Cornului de Aur ; vz. M. Is. N(omidis) Xaerri;
Tcbv xeffraiAnv tuxubv trig p.Ecratcovi,xii; K-ned,ewg, Istambul, 1938.
3: Zeus pe tatdl sdu: Dupa mitologia antics, Zeus 1-a rasturnat pe Cronos si
I-a inchis in Tartar, cu fratii sai Insa a iMpartit domnia, Poseidon luind domnia
marilor, iar Pluton peste lumea cealalta. Duca face o mica" modificare, ca sa o po-
triveasca cu situatia descrisa.
3 4: Cp. Laonic Chalcocondil, I, 46, 3-47, 22 si 55, 8-58, 8, precum gi
G. Sfrantes, I 56, 24-61, 23.

www.dacoromanica.ro
XII 3-5 DUCAS : ISTOR IA TURCO-BIZANTINA 73

TOv Si TumX0v 'Avb@Ovuxov f,IETa TOT/ natb0; 'Icoavvcw :tat t z ytvatxO; irtIEI-
any; iv t4 3T1'.1(lyq) Tou 'AVEILLEi "40Eicryvoltv. 45b
3. Ati-riav Si iv cp-Aaxi) Ey/41E1,0TM yEVOAEN01 01.11,401A11 TON TOT./ nal:1ra
AatLvwv (17E0 T0i5 ark/yOU E'Ec.puyov xat of Fivout-rut TOTOTOV be:14Evot fhor; al/TO
&VT141451.XE6taL Tag IloXitatz, RQOUCOjtEi:OV 7..EILT11!1EVOL TOV 90V1.%0V. Kat 3TaE- 5
11.11)6CCVTEg iitthgag Exavag norTile irc-)0c TriOv xat -via; :TO; AUTE9Ct, TOUT() tfic
T(.0120( [WV eXITOEVNICOA bag X.Cd T11C; 3rcitic OEOv gragag Sul TOW Cperti(015EaT6TWV 0(1-
%WV yivoaivri; ACCE461:71E6g. AOTE EICIE WIN EV T11 110.4EL ViVb@OVIit0; ;tat (3a-
csaii); Twactituv avayo@iifriTC(1, toy bE na-ri@a aOtoi xat Toi; abamoilg Ma-
vol.n)A, stat ChObweov iyxkikrrOl; 0 n15/yo ;, OV al)T1:11c irxiv cbg TagTacrov, W; 0 10
ZEtig toy JtaTEN xaL KCIOVOV 14.Clt To-U; macp0-6.; nxarranu xai noo-Etscova i'vsov
Y.CCTEIZE %Ca al/T0; Tfig OCIZIkEiug &TEAM ETTO.
4. A LETlaV 013V %Cd. aUroL EV Tql ICUQ.N.) £yZiEl6T01 yivOaivor et.Tribrytoctv
ouvieyi(cs Ttv6; earicr-rocio;, livottor [rev aura) s'Ayyikoz, Tot bi imovuttict Staf3o-
Am; xat, W,),STIv (Ovary cri)v T1) E7CCOVUIA[c( TO givaaa, ia/xiTo tal3o41yyao;. 15
Ain-Og Totvvv, ix(30.Wv ectO Tot) JtiTy011 ETTE &wilco) EYTE EX410VO; TEZVII, EXE-
QUCIEV C.11)T0i1c; £143c2dw iv (1'4a-rim ,TIE@CCV Etc TO Exotraglov. `0 bi (lUal46; Viv-
ScOvntog !IUD (;)V rely cp-tryilv TOZ ACIT,00; %Ca To)V a bac COV CaJT0i) oux 71MAilcEv
Et; p,ctx9r1v yiviabat Tet Sucrroxilactra 'Pwactiorg, (Obs auto; EINCI I Tan, XCIX(7...)V
aYTLOg, &ALI RETCLISCadtal, TOV ItCLTE9CC xad TOlJC abaLq01); bOiJg ZIOTElg EVOQXO'llg 20
xat itcrasyit, To-Oro-lig iv tll noit.Ei xat clva(3t(36.,it TOv "rat iv TOIC; Ti-); (3a- 46b
otAi(ag OWX01.t xai .71.1CTEl, 17/JTO Twig irObac ct.;,yrob ;tat 1,1lTEi kln5 IV T(T)V irtkripa-
TWV xat auto; acptio-tv. 'Hv yaQ 'Avb@Ovoto; Toy Eva -(6)v Ocp0a14,t(uv airrai3
gxow avimyttivov, 0 Si siwavvrIg, 6 1.46g aura, 'Kai IOU': Sim, 137.B.,9tHapar4u.T.w xat,
na@ccfP.WV bicoQ65v. Tors 0 (3J.(nXsiy; xcq.ty-1gEiz xut Ent rql yE)'0VoTI 2TallE1 aw0- 25
8067.)g AuarrOit; gnip,Miv ceirrOv CrUy To) nalbt %Cli Tfi yt) Valid ONEIV Ev /fiku(3Qta
bovitactg ctiui) Tairrriv xat Aaviuov xat, TIQaxkitav TibutorOv TE :tat H6V1.80V
TOv Si MOCVO'UTIA, CIThpeL Tatvtotg xat Pacraia (IVCCy09EljEl 'Pcolicacov.
5. Tay Si (Dearrtflox,ov FaTii.oritov, Ov o 2,6yoz tb; (p1,2,ov xu?.0v xat ar-
6TOTCETOV EbilAGOCIE Ite0 406V, Sibwor T1jv Cd/T0i5 USE2,(filv 0 paaiA,si; it; yuvaixa 30
xat, Et; irEwi,xa Trly vilaov Aia(30v xat Tok yaacu; TE)t,ECKLVTE; 1:1161) UV E ETD Ev
xat Ev Mtruklivti xa-r-Wwrway. Mize% Tcrii vir'v ',tura braSoxiiv ix To1,- yivou; carrWv
rite vfloov Tairriv xvoriiiovtic O x EAEL1pay.

15 goiQcov scripsi: cpegovrEz P I totui3oXetyyao; Bull: StOokoiiyyao; P : Ea6.f3c1,o;

OiTyaog P1 11 16 x(3c,cX.X.(1)v Pli 17 iv(3016v P11 27 Iltivtoov Bull : ac'LvEtoo; P ll 28 Tatvlot;
Bull : tou,vLot P.

5 : Out Tov Vi311 ping acuma: Cuvintele acestea dovedesc ca. Duca a Inceput
sa-si scrie cronica inca inainte de cucerirea Lesbosului de turd in 1462, eveniment
cu care si-o Incheie.

www.dacoromanica.ro
 74 IOAN V. PALEOLOG 1341-1391 XII 6X111 3

6. Deoarece cuvintul istorisirii, din cauza greselilor lui Cantacuzino,

ne-a intors de la Baiazid la bunicul sau Orchan si, retinindu-ne, a ajuns
la capat, sa incepem iarasi acelasi drum si sa revenim de-a dreptul la
faptele lui Baiazid sau mai bine-zis la nenorocirile romeilor, si sa ve-
5 dem istorisirea ping unde se sileste sa ajunga.
XIII. Dupa ce Baiazid a desfiintat toate domniile cele rnulte de pe
lata pamintului Asiei Mici, adica si a Bitiniei si a Frigiei si a Misiei si
a Cariei si s-a fault singur domn, atunci si-a atintit mintea si si-a pus
ochiul pe Constantinopole. Si mai intii trimitind soli la imparat, i-a ce-
10 rut sa-i dea tribut si sa-i trimita sa-I insoteasca in razboi pe unul din
feciorii lui cu 100 de ostasi. imparatul neavind nici un ajutor de la nici
unul din regii sau conducatorii vreunui stat, fie cu constitutie aristocra-
tica sau democratica, s-a invoit la aceasta; si imparatul Manuil cu o
suta de ostasi bizantini deplin inarmati a lost trimis o data si de doua
15 on de tatal sau imparatul loan sa slujeasca lui Baiazid, plecInd im-
preuna in razboi, cind a pornit in contra turcilor din Pamfilia.
2. Baiazid a oprit apoi trimiterea de cereale ce se primeau in fiecare
an din Asia pentru aprovizionarea insulelor, si anume Lesbos, Chios,
Lemnos, Rodos si celelalte. Mai pregatind si o flota, trimite in Chios sai-
20 zeci de corAbii de razboi, da foc orasului si nimiceste satele dimprejur
si pustieste insulele Ciclade si Eubeia si partile Atenci.
3. Tmparatul insa vazind pornirea neascunsa si lard de omenie a ti-
ranului, a inceput sa zideasca intr-o parte a Constantinopolei, numita
Poarta de Aur, construind pe una din laturile portii cloud turnuri; si le-a
25 ridicat din blocuri de marmura alba, nu lucrate de mesteri pietrari, nici
din material pe cheltuiala proprie, ci adunindu-1 din alte monumente prey
frumoase, dupa ce a darimat biserica Tuturor Sfintilor, zidita de inte-
leptul si marele imparat, domnul Leon, si biserica celor Patruzeci de
Sfinti, o cladire frumoasa si ea a imparatului Mauriciu, si ceea ce a mai
30 Camas din biserica sfintului Mochie pe care a ridicat-o marele imparat
Constantin. Si a despartit o parte din oral de la Poarta de Aur ping la
marginea marii dinspre miazazi si a construit si un loc de refugiu, spre
a se adaposti la timp de nevoie.

6: de la Baiazid la bunicul sau Orchan, vz. mai sus IV, 3 si V, 2.

XIII 3: Leon VI Filozoful 886-912. Mauriciu 582-602. Constantin cel
Mare 324-337. Poarta de Aur a lost cea mai mare* poarta in zidul eel mare
dinspre uscat ; azi e innadita ; se afla inspre capatul zidului catre Marea de Mar-
mara. Pe locul cetatuii darimate a lui Joan V Paleolog, Mahomed II a ridicat fai-
moasa cetate cu 7 turnuri : Iedi-cule. biserica Tuturor Sfinfilor... celor Patruzeci
de Sfinfi... sfintului Mochie: biserica sfintului Mochie, care fusese parisita dupa
incercarea unui atentat in ea neizbutit asupra imparatului Leon VI Filozoful, era
destul de departe de locul cetatuii ridicate, totusi ea se afla Inca afara de zidul

www.dacoromanica.ro
XII 6XIII 3 DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA 75

6. 'End. S' 0 X6yog rlµag 6.vanobitcov duTO tou Ilayiatift gig TOV aTa1T3TOV
cnrou TOV sOQX&V i'VEXCE TOW latTICtilaTCOV TO15 KaVTO.X01/tTIVOil etVUXULTiciag xcc-
TiirtrioE, TOE Tratv TYIV CaYTT1V ,.:yo[triv aclUtiltEVOI ;1@Oc., to TO11 Hayicd t Ea l.)8(10-
Acrcopxy, [4.6,-XXov bi JT(26.; to TO-)v `13ataiory SuatuAllaTct, v.cd, Ibo t v Tip/ Sal-
Y riv aXQL 7C0ii liaTaVtilOUL 67t01J6CtEl. 5

XIII. 'End, Si 6 TT Tgcg TIO4OLEYLISig aa(MAC; i5iloav ix ItclOCKUTE01.1

ti-y; 'AoiczTtbog yfig, xciti B1bvviag :tat (D,ouytag, Muoia; 7iyw xai Koteiug, %ea 47b
p.ovaerrig ,.,/bt,ETO, TOTE ItaT6 tits 1167.aog XCEi. toy voi3v xai TOv OcpbccAp.Ov E6TT16E
y.Cd xaTet ttiv TO 3Tei6Tov 3T4rtpug exa0XOL6UCT[01Jg gig Pa 612,LC filljOaTO cpOeov;

&Sol/at stal iv igire6Lry Eva TO5V vicov avtou JCE(k7CELV criw crreccrubTatg e'. '0 &; 10
Oct60.FOg µT1 gzcov PoiplEiav ix TivOg TcTw kytiboyv ij retry detOTOWITOOVICOV it TO-IV
811110X@CCTUOVTOW, gig Toirro xarivgyogv xoci play xai EiguTiciav 6 puoilg6; Mu-
V01)))A. 6Ov iy,.c.trav 6-wan(>yraug 4itaig Tcovocioug inittcOri ncogc Tov naT@Og airroi3
'Io)Ccvvou TOi3 (3116aiWg gig inccrufniocv 6'UOT,00(TE'UO)V T(j)- Ilayl.C4T, ore 711:26; Hoy.-
(pukbccv rata Toivw.ov ixd)Qgt. 15

2. Tip, Si Ouroaolinictv i) bhos -city xat' gTO; Xa[ifiCEVO[LiVir i 'Aoki;

EIS Tdc.-; vilcrovg, Ag6(3ov kiro, Xtov, Ailavoy, TObov %al TO.; g.i71g. Kai bi1 oTO-
Aov iTOItteCOTIg 7T4i7TEL iV Xf.(t) 110GLQ&g vilag iVpc,OVTOC xai 3114, ri1% itirroyQ.TtOXLV

',tat Tag JE£Q1. xwµa5 CITC(VitEl xai Ta.c; Kula& Sag viroug xai tT1v Eii(3010.V xiai
Ta tcov 316VOTIVOOV 0911. 20

3. '0 bi 6cc6aiOg OQOOV IOU TIN16.VV011 TO CuTEQLMAINTTOV xai CMCI.6E;,

Y.T[tELV gig EV ixiQog t1IS IIOXECOg, TO AgyOp.EVOV XVIVELCCV Harr, XCATCC-
ij(1,;CCTO

CME'Vetintg TCOV)/01; 8O0 iv TCp: ,actrge(t. To-3v i.k.g@c7)v Tijg 110.1;, 4-uxCo, [ta,lpheod ou-
vu[toopivq) oixobolkipag orirroOg oil Sigt XiboOcov oObi tuet oizsicov clvccAcolthicov,
62a6 greQcov avatriliatcov xaA2a.6row, xatic'tot.g TOv vccOv TOV ins OWACC-CI 7TCEVTOW 25
TO)V exylow "HTLOWVTCC 7B;(011 I.LVQ013 Aiovtog, toil crowoii 54a1 figyaXou oct6o,h0,-,
%at -thv votev -R-ov c"tytcov TECKYOLQCGCOVTa., 'Mao-Y.; OtX060[1,10iVTa xai 011)TOV naps 481)
TO`O (3amlico; 1V.Iccueizio-u, xai to JIC1,00aEUTOILEVCC TOf.) VOIO'D T01) c"uyIau Mwxiou,
Ov 6.viiyaviv 6 tigyag fictoagOg IctovoTartivog. 'Extbetogv ajv taigo.; Tit; oTOXEco;
OuTO TIK .X111J6Ei,Ctg IIvXrls VoY; toil atylL7<0ii toil 3T1O 1AEOTItAPOCCV, '4C(TCIALYAEVCIOCig

%Jai, 601TITAQI.OV, g'XCOV CCU-CO ..To2Og -Acitacpuyilv iv v.aie6).

5 nob" P: rou Bull II 13 6aMTco..; `Pcon.caoLg Bull : OTaita; 'Paipaioug P 118 innowoi;
P, sed v. p. 91,15 11 21 cui)0(10Eg P II 23 Tip Oateeco Bull : -ri71 Occigoa P11 25 viv2 scripsi:
tc-tiv P II 27 toil vethv scripsi: TOT, vccoi) P II 29 gxthcnicrEv P.

lui Constantin cel Mare, ling' ultimul sfert dinspre sud al acestui zid. Biserica Tu-
turor Sfintilor era ins' mult mai departe, ea fiind asezat'a in apropierea bisericii
Sfintilor Apostoli (vz. T. Preger, Scriptores origin= Constantinopolitarum, Leipzig,
1907, III, 1, p. 3-4) pe locul careia azi se 'Malta moschea lui Mahomed II Cucerito-
rul. $i mai departe era a$ezata biserica celor Patruzeci de Sfinti, care se gasea intre
ipodrom $i forul lui Constantin, cam unde e azi Prefectura din Istambul, precizare
comunicata de parintele R. Janin, pentru care ii aduc multumirile mete.

www.dacoromanica.ro
 76 MANUIL II PALEOLOG 1391-1425 XIII 4-6

4. Cind cethtuia a fost terminate, Baiazid a voit sa piece in razboi

asupra turcilor asezati in partite de pe la Perge in Pamfilia; si chemin-
du-1 pe imparatul, acesta trimite ca de obicei pe feciorul sau imparatul
Manuil cu cei o suta de ostasi. Duph intoarcerea din razboi, and Manuil
5 era inch in Brusa, Baiazid ii anunta imparatului Joan, sau sa strice ce-
thtuia de la Poarta de Aur, pe care a ridicat-o de iznoavh, si s-o lase
ruing, sau el, scoindu-i de indata ochii feciorului sau Manuil, i-1 va
trimite orbit. Imphratul Joan vazind acea pornire violenta atit de mare
Si neavind ce face, chci zhcea in pat bolnav de picioare, asa-zicind, pe ju-
10 mhtate mort din cauza prea marii imbuibhri la mincare si bhutura si la
placeri, nemaiavind nici pe altul in locul lui Manuil sa-1 incoroneze si
sa-1 lase imphrat, da jos zidurile cetatuii si prin arhthri vhdite ii anunta
tiranului eh a fost implinit ce a cerut. Dar la auzul acestei cereri amare
si prevestitoare de nenorociri, fiind inch si foarte suferind, imphratul si-a
15 dat obstescul sfirsit.
Urcarea pe tron5. Imphratul Manuil insa aflind despre moartea tatalui
a lui Manuil II
Paleo log shu, a plecat fu Ind noaptea si, ajungind in Constanti-
1391-1425. nopole si implinind duph obicei comindul tatalui sau,
sedea ingrijat dinspre tiran, ce vrea oare de la el si de la Constanti-
20 nopole. Sultanul insa aflind de moartea imparatului si de fuga lui Ma-
nuil, era nechjit i suparat si era furios asupra oamenilor lui de cash,
cum de a scapat si nimeni nu 1-a cunoscut. Caci vroia sa -1 ucidh, dach
se intimpla sa fie in miinile lui. Atunci trimite soli la imphratul Manuil,
si-i dere ca inauntrul Constantinopolei sa fie si sh ilmina tutu] din ju-
25 dec5torii si cunoscatorA lui de legi, pe care ei ii numesc cadiu ; caci
spunea ca nu e cu dreptate ca musulmanii care pleach pentru afaceri de
negustorie la Constantinopole, pentru niscai chestiuni si neintelegeri, sa
stea, musulmani fiind, in judecata ghiaurilor, ci pe mulsulman trebuie
sa -1 judece un musulman", si alte vorbe asemhnatoare pline pe incar-
30 cate de nedrepthti M invinuiri desarte. Si in sfirsit : Dach nu vrei sa
faci si sa-mi dai cite iti ordon, incuie portile Constantinopolei $i dom-
neste inauntrul ei ! Toate ce-s afarh de oral, sint ale mele".
6. Si atunc1 asupritorul a trecut din Bitinia in Tracia si a stricat
orasele Constantinopolei si pe locuitori, de la Panidos ping la inshsi

22 Caci 23 lui P : om. I.

5 : dinspre tiran : adic5 asupritor gi uzurpator al p5mintului bizantin de odi-

nioar5. ; vz. XXI, 4 : tov Tuedvvou uzurpatorutui §i XXXIV, 8 : cruzimea tiranului.
6 : Tac iris IIOXEwg anti orayele Constantinopolei : adica orwle care se mai
aflau in stapinirea bizantina de pe tarmul european al Marii de Marmara, incepind

www.dacoromanica.ro
XIII 4 6 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 77

4. 'ATECtetta0-EVTOg 0i5V i011' 7i0ALXVE011, o IlaytatiiT 71POUAV11 iXaTQCtTa-

(KU XaTit TO4XCOV %EtailkOV eV TO ltiElEal toil %Err& ITiQyriv TT15 Ilcopsytiaccg.
v.cd Sil xcd,clag. TOv Occatkia, 7tillJTEL /taTa TO cnivrraec TOv ULOv xcd puot4a Ma-
ado Toig btaTOV GiVaildiatc. Kat 11Eiit TilV i70AV080V 11111/11E1 T) (3CL0LX.Ei
volstaX
'IWaVV13, iV Til Ile0i1011 Orrog sod MavouiA, 'VI TO tflc XVIJOEta'; JTOXtlyt0V, 8 avii- 5

yEL@EV Ex Vi011, Zal,Clat xcL i@ELITIOV aTztvat 11 Vic To` MUVOlAA toil viov WU-
'Loft X6eag 1500i1ag TaXiWg Etc ccirrav 3TE1.1.1pEL TETAXpX04tiVOV. CO 0?1V pot6i4Eisy;

Icatvvig O(155V rdly TOOVIITTIV b1JVCCUTEIAXV Xat pLrl gXGOV, 8 Tt 46011, ?TV yOQ xaTet-
xot,Tog xcd OcXycliv Tat; nObcc;', iftt'Oaviic WS EinEiv -OA JtokViig ?diricpayiEcg xcd
aokintocrio; -kat Taw 1ibumx6Eirov, liTl gxcov gTEQov aVit Tait' MuVOVTIA aTiVal '401 10

itanatItETV. f3a0t1tiCt, peaxEL TO tc0041LOV %an) xat !.11117i3EL VI? TVOCLVV(1) bt iVa12-
ytov iinobeiscov, Ott tO V.EXEltaiV 7theag EUTREV. `0 be Pccoliciig axolicrag TO
a', OV :ad Cotat0LOV LU)VUlta, iTI, Orrog EV Mi1VaL; 60.167(0V, aJti8(0XE tO XREe0V. 49b

5. CO be Pccoa.E.O.; MctvoviiX [kovOcbv TOv ra&VCCTOV Tov naT@Og a8Toii St& vu-
%TO; (0.n/tic clizETo xcci. 811 r-ccTocAciPeov TT1V ilatv vat TO Trivilog Tov JTCITOO; akoli 15

Cog Hog dxras, ix6.013To a£01.11VCOV ITEQ1 Tov i1itAVV01.1, It &Oa (30i)XETat Xat'
al)TOilXat %alit Tfig HOAscog. CO be TOQuvvog lict6d)v TOv Ncvarov To13 Ocvnlicog X.Cti
Tip, wuyi)v To8 MoLvouilX, iivtaTo xcd hoxigcavE xaL xctric toot/ oixEicov iwaivETo,
:TCog btikocc xcd °toil; air-coy gyvco. 1-1(3oaETo yko OaVaTC60at aitTOV, Ei, iv m-
ail, grOXEV Uiv. TOTE aTiAlEt, AgLOg TOv (3occraia Mctvouilk CoToxeiatETtovg 1,rlruYV, 8- 20
it (3Oia£Tat, Wt.') EIVICtl, %at 81,CtaiVELV ivrOg Tiig HOARD.; Eva TOYV uOToU XCILT(T)V xcti.
volit) ictOcov, Ov aitT01, itaA0i101 xab1ly, Oint stew. bixcdov 26iycoV Toiig Movcroa-
phvoug iv itinookag e(azoAovtlgvoug xcd ev TY] KOWIaVTLVali CDTEQXOltiVOt; SLa it-
VOW int00i4EGOV "kat al,a191130XaTJV gaQIUTTIGOat Tat; MOU001JA1.tCCValig ev XQLTilcItCp
Ita(301/Qt8COV, eax& Toy MovaolAtulvov SCE Mouocyalthvog xEllvccL", xcd gtEea 7M- 25
QcuTAirsta yetcovra cpOgrovg Ccbtxlag xcd cruxocpccviCo.;. TiXog nEt oU (30a£1, 7tOill-
Crat %al boiivat eo 1,, Offa 001 AgO6TaTTW, *AEI:00V Tecg .1115Q(X; Tfig 116XEcog %al (3a-
011£118 iy licrct) cayrijg or& Si ixTOg arc* il.tet :Marra EigtV.".
6. TOTE O VOCKIVVOg 7TE1610Ctg CuTO Btauvitig Et; 09(twriv 3-thvTct Tec Til; HO-
XEcog &aril XaTialtalltE Y.aL To US °Nay-rag. p,EToExtmv CutO lIccvEbov Oix@ig ct8Tf)g 30

8 Opticret P11 13 Corrog P: 6ry Bull 11 19-20 "Hf3ouXETo... ebv P om. III 25 xaPoi,-
GaScov P it 30 I.tc-rd?xLcrEv Bull.

de la Panidos mai la sud de Redestos si ,pina la insasi Constantinopolea. A cucerit

www.dacoromanica.ro
 78 LUPTA DE LA NICOPOLE 1396 XIII 6-8

Constantinopolea, i-a stramutat. A cucerit §i Tesalonicul §i satele de

dupa Tesalonic. In Peloponez trimite pe comandantul Avranez §i prada
toata Lacedemonia §i Ahaia. In ora§ele a§ezate inspre Marea Neagra
trimite pe Turachan §i le preface in pustiu ; Intr -un cuvint toate sine
5 nimicite §i localitatile au ramas nelocuite.
7. Iar in Constantinopolea nu era nici cine sa secere nici cine s5
treiere, ci era apasata de foamete mare de sa -§i dea sufletul. Cad asu-
pritorul nu a inceput cu r5zbot in contra ei §i n-a adus asupra ei nici
mainarii de razboi sa distruga intariturile §i zidurile, nici tunuri sa
10 bata ora§ul de departe nici alte arme ceva, ci numai oameni peste zeici
de min, stind de departe de jur-imprejur §i paz:nd drumurile, ca nimic
sa nu iasa sau sa intre in oral. Si s-a facut foamete mare inauntru in
Constantinopole din lips5 de piine, yin, untdelemn §i celelalte produse.
Fiind lipsa de lemne pentru coacerea ptinii §i gatirea celorlalte minc5ri
15 ce le fac oamenii din bucatarie, au stricat casele rele §i au ars bIrnele.

Lupta de la 8. Imparatul Manuil nemai§tiind ce sa faca §i neavind

nici dintr-o parte vreun ajutor, scrie papei, regelui Frin-
Nicopole 1396.
ciei, craiului Ungariei, anunfindu -le blocada §i strimtorarea in caire se
afla Constantinopolea ; i daca" nu va veni in graba vreun ajutor §i spri-
20 jin, se preda in mlinile du§manilor legii cre§tine§ti. La auzul acestor
cuvinte, conducatorii tarilor din apus lasindu-se indoiti §i inarmindu-se
pentru combaterea du§manilor crucii, au venit la inceputul primaverii
in Ungaria regele Flandrei §i foarte multi din englezi §i mai marii Frin-
ciei §i din Italia nu put:ni. Si pe la rasaritul constelatiei caniculare
25 i-au ridicat cotturile pe malurile Dun5rii, avind cu ei pe craiul Ungariei
Sigismimd, care era §i i se spunea imparat al romanilor. Si trecind in
partea cealalt5 la I\E(copole si pregatindu-se bine, se gateau in contra lui
Baiazid. Acesta insa, aflind, destule zile inainte, despre adunarea nea-
murilor din farile Apusului indepartat, §i-a adunat §i el toata armata
o la un loc din rasarit §i apus i pe aceia care stateau de paza in jurul
Constantinopolei §i a pornit de-a dreptul in contra lor. Si trecind de Fi-
lipopole si de muntii eel foarte marl, a ajuns in livezile dinspre Sofia

si Tesalonicul: in 1394 ; vz. III, 1. Avranez: (Evrenos) numit de Duca si Evrenez

XXXIII, 10 ; vz. Akdes Nimet, Die tiirkische Prosopographie bei L. Chalc., p. 39, nr. 13.
Turachan: vz. ibid., p. 74, nr. 70. L. Chalc., II, 172, 10-175, 17 $i G. Sfrantes, 385, 2
amintesc o expeditie de-a lui Turachan in Peloponez din 1455, asa 'Melt greu ar putea
fi aceeasi persoana trimisa si de Baiazid I pe la 1394 in contra oraselor bizantine de
la Marea Neagra.
8: (1)9c.cyyla5, (Dearscov, (De6ty-yoi5 am tradus cu Frinciei, frincilor, cad sub aceste
denumiri Duca intelege si Frank si Germania si francezi §i germani ; vz. V, 2, XI, 2 si
XIV, 5. `Pcapo.vcov al romanilor : e interesanta deosebirea ce-o face aici Duca Intre

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 79
XIII 6-8
Tlaecog. Ei-ks xat 0EctaccAovtxlv xott ra ttEcti TrIV CIEGOCtkOVi,"4111, xwpia. Et; HE- 50b
itoitOvvriaov Si Itg[ora, 'As.(3@avtliv et@xiy6v xat 41?t,a-rei rcEtaav AccxESat,[tovtav
xat 'Axottay. 'Ev Si cut; naafi Taig 7t,o6g. Efistvov II6v-cov xiti,tivatg atiwtst
Tougazatvriv xat kniata ki:lifLOVEV ctirag xat 6.10.65g EtnELV -c& narca, iicpctviccOri
%at yEyOvaatv Ciotxa. 5

7. 'H Si II6kig ant Etzev ofirE -rOv Oscgorra °Vie Toy aoibrra, «Ax« Tit)
j_LEyblE1 rOft ALR0i3 iarEVOXCOQEITO Yai, Cut EPetAlEr0 TTly VUAV. 06 rig inoX4tEt
rct6criv 6 TUCK:Ill/10g, c6bi 6upEnet4Elg oUbE rELZEJECAEL; OhJ (140(30X1.61.1.01)g o68'
aAAo TI rGYV p:rizavutiov etv-mtnyayev, exxxa p.ovov erraet.b7coug snip 4.11.4oug xcc-
tTrittivoug x6xXcp ttaxeirasv xat nclooixorcet ta; StEV)Soug Toi3 llTl i,;icixEctilott ij 10
etaiexcallat TL EV etirtfi. 'EyivEto oi5v 7ltµog taxygOg ivSov -fl; 116A.Ecog auto TE at-
Toy, Or1/011, 2,13ti011 %at iTi@OJV EZMV. II@Og bi xQstav ziet013 %Ca thong Cakrig xa-
Tcccrxxtrii;, Tlv 63-roveyoiiat IlUyEtQCOV notibcg, ivbEtag oikrrig UAwv, YviarQ.,61.7trOV
Tok ictiataug °Nov; xat T&; Soxcrog IMTEMILOY.
8. '`.0 Si 13cataF6g MavouiiX eutoVioac :oat inibcfciecv (3oiplactv aaav n6- 15
aaVr0;, yQacpit, 710c; netIrCtV, :NO; rim/ Ilya 1,0@ccr(tag, 7t96,-; TOv x@Cckriv 06v-
ypia;, ttriv6cov ray LtoxXacsa6v xat Tip! ccrivozovictv Ting 116XEcog- 'wt Et Ili) TO-
Z01; CfNwEL aowyrl ti; xat 130061.11, 7CUetataOrat et; zEivag iTa@t7w Tit; -rtint xQt-
attotvCov ntarccog. Kuhr aivng oi5v Uni Toirrotg Tot; X6yotg ot -ribv imtEcitcov a,9- 5Ib
ziyot xat 7te6g TTIv arrtactigt-ccctv T(Tiv izbpinv rov araveotl "Aa'003Tki.oCCVreg gCCU- IP
ratc, 9.19-ocrav et; Oiyyyetav gap; ete.;attivou o re 611 (IaavoQug xat ix -1-(7)v 'Iy-
)'20)VCOV 7aE1.6t01 'Kai Trig Oectyytag ot aiyta-ciivEg xat >x -aTiv 'Irct?Av ant OXEyot.
Kai Srl no6; Tet; barOXL, Toil KUVO; g71TgaV Ta; axiivar; :ace& -rag Oract; T0i)
ACCVOIVECO';',zovTEg five cI6r65V rOV xpetkriv Nyyeta; EtytaltoiivSov, 8; %Ca (3a-
OIXE1); TWV `PC01.1.CIVCOV intilQ7. TE %Uti, Exsyero. Kat Si] 7tEQ&CiaVtEg rrly Its@atav iv 25
Ntxoaa.st xcti, xca,a)g it011aGiliVre rata Toil HOlytC41)t hiattOVTO. '0 Si IlaytaVit
.7t (26 i%Ctlidg 1)*Ct.; FOLIVOV TY1V DEPOUSLV T(11/ yevtov T6)v (bra iccns4,cov %at CilYITC-
ilvoizag xat i 0; Itarra Tel% CrT@CITOV Cana etvccroXijr; re XCEi, 1515CFECO; I<Cd. (11.1-

-Mk -ay6g cpuXactoov-ca; T7ly HOXLV, %at& 7TOGCO7COV ij)auvE. Kctt ILEOCCLICC; rilV C.-
2,i7C:7011 xat ta tieyi Ta inTEN.tE)Ori xat iv Tot; 20.(36(11 'ACCTUVrilaa.; rag oat; Eo- 30

15 L; einav-ro; Bull 11 25 `Pcquitviov P: 'Po.41.u1cov Bull j 30 Tot; Xt1366t... -mi..; P.

impAratul roman de apus si intre al bizantinilor Pcup.ccicov romeilor ; aceasta

deosebire o g5sim acum in secolul al 10-lea la Constantin VII Porfirogenit in Cartea
ja de Inv5t5tur5 (De administrando imperio) ed. Bonn, p. 125, 19; 160, 4 si 162, 8,
sate Moravcsik-Jenkins, 29, 5 ; 33, 4 si 35, 3. la Nicopole : despre aceasta lupta,
despre cave Duca pare s5 cread5 c5 a avut loc la Nicopole mai in interiorul Bulgariei,
intre Sofia si Dunare, cp. L. Chalc., I, 69, 15-71, 3 care aminteste si de romini in
aceasta expeditie ; si G. Sfrantes, I, 63, 3-65, 7. laf3aca livezile" am astepta s5 fie
feminin ; dar articolul e repetat de dou5 on la neutru, Duca gindindu-se la 243681,
livad5" si declinindu-1 arhaic dup5 eleclinarea a treia in loc de-a doua, f5r5 sa-i
schimbe genul.

www.dacoromanica.ro
 1
80 AIANUIL II. PALEOLOG CAUTA AJUTOR IN APUS XIII 9XIV

si acolo ii astepta. In ziva urmAtoare si-au fAcut aparitia si cre§tinii sir

stind In linii strinse, au dat un atac compact si au spart intii centrul
frontului inamic, luptindu-se cu multa tArie si tAind pe oei ce li se im-
potriveau, ping au p5truns chliar la coada ostirii inamice. Si impreun6
5 intorcindu-se, iar5si le fgceau toate foarte bine, Inert sf pra'Viaii si ar-
casii turcilor se parea ca nu mai pot face acuma nimic. Cavalerii din
Flandra ins5 cum au vazut ca r5zboiul In contra turc:lor is o desfasu-
rare prielnica si ea o apuca la fugA, alergau §i ei de-a valma din urm5
si, trecind prin tabara turcilor si umplind cu valuri de singe fnla§tinile
10 din cimpie, au Inceput a se intoarce in tabAra lor.
9. Dar turcii cu sultanul Baiazid, acei care se chiama PoartA, ca
un fel de us5 la palatul curtii, toti robi luati de pe la diferite neamuri ce
se num5r5 intre crestini, fiind peste zece mii si ascunsi intr-un desi§, ca
s5 nu fie v5zuti, navalese intr-un gind la eel dintii strigat de atac in
15 contra frincilor si a ungurilor si luindu-i in cerc §i incAierindu-se, pe
unii ii tree prin sabie, iar pe altii ii pun pe fuga. Iar cind cavalerii din
Flandra se Intorceau si au vAzut fuga ungurilor si pe turci scotind rac-
nete .de razboi si umplind vazduhul ,de .glasul for si alergind din urma,
deodata alti turci, cu strigat zguduitor si sunet de trompete, au mai ca-
20 zut asupra frincilor si pe unii ii gonesc, pe altii ii arunca jos de pe cai
si pe ceilalti ce li se impotrivesc, ii m5celaresc ; §i pe cei ce au r5mas,
i-au fuggrit ping la Dunsare si foarte multi din ei s-au aruncat in ap5 si
s-au Inecat. Si au prins de vii oamenl marl, pe ducele de Flandra si Bur-
gundia §i pe alai francezi, baroni prea inalti ; pe acestia i-a trimis la
25 Brusa in inchisoare si i-a vindut pentru bani multi, cheza§ dind ei pe
Domnul Mit:linei, feciorul sus-zisului Francisc Gateluzi.

Plecarea lui XIV. Ingimfat de o izbinda ca aceasta si semetindu-se

Manuil II Pa
leolog in apus; foarte, trimite soli la Impgratul Manuil §i-i cere Constan-
dec. 1399. tinopolea, el insa nici nu i-a raspuns. Partea cea mai
30 mare ins5 din locuitorii Constantinopolei, siliti de foamete se simteau
infrinti §i vroiau mai bine sä predea orasul. Ci aducindu-§i aminte de
ispravile turcilor in Asia Mica, de stricarea oraselor, de pustiirea sfin-
telor locasuri, de incercarle de fiecare clipA si de denunturile mincinoase
spre a to face sA-ti la§i legea cre§tineascA, iarg§i i§i intorceau g-indul,
35 spunind: SA nu pierdem curajul ! Sa ne punem nAdejdea in dumnezeu!

9 : firth() pmeiou; Ovto; )(al. XExemittivoug fiind peste zece mii ¢i ascun5i :
Bullialdus a schimbat acuzativele in nominative liVTEg §i xexeuugivoL, dar nu e
nevoie, acuzativele putind depinde de :link, sau putind fi chiar acuzative absolute,
atit de obisnuite la Duca, intr-o constructie foarte libera. xatet tan, (Peetymov
in contra frincilor ; v. 8.

www.dacoromanica.ro
MX AIX-6 i svola MOIST vNuNvzill-openi, 18

'A13O 13X3 5001CL9 .4313X3gx31t9 Lty ti00.011C3 AllA701 513M0d)113 10A3Ti0A3k 10 -911016X
10A pox. 7;anx m?.3130 ,531m31lman1c A0Y1.011/09A(LD 10A37-190luo1C Ao.i.o)au 01 Aoori
5111 Am. mo11-13y03L `543A,A.ny9ab rum 5co19o,)oci3 l0A311o1Af01).9 p3v. -raux

531A.0110cot SR01 `5aoArinunti.AQ ScoA Aoonylpg 79X 53 M.1,1013 Alp_ AC01 M021131(01t

.ADTA,Dono 531An(11,361.o10 51403 amou AO)ag3 )01 `rnounox. 5,(1) 5ctoixnoun itglk 9

190,93A19d) 5(101 AC01 j,ACOX60,0 51311.1A0gA3Gh9 31 173.4 01 '51)19 5 5 ?g 10 51,1 -A9y0

5D64 A0973 A01 A0113y01C 39 5011 50611 5001 500X600,1, A0A31191010DX11119 42DX 91
50610 4A.C1Ch `10A3Tic9T160 1113X laictn Alxgra A3001E9 A0X3613 77JX 591 591(011136DE clZ9

AC21 AMC:if-LC/I 531A9do1g 1Xlx D.1.6acbovyriF) 321 91911131 001 11,030311 10A311199DA.63
523 591 AC0109 5916001i3691C Aodnai.oun, 0I

.6 20 N j, 10X600 Ac10 (1)1 OV1LX69 '111,91ADIT 53M110 7016011 191131,(DX A070

106001 001 (10119y701C 51,1.1 '51.0(09 531A9 1011.1,M06(1169 531091 1DX X3 AC)60101Q ACOA3A,

M01 AnATrictolio.ionup A3 '510A/011,016X 63E0, 50.026(1T1 531A9 1DX A3 111-17.9y 7A11 -3X

511,0A3111116X 919 01 411.01E011114W 531ADDL,I,A0oCb11119 730g01(113 31 917)X MO1 ACOXA.96(13

7DX MO1 A(064A40 531A/101060 79^4 91DX AO1tXclX 531M/4101631: 7DX. `531A101.1111(1,0 9.1

50.01 A311 A0A.,53 Aok1rulz91L73 `5(Lod)l. Scstoi ?g 5ng9i1(,d) A(Lo)0u? 531A3rimooi ?g 10

Am. moy9gAoaq, 79X 5310092 A111 AL11L061 AC01 ACON.A.Q.0 inX Sn01 Sctoxbood, -Dy)?
5101A09y 79X 523 D639 59M0J) 5101A01C1131C 79.4 Al1C017DX `591A.0.4361 511AthiD53 101e
A01) U00 13g(pZ96D1 79% rsoil.1l1ry700 llXll 531A9o3ro131q 5191 `510kkrido 59.01 0311
`ATiory)g? 5aorm ?g A0190 0019X AC01 M)1C1C1 7DX 5001 5(106313 50,01 50.0A3119191Q,A9 06

,A.q)3103lnx 531,tr)_,c,grigranx Scull scpuloy lax!? `5003g(LOADV M2 10 1010131(1C A3

(hi cbrim.ou AxxivOlh 5ctalar13 7/T4 *A109L147A1t3119 AD41(640,)52 Ac10 5711,10)5 D1.014311 -
`5DA A01 DX009 MO]. nore9gAn3q) 1nx 591itoA.d31cly 7DX 5006313 .5)ag15351Anotp 113)

5rto191o1luliq. `51091A.9.0a73JI1I 5fjo 5n01113u A? 1_11 1.1.00,0671 A3,013yX31r9 11J% xylg you -
A.011(
Am9riltoX `AloTtyorrinc)? 531A9g AkultaLk? A91 Alu.A.mx) 5LtAlR111 pax AO1CL
(n
a01 501A36,loNoo3L 3..n.3943 rtoxoLt (101 j .rtot;toy31)3
'AIX 5134(1)19kt' A(L0 A3 )l 611,10101 11DlictX(11113 7DX ADly 5130.6931.3 131111310
59610 Aci n3y1on0 ylytoAxlv `50.076/31916X.01C9 AC011,1, Ala. .A11(011 591n,o 3t2 -91Lx29c10

ax Alf A3xcou 1O ?g lolopyir SL.1 5co31t9ll 10A3119mg 0119, 1101 (101111( -11(03A(10

01A0g AO 7DX A1399)9 01A(1061D061C ALIA -Aiyou yyy, 531A0.4a,w11710ug, Dl -Awnau oc

m. A3 al hipv sy?anis AC01 I `A.00X640 ALIA m000td Awl `A.onyou ALL]. A190)1111,63 MO1
000632 `ACOA.31131 50101 ,anx AtuDyq moac9 50,01109.6132I pox Snp.ivod)oxfto (101 03 -
190,09001i Alla AD13)30C,13 5(011604911C0 A.01 A(10A, Amy& Ao .531A0A.3y 11.1,11" 9x03n2-

OZ AcT0[12 d I "5n°1 A91 d I! zE Ampin 'd

LTg9-9

www.dacoromanica.ro
 82 MANUIL II. PALEOLOG CAUTA AJUTOR IN APUS XIV 2-3

SA mai rabdam putin ! Si cine stie, daca dumnezeu, trecind cu vederea

pacatele noastre, nu se va indura de not ca odinioara de nineviteni si ne
va scapa de aceasta fiara ?!" Asupritorul insa cu cit vedea pe constan-
tinopolitani impotrivindu-se si nedindu-se la .dorintele lui, cu atita era mai
5 furios Si mai minios asupra orasului.
2. Ce se Intimplase insa? Andronic, de care s-a vorbit putin mai ina-
inte, fratele imparatului Manuil, murise in Sifivria, copilandrul loan insa,
feciorul lui, ajuns barbat, Linea locul tatalui sau si Baiazid ii cerea Si.
livria. Dar el nu se lasa, spunind Si povestindu-i nedreptatea ce-a indu-
10 rat-o de la bunicu-sau, el si tatal sat!. Si coroana imparateasca for li se
cadea, facindu-le insa for nedreptate, a dat celui de-al doilea fecior dom-
nia si tatalui meu acest orasel, precum vezi. Daca Si tu it iei pe acesta,
nedreptatea mea e lard margini". Atunci Baiazid gasind prilej, a apucat
o alta cale. Caci de atunci, cerind Constantinopolea, nu omitea 3i nu-
15 mele lui Joan, nepotul de frate al lui Manuil, Si spunea : Pleaca, tu Ma-
nuil, din Constantinopole! SA fie adus Joan ca mostenitor firesc al impa-
ratiei i eu voi pastra toata linistea gt voi trai in pace cu locuitorii ei".
3. Atunci imparatul Manuil vazind poporul bintuit de vrajba, §i
unii cirteau 5t -i aduceau invinuiri, iar altii erau mai indrazneti 5t strigau,
20 ca : Ioan sa fie adus inauntru 5a sa se puny capat zizaniei", Si im-
paratul Manuil fiind om cuminte si plin de invatatura si vazind ca mul-
timea de pe strada murmura 5i -I invinuieste, ca nu vrea sä cedeze scau-
nul domniei urmasului pretendent, ci vrInd sa domneasca samovolnic, nu
se gindeste nici la o m'Asura pentru salvarea obstei, planuieste un plan
25 foarte intelept 5t cu multa pricepere. Ii anunta lui Joan care se afla atunci
in preajma Constantinopolei cu turci zece mii 5i -i da 5t primeste lucre-
dintari cu juramint, ca sa fie adus inauntrul orasului 5t s5-i predea dom-
nia asupra romeilor, iar el Manuil sa iasa cu triremele ce se aflau la
indemina, 5i sa piece, unde-1 va duce dumnezeu. Induplecat deci de cu-
30 vintele date si juramintele facute, intra ; it imparatul primindu-1 cu
inima buna, ii da palatul in seams cu o cuvintare of iciala in fata tuturor
celor mai de frunte ai imparatiei si a reprezentantilor poporului ; apoi in-
susi cu sotia Si cu copiii se urea in trireme si pleaca din Constantino-
pole, dupd ce a predat lui loan domnia.

XIV 2 : pufin mai lnainte : vz. XII 4. murise : in 1385 ; vz. Av. Th. Pa-
padopulos, Versuch einer Genealogie der Palaiologen, p. 52. Toy eu,Ov rza-th@lx e
un accusativus relationis §i un exemplu lamurit, cum dativul a inceput sa fie in-
locuit prin acuzativ : cit despre tatal meu", i-a dat acest ora§el.
3 : li anunfa lui loan : dupg Laonic Chalcocondil, I, 78, 12 22 insu§I loan
VII Paleolog aflind ca Baiazid I 11 banuie§te de necredinta, fuge de fries la un-

www.dacoromanica.ro
AIX E-Z svona mats' YNIINVZIE1-0321(11. £13

. .
A371l-094 513 A030 5701 5D9111-y3 AOTTRI, 113 A06%1Ti 43Ti0/4131(101/1). ism 511
039?o p 73670 9 5930 moglarac 5721 a737-172 57011 `A.0)1111. 502 2101t 500l SrapaitiN
13.oLt31(3 13x, 139T9 5vr11l. 9319 n01 culotte. .aolc,toi Q 39 50A.41)601 AODO 31131aJ2
5rn11(oll 5cton31i7no16L470 19% 11T1 5731A0QA3 5101 (101070 'Atop-6111(361 A01(10901
3411'1) 173% 0100110.0.3 72173% 5111 5(193.to1r 9
.g 11 39 :11030(1.9 Ch 0810
0.045%111 513#11yny 50%1A015QAV; 10% 5010(3972 001

Sconiond 1(l1104731A1 Alt 50,1%1166131 43 `73345001t11K 0 3g '7313131i 51k4A90)i, 0 501(1 -013

`(101 5134magA3) 1X3x 601 AO1C01 ACOX31C3
401 ',tor:01731C 431231113 vorac n01 -rnA3311
lajogayLK 0, 3g to 313Xo3A1L AtDA.31( 19% 50A31100A.111Q 41 870 %1 `A1)1 ALL -1)1C3

A30. 761)11 1101 110111170E `1101013 501070 pox 9 oLtanu pax 0113x3070 513 50ol01)
01 'A01310074 0 39 570DLtx1gp 59914133 3xxou 4111 A3313,09)30 ern 6631(13g aria pox"

-
A91 A9T13 )30531731c 91 A01AX11(01C `oastoi ST .57360 p 3g pox (19 011101 5130y -Lam;
3191 9 11.,i.1)1A7JI m36TX ,0006!;13 ALvap .Luroa. moitQ ao 3101%3
AL,L1 110A11A7010ACON 10% 01 001 `004A9COL (101 (101413Al2 001 `yttrloA73N rni0A2 Itoo
311131(2 .AcoAqy ,3e.y3a,, 913 41(Lm0m3IAT 5t3. .5m31(9ll colLtollanp 9 5116A9coil 502 SI
13906 5011040611y14 511.1 591310.0N pox (1)A3 01A701C An1 A11AI11(7A, 0113 170% A73173A1l613
410731072113% Ano 5201 .517,33.1y0ll
3191 9 503.093g lty.aoAriN A0)(30 A01 AoriLtg A3 5170197019oXag 3T19(131039
-
AOA.

`A3A706%3%3
1X)% 01
.5T
A31-1 (1.06191A70 ALJ.. 173% 'Am01Jni33% 91 3g 1X3x 7310271 913A9AN73.61A3
511Am3coi," colLt6LX1)013 Fox. co1Li6lo12 X11 .7131(70g43px0 - o 3g --ifnog
170%

Og
ipy 1(1.FL0A.731/ 5(10A4410 AV 173% 51131217311 '5019371 60)(50 A01 A0113Q0X 00)31( 1417767011-

73140,16c161. VD% 731.0031117) 50) 00 130301X)3691C (3/1 (beset? Anag36u3x. Imo -(13.
Akti.
503ti001)6 A73c13rt0113Al2, movo cm) 13i1A06c) 721 lam: 5111 570161/1C00 001 1(10010%
1((10g At 1)3139,3v-tog A.11191(0d709 173% 70y7211 411.%1.13A00 ALLIAT 130 671 UT 11,A69 -736701C

i% 0003rd( 3193. 111 0))1 0411A911) A0.9 001 %6 510 7)743g pax gig 13 %60 5(10 Sg

633473 pax 13490Ti70y .6701C OlcID a fun. iratemp 59103 51u. 50/31(01.1 19% -0.0Q73691L
1716 (701073 ALL1 11.20331(1974 Amt `Aaparicod. 59102o 3Q 9 ylitcloADJAT A130.1(33 AA-p) 51)31
103atpa1 51731 %91603 0 51700311 pox A.13.0..t31n2 0.0112 70a3:2 5930 3.3y9011173 51309131.1 999
02,0 5291 lmariL,tg 170% Sioi 5iox62 .1013913 pax IN 5mA96c30y1cb 59A3ThA3g
5931091)1 pox Scslogoanic (?1273 91 loymrAou pax 51)91,td0ALtri1tg A011I(9/13173% -A321C OC

A(.01 A.011 A.0)100)2 170% A071 r101 ctoriLpg 591073 A3 0193011151 5K)j1l3 A(l9 11073A.0.4 170%

X33.51O 3.0:16.q3 5111 `50)3y0jj 5C10Q736731C 6111 0n13r0011 LIAA9mie

ziP) d 61 A.0.51131AP :Nag A.mopalAn .d

zA
'%psuaz
3
nFs IInuuW II Zotoaiud
`101319CE
do -0 saluulls '99 '99-61 'tz aJcIsaa pan uuoi
salmollof "I1A Jas173)1 Jai) JaPui02/21 0691
ic '(1961) .d 9E-ig
8011 111. lnuzSEI" -
www.dacoromanica.ro
 84 MANUIL II. PALEOLOG CAUTA AJUTOP IN APUS XIV 4-5

4. Si care era gindul lui Baiazid si care al imparatului Manuil ?. Ba-

iazid credea sa obtina Constantinopolea din mina lui loan ; caci i-o ce-
ruse de mai inainte si el i-o fagaduise ; si Baiazid in schimbul Constan-
tinopolei i-a fagaduit ca-i va da Peloponezul cu juramint si ca in viitor Q
5 sä Ong pace cu el. Imparatul insa era crestin foarte si in minte avea cu-
vintele dumnezeiesti ; si plin intru intelepciune, vedea pe toti supusii sal
suferind mult din cauza lipsurilor; caci ajunsese masura de griu peste
douazeci iperperi ; si de unde iperperul ? Masura de yin asijderea si lipsa.
de alta hrana necesara ; minat de nevoie, poporul de rind cauta spre
10 necredinta si tradare de patrie; si el insusi in fiecare clipa si in fiecare
zi se marturisea lui dumnezeu si spunea : Nu da, Hristoase imparate,
sa se intimple si nici s5 se auda intre natiunile crestine care nu cunosc
situatia, ca in zilele imparatului Manuil a fost data Constantinopolea im-
preuna cu sfintele si cinstitele odoare ce se afla intr-insa in miinile necre-
15 dinciosilor si luptatorilor de Hristos !" Si atunci aflind pe loan lu-
crind impreuna cu sultanul sa-1 faca imparat si sultanul preocupIn-
du-se de chestiune chipurile In interesul aceluia, Manuil rostise vorba
mintuitoare : Ramii cu bine si sa nu-ti mai pese de imparatie !"
5. Si ajungind pe tarmurile Peloponezului, lasat acolo doamna
zo si copiii; caci it avea pe loan copil mic si pe Teodor' in scatece. Lasindul
in Metone si trimitind inapoi triremele, insusi s-a urcat in una din co- .

rabiile cele mari si a plecat la Venetia, de la Venetia la Milano, Genua,

Floret-4a, Ferara si, strabatind toata Italia, a plecat din Provansa in Ger-
mania adica Franta ; si toti regii si ducii si contii 1-au cinstit si 1-au in-
25 carcat de daruri ca pe un semizeu. Strabatind toata Franta si trecind in
hotarele alamanilor, a venit iarasi la Venetia. Si venetienii 1-au primit
cu cinste, dupd cum se cuvenea, si cu daruri foarte multe trimitIndu -I
acasa, s-a intors la Metone in trireme de ale acelora ; si regasindu-se
cu doamna si copiii, sedea urmarind cu atentie suferintele Constantino -
ao polei sau, mai bine-zis, nenorocirile poporului romeilor.

4 : p.Etwripivo; to OEZa in minte avea cuvintele dumnezeie#i : Duca

face aluzie la locurile din profetul Isaia 26, 20 si Epistola sf. apostol Pavel catre
romani 12, 19, unde se da sfatul sa to dai la o parte in fata urgiei si a miniei lui
dumnezeu, ping ce trece. Ebtoen, voRiattala 20 de iperperi : D. A. Zakythinos,
Preful griului in Bizant In 'EnExiel; `Etoupeict; Butavuviin, cotou6div 12 (1936),
p. 398 socotind iperperul de atunci la 5 fr. aur, crede ca stirea lui Duca e exagerata.
anElpoLc E0vccl ar putea insemna si Intre nesfirsitele natiuni ale crestinilor",
cred insa ca e mai potrivit nestiutoarele" de situatia Brea a imparatului
si care din cauza acestei necunoasteri a situatiei, ar avea cuvinte de condamnare
pentru el, daca ar preda turcilor Constantinopolea. /cbtou fii mintuit ! E o formula
de salut cucernic ; vz. D. Russo, Studii bizantino-romine, Bucuresti, 1907, p. 47-49.
Duca insa pare sa fi avut aici in minte cuvintele din sf. scriptura pe care ingerul le-a

www.dacoromanica.ro
XIV 4-5 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 85

4. Tic 4 5 axolcOg TOU IlaytaVit -stai 'rig o Toii Potatthog Moivoi4.; '0
Riv IlayLaVIT iTaVT6CtETO TilV 116Aty EXEIV N 'LETO; Toi3 'Iwavvov- xui ya,9 AQ0E-
tilrrioE TO15TO Itat 0(1)TOg 1717TOXET0 xcii o Ilaytatirr arci Tijg 116XEcog -67thazE-co
b6GELV tYly ITEAOITOVV11GOV .116.12XWg 'Xat Etc to iE1); gzEtv Eicalvaioty mc-raatacriv.
`O Si Pccoasib; x@LaTtavDakctTog ekiv %Ed liERVIDIgV0; Tex 'Ma 'Zed EV (NOVT)GEL 5
!Isar() OpC5v TO inciixooy Eimiv TaXottmogoillEvoy ILITO ivbEiac, pObio; -yaE) OLTOU
1)7E41 Ta EN001 voplainuti xat Ito v011iaLa; oTvoo TO Oaoia);. %oci, iiXXwv avocy-
liCtiCOV TQ0CfitiV Xthing E?wars-rig o %owe); LEO; E'ig amarlay ;cal, acloboaiay xa-
Tgibog iwQce xai airrOg icolicaoyci:To %aft' ixaorriv (7),Q0IV TE xai filLEQUV To)
0E4), 21yoyy Mil Rot YgVOLTO, XQLGTe 1311011Ei), irribe clxo-uakao iv Toig Caul- 10
Qoig HvEai Tilyv xetariaviTOY, on iv fatiQatg Mayoui X roil Pacolhog aciQESOOTI it
116kis %ea Ta eV aitr, aril ;tat tIp.ia axEiai Tag ezoEUai :tat, nurrowizoic"
Ebethy OZV TOTE TOV 'liaLVVTIV ouvEroiivTa TC15 ruclavyq) TOU Troii-joat ccOTOY 8a-
ot4a. 6 TOQUVVOc cpcov-ci4ov r1ly neayptaTEiav c`oc 1J CEO iXEINOU, 0 Ma-
vouilX Etgipteu TO CrigOV Eci)t01) %Oa, µTI 1.1E4TO) GOL 7TEQI, puutkEta4- 56b
5. TAil-thy bi iv DA; JTCLQUA,I,OL; T015 110.07CO; euf fix.E TTIV bianOLVaV 01)V
TOTS Ti'XVOLgait. EtyE yap T6v 'Icoavvriv Pgicpog %cid TOv OEOSLOQOV ViliTLOV. Ka-
TakEiVag be airro5; iv ME-acimm xai, Tag TQL4E1g o7t1O EV 7thp:tpcig, auto; iv tui:t
T05v gEy6Xcov viCTyv Eia0v4thy EJt1 EL Etc BEvs-dav, arth bi BEvETia; Et; ME8i67,ava,
rEvoiiav, (Movivrttay, Owagitiv xai einccoav 'ITaXiocv Siskaeov, &To') Ilgoavilag 20
EZUVEL Eig FEWOLVICCV iiTOL 0QayyLav XCLI, navi-E; of C:rriyabEg %Ed Satizat xcii 7tOv-
T144; iTiacov LOTOV xat 4; fitti-OEov 84oLg ktEiPorro. Aickadiv Se 7TEIGCCV 01ay-
yiav xai Eig Tet rwv 'A?.a[taviiiv Ogia nEgaccag, man/ likOEV Et; BEVETiCtV. 0i, Si
WVETOL 7TOE7COVTCOg (pLkOEVI'IGOLVTEg itCd 0.1)1, 86201.; :1TXEI.0TOL; el:TO7thttliIVTEc,
iareacyri Etc MEOUbVTIV avv Tat; CLUTCOV TQL11,0EGL %Oa 01./VTUZL;JV Tfi SEGICOLV11 %CA 25
ToTg -thxvoig x1:1cOTITO 1LOQI:X8OXEW to rYlg II6?,.Eco; eCTUZilILUTU, 110-062,01, TeL T013

Hyoug Troy `Paicticov Suaruxi-pocra.

15 elpipm, P: E ttrypte Bek i aculov P1: uoYccov P (1 23 sA),a.c6vaw P.

spus citre Lot oci)tc.ov c_r(."Ac trio ocautoii ipuxiiv Genes. 19, 17 Fugi, ca sa scapi cu
vial5", Biblia, Bucuresti, 1939, Facerea, 19, 17.
5 : Fseuaviav trot, (1)Qayylav Germania adicd Franta: vz. V, 2 si XI, 2 ; cp.
Procop, III, 3, 1 : es Fspuavoiig 'LE of vi5v (Dgeoiyoi. xcaofivsai. la germani care acuma
se chiarna franci" (RAzboiul Vandal I 3, 1). 'AAap.avdiv 5eLa hotarele alama-
nilor ; vz. §i V, 2. Manuil II Paleolog a ajuns ping in Anglia (vz. G. Ostrogorsky,
Desch. des byz. Staates 2, p. 441 indeosebi notele 1 si 2). La intoarcere se poate sa fi
trecut si prin Germania, daca Duca nu intelege mai degraba prin hotarele alama-
nilor, Italia de nord ; vz. si V, 2 : era din Alamania spunind despre impar5teasa
Ana, care era din Italia de nord, din Savoia.

www.dacoromanica.ro
 86 NAVALA LUI TIMUR-LENK XV 1-4

loan VII Palen log XV. Imparatul loan insa intrind In Constantinopole si inco-
gi Baiazid. Soli
de la Timur -Lenk ronindu-se imparat, a introdus mai Intii, du pd cererea lui
Baiazid, un judecator turc, care judeca dupa legea araba
neintelegerile ce se iscau intre bizantini si turci. Si toate cite le aveau
5 bizantinii ping la Silivria si Insasi Silivria, le-a luat Baiazid si loan a ca-
mas domnind numai inauntrul Constantinopolei.
2. Iar Baiazid sezind la Brusa, privea la arborii fericirif cu crengi
Mahe si incarcati de fructe Si zi de zi desfatindu-se fara nici o rusine in
Cintarile felurite ale pasarilor ; caci orice era frumos din limbile de nea-
t() muri sau orice era fiint5 aleasa la trup sau metal pretios sau orice e dat
de dumnezeu in lumea aceasta, placut la infatisare, nu lipsea sä nu fie si
sa nu se afle in camarile lui; persoane alese de parte barbateasca gt feme-
iasca, din cele curate la trup si cu fata frumoasa, stateau in jurul lui bale-
tandri tineri pi dolofani si fecioare mai stralucitoare ca soarele, de ale
15 CUi ? De ale grecilor si sirbilor, rominilor si albanezilor, ungurilor pi sa
bulgarilor si latinilor, fiecare cintind in limba sa, si far5 voie ; iar
el sefind si imbuibindu-se, nu inceta sa-si petreaca in placeri desfrinate
cu parte barbateasca si femeiasca.
3. Aceasta e rasplata faradelegilor noastre. Dreapta e pedeapsa lui
20 dumnezeu. Ci tu, doamne, da-le si lor dupa faptele lor. Nu te uita la MCA-
delegile noastre, stapine, pi sa nu ne lasi sä fim striviti ca firul din puz-
derie, ci cauta asupra noastra cu ochiul tau IndurAtor.
4. Petrecindu-si el in una din zile, iata vestea ca au venit soli din
Persia si cer sa-1 vada pe sultan. De la cine ?" a raspuns. Iar ei
25 De la Temir-han, sultan al Persiei si Babilonului". El Insa a porun-
cit sa li se dea loc spre odihna. Si dup5 cIteva zile i-a chemat la el si a
cerut sa auda scopul soliei lor. Si ei venind si stind in fata lui, au grait :
Marele han Temir prin servitorii lui iti anunta spunind, ca nu-ti este
iertat sa rapesti tinuturi straine si prin ele sä te faci mare conducator.
30 Ajunga-ti cite ti-a dat dumnezeu sa iei de la necredinciosi ! Provinciile
insa pe care le-ai apucat hoteste de la ceilalti sultani intoarce-le de in-
data si da-le tnapoi, ca si de la dumnezeu sä ai parte de bine ; si de la
ceilalti sultani vei primi multumiri si laude. Iar de nu, eu, cu ajutorul
lui dumnezeu, am sa-i razbun pe ei". Spunind ei acestea si altele mai
multe, Baiazid a poruncit sa le rada barbile cu briciul si sa-i lase sa
XV 4: etox@iataeiou 11X.6ocsav an venit soli cp. L. Chalc., I, 95, r 7 97, 9
si 98, 4 7 si G. Sfrantes, I 87, 22 88, 5. 6,7E6 Ileola; din Persia: de flapt
din tinuturile mongole de la nord de Persia ale lui Timur-Lenk, pe care Duca le
cuprinde sub numele antic Persia ; vz. $i XV, 6, unde spune ca Samarcand e ca-
pitala Persiei. Provinciile insa care le-ai apucat hoteVe : Baiazid i-a fost izgonit
pe sultanii turci selgiucizi din tkile lor gi acestia, fugind la Timur-Lenk (vz. mai

www.dacoromanica.ro
AX 17-1 SVD110 171210.1.SI VNIINVZI£1-001111.1. L8

AX 02 33 5p,0030 suAA9coi, AxpRy3913 A3 111 131(911 51306319 -19r4

173%

5Q.31 't3.1313 3 A.0100o1C 9173x Oi nritupo 1101 11A1a1A))H AL11161.4 A.0300.0jj 50 591 -iclarip
g 59)1(9 5101 ('1,731311113/13? 51309.0A17301(19 slopyriou inx ox.59.0j, 51 591(17) 3A1ay..419
7011:01. A01. A0X107313V. 'A07-10A pox loamoor 7302 AoXp 101731-10),L ioXpi 510141cq1i.K pox
4.3473 11,K Or( rYI (1.01 114701lo011 01A0A.34q pax. 9 51AAA9onr, ALE g 910310 Q 09A AoAoTi 9

591A3 51u. .5co3y0ll clLg

.g o, 33 itnniknil 59A3r11;twax A3 aoctoall 113% )?o, 51u 5rPiXain.3 oriox-An.

pagqg Ac000 Sloiconx 101A001N 110% Frit AL11997t3 A70631.4 5C039/? Xl1A(011(1,51101/3X A3
51060(13131g ACOOR0619 911Tf9191010% qo 09A 311.13.0 11 1 An A.3 5101 AV, in3 &on

AormocoyA cp 'Awn() 3113 A.3 111011(9.0 (10(1) 11 (toy/913ti l Stt 59A11 q tin ani99% 01
g51101340 /06101L C1.01 (1.030 .5D1130. `5CO3(11,0 C101 (p1 p1A13 33. 110% 1730,937:916(13 A.3 5101
I.LQ. 510111109 caOlftr) 10A3119A.310q 01 ACM) )p. 013013x A.011 AC0110TICO9 11/. AC01 binacp
al 1341.0
Ina apct, A91 Ault cloini9y '1110 -
ACOA30b 31 1/3x `A00316Le. 01M:31,0113131C 13187291101C
!ACOA11 `A.011131101cL
-
333A 113% 03Cbaol
go3K `A0 a1`A.107.7 -1ADOW.
173% ox -

`AC01 'AcoaA.A40 'ACq9K a )2A.1(RO ACO rit `AR1A1133V A.3 10 Aoionx A.coimpiempri st
ru 7'0'131 C01)0.310319 1DX fp-1 nod rioy `A(9/9 59349 33 5oA3111,Lctox pox ACOltn1ms9110.4
1,t00 oncimq `Aooxinoigoodo)? h3 510A3QQ1 A(nAp3Ay399 pax .A.1.03,(11{,L
'e luau A(01 A.0211i0Anonle Acoril.;t 701 Xpq3 Doi npawi (101 (1030 Lot
(1391D1L -

..519 ?UV `119 `316Q% 509010? 11313% 5101c1.33 7)1/3% 101 10A.63 AC01(1,73 3916911 591 Ohl) -
.

'mink
5713171 `701010939 170% lei 511993 mAligidimio 5m11.1. 5o) Attri)Rox `aoplccuo xm7 OZ

Aodim) 5p 5m11lt Owl 311011710 .n,00

-
f7

A.10900t1 0100
1031731.C.0101/3)1503.A0)

5919d3ll 531Ano1LQ
M01 31-4 a 'ACO R0g1
AQ.0 70171

Ai3g1 AOL At; moria 96)311" 0h11 -

5(0 1015121918Y.0102
n`.5 9A13x31r70
5311(1.A.11.11
-
-
01 10 .3g " /i) 01 ft kLYI3j, `AOC-I5 ito,t91,009 5r1903 170it 50A.COrd73
39 17139061C 3 (101 1l0Aaog 5ioicoa h01/91 513 .M9(110109Ap zaaRT 33 59A11 591304 (185

5oA3719931trix.o0o1c cap 5ct 13111. 91 Stu 51914931hr 1n0ctox9 10 33 531A0ctv pox

531Ap19700731C A.011.CTA.3 RO1(330 1162 ADO

.
0 -nog
533A.311 Ali1X a1.,1131, 1g 573111t 5(1.01

Snot (101Q,70 13RALI.14 109 ACOA3lt 110 itcLO 3 A11133 109 A.1391r09 01 91619r9 pax 12

39 Am1 1o6L9A3A. 39 5E141 -59,uizaz? aoxav, 5p loop ion 9 5030 3xcog3g yonic
MO) A0o19l1n2 dangloy 5191 3g `5.o1X67iq 5E1 pone AC01 AC03110't hOMOTI3All, 5ormoiolly CE

`5)3Dnitalh (1,034570le 5mit3lin '599 9A1 pax. 91391.c 0 073 Q.3 109 1131lL9A. pox x?ooic 0031
A.,C01C101(

073
AM0113A.1.1 /31191OI3XR3 5
g^,q 51..,ultro minctr, - 110%

73111131, 113X
511,0A.1101E3

'2,0170
5132 2a
3'(11. 0)1
3g 0 `1 TA3 /3110.93 1
531A,01Cp 9 A.x)ll I 3.11,r) --0.31(3X3
ARD

8 :d assnpol Ti Sn33lE d cr coplla A 31a8! : morplto,

-'I 4Iol&ocbrialolox Ac9(baain10x II II
d U moliPtDdYNT. d 6Z 5ml3ii 59/1.1.aan d : asszpol AnA0 A9A11169 zg 3 51t 'd II

sns 'Al
!!gin
0 (8 nu-I Truao 1olnfe
!§
Z -
p,s of pp13.1 '..anvpq pE aij '..pppdsap eaiapui
gaIlIiedsap ap ago§ 0 !ode valp.updai p eia o D.101.1I au!Sni rS a_l!ublf 7A)
'I '86 II -
1g Is '8E1 61 '6E1 'Z -
lulu sof 'IAX :17 Ps au arnful amios It 01 : au ua)dpdsap ap (angos -do 0 Z '-opLID

www.dacoromanica.ro
 88 NAVALA LUI TIMUR-LENK XV 5-6

piece fAr5 de nici o cinste, zicindu-le : Mergeti, spuneti domnului vos-

tru : sa vie repede caci 11 astept. SA lie despgrtit de soma -i legiuita,
daca n-ar veni !" Acestea si alte batjocuri spunind cAtre ei, i-a rasat
sa piece fAra de nici o cinste.
5 Iar dinsul n-a zabovit, ci cu toatg armata a pornit la razboi spre
pArfile de sus ale Armeniei.
5. Caci anul trecut cucerise Sebastia cea mare a Capadociei ; in
aceasta expedifie ins5 trecind hotarele Armeniei celei Mari si intrind in
pamintul turco-persilor, a pus stApinire pe unul din orasele lor, numit
10 Arsingan. Si luind calea intoarsA:, a venit la Brusa ; apoi ridicindu-se
din Brusa si trecind peste :strimtoare, a venit la Adrianopole pi-i anunta
impAratului Joan, spunindu-i ca Eu daca si 1-am izgonit din Constanti-
nopole pe imp5ratul Manuil, aceasta nu am facut-o pentru tine, ci pen-
tru mine. Daca vrei asadar sa fii prietenul nostru, muta -te de acolo pi-ti
15 voi da tara pe care o vrei ; iar de nu, martor mi-e dumnezeu si marele
profet, nu voi crtrta pe nimeni, ci pe toti ii voi prap5di cu des5virsire".
Acestea si alte vesti de urgie le-a trimis Baiazid, ei ins5 si-au pus nä-
dejdea in dumnezeu ; cAci apucasera sa ingrijeasca de mai inainte pen-
tru hrana, din multe putine ! Si au raspuns solilor graind : Mergeti,
20 spuneti domnului vostru : not fiind f5r5 putere si la multa asuprea15, alt
loc de scapare nu avem decit la dumnezeu care ajut5 pe cei far5 de pu-
tere si-i apas5 pe cei puternici. Si ce vrea, faca !".

Navalirile 6. In zilele acelea au venit oamenii din Amasia cu ptiri,

lui Timur-Lenk. ca Temir-han e pe calc cu razboi in contra Siriei. Si
25 Baiazid trecind d:ncolo, se opreste la Brusa si, trimitind in toate partite,
a chemat la el toate ostile din rasarit si apus. Temir-han insa strabatind
Armenia, a cucerit mai intii Arsingan dupa legea razboiului si pe toti care au
fost asezati acolo de Baiazid, i-a trecut /min sable. Apoi merigind asupra Se-
bastiei si aceasta fiind cetate mare, a tAb5rit in fata el. Si cerind ce-
30 tatea si cei dinAuntru nevoind sa se dea, a minat-o de jur-imprejur, sa-
pind galerii si sprijinind-o mai jos de temelii pe birne si scInduri si ni-
meni din cei dinauntru nu stiau ce s-a facut in contra lor, caci acei ce
au sapat, au inceput minarea departe de cetate, o mila si mai bine. Si
era cetatea construita din caramida nearsa. Atunci a trimis din nou stire

5 :Turco- perilor : cu acest nume Duca desemneazA (vz. §i XXII, 9 §i XXXIII,

2) semintiile turcomane din nord-estul Asiei Mici §i de prin Armenia §i nordul Ira-
nului. Istoricii bizantini, clasicomani cum sint, ii §i numesc pe turd deseori persi,
vz. G. Moravcsik, II, 275 §i 216-218. Arsingan e Erzerum de azi, capitala Ar-

www.dacoromanica.ro
,CV 5-6 DUCAS : ISTOR IA TURCO-BIZANTINA 89

OEV votq 1tOLO &QM toi; netryGOVOl; xat (15103Tg111PCl1 erriaoug, fAcca; airoi; `Yna- ,.,

yErE, clitocyydAccrE TO) xtvio,..) irp.Cov i@ziaa) Taxi Exbixoµat yet() airOv. 'Elmo
11,EX(0@LOVIVOg ecto il; carrot") vollitcou ya[cETijg, Et !Ail M6 c. " Taira xat ETEoa
aScaEoxillAccia EtAcbv too; ccim6g, &Tip); IgagrIPEV. Ait6; Si 113) difiEdiaa;,
akkic aiJV 3Ticcrn Tit at@a-rua: 70:26; T& aV6TEQ0C g Oil Tit; sACALEV tag iciT16(TE1X1EV.
5. 'Hy yet@ Tod" u-c@oXa(36v-rc x@Ovo,) Acc(363v Tip/ Ti"); Kalcaccooxtug 1N/up:Ally
l'EPical-E cox iv bE If] 0-TQUTEict Taial ca(3&; Tic &ow rij; MEyakri; 'AcittEvitc;
%at etc Thy TOW TovoxonEOiGly yily Eta EMbV NOCcure [tiav -r(Tyv 7c6XEcov AEyo-
ttivriv 'A ,occuyyecv. saTccv4E 6 `.a.-; SE ijkOsv >v Ilgo6con imic@a; Si ex Til; 1100O- 59b
(nig Rat ca(3&; Tint Tco@OlcOv 40Ev Et; 'AO co cavoiTo4v at T(1..) f3aot1.ET slioicvni 10
kriv6Ec Xivcov, firc .., 'Eye° [tiv, Et xat T6v payola mavouil), > iwaa Tit; 116404,
a 8111 ai, clUic sc EI.IE TOiiTO 7CE:TO[Trffi. Kat Ei, 11.11V pouEi Toll ETVGC OS 111,11TEQOV
csibiav, ILLETd/GT101 ToW NEI %CA 86)6(.0 001 EnaeXtUV, 1jv iv (300,11 Et Si µit yE,
tticeTvg ROI, Ea; xat 5 ttiyaz 3100CATIN, of CpFijoµai Tuvog, etAA,ic aicrtag &Only
Cain)." TCaTa %Ca gTEQC,C 6 flaytatilt 6Qyt?,.c.c ..rtippag p:riv6ctaTcc, WJTOt T) 15
0 EfrO: Tic; Sag civiihy-ro i)Ofili yC1Q 7tO0[1.E4ET1IZOTE; Ex 7rolai6v 61,1ya ir,oig
T@ocrfiv. 0 t oi eutEX@LVCCVTO 21y0VTE; ,.,`YaicyETE, avayyEtkocTE TCp itU,0(0) 41,61)1
filiEig iv icOuvogitg. Efv-rE; xat Ouvaa-c14 Acajj, o gy,0[LEV 7C0i5 xocracpyEiv, Et

Eig OEOV TOV poTraoi-wTa Ta); e(suvarou; %CIL ItUTCgrUVUOTEi/OVTOI Toll; 61)1,6-
orccg. Kat ET tL 130'6XE 1, JCOL £ 20

6. 'Ev Si Talc fig@co.; ERTEL; 1121.0.01' µ11yuµana COQOVTE; E Vita0Eiag,

64 o TEIA*2-7A1, 0.TeCCTEiT L MIT& Ti); EUOCC;,. 0 Hay c4ii-r bE 7cE Ocoug %at iv
Tfl IIQOA!)(3t1 blaywv, nipApag alcarraxoii AgoaExaAETTo Tic; ouvicc.Eig Toicsa; trig
him; xcci tic 86crEcog. '0 Oi TE[cij9-xicv 8 caPic; Tip 'A, sottiviccv ix EtfA0aTO a@ Co-
Toy TO 'Agauyyicv utokiiiou v6p.co xat JTCLVTOE; TO-6; ONIATiliVta; 7JTCP:26t Toil HO- 25
ytatiir tcpEc xocTiocpcc7:-;EV. Etta i06)11 Et; /EPUOTEUTV Xat ileyaVino4y olaccv,
gaylE xetoaxa XCli, tiTIIOCC; Tip/ iT6 XIV xat µil >1/66'T£; of VT(!) %UT° yii-
QoOEv iarrio-Ev cc6Thy inicvo) ToJv boy.c.T)v %Ca T(TYV OCO1hYV YhTara EV Ex EIAMAJOV, 60b
llTl yvenfro; TWO; TWV Evros, Ti c'1,00( eyeyOvec Ta xat' 61-(7)v Tway yic,9 of, 6c26xrcic
&o al.LEvo1 Thy oovyiiv &AO }Accx960Ev Tii; OTOXECO;, 1.1.1.11.0V iv xat .7-0.ov. "Hy bi 30

1 airroi; Bull : carrofic P 11 3 D..Doi. Bull : E),.$ Et P. 11 13 (3oti1<ot P11 16 ApOP.Ct.ETTIXO-

TE; P : neop.EllEkernxereg Bek 11 18 buvuorEicc p: esuvacusict Bull I xaTcupuyEiv Bek : VSA-
-racpi,yet,v Bull : xaravoyou, P.

meniei turcesti ; vz. Critobul, p. 138, nota la Tigranocerta gi p. 139, nota is cap.
VI § 1.
6 : Cp. L. Chalc., I, 135, 18 137, 17 §i 130, 18 131, 2 §i 134, 22 (Sfra'n(es,
I, 69, 15 23). Aceasta prima na'val5 a lui Timur-Lenk
a avut loc in 1400 ;
vz. M. Alexandrescu-Dersca, La campagne de Timur en Anatolie (1402), Bucure§ti,
1942, p. 43.

www.dacoromanica.ro
 90 NAVALA LUI TIIVIUR-LENK XV 6XVI 1

celor dinguntru, spunind : Dacg voiti sa scapati, predati cetatea !"

Dar ei nu s-au lasat induplecati, ci 1-au improscat cu sudalme fgra ma-
sura; atunci el a dat foc birnelor pe care fusese sprijinita cetatea si a
cgzut din temelii ; si intrind, a inceput sa taie si sa jefuiasca farg cru-
5 tare pe locuitorii cetatii. Si Tamir-han a poruncit, ca pe toti mai marii
cetatii sa -i adune tntr -un singur loc; si a ordonat sa sape gropi mari ca
niste morminte si sa-i lege cu o legatura, pe care Inca nici unul dintre
tirani n-a nascocit -o: Caci ii indoiau din ceafg si-i Impingeau intre pi-
cioare, ping ce nasul nenorocitului aceluia, al oricaruia ar fi, ajungea la
10 dos, iar fluierile picioarelor cu genunchii ramineau atirnate de amindoug
urechile; si omul rotund ca un arici era impins cu sulita in groapg. Si
zece sau si mai multi fiind intr-un singur mormint, nu-i acopereau cu
pamint, ci inchizindu-i bine cu scinduri, aruncau deasupra scindurilor ta-
ring, ca nu inadusindu-se usor sa inceteze din viala. Un chin ca acesta
15 a nascocit scitul. Dupa ce astfel Sebastia a nimicit-o ping la capgt,
merge inspre pgrtile Feniciei si ping la Damasc chiar si arde si jefuieste
si is avere nenumarata si robi multime. Si Damascul lasindu-1 pustiu,
trece asupra Alepolui si 1 -a nimicit si pe acesta ; si multi mesteri iscusiti
i-a mutat in Persia. SI dupa ce a bagat in spaima pe arabi, s-a pornit
20 inapoi la Samarcand, capitala Persiei. Baiazid auzind ce s-a intimplat
la Arsingan, in cetatea Sebastia, in Siria si la Damasc si la Alepo, nu
contenea sa faca recrutgri si in rasgrit si sa adune in Asia oaste noug
si sa o sporeascg peste masura pe aceasta.
7. Iar sarmanii constantinopolitani cu imparatut, ridicind miinile ca-
25 tre dumnezeu, cu foarte multe lacrimi se rugau fierbinte, zicind : Doam-
ne, dumnezeal milei, indurate de noi, netrebnicii robii tai si da aceluia
ce ne ameninta pe noi si pe aceasta casg a to si cele sfinte dintr-insa, alts
grijg, alt end, alt cuget, ca liberi fiind de asuprirea lui, sa to slavim
pe tine, tatal, fiul si sfintul duh, unul dumnezeu in veci, amin !".
30 XVI. Iar la inceputul primaverii, iatg ca si Temir-han vine din Per-
sia inspre pgrtile de pe la Tanais si, aducind pe taurosciti i pe zichi si
avasgi si darimind orasele din Bospor, a trecut spre partile Armeniei; si
dupa ce a strabatut Capadocia cu multa armata si dupa ce a luat nu
ptitini din armeni, a ajuns in partile Galatiei, avind cu el o oaste foarte
35 numeroasa ca si Xerxe odinioara.

7: bag toy ixtanEtXoilvia... Optirvav cit despre acela care ne amenintd" dd-i alts
gri id vz. XIV 2: toy euov natiea.
XVI §i XVII : cp. L. Cha lc., I, 137, 18 152, 14.
XVI 1 : Din Persia : aid ca si mai sus, Duca desemneaza cu acest nume In
tinsul imperiu tatdrasc al lui Timur-Lenk. Tauroscili, zichi, avasgi : sint denumiri
antice de popoare ; in timpul lui Duca, pe la mijlocur secolului al 15-lea deci, sub

www.dacoromanica.ro
XV 6XVI 1 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 91

316AL; ix :raLvdou (;)tilis OiX0801.LitaaGet. TOTE 71,611,V ip.ipruag Talc gvtwv kiycov
Et 1301j2LEGOE toy Oci)tEATaaL, naeabOTE TTIV ITOA,LV" NOTOL Si 01 AEIATDEVTEg,
extra AoLooQtag ixxiavrig alig-rpoug, 7tije EvEriaL toffs 6oxolg, otg, ivibeko 61 Jai;
at
xc t ix TOTV 0E116.4.011 5.1.11TEREGE %Olt E100.06VTEg itigOVTO OVELbthg WITCCItORTELV
oxtagiiiiv toys noktrag. `0 Si Taaiw-xav AxE7<svaE naviag toys neoiixorrag Tfig 5
nOkiwg ouvonlcotota etg gv %at JtElOGIaag XO1S1,011g OQ11)1ELV CO; TO40014 4tiyi0Eig
xut oiottiiv aka.); biod.thv, Ov oint iaogotoaTO TL; TOiv Tvciavvwv TOv yOcco aki-
Va imoxAi,vavieg xat iv 1,tiaw t(TIV Crg,EXCTIV CWCIarrEg, &Nig it OtV TO-15 bixyro-
zoi); gxavou, oat:Amy sea Itai Eiii, 1.CCUCOVA011 Ev To): 71003XTCp, OIL bi xvi tcL1 criiv
Toff; yOvamv i ixatimv Tibv OSTOIV Onlacoerip.gvat, %at 0 avileconog 650nEQ )411V- 10
bOXOLQ0c ocpateoitohg iv TIT) Taqxp iiX0VaETO. Kai, Sim it mod, nkitoveg iv ivi,
arvitcp Ovrig, ou avvixkiwv x6Racriv, au« actvtaiv ampakkravisg inavo) tiny
ocuisaw ixoNiatitov, tva µrl dx6A,wg 7tviyv-rEg CoToPecXXwyrou Toi3 t rly. TOLOOTTIV
0 ExOrig inivoilawro (36wccvov. 'Enit av fakir Et; Tikog ii0vwev, EQXEDOL et; 61b
to Tfig OoLvtxrig ger' %at gwg a6-rfig Aaaaowii xat itin110 xal XET1kOTEI, %GEL 15
LOIIPOVEL 1t10II-TOV dEva9i3Opyrov %at aixttakwatav nokkilv. Kai Tip, Aap,auxOv Eprl-
whaag And To xam sicocavEL %at aim!) i1051DaVLGEV xat nokkoi); TG-OV TEZVUTYV inL-
aTimtovag El; TIEQuiav RETOLXL66V. Kat Tog "Aea(3ag cpol3huag inaVECUEV El;
EaaaQxavr, aryceOnoki,v IIEQaiag. '0 bi Halatilt fiXO'OCOV TO yivORiva iv TO)
'Aciouyyav, iv EiPaatila tjl nOkiu, iv EIVI4 1<reLL iv Aap,com4) xat "C(1) Xa- 20
ken, oirx EXCIOETO 7t01(7)V IITOVEKETOg Ey TE EGJCC xat Ev Til 'Auk! aNiottwv VEOV
OTQOTOV 7tal, 15n4 3TECROBOil toirrov 7T.A111511VOW.
7. 01 Si nTwxot HOXITOL CrOV -r4) Pacrikit )ilea; n@Og OEOv caeovTig, Tin/
5axEnicit, nkitatoi; btETE'UOV kiyovteg Oei xat Kive -rob iXioug, ikiriCrOV filth;
Tag ecx9itoug 80a0"Ug (YOU %at SO; toy e1MITELX0ihria floOg xaL -rev aOv °Nov toil- 25
TOV xai TO iv utirq) biota Warp/ [LEQUILVGIV, «DLTIV IT@OVTi8CE, CiAXoy koywp,6v, Tva
AkivaiewilivTig Tiig aka twavviSog SOVECFC0p,i1/ BE toy 7taTEQQ. %at vtOv 4111
TO Ciywv 7TVE151.1Ct, TOv gva OEOV et; toil; att;vag Opolly."
XVI. "Eacog SE CcEaaivou tba xat o Tettiw-xav -ix HiQuiag neag Ta
toii Taveno; Rica' ikOeov xat tong Taueo-oxi)ftag xat Zuxxag xat 'APowyobg 30
evaeoluag xat to iv Tel? BOCIJEOM nokixvia xaTaaxavag, Sti(31 neOg to -al; 'Au- 62b
IIEVLag "441i, TTIV KOM160X(OV Stikfteov CrOV 1OX41 Cr T ()MIES xat EX. 1-.6)V 'Ae-

OEVI,OW oirx Oktymig naocaa(36v, neOg TOE TO-IV raXOTC.OV REV!" 011)blETO ITEQUTOV
EZCOV (bc; OnoTi BEC TIg 7COXIJOOL19IATITOV.

10 &raw P II 10 -11 Cexav06xotvos Bul11130 Tavedoog Bull : Thanaide I : vaLoog P 1

Zuzzoi,g P II 32 KannatIoxtav P II 33 Fcaa-rwv P11

Taurosciti sint de inteles Tatarii din Crimeea, sub Zichi gi Avasgi : Iviri si georgieni
din regiunea Caucazului. Bospor : e strimtoarea Cherci de azi de la Crimeea.
FaXasitiv Galatiei : Duca asaza bine Ancara in fosta provincie romans Galatia,
dar §i L. Chalc., I, 145, 4 si G. Sfrantes, I, 88, 16 nu gre§esc wzInd-o in partile
provinciei antice grece0 Frigia.

www.dacoromanica.ro
 92 LUPTA INTRE BAIAZID SI TIMUR-LENK XVI 2-3

Lupta de la 2. Dar si Baiazid ducind cu sine toat5 armata din Tra-

Ancara 1402.
cia si din Anatolia si alta armata de ieniceri si avind im-
preuna cu el pe sirbul Stefan, feciorul lui Lazar, cu o gard5 foarte mare,
a pornit si el s5-1 intilneasca pe Temir, si cum s-a apropiat si el de pgr-
5 tile Galatiei, a aflat ea Temir a popost lingd orasul Ancara. Venind si el
mai aproape si asezindu-si corturile in mijlocul cimpiei pe aproape de An-
cara, avea si riul curgind de-a dreptul prin cimpie cu apa bung de baut
pentru trebuinta armatei si a cailor si a intregii tabere; Temir Ins se ase-
zase intr-un loc Upsit de ap5. Dar ce se intimpla? Baiazid porunceste sä
10 se fac5 vestiri prin mijlocul taberii, ca a doua zi sa iasa cu totii la vina-
toare. Si a pornit cu toat5 armata, vinind trei zile si gonind cerbi. Temir
Ins ridicindu-se din locul unde era, a venit, asezindu-si tabara la mar-
ginile riului, unde statuse mai inainte Baiazid. Fiind deci greu de apA,
mai ales ea si soarele trecea prin constelatia leului, Temir nu mai avea
15 grija apei de b5ut. Dar Baiazid semetindu-se si gindindu-se cu dispret la
lupta cu Temir, socotind-o ca un lucru de mina, a doua, s-a tinut cu sta-
ruinta de vinatoare ; si acesta a fost primul pas spre nenorocirea sa.
Cad iesind la vingtoare si soarele fiind la zenit, ostasii de arsita soarelui
ajungeau in primejdie s5-si piarda viata ; si cereau ap5 si nu era ; lesinau
20 si mureau. Si au murit din acest mare neajuns cinci mil de oameni. Dupa
trei zile intorcindu-se spre locul unde fusese, 1-a gasit pe Temir cu tabara
acolo ; si apa nu mai era sub st5pinirea lui, ci asezarea locului era de-
parte de apa." si nu o putea avea usor. De nevoie deci an vazut c5 a doua
zi o sa trebuiasc5 ,de nevoie sa inceapa lupta.
25 3. In zilele acelea, cind soarele era in timpul primaverii trecind prin
constelatia gemenilor, a apArut pe cer in p5rtile dinspre apus un semn
prevestitor de rele. Era o comet4 foarte luminoasa cu coada dreapta" si ar-
zind ca flacara focului, mai bine de patru coti de lunga ; si-si arunca lu-
mina ca o lance de la apus spre rasarit. Ori de cite on soarele apunea
30 dupa" orizont, atunci isi desf5sura si ea razele particulare si lumina Coate
capetele p5mintului si nu lasa sa luceasca celelalte stele si nici v5zduhul
sa se intunece, ci flacgra ei se intindea biruitoare si se revArsa ping in
inaltul cerului, pina ce dispgrea sub orizont. Acest semn 1-au putut ve-
dea indienii, chaldeii, egiptenii, frigienii, persii si locuitorii din Asia Mica,
35 si tracii si ungurii, dalmatii si italienii, spaniolii si francezii si orice alta
natie care-si avea locuintele pe la curgerile oceanului. Si a stat o rninune ca

2 : ,Stefan : vz. IV 1. soarele trecea prin constelatia leului: lupta de la Ancara

a avut loc la 28 iulie 1402, dupa G. Sfrantes, I, 72, 5.
3 : FEQp.avol hind, adica francezi si germani ; vz. V, 2 ; XI, 2 ; XIV, 5.

www.dacoromanica.ro
XIA ---Z VDflS vtamst vf,IIINvz73-002tra E6

-g 0.
39 11,6D1A.7911 13v, 5919)3 Arwmc mplinaio 5101273110 it11,x1X15050. 31. 1Mto
A1poyon3Al2 113% 03A 01%3y A Aoyyp A91731510 1739E A93.. AtigaK A0ox2 cLo119 ,A0Auctq1a
A91 (Lai (1wa)nDv A9111 A0.0 00 510601:ba '5101,0131(1C 3 34161 173% 501110 A0)D1,L1A77ACI9
er1 .614,113,1 5z5, 39 rot 1 503470 a1C0 391A.A1.0 5101 193450 `.573111151(73,1 `41.3.0.73113 110 3J -
aisui 733 bactAky, tU.1 13'011 AC00.3%it1(1L 5731:1A/la, 39 5oA1374.7?x Aololirt lox 5731 9

.510A11.%13 111.0 573 A3 (b0371 001 C101:1177% Aopityit `573459kAve 3X13 170%.
Ayi /torinior
)31A(l000)429993 173% 91 Aori119E acogn, 11112 31 ALIA Ark136X 001 1101731510 173)1 A001
AO/1aq 110% 5119711 5lu .5(33.91736731.c 9 39 0.1i3,14 Atct ACOV.10 A3 (1)699A72 11A, Atyyll
11 :1)313A1A 13931(3a 0 11..731A7311 5711031(7319 1730..93A3A, A3 (170311 001 nonpowth lal
1100011C3 A1301(3113 5731A731110 733 03Wax et)]
VIA A.3 A9.0 A09 11A7311 e01 403170610 01

111311 51381 573631111 MIMI% 13 mo 10% 5cl0cb91(3 Acownig 0, 39 61p13j, 5721.073A73 9119
0.01 `(101101 CIO '41, 341(11, 173% A3DCOA1,1%03 A3 51151 51710,X0 (101 'clorb3ior aoug 93.11910113

Alupoirt 9 '.71,1170147311 5011012A. ATLA101 1A71311:.0. `501A0` 131t3 1 9 5011(4 A3 eiD. 11A03y

Akt1 36071 A73 1310113 9 olpiaj *X9.0 oCb3 11A0 3 A03161C 76311 5731Do11o80(} ,yyNcr, 9 -Eli
50A311903Ao70y7 173% 5ow.111coo3E9 monAxi39 AL,u. Atstvoyrriao aol j, `di,tri3 9I
532 v.? 3,o6319,39 ctokoy .rruqklidtax vox 11 lumou
A0)X3oo67c 73111913 301.0.81.1.A3 1?1 9E9

511.1 001473 513)X111902 J7i3 tRo A3zatuct 111(110 Aon:y3,a, 6nk In% 1101 0.011(11 501730
A3 `1.713rit,tA101110D3Ti. 10 1n1am73610 914 001 073% 50AC0D 0A31(310201A ui .aa) pax
Aftwin awe, 1DX x90 .AIL p3)1 01A110X11.4101C13y3 173% OX91tA.431C72 &OA/3431W, Ac1.0

A? IA1 15130173710m73y. alp 5389A73 oiyibizolAgic 73131v 39 51361 5'70a3T1l1 513(1173610 OZ

A3 (1.9 (131101 '0113/9 gap A91 aLpiDI 23%2 .131A13,093A(1011)IS 173% 01 13(000 X110 301

AD1DCL0 001073 '41. Alp? LL .5103Q, 001 001101 37306%91131112 011101 1731t Vd,10 730X13 -(13

-5(101(9X 2 alto `AnDomk? 110 Cu 147901113 3 511.7a9A7 toompi indwArLo

0113r1C A "
g Aa, 39 51131 SiDopit,,t 5173733ss3 31010 /Uti Aktmon? A0692 0 Solt 1333E3 Sg

A0119 5901 `53,o119919 1/5311 701 a31C.03 731 1/13311 013TiUDA 11A9Cb3 3 110A.70(100 113% a11 O
-
5oy3/1LA.7 .A377.t731L 9j, 312 41 0% 11,11,LTi 5 4.51,,im3ch1a311 aao 61
A MOX:1 Altriox pax 53.7
7311,1

arm A9o3Aoycb 63E9 513X1ur `5733731131 9E72 5013900 A3 751113 5t9 00 (16 A(l)M% A4.1
DAUM? 319x0, A79,9 9 5o11(4 9E9 A91 731Aoloo 513A99 `Alt 3193. lox 5919.73 noyEtA?
ALIA A701121 73A11vo? pax. 3731.94173v, 703..A911 1:71 SILL. SIT 731136311 vox %no 1109193 5101 OE

51o111oy Atovaifoo A.13)1Axix)3 31200 7391 37 736 `A131A73y31i Tty72 Aoyynri 331%31)311n,
-
ow. 13v. A3 (In 11101.19111.061100311 olcil3vit36314 LL `.",:oych 50)3 914 7301 701A0169 -311
ama '0131 01(L0j 01 730v1i119 AnoDltDaay logAis oingynx `iointnAlv k4 `531
17396311 1XYv. 10 AL11 A913%11\1 A7310V '531AX:10110 0 115%126 31 113%. 10AA(10 11319TITOV
173X 101031j, 173% 10/1131IDL 113% 10A731163j 173% grail 13 II 504.3 Alt 7303%10 A3 5101 (.101 SE

Ez lomyyri :d lortoyyri liag

www.dacoromanica.ro
 94 INFRINGEREA LUI BAIAZID LA ANCARA 1402 XVI 4-5

aceea foarte infricosatoare, lucind 5i luminind pretutindeni, care se chema

pi masalagiu, ping in timpul echinoctiului de toanma cind soarele incepe
sa trend prin constelatia cumpenii.
4. Ci sa ne intoarcem din nou si sa vedem minunatele lucrari ale lui
5 dumnezeu, cum pe un faraon 1-a inecat cu ajutorul altui faraon si cum
poporul domnului a aflat alinare de multele lui necazuri; ci el n-a vazut
Si n-a priceput.
Scitul de cu seara a facut vestiri in toata tabara, asa ca dimineata
toti s-au aflat incalecati, inarmati pi Imbracati in zale ; sculindu-se acuma
io foarte de dimineata, a asezat in linie de lupta pe toti capitanii de cete
mart pi mici si la aripa dreapta a pus comandant pe cel dintii din fecio-
rii lui, tar la aripa stinga pe nepotu-sau ; cad. Temir era de peste saizeci
de ani, §i la coada ostirii a ramas insusi comandant. Atunci le-a i'm-
partit poruncile spunindu-le : Oamenii mei adunati pi armata mea nein-
15 vinsa, faptura de ofel gt zid de Cade 5i neam neistovit, voi ati auzit de
faptele de vitejie ce le-au facut de la inceput parintii nostri, nu in RA-
sarit, caci aceasta este patria noastra, ci in Europa si in Libia Si, simplu
graft, peste tot panintul. Voi stiti bine ridicarea lui Xerxe pi Artaxerxe in
contra elenilor, spun a elenilor barbati eroi semizei ; caci acesti turci,
20 amestecatura barbara, pusi alaturea de aceia se aseamana ca lacusta cu
leii. Si nu sa va fac curaj, va amintesc acestea, caci fiara ce o vinam, e
acuma in mlinile noastre. Ci sä nu ne fuga momiia aceasta din mina,
ci sa fie prinsa Intreaga pi sanatoasa, ca sa o ducem in tara Persiei ,si sa
o aratarn copiilor nostri pi sa o invatam minte sa nu ne injure sotiile
25 noastre, batindu-si joc de noi. Vreau deci ca acest loc mare ce se vede,
sa fie inconjurat pi aripa dreapta sa fie dusa in cerc, de asemenea pi cea
sting-a; si intreg cimpul imprejmuiti-1 cu un val de Intarituri pi inamicul
sa se afle la mijloc ca un centru al cercului". Si atunci cele doua aripi,
una din dreapta pi cealalta din stinga, mergind pe marginea locului, au
30 inceput sa-1 inconjoare, fiind 'Inca dis-de-dimineata.
5. Baiazid insa la rasaritul soarelui pi-a asezat cetele in lime de ba-
taie pi, punind sa rasune semnalul de lupta, statea asteptind ca scitii sa
inceapa lupta. Aceia insa fara vreo vorba sau strigat sau zgomot cit de
neinsemnat, faceau ce li se poruncise, lucrind ca niste furnici fara zabava.
35 Atunci Baiazid a inceput sa ocareasca pi sa injure pe marii lui dregatori
XcqinaSing masalagiu, pentru ca" acest fel de carnete se aseamAna unu; purtg-
tor de torte. Cp. Zonaras, ed. Bonn, III, 195, 11 : xolrivoic dash@ o AeyOusvog .ticpictc
astru comet numit Palos", asemangtor deci unui palos.
4: oii6e auldixEv n-a priceput: Psalm, 106, 7 si profet. Isaia, 1, 3. Se/tut:
adicA tatarul. tay[tataQxag xoti xatecpxoug am tradus generalizind cu cci-
pitani de cete marl qi mici "; de fapt insa taymitOtem; e comandant de legiune,
regiment sau batalion, un maior ; si xaidox.r); e comandantul unui grup de o

www.dacoromanica.ro
1AX 9-17 SV011G VI110.1.31 56

aotoo335 .Aionrko 111.0& ACto 91 A01110101 AoinioNffrmocb 5n031 0.0X11A.)) -.nod) 91,9
Aon pa% `A..ourhpy e in% 5)019X)1n173y `1731131(90% 164 541 54moonrom6Lcb `5731133rilto1
1101 n01y4 A3 tbi. chAct, ALti A7313001t 11.0A010032 1710,0131011
7
my, A311(01/113113 51013 111% A31110991 121 001 11030 13A3 `01109031 50)1,
A91 0,30600 3011A9113171% c19 toOl33 C9106130 1701% 5o11 0 1101 0.010511X .5913 A30433 9

Al1X0OX13elp AC01 movoic MOA,91.0 .11011113 elty)? xno A3g13 Ncto '3%ltACL9
0, 51.,L09%K mto 5T1t701Cni9 ,Cbp 513631C93 5730111011 A3 iinrnt du. Ag31L011010
310(0 vmau inA40643 5n,o1 5niAnic 5ftoA3riaoXm1t3 in% 5ftoit3riknact1lb11 5101 '51oillo
5zI19nitp 401 ao8042 5o391Xg )3130711 01X) 5131Av11 5901 5nX41nriA701 in% 69110X
-
5aoX 1)33 A3 A311 du. (b139 11730% A301.1,1.02 A9A10657? Ao1 nomothc A(r)1 kola ,`(01(1.X) 01
A3 ?g tha. 663111010 x01 A0A,OA,/13 11010/3 j,Al OpA altcl, 1.11 0 'otyri3J, A3 N

ai 751173690 591973 1311031313 319j, /1.3)313.0001t 5201913 .A.(0AR 5." it9t Drimottox
11313 591n019 `Solsmunknimp 5io9d) 5oA91mpringa pax A900310 50X131 in% 723A34
`501031(72A7300g 3110990%4, 5121 3 511,X071 5XICLA0A.3,1 726731r A031 AC0031/31t rill Au lop-
5131310 v..Q.o A3 1x,1 cimN FA (3)p, avp1 73041.01.} 51151701E `A1103 Ayn A3 1114(p011,9 173% 9}
A3 lictOlv 1X1% 5o)rtp A131:13 A3 1101211 al -11.A., 3173910 5C0016/02 A111 ctoo,?..7^1 inv.,

aopnrnav, ,nalt AcoAlytya `A19rn99Am3 A0m1y(1o, C11A.31(

Am1 miAtirk moma,t,
.Acoagm2 icap a9A. 19 1oarifla9goiri ioxaaoj, 5m slava? 59ais 5731A0R 59A.Aq 3319 - q99
ACOA '101A0.170312 11O a)pA AMA,119O73.0. 573/10. CO%911AThTi70Ap .1319731 in% aca 1,911

n1903X 5iv0313ii1j. 01 -rninatpo 7:my 1111 CO190734%00102 01 A011t9:y011O011 010,01 Y. 03

Ami itopoux `Affirilt ,r02 0n1;(0a30Aa? A.00)0 vcm `S31A9, .1DA A3 al timpani ak -731:72

531A9A73A. A3110313g 91973 5101 510A%31 A0314 173% A131101003g1131L A01913 001 n1 613Clop
-
A131% 5)31111 121703 unioynog Andt302. 01 A9A3rimo0 omoi -311
AC01 A(0ACACL9 .MOT11.1,

204 Aojacox iloittA,tvortaxionc inx 91 rtri Acri3g 5no3% 50)%1150CbOy101.% `03.0133k72 5C010110
173% 91 .A903101612 1/3% 3173019103O7)% 91 AO1g31.0 A73102 1n% 0 59603 A3 690 5(1) -A3% Cg,

A061 (101 11o1(911 30113 'CO/1111 319j, 721 099 `73.17303% 01 A311 %3 `AA-01312 91 9
mwri9ns09.3 antnoll m3yxrt% 91 A013A;1531: 113 5)31.03olt -5iL9Q0
9 0. N 14triAnn cloiy4 5o1itom170n1? in% 59111.n 59.oa. 5111.0)3,13y -721A(L0
5/4 113% 91. Ao1y9aq ,5D91),xt,t orloiDA 50A3rt0n3g33 5r3t01u3thp 90701L 5103. '5.nott933
10 N 01/1011.7261r3 721 731A3.0.X70100011 C1,3Ap 511,11(0d) k hortknynyQ (4.
cjoi 5o2toku OC

'aoX14. 3 nAa 1on.3119 5m loAxolo 53311110911 0113OH, A90 0 114n1knii AcoZo3yo02 in%

aItu ap luatuPo -
`,9 nuauivo yaw alvunpv .p.uvurs pea Palmion ouiznaulueD 'XI `C
uona e olinpu
aulq PS e o-sndtuoa opopi 'sotuniI lode ,elseape aIelutAna e Ini _Amu
6Nuai elquanu! PS esndtuoa I§ Pa ap 'Pan( ainqall es tuaunds ea a um 'fluseldap

vfunoul 10uTso
Itudedul -ap Pe ra!saad aa!lue
- - -
pup Pp @au} ad )111a-1-Intl!!! es as aiepap Set.= le Ini axiax PS `axiaxel.tv aids IS-e
'vm7 earpe eapjv axiay (ggvgo) lS axraxinry (921,-990
vs nu au ainfuj aigjos ailsvou : ZA !eut sns
'AX
9 la w!ssed : `nhas eame !pule} p-11 tuu,)ittai-In

www.dacoromanica.ro
 96 INFRINGEREA LUI BAIAZID LA ANCARA 1402 XVI 5-7

si pe ceausi sati umileascA si sa-i loveasc5, pentru ca n-ar duce bine raz'-
boiul. Atunci unul din cei de frunte din steagul lui Atin auzind ca domrtul
sau Atin impreunA cu frafele ii stau in fata, a dat friu liber cailor, si cu
steagul sau de cinci sute de ostasi a trecut si a fugit la cei din fat5. Si oa-
5 menu lui Sarchan an inceput sa faca si ei la fel. De asemenea si oamenii
lui Mandahia si Carmian, cind au v5zut pe domnii for strigind si fAcin-
du-le semne, cu totii au inceput sa fuga si s5 treaca la adversarii din
fata. Si Baiazid ca si cioara din poveste a inceput putin cite putin sa fie
smuls de penele strAine, iar cercul scitilor sa se rotunjeasc5 si foarte cu-
10 rind s5 fie incheiat deplin.
. 6. Cind feciorul lui Lazar si cumnatul lui Baiazid, Stefan care era
Inca linga el cu o garda de cinci mii de ostasi sirbi, a vAzut aceasta,
neputind Cabda infringerea, porneste eu mult curaj rAzboinic asupra scitilor,
toate sulitele indreptindu-le in contra lor. Iar scitii cind au v5zut indraz-
15 neala for plina de minie, le-au neschis o usa si le-a dat o iesire. Si scitii
din urma ii dadeau jos pe luptatori, lovind cu sAgetile in picioarele dinT
dArAt ale cailor, cad z5faretilor nu be puteau face nimic, fiind imbracati
in zale de otel. Atunci sirbii iarasi s-au intors si scitii iar le-au deschis
o us5, lasindu-i sa intre, numai Ca din amindou5 partite au cazut nu
20 putini oameni. Si Stefan apropiindu-se de Baiazid, i-a vorbit la ureche
destule cuvinte, dar nu 1-a induplecat sa-1 asculte sa fug5 ; cAci it incon-
juraser5 acum ciini multi si tauri grasi au facut cerc in jurul lui. Stefan
insa vAzind situatia, prevedea ce va fi curind ; si luind pe ai sal si pe
feciorul cel mare al lui Baiazid care se chema Musulman, a lovit din nou
25 in mijlocul dusmanilor ce-i stateau in fata si, cu putere multa rArindu-i,
abia a scApat din capcan5, dupa ce a pierdut multi si dupa ce insusi a
ucis foarte multi. Cad scitii se indesiser5 foarte, ajungind de la primul
cerc in plin mijloc. Stefan Ins fugirrd, a luat drumul ce duce spre Brusa
si Musulman cu el.
30 7. Scitii insa, pe toti turcii citi o apucasera la fuga, ii taiau f5r5 cru-
tare, ping ce Baiazid, fiindc5 era foarte strimtorat, s-a urcat in mijlocul
cimpiei pe un deal oarecare, avind rAmasi pe linga sine ca la zece mii
de robi de-ai lui, de acei pe care-i numesc ieniceri ; toata cealalta oaste
lugea in dezordine. Scitii gonindu-i pe Turci, cum 1-au z:arit pe Baiazid,

5 : din steagul lui Atin... Sarchan... Mandahia ,si Carmian : prin acestea Duca
vrea sa spuna ca unitAtile recrutate din sultanatele selgiucide Aidin, Germyan,
Menteshe si Saruchan desfiintate de Baiazid, dar din care unii sultani si oameni de
conducere se refugiasera la Timur-Lenk, 1-au parasit pe Baiazid in toiul luptei.
domnul sau Atin... pe domnii lor : pe sultanul din Aidin nu-1 mai chema Atin si nici
pe sultanii ceilalti nu-i mai chema a§a, precum s-ar 'Area din acest loc, ci ei aveau

www.dacoromanica.ro
XVI 5-7 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 91'1

.b6ettow TO Reytotavag avtoLi xat rcrOg Ata(3cOotSag inco6t(Kon xat Uvov,

thg oil xaVaig Toy lthitep.ov IIVTITIAIEVICti. Et; Si Tan, i/ILEQEXIOVTOW &Ito petv=.
Sou Toi; 'Aro st/COTICPOEtc, (bg 0 %lieu:1g airroii 6 'Alio, CrI)V Trp 06),(1,45 Nara n06.1
oconov Etutfixit, &Tag SA,a; iivtag xat 2ta(3cbv to 66vSov crOv Iterfaxoototg
Talg ccirrOttoAkg Sig tong gvardovg gSoaRiv. Ot Si 'mi.,' Ectoxav xat airrot to 6Gb
ORoia glrectrrov. cOvoicog %at ot TOZ Marraxta xcd TOZ KOLOILL6V, OQZVTEg ToOg'
infiR6vag airri6v v.oatorta; xat GYFELoiivrag Et; a'to'll;, altaltng gl[pElry0V ',tat
ROg tons IMEVCIVTIOU; iX(401JV. '0 Se Haytatiyr thg 0 xoXotOg Nat' OXiyov kin!'
AOtiitO, 0 x600g Si Toiv Exolloiv gIVIYAOZTO Itat (1,:paipa ci)g apti, gyiviTo.

6. 'IStiiv Si ETiqoavog, 6 Toi) Aatti1011 tag Itat yovantaSi4pO; Toil Ha- 10

ratils, E-ft auveff Ctirei) avv aevtaxioxatotg tivb@dan Eie6otg S000w6001g %at p,s,
wipoav Thy firrav, CCEIELX(7,) S'op.(7,) neO; tong Exinlag xwp£i, atilouruss ra t!ocittpa
Toirra Nara TCCIOCIONIOV T651, E1L'Ul9.65V. Ot Si Exam. thirrig Tip/ TOA.I.tav airro5V
7rXiipi; 1514.toii, avotarrig NOUV gSwatav airroig StioSov. Oi Se ExirOut a
mirky OctIXov (30.ECU, TOiJg oTQatuirrag Ev tag Ontalotg Tay Inncov roes yap 15
impettag ovx sIzov autiloat tL niotaicpoawivoug ovtag ttiAavt otSilocp. Ot Si
EiQ13oL nalav g7iavacrr@aupgirug at noiXiv -6.6@av avAavtig of MxirOat, EScoxav
airtag EtaoSov, aliiv lip,cpotiowv T(7)V µEpwv glisoov oirx OAlyot. rariatet-1
crag Si 0 Etiqoctvog Tei) Ilaytatig xat Einem! eig TO oil; irkaVet Vpatia, odx gnitoev,
ctirrOv XCITOLITELIN TOT) IITOSElaCriat 'Viol yap nicnixinacocrav OVOTOV 1thVEg' noUdi., 20
TO(15Q01 7t[OVEg ZTE(1116X0V airrOv. '0 Si ExiTavog OQUyv -ECt yEvOu.iva xat nc,o62t.g.-
mov to RET5 Oltyov ia6ttEva, sag iStoug 21.a6cbv xat Ten, 3t@CTYCOV 1.461, roil Napa:,
tiyr, TOv Xiy61.tivov MOIJCFO'UAROEV, xooi,occ; gv vicfcp 1TCCXLV Tc01, "li3LEVC4VTiCOV xai 67b
avv OuvaREL 3takii CcQatthaag aircoO; xat c'tnorkadry no2t2toi); xat auto; xataocpet-
k !

4t; aXstoToog, µO L; afiEL gveSeag. 'Hoav yOc@ of Exam, 3TE7TUILVW0VO4, 25

ono T013 7E16T01) %15xXou Etc TO VIOWTOV MCTO(VtitCraVTEg. `0 Si ITicpctvo; trly noOg,
Hoolioav etnetyouoav cpEilycov rlv xat 0 MouoauXu,av (5.6v wing"). ,

7. Oi Si Exam, nertvrag toil; Toi,oxovg, Ooot cp.i.iiyovre; Ciltavrag

aTitSiog xaTitiRov, gm; m3 6 HaytaVit dcveAkeov iv Ricrop ioij tattifou St' Cixoav
ativoxwoiav gv T1VL gxwv naoaXstifottivolY; (S.; Silva xatobag Ctorvovii-
POUVC1). '25

Too; CiiN al)TOT) Soaovg CCUTOII, Toil; otic xaXofjoi yir.,T0m.Sar TO Si A.mnOv anal,

14 airrolg Buli: airrok P: sed vide V. 18 cayroic P II 31 yevirrtgeioag. P.

acuma alte nume (vz. XVIII, 3), dar Duca, dupa obiceiul turcesc (vz. II, 3: Caramian),
ii numeste tot cu numele stra'bunilor infiintAtori ai domniilor lor. cioara din
poveste : figura aceasta cu cioara care, descoperit5 fiind ca s-a impodobit cu penele
altor pasari, e smulsa apoi, e Intrebuintata cu placere de Duca ; vz. XXIV, 6, XXVII,
I ; vz. $i Const. Manasses, Cronograf v: 6589.
6 : ,Stefan vz. mai sus, IV, 1. wtivEg nioveg ciini... gra§i : Psalm, ;22, 13.
7 5217

www.dacoromanica.ro
 98 INFRINGEREA LIJI BAIAZID LA ANCARA 1402 XVI 8-1Q

zbAtindu-se acuma ca un rechin in mijlocul mrejei, s-a dat veste din oni
in om, ca nimeni sa nu mai ucicja pe nimenea ; si atunci ii despoaie ping
la piele si le dau drumul. Cad lege este aceasta, mostenitA de demult si
se pastreaz5 neschimbata la urmasi, nu numai la bizantini, ci si la persi,
5 la tribali si la sciti, avind aceleasi credinfe, ca numai lucrurile sa fie
pradate, persoanele insA s5 nu fie robite si nici ucise decent to toiul luptei.
8. Atunci ienicerii lui Baiazid se n5pusteau ca niste lei asupra sci-
tilor ; dar scitii din cauza rindurilor for covirsitoare rezistau turcilor. Caci
ce puteau face zece fata de o suta de sciti ? Ci toti au lost ucisi. Si starea
10 nenorocita a lui Baiazid ajunsese atit de departe, incit scitii s-au apropiat
de el si i-au spus : Descaleca, domnule Baiazid, si vino incoace Te 1

chiamä Temir-han". Atunci fard sa vrea, a descalecat, caci calul ii era

arapesc, de mare pret. Ei insa au pus seaua pe o mirtoaga mica si ur-
cmndu -1 pe ea, 1-au dus la Temir-han.
15 9. Acesta insa, ajungindu-i la ureche ca Baiazid era In miinile lui, a
poruncit sa se ridice un cort si sedea inAuntrul cortului cu feciorul sau
jucind sah, pe care persii it numesc santrat, iar latinii scacon ; el voia
cu aceasta sa arate ca : Nu aveam eu nici o grija pentru prinderea lui
Baiazid ; cad cu armata mea nenumarata 11 aveam ca pe o vrabie in
20 lat". Dar intr-adevar el numai se prefacea, ascunztnd adevarul ; cAci, deli
armatele lui ajungeau si la de doua on pe atit, totusi mare grija si necaz
se Linea de el, pins ce a vazut ca pasul norocului se Indreapta lin spre el.
Si atunci s-a apucat de nAscociri si povesti si daruirile norocului le soco-
tea isprAvi de vitejie de ale lui.
25 10. Aducindu-1 deci pe Baiazid 1-au pus sä stea drept in usa cortului;
si ridicind glasul, 1-au aclamat pe Temir-han si deodata cu aclamarea
au pe buze si numele lui Baiazid : Iat5", zic, si sultanul turcilor le-
gat sta linga tine". Temir insa cufundat in jocul sahului, nu s-a grabit sa
se ridice spre cei ce ii aduceau urari si Inchinaciune. Atunci ei, cum sta-
30 teau, din nou cu glas mai tare, 1-au aclamat si a doua oara i-au spus nu-
mele lui Baiazid. Atuncil, bAtut fiind si in jocul sahului de feciorul sau,
care i-a dat sfahruh in limba persa, ceea ce la italieni se spune scaco-zo-
gao, de atunci numele lui s-a chemat Siahruh, adica al feciorului lui,
Temir si-a ridicat ochii si, vazind garda de ostasi si pe Baiazid in mii-
35 locul for ca pe un fAcAtor de rele, i-a intrebat, spunind : Acesta e acela
care cu putin In urma ne despArtea de sotiile noastre, daca nu ne vom
7. perFi: aici turci ; tribali: sirbi ; sciti: tatari.
10: numele lui s-a chemat Siahruh: La L. ,Chalc., I, 129, 17 si 145, 22 feciorul
lui Timur-Lenk apare de mai inainte cu acest nume. ne desparfea de sojiile
noastre: vz. XV, 4.

www.dacoromanica.ro
LAX 01-8 SVOCICI IZIOISI V VNIINVZI£1-0D7II1.L 66

Ali9ca .oi3X(1) 70 39 mcupta 531Amp1g 5Qta 15(toxacto1 5(1) /tom Acti itr,omilthll
A3; (b031i min Ac)ptax, k9l 5(1) laxuad9y na.Asoapaula m9 atitTrionak 51391114"
5tr11(x

paongAockr %70A11 500ATi0A., 531A00101C ADD3169 50149N 1591L A1103 '50129 A.3.0.0mp

SIAXogrog 1370 Syou Sp.]. 3 5aoA9ito1 mpurax `50313altxp cto Amor' `51opa14cod, )nyx) pox
511306311 pax 5iorodia1 FP% 5170619..x3 )?ig Aka 7311.129.3.aut Slu. `50)311:111 7123. ATri 2

701mi4air 9A91i `A.13C,L3y0X0 91 39 9113Ti(S) Ip 1900311901C969A9 391111 M313A0th 00/2

51ti. Sltitirbitois 5o1391namc .ranttri
3191 10 au 111,131A.PH loyaog 5(1) 531AOR
*8 A013/11/31A9 5101 .5170.0.9.1S3
30 3g 11a0)(3 919 ALL1 01E0 00.0.01631L AC010.9 A191,14,0 01A9101013%11A9 5101 -act01
Slox ij, az?A A0X13 19011101C DX39 59au A919%.3 :5049x.3 Alpot 53Im01L -1.0,9Gbo3 989
woo vox AODO1 13xLt1Alt1Dx 101 am. 11I,D1)3311 `rworiVaipag 5(n ino9initylc 5ctoi
57)*cp,K 113x A131c73 .th193 laltgpinyi" nal `aoicui aiorps `11,t7Y1il.13ll 170%
.06139 -9%
131 30 9 .A9X-akt1431 3101 pax trri Amynt Ltdp:ox (Jai atouu; Al ao 9 5o11117

59x4ao70 floyyou 501134011 50.19 1 39 Anocoolo3 Amax:mu; Agaxtrio pax -14)0%

531AD.c. Acictr, um.93q 5oa1c Aoi m0X-611031 A,04DAL019 g

6 O, 9 591010 `5130,011110A3 110 1L1,701A7011 A3 A1oa3x 5no9.313x 1)31.u.c

itALL%0 `A 0149%3 91314 1101 0010 aolp itogn.A 51u. auttoto Acopaar itolnair) 0 lo
inDani 11J.5340.0 `A1,000103% 10 3,9 loApaav `Aoxxixo Akrr/Lto Aq Y01013 .5(9 11374.0.0"
1014 511A0oCb AU, 1a31C

acal,trioid 11011
ti51 001 11,Q314911
ivnag50)37 5q) Acrwaoolo
030C13611.0,.5C
A3 ,:191A701C - AoXp ack
AIRLI 91
A01070

SNIT?
vig 51A,1

Alt -16%014
-mu?
Og

ACOA. ALL1 .Ax:1361;tyy pox axtA

pox p pq
un.ornying 13a(1)x )i)a. a019,01 r1m-1(13170a10
vyyp lxrx ity9A311 511AOacb 19% 5019% A,3X13A00 `101073 50)2 120 )i)1 51u. 511X9.1 A3913
5C0a911103 Sp A.93.1pa r1it03(?Q731g 3191 lnx 0.2.39,11313 imt 513 5f1o61(111 13a(px ID%
541 aoinla 5)336ra70agA73 13a13113 701 51t1 51tX91 lailarilpacog
*OT 9AanuV, 531A ACL0 A91CL9 19% A3 5tu 51A,A1mer psi531A.n01 'Acrioag Sz
A70611 4ACOcb 531AQ.01i11bc13 A91 A70X-6111131 113% AcIS1 lial 7)'1TILLIK1,3 17,174 91 (toy -all
11Q31A. D1IOA.0
13x1u013a 100 SonioN
1113

o, N -
.mo3ypX ctogi." min Aman.oLL 59ill.a.a73 -DU
1( `531A0) DX"
aktriu 5ort3rktorXop lu? 111 1.113y31i MO1 -9%0
9

ACO% %00 00A9

36 5902.c 5ctox 5731Aami1tcbct3 Acacoa 3191 Aims ha31oetcoA.31 IlAcorh 969
AAtoritykta 30 5319xtuo36731t pax 91. aoi 1131141311 7y7ioA0 x3 rtod31ft3g may13i1A.11A9 OE
3io1 Fos, 9 MORI, 513041111, A3 (b1 001 0)%9)1.0 AA,191L 9691C 001 `0.oictn
(10111

5ctog (blip 111)1063ic 19,0akc7n o 1731314y ,a701C 510y911, 09S9X9 099A.0 303/9%3 01
D1'IOA0 CLOlfp 3101%2 `X00oXXYI3 Aft0A.c1, 001 (Ion `noictr, 570mAai1? Acto 19% 91 AT
DAADy9(1) ynt Ao1 lt4r1A.D11 A.3 (b1)3111 50) `A0A4/10%73% A30111(961.,1, 500109 ACOA.3y

zz ray lnx lnx d II gE mina :111113 pine 'd

www.dacoromanica.ro
 100 INFRINGEREA LUI BAIAZ1D LA ANCARA 1402 XVI 10 12

rAzboi cu el ?" Baiazid insa luindu-le raspunsul din gura, a zis : Eu

sint ; dar nici tu, atit de mare, sa nu ai dispret fata de cei cazuti ! Ci
cunoaste, fiind si insuti.domn, sa pazesti marginile domniei". Atunci Te-
mir vazind cit de ars si palid e peste masura, c5ci de dimineata si pin5
5 seara nu mtncase nimic si, cu spaima mortii in ochi, era uscat de arsita
atit de patrunzatoare a soarelui, s-a sculat drept si 1-a pus pe Baiazid sa
stea jos in fata lui. Si incurajindu-1 si mingiindu-1 cu vorbe bune, a po-
runcit sa ridice trei corturi, adica pavilioane de cinste, si i-a spus : Mergi
si odihneste-te si sa nu gindesti ca o sa-ti fac ceea ce tu ai facut altora.
10 Iti jur pe dumnezeu si pe profetul lui, ca nu altul iti va desparti sufletut
de trupul sau decit dumnezeu care 1-a Impreunat ". Si atunci Baiazid
a intrat in corturile pe cari i le-a dat Temir, iar Temir a poruncit sa traga
in jurul corturilor un sant si ca o mie de soldati persi sa stea cerc de
paza corturilor, afara de Sant insa cinci mil din oamenii lui de casa,
15 ostasi bine inarmati pe care ii punea cu schimbul in fiecare zi si noapte.
11. Si a stat opt zile in cimpia aceea unde s-a dat lupta si in aceste
opt zile s-a raspindit armata persica din Galatia in Frigia, Bitinia, Pafla-
gonia, Asia Mica, Caria, Licia. pi Pamfilia, asa ca in fiecare provincie si
oral se parea ca este toata armata lui Temir si insusi Temir ; caci in
20 aceste opt zile s-a revarsat si s-a raspindit peste masura. Temir Insa a luat
din Ancara avere multa si robi multi si, arzind si nimicind pe cei ce ii
ieseau in cale, a venit la Cotiaion, capitala Frigiei, avind cu el si pe
Baiazid bine ingradit in chipul, in care am spus mai inainte.
12. Dar la Ancara s-a fost petrecut un lucru, care face sa fie amintit.
25 Pe cind Baiazid era Inca in timpul razboiului, erau cu el patru din fe-
ciorii lui : cel mai mare Musulman, dupa acesta Ese si al treilea Maho-
med si al patrulea Musa ; si mai avea acasa doi, Mustafa si Orchan,
fiind Inca prunci. Cel de-al treilea Mahomed to anul acela, primise de la
30 tatal sau provincia Galatiei spre guvernare. Cum a vazut deci si el c5
tatal sau peste foarte putin Limp va fi in miinile scitilori, a scapat si el cu
fuga impreuna cu cei de sub mina lui si era fugar in munti, asteptind ce
are sa fie. Si ,aflind mesteri sapatori foarte indeminatici, s-a coborit
noaptea si au sapat un Sant, ajungind pina la mijlocul corturilor chiar ;
si si-ar fi dus la cap5t planul viclean, dacA puterea lui dumnezeu n-ar fi
18 Caria Bull : Icaria P.

11 : Asia Mica ": sub Asia, Asia Mica, Duca Intelege tarmul de apus al Asiei
Mici, indeosebi fosta Ionie antica cu centrul la Smirna 0i Efes ; cp. XVIII, 8 : domn
al Asiei ; XXIV, 4 : tam Asiei : et passim.
124 - Mahomed... aflind mesteri: Dupa L. Chalc., I, 150, 11, nu Mahomed, ci
marl dregatori de-ai lui au cIstigat cu .bani sapatori de-ai lui Timur-Leak; acestia
nimerind cu galeria sapata afara de tort, au fost prinsi si Ii s-a talat captil.

www.dacoromanica.ro
IAX ZI-01 svpna VlifaLSI VNIINVZ13-0D21111, TOT

50100"
701 :70{,L3T10 - 0,
A1103 9 9631
3g
rioaxiri Amcoil3`I131g 57p.
70l 11.,Q01 mpo.111A71
51363131114

Akta.
'SKr/Awful
moioxouv .11c4
p
(114.3."
4.11 -gamm.A.p
.11123 39C10

a9A 3D Aginogoi A13/106613,011:11L 5001 .5019%.0111131C ,yy)? '1402 1)3x 591(p 5gA.LX1372
'A(t) mairpyath 30 scum. sacia2 5111 .5)02Aor13al
-
319k 9 6111-13j, 50A3T199.9270 Aku. 513
d6314 AU.y0 ItgmioX A19a0xx314, '0010p Alt aza 010') 2(-9531 5(1)2 5Ixtpg 51191L.A. pax 910}
001 50MO9013X 101 rtorgiarhog 27JX 511,1 X)2 .5o0t `5061A7l7x 5236`1319 5010.69
39113y 113029.11% e01 .1111131A.1011 aa.x11A9 .(toictoi. pax, '5nghilsoilloXruh, pp% -hogAgarat

5n0 1312 .9 Am 3g9.3y311,3 .1131111 ALLX9 53 `52361 Alt0A1.2, )31A31 5 '51101121A? AO)1C13 IL))
-
3A.101rA;` 111(40131MAX) 273% 1111
y 001A0 A13111)alt 523 '30 p, (.1) 523 5(t0vp 311 -
.5nbab11
A11X41. 009
Iriamio,
X?
109 A.930
001 5011311(00
213x Ayi (Loup `Alx31Lcbo6ir 5m xn.o .59r02 13.92amX Al).
`51.t1ct70 23 1,0i 5930 9 sumpet? ALL1070 3191 9 DTI - - 01

.1141314. Amopop 413 52711 `513A11.xo 573 0 61.,L113jj `011391.Lamg3 A3.01131(3%3 0 a1tr131, ClCIL

A06691 1011(fo0 A390160A AC01 MOALLX0 igx dryx9..y. Akin miming A.131111(rtd3 5o07'oZ
513.):41104 `5))06312 5917(.3 3g 5111 noothpl. 5(taryiXoixrun.3).c 500A1'503 X? MO1 -01X10
`MOX 03x. 4111.109%3 111X0A 31 270% /1134531111. Am997y1(nA3 50o1rcu13 2I
'TT A3o142011l Acto (bin.g Col 'dips (thug 9 .5011131(91L -3A.3
cpixo et3
013A 213X
51363111
A3 511010731 51131. 517163111c 411993%9319 01 A0%1015311 i111021010 01E9 -33 j
5)3211y 523 `A131An4 `A133Art.6t1g 'Agin.ol.nycbgll Amoy, `Anowu `AnlOgN APpLay
inv. `Agrutthrigll 31092 A3 11091L h1X4313113 20% 131(01C A23%09 113A13 A731L9 93. -031039
o
nri a01 alFr13j, W A91413 A91 5131 (01x9 511Da3ri1,,, 6.09,X3633t9.
.6hr13j, A3 51731c,I13 213x

'A3910i111r11L1(113 0. 3g 61p13j, Amdny insros Ao in% AnigcopTiXpa Almou

5136 213X
50.01 5111A.001ADAIL9 ACOARth 213x 'Amx911013n13173% A30/1.41. 523 A01390.1031 41.71
myo1L961 5h1 `5732.1a4 AcoX Ang (bang pax A91 111,131A.7311 5ti)y70x -31.1A,70odn1cla31L
410A fill `Linto51 (I) O7y0611531A0 *A3T10x10523
.zi Al,tyll 13A9A3/13 A3 han.A.A,y, `11. (bug 1193 510-11;tmi .A019 591A9 ug 9Z

nox 34.7314.1oll A3 (b). (b())79x (191 (t0113yo1L A7314 A0.0 0'11913 536709031 MO1 Amyl (po-
atm Solmou 0 (101 `A1111(no9 0 701311 Aglow. 5390a pax 50301 9 13113X3 pcm
501a13131 9 .51t9mil 37(13 3g 170) A? (ta Cox:to 'on A70d-701:n0N 113%
A9Za0 114 -11A
73110 .)31A0 3X2H 3g AL2.1 A70IV6D1t3 51,1 51311x10133 A73.0239,01(3111(X 01 5912 0/113X3 7a7)11
am. 59oar701c 001013 0 13113X3 9 50301 55 A143 sgp 59A13x1Dx A91 134533..31c 113 A3 02

1o63X Al
m Acottaxa. 5m A3 19 (b `A0A311093 10(121E9 210% 591071 A.(4) 5191 14 Acicoa qiL
pax A1.L A? 19362 Acor,taggA.acb pp% MO;togioara 91 'Aoyypi /1.026(la A00 5m1/1131 5701.4002
f:(10)391.1,11u? 523 AIDA12 213X Alpayaigx 1p19 5111. `591xcLA Aoctoct) Atli Agodcmi 27Jx 50)
01 A00311 ACOlp M01. ACOAILXD `531M30111A1010% AOZ23 610A. .600103101 531AD911 01 -101C

`01103A.600A. 23 1.0 )9230 511 511170n.9.g 390y0)x3 001. Vi 1DA1;,OM3t1113y3 A91 -702 fiE

L 110-01.107)x d II SI M0151331 :II ^153613x1, d II

ZZ A°191110x d II Og 5136110031 d II ZE
57311AX32. :11118 51,311,u,131 .d

www.dacoromanica.ro
 102 JAFURILE LUI TIMUR-LENK XVII 1-2

oprit, ca nelegiuitul sa fie fgcut sc5pat. Dar spre zorii zilei, caci soa-
rele care mergea prin constelatia leului, st5tea ascuns sub pamint de vreo
noua ore, a venit garda cea nou5 $i, vazind ei pamintul aruncat din
groapa, au izbucnit in strig5te ; si paznicii de noapte trezindu-se, au in-
5 ceput sa strige tare $i s-a lacut zarva mare in toata tabar5. Si repezin-
du-se in5utnru, 1-au g5sit pe Baiazid stind in picioare in mijlocul cortului
si pe Hogiaferuz, arhieunucul lui, c5ci si acesta fusese prins deodat5 cu

dinsul. Mesterii s5pAtori Ins au fugit Si cu ei Mahomed. Dis-de-dimineatA,

Baiazid stInd in fata lui Temir $i acesta ocArindu-1 si spuntndu -i cuvinte
10 de grea amenintare, in fata lui, a poruncit de i-au t5iat capul lui Hogia-
feruz. De atunci s-a facut paza mare in jurul lui Baiazid si peste noapte
i se punea lant la grumaz si c5tuse la miini ; ziva ins5, ostasi numai nu-
merosi nu-1 lAsau din ochi, p5zindu-1.

Pustiirile luiXVII. De la Cotiaion ridicind tabara, a stricat Si a robit

15
Timur-Lenk. §i a luat orice comoar5 ce a g5sit-o cu chinuri cazne
foarte multe ; arzind, spinzurind, ingropind oameni de vii in v5zul tuturor
si racind orice alts cazn5, a venit la Brusa ; $i deschizind vistieriile, a
scos odoarele cistigate de la bizantini, de aur si de argint, pietre scumpe
$i mArgAritare, masurindu-le ca boabele de gnu cu banita. A g5sit acolo
20 §i sotiile si tiitoarele lui Baiazid si intre ele Si pe fata lui Lazar. Si dupa
ce a luat toate cele din Balsa, Nicea, Nicomedia si din orasele de prim,-
prejur, comori nesfirsite, a ajuns in Frigia-de-jos. Si dgrimind toate ora-
sele mici si mari, a venit in Asia. Si trecind prin Adramintion Si Asos,
a venit la Pergam si acolo r5minind mai multe zile a adunat tezaurele
25 oraselor din jur $i a luat in robie baieti Si fete Si, chinuind si pedepsind
pe toti, turd si bizantini, arzindu-i in foc si 15sindu-i sa moara de foame
in inchisoare, pentru a stoarce aur Si argint; dup5 ce a ingr5madit tot
felul de bogatii, a venit la Magnesia care e asezat5 ling5 Sipilos. Si acolo
adunind toate odoarele de aur si de argint din Lidia si stringind toata
30 bogatia din Sardes, Filadelfia si Atalos, a venit la Smirna.
2. Si acolo ridicind corturile ling5 cetAtuia fratilor de la Rodos, pe
care o zidisera in zilele mai sus zisului Omur, a Inceput s-o ceara de la ei.
Fratii insa i se impotriveau, cAci erau refugiafi in cet5tuie foarte multi

XVII 1 : pe fata lui Lazdr vz. IV, 1. Frigia-de-jos: e antica Frigia Mica
inspre tarmul de sud al Marii de Marmara. Asia: adica tarmul de apus al Asiei
Mici, locuit de Greci (vz. XVI, 11), celelalte parti, Duca desemnindu-le cu numele
antice ale vechilor povincii si tari. Atalos "Arra1mg se vede ca e identic cu
'Avreast.a Atalia, oras in Lidia, azi Jarantepe, precum imi comunic5 par.
R. Janin.
2 : Omur: vz. VII, 3.

www.dacoromanica.ro
 SVDC1G VI2IOISI YINIIINVZI$3-0011111 E0Ti

paolD pax t;i.g oau 5n1 `5Ltorlo 5ok3rionEn.ax o 5o11tI6. 03A1L3 awe
ALL a);.A oun,

5now A3 ein, 11no31( `Acoignci ,t3cl1(kt EL 5-1,322()an9C 1,, rap. Feet 531Aog1 731 atrni(nX
5U1 1DX 53131.303A3 10 531A0,0991(06 At1.1 D1X0A A7p0ll0ci3A32 1DX 94 -
5111C0 AD0U0g3
50dao lux 531ApoLtgLuco13 A06.2.3 A01 Dl1.Dll
-
SPA.31f 13A0k3A3

1U1 A0&31119191 A.3 (1)0311 SIii 5D3A.31 1D% A01 `f1.063d010110X A.01 A0X00A031X610

'001 All auk 5oln0 aoulig 5outoroa3 Ana .du..cctn 10 3g 1n1xr4ta0 Aokacb2 11J% A09 00 -
5101 0 .13113X3 5nyoall 3g 5701Daon1c atobj 1DX 5nopo41oy Acuscoo pax oy-
50.0A. 500X111.t1(133LDIL3 M01.93
610D 1?11114 AOIL0OD0o1C 001073 5q91Doolt A13.0110063X3102
A01 'c1.063103110X 3101X3. A00 013A3A3 1.q11k3r1 Irmyad0 513 A.01010 pax looltgla
loioyx pax pag31.c0ol3Z plg 51t1 .5oiyak Cu. 3g 70o)3r4 AoAor 10AX0.9 1/310111Do10 RO OI

A01C1331g A09.091(0.C) 531

*IIAX 5)3691cd 3g oup 01 `Aolaunaom `510673.0.G) `5)3D031031(DTX1D A.g)d/01(

D1 A0a0,70.01.4. A01 A0A.3110X91450.3 A(1.0 g 510Apo73 lnx Sualoaniu. `51pi9131(7t `mopax aIZL

'A0our13ox Salan.cpeoamo AsoctAxiag 5QP.. Saoltcpoomo pax Ar0131t Attyyp

`A(0101C .APoaoall pax 57310A22
A3gy4, 513 5n.oilpauLto. 13y.).AtA3 M0l 5I
")L M011/31k InA.301.1go3x Pvtlyrpz `PurtaX `mookop Snuffy `5cto1r111 5u11oukorn1 ig -
-
AUX A0AX0X 0011D 50.0A31100a1311 A3 X1A.10X'1 362.a Af20 13X1 lux Sul 51°x:1mak 010
0,01 1DX 501 5731oa1(1(331c 1DX A00 D1013 51 Atp_ DopoActo, .(1.01500v inx Acporly ovopt

51.1.1 '5(10;10611 5DimoN snlguTioviN 1D% Acol 1a37t `Aco31(o1C Soul. 5aoimA3xx2
Allikaalp 31 OZ
`50.0a0.7JDItg. 513 AU1 (0112X '013X1Cb12 113N 5/304601t D1A101L/2 )31A.X11(01C

1DX 5131(03L A34161 523 *A.r9.0v D).1 1 514101g A011A.C,LT1DogVc 1/3X A0DDV A.30.161. 5p
Amin/Lam 131tux Suutpoic 5/36011, Feet snoicoo A0)1 14531.0 A.0031(01C 5(.01 Snarl/apt%
5)0.13110Tar1n 51103A 1DX 510%0191191r 1DX 570o70yox in% 5pol;1koriu Sni.Auu 5aolsor,toj
31 1DX `5aoraiou 5001.0Cp3X1601C 1D%5rto1p131(xk3 oun. 5ni11u7J 5D01LAo1x0r111( DX3A2
090.15X a put `a000kop PiApit Awaoyu 570.003aC09 A3(,t1(4, 513 ArraktAkthi Attu it -1K
thyar .AL1A3P13% pxpn
5/ap10oormao /ample 70L Stu. 5n)gav 03ocu5X 31 1DX poakop
PlylyrIpx pax. rakuu Ac1 A.3 51D1 1a3gauK pox 7'J13d21pp01(10 1Xrit ioruy 511003801D
01001(1C 'A 513 "ADA15011K
g 13XVN 513.0901A31 A3 iolaryou m01
cbs. n,(016331) 0 A13613/LUA/2 A3 51m
51pa31ilt 501A3.0.11Noa7C `aaorio, 01Q.,01 Opic .Ako.up 5z5, 3g Aok3y31k0 OE

`1olo3dcb Apoct auk. 53ogA73 31 1DX 53X110Aak 531Aokath000ic Al Col. -apbcb L. 9

:Isdpos A1)91 d II or 1ng311o(137C

Z A991 532 53gparoa137C d 53gplo0313X If
zi 01 Aolmiom d rtopDaloN ling II 91 7o1A34111363x 131^4033631L d II ZZ YIU SAa :d
ainore alloz :1 assepol 3gli5n&u. 5)3DLyo1xorigy d II tg 1D3969 :Isdpos -Opx
5138 'd

www.dacoromanica.ro
 104 JAFURILE LUI' TIMUR-LENK XVII 2-3

oameni, barbati si femei, din Efes, din Thirea, Nimfeon si din alte orase,
crestini avind mare nadejde,. ca nu va putea fi cucerita de nimeni ; cad
si. Baiazid a incercat-o an de an cu razboi si nu contenea sa pazeasca bine
toate intrarile si iesirile, ca prin infometare sa poata pune mina pe ce-
5 tatuie, deoarece cu razboiul n-a putut face nici o isprava ; atunci Temir
si-a pus in cap sa inchida intrarea in port, vestind din om in om de cu
seara, ca dimineata fiecare ostas sa is cite o piatra si s-o arunce in gura
portului ; ceea ce s-a si facut. Iar cei din cetate cind au vazut, si-au pierdut
cdrajul ; si daca nu si-ar fi scos triremele si vasele afard din port in mare,
10 iri ora Mai din zi ar fi fost prefacute in cenusa de sciti. Acestia incepind
de dimineata intr-o ora au prefacut apa in uscat ; si nici a zecea parte,
ce spun a zecea ? nici a o suta parte n-a lucrat la indeplinirea poruncii
date.
3. Caci unde era intreg numarul ostirii atunci? inconjurind, pre-
15 cum spuneam, intreg pamintul, ajungeau dintr-o Cara in alta, inainte de a
se fi auzit de dinsii, cutreierind prin lume, deseori intr-o singura zi cit
iri trei, ca niste iburatoare prin vazduh ; si nu purtau nimic cu ei, dar
aveau uneltele. cele mai bune pentru dobindirea cu usurinta a victoriei.
caci aceasta le era mad ales particularitatea, cind o luau la drum, intreceau
2) in, privinta multimii orisice numar si in privinta miscarii erau lesne de
condus si foarte iute ; si ce-i mai insemnat din toate acestea, e ca pe sine
nu se crutau de loc si in lupta merg de-a dreptul in fata inamicului ca
niste fiare salbatice.

ora intlia din zi : e ora intlia dupa rasAritul soarelui.

3: Aceasta caracterizare a tatarilor navalitori o aflAm aproape textual in s to-
ria bizantina a lui Nichifor Gregoras, cind, amintind de intiia for navala in Asia
Mica in timpul imp5ratului de la Nicea Ioan IV Duca Vatates (1222-1254), serie
01. ba xi v iiaxsuov xai goikpov daxoihrrsc Nov, asi &Sic(); Tag kaTQaTEiag notoUvtat xai
tetthv 801 wag fiugpag noWct,g oixtiv nrrivthv ctikeicov tEL yijv alXtor L.; -
?M 5tAV axouafrlVat xattaap.136vovteg, pm8iv µiv g.itayOusvot, miv-ra 8' oilv Ezovteg goat
repo; to vi.xifiv ktbicog E ci-)681,cc xpaticrta. EivaL yap tauti TO TE XaTa aki9o; Qtivat.
xai aeLftp.Ov Onsopaivov to TE rfig xtvliascog cliatw:pov xai OVrraTov xai, 6 Toir(ov ttEitov
TO TEX81,a)g dcpEtbeiv iay-r(7)v Rai xaTa apOcatmov oixnv ecypiwv frieibv anavtdv Et; sac p.dixag,
(ed. Bonn, vol. I, p. 35, 5 -13: Ducind o viata Bra mult calabalic, intreprind in-
tbtdeauna expeditii cu usutinta si culreiera ideseori, intr-o singura zi oft in trei, parnintul
ca niste zburatoare prin vazduh, ajungInd dintr-o Ora in alta, inainte de a se fi auzit
de dinsii, si neducind nimic cu ei, dar avind toate uneltele cele mai bune pentru
dobindirea victoriei cu usurint5. C5ci aceasta be era mai ales particularitatea cind
o luau la drum, intreceau si in privinta multimii orisice numar si in privinta mis-
cArii era lesne de condus si foarte lute ; si ce-i mai insemnat din toate 'acestea, e
ca pe sine nu se cruta de loc si in lupta merg de-a dreptul in fata inamicului ca
niste flare sAlbatice". Asupra acestei caracterizari, Nich. Gregoras mai revine o
dat5, cind, vorbind de spaima ce-a pricinuit-o zvonul unei navaliri Mare dinspre

www.dacoromanica.ro
XVII 2-3 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA 105

eitp, 'EcpiaLoi, 06Qatot, Niwpatot %at arca a4X(ov nOXEcov, zetortavot 19a66COv-rE;
Ws 0'6 xuetEtnl-hoEtat naQee rivog, xat yap 6 Ilaratirr :scat' tog inokivEt xai
oil 810t.EL7TEV aucpcaiiig tag StEV)8oug Tr1QE6v, Omog {m6 toil 7 LILOil gyx@curiic ygvn-
-rat toil noLlvtov, 'into yap itokip.ou 0i)8£1, 011E1/, TOTE 6 TE[die Etc voile Aa(3d)v
qvartst To toil ALREVOg CITOILADL, Succkcatag notilo-ag Cap' gang@ccg, tva to newt 6 xa- 5
atoRan, toil ALOVOg 8 7tat yg-
OEig TLTYV OTEICITLCOUTYV ava ki.Oov i't@ag Pi i)n iv TCp

yovEv. `0Q65yreg 8g of toil Itaat@ov g8Et7Liacrav %at Et Rh iri'Xwuciav Tag Teihvig

Xat to r Ania E'co TOO- XIOVOg EV ti 7LEXOLyEL, to 7Tecbtri (ON tYlg fit.tg@ag itETQW-
0-nuav en, naQa Tail/ Exv&o. v. 'AQVcii.Evot 8g newt axcli -rijg xcEnbric i6Qag iaohi-
oav trly by@av "riclav 07JOE TO 8gXCCTOV, Ti Agyo) 8gxarov; cag r6 gxaTOCITOV 10

inro6Qyno-Ev ro tijg Stcacatiag n@Ooraytta.

3. iov yap ?iv 6 nag a@L'Op.Og toil aTeCCCOij TOTE; XCL15e0g EIpYIteV, 7LEQL-
xuxX6crarreg trly clnaoav, ?Daly 511.0005 netv CosowrOftvat xataXatiOavov-rEg,
yip/ %at T@LCOV Stet fitag fillgbag noAlaxig Sixrly RtliVCOV at*EQ(COV atEeLtQgX0VTEg
OtX01.1111VTIV, [LTISAV µEv i3TA)LyO[LEVOL, navra 8' o11v 'gxorrEg boa neon 10 6csoloug 15

votav icp&Sict Xeatiora Etvat rig remit r6 TE Mae( 7T.100g 5Wval, potpo6 %at 74b
kluaybv i,JtEelkavov, TO TE tYlg %tviloalog EikITQOTOV at OEOTCCTOV tat 8 Toirrcov
iLtEitov to TEXEtwg acpst8Eiv ecturaw %at XCLTO gt@Ocrconov 8txTiv ayetow il-rioUry anew-
ray Etc rac ttaxac.

9 Exirkov P.

Dunare in timpul lui Mihail VIII Paleolog (1261-1282), intre altele scrie : Taxi4o-
goy yete to rdiv Mstuilthv Effvog xcci litag 686v filieQug 7t0XXCExtg noiEttcci TI)V -ccbv Tcnoiv
(ibid., I, 99), 18: Cad repede la drum e natia scitilor si deseori face intr-o zi un
drum de trei"). E deci foarte aproape de adevar Ca Duca s-a folosit la alcatuirea cro-
nicii sale de Istoria Bizantina a lui Nichifor Gregoras. $i L. Chalc. vorbind despre
qrganizarea .armatei lui Timur-Lenk,' o caracterizeaza in chip asemanator : 6")ifts
vei,Rati toii lisyed.ou pacnlicog xLvelaftat Jtenrra oil TO'V GTOrroV, SI, yivotto, xuL
ixeivou oh Oiyov-rog to miv-ra icp' evi cruvft.tati tivut akixa, iv TOIZEL naGlayevolicvo;
Ent thy x@sictv xattiarabitat autlxa µa/.a tovnt (1, 106, 18-21 : aa ca.' la un semn
al marelui han, toata oastea se pune in mi§care, on incotro ar avea nevoie, 3i sub
conducerea lui, toate merg de indata dupa un singur consemn, repede fiind de faa
acolo, uncle trebuie sa fie, mergind foarte repede de indata").

www.dacoromanica.ro
 106 JAFURILE LUI TIMUR-LENK XVII 4-5

4. Trecind ei peste gura limanului si ajungind la santul cet5tii, fratii

au inceput sa lupte, dind vitejeste cu sAgetile de pe crestele zidurilor, si
adeau in ant ca 15custele ciocnite de \Trail ; si Banjul se umplea de
trupurile scitilor si scitii cresteau la loc ca si capetele Hidrei. Si santuI
5 umplindu-se de trupuri, scitii ce-au mai rAmas, erau fAr5 de numAr pi,
calcind peste trupurile celor morti si rAzimind scArile de ziduri, au ince-
put sa se urce, unii In sus, iar altii luind drumul ce duce pe lumea cea-
laltA ; si celui viu nu-i pAsa de eel mart, dacA ii este tata sau fiu drept,
ci in sufletul tuturor era un singur lucru la care se gindeau, cine sA
10 ajungA eel dintIi si sa infiga steagul pe turnul cetAtii. Si atunci urcind
din toate partile, i-au gonit mai inauntru pe fratii care cautau s5 scape
cu fuga ; si tragind triremele aproape de partea cet5tii de sus, intrau de-a
valma si Fara nici o ordine cu insusi bailo si cu ceilalti frati deodat5.
Iar cei ce au venit din localitatile de afar5, ca sa fie pAziti, toti crestini
15 cu femei si copii, unii in apa marii, altii tinindu-se de cirmele si lopetile
triremelor, altii de funiile de la pror5 si de ancore, strigau cAtre cei ce
se urcasera : Fie-vg mild de noi, caci crestini sintem si sA nu ne 15sati
aici !" Ei insa lovind cu bitele peste .minile intinse, au ridicat pinzele
si au plecat, lasindu-i pe jum5tate morti. Scitii insa dup5 ce au luat si
20 partea de sus a cet5tii si dup5 ce au adunat intr-un singur loc pe prizo-
nieri, cAci erau cu femei si copii peste o mie, i-au dus in fata lui Temir ;
iar acesta a poruncit la toti sa le taie capul cu sabia. Si a zidit apoi un
turn, asezind o piatrA si potrivind un cap, asa ca fata sa stea la rind ; si
in ce151alt sir unde era piatra, deasupra ei venea un cap, deasupra aces-
25 tuia o piatra si toate fetele iesind la iveal5 pe suprafata dinafar5. Si era
de v5zut o grozAvenie stranie si o rfascocire de mare cruzime.
5. Orasele Focea insa au trimis soli, inainte de ce a venit in partile
Ioniei, si s-au inchinat cu daruri foarte multe ; si el le-a primit si a in-
cheiat pacea cu ei. C5ci era o Focee a genovezilor, numita Focea NouA ;
30 cealaltg insa era sub stApinirea domnului Mitilinei, numita si Focea Veche_
Cind Temir a venit la Smirna si purta razboi in contra ei, voind s5 alba

4. we xupotAat Tric 'YoQug ca qi capetele Hidrei : aceeasi asemanare vezi $i

in Theofan continuat. Ed. Bonn, p. 81, 4. Mrzaloukov cu insusi bailo : asa se
chemau guvernatorii venetieni trimi§i in orwle gi coloniile for din rasdrit ; vz. Nich.
Gregoras, 1, 97, 21 of ye [thy xata x@ovovg tax-rok dexEiv anocr-reAlOuEvoi TOUTWV 6 !Air
x Bel/Etta; xcact-cui ianctiovko;, o S' i x Hicrolg rcoivo.ouAog, b b' i x revvo6ag aroma-ea-roc
cei trimi§i dupa vremuri cu menirea sa guverneze peste acestea, se chiamd eel din
Venetia bailo, eel din Pisa consul §i eel din Genua podesta" vz. si XXV. 7. Cum
Duca este foarte bine informat asupra imprejurarilor de pe tarmul Asiei Mid, Smirna
se vede ca se afla in sfera de influen0. a republicei Venetia, desi Duca pare sa in-
dice aici prin bailo pe conduca'farul fratilor c5lugAri cavaleri din Rodos ; si atunci
ar fi de citit eventual ctim-ov (cu bailo) for in loc de airrOv insusi".

www.dacoromanica.ro
IIAX SV011a viacusi VINIIINVZIE1-00)1111 Lot

531,t9dmv Aaitioi 01 911911) (101 .50A3T1re pax 531mp9oo101.c A(;ti 4AciaI)n1

10 4.0 ioload) 1o1g Mill Af01(30 50113,39AX2 01A0X9113 1t3 A.0)1 AWATX0x10o1C 10Y, AINg
914 A0100,010 -
A(og]axv AO)A3T1011:0103113% A3 11.1 (bad)b1 A011.C11f3A3 1)3% It 91
5oach outorkt 5191 iourric,ob A,011 MilttaXK 101t 20 19.01(K So 2910xlm 51u 5nogA
oiAo0.c4 51to136Lointyll A2.0 5111 Cl0ad)101 MO1 Af01911(3.0 10 10A3r10ut13ynor1s on}
A0a13T1 ilactiptx 531A10DItu1c 7?1 ))10711141431 A(101 M01911010 1)3% Snxrarllyx 531A3011C3
A0A11303A.12 10 AO '01Al2 10 3g 41 59au A91 A1,021V, Anoctoacb `itogovint 11,11 -Aoacb
Ao-)13. 9 A00 vig A91 `X)19X11/1431 13 1,1.1731C a A1193 11. 591ft 501911,AA, Intp 01 70g(L01L0 -

A0A3X10 it 41, It 51X)1 At.01 ACO1A910? 4513Xcu0t 521 `Sounoic A13Ardnitp 20x 01
A0611L1IX9 1DA13. A3 0)1 .ibkarut 3191 x3 moimpt A(91 Amo3ri 531A9OcIA:g vox 5ctoi ,f)

59.90361) 513 01 itoonogitl `531A:romigninx flAacb A1u. m:18111(O9 .olArt.oy3rhiq 5131

n 513.At1a1 59,A/4 51.A1 5(93yo1Loax9 531Ann1lx1(3 AttgoC1.(1) 1)31t 5f011t9112 `01A0Xolt913
531A0X3 A01 A01((10131CIAT A911213 CL0119 273% 5991 59.o1L101( -5n9253ac) 20 n 5314t9010
(lox inAlltanytith X3 A,C01 4591x3 lomou_DnoX 531A131C9 A9.9 1nti1 1 297s `SioAxp.. 20

AO A? 111 `11D9pyno 2o 3g 531ita01loox 101 lo11(9g1ur A(01 `Af0361t1051 20 3q 501 (px - .1:12L

ion?
`57m1

3173.olpoc
701

5DrIlat
51t1 5Doo,Nht nigmyDx 2DX 591 `SERInkil9 AlniM 5961E 5901 .5919g11r3
59,ora11o1aX 5731A.2 29x. 1t11 311utp(919xA, .3gO2 - rusty n itcsID

5101/91C09 Sp 5nat3x 591 59A.3rilto(o1lio? 2nx 531An1mo31ic 101 `n1101

531AX)0c101511.,

531q339 59.0199 513An6Lni1l, 'Ao31Cic 10 3g ing.cmg 5314.909por1e 1nx Aka -c9s96102

my pax 513 A3 531Armoo61i, Aka 'Arrwifyyr1iX13 ADoki, a.QA, AQ.0 irnu-LA., 1 vox 5ioAx31 .oz
63un 50.01 `5(1011(1X 2DX 533A9Ambaup 59.07.fs110 A.011L(12A3 (101 61;1113j, 390.31(3X3 5)31A91L

133)1 5101 51R20313X *1)3A11.07i10102 2D)I

5nolt110gox10 Aoilonx 'mt2 An771 mAipt
52303 27)% 91 A.01.f0)9963/ 11309))197 &DX .A9T1al3
A9111 Alm:xi:13x `51090111610A11.0 311)(0
17:)X A3 al hap..g `13):;11 flOIT It 06131C 44, 0/1.1p3 5111C,1131 1t1(tad)3Y `1)3X 11,01I2 -TiCb3%
kty `Al. comp? Stur,tra na131L 11011 )?1 D1tcoo961e )31A.91C DA3110A1/3Gb 14533L A111 2 0) SZ

A/313A9C6113 VON AIA, A1391 A.0A.3 Snap. 1)9% A01c(960A9u0 lo111i0A11c3

.g W 3g 1010t900 movi92 Siadop:bc 961r ft01 A13.0.1t3 A.01Q,X) A.3510i 103,50
sill 5)31A.04, 11311, ADDIAA,9,1t39061.0 An.o Si000rn .5i01o13yit 1nX 591Q.73 011039314 pax
AtAA.to13 Ann 52919.19 oinoinrn? AIL avA. LI )3111 Af01 `A.0211ft0A3d 11
1X)/t )33N MS -

qtA3111(10y IL 3g nap.3 out; A91 nt9ria/4 Stu. y1111.1/514,Alt `0113X3A)2 6 pox vni(nll (.00

LuTictoloox 0, 3g 43103,1, AT.C1.1(3 A3 L11

11.Aactit 1X)% A0)V131(01L Aktlf,LX) 3103103 A91

A,0"4-9.7tK d II ET &91in d II LI 3141r1rOunx4 d II ZZ snottriogoxT d II LZ inmx(90

PEE 10x091 'd

www.dacoromanica.ro
 108 NIOARTEA LUI BAIAZID XVII 6-7

stiri asupra oraselor Focea, a trimis pe nepotul sau de fiu. Si domnul din
Lesbos aflind de aceasta, s-a urcat intr-o trirema si a plecat la Focea ;
gi iesind afara de oras, 1-a omenit, cum trebuia, pe nepotul lui Temir,
mincind si bind si veselindu-se impreuna si la plecare i-a dat daruri foarte
5 multe. Si nepotul lui Temir i-a dat un steag in semn de iubire ,i pace,
imbratisindu-se, unul a intrat in trirema, iar celalalt a incalecat pe cal
$i s-au despartit unul de altul. Venind pi gasind Smirna darimata pins
in temelii, au luat drumul spre Efes pi oastea curgea de pretutindeni. Caci
de la Ancara se daduse porunca din partea lui ca, oriunde s-ar intimpla
10 comandantii pi capitanii cu oamenii de sub ei, toti sa se afle la Efes ; caci
de la Efes avea sa is calea spre casa.
6. Acolo ridicind corturile, a ramas treizeci de zile. $i din toate ceta-
tile orasului, din tirgurile ssi satele de priniprejur, adunind pe toti, a strins
obiectele de our pi argint ramase din strabuni pi orice alt lucru de pret $i
15 vesminte scumpe, storcindu-le prin multe chinuri pi arderi. $i apoi a ple-
cat si merge spre Milasa, capitala Cariei, fiind o iarna atit de grea, ger
pi inghet, inch si animalele patrupede de pe pamint pi zburatoarele din
aer $i vietuitoarele din apa au inghetat $i au murit prefacute in gheata.
El insa pornind sa mearg5 dintr-un oras in altul, localitatea lasata in
20 urma, o prefaceau in asa pustiu, incit nici latrat de cline nu se mai auzea
de loc, nici cintat de cocos, nici scincet de copil. Ci ca pi un pescar care
arunca un navod, it trage pe acesta la uscat pi orice intilneste in cale,
aceea trage la uscat, fie peste mare sau mic, ba chiar un pestisor de tot
prost pi un crabulet, asa pi acestia plecau, jefuind toata Asia.
25 7. $i de la Milasa au mers in Frigia de sus Capatiani, facind acelasi
lucru. Din Laodicea au ajuns in Frigia Salutaria, pe care turcii in limba
for o numesc pi Carasar. Acolo a murit pi Ilderim Baiazid care a indurat
atitea suferinte. Si se zvoneste de multi ca el insusi si-a Itiat viata prin
otrava. Caci Temir voia ca el sa traiasca pi sa-1 duca in Persia si sa
.30 arate persilor, pe ce fel de tiara a pus el mina, si sa-1 expuna spectaco-
lului public si sa-1 poarte in triumf pi dupa aceea sa-1 faca, frint de multe
lipsuri, sa se savirseasca din viata. Ci cind tragea acu de moarte, ii
anunta lui Temir ca : Eu plec acum din viata, to insa fii cu suflet bun

6: is xacrea, nols.ELg §i xthnag trebuie interpretate ca acuzative de referint5,

iar anavtix g ca obiect direct la atI9oicrag spre a nu fi nevoie de schimbat in
euclicrag. jejuind boatel Asia : adica intreg Ormul de apus al Asiei Mici.
7: a murit si Ilderim Baiazid : dupd L. Chalc., I, 152, 6 sa fi murit de supd
rare, dupg G. Sfrantes, I, 89, 11-a ucis Timur-Lenk. Perna: adicA intinsul im-
periu al lui Timur-Lenk ; vz. XV 6 : Samarcand capitala Persiei. Perqilor, adic5
supusilor lui Timur-Lenk : mongoli tatari §i turcomani.

www.dacoromanica.ro
IIAX L-9 SVOCICI VI210.LSI VNLINVZIS3-0021111. 601

A0A071(1 '(1010.7) AC00100191 5701 .573p3yA0b 3D7( carica

Acnryri 9 51/1 110g03V -3ML
,mpri 59gri3 A3 1361,,noi A.3611(12.1 513 57319x07i ilo% dup61y33 3 07 511 5m31(o1 lux -1(1) 9L q
0i `57)sALA3 507 'A16X3 A01 A0A071C1 (101 '611i3 531A0ADCb 170% 531A.911t in% -maochn3
531'901 `aorig A0,13 Sio&pg 51010131p1 A3chai31c37C7 0, 3g ao1 olphoj, 5oAoAA 5nog
dunlo A.0811E17%0 A01371110 517n311J pax 10n.3119991r99 `5a01(tyro? 0 A311 A3 ,13011221 0 C

3g 51A9;t9 0(1)3 `aourl up moyLt,m) .A1D1104:915(oX3 Axpoya, 3g pa% Axp0g,3 AlA1 orpi -
AIA A.0173cba All. Ampaoit naoloic3
AWL A73013d)DI4D917X 5073 A071 `A1011(31130 5901 L

p)% A3619X91rt91c 01 D710,3110619 A33(N3ACto AlL 094. 731110019061C corm a01n71 09x.3-
A30 3 '51369,A.AV, 11,0110 Al) M901)41 30 53A1311,01A311 173X 10 17114922199 A1,9 5201 .14
,5n1019.9 10 531A9u A19(0613643 A3 A93cba pa% 22221, 3 aoo3d3 ALL A07a1go1C9n.22 01

5golt X31 -91131914

g 13Xa, 3IR
5701.,1.1t 5221 570A1xo A391901q 59414 .xaA0x9151 lnx 701 aial.c
131A.D119 5111 50531(01r 1)2210737( 110X 5131(011 122X 51311TX 57001060p 5731A13102 1DX. 91 01/11

A0)1 'MAO/Walt MA3061310173% D.011oX 31 lia% paakap pax Atomo ADODu A131Th1

173X A.071.011DT11 Ilyalayou 7018 mirctou ACOA.70910g 17X rularioniolu.oan% 31ctrto 59 -'(Lt Cl
30 pa% 5261r A17. `Am39701(all myounailal `5)a1221)7( `1923X152 5omor113X coxqo noogocbo

`aon.311oA3A., Saonox 31 1/37( `C101341011 502 1DX A11c19 Aka A09031.1013.3. mo9d) n.(01 A(0(!)
10x 91 9A111 91 map? 173% 721. 736AilA,3 73M 177A147(777k914 197( 513 A.0n91C3CloX -D1311

1041371 41 MINA .11(01(p (1.0A00X(53a. 3g 9r9 50731(o71 513 Alyou 19A,31719 41 -731DX (ILL
ALLA371117313y 513 itoD91 A9D3369 4,01111223 119 3gQ,0 50ACLX 1X7310. 01 A97C9I6731C -39,074 OZ

Ol pgrcto 5001,09 (wool, 50111X1XXOX 39n0 (town)1z orienonliganyx 5 m1 631CDT

&10.0 ALL itgroaX 5n310 13%y2 Altinm. t lii. bati 0712 C101 '5(104001C 13 11 Al) -C10

"131ADA 011101 1DX 13100 59a1C A11 0'AD61 Al2% 31 A1A.371 Act0X1 AIX( 31 A.06X1710 ltrx
oup 91 A.oinioyanch A01gc,t013 37314 `AolgyvotoDx, 071(10 173% 10100 41 ADDD1r12 AD19V.

531A7Joltva1(1ay ol.A.oXit) 'SZ

'L Plirc 3g Acol m07o91(rtIAI 513 Alp. (DAT) molAaao Alycourntrox Apol 131

morig .531dt0119a7t natvc 3g 57)310909v 513 ADlitaasb Atc16111101(9K W9o11n1223%

rtlj pa% 7317074 ALL. At01013 AmicoyA ,o ioxa(tod, 227099anx 'A.19(104.31( 13Xa, 1DX 0 -01t
54aaaray 711.453:m 11.1.)3147)LI *A31%1043102 191391v &no 7?22n1c `Amyyou 119 591c170

A.910193 dnoariomb 511 54(01 .A30110103 () 439A aILthj 013104It, A.311

ALL Aolnao
OC
pa% it al 7'J1p63u A13i4 1)3% 17/139 5(lo1 `59.06311 aoinagou aojoLta 51.ta736744 -34.3
'013A. 11371
110,01617330 17071 19913141101C 11014 91371 main 1J1g 511(1t071 5.2316o-AoA33.9 (101

ittl5 iti37Qy1(9nrp '173Dt1103C ally, Ug131t3 701 moo)oy AC)3A,1C 'Act. 130A1111 601 ,aip3,1
:5(9 (9A.,a, MIA 071)2M71371 A01 `,tali no 3g 507694t1 AOC1131(g 910XLIA.031 371 197( 01

I la g x(94) 5x17) d II 91 Act)D2oyftw :Nag Ao-/DIrtaik AomyoN 1119E Li -.96131 :d

A,ogou :4 Amg9in-.16131 Hung 61 a, noA311ox63 :d 10n.3119x1533 Nag. II 9g Amopyaw :Nag
oltyclik Am d I Alyoyaronom :d :assvprof 'A,14A1311DX711

www.dacoromanica.ro
 110 MUSULMAN PUS SULTAN DE MANUIL PALEOLOG XVIII 1-2

asupra mea, dupa ce am murit, Si cla trupul meu sa fie inmormintat in

mausoleul ce mi 1-am construit". Auzind aceste cuvinte, scitul pi-a Indoit
gindul si a trimis mortul cu cioclii, robi de ai lui ca la o suta, carora le-a
dat drumul ; pi 1-au dus la Brusa pi 1-au inmormintat in mausoleul ce Si
5 1-a construit. Iar Temir ridicindu-se de acolo, a venit in Licaonia si de
acolo in Cesarea si apoi in Armenia Mica si Mare, i'mplinind un an Intreg
afara de Persia. Si dupa un an a revenit invingator pi triumfator, aductrid
atita captura pi prada de razboi ca niciodata vreunul din staptnitorii
persilor.

10 Luptele pentru Dar sa ne intoarcem iarasi la sultanii osmanilor care au

tron Intre urmat dupa aceea vedem, cum si in ce chip a dat
feciorii lui
Baiazid. norocul §i fericirea domniei peste ei.

Intoarcerea XVIII. Imparatul Manuil auzind de Infringerea turcilor si

imparatului.de naprasnica rasturnare a lui Baiazid, cum a cazut ca un
15 Manuil. fulger din cer, de indata merge la Bizant Si nepotul sau
de frate pleaca de la cfrma imparatiei ; pi dinsul e trimis in insula Lemnos
si Manuil este aclamat singur "imparat de catre palat si de popor.

Domnia lui 2. Musulman insa trecind in partea de apus, a venit la

Musulman Constantinopole ;cazind la picioarele imparatului, 11
§t
(Suleiman
20 1403-1411). roaga pe acesta spunind ca : Eu iti voi fi ca un fiu to sac

imi vei fi tata si de acuma inainte Intre not neghina zizaniei nu mai ro-
deste, ci nici pricini de cearta nu vor fi, numai fa-ma domn al Traciei Si
in celalalt pamint, cit 1-am avut de la parinti". Si i-a dat gi ostatici pe
unul din fratii lui nevirstnici si pe una din surori cu numele Fatmacatun ;
25 §i a fagaduit sa dea imparatului Tesalonicul pi toata regiunea Strimo-
nului ping la Zituni chiar §i Peleponezul, iar localitatile din jurul Con-
stantinopolei de la Panidos ping la intrarea Bosforului in Marea Neagra

XVIII 1 : Manuil: vz. XIV, 5. nepotul sail, de frate loan VII Paleolog ; vz.
XIV, 3. insula Lemnos: mai apoi e ins instalat ca impArat la Salonic ; vz. mai
jos 2.
2 : 6o5skcptocov din surori" : data am schimba accentul in IISE7.cpL6C6v ar fi
una din nepoate, precum traduce I. Dar Duca vorbeste mai jos de aceasta ostaticg,
dind-o drept sorA 6.80.(pit vz. XX. 4 a fratelui ostatic. ex60.01)(8wv trebuie
deci sa fie aici un genet. plural de la abaci* (cp. _Eiryev(Scov XXXVII 6;
sirysvi6ag XXXIX 16 ; vz. S. B. Psaltes, Grammatik der byzantinischen Chro-
niken, Gottingen, 1913, p. 152 § 270) cu injelesul de sora. Genetivul plural de la
obsnuitul atoacrit sorA, doacpcT)v ar fi fost greu de intrebuintat aici, pentru
ca ar fi sunat egal cu genetivul plural de la frate, tot Ctoskcpthv si care s-ar fi
repetat unul dupa altul, producind confuzie ; simtind nevoia de deosebire Duca 1-a
format pe aseAspiom de la (Thekcpig sorci. $i in rezumatul neogrecesc din

www.dacoromanica.ro
XVIII 11---2 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA 111

.66)R6 goau SO; TaTisivou iv Ti..) =CC) iµ015 SoRrifiivii ,RvittEicp" "AX0i/Cfa; Si
to ollicera tarrta o Exva9rl5 ixawari of yv(;)n 1,(111 6TBilag arty 81: irrotpacitUiv
Soiacov a11ro i cbg ixati5v, i4Eiy8EQ6crag canolig, eutkayov crinOv iv Tfi Ilpouall 7Rb
xat gOoRpav sv Tip RviiREito, 8 dray; cp:xoo6Rrrev. '0 Si TERiw ana@a; gISZTAIEV
api:Pg Avxaovtav clq9rxEto x&xEMEv stg Kausi5TELav, Etta Ei.g 'AGIREviav MmeCcv TB 5

%at MEyalv, akkieckag ivicarrov Eva ixtog trig IlEolbag. Kat Rua -ray x@Ovov
EtcriP.OEv vow* Tponcuoiixog, cpiQcov Xeccpea mid XEC.fav thg dbeig titiv thuto -r
tveivvcov IIEEKrthv.
inavEcoREv miXiv Etg tor; [LEtayEVECITgeOlig flyEtIOVag TtliV '00!.kaVCOV
%at 1801E1,, 7165g %at nag? -romp RE-CLUBBY Etg &mi.); to rijs 11)1E1101/tag Eisr11- 10

Allata
XVIII. '0 ?LIT ,Claut.XEk Mavoii ivcouciMc trly fitTCEV TCYV TOA5(4COV
xat trly rov Ilayuatirr CCROCCV fLETC4301i1V, nth; (1.7t' ovpavov cbg CuSTQCCAV 7CEGOV-
Ta, 7CCteEtri% Rog Butavuov avetaL xcd o avelpit5g avtov MCQCCX(.00a xthv 01.60SCOV
Trig PankEtag %at arty; iv tTl Virg) Alitivcp niRnitat, xat 0 Mavoirilk ROvog 15
130I0AFOg MT& TOT) Itahra01.1 xai Toi3 6i11101J dcpTIREterat.
2 '0 Si MoucsouXRecv JTEE,C(ccag iv T."7,j Siva Etatilka£V iVTOg Trig flOkecog
-ACCI ALITEL gv Tag aocri, toil (3aaLkhog vat SiEtaL TO'h01) kiyo3v, STV ;Eye° goo-
Rat 601, Big vi6v, ab Si my* iROg si6il v.al any rov vvv Ev Riorcp filicT)v oil cpi)EL
tLtetviov &kV oiSTE o-xlivSak gcrovtaL, ttovov avayeTeucrOv µE fiyEROva ()Ong, 20
Oariv at Early yfiv SLa titiv yovicov inExtricaRiv." Aolsig (Vivi) xat bRiwovg
Eva tibv CcSEXqxliv ainofi tetiv etvhf3cov xai Rfav rcTiv asEXcp[Saw cilatithxa-covv 791y
g7t0V0114011gVTIV, 151t0010Eig Soi;vca tif) POCBOLEI rijv 0E0TfaX0Vt%11V %Ca 'LC( TO15

Etew6vog Cixpug crkoii ZTITOUVLOU %at Thy HEA.orcOvvirov, to Si trig Ham;

nEpL and IlavLSou RixQt 'Teem"' ExoRtou xat and toi5 "Iestre ITOIA.COV Oxet 25

2 aOTO P: carrOv Bull 11 13 lieraflokiiv nan P: Rerotf30),11v nun Bek 1 ante nr(); addere
vult xal aUT6v Bull II 21 btexTrialitaiv Bull: bTaxTicravro supra vto 1.tiv P 11 22 aSsAspiocov
P: una figliola desorella I.

cod. grec, 4, p. 9 al Academiei R.P.R., Taw etoekcplocov este redat cu any Tecg dt8ek-
(pen rou din surorile 1W. Fatmacatun: adica domnita Fatma ; vz. Bull. comentar
si G. Moravcsik, II, 287 s.v. Xaroiiv Tesalonicul: fusese cucerit de Baiazid I
vz. XIII, 6. Zituni: L. Chalc., I. 62, 5 it asaz5 lingA Termopile. De fapt era
asezat mai spre apus, in interior, cam pe unde e azi crawl Lamia. Duca pare ins;
sa aiba in vedere si o a doua localitate Zituni pe undeva in valea Strimonului ; vz.
XIX, 9 : to nue& TOv ErGrollova %co& mivra nkiiv Zrirouvfou.,toate localitatile de pe riul
Strimon afara de Zituni (cp. si XXVIII, 11 si XXIX, 1). Cedarea Salonicului si a
Zituniului o aminteste L. Chalc., I, 163, 15. T6 cijg flaEwg nget. localitatile
din jurul Constcmtinopolei: Duca le is pe o distanta destul de mare, data porneste
de la Panidos, la sud de Redestos si pin'a la intrarea Bosforului in Marea Neagra.
leedv Erknov Gura sfintd si TO ETOIALov ToilIceori Gura templului: cu aceste denumiri,
istoricii bizantini desemneaza nu numai intrarea Bosforului In Marea Neagra, ci si
insusi Bosforul, precum si Elespontul (Dardanelele). Vezi V. Grecu, La significa-
tion de Hieron Stomion, in Byzantinoslavica, XV, Praga, 1954, p. 209-213.

www.dacoromanica.ro
 112 LUPTE INTRE FECIORII LUI BAIAZID XVIII 3-4

si de acolo pina la Varna toate cetatile asezate la tArmul Anil Negre.; si

imparatul incheind leg5turi de pace cu el, 1-a dus la Adrianopole ; si a
trimis pe Dimitrie Leondari, b5rbat cuminte si Indeminatic in ale rilz-
boiului, ca sa is Tesalonicul. *i el luind orasul si anuntind ImpAratului, 11
5 aduce inkintru pe imparatul Ioan pi-1 instaleaza pe acesta Imp5rat al
intregii Tesalii. De asemenea si in toate orasele si or5selele, imparatul
a trimis bizantini din oameni de vazA si le-au luat pe toate, izgonind pe
turci. *i era in pArtile Traciei pace in tot felul si liniste netulburata, p5r-
tile de fasArit insA erau in mare tulburare cu schimbki dese de domni in
10 acele t5ri. ,

3. *i la Inceputul prim5verii, dup'A ce a trecut acea iarn5 grea si vi-

fornira cumplitA, s-a facut foamete mare si molima In toate taril e, pe unde
a ckcat picior de scit, si s-au ivit fazboaie lguntrice. *i a venit Carmian
care avea numele de Alisar pi pi-a luat, Temir dtndu -i voie, in stapinire
15 'Sara. parinteasca. De asemenea instisit si Sarchan tara-i p5rinteasca
Lidia. Orchan si cei doi feciori ai lui Atin, Omur si Ese, si ei si-au luat
partea for de mostenire Ionia Intreaga. *i Eliez a lui Mandahia si-a do-
bIndit si el Caria si Licia.

Domnia lui 4. lar din feciorii lui Baiazid famasi in rasArit, Mahomed
Mahomed I era la Ancara Galatiei, deoarece Tiara nu avea cine o mos-
20 in Anatolia
1403-1413. teni, si era si fratele ski Musa cu el, bAietandru fiind Inc5.
Iar Ese, celkalt frate, fatgcea Incoace si incolo, neavind nici o tara peste
care s5 domneascA ; tot asa si Mustafa. De aceea Mahomed trimitind pe
unul din marii dregatori ai pArintelui sau, cu numele Temirtes, din An-
25 cara, in timp ce Ese se atinea atunci prin p5rtile acelea, si IncepInd rgzboi
cu el, i-a Mat capul. Si domnia lui Mahomed sporea tot mai molt in
Galatia.

3 : Scit : dica tatari de-ai lui Timur-Lenk. Si a venit Carmian a.a.m..a.,

Sultanii selgiuicizi de prin Asia Mid, izgoniti de Baiazid (vz. IV. 2) si din care
cei mai multi fugisera la Timur-Lenk (vz. XVI, 5), sint pusi de el inapoi in dom-
niile lor, fie ei insisi fie urmasi de-ai lor. Cp. si L. Chalc., I, 157, 23 158, 2.
Carmian... Alisar : asa s-a chemat intemeietorul sultanatului si Duca, dup5 obicei
turcesc, it numeste 5i pe urmasul sau tot asa ; sultanul adus inapoi la domnie a
fost de fapt Iacub II. Tot asa e si cu Sarchan ; de fapt sa fi fost Chidir-Sah-Beg,
despre care Duca insi spusese ea .ar fi fost otravit de Baiazid I (vz. IV, 3). lar
Orchan e fratele acestuia si a fost pus emir in Magnesia. G. Moravcsik. II, 191, s.v.
'Oexarrig 3 gresit it face fecior al lui Baiazid I, ci e identic cu 'Oexclvng
2. cei doi feciori ai lui Aim : lint numiti asa, cad ,dupa obiceiul turcesc toil ur-
masii pot fi numiti feciori ai intemeietorului dinastiei ; de fapt sint Omar II §i Isa-
Beg II, feciorii lui Iese, pe care Baiazid I 1-a izgonit din domnie al 1-a surghiunit
la Nicea, unde a ram as pin5 la capAtul vietii (IV. 2). Omur gi Ese au fost scosi
apoi din domnia pArinteasc5 si mcisi de Tineit (Gynejt) : vz. XXVI, 3. Omur a avut.

www.dacoromanica.ro
XVIII 3-4 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 113

Bacivag Cinarra to naQeata xaot9a to iv tw EiiEivq) 116v-ap, xEEREva, 6 Si Pa-

ot/LEi,g Eigivaiav xaTaaTacriv noLipa; xai airrav iv 'Avogiavouna,Et, niavag,
iorEtXE AriATEnov toy AEovthouv, CivSoce OUVETOV xai 3TEei, Ta nOXERIXec Ei6T@O-
Tov, Toil naQakaf3Eiv Tip/ 0EaciaA,ovExiv. CO Si 7roteakci3thv avtrly xai, [nri)oac
fCp Pao0.Ei, Etoaya Toy 13124114I1 sicoavvriv irrOg Xai, SEMI/UR toirrov OctocAia 7Ta- 5

aig OEffaXiag. 'O[toicog Rai iv nOusaig Talc nazo-t, %at toil noA.LxvEotg EaTEaEv
o (3ao-an); Tcoliatoug Taw EVSO wv xai, Itacaa(3ov narra SaifarrEg toys Toiv-
;wog. Kai i'v iv Tag 0(1a/40 t5 aiElEOLV EtO)VT) 710.VT0i,a %at aaTaffimOTOg yaAYi-
VTi, Ta Se Tfig ao Eo fieviXTI TaElaXfi Xat 60@611 RETa(304h T(7.11, in,EpOw.ov iv Talc
inaoximg. 10

3. "Eagog foEvuv CcQaligvol) xat toil ocipoSQoi) xEiwirvog inEvou %al xk6-
Smog 7LaQ£06VTOg, iyEy6vet X1,1,1,65 ioxve6; xoti, A.o4.1.6g iv othoou..g faig inccQziaig,
at; of HOSE; to-.)v /x1r065v iTaiTTIOUV, xai, eµcpvALOL 3T6A,4101. KaTaPag TOLV1JV 6
Kawitav, Sal); 6 Tat CiSELaV, EXa(3E Trio naTomilv &mai) inaoxiav, 'AXDoeT
inovaaaOasvog. '0).,1otcog xcd Ma@xliv Avbiav tily naTomilv iaaeXiAlV JtQog 15

iautav Ezoirioato. `0 'Ooxecv xai of toil 'Atir S150 U1,01 `01a0ile at Saes Xai 80h
airrot trio Toviav ntioav ixariothoccvro. Kai, o toil Nial/TaXta TA.14 xai auto;
KaQiav xai Auxiav inEwriioato.
4. OE Si xaTaAstcfragrrEg iv tai gcba toil Ilayt,4i1T 1.40i, 6 aiv MEZE[LiT iv
'Anniegic ill/ Tit; Fait.arEag, inEi °int Etze xXi@ovOttov rj inapxia Div Si Rai 6
6SEXT6g autoil Mwaris tef aotOfj En 7ta1beleisZtOg 651% '0 Si Taig 6 ETE@Og* fp/ 20
alLav4tEvog gv19Ev xecx&i3OEv, µri ixwv ain5Evfiav 61.toitog xai, MovoTawag. "00Ev
ataag 6 MEZEIllit tiOa to7)1, REytotavory toil IraTOOg akar) TEVTieTig iJtovoptat6-
REVOV e 5.A7y6eag, Stayovra TOTE toy Togv gv Tag ttgclEcrtv btavoig, xcei, cruvii-
Va; nOkEinv p.ET? aircair angTERE Tip/ xEcipakilv airfoil,. '0 Si MixiptiT 1111 neva- 25
kovOaEvo; ev roaaTia.

1 xcia-cpct Bull xeiaten P ii 8 Tag Oegtx6oLg Bull : tai; ifeccx6cug P 1113 2xikov
P1116 O v supra lineam ad P iI 21 !ler' erre,/ P II 24 post 'ArriTag, addere cult Trek
Bull.

un fecior Mustafa (XXVI, 3) care a fost ucis mai tirziu in luptA tot de Tineit
(XXVI, 4). Eliez al lui Mandahia : e acelasi ca si la IV, 2, pare sa fie de
fapt Muhamed-Beg. (V. M. Alexandrescu-Dersca, La campagne de Timur en Anatolie
1402, p. 91).
4: Jar Ese : L. Chalc., I, 159, 18-160, 5 spune ca fratele sat' Musulman 1-a
invins Si ucis. Cp. si G. Sfranfes, I, 90, 15.
8-5217

www.dacoromanica.ro
 114 EMIRUL TINEIT XVIII 5-7

Lupta lui.
5. Iar in partile dinspre Ionia lui Atin s-a ridicat unul
Giineyt pentru dupa nume Tineit, feciorul lui Carasupasi cu numele, bAr-
domnie. bat viteaz si cu faima in ale razboiului, tats -sau avind
Smirna ca feud in zilele lui Baiazid ; si locuitorii din Smirna, din cauza
5 guvernArii ce tinea de multi ani, it stimau indeobste ca pe un domn din
partea locului. Atunci a inceput lupta cu feciorii lui Atin, cad ei locuiau
in Efes. Tineit dupa ce a adunat ca la cinci sute de oameni din Smirna si
din localitAtile din jur, a pornit in contra for si prAda locuitorii din cimpia
Efesului. Stringind in foarte putin timp mult peste cinci sute, a venit
I) chiar asupra orasului Efesenilor ; si tabarind in fata cetAtii, in putine
zile, feciorul lui Atin parasind-o a fugit, iar Tineit s-a facut stapin pe
domnie. Dar el mereu scria lui Musulman in Tracia, cum ca : Eu pentru
tine ma straduiesc si domnia aceasta a lui Atin nu pentru mine, ci pentru
tine o cuprind. Trimite-mi deci ajutor, ca sa ma pot lupta pina la cap5t
15 cu dusmanii tai". Si Musulman a trimis din Galipoli la Smirna multi
bani o data si de multe on si Tineit cu aceia a continuat zi de zi raz-
boiul, pina ce a alungat pe mostenitorii lui Atin.
6. La inceputul primaverii insk cind oamenii au intrat acum in al
doilea an de la venirea acelui groaznic potop, un fecior al lui Atin care
20 se chema Omur, caci ceralalt murise, se refugiaza la unchiul sau Manda-
hia-Eliezbei, domnul Cariei, si-i cade cu rugAminti fierbinti la picioare,
rugindu-1 de ajutor. Acela it primeste cu multa afectiune si-i implineste
rug5mintea ; si adunindu-si toata armata, merge la Efes impreuna cu
Omur, ducind cu el ca la case mii de oameni. Cei din Efes insa cu Cara-
25 supasi, tatal lui Tineit, erau ca la trei mii, caci Tineit se afla fiind la
Smirna. Atunci, pentru ca efesenii n-au voit sa se piece, ci dirji s-au im
pOtriVit, dau foe orasului si v5paia aprinzindu-se din patru laturi, a mis-
tuit casele si focul a inghitit ca o iarba uscata tot ce a mai fost lasat de
sciti ; si in dotia zile intreg orasul s-a f5cut praf si cenus5. V5zind efesenii
30 un prApa'd atit de mare, s-au inchinat.
7. Carasupasi ins5 inchis in cetatea de sus, a mai rezistat pina in
vremea de toamna, asteptind ajutor de la feciorul sau Tineit. Acela ins5
n-a putut sa lase Smirna si sa piece la Efes, caci avea ostasi mult prea
putini. Atunci deschizind portile, a iesit si azind i s-a supus lui Manda-
hia. Si acesta luindu-1 pe el cu ceilalti din citi erau in cetate, i-a dus legati

5: Ionia lui Atin : adid intr-o parte a sultanatului Aidin.

6: La inceputul primaverii... in anul al doilea: de la invazia lui Timur-Lenk ;
e deci 1404. un fecior de-al lui Atin: de fapt al lui Iese pe care Duca it numeste
tot cu numele strabunului (vz. nota la 3: Cei doi feciori). caci celedalt =rise:
acesta a fost Isa-Beg II (vz. ibid.), ucis de Tineit (vz. XXVI, 3). Mandahia-Eliezbei:

www.dacoromanica.ro
111AX L-9 svona liNinszvzie-opetru 5TI

g A3 3g 701 5yaic An1A0I tiari aoi A.kuv 1l6La3A11., S)) rn1oA2 `1143Ait,
591c1 ao3. A,3y TiO A3(10 -wmcrtooioaloN alp.)? DA.A3A. 01 5 pa% 513 103. OIL 0 `50

AO)X AXY10A0olt A11.1 ALLA60113 0 atsuzyu oup A3 5ID1 51)363111,j. (101. 11.1.13147011 1r3)(

91 1,11. A Xfty01t A.01A 01/3A11, AD1A 59) A.9x1yo,933% 10 &at 01DA 1 01 Ataavic .01/1.0g3.0?
3191 9113151,1 ALI,X9r1 5961c scum. silor. Rol 'Atp.v Aftow,32 101113 A3 ,tbD?Gba, 0,
1113A15,1, 51001060p 50.0113AMTi3 1DX 14.3 A(01 1631C A.0)16(0% 5(9 0.4731A331'51101D -D)
31 5oA3rf9X6 30.31941(3 .5001 A3 (43. 110x that cb 0.09 it 5u, iq jaiyo39 60.DARD 5)1010
DA13X31C3 A101 31COXD1A D A(01 513 kurp A A1+1 y9ic Al Am). A0)1D3Cba, IT X1 013 . 1D11 14g
5110101)XD6701C01 `AolAlpunt A3 5173A,R9 51)35014, 0 alai A1.41v, 592(. 5134 nag31r73 118
lvx. 0 11.L3A1U 50160X en%13x1t1n13 Stu All, 3OTI .5)31A AIfl 591Ammig A3d)ndA3 A?
11.1 11x>3a° scale A91 'ADriyrtoimoN .59) coA.g." 6314 alto camp T134AD1A0
1)33t A461

(LW. 41V, 00 :1g '3713

`A)3139. )3A1 513 5o1(3i paricq91)35)31c11A)2
vt-e2 1719 3.0

59.0aox3 0.0.0 -
ALL11p31. .1)07-1001010%A3 A.01(1313 A00 1011 44.9j
Oa 39 Awiyaopa,ow
93t)? anyi5m31(cacao11 A3 110c,trI3 1nx AD111 113)i, 01L 51x7 A3y1314)31.c)? Acarvontto,
Aay pax :19 31{3 (10A1 0317)610 A.0) AV X.3073% ALUM? 5m3 0o 50.01 51.0119Awntyx 001 91
.3031]9?
50670ff,, 3g ILOA3TiOX612 1Tht A01 3103g 0 A 144. AoA96X D13111 Asia D1C 0- pa
Ti it.
A (101 00A13g 0.0A.13X3 aaripayx101D% `531A)3pr9 0 513 0.01 AL!...1.V. 59]a. 0 pax

daorio, `5oAarktovax cloo.13 5o.toxLinvai air 5 A93.. stain, a031433 A.91 -331A)3N

`A1A,31c311(a-7DIX A.91
nA03A14, 5XY16DX 11)13X63AD1C3 1DX
Somalax; 1311E11U/061C 5101 06
Aincos 0010D 513A31-1999 smactitog 3g 0,
13100 5031.9131.tin2 A0IAW 1313X3go3cg, 1DX
173%
.
A3olia1a alvtic 0 1 110% ql?Afti) 5 A01 701AD1C72 A01)3a1D 001g.D A? cba COD A.00
oaorio, '1n13XN A(0102 A(L4) (nip 50') 5a,a7(1ky1Y) 5)3,5gA.)3 10 3g 51u 50)3y9).:
().1 1.0D1t0.0,01J6DN CO1 161731t 001 31,1,3A111 AMA!, SO) `lop(1kyn53. 0 4A., 14,3A151
tioa rtAapia moxa9irQ, 3191 4L:r1 533.morltaxorr4
A3 111 10 `1131Dcb3, )3rroi) 5o35316)3x 9Z

`loAslipintglaxilAp arm cI)72 A10D1 A3 al 13'1/91: 1DX 7018 A.0)1 A(061/0.031 3T1 (?6 A -DA)?

511913och 5t.1 `.;;9/loyd) 13mp.o3931)3x, 51p. 5)31)99 1)3x zu. 731Amblayn110% orac 968
At-v(1%K 91 octu 5q) Aola9x 31.0.14173% 1DX All LI, m1a3t Sitou cbp. D 1DX 51A.OX A3
Arag .517363711j, 10 3g 01D3(ba, 1 g1 531A0 Oa A.111073.001 ADITILLa ADDIA.A.0X3.0061C

.L Oa 39 51.0D1C00.0)0670)1 0A3Ti9A.3A. 5 5o1D131(xA.3 A.3 Ill 614)2 613'n:0LO -701131Al2

OE

013X lax!? clomanwomo (1061DX gX3 X3 50A3110 AD13011.0g

70051)1C 1101 1101(1. 11010D

114,3m51 Oa 3g va0.9 91t 01DA.0 513d)r) Alfa (Ilia Attila A1301(31C1) h3 `6).03Cb All eiwk.

Six/pi) 14,y/ou Ann )3a1n *A(01(m1 3101 '11:1A.)? 510 5701 5)3101C 3g:t1.13 110it A0031C -33/(L

tarp. (b1 XD1MON 119 MATYVADll A.00 A.010.D A00 5101 51010(10 A031. /MAO A.3 an

T 9.
d If OZ dlaut31cFla,
too d: isaTri
9Z 41D70Icb9 d II
tog teg
8Z moilf.txR
lt.onuctorn?anx
d If OC
d II z 513agA9 vidns 5Do 64A.
II 51143132api)9onx

ad 113 as axed bao-paulegnw zA) aTou el :c lop `(I.soloal launu IS la n3 aiatunu

ullin!. ;e Immo
L : In!
nimauaiirts
satepusw : ,c3!pe In! .2ag-pauntinw -
ap !hos : ap Tio2uotu-nlelel iu lival-inuni It

www.dacoromanica.ro
 116 LUPTA LUI MUSULMAN CU TINEIT XVIII 8-9

la scaunul lui de domnie ; iar pe Omur, bgiatul lui Atin it pune in domnia
p5rinteascA. Pe Carasupasi II1Sa §i pe osmanizii ce erau cu el, i-a legat si
i-a Inchis Intr-o cetAtuie, aruncindu-i intr-un turn ; Mamalos se chiam5.
cet5tuia. Dar mi-te Tineit, ce face ? Pornind din Smirna cu o direm5,
5 pleaca pe mare in Caria si vine la Mamalos ; acolo In tain5 trimite stire
celor inchisi, c5 a venit acum, ca sa -i fure. Iar cei tncl i9i fac un ospat,
si dau paznicilor yin curat de b5ut, ca s5 se sature, si adormindu-i ca pe
niste morti, au iesit din turn si, slobozindu-se cu funiile peste zid, s-au
urcat in direm5 ; si plecind au venit la Smirna. Si a fost mare bucurie
10 pentru o furatura ca aceea.
8. La Inceputul iernii Ins5, Tineit porneste cu rAzboi asupra Efesului
si-I inchide pe Omur in5untrul cetatuii si Intreg orasul it lasa prada osta-
silor lui ; si afar de oameni, pentru a nu voiau sA-i fac robi, tot ce-au
agonisit dup5 invazia scitilor, au jefuit ; si pe multi din locuitorii orasului
15 i-a ucis si multe alte grozavii au f5cut cu miile, nelegiuitul. Apoi a c5zut
la invoial5 cu Omur si i-a dat pe fiica sa de sotie si prin jur5minte, in-
credintindu -1 de adevAr, a iesit din cetate si se ImbrAtiseaza ca un tata
cu fiul. Si cu jurAmint se leapadA de ascultarea fat5 de Musulman si se
arat5 intru toate credincios mostenirii lui Atin ; si strab5tInd impreuna cu
20 Omur toata tara, atrage de partea sa toate orasele asezate pe Meandru si
cele dinspre miazAnoapte : Filadelfia, Sardes, Nimfeon, 'Ana la riul Ermon
si punind oameni care ii erau mai cu credint5, toatA tara o da in miinile
rudelor si prietenilor sAi. Si in timp ce acesta petrecea la Efes cu viitoruI
s'Au ginere, deodata dimineata se rgspindeste zvonul in popor, c5 domnul
25 a murit, si la rAsAritul soarelui ridicind trupul lui, 1-au dus in cetAtuia ce
se cheama Pirghion si e asezat5 la poalele muntelui Tmolos ; si acolo 1-au
inmormintat ling strAbunii lui. Iar Tineit ridicat si InAltat, I i socotea
Cara ca o mostenire din parinti, si s-a numit domn de sine stAtAtor al Asiei.

Giineyt se 9. Musulman Ins nerabdind obrAznicia lui, s-a hotgrit

30 preda lui sa treaca in Bitinia. Si trecind a venit la Brusa si bru-
Suleiman. senii toti 1-au primit cu plAcere si cu bucurie. cit mai mare
s-au arAtat gata sä moara pentru el. Atunci, cum a inceput primavara, a
Inceput sa stringy oaste in contra lui Tineit. Iar Tineit Insusi cu putini
calAreti pleaca in graba la Iconion, capitala Licaoniei si, dup5 ce vorbeste

Strand: coraible .cu ,dou'a ifinduri de visle.

ca domnul a murit: e Omer II, ucis pnin vicle§ug de Giinyet (vz. XXVI, 3).
8:
Pirghion. adicA Turnulet. domn de sine stdtdtor al Asiei: adica al Ioniei asia-
tice (vz. XVII, 1: Asia) cu sultanatul Aidin.

www.dacoromanica.ro
MAX 6-8 CI SVarl V1210131 1iNIINVZ1/3-032iflI LIT

dialyoic 5(101)1030 523 AL,la AXYIA01131U 901973 `3A.294.1A, A91 39 novo)" 901 A4,1V A01
6110111(L. 23A7A20,xyxk3 A3 rt.). Aorbm,t 101 111 `11:mei110ac A91 39 m910u9.00)3a73x A019131(%A3
A? (hi (3)1AX11(01C 1M1 591A3 (10A61L11 5131:41193 3(111663 VOX 5101 My) C011110 .57302m10r110.
501(nrim 2:91310ri0A9 91 -AolaTyou ft 30 1lc3A15,1, 71 1730 Delp q th Ita, 541 51L,AoclA3
Mp1,11(3 Ac10 1361,110 bid 110X, 57309,31(1C A3 al 751610N 77313X63 513 A011/3y9 13X73X -COX
0)16 5 131171311 59ou 5(101 `5(1919231(xil.3 5m LOA, ito0(IL31(x A301(4 .5r,1o1nx) o 1 30 5(101 --CA
513/031( A10101)30A1011 inx, 513 Aoaox A.91 Aoanoxp 531A7392203x, 1nx Lyriiox -
OIL 533,A739111

531moo 5m `57310xLIA0,31 201913 Acto:y1.13 (Ica aokonu 173% 1010 0.01 1 5110X13 A3.0.913103X -
531 5292qopo3x, A90.161923 q
Lll apt? 23 1)X 531A/399310C A.901i 513 Al3A61),TIK A3A.H, 3
-
01 A(10 ltypilaYi xHIDX at lii 11..upioi 1131o1(% OI

'8 59A927123x 30 aoplo)Cop 9 1LL3A151, 7303173619 523 A09310,, 113% 13131(X CiD3

591q. (101 o..o3AX21(011 1t91 &L011°, inx, itLp. 4.21(oir A109D1C 5101 (ow)o52nim1110a1.
Anquothr. 1731131011 273x ARIL A.001 `A.031pot1Ap 110 X(10 `o.i.AolicoyrniX1,1 91 AMC 0 3113 -
50,01(1(01: A011 011 -
.
oi4100,1x. 91371 AL1.1 AL.L110001061011 AC01 `AC000,XK A13911310X.03 173X

AL-011y 73603173X A3 173X r3C) 7J DloCyri 70A139 A3X10a11311 9 aancom 3191 513 Aria° 91

513o10 Amay3 Kani acia. daorla lux, AlL1 2363179/U2,o 513 A73X110ACtil. (b.2423 5p0 210x
Sioxao 5739m19ou ALAI `mia230,162 11:1133 (101 (10109% 173% 2233.Aoon9ario3r 5m ol,tanic
19132i cloyt pax 273131codoir9 Scoxo9A.3 ALAI 59oi1 it93, A10Tivtonct0TAT A1013#131CC13 1)3X

5L1AL11 50X11(0#10X /31f1A%73910/11? '1 Alp Chip A(10 91010 ATTIOa 411 A739131C A101A0Y13AL

59thc A01c133 519997t1(3 5701 51097011 5231(9ac 5131 sou A060A10113JAT 1737 5721 590311 OZ

AOlitap `A101361(30131(14) `51306103 `A.0110C/MicIN X311 1 1-101 SoAorrida `acnirnoic pox

5109pt10 5(101 50.0117/101911L (:01(113 11311. ALAI A1397011 my1torl3A11, 513 5no23X A(01 a01(1'10
Aom3A,Ac19 210x Aurylcb 5238.A3 59111v A3 eb..com A09 an. ebagripA.orni `AmA.932 5aokt
5D9491.anom? 1SOOIL A3 clu YoriLog 5m 9 Amr13A.LI, `13xLIA0313 pox LAO 0.01AL L1(131)3Al2
501 A)3610 531 01 701i0011C (101(173 A0133d)3 A3 (in `annITyou o Aolactu '1101131(73X A3 111 9g
1523acoun. (101 0.01(0211 5(1060 AM311`13X 137.3 A91c1/3 AD/IWO 5ctAA.3 AL01 AS0631131t --c11)

-(101 0, 30 itpomu 513 504u-,} 513012 173% t1u A731et0113/I4 5c9 Aoxiorrac Aoalrfx. -UAL 9178

594.3rip SoT1oA01n73 Agniailkt 52319v, -1181,i1(x3

.6 a 39 Alpriyitonctoil LLT1 3d) AO) AL,11 (101(13 0173A7? A1313 11.81outod11 ant 17399
A3 al a A,1141 151 1)3N L,1,0 5739963u Dit A(903923 A3 LiDcLO011 31A101tX) 5 10 )39(10611 513 OC

50)1970u970 A01(1/3 o1mo303u9, 110x, AL371 51190 570073% 5031i1013 (101 3A100, Al 91 631( C,110 -

(101 .oamafinalj, 3191 1,I,2 5o07703 aon,3rilo672 A011013153 nialoottp 611,

0110 ipirx rtza
'iL13A1u Q 0 5031,03 1Lst3A15,14 A09 510A.11(9 5101C1C1 5011011060 523 AO11t9XL 961LtT1
-

T A.91 39 9q173at " A,91 isdiias : 012. 3g 19191C m1 d assvjioj) snanvsnoop -ap
snonout JSa : 91 3g 29903/ 01 II g Alipmr999.5)3}1 d II ET au d II T7T A0)49-xR d II T7T 9i
^`39
m913'01c d II 6T 51t&L,o-P d 51-stAIIIP 'd 59%1Y9619x MIS : 59.xr(96r-Ix
:
I
d II gg 5nottx10 d II gET£
rtoicto Ling : A.919.73 d II CE 523321c; 'd

www.dacoromanica.ro
 118 LUPTA LUI MUSULMAN CU TINEIT X V III 10-1 P.

cu Caraman, merge la Cotiaion si, dupa ce i-a spus aceleasi vorbe si lui
Carmian, ii aduce la Efes cu armate. Si cuvintele ce le-a vorbit cu acesti
sultani, au fost : Stiti bine suferinta ce ati indurat-o de la Baiazid si
parintii vostri, unii au fost macelariti, iar altii sugrumati cu juvatul ; si
5 s-a facut singur domn si pe voi v-a facut sa plecati peste granita. Acum
insa, fiindca, prin dreapta judecata a lui dumnezeu, facatorul de rele a
disparut, sa nu ne inghita puiul aspidei, ci cu curaj, cit e Inca in plina
crestere, sa-i strivim capul si viata ce ne famine, sa o ducem fara grija".
Atunci sultanii plecind urechea la vorbele lui si socotind ca este in inte-
to resul lor, au pornit Inarmati, si Caraman cu trei mii, Carmian cu zece Si
Tineit cu cinci au tabarit la Efes.
10. Musulman insa si el mergind de la Brusa la Lopadion si armata
lui numarind-o la douazeci si cinci de mii, s-a ridicat de la Lopadion si
a venit la Pergam si de la Pergam in cimpia Mainomenu, far din acea
15 cimpie la Smirna. Si aflind despre sosirea impreuna a lui Caraman si
Carmian, nu §tia ce sa faca si era necajit. Ridicind tabara de la Smirna,
a venit spre Efes si si-a ridicat corturile intr-un loc numit Mesaulion ;
si acolo fiindu-i frica de inamicii sal, si-a asezat corturile ingramadite,
a tras un ant si a ridicat un val de pamint ; si la mijloc sedea el cu
20 oastea, iar inamicii sai la Efes ; si erau la o departare de nici jumatate
de zi, adica case ore, unii de altii. Si nici el nu se apropia de ei de teams
si nici aceia de el din cauza inegalitatii.
11 Stind astfel lucrul in nemiscare, vine la Tineit unul din prietenif
lui de taina si-i spune : Caraman si Carmian s-au inteles si vreau noap-
25 tea asta sa to dea in miinile lui Musulman ; iar ei facind legaturi de bung
pace cu el, sä se tnapoieze fara nici o fried la casele lor. Si noaptea aceasta
isi vor pune in lucrare intreg planul". Aflind Tineit aceasta, cind se lass
seara, aprinde in corturile lui lumini si lampi, isi alege din caii cei mai
10 trei Bull. : treizeci P I II 22 de el Bull. : .de ei P.

9 : Caraman... Carmian: cu aceste nume, Duca desemneaz5 pe urmasii acestor

intemeietori de sultanate (vz. G. Moravcsik, II, 137 s.v. Kaeatielvog 2 si p. 142 s.v.
liEetuavOg). De fapt sint Muhamed II §i Iacub II (vz. M. Alexandrescu-Derska,
op. cit., p. 91 $i nota la 3: Carmian).
10: oiiTE afyrk zwec7.)v ;TO; sxeivouS Stec siiv eEiXiav oily' ixEivoi nek Gtircoiic bLa Pity
itvia6TriTa nici el mergind spre aceia de teams ci nici aceia spre ei din cauza
Asa ne e transmis locul in manuscrise. Dar cuvintele nici aceia spre ei
dau un nonsens, asa ca airrok ar trebui schimbat in ailTav ca intelesul sa
fie nici aceia spre el, adic5 Tineit cu aliaIii s5i spre Musulman. Atunci insa cu-
vintele ova zrly etvia6TriTa din cauza inegalita ii formeazA o contrazicere, cad,
precum ni se transmite in manuscrise, Tineit avea 5 000, Caraman 30 000 si Car-
mian 10 000 de oameni, deci 45 000, fata de 25 000 ai lui Musulman, asa c5 nu
aceia puteau sa stea pe ginduri s5-1 atace pe Musulman din cauza disproportiei
de numar, ci Musulman pe ei. Dar atunci ar trebui schimbat nu numai bteivot
$i kelvin aceia in acela, ci §i aka; xwethv neon ixsivoug, el mergind spre aceia in of, -

www.dacoromanica.ro
XVIII 10-11 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA 119

Ro)av Tit; Auxuoviac, 4xFrou, 7tGL To) KostCa[taV 151.1.06-4041,g, 740.TgeZETUL Eig KO-
T'UCLEIGV xat VT.) Ka1[116V Ta arts EineoV, axEl, airro-6g 1.1.EV 876,wv Etc 'Ecpeclov.
Oi Si X6yot, oil; (bp.ilmas 1,1,ETIA TC6V flyEllOVEOV, "T]aall' "otsate &T113* Thy til-
tt[UV, fp/ fingatlitE ACT& toil Ilaytatlit Rat -raig iltstgpong yoviic oils Rev goirpct-
EOLV, oi3; Si ktx6vfi Cutenvtav 'ma mina; 1.tovapri5 gygvgio Rat illas efacto-roug 5
g7tOtTIGEV. NiiV bC gagt SLXCact 0E015 XQE,GEL 6 (1)1.6a-mop it qpiivurccu, µrl 71.11TWitiTO)
fillag to tiic acini.bog gRyovov, axe( 3TeCraiiWg Ett etStligOV ov 01,VTQLVwptEv ca-
Ta TilV Xdt()CCV xat TO XEinOV iv al.teetilvkt SlaCOILLEV." TOTE Of llyEttOVEg iVCO--
TLGAlgVTEg Toi)g Liyot.; airroii Rat Etc 014.11:pg@OV IXOTC35V X0yLaapLEVOL iX(.401JV Cv
(lomat Rat 6 ttiv Kapaphv gv Tptat xat6atv,6 bg Kapiiit6v iv bgRa Rat 6 Ttt-- 10
VErlt gV ITgVTE X1114GIV gV Tcpgacp gatpa.T07tibetiaaV.
10. `0 bi Movaon)uAlv Rai &nog (17t6 trig Ilgotiang ev Acntabty CADdv 85b
tut TOV 7c6nra aTclaTOV ccUTOil gV EN00.1 7tgVTE xathatv ao.Rilactg xat LTC) Ao-
actStou iygpbEig 11)LOsv Et; Hipyattov, Cud) bi IlEpy6p.ou, gv soil KOttLJTCp TO13 Mal,-
VOIIIVOU, &Ad bi T01-3 KOp.7101) gV 41.15@v11. MG.01111, Si 'HIV OUVgkEUGILV toil KG,QCtilecV 15
Xoli T015 KGQIiitaV ii7TOGEZTO xat iiGXOLA.A.EV. 'AR6 SE E!r6pvri; :trek ''ETEaov anapas
TINE sit .as Tag GY-TiVetg etc rintov ),Ey6tavov MEaccia(ov 14..CotE6 To(3Tpleig Tag

Snivav-dow,- xat 7rtrxw)oag Tag Tiv-rar.;, -r6cppov gaXallJE *Ma 76pOlTel etviryitve
Rai auto; iv Riau) tat& -mi.") a-tea-rot-) iX619T1TO, of og intgvartiot Ev 'Ecpiaco, anC
xovTEg itttgpcliv oi)8g T6 iip.tau, ijyouv E (ep(Tw Stacinitta eve (12t4IXO)V, Write Clink' 21)

xweeov n@og NE[VOlic; Sta trly SELMCEV oft' gl<EIVOL Itek CCUTOV Sta Tin/ aVIGOTTITU.
11. TO 7tGetwatog oi5v iv etp.Exaq XEIVIV013, ITOGELG1 T(i) Ttvsirr etc T(.7)V
pUGTIY.C6V Wia(OV MCI Xiyet carri c0 Kaeattetv xat 0 Ka4.11itV OltOVOil-
CEi1T0.0

OUVTE; (30OXOVTGI Tfi vnrt TG'11111 3TGEIGSGi}VCIA GE etc xeigocc toil Moucrou40v
exavoi be 6191VGIGV %G.TOGIGCRV It16otv-rsg &vac:m(14(1)m.y ac)613(».; sic to lenci. 25
'Ev Tott'rri o5v TYl vux-ri. TO nay EucntOCEorrcu.." Moraeov SE -roii-ro 6 TtIvEirc
Rut xa-maccOoici; fi)g ianipag cpavoiy; Rat Acca7t6Sac avalpag iv tai; ct iTou GXT1-

1-2 Koruatov P 11 7 ante £TL addere vult anco Bull 11 9 tons Airyoug Bek : -roig
X6yotg P1110 Total. Bull : totir.ov-rot P I II 20 ilItE06v P : iiP4Ccg Bull II 20 oiiTE 21 &w-
og-cilia] parte contraria la quale per paura non osava venir a trovar Musulmano; ne Mu-
sulmano per la inequality non andava a loro III 21 airubv Bull : airrok P.
TOL zweoiiv-re.; ;Legg Axelvov ei mergind spre acela. Asa trebuie sa-1 fi avut textul
sau cel putin sa-1 fi interpretat vechea traducere italiana. Dar in cazul acesta Tineit
cu aliatii &Ai nu-1 ataca pe Musulman de teams. Despre o teams insa a acestora de
Musulman nu se spune nimic, ci dimpotriva despre Musulman ca ,.fiindu -i frica", i-a
Intarit tabara ; atunci e firesc el sa stea pe ginduri sa nu-i atace de teams, asa
precum e in manuscris. De aceea cred ca e mai bine sa facem numai schimbarea
usoara a lui airrok in airrdv gi, spre a desfiinta contrazicerea, cred ca am racut
bine ca in § 9 precedent am pus in text coniectura lui Bull Total, cu trei in loc de
TQuixorra treizeci din manuscris. Trei mii e §i un numar mai potrivit, in vreme
ce 30 000 e vadit exagerat gi poate proveni usor dintr-o greseala de transcriere, mai
ales daca vreun manuscris avea indicate numerele cu litere cifre. apoi o corijare
de text ca Gni-rot vopoihrteg /wog eXEEVOV din autos xcop6iv 'twig gxsivoug mi se pare
fats de X' in r ca e o schimbare prea mare care trebuie evitata dupA putinta.

www.dacoromanica.ro
 120 TINEIT SE SUPUNE LUI MUSULMAN XVIII 11

repezi la drum si se urea in cetatea de sus la fratele sau Baiazid, caci

era paznic si aparator al cetatii. Si-i povesteste intreaga sa situatie pi,
dupa ce-1 indeamna sa stea cu grija de paza orasului ping dimineata, el
insusi cu ceilalti oameni de aproape ai lui se duce la Musulman. Pe la
5 miezul noptii mergInd oamenii lui Caraman si Carmian in corturile lui
Tineit, n-au gasit pe nimeni. Tineit insa, cind s-a facut acuma dimineata,
si-a pus un streang dupa grumaz si a venit in fata lui Musulman, plin-
gind si spunInd : Am gresit, doamne, vrednic sint de moarte. Insumi
mi-am atirnat streangul de git. Fa cu mine ce vrei Vinovat sint de toata
I

10 osInda ". Induiosat de aceste cuvinte, i s-a facut mila de el ; si Musulman

i-a dat imbracaminte curata si 1-a Intrebat : Unde sint acum sultanii
aceea si unde se gaseste armata lor ?" Iar el a spus : La Efes ; si de
vrei, da-mi armata si eu ma duc si ti-i aduc legati". Musulman insa te-
mindu-se, ca in aceste raspunsuri sa nu fie cumva la mijloc vreun vicle-
15 §ug, n-a mai voit sa se ia pe urma lor, ci dupa rasaritul soarelui, ur-
cindu -se insusi pe cal, a plecat cu toata oastea spre Efes, avind cu el si
pe Tineit. Caraman insa sl Carmian intrind precum am spus, pe la miezul
noptii in corturile lui Tineit si neaflindu-1, au priceput cursa ; si s-a facut
mare larma si tulburare in tabara ; si unii isi cautau caii, iar altii seile,
20 altii camilele si catirii, pentru ca sa incarce poverile cu bagajele, iar cei-
lalti la arme. Si la rasaritul soarelui, si-au pregatit totul bine si, armata
de-a calare cu sultanii si cea pedestra raminind pe un loc inalt, au trimis
inainte catirii si camilele cu toti insotitorii bagajelor ; acestia trecind
peste pasurile ce sint spre Meandru, ei au ramas pe loc, ping ce au vazut
25
ca au trecut de locurile grele de strabatut, atunci si ei in ordine au intrat
in trecatori. Si and sfirsitul cozii armatei era in gura strimtorii, atunci si
armata pedestra a lui Musulman, el trecind de podul care e asezat spre
muntele Galesion, a ajuns la Efes ; si la ora patru din zi, soarele facindu-si
atunci drumul prin constelatia cumpenii, si Musulman era in Efes. Si
30
Tineit it sfatuia staruitor, ca sa-1 induplece pe om sa se ia pe urma lor,
dar el nu s-a lasat induplecat, pe de o parte din cauza inimii lui bone,
pe de alta parte insa si pentru ca se temea mereu de rautatile lui Tineit
la care se dadea cu usurinta ; cad pe cit era Musulman de bun si foarte
blajin, pe atit de viclean si neastimparat Tineit. De aceea ridictnd cortu-
35 rile in cimpia de la Efes, unde a ramas patru luni, n-a facut altceva nimic
decit s-o duca in imbuibari si placed ; cad era omul bautor de vin ca
nimeni altul si dedat fara rusine la poftele trupesti.

11 : StaPit; trecind de: trebuie subinteles Musulman. la ora patrt, dirt zi: adi-
pe la 10 dimineata.

www.dacoromanica.ro
WAX I I svona I VI210.1,S YNIINVZIE1-002111.1. IZI

`5101 501013 5203. 500110690X31 A501 107111.c1 50A37193y9u? 1913A1) A.3 Ca pla1c00%72
5001: A91 aolcin Aodypgy 112701A.7311 A4 69A. )312b 0.01 0061993 1133 50X137i9alt
l'IJM 91 inx A01013 51V115X12 01,41 53391.1,6 17:11S 5T)y13A.A.n0914 A1.1 Alpo)yacb Sin -91t (198

.5(931 59913111143 16X9 5731(10614 c11361,41919 501039 10.9 5201 Siolsioy 5103nr90 50th
A91 Awiyao.orioN -1913191:3 113x 1,;119 5119311 .591xclA 10 001 A911)36)3N pax 001 -693/
A9111 513 5X)1 5r1131 run 1123A1)z 53119E3 913920 100r13 39 J.,.11.,,c3m5 5nol014 (I
Ltib 5L1A311oA3A. lox AoX9Og 5130/13 an. a3112X90x A3.0;y1,, 10111m13 0407 ,wriyaoortoix
Aorinyx 193 .Ac0A.31 ,3109N .A.01,5731114 .5919 -nip 001 (pka..m3A730. 501913 (hi nal -
aiy1;11 ao11191 A.oZoog AltripoltioltAx? fl
5 `13,(0.0g 513 3713 .3111361C 501attc,13u9. nip
591o1Anic -451Axigamox 0 39 19110oo0o1 513.04y11nx 5101 9y 519A 5191291 173X OI

539ci2nicria9 Aolcua lnx /Owl.° Al?ogind) `599ngA3 :39141(001.4 " (1,011 1013 (MA 10
53A0113A.1L 10113X3 19X 0014 It 513.110091t mo19113 t1913x910ct3 - 0. 39 .131413 AV
.0993cbg, 19x
591511 39 - p
0
`131001 oliorPXA9 1011 51,0A9,2,70( TAVK It(ptila
39 A9111(C1,0900K 5130,11g06 1(11 50311
520120 500111039
701A.600A731L it 60311 201-
coA.p

1(01 ,1071 A0)3.010x01L9, ,03.13.uou X00 39111024, (019919% 1n 010111:0 `1(.011113 :trop I 9

11,94 (401 0o3112 591AoX91A70 iDx 593..p3 A aouirl 570guq 120 1,'1.9914 Lil 73113519 5981:
A003d)j,, -130(0x 107z 1311 (nap pcyx 101 L3m5j i,1, 0 39 19111)309)1 193 `A91Ti093/
59203x. `A3111tcb3 1631c 5101 599311 591xcl1 531A.010 513 591 59A.11,X9 001 111,3A111, 1333
133X 5131311 5006# 1310A.3A.3 A3 erix oxb -
411 533.1060,3 `101033 A130110AA3 A41 A9693A3
(b.up 133 `IJ,tbadna 39 atpi 5311(910303 59.91 .5cionc), `A01.3.C,113 10 39 5101 `5739161030b3 03
101110 591 50.010.1,7133 193 50,01 50010114 50634 03. 91 91160C3 A031 M003X036731: 1143 - 9L8
91130 100312 39 A3 .Alimniai2 193 istg 5o1itort319u9 1101 00116 91 701A91L 5071133
531A13.090,314096731L 10 A3111 51314141 1(.1..0 5101 19011'3111. 193 Chl e0X131C (0,313610 11L3 01 -
ROIL (1,01(11414 Y110A371913 593. 50,0A01114 113X 591 50,01610034 A20 31L 111 C01 OW (73110

1133r141 A1341131[3061L 531A7399631L

.
Si
9 5)360013131(3 591 61L 50 `A.069A331DN 101010 39 93
`011))191 5(93 ,10213 112 )?1 13174099 too `11394319 3101 pax loacin wi3x p1 Al
523 5101 510nto913yx .AnDatql,top 310 39 01 59101 SIii 591A.9020 A3 (71 113311019
001 001319 `Akt 3101 Fix 01 003. A971V103311.01AT `A.0)S,131.0 010) .51n. 590ctcb3A, stu. 50014
03. j A0191111(9 5069 51m3y1nax `593319 A3 6.001 .A30.161. inx lb. 11u09131 bac.; 51i1
`Sparilst a01y1( A3 03,1 thA11. A41 0130014 17 `SoiArtoicac inx 9 wriltriooctow it 3cbH - OE

a)9 0, 39 111,3A11L 1MOIL 533,00.31100033 001 173.0111014 11213103133X A01 9A1? 736 001
0/1933113X. 19 03911:0 `A03109 X020 `1913X9 01 1331 2?1 A1u Anax72 00123 924110o -
'A9130. 01 39 pox 50A3/19.000d) in
5701 5331.Q0019359 001 .143A.111, Act (3)011 0 001Ar -

A9111(CL09 A01110001 5921o)l.1 In% `50197920y1n0 'woo 0 11,1,3AQ, 506114101E ?DX 03)(5314 -

.591. 1tu 59 ACK) 591 59ALLX9 A3 an 5Iu 0,093(ba e0141193 1333 59911101C 59Altri 931 - SE

'5.p0n9 xrto o112 ALL 01 A0A3110309 A1R1L 51,161051 1733 .51,41(370119 nit. 0DA. 9 C(AX)
01LOA,10 41 5 5(1) 513900 501yp 113% 513 5701 5xna099 5nricttlint3 5(33970 .m711.cpni3

91 531A,900 5731A96:0 d II 61 &9ar.13 531 :111111 5711^,96r.t3 d IZ

11 511.0&91111t :11118
570&911115 d II ZZ &lona?? d H -SE 9E po3l 5Dan :td 5136709o31 .d

www.dacoromanica.ro
 122 MUSA AJUTAT DE MIRCEA CEL BATRIN XIX 1-4
Musa sultan XIX. Musa tusk despre care s-a vorbit mai sus si care
en ajutorul
lui Mircea statea cu fratele s5u Mohamed la Ancara in Galatia, a fu-
cel git si a ajuns la Sinope, unde domnea Spentiar turcoma-
Batrin.
nul. Primindu-1 bine, precum se cuvenea, Musa i-a cerut s5-1 treaca in cea-
5 lain parte a M5rii Negre, inspre Tara Romineasca. Si intilnindu-se cu
Mircea voievod, 1-a incunostiintat cine este si de unde si cum a venit ; si
atunci Mircea ii d5 voie sa umble prin toata Tara RomineascA si s5 fac5
ce a hotarit. AflInd pasalele din apus care pAzeau partile de la Dun5re,
de venirea lui Musa in Tara RomineascA, ii scriu si-i arat5 lui Musul-
10 man ce s-a Intimplat si, dad nu va apuca inainte sa treaca in partile
Traciei, apusul it va lua Musa drept moitenire si el petrecind in Asia, la
aceasta i se va mkgini si domnia.
2. Musulman auzind aceste cuvinte, repede pleac5 din Efes spre Lam-
psac, luInd cu dinsul si pe Tineit, in locul ckuia a pus in Efes si in
15 toata provincia alt guvernator. In Lampsac pe promontoriul din fata Gali-
polii zidea un turn foarte mare pentru Musulman, si constructorul era un
genovez nobil, Salgruzo de Negro ; cl5dindu-1 cum trebuia, si Musulman
v5zindu-1, i-a dat foarte multi bani. Si trecind la Galipoli, sedea in betii
si trindAvii si, veselindu-se si petrecind in desfrin5ri, nu avea grija lui
20 Musa. Musa insa nu contenea sa scrie marilor dreg5tori si sa orinduiasca
pentru ei toate in folosul' lor, dac5 va pane mina pe domnie. Si nu s-a oprit
numai la aceasta, ci stringind turci de prin pktile Istrului, era aclamat de
ei sultan a toata Tracia, Tesalia si Iliria.
3. Musulman insa 1-a trimis pe Tineit in partile Bulgariei, punindu-1
25 guvernator- in pArtile Ohridei ; iar el insusi ia drumul Adrianopolei si,
intrind in oral, toti Ii aclamau ca pe un binefk5tor si datAtor de toate
bunat5tile. Si Intr-adevar asa era ; c5ci unde Musulman isi lua resedinta,
fie CA Intr -un oras, fie c5 intr-un sat, spre a rAmInea acolo treizeci de zile,
si cei bogati si cei skaci si chiar cei care de nevoie cerseau de mIncare,
30 toti erau Indestulati, nemaiavind nici o lips5.
4. Atunci Musulman de la Adrianopole a strins o armata si a trimis-o
in contra lui Musa, iar el o ducea ziva intreaga in betii. Musa 'MA apu-

XIX 1 -6: Dupa Chalcocondil, sultanul contrapretendent, i-a dat lui Mircea eel
Barin p5mint §i venituri in dreapta Dunarii si Mircea i-a dat lui Musa ajutor, oaste
destula in frunte cu Dan Voievod. Dar craiul Serbiei Stefan trecind de la Musa la
Musulman si bizantinii cucerindu-i tabara, Musa deli cistigase lupta fuge. La Dunare
se intilneste cu Mircea si Dan ; pe urma, in a doua lupta, comandantii ienicerilor si
ai cavaleriei de prada parasindu-1 pe Musulman, Musa ramine deplin biruitor. Mu-
sulman fugind spre Bizant, este prins de niste turci ; pe acestia, Musa care insusi
it ucide pe Musulman, ii arde de vii cu sotiile si cu copii, pentru pacatul ca s-au
atins de domnul lor. (L. Chalc., I, 160, 6 165, 6). Dupa G. Sfrantes, lui Musa i-a

www.dacoromanica.ro
XIX 1-4 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA 123

XIX. '0 Si Mwalig, Ely 6 A6yog (096ciag ESilAwaev, Stayrov [LET& toil Crbe4-
(poi," U TOV MSZSIIET EV 'Alryi)ca tfig. FaXatiag xat yuyeov iixe iv Ityrbati five- 881,
tove6ovrog EnEVTLellE1 roi3 TOTW011etV011. OLAoeviicrotg ovv airOv, cbg Ebel, it Imps
7CEOECOCIL Max:Fijg thy necatcry toil Els./WVOU HAVTO1J, to ac6g Bkaxtay. '0 Si
ammo [cog tilt/ attlyrty UVTOU 7ar1c ioriag arplierr xat Etg BAaxi,av accE:c. Kat Trp 5
mi.x-rtn puipokt OUVT11X6JV xat laT1100TOCITIOUg avrw, tIg TE ETTI Nat 7(00EV TrEKE
xai, aclig, &Sway airri) CiSstav toill nee manly iv min Maxrce %at acaTTELy to
bOavta. Ot Si tfig 6150E04 6aTcletal xat Ta Toil AarY6Pecog µEarl (PUOITTOVTEg,
ic&Ovteg rely Sig B2taxlay EI0080V toil Mwrifi, 7c &pawl, xat STIA0i1.0, TCP MOUB01.12%,-
t0AV to yey6Reva xat &Rog, of fill] TOCcoac. TrE060-£1, EY roig REQE(11., rric 0Q4cytr15, 10
Tily SU' CILV 6 Moxfvjg 1{A,71Q60ETCLL 7tai, affrog Ev 'Arsic Suiycov et; avrrly xat %a-
et.
2. CO Si MO1J601/2141aV ivrotraetg toi,g X6youg tovtov5, riiivt4tcog E 'Erpi-
uou ack- ACtirtpaxoy EQX61111, avow 6Roii %at T6V Ttrvelit, Cakoy Enacxoy xata-
atirag &vr' cdfroil iv 'Eciart) tat iv nacrn Tfi inacxlc. 'Hy Si iv Aapperxrc Ica- 15
(Jov Ovoilicat toy M01/001/AlIAV ni)cyoy Eva accp.i.teyiN iv tfi Cowl" Tfi anEvav-
TL KaA,26toya6Xerog 6 Si SoAtcoc rlv Eakycergro Si Nimo, revauttrIg etc trliv
e.6yevotivov xat otxoSo[tilaccg, eog £50EITEV, xat 18d3V ccirrov 6 MovuoukRety iSa)-
@haat° 7IXEI6Ta Xeittiata. Kai 7tEC:40ag EV KaUtO1J7E6XEL %ai xerOluag EV
airy Cp 891).
1r6-rotg %al attecrtatarg, sixpcatvOltsyog xal emeAyeelywy, 01)1t ECNOVT11,E tEL toll 20
Mcooft. CO Si Mi.lxrrig oil 81a£1,7CE yc &pm Toig RevtatOtvoig xat TaTITOV Clinag
a6VTa TOE X@TICRIIAX, Et iyxcettrig tng fiyelioylag yEVTICETat. Kat 6.6 1.t6voy rlv iv
TOUTOLg, (c xai T04%014 0061:fag ix T65v toil ''Iatcou ReccT)v, nue' cc6Tiov
lthaig 0 c(rwrig xat OettaXla; xat lauctxoii rlyEµwv avywoceiieto.
3. CO Si Moucro.0.0v toil rive* Itc6g to RicTi trig Bcrukyactar; iv Tag 25
1.4E01 TO.51/ 'AX(A8C-OV EACTX0V IODITUCIT110ag, EJLEWIPEV auto; Si iv 'ASetavoua6AR
trly nocetcry i3totet xat eicreAftday ivr6; rijg noXEwg, anaVTEg a-6t6v jog E6ecyetiv
xat Sot-flea aecrroov IscaCoy etyrn,Ocevoy. Kat iv COvrillsic ofyrcog ?"11/ ligov 74 6
MourrouXply ficxeto, xecv TS iv nOAEi xav TS EV itd/IIT), T0i) OTOtflOCCI, .ML Ttlig(lac
rcuixovra, xal of 7.0.0150.1.0l, 1.071 Ot IIEVT1TEg vat arm' of So' i'vbEtav rpocrim, :rpoo- 30
catoiivteg, 703tVTEg aineccxsig iyivorro.
4. Tote 6 Moixro.uX[tery & t 'ASctavova6Xecog auXW_,C(g OT@OTOV '412CTet TOi/
Mwoil g7rEp1pE vat Oka.; 61.TIBE9SUEV EV 76Totg. '0 Si Mcorii-jg cruvectpaz 764,1ov

6 MilkTtIl P II 9 Yeaepouol Bull : yeacp(oaca P 11 13 -rap; X6youg Toirroug Bek : rois

XoyoLg -roirrotg P11 19 xcuailoag P.

dat drumul Timur-Lenk, care-I prinsese ; si Musa cu ajutorul domnului Serbiei 11 in-
vinge $i ucide pe Musulman (G. Sfrantes, I, 90, 18-91, 5).
XIX s-a vorbit mai sits : vz. XVIII, 4.
1 : Spentiar : 1402-1439 vz. G. Mo-
ravcsik, II, 249 s.v. 2,:pEvithrrig.
2 : alt guvernator : Chelpaxisi, ienicer de origine sirb ; vz. XXVI, 3.

www.dacoromanica.ro
 124 MUSA AJUNGE SULTAN XIX 5-7

cindu-se de razboi, a iesit biruitor, punind pe fuga, undeva pe aproape de

Sofia, armata lui Musulman ; si pretutindeni s-a raspindit faima, ca Musa
are sa a junga domn in partea de apus. Si la urechile lui Musulman a venit
stirea, ca intrarea lui Musa in Adrianopole se va IntImpla foarte curind,
5 caci si curgea toata lumea la el si din cei de frunte nu putini ; si tre-
zindu-se in sfirsit o data si el din ameteala betiei, a voit sa fuga spre
Constantinopole. Si luind-o la drum cu putini calareti, si acestia 1-au paraL
sit si au fugit, plechid la Musa.
5. Musulman insa a dat in cale peste un sat oarecare s?, satenii z5-
10 rindu-1 1-au si recunoscut si dupa cal si dupa vesminte si infatisare, ca
este sultanul, si alergau sa-1 vada. Si cinci arcasi tineri, purt'ind arcuri si
sageti, au luat-o inainte ; iar Musulman tulburindu-se, trage o sageata in
contra for si unul lunecind, a cazut peste cap. Mai da cu o sageata si 1
arunca pe altul. Atunci ceilalti trei, cad citesi cinci erau frati din acelasi
15 tata, Intr-un end slobod sagetile in contra lui Musulman, care cade de pe
cal, pi-1 taie capul. Iar Musa este adus in Adrianopole cu alai si cu cinste
cit mai mare si e proclamat sultan al apusului.
6. Aflind de moartea fratelui sat' Musulinan, i-a parut foarte rau si a
trimis ostasi si pe cei dintii din pasale si au adus trupul lui la Adriano-
20 pole si de la Adrianopole 1-a trimis cu cinste la Brusa si 1-au Inmormintat
in mausoleul ce zidise. Si Musa facind cercetare amanuntita asupra
ucigasilor lui Musulman, i-a descoperit pe cliesi trei ; si trimitind in satul
in care a fost ucis. si stringind pe toti satenii, 1-a legat pe fiecare cu femei
si copii si, punindu-1 bine pe fiecare in colibele lor, a dat foc si a prefacut
25 in cenusa tot satul si praf s-a facut si copii si parinti si rude si casele.
0 pedeapsa ca aceea a dat-o neomul unor oameni, aratind prin aceasta
cel dintii rau din relele pe care avea sa be infaptuiasca in zilele lui.

Domnia lui 7. Intrunindu-i apoi pe mai marii Traciei si Macedoniei

Musa §i ai altor tinuturi, caci venisera cu totii la un loc, spre
30
1411-1413. a-i aduce inchinaciune, le-a tinut o vorbire oficiala si a
grait catre ei : Barbati si prieteni ai tatalui meu, caci nu va spun servi,
voi stiti bine urgia ce a suferit-o partea din Asia de la Temir si ce e mai
mult ca tatal meu a fost dat in mtinile lui ca un pui de vrabie. Si nimeni
altul n-a fost care sa aduca pe sciti si persi si celalalt popor in asezarile
25 noastre decit Constantinopolea si cu ea cei ce sint imparati intr-Insa. Si a
venit apoi frate-meu si s-a facut domn peste partite Traciei si peste parnin-

7: scitt pI per# : adicA Vatari gi turci selgiucizi si alti turcomani.

www.dacoromanica.ro
XIX L-5 svona VI2:101SI 9ZI

133%
5063101t9, 513177di pox 5t)(919 Aci itoinaio nol wriroorLow 51),113 (101E -0
`5737th 013n.31 aoX731Ar1c9 quil,tcb 5c1) 9 Shot-ow 131cy311 Sit]. 5(0390,9 SLOlopuoi -31
'mow. ppyl 1,,t9 5139.911nt3 9 AprivtoortoN AL,1 Sm A? cbkyto Anortorori 410(13y3.023
A? 131(01.000A13169V (101 11000N Alt 691 itoWcto Aura 91 5o6atyit A? (1710,73 173% X?
MO1 ACO1A.9XO061C %fp 19A.R9 5011.10 ?III? 3101C 573(114A73A72 St? 001 500673% 51A1 5110.371 'CM
110.1,4,y000, 5063: A11(03.E00A13.A7319AC)N '173A311.0? pox
A99 5191rto 54019311t3 Alp. A099
59A3710a70 170% 01c173 531A.3cb77 Aolco) n.oArickq Trnt 50611 A01 A110(311 0A1120tA

.g ?g A.TiyaopaolAi A? diamx IA.11 ,91311 A999 A0pX(11A3 173% 10 001 -COX

ao,a 532A991 Acicyr, 1711 1,q am. flo1Pit2 pax x.? &on, -Acoinyril ray. 7q Slia. %Mori pox
531A7Jo16mA1 50) 0 A(pri3111, A.11D3 A030.2 1113 71901 '001QX 113N 531A90ayrnmooic 01

1101001 531A.00c1) 7001 pax grog 0 iwrIrooctoml 5130Xnarn -Lido?

10%81A713A 31A.32,C

10 5010g 1/314 AC031,173 pox 9 513 59had71ox o513,0401y A.3031[3, pr)N A0o31c,139 5m0n1311

1311C16 A01 '1t06312 3191 10 51361 A131:40AOTIO '531 A.13914. 6731 170% 10 31A33.0 9110410 -

`53A07l1707lo uncricbp 701 Ltvg lonax (lox Awlynaoctow 113% 13111111 001 (1.01C1C1 110%
A.141 Alre3Cb3% 'A19(10A113101L1J Q ?g 51A90)1i 173134,9013 A? 9V, 131(0E0,0A/310 701311 -09 SfT

60d30.6 5131 in% 51.0111 51.,D9 173x Aosorl3A1,1, 59)399,9 -031(tm93970A32

.9 7)3\1 M1 39 AO/ AO170AX061 (101 0.0C131(399 001013 Aprivtoortow 3.0110A31C3 110%

5/31.9311/3610 573001312, p3% 50.01 5001(961C MO1 ,M01173(3110.0 4t0a3cb 01 10710)13 1101(2,10
A? V, 9131(01CCLOA/316 173% 01110 rIOADlogV it34tri39 50)7I01A A? 111 1.1.9110611 113% 91p
A/3417303 it (31 6751C rtoinx, 11401t1109 diaTILEATI Qt 39 51.tocow 1016x9 .0.0,363 .0g

5aok,u01L 513 5(101 513A0G5 001 A.73111y(L000011 173% Axpap 173% 5001i 51361 11:3% 51041X133e
A? 61 `61(ROX (1) `1.10.0.3A.0(b3 1/3x 57091060.p 5/31A.91C 50,01 5)311603X 1/0%. 5)3010939 A01
73A3113% M1.0 1110A11,1 170% `510A.191 yn(bD12 57301 A01 73A30,71% A3 51u1 5rogropx inn Aro .1II6

am: .Aismicblo 110x MX31 inx 5iaitok 1)3% 513A31A.0.0 173% 110 mdryynx inx 01 itolacox
ADIL12 11.6L0pach31311JX 1/3% 513 MAO% A.3/1.? AO 0/ ' AI/IOTA 01.0 1,tAl A 0 501L0)a*A.91.cp 523 cZ
OM? 5001C(pd 017309A613 A0OOA%139 AL!,). A4xa)31.02 M03. A.00503%. AO) 31Q311111. -9A.63110%
11403!! A? KY]. 51 Slit .c1332413

-L 51lmoo6,v A0,0 5(1.01 DA13191A.311 5 5t(1 51.1,xi?ae 173% %7011 5101A093 173% M03.

Moyyp `A,031X6/31C3 A73911. 6131 A.?11.01060.11A0010 531M31C 513 A1D1AM111.0061C `11011110 -119
510oltooatri 3)c1t613 59ou .59o1(3.10 5309A9 (101173% aot 59131701r cioyjcb lux 02

ali)A. 9,9 Sitoyc,039 `o-)AR 3110910 50416%12

All 11.19314 41 mt O 0,01 61.,,LTi3j, AIR13103

U 51A1 51319V, 5163rd DX 1 01 AoRic 110 0 SOri3 aktamc MC 40936 513 510613X 0.01c110
5(p ./towtoaw x9.0 orep 41114101 AL. 01 Og103173% ADD Scp.i. 5706LOxK 173x 5139453
273y, 9). Acarioy 59A.6L3 iq 5191 51oo313rill, ioryrfrpAlixo E AI. L, 9,9A11maism0oN 113% A(10

1.110/3 10 A? 11/0/31 531109310913d AllalaA A110 9 502 50ctot3917 lux 5norplony. 131 CE

17I d II 81 moar96.1)9D d II gg 62 :isdyas iau fenb a :1 o :d no IIng II f,g -filch??

A113 'd

www.dacoromanica.ro
 126 MUSA IMPRESOARA CONSTANTINOPOLE XIX 8-9

tul cit a mai r5mas, peste care domnea frate-meu ; dar el nu numai ca
n-a dat nici o dovada de dragoste si stim5 fiiascA, ci si mai mult, daca
trebuie s-o spun, pe jumatate s-a si fAcut ghiaur. Intru aceea si dumnezeu
9i-a intors fata de la el si a dat in mina mea sabia profetului, pentru ca
5 sa tai in douA pe eel necredincios, pe eel credincios insa sa-1 inalt si sa-1
ridic. De aceea nici nu trebuie Constantinopolea sa aiba parte de atita
pamint si nici de orase din Macedonia si Inca de Tesalonic pe care tatAl
meu cu multe osteneli 1-a dobindit si altarele idolilor le-a prefacut in
sfinte lacasuri de inchinare ale lui dumnezeu si ale profetului. Ba chiar si
10 pe insasi mama oraselor, ucigasa tatglui meu, daca e voia lui dumnezeu,
prin stradania mea, o voi face a noastra si 15casurile de inchinare din-
tr-insa le voi des5vIrsi in case de rugAciuni ale lui dumnezeu si ale pro-
fetului". Si atunci cu totii 1-au aplaudat si spurcatele lui cuvinte le-au pri-
mit, de parc5 de la dumnezeau ar fi venite.
15 8. Apoi stringindu-si armata destula, mai intii a navAlit in Serbia,
,. caci despotul Stefan, feciorul lui Lazar, apucase sa fug5 la cea dintii stire
a invaziei, si, str5batind nenumArate sate si cimpii, persoanele tinere
si frumoase la fatA, le tira in robie, iar pe toti ceilalti ii trecea prin sabie.
Si mai luind Inca trei orasele cu razboi, la toti le-a secerat capetele si
20 secerindu-le, pe trupurile crestinilor intindea masa si facea ospete cu mai
marii sal.
9. Din Serbia intorcindu-se in Adrianopole si odihnindu-se putin, a
inceput sa -§i( pregateasc5 masinariile de razboi si de asediu in contra
Constantinopolei. 0 armata destul de mare insa a trimis-o in Tesalia si
25 impresura Tesalonicul. Si dupa ce a ocupat toate localitatile din valea Stri-
monului afar5 de Zituni, insusi pleaca asupra Constantinopolei si, gasind
toate localitAtile pustii, cAci imparatul Manuil le evacuase in5untrul Con-
stantinopolei, toate le-a dal prada focului. Si asezindu-si corturile, avea
In gindul lui mare nadejde, ea se va face stApin pe Constantinopole, de
30 fapt insa, cu puterea ce-o avea, era departe de aceasta. Totusi zi de zi
luptele nu conteneau, atacind si atacat fiind, ucizind si ucis fiind de con-
stantinopolitani. Si acestia f kind iesiri se Indierau cu turcii si la un bi-
zantin cadeau trei turci. ImpAratului insa nu-i phicea aceasta. Caci Linea
la bizantini mai mult ca la orice, deoarece erau putini pgzea ca ochii
35 din cap. Caci spunea : Ce folos am dac5 din o suta de soldati bizantini
1 cit a mai rAmasj cit mai ramlne P I frate P : tatAl Bull.
Tesalonic vz XIII, 6 si XVIII, 2. '10poiaag gaxeoffsv ilv iotthg Apoi srtinglnd...
8-9: era departe de areasta; cp. L. Chalc., I, 165, 7-166, 14 si G. Sfarnes, 1, 91, 14-15.
8 : tefan: vz. IV, XIII, 6 si XVIII, 2.-1. apucase sa fugo: textual : ajunsese
sa nu suporte invazia nici cu urechile".
9 : Zituni : vz. XVIII, 2 : Zituni.

www.dacoromanica.ro
XIX 6-8 SVD11G SI-00811i I YNIINV7 4gi

Deoxboe 100 pax 1111 A130Cl01ny `AltA &LI,

0 5003141* 59,:b1(3In ,A3rt3109%4 (0 404.97i
ALp. soau 91 Aoianpr 51440 11/11.002.0 x90 '01)31393A.3 731(1(2 `Aoltraii 13 ItOX A.13441(

lxret. ,d)3 srypolit arpox .013A3A3 6a 691991 273x 9 593e 191973 '513431(g130131C 513

Aal A1t1-13 73013X ALsu m731:An-199 (-col a014cb0o3/ 3%cog3g (101 in.oltrioloXig A93.. 'A01013/73
A91 3g A91011/ 110f)(04191331/9 9
.1909g1g0A9 33%3Aa. Alva 0,019L01 9,0 LOX -/773D01
173%

Alta 4,A. It 90A11A.1010AO/N `199.1309990111(% 90 39 5131(93/ 59mitog3wohi pa% may' AlL1 (1(7.6

A11x1t0p9930 AU Dig mo-tyou 16919)69; o 5911 611173ur %3 01100(poli1( 173% 5n,01 -cog
scstori A031 n.m1og13 513 031 1(137131 901 11030 1137E 901 11.0100a2E A39410313Ti -/y
).?.t 1)CYX Att1.1933 41 96331171 Acoi 1o31(02E 1/3% A91 D3A0Ch ctoi rtot ,59a1n2E 13 639
A01tA1(30 `A.11035ttrioagitao 511113 1730313111.1, (pt)i,onam% pa% 91 A3 al913 11131131 01
901 0o30 pax 901 9010031I 0193101 511X/13906E .5n.ox10 3191 io 5314.7?3/ -L,Lthn3

mooloi pa% 569 vOnat 9030 5901 5906911i 901910 5ctoilo1( 393 '01M3
g 5D910130Vc A90 A9110a1D A9A3314.1 A01(0031C AO A3 75103x -.9.LI.C4it3rinag31rns
30 eni)A, 9 511193/D3g chp.K 150m1 9 ao.i. aoa)nrov `591(1 LLTl Acoocb nq 5103. Alocp Alt.
A.tyriookuq pax ttelvonfou niocoX pa% 5noryt9% Acprinagm.ra 701 A37-1 730730(-9 111 91

1342 PDX 93A 7311311C90 `AaVAnToral.), Sip]. 3g 59orioy 5mm31/p 13cbA 311acb93173y.
noVav 3g pa% mAXiyou 707x1 '697131(03/ 5731A91e 3903.0.3 170X A0/1133.0. A3 5101 -T9
iorni AC01 ACOA10119143Z An3E9151 9.01(3/Lyb3 1/3X A91.01739AMC 13101/3 9131i A(01

ACOA9113 '90199
*6 91eVc 3g 5731053K 5136)36" it 131(93/90A1309V, 113% A.clo%171 -3111190991/10A9 OZ

'50A 91 59(31/ Atilt (1.0A11A7319ACON A.33393%030733/ t17-131(o3/ 70 l731D1ll,,1maXtt7ioX131

.57341, 3g A01Da19 wcto AoAly9 A3 911(91130 1330911(03/3 .4%1A01039.030 % 17J 13.2. Vime
Apt raorictolx riocoX rampat mpglaraoloar 111,12E florpuioaliz 5934D 5902E -A7319A(0)1
AiyouctoAu 13069X4 pax ramp 701 1:90(0X A0,-)0;t3 73ri1162 ALL 0731 51303X1013T1 I01(1X3 9
59.3vong ..tittaomaix 59149 au '5(031(911 101A91t laillt .n.3%cog30732E 5919.y 3g tA2E SD clE6

591 59111X0 ul A.3Ti Dig/AA AC00330. '4

119 931391.,1A3 51119773i 59169.% th 3g -02E
120 pax 111 nun 1331941.99 A30913%1331 4 .5(21,03 AVM 4.033% A.963114 3t90 013919113
101113y02E inx 50,t3ri0vi3yo1C 1,3% m0119cbo 1px 50A31195-060 vo)33: 41011 .moliyoll
10A3119X031 00 10 1101110ll 01A0X311t3A(10 5101 510109.0j, 173% 513 A91 DA2 -cod,
A01911 51301 A011/11q ioxactoj, mu 3g 1331(1913g X90 37(33343ik '011101 3X10 09A, 5!101 OE

Sclopyricod, 569 laq 91 (goat 7019 Attu 7311a9My9 Aou.Dprd) 5ct01p 5(1) Alt09% -yrigtbo
'(LOT{ 3A310,. .a9A 21" iorl `Sayacb9 13 92E72 59,91 lt319173 na1D 5101l-p1 ark0d,5o,08

Arnia°2:13Y d 50'0(2)2
I :d Oltut'u 1111nE1 E 509-01,111, d 5o3opilt ling I1 g n7S362
:11% 3X2& d 9I
II d
23414veri799t II 8Z 6MI1'(031 *d

www.dacoromanica.ro
 128 MAHOMED I AJUTAT DE MANUIL PALEOLOG XIX 10

voi pierde zece, sau ce paguba are Musa, dacA din o mie de turci va
pierde o suta ?" Dar bizantinii in indrazneala si curajul for nu incetau
sa iasa Si sa dea lupte cu turcii. Si intr-o lupta turcii au prins pe unul
din nobilii de frunte, pe paharnicul imparatului de mai tirziu loan, feciorul
5 imparatului Manuil, si i-au taiat capul. Bizantinii aflind ce s-a intimplat,
au deschis portile navalind i cu mult razboi si strigat au adus trupul lui
inauntrul orasului ; capul insa turcii 1-au dus in fata lui Musa. Atunci
Nicolae Notara, tatal celui mort si care era dragomanul imparatului chir
Manuil, fiind foarte avut, cu multe centnare de bani a rascumparat capul
10 si 1-a inmormintat impreuna cu trupul. Mare durere a facut bizantinilor
tinarul acela i tatalui sau si fratelui sau Luca, acela care in zilele celui
din urma imparat Joan Paleolog a lost primul lui sfetnic si la pierzania
cea cu desavirsire a Constantinopolei, lui si copiilor lui ii s-a taiat capul.

Lupta lui 10. Ci sa reluam firul istorisirii. Imparatul Manuil va-

15 Mahomed 1 zind firea pornita spre luptA Si dusmanie neimpacata a
pentru tron. tiranului in contra crestinilor, anunta lui Mahomed, fra-
tele lui, pe cind statea Inca la Brusa, sa vie la Scutari ; si Imparatul cu
trireme va face trecerea la Constantinopole, iar de la Constantinopole cu
ajutorul lui dumnezeu si at imparatului iesind, se va bate cu tiranul. Si
20 daca norocul isi va intoarce fata spre tiran, Constantinopolea totdeauna
va fi gata, spre a-1 adaposti ; daca insa dimpotriva, ceea ce dorim foarte
mult si noi, vei pune mina pe domnie, imi vei fi ca si un fiu". Mahomed
auzind aceste cuvinte, s-a bucurat si cu bucurie I i mina toate cetele de
ostasi la Scutari. CInd Imparatul a aflat ca a venit de acea parte, avind
25 triremele pregatite, trece dincolo si, intilnindu-se cu Mahomed si dindu-si
unul altuia cuvintul si intarindu-1 cu juramint, i1 trece pe Mahomed cu el
la Constantinopole. Si la venire, Imparatul, trei zile, i-a facut mare sarba-
torire, iar, ziva a patra, Mahomed iese din Constantinopole cu toata armata
lui i cu putini ostasi bizantini. $i ciocnindu-se cu Musa, a fost infrint Si
30 infrint fiind, s-a refugiat la Constantinopole.

multe centnare : In Bizant sume marl de bani erau numArate in litre ()Item)
si centnare (xevrriveteia); o litra avea 72 galbeni (vo!,tim.tata), mai tirziu iperperi
($nteauGla se subintelege volkic,tata monede mai lucitoare ca focal) ; iar un cent-
nar avea o sutA de litre. celui din urma inipdrat loan Paleolog : e lucru stiut ca
cel din urma impArat bizantin a fost Constantin XII Paleolog 1448-1453 (vz. 0. Trei-
tinger, in Byzantinische Zeitschrift", 39, 1939,. p. 201-202), fratele lui loan VIII
Paleolog 1425-1448. Duca ins ii spune acestuia eel din urma imparat, se vede ca
de aceea, pentru ca, din motive potittice in erne, in legAturA cu unirea bisericilor, si
externe, in legAtufa cu primejdia tot mai apasatoare turceasca, Constantin XII a ami-
nat mereu incoronarea sa de cAtre patriarh in biserica sf. Sofia, dupa cum se cerea (vz.
I.K. Boyiattitrig, To th-rijice g ateipecog Keivcrra vivo, IIcaato2,6you in Acioyeacpiu 7, 1923, p_

www.dacoromanica.ro
XIX 10 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 129

xt
Okioco Sixa l Ti, T4) moxyri '111.tigx, Et auto To Og Lou; Toiwoug 621.iott. Exa-
Toy ; " raip, ri Opao6Tr15 T661, `Pakaicov cm) StikEinE toil iV()XEC/OCIL xai (rug-
nivixEw tons Toisosaug. "EAuf3ov oi'}v gv aoki[up of Toilpxot, Eva TEA, gvSecov
TOv gni tic Teanitrig °Iwavvou To maptaTtoarrog PaoLlicog, Tat; Oaatlicog Ma-
vouilA, viov, Ov xat aniTeaov &noir Lily 1LECpalip. Oi Si `Pcop.aioi aa'SOvTEg TO 5

yEyovOg iEROQT111111V xat Sta noUoi, 71.041101J xat xealryfig gcpEQov TO othRa av-
tov ivTOg ti3S 7thAzon, Thy Si xscpakiiv avtov of TOZEMOL -UP Maui) ixORtoay.
TOTE Notaaog NoTaetig, naTi1Q toil TENTI%6T0g, 81,Ee[LTIVElnilg (.11, toil PCLCILXiWg
XVQ015 Mavoviik, iaoi,aLog wV ozpOo@a, iayoQatrag Sta noW;Ov xEVTIIVOTICOV Tip
xEcpatAv Nave Cr&V UT) 0-611CCTt, giya nirOog noii-joag `Pcop.atoig o viog gxEtvog 10
xat TC) Itanit xat 111) 615EACK) AO'UX4, Og xat Ev Tai,g iwieatg toil iNSTettOli (30l6L- 94b
Xioag 'lioavvou roc Ilait.aw2L6yott [lEattCOV iZeilltealtrE Xat EV Tfl ITavTEXET. 0094
trls 1162i.scog xai airrOg ovv Toig rixvoig ixa@aroRii011.
10. 'AA?: inaViTiOV 3jSrl ITQOg rile Stilyriow. `O pacraeirg yap MavouilA
605v toil TUOVV011 to oinlivig %at TO JTQOg Thy twv xetottavi6v Raxriv, CialtovSov 15

Ex0-Qav, IJIMVUEL t4 MaX01111iT, To) abElvffi) avtov, gtt otaym gv 11Qa6ati, toil
EA eiv Eig TO Ixoirrii9LOV %at 6 (3aaaEk (Ii/V TQLTWEOL Suptf31,060EL Ev tp Kow-
oTavTivotntOkEL, alto Si MovoTamvoinTOXEK PoTiftEta OEOZ 144.1 toil' kocraiog
i4(16[LEVOg 6A17(411ACIETCEL TITO: TITtiVVQ. Kai. et [LEV TO Tfig Tklig Ent toil Ti/-
00INVOV CiEVE1,,1164g narroTE gToiRog gaTCCI, Eig imoboxiiv aiTta Et Si toirvav-
09
20
TtOV, 8 mi inuawritOv eiotv iaTL, "[fig INEIADViag ipcoatilg yEvifiam xat Cog itiOg
viol gam" '0 Si MaxotraiT Cosoivag toys AOyoug Toirroug xai noirOvilog 7E-
vOREvog, n@c801.11.og Eig TO Exoirrecoov ijlavvE necaag Tag airraii 8vvaREt.g. '0 bi
134;6011E1)g Ka46v, ott likDEV Etg TO 34av, Tag TEniwag itoiRovg it)(0)V nEp4t %Ca
r(i) MaXOU[LET iVTUXWV xat Myoug gv6@xovg ka(36v cat Swig, teen Toy Maxou- 25
pit crin dug') Etc TO KCOVOTC(VTINOIVCOALV. Kai ILEriklp aaViry'UQIN iv to EicroScp
notipag 6 (3aatX6g T@Eig figiQag, to TETaetil nELCIL trig 11Am; 6 MExEltiT
oin, naafi tj aTQaTt4 avtov cat ovv SAlyoug crvatuinaLg Tal.talotg. Kai oviL4ti-
ag tri9 Mcoc iirriyori %at fITTryhtg waTicroyEv gv tCI 1162LEL. 95b

3 Tel); Toi,ossovg P: rot; ToliexoLg Bull.

449456). $i Duca tine sa sublinieze ca imparatul Constantin n-a fost ¢i nici n-a mai
apucat sa lie incoronat, dar ca a lost numit de toti imparat (XXXIV, 2). Se vede ca
aceasta era parerea curenta in insula Lesbos, uncle rifaia Duca, pentru ca si comptatriotul
sau mitropalitul Latin din Mitiline, Leonardus din Chios in descrierea sa a cuceririi Con-
stantinopolei Linea sa sublinieze iaptul ca Constantin al XII-lea n-a fost incoronat $i de
aceea nu figureaza in locul rezervat ultimului imparat in profetiile imparatului Leon VI
Filozoful: collocandus erat si coronatus fuisset" (trebuia pus, data ar fi fost inco-
ronat" Migne, Patrologia series Graeca, vol. 159, col. 927 A). li s-a taiat capul :
vz. XL, 7.
10-13: cp. L. Chalc., I, 168, 14-172, 19 $i G. Sfrantes, I, 91, 21-92, 24.
9-5217

www.dacoromanica.ro
 130 MAHONIED I INVINGE PE MUSA. XIX 11-13

11. Imparatul insa 1-a mIngiiat cu cuvinte intelepte si refacIndu-i lu-

crurile ostasesti pe care le pierduse, a pus iar la cale sa porneasca de-a
doua oars si sa se Incaiere cu Musa. Musa insa iesind din hotarele Con-
stantinopolei, avind cu el toata armata de apus, facea pregatiri in contra
5 lui Mahomed si a Constantinopolei. Si iesind din nou Mahomed de-a doua
oars, a fost batut iarasi si iarasi s-a refugiat la Constantinopole sl Impa-
ratul iarasi 1-a primit si adapostit.
12. Atunci Mahomed fiind foarte nec5jit si socotind ca firea schimba-
cioasa a norocului e ca si o sfirleaza ce se invirte, a graft ImpAratului :
10 Tu, sfinte parinte, cump5nind si cautind sa vezi inainte inclinarile cum-
penei, cind vezi cum salta norocul in sus si jos, nu ma lasi, ca sau eu sa
fiu parasit de noroc sau dusmanul sa-mi fie dat in mina. Dar en unul zic :
tot ce-i scris in fruntea fiecaruia de degetul lui dumnezeu, se va Implini
neaparat. Porunceste-mi deci ca impreund cu oamenii mei sa apuc calea
15 ce duce spre Adrianopole si roaga-te numai pentru mine ca un tata pentru
fiul sau, precum si shit ; iar cele viitoare sa ramin5 in seama lui dumne-
zeu !" Atunci Imparatul, auzind cuvintele lui, 1-a imbratisat si 1-a sarutat ;
si dindu-i o cina stralucita si petrecind cu veselie impreuna, and s-a facut
acuma dimineata, Mahomed iese din Constantinopole si, impartindu-si ar-
20 mata in doua, o parte a trimis-o in partile dinspre Marea Neag-ra, iar
cealalta mergea pe drumul ce duce la Adrianopole. Atunci Musa, auzind
iarasi si aflind, cum si-a desfacut armatele in doua parti deosebite, a in-
ceput urmarirea Inspre partile de la Marea Neagra. Si amindotia ostile
cazind una asupra alteia, oamenii lui Musa au fost infrinti si an inceput sa
25 treaca la Mahomed, iar el ii primea cu bucurie.
13. Musa vazind ce s-a intimplat si cit de schimbacios e norocul, a
luat-o la fuga. Si nestiind drumul, a dat Intr -o mlastina ; si until din pa-
salele lui Mahomed 11 urmarea ; dar Musa s-a intors si 1-a ucis. Sluga
pasalei insa, un calaret, ajungindu-1, i-a taiat mina dreapta din umar si
20 i-a aruncat-o in mlastina. Inaintind fara de o mina §i din cauza pierderii de
singe lesinInd, a cazut de pe cal. Sluga pasalei venind la sultan, i-a ra-
portat si moartea stapinului sr. a si ranirea lui Musa ; sosind la nilastina
1-au gAsit mort ; si au ridicat trupul lui si 1-au adus in fata lui Mahomed.
Vazindu-1 si bocindu-1 dupa obiceiul for ca neoamenii, a trimis lesul lui sa
35 tie inmormintat la Balsa linga parinti. Mahomed insa a mers la Adria-
nopole si s-a urcat pe tronul parintilor ; si zi de zi veneau comandantii de
frunte din partile de apus si i se Inchinau.

12 : eijzou µoL thg acithe uto am a§tepta mai degraba viri, dar cred ca forma
transmisa poate fi pAstrat5 ca un acuzativ de referint5.

www.dacoromanica.ro
XIX 11-13 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 131

11. '0 bi 13autkiiic 15EciansOok airrov Stec AOycov oocptcatatthv xai 3TElawa-
Tow CrTcla TKOT WSW, coil etathAEGEV, iactaksito Itatv toy iEXOE.1.11 Ex SETITiQOU xai
crwaaxiivat ra,) Mcociii '0 Si Mcooll; ickfte)v Ex Tiov 6@kov KcovoTavTivoinTO-
XEcog, gxcov .761,W, toy oUTLXOV OTVOLTOV aUV aUTC1), naCISOXE'attETO xata toil ME-
ZElkiT xai Tfic HOXecog. 'E c2 SE 7CaLV Ex Selyci@ou o MEXi[LET ra 7C6CALV 110- 5

Tip,r1 XCLi, JthALV iv t7l HOAEL maigoi)yE xai 3TaXtv 6 Pao-0.EO; airrOv .63TESiaTo.
12. TOTE 6 MEntir Ev aSTitiovta yEyovthg xai trly TUrig RETcopeecv Cog
crq9Evi5Ovig OT9EATOV aatiEVOg EZQIIXE T4) PUMA& Eil [LiV, Min() CirE, iu-
yoata* L vxai Jte0(3AiRWV tics nAhottyyac, ant imptic ROL, ZiVO) xai %a-co) TilV
TOXTIV 6,9)v, toil 3TEoSofifi1'a1 it naciaSoOfivai Rot toil gkfteov nap' aVtTIC,. 'Eyc) 10

be Xiya). 71411, tO ill yeacpiv ivOg ixacriou Soniad 0E0i) CutOQUITIITGO;

RETLintOL

noVio-ETat. KaEuaov oZv aiyv Tag ittOic tYly n@Og 'ASpiavoii cpieovoav
ixot
TeiPov ii95ucr9&at xai ROvov 0)(01) [LOL (74 narh( viOv, xccaa xai EIRE to Si Rik -
lovTa Sc) OEci) 110,6ra)." TOTE 6 PacitiLE'Og (ixo oak TcyUg Myoug u toil %at, 7tE-
QL7tA.OXEig Canal/ xai aCin0(04LEVOg xai bET.JtVOV einventioug 7t0AUTE21.1) xai xao,o- 15

vtxiog dcp@avOivmg, n@cotag ijbil yEvottivric RELatx 0 MEntiT trls IIOAECO; xai
Etc Si/o geetoag toil areaTOV, tO µev gv Vie0g 7toig to toil El)WV011 µi111 E7SER- 96b
E, TO 63 RA.o trly neOg *A.SQtavoii Cpie01/0111, OEUE. TOTE 0 Mcoofic 1thALV CLICal-

oag xai 1.106)v, Iciog cis Soo maarowlg to pooara ittio,oev, to aeOg toy ilov-
Toy 0.21 sto)xEv. Kai en) inacutscrovra (Iwo to OTEIOCTOILESa %Cd, Oi TO13 Mcoaij 20

iiTmOivTeg, 3TeOg TOv 1V1exEaiT 0,90[torro, 6 Si &macho); imeSixETo.

13. `0 Se Mcocifig tO yEyovOg iSiov xai TO Tii; rOxig EilETO(3caov, gyEA)-
yev. Etc gXog Si Tt µrj yvoic iturEathv xai Etc Taw oarQcmcTyv toil MEXE[Lit Xcaa-
6L6XL0V, caeacpEig 6 Mcooft; emixTeivEv airrOv. `0 Si toil 6CLIVag01.) Soi1),oc q)116-
oac ilmOTTic CoTeilsv aliT013 lily SE Lecl, auto toil cr)tioi), 6i1pag akin, iv TCti gAEL. 25
MOVOXELO Si etcrekadw xai SLa Tiic 6ixiscog toil ccittaTog 2xmovux1ioccg gICEOTV ix
TOv ZJUI01.1. `0 Si Soaog Toi3 oureanov iathv et; Tay ilyEp.Ova emilyyEas xai TOv
&Eva-my to XlJetOU &mi./ ma -rob." Mcoci Tip/ nkriyilv iktIOrag Si iv Tei.) gAEL
TO 6611CC wUroil xai gcps@ov ivd.mtov toil MaxougiT.
EITIO V TONTIXOTa xai 11(;00tV
IScbv Si xai Nerforag %ate( tO Cuoiraeamov gilog cariciiv g7TERVE TO ITTebtla CL.d- 30
Tov racpilvat Ev lIcoixru iv Tag acaVartv iyyk. '0 Si MEXEOT iltavatEiccg
iV 'AOQLC(VOUTOAEL xai XaOka; Ev Tag Othxoug Tag nar@moig, Etolwxorro %OE-
ItheTriv oi Tfic SlicrEco; RotixovTig aTQaTTrot %at 7TQOOEWOVOUV abect.

18 Tip/ neOg scripsi, vide v. 12: non; tijv P If 22 Ecpuyev Bull II 23 croroancov. P 32
xaMiaa; P.

www.dacoromanica.ro
 132 MAHOMED I PRIETEN BIZANTINILOR XIX 14XX 3

Fuga lui 14. In zilele acelea', cind Musa era ocupat si avea de lup-
Giineyt la tat cu fratele sau Mahomed, Tineit s-a strecurat, fugind
Efes. din partile Traciei si trecind Elespontul pe ascuns, a vent
in Asia ; si adunind oaste de pe la Smirna si Thirea, vine la Efes, ii taie
5 capul guvernatorului pe care it pusese si 1-a lasat Musulman, si in foarte
putin timp se face domn a toata Asia, Inca Inainte de a se face Mahomed
in Tracia.
Prietenie in- XX. Imparatul Manuil aflind ca Mahomed a ajuns singur
tre Manuil II sultan, a trimis soli din marii lui dregatori, barbati mai de
gi Mahomed I
10 1413-1421. neam si cere de la el cite s-a invoit sa le dea, cind Inca
era in Constantinopole. Mahomed cu ochi buni a primit pe soli si, incheind
un tratat intarit cu juramint, a dat cetatile de la Marea Neagra si locali-
tatile si cetatile dinspre Tesalia si toate cite sint pe tarmul Propontidei ; si
dInd solilor toata cinstea si incarcindu-i cu foarte multe daruri, i-a lasat
15 sa piece in pace, spunindu-le si zicind : Mergeti, spuneti parintelui meu,
Imparatul romeilor, ca, cu ajutorul lui dumnezeu si colaborarea impara-
tului, parintelui meu, m-am Incins cu puterea parinteasca. De acum Ina-
inte sint si voi fi ascultator lui ca un fiu fata de tata ; caci nu grit nerecu-
noscator si nu ma voi arata in ochii nimanui ca un nemultumitor. Sa-mi
20 spuna ce crede pi eu cu bucurie cit mai multa am sa-i slujesc lui."
2. Tot asa si soli de ai Serbiei, lath Rominesti, Bulgariei,
Soli romini
la Mahomed ai ducelui de Ioanina, ai despotului din Lacedemonia si ai
I
1413/1414. principelui din Ahaia, pe toti i-a primit cu cuvinte blinde
si i-a asezat la masa In rind cu el si a ridicat paharul in cinstea tuturora
25 §i 1-a lasat pe toti sa piece in pace, zicindu-le : Spuneti domnilor vostri,
eu tuturora pace dau si pace iau. Cine unelteste in contra pacii si dumne-
zeul pacii in contra lui."
Prima sotie a 3. Imparatul Manuil fiind acum fara nici o jrica si
imparatului neavind pe nimeni care sa-i stea in cale, a voit sa-i
loan VIII
30 Paleolog. faca nunta feciorului sau Joan ; si trimitind la regele
Rusiei, a adus mireasa pe fata acestuia. Si cununindu-o i-a schimbat nu-
mele in Ana ; incoronarea intru imparat n-a voit s-o faca atunci, caci co-
32 imparat P: Inparateasa Bull.
14: Tineit: vz. mai sus XIX 2: 3: a toata Asia: adica al sultanului Aidin cu
Ionia ; V. XVII, 1.
2: Sous* ducelui : am astepta mai degralA oconOrou despotului. Dar la
Ianina au ajuns la domnie stapinitori latini din apus ; §i pe vreunul din acestia
11 va fi avind in vedere Duca aici. rat; cpao-rriatatg* am astepta mai degraba un
acuzativ ; dar poate ca e numai o ortografiere anticizanta pentru acuzativul popular
T cpaorricrieg.

www.dacoromanica.ro
XIX 14XX 3 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 133

14. 'Ev Si rat; imAkaig ixEivat; Exon axokily xai Ccroviay o Mo)ofi; !Az-
tec fair agAcpoii aircoij Maxoullif, gkak waycov o Ttivriit to ()main Rev! 97b
Rai 3TECCOgag toil `EAliptO'VTOV ITiva %Ca Etg sAaktV ika(IYV scat afclatov &xi)
ERivvyig xal Ou@atoyv ouvayayd)v, gexEfai sic "Ecpuroy xoci. TOY fiyEROva, tOv
By 0 MOIKYOUAllaV XEIVOTOVigag aqiipsEy, xaecifolici xat xiviog we iv OXErp na- 5
gig 'Acria; YINETat, no0 tou yEvioilat toy Maxowit iv ft 004.xra.
XX. '0 be pacriA.Eirg MayouiPt. [ta'aciry trio Rovaexiccv toil MaxouRit %al
CLITOlt,QtataeLoug otaa; EilyEVEOTEQOUg TOW apX6VTGOV al)T0i71, trITEZ nap' a6-
TOO, boa ouvexafEfii5/ botivai gti iv Kowofavtivou Suiyoyfog. '0 Si Maxoutiit
SEiii)g &noir; ISthy xai ouvNixag iyOqxovg notiloag, Sot); Cinayfa to toil &W.: 10
you 116yfou xecoVa xai to nyOg OEtraXiay xovia %at xeccrva %at Tic fii; Iloo-
nordbog CinaVta, cpaoftliipag xai, biopic 7tXstotrotg xoclioa; OMEXVOEV airroi); iy
Eteilvfl, naeccyysilag &Twig, iiyarv `Y7Lf!ryETE, &CUTE Tii) gµ(1) naTei. Teti POR-
let: Taw `Pcopaioyv, on (3ortftEice OEoft xai alYVEQyEiq toil eµov 7O3lTeOg xai Pam-
i(0064.1.11V rile birvaatv Thy narcixiiv. 'Alec; toil viv bs Eiµi xal goopai IN* 15
xoog airtif) Cog viO; 7w0; JtaTECK o3 alit yap aylf61..ROV Oi.)85 aXOCCHATTOg &OA-
copa. KEA.Euivo Rot, TO boxoiiv avrcw, irb Si p.sta xachag Oft nAzicrtri; gvo toil
SOUXEOELV airrif).,"

2. '01A.oito xal neial3Eig XEQPia; xai Maxia; BouAyaQiag TE %al. Sou-

-x0; TC-61, sIONXVVINCOV xai toil SEan6fou AaxEOERoviag xai. ,aQiyxinog 'Axata; xal 20
ThiVtag 111141(0g Reocrayo@clicrag %al iv 41,aro,) OROTQWtEt013; Otrylt0E8Q(OO,c xoti, 98b
nag wilonloikag Etg aveiSEity xavuov irsaraortioag, &lava& roil; luivrag iv
Eierjvri Airoy airrolg y'AvotyyEtitarE fag xuetoig 'Wry, iri) 1.1E111 RaVTGOV Et01-
vriv Si Swat xcti, Eiprivriv 2aaf3awo. "0; TrayouQyEixi thy Eiviivriv %at 0 0E0; till
EleirVilg scat' Cana." 25
3. '0 bi (3ao1lEi)g MayouilX iv ethEia (0y xoci µrl gzow TOy naeEpcobioyta,
'Rat-tiny xai, Irreaag Etg toil 61iya. 'Po)-
-i)(3ookiyai yeg.toug noifrai TU.) yid): aisroii
aiag, ineayEfo v6licnv Ti)v iluyatioa airroii. Kai acilthaag fain/iv, Refaxoalaag
TO iivolka avrig "Avvav, oint .0.101 Oti Val TOTE Etc Pao Aga, rlv yap rl %6Q1

4 ffuggaiv P II 11 xacrpa, Bull : stexaTei P II 20 Ireiymnog Bek : aptvxmog Bull : npip.-

lopTog P II 22 fortasse Tag cpaoTialag scribendum pro demotic° Tic Tao-mate; II 29 pacn,-
Aga P: 13aailioa Bull.

3 : 6fiya `Pwcriag regele Rusiei: e vadit o denumire nepotrivita pentru marele

t neaz al Moscovei Vasile Tiomnii (Posomoritul), carula trisa Duca ti aplid acelasi
titlu ca §i domnitorilor din apus. E ig (3aaaicc ,intru impdrat": am psastrat a§a,
precum -e transmis, ca un termen generic incoronare intru imparat", fie imparat sau
imparateasa ; §i fosta imparateasa Irina (797-802) semna hrisoavele cu atributul
Pacrack impArat. L. Chalc., I, 193, 2 o crede gre§it pe Ana ca a doua sotie a

www.dacoromanica.ro
 134 SOTIILE LUI LOAN VIII PALEOLOG XX 4

pila era de unspreze ani. Dar dupa o trecere de trei ani, izbucnind in
Constantinopole o molima de boa15, mare multime de popor a murit de
ciuma si a murit Si Imparateasa Ana, mare jale lasind constantinopolita-
nilor in urma ei.

5 Botezul si 4. Iar feciorul lui Baiazid care a fost dat imparatului Ma-
moartea unui nuil intre ostatici de Musulman, unul, cel mai mare, cu
print turc
ostatic. sora sa Fatma a fost lasat sa piece si era crescut la Brusa,
celalalt insa s-a indragit de cultura elena ; Si fiind Inca impreuna cu loan,.
feciorul imparatului, umbla la scoala si a fost initiat In stiinta cartilor si
to Invata de sirg. Si ardea asa de tare de dragostea de Invatatura si de a Ii
educat Impreuna cu Joan, Inc It mergea la imparatul Manuil si-1 ruga, sä
fie botezat dupa legea crestineasca si zi de zi ii marturisea imparatului, ca
este crestin si ea nu se tine de dogmele lui Mohamed. Imparatul insa nu
voia sa auda, ca s5 nu se faca pricing de certhri. Si atuncea In zilele ace-
15 lea, cind molima Inghitea pi facea sä dispara atifia oameni, nesfiindu-se si
necrutind nici vfrsta cea mai mica, a ajuns pi la acel baiat nevirstnic al lui
Baiazid. Si atunci ii anunta si-i spune imparatului Joan : O i'mparate al
romeilor, care-mi esti domn i parinte, eu stau sä las toate si fara sa
vreau, plec la locurile de judecata de acolo. Caci eu marturisesc ca-s
20 crestin si to nu vrei sa-mi dai legatura credintei si pecetea duhului. Sa
stii deci, data mor nebotezat, Ora am sa ridic in contra to la judetul lui
dumnezeu ce nu se lasa mituit". Atunci imparatul Indoit de aceste cuvinte
trimite, de-1 boteaza, Insusi Hindu-i nag ; $i a doua zi a murit. Imparatul

5 lar Seciorul 8 de, cultura elena P : Orchan fiul lui Baiazid, care a lost
dat ca ()static imparatului Manuil de Musulman, precum cuvintul nostru a aratat mai
sus, a fost eliberat cu Fatmacatu, fiica surorii sale care a lost trimisa la Brusa, unde
a fost crescuta in mod cuvenit de urmasii lui Baiazid. Orchan insa a ramas la Cons-
tantinopole, cuprins fiind de iubire atit de mare pentru literele grecesti I 6 unul, cel
mai mare aceste cuvinte poate ar trebui suprimate II 7 dupa Fatma poate ar trebui
addugat care 11 8 ce151alt insa ar fi poate de sters,

lui loan VIII Paleolog. Despre moartea ei din 1417 vz. G. Sfrantes 1027 C (G. Sfran-
tes, I, 114, 11).
4 : unul, cel mai mare... celdlalt inset : e o contrazicere cu XVIII, 2, unde Duca ne
spusese ea Musulman a dat imparatului Manuil II Paleolog ostatici numai un frate
nevirstnic si pe sora sa Fatma. Vechea traducere italian5 si intr-acest loc p. 400, (Duca,
ed. Bonn) vorbeste numai despre acesti doi ostatici, ceea ce pare sa fie corect si in
concordanta cu spusele de mai inainte ale lui Duca. Dar ca in textul transmis sa ob-
tinem acelasi inteles, ar trebui sa suprimam cuvintele o av el; o xat rcGaTYrog unul si
anume cel mai mare, precum si 6 b' 6iXko5 celalalt insa, iar dupa (Durp4 Fatma
sa ad5ugam un relativ i care ; si atunci propozitia, dind intelesul ca'utat, ar suna

www.dacoromanica.ro
XX 4 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 135

TO iv8b.aTov ei'yOlUga g TOg. ITECWILOBILLeVUW Si Tviiiiv iToiv xai Xotatxilg vOoon xa-
Tot/a(3oixsTig T11 HOAR 'Ma 7TOAO 70.1y0og ?mot) Sul 101-1 (30[143(7)V0g TEOVTV0T0g, iTE-
AE'UTTILIE xai Il (3acriAig "Avva, Itiyct 3TiV00c iSOLTCaL7t0i/OCE TOLS floAkratg.
4. '0 bi lag Toil Ilaytativ O Etc itaiwoug etvocrEbEig JTCECICL TOO MOU6O1A-
11f1V pa6L41: MavovilA, 0 [leV Etc O Stai :1(4:OTOg CrilV abEACit tq (Da-C[14 &ICE-
-r(i) 5

Aar' x.cci, iv Tri IIpov011 gtekpETO, o 8' Caios *Iambi nat8Ektgi 'EXXrivtxFig- ETt
6lYV6)V TO) toil (3CCOLkhOg 1.4) slOAVVII VAI, eV VI) 01044 epviiiErog illrliETO 7011-
[taBLV xai i8t8acrxETo. T000cyrov ovv ici)kiyETo into Tov Eetorog Tfig actbiloang xcti
Ti)g istETa, toil 'Iwavvon aatboTQtfifig, Cog xal, neontivat To) (3aoLkEi, MavanilX xai 99b
SE6t.tivog TOU (3anTictOilvat x@to-rtavtxci) vOacp xat Oao1wyc7)v To) PacitAET xabExa- 10

4TT1V, thg xotottavOg i6T1 1SCLL 01) Ne001ETUL Tel TOL) MOOLtLES 86yawca. '0 bi Pct-
citAE.Og oint ilbEA,Ev Omaikrat, Yva A oxav8Catov etwogail yiviTat. TOTE iv ixavatg
tail rjµipats Till vOctou xaTabcutavoixtrig xai, CapavitoOalig to 043[LOLTCC, µi3 CeL8011-
1.thVTIg Ma ail T8'11001/1; Tits TuxoixiTig V.0465, gcrOactE xai Etg Toy Eivrif3ov JDOLi-
Sa Tov toill Tlaytalrlt. MT/15EL yoliv T4) PaCiGkEi 4Ico6vvfl Ai-ycov n'S-2 pctotAeii 15

-r(Tov `13(.0pAli(OV, ZILLOL Si; aiYHVTCC Xai, ILOLTEQ, *IT] ACt(ACITall.LCLI xai µii ileXCOV etcptriat
;tam xai eatictxoptat Etc Tat ExEL SixattotiiQua. 'Eyd) yap Ottolt.oyt-o, OTL X@LBTIOC-
vog E4L I, 411) bE TOV Ile6(10(OVCC Tijg ai,cirsoog. %at TYIV ocpQaynct TOI; TLVEOgOLTOg

Oil taco; aot. riVCOCIItE TOLVIN, 'OCLVCl/V (11367CTUIT0g, gX0) xarriyoeitag cpiKov xaTOt
(la EV xpyrrwicp -10.0 eL0EX66TOU 0E0'0. TOTE o Pantlei)g xctagy0Eig To* Oil- 20

4 '0 SE 6 'EX?..qvixfig P : Orchan, figliolo de Paiasith, the fo per pegno dato al'
imperadore Emanuel da Musulman, come el sermon nostro de sopra ha dechiarato, fo libe-
rato con Fatimachatu, figliola de sua sorella, la quale fo remandata in Prusia, dove con-
venientemente fo enutrita nali posteri de Paiasith. Orchan veramente remase a Constanti-
noppli, da tanto amor preso de le lettere Greche. I 115 6 aiv etc 6 ;cal norl,-rog P: for-
tasse secludenda I post (13a-rac. fortasse ij addendum II 6 6 Ohio; P : fortasse delenda
II 7 4ml-co P119 Aeocrti.vaL Bek: ra2oolvaL P1119 cpeQwv P: (gem Bek.

'0 bi via; -ro6 Haya/Vit 6 sig 61.ti1eoug rIvarsOFig AGGElet TOG-3 MOUGMAILtel.V Tri)13a0Akei MaY01.*
01../Y 1150.q)fi (Da cbtairal xal iv tp flealati itQEGIJETO, 460.01 acabEla.g 'EXAqvutfig
$i feciorul lui Baiazid care a lost dat intru ostatici Imparatului Manuil de Musul-
man cu soru-sa Fatma, care a fost lasata sa plece si a fost crescuta la Brusa, s-a
indragit de cultura elena". Astfel contrazicerea ar fi Inlaturata, dar schimbarile facute
ar fi prea maxi si de aceea n-am indraznit sa le introduc in textul transmis. Confuzia
si prin ea contrazicerea s-a produs poate prin faptul, ca izvoarele mai vorbesc despre
un fecior al lui Baiazid I la curtea imparateasca bizantina din acelasi timp, fecior care,
indragind cartea elineasca si invatatura cresting, s-a botezat. Si Duca sau izvorul
sau I-a introdus apoi gi pe acesta intre ostaticii dati de Musulman. G. Sfrantes, I, 70,
13 si 90, 5 II numeste pe acest fecior Increstinat al lui Baiazid, Iosuf, tar L. Chalc., I,
167, 15 : lisus, cel mai tinar fecior al lui Baiazid. Duca nu-i aminteste numele, tradu-
catorul italian ii spune Orchan. $i Intr-adevar intre feciorii lui Baiazid I, Duca, XVI,
12 numeste si pe unul Orchan, copil mic in timpul luptei de la Ancara, 1402.

www.dacoromanica.ro
 136 SOTIILE LUI LOAN VIII PALEOLOG XX 5 -6

insa cu cinste cit mai mare 1-a inmormintat in min5stirea Tnaintemerga-

torului, a Studitilcr, tntr -un sicriu de marmora aproape de biserica,
inauntrul portii.

A doua §i a 5. Dup5 o trecere de aproape cam trei ani imparatul a voit

5 treia sotie a sa aduca alta mireasA lui Ioan, precum si celui de-al doilea
imparatului
loan VIII fecior Teodor ; $ i a trimis in Italia si a adus pentru feciorttl
Paleolog. sa'u Ioan pe fata marchizului Teodor de Monte Ferara, iar
pentru Teodor pe a contelui Malatesta. $i dupa ce au venit in Constanti-
nopole, tat51 1-a cununat dup5 lege si-i incoroneaz5 si-i decreteaza pe
10 acestia imp5rati ai romeilor ; iar pe fata lui Malatesta o cununa cu Teo-
dor si imbracindu-1 cu insemnele, 1-a proclamat despot al Lacedemoniei.
6. Dar impgratului Ioan nu-i era draga sotia ; caci era fata la trup
chiar foarte bine facuta : grumaji frumosi, parul Man si cositele avindu-le
lucind ca aurul si revarsindu-se pirau pina la glezne, umerii lati, bratele,
15 pieptul si miinile potrivite si degetele ca de cristal si intreaga statur5 a
corpului svelta si stind foarte dreapt5 ; fata insa si buzele si forma nasului
si imbinarea ochilor si a sprincenelor, sä nu o vezi cu ochii, intru toate
precum spune o vorba din popor : Din fata postul cel mare, din spate
paste". Imparatul Joan vazind-o deci asa, nu s-a insotit cu aceasta ; nici
20 n-a dormit de loc impreund cu dinsa ; de aceea si tr5ia ea ca o calugarita
in una din camerele palatului. V5zind deci imparatul, voia s-o trimit5
inapoi in Italia acasa la tat51 ei, dar din dragoste pentru fatal sau, impa-
ratul Manuil, s-a oprit. ImpArateasa insa vazindu-1 CA nu-si schimba gindul
s-a hotarit sa fuga din cale, ceea ce a si facut. A trimis la genovezii din
25 Galata si i-a incunostintat despre plecarea ei ; si intr-una din zile, ca de
pl5cere, a iesit din oral in una din grAdinile desfatatoare cu ceata de ca-
meriere care erau de aceeasi limba, si cu vreo Oliva tineri, pe care si-i
adusese cu sine de acasd de la p5rinti. Si spre seara conducatorii Galatei
pregatind o direm5 si intrind intr-insa, s-au apropiat de tarmul marii si
30 au luat-o in primire cu cinste si au trecut-o dincolo ; si toti i-au iesit intru
intimpinare si i s-au inchinat cu supunere ca unei doamne si st5pine a lor.
Cei din Constantinopole insa n-au observat de loc ce s-a petrecut, caci se
facuse seara ; de cu dimineata aflind toti din palatul imparatesc ce s-a in-

15 degetele P : dintii I.

mandstirea. Studitilor: e giamia de azi Mirakhor; despre istoricul aceste: vestite m:anastiri
bizantine vz. R. Jamin, Les eglises du Precurseur a Constantinopole, in Echos
d'Orient", 37 (1938), p. 319-328.
5 : vezi G. Sfrantes, 1027 D, datind nunta st incoronarea in 19 ianuarie 1419 ;
cp. si G. Sfrantes, I, 115, 1-7.
5 6 : cp. si L. Chalc., I, 193, 20 urm.

www.dacoromanica.ro
XX 5 S DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA 137

fAcult Toiroig, aginpag iPOVICTLOCV aircov, auto; OcvaSoxog yiyovcbg xai rq inioixrn
ktipg TiOvixEv. '0 Pc(craviyg Si VET Oarig nafig EilaVev ali-rov iv t Rovil toi5
TIQ0SQ6aav iv -wig f.-rouStay iv IICTIlaeiVO,) Lie VaILL TaTIO1,01/ TOii Vela Evros tit;
5TUAT1C.

5. '0 Si Paaaii,g µEra na(2aSQop.hv iTern TGIILV iyyk 7TOU il(30045TI iTi- 5

QCCV Otya*`Dal, Vvµcprly TO) 'IOAVV11 %at To) SE11T4q) TO) 0£086QT xat ataag 100b

iv 'Ircata hyaysto OurniQav Ow Skov Itaexiatou MOvnig Oi@a@a tcu vt(i) ai)-
Ta sIOAVV11, Tex) Si eioS(;vod thryaTicoav %al/TB MakaTiCITa. Kat itaik0Ornov iv If)
rlaaEL xat aricpav(kag aim* o nathQ vOiatt) yattou, -ccaviot toirroug xat Pam-
kits `Pcoacticov avaSibtvvat, Tip' Si 011yOLTeea TOT/ MCOLCCTgaTa TCp 0£06e070 xat 10

bEOJTOTTiV ACEXESCO4/0ViAlg EV017ilurlOEV, ivErOOtilg CCUTOV to 3ta@liarllict.

6. '0 Si fiaaack lwavvrig Ith ost1c(y(0v 0615 alivoixov m x601 rIci
tw !Ail/ 0.61-LaTI, xat [Mau £O601.0OTOg Tpaxrlaos Ei,stSiig, 14p6 157COMPKOUGOL %at
Tali; 7a014441.01/g dog &mac zgvatru-Aorrag !Ant T(Tyv acrteayakwv xaTa@Eottivoug
.gzovaa, 64(oug 7aatiig xat p9azi,ova; )tat (nova xat xEieccg iNietpoug xat Sax- 15

/lam); x42116TakA081,6£1.; 7{41i, Tip/ .761001V i)X1XICEV T011 01;41,C(TOg (117041,476f %at 2TOXO

Big to COLOV toTapevi iivig Si xat xEiarl xai 6tvOg xccrOtataatc xat Ocfraakithiv
xat OfTeirCOV airrhatc 11E6Eu-rani nal/Tammy cbg Eno; xubcclov Cindy. ,'AV
ZI.uc(nig tecrcraQaxoati) xai, O'Tacraev aaaxa."
Toiairrriv ovv iSi0v 0 6aollizi);
'Iwavvrig ovx iplyri Tal5TTIV, 0Obi TO 3TIVOCTIOLV criryxottog Tairrng iyivito St?) xat 20

povai,ovaa i'jv iv ivt -a-6v xoyabvcov tou maa-tiau. 'IS(;)v av 0 Paaulik fiPotall-
-(911 Itiavat iV 'ITCakt iv Wig TOT) TIOlTQOg 661.101,g xat filet rip( T013 703(TeOg CCOT0ii,
T015 PatialCOg MCLVOUi-6, 0109yiv iXO.O£TO: H SE Pccatkig O@Ctiou To eittEtazTOV 101b

TVeolATIg CaJT015 ii(301A011 olfibfla0"Cli Ex 1.11601) OLOTColr 6 xat n£notrlxrv. 114tvaaa

Etg Toi,g FEvauttag Tor, Faka-raw %at Sracioaacra Trly avtrls eutariatav, !ALFA. Taiv 25

fv.(EQ(-0v 67erat. rli; 7CAECOg EV Mit TC611 TECETCV(Olf %11MOV saulitag X6QIN O'OV rii yu-
vamovt-r(bt, tai; ktoykthaaaig, xat airy ?a(yoig veoic, oi% ano Tot) JtaTeUlta OTV.01)
iviyayE xat noOg ilnd@CCV tiliwtV ttiav Totp.liaav-rEg xai, of rov ralatifi ItQOLS-
70VTECZ EkrEA:O.OVTEg xat TqI CttylUXCI) Tal10160OLVTEg, grriio3; avtrly Aa(36v-mg Tip/ ae-
@aka ibliPTVICCV xat MAVTE.; 51.001.17AVTOUV &nip/ xat Sauktylig nemExiivauv (14 30

xugiav airciOv xat SianOLVCCV. Ot Si rile 1164w; Oawao-i5v ivvoilaccrrig TO

Sqiiaa iani@ag rjSrl statalaPatiaig, Tp ZoyaEv of T0c) 7CCaatiol) 7C6VTEg IICOOVTEc

11 elicollitcrEv P1115-16 toux-raol,.; P : li denti 111 26-27 tit yvvo.ty.(ovi,-niot P : Tat;

-yuvatzwvittut Bek.

www.dacoromanica.ro
 138 LMPARATUL MANUIL PLEACA IN PELOPONEZ XX 7-8
timplat, erau foarte necgjiti ; si neputind rgbda insulta ce-au suferit-o din
partea genovezilor din Galata, se gAteau sg nAvaleascg si sg strice pro-
prietgtile for din suburbii. Impgratul Manuil insg i-a oprit. Dar impgratul
loan a lost multumit de intimplare. Si era o corabie de transport foarte
5 mare a genovezilor, incarcatg si stind gata de plecare in Italia. Venind
vintul de miazg-noapte, ImpArgteasa a intrat cu cinste si mgrire in cora-
bie ; si ridicind pInzele, au ajuns in Italia. 5i dInsa nu s-a ales cu altceva
nimic afar de coroana cu care a fost incoronatg, spunInd ea si aceste cu-
vinte: Mie-mi ajunge si aceasta spre mgrturie, cg am fost si sint impg-
10 rateasa romeilor ; cit despre comorile de zeci de mil de talanti nu-mi
pasa" ! Venind la granitele provinciei Ferara si oamenii de la conducerea
acelei tad aflind, i-au iesit intru intimpinare cu fratele ei marchizul si au
petrecut-o ping la palaturile vetrei pgrintesti. 5i ea a mers Intr -una din
mangstiri si si-a ales acolo sg locuiascg si, inchinindu-si viata lui dumne-
15 zeu, a trait ping la capat.
7. Impgratul Joan insa a trimis la impgratul Trapezuntului. Alexie
Comnen si s-a logodit cu fata lui, Maria, frumoasg si la infgtisare si la
caracter ; si luind-o din Trapezunt, au adus-o la Constantinopole. $i patri-
arhul Iosif cu obisnuitele servicii divine i-a impreunat intr-un singur trup
20 §i ea a lost proclamatg doamna romeilor.
Plecarea im- 8. imparatul Manuil ridicindu-se de la Constantinopole cu
paratului trireme foarte multe, a coborit ping in Peloponez si, supu-
Manuil it
Paleolog in nind pe principele Ahaiei si punind mina pe ceilalti urma§i
Peloponez. coborftori din stapinitorii veniti din Navara, i-a trimis is
25 Constantinopole ; si despot al intregului Peloponez 1-a lasat pe feciorul
sau Teodor. La intoarcere, s-a intilnit la Galipoli cu Mahomed ; si acesta
atita incredere a argtat fatg de impgrat, incit a intrat in trirema ImpArg-
teascg si a stat cu impgratul la masa ; si dupa ce impgratul 1-a primit cu
foarte multe daruri pe el si pe cei ce erau cu dinsul, el a plecat. 5i trire-
30 mele cu impgratul s-au intors acasg cu mare si multa bucurie. Si locui-
torii Constantinopolei toti cu patriarhul si cu sfatul tgrii i-au iesit cu toti
intru intimpinare si cu urgri si cintgri 1-au condus la palat ; si ceremo-
nialul de intoarcere a impgratului s-a implinit.
6: au ajuns in Italia: vz. G. Sfrantes, 1031, D (G. Sfrantes, I, 125), dupfi care
aceasta fuga s-a intimplat in august 1426, cind impAratul Manuil II Paleolog
(1391-1425) nu mai trAia. Dupa L. Chalc., I, 192, 16 193, 3 aceasta a fost
prima sotie si Ana din Rusia cea de a doua. Stirea lui Duca e insa" mai Clara
cred ca e cea bung.
7 : Dupa G. Sfrantes, 1031 D si 1032 A lucrurile s-au petrecut in august si.
septembrie 1427 ; cp. si L. Chalc., II, 219, 11 si G. Sfrantes, I, 123, 8-17.
8:Vz. G. Sfrantes, I, 99, 13-18 si 111, 15-112, 18 ; L. Chalc., I, 172, 21-173,
19 si 202, 21-203, 13.

www.dacoromanica.ro
XX S-L svDna moist YNISNVZIE1-0D2111.1. 6E1

91 A.3A. 0A 59 A0A1Do3X9CLq3
.
1DX 0636 531A A14,1 945GbD1DX DILA'Al ALI, AD0111031L9 731C -
1.1.T1

`nolpinj 01A0 -
Da Aon. ito1 72711011.1.
qT1173X A13117345 1DX 11001AS3dD2 7?1 AC01910 1204:31C

731310 a.
5ct310.ong yLsuloAnw .A.30a1(mx 0. pg 931t1.073g 51tAA994. 91 59A0A3A
N
.131733g3u9 AFL. 39 Di rniood) Dprtoacto 70111 5913A 51.AvA3r1031.c9, A071 `AmilaoA3d

5mtoi? rion.oX 901 1n0rt31(E A3 frrynaie aotAy 3g 5mO0d 501A10.093A1C A30,1(1t923 S

500111A3 71)1311 IA99 5 LL 51101038 A3 limp( 173X 10.1 D1101 531ADD(1)45311t 513 A7011001j

X14:672 '01/10
0n39 A3g11111 A003313 73010A72q453X (1C
/U1 001 CAW
1.104331D3 '501731111310 79.0a01:13 QU01
-
1DX .03,101.

ALt110A 173Y
13%av," 1011

.7113 1453u 3g Acooanatg,

coma]. 523 `Aolocuorni
AW1A9103101
uo Dooro.oloci At01
00 131371
-
A(01707103d 3A3
aortawo
N A3 5101 5101459 Ski 5D1X(5701C3 AC01 Amo9,530 1DX 531/1.90.73Ti 20 51.11 S101t0113All, -331.C3 01

SIAA 531mA1Loar A9,o eol kby399 411113 5 (1)1.03YADT1 3 A.13.0.yi.1, 523 A10111A9A0.0 51i1913
173X 0451C 531A/341.113U AL1,1913 iaxpi
Ami Ampirooir 5La 51LX1151731: 5731293 Lxay 513 A2
Aou AcoOlPormori noctowa 13x3 Alp. Aintolo o110911364 1'3x (in M30 -
Aku(tr) r,Ap
730130 01 A0i73y 51A1 511,0) alytic3Al2A3.00
L 0. 39 5(L3y1ond 5LIAA9mi, 573,0319 523 A9ALATIOX 01 roloorO 91

`591Acto3E70ojj oirvoall, ALu. )3.8113Acto.. (1oicp) A7J1510N Sia mtirmA., AlyiroT 173%

13y1)3x 1DX. .13 1DX 531A9A,73A70 91t70 501A0.0'131C1045 A.L,L1DX AOAD A3 -11A7319AMX

137(oluton. pox 9 51tZapla1rac C131.,1.004

7019 A(00.1LA.01) A(011.031(3104531 513 A3 34111ACID

173"/. 73ot10E03g Amprimd, .110.9.3OoklAA70

.8 (i 5PY7D7)d 3g 5736191:12 9E72 50731(91L90A11AD1DAMX ACW A1D3a1poi 1310.: OZ

511310 A30.111173% 5072 91[01(311 0.01MA A 17YX A.91 mrixAjoE 570110XV Snvacatg, pox
Sctoo 5ctoA9A.o3i 59.91 x3 5113. 5959(uoN 511.0A3TiOAD1DX AApgD A3XIIA72 01C9 X 541014513

523 0A11A7310MOX 01[9 Art Amicrourtx A91 Aolct °In.)) CI A.045039930 ALt101/p3g 5b,c70c
CIA/01.),AAOILOy3/1 5739373Arlica 3g 20% 523 `AiyounolyyDN AmLiait (In 137190X701A1
1DX A.419.10902 A.11.191E 13qA3 50A31410 523 A91 `73To.on0 592 'pax A3 tii 13a11,1o1 LLl 5?

Ilxiyismog A,070.1(3013 173Y 51304311.03ACL0 cb1 13,0D73d lux 9 Sct3Tio73d Acanro Acto mg-

5iod Siolopyic px. 5901 A9D ebign 39 `51:10g1 31tylt53 vox 13 5136111a1 A9.0 t21 9E01

13101:03g X71371 ODZ 573 1111 5111.0131(1C 1tl.4,1 AOg0A701/3 AO9A4 173X 10 541 0A11A74310AA1)X

531AD1C13 A90 (hi 1.1X691oi73ns Fr/. Ili MilycxActo 3 A.0.0.1(1,1 513 9111A91.0?A.1 (01073 170X,

Inx AmArt 0E
,131i Sarl11693 A3 au eopxynit pax 721 5lti clog9Anq -31/3

.oimolpr

g 50-qoaoo Nag : 5opood d : Rop3d000 Una II TZ-OZ 51DIDI3'tis :PH 51011)13Y1I .d

www.dacoromanica.ro
 140 MAHOMED I IN LUPTA CU TINEIT XXI 1-3

Expeditia lui XXI. Mahomed insa consolidindu-si bine situatia din *tile
Mahomed I de apus si nelasind in urma sa nici un motiv de tulburare,
in contra lui
Giineyt. trece in partile de r5sarit ; si ajungind la Brusa, dup5 ce a
restaurat cladirile darimate $i arse de Caraman, porneste de acolo spre
5 Asia. C5ci atunci cind Mahomed a venit la Constantinopole si avea de
luptat cu Musa, Caraman ridicindu-se de la Iconion, a venit cu putere asu-
pra Brusei si, jefuind-o, a scos din mormint osemintele lui Baiazid, tatal
lui Mahomed, Si le-a aruncat in foc. Caci insusi Baiazid tAiase odinioar5
la Iconion capul tatalui zisului Caraman.
10 2. Coborind in Asia, a g5sit pe Tineit marit foarte si trecind peste
orice marg-ini ; venind la Pergam din Asia, ii anunta lui Tineit sa se
retrag5 din partile de acolo si sa lase provincia. Tineit insa nici n-a voit
s5-1 bage in searna, ci Si -a pus cetatile in siguranta si sedea, a§teptind
intilnirea cu dinsul. Mahomed insa venind la Cime si cerind cetatea,
15 caci cel ce o Linea, era pentru Tineit, au luat-o cu r5zboi si pe soldatii ace-
luia i-a trecut prin sabie, iar celor din partea locului le-a dat drumul.
Plecind de acolo a venit in cimpia Mainomenu. Si era acolo o cetate pu-
ternic5, numita a Arhanghelului ; iar turcii i-au schimbat numele in Ca-
iatic. Dup5 ce a ocupat-o si pe aceea, bombardind-o i batind-o cu foarte
20 muita putere, a venit la Nimfeon ; Si luind si Nimfeon cu razboi, a ve-
nit la Smirna. Dar Smirna, Tineit a intarit-o, cum se cade, cu ziduri si
a pus in ea foarte multi ostasi si a facut mare preg5tire de arme si oa-
meni Si de celelalte unelte trebuincioase, iar insusi a venit la Efes, lasind
pe maica-sa §i pe fratele sau Baiazid gi copiii inchisi la Smirna.
25 3. Pe ginerele §i robul sau insa, cu numele Abdulah, oamenii lui Ma-
homed 1-au aflat in Nimfeon, caci dinsul avea paza cet5tii ; luindu-1 1-au
dus in fata vizirului Baiazid, adica a primului sfetnic al lui Mahomed ;
acesta avea mare putere si trecere, era asa zicind al doilea sultan. A fost
rob de al lui Mahomed, dar pentru serviciile lui deosebit de mari 1-a pus
30 gef al casei lui. Si cind Mahomed era Inca in Tracia, insusi zisul Baiazid
scrie catre Tineit : Daca vrei sa fii domn al Ioniei si sa n-ai din parte-ne
nici cea mai mica suparare, da-mi pe fie-ta in casatorie legiuita si eu iti
voi fi ginere sl to mi to vei face socru si atunci poti sa stai f5ra nici o
grija in domnia ta". Tineit insa voind sa -Si arate ingimfarea si trufia in
:35 fata aduc5torului scrisorii lui Baiazid, spune catre Abdulah, rob al sau,
care era de fata : Al cui rob esti ?" Jar el : al Mariei Ttale".

XXI 1 : Caraman : adica un urma de al acestui intemeietor al sultanatului de

Iconion ; vz. XVIII, 9.
2: in Asia : adical Ionia de pe tArmull .apusean al Asiei Mici gi Sultanatul
Aidin ; vz. XVII, 1 : Asia cimpia Mainomenu : cimpia Nebunului.

www.dacoromanica.ro
1XX E-1 SV3fICI VI2IOJSI VNIINVZ111-002111.1. ITT

.ixx 0, 3g 13T1cloX9TAT 731 51u 5o390g LIAO Scoym, 5no116l3r)9 1107 Akanara
morri3gcto A.30012:94 5134 7b632t 701 Stu 5)3(N .L00 197 A3 16,1 llo(poll Aq-).Gy

19% 9.3.4.n91u3bp yrx laau 9.1440.0g7)a1)3L ninrilirlogolgo )?ornt aol A91105931 -7)A1)
pl
59D(p3A A3.013X3 513 Arifyvc 13.3273193 0 6704 A1011ria9N 310 0 1399.9X9N 513
9
Aly0liclOMIA7019M0)1 A(110.10 0131A(0/11. 919% (101 41.ionv 59693t9 orp rtcyjAoxi 513
Anon96ll A9.9 1399Aa9 301(U19x 19% 5991L19.yln1( Aktaau 19.4 91 93..09 (101 914911 -
`11;1., rtca 596193: (Ica. 1399.DX9N 57)D111oxnA.9 X3 cum_ (Lod)91 16a1c A3X(OpanI1
694 591p 11.131/701.1 3.011eMCb31t3ILM 31011 A3 d/AOXI, A9.2. 9019it 0,01 SatAqtait) -931
A9rina
.g Am.0.1(319x 39 A.? bi.ov. 369:3 A91 71113MIL 31AntArL1(D/3T1 1Tht. opal 7119%...03
- OI

MAO .131ACO9Liat mpg:a n A3 arr17?ka311 5t(1 5)310v 13nAltr1 eh' 1113m5I inthombaornt
At01 13x3 inx inArGbp Akta. Ani)Xamc? 0, N 1(A3A15,1 39a0 01 A131tMaloir 50A3TI109441,1,

onaproocbotst )?..t 96109x, 173%

A3111.0.7?%3 50A3119X39%.3 ALL1 41Anat9. 1.011,113 0, 3g Ink-
13r1a0x AT.0,10 523 Aulic,EN 273x, 5.90t,utt 01 ,Aoia9,0ad) At al?A. (9) Ac01706% 7019 A91
0:1P0
`1(.L3MIL 573C411131(01C 3X9317nt 19% Saol A3T1 5911y2t9 0.01ct73 134)1 `31(13A7? Snot ?g
5cto1ocoL4 A.3Dop6nco1(3 59691w, ,g 430.13%3 A3.0.1(1.1. 513 A91 001 -111JN11,0A3TI0MI0N
'AOU ARL ,9 237(.3 Aoloaoacb Aoorao 01 (LOX (1.01t3A.AnXav `A0A3T19/,31( 10 107L6(LOy
?g 1.t.ki,1731/13N M39m119A0113T1 0A13%73)! AQ,D ll/opyit 137-I10Aa9 pYx. 510ri91yo§oax9
ATOyna A301,t 513 .A01th11C,LN 1D% 91 Aaincbri(IN A9.9 ibriRou Amdny A3016,1, 513
*M3A.69.111K Alm, 39 `A.13m1).7-13 5(9 `31[361L3 51301.)1131 1/3% 5(1010131(1C Awl AC01071110a10

013 A(r)1(D 173% 41(9/31-1 Al73.7.A9J3 51399111013 1)19 31 Amico 113% A07agM2 173% Amo313
A0/13%/10A1) AC0(1.314.9/J6701C 9 `1l;1,3A15AL 593.rpo 513 Ao.o3cbg 301(11, Am7L.11(919st 4i 1111
-
73631 113% A91 A9C1)1t391? (1.01Q70 11A101/9ll 173% Mi DAN..31 A? 11M111-1K 1310731/%/..3

g A.9j, 39 A9agtinA, 001c1.73 173% A01(4o9 A91(aogay 11D1i9A9 513 01 A0173chricti\I

531A969,3 10 601 :13110.0X/3N All ol?A, )319,G) 0,01 `rtojo(Load) AoA.94.1.p.c70 4091110706731t- '93

531 era 111.131/7311 `11.4).n3j 001 .10(L0X13N ALI 694. A? b19(10?

A.0.041.1. 11A..073.0371
ilaY. 751399 %vole 501(aov 6704. 3XMAX9. 901 -73N
5963.3.9.3g 59A.I.A1a9 59) 5o3L2 A132:13
`13710.0X 1(3? M1 919 41 M39(1.074631C9. 901413 M/31(009 A.39419311X 731A0b39
aono aw.973 5919.y 3g 9 51304 ball 111.,)01 113 50140 A.3 ax9a0 a01 131'10.0X73N
131:1796/ 5961C A91 .11,,L3MIL la" 131(aod f1.01 173A13 39 A.0169% 591Acoi 14.ri A13X3 A91
OE

onic
701A0X9.1 A914096131c `Apill, 59g 1071 A1.L1 Alp nop.raao (19,194 cloth pax 9.92 -
199 lop `596g7ita n9 g
it 111 llo ')31AnT13A.1.1,
- 59113 5963.01.431: 1191,LA34 117% 3101%3
11pA.15AL 39 ACry1(36.
093 Som.1116399 Am4919
Thourtlig Ayi Arryt091(9 aa.tan lux (1901

Ar1A9cbtt633L9, AoutcpA.?
5w.A.oXay3c9, `ao199
not aoloiriox.crxmanc
13431( 5you 1,4919.9 SoAru,"
it0A311701916131c
13 :501(ang -
rm. tqacign,y a0yao9
0, ?g 5lij," 5119 9E

TT IlAmA.nic mans wvaun 111.3A111 d II iT 9 ?/31PPv II OZ 5DDIp031 d : 111Ing5norX731

9z lon3d 'd

www.dacoromanica.ro
 142 TINEIT SE SUPUNE LUI MAHOMED XXI 4

Tineit insa : Si de ce neam ?". Abdulah insa : Din albanezi !"

De ce religie ?" Si Abdulah : Mai inainte am fost ghiaur, acuma
insa-s musulman !" .Atunci Tineit spume catre mai marii sail : In ziva
de azi, aici in fata voastra a tuturora, iata da'u pe fie-mea de femeie
z leguitA robului meu Abdulah fac om slobod si de azi ginere al meu
si unul din neamurile mele". Si toti care erau adunati in sfat au aplaudat
pe Tineit ; si acesta deschizind gura, a graft catre trimisul lui Baiazid
aceste cuvinte : Du-i veste domnului tau Baiazid, ca mi-am luat ginere
pe un albanez ca si el, pe un rob cumpArat cu bani ca si el, avind stapin
10 un domn tot asa ca si al lui, mult mai attar ca el si mai cuminte decit
dinsul". Trimisul a prins in(elesul cuvintelor si i-a descoperit domnului s'Au
intreg cuprinsul for ; si de atunci, acesta avea o furie neimpacata in contra
lui Tineit. Cind 1-a prins pe Abdulah la Nimfeon, a gAsit prilejul care ii
trebuia, si i-a tAiat testiculele si 1-a facut eunuc.
15 4. Ci sa ne intoarcem iar4isi la firul istoriei. Mahomed adicA venind
la Smirna si inconjurind-o, a gasit acolo pe marele maestru al Rodosu-
lui cu trei trireme, recladind, chiar in contra vointei lui Tineit, cetatea
pe care o stricase Temir. Cind domnitorii insulelor din jur au aflat de
sosirea lui Mahomed la Smirna, au alergat cu totii intru intimpinarea
20 lui pentru doua motive mai ales, pentru firea cea bung si blajina si
puterea cea colosalA a lui Mahomed si din cauza firii viclene si hrAp5-
rete a lui Tineit ; si atunci conducatorii celor doua Focee, unii pe uscat,
a Itii pe mare, Carmian din Frigia-de-sus, Mandahia din Caria, domnul
Mitilinei cu trireme, cei din Chios si ei cu o trirernA, cel din Rodos
'25 chiar era acolo, cu totii s-au grAbit sa-i fac inchinkiune si sA con-
tribuie la rApunerea asupritorului; si pe toti i-a imbratisat cu bucurie ca
pe niste frati. Si a stat zece zile, de s-a razboit cu Smirna ; si cei din
insule i-au dat ajutor de pe mare, pe cit au putut. In ziva a zecea a
iesit mama lui Tineit cu sotia si copiii lui si i s-au inchinat lui Mahomed,
0 cerind iertare pentru greselile lui. Si au predat Smirna; si el luind-o in
primire, i-au dArimat in multe pArti zidurile ping la pamint si i-a risipit
o parte din meterezele si turnurile si i-a lAsat pe locuitori sA sada
neapArati.

4 : Maestru : vz. §i Joan Cinarn, ed. Bonn, p. 188, 11 : Toy sot; v Ilcacuarini
iyea-rayra [miaow, Civ Thu-d.ou ticeto-ropa AUTiVOL Ovottetouaiv conducatorul cavalerilor din
Palestina pe care latinii '11 numesc Maestru". pe care o stricase Temir : vz. XVII,
2 si 4.celor douci Focee: Focea Veche de sub ascultarea domnului Gattilusio-Paleolog
din Mitiline-Lesbos vz. XII, 5 si XLIV, 7 si Focea Nou5, unde genovezii sub

www.dacoromanica.ro
 SV9f1C1 VI210ISI VNIINVZ1g-03811.1 EST
IXX 'V

-
- -o
.5o110304217) --.-- 0, 39 .1113A.I51 pox" nolou ,!5n.on3A. fonnogny .N moi" -nrc
.nom)30 5732011" .,`.57323x9lAkt g .5pvtognv ,timpaH A3111 a0,0d10% aim} -
,Aoz AILA 3g ..5on.70ri1(aoortori Q 3g 1113A111 5061t 5901 S70Apic0A.311 aolnio A1.011Cb
Alm," A0133)111.0 rill 'ADO Aompitanox As)adtpu `morin. 0001 111(0910 Alp. ALLT13 73A04 -
9
A)op. 513 XYX173A(1A. A0111T19A, chi 6114 ebloog X010,0011Vc 113% (01011 A011101 A06300.31(3
10% /106d7110A. 01172 ALs1,1 A0a3140 pox 70/t2 mo1 m01i3 ,,moA3Adlito 531Ano1.2.ri12d)na
39 531A7311 A91 1113A1114 10 `531/213T?log3A(113 5)310/112 91 rnioin 5oe1t Aol yraogan?-
Aoqri 5c1o1 54.0kolt 5coautoi .A3x11613 A0y13A.A73n,v," COl (b)OcLx clop `11;!731),.7)11 110
A1271003y3/17? AcadllIDA. %3 A101 MOA0gyV 5(1) `ADA13%3 noyclog Aoilimpoaap 50) -13%3
'dm /t10.91to3g PaAoXA
A003310,011A0oCto o:))31.0
AltiA3pr,
,,A0m3x3 - A.0107i0
O 9
519 '1L0A13%3

5oA3T1ylo1.o31Lp
A06310)3/1 olL(L
5131Arto
A0A33%3 173%

5001 Saokoy 73nt3119 -

01

3(11CLy
A7317701C
AI11 mthitloanc col aiaax, .0.01(17) 173% Alt 3101%3 A(K1)301 A101A7A -00111:02
Aog 1?173% 301 '11.1,3A15,1 AO:Aga 39 A.9o1X3x. it `013393 At-pd)oncuo A91 run-Logi:Iv 513
92 `A01730brI(LI\I 5c1,01 513;c60 1101073 `A301,53*33 51301X110AQ.3 *A01173
17, syyvc A37-1031A731r3 514Q21 513 1t01 5121 57300101 *00111313 0 60/1 -110X0N SI

131i ATO,y3 513 A73A.6C),TI3 173% 57)191(%11%1(531L AL,11073 A3151213 13%3 A.01 73A3Ti A.7311 01D1
-
Apo aogoda A(123 ingaipai 19161 nimtoriogoxioAp 91 `A.01600aGb 01 706101C 1101 -31 1931

attai 'itoDod) pox ',sal 501A.0/30 1101 '2113A1I1, 3101 10 A(OI 1a31L A(00Lt 53A0113A4
531A007311 AL,11 A.11(133:1 1101 13TinDX)3IN A3 1. 1i lim511113 531A01C0 A03,0.3 Sp AlotAlApup
amp pig on ACOAll `Aompo 1?142
A1,41 7311210.0134 173%
/3111106314 173% 91 -ogancn. Og

Aomy SLu. 5mar170nag 01 A0AallOA731C 1X3%

1101 137iCLOX0N 173% 7010 A9X161.01.11( 1141101
-

`41.30 10 A201 A03173%100 3 `ioXon 20 A37-1 pog toL2 `511 2o 39 pig `51Aacomo6t 9

AlpT1873)1 5111
lo 0.027 pox.
con9 `SplAnolb
pup)
9 57)2.Zn1m0N `5131O7)N 9 512A1Rni1ix 7019 6no)3O1a1
7319 '50)3611161 0 cLogod 173% Alb '1.31(3
- 53107)1171) 513 cyx.00lhc -

molt& aoicto pa)c ActrioogArto 7)1(303 5111 5033131110317Cr% (101 .no/upona pox ..5n.w. -070r72 Sg

.5n). 5co)orn.c.op 5q) 5ctodyt3gfp '0213031t01l, 57301)1011 A(1.0 573a3Ti1,1, 'pan mcni3you All.,
073060,713 173X 531/11100120dY1323 519 A9110M10 173% 10 A(01 A0701tA, poR `51),0070look6L A3 ill
1119%39 A30161,3 IL al211114 001 1L,L3A152 A(lD 1%1DACIA, pox 5200x31 1101173 pox -39ooic
423.012AA1% (1)). `13rin.0X7ai11 53111101173 A1.0126C,OXACLD AC01 'ACOATth317311L3 A73X0/036Dll A00
41,1 .M3A6c1.TiK 17)X A(9031(73631C A14,1c123 pox 523 molt Lori 5)393113x 5(02 511,4 111 OE

Lap]. 51129131 pox 51.o1 573moZpr1oolr 173X 5CLOAafp Slurp Agropex )q '5(1060 -.1td3V
3? SQ.01 5m5o.2.1plo Amtiolux 'Sctolx9ocbiann2

OT 171AO7(3 :Iscipos AmX3 d II Z,Z Acopoxmo d II tg 10 1101x .1 isauouw :1 9 ac9x d

lox9» :d 591910 ling

uoloonpuoo !nun elsopod neane ul oiquop:Ixo un alums] op FJou .7A 'AXX .17 -
'urvitrinD vniviyuvw : eo!pe §auin ll iolsaou !op poloptuolui ap oluuelins .zA) IIIAX
(6 '02E3 lUt3DA pull) no licaunD nuane op 11.1ains ap el la alms-' -!insunfuau

www.dacoromanica.ro
 144 MAHOMED I $I CAVALERII DE LA RODOS XXI 5

Cavalerii
5. Mare le maestru ins5 era ocupat cu cradirea unui turn,
de to Rodos foarte mare la gura portului ridicase mai bine de ju-
zidesc un turn. matate. Mahomed ins in cursul noptii a poruncit turcilor
Si 1-au darimat din temelii. Dimineata maestrul vAzind ce s-a intimplat
5 Si supgrindu-se foarte, s-a dus la sultan si vorbindu-i mult, i-a aratat cum
cetatea a fost zidita din zilele lui Atin cu cheltuiala Rodosului si, dac5
nu-i va da vole s5 fie recl5dit5, vor fi certe intre domnia lui si prea feri-
citul papa Si va veni mare putere armata din partile apusene si va nimici
o bung parte din domnia lui. Mahomed insa a ascultat cu blindete cuvin-
10 tele lui si i-a rAspuns cu multa bunAtate, caci invatatura si pedeapsa ce
le-o dAdusera scitii, stAruia puternic in sufletele turcilor : Eu unul, pa-
rinte, as vrea sa le fac crestinilor din lumea intreaga mult bine Si toata
cinstea sa le-o dau ; Caci aceasta e menirea domniei : celor buni sa le faca
bine si pe cei rai sA-i pedepseasca, dar si de binele supusilor trebuie sa
15 aiba grija. Caci venind in partile acestea, am gasit multi din musulmani
care ma indemnau in mintea si cugetul meu ; si ei imi spuneau : Desi Te-
mir n-a facut nimic bun in Asia, totusi prin faptul c5 a stricat si a 15sat
in ruing cet5tuia de ling5 Smirna, a racut o mare poman5 pentru Ionia.
C5ci toti cei pe care ii ajungea soarta sclaviei pi slujeau locuitorilor din
20 Ionia, se refugiau intr-insa dobindeau libertatea ; si cei ce calatoreau
fie pe uscat, la rascrucile drumurilor, fie pe apa, plutind pe mare, toti
ajungeau in cAtusele sclaviei, prinsi de vasele piratilor ; si era dusmAnie
neimpAcatal a fratilor cavaleri cu turcii si pe continent si pe mare. De
aceea i1 fericeau pe Temir cei fara de dumnezeu. Si acuma vrei ca eu sä
25 fiu mai fara de dumnezeu ca acel tiran ? Nu pot s-o fac aceasta ! Dar
facA-se voia ta, si ceea ce cer turcii sa ramina neclintit. Iti dau in hotarele
Cariei si Liciei loc cit vrei, si pleaca, cl5deste orice cetate vrei !" Atunci
marele maestru auzind aceste cuvinte, a grail cAtre Mahomed : doamne,
dA-mi o bucata de loc sub ascultarea ta si nu ma trimite in tari strains!"
30 Iar sultanul : dintru ale mele iti dau ; tot eu i-am dat lui Mandahia
tara ; si despre asta sa nu ai nici o grija !" Cerindu-i tin ordin in scris
si primindu-1, a plecat ; asijderea si chiotii si lesbienii si foceenii, toti,
primindu-le cererile cu burfavointa si implinindu-le dorintele, sultanul i-a
15sat sa piece in pace.
19 cei... 20 Ionia P : Iondenii care ajungeau in starea sclAviei Bull.

5 : sciiii: adica fatarii lui Timur-Lenk. Caci toll cei pe care §.a.m.d.: adid,
turnul era un loc de scapare pentru robii crestini care fugeau de la stapinii for
turci, gi un izvor de asuprire gi jefuire a negustorilor gi calatorilor turci din partea
crestinilor pirati care isi gaseau sprijin 5i adapost in acel turn. i -am dat lui Man-
dahia : e Mandahia Eliez-beg de la XXII, 1 ; vz. si XVIII, 3.

www.dacoromanica.ro
IXX .9 svpna 11O1SI 7 VNIINV.ZIS3-.0DnIL

.g 0 5D1.3T1 3g amiciAnri
Acorlogono ALL A04.0 7343 1.413A31111131C A3 (701

111311019 r101 `5oA3711y 57999010A11 10141.73 631E0 191 '11.(101111h 0t 3g 3..31ic10b7Jw 919

5131 5917(..aA 5)109,310x siox .510)03,101 Andtiaa ?up g .mo0073 5x9c)oll A(11-)gi,,3g :9 cicol

aco1924n11 01 591.oA3A. 110% 5/)91,14731.00A,139 A303,{11 513 A91 raori3A.LI pox 59.0/ml 79(
500k A(1/113 27J% `5n91,319nolo1 5co3 01 Aoloctoacb Ltoop.at'? A? 51131 5Pa (101 9

At!..1y, 1g m)i73ri0)y7na2 5111 aogod, Inx, 13 kui igo(pg 'maga 1101

.:110L3libg011.10AV
`mk 11)1t00 nynqA9x9 91,12 A0.034 511.1 5X)1to113A (101970 pax (101 n.oiraloaialomari
733911 1)3% 17313.09.3V 51TinA(l,g IA,ypAari 911) 731 piappl Lori TD% 13'1111)009' A9190;1(r1t I

50634 5131 Ag1i3A14, 5E9 .1101010 0. 312 131190Xqx 5opf:hr. Aco60) 50o1 5(tokoy C101C113

5(4493 `0170110%3370 113 4594 A113i11.1? 700(301730% 11. M01 AO/0%K 731391731C 1/3X -001111 01

Told 13 51701, 5inX3ult AO/1 ACOX69.13 H"(9).

a3193.c g3 A1iTi0yC10 1)31113. '19131 5101
A3711

(101 cu03199x 51onaa1191oX 5oacog9pA.3111 pax

.5Ori110rcb pax 094. 01 Stu 5701'n.ori34.1,I.
AOlq ,./.C301 '1193 91 50.01 5c10103% 113134.0303 1703% 59.01 ,-10611101e `A.1309111 9y,02
pax 91 901 11.09N13L(1 A063chl1C10 A13g -172,0939,31D11A.39o1 Atp.gya, 094. A3 5101 10363111

5101401 AO6C13 59,016yoat AC01 ACOAX:1(C10011.0A1 5-91A.0A.06106)1t (WTI 173% AIWA pax `Aaalonin 91

.5311013 palt n.3g9,0 A.91010X 911399A613 9

13 611:113J., 11.3 111 ibloy, 91(r) 91 -mg
1736130.1 pax A013236 170A13da70 91 AolAXTyou 01 it 11A69.7.13 DA.ri n.oAcootiLtAxi
Lli .7-52m0i, 20 a?A, A3 1.1,X91 5)313y/tog 53.01 5131(01 :531A003X110g 531A1* 513
37L1to.

0M343 531AoAct3da70173x 5)3)630.coy .A0AXIXA9.13 pax 20 A.? .51099101 .91g suatA, ;pax
91g 591bn31t n.? 63 11,9970 f1'531,t03' 771g AC01 AkomoioLly Aorpioxv 1531.napt I1X91 clSol
57323yclog 01A110.1193g3 1nX it .509101E02 Datix AC01 41'01636th A3 31 6)0331.c1,1, A3 31.

1.1.1191041 /01311 A011 *A091011.0,1, 01316XY/03Ti0 AC.10 1018 01(101 .9 511,d3912 '61.1113a, ,A;N
31? 13/00g 11.01 173113 311 530.072 A.0631 0101 1101A.X2611.1 :(1,0h13%3 0c) AN 170T11 01901
.17391.1101L A111(11 c00393&31. pax OR 109 A0111r0d 11)% 91 7i/6/31 M)1 ACC31:i63.0j., 11,11.1170 it

-A01(13y99)2

11)%
rpicom loo A3 5ry1Xay `Aws91 109g `13^U1.0g
5101 510109 57o1dox 273x
3.0.1(313 `Aoobilogowio 101030 13y9,0g .Aolnktou 319j., 9 5)1411 do)1optiari -
5130au.coA3 50.oa 5aoA.9y 5(1019301 3%11523 59ar A91 .i..pin.oXaoN Z5,," `mpr13A,1.1, 59g
1031 Acoa..

.557x0333
914
- 0.
Alt10 3 Ao99n.0 ito0L91

xg," Ana. A(n1i3 T1IC0g;g .109

3g .1gni3A.11.
5060 pax tyri 331 51117131o170 A3 517016101ty7?

-
Cp4.12%. CkL 1J1X731A131V

ii.Latatocoo 4x AD1X0naq p:nt Ti 100 0/1311311 2633 aloirLoa. t5p01,L11y 3g -901 OE

p 731'1,731 pax A(r)goy `n.3.0.y1L172 Solorio pax. 10 iolx lux pax `51370xcoo -Azni
.531 5701 5139111)) Acolcoa 5copl9p oAarb?agoodu5 lryx, Sung-ALL:pc 701 P1ail1.ye3g. 0
mpli341.1 n.39(tior1 A3 1A.14.1313

OT Am0P-K d 11 81 5rtoi ;d* 1100101) II

LTZ9-0I

www.dacoromanica.ro
 146 TURCII INVINSI DE VENETIENI XXI 6-3

6. Mama lui Tineit insa mereu a incercat s5-1 imbuneze prin ruga-
minti fierbinti, ping ce ascultata fiind, i-a izbavit feciorul de moarte. Si
acela venind, s-a inchinat la Mahomed si i-a jurat ca nu se va mai raz-
vrati, ci toata viata lui va fi cu credinta si ca domni si stapini ii vor fi
5 numai coboritori din neamul lui Osman ; si provincia lui a dat-o lui Ale-
xandru, feciorul lui Sisman, pe care 1-a cistigat pentru credinta lui nele-
giuita; iar lui Tineit i-a poruncit sa vina cu dinsul in Tracia.

Razboi 7. Dupa ce s-a Ingrijit bine de starea de lucruri din rasarit,

cu Venetienii ;
Infringerea a plecat in partea de apus venind la Galipoli, pregateste
10 turcilor. o flota in contra ducelui din Naxia si a celorlalte insule Ci-
clade de sub mina lui, invinuindu-1 c5, precum mai inainte, tot asa nici
la Simrna, n-a venit sa-i aduca inchinaciune. Flota pornind deci din Ga-
lipoli cu trireme si direme, de toate treizeci, si avind amiral pe Talis-bei,
au venit la insula Andros, apoi Paros si Melos si, dupa ce a strins multi
15 din locuitorii insulelor si a facut mult5 paguba, s-a intors inapoi.
8. Dar venetienii aflind ce s-a intimplat, n-au stat pe loc ; caci du-
cele se supusese demult venetienilor si purta steagul lor. Si cind prim5-
vara a venit, au preg5tit si ei zece trireme si se at!neau pe la golful lui
Adrian si pe la Eubea, Creta si insulele Ciclade. Sapte trireme ajungind
20 ping la insula Tenedos, s-au hotarit sa iasa pe fata in contra inamicului;
si intrind in Elespont, au patruns ping la Lampsac. Triremele turcilor
stateau in port la Galipoli gata de pornire. Triremele venetienilor insa
v5zind un vas mic cu pinze venind de la Constantinopole si crezind ei ca
e turcesc, trimit o trirema sa-1 prinda. Iar turcii vazind ce se face si ba-
25 nuind ca vasul urmarit e unul de-al lor, a iesit o trirema de la dinsii,
voind ei st-i is apgrarea. Dar aceea era o corabie din Lesbos si venea
de la Constantinopole. Cind insa venetienii au vazut triremele turcilor ie-
sind toate ca un sirag, au navalit asupra lor si, semnalul de lupta rasu-
rind, s-au incaierat. Si mai Intii lovind trirema amiralului Talis-bei, pe
30 toti i-au secerat f5r5 nici o crutare si .pe insusi Talis -bei 1-au taiat buca-

6 : 'Ake livbet.) Teti ulci) lui Alexandru feciorul: am Indreptat In loc de T4) oiCti
'AXEtavEeou feciorul lui Alexandru", pentru ca pe Sisman, al cArui fecior Alexandru
s-a turcit si a fost numit guvernator in locul lui Gfineyt, nu 1-a chemat Alexandru,
ci loan vz. P. Orgels, Sabas Asidenos,dynaste de Sampson in Byzantion", X(1935),
p. 79, n. 2.
7: neouayoecliocov s4 MaZOUlat nu TOv sa-1 salute, ci rivt ii sg-i aduci
InchinAciune.
8: golful lui Adrian: poate c5 Duca, f5cInd o etimologie popular5, vrea cu
acest nume sa indice Marea Adriatica; dar aceasta primit numele nu dupg

www.dacoromanica.ro
XXI 6-8 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA 147

6. `11 be wilITIQ toil Tt tvEirc ixstLxwg ovoomika oirx ina0sto, pixEng

oil itifaxovo061.aa, iiXevaiwai toil viOv artr15 toil Ouvato Og xat iaIbv xat
nQooxuviloag toy Maxouttit, 8@xolig Sous airii) Tov pixitt, ataxitiv, 6LIA1 :t1..-
otCog ouiyitv iv min rfi cofi airroi; xat xlvioug xat Sion-co-rag NEIN xat xaAeiv 109b
-ark ix tail, 'Otikavcov xatayoptivovg, eSerxs trly inaextav s.A.A,sVcvoect) -UP viCti 5
tOU Iouolvivov, Ov %at Etc' Illy cL1 TOV CwiPeiav ILLETE<DLEI5CEITE, tin, Si TtivEht n-
A64311g OiYV alit) Ev Si) 00X11 EM CLV.
7. Kahlig re( tfig CevccroXiic cpclovriaag Etc thv Haw inavietii xat iv
Kaiatowtast, ae-euv otaov ODLCCEITitEL xaxC to i &meg Na Lag xat 'TUN AOLTLEOV
K'UltX6C80)V VirOJV toiv into lily aka; xitea, ait tiov airrOv, dig oil ITQc1vriv, orrao 10

xai gv Tfl E[L'OEIVil 01)% 111,0E 3wooccyoQiimiov Tc9 MaX01J[tit. 'Anecea; oi5v euterriig
Kailtovnaiwg 0 otaog, gzcov atuvakiiv tOv Tcalig-airy ary TQL4ECIL xat 8E.11.,
(OEULV O[1.011 TeLCOLOVTa, T'fi vipp, gv Tp 116Qo,), iv Miliq Itca,
171209EV EV w.A.VocK1)
nal*, TioV VTICTLWTC7DV (109oLoag %at triplav 312)ELC1TTIV Junficiag inavitFutiv.

8. 01 SE Bevirmot Ra0Orrig TO yiyovdg dix 153t4Ritvav rlv yet() 0 Soirxag 15

2t00 not oi3 toi,g BevitLxotg oimomintwv xat thy arlitaiav airriov cpicov. Kat xa-
taXaf3Ovrog toil &Tog vinvinumv xat ant t@tiwitg SExa lika RQOCIEXOVTEg TVICEV
toil VARCEVOL1 xanov, Eq3otav, KVITTIV xai Tag KinaCcSac viloovg. 'ElOoikraL
SE teuiwitg seta Rixo, TEVE8OV VouAliOricrav gpspavii:g yivio0at tot; gravoig
xat eikeka6vtic toy 'EXitalonorrov Stikaav µCxpL Aamplixou. Ai Si tOtiwit.g 20
tclv Toii@mov tatavro EV r biLtivu KaX7.Lov7tOXicog gTOLfAAXL Etg gtoxiiv. At Toll- 110b
9sig Si Ti&V BEVETLWOV 15065B(11, tOTEOV Ev CIRLIL@OV XCLTEQX61,LEVOV auto Kowa-tarn:
vointob.v xat Soxoiy-vtic touexix0v EIVCCL, CiTEUO'UBL toil Aa-
[LLCCV TtlV TQLTICIELOV
(3ETV Elko. 01 Si T0i)OLOL OVLVTEg to be6p.evov xat sixecorreg to Sioymilisvov
wirraiv Etym., egi768s xat E airtiov itiea TQL1101g, Oscpsv6sikrat, OaorrEg mina. 25
'ExcZvo Si ijv AgafRov 7003i01, xatipx6Rivov and KowcrtavnvointoXiv. 'Thovteg Si
of &velum tag TVLiwELg rthv Tokixow Sixiv ONia0oii itoixsag 65Qpiaav 'xat'
cdrulv stai, TO ivviat,Lov ilX7WaVy Cl'UVE7LA.thtlaCtV. IleLTYrOV [LEV SA TCQ0OXQ015CfaVTEg

Trly toil atzt-eaXil Tang-ney. TQL1'1171, anew-rag evpiiSCog itiOietaav xat abtOv
TgaX1g-neyiv [tikrISOv xatitiRov. Etta &log CiAA.Tiv ini143aivorrig nOccvag naps;- 30

5 'AA.EV(vocgp tw viw scripsi: TE) via) 'AXEVogleov P 11 12 equi@aXiv Toy TtaXicne-

Yriv P H 14 vilatthuov P II 22 h scripsi: Eva P II 25 tteXov-reg scripsi: ffikew P II 29 ttaXilg-
Aer, Tetheiv P: Ttcatansyt, tetlicav Bull II 19 takiigneyriv P.

Adrian, ci dupa orasul antic Adria dintre revarsarea Padului si a Adigelui. Dar
corabiile venetiene nu aveau de ce pazi Marea Adriatica, asa ca sub golful lui
Adrian trebuie inteleasa aici Marea Ionics dinspre Peloponez, unde venetienii I51
aveau insulele §i orasele supuse lor. De altcum si sub Marea Adriatica se intelegea

www.dacoromanica.ro
 148 TURCII INVIN*I DE VENETIENI 9-1 t-

tele. DupA aceea un.ii urcindu-se intr-o trirem5 altii intr-alta, le-au prins
pe toate si fAra mila i-au taiat pe turci in fata femeilor si copiilor lor,
departe fiind de tArmul de la Galipoli ca la o mil5. Inspre sear acum
incetind venetienii de luptat, au ridicat pinzele la triremele turcilor, ca 27
5 la numar, si la ale for si au plecat in insula Tenedos. Si acolo ancorind
in port, au fAcut o cercetare amAnuntita si pe turci despArtindu-i, i-au
mAcelArit pe toti. Asupra crestinilor Ins au inceput alt5 cercetare si pe
cei ce au lost adusi.pe flota cu sila la corvad5, i-au lasat cu viata, pe
cei ce Ins au venit pentru cistig, sau pentru vreo favoare cit de mica,
10 pe toti i-au tras in -teapsa in insula Tenedos ; si toatA insula de jur-impre-
jur era de vazut furcile ca butiicii de vie si ca strugurii pe cei atirnincl
de ele. Si triremele mergind la Creta, pe vislasii care erau crestini luati
la corvada, i-a imprastiat in acea insula, iar pe altii in Eubea pf pe altii
in Venetia.
15 9. Dup5 ce iarna a trecut si a inceput prim5vara, au pornit iarasi tri-
reme de la Venetia si, intrind in Elespont, au voit sa cucereasca turnul
de la Lampsac, pe care-1 ridicase Musulman ; si b5tindu-1 de departe de
pe mare, n-au putut iesi la uscat, c5ci stAtea de paz5 Chamza, fratele vi-
zirului Baiazid, cu o armata de zece mil si mai mutt. Vazind venetienii
20 ca nu fac nici o isprav5, 1-au lasat si au plecat spre Constantinopole. Si
a ramas turnul pe jumatate stricat ; si acoperisul lui, lovindu-1 mereu
de jos pinta sus, 1-au gaurit ciur. Atunci Chamza, cind a vAzut ca trire-
mele nu mai slut, insusi a poruncit turcilor si I-a dArimat pinA in temelii,
spunind : Fara folds nu se cuvine sa to alegi cu ocara ".

25 Glineyt e tri- 10. Mahomed trecindu-1 pe Tineit la Galipoli, i-a dat un feud
mes in partile in p5rtile Nicopolei de ling5 Dunaile si i-a spus sapgzeasca
Dunarii. bine marginile si sa lupte din:r5spiuteri pentru Musulmani.

Migare reli- 11. In zilele acelea s-a sculat un turc oarecare; om simplu
gioasa coma- de la Cara din p5rtile muntelui care e asezat la intrarea in
30
nista la turci. golful Ioniei si pe care oamenii it numesc Stilarion, spre CA-
sArit in fata insulei Chios. Si a predicat turcilor sa se lase de orice avere
punea ca dogrriA, ca, afar5 de femei, toate celelalte sa fie comune : si
S-1

hrara si imbrAcAminte si vile de jug si o.goare. = Eu in casa ta, ca si .

in antichitate si o*p1irte din Marea Ionia furcile ca butucii : cperOpug [cbg 136-revu5
vz. Nichita Choniat, ed: Bonn, p. 375, 7 : x@macrilgvtcov oeo!tucriv 6); clUotg 136-revat,
de trupurile ce1or spinzurati ca de, ni§te struguri".
.': 9 : au pout sa cucereasca turnul de la Lampsac despre acest ekboi turco-
irenetian cp. L. Chatc., I, 188, 8 190, 10 care spune (190, 4) ea Lampsacul a
lost cucerit.- $i G. Steatites, L 93, 14-19.

www.dacoromanica.ro
IXX II-6 SVOrla VITIOSSI VNIIINVZIE1-0D2111,L 6T,T

)7Y `A0 .5003711M? 531A0A713170173% 5901 590%6901 A011f91A3 M)1 AMX110A,(1A. 113% ACO1

(10/911)1C `A.001910 A9(3%7)11 531A0Z31C70 411 A3 ce3N 13ric(L01 A700Lt 502 Acoyyri 49 10
39 10%113A3H 5963L Ano31.C93 (101 it73thioic 531A10Dipl10 1DX 5);:a 5136t.161 M101

A0)%6901 5(1) ,./t A91 A9710.167? 170X .5701. 4011973 `531A.70996311C A709311173% 513 A093A3,1,

AODILA 13X9) 531A39.917169 A3 dn. lApilly 'pox 53an.n972133 5c9gioxi? 173% 531An91ocoX
5(p02 `.5(to)Z6rtod, 5n1Anicp -rtinctic,4 51j 39 5;101 sTmuligiax m)a313 A./M(1362 930-
.531A70911A 1131'. 5901 A371 (1)%1673A,A,72 tb11961 5731A3.923.013 A3 (in. (by91.9 Alp ALt,co

`oin.nol,tamq .5cst0i 49 wg Jun999961: 170% 5111 511,09.0Zai 5)710A0olt 57311931 -07W3A.72

Aniniroy A3 Cia .e0g3A3I 110 Act A1391 A3.1.009A, Akt1 ADAD1C AODIAA 50) 5acro1C712 n.5)i

5nxa9ocb lnx 5(1) g 513a610 59,01 it 52n19,70 -5com37i1713ox 506L,a1 -(1901(3150y. u 91

MD A3 Tultam Scloi A311 A3 Liac110 11,1 Yool,ut 39'5(.01 A3 `73i00-12 5991 39 it 3A3E( -

611 13319 A796131 SYLO1 5aoA37134570A.A.1) 51336 5rst0nn11D1oX -5n1n.oX01214

6 5onsan113x 39 501A9t1,10691L 1131%901 Soor: `noA371oX09 Aroic cio? 3x3g -
5011 .51361t161 inx A3 (buoicolvags 113990-91(3013 AD91.4111(900, A1301036MC A91
A0A.691/ A91 A3 `cintiAvrinv A2 A3o13A114172 9 .A9riyaoortohi lux, 7319 511.099-tno ooxi? - SI

5907h:711(0g 531A701:4101L 7119 51a1q %90 A1Ot194A(1911. `A.13.ay33 Act 61;-,A. Ao3X.cloihc 9
`5n7inx 9 59thy3972 (101 1.11A7311 901 `591A0p9371 MW danow .5nproX )31G39
1951 -A03161: 5z5 39 A0g13 10 10%113A3a A39LLT1 1531A09M2 An931cb70 Acip pox 513
(-tonliAnumsom `A03y112 531itoinyninx A01(LXT .A0190.136t974 inx 01 Soil.319 amp
531A9rOninx ?in? A36.c)19x. 5(03 (nAp A991.tA1xoox -Anoliat9.6131nx 3191 0 5x371nx
OZ

A(091 5701 51301t161 `51),or,1oit13yx 5919,n 5cst01 _5(tox6nlij, Sn9c,t3y3x 5(9,1 A0Oy6.31130

A31366317Dit ..1C,01C13 93A72 5(10963% 90 A01t361t A1103 50913A9 '1DA/Z1963%

.0i 0, 3g 1371RoZnix A91 1L13A1J 5n9900311 A3 13y01Crt011zynx A3X(10g3g -913

e01 A7010A961: A3 5101 1036371 50)319ricox1N 5ctA.A. aw. aoilnioir `59)3gctoA10v Amonat -
itoinn m31lvvi(b 9g
5)3/13A. 5X11 5n6xp 5oT1nx 113% 11316311631C9 nli.3q M01. -v-toortohl

-,k(omori
IT Ajc 39 51701 5170631111, 51DA.13%3 11.9.63AL 511 Af01 A(9%690,1, 5Inc9192 170%

1 ) 50Y-10(3 A.3 5101 10360 noi 50.069 (101 (10A31113% A3 ai riltogyi Rol ri.orvx 5111 I I (IZ

`5701,104e 0 50)A10% 19(101(7351 `A.016701(0,1K 59610 AL11(0173A10 x(taxiLtra)D (toix inx

'ton
3.:snqig 5101 510%6901
1?,t1074.. .A.301197140q
AITA11.9011111%72

p 50061 pox ninricAq

pox Alityir
pay.
moxinActA, 101 )i)itioy na.n.nit

LtA.9.3 'pax 5)3.59..06,2 - cpAg"

30

513 A91 A99 A.0%10 5(p `119113 9,9 39 513 itcn. A01'13 50) 'A.99 AIR1C 901 5031(1,t.9,

: ui infioff ?aVuo/ ad Inuu?1 313a Ie la!sV '!3!W EnC1 punt utp ealied
'Ininoof ualouno eaum.2ai apeoj Gum IS ep meuuojuf aopaoa2 aulunutue tS

www.dacoromanica.ro
 150 INABUSIREA MISCARII COMUNISTE XXI 11-13

Intr-a mea ; pi to intr-a mea, ca pi intr-a ta, afara de partea femeiasca !"
Prinztnd pe toti taranii in ratacirea acestei dog-me, arata in chip prefa-
cut prietenie Si Tata de crestini ; caci punea drept dogma : oricare din
turci ar spune ca crestinii n-ar crede in dumnezeu adevarat, acesta este
5 lard dumnezeu. Si toti care ascultau de invatatura lui, daca dadeau peste
vreun crestin, i1 primeau cu dragoste pi-I cinsteau ca pe un Inger al lui
dumnezeu. Si el nu Inceta zi de zi sä trimita la Chios intre conducatorii
insulei 5i intre alesii clerului bisericii apostoli si le arata pArerea lui Si
ca nu exista alta mintuire decit in comunitate de credinta cu crestinii.
10 Si s-a Intimplat sa locuiasca in vremea aceea in insula un schimnic ca-
lugar din Creta in manastirea numita Truloti ; pi acel pseudostaret a tri-
mis la el doi apostoli de ai sal, din cei cu o singura haina pe ei,
avind capul ras pi descoperit Si in picioare fara incaltaminte, imbracati
numai Intr-o singura haina mica de pisla, trimitIndu -i vorba, ii spune
15 cum ca : Si eu shit schimnic ca si tine ; pi dumnezeului caruia Ii slu-
jesti, aceluiasi ii aduc Si eu Inchinaciune ; Si voi veni noaptea la tine, tre-
cind marea cu picioarele fara s-o ating". Si staretul cel adevarat a
fost amagit de cel mincinos si a inceput si el sa vorbeasca lucruri bizare
despre acela, spunind ca : Petrecind in insula Samos, si el a lost schim-
20 nic impreuna cu mine ; pi acum zilnic trece peste mare si sta de vorba cu
mine" Si alte citeva minunatii ce le spunea de fata cu mine care scriu
aceasta istorie.
12. Dar loctiitorul lui Mahomed, despre care s-a vorbit mai sus, fe-
ciorul lui Sisman, care cirmuia acea provincie a imparatiei, stringind
25 oaste Si pornind in contra lui, n-a putut trece de locurile strimte de la
Stilarion. Iar stilaricnii adunindu-se la un loc si fiind peste case mn,
s-au postat in locuri grele de patruns si au ucis pe toti oamenii ce erau
cu Sisman Si o data cu ei pe Insusi Sisman. Atunci lipasii lui Perclitia
Mustafa, caci asa ii era numele, si-au intarit si mai mult credinta in
30 pseudostaretul for Si 1-au ridicat pe acesta mai presus de profet ; Si si-au
pus dogma, sa nu-si mai acopere capul cu asa-numitul fes, ci sa-si duca
viata intr-o singura haina pi cu capul descoperit Si sa se apropie mai
mult de crestini decit de turci.
13. Dupa aceste intimplari, Mahomed ii d5 de stire lui Ali-bei, guver-
35 natorul Lidiei, sa porneasca razboi cu toata armata Lidiei si a Ioniei in
sigure. mdndstirea num.tei Truloti TGova.arii adic5 manastirea cu turn, cu
cupola. Un manuscris din Biblioteca Vaticang, Cod. Ottob., Gr. 381, f. 336r avind
o insemnare despre un cutremur din 1389 In Chios, spune ca marea s-a rev5rsat
pind la manastirea cu turn ant rilg TGoolalkyriig vz. Fr. de Cavalieri et Joh.
Lietzmann, Specimena cod. Grace. Vat., ed. a 2-a, Berlin-Lipsca, 1929, p1. 44, coL
2 r 3: cp. si W. Miller, The hist. Doukas etc., p. 64.

www.dacoromanica.ro
XXI 11-13 DUCAS : 1STORIA TURCO-BIZANTINA 151

(mug." 111aviiaag Si toys navTag OEyclotxoug Ev airrip t4 SOyp,aTL, intoaon

inclawatei,ETo xai Thy TO-YV XEILOILUVO)V cpatav kideso yap SOyp.a &fug Taw
TO4ISOJV Etna, Ott of XQLOTUIVOL Oi/X intCCQXWO1 ilEOGEOSig, OiltOg COISPilg gont.
Kat atecvng of bniptoot toy cHovilp.atog avrov avvavT6OvTig TLva Taw xQUOTI,a-
VOW gq0110gVOUV xat eog ItyysA.ov Tot") AtO5 iTtplov. AimOg Si xaftExhaTilv Ev Xicp 5
01) &AMES OtgXkOW gV Tag irycp.Oai xat TOic toy` 10:4011 trig gmdt.1101.01; XaTEL-
1eypivoic etootiaoug, taivixov airroig to airroii cpEOvnita %at oint EOM, &Dm;
oloOfrat, Taw Catavraw Et pl) Ev fti op.ovi.a iris nioTEcog rci>v xeLaTtavaiv. "EtuxE
Si tc 1 %mkt') ixEtvq) xaTomEtv Ev Tiji vhaq) ilvaxcoolTilv eva Kefira yieorra EV
sfi Rovii tai xalaup,ivn TcloulL2u.o4 xat aTEilag o vEvSaf313ag ixEi.vog Svo TCov 10
CL7toosaluv avrov, Tiov Ii0VOXLVI)VON, gxorrag trio XEITAXAAIV ItatE1PLAOJI.LiVTIV, &am-
3tfl xat tong nOSag xwetc aavoCata xaL alkov Eva p.ovoxmovimov ivSESvp.ivaug,
IteoaayoQeixov avtw %at gro5cov Cog Ow Karl) OUVOKOLTITilg aov Etµt xat 1111
04, 4.1 XaTviiELg, ixEtvq) xecyd.) trio 7tEloaxinmaLv cpivo xat ILETO aov Ettu, vOxToN 1 13b
Staf3aivcov Cap&pcp noSt To nilayog." '0 Si (712$.1Ag appag 3tilavirOzig into T013 15
Ev8af3f3d ijectto xat air* etAlintoTa into gXELVOU qyaiyyscrOca Xiyaw, 6w 'Ev
tai viicro? Eam.) CrX02AtOW MCI &nog auvaaxiT15 Rot) iyivEco xat vvv ipiQav
atop' iIEpav StaPatvwv ouvoliaxi. tun" xat 6.2aa TINCL Tgona, a zyWnLov etiod
toy yoicpovTog EXEyE.
12. '0 Si toy MaxoulLiT iaix@oltog, Ov o 2LOyoc cpalioac iSfIXONSEV, o toy 20
Iouquivou vt6g, ag trio gage)CLCIV trig ilyEttovtag ClikiVTEUE, aTQaTOv 4:10eotaag
%at ikOcbv xaf mita, 011% 5165v5191 SLa3iivaL Sec OTEVCO3ta toy EruLaQiou. Of Si
EtvAaptot Etg Ev avvarairrEg xat intiQ tong iaxtaxtitoug OvTEg, Eig to Sbaf3aTa
aTecvtEg ancevrag Took OirV Trp Eovoidtvq) xaciacpactv xat airrOv Oltoii Toy Eaficr-
p.avov. TOTE of toy IlEcnarrittia MoticrTatvii, oho ..y&Q g14,130tSITO, Trio OtlitthV 25
it6A.Trtinv iv Tit) vEuSaf3f34 OTECIEUX/aVTEg 'tat intgQTE10V 7CQ0Cpilt011 20171I0V bp.vii-
aarrEg, E E &vro SOyµa toy ith ivSOEGOat Thy XEcpakip atV ov, O xakoiiat, ta@xou-
Liv, axxa trio RovoxtTowa xar CiaxEnii f3tov %at ncioaTtiaEaThat nXiov xottrnavotg
ij Toi)Qxotc.
13. MST& Si Tair'ra p.riv15Et o Malovp.iT To) igaQxcp &Stag 'Akt-nEyt, toy 30
aTeamixrat avv itOcan Svvegat, AvStag xat 'Icoviag %at& Tiov ETOLaQtaw. Of Si
3 bnagxwaL P : imetoxouaL Bek 11 10 TElounxinfl scripsi : Toucaorn) P11 11 Exorrag
Bull : Exov-ros P11 21 aihytE13e P 11 27 6 P : fortasse 6v 11 30 &Mown P.

12 : s-a vorbit mai sus : la 6. Perclifia : e Bilrkludje Mustafa, discipol si

propagandist principal al seicului Bedr ed-din, InfiintAtorul unei puternice mis-
c5ri sociale religioase in Ionia si sultanatul Aidin ; vz. M. Alexandrescu-Dersca,
op. cit., p. 98 si G. Moravcsik, II, p. 31 si 216. taQxotadv am tradus cu fes,
cad asa i1 intelege si Duca ; vz. XXIII, 8, unde da descrierea fesului, dindu-i aceast5
denumire. Cuvintul e perso-turcesc zerkulah scufie brodat5 cu fir de our ; vz. G.
Moravcsik, II, 120 s.v. Tot aka numeste fesul si Leonardus din Chios in descrierea
sa a cuceririi Constantinopolei : pileum Teucrale quod zarchula vocant p515rie
turceasca pe care o numesc zarcula". Migne, Patrologia Series Graeca, 159, col.
942 C.

www.dacoromanica.ro
 152 TNABUSIREA MI*CAFOI COMUNISTE XXI 14-15

contra stilarienitor. Stilarienii Ins strAjuind iarasi intrarile drumurtlor

.strirnte,ocind, partea cea mai mare .a adversarilor intrase, tgranii i-au ucis
pe toti, ,Incit.Ali-bei abia cu putini a scApat si a ajuns la Magnesia.
14. Atunci Mahomed aflind_acest fapt, trimite pe fiul ski Murad, bAiat
5 fiind, de doisprezede ani, si. cu, el pe marele vizir Baiazid cu oastea din
Tracia ; si adunind toti °stash, din Bitinia, Frigia, Lidia si Ionia, infra'
cu multA armata In acele loeuri greu de patruns si pe toti care ii veneau
in ,tale, ii.,taia fArA crutare, .batrini la un loc cu copiii, barbati si femei ;
Intc-un cuvint, orn de,orice virstA II ucideau fara nici o mild, ping ce au
to .ajuns irk muntele ,pe care-I aveau sub pazA monohitonii ; si dupA ce au
dat r4bOi,. In; care multi au cazut din partea lui Murad fArA de numar,
s-au predat en pseud,ostaretul lor. Luindu-i si legindu-i, au venit la Efes;
si acolo Cercetindu71 si. _chingindu-1 mutt, 1-au gAsit neclintit si nevrind
sa-si, schimbe credinta lui desarta. Atunci 1-au rastignit si, asezindu-1 pe
15 ,Q, ca.rriila cu munile Intinse, pironite- cu .piroane pe scinduri, 1-au purtat
In alai prig mijlocul orasului. Pe 'udenicii lui Insa care n-au voit sa se
lepede ,de invAtatura, dascAlului lor, .pe toti i-au ucis In fata acestuia ; si
ei nu .,spuriea:u altceva' ,decit : Tete sultan, eris", adica Doamne pa-
rinte, vino !" si cu bucurie primeau moartea. CAci ping la un timp a sta-
20 ,ruit credinta ,multor invAtAcei ,de-ai lui, ,ca el n-a murit, ci traieste. Si
Si
eiy IntIlnindu-rna; dupa intimplarile acestea, cu schimnicul amintit mai
aus,.pi intrebindu-1 despre acea.sta ce crede de el, tot asa mi-a vorbit, ca
,e1 rpurit, ci a trecut in insula Samos si ca locuieste acolo ca si mai
Thainte; dar. eu. Intru nimic, n-am bagat in seama inchipuirile lui si nu
25 le-am ,Creztlt,

Murad do,;,, Baiazid insa lnind haiatul, a trecut prin Asia si Lidia
5.
§i peste citi turci cAlugari a dat traind fArA nici o avere, pe
is ...Arrtasia:
toti cu moarte amara i-a ucis. StrAbAtind apoi Frigia si trecind peste
strItrytoare,,a venit la Adrianopole srl-a prezentat In fata tatAlui ski. Ma-
.

30 horned pe fiul sau Murad ca Invingator si triumfator. Atunci Mahomed

i-a si dat, deli era tit-ar Inca, domnia asupra Amasiei si partile dinspre
-.Capadocia si pe ling5 el a pus ca guvernator pe asa-numitul Gheorghit-
bei, unul din marii lui dregatori cu multa practicA.

monohitonii, adica acei ce erau cu o singura haina pe ei. TETE ao-u)..rav,

14 :
lets dede sultan, eris : G. Moravcsik, II, 31 traduce cu Herr Sultan komme
an : Dornnule sultan, vino !" Poate ca trebuie citit erir indicat. prez. pers. 3 sing. de
la er/nek a ajunge §i atunci ar fi de tradus : Parinte sultan, ajunge !" (precum
a avut .bupavointa sa-mi comunice d-1 M. Guboglu, caruia ii mullumesc aici). Dar
in Fr. Meninski, Lexicon arabico-persico-turcicutn, Vindobonnae, 1780, tom. I, p. 112,
col. I, la acest verb se mai (la explicarea Vox victoria exultantis, ut qui alea
vincit : Cuvint cu care isi striga biruinW ca unul ce a cistigat in zaruri". E vadit

www.dacoromanica.ro
XXI 14-15 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 153

Irtaaetou JtaXtv graCtav-crg rag i[tPokecg tiov crtev6Scov v.ai, TO 7TXEIOTOV TeOV
intevarrioyv ricreX06v, mivrag of Ciy@otxot icp6vemav, (bg R6ktg oiry SAlyotg 6
'Aki-lcrytg Staolo&ig rig Mayviaifav iyir.
14. Thrr o MaxouRis ittaadyv TO SQE4ta Trgitutrt Tay 'ui6v avrov Movetx, 114b
ITCCUOIOV OVTa bWoEXAXETEg, xat (Yin/ COT(i) Toy Ilaytatilt ttroatorra ory TO) 01c0C1,- 5
xcu owarci at &Amok ;tat OViyag xat NuSoirg xat "Lova.; mivtag drilvoicrag
EIGELOLV EV tag StKifidctotg ixstvoug triaotg avv ErnalLtEL 710A111 xat anctvt6)v-rag
Itavrag awriSiTig iCSE(4EV, yr@ovrag Oaoii %at VipLIAX, Eivoclocg SE xat yuvaixag
xat Coacbg E67tEiV JtaCICCV fiXIACCV liVT)XECOg gam-E.-coy, go; 01) qyalicrcnrcrg iV TO:3
ZeEt, O rixov rig cpuAaxilv oi [tovoxixtovrg, %at xQoxlicrarreg 3t62+4tov v.rxet not- 10
kthv xi:0v nrcrOvxcov,, (17t0 roil 1.14)01K; roil 1VICOQat '614 a(34[LOV, MIX(1168011T]aCCV criry
"a) ,-tprvSaf3(3q. IlacraXa(36vtrg Si xat brcr[tiloavrEg air-car; iikOov rig 'Ecproov-
%0LItEi EETO6OEVTEg arrov 'St& Itoi1.X6v TIROVICTYV Ei5Q0V ercxXOrrirov %at eti.LETGMTCOTOV
rile '1:paVT1161.09Cg CCUTOil. TOTE OTCCIJ)thaaVTEg CUTOV xat inuSivtrg xalirikir) ExrE-
iNov, iNdt[tPcuactv
TaµEVag gxoyca tag x£1,00fg 3TEICEQOVTIVEVag £1, OCCVLOI, Sta. T(T)V 15
CaTTOV Ev gag) rig 7COXECOg. TOO; Si ficchicag avrov µr1 Cmerricrattivo-ug x6 (NO-
VINU TO11 Stbauxaou airro5v, It&vtag in' &girt TO'UTO1J SWITEINUTTOV ovx eCXXO kg-
'yOVTE; 70;0 TO* TETE CrOlaTeCV, ECITIg", TryOUV 1415EILE ea(VEI, cpaCricrov", xat TOTE
iiSicog Toy Oliva-coy iA.61113CEVOV. sElteerTEL yeCCI Cixpt Xa100i7 SI5a JtoA,ALv xciyv cc&
Tor.) cpoirrix6v, cbg ov TEVOTIXEV, ed.X0C tq, 6.); xat Tei) acrxritn TO) a10E1CIT1!EVT EVTU- 20
ythv Eyed lista TO MIT/TOL yevio'Sort xat krarrficiag 3TE01, TO"OTOV, TI (Ica TO SoVEtoi. 115b
rrict ELVIllti 1101, oTL ExEivog oiyx Cotillavrv, &XX& 7tELQaCittg Elf TO): Vila!?
1.41.0) CXCI xat (70;" uxQdrrp, ccirkie-cat, sty °Mix Eyed Tag cparcctcriag airtoii (Axe
aro-rst!)actg oUtr x.a-ca voiv XaPcbv.
15. '0 Si rlaytatirr ActPcbv TO ncato(ov xat Strarbv ririv 'Acriav xat Au- 25
Siav, ISooug' ivroxcbv iv etxxxittocr0vii tO-nrcag roupxoxaXoyii@oug, Cinavrag 7CLI<QC-0:
Su-vet-up 110)EtICOMV. HEQOOTig bi Tip? (D)lryiav xat 'Eby nocral,t6v btaNtg TIXOEV
EV 'A8910(1/011, 7TC(12110.Tipag TOV 131,01/ MCOQaT Tel) 7C(Tel, Maxowir -vtxrixiiv TC101Tal-
tlil-ZOV. TOTE xat 0 Maxowir ibevilawro Tin/ flywoviav xfig 'Apaariag %at Tet
700:. ThV KCCITACCoOYALV 1),EQT1 ET1 VET OVTL xat TOIV IlEyLOTOVO)V ^Alai ITQUXTLX(ToV 30
`iva Stotxrixiiv xciw J-Tarierrow XaTECYTTIO£V Frovyixt-nrytv ofrcco xcaoilisvov.

3 clahneyiG P1115 EX0Vra scripsi: gxwv P 118 xiieis aiiiiag Bull r.iTia(313a" P II 25 xal
Aubiav scripsi: Aubiav xai P: xcci. Aubiav, 'tat Bek 1130 xamtabOxiav P II 31 yauvirrtnEynv P.

ca asa ceva s-ar potrivi eel mai bine si aici Si s-ar traduce cu Doamne parinte,
izbinda tie !" Perclitia Mustafa si-a pierdut viata pentru credinta sa in 1416. Asupra
acestei miscari vezi si A. S. Stepanov, Cartea lui Ducas, Istoria bizantina, izvor
pentru istoria rascoalei pornite de Mustafa Berkligi la inceputul sec. al XV-lea,
aparut in ruseste in Vizantiinskii Vremennic", V Moscova, 1952, p. 99-104.
15 : prin Asia qi Lidia... Frigia: aceasta insirare de nume arata limpede ca
Duca sub Asia intelege numai tarmul egeic al Asiei Mid si indeosebi Ionia ; vz.
XVII, 1 si XVIII, 8.

www.dacoromanica.ro
 154 MUSTAFA RIDICAT DE MIRCEA CEL BATRIN XXII 1-3

XXII. Sus-zisul mare maestru, anul acela, pregAtit o flota de

trei direme si citeva corabii si le-a incarcat cu tot felul de material ca
var, pietre cioplite pentru colturi, lemne, scinduri si orice alt lucru de
folos la constructia unei cetati si, venind la marginile provinciei Caria
5 la un promontoriu, a fixat pe teren planul unei cetati in numele cape-
teniei apostolilor, Petru, dindu-i numele Petronion. Punind deci bine te-
melia, a inceput sa ridice zidurile ; si atunci a venit cu putere mult5
si Mandahia Eliez-bei cu gindul sa opreasca lucrul inceput ; dar n-a iz-
butit nimic. Incheind deci cu bine cetatea si facindu-i la locuri potrivite
10 turnuri ping in inaltul vazduhului, a pus inauntru paznici frati calugari
cavaleri, si el s-a tritons la Rodos, dupa ce a dat paznicilor cetatii un
statut si regule sa fie mereu treji si sa vegheze si sa alba toata grija
de robii fugari, ca sa-i primeasca si sa le dea loc de scapare in cetate si
sa i inscrie liberi pe numele sfintului Petru, ceea ce se tine si acuma
15 ping in ziva de azi.

Expedifia lui 2. Primavara incepind acum, Mahomed si-a adunat armata

Mahomed 1 de apus si iese din Adrianopole si, trecind peste Tracia,
in contra lui
Caraman. merge la Brusa ; si chemind pasalele din rasarit, porneste
cu toata oastea spre pantile Licaoniei, voind sa se razbune asupra lui
20 Caraman, pentru cele ce le-a indraznit in Brusa, cind a deschis mormin-
tele parintilor lui si a avut indrazneala sa arunce in foc osemintele tata-
lui sau. In cale a lasat in urma multe orase si sate arse de foc si a
ajuns la Iconion. Si 1-a cucerit, caci Caraman fugise in muntii dinspre
Siria ; si trimitind soli, it ruga cu umilinta sa-i ierte greseala. Indoit de
25 rugamintea lui, ii lasa provincia ; si el ii da asigurari cu juramint ca-i va
fi intotdeauna cu credint5 si prieten cu totul neprefacut si ca niciodata
de acum inainte nu va calca hotarele urmasilor lui Osman. Si incetind
de a-1 mai urrnari, s-a intors la Brusa si trecind strimtoarea, a sosit la
Adrianopole.

30 3. Si stind acolo, i-a venit stirea, ca cel din urma din fra-
Mustafa ri-
dicat contra- iii lui cu numele Mustafa, fecior al lui Baiazid, de care s-a
pretendent de
Mircea cel vorbit mai inainte, se gasea stind in Tara Romineasca ; si
Batrin. atunci mai intii trimite doi din slujitorii lui alesi sa-i taie
capul lui Tineit. Aceia insa nu 1-au gasit, caci inainte cu dotiA zile tre-
35 cuse Dunarea si s-a unit cu Mustafa ; si i-a jurat sa porneasca impreuna

XXII 1 : Sus-zisu/ : vz. XXI, 5. Mandahia Eliez-bei vz. XXI. 5.

2 3: Pritneivara incepind acum : aceasta ar fi 1417, daca evenimentele in-
cepind cu urcarea pe tron a lui Mahomed I, sint istorisite de Duca in ordine crono-

www.dacoromanica.ro
X IIX -I£ SVOCICI V1210.LSI VNIINVZIE1-0D21111. 991

'llxx 0, 3g 5130,1ANod1c 513A311 offl1o173ri it cbA33x3 cba. 1313 Aorico 1101309

5)39 A2.0 19361,119 1.2161 pox AcvitA `51363ri ALL7, ADD732T Akta3%0DaD1C A.O9A3 `.5na70.,313 Aoio
`Ao.123g.cr9 511,o8.1't g5cmoirnAcoAoaxp `roycA 53331A330 113% 13 11 orip 01 52a1t -ogoxv)
A3 5101 5100x10 Stu. 5)31Xamt3 573315333i A3 1A3 th1O111COOX70
MO 110011)DX `A.0053thria0
ATM A.01a9.06th 1.4.1C2 A3 .1r3 1333110A2 aoi. CLOWthloO% AC01 A.00y91D0102 `a001311 -311 9

.A01A9a1 91913 .5m33103% 521033.1 ACID Al;t1 A1D9) 5731,1.3s inx 50A3Tilna1 M311% U.

11X131 %L. 3 113% 0 5731X1IADAI A.,31C-3110, ACIA) 13T170A(l9 rtyyme A73D;t1(cox Amyy311 01 QI9iI

A.3.0.131,513X11r3 .1016,4 Ave A3g20 'A3Da.A1,4, 5)31/16)33LV A9.0 527103% .01 Acno;tood) 173x

5ctoAocut 5cLo119doo39 573.0211070 173x 5rtorhacb AOgA3 (cub 5)3x33 513,131pD73333xA3 101c3
-
I0
A.3%11A 513 `Aogod, 5aori2A 173x L.b.3 513c13731c3 5221 5iox9yci.cb 0101 (L0160.06Cb 0.01 At.A.

A:13th 131Q 1D% i10A3o0aloA3 113% AlA1 ADO11C A10431(37111E3 A.13X2 523 5223. 5)3g9kacb X113 -
50.01(R1311 4101 Al3A)ATIDICI1AD 1D% M3(3)f) 511,019.D 513 91 AOloCIDath 110%
5(10,30(131a
1D.0.113019aA DOME 1.01 1Lo3A9 ,11001311 so 1D% AAA 18X311 A4.1 A033T111..0 1D1.3YPD
z 0. 39 131113X3K 1./.121,1 500733 rtoApioxay in% ma Ski 50)30ctg Acuxolo -row?
5730 1.013U 5tA9. 50)3y01C0IDADlogVe 113% 5D0)031.0 AL.1 A.114030 513 Argxwall .1DL3xa3 91

inx 52.21 5111 51)(1)3 5133r9a1/32 573.133103x ACID 13.molt cbl thlDalD 59011 701 5111 -RN/

517)A0D% Lori `A3Tinag3A32 110011709%3 A0)1(3.0. 701 D0101C 1101 ADTirlaDN D1A.3.0.11.711/01
A3 al gacKpail 4. AG,Cb10XDI0AD Affil A.00031131C aoinn px, Alp. A0)1 M031D9 A(01 -DU
AMA./ A3 ionic ADo13e.U.A73]mq 70a701C (-Lox Avripaux *Anti:ix Acpoya, 3g pax, 591(1(0ic
5131(91clux sznicpx 5(1.00A2ydr1onac 139x) 570 A3D13*d)3 513 .A,oimpti, pox U3 -x01(73 OZ

mpg ,91c03 9 Awinanx m0A,93th

AID.(. it 5101 5900 A.73j0ctK .1.0382 5130001c 3g Tipt -

5730. 5colt113x1 023383 a01 170ult.0304 cb1233 21 larilt.y311Ti1t1(m (-_,b 3g 5130cbrbax 13t3 51731
A:10301;1.3Q A:11).1).1th70 cb1413 Alp. A.131X05733.c3 .c2o12.13 pax 13813 Axmlocicboy cig (10)02 am. '9311

11A13 Acapilt 13x Aoinicpyogx) Acyncb 1312 11011 X1.11 A.13A110dT131t3 460 31011 Aq 5102,

51009 .A.91110 pax 5130170 aca m3xcrn9 1uth9010 A30.011C2 A3 ai apc,Looll lox 52031g 9Z

A91 A.9110032 A.3%11. 513 .A11(01C0,10A.131agV

c %70x,13 AsnAvig ?El!. g2171n.A411 50,x 9 501Dieq A.0)1 Aco0by3g2 `1101(11) Row-
5D61010 `50A.311913110A.9 5910. CLO1 5o1A3.01uNoolr `3,1pla1k7311 A3 111 151X)31(8 Alit Dig
-
'AMA 170N )?170X, AO 92 A.0103alt Acirupg 5ao315xx3 (32.g 11o1 -our?
131C1131L 52,131 A.0)1
,02
inolyucbax A.91 '1(.1.3A15,1 10 312 X9.0 A0a2.3 `A91913 AL. `am'. clalt Ofn 510a3Ti1l, A91 -OIL
A2111a1 `573D96331 513003A3 eoi hboimoN pax 5(1ox00 52.0g Cb3.2n (-Jai ApripagActo

OT 5107spyrtcb :Nag 51))xtrocb d II oz 50004310),actu :d 5acaxycbioAu .sapponivuo

i§rgoi do .N t2Ioi vpopi -107m7woe 'Hi 11§3.m3ng

'.q31201 `2,£6I 'd 9ES IS 'd 'd
rmsapvued vaainl paa `vpipg §ain3ng `13 17176I .d .9u-no
g
E
: 21171U71,173D

:mud
: 'zA
'zA
'IXX '1
'IXX '8 - asnaaq vaipuna : pulbni ul Eiel. Vseaulutoa ei
va3.qw. iao
9-E
upLeg
'dD Z ''3IE4D 'I '061 ZI - 'Z61 L 1§ '0 'satuuliS 'I 'EH '9-C

www.dacoromanica.ro
 156 MUSTAFA $I TINEIT SE REFUGIAZA IN TESALONIC XXII 4-5

razboi si sa imparta aceleasi suferinte si sa-1 fac5 domn in apus si ra-

sarit. Af lind Mahomed despre fuga lui Tineit si nevoind sa rabde nea-
junsul ce avea sa -1 sufere din partea lui, stringe armata mult5 si, ie-
sind din Tracia, a mers in Macedonia. $i acolo afla ca Mustafa cu Tineit
5 au trecut Istrul, avind romini intr-ajutor si nu putina armata din turci, si
ca merg in jos spre Tesalia ; si atunci si el si-a dus armata in .aceeasi
directie. Intilnindu-se pe aproape de Tesalonic si incepind lupta, Maho-
med a r5mas invingator si i-a gonit pe Mustafa si Tineit ping la portile
Tesalonicului. Ajutati de cei din oral, au rezistat cu putini oameni. Fa-
10 cindu-se insa acuma seara, fard sa vrea, au intrat in oral ; iar Dimitrie
Lascaris Leondaris i-a ospatat si i-a mingiiat, spunind sa aiba incredere in
firea usor schimbacioasa a norocului si sa nu-si bage in cap nici o grija ca
i-ar putea preda lui Mahomed, chiar daca ar fi Tesalonicul sa fie predat tur-
cilor. Imbarbatati de aceste promisiuni ale lui Dimitrie, au Iuat cina fara
15 nici o grija si s-au dus sa se culce.
4. Facindu-se insa dimineata, Mahomed tr:mite la Leondaris pe unul
din dregatorii sai si-i spune : tii bine dragostea ce-o am si prietenia
nezdruncinata cu imparatul romeilor ! Nu incerca deci s-o destrami si
s-o faci sa dispard cu totul si sa aduci neajunsuri tot neamului bizan-
20 tin si intre not si bizantini sa aprinzi vrajba neimpacata, ci mai bine
da-mi salbaticiunea ce am vinat-o. SI daca aceasta nu o vei face, spun :
ramii cu bine prieteniei si voi imbratisa dusmania si in foarte putin timp
o sa-ti cuceresc orasul si pe cei dinauntru ii voi lua in robie, iar tie iti
voi ridica viata ; si pe vrajmasii mei ii voi avea in miinile mele". Atunci
95 chir Dimitrie, fiind om cu multa intelepciune, i-a scris un rAspuns, zi-
cind : Intelegi, maria ta, ca eu nu-s stapin, ci ma Intimplu sa fiu sluji-
tor si nu numai al imparatului romeilor, ci si at tau, deoarece to to -ai
prins sasi fii fiu lui. De aceea porunca ta, e de datoria mea s-o impli-
nese si s-o duc,la capat. Numai ca datoria mea este si aceasta : cele ce
30 se intimpla sa le fac cunoscute si imparatului meu. Si nu e doara un turc
la intimplare care a intrat sub acoperisul curtii imparatului urmarit ca
o potirniche de uliu, ca sa-si scape viata, ci e fratele tau, precum am
aflat. Dar dac5 ar fi si unul din cei mai neinsemnati, nici pe acela nu
ti 1-as fi dat fara ordinul imparatului. De aceea cu supunere to rog fier-
35 binte, asteapta putin ; si eu in aceasta clips anunt imparatului ce s-a
intimplat, si cum trebuie poruncit, sa porunceascA, iar eu voi implini".
5. Auzind Mahomed aceste cuvinte, a consimtit sa se faca anuntarea,
scriind si el imparatului parerea sa si rugindu-1, ca lucrurile intimplate
sa nu fie pricing de certuri. Imparatul Manuil insa ii scrie lui Mahomed:
Eu, dupa cum stii bine, ti-am fagAduit sa fiu ca un tata fata de tine

www.dacoromanica.ro
IIXX yf' SV311G triaaLsi VNIINVZIEL-0021111 LgT

noottanicom)3xActo 11.4 niAoxap 17091.ia97019x 50139(33 1934 .59(103 Acpophi A90

Alp,(Lut) 31,tait1li, 0 1ri3X3N 173% Ti I m0(30) Aka `Anyrilt ALt inAlianoicct 13re11
ont `aolco) A911010 136134 An.you pox 3 Acpw13 cm? Alixi)oe Antylci. 513 -3xnY4
-AnlAoQ 13772N 'Auppri (in 11,13A1j, 531A197203E 001 `Anoini
110 0 5131)7310(10W A(ti)

53100Z 5cto7.9yEl 513 An13g1r0 'pox 91D MD1 A(1070(1.0j, %coo A0A1y2 `A.911011 50151
rp. 51.(1 5131100113e 10311 `nzo.AoXoplox pox 5011170 Akt1 59a1 5c101s170 Arvo -10019
cbx Anpaoic -13101c 531AVAIAn1y SILA113 513 731 Stu .0 511,x1AoX9993 ltapi pox IN
531AncitnAn9 A0ri3y01 1DX Aka AnDcoxiA 0 13113Z314 'AmZoi olAoxmiq earn: a01111
ioXpi in% Mill Aorrour 51..txywynoD30 9 5pcbr19(to1/4 A09 Chl '1LL3A15,j, oiAmploy
39 AQD 510k1(9 10A3T1Q0#110g 0157031 Mill 'A(011y01 57301oa, 39 [AA!. 5lik3T1oA3A, pox 01
531A013.6L A00.1(4013 A3 la 413191 50102lyri110 33 51151x91y 0 5100n701003v -goocti <1811

5301:4tA 5Q.01QD 1DX `5nDLtooAli0701 AnA.R A130/30, 513 91 5IA1 511XC11 AOrg91311(13
170X ADIri30,11 A3 (Y)A. A13,00g D9I1A0(5A (101 17JA(1090051 5(1019.01 mar `10113X3JA
13 0113X9613 1.1X1A0yD0030 1DAtt0.0127015D1 5102 .51oxono1 .531A99l,wor0 -cull.
5701 5101 510A3TioX901(1 Om: nal 11.03O1LIXitA,V 5C01911A0,5672 AD9IAA11393 170% 513 Ic

t
AOAILQ 'AD9LL19(513
5103.03811 30g .51.tAri0A3A. 1311131E 50au 001 Ao1691A.o3v 9 1314(10XDI14 7002
A(01 Ann1A9X15Q `(1o12.n ..,tcoAqy o" 57031
5codioxQ Alp. `AlL19An AL,. `norito..xx lnx it

ttAn9Q12 AnTpcb A(1D chi 1311970 Mill .Acryparkod, Slioll1n.o0 ACID )01310119 170
A1119.101 1DX Sp .50101 innymbn 173X 11A131 CO1 13A3A. Acoporkod 070111111 innitAgnothe 0-6

170/4 A3 69311 M01111, 1DX M91 A(o19ri0),1, 1D9.013 `AO9A0199 Dr02 Al11 -1.141(1%
MA70a.JX3
AD913.0.1.a. ,ant 10113 J A13Olt 5099r:9 lori la 3g VI 01(101 ,513Dtpoir m3a1'px Acp123
iorl All `A.Droch AL,t1 A)a*X3 r100D1C01 11 110X. 5(1) A3 (bA1X9 1704E ALI,1 A11(01 (LOD 10891 -

04121(
A3 AiDa3x,
113X 5Q.01

.51nt
ANA:4
0q2 -
1X170 (00110)1('f 1DX 1100 Al).). Atp) coya4 pp% 5;101 59.05.012 nor?
3191 9 act% `51:06111,triLtv 5o191lprhA0Oth `A.?? A31Ap C11.130
-
16
.AoraTt `1700D1011LH," 318QX 'Mpli3Alst 112 (r)i,3 xrp nip `51.11071933 72yy70 .t.oyclog Ana
(nAl?X 1DX Q.0 000914 (101 5(0310.1:04 CAO/DTI00cL /RV? 170X `590 131.c? .5ola 41019.70 -ZD13
51t '170013 9j, A.(104 A0A31-1011D1.0051C DeD1C 109 5o0X (pa momoltyic pox 523 -31L
1.1.0?

57013 .013k10 Aktyll 5o33X 1D% 01(101 AO? 1103 ca 7)2 niAngrian inx dn. eini3 laynond c1611

pirwmA. aolowsvoyi a)?A. xi,10 1293 Am. Ammon.). Amx69,191 9 A3 111 U,XR70 -1(3913 ' OE
rt(p.e. 1101 45(n3X19ng 50A3n9xong 5o2 191531 914 '501001531 DX3A2 `5n15It1co9 :op?
59d1(3qr) `59,0 5q) -A0010T12 la 3g 110X. MD1 000109X(11 '513 IRQD A91QD AD 100 0)939
-
DX (101 5C0311.0q lr,TI "Soimodtphoen.c O1Q o09313x2 `Sooxivtog 3r192.4 Aom .A.okiyo w

`0/1
N 91 q0X7321:1961c 2,.co9c,oa1ty1 -
49 al. bow llir,1X31 0)9ALtri (111 13y1993 702 DA311911.3A 1X)% 5(9 ILaX `A.13c131(3% 3(13,07. -
sE
g 5rJ9r,toxv, A(1,0 5n01 5nnAcly Saw.9.m. 9 1311a0XD14 913Q11ox3A.(19 (101 3A-
1/303A 91 DrinALtri 510196A, 17344 591QD (5961C) A91 703100Dg 701 D1A00X09 1DX D6D1C-
DX AO 091Q70 (101 kill 170013 07031120 0(0y99010^49 b1 919xtig3dr1c19 317331A.3,3ou N
.5c,t310.coofj .yistrwArqk 1346A. 59151 A91 .1314a0k7014 (pAa" 51-9 520310 -L5rogloxy

OT A0117.01: d Ii 5110113-Cg ;iSC/1-10S 5101i:2 d II LE 5.963! .mairicIns WO d pas '12 '66

www.dacoromanica.ro
 158 MUSTAFA CU TINEIT SUB PAZA XXII 5

si tu ca un fiu fata de mine. Si daca amindoi vom pazi cele fAgaduite,

iata, adevarata fric5 de dumnezeu si pazirea poruncilor lui ! Dac5 insa
o sä le calc5m, atunci iata ca tatAl va aparea ca un tradator al fiului si
fiul, ucigas al tatalui se va chema. Eu voi pazi juramintele, tu insa nu
5 vrei sa le pazesti. Dumnezeu, dreptul judecator, sa razbune pe cel ce
sufera nedreptate. Cit despre fugari, nici vorba nu poate fi si urechile
mele nici nu pot sä auda ca eu sA-i predau in miinile tale ; c5ci aceasta
n-ar mai fi lucrul unui Imp5rat, ci al unui tiran. Daca eu 1-as urmari pe
fratele meu si, urm5rit fiind, s-ar fi refugiat sub aripile tale, deli 1-as
10 fi cerind, nu mi 1-ai fi dat, ca s5-1 dau mortii. Daca insa 1-ai fi dat, ai
fi facut un lucru peste omenie, tradator facIndu-te §i ucigas. S-o stii
asadar aceasta, ca eu unul niciodata nu voi face acest lucru care numai
nenorocire poate aduce. Dar pentru ca asa m-am prins ca eu sa-ti fiu in
chip de tats, iti jur pe unul dumnezeu cel intru treime preamarit de not
15 crestinii, ca refugiatul Mustafa si tovarasul lui de drum Tineit nu vor
iesi de loc de sub pazA, cit va dura domnia to si cit vei trai pe lumea
asta ; dupd ce to vei trece, va fi dupa iniprejurari. Daca insa nu vrei, fa
ce vrei". Cit despre Dimitrie Leondaris, ii trimite un ordin in scris, spu-
rand : Cum vei citi ordinul meu, execut5-1 imediat. Pune pe refugiatii
20 aceia, pe Mustafa cu Tineit si pe insoitorii for intr-o singura trirem5 si
itpede trimite-ni-i la not ; si pe de lattAri de ordin sä nu fad nimic".
Mahomed luind in consideratie urmarile ce s-ar ivi, daca va respinge
punctul de vedere al Imparatului, si cunoscind ca, ping la capatul vie ii
sale, nici Mustafa, nici Tineit nu vor fi %a-0 de sub paza, a incetat sa
25 apese Tesalonicul si, ridicindu-se de acolo, a venit la Adrianopole, iz-
bavit de multe griji si ginduri, caci mult i1 muncea cugetul, cind Mus-
tafa si Tineit si-au fost f5cut aparitia. Chir Dimitrie Leondaris insa a
pregatit o trirema si, punindu-i pe cei doi intr-insa, i-a expediat impara-
tului. Pe Mustafa, imparatul dupa putin timp 1-a trimis in insula Lemnos
30 cu ordinul catre oamenii lui s5-1 pAzeascA cu grija; cit despre Tineit i-a
dat domiciliu in mangstirea Preafericitei Fecioare si sedea acolo linistit.
Atunci imparatul trimitind soli, a cerut de la Mahomed cheltuielile ce
avea sa le faca Mustafa, cAci cu el mai erau treizeci de tineri si cu Ti-
neit zece. Si au facut ca imparatul sä primeasca in fiecare an din vis-
35 tieriile si veniturile lui Mahomed un nurnar de trei sute de mii de aspri
in schimbul jur5mMtului, ca lui Mustafa nu i se va da drumul din in-
chisoare, cit traieste Mahomed ; dup5 ce va muri, dupa cum o s5 vada pe

5: Intindstirea Preafericitei Fecioare : e geamia de azi Fetchie de la margtnea

de sud a Fanarului ; a fost cradita pe la sfirsitul secolului al 13-lea sau inceputul

www.dacoromanica.ro
IIXX 9 SVOf1C1 V1/10.LSI VNIINVZIE1-0D21111

A1,40,3X03119, CL01 113A13 311 al113311 513 `31) C1,0 39 591a 513 .03 lux 13 A311 10o310d)1i7O

A31fo1n(Lcl) b1 `301A39,3X1301.19, c,1091 170X 0th 50 (1030 1D% 51011a/11 .ACOlt014..3 13 39 -Mt
A311411,36 `91C,113 (1091 9 alpine 51) 5111990a1t 0010. 1131131t70b 11310 9 591a 5q) 5961rDt
5q3A0d) '17313D4,11,1(7t 03a A311 covtacb 5Q92. 15aox69 qi) g co Bycod .17a79.y(id)
on,og 0 Amigx? Act AoAnic.oxigp 5230 0 50170rc19 ".5L1116% 16311 A00 A031 -943.00a1C
AWA. 11c1,0 A11D3 Aritla 3w0 5101 Alm!) 1/3,000102 001 173ACLO9Da701e 5c20i0.X) 513 57Ja13x atop
°law. ao 91 AOA2 1010 1103 `A.9%110013d DyyD A91.11AAD&L).. 1/33.1 13 Arl (nA.3 -001931D% ciort
AO% A.9113 `A9Cby39D 50A,3119XC019 A00 A3M1,1131/3% 914 MO1 MOA9.45311e MO]. 'MOD 113%
`Amitt xao A13
lad 5mo93 117) A( 001 *113.oco113uao la 39 lux `513wo93 Sm1)1.6101c3 at

1.0,DT AnD `oictox 59-) a1o1c399,0 OI

a31113 `A03.103a0A9 5111990a1t 5g)A03A, 11011, '51,13A0d)
1131301),A3A. ;19 110713 an01 AOAa3 Aktyll pit? 50)10,0 AtitaD13 001 113A13
91 A0191731112

311 513 Ao7c9a1 59aa.m.c 'flop 11iam19 101) A91 1)A3 A93() A91 A3 1991a1 A0A3T1i;LOA1I9,
,a133/ ADDRI, MO1 'AccAmicioX cot g1t1i 5om 5tospyrub A91 -11,6D9o1L
3 A13cty3 can? .541

73A A.136/31.000R1 31(10 Ao1 (1.01(2,r, Aoa9riogoAnD ,3113n,151 laxvi 20 a.0(),D1t Stu.
5701A011
130 701
pax 5L1Q,D 5(11
.m.railpou 1g
A3 eh (1)1109%
,9 9.0 `ialood 31113a3.: o layr,tod -
.511(0 501A9tty3aD1t 39 `00.0 50,1013% 41.1ADMID
AOy 39 A01a11711LLQ A91
Si

A1091A03v )139 5191731iAlp.0007c AcoA3y .13d)Dt5A 59,0AADAV." 701 ,o3131L lot Doaic -
`D1A3.01na. 5co1191Aao 'AomoaL,Lylt Aspipa 513,01 510MiCbD9olt `51,10.1c1,73 A9.1 M36101000K
Alp (41 3..1pAt1 pax
513 .571141, 113% DaDic 91
5c1.01 '513im13ik6Ln.01(0XDAILD A3

/1,30X701.00a1.1 tstli -.51191511 O. 131110.0X7ON -

13auia1 tyni A0411311 7019
39 513
50.041
ACLOA
OZ

pt Am x?a. niAayypil `113003A3A. 13 13.09,06%0011 e01 ialoond 17ox `mptoyri

5m th3 rt,o09
511ml 1Laii2x) m1 77)cb)31D0ON %fp 113103 7316300,3/3 5111 511,1131(0) 31,(10 (701 `111,3A111,
013.09331t3 /101 A13yX9A3 AtA,%1A0y700.030 113% 5731597113 A3o13x3 Antacti. 513 -9,0A701agp,

`Aiyou 70 yy7J513A.73 movoic Acogp.Aoacb 1D% `AnnoAA3 SoA31-114m-hognaiox 914 001 -01(

0011/DA 13%3A2 5191 50)31)02a3A1305 001 13d)1311)ROTA1 pax (2.91 11p3A1l1 02 39 act% up- glZi

54:1a1lpi 9 SloviAoav M33111 530:131h0i3 pax 59.01 OC,19 AogA2 AgYvVr4 -py
bawl
31031c 61 .1310.ond O, 39 5c.31c11)nj Act AO AncbracaoK .1311 A0A1t9 A3 CU (bap.
(70A14ty 341131t2 Acoulpt000lt 5c.o1 1301C.03 mainnath .5coy31h11r3 Aca 39 11pA151- MU
-
3% AlstA011 cbinia A3 ih LiA07i 511 aolorommithall lmt ALL 23x3 .A.co49Xactl, 3191 9
5Q,310/D3g 5D1(131D Saajornmaxouv 13111,3 x?orns an 131iaoXru 57p. `5Dmprn9 513
OE

31(1(3112 Anmoung 0 5mbni0(ori AnAt ar)A. AILS) e011,113 103A 101A0X9161 170% AQD '61 -11L
11493A '13X39 ADDI.1101Ca AQ,0 ,113% 5013 A13ADO1I10y 0 5n.310.o70g X3 A011 A0)&1110110, 11911

001 131-13X31\1 MO100/113161

A(01 A0)19111190.013 mo97111(1X AC0a1CD30 'A911014572 Mpg/31(
500%439 001 1u' ipAuartyoup Act. Ansbnicrlohl Gtb3 0,01)9 51.1,C0 0.01 .131100XDA1 701311

9g lialph :Isdvas AJLatpal :d mat,tial td 'ling

Ininpoas iE ualIT .zn .EID Itma ianuvw p jlb 'unuvzfiq atuol 'II 'd C2L It 1791 Elou I

www.dacoromanica.ro
 160 TURCII PRADA TARA ROMINEASCA XXII 61-4

urmasi purtindu-se fata de el, imparatul, si el se va orienta dupa inte-

resele lui. Solii primind deci in scris invoielile intarite cu juramint, au
plecat.

Turcii prada 6. Mahomed insa avind gind dusfnan asupra rominilor pen-
5 Tara Romi- tru proclamarea lui Mustafa, trimite oaste multa si pracla
neasca. §i arde si face foarte multa stricaciune.

Tradarea 7. Dar dupa aceea a inceput sa poarte in taina dusmanie in

numitului contra Constantinopolei ; caci o avea ascunsa in adincul
Teolog. sufletului, ci nu o arata de loc pe fata. In zilele acelea
10 era un oarecare om din orasul Filadelfia, om crestin dupa nastere, dupa
situatie unul din marii dregatori ai orasului Filadelfia, dupa fapte, rau
si viclean. Acesta in timpul navalirii scitilor fiind unul din cei de la con=
ducere, pe multi crestini i-a dat pe mina celor fara de dumnezeu pentru
vina, ca fiind cu avere, sa plateasca tributul impus de Temir. Si ei ne-
15 avind de unde plati, barbarii i-au ars de vii in foc, incit si pe arhiereul
Filadelfiei 1-au bagat la necazuri alit de mari si cazne, spre a se lepada,
de religia crestinilor. Acesta venind la Constantinopole, s-a intilnit cu
unul din oamenii de la palat ; si deseori mergind cu el la palat, in una
din zile s-a facut mare cautare dupa un interpret, fiind nevoie apasa-
20 toare. Si el intra gata de serviciu si ce graiau turcii, el o spunea pe
greceste, caci stia limba turcilor la perfectie. Si de atunci solii impara-
tului it aveau cu ei in calatorii din cauza limbii si pe Teologu, cad asa
i se spunea. Si trimiteri de soli nu lipseau deseori din cauza unor in-
timplari si Teologu mereu impreung cu solii. Si asa familiarizindu-se cu
25 marele vizir Baiazid al lui Mahomed, intra, pe zi ce trecea, in legaturi
tot mai strinse de prietenie cu el. De la bizantini primind unele lucruri
de taina, le sufla in ureche lui Baiazid, deli se arata cu credinta curata
fata de ei, descoperind unele si de la turci ; si astfel a ajuns in situatia
cea mai inalta, incit a devenit ambasadorul general al imparatului si cu
30 Baiazid statea impreung la mass si deseori cu insusi Mahomed. Si se
vorbea de multi si se auzea ca Teologu nu lucra cu adevArat spre binele
romeilor si ca pe zisul Mustafa de frica 1-au surghiunit in insula Lem-
nos, ca sa nu-1 faca sa fuga din Constantinopole ; si alte cIteva chestiuni,
5 proclamarea P: slobozirea Bek.
6: Cp. L. Chalc., I, 203, 25.
7: Meld be... ibEiV,VUE Dar dupci... ,pe luta: cp. G. Sfrantes, col. 1027 D -1029
A.in timpul navalirii scititor: a tatnrilor lui Timur-Lenk; vz. XVII, 1.de Erica... Le-
mnos: pentru ca raspunderea bizantinlor era mai mare gi vinovatia mai vadita, dac5-1
faceau scapat chiar de sub ochii for dinQonstantinopole.

www.dacoromanica.ro
IIXX z-9 SVOnG VI2101SI YNIIINIVZIE1-002111.1. 19T

p? 01 `0130DO 5cn ugi 5c1.01 50.0631D3A3A.D1371 SmAoinpou Sp Aoictn A91 `I)ntong

pax 59a.p 21 00036710.0 '113,1331(X3 531A2EI1)V A00 7DA0X1)112..0 SoxbDaAdt,..4 lmt Samtag
513gD3O3t *ADDA1,3112
.93g 13T1ctoXDAI DID% moi ,tcoxvm Acocbox 0r061X2 70X303 5111 1101 0.0N -
0,
?AMID dDA12 '5(030(0 132CtIL A21730310 An.yolt pax, i31tq11,31( past 231(0110a1 pax. -LLB 9

107T1 701
.rasa131(1c

L 1?i3TAT 3g Dixtril 011345c1, A.3

liAbilax A13c1)01 via% 511 ,50)31(9ll
maati,X
Alt a70A 7310131 AC017ttAX Sp gsooycj AryD 110 501433ADd) 91 A/OuTornt '311019293 Aff
sita sirootl, 51ra13143 4 Su aktitv x3 50)3y21L `51013chApqrly1e1 so1roaem2 91 Ari qui
50A0. `59AICY1191aX AIA1 Ala97. Sp X3 Acoa. Aoa1A9Xov Stu Sco3.t91c `Strpcbyavrtio Aku 01

Th3lf Al 50AOCIOADle IDX '5011t29 501110 A3 11,1 A011 A.01041XX arloaglat? 513 Acti Aun
AwApittolmcoolz 3x(no11ax 51p1(1t03t AX01 ACOAD11,016X A.? 10133X A(01 ODD MO DX3A2 -113

Szap. Sacqmorc 5131AoXa1prq 1X)Acto9o1cp 01 qdpaoik, 63,1. (R031 '5o1(3i ) 10413X 4g

ILTI 537.AoX2 `ilaArtogoup lactic A733.11,:bpxy.,,c 5p.3.9.33 10 cmangelyg 50; 173% 001 21Xav -
700 Slaiscbrpro Sp Siloutopoi Scstoriononar 1na9.o13 pax DAma9d n,01 1lawano9r10 9I
91. 01) 510 A(01 "ACOAD110145X 50120 ACM3 A3 131(21ICLOA11AD1DA0)X 1DX 1011 MO1 au
117+(7071 (1O AA-pktiA pax Alp (Imp 5ix9ALto (SoA3ri9Xa3la13 701T1 Aou Amo3ri1;t. 4.3 (191

ibpiaraar 013034.3 Svaluln SoAu acuaaAluilaaig 57.136X Sliv,toklarnlax 0, N -1013

5COT1 1/313X63013 17DX D1 Do= AC01 ACOX62.0j, mtattoray 591.13 3 ,,,,31A1,0,1L/y3 4 alg.
AIal Amaiang ATO1 ATOXotpja Sp Soaxp *5cpxlt.6.ra13ril 310171a 4.00 10 513gD3OIC 0.01 OZ

5C03161DDg A0X13 0.01112 IDX A21 `ADA21(03 coin.° 15)p, `origraq AoA3rioXa3Aao 7019

41 001x3r:719 51%1JAX1 A(.o 91 5111 51930363L 20 Ao1c131(319 D1g ACOA11 -1Y4T10,0

AO01A2A Acolipa ilyx, 9 504.21(030 Alp 5101 'A:1.03001C 5130()13%10 ARA101 61 2Y1A.DIT
-
11/1.091:131-1 001 1311(10X70N 013A3k3 5DA.311 21 013% A1363T11; 50'0 "(103470 Inrfzw-
ATOA. DODX A(101 AOYI1DTIC0cL 7D1017i1D(ITI D011 DX AC011q A3 5101 1DTp 001 LtrIDIADLI SG

pax Acor,tAm39 LLAdmaaxp Anolu 519 `5(p12.73 DaD1C 3g 0001 A0OX02.0j, )x3 Saca3T1 rwor?-

A010.0D01 Sooxp 510.1 173X 52X11(0.61)3X --oup I clU

`Aca13c9loax A31311.1A11170X M41:0 513 `51.LX,L1 5(9

501o91,01aX 0.01 50)310000 1009303A. 113% 5002L1390lD 101 111.131AD11 VOX 0.01TO 1101

a.riaoXuAr .5ilon1(o3L oig,tRa ODI DaD1L AOT(Or 11Dx `013dpX11, 5(9 9 yo305cdo9 xfto
A.4, 5411W 52A33A0D AC01 ACIYIDTICO,L 7713 (b17)X 1T.IX 001 7D103.0.14 A70cbD100.0A1 -302 0£:

DX 0426 1101 11.11 130DIL3g7A,06 A010.01 X Slu So3y9H A3 al (bATitpv 3 .Aninacn lux

g uA9 5003131,141 d 5003D9.Nnm? Nag II L licbaax 31aEl Pcbaox d 6TH 6.31,0P(7.31? d

3i&ILYYIQ? A ling II OZ la Lz 5oax9 .d
LIZ9-Ii
www.dacoromanica.ro
 162 MOARTEA LUI MAHOMED I XX II 8-9

ma gindesc la contributiile de hran5 ; si fagaduielile cu cheltuielile lui

Mustafa cite un timp erau oprite de turci ; si imparatul intervenind prin
alti soli, nu izbutea nimica, pirt5 ce nu venea Teologu si toate le facea.
De aceea, bizantinii aveau pareri rele asupra lui. Imparatul Manuil insa
5 nici nu-1 bAnuia, ci nici nu arata, chiar dac5 intru inima lui avea ceva.

Moartea lui 8. Dar dupa cum inteleptul ziditor dumnezeu toate le

Mahomed schimba si intr-o clipa cele ce stateau bine, le rastoarna pi,
1,
1421. cele ce erau intr-o stare rea, le ridica, tot asa si planurile
lui Teologu, sau mai degraba insa ale lui Murdarologu, in gol s-au ras-
10 turnat ; si cele ce se vorbeau de multi atuncea, au fost adev5rate, pre-
cum s-a aratat la urma. Caci Mahomed iesind cAlare la vin5toare si un
mistret ivindu-se din stej5ris, insusi s-a repezit cu sulita asupra fiarei ;
cade insa de pe cal si ramine damblagit pe jumAtate. Ridicindu-1 1-au dus
in palat cad vinatoarea a avut loc pe aproape de Adrianopole. Cei mai
15 incercati doctori, din cei de aproape si din cei de departe, slut chemati pi,
chipurile, 1-au intremat. Toata oastea insa era nelinistita si cerea sa-1
vada pe sultan. Dimineata f5cindu-se ceremonia de prezentare obisnuita,
1-au scos afara si, toti v5zindu-1, a fost aclamat cu bucurie. A doua zi
insa, iarasi la apucat un acces de epilepsie si, neputind vorbi si nici sa
20 miste limba, ,fiind pe inserate acuma, si-a dat obstescul sfirsit in patul
sau. Pentru c5 Mahomed, parte cea mai mare din domnia lui, pi-a pe-
trecut-o in pace cu imparatul romeilor si cu toti ceilalti crestini afara de
venetieni, s-a sfirsit din viata de moarte bung ; caci in pace si-a dat su-
fletul in palaturile ce si le-a construit in Adrianopole, dup5 ce a lost atins
25 de o board scurta, avind parte de o moarte, pe care soarta din strabuni
nu le-a mai ursit-o ; caci aceia s-au sfirsit din viata, unii de otrava, altii
de juval altii de sabie, afara de acesta ; si cred ca ursita i-a fost ingadui-
toare pentru prietenia curata ce-a avut-o fata de imparatii <bizantini) si
pentru simpatia ce-a aratat-o fatA de supusii lui Hristos.
30 9. Luind deci calea cea neintoars5 spre lumea cealalta, a lasat sultan
al turcilor pe cel dintii din feciorii lui cu numele Murad, care atuncea dom-
nea in hotarele Amasiei. C5ci s-a nimerit sa dornneasca acolo in acele mar-
gini de tara ce i-au fost date de tatal sau, pentru ca erau in granit5 cu
perso-turcii, peste care domnea Caraiuluc, invecinindu-se cu lazii si cu
35 persii ; acesta a si tinut in casatorie pe fata lui Alexie Comnen, imparat din

8: Murdarologu, Teologu: joc de cuvinteeEoithyou,OoX6you.s-a ardtat la urma:

vz. XXVIII, 3-5. iv-rd; tots... acaatiotg in palaturile : Ev-rOg cere genetivul,
precum ne e transmis la pa g. 169, 7, vtog T013 Fwµatiou induntml ca-
merli", dar aici, ca 4i la p. 167, 30, am pastrat a*a, precum e to manuscria Ivroc

www.dacoromanica.ro
XXII 8-9 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 163

&la tLVa, atToSouiAxg Airo, xat to inTOOXE'agVTCL Elg banavriv tov MouaToupa xa-
-Ta xatoiv g1S0Ai/OVTO 7-ca@ec iwv Toivxor xat irriv6cov 6 (3auarOg bi iti@cov
nEirof3rwv oi)biv rivv£v, go.); ikklyv 6 OrokOyog Mire EITC/CETTEV. ETIOV 0i5V 01
`Po4taiot xaxag fmtaillPELg Eig wirrov. '0 be Pao-11EO; Mavouip, oii-cr int WATEVEV,
au' 0'68' ibEi,'XIMEV, El xat EvSov Etz6 tL. 5

8. maiv xecathg RETCKIXE'thitEl. 6 ooq)Og aextrgmov OsOg Tex ItaVTOI. %al gV

;JAE!. c`iiect Ta X.Cadig 10TOILEVa V.LETCLUT(IiITEL, to or xaxiog %EtREVOC CEVEyEt@EL, OtTCO
xai to toil OroX6yov, [teakov Oi Oca6you (3otaripata, Et %at akryfrii to Traoa
7TOD.CO'V 4)0iVTCL TOTE, %Crthbg xai TO TgAog ESE1,EV, rig xrv6v RETECITQCtcpricray.
`0 yap MaxovpIT gv xvvrry.Up totirsixov xai vog ggsexollivou Cx TO`ii 6@vp,oivo; 10

xat carcOg TO. 860., xtvaw xaTa roil OTIQLOU, Jt17TTEL roil 13T7COli g3Taartpkt %DSC/I:CLIO-
vog fit.ttrieog. s'Aparreg airrOv iiyayov gv T-(1.) maw-Cup, hv yap gyytyg -dig 'A-
Notavoir OICIE150)V. METCMAEOCtIA.EVOL 0:15V ToOg Soxt[uoTatoug Tc7ov laTo7w xat toiig
gyyk lout Tag 7(666w, avePoilOoliv airrOv Taxa. '0 SC OTElaTOg tag riv ethritto- 124b
VaW xat i '11-GCT)V T-01/ iiyEgOVa Ozdtaageat. Hoot ltaeOKYTC,CO-Lg yrvo[trvi xaTa TO 15

FOoe, gVlyayov airrOv R co xat 166vrEg airrOv TravTrg rixpiptiaav xat ixacnio-ay.
Tai SE kruytiala aCatv inalviag rialtrooOolig xat cpcoviiv xat yX6iTTav wokuOrig
icrageag i18.4 xatalaPoOorig angoontE TO xerciry Ent -dig aivolivfig 0171T0ii. IICTEA-
4Orrog ovv TOi; MaXOURiT Ev El1111,11 TO Taiov Tfig aQviyiag aka Luta Tat') Oa-
craicog Poiatort, xat 7DiVTOW TEA, ZEILOTIA2V(T)V zaiiv TCOV BEVET1W0V, gTatEOTTIGEV 20
anobobg TO xegog atecciaxov xat yae gv EiViVfl xat gv Tji 'Motavaii gvTOg big
nap' dna, SolnyOriat Itacrtiotg v6o-cp tiLX,C);;.( aQoao[tailowg g Erpu EV, OavaTov
bag TOv ay Ex Royoyow 151 Tkri ovx gxxoxigy vat yaQ of µCV apao.ialup, of Si
ztvtypovil, ZTECIOL tiaxat@aig ray piov xaTauoav Jaiiv TOilT0'0, Trig ATe67T01.1 TECCEICC-
OXFOoTig, cbg orga, gVE)ta. Cpalag, itv gRE 1SOLOCCEI&V nogg tong al'iTOISOZTOCIag %at 25
trup,JuifiEtav rjv g8ELxvv nclOg TO TOii XQLOT017/ iutiixoov.
9. Ataf3ag oiiv Thy neOg TOv "AtSiv aRETaaTQapil 666v xaTiAtitE TOv new -
Toy Tcliv vikov wiroi5 agny6v Toi)oswv, TOv xculoOttEvov MOOT, TOTE gV TOig
6eotot,g 'ARaostag ilyEptovE6ovra. Kat yew gXEZ tag CixElag gxeivag EXaxry a6-
0EVTVOCOV SoOriaag nacia To:). =TO, CCOTOO, 8Qta TlYyX6VOVTCC T(7317 IIEVOTO4XWV, 30
oi3g jr
.ex KaeatouXoOx yetTvigcov Aatok xai Ilgecrag, Og xat 'avyaTgQav 'ME-

8 00A16you P ll 19 dtezLyeiag Pli 24 'A-reonou Bull : Cureano6 P.

cu dativul, Cad din punct de vedere semantic se apropie de iv In" cu dativul.

La p. 169, 7 insa intelesul de in5untrul" Sc impune $i de aceea a si fost cons-
fruit cu genetivul. pentru prietenia curate §.a.m.d.: cp. G, Sfrantes, I, 93,
26-94, 2.
9: domnea in hotarele Amasiei : vz. XXI, 13. Perso-turcii, Turco-perFil : vz.
XV, 5. Caraiutuc : a murit pe la 1435. Stapinirea lui se intindea [Ana peste
Aserbeigianul de azi cu centrul la Diarbekir, azi Taebris In Iranul de nord. Ne-

www.dacoromanica.ro
 164 VIZIRUL BAIAZID XXII 10

Trapezunt. Si locuitorii Amasiei dedindu-se deseori la neorinduieli si che-

mind Intr-ajutor pe turco-persi, pentru ca sint de acelasi neam sf au ace-
lasi fel de trai, p5reau ca inclina spre rebeliune. Tata] sau, decedatul Ma-
homed, a crezut ca trebuie sa incredinteze provincia in mlinile fiului sau
5 si s5-1 pund pe acesta domn peste acele margini si cdpetenie care sa se
impotriveascd in contra persilor, asa precum el insusi din Adrianopole
intoarce lancea in contra bizantinilor, ungurilor, rominilor, strbilor si bul-
garilor, ca supusii sdi din toatd Asia Micd si Tracia sa o ducd in liniste
si bine.
10 Ultimele dis- 10. Mostenind deci Murad-bei domnia, n-a ajuns la dinsa
pozitii date de fdra tulburare si furtund, ci cu multd invalm5seala si mare
Mahomed I
vizirului greutate a luat coroana, precum cuvintul Tnainte va ardta.
Baiazid. Cdci tatal acestuia Imbolnavindu-se, it cheama la sine pe
cel dintii din marii lui dregdtori, pe care ei in limba for it numesc vizir si
15 pas5, cdruia romeii ii spun patriciu si prim-sfetnic. Pe nume ii spuneau
omului Baiazid, albanez de neam ; de copil soarta 1-a facut rob si a fost
Impreund cu Mahomed-bei la nenorociri si necazuri. Cind Mahomed era
Inc d tin5r si urmarit de Temir, ucigasul tatalui sau, in muntii Galatiei,
lingd hotarul orasului Ancara, unde a si avut loc acel mare rdzboi despre
20 care a fost vorba mai sus, si trdia prin itari straine in grozave lipsuri si
nevoie foarte mare si era urmarit de persi, zisul Baiazid a rabdat si a sufe-
rit impreund cu dinsul; §i cum Inca ? Amindoi umblau pe jos si Mahomed
fiind Inca Mat, nu putea birui osteneala drumului, ci umflindu-i-se picioa-
rele, nu mai era in stare sa umble ; si atunci Baiazid ca un magar african
25 ducindu-1 in circa destule zile de drum, 1-a salvat drept urmas in dornnia
tataului sau. $i deseori rdminInd fArd piine, Baiazid schimbindu-se in haind
de dervis, umbla prin sate cersind piine ca un cersetor ai-i aducea lui Ma-
homed de mincare, ar5tindu-se slugd bung sf credincioasd si cum nu mai
era alta. Ci si el, cind a ajuns bArbat si a luat ca o mostenire redoVindita
30 domnia pdrinteasca, 1-a rasplatit dupa cuvintul domnului Peste putine
ai fost slugs credincioasd, peste multe to voi pune" ! Pe acesta 1-a si

potu-sau a fost Uzun-Chasan (Hasan cel Lung) din timpul lui Stefan cel Mare ;
vz. Akdes Nimet, Die tiirkische Prosopographie bei L. Chalc., p. 53, nr. 33 si G.
Moravcsik, I, 136 s.v. Lazii: popula tie caucaziang spre tkmul Ma"rii N egre.
cu persii : data Duca are in vedere vecinii de la sud ai lui Caraiuluc, ar putea de
ast5da t sa"-i desemneze cu acest nume pe insisi persii, iranienii de azi ; dar data
sint vecinii de la nord-est in rind cu la zii, atunci sub persi sint de inteles si aici,
ca si mai jos in contra persilor si § 10: urmarit de persi, tatarii lui Timur-Lenk,
ceea ce se pare mai probabil. Rorninilor : la enumerarea popoarelor ce luptau in
contra turcilor Duca tine sa aminteasca si pe romini, ceea ce dovedeste puterea
politics si military a Prii Rominesti din timpul lui Mahomed I (1413-1421) ; vz.
si XXII, 3 ; XXII I, 2 si 7 ; XXVIII, 8 si XXII, 4.

www.dacoromanica.ro
XX(I 10 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA 165

10 U Tou KO [XVII 1'0 15, Pa 0 I AhL; TQCCIEEO i/VTGOV, ELg yal.tov iirAyEto. Kai. yap &tax- 125b
rofivtgg 3-coaixig of lg 'Apacretag %at tons TouQxostieciag npaccxakaiivrEg, End
tif,LOyEVEig xai Ouobikciroi toyzavoucriv, Eig ilitociraniav xavoiivrEg Eqxtivovro baiv
cidirOli 6 accciakthbv Mgzglugr, 6 MaTiw CCUT015, yZE Le [GUI 711V i7LOCEIX 76) "Ut(i)
CC1)70i) %Ca 1401XClatiwal TOiTEDV WlIGILOV EV rag 6ELoig ExsivoLg %at %scpakiiv /Tog 5

Hgeoag livriga@arectroucrav, cbg xecxgivog Ev to 'Atviavoii TcQ6c `Polatoug, aiiv-

voug, BACtxoug, EgQ(3aug, Bou4ripaug 86,ou xivcT)v, Ev neon 'Acricc %at Okewn
16 incipcoov EV gintpayicc otCyeiv.
10. K7<irw0gig oiiv 6 Mow:a-nay rile apriyiav, ant ecraQaxcog cri.0 CiVEU
tabig gioiPsv, ecaa µeta 7CO2XOli toi 150 01')(301) %ai ugyaric triuktg rov 'convoy 10

3ev, we 6 Ahyog cprilaaag EcrIA.ckg L. KCa yap 6 Tai5rou =rile VO011karhig

geocixakeitaL tov Tc@iiirov riov ugyiaravcov ccUroii, tiv xat petieriv at nacsiav xa-
Ta Thy ainaw xakoiscii cpwviiv, Ov Ot 'Polar lot MT@ LIGLOV xat ugaatovra kgyouni.
'Ovoucc T.Cu aVeyi, HayUX T, yevaug 'Ali3av(i)v, Ex natoiCrOtv Thy bOialltilV tv-
X1' 7<axwv xat 745 MEXEOT-REy 131/VUOV EV SE ovarcoayiaig at inilpgaiv. 'Ett vgog 15

?LW 6 Mgxeftgr, my& -ca.) Tap* roli TOV natipa 70lYTOU xisLvavtog encox611tEvog
Ev nig opaai l'accriag Ev 60,otg sAyx.iieag tijg 3.c6Agwg, Ev oig xat 6 Jt6Xsuoc
Exeivog 6 ugyag, Ov TceoAct0cbv 6 A6yog i&tikx:re, not Sgiva xat Ict)uatnwQiag otm
ItkELGtag iv i o() iatc Stayaw xat oicuxOugvog nccea riov ITEeclw, 6 60Eic Ha- 126b

yucctiir iruvE8voltpaygi 'cat ouvE040gro xat raiira 5tthg; Astor tYly IsoQgiav Tuna,- 20
gavot. eqtqxo oi boo, nal; 6v IL 6 MExEugr xat [tit cpgecov rirIg 6bov rOv Ocyc-6va,
fInAl TO'06 7t6Sag goysauOgig xat uixgri Paoggiv Suvi1iggvog, 6 Ilaytatirc iv rag
tkang Cpi(OV 3TOCIEI:ag 686v riµEpcuv Civog Aif3vartx6g Ev Tfi TOij na-
EXCEVCT)V Lbc

ToNg hygp.ovia di-coy Eitavgacontv. Kai IroXX.axig Coattog Siaugvcov, ccOr6g Ev axii-
1A,11XL ROVOX [TCOVOg 153tE taoixov xat rag xeoftag Itgohgcov, Oi@raug cciuTyv thg JTQOaCti- 25
Trig rOv Maxopugr StE11.4.L4v, oniiXog cpavgig &yak xat 7ciarOg %al ovx 01,0;
t' riv. 'AkA.a %at airrOg av8QuyOgig xat thV icarcitxiiv fiyauoviav thg CcvaxriOgrra
xkijeov kcodw, xat auto; 1:1V7C1,LE ['INTO 'X atdc rOv Ebthvra K151 LOV 'Ent alycc

4 gyzeTioat, Bek : eyxewilaai P II 29 aerriyeiav P I 23 kiii3va-rix6g P.

10 : de Temir, ucigcqul tatedui sciu: aceste cuvinte nu sint de luat ad litteram,

ci intr-un inieles mai Iarg, Cad Timur-Lenk vadit a pricinuit moartea lui Baiazid I,
dar nu 1-a ucis chiar ; vz. XVII, 7. despre care a fost vorba: vz. XVI, 2 10.
ovog Atf1vo-rixOg magar african : cad in Stephanus, Thesaurus Ati3uatix6g e tradus
cu Libycus ; dar poate ar fi de tradus Si cu mggar ce cars apa", caci
Du Cange, Glossarium, col. 810 traduce ki.puauxerov cu potionis genus. Poate ca.
Duca face §i vreo aluzie la titlul unui roman bizantin, nestiut de noi, In care un
magar a indeplinit un rol asemantaor. Rovoxivovog derviv care poarta o singurA
hanna sau cAmasa". dupd cuvintutui Domnului: Ev. Martel, 25, 21.

www.dacoromanica.ro
 166 MANUIL PALEOLOG PUS EPITROP DE MAHOMED 1 XXII 10U
facut sef al casei lui peste tot pamintul de sub domnia lui. Si zisul Baiazid
ca un Prometeu a adrninistrat, cit se poate de bine impargia si a avut
toata guvernarea Asiei si Traciei si toata grija de armata si de
r5zboaie; si Incheierea pacii, declararea si ducerea rdzboiului, el Inca
5 din viata lui Mohamed care domnea in pace, le dirija, cum trebuia ;
imbolnavindu-se Mohamed, it cheam5 pe Baiazid di-i arat5 toata
starea sa si-si face testament si act de ultima voint5, spunindu-i in
numele lui dumnezeu si al profetului for si pentru piinea si sarea ce i-a
dat si cu care 1-a hranit, adica pe Baiazid, ca-i va fi sluga credincioas5 si
10 fiului sau Murad, precum i-a fost si lui, dit va preda acestuia domnia parin-
teased va pune domn peste casa tat5lui sau, pe ceildlji doi copii ins5,
caci Murad se Intimpla sä atinga atunci virsta maturitatii, ceilalti doi Insa
erau Inca mici de opt si de sapte ani, pe acestia deci, a dispus in testament,
precum ca sä-i incredinteze in mina impgratului Manuil ; si imparatul va
15 fi epitropul acestora. Caci toate acestea le facea de teama, ca nu cumva
Murad Si.! sugrume, precum e obiceiul la ei, ceea ce s-a si intimplat. A
dispus deci frumos si avea toata nadejdea, ca, si murind, chestiunea co-
piilor va avea o pasnica dezlegare, dar a nimerit eau, dind departe dincolo
de tints. Caci el se chibzuia ca : Daca cei doi copii ai mei vor fi in mii-
20 vile impAratului, Murad va domni peste tofi supusii in liniste si Fara till-
bur5ri, iubitorii de rebeliuni neavind miini sa le ridice ; copiii ins5 vor fi
izbaviti de ucidere nedreapta si vor avea de la sultan toate Indeajuns pentru
orice fel de trai al for ". Dar si imparatul se gindea ca va avea cu ajutorul
acestor ostatici prietenie adevarata si curata cu Murad, speriind ciinele
25 ca si Hercule cu ciomagul. Si daca o data ursita o sä curme firul vietii lui
Murad, imparatul va avea sultan un sarpe imblinzit si usor de domolit,
crescut bine la sinul sau, si daca ar fi sa muste pe furis, dup5 cum n5ravuI
din fire nu se schimba, ci macar veninul nu-1 va goli din dinfi. LegAnin-
du-se in aceste visuri, imparatul se bucura, ursitoarea bizantinilor insa,
30 care vedea viitorul, suspina.

Ascunderea 11. Murind Mahomed-bei, precum am spus, in Adrianopole

morfii lui in palatele construite de el, patruzeci de zile au finut trupul
Mahomed T. lui ascuns in casa in care zacea, neingropat ; si nimeni nu
stia ca a murit, afar5 de patru : Baiazid si Ibraim, patricii sau viziri, si
35 doi doctori care zilnic intrau si ieseau, comunicind marilor dregatori vorbe

Prometeu: e figura mitologicA antics a prevederii si cuminteniei omenep ;

z. Hesiod, Lucruri fi zile, v. 48 urm. Murad... ceilalti doi: dupa L. Chaic., I. 203,
18 sultanul Mahomed I sa fi avut numai doi feciori : pe Murad mai mare §i Mustafa
mai mic. speriind ciinele ca si Hercule cu ciomagul: .aluzie la ciinele mito]ogic
Cerber, pe care Hercule a izbutit s6-1 domoleasa

www.dacoromanica.ro
TIXX II-Of svona VIaaLsI YNIINIVZ13-0D2ICII L9t

SLt '5910131 1E3 At-omit 30 ,-olotuormax, Acuitu pp% 591p AA:09x n.o/ amp
o.01933 3043.031nx pox 540n31 51/A 51il cap31 0.01913 '511A3ri0Xon 59304110511 (10 - 0. no
'501 9 513014 `11Q31/311 5mynx pox 5(1) '3X13 5n9l,moig Aku An1Aorl3A1.1. 13% AIL
At00/31011C3 ADC0311 5731.0V, 31 '512.x))50 AnDra nguAnocb a023)1510 31 lnx --?you
1X)%

A03TI1 pax 54x1Alto13 pax ctorl)Xnri 5o23970ioninx 31 lux 5lixoyu11a9 '5nAr,L0n3ig 5o)
`A.31c30lt3 113 5o1m,9 13-1-Ictohohi pax 50/%141313 `501A09.33.A30,913 57301.coon. 591933
113113103x00olf A91 31Qo1An11 1D% 1/313011131g ramp 701 .133% cA919,13 Attx40nig An°
-
5)391 11ox AnpoO33.09. 'AIDIty(Log AoaTtc A.?
ern (b30 pax A3 era 11.31,tcbo03: Aompu r%
it? a31 6-109 ID% 11Dyp .anic 901913 11A3.00g pp% 13A3.013,A=39 513 A.10(94) 'amp qL

AnoA.11 eh). '21,1,13147311 5o; 591Am 5oyclog pox not aola a.0193) `.1120oN 5(penx,
1331.03 I0

113X A3 e0111.73 '4 17D% lairmgnonat 0)1901 A111 ATIA01113A.11. AIL1 4X161D3t 113% ran%-
130L,L19 A919.73 Ao1,59.x. 3O1 aoxio (101 5961333e 'a019n n1 3g D0313 09.9 `DA.14.31 3X(113.
tax onA, 9 1na9,91A1 3101 41 AodlubA Arixiy4. 'A03X351A.3 nl ?g 4399 DOAN 1113111%9
1DX 1113/311C? `131AOADV.111 73111131 AC.10 it u1 13y1)319 '5,3p10o(52e 50) nil 5953e A91
70oo170ox019n ykuloAnn .thy1o13X13 in% 9 5931/19/4 1D103 AC0113101 '501too113t3 many gI
aDA. 1A133S 11/3151t2A3 '50A3Ikodocb 5andyri 9 10rtow 3219 51/Audio/t3c `919.73 % 5m03
5o02 Amiva '3103 '11613.06 5o; inx Scovox mln n1n1g 50A3rh1) pax `Itc0Ntr0
'5o; pu. 'ATA330 1301093 na. 23133rik7003t 5101 510Ax31 Anp3A.4013 `A1,03334391nx
A.9.0

3DILX91011 01 a 903C0XD (N)093: *A.93104 VOX aDA. '139A3A3 .110 la" 91 09,9 (10111
1D1A.0.02 A.? 51,01 5im1'opng `A.1.0053X 173193 0 1900
a3A.12 Sity7Q1 in% a0j9.600 -93t og

5910 AmAnie Aou xicx9.'Am0 1171 531A.oX3 10 poicomolo 513013X `man 701 3g MAO.

1,31A001,w0,53tui3y3
A73101 ;ALA. - n.oAcrcb
Q ?g 5rt3y1ang
`ctongp 7D1A.oX3

D19 AO)1
91 Anox632 nbnat 901 aoklA,X4 513 -Anu

NA) MO 139A31:0, 'AC019.01 scp 132 nom-

Ana 117%, A010.30.0A9 ALAI A/311(16 70137i i101 1noow Mi3d0Gb%3 A91 DA9.% pig AO)1 -01)

Atoynu 5o; 51.tyvnall, pax 13 3103e Al 541 5131;L1 1331mo119x03:9 nvorit,LA aol '1n00n gg
.132 Aox AVAA,X,612 9 59.31(1970g 1te1.kA419 1UX A,01313X9a3T4 11.1C1)0 5(0103% A3 5107. -y9x (18gt
5io31 aol9n .731A3cbnoi pax 13 Acpginc '1.1x.ng 5cp ni 5tu 5o)3094) '332131439127Ip 029r
Apx 91 Amur-14th x9.0 139gm3x03s72 5101 1,13(togo many Am03t0o13A.2 0 59.3rong

`A315inX3 ?g ELX9.1 AC1/1 AC01/31-1Wd. moo? 91 Aorgri 3A3103

1;1.

II ATA,110 .9 9 `A.31C-13110XDW 5t/2.0% `A3111163051t A? la goArnogy. 5 CC

5191 anal 1101C,1,73 A.1013.01/Tiog 'innriL,No D1A0XDaDDS/31 5)31504 A.03,1C116%3 91 /A031U

C1019.73 A3 Ia1 '731X,10
14, '4311319 'Aocbrap 59A11. istri `501A0%99/A1.A. 110 `A.3%Lt.nv1 a3691t
.A03590033. .3.731/k.nu 1nx ritp153q, AC07. As031x151/32t t A039101W in% 99.9 `Am1517D2
:130 inX. ,g13% Anapit,t 1oA3T19X53013 3 01A.oXo3 531rulokoyon.ax 5301 `A3on1o7A3ri 50) 9

g 13Xk 130 d II 9 laixpnaxoup :lsdpas 1009A302.tp 5201 d II mo2103EIES d I m961-11

:!sdvos )11! M, d : pas appi ri d 691 'sJaa t. mc31nl n d II tE 03.Aoxan3 d

www.dacoromanica.ro
 168 ASCUNDEREA MORT I I I LUI MAHOMED I XXIII 1-2

goale, ca sultanul boleste si are nevoie de unele leacuri trebuincioase si

potrivite pentru tratamentul lui. Si se puteau vedea multime mare de oa-
meni trimisi, unii in Serbia, alti la Constantinopole, altii prin insule, cau-
tind leacurile cele bune pentru tamaduirea lui. Aceluia insa caruia aveau
5 sa-i fie date de doctori, spre a-si goli intestinele de greutate si a-si usura
plaminii si ficatul, este spintecat la burta si toata faptura lui dinauntru au
ingropat-o in pamint inauntrul camerei in care zacea ; iar trupul i 1-au
uns cu mirodenii si 1-au invalit intr-o patura si 1-au asezat in pat ca pe
un bolnav care traieste. Toate acestea le faceau cei doi viziri si robii pala-
10 tului care nu ieseau de loc si nu comunicau cu nimeni. Si scopul urmarit
era urmatorul : daca ar afla de moartea sultanului popoarele dimprejur :
bizantinii, sirbii, genovezii, venetienii, Caraman in Anatolia, mostenitorul
Murad nu va putea veni de la granita Persiei ; si se va face tulburare in
imparatie si rebeliune in armata ; si toate partite de rasarit le va jefui
15 Cararnan Vara crutare si crestinii partite din Tracia si vor fi turcii niste
nenorociti, iar bizantinii vor fi cu noroc si se vor int5ri.

Anunfarea XXIII. Stind deci lucrurile astfel si printr-un curier repede

morfii §i in- anuntind lui Murad, moartea tatalui sau, caci isi avea
mormintarea
lui Mahomed 1. atuncea resedinta la Amasia, dupa o trecere de patruzeci
20 de zile a sosit vestitorul pe care-1 trimisesera, si le anunta sosirea lui
Murad si cum ca a venit pins aproape undeva de Brusa tntr -un sat cu
numele Melaina. Si le-a dat in mina scrisori de la Murad, in care arata
sosirea lui in Brusa si-i hotara lui Baiazid sa is trupul tatalui sau si sa
vina cu tot senatul la Brusa, ca sa-1 inmorminteze pe tatal sau si pe dinsul
25 sa-1 proclame sultan.
2. Primind Baiazid cu placere si bucurie deosebit de mare scrisorile, se
urea a doua zi de dimineata pe tribuna cu toate pasalele si marii dregatori
si de fats fiind o mare parte a orasului, a inceput a cuvinta unele ca
acestea : Voua, barbati, nu trebuie sa Ara spun si sä cuvintez, din ce stare
30 la ce situatie am fost inaltati prin bunavoirea lui dumnezeu in urma
rugaciunii profetului. Caci stiti bine, unii vazind insiva cu ochii, altii
auzind de la parinti, ca nu-s nici saizeci de ani sau ceva mai mutt,
de chid urmasii lui Osman au trecut strimtoarea, si toata Tracia au
cucerit-o si imparatia bizantinilor si a sirbilor au biruit-o si au facut-o
35 tributary ; ci si pe rominii de peste Dunare si pe ungurii, neam de zeci

11 : Caraman : vz. XXI, 1.

XXIII, 1 : la Amasia : vz. XXI,
13. intr-un sat cu numele Mckaiva Melaina :
poate ca e de citit Macuva Negrileasa".
2: nu -s saizeci de ant : turcii au inceput sa treaca Elespontul pentru in-
tiia 'para. in timpul razboiului civil bizantin din 1341-1347 ; vz. II. 5. Cum Mahomed

www.dacoromanica.ro
XXIII ) DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA 169

eteXTIYOg VOOTIA.E'OETCCL )tai, Owaym Tivdiv x@EccoSciw iCFTL, to 7c@Og 0E(M3TEICCV &@M0-
nok6, ToUg I.LeV eV IEQ(34, to
SLOE. Kai 11V toEi,V erCEGTC(.41iVCOV 36.1100 be iv 05
KcovotavTtvoy, Caloy; iv Talc vilocag iQeuvo5vTag Ts& IteOg LUTQELaV X1OLI.LO. '0
Se IciAl.cov nOttalgEGOCCL naps TeltiV ia.TQC7)V TOU %EVCBOCCL TO5V iVTg(OV TO Pa@og
%at %ovcptcrac nveilcova %at Ipta@, ScE416ayi matav %at naclav Tip EvSov ablacv 5
airoi ft) yij ITCTCCOESUYX11.OLV ivtOg ton ScoRaTkru, 017/ EXELTO TO Se (villa tu'vocc
aciftpavrEg xai acvS6vc Etkiicravng xaTilliptav Eni atvotcviic Cog aa0.Evii OivTa.
Taiita ai5v MiVTCC inciaTTOVTO JOVec T(TW Svo PEtLefISCOV xai tcuv ncciScov TOU aCC-
kaTiOli, 07, 017/1t iVIQX0VTO OUT' ixouvokoyoi3vTo aEta Tuvog. '0 crxwaig oUV TOLOOSE
Ei ILIA:WT.0M TOV *1(VCCTOV TOU 13C.OXTry01! to 7CgQL Mini `PCOILLOLIOL, EgQ130L, rEVOVETat, 129b

BiVETOL, gV vji 'AvaTokli 0 Kapavav, ov 81/VirETCCL liCLTEXOEIV Ex TCOV OQUOV HEQ-

(ring 0 IskripovOtcog MocOT %at, yeviiciETac OkruPog iv Tfi etexil %at Otaag ev T4.)
arca-air %at to Tfig icimg aecvTcc ILIcpst&Tog 0 KaeaRav A,E12t.atfiaEL, Tee Si 'Tic Okc-
xrig oi, xplaTICCVOE xai gaol/Tat, T0i3QXOL trUOTUX0iiVtEg %at `Pcoaccioc Tag Evtvxrp
awn, OecnortEg. 15

XXIII. Taman oi5v (Ara); ixiOvraw Mi sea Taxikk.cou Two; ton OavaTov
Too naTeOg tUJ MOOCCT altayyEilavng, iv 'AROOE4 TOTE ScOyorrog, int& act0-
41ILV TEGOOLO6X0Vta fIREQCOV Itat, ov gatEaCtV Ciyyd,ov, gplaCrEV turivixov aka;
tiiv 'ilE1XYLV MO@CCT xai Cbg xaTil0Ev eyyvs not 11@aOarig iv Ict0 i ttvi xa-
lov[tern Mekt'ava. Kai yElacpag airroig ivExEt@LOEV TOi MO@CET 8112,0.6c:rag rip 20

arra gA.E'uoiv iv r? IleoUafi %at 0outaOcrag TO) 110CyLaVIT, Onwg kaPciyv TO ntW-
Ma ray' naT9Og aircoU Cri/V 7teColi tit yEQouala inavimi Ev 11Qoivra, i',Va %Oa TOV
3tatiea *ill/COOL %Ca cdfrOv 0yrriyov CcvayoQEOmat.
2. TOTE 0 Ilaycatirr Bari; fiSoviic %at xccecc SEV.LEVOg to yONICC-
TOE, tTi iicakicov zaataag E7Li Tot, Pi-pa-cog airy Ram. ToTg acct@ancag Itat taycotd- 25

rux, %at p.icaug ant Oktyou Tijs ItUson (3Tcc@Ovrog), figaTo STRITIYOQETV TOMS'
(Hoc) vMac, w CivSeEg, ov )(co) Xiyav xat Sip.lyoesiv Ex 3To(ag Etg aotav TO- 130b
XT1V 1511Xfr9TIIIIEV auvEvocmoilvTog OsoU Sca Tca@coafcrEcog ton 1T@OTAT01.1. OISCCTE
Of, tLiV al/T011/EL, of Si Jta0 TWV yovCwv ivortmairreg, we ant gaTLV
yeti) CEXQL(3CTIc,
Oibbco ErixocilOv 1i JtAgOV TL, exCr OU ton novap.Ov Sca(36vTeg Oi tot 30TILLCCV, ETog, 30
Tin) Okcxxiv miaav iss9Cctrioav %at TO {3aoadav Tco[catow %at Ek(3cov incorEkil
%at intOcpoc)ov ESEuccv, mama ;cat Maxoug inteE Tay AavouPcv xat Oijyvoug, TO

8 pEtiieLOwv P II 20 &vExeivrinEv P II 26 rzae6v-rog supplevi II 27 neog suppl.

I moare la 1421 stilt cel putin 74 de ani de atunci. Dar aici fiind vorba de o
cuvintare fictiv5 retorica, faptele si datele slut de luat cu aproximatie. ci ci pe
rominii de peste Dundre : Cuvintarea festiva a lui Baiazid fiind o compunere lite-
rary retoricA a lui Duca, din acest loc nu se poate face vreo concluzie asupra
timpului, de cind Tara Romineasca a inceput sa plateasca tribut turcilor.

www.dacoromanica.ro
 170 URCAREA PE TRON A LUI MURAD II XXIII 2-3

de mii, pe albanezi Si pe bulgari, pe toti aproape Intr -un cuvint sub-

jugindu-i, pina la urma asa de tare i-au umilit, incit darile tarilor for
nici nu sint in stare sa ajunga pentru tributurile ce ni le dau in fiecare
an ; ci si fetele si feciorii lor, le trimit sultanilor cu supunere ; cum ?
5 cerInd mils si Indurare si incetarea apasarilor grozave si pace de la
noi. Dar si ce a fost tare si mai vrednic pentru functii in aceasta im-
paratie, au ales cu pricepere si intelepciune din toate neamurile si, ce
e mai mult Inca, din straturile de jos si de pe la Cara, cu toate ca nu
credeau in unul dumnezeu pe care 1-a vestit profetul si i-au facut cu
10 credirrta adevarata si functionari fericiti si conducatori straluciti, dintre
care si eu unul sint si partea cea mai mare din cei ce ascultati aceste
cuvinte ale mele. De aceea trebuie sa nu ne lasam nici sa nu zabovim,
ci sä fim treji si sa veghem si fiecare din noi sa se osteneasca $i sa se
lupte ca un adev5rat fiu al lui Osman, ca mostenirea parinteasca sa
15 nu o stricam, nepasatori fiind. Gael si parinte si domn binefacator
si data'tor el este unul singur Mahomed si urmasul sau Murad, primul
$i cel mai iubit din fiii lui, carele s-a si urcat chiar acuma pe tronul
tatalui sau in cetatea cea mare a Brusei ; tatal sau insa si domnul
nostru si-a dat obstescul sfirsit". cu aceste cuvinte a izbucnit cu
Si
20 mare durere in vaiet si plinset ; si deodata toti marii dregatori si inal-
tii functionari bocind Intr -un singur glas, plingeau amar cu mult zgo-
mot si mare larma. Atunci Baiazid cu Ibraim ridictnd mortul, 1-au
asezat in tinda palatului ; si dupa ce 1-au plins Indeajuns, au poruncit
ca a doua zi armatele de rasarit sa plece spre Galipoli, iar marii dre-
25 gatori cu Baiazid mergeau din urma pe jos impreuna cu mortul ; Si
trecind strimtoarea, 1-au dus la Brusa si 1-au pus in mausoleul ridicat
de el, facind jelanie opt zile.
3. Dupg ce i-au facut pomenirea asa, precum e obiceiul la
Proclamarea
de sultan a ei si au lep5dat doliul, 1-au proclamat sultan pe Murad.
30 lui Murad II, Si s-au facut serbarile cuvenite si el a rasplatit pe dre-
1421-1451.
gatOril lui nu cu putine acte de generozitate si cu bine-
faceri, iar ei fiecare i-au adus daruri si inchinaciune ; dupa aceea au
inceput sa se ocupe de treburile domniei. Si au pregatit soli pentru
Caraman si pentru Imparatul romeilor, anuntIndu -le moartea lui Maho-
35 med §i urcarea pe tron a lui Murad, reinnoind si legaturile de pace, dupa
cum e obiceiul la sultanii si domnii cei noi. Ei si voiau mai intii sa
aranjeze si sa consolideze situatia din rasarit, cum se cade, prin tratate
si jurgminte cu Caraman si dupa aceea sa treaca strimtorile si sa se
ocupe de situatia din Tracia.
3: Caraman : vz. XXI, 1.

www.dacoromanica.ro
IIIXX £-Z S11DfIG VniaLSI VNIDNIVZI1-002ini ILI

itm10.1.391am1 '50A3A., 59.0A/30M ID% a 059A..y(10 '5(10 5731A91L X0 A093 A13113 A01110001

513 50101 531n.o10oloorik113 `Av90on.131tv13 Sq) pox vl m99-r11Ag M010.70 Ltyp. t.tl
n.13;a9 59.01 Snot 5aortu3 59,01 5a9A3Tion A1TlU.
59,069c 5101 `A.13%.5703 vatyi? 110%

sn631mA.04. pox 59,01 59,01n, M01913 A13ity31901033 59ou Scum. 5006313114 59.0Alaa70
.5o1c34)1Lo1Caog :Sour Ao3u Sal.Actoitt pox Aoixio ALt,X9m3nv mom3g pox AttALtola

,anic .A.0a111.1. vroir, pox A092 5317)6x4 Fit lanc Atsu m31mari3A4 419731 -11731i03172
`A.0531cpx 5(9cbo9 pox 50)Aorittionc3 531mo31(160.9 1t3 AWOXXI( AC01 ACO3A3A, 173% 73141131

91 AoRic 53Luomax pox AowiloaAv irr% A930 70A.3 IA,T1 `531A.1439 A91 AO 9 -1tcb0o11
511,1 `&3061tx3 pax 51439931. pax S137(019.3 59.9xularkoiv 31 pox 590orriny -9r13A.11,

510A '11313031C9 3 AT CpA.22% 120% 01 A.01913y1C 504)371. AX01 `A.001A911.0%9 0 0343y -Ana 0

A3710AyX 13V A.(1/1101 1011 A13T1(10q 391-1.71 `A13,1,149 rpm CtAjd1 A13 ID% Al3a0m.tal3 110%

502 5930. Smolp.A. not Avr110, cab morill, 9 513113% `Ine.931A.o0k7i 73A1 9,1.71 ALL -1a1731C 11E1

naajrithtooltyx 531Avott1(3*2 .Aarfroopttcb ToN 6701 11)% alum pa% 51u9a.c93g

51A,10.03c,13 31 pa% oluog 9 59193a 513 A1193 13113X3k!9 pox. 9 aoicoo 5oXogvig ON-

ciya 0 Sompaic 173% 5011319A13.0.011 AC01 AC010. `(1.01.193 50 173% A3 C'01 cbA9(5.0. (101 -inc 91

5961 0.0190
soon 5111910338 01 Aomox
3XC01231/72
.5op5X
-
11,09.06ll .1A11/1. 9 39 oluvic (L0191) 1,3x,
A301.C110%3 A3 .1/1 13r1L010313111

173X DICI.201 AT1C13 01X)9I,0x3 A9131.c0x

37-4
-

Al3A.311 1311 511A01410 pox .Am(La)mg in% mix) 531Av1r 10 53,1131131A3T1 FY% 10 10Xclogdul)

hvri amoch 531A73,70.0 701371 arogoaa yox 9.0196% alayyme 5c06301, .n.oPoyx2 3191
9 11,strY14.r)ll AQ13 (b1 TIL,113a1LI 531Am9v19nd 91 Drloont Aloxlkol A3 111 (lynx) 0.01 -inc OZ

a691)31( 173% 501A73)1 531/11301;14(10 A739(131(3)3 IA,1 FIA39.011L3

/0.1 /3110719.31734)19 5111 (03

173t1.93034)0.1L 59oic `myoucolyynn lo 3g 53A3101/1311 A9.0 du 11it1A.lo11 Allgvd -9170%

A30011L A0.9 (bi. .thax3A 170X. 531A242010 A01 OIL A9/1.0a A053123 A019.20 A3 1.1.99.0611 1/3x
01A.303170% Aq 611 en311 claiTo u.AnItriog `(bT1(OJ Opp 5 531/1.731:41011 Aoontipoixo
.E 7u1 73A(1991-11.1,ATi 3g `.5(2 5(p0/3% 50.61.3 5101913 '11133 53111/013L).101L pox 01 -Apt 9g
59.0. `531491Cndo1C1 A91 loctoN A9A.tocaQ .A1390,339A.11A9 pox T. )319%13 531ma9101a03

pox Sntpluoyid) x90 SnA3y9 170) 3213 ka 523193 5101 A19C10X(3)) 5D(4)3119 173% 1019.73 A9.9

Cp0 510a 41 41.191111.9.X90a1L 501013%2 '5319%0)93001PQ 1.5311 5111 AOTI3A.11, 5)33 .A0114.96113
pax 1.,,og 513d9ou A.0ryr1101 Scoit Avaivonyi pox 59olt AT. 7)31(19q `A.031731103d
A91.

531A0941,1171 A91 A0170/1.9* 13719X0 lryK Aka 9A,DA9 M0113 Ohl 196 pox 51310111 mu?- 41ZEI

531/1410341. 59141A11813 5C9 50.02 5101 5103A. 5101ILX(522 170%

'1091134 1X3N 139A.. -A.0100g3
01 9.1. 511,1 co2 insktrio9oxi000lt vox c1u9roybo9 5(;) `116Z Tg A01%1101119 113% A.00)

701311 (101 Alpiinal3)1 iDX 3191 7)1 Ski 0 51.1.10)03 )30,910413%12 1 531.1.1109531L A.01 'A.01100O1L

g n.0190 :Isdvos soixio d II 8 SOCctioinx d II 81 .1311 3121E1 <431i d It £Z L.09.0au 'd

www.dacoromanica.ro
 172 MUSTAFA SCOS CONTRAPRETENDENT DE BIZANTINI XXIII 4-5

4. Imparatul Manuil insa apucind inainte, trimite el soli la Murad.pe

Paleolog Lahanas si pe Teologu Corax, chipurile, cu condoleante din
parte-i si cu felicitari Ia intrarea in domnie ; pe linga aceea, ei mai adu-
cindu-i aminte de ultima voint5 a tatAlui sau, ii cer sa dea imparatului
5 bdietii, in caz ca ar voi sa fie in unire si dragoste, precum erau cu fatal
sau. Daca insa nu vreau sa -i dea si sa se tina de dispozitiile pArintesti,
atunci el, adica impgratul, are pretendentul la tron si peste foarte putin
limp it va pune pe acesta domn a.1 Macedoniei si Chersonesului si a
toatO Tracia ; ba, nu dupa mult timp si al Asiei si al celeilalte p5rti
10 intregi de rdsOrit. Facea. aluzie la Mustafa, despre care s-a aratat mai
sus. Baiazid insa, ca din partea noului sultan Murad, a dat solilor un
raspuns, zicind : Nu e frumos si in concordantO cu sfintele porunci ale
profetului, ca Valet de Musulmani sa fie crescuti de ghiauri si educati,
va sA zicA, bOieti de-ai bine credinciosilor sa fie epitropisiti de necre-
15 dinciosi. Ci impOratul sa aib5, dacd vrea, dragostea noastr5 si sii
ramina potrivit primelor tratate prieten si pgrinte al tuturor acestor
orfani, dar Fara alta pretentie de epitropisire. Si noi vom avea prietenia
lui ca un mare noroc si ca o pecetluire recunoscuta de toti, pazind ca
nimeni din noi s5 nu faca vreo incalcare nenorocitO si sa treacg dincolo
20 de marginile hot5rite, ci intre noi si voi sa stea jurAmintele ca un perete
de fier si ca o imprejmuire neclintita. Cererea insa de copii si sa-i
detin5 si sa-i epitropiseasc5, e cu neputinta sa i-o implinim ; iar sa i -i
dAm, e si mai cu neputintO".

5. Cu aceste cuvinte solii impOratului au fost tr:misi

Mustafa con-
25 trapreten- acasa si raportind totul impAratului, cuv t dovezi s-au
dent la tron. p5rut. Si muncindu-se in sufletul sOu, si-a adus aminte
de cuvintele cu care s-a lost inteles nu de mult cu Mustafa care trAia in
insula Lemnos, de cind a lost trimis in surghiun de insusi imparatul,
precum s-a aratat mai sus ; xi-I cheamO la sine pe Dimitrie Lascaris Leon-
:30 daris, un bArbat si, precum ar trebui spas, general viteaz, care si-a cisti-
gat un nume mai intii in Lacedemonia si Tesalia, cind traia Inca fiind
imparat acolo loan Paleolog, nepotul de Irate al impAratului ; c5ci acest

4 :Teologu Corax :vz. XXII, 7, unde e numit numai simplu Teologu.

al Asiei : vz. XXI, 2. des pre care s-a aratat mai sus : vz. XXII, 5. ca an
perete de fier: Prof. Ieremia, 1, 18 si 15, 20 ; Iezechil, 4, 3.
5: Cp. G. Sfrantes, 1029 AB. cuu f s-au parut Locul in P si P1 care-1
copiaza" pe P, e stricat. La sfirsitul paginii In P f. 313v e numai prima silaba
dintr-un cuvint care in pagina urmAtoare n-a mai Post intregit. Vechea traducere

www.dacoromanica.ro
XXIII 4-5 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 173

4. '0 Si PaoiXEOg MaVO'Uhk ILQ0aQnaGag toy latte0V atikka, neOg airGOV

3picF13eig toy HaLuoA.Oyov Aaxavilv xat 0EAOyov Tay K6@axa, (f)g biplEv Itaea-
RIYOZV %at tijg avrfig to EkloSta 00yX111,Q61-1EVOg, nQOg TO'UTOLg aVaRLRVirIXOVTEg
%Cti. tTIV IOU natQog aVtov iXITEQataV POUTICR,V, ai,T0i3VT£g to 7Laibia 600i)VCCL T(1.1

PaGLAET, EbtEQ Oinvota xat erpinv, %a lb; xat RETa toil 7CaTQag
(30i/2OLVTO iv 5
ijoay. Et 8' OU (3oaoviat. SiSOval, xat to6S nateixoig Osoltoig µ1i 31Q06iptELV, au-
Tag, iiyouv 0 OacolEiyg, gxEL toy ETESpov %at c)g iv aryq) 70a-m10-thou IOUTOV ilQ-
X0VTa MaX£80Vtlag xat XE000Vh001/ xat naorig Oe(cvai.; oil, not o!) Si xat
iLET' OU
'Aatag xat mimic 0iAkng avatokijg. TaimtatvE Si Tii) 7C0obriXwOevri Mow:qui:Kt:0
bi IlaytaVis cbg Ex TLQ00431TOU toil Vial/ tlexTryoii Mouclat gSaw..e TEQ6c toil; Tre£13- 10

pug aaLOv vRv Alywv cbg aim gin!, itaAaV tat rag roil nQOCATOU OECIAL.BILLaBL
OUVVIOV M01/a014t6VCOV 7tIathaI; TQN)EITOaL napes %0LPOIJOSCOV %at JalLbartlyalAaL,
out' gatI,V dl:714364.1, naibas nap' antaTGOV iJate01tEi1E615aL. 'AAA' et 0a61, 0 Paal-
Ae0g, ix£110 TTIV fiRETiQaV etyOurriv xat IlEV£T0) 'MT& Tag 7(Q6Tag TUVOipalg Cia0g 13113,

xat naThQ ailV Oprpavwv TOUTGOV TEaVTCOV Ettog Cali; iatTQOALWrig Stallgoscog. 15

c'EoILLEv Si xat fiRetc trly aysov cpatav Cog g(Ittat6V T1 %at liatIOA.MOV inicappa-
point, nwoir'vng µ1l iTEERPaLVEIN tL To5V aaalatCOV RTISi 1574 to ia/411ROVa ItiPEtv
Ttg Cup' iitiGyv, COX Ev plug? fituiyv %at 141.65v gotcooav 00%01 %alla,7tEQ 01811Q011;
TOIXOg tat &oval; neetyparta. TO Si atteiv 'chiles tat EXELV tat iJILTQCOTE"i/ELV
etE/15VITTOV iaTtV att0iiVTL atIVTOEBOaL tO SE Soiivai juATtAov auvatdrrEpov." 20
5. Toirang tag XOyot.g anongtOivrag of -col-, pafiahOg ROGI3stg xat Jteog
Toy 13aatkia mivta avaXiav-rEg, gSOE to V-1 t SEiy[tata. Kat 84-1 Thy Ilmxilv
w.awbv tat et; etv6,uviow eXIMV tebv (JT111.6-roov, .(Tv U'UVETaaTO Teo: 1\401/0Tagrii
eiQtt iv to AillAvq) vi q) Stayov-ri, E OTOU ?Una Toil aUtov paaahog i3th[tqyar,
it OQUITOg, (bg 0 XOyog cpaCcoag iS"'"AcooE, p.Etax,alcital, ATIRTITQLOV Aa6/taelV ToV 25,

AEOVraQLOV, CivSga xat, 6.); xprl EtnEiV, OTQaTTlyaV yEvvalov, siiSoxiixtioavta gv IC

AUXESaLMOVta xat OE-Mita tO 1tOCTYCCIV tCOVTOg toil iv anti- PaalleikfaVTOg

8 of, scripsi: 01) P: delevit Bek II 12 xal3otTiowv P1: xa[3oiJet.Ocov P II 22 linea desinente
paginaque 611 P : fortasse 6iwa-ra ettpaiag sive tantumtnodo 611T6 supplendum est.

italian5 red5 locul numai cu nella anima sua rimase motto contristato" (ed.
Bonn, p. 419). Rezumatorul codicelui grec 4 al Academiei Romlne, p. 33, care
si el 1-a avut locul stricat, 11 interpreteaz5, rezumindu-1 astfel : alit& r& AoyLa dtveq96-
1)01/ of aGia8Etg rceog toil fictuaia 1,cal gyetvlaav 'coact Sayx4tota aceste vorbe solii le-au
raportat imparatului si i s-au parut tot atitea Intepaturi". Poate ea ar trebui in-
tregit in 6fittata dcqoatag Seiwata cuvintele dovezi de dusmanie i s-au parut" sau
numai in 611-nit 8siyincra raportind totul imparatului, le-a socotit drept anumite
indicatii". precum s-a arcitat mai sus : vz. XXII, 5. loan Paleolog : e loan VII
Paleolog vz. XVIII, 2.

www.dacoromanica.ro
 174 SUCCESIUNEA LA TRONUL OTOMAN XXIII 6-8

Dimitrie avea pe IMO el cele dintii demnitati si functii. Dupa moartea

lui Joan, impAratul trimite pe cel de-al treilea fecior al lui, dindu-i coroana
de despot al Tesaliei ; pe Leondaris insa 1-a chernat de acolo si-1, tinea
in Constantinopole pe ling sine ca pe un barbat priceput si incercat in
5 chestiunile militare.

6. Caci imparatul Manuil a avut fericirea sa aiba Base

Feciorii
imparatului copii de partea bArbateasc5 ; dintre ace cel dintii era
Manuil II loan, care a si primit de la tatAl sAu coroana si a fost
Paleolog.
proclamat ImpArat al romeilor ; cel de-al doilea Teodor,
10 pe care 1-a pus despot in Lacedemonia ; cel de-al treilea Andronic, care
a fost f5cut despot in Tesalia ; al patrulea Constantin, care a si primit
pgrtile dinspre Marea NeagrA [pArtile dinspre Chazaria] ; al cincilea
Dimitrie si al saselea Toma, care stAteau cu tat51, fiind copii brudii.

Obiceiul
7. Atuncea Impgratul, dus de nevoie, ii d5 din Constanti-
15 de succesiune nopole lui Dimitrie Lascaris zece trireme, bine pregatite,
la turci. §i-1 trimite in insula Lemnos cu ordinul sa is pe surghiu-
nitul Mustafa cu Tineit, de care inainte a fost vorba deseori, si cu ostasii
de pe trireme sA-i scoat5 in Chersones. Si pe Mustafa it va pune sultan
in Tracia, ca unul ce este fiu firesc al lui Baiazid, care a murit mai inainte,
20 §i mostenitor universal al euterii de stat parintesti, al locurilor si tArilor ;
si aceasta s-a si facut. CAci la turci era un obicei din vechime sa nu se
intereseze al cui baiat este acesta si al cui acela, ci numai si numai,
dac5 este coboritor din Osman. Daca Ins5 nu este din aceeasi tulpinA,
nu se poate sa-i urmeze si s5-1 dea cinstea de sultan.

25 Pazboaiele 8. Dar sa fac aici o expunere a mentalit5tii turcesti, pe

for de pracla. care o au ei de demult si care tine si pinA azi ; cad in
urma acestei mentalitAti nAvalesc cu vitejie asupra crestinilor si-pi ridic5
monumente de biruinta in contra for si Intotdeauna ca nici un alt neam
au avut parte de victorie. Dup5 ce turcii, pornind din Persia, au trecut
so granitele Armeniei si au inceput sa prade pArtile Capadociei-de-sus
ale Licaoniei, au dat sfoara in lard ca din partea sultanului, CA oricine
ar vrea sa vina la n5vala In contra necredinciosilor, sa vina Cad era 1

natia turcilor, ca nici un alt neam, iubitoare de prAdaciuni si nedreptAti.

6 Cp. L. Chalc., I, 192, 11-14 si G. Sfrantes, I, 124. 15-125, 14. peirfile

dinspre Chazaria: aceste cuvinte nu-si au nici un rost. Chazaria, un stat mare in
nordul Mgrii Negre, aproape de la Nistru 'Ana la Volga, spre sfIrsitul secolului al

www.dacoromanica.ro
IIIXX 8-9 SV011(1 VIHOISI VNIINVZIE1-0D8f1I CL1

00A aw. caokoyomyru n.cri43A.)? aot .5oaolvoxoictr, 11ox 8)i)A 9 5olaityril(v 5o13o
3X13 721 nicnoit Amt Acoriu ,omt .(blictu 503A9A70e 42 001(213 incrip A01. Aorph. Atoi
AcoTp, (10117) 5nomm1cb310 Alu92032 A3 liymaao A01 32 A01a91A03V 5734T131L131311
93013X3 93X13 A3 a0A1IA101DACOX Aolottrc aolccoa 50) 73a2A9 A013A(10 1107t 1.5371 2?2.
97t11(011734)113 A0111X92 qtel
g 17331 67)A., laXnar,th 0 5rtay1970g ylytoADRI A3 g Aloome `A793QIN? AT 9 -cothe

Sol All `SitAmpaqc 52 lux 51346319 10orne 0101 5931X17r (Loup 50310070g A0317311(0d2

.1L2tpawc.itA70 0 505319.32 5060)203e A2 173X 911,192.C.032 A0r11)323503V 5731 A30111931.0X

9 501361 `5ox1A9a2Avc 52 llox 5D1r7)1130 5Iu97L932 013A3A3 9 543161311 -ADaompx

`50911 50 pig TtuAoll 19.60 )31] 5267t [A733a7013x .01709cpa1r1x 5o17tri37c 32 -tts
723. 01

3oloi1pi lux 50112 '5D11no 70 'pax Ap (12.1 1611311 AoAltig 'Map. '531A0A'7)X/1111
.2, 3191 A(to surax 51409.0k187c31'1x 5133111a1 `13192 5(1) X3 5111 A3310A0)).1 - vx
00,111 e01 0/6111.1111,V (1)1 163X09V 51l02/36731L A34111131C3 A3 111 (>7911,A (70A.Tit.),V -9190a1L
5)3 A03470 913d7y A01 3 A019160 Anc1:0310(L0N AQ,D m1 51XIM(01( 11A3.014Q0a1L 151 -
1173A 1701 Al3A7)A.733 5Q.01233 A3 639t1A0N3X AQ,D 112. 13rivAag Amt mogolpai psT A01 91

Ancbm...oftoN Acmaa9 13029431Dx .511%7313 50) A2211 731A2 A2X10(1Cb 031 -

0X101L7)0OIL

rwAri 11A11lo0ll pox 5m A9m1(og1ax A0112A0alLy% AC01 Ammon:at ctoi9x, 4,tompik70a1t

9o7191 pax .Acoaarriq 0 1.1,2 in% .A3ADA.3A, pyx a9A. 50.2.2 ALL itoiaop 5101 510x6noy
91 VI `AntorlAnourtyou SoAp. 50130 lrni. Sonli 50913g '52:ou A11,1(1L 131 `9092111 p
001 Alp110 A2A0A,01.02 "1193 2a sg %fp 1193 5111 5111TO '51.q1) A0173A.0,272 A13X)31C2, 0Z

13X 5) A9A1/X1512 'A7)r111

'8 1731103pV. 32 A3.241.31A3 AIA1 17017)11X,2 ALLA3TIOA3A 07)1C M03. AC01059.01 Pq-
AnioA c11).201yoktillimg It pyx 1ax9 0101 A01& .1)313(1Ap 1Y3X ;12 51111(17) 362A3? 501 M101 99E1

AO9A.1011916X 1701A/310104 paX 731311061 113% pa A011 190,0613/U12 173X 53 1310 41 A -03X1

A10.0 5C9 70210 crap 50A3A -031A10615./X3X 1O 1050(101 531A1a9113% X3 50210153U 173X 93
Al 541 5733A3riav, Imao 531A190912 113% 0)2 10A31.11? Aleivtlay 91 sta c0m2 matrix-
501x02 tkapi 17031 5111 `.57)3A010X11V 90110,310(.3 5(9 )9 1101C(090a1C 001 cl01UiXo9 912 (101
`50XCUALX `5(1) 13 511 oiloyr,tog 513 Akurioapq Amin/7r'3 'Anon (oInt:u AHE aKht
91 50A03 A01)1 `ACOX69.0jj 5(9 %Q.() 'WM A:v.730910th pyx -A.0%129106 59611 nyityyp

OT )?2- 5calt AD343):QnX d : W :1 7snioas 11

Og A9A,o493n2 d : apin la 81'681 I AnX331V,1
Iing : Pug. d iLlaxt,Lur1 td II ZZ 1)3110a9 "d

eai-8 o psalupd elezego e sunfe esealpethui ui luezIg inlos la punt numu ap

RaaDe uowl AI InmulID `(g8L-021) asniOsrp ap lintu ul indum !ni emu -aA
eatio aiampeIl euelieil mu nu ai ale alsape -aluvino pall F3 a elou psieuialetu u
Inunain nes 'lsIcIoo 71.ellu! lode uT ixal ap eaaou sons ulp 1)ral
-
8 : poinl pururod yip visiad : nu a 'els-lad inueii istz-npdoid p pusen npadun
unuoaull 'A 'IIAX

www.dacoromanica.ro
 176 EXPEDIIJI DE .1. \F TURCESTI XXIII 8

Caci si intre ei erau asa ! Dar in contra crestinilor, ce sa mai spun ?

Numai sa fi auzit glasul crainicului chemind la navala, ceea ce pe limba
for se chiama acchin, atunci cu totii de-a valma ca un riu ce se revarsa,
alearga nechemati, in cete nenumarate, cei mai multi fara vireo ranita
5 sail traista si fara land si iatagane, altii facind drumul pe jos, cei mai
multi cu nimic alta decit cu un ciomag in miinile fiecaruia. Si pornind
in contra crestinilor, ii prindeau ca oile, dumnezeu cu judecatile lui ne-
patrunse dind aceasta osinda in contra noastra pentru multimea paca-
telor neamului nostru. Si navala for tinind neintrerupt pins acuma au
to cuprins nu numai tinuturile rasaritene, ci si ale Traciei, strivind cu desa-
virsire toate tarile din Chersones si pins la Istru si nu e zi in care sa
stea degeaba, ci daca azi se faceau ea au revenit la relatii de pace cu
sirbii, miine pradau in partite Aticei si Lacedemoniei, ale Ahaiei si Ela-
dei. Poimiine, daca, in aparenta, legau pace cu statul bizantin, plinset
15 si valet se revarsa asupra sirbilor, apoi asupra bulgarilor, dup5 aceea
asupra albanezilor ; si asa necontenit, orice popor incult sau civilizat,
barbarii n-au incetat sa-1 bintuiasca si nu inceteaza nici pins azi si,
precum cred, nici nu vor inceta, ping ce nu o sa primim in inima noas-
tra frica de dumnezeu. Caci pacatuim fata de dumnezeire si, de§i sintem
20 botezati in numele tatalui si al fiului si sfintului duh, al unui singur
dumnezeu, totusi nu tinem seama de el si calcam poruncile singurului
dumnezeu adevarat ; si de aceea am lost dati pe mina celor tara de
dumnezeu si pe drept sintem pedepsiti de ei, caci bung sl dreapta este
hotarirea lui dumnezeu.
25 Si nu numai neamurile cele atit de multe si numeroase ping la Istru,
le-au infrint ping la capat, ci si dincolo de Istru pe romini ; sl pe insist
ungurii, multime fara de numar, i-au facut putini ; si nu numai turcii din
partile vecine, cei din Tracia, din Atica, din Iliric, din Hemimont §i cei
vecini cu Serbia strabat pradind ; si cit despre mine, e astazi mult
30 mai mult popor lure de la strimtoarea linga Galipoli si pins la Istru decit
acela care locuieste in partite Anatoliei, adica popor turc ce-i supus sul-
tanului coborttor din urmasii lui Osman ; ci si turcii din pamintul
Asiei si cei ce locuiesc in Frigia, dar ce spun ? cei din Licaonia,
cei din hotarele Armeniei, din Amasia, Capadocia, Cilicia, Licia si Caria
35 yin ping la Dunare pe jos, ca sa prade pe crestini. Si chiar daca ar
navali de zeci de mii de on asupra unei tad din cele mai mici, ci totusi

turcete, incursiune de prada si jar vz. G. Moravcsik, II, 65 s.v.

etxv.hv acchin :
intambvtwv e genitiv absolut ; de subinteles tii3v Toivuov §i de aceea am adaugat
nedg, Poimtine tragind spre pace statul bizantin, in aparenta". Bekker suprim5
to legind Lttcottivvuov cu `Pcopaicov, dar nu bizantinii erau aceia care Incheiau pace

www.dacoromanica.ro
8.111XX SVOCICI = V12IOLS7 YNIS.NVZ GLY

opA. .A1,1t, 13 3g 2)1)2% ,moninuoX 11 tox 113% `./1.13A.311 1X)31 13 AOAOTI Atttl not Soiutal).%
Alpttncb lucoortoxn 5op .52670 `A1pi0ag17e3 2 nol.ploax A41 AC01413 3..uoyA, An -192
70173%

`Atl.% 3101 531A/91C A.44X inx 5g) 5orimou mo30 n3K2`1oiltyxo1y73 n.ap.Anyng 173% -1110
5130 10 1011)13X1L 113%
A.0111%113
113% `41.0)%13A.11al 100312 1031C Alp. Appaoic -0nornoarl
5norl 5nyogrladnic 531AnolpGiolo `Aion.032. X(L0 oro 10 53Ao311t Alt)? A0y133t9Q 51131.
0.01.01219 1.003X 1/33I Kan% AOD. AROA7311910X 531/U01109 50) no.n.ijgoot 5aoictoo.
`AsoaA. 5101730O73 0.030 lornilax maw. pax morilst 41 nriou)t,Cri), 5o19=232 nx3A3
5n.o6.lgo: moixonrip aoi aoop.arillt .5n.oA3A. pox t. 1,urioacrot3 11. 54,X3mto noaoroox
laxp (1.01 'AAA 9.0 A0A9Ti 701 7xrc0173m2 'E173113.2. nye pox 721 5111 511%00 AMAX
o1n2 nooL,LAtoN3x 10X311 n01 nmaloi 5D07071 5131 51:9X073u3 n1ountt70x `531A73 0I
`531A13.
91 X3013% AULT I.F11 `531A410y31112 70,1,E Aoamil,to 5961.c AlA.Alp613 wA3riglmorlIAX0m3T1 1 q9C
5101 `5ioda3K Amar 701 51,t1 Slimly. pox `5E9Aorl1ng3xny 5731nXir pxt 50210yyx.
'01A0V,v/3 913 AkIl A.010,473 32 Ka AC01 `ACr)11311COd 5o) 43%923 ) 5901C ( A.41 -pp
ALIA `A.001A031tI)11C3 50A.1.100 113% 11090 5101 03K 510g `A.339Q31C3 13113 a `510094y110 -
311
.51o11Andyy. pox 5113.0.13% /Nifty 531A0A1 A731:12 A9104 31 119% Aoaarill 5oA0,3
101131133. 91
io 1o0ndo9d %9.0 03404731E3 pox cto 1101Aoroc7t i0X9 ALL7. .Ao63111,to 50) 1ori3 `131t08 113%.
40 731A.004/31t 510X9 Al) 513114 A91 a01 4030 A0g9Ch A3 don. .A3ric0dvy lux axc, 5p
91 A0130 513111 g3.01? ,531A0.0 notims90 531A0X2 513 olloA2 `59011210 non irrx aolA,p
`503..nrIOA7t 51.L1 570111 `5o310.930. 113% (101401 (531Aft0A.00103113% A3Tif_101309 5102. 01A3-
VI/5 (101 a0t9TI (10/1.101.1102 .n030 1o3g3op T11,1492302= A3 pax 507p0x12 un moinn OZ

'noarionyox 101 0,030 010.01 5f0ynx pax 50)173x12 '501Ani/o9

pax f,10 A041.911 701 ?au cloi, (toaloix 73Ti6L1ap10nTi tt,t02 3DX Drto7cri97t Imp
Thlt 101311 Acu. Aoanoi. 5o,oXp1(g 513 5o1(31 `531A10DC0A131M01 5nomu10 4.5r,toup0
Aoilto13rip (mmityot A0013111gn.3 `533.AnonA.63113x pox (t0 Aompi 10 533..mo1A1131

lolsocuoj, `A1caoX35173370x 10 5731 `51.1.7o)00 10 511.1 `5Im111N7. 10 not 'nova/val. lo 9Z

0.01 0,01,1.9111111V 1D% 10 53141.011/U13A. 170'x,_,./triga3K a73Jl. Aop2 91 ,110% `3113 03L 9.y

/tonic 13A9XAni. 01 5oA34 01(101 A1t,1 A.003T433 ?up norloacnt No3youctorrox lax!?
not nOa1DIR amc AO02 A3 51o1 5lu 51.A.yoinAN7. 11)30311 91 `A41.0%10110% (0Al1C 91 -1.,t1t4
A00% (101 floAtaay am. It3 Aou. .A.yrio.oc Imo? pox lo x3 51..73. 5og1171ov. 5111 FA I 9/2
10 Akia A733A.A4 6531Anom0 pax
(04% `53A09X4V 10 A? 5101 A.0)141.3110V, 510109
33. OC

c10A3:1113x `lomnoorivc `noxognitunx' `53X11(1)1 X4V '101 530X))1 10X12 501g9.0MV 1031t

At,1,1 A3313001C 531A11.0101t 131t3A.2 (1.01 173dt3yx *Aonnuolax 1733.1 JA. a p 511opdarl wn&pi

T7 mex9A1xml d II ET n> d llnalaP Nall I 52873 lnaiddns

pup no Hun pup no `Ile Ia 41o1ni IS Bli.oruisuoo

LT/ Op inlsap ap !lam Izan aoTui
leogeuielb
luoupway : a ISOJ O apuinold pu8100.1
- InplAplua0 Iniosqe Bona o al§asoloi
n.iiy : wnoirfini g ataunou uewo.t -uad
tti upB.11, el afaieod Jollueoleg .aern
(snit u,i. va1Arqdt.u4 BAnuiplugups ap Tem rung e inInpadtul .uetuol

www.dacoromanica.ro
 178 ORIGINEA $1 ORGANIZAREA IENICERILOR XXIII 9

infra ca niste hoti, prada si pleacg. Acest lucru, toatg Tracia ping in
Dalmatia a fgcut-o pustie ; acest lucru pe albanezi, fiind popor nenu-
marat, i-a micsorat mult, tot asa pe romini ; pe sirbi si pe bizantini i-a
nimicit ping la capgt.
5 9. $idin acestia, ajungind astfel robi de razboi, a cincea
Originea
organizarea parte din captura de rAzboi, du pa legea cea noug a lor, o
corpului dau sultanului si o inching aceasta a cincea parte statului
ieniceresc.
si aceasta e partea cea mai bung si mai aleasa. Dupa
aceea, functionarii fiscali ai sultanului si de-ai statului, unde vad intre pri-
zonieri un tinar voinic, 11 cumpara pe un pret de nimic si-1 trec pe seama
statului sub nume de rob. *i pe acestia sultanul ii numeste oastea cea noug,
pe limba for insa ieniceri, pe care ii si aduce la legea lui Vara de dum-
nezeu si tgindu-i imprejur, ii numeste cu totul ai sai si be dA foarte multe
daruri ti -i pune in cele mai strglucite functii ti -i inzestreaza cu mosii si
15 privilegii nu din cele mai mici si din tot felul de alte bunuri si maninca
si bea trnpreung cu ei si-i inconjoarg cu dragoste ca tatgl pe copiii sai ;
si acestia cine-s ? pastori de capre si oi, vgcari sI porcari, baieti de tg-
rani si herghelegii. Si aceea in fata unei purtgri ca aceasta, pentru sultan
viata for o socotesc intru nimic, si in timp de razboi pentru mgrirea de
20 care se bucurg, ca sg nu o piardg, fac sfortgri supraomenesti si dobin-
desc victoria. sSi semnul dupa care pot fi recunoscuti acestia este acope-
ramintul capului care in limba romeilor de toate zilele se chiamA zarcula.
Cad in mod obisnuit toti turcii intrebuinteaza acelasi acopergmint al ca-
pului ; si anume toti cIti sint din oameni de rind si din nobili, 11 intre-
95 buinteazg de culoare rosie purpurie ; cei de origine strains insa care au
cgzut sub jugul robiei si au fost inscrisi robi ai sultanului, acestia poartg
pe cap invelisuri albe dints -o pisla foarte alba, ca o jumgtate de sferg,
cit sa incapg capul, deasupra pe crestet mai prisosind ca de o palms si
terminindu-se intr-o forma ascutitg. sSi aceasta formatie nottg de armata
30 sporeste an de an foarte mult si la una se numara de o sea de on una,
caci robii dobindesc alti robi si robii robilor iar robi ; si toti se chearna
robi ai sultanului. Si intre ei nu-i nici un turc nici arab, ci toti copii de
crestini : greci, sirbi, bulgari, romini, unguri, care imbrgtisind legea lui
tars de dumnezeu, se imbuibeaza de placerile lumii acesteia ca porcii in

i-a nimicit piaci la cap& : in acest § 8, Duca a prins bine $i cu talent caracterul
fostului imperiu otoman de stat organ:zat mil:tare$te *i traind din prada *; tributurile de
razboi.
Cp. L. Chalc., II, 7, 23
9: 10,8. 3tElovoiag (privilegiu. favoare, feud)... aya-
ftitivsint genitive partitive ca si dcpcmicov Xatinekata subintelegin du-se c5 din toate
acestea ienicerilor li se cla ce e mai bun *i mai de seama. Pcistori, veicari ql

www.dacoromanica.ro
IIIXX 6 SVD.1C1 V1801S1 vmiNvzia-opani 62,T

locooypg 111 110R0X111 A(01 (moiXamq Fan Scrot.itholly wooKyogrinsg

-A0rptt573 271%

531 oacapcb oictoj, ALt1 4.11x))60 Anima/ lax?? 57311niy73esi Aoritteq .0173994.6331c73
maw. 59,91 g5ct0Anthy, 59qA bgitg, noriglop `A9 SaoilTrAolarictg .4394101q Sao4yg
.59T:wi0 saogaK 233% 5t-to1prio)d 513 5o1(31 A391A9c131.1.
.6 Aom;toj, 5or1qo 'AumpionoropriXir, 91 At:oxlip Aou mootyboy (hi -11X0.72 9

(hA. 100.06(1.11,00O1/ 70173% x111 A(01003 A73on3A pyx ion.oloodco? aillo1 91 Aolarrip

11X63? lox 101(1701 731 nit011336% 7312g 27331. 20 a01 273os 511.1 stilav -0/013

`1731 (10110 .9 All A03A, 173% A019036(13 %3 AO/1 Aco2Anyo1iX1n (10co92 Aouto.i. 19 27.73y3 -
(1010 531An0ltAo? AcaLuoiro23 lli 1.1X1332 To% (1,09 A01 loaolpriottoa.ox 1x33.1
501731114,7111

5ao3s,toi 9 50A,1116)? A01X3y03A `A010619 1J173-4 3g AIt1 ACOlcin Aniaroyik, 106313A3/C `13103% OI

590 1D% 513 A111 (1019,73 Aniggpoag Acoil.91311 19% itormrigriogu 50.013x20 (Imp) -0173%
`1391-10A 50.09 51011170 nyy01CriY)1C 736C0Q in% AC011t1CIA0 (731o19a1rtirry 53320n0tht no
72.1

Hu. 5119;10k0.1 273% Anolitolt Amyyp `AX09,)3M? 5(1.03103610110 173% 513101:Th0 A.0)101C
`59.01(1.73 (0X3 A 513 LO.50.01c A11k.6019 50? 61.1.1)31r 50olf .DAY.31 113"/,. 7310131 573,111 -91.r13 (180
513y pox 573A31i103L 50.0yOltRO1J "59.oxoogoa1oX moAa0-84 57391731C 173% -our;
31 3nY. Ig

Aco0396 Sooll 13nA AIA1 Aluctrnoi Alogpiq 10m3)Ty. oug, aoi ROMA:MI? AtA,O) 01
A031(.111 513 A399.0 `531n01l0y dloyyrai ogrn. 5111 `511aog Sit AOXa13 `5314tonnyorp 73A1

llii incoopcx `511iron Amn,oXimpt A3 (bainx. CtoriRoir 6314 51Jo9Al2 170% ALIA ADOMIA.
'IDaom?gri-oy OLL ,toxlioloom.A. 3g nri(933rit19 m-91!191 91 51u. 5lty-ocb3%
`nriniar%
so 70173% 411 AtAA10x molifoyA mrytoxaril AcktoAR ltrx al?A limo% 531q1/ 04

lowAto,L 01 91913 531m9oX 59) 51tynd)3x `AomyogiagE 10 `531mpf 1092 3 -(9191 qrI
Aco. 1D% 3 m-0A3A.p ,10(10A9XA,a1 5(1cmgoitlxx0x 01(101 `1131A.coaX 1000 39 AOU oyyp -
AmAgA. 071 5Ix1 5n33yao9 A0931t1r0. (-1)An. 53a.A.3dbfaA (109 10 1101 `aoitlak? icacto agy -

73oaX9x. iort000d) 731 Stu. 51ty73dnx. ninyodionc x3 flOypt 'CL01910X11.3y 53151101:617111, A090
_
A1360/X `1.1.10(263X A0X3 ACKL3111a31C A300)M2 Stu 51txbobox A0.09 1/3% .73#11CD SI _23
5 SZ

910. AoAltvoinx 01(10J, AR.A101 01 A01X3y03A DriA.731A09 (,1.19X 5013 3031/9. -

/9A01073
Aort3111a 1102 lox 523 co. Ag 51x91A0173ot3 Ag 1733.1.3riolop in% aza loyaog 5ft01(11og
3731miox lox, A(01 Acorog 10 loitpq ..5.110161.09 173X Sgimpt 11J1A0)p1i0n.9 173% 1913 0.01

noAillop loyaog x9.0 A.1193 A3 5101913 3111.0 Soxan,od, ,1730 crftpav 3Ry72 p1/ 533.

AIDA.73itoi6X .5391731/ `MO)DliMda `MOgo3K `MOADOI(V. 'AC0694y(lOa ACOXI?ya 173% -A411) 0E

'AMA. 53A.1120 531A1094309 1D1t 1101 501A015731C 5)?1 513.09.731(01/7? 5o) loaioX Aom9hay 416EI

E AO :Isdlios DIA.2 d 0111 10311-3.&3A. d II LT 521&010'1010? :ysdpas 533A9dnyo1Iv d I OZ

:31ag 3on.10x d II gg 1,tvocb3x d: Alyy70cb3x )lag

3salaoluat
a3lua! .1011
-
ESE ae plldxa avec.' auN apni
vinawz : Saj -ZA .ixx gi -
elfavi eaD a.putu e Ininclioo. ap. neuuu
guasui Nor ID :!ninumns po!pu, 71T indioa

www.dacoromanica.ro
 180 MUSTAFA PROCLAMAT SULTAN XXIV 1-2

gradina de zarzavat si ca turbati asemenea unor cIini poarta mereu o ne-

ImpAcata ura de moarte asupra celor de un neam cu ei. precum am
spus mai sus, ca poporul turc trece usor de la un sultan la altul, numai
ca noul sultan care a luat acuma de curind domnia, s5 fie din aceeasi
5 spit5 a lui Osman si nu din alta, si atuncea si acest corp de ieniceri,
a carui istorie am facut-o, si-a Insusit si el aceeasi pornire ; si e de
ajuns ca noul clomp sa fie un coboritor din Osman. C5ci toti coborItorii
din Osman slut socotiti si sint patroni al for si acestia II au pe dinsii
ca robi c5rora le-au dat libertatea. Cind Ins domnia a alunecat de la
10 unul la celalalt, fie de la tatgl la fecior sau la un Irate de la alt Irate,
catre care norocul s5-si ii tutors fata, acolo sta alaturea cu toat5 cre-
dinla sl corpul de ieniceri.
Dar sa incepem din nou istorisirea, de unde a si Inceput povestirea
acestei digresiuni.

15
Mustafa XXIV. Dimitrie a luat pe Mustafa care era feciorul lui
proclamat Ilderim, precum s-a aratat mai sus, si cu el pe Tineit,
sultan. de care deseori s-a vorbit mai inainte, si dup5 ce mai
IntIi i-a legat cu juramint, ca Mustafa nu va calca niciodata voia Impa-
ratului, ci intotdeauna ii va fi ascult5tor ca un fiu fat5 de tat,51 sau,
20 dindu-i spre Incredintare si pe fiul sau, au incheiat un tratat, ca va da
imparatului Galipoli din Chersones, apoi p5rtile dinspre Marea Neagr5
pins la granitele Tarii Rominesti si din Tesalia pInd la Ierisos si SfIntul
Munte si alte citeva cule greu de biruit si de ajuns la ele ; asadar dupa
ce le-a luat juramintul, au ridicat pinzele si a plecat asupra cetatii Ga-
25 lipoli.
2. Dar si oamenii lui Murad au luat In cetate toate masurile de sigu-
ranta, precum trebuia, si ducind vasele si triremele In port si ocupind
bine turnul din port cu oamenii de .1upta, sedeau asteptau rfOboiul.
Dimitrie Insa debarcind pe Tineit cu putinii turci pe care ii aveau, si
30 oaste bizantina nu putina, a inceput sa ridice r5zboi. Si armata de ori-
gine grecolatina din Galipoli si cea de origina bAstinasa iesind de-a
dreptul la atac, n-au fost in stare sä-i reziste lui Tineit, c5ci era omul
XXIV, 1 XXV, 3: cp. G. Sfrantes, 1029 AD si L. Chalc., II, 1, 4 5, 9,
precum si G. Strantes I, 117, 20 119, 10.
1 : s-a ardtat mai sus : vz. XVIII, 4. s-a vorbit deseori mai inainte ; vz.
XVIII 5 si indice la Tineit. partile dinspre Marea Neagra pins in granifele Tariff
Rom.in.e#1: In Imprejurari analoge Duca precizeaza de obicei pins in Dunare"
Aavoi,Pswg V, 5 ) ; sau cind Musulman i-a cedat mai inainte Imparatului
Manuil II Paleolog cetatile de pe tarmul ;Nadi Negie. spune. ca i le-a cedat
.,din Bosfor, pins la Varna" (pizpi Bapvag XVIII,- 2). Precizind de asta data
ca cedarea s-a facut pins in granitele Tarii Rominesti" (ZixpLg 6Qtcov 132,1:Wag),

www.dacoromanica.ro
XXIV 1-2 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 181

ItataTeUTUTAITSg, 3Tae6tIOLoi x vEOr kOttaV VOCIOihrtEg xaTa twv 61.toycycliw gx0eav

Zionovbov Oavaurp6eov Cat cpieowt. '52g yap avoniew Et@iixap,ev, otr TO {nth-
xoov Retoc(36D.ETai E taut, Etg gTEQOV apxTy6v E6x62,,cog, nliiv ix Trig avtrlg
61tric toii 'Gov.& ETVCEL TOY ii6T1 toy VECOOTI Cie4EVTCE %al Oint CUlaSEV, xai To
Soaov wiikov, 8 8Lii2 Dop.Ev trio toToetav, %at airr6 Thy draiv OeLthv Iti%Tirtal 5
dessEi: yap E vcn toy ViCEQX0V '0011aVIOV. Hewn; yap of '0011.6VEOL 3t&TeEOVEg av-
tav Aoyttorrat, xai Slat %al CCOT0i, (I)g t8[oug anaelki@oug airro.6g gxowt,. 'Enav
8i 6EiVill t1 aexh E Ulm) Big gTEclov T Ex ow-Tag n16g viov .11 Etc abacp6v
460,goi3, Thy Ov rl r6x/ xoaciig nQ0C13Xiipti, Exar xai T6 Satilov TWITOTata Thy na-
oakiTaolv ancepgsTat. 10
3Aetthp.Et0-ot Si Jo6aiv ThV ICETOQICEV, 80-EV %at o 2t6yog tov 6;tr1Yhiarog
89Caro
XXIV. `0 AhahteE0g kapeov TOv MouoTacpav, viov Orca toii '12,:reiliA, (.);
6 ib-yog qpilacrag i6V.(06EV, xai ,:r6v ainCti T6v NeoRITEDivta nokkamg TctvaliT,
OcxoLg aim* aacpakitiag noSTE@ov, thg (6 MouciTacpag) ovx etasTirret note ThV 15
130laal.%0 (301AhV, (IVA siEt gc,Tom bniixoos (1); utOg nclOg JtatieCC, boi)g aic(!) T6v
vidv akT0ii El; JTICITLV, xai auyalixag nOtiraVTEg 15610.8EV TET) PaCIEXET, ThV iv XBOO-
vim) Ka2amytinatv %ai to IlovToca gel tizQL; Optcov Maxtag xai to Tirig eta- 140b
craliag axpr 'Ecletcrooii xai 'Aytou '0@oug xai &Via Tiva 86a8oTa xai SIX:Ma-
Tier:Una E.Wp.ccice, ecovaAtoarrEg ovv airrobg OcixoLg xai to kitkt TCTEVEICICEVTEg 20
,-Et Thy KaAlt,o6nolav gaXunsay.
2. Kai Sri xai of toil MOIVert aocpcatouvreg, eog MEL, to 7tO2IXVLOV xai
EV t() XtRivt tag oxaTag xcci. tag TEdieug do-nay-mg xai -rob; no?Epitotag Ent
TON, 3T6Qyov TM, iv Tel) XilltiVE ItaXe5g iya@R6aavng, ixaTivTo n@oo8sx6[tevot n6-
XERov. '0 Si AlipliT1,,og iaywythv Toy Tivailtriv [LET' 61tywv, wv Eixov, To'6Q- 25
"Am xai 1:10..taitov o'6x OXiyov 'neaten', iletaTO nOkEp.ov CEICIELV. Kai Sh tO Pa-
oltcrulotew tr18 KakktovaREcog xai tO 8itionx6v xotTa n@Oooncov RaxsaavEvoL oi'yx
Tway aQxoihrteg et; CEVTIOTCECIEV Tei) TS at avSesTog Y a p fiv 6 aviiQ xai nEQt
4 post ii81 addere vult xal vel TovEdita xai Bull II 8 6elicrn Bek: 6a1)(1EL P II 9 new-
f3Akvei P11 11 &QV:II-mile( P 11 15 6 Mouotacpag addidi: el Mustafa om. P 11 25 ueft' 6k1-
7(ov P.
acest fel de precizare pare s5 fie o dovada, ca pe la 1421 stapinirea Tarii Romi-
nesti dincolo de Dun5re, adic5 in Dobrogea, caci e vorba de pArtile dinspre Marea
Neagra", se intindea mult spre sud, incit cesiunile lui Mustafa sa poata ajunge
pins in granita Tarii Rominesti. Stirea aceasta din cronica lui Duca e cu atit mai
important5, cu cit e adeverit5 si prin documente care, in titlul ce i-1 dau lui Mircea
cel Batrin, ii arat5 st5pinirea pAtrunzind departe in dreapta Dunarii, numindu-I
stapinitor pin5 in hotarele Odriului" (Adrianopolei) ; vz. A. Sacerdoleanu, Din
Arhiva mancistirii Cozia, in Hrisovul" VI. 1946, p. 65-67. odniata textual
case ; dar fiind vorba de cladiri intarite in locuri greu de patruns, am tradus cule.
2: 13aououktx6v tot asa si XXVIII, 3, dar si yaoliouA.Lx6v XXVII, 1 : Exp'icarea
cuvintului ne-o dA eel mai bine G. Pahimer : fccolioam, Olv 'Nap-a-Cog 6Lys vet; iinca,
ix Toagaiew yuvatxiiiv yavvri&vng tots ITO,* (ed. Bonn, vol I, 309, 14: Gasmuli pe
care un Bizantin i-ar putea numi de origine dub15, nascuti din mame bizantine si tali ita-
lieni". Si istorisind ca Mihail VIII Paleolog se bizuia pe marinari gasmuli, scrie despre ei

www.dacoromanica.ro
 182 MUSTAFA PROCLAMAT SULTAN XXIV 2

viteaz si cu foarte multa experienta in arta razboiului ca nimeni din

turcii de atunci. Si atunci cei din oras, Para sa si vrea, dau dos si o ian
la fuga. Mustafa v5zind aceasta, a prins la curaj si cu multa indraz-
nealg, iese si el din trireme. Si aprig s-au rgzboit ping seara ; seara,
5 Mustafa cu Dimitrie se urea din nou in trirema impargteascg si, stind
amindoi pe pupa, Mustafa ii someazg pe adversari sa stea inaintea lui
farg nici o Prica fata in fata, incredintindu-i ea vrea sa le vorbeasca
putine cuvinte in interesul statului si in acea vorbire a inceput sa le
cuvinteze chiar asa : Barbati, stiti bine ca sint feciorul lui Ilderim si
10 voi ieniceri de-ai tatglui meu. Cum se face cg nu dati stima cuvenita
domnului vostru ? Nu stiti ca acela care a domnit mai inainte era fra-
tele meu ? Si el pe celglalt frate 1-a ucis si a detinut pe nedrept domnia
ping acuma si pe mine m-a pus pe drumuri si ping acuma m-a dat in
inchisoare pe mina romeilor, dar acuma cu voia lui dumnezeu norocul
15 §i-a intors fata catre mine si-mi netezeste calea, spre a ma duce la dom-
nia parinteasca ; si voi vg impotriviti soartei si nu o lasati sa-si mearga
drumul inainte ? ! Daca deci o sa vä plecati spre mine si o sa treceti de
partea mea §i-mi yeti da calea ce duce la Adrianopole la casa tatalui
meu, imi yeti fi de acuma nu robi, ci frati si eu fata de voi, voi 'Astra
20 bunavointa tatglui meu si la favoruri voi adauga din belsug alte favo-
ruri si la daruri alte daruri. Daca insa o sa va impotriviti, eu voi ajunge
stgpin pe puterea parinteascg, fiindcg soarta imi sta intr-ajutor si parin-
tele men imparatul bizantin ma sustine din rasputeri ; caci lui Murad
nu i se va da drumul inspre partite de apus. Dupa ce insa o sa fiu sta-
25 pin pe ale mele si o s5 am timp, eu va voi judeca". Ajungind aceste
cuvinte la urechile tor, unii din conducatori au trecut la el si i s-au
inchinat si altii dupg ei. Dimineata iesind din trireme cu Tineit, au in-
cglecat si, dind semnalul de lupta, au pornit ca la razboi, cu bizantinii
si turcii inarmati de pe trireme. Si atuncea toatg multimea poporului
30 citi erau sub arme si care venisera ca privitori, in aceeasi ora i-au f5cut
inchinkiune si toti ii aclamau ca sultan si urmas al lui Osman. Si au
curs ping seara satele din jur si i se inchinau §i-1 aclamau. Cei dingun-
trul cetatuii insa n-au voit sa se dea, ci rezistau, grgind si facind urari
cu glas mare pentru Murad ca sultan al for si domn a toate, iar pe Mus-
35 taf a ocarindu-1. Si atunci Mustafa ridicindu-se cu cetele de ostasi, pleaca
spre Examilion din Chersones si toti locuitorii Chersonesului si cei afara
de Chersones alergau, aclamindu-1 sultan, iar Dimitrie a ramas sa ase-
dieze cetatuia din Galipoli.

care in limba italianA s-ar putea numi arnestecaii, cad erau nAsculi din bizantini
si italieni ; si-a recrutat marinari din ei, c6ci de la bizantini aveau mostenit5 in

www.dacoromanica.ro
AIXX g svona VNIINVZI£1-002I111

Dl 20w1113y0u 5o19190137rr13 5(9 51309.0

AM1 3191 .A07%6901 3191 111% ILT1 5311_0130.
731MA 1DN39 1DX 513 Aktkocb lo
5111. 5mgyo1L -011_0173613 570cbraoc70w mom 0, 1_03

mo69 pax 5rtoo690 5110ty1u 50A3Ti9A3A A.91) (?)Holt 011 13996.67 3.01(1,t? pax 591913
2.01 .A.033a7pa1 1nN Ittg 501 573a31LO? 50/%131572 531ADDL,L1131(03L 711 hap)? 41.112ic
9 5odmiocton ACID (b1 ka1t.1,111LV A3 Iii LiArtiond 13611,161 531A9010.013 pax coirrip
A3 111 15AT19.al: 531A/0010D% 173% 520031(3% 50/d9C1372 59.01 50.011A70A3 11ADA31L10 0010,01
70113% notau.o90u. `57314t910 51310110 `59.og 592 5ctokyy9 573211 5aoA.o Lt.139A00 ,13111
A071933 513 itoocbrict.o 51.u1 `5opirtou 03.1361A, ?g 5D.01.00Mirlaq 1331(01(st7 .5colqo
" 5 53a1RAKI 3113910 `5(odialco2 110 ctol riktortm 93)091:9, `591n, 513119, lorog 0.01 n our(
aoyi '591311317 11_11 e0E961 01 5200 1t9.0 313113A0102 tin eolortx :Amin, `3173910 No 0I
119 9 5209.31A30013061C A3Xol1c9, 59113 :59G113cr9 50A13%/i/X A91 A06312 AM1 ACOd:11(3g7?
570993A0G) 173% All AD)A01i3AL 16X12 (101 442,A, 59)%m 'AMthyvaanu ?TiL? 10g9AAd3 -Firm
lax (701 MIA A.? 19153X AC0170T1COd 1a2A01.0131 52IAL104311:11S0I7p AaA 0.030 131393A 5961C
311 51t,1 51.tX9.1 5coopy7 51.1.012431(d11C3 1273% 50111E9%0013M? 511Dp3X36106le 1737)013 371
513 4. 7 41015173) A.'11331A01-131J 51371(1, 31130071Al2 A1L19131 xcto 31734 yuDAugoau
133% n SI
1_2.0 31i190.3A 59a1C 311 pax 311to71acoXDO731 1011 pax 313omg Akti rtogo Akla DM/ -
A190004, 1011 1_3 111 00/0316gV4 A3 011 61%10 011 '6%1151131C 30.13303 1071 9102 001 AaA
cto `loyclog clap locbyagy 113% AL!.1 AL1,i1a1131t 111310ACI3 (q910Ch 513 51074 12% 1t3631I9, -
0/137t4 51701 1o1d9X 57f111a9X irnt 51,31 la ,9 `33.1tpoolothtv (1),13
51)33459)9 -593acog
A.311 51.1.1.D15%k3 113110.01.),A3k AO)). mowriAnalt Amt mortialror 51109.0b63Ano 511_1 511X93.. O

lox 5oimour0xAsto 1701 aot 59612ot (70). .5m3y1o7d vox t57p. Col 10ct0N cto 11o0X -
1/3130411A I. 59151C /13. X714333LD3 91t72 /3.00.0A .5989

Acot 173x. coglyt `itootox, (9,4 57314 *MA115% -

A)U 3q 1Dti0olpA3A 5o159.1c AC01
A0/19.0 5011110 A101A30011COA3 ^RD

10101191 AM1 AC01A9X0.061L 531_11 A0.0.1I2, A00AC,1%3D0o1C 113%

,1311 5ctom3 -106312 1/3% q
5ro1coo11 3g AomPM4 .)q Aml Aumaipal A9.0 col 1ku70m51, 170% 011L? 531A9 5101C1L1 10% .cg
92 ,at3 Aov `53.3AD.011.X1.2. x3 Axp. 1_0)3677161 ADOI/Ti6(,9 502 59131/ A0113191C A9.0 5101
51oyuctA 5101731cod, 31 17011 Sioxactoy 173a q 1 92, 1101 ctorliN 5oLtity1 4A7319:2 AOD0 Cigti
A011G0A3 1DX. 1_099 `53gcoa1n34L AoocoNo A21113A31C72 Alx1 AlD11A1,1%130151C 531A91C 113%

Aa011141439.3 A91913 592 A9A11X612 irm n01 Alpha iton.oAcon? 173x rk03Q0rtn9 5167a2
57063712 170 141)3.c 1731107% 11:1% 531A00Aa7t00a1: .A11.011L,LCbc13 10 3g 0.01 0.01AX1/01E 591A3 ()

1(42.0 A0.0g193A3 X172 0111.131010A73 531AOA3y TEnt llytob,ct IA1 aA036 p1(Uli 533Ao (bi. cto-

Ivo 502 (70M1X159 AMIC,113 12X drayottrot `11191to39 A91 n Apthoi,octolT '531ne_1g13A9
3191 9 572d:nonow 5738zon? 5.93. 513r19itag 5y6u 01 A91)01111;2 511_i aoo(,utoatpx
1903 1D% 531AD1C 10 SlA1 11.00t1A0N3X 113% AM1 A0303/10.0 53111.4101111603 9 n
SoloilltriLtv iaxamolq 91 Aotactoo(b 51r1 -5m3younotyyria SE

91 31131:93A. d : 3139a3A Iing

!oqzvi uoiapanald 1S 'ealado3pd 121 op eI !onel ealellzonladui! IS uleauzpIpu!

*plqi) '1 881 (8 IzaA iS AUSOID El Jainlud pa uuog ion 'I Ng AS I$ ')1 -21.111.1M
`iaiovq yasa9 iap zfiq 'po `g d 'Fics found 17 uomumxg urp sauosiaio : A X -
www.dacoromanica.ro
 184 LUPTA MITRE MUSTAFA 51 VIZIRUL BAIAZID XXIV ,3

3. Dar sa ne Intoarcem acum la intimplarile cu Murad

Vizirul
Baiazid 31 sa aratam cum si in ce chip a luat domnia si cum
e invins planurile bizantine au fost in zadar si in ce chip Mustafa
de Mustafa.
a fu it si a fost ucis si cum Tineit, parasindu-1 a sc5pat.
5 Murad, precum cuvintul mai inainte a aratat, se afla in Brusa ; si
zi de zi, partea mai de seama din supusi venea la el, ca unii ce doreau
s5-1 exprime condoleante la moartea tatalui $i sa-i aduca felicitari la
intrarea in domnie, cind deodata vin oameni din Lampsac cu stirea, ca.
la Galipoli-s trireme foarte multe si strigate si larma si sunete de trim-
to bite si tobe Si pocnituri in meterezele zidurilor Si steaguri oarecare de-ale
dusmanilor. Cei mai incercati si mai straluciti din oamenii de frunte ai
lui Murad aveau de mult pizma pe Baiazid, ca unul ce se ridica peste
orice demnitate si era foarte Inemfat Si pe toti ii socotea de nimic, cad
si era omul foarte semet pi-pi ridea de multi ; i acuma ei aflara prilej
15 potrivit care sa le aduca o izbinda, caci Murad era tinar si frinele dom-
niei nu le tinea Inca in miinile lui, ci tirania batea din picioare incolo
gi Incoace ca un minz neinvatat si nu tinea seama de baiat, in el nu
era nici o scinteie de initiativa, ci mai mult o inclinare si o atitudine
peste masura catre parerile pasalelor, si atunci au inceput sa spuna
20 catre el : Vezi, doamne, ce grija a avut seful nostru ? I Partile de apus
le-a pierdut acuma si o parte din coroana domniei tale a fost puss pe
capul lui Mustafa ; si cit de curind va pune mina pe toate tezaurele si
pe °stile din Tracia $i nu dupa mult timp va fi in stare sä vina Si asu-
pra noastra, daca nu se is vreo masura. Ordona deci sa treaca fara
25 multa vorba cu ostile ce se gasesc aici, strimtoarea i sä dea lupta cu
Mustafa, inainte de ce vin si se unesc cu el stile din apus. Caci din
pasalele tale nu este altul ca Baiazid, care sa is lupta si sa spulbere pe
dusmani ca dinsul, pentru ca si unitatile armatei din Tracia it stimeaza
cu totii ca pe un domn si el ii duce ca pe niste oameni de-ai lui, unde
30 voieste, caci toti arata fata de el supunere si smerenie."

3 : 'EasLoii tkEyov (Murad... au inceput sa spunei") : e un anacolut; deli

propozitia secundara incepe cu o particula a 3-cetSit, trece imediat in constructia genitivului
absolut SLayorrog, crukliov-cog apoi fara sa fad acordul cu aceste genitive, continua cu no-
minative absolute 3o0.6p,svot. si xaw-citovtec Ne-am astepta acum la propozitia princi-
pala, In foe de aceasta Insa urmeaza tot un nominativ absolut Ctayyaov-csg cu obiectul di-
rect ixiivup.a. $i In propozlia principals of SA sof, EXEyov intervin mai multe construe-
tii participiale si propozitii parantetice. TO xesivrov e un acuzativ de referinta ;
,-,supusii in partea for cea mai aleasa".-15nspixovta, pxya)..auxotvta, Xoyttbusvov se re-
fera la TIA IlayLativr si s-ar astepta deci sa stea tot la genitiv. Nu le-am in-

www.dacoromanica.ro
XXIV 3 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA 185

3. 'EnavayetywRsv oiry Toy X0yov Etc to TOij MOlVat, OTIA,03t0LiVICOv haiv,

3.(6ig xai, ,Tivt tokap trly aCIXTIV gDZE %at nc-og to T6V `Pcollakov Pouks0Rata sig
XEVOV ItaTTiVTilltEDECV %at notcp TeOmp. 0 MovataVag etnalcoa blXVIITOY6Ei,g ;tat 0
1Vvaht nth; airrov xataXinthv iyuye.
'Enst,Sh Stetyarrog ev ti3 11@oi)atri toil Mov@ecr, we 0 XOyoc cpOetaag 015330- 5
OE, Mt to int111601) TO %EEiTTOV VABX6DITIV Cfq6gOVTOg 60 airrOv eog SilDEv Thy
Ita-roxiiv Ouvhy na@aRiAilaai (300LOREvot, xat TO -rfig et@xlyiag Eigaiov xat@s-
Titovng, dkpvrig Rhvutia Ex Aappetxou, (cog to,h@sig iv tjl KaUtowast, Ott
nXcia-rat xat Tonal xat Ta@axat xat 6@yetvcov lam )tat %Timm, inecgEwv xat
&?Xa TLva ahRsia iXOQUTYV emayyi2aovisg, of Si, Tov Mou@ett Soxtlid.natoi, xat tt,T)v I43b
inTE@EXOVTOJV 7CEQUIDaVEGTaTOL cp0Ovov r@icpovisg Exna4a, %at& Tab' ilayiatht, eog
ims@ixorra mimic TLµils xat REyabxyzoiivra xai Etc ai)Siv Xoyit6Revov tons nav-
sag, xat yet@ inti@oqvvg rlv 0 «Aro 'tat toic noiaoi,g monttx6g, XCETOV Eii@OvtEg
CTROOtov %at TO naCII6hataatt,x6v rt@Og dyrobg 6Agov, xat yap 6 Mouoar viog wv
xat Thg a@xfig Tag hvtag otimo Tail, may xectro5v, &?X cbg istovog (186Raatog 15

it ru@avvig gvilev ItaX.E1,0EV CUTOAD,XTLCOV Tth ILOSE %at ItatalINIOVo5V TO ITat6LOV,

ant rlv gv CUOTa) nae6holag am,v1911@, eaCc tuflAlov n@Og TO aa-r@a7tag toy
xat aka toil Rgt@ou Sievasaig, iXsyov airr6v ;00.cg, xii@LE, thy Toil
it@Og

ilTLOTaX011 f11.05V intp.iXEcav; 1i81 sec riig oixrEwg OXaAsv xat it oil; ai; airkvilag
'XOCKOVtg itgOTI iv Tel Tov M01301aCpa xscipaXii 6); iv Catyco yet@ iyx@athg yEviKE- 20
vat. getv-raw ti0v e@crxixibv Ortaav@div xat ouvegkEm xcct Rsf oil non taxivet
xat xa0' fitt6iv, st µrl dea ygvh-rat ttg iAtRiXELot. Kasvuov ovv cr6v Talc enivii-
lack Tatg E1511,01-00fliValg LUST JTECIaCral. TOV TCOVO[LOV xat aVTLItaQaTatat Tri) M013-
crracki no6 Toil 0.15Eiv xat auvacpfthvai tag Sumac SvvetRsig airy airt-0). Kai yet@
aim Eau fitiv airav aatQanwv its@og eog 6 Ilayiatir litynaffrai, xat Icatcur@omi.)- 25
<ma'am to ivavitoug dog airog, enei xat Ta Oegli.114111 vivant obg wocolOV all-
-thv DiPOVTal, 7tavisg xat airrOg di); otxstoug aka* dyst, Eraa %at (30aEtaL, 144b
SetxvirvIsg Eig airrOv iix@av intaxohv xaL taaEtvwcstv."

3 xarrivriptEo-av Bull : xavrivtixecrav P1112 2t.or.t6uEvov Bull: AcrptoOvw P11 15

raiv P1116 TO naLSiov scripsi: t i ncubi P.

dreptat insa, ci le-am lasat, precum ni s-a transmis, caci pot fi acuzative absolute,
deoarece in limba lui Duca se poate observa ca constructiile participiale (genitive,
acuzative si nominative absolute) sint intrebuintate in chip foarte slobod. Urania :
adica uzurparea prerogativelor de domnie de catre mai marii imparatiei. to natbiov:
in manuscris e taw nat8i, si cred ca e acuzativul popular TO ncuoi pentru
Zo natbiov pe care 1-am pus in text, desi marturisesc ea $i TO natoi ar putea
sa ranting, dar mi s-a parut o forma prea izolata. St. B. Psaltes, in Gramatica
cronicilor bizantine nu o inregistreaza la nici un cronicar.

www.dacoromanica.ro
 186 CUVINTAREA \ IZIRULCI BAIAZID XXIV 4-5

4. Atunci Baiazid auzind cu plkere ce s-a spus, cu multa grabs,

cum era, ajunge la vadul Propontidei de la intrarea Bosforului in Marea
Neagra si, trecind in partea cealalta cu putini oameni la numk care
s-au intimplat sä fie de fata, In cloud zile ajunge la Adrianopole; si acolo
5 a adunat armata foarte mare, caci era omul, precum am spus, cu tre-
cere la toti si toti cautau la el ; si a tinut sfat cu guvernatorii partilor
de apus si le-a luat cuvintul, ca nu-1 vor parasi si CA nu va Indura nici
o scadere cit de mica, ci vitejeste au sa reziste dusmanului si cu ajutorul
lui dumnezeu au sa-i aduca victoria ; dupa ce au vorbit acestea si altele
10 ca acestea, iese cu oaste foarte multa. $i abia au inceput sa piece pe
drumul ce duce de-a dreptul la Chersones, s-au si Intors citiva curieri
repezi ce au fost trimisi de el inainte, 5i -i aduc lui Baiazid stirea, ca
Mustafa ridicindu-se de acolo cu oaste foarte multa, a trecut de satul
pe care turcii de curind 1-au populat in numar foarte mare si caruia i-au
15 pus numele Careia Mare, si ca a doua zi dimineata are sa-si aseze ta-
bara undeva pe aproape de cimpia Adrianopolei. Baiazid auzind acestea
si sovaind Intre indrazneala si teams, iese din Adrianopole cu cei mai
multi din oamenii lui, fiind peste 30 de mii. Ajungind ei intr-un loc
apatos si ses, si aceista pe aproape de marginea chnpiei, asa ca
20 orasul Adrianopole se vedea de acolo in contururi sterse, cad locul
era acoperit de tufisuri si foarte umed, in acel loc Incepe sal faca preg5-
tirile de razboi. Cad si Mustafa ajunsese cu oamenii de sub el si amin-
dou5 taberele de nevoie trebuiau sa dea lupta, deli locul nu parea
prielnic.
25 5. Atunci Baiazid IndemnInd pe comandantii apusului sa is armele
si sa incalece, a tinut totodata si o cuvIntare si a spus catre ei urma-
toarele Barbati frati si Cita oaste e sub mina voastra, stilt bine dra-
gostea ce a aratat-o fata de voi raposatul nostru domn sl cugetul lui
binevoitor si cum nu va trata ca pe niste robi, ci ca pe niste frati, si
30 nu-i statea capul asa de mult la placerile lui, cit la folosul vostru ; si
binele obstesc it socotea mare noroc de la dumnezeu ; si scopul lui era
sa mareasca poporul profetului si sa micsoreze pe cel al bizantinilor.
Si multe orate si tari le-a Impreunat cu imparatia musulmanilor si n-a
Incetat ping la capatul vietii lui sa adauge si sa sporeasca puterea ar-
35 matei si a statului. Acum Ins acest pseudoturc din fata noastra, care
si pentru pacatele noastre s-a sculat in zilele acestea, Imparte acum
Imparatia, inainte Inca de a fi luat-o, si, Inca inainte de a le avea, da

4 : rev aopapov zi); Hoonovriaoc roiit 2Topinv vadul Propontidei de la intrarea

Bosforului in Marea Neagra : vz. XVIII, 2 ; cp. fi comentar Bull. Duca. ed. Bonn,
p. 585. Careia Mare : adica Nucetu Mare.

www.dacoromanica.ro
AIXX SVD13(1 12101SI V VNIINVZI£1-0D21111. L81

f 3191 9 Ann1A.71II 567190n610 91 A3OLY.3y 577oc,toxp 173% 771311 51.1.gctoic9 y011

-
`51Ay 5m '3743 Acnigaoit 51t1 5oci11A.m.coall no1 9703I, nopioi.K AcNtrfoinx lox
A.91.

Alp. Appian:- 5nd11g AC,10 5101 AlINIOX111736731C `51034la7cl3 p( Along sinziotl, A111
9V, yOltclOAD10 Al Amgnynxrnt 73x)pt 5cpXoliAlonao Itoltyinimt `A0173610 170% A, `a70 502
`4137173X1013 sisteladyi ALL
9 alp.)? A3 5101 1901C lox 53imO11 scair A.01(lo -9tpa73N
A.C10% 173%
5013119911A01(0A10% Afill 5101 lOCIOXap A031 MO7t110.9 M00311 170% 51310111
own: Aourp3 Jn'( 'AC9 5C2 %Q.0 `A100.00,111731901C70 311}0 41 AD9ctob1 11100119, AltOyd
7?1(y7o 5cormA3A. 19co{1no11A.72 (1/1ebaox? lux A010.01 a030 5o1nit0A133AR1) Aktilixan
`i.ocopqrap ninni 173% 701 5101801 13101110 531A733y 19132 n1371 5co3l-InActg -13y1t
-51(10 lrix Llg 41
01
A? Cb0I,LA003X Anorwacb Aogo scorioagaqp -I0t3ri70a70 -rani
iffrioag 53A11 AOOIL 531Awbrimmoic ,anu rtomaxl im k 531A96Ly3m1l3 lonorokiln
)H .°" `11L 5m 9 5D:bo19mow 91371 50)3Ti9Aftg 5111,01310: 5)3a9102 AC01 3013%3 173%

5130.0)10633.: All]. 1100)3A. opir M03. cL0,1, MaA mo9ivitarDA.311 Attrimx, lOX 513 -nyou
gm? A01:036 `A7313130.03131 5111, try70k3Iv 700.151331 `iDlltyxpt 59.A.A.3 11011 Ontrinx 5Lti.
nixtru, Spoinimq 0 11nn1API' pox Aooni 91
noArnagv, (01 :1S0311: 13V3Ti 17313(13ACtOlD%

50.po73a2 lox 513113g 504.3110(13A7310.61 3 1013 5[11 110A131459V 7)1311 1O% AC01 A00

dyypic -
C131073 ACOA013y1C 31(fl a MA0%721151

lx:rx oirsua A019ILYu

57igniyiX Aco1A.2 Ao1A.7io1elb 3g

-
A.3 ml 136%9 001 `ftorrinx glom myou rnagv,-
e1.1 1A11 13qm1ng9, 419171

130,1
173093ApA 503690:1-42 3 '11010.13 139(por 11A.2 pox A.Ply `diakctonic /9 chirp:a
OZ
zu. nal notyou 113a1clit 013 177N avk 313noc4 1DX 9 570C1373101101V A0.0 5101 ycl, -fp)
A01 lox colpto 91 rigncoinalo 3 511zA.9A9 A1t6x3 ,iratxrptirTiao 13 'pax 9 501/01 093 -

13% 50a0GbriClO7)

.g 3191 9 114n1A111 iorip pax A(;la ArlooAliiiitq 113% AL13. A3 107)T179 173% 19 -

5101C 1tl00.3101036731C 5731119A110 59ait 59o1 SPAT-13AL 541 503399.9 910./31 .it3clia13
53aqn.v: lootrpq 173% A.002 ?leg. Alp. 4706313Th} Dopx A.0A,0x, 3170010 50-46x,2 1101 gg

5oloy.l.a(banu ACOOLL 411 `ALUCOAO All 3(tAX)393 5061/ 573719,

11010'ILD3Q pax 91 91qct3 -
A0130 5111 5117-12-)AA. `901973 5m x90 oinaX3 573719 Sm `5nny9ng :tan 5m `59ocby3gn
17-7x no Aooca 311A.915dr.q 51.11 finpitio 5c9309 52) 01 Ana0yrict9 Amin. inv. 5m A011371a2

0113L4 01 A0A10% A.0.0.10A.70

.
113% O11% A01C0X9 3X13 0103. ,C,L73 173093AO 01 Rol 11,d)oar.
-
(101 50,te3 19x inttonoiror Am. Acopmicod, lnx 513yoir 01C SD 34111A.C10 173%
91 OE

snixamc3 La 01 11.( mon.nnyciooctow 'Rol? pox 7.9.0 A3upo i6x9 5E1,103101 (10101) -.00151C
173(1193.011 1737C, A139A03y1C 53311'hACtg 170% 731701jA3061: N 0 A.0,3(5701: 5012.0 9gct34-
`5ox69o1 52 pix nig 591 5701169719 Acoril; it 51n1 51noc1oan1c 5i963111;1. `Lt.qap4 Lc*
tuaji,tavn m-0363-ri ?au 0.01 dOly /173 1nx 5101 510173TiOU 7?1 0)11138x. oir 001

1137.3, '100)(2.10porpr DA719 10 0.01 00mixol2 MIA 53(33101C 7?1.3TI Amiacat Am/magi 419171

L jsod 33.!:)0 pv A.9.4 1111ng Li 5)-y d 1

81 13X d 66x9: ling

www.dacoromanica.ro
 188 CUVINTAREA VIZIRULUI BAIAZID XXIV 5

bizantinilor p5rtile cele mai bune, pe care p5rintii sullanului nostru cu

multe sudori si ostenele le-au cistigat. Sau poate ca nu stiti ca. Galipoli
si vadul de acolo este cheia dintre raskit si apus, dintre Marea Egee
si cea Neagra ? Si daca bizantinii vor stapini acest oral, turcii vor trece
robi bizantini foarte putini spre rasarit, dar bizantinii, robi turci, mult
si bine ; si pentru not va fi inceput de dureri, iar pentru bizantini intiiul
pas spre libertate. De aceea va rog, rezistati, cum trebuie, acestui min-
cinos Mustafa si bizantinilor ap5r5tori ai lui si de acelasi cuget cu
dinsul. C5ci acest om fAra de dumnezeu si dusman al credintei nu este
io din singele lui Osman. Acel Mustafa, fratele domnului nostru, a murit
negresit de copil, precum imi spunea domnul nostru. Acesta este unul
din turcii de rind si in zilele raposatului Musa, imparatul Manuil 1-a
scos pe acesta la iveala ca fecior al lui Ilderim, ca s5-1 sperie pe Musa.
Apoi ac-est inselator, cind a vazut pe impgratul CA este legat cu jura-
15 mint si c5 in urma intelegerii cu domnul nostru unul pe altul se impar-
tAsesc de o dragoste nemArginit5, a sters-o si a ajuns in Tara Romi-
neascA si, stind la Mircea, care era domnul de atunci al misilor, se da
fecior al lui Ilderim si-i cere ajutor. Si luind de acolo un mic ajutor a
intrat ca un hot in partile Tesaliei si pe negustori si pe oricare ii intil-
20 nea; ii rasa goi si pe sine fecior al lui Ilderim se numea si urmas al lui
Osman. De aceea si domnul nostru, precum voi o stiti, a trimis in contra
lui o armat5 de seamy si, dindu-se razboi undeva pe aproape de Tesa-
ionic, nelegiuitul n-a putut s5-1 stea impotriva sl infra fugar in Tesalo-
nic. Atunci si Tineit care era cu domnul nostru, c5ci mai inainte fusese
25 rebel si domnea peste provincia Asiei, numindu-se pe sine domn de obste
al Smirnei si al Efesului ; si domnul nostru cu multa oaste 1-a gonit de
acolo si i-a poruncit s5 rAmin5 pe linga el in partile de apus, atunci
si el, gAsind prilej bine venit, a fugit la Tesalonic si s-a legat din pri-
cina amintita cu Mustafa. Cum cei din oral nu cedau sl nu vroiau sa-1
:30 predea pe acest insel5tor, domnul nostru a scris catre imparatul, cerin-
du-i-1 si i-a aratat printr-o pild5, spunindu-i : Am iesit la vinat, prea
luminate impArate, si am pus pe goana un lup si salb5ticiunea o aveam
in miinile mele, cind sarind in stina domniei tale, a scapat cu viata. Iti

5: Mircea... domnul... misilor: Duca ti numeste pe romini vlahi", o singura

data in acest loc le spuse ,misi". Explicare poate sty in faptul ea locul acesta lace
parte dintr-un discurs care e o compozitie literary retorica a lui Duca scrisa Intr -o
limbs mai savants anticizanta ; si atunci Duca a tinut sa intrebuinteze o denumire
etnica antics Muccot si nu pe cea curenta populard de Bkaxot,. In privinta aceasta
s-a luat dupa Nichita Choniat, amintindu-si ca yi acesta ii numeste pe rominii din
Balcani de obicei vlahi Maxot dar Si Muaoi misi ; vz. Nichita Choniat, ed. Bonn
bunaoara, p. 485, 3-6 si in deosebi 489, 1 : Mticrol, xat Boayaeot, misi (adica ro-
mini) bulgari" ; si 482, 4 : oi, Mucrol neoTeeov thvowitov-ro, vuvi 8 BAixot xualiaxov-

www.dacoromanica.ro
XXIV 5 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 189

xat 7c6vcov ix-dwarf°. "H Clint ottlaTE, Ott 71 KaAltoirnatg xai 6 -mimic 7(00116;
XAEtc ianv avatokiig tE xat Hoccog, Atyatau 7LEXary01/c xat tov EiltEtV01); Kai
Et 1:)co[taiot, f3aatA.E6aovatv, fpticita Toiiexot, Tcopataug atX111:XUTOUg Etc
iCitiltliV
iddav otano091tEi)aotx:st,, 513coltaiot SE Tokmoug xai aeck xat gatac aexii 68u-
Vail, to fillgTEOCC, EXEOE(Itag 8E' anaexii to TCov 5PcoRatcov. At& ItcteaxcatiO 55015, 5
cOg xeh, arriatilVal tc 7LXCE43Te.p. TO1')Tql MOVCrTaCpCit, v.at toffs (magma-mac xat 6116-
Teocct: TOirT01.1 TcoRai,otg. 0'6 yap Ex uTov ctit.terraw 'Ontetv atog 6 SvaaEf3iig xat
x'actOg Tfig ntatEcog, xat yap, ixEivog 6 Mouatacp&g, 6 418E246; -rob" xvetcru flp,Z5v,
itOvhxgt, xopA,M) virtu); &iv, xafteog 6 %I'm; /pan/ EA.EyE ne6g ts. Oimog yap
nov xubatcov Ta6excov EL; 6iv, iv talc ii[lieatg toy' AQ07ECE@ORTiliOng M01.101) 6 10.

(3adtXmig Mavauhl Toir'rov eog vt6v 100 14-ceiiµ icpaviecoaEv ix93136,iv toy Movav.
Kra 6 3tAdtvog oirrog we ET8E toy Pacrulga Oexocg avvbetlivta %at Cixectv ety&xcpc
eakfiXot,g Ex avp,cpc'ovou airy trp ISVQCO? fiaCtiv RE-ra86aavtag, anobeag ig BActxtav
CozpixEto, airv8u:tycov Tel) MaTtia, TOTE TUN M1JaatW si@XTly(ii ovtt, utov airrOv toy
'Thorpip" anoxaAcciivra xat f3o0Ecav ictitoi)favov. Kfixahv A,143cbv Oktriv nv& 15

Porpletav xat Etg to -at; OETTCatac REQ11 46T0111{17); £16Ekrad)v, to crovavnbvtag

417E6c:ionic %at otoua8lInvag icy6tivoy, xct4bv icarrov Jay -rob- Thep xat T015 1471'
'OTIA&V kthyovov. "00Ev xat 6 xkitog fitto)v, cbg b[c.eig °Ricca, atectiov &WAo-
yov nitutpag xat' avtoii, ir,r6; not) Tfig 0800,0V1X71; crovenparrEg 7c6XEtiov, 1111
burrractg etvnatilvat 6 eckaanoe cpuyag Etc Tiv OECRICCADVIXTIV EloEult. TOtrE %at 20

6 rctveitt avv8tar.ov VI) fillAETE(N) WUQLCO, Itat y&Q 111, a.a0G-ratirag to 7C@OTE-
poV, aacirrEi)ory Thy inaexi)av ,5Aotag %at' xablAtx6v flyEROva Eµdpvr15 to xat
'Ecpicrou et.TcoxaAdav iaut6v ;tat aisv no2LA.ii 8vvaint tar' rov nEXacrag ixa8ev, cr6v
a6t6;) 8tayEtx ixiA,EuEv 6 fati-ieeog x'6eLog Etc ta si115 66ccEaxg µe011, TOTE xat
airrOg xcaeofi 8eaVtgevog EtaijAkEv EV tp 0EaccaXovrAli cpuyecg vat tic) Movatacpq 25
St' EttliEW t v 6110eicsav ITovimart. 12g, 85 oi5v of tllc a6A.Ecog &El/86110g tatktEvoi
xat µ1l neo8oir'vat. Poukr18ivrEg toy, agatecimt toiitov, 6 hgteeog bEcclairrig 'yi-
yeacp6 ne6g Toy 13acrtlia at-cciry ct6t6v xat 7tacaciwanxiiig ii.thvue kiycov
5EEA:863v Tot) OrieEiiaat r9rlpav, ixXaptecitatE (3accasii, %at A.irxou xxivriyEtov-
i.tivou xat 8h iv xmcciv thy Eryeav EXCOV, ElanT181) (Mg (1601 E V Til iolvbect tilt 300

4 obitvm P II 13 RE tabOcravtag P1114 1.0),.Ttri P 1 Muaitiv P : de Tribali I.

-cco, care mai inainte se chemau misi, acuma fuse' se numesc romini". throxa-
locirra gi naLtoitp.evov se refers la Mustafa dombeag gi ouv8ihy(ov si le-am astepta
tot la nominativ: Par dupa obiceiul sh de a construi acuzative absolute in mod
foarte liber, Dttca 10 continua .fraza cu astfel de, aouzative ; de aceea le-am si
pastrat, precum slut to manuseris, peste provincia Asiei : adicA peste Ionia ; vz. XXI, a

www.dacoromanica.ro
 190 VIZIRUL BAIAZID PARASIT DE OASTE XXIV 6

cer deci, ca sa mi se dea vinatul, ca, pe vreme ce trece, sa nu-ti strice

si turma to si turma mea". Imparatul Ins i-a scris Inapoi : Daca
si un lup a scApat cu viata in stina mea, ci eu sint un om liniptit si iu-
bitor de oameni si nu ma pot bucura de moartea altora si de aceea voi
5 fi salvatorul lupului si nu-1 voi trada. Tie ti-i de ajuns dac5-1 in legat
si-1 am in mina si nu-1 las sa iasa si nici sa -ti strice ceva din ale tale,
ci sa domnesti fArA nici o teams si nesupArat de nimeni ping la cap5tul
vietii tale, dac5 tratatele noastre incheiate cu juramtnt ramin pazite".
De atunci imparatul pe acesta si cu Tineit 1-a tinut in Constantinopole
10 si dupa patru ani 1-a trimis in insula Lemnos si acolo a stat ping acum.
Acum ins5 imparatul nestiind ce-ar putea face si vAzind ca dorinta lui
nu i se implineste, caci el voia pe cei doi baieti nevirstnici sa-i alba in
miinile lui si prin ei sa ne lege de imparAtia lui, a slobozit pe acest
rebel impreun5 cu Mustafa ca doi ciini salbatici si turbati asupra noastrA.
15 Ci noi nu ne vom al-Ma ca niste caprioare sau iepuri fricosi in fata adver-
sarilor nostri, ci ca leii sa scrim si neinfrinti sa aruncam drept la tinta
sulitele asupra lor. Caci noi si sintem mai multi ; priviti numai, ca usor
poti sä-i numeri pe cei ce-s cu el. $i printre dinti au Inca piinea dom-
nului meu pi in aceeasi ora vor fi si ei cu noi, lAsindu-1 ca pe o oaie
20 ratAcitg, numai dacA o sa ne avintAm cu dumnezeu de la inceput hotA-
riti in luptA". Dupa aceste cuvinte, si-a pus cit mai potrivit rindurile
in linie de b5taie si semnalul de lupta a rasunat.
6. Mustafa ins5 cu Tineit pi-a intarit si el din toatA inima oamenii
ce-i avea, si le-a jurat ea, de va lua domnia, vor fi stApini si ei pe toate
25 ca si el si se vor bucura de onoruri pi daruri foarte multe din partea
sa ; Si pentru cei mici a rinduit lucruri mari si pentru cei mari lucruri
peste masura de mari ca r5splati si favoruri ; Si vazind Mustafa ca
aripa razboiului stA sa salte, pi dusmanii au si dat navala, lovind cu
sulitele, si arcasii au inceput a trage de departe cu sagetile, atunci
30 el stind pe un loc Malt, a lasat razboiul in seama lui Tineit, cad si era
omul viteaz ca nimeni altul §i.obisnuit cu razboaiele, si cu glas mare a
strigat : Fratilor, caci nu va spun robi, la ce aceastA nelegiuire ? rob
in contra domnului si Inca din albanezi, neam barbar, asupra mea, fecio-
rul lui Ilderim, domnul vostru ? ! CAci daca ar trai fratele meu, si-ar
35 avea rost aceasta nelegiuire, chipurile ca acesta, care in curind o sä-si
aib5 parte de moartea lui n5praznicA, are sa -si jertfeasca viata pentru
el. Acum insA fratele meu fiind mort, cine-i este mostenitor ? Feciorul

fi dupci patru ani : G. Sfrantes, 1026 D spune ca a fost luat din Salonic in
toamna anului 1417 si trimis la Lemnos si apoi la Mistra. Cp. si L. Chalc., 1, 191,
19-192, 4 si G. Sfrantes, I, 113, 1-5.

www.dacoromanica.ro
AIXX 9 SV01143 VaiaLSI VNIINVZ19-008111, 161

5110 '5)131(1010 ()1;V, A(10 4101 11)A.1(.e.oq 1071 01 A0I13 '1)T11364, DM myri 173% A011 1,0)0
p3% Agri? Aco113nir1360 oltiAnrirrt 173111,1,3A 11061))% *.501A0'.1.0051C of 3g 5pr01)11
34736A31A10 5961C .A011L13 " la"
1DX, 501tf1'11 91 Aaocoonig Aa 111 ail? bagA931 xp?
op.? 91 A9A1tyr,A, Amtcr000mmob pax 01 ktii dinar:A
AnoX? p3% ,313 530281o1(1tp `519A90b

ottimo Porian not rtoxtyy 11)^4 110 -5111990a1e 13%av, 100 1101 17300)&11(73X A01(101 (pi 9

pax. A? 41063X A13X3 170% 4,11 1D9703 A.13Aing061.0 3111,Ti A136;13,041 U A0)1 `AM My A? 98171

753397? 1))% illA09,0by A13CL3A0T13A11. 3D 5iax72 11002 51t(o %op Awn3rioniarch At-01 A3

510%69 A.(0A3Ti0A3A, AC06313)11t. 'ACOldittACID 3101%a A2,0 3X13 A01(L01 9 59,3)004

A.? 111 131(01:(10A11A)010A0))1 A(1.4) 6)1 11,10415AL 173%
73133i .5(toitooX 5)30730091 A347139
A93(p) A3 al ibot),A. 13,422%!(bAr11tv A.34too lax?? a01 .AnA AnN ?g 9 59.3,09n11 (pi o

Acokl o 11 y3% `A.313071)og 60 401 10 513 5ov1 01 aolcoa milivtog `A0A3Ti0X63`i3 1DV.

apik. 0131(9.01'13 5n,o1 g OO 57:3T173r 59.01 50,011C1IA, A? 51901 A19a3x A73x DX 101 AcoA23x3

5303111. inoDuonq m1 ao1913 ,131126x WI A01 Alu701001.02 A011101 AQD ern Mixasx-tow

5(p .5n.op3A9 57onr,tx son% itorrill, 5mmo11(ty .A..3xUcbp 5191-1m 3g Xr,o3 5(p 53(paxelog
53X0121t 513 5Q,01 5/1,031/1)3A331Q, `A3T10,0AUCb xp? 5(9 531AoR A3110)LNIAltiY133L? 10%
91

p..u3a..to)313ri)? yl 10170609 513 5Q,01(1,D A3T10/0131) '500X01011,3 pox a9A. 10 106313111L

.53A0131(1C 31)3,39 Ax1,901 5(1,01 Act!) (blip 5a01100,1613Q3 5131A9 TM 113 A? 51101 AD() -

101)11 A011 A0)1A090 A01 A01672 0,01 (1016(1X, 11011 `531A063d) pax 101Q,10 Alp M714, (p -
A06039. `11014003 Acarcuo 5m Aon.?rittAnylrau A01/4061: 13 -
`531A0111,13'1001DX A0A0T1 OIL
50)110.0. A111 Avay 5111 5111(00313 (101 c1,01131(01t 9,0 0330
.A31icov3ly31t 1ftlaj, OZ

ApIrla pox 5701 533A.k1)1ocl0 7Jinx A1101 50)10060(13 5r)91Aao 91 ,toiy)?a,,,?

-9 co. n 5p(b101octoN &(LS)
eal. 3473/1.111, 13x. `591(cm 5Q.oi 500 'A3X13 amm -
5co1g 53opco1)1?31D pox '57/99319 `5tp 23 Slu. sun)? `1(47101q ACO1A121L A0)1911A)361C 5o73
96171

59.1.ccua pax ioup 1n1A002 a9.1{ 101 pax /walla 170)S AO)6(29 119 AM1D131CV: 1)31A000131(01T

,atilt `aoi(pa 170x 5101 Swami larAari pax 5101 S1oi9A311 ltokarianu; p1 570 5731 9g

5901or19 pa% 51i33. `51)3:09X pax 1t9 Acoao 9 573cbrfri0n.0lAT 1LgIl Ao&3r1on,31co0 01 (LOX

(toriRou `A.06311E 17)X 20 1011ADA31L(L An0lIT160000O1L 531A013011t3 701 vinaog in%

541urrio1yodool 29 im..(Aoi `Aoarrintpou 5Kn0 ,c4 n.o1011()14). `ct01r01 Ao3.. nori31(01c

ATILlrinv. din `1103/1.111, 173% oyA A4, 9 4,A)2 5cr2 513gcp Aom. wrap 59336gA1 pox
52o1 °item: 5 `51tg.L,tAruo 70dx3 3 5mAn2thoyDA.33i " gAv 53o `1ocby3g32 pox 44 to OE

5aoy9N 'orpox 513 11 11, 1131j3D1 t11a(1.73 5oiclog 31130x n.oloatriag pox 331m1)1

'Aoomog 50A3A Aoa73do0 5961e 3713 A01 'ton (-tool `31103.yic A91 Amorix :Amin. pox

573A 13 13.11 9 597-1? `50ct1og73 it3X:13 Ap Aoy Ao LL m31I31a9 1tillp 5() Om} noApx?
Aktco m3(394 Aoreori 9 SktAng.oid it ebA1y9 Aortypi 170.04)3A3k '5012,0 AIINI 3g -A0AD6}

iori : 311 d : wo Td 111ing 6 5x)opoo31 11ng : 13-13a031s- lid ez -oryogqox

5noti :Brig loriontociqoa. vidns 1 ovipas 5 d II CC 1(3 :1111E1 14 d ll 'C 513A731.01d 'd

www.dacoromanica.ro
 192 MOARTEA NAPRASNICA A VIZIRULUI BAIAZID XXIV 7-8

sau ? Dar n-are loc in Tracia 1 Ii sint doar de ajuns partile din rasarlt !
Eu nici nu intru In stapinirea tatalui s5u, ci in a tatalui meu. lar de
spune careva ca nu-s feciorul lui Ilderim,: eu ii voi arata adevarul curat.
lar de vrea sä se razboiasca cu mine, sä vind nu robul meu, ci nepotul
5 meu de frate ! Si cui ursita ii imparte domnia, acela sa si. domneasca !
Dar ma mir mult si de voi, oameni bine cunoscuti din expeditiile tatalui
meu, voi care vedeti mindria lui desarta si fumurile si indrazneala .aces-
tui om de trei parale. 81 daca va avea noroc in lupta de fata, ,cine Va
fi acela care sa poata scoate o vorba in fata lui ? De aceea va rog, nu
10 ridicati arma asupra mea, ci mai degraba luptati de partea mea si veniti
la mine cu toata cuviinta. 8i martor mi-e dumnezeu, Ca nimic din ale
voastre nu vä voi lua, ci mai degraba voi adauga si le voi spori Inca si
mai mult".
7. Acestea fiind spuse astfel, dintr-o data pasa care avea in. seama
15 sa aripa dreapt5, s-a desprins, ca si cum ar voi sa se incaiere cu Tineit,
si cu toti ai lui au mers in fata lui Mustafa si, descalecind de pe cai,
i-au adus inchinaciune cu supunere. Nu dupa mult timp i cel ce Linea
aripa stings, a facut si acela acelasi lucru. 8i se putea vedea o schim-
bare neasteptata, pe Mustafa 'in putin timp prinend aripi si asemenea
20 unui vultur ce se va ridica in inaljime, pe Baiazid insa ca o cioara
smulsa si sand parasit numai cu oamenii sai particulari. Atunci dindu-si
seama ca robul rar se poate ridica deasupra st5pInului, si v5Zind ca
ursitoarea firul lui i-1 toarce de-a-ndoaselea, se sileste cum sa scape mai
repede cu viata si, descAlecind de pe cal cu fratele sau Chamza, cu su-
25 punere incep si ei a-i iesi intru intimpinare si a i se inchina. Atunci
oamenii lui Mustafa fac sa inceteze razboiul, ridicind corturi, cum se
cuvin unui domn, it coboara pe Mustafa de pe cal si incep sa-1 proclame
sultan al for si domn al intregului pamint al romeilor. lar omului care
i-a adus lui Baiazid porunca sa stea mai la o parte, i-a dat paznici s5-1
30 p5zeasca pe dinsul.
8. Gind 'MA a venit Tineit si 1-a vazut Inca In viata, cad el Linea
extrem de mult sä nu-i scape potrivnicul, si and a aflat ca era prins
in lat, spune lui Mustafa : Pins cind acest nelegiuit o sa vada soarele,
el care nu e vrednic nici de intunericul cel pipait ? 1" Iar Mustafa i-a
35 zis : F5, precum iji este voia !" Atunci, dup5 ce 1-au tirtt putin afar5
de tabara pe. nenorocitul, Tineit porunceste sa i 'se tale' capul. Ceea ce
s-a si facut, fiind si el de fata la taierea capului, si spunind : Te pri-

7: ths kO2oLdy ca o cioard smulst : vz. ,XVI, 5.

8: iptilagniToi; Ixidsous intunericul cel' pipait : Exod (Ie§irea) 10, 21.

www.dacoromanica.ro
AIXX 8--L SVD11(1 30LSI Vi aruincimvzlia-OD egt

501 a.on.33x3 531 Sorion.00Ltyx :cto1933 0, :5917 ,yyv, xao 13x moamx A3 alto°
pxay. 67,1 cbi93 541 .5303 pax o)?A, 9.0 51o1 movribpau ompgrinc? 5101 -DU
701

510X181 '1101013 9y102 5101 aal aorl 59617ou 1j apA, X30 111113 '59111, 13k?y 4511 not
'111,La1yI, ,Ityp cplq Attu manottyp it303A3ch .copgiar? la 3g pax m3T13you 311 `131(30

X70 9 59ri? `Soyaog ,typ 9 59t 593413A.12 (0130.10 1)3X 13 1A11 13TI3A ca 503.vax 11,
g

41an1 19X. o11311345% .5on13x co7p,ri(o30 3g lox 573719, 5991 5131A.30L,1Thltog0.3 at 5131
5131310619 001 (10Ti? 5961D1C 1D% 50.0A031011C3 A41 AD13A05131(9 (10103 Frg A.91 Ill-
AO(b 1DX. 41 AD1(1101331Ifj. (101 (101D111y0g0161 CLO1c101 pax p 130111a193 A3 u1 -D1t .
(109

lionoo `11xcryrriao 511 '1D193 50 17313.olptag 1D620A0.0 AoA9y in! !103473 910 nowt -
`coy:ox Ipi 3ti.o3A1A, i91o7ri31101t pro? Aoyyryri. ,alzkolcXurtriao lad pax 731311 533331ti311t3 0I
.313o,r000ic pax A.(01 4M-031314 511169T1 '5930 00 CO0l0310 '11 11(72 ACO(102/11
(0.04 1DX 113 DA013y1C .(091,1,1,113

L moictol, 5coirlo Aommlay 5.trub73 9 91 3g A41 51133X A(011CO3(3314 101110

%IC '51300101C.001C70 5110 A301.19 170ALLIC3OC3LTi11,0. A.(01(3.0. (111 `11),DA15A A.09 5101 AQD 011.073
AO0y11 A.011e(pA3 1101 Dd:001.00.0n 1D5 531A.Dg07L77 MO1 AD1L1C1 533.4tran2 A.4,1 Aktx1r09 g1

A101tAIAD061C ADT113A.3102 (bircin .2311 ao 9.y0u 3g 110X 0 cd. A9631mo9 5n6x pax-
ACOI 50A13XDX 311101:3 721 D10710 'pax 4 Arc/ AILA3 mocopyyp A91 A.3cb31.0001A/

5(p 13()3X3 inAnLcoolix in% 5o2 A91372 31Acto131t14ut. `A.0101"19()73U A91 3g 911\311 -
A.?

114 50; ATI:1(0x raitwoyultranx, Tox Aorilt62 A0A9T1 701311 Amt mow! A04.3T191.01 -91
31 701DX. AflOA `A(pocot 5(.9 1C.0501A13 130Co16324 5oyaog '00193L039 ID% `A,03.59 5m 119,11 06
A(.1.1 minx) -lump
131 5111 51.419,3. 313Ti1LA 5cocho61011A7 `-naLtao.cpyx l313c1a13ailk1363e
Alala A3 13X71 pax 5Nor3 701 aoirui A0.0 (321 eocbiogp aolipa 'ZiV)ox 5mxiyaog
pax 1o1(173 M101A.1.).1C11..0061L 1DX, A00A.0%30061L 6193 3191 10 701 wiconoctow A.91 :.-93E
Acaiay 533A13091( 1DX. 57ALLX0 1A.0113411. 5730001C361C 531A,q1,11t 531A13D70O1g0100 001
aouul A91 AnchnipaojAi 5m A9Ali,X6x2 ito1973 pax lanpiaill.,t, %Dip 511A. AOY1011(0cL gig'
An0ni44b m1 3g 11QD1b311 11A13003y3X inAttogoryx m13r1 A3o96 5zm31(c11 36302.31£3
001 A131191(103 A.919D
8 mpora. 3g 9 11p3m151 vox ATgi A91.43
pcyx,---:,rnmo alp. A.(0136X
- 113 4
5221 5736%9 (101 ILTi 17aA3ov1g 'Amami no A3 5iox670 'Alt
A.91 `A0A3T113XUAD 11314

0.0iicb3y1u4t 50.0101,40 itc2 01 :5 -

13A3y cba. hi.73cbaiDa0 5coa" 3191e 9 501D9Av 50130 A91 Aolylk 'Lao 9 ?glui nta
0 3g .57ad131octoN 5E5," A.911.yaolj 3193 `100
pE

,`131010 'ASO1L13 '13031(3X A.96X1111 531A.D00Xy3 (0? 5111 540g1136)7L A91 A.011(012 A.4.1

Aktyndnx irmkg.tuiloup ot, pox A.3,to,4A, itcoa9 11074 59112,n A141 AlikT1191363X ID%
.n.coAqy `50910" c2 'aiorqx A.13363.0. ..513X60
-- 1DX a9A, 3Xn13 imt1p.cox 59,o1

g 13 1A31 :Isdins 13 1^.12. lid gg Amine :ISC11198 A2347 d II 6Z 5axap td *0 *ta 'd ETZ
siart gt 5lox159 :d looxo9 [Ing
LTZg--CT

www.dacoromanica.ro
 194 GALIPOLI SE PREDA BIZANTINILOR XXIV 9-11

cepi, rattle ce esti, sa retezi testicule ! ?" CAci mai inainte s-a lost
tntitnplat, de au lost t5iate din porunca lui Baiazid testiculele lui Abdu-
lah, ginerele lui Tineit.
9. Atunci 1-au adus si pe Chamza, fratele aceluia, si vo:au sä-i taie
5- capul si lui. Dar lui Tineit i s-a facut mils de el, fiind tinar, si La-
sati-l", a spus, caci asta nu este ca acel om crud ce s-a savirsit in chip
n5prasnic-; si din miinile lui nu iese nici o fapta care sä faca vreun rgu.
Fie deci un om slobod al meu !" Nu stia nenorocitul Tineit ca-1 pas-
treaz5 in viata ca focal sub spuza pe cel care avea aduc5 moartea,
10 si 'ca se indur5 de acela care foarte curind are sä-i ia viata fara milg.
10. Atunci noul sultan Mustafa cu incredere si alai infra in Adriano-
pole cu intreaga ostire si locuitorii i-au iesit cu bucurie si cu mult alai
intru intimpinare, aclamindu-1 cu glas de bucurie.

Mustafa nu 11. Cei din Galipoli insa aiiind ce s-a intimplat, si cei
15 da Bizantinilor. din cetatuie pierzind nadejdea, cu juraminte si tnvoieli
Galipoli. au predat cetatuia. Dupa ce garnizoana a iesit din ceta-
tuie cu tot armamentul si echipamentul ce-1 aveau inauntru, potrivit
tncredintarilor ce s-au facut intre ei, Leondari bizuindit-se pe tratatul
incheiat cu juramint, a scos din trireme zale, coifuri, land, arcuri grele
20 si tot lelul de armament si a inceput sa le care in cetatuie. Venind Ti-
neit l privfnd ce seintImplfi si mai alei vgzind ca poporul turc striga
si se tulbur5 din cauza schimb5rii totului tot neasteptate, a inceput
catre Dimitrie cu vorbe aspre sä-1 ia in bataie de joc, spunind : Pe cit
mi se pare, generale Dimitrie, crezi ca lupta ce am luptat-o si pericolele
25 prin care am trecut, s-au facut de dragul natiei tale si a impargtiei bi-
zantine ? ! Dar nu e asa ! Ceea ce s-a intimplat cu not cä, in inchisoare
fiind, am fost sloboziti si ca, robi fiind, am ajuns stApini, pricing pen-
tru acest bine sä nu va soCotim pe voi romeii, ci sä atribuim lui dum-
nezeu din ceruri. Ca la aceasta schimbare voi ati siiferit impreuna" si
30 V-ati ostenit, s-o spunem drept, din indemnul lui dumnezeu v-ati ostenit.
Pentrti ostenelile deci si muncile amindorura, sä aducem multumiri unui
singur, dumnezeu, iar pe voi ajunge sa va las sa plecati cu daruri -in-
deajuns si cu .prietenie t aceasta Inca deocamdata.; cit despre luat de

,Teolo/3thv mai inainte"; -nominativ absolut cu inteles de adverb de timp; vz. XXI, 3.
9: ia viata : vz. XXVIII, 13.
11 .rWypag pentru tVcyyeag arcuri grele : Ana Comnena, Alexiada X
8 descriind o lupta intre corabil bizantine o corabie mare a unui cavaler din
cruciada I-a, ne istoriseste ca amiralul bizantin le striga sä nu lupte cu oameni de
aceeasi credintA. Ei Insa trggeau cu un arc special (Stet tiffs "rtetYYQus ed. A. Reif-
ferscheid, Lipsca-Teubner, vol. II, p. -83, 8 ; ed. B. Leib, Coll.- BucM, Paris, 1943,
vol. II, p. 217. 6), o inventie barbara drAceascg necunoscuta cu desAvIrOre bizan -'

www.dacoromanica.ro
XXIV 9-11 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 195

130X6L; TOO AlibOlikEt, y040,0013 TOO TrcLVEfiT, 7To?..af3(.1)v TOO flocnaVir TOOTO XE-
).Eixrciv-rog.
9. TOTE ilyayov scat 1bv Xagav, ray ellSEATOV CtOT0ii, -0iXovieg XeCICEIVOV
ta90T011ijaill. '0 Si Tivai-IT iXerlaas wOTOv vov OVta s'A.cpete CCOTOV," &LEV,
01.1 yap' golly cb; ixEIVOV TOY (31.019OLVil MCI LteCV15QCO7E0V OZTOg OW ix T(.7)V XEL- 5

9651/ TOOTO'U niCIXETat ti toil 7C(iCLI ItaltOV. "Eatw 131).1, 410; liTEEXE151.UpOg."
aOx, fiSELV 6 OiHITTIVO Tctvaiti, too ray 19CLVOLTTITOQOV aVrov tOntiTei scat, Ov IXEEZ
aims, avIVLE(.7); *Xs! Thy twitv Edna)" we 4v OXLycp A.af3Eiv.
10. TOTE 6 vko; CogiyOg MovaTacpag aETa naO61criag xcci. OaQaoug int Titv
'AbettlVOintOALV EtGetfft GOV TODEVTi, n CfrclaT(1) xai aeTa xa@ag %at na6.41TiaLag 10
:ToAXii; ifisk0ov of goAlica Etc alravrriatv OLOTOO EOcitioilvrEg 44(0 "C opxx9. 152b
11. Oi.,' 8i tlig Kaatou3T1AEcog iii,a0Ovng TO move); scat OiTEA.7t1,0XVTEg of
TOO TQOUQ1.01) 1.1.£15' 'gX(.011 Xdi, ITUVOTIM701/ 701080ACtV TO tiVOOOLOV. '0 Si AEovTa-
ptog iXattow rata Tag VUOircag Tag ivaliOToug, t.LETa TO i0.0Eiv ix, toil CpQ01)
(1101) TOO; grAaxag %at naaav t v Jta@acrxEtrfivx 1jv ErX0V gV80V, %OLT& rag atcrTEtg 15
as iyivovTo p.ET' Eck-6W; &nag ix T(.7ov- Tpawscov iaro-y(.1.)y 19(.beaxag, ageixecpa-
atag, 86@v, .Ttegmag scat nay ETI5Og (.10.1.6TOW. fIQCCTO EloayEtv iv Tii.) Teou@ki.).
(1300acrag. oi5v 6 TtivaiiT ;cat 18cbv" Ta yEvOacva, 6e6iv Si scat toy Sijaov Taiv To6Q-
I .

%WV 19004304LEVOV xat TaQay.OSTI F rzi Tfi (11/0.11LOTC9 %at eut006801ATCO 1ua/3okt
ijElaTo 13X67ETELV %Ca aukriecaoysi.v rail 2Irov 1-2g tot Soxei, 65 20
ITTQC(TInt ATV.iiiTQLE, TOY &ythva, Ov irycovtaatte0a, scat ToOg xLvE6vaug, atig inth-
GTIMLEV, gVElta. TOO ygvaug roil aoU scat trig riv Tco[taimv PetaikciAlc fmaap.136(vstg
yeyovkvca. 'AAA' oirx (Ara); tar[. TO yEvOaEvov Etg fiReig, irlstatoug Orrag Curs-
kuifijval scat boxAoug.OVI* 8eG3TOTag if£1/L70411,, 0OX 151.1.ac tong `Pala[Olig rljs
SwpEag TaliT% CLITIAXV ItetVWFLEY, 61t.ME t(I) 43T01)QaVitp OECO:. `Yi.til; 8i TOO; TOR1L0(-' 25
axiparrag scat -xwaao-aviag EV tTl !AST. GOgGEL T4x6-6, 0£01) 140.6tiTEL %ExontaxaTE,
6p0i6g.imacia136.VcolAv.. e'EYEXCC oily TWV itoMOY Xat TEW alicpOri (KAY TOW VolattkarY
To) ii3Ovq.) 0E6) 3tOompgewitEv axaQtaticcg, f.tag 8i 8La 86Qcov, txavaiv Ktt "cpt.ktag 1536
scat Tai,T71; apOGXC'Raii AfleCC-741,111aL, TO bi ia'Astg xat cpeolieta AC43EIV /TAX(/'

. . ,
7 tam scripsi: stop., P: dewy Bull 11 16 as P : aE Bek II 25 post «Aka fortasse
.ypricpuip.ev supplendum eSt cf.201,2 ypayeig [ay ihio: to rah, I] 29 huiv P : fortasse:
lituiiv cf. XXIX 4: rtaqa; Terry :`Puip.atcov Taertiv Ekaf3Elt.

tinilor. Un om intins pe spate intinde cu amindou5 picioarele areal si cu miinile cla

drumul la coard5 si sAgeti .de tot felul sint repezite cu mare putere dintr-o teaVii-.
E deci o- arms pe care bizantinii au imprumutat-o de la cruciaP, .vz. Du Cange,
Glossarium s.v. ,Ttayypu si Ttayypei3eXog.
, Despre originea din latinescul
cancer vz. H. Gregoire, .Notes sur. Anne Comnene. in Byzantion'; III, (1926), p.
315-317 ; cp. si J. Staquet, in Byzantion", XIII (1938), p. 505-512.1

www.dacoromanica.ro
 196 MUSTAFA NU SE TINE DE CUVINT XXIV 11-12

la noi orase si cetati, ajung5-ti sa fii trimis intreg la Constantinopole,

aducindu-ti aminte de relele de la Lemnos si de batjocurile cAlugArilor
din manastirea Preafericitei Fecioare. Iti voi spune vorba lupului, ai
drept rasplata capul intreg. Pidica lopetile ; ai vintul b5tind din r5sArit
5 miazazi cu dulce adiere. Sa ajungi cu bine la Constantinopole si saluta
pe ImpArati din parte-ne. Spune-le, cum dumnezeu ne-a dat domnia. S5
tr5iasca in pace cu noi si noi cu el. Lipseasc5 dintre noi chestiunea
Galipoli !" Cuvintele acestea 1-au tulburat nu putin pe general ; si
aprins de minie a spus : Tu nu-1 stiff pe imp5ratul meu, city pricepere
10 si cunoastere si ce vederi largi si nobile are ! ? Trimitindu-m5 sa plec
Fara nimic cu vorbe rele ca acestea scuipind din gura, o Tineit, sa" stiff
ca, precum vad, foarte curind te vom avea iarAsi in Constantinopole si
atunci ai sa-ti dai seama ce ai grail. Dar nu e de atributia ta, ca eu
sa-ti dau tie socoteal5 si ca to sä-mi spui mie ca eu sa plec, ci de a
15 sultanului Mustafa, pe care dumnezeu si starea rOmeilor 1-a inaltat. Tu
lush' intimplindu-te unul din cei multi, tnceteaza sá mai vorbesti, ca n-ai
cine sa te asculte". Si sculindu-se, a mers la trireme plin de minie sI
amaraciune, neavind ce face si cu gindul la juramintele calcate si pro-
misiunile fAcute de ei. Totusi a stat si a .asteptat raspunsul lui Mustafa,
20 dac5 potrivit tratatului are sa is in primire cetatea sau nu si atunel sa
piece.
12. Dar cind Mustafa a venit si amindoi au discutat destul de mult,
i-a gr5it lui Dimitrie : Eu dragule si mult dorite al protectorului meu,
stiu bine promisiunile ce le-am facut in fata lui dumnezeu si a profe-
25 tului lui $i ca tithe acestea era si cet5tuia de la Galipoli. Si pentru
toate celelalte am sa dau seama in ziva cea infricosata, dac5 nu vor iesi
dup5 invoial5 ; cit despre cetatuie ins5, mai bine e sa calc jurAmintul
decit sä infrunt pe dumnezeu si s5 dau credinciosi pe mina necredin-
ciosilor si, poporul liber si inchinat lui dumnezeu s5-1 lac rob in miinile
30 necredincosilor care nu cunosc pe unul dumnezeu al cerului si al pa-
mintului. Si daca, fereste-mä doamne, ar fi sä cad intr-un pacat atit
de mare, atunci neamul musulmanilor nici mie nu-mi va da sultanatul,
nici tie milli va ingadui sä intri in localitatea aceasta: Prin urmare
pleaca pi eu pe cit dispun de mijloace, pe atita dau si rasplata.
35 Ceea ce nu este ins5 din averea mea, .ci a fost sortit sa fie a obstei si a

icily ylinawr xaxiDv se spune si la figurat despre rele foarte marl: dar aici e de inteles
ad: litteram ; -vz. XXII, 5.. mdndstirea Preafericitel Fecioare : vz. XXII, 5. rfi
vai spune vorba Sapiduir aluzie la fabula. Lupul 1i :cucoara", care, fkindu-i-se mils,
ii scosese osul . din. git ; si lupul drept multumire ii spune sa fie bucuroask ca
sl-a.,sco& intreg Caput din gura lui. .te vom avea iareig in Constantinopole dutind
ad5post $i -ajutor.-

www.dacoromanica.ro
A1XX Z1-11 SVDf1G V1801S1 .n0iNvzisa-0p7Ira L61

13%4320 100 AOCOO

113ALC61M311 A3 LOA11A731DACON 531A0X5ALATI1TI7A11 AC01 A031ATILV -10%
AVM 173% AC01 A3 th I1A011 541 C1.011326DXDDT11311 AC01 Acool),Aoloax -Ax014Digi3A9 513x43
ctooDiri A1a9X map) Al,t1 Alypcbax 01 (toi acrx9:t A3o4i -17yri0 aaw .5102apt 513X2
A91 Aoam D1A03A1C A9oaxrtyA, Aolom 3A90.0 .110A.21A101DAWX D0/3400 1 50.01
513vo73g .clap 'AC011[1. 3A.3y 5co7t 5930 Alt11 A1311A3EL70 ATITRit '011301,4150N3 (010a. ,03/1 g

AO3Tiij. 41.3 1L4613 ACOA7010 1DX 5131111, ,1311 '(101020 (01,01.CV. 5101111A -91L(1011(10331

n'5(03y WADI A91 A9M113361,13 701 701X)rlt),9 X210 AOAVO A131361213 173% 51361031110
X210 `570g10 '1163 A91" A9113 1331/1,013g 5131010 501313A110 173% 50)3139A1 pax 57a101t

51rap 514ArtooriMAAor0A3r1 A2103 AODCD3E01CV, 311 A9A3% 51019.0101 1.0)31119, 5101(033Gb

AC0011CO3I0 D1 cloi '5011311910 p

7t3 lL 11,,tnA1 'tan? 112 52) it chAgg 5m `mag mywr 01

13 30 14
CLOA11A701DACON 170% 3191 4U4.19Ti 70 510X11623 41(11 00 &OD 1103 01 -9g1g
1X)A 31i A0A91e 113x marripcorp 7pc02. cioi. (walla)? nr.Innoctoltv AO 0 593e 113X II,

1119.1 A032731R0d. -300)65 0.3 3g 513 A(01 ACOVOlt MDADXAC11 39(11311 C1O1 `A734 110
X00 513x3 A91 .731A0cLOX0 513063A.a, A20 A301(12,D13 5p pa., 5136t1i431 51161yot

floyoX pax 457a15xue kui AmX,? p. '110,01001r D1D% AllOA Moth AC01 Amog -36v 91

Ababa. pax 5w 513o3bolt0. 5701 ,arde AS01043 573A,3710A3A 5mTio. onaual 50A3119X30X3
qt9I

VOW! 0.01 DCb101.0(101A1 41 `Abaloxoup 13 13vo11 Ipurx 5701 5)axlmAcua A13g)ay 01 -9,13t5th

A016 1K, `(L0 170X 3101 .173a0313A731C3

g o. 3g 5ncbmixtoN Acpwa psnt SaoA.9y 531A70o70itclo 59om0n `obr19 (71
drOihrikv .1163 TAR" p 3y1cla 170% 001 (Lori acasratonagleg, `31.493r1031: ngio OG

sovoxy 5701 `513D3x,D0i 5p AltoX.oncg. A.011:(2)q C101 030Ct 110% C101 1046063L -073

aoi 1rnt 119 A? ebDpi Acoir,tai All 91 V5 50131(91C1101r73M 'A0160,066 7)X3Aan A.0.43

A(01 Amyx) AOD.Ayup COX2 A0A91t mArtogorp A? Ili bark 1lA73x3 U,1 1103d0cb 13 10
pamx 01 A3011Amcbria0 x(2.0 .1101301,tgo1p laau 3g am clopltooth A0.00136% M3A,14043131I

A0X60 4 A130,06%.0061C ,e030 d3OC13 513 q A10o3X g31:02 Acp, 11:IA30110U/1 11311. A13101C -1100

ADy 91 A0630310 110% 91 630 AoATrimamcbp 50A03 513 501.3X Amisnicy X 17 A,91 mtp,

A930 0.01 cloAnorp pax Hu 511,A, 1111 .Ao19923 1J ?g 1D% 523 Alm-low. Arn3O3D70 -70X,

`moolArlitaxal 9 VI '0110A3A '316C,t){ 01 Ama. AcoAwiyao.octoik 50A34 10.0 10113 A141

A701U.1161? 13.010(0Xna707t 31(10 100 (101 1101603X C101001 13016DX AV 'A0091113 1011CV

AC10613A.101 VA.72x 513 AoDo `coome9.3 Aos)91 170x 41 A.4101i/31A0 .03A131%36/31t 7300, OS

Aviolgiam? :isdpos Avr1a13g7A9 d II E pa. ling : m1 d II 9g 01 (1390. :31aEl. )1 (936

d II sz 10.0 :Una 'r14 d II 6Z 100 11nEl 'd

www.dacoromanica.ro
 198 MUSTAFA NU DA BIZANTINILOR GALIPOLI XXIV 12

profetului meu, nu vreau sa clintesc nimic din obiceiurile musulmane si

din poruncile profetului, cad sint musulman. Si cu staruinta voi lucra
sa adaug si sä inmultesc orasele si tart de ale ghiaurilor sä le fac
sa fie ale musulmanilor. Dar sa dau un oras si Inca Galipoli care este
5 g-itlejul musulmanilor, pe care se duce in jos tot neamul crestinesc, sI
juvatul crestinilor, gituindu-i si nimicindu-i, un gind nebun ca acesta
riiciodata nu-mi va trece prin cap si nici nu-1 aduc la .indeplinire"..
Acestea auzind Leondaris, ca si leul ce da gres in navala asupra vina-
tului, isi duce capul pe jos si coada lasata tiraste pe parnint, asa
10 si acesta de necaz, parts iesit din minti, sta cu capul plecat, ping ce
Mustafa s-a oprit, terminindu-si cuvintul neasteptat, si atunci ridicin-
du-si ochii spre el, a zis : Noi, doamne si sultane al musulmanilor, va
stim bine atitudinea de multi ani fats de not ; caci sint acum mai bine
de o stita cincizeci de ani la numar, de chid strabunul tau Osman a
15 smuls Bitinia, Paflagonia si Frigia din miinile parintilor nostri si le-a
oprit pentru el. Si urmasul sau Orchan ajungind domn s1 rnostenitor al
acelor tari, n-a .ramas niciodata in marginile tratatelor si juramintelor,
calcindu-le si trecind dincolo de granitele, pe dare le-a statornicit dum-
nezeu si adevarul ; si stilt de atunci cam aproape o suta de ani, de cind
20 a inceput sä strice partile de apus. Dupa aceea nepotul lui, tatal, tau
Ilderim, punind mina pe putere si facindu-se domn al tinuturilor dupa
dreptul de succesiune si calcind si el juramintele in picioare, dumnezeu
la urma a dat toata domnia lui si pe el insusi in miinile persilor. Acuma
implinindu-se de la moartea lui ping azi aproape treizeci de ani, fratii
25 tai Musulman si ,Musa calcind in picioare juramintele, in chip nenorocit
si-au gierdut si viata si domnia. Numai de curind raposatul sultan Ma-
homed, fratele tau, el a pazit juramintele si de aceea a avut parte de
un sfirsit pasnic si s-a bucurat de bunatatile domniei in fericire. Tu
insa facind acestea, nu-ti va suride mult timp norocul, tinindu-ti partea
30 §i ajutindu-te. Caci pe cei nedrepti dumnezeu inainte de vreme ii trimite
pe lumea cealalta si pe cei ce-1 sfrunteaza, ii face sa dispara ping la
urma. Cind fugal. Hind, ai intrat in Tesalonic, data imparatul romeilor
to -ar fi predat lui Mahomed si juvatul iti lua viata, multi ar
invinui si osindi pe Rome! ca tradatori si ucigasi groaznlci al acelora

12 : mai bine de 150 de ani.... aproape 100 de ani... aproape 30 de ani : Numa-
rul anilor dat de Duca e numai aproximativ. Osman a ocupat iarile amintite pe
la mijlocul ,domniei lui Andronic II Paleolog (1282-1328) ; vz. II, 3; si pins la 1421,
cind se petrece scena intre Mustafa si Leondaris, sint mai putin de 150 de ani.
De asemenea §i Orchan (1326-1362) a inceput sa strice tintuturile din Europa in
timpul razboaielor civile ale lui loan VI Cantacuzino (1341- 1354), inclt sint mai
putin de o sutg de ani. 5i nici de la moartea lui Baiazid I Fulgerul (1389---1403),

www.dacoromanica.ro
AIXX ZI svona : viacusi inniNvziEl-opani; 661

3g no 7DoD1r.' 4(.1 AL03 A.1.01,L1X 'A1.0,13 nyla) era dinorittg 1131coottyx3x inx o1 am3 -063t
,1114,d1 oo moo wo(.3ponarac moo 113% 4C01 -91141)19061L
11 M01 MOMAIOTIV10.0(1011
M01 0101 `aoityboolr rtooaohr 50A10riy .itom..9xm1 -110N 69A. 50mo111u3 1mico9A.6? 001
110413400671 pax 1rtotqamc3 513you 110% 51360,)X A910(1000/4 11391L101C 4(1)1 1(1000.0W n9g1
m0A971 1))413 9j, 3Q 41.y911 1DX 1319701 Anyoltoortynx 5111,1 1103 5911101( moi -n.ow
mominiyttoo Anaolsbninx MLR SOA3A, 40o1 momaiunaX pox itutoliklAir 40-n: -13119i6x

01 401(10101 rninikovaarn: 31q,0 513 Scrol, many 5131;.im1mq 9 -403v -

40)4 4.0141A1CD1DX 113% mor,t3503110 `5110193) 3101e9)11 31(10 13110%. ACLOA. 1)3113931L9,131C3

501691 vox 631co92 itcov 51,u. spat;to ,51391a91.912 (017DX AL,L1 AlptDC1)3X 40603 113% 117

boo° 4111 AIL/. `molitiNuc? mpyraoug, '`A16111.17. colqo imc 5oxclo gut) 5111 51.utc,ty 5q) or
A3 139910X3 1Q1I1A30ch 5oA3119434, olDx. Ala 41tyncb3H. `4coX1 5co2 CLQ 5qII/10nm 491

Aokoy9or3r 4oA.,9y tAlq 57069 91 rydri2 5961 cuqn A .ttcb 513rill," `A3T1 3161,X, VOX

3A.11)C612A001 `4c0mpityclopa0N 43Ti10glo 5o416x7? AU1 59ale. 5)204 itor(ymt.x? m0m,96X

.41.1)3091g pax a7oA 1Lg1L 734.13x1r3 91 1112 13A7DXAA.1 401 A9114161) 4101 111311.3 -41431t
`701A014 .c1:02 ci:o 0 59D 50Intmt9a1L Ariloc 5tu 5ry,Imv1a 'pax 59)Aokny1bnll pax 9.1

511A.(04, 100 5nor1:457? 113 M01 A03613X AO)1 40)63131V MO3A.OA. 3X.09170% 19, qg
5o4ols,A.2 noinia ApXoa 50A3r19A.3A, 5016(1y, 11011. 5011941061111t. A.011 4(01910 M0197134
90 3A131131g 31011 .51701 51DX44A11.0 170lt 1510X60 40,9730130731e 113%
ACOQI.L7LD1311 `10160
ra ozmulynsboll, 5930 px tn3.01R22 Am/A3 501 310119 5cyll3 acne `49100170x.3 d)
bl 543. 50)3.09,9 0173134, /036130 bro 0 50A.94,19 `9.01(173 0 599 a4.1)31L `Till.01yL
50A3119A34 50169.X. A.001 ACO1701141361C 110X AC01191-134 nrox `AlpCogniq Fry. 592.9,n indnarne
AMA 59,01 5a,ox69 pq 131(31 41.!,1 A.Vap cLOUI.D macaw lux 491on 9 5930 A3 1963X

4co063ll 43xom6me mEN .g n10A131S3 501A941(36101L 5g,CAq (you 101 )11Aox70161 1113 -31 I I95'
DA3tto1( 50)2 itoo3111,L0 10 1o6313110, 1oth1(3gy `49rlycloot-Loix 51tocoW 531413d136131t 5i-s1ox
`5ctox60 lc70x 50) vox Stu. ;pop pc
5112 Shoal 3 A0D3 4o4ow 0 kola. liocom -loom
Aim6 13T13X3A1 59A.1a69 9 590 `59cb1(3go 59irco0 5(191 5(1,0%62 A3DUaLp3 11310 591913
Ol 5or1 Aomn.1013 lnx. AU.1 Allcbna). Stu 51avto113k4 56)A9rignqn.3 A.3g13y31L70 133 N
xnam. 'mimic x9.0 513 ADomi 13,091(34 tL 117.1,11 D0(10611/M19 in% -99no.6Luog lop logy.
5n.ox 69A., 9 5930 cal: cloainx 131L1131M6Dle Sp Attgiv. pax 59.m. Sn1kn013olo A.93,4)3
5ov,i '131A.73tby 910,2 6221 4o)49,3(b 534y11913 A3 Doo3e `1.1x3401 23 9 593101:) DE

AX01 AOYJDTROcl, n.og1g3arn: 3p 6)1 13113X3W 113X 1.1.A.OXA.1) Aka A1,C0 (109 `A.1301121(3
AOY.13 A.1,3 iOnOIL `inoonuin A13A11)X(013X 50.0101i0)ct 5CO 5101990611 19% A(01 513 4,113

f, A,091&10c1Dx d II L mw,13600Y9 d 11 61 ito)A,9 d : assnpof A.049 II Lz 43d71y37t1p d : -.101

assn; A.3n7ro1rc1

nu luls 'OE p Imunu Et Iuu up inipmu louue a lausie munu na etup:o.idu `al
!Snsul uona o plpul uud aialuyino naxpt? m alsad'. IS 50&,1.3 nou ad" .adsoide
eona .1U tI lnInd ap Funq pstueas aunds !mu puxa In.Tuiu iolsaae lei) pp
a upon ap o areluinno ,ogolaa 'pAgoin ap o, agIzoduloo pelalll ! It anin2ai a3polai
nuauao Era alalip es an app ul alcatunu apurnol .angemprozde
pipe ill ajlullw 10111EM tnj :1111a1-1Milli ,;ZA ciAx 6 IS '01
211 anunw :Jov§Jad -
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
AXX SV0,11C1 V12101SI YNIINVZIE3-0D21111 Tog

59,01 A032A0A.Rth.0061: 5ROA.13q 5733A0ch 173% 771 7311A.7rM3 ROI 110173%19 -531A01101: llay
3g 3.0A9MIXo? 531AT1)3q)3M2 7313111 /1930 10 '101101107d.
513c131245A. A3T1 A131t 0 (b3 91
pax oin.02 50-ro7x `5xml.A.613 31200 cpAq .o)41t1im? 5c1ox 3g 5731A730911.COXA1,0 5(1) 5a0a0X3
111A..01( pax 5136015m170 01 :A01U-09961t 3A1701A.,L AQ,0 .50A3TIOA.1736C1)93 5:131111 3g
9
.59oic Si-pi Snow! 5(tono 531A00.163102 173% eo1 137(1070g 531A73y134,413/112 7?3.. 51L) `5113.9up
ca. AMC (:930 '10A3713.013A.1? ',137103131031670%90431r 10131I0X33X3 AIA1 ctoalpa mapaxig -91/9

mp)ada Dinaaj, Alp1/13 pax 3 Acp6L1(3 not 50131111( in% 7:11.01 57)1x-p53131

5963/ All(01R10A11A7319MOX mapooir .A.3.0(13y2t2

'AXX mponW 3g mpaa. 0 59.310,004 1(1aom7w pax L1( Lint Ilyyou 51303X9n.o 1L21
pax /Lori(/* 51.01.g3/ ,50A.3119A3A, AcoX2 9 11 `173011103t 017309.3y(10g3 70170% ARON Alstl
of

inappg pax 1731031.0 5130361C ein. ti .3.9an0 wet 13 1)913.0.0g panottyie Alit
11p11(3.61 p3x, 171409 7.3. of,t9 1cb35c) 50) '50,0a1T19 131/3 nxpgo1sx3 13A9A3A3
9 '1141701AX11 111(711 11030 501AR0AX0672 1301p1.073.1701t01r9 A01(1,01 513 111 A73(P0161C
ma1m1-13All.
'z 0. `510chxlipaoN pax 894 513 191c176 onpinarAmq 9 `5ok9y Slapcnorao
342 51
91. Aoion.oacto pax, M7D1Alt0 5op1(x3x pox 5DDI.p.aen,on, A91 Amittg 170% 573011,107310%

.5(10107A10,0ag 5734110% 511013190 no1 (1,07(9A311 11,01(010 17nt 1031. A0A.459.1t A91 A3
17)%

1A31i1y 5m1(3x 5c9 `AILaX3 56Dre0cbo3 173% 510700 5ROQ1g 01910 51 17371 513315073
'57341 1,3 11.1 9V, ROAI31a AIA1 A7013601E .0113103 pax ILg mp61y3.013 A3 5101 5101l93 11,01
a0A3TIOX103t)? `13riX3IA r102 3g70 (Loeb 'ft01/(170 113% mpa9,3 sctoactuDlLo. sculityrittiaDA.9 N
pax A736313 41(1(13 Atp1.3%0736733.t `A.06137-1331U,I. 7)17arktgq pax 5i-tout vox -vkarni
5n,06 '523701(1.yOU 5r)%1/3ACI,A 5701736(9 173% 5n.03A 5aoxclgime 5n,0m1).o0a1ll13 Bram
50)14.963661q. 173% A13.0731C Altityp Aire `Supmatg 0149%3 `A031031731197173% .0.7:)% -31*
ADd ARY9.0371 173% 'AON1,373A.1(3072

c 0. 3g ivaaoN 113 503A Ito) 1DX (mug 01 _x 5012 51)0731(3 0116173x3 A3 sz

rugpall 514.1 57apta611a pox Soup )p.. 710119 ,A(011)?air Attylt cLO 'A.OD 173% ao oun.
5111 5og11maoc3 o131m033 pax x2.0 rq A01(101 9 5o11i1Aoy `Ao.unAroak? -113%03 CISg

'0131 5ol3.1 pax (brit anrodi DalLoaToaxnAp 59a1S A919,7D All A7J1AO1I3A1 111 131L
-

,A1lt1o1 Ail 9 6111331 0173911%3 7073 Anyttoat `Aonrox 5910.19 33 n.3A9 53033a1lr3 59111
A3o7oc32 .5DD31(o3L7D 3X1a a7DA 1311 R01913 17)% tOU ACOA9191A311 5(1 5701A0740a1C QE

4(1L `11n1Aloll pax OpA,

(101 9oit aoArto 509x7ati 'ffig3up 5cp 9 5o191(
531A9tu3w 13)?A. 5(1) 01 noiactood) sin 5m3yolmortyrom 1.610336n3e pax 9 5011391A.03v
5913x Ltacbtacmy pax 9 50d:o310aolv 113 5colovvx)? ilvar)31L.13131.13% YI 11 i1.07X3 AoOch -
`ngp. 50.c 133 1391(rtcb ALL1 1711011311 'Lump Aktyn.og '17D139,3/11.0g 41 inx 0 74 - 4
6 6Yrie NaH Flint d II LI 00,0/.371 Ting : ^tkari d /DA.Tri Td II 81 sioxa2 d 5aoxag
ung IIEg 50)1A963cb7015 :d 57:11Ao4cbmg 11.11H I :vox/id :d EE 5)37X)3 ling I 03.14.9x3 :Ting
0134197 d II 22 732 'd

www.dacoromanica.ro
 202 SOLI INTRE MURAD II $1 IMPARATUL MANUIL XXV 3

hotaraste si Murad la pasul la care se hotartse imparatul ; si a apucat

el sa trimit5 mai intii soli la imparatul, pe unul Ibraim, fratele lui Ali,
despre care a lost vorba mai sus, om cuminte si dreptsi strain de destrAbA-
larile si desfrinarile Para de rusine ale turcilor. Acesta detinind locul al
5 doilea dup5 Baiazid, a ajuns in locul intii dupg moartea aceluia si era
eel dintIi Intre .pasale si mare vizir in treburile domniei lui Murad. Ve-
nind la Constantinopole, nu s-a amintit cu nici un cuvint de ceea ce a
facut imparatul, ci minie neinfrinata nutrind in suflet, le ascundeau
acestea, ping ce situatia for va ajunge cu timpul intr-o stare mai bung.
10 Ibraim cu fata senina si cu cuget prefacut, luptll din5untrul sau if arata
afara ca miel. Si incepind cu vorbe blajine si foarte umilite, ajunge sa
ceara ajutor, spunind ca toate cite s-au intimplat, s-au facut din vina to
Baiazid si aratind ca ei sint nevinovati, tot asa si romeii ; si spunea :
Daca Maiestatea ta va voi, in foarte putin timp i1 vei pune din nou in
15 domnia tatalui sau pe stapinul meu Murad, precum ai f5cut si cu tat5I
sau, prea luminate imparate, caci ai in mina ta cirma si, unde vei vroi,
acolo incirnesti corabia, indreptind bine directiile cirmei. Caci precum ai
f5cut cu tatal sau, cind s-a ridicat In contra Imparatiei tale Musa, tot
asa milostiveste-te si acuma si nu lasa s5 detina domnia unul care nu
20 este vrednic sä stea nici intr-o colib5. Cad cind Mahomed", care fuses&
amintit inainte de mai multe on domnea Inc 5 in rasarit, in Tracia,
dupa ce 1-a omorit pe frate-sau Musulman, Musa avea atunci'' domnia
si s-a arAtat potrivnic romeilor si dusman neimpacat al Constantiho-
polei", precum s-a spus mai sus, atunci imparatul 1-a chemat de
25 la Brusa pe Mahomed si, incheind un tratat 1-a adus Inauntru in Con-
stantinopole, dupa ce 1-a trecut impreuna cu ostile ; si el iesind o data
si de doua on si de mai multe ori, s-a luptat cu Musa si a fost invins ;
si iar5si a intrat In Constantinopole si iarasi a iesit, ping .ce in sfirsit
1-a nimicit pe Musa si, la urm5 ucigindu-1, a luat domnia. FA si acuma,
30 imparate, tot asa", spune, si fatA de Murad care rasplateste si cu daruri
peste masura de mari si de mult pret, afara de predarea cetatii Galipoli si a
celor doi baieti". ImpAratul insa nu se lasa, ci tinea tare si neschimbat
la parerea sa, ca sa fie aduse intru indeplinire hothririle. In timp, ce
tratau astfel si Ibraim a stat destul de multe zile, spre a obtine un rezul-
35 tat al tratativelor pe care le dorea incheiate, altul a sarit ca Intr -o arena
de lupta si ceea ce Murad cerea de la imparatul cu multa rug5minte ca

a fost vorba mai sus: vz. XX, 11, caci despre alt All n-a mai fost vorba nicaieri ; dar
se poate ca Duca are in vedere cu .aceste euvinte chiar pe Ibrahim si atunci vz: XXII,
11 si XXIII, 2. care fusese amintit inainte de mai multe ori... precum s-a spus mai
sus... spune : Aceste intercalari neobisnuite Intr -o cuvintare directs pe care istoricul

www.dacoromanica.ro
AXX E svona vniats1 YNIINVZIg-ODelf11 20Z

5n3,00 .w.manayaoc)? pax 5131.Jo361 5909a,c3o61 5o19 Purip 50o1 t3l(1913d Tilp361L
'DAIS AcKby3g72 raitoxavEr; ctoi iry
A.,9 9 59A9y 5)3D9ocb `A.31:(9yLi413 96gA.9 A.913Acto

pax. 1.1(1413 'pax 59o1 591 Am. Amxkoj 513919A9 x9yd 5013 in 51313A:00D 11Q1,A(1.011
50 1/311.. 701 1013631(13g 001 11.sca1Mai1 Amo?cb 701 `xnal.malt aoApx? `solAnwpainc
adty? 119% AC01 A0M-121,01A.311 501COa1 AtL 19.% A.0490311 51n 5131A0D3A4 001 .19on.o1A1
Amoya, Ago A? layouctomimalomoN pax lane A31i AOU AU) A3a13612 0 -.1.0)9g
5113y %(t0 6,r4Ari cyloo A3
531A0c4o1D1g Aorinv, AoicoArtav 5092 A)? 0
(111 10A

50A9oX 513 AZIA.0111139113 131:1 701 1a31C `Am19,9 910)1 -oiA0licrt6R1 (auyi, 39 tvA -
1111D pax 6)1(9.914 11x1mAA. A.Or1 A0gA2 A.oxny 5m Amadgau 012 .31tAx1383 4.9 9y
- rx
5110A. 5969Ano 5cto9O1 31 pax mayy 50o313191 A70136LLLo0 c131(9x33 5m 3 5701119 01

`9193o3. 900 ktg pax `ATIDDA0A3A. A.COAR 1101 `114101A13ll 11 50.00,3 5001C1D `40/0A.%13003LD 96SI
Son.cmom 31 'pax 5(tororimd, .AcoAR ia" 13.01R3.0. 01 A99 `5919ax 5m it daA.1y9 -03SD
513.01..,11013110% 31y31 513 411 /11.%161101 AD1A011.3A4 A01 30TH Ala01939 3.126101,11
mox541 pox A? an. loirac aw.9.1a `ww2A,a13 3192.9aan-ay `r13v900 513X apA. wrn. .1All
9I
nalgX 91 A.orogInc pax canto Ali tlyn.od 13x3 pw.. 1 AL,L &won. `..513cb01,10,3.3/1 D% 5O
AmA9.01 51191 .50x010 sua axa COD10AI513 A3 (1)1 1a1D1C `0011113 501iv91o11A.70 du Coo

131706% `11,90)W 091q0 173% ACIA A.09111991L419 D%

9 5w113g1cri Sttgc,tyzax *5(99 173)1" ,o9A. 9 - 1.1,71 511D33

113 A.0103A0113ALI. A?
Sponyoic `5p*X3yoair -
Ala Aiy1tori3A154.. 313X31ialt
131i3X3BI"
al3101 41,1 AwA043A4 5111 511x,3a0 -AoX3
calt0113A10 0.01 1113041

50931011 soottX ;50gAo1iT 5o2 .m1x3y3-t06E

-
501 inx A91 A9day3gp AwiyaoimoN '501ADA131% 50113333 LLADC63 ),L510113T(0 1D% 5111
3191" 9 5031(1E03d 903yD%31311- - ,og

SoA311 carp Stu. skonooll A91 103X3 pax 5131011 `5nog 599.913 A.919.7) 591A3 5I11
pax Amoya? pax mapi pp% 519
flOA11A101.0A(0)1. A(10 5101 10131113113610 `71A3.0.001/30331
in 51%/M01 173% 513111T111.0 Cba. likocoN pax 513oluil.l. pax Amoyaop Aram A.? 1.0-1X -
13y01L1LOA11A1310 pax mywc `Agagy33 5093 9:o 5p 50101 A01 AIL.0031k A301/1.12611, 19.4 9g,

59101 `A3mw.9A,903 44.1 maytorlaAk. ,A(9031/ coln.o pax `A(lit. 'A1DItct Cp" `031(10/3d
A0.013ka3 1D% 513 A01 19(1101A1 A0)1191 pax b...0qA..31-Ia314 .919111.,tomg pax aonoic -91(
(LOA /2 D1 ALL'SScoayoicaorroox inX Am. ong 31LACO9U 41.1 r'A1p1333XA3
511.2. (IL
-
51,1310.coog %fp `i10919333 xvo 523 A01ag30 pax Aolaginarip 'gala? 44,1 0011113 41091

ALtrkpAA. in 513 59101 110A133 701 13A3119(1,3)tCLOO A3 51oin31 53132 173x 0 a AI OE

5no311ls1 59A.Dx1 M0011511319A3 1101 Apjny Soy?). A.0,11 MI) '1313 'AcniAnxbricLo 50a312
SnniNtuLD13 5q 113 ,53o1orr1 OS aortarinolli 9on1 (LOS Sco?ywrig 91311 yywc513.

E d 44ug3 ling 1101M13 31aEf II T7I p 9Z 93'0D09 T11 : 5,-,13/1°74 d II Li LLD(ow

41.13
:110H d AoDlizpVICA39 d II 81 9 5recpyyor Slatcnyoau assnidoi uinpuapnpas II rg 5(9
51,1-0(0.1A1
(oa1 m1x3y3 p gz 10 A assvpoj npuapnpas II OC 3 17)A,13 :d 3 31 1DA 7/71(2 '31@g
I

alde; al `apasap Del eisaadtu! ea )uls !um Fgeaap

o aund u!, m3n2 loiafeuosaad aie .10.1p
plumasqo ateu.O.rum aie Inunaln lalgra t9 za un ls!cloa lualeau e-aI }maul !ode, 1 11
'pca) uoui ionwena. le II aupci asupas ulp }ca}

www.dacoromanica.ro
 204 EXPLOATAREA DE PIATRA ACRA XXV 4-5
o cinste si o favoare sa-i faca, ceralalt it ruga pe Murad ca pentru un
mare bine sa-i incredinteze lui acest serviciu.
$i acum voi porni sa istorisesc de la inceput, in ce chip Murad a
trecut strimtoarea si cu cit de mare pregatire si cine a fost acela care
3 1-a trecut si pe unde a trecut marea si ale cui au fost corabiile.

4. In Focida din Cara Ioniei era in apropiere un munte in

Exploatareacare se afla o mina de piatra acra ; si toata piatra din
de plats acra culmea aceea de munte pus in foc, apoi in apa se face
§i intemeierea
ora§ului ca un nisip. $i nisipul ce s-a fAcut din piatra aceea, it

10 Focea Nona. pun intr-o caldare cu apa si clocotindu-1 nu prea mutt,

nisipul ce a lost pus se dizolva si ceea ce e gras si sub-
stantial din el, r5mine in zeama aceea ca un lapte blinzos, ceea ce e
uscat si pamintos din el, it arunc5 afar5, pentru c5 nu e de nici o tre-
buinta ; zeama insa o desarta in scafe si dup5 patru zile, zeama din
15 partea de sus a vaselor in care a lost pusa, se g5seste inchegata si lu-
cind foarte, asemenea ghetii ; iar pe fundul vasului si aceea e plina de
fgrimituri ca de ghiata. $i zeama ce prisoseste dupa cele patru zile, o
iau si o pun in cAldare, si mai turnind alt5 ap5 si mai punind alt nisip,
o fierb si o varsa In scafe, precum s-a ar5tat mai inainte. Tar piatra
20 acra, dupa ce au scos-o, o p5streaz5 in magazii. Ea formeaza un obiect
de neaparata trebuinta pentru vopsitori ; si toate corabiile ce pleaca din
rgs5rit spre partile de apus, in neapArat ca fundul cor5biei sa-1 Incarce
cu piatra acra ; c5ci germani, francezi, englezi, italieni, spanioli, arabi,
egipteni, sirieni, toti pentru mestesugurile vopsitorilor se aprovizioneaza
25 cu piatra acra din muntele acela.
5. In zilele imp5ratului Mihail Paleolog care a domnit cel dintii din
dinastia Paleologilor, au venit niste italieni, de au cerut sa li se Sea
for muntele in schimbul unei sume anuale cuvenite. Tot atunci st5teau
si turcii la pInda s5 prade *tile dimprejur ale Lidiei si Asiei si stra-

4 : (Doo.yym frinci" inseamna de obicei apuseni latini de once natiune si din

once Cara. Cum Trish" Duca enumara aici aproape toate natiunile apusene, am tradus
cbeayyot. cu germani, caci cu csvavoi Duca desemneaza pe francezi , vz. XIV, 5.
5: Mihail Paleolog : Gheorghe Pahimer istorisind despre conflictul dintre ge-
novezi *1 Mihail VIII Paleolog (1261-1282), aminteste de aceasta concesie : Jte0Cr-
TCEITLXOT61t71TaL!Ail/ OTYV Occaaag ibicog xoti TINL siryevsi, revouiru, Mavouhk ksyoaevco
Tot) Zaxcc@ioy, to 2715 XUT' vatokir ciscoxctiag beetvec ligtaXkov avirips(.65 exovta, CT'
(Tov bit xatoixhaag cidvapa t4l toiCLO Xa6) sleyats-ro. Kai noXA.6 ti1c 4yeariag eutovii-
p.svog xrd, alloy fifteA.ev Exstv Ex Tfig -rob XGooroiiv-rog neag gxEIVOV EljtiEveia; 1toti btaiki-
ascog. yoiiv 1Li1 eivsiciOca revoulta; Ex x6iv Olvco aseibv SLOG ffaXecacrhg Ensivou
xataysiv arugt-rmoiag ag-rcaXov, iTtEi 7OA./03 tivi X9C73^1TQL TCOTTI Tel. Et 41,COV 11TaCIpAXTOL
factivovteg xecbaciaL bicap6Eoig, thg 605iv EtEati. Kai 6 fiaaasbg xa-raysiov gnitattEv. I 420,5:
,.$i imparatul a dat unui nobil genovez, cu numele Manuil al lui Zaharia, un

www.dacoromanica.ro
XXV 4-5 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZAD,TINA 205

naQax4ioEcog yeviaat xat cptlovpiag xat vievrog, auto; 6x,- SO5p6v TL plya
TrIV inowEotav Tairrnv iyxamalivat, a6-rip napexecksi.
.
Kai SrI 4 et@xfig, 7104 TC167ap bigpi toy 7t0Qop.ov 6 MOUQaT ?tat RETa 3TO-
(mg na@aomviig xat tic 6 7rEQatig xat n013 Till, ilseaaaaav inkaoE xat TtvEg ot
va6apxoL, X4cov gpxoRaL. 5
4. 'Ev xath Thy 'lioviay Jr.kriatov Oeog rIv, Ev ip lAitaXkov
Tfi (Domt451, 411

orwrowtag iutaexE xai o XtOog &tag trig CexQO) Eiag nvpi TrQoaoixtlirrocc, Etta
Matt, cu; Walift0g yt'VETOLL. Tip, Si an6 toil XtraOli ysvollivriv valip,ov etc Xikra
PaXorrig aim float!, 7tat xaxLitovtog ou TOoov, ri Okryaekfa ipeqtRog Stak6stat.
xat -r6 ttiv Traxii %at d6tiii6eg ain't Ev Tit) t cottc,15, Ithov cbg yak topioSsg, 10

TO hciov nut yECOSeg airrilg 4o) 617crouatv Cog Cixeriatov .1.6v Si t o.161, etc ox&-
(pag =idiom-mg 45ixcag flusEglv TEMIZEKOV JtaeaSQOAV EiTtomEtat iv Tot; gixCIOLC
TIT)v intOoOXWV CEyythov nE3Taya.tiVOg 6 t co[tOg xat intewuyttow Ototog xeuat6X-
AT Ev Si T45 atnagvt toil etyysiou %at aim!) 3t4QEs Vrratatow Iscruotcaloettay. 161b.
'EarrAoiiv-rEg oijv Toy to4t6v Toy ItEeLTTE150Vta tLETa Tag TiciaoLeag 111.14ag Eta- 15

DCOdunicrtv Ev Teii 2tiPTITL, It000-XEMTEg nut gTEQ0v "b803Q mai miXLV paµµov ilipea-
AorrEg ft:log(11)01V nut iv Tat; ox6cpaig ixxiouoiv, thg neobeoVarroti. TO Si aro-
7trrip[aV 1430.01/TEg iv rat; eutobillsocig TetitiEI501)atV. "Eon Si Ccvaymiov xpkta
tot; Sevaonotoig ecnarat, yap at vilat at OuTO v45 Ecbag et TO goniQta Rigti
algovaaL tivayxalov fiyoiivtat, Toy cpkyrov Ervat Thg vii6g riiv iv tcu nuilltivi. aro- 20,
arrietav nut yap Opezyyot, rEppavot, Tyykilyou, 'ItaAoi, lonavot, "Agal3sg,
Alyintitot, Eivoi. alto toy CiE10"ug ilf,Etv01) Tip aTinITTIONIV 7MA:1v-rat i'vEma TCTYV
ElEva07t01,Cov TEXVCOv.

5. 'Ev rat; iitti@cag Si toii Oaollicog MLxaTjA Toil IlanaLcdt.Oyau,to apch-

nog paaLA.Eivairrog iv IlaXamX6yoLg, iTika6v TINE; 'I-cdoi at-ray-mg to 6pog 6o- 25
'OTIVCEL airroi,g %al. 2ta44136vsiv xtre gtog to owcpcovriOiv. Tors nut ot Taije%01 eye-

evEi5oVTEg IiaaV 46TetItEn to nEplS gar) AuSta; TE vat sAata; vat MaT6T9EXOV

3-4 3tOoric P: Jthorig vult Bek 11 6 cl.i.oxibit P : (I)coxaiq Bek 11 8 anO toi3 Bull :
:taTo6 P 11 13 84toLog P: 6p.oicog Bull 11 14 airrO scripsi: airtio P 11 20 Toy Bull : TO P.

privilcgiu special in muntii dinspre rgs5rit de Focea, bogati in mine de alaun ;

locuind acolo cu oameni de neamul lui, le exploata. $i scotind din exploatare mult
ci8lig, dorea sa aib5 si mai mult pe urma atitudinei binevoitoare a imparatului fate'
de el. $i cerea deci s5 nu ingiduie genovezilor se' aduca din regiunile de sus pe
Marea Neagra piatr5 acre', ad au mare nevoie de aceasta, precum se poate vedea,
vopsitorii de stofe de line' la diferite culori. $i ImpAratul aprobindu-i cererea, a
dat un ordin in consecinta". Cp. si vol. II, 558, 12-16. = .,si Asiei: adic5 tarmuI
de apus al. Asiei Mici, vz: XVII, I

www.dacoromanica.ro
 206 INTEMEIEREA ORASULUI FOCEA NOUA XXV 5-6

bateau jefuind pina la Sardes si Magnesia chiar. Vazind italienii si te-

mindu -se de navala turcilor, au inceput sa cladeasca o cetatuie foarte
mica, cit sa ajunga pentru paza for si-a celor cincizeci si mai multi lu-
cratori ce se aflau. CInd aceasta a ajuns la urechile bizantinilor din veci-
5 natate din cimpia Mainomenu si a Magnesiei si de la Nimfeon, au venit
si i-au gasit cu lucrarea Inceputa ; si intrind in tratative cu latinii, ca
sa ajunga la o intelegere, au fagaduit sa le ajute si sa se osteneasca si
sa lucreze impreund la ridicarea cetatii si nu cetate, ci constructia s-o
prefaca intr-un oras mare, numai daca, la mare nevoie, si ei ca ctitori ai
10 unei localitati ca aceea vor gasi inauntru adapost. Amindoua partite ca-
zind de acord asupra unei astfel de invoieli, au "inceput deodata, romei
si latini si au construit orasul cel pazit pina acum de dumnezeu, Focea
Noua, la poalele muntelui aceluia, aproape de mare, avind inspre partea
de rasarit asezat muntele, spre apus insula Lesbos, spre miazanoapte
15 golful Elea ; iar spre miazazi e golful Ioniei. Si zisii intemeietori ai aces-
tui oras au fost genovezii Andrei si Iacob de Catanea ; si orasul si-a
luat numele de la Focida mai veche, numindu-1 pe acesta Focea Noua, in
care si eu imi am locuinta.
6. Si trec'ind puterea de la romei in miinile turcilor, nu dupa mult
20 Limp cei ce se gaseau in oras, nu puteau suporta zilnicile Incaierari cu
turcii si uciderile crestinilor, cad turcii ajunseserd stapIni pina in portile
orasului ; si atunci amindoua partite si latinii si romeii au incheiat cu
sultanul Lidiei Sarchan un tratat intarit cu juramint si 's -au prins sa-i
fie tributari si au statornicit sa-i dea in fiecare an lui Sarchan un numar
25 de cMcisprezece mii arginti marunti, echivalind ca valoare cu cinci sute
de galbeni ; si an de an, cel ce se va intimpla sä fie in capul orasului,
sa mearga si sa-1 salute pe zisul sultan, aduc'indu-i daruri de zece mii
de arginti, si astfel sa traiasca In pace la un loc turci si romei, neavind
nici cea mai mica suparare din partea nimanui ; ci ei sa poata iesi neo-
30 priti si sa faca negot, de asemenea si turcii sa poata intra farce nici o
&tea in oral si sa-si procure din belsug de ce au nevoie, traind ca prie-
teni impreuna. Si iatelegerea incheiata astfel tine pina azi si grit de
atunci si Vina acuma aproape vreo 180 de ani.
14 apus Bull: rasarit PI.

spre ,apus insula Lesbos : exact spre miadnoapte apus. Andrei si Jacob de Catane-
a: urmasi de-ai lui Manuil Catanea feciorul lui Zaharia Catanea ; vz. comentar la G.
'Pahimer, ed. Bonn, vol. I, p. 676-679 si la Duca ed. Bonn, p. 587.
6: Sarchan intemeietorul acestui sultanat selgiucid, cuprinzind numai partea
de nord a Lidiei ; cp. II, 3. aproape vreo 180 de ani ; Daca am porni chiar din
mul an de domnie a lui Sarchan 1300, am ajunge dupa 180 de ani aproape de 1480,
ceea ce vadit e prea mult. Duca, se vede ca face nest calcul din timpul, cind t i scrie

www.dacoromanica.ro
AXX 9"9 SVD1-1(1 V1210.LSI VNLINVZ18-0D8111. Log

5(103 itC0396033 110% 5111973 '5737,01.1Ak731X 5"el Af).0 131A01j1.0q 10 Ahi moi -.5901,
A03% q0Cb3'A.0 `531A3.0,1100C10 014.1364 A.13T1090%10 ACilaclOoGb 11 Aoimooxirio n002 513
Akmayath Amp 113% M101 93 AO)A.3710741)16 A.001TIA.63 731A011.1,c1A31t It 173% '(0131(1C -o)AR,
531,90911 33 39 121. 1d37L 531ACLOX10 1011071(0d, A3 31 (hi ei1cr19x (to1 cton.Trioitpami
13x. 51.u. 5701aitAl1)ix 170X. `ctopaobriaN 531A96La A06.9:3 5(101p 51)1A731512 (101 .rtoA:6
pox litg x3 Soimitt,on.a.o 10A3T110p1aoyom0x d1,9,0 5101 510A,1133V 01A0XD31C9, 001
1719l6LL0tir1a,0 pax innlamouricto palcs 141)o1rriaia 11t3 131o0A3A72 aca noionoacb I U9
17011. 90 '410169,06d) )?yy)? 173X 513AL1T9A.371 173/3419731/3%010? 91 `A.oAarktoriogoxr
mioir
13 noA9r1 51)13aX 51.1,0;10.13u3113x 173X 10191) 5m 5360141% 0,01 0019,0101 001a(0% A0.03 -
11)). 501A3 utcb lort3t193.11) Aco1m0o3av, ArtoA. °At
A(01 AST63/1 91 A0140101 -TC13111C1,13 OI

`737111A 02413P4 xyrip 1011)71CO,L 31 11376 10A1113V 1D) m0plAx19g0xT A41 (V9 C101 MIA.

1061011 11030All(1.3110.06001561) /1133N A70173XTO A3 1k (101 001973 5(10150 13120?g01t9, trot

-
Aopa 5111 `51A,omprag. A33.1300X3 131 5963L A1,1 41,,ty011)t70 1660 91 5962 'AO/1.31113X 59611

Alp. A0,013,A, .`AoMv 59624 Aoixop 3g A9)., 5111 57011)yg, .Aoiryox 59d1t
-Atp.. A13631:03
51
3Q Axnagritwiri 9 ..nax krimacoi, .501L1(Ox moolL 3g 10 531it1}1to? 5111 5co3y9ic %up
53a03.1.1,1X X3 AC01 ACO3A7317)}1 1701:1.0,0A,3d 9A,V, 5133a 11)% .50gC0X9I, .113% AIA1 AT91ICI,M01L3

51il 51)a3112orau 50g17c(00 %3`0110.0111 A1119331 A.733NI m1)170m)(13, `531A113.031(10% A3 LL

170x TA.3 ALL1 matno -nariluxp,
A.(01A9031t7313N A11,0
MO).. momplAmois ?up 5n.0-17011ou A3 1,003X Min 15901, -
.
'Am clad. 9.0 (pcou 10 10A3719XD169,3 Aq 111 igyou 1. 531ito60 5701 mon%alti09 OZ

57p,olturrap M01 j,A(0109,0 113% 591 A(01 MOA,131101OX `59A1)cbJa 173% 61)A. ADO ioX9
pax M01 tO)(1U SUi 5m31(93: 51311)axA3 5319A9A3A, 10 `iaxactoi cocbrip 10/11170V 3).
11)X .10110711C0d SD/NAO.° 511,0%a9A3 531A1),01),101C 101371
(101 (1oal69 5r1gav A9,5X70K
pax, 50o6ocbotal. o1ia 531A.1) 1)A.13 A7.011103 dmx 501 11)Aft0g era AvaXDR ncojoaLOQ
A(011C3y A97.101619 A.0)g911(1X X3q `31A33L1) 513 1)1l119Dou Alm0ito.o2 AniTiovrion. da pax Sg
? 91t 5913 9 ATXCL1 4T713A.4 511,1 50331tOlt 173.0,133X633 113% A971,0131039 A13101r 01 44 clE9I

CoA.Alop A0.0 mg 510a Acolarlitali tomiX xrqg 113% (01c10 A3 1.1A613 `maAog
cl0119 10X6E1.0j, 31 1/3% `10173Ti0)J3 IATI 531A0X3 itca 701n.9)Gru Aorlopong Onit `59A.11
,,/r? Datt,D3Xon, 5,(019.ipax7D pox ,11).go3rt3a011t 50)10T19 17:04 10 0j, 10) 110p3X63013

5030961? A3
,

111 13y9At po% M01. mo11)x/o1)m2 50)4902 `413,t9gr11)y01Ly 5T (161 1O -n(1l) 02

531Aok91g 13173631 Acto t ltaspaloi. )aptcoclariao 501 `nsa63T1LL9 59(lk3 9,01: 3101X3 -0
16% MLA, itd Lu.2 lo.LADA.9XA.ni.

g ito19A0 d H Cl ADDaOX linfl : A(OX d II T7T n.rooppg &DT? d : aluapo I II GT

.0Dx A201m0I, d II LI 5031xcocl, d swivxmit )lag II LZ ona0 'd

'uourolo munu no a1e3a.JEO arleuuxoidu E3) !§- uT -aue I-1110P' '7A 'AIXX !ZI 'AIXXX '(9
=laird E§ 14nsuE o Flue n3 .-ataluqAna 5944 not dEOldE" `oa.rA u§e Fa up) lsa3u aoi
nail tuu vel.nd apudsap e3 uona e lre.4 Fuld acluolde ap, pulnu Intl sap uE alapaA
Fa uoutolo En' a2unfe Eutunu Fuld el ggil i§ ED Ea ainqa4 us as El waspu ad El oot.
11U3 alga UAW rem e+p 1A aU1

www.dacoromanica.ro
 208 ADORNO OFERA AJUTOR LUI MURAD II XXV 7-8

7. Guvernarea acestui oral insa se face asa : Deoarece Genua este

republics si nimeni nu poate sa detina acolo puterea in chip absolut,
trimit de obicei in fiecare an sau si pentru mai mult timp in partile din
r5s5rit, in orasele de sub st5pinirea Genuei, ca in insula Chaos, in aceasta
5 Focea, la Galata, in Amisos, In Amastris, in Cafa Inalfi functionari. Si
clupg ce timpul pentru care a .fost trimis, a trecut, trimit iarasi pe altul
si cel vechi pleaca, lasind celui nou scaunul ; si pe acesta in Emba for II
numesc podestA, la Bizantini i-ar putea careva spune guvernator.

8. In zilele acelea, Mahomed fiind Inca in viat5, a venit din

Trecerea lui
10 Murad IIGenua ca podesta, unul din cei mai straluciti genovezi, cu
in Europa. numele Joan Adorn°, tin5r de ani, dar batrin de minte, fe-
ciorul lui Sir George Adorno, care a fost si duce al Genuei ; primind pen-
tru zece ani functia de podesta, a sosit din Genua la Focea. Si dup5 ve-
chiul obicei a mers la sultanul Mahomed si, intilnindu-se cu dinsul, i-a
15 facut obisnuita inchinaciune si a luat in areffda si mina de piatra acra, ca
sa-i plateasca in rate anuale in timp de zece ani un numAr de dotfazeci de
mii de galbeni our curat ; dupa aceea s-a intors la Focea si a Inceput sa
exploateze mina cu investitii foarte marl. Dup5 case ani a venit si sfirsitul
sus-zisului sultan si s-a fAcut proclamarea lui Mustafa, despre care s-a
20 vorbit mai inainte ; si Tineit a v5zut ziva pe care o astepta, pentru el cu
bucurie si Baiazid a apucat ceasul eel eau pentru el si s-au petrecut toate
cite le-am scris mai inainte. Atuncea zisul Joan Adorno se simte Indemnat
sá villa la noul sultan Murad, sa-1 vada si sä i se inchine si sa primeasa
dispozitii not si sa-i plateasca darile datorate pe sase ani ; cad in acesti
25 ani a avut pagub5 mare, pentru ca in anii aceea a fost lupta Indirjita
intre genovezi si catalani si catalanii opreau corabiile genovezilor sa nu
pOata naviga in pgrtile Italiei si Frinciei, Spaniei si Engliterii si piatra
acra era nelucrativa si st5tea nedesf5cuta si Adorno ajunsese in datorii
grele si nu stia ce sä faca ; si atunci pl5nuieste un plan foarte bun si cu-
30 minte pentru cistigul sau, multor crestini insa spre paguba. Caci ivin-
7 : it numesc podesta : aceeasi explicatie o intilnim si la G. Pahimer care
ne spune ca imparatul Mihail VIII Paleolog le-a acordat italienilor privilegiul de
a se conduce de autoritatile for autonome dupa obiceiul for de acasa vi ca genove-
zii se gaseau sub un mare dregator trimis de Sfatul obstesc al natiei lor, podesta,
pe care in limba elenilor 1-ai putea numi guvernator ballexorri, acanougvcp naps tou
xotIcrii ouveSeiou -rob- yivoug airoiv, Ov xal notscrtetTog Qoucnaaritv cInot ay tt vwv
ykiboact ed. Bonn, I, 162, 16 ;Bevemoig 6i... intO actioaq), 6v `E2Ariv Civ clam eattoonov,
Tot; Se Illactatotg xovooacia, icpoecp... 1 163, 4 : jar venetienilor... sub bailo, pe care grecul
1-ar numi epitrop, pisanilor insa sub consul, efor...", vz. si XVII. 4.
8 In zilele acelea : Cu cuvintele acestea Duca introduce in povestire un eve-
niment ce s-a intimplat inainte de vase ani dupa cum o precizeaza citeva rinduri

www.dacoromanica.ro
XXV 7-8 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 209

7. 1-1 be fiyEl.tovia Tijg carilg. rrOXEeug iaTIV ofircog 'End i1 FEvoiia tagto-
xparixii)g Ci@XELOLL xai oUSEig Oiwatai tueccvvix6ic Ciexeiv iV ctirifi, aiwilOgg icFri
mat' E tog i) xai Tasiova xccieOv Talent Ocprpixiaioug Eig to tv1g gepag litgel iv
Tatg into Tip/ rEvoiktv 7D5AECIL, 01:01, iv Til Vii0Cp XrAp., iv Tairrn t docoxalcc, iv
tw FC(401T4, iv Tij 'AllicriT,), iv -CI) -Aphatclibi, iv KoccpEc:. Kai Tabs xottQuil ;CCICIEX.- 5

0Ov-rog roil WeicrItivou gTEQOV cciraig 6TWO1JCILV xai 0 acactiOg E EIASL 7TtIQUX(0@CJV
trly 10THOQUV Tw ViCp OV XCti, JtO8EITDAV math trly ct rroy yACorrav xakoiiaiv, i011--
01.(10-ChV ELTOL -rig xa-ra `notictioug.
8. 'Ev 8i Talc. figeocig ixEtvaig, ELL ("iiv-rog T01.1 MEXERiT, 13:12VO.EV Cato ra-
voimg .TrobEarag ET; eciv TOW ivbooTeirow Tiric rEvoOccg, 'Icoacvvig 'Aboikovog Ov6- 10

[10lTL, ViOV aywv to tog xai ataAcciav CHOV1111U, Ei1,0 FECOV)(1.01) 3/61604V01) "Uto;,
Og xai 80"i1 rEVOimg iZQTIRkTIASEV iv EliXEC SE ETECILV TI)V ROSEGTECTICCV AyXELOL-
obsig iaaviixEv s x rEvoing Eig (1-48xaiay. Kai Oh mall TO naXaiOv gOog i E)L'ai.ov 164b
xai [LET& to 6).trica MEXERit Evtvxwv %Ca TEAkoag trio OUVOT1 Jte00%151/116LV, Ti-
Aog xai TO Tfig arintrigiag lAgTaixov AcE063v, ws mat' grog anobovvai ENOCILV xi- 15
xtas(ov evuoilov volikivorra xcracteoi3 xpvaiov iv gt£01, bixa, Eig rile aleoltalaV
inaViCit@EVEV, [LETC(XXE'liELV avakiblictoi akcioroig. HEQUI01.11.1EVWV
IIQUip.Evog criiv
rowvv iTC&V E Mt to TgAog toil 7T,9066TI&VTO5 &plea grprOarFE xai r1 en/66611m;
Toil gcla.ExIliv-rog Movoracpa iyEyOvEt xai o Ttivocht Thy i171Lt 01-LiV71V airrc-p
xcciecov EI,SEv 111i@CAV xai 0 Tlayiatirr orjv Loaciaiov &MT.) E-1,8EV 6e4DEV 1141 ItaytEt, 20
a neoygyeacpa, yEyOvacciv. TOTE o 01r9Eig '..coavvrig 'AOGiiQvog gxow acpoeiiiiv toil
etcpixic&oct, 7rElOg toil vgov Occixiyav TOY MWeat xai iSETV OUL nclocrxvvilocci xai ilea
7C@O6TCLyilata. SiCE(311C0. xai arroboiivai to OcpsiXO[Liva tExil Troy E EU:6V , stxE yap
iv Topic gtE61 tovtots trilidav 0'8 Thv Tuxoliccav, mat yap iv aiaolg Toig x0voig
rlv pair) XIDCEITEQ6 6.1/0.110"OV FEVOliTCT)V TE %Cli, KaTCEMVCOV xai iXe0A1301, Tag vilag 25

Tciw rEvovIribv of Karcacivoi toil [th 7tAiELV iv tag 114661V 'ITaXiag xai 0Qcty-
ytag 'Iarraviag TE 'gat 'IyyMivcov xai 1l (IT'OnTli@LOI ITV itclyil xai CtIAETTLANTITOg
xai o 'Aboikwog Eig milaitoku xegog xai oinct EixEv 8 Ti nOiT YcLL, ficnAsi)ETai I3ou-

10 noSocrTag P II 11 &yaw to scripsi: ayovTa p iiyav TO Bull 11 12 no800TaTiav P II

25 ava0crov P : ava ploov Bull.

mai la vale, aratind ca dupd o trecere de ,case ani a murit sultanul Mahomed I.
Acesta murind in 1421, noul podesta Giovanni Adorno a venit deci la Focea Nona
in 1415. Rat' E-ros anual": Cum insa o arena anuala de 20 000 galbeni mi
se pare foarte mare pentru timpurile acelea, am crezut ca e mai bine de tradus
mat' Eva; in rate anuale, asa ea 20 000 de galbeni sa fie arenda pentru toti zece ani ;
aceasta se vede si din XXVII. 2, unde se spune ca datoria restanta pe ,case ani era rA
la 27 000 de galbeni si no eel puffin 120 000, precum ar rezulta dintr-o dare anuala
de 20 000. Catalanii: sint spaniolii aragonezi ai regelui Aragoniei Alfons V 1416-
1458.

14-5217

www.dacoromanica.ro
 210 TINEIT DOJENESTE PE SULTANUL MUSTAFA XXV 9

du-i-se un prilej la care nu se astepta, trimite lui Murad, Inca inainte de

a veni de la Amasia, scrisori pe care eu i le-am scris, §i-i arata devota-
mentul netarmurit si prietenia mare, ce a avut-o cu parintele sau Mahomed
si pe care vrea sa le reinnoiasca si cu dinsul, scriindu-i: Sint gata la orice
5 slujba, sa-ti ajut si sa to tree din Asia in Europa cu trireme si corabii si
sa-ti fac un astfel de serviciu ca nimeni altul. Porunceste-mi numai si ce
mi s-a ordonat, se va face in graba". Murad auzind aceste cuvinte ale lui,
le-a primit cu placere si i-a scris Inapoi, spunindu-i ca : In putine zile cu
ajutorul lui dumnezeu am sä ajung la Brusa si acolo sa vina unul din oa-
10 menii tai intimi si din cei mai de incredere, precum ca sa vedem despre
aceasta chestiune, ce si cum s-o facem". dupa citeva zile trimite pe
unul Dimitrie, numit Aga, cu scrisori foarte importante, pe care tot eu
le-am scris si pe acelea, la Murad si la vizirii lui Ali-bei, Hagiaivat si
Omur-bei ; caci Baiazid fusese ucis mai inainte de Mustafa. Atunci Im-
15 preun5 cu Dimitrie au pus toate frumos la cale, sa trimita cu el pe un
turc, Chatip cu numele, unul din cei mai chibzuiti si mai Intelepti, care
sa-i dea lui Adorno thcredintare cu juramint ; sj cu dinsul trimit cincizeci
de mii de galbeni, ca sa angajeze si sa echipeze o flot5, spre a-1 trece peste
strimtoarea de la Galipoli, toamna fiind acuma pe Incepute.

20 Mustafa e pa- 9. Mustafa aflind de cele ce s-au pus la cale in jurul lui
rasit de Offs Murad si cum Focea Noua pregateste o flota in contra lui,
neyt care fuge
la Smirna. 11 durea inima si era muncit de ginduri si Focea o avea
mereu In gura si distrugerea ei o punea la cale, dar nu contenea sa o
duca in imbuibari si destrabalari si betii, si, zburdind ca un mindru arma-
25 sar, sä necheze in desfrinari cu parte femeiasca si barbateasca. Tineit insa
auzind acestea si asteptindu-se la ceea ce avea sa se intimple, si pe Mus-
tafa vazindu-1 ducind o viata in placeri si negindindu-se la nimic, nici la
razboi nici la alts pregatire in contra dusmanilor, infra in palatul lui Mus-
tafa si a Inceput a-i spune aceste cuvinte de dojana : Nu stii, doamne, ca
30 not detinem numai pamintul ce-1 locuiesc tracii, iar cealalta Intindere ne-
sfirsita de provincii, si ma gindesc la cele din Europa, toate stau sovaiel-
nice in cumpana, asteptind viitorul ce-o sa iasa. Caci am prins veste, ca
Murad a inceput tratative cu imparatul, ca sa-i is partea lui si sa-1 aduc5

scrisori pe care eu i le-am scris : Cum aceste intimplari se petreceau pe

la 1421, se poate conchide ca Duca .trebuia sa alba atunci eel putin vreo 20 de
ani, Inca sa poata indeplini aceasta slujba de diac la curtea podestatului genovez
din Focea Notta. Duca deci trebuie sa se fi nascut pe la 1400 sau chiar Oliva ani
.Inca inainte de 1400. Cu trireme qi cortibii : cu vase de razboi si de transport.
9 XXVII, 7 : cp. G. Sfrantes, 1029 CD ; L. Chalc., II, 5, 10-7, 12 si G. Sfran-
tes. I, 94, 6-9 si 119, 10-17.

www.dacoromanica.ro
 200 SULTANUL MUSTAFA LA ADRIANOPOLE XXV 1-3

ce cautau adapost la ei, si ca pe unii ce fac fapte potrivnice dreptului.

Chiar acuma, dupa dumnezeu, romeii facindu-te sultan, totul atribui lui
dumnezeu ; sj aceasta ai spus-o bine si eu nu o contrazic ; pe cei ce
s-au ostenit insa impreuna cu tine, ii socotesti dusmani si-ti intorci fata
5 de la ei ? R5mii cu sanatate si bucurie ! Eu plec acas5 si am sa raportez
imparatului, cum am fost inselati ; si lasind totul in seama lui dumnezeu,
sa avem rabdare asteptind dreapta lui hotarire". Cu vorbele acestea a
iesit din port si ridicind pinzele, a luat calea spre Constantinopole.
XXV. Aflind acestea impgratul iVlanuil, a fost cuprins de multa du-
i() rere si plin de minie, neavind ce face, s-a chibzuit in capul lui sä apuce
'cealalt5 cale si sa trimita soli la Murad ; si dac5 vrea sa implineasca
Vointa tatalui sau sj sa dea cei doi copii ostatici, caci Baiazid nu mai
sta in cale, atunci cu ajutorul lui dumnezeu Il va pune in domnia pa
rinteasca.
15 2. Mustafa insa, caci la el sa ni se intoarca vorba, a intarit cetatuia
dupa ce a ortnduit bine si a dat poporului indrumari si a pus oameni
de ai sai comandanti si capitani ai flotei celel mari si turnul din port
I-a pus in siguranta bine, cum trebuia, le-a predat for cu juramint
rasplatindu-i cu daruri, a pornit la Adrianopole. intrind in palatele
20 raposatului Mahomed, fratele sau, a gasit comori nenumarate si alts
gatire peste masura, vesminte si pietre scumpe si margaritare de mutt
pret, femei frumoase si baieti tineri, frumosi la fata si cu deosebire chi-
pesi la trup si tot ce trebuie pentru o viata in placed ; si sedea traind
In imbuibari si zi de zi imbatindu-se si petrecind in desfrinari.

25 Murad 113. Murad Insa -attar si neavind Inca 20 de ani Impliniti,

cauta ajutor
edea in Brusa Bitiniei si ducea si el un trai asemanator,
la Manuil 11
Paleolog dar nu in asa masura, caci era mincat de grij5. Si nu-1
lasa gindul in pace, ci se chibzuia mereu, cum si in ce chip sa-si is
Inapoi domnia parinteasca, pe care tatal sau a cistigat-o cu multa oste-
:30 neala, el ins5 a ajuns s-o piard5 fara nici o bintuire. Caci avea cu el si
pe cei mai de frunte din pasale afara de Baiazid, caci nu de mult ince-
tase din viata de moarte rea, precum s-a povestit. 31 ei au aflat ca ce-
tatea Galipoli s-a predat si ca Leondaris a fost lasat sa piece cu mina
goals si ca Mustafa Inca jsi duce viata in destrabalare Para masura si
35 n-are grija, cum trebuie sa-si pazeasca domnia nevatamata, si atunci se

XXV, 2 : tot ce trebuie nEicrav 6)$.11v {Arm tradus textual : tot ceralalt ma-
terial".
3 : precum s-a povestit : vz. XXIV, 8.

www.dacoromanica.ro
 SVDfla VINOISI YNIINVZ12-0021f11. TE
AXX 6

A14.1( AD170AA31 pyr. A,11113A110 23%3A35aogo3% `ctolccoo Dig Am/you ?g AommismoX 9161
-
ALL AoainN a9A. 4A(9X11,111L3 A91 AO %fp `377t1(ll 1311(319 573d:120A cau 1101 Aigoy? a?
10 9991
5Dp.onriv, `1106CLON 591 59 TA3 `101:6/36A.P. A(09.A2S13q Alo. A,226X/2 AprOcto 12214

`23111.19131 AIi 3X13 5961L A91 001010 22631231C A01 13113X3N 1233% ALL 17013y0od 173Dco3A1A70
A.C1A. A09 'e02.0,23 lta" `Aohb911 50111013" it 110pu hprog 001 123.012,01100 122% -22112
9

1100136311 30 3 51.21(0122A22 513 A1909 A3 1036L,061 170% 517311.1 130% 12101.2160.02t0 91 -00101
A01 1)T111iA6002t0 50) 513900

5027i91A0.0 7313f4A3A, - AC01 'Am1(1(p A0A0JAI

5134911nta4 Acto 9
A9:131(3% 1011
IAT196CL0
123% 91 A391231.0062L
5001 5001.91( (1010D 5co1onice73
1011

02n333 710%
A3673ok31t70 ,mpiep 110 A.Q.N (1)39 A? 51D111(9 smarill. coveri Apoyairrx
01
A? th llonoall pxpx 0)13.611(3 513 IS3 A011 A4013%10 VD% AC0191015Y11C 'am) 5q) 73A7 1633.0

001001 (tat 5o1nr11j3xo `A3T1oN1 71 70o12 773x Sow A3ri0)n1noic 91311 3g 510171

d 513 larei.D mpaityritiv 23411 A9A.V. A0A31itn73110A01e3 A00 mmorlriDaA, DicoAoyoly-

'5io1 a 10A13x9x, TA? `DcbDt541 5961C 31 A91 iDaaoik 'pox 59au 5QD1 ao14213 1.1,a13g -
5112 'AiAnclyy, 1700,031133x 1117 .mAnt-onnrio, 9 #1,1 111.)91A.D11 LA70cb930ou -Du

/26 11O1 IA2/31,0001/ 3101 Alp (1)1 6/611,LTELV )01A102L12 Scorx iortarbnnaDig amp) - 91

10 .1311 0010234 Aturip.Dx 1173119A9 `Aoxdao,L DA? AC01 mninminittoad) inx min -ova
`Acolipk. Aox62 1)1409x-pg 6A600gy, inx msto clap zaryrinpion, 5ng11oX -A0X1.),14.31t
101 0.01 173041.3A,01? 123X 1/30116702C72 Aoycao 001 172972631L A91 A0210.601C 51u. -91auDy1(11x
'5o3y 49ct 0.01 0.06921r0A1.61.th '501,123673
6 0. ?g 5Dth701octow mponri 91 721A36112131(311 1631C (101 1a0-41 Fat Sour Ll OZ

233N 2319X920 139'1111013 A01(910 c123X '001013 3X13 A3111 573A090 A3 irp26Dx pax -3Ax70g3 999I
01 91t0. 001 aorisnAoy lux Aka Aninmpo 50'a3119 1u3 Mulcpyil A3X13 inx -oainninx
AlF13 51u0n 70131(3112 van 91 A236061 you ADyninumoirm 173X Anctori 'sup `Ann31(2
AcoAlnialu? 502 5ouic2 `50Xcno0.22 AmV113riaoZ1)170x 17)X A02/1,123101(3072 A3 31 5122131(12.61

pox A303Q012 0, 39 1ip3A151 AC000X9 2310121 pox Amoguarm 131 Da.Aoyypi 'pox Amo9
96

A92. A701001.0001A1 A3 51D13xn1(d 231A09 1D11. lant 5913300 (r1070 D13A71 LI aotyou
511r(72 51203X9026221C c1E0X `AC0150X3 11013913 A3 eoi 63173103u (101 ncbnicaow inrx 91( -

5001 a o1D itigAqy 5961C A01022 500X1191913A9 .3120001 7t0(:)" 5n1210 p `mpr13111. 112

A1,1.1 A11. mono 5370ho0 AltA pox, ALtA9T1 `AarioX?vox D1 ?g )prioy 113.ton2 tibirou
'vox `AariXonu? 0)AR OE
5111 '5(03009 731A101.0
tiA910,61 DA.31`111,&01,11C9 '1013 -0912062e
531Am. col `Aorori 11 it llgoup 110x onA `Aortoxlk 5(9 9 ioffiN A.3 510101( Ali, ACID

621 131/104 1101 113.0.0303101Ap A01001 1727.t. 12)9913 513 Alp. A721AOT13AL Alst,1 4X161701L

9 51D4A :Isdmas 531p. :d )(ILA ling II ET b vA237Lp7S :Una 5)2 513A73x)20G d Av. ling
(p2-d II 17I-EI 52931151)13d `A1432rinVe 1(12E111231122X pas) '12 (6Z`ETE d II 9I-5T 02001(y310 :11ng
190)V03-0 d II OE ?ant :d Dle 31aEl II c AQP59 :11nEl 13IA.(9,59 d

www.dacoromanica.ro
 212 MUSTAFA PLEACA ASUPRA LUI MURAD II XXV 9-10

in domnia tatalui sau. Acuma insa s-a ajuns sj cu frincii, iar tarile din
Asia le are toate in mina. Si noi sedem in Adrianopole Fara grip si nu
facem nici un plan de lupta. Dupa pArera mea deci, inca inainte ca dus-
manii sa tread strimtoarea, fie la Lampsac fie la Scutari, si sa dea stri-
5 Bare in provinciile de apus, sj dihonie se va face in armata, e mai
bine ca noi s-o apucam inainte sj sa trecem cu armatele de apus sj in
graba sa o luain fara nici o traganare peste podul de la Lopadion sj sa
dam lupta cu Murad. Cu bung voirea lui dumnezeu, noi sintem mai tari
ca potrivnicii nostri si in arme si in cai sj, numai la vestea venirii noastre,
to gindul for se va strivi ca trestia sj planurile for vor fi spulberate, asa pre-
cum are sa se Intimple cu noi, dad stind nepasatori le vom da ragaz sa
tread inainte". Spunind Tineit acestea sj altele mai multe, Mustafa
abia de s-a trezit din ameteala betiei si a Inceput sa asculte de cuvintele
lui. Caci Tineit nu-si batea capul asa de mult de dragul lui Mustafa, cum
15 sa-1 fad pe el domn in rasarit, ci fiind un om viclean si prevazind ca omul
foarte repede are sa se prabuseasca pentru viata lui molateca sj pentru
betia sj destrabalarea lui sj ca nu o sä poata duce razboiul, s-a hotarIt sa
fuga. Si avind el un plan ca acesta, se cugeta in sinea lui ca, dad o sa
incerce aceasta in Tracia sau in alta provincie din apus, usor va cadea
20 iarasi in mrejele Imparatului sj atunci iarasi va fi triinis in surghiun la
Lemnos sau in alta insula sj o sa sufere o amarnica ispasire din partea
romeilor. In rasarit insa i se trezea staruitor in minte si speranta de tara
peste care a mai domnit inainte, sj putinta de a scapa cu usurinta. Ci
acestea erau ascunse in ungherele Hadesului.
25 10. Sj asadar dupa ce si-au adunat arrnata si au plecat in graba, au
venit la Galipoli sj, trecind peste vad cu putere foarte multa, au ramas
trei zile la Lampsac. Si capeteniile frigiene ale oraselor dimprejur veneau
si i se inchinau lui Mustafa. Murad insa auzind de navalirea lui Mustafa,
s-a ridicat cu oaste putina la Fulmar din Brusa sj peste noapte a venit
30 la Lopadion ; sj erau cu el conducatorii treburilor politice sj militare : si
Hagiaivat si feciorii lui Temirtes-bei, Ali, Omur sj Orut-bei,barbati viteji st
foarte destonici. Intre ei era si Chamza-bei, fratele lui Tineit ; acesta de
copil a trait impreuna cu Murad. Ajungind la pod, inainte de ce Mustafa

9: .51 cu frincii : §i cu latinii apuseni ; aici cu genovezii din Focea Nou'a.

fie la Lampsac fie la Scutari : adicg sau peste Elespont (Dardanele) sau peste Bos-
for. podul peste Lopadion : e anticul Rhyndacos, azi Lupad ; si podul trebuie sa
fi fost la revArsarea acestui riu in lacul Uluabad, anticul Apollonia si care, f5ra
pod, trebuia sa fie Inconjurat pe drumuri grele, spre a se putea ajunge la
Brusa. in ungherele Hadesului : unde, dupa mitologia antic elinA, se pastreaza tai-
nele viitorului.

www.dacoromanica.ro
XXV 9-10 DUCAS : 'STOMA TURCO-BIZANTINA 213

IV UV bE at 0-Ov Tag 10QC.tyx..o1g Sig*ETO, Ta Si tijc gco iv mat 3taVTa 1)V. Hoag
av iv 'Ab@tavoi,- xonletorrEg Cep.scit[tvcog c6Siv crTQatTlyMOV AVETTOttEV. 'Qg E tot
?oily Soxa, Jtea TOZ 3TEQCCOCc1 To0c ikb@o'bg Toy 7I0Q01.1Ov xav TE Acq4 6X01) xav
TE EXO-Utaetol) xai Sawa 15paiiv iv Talc inaextatg tris Hoecog, xat yEviicrEtat
StzOvi.a iv TO OTQC(111:), XQEITT6v LET', l'EQ04(13OVTC/c hilEcc ObV Toig Sumoig 167b
crectrE011aut otaPijvca xat Erin, -rdczEt 0:Oxvcog aEoloat TO iv AOHCC61.(p ViCpiVoLV
at Tw MoyOur crutntAaxilvat. °H[tEig. Ouri; EMoxoiiv-rog xat iv d()Ilaal, ma Ev
T.Traotg 153TEQixo[tEv roes i)JtEValato"ug xai, tOvov iVOYTIATftiVTE.g triV ii[LETOCCV &FL-
tty, 0 vows airriov Cog xaAaRo; ovv-r@t(3iiiSETal 1mi at (301.1ACCi, airU)v StaaxESa6th-
00Vtal, 7taillbc REUEL ysvgabat xat Eig iwtag, EnTEC) iitp.slarrarreg Sthaotav 4:dim-Cc 10

xklav Sta)TE@Ziaat." Taina Eind)v xat aAAu 70.Eto) 6 TW/ETIT, 1.1.6Aig Ocvaviwa;
Ex TOU %&()01)g Tfig [tekTic 0 MOvOTa(pag inEikETO Tag AOyoic airra. :0 yap Tct-
VAT 0O% iTEZViiETO TOCrOV 15Aie Toff Movaracpri TO iyxabikeiicron aircOv iv Tri
g(f)cc ii@xorra, alkeic 7TOVTIQOg COV xai 7TQOP.LROV Trio Tov livSQ0c jog iv Taxa yevo-
uivriv %a-ream-iv 157141 TE ti); airof, pa.axEtac xal tiOrig xat 0aEkyEkcc %at to 15

CeCiTVOCT-nyT)T0v avtov, iiPovAlyari rov Stato@oiaat. Kai Ov-rog airroii iv TCT) TOLayup
o%07Top, ikoytE-ro iv icarei), Ott., Et I.LiV iv Til 00%11 ij aAXii inapxta trig S0aEcog
Tato 1.LE-caxEL@to-ritat, Einsatog itutEad-rat nail, iv Talc a@xot,g toil Pao-0.go.);
%at adatv AfFvog rl ETiQa VilifOg ailTOV 16QuaTov StaSiEtca xat nLxpa 7TCCQet
T(.7)V `PaACciaN Etc airr6v Man nomii. 'Ev Si Tp etva-roM) xat %at& voiiv EixE xat 20

gt@EcpE T6v livb@a rl tric ina@ziag iX)Ttg, %at irQdmv ijoxE, xat simatog to Cino-
koaaat gzEiv. sAua Tanta Ev p.uxoig toil "ALScu iY.QintTETo.
10. Kai Sii Cruvova@otaccvTEg Toy 6TQaTOV %at Tarl)8Q0IlilOaviEg 1ik0OV Etc
KCaktoU7COXLV xat TOV 3TOVTLOV StaParrEg CIOV JaEtaTTI SI)viip,EL ICQOOEXCTT6,QTrOLV
Ev rp AaKtpetxop fve@ag TQEIg. 'EnOp.Evot Set of To5V 7CicItZ 7TOXECOV aQ0i3ZOVTE.; 168b

4:1)@iryEc lt,006EXimr11V T(70: MOIKIToccei. `0 Si McoolT axol'icrag trio i'yoSov toil M013-
0-Tapa, eucetQac i% trio ifIK6cmg ai)v Eiwikgitrcp area tip Stee vux-rog 11k0Ev Etc
TO AoaCcStov, Excov cii)v &aj) toil; iv ywbact xat noAgam inKtraroijviag, TOv TE
XaTi.:LOcilf36Tiv xat TOO; viol); roil TEIATierid-AEyl, 'AAtv, `01.1.aik) xat `0@oirrt-aE-
71.v, 0ivSQag yEvVal,01)g xat liQtaroug. 'Hl) Si a0v a6-rots xat Xccp.t&-JtEytg, &SEA- 30
4TO:. Tov Tivair, fig Ex ncaS611Er ilv Sigtycov [IETec Tov MOVaT. 4:Mcoarreg OZV

2 i!tol Bull: g[ti P II 5 outocotc Bull: Sucrtzot; P 11 18 6iezot; P: CiQxuat Bull Notae11 29
leunerecnEri P 1 'Alyv P I 'OeoirrnEyilv P.

www.dacoromanica.ro
 214 TINEIT SE HMI-NESTE CU FRATELE SAU CHAM2A XXVI 1-2
sa-1 fi putut p5stra, 11 rup si au facut dusmanilor cu neputint5 drumul spre
ei. Sosind si Mustafa cu ostile, a ridicat corturile pe tarmul lacului ; de
asemenea si Murad In cealalta parte sedea si el, dupa ce Intins cor-
turile, neavind nici cea mai mica frica unul de celAlalt. Si ruperea podului
5 a fost un lucru bine chibzuit, cad °stile lui Mustafa sosind la pod
si g5sindu-1 rupt, au fost oprite in drum, cele ale lui Murad insa se puteau
aduna fara frica, pentru ca apa era adinca si nu se putea trece de loc.
Iar data ai fi vrut sa inconjuri tot lacul si sa ajungi in partea cealalt5,
nu ti-ar fi deajuns nici trei zile de drum ; si pe deasupra in tale munti
10 inghesuiti, riposi si de nestrabatut.
XXVI. Tabarind deci ostiile fata in fata si neputind inainta una in
contra celeilalte, sfetnicii lui Murad au inceput a se sf Atui, cum si in ce
chip sa-1 Infringa si sa-1 piarda pe Mustafa. Si se chibzuiesc asa : I1 chiam5
la ei pe Chamza, despre care am spus CAA fratele lui Tineit, 0-i spun ca. :
15 Daca ai fi in stare sa-1 "indupleci si sa-1 ridici pe frate-tau in contra lui
Mustafa, si nu-i cerem altceva nimic decit sa se desfac5 si sa se des-
part5 de el, iata ca-i dam lui tam lui Atin cu hotartrea si voia dom-
nului nostru Murad, s-o aiba in baza unui decret inscris cu drept de mos-
tenire din tats in fiu, numai sa-i fie om de credinta cu juramint si cu
20 priinta cu totul neprefacuta al domniei lui Murad ; si pentru ca in toata
imp5ratia lui sa se vada ca Tineit este supus la toate ordinele lui, sa tri-
mita in fiecare an pe unul din feciorii lui s5-i faca inchinaciune 5i sa-I
asiste in razboi si sä stea cu el si acela o sa aiba deosebit de la sultan un
feud, cum se cade". Propunerea i-a placut lui Chamza si In noaptea aceea
25 trimite pe un rob de-al sau. Si acela trecInd lacul inot, a intrat in cortu-
rile lui Tineit si 1-a g5sit stind in b5taia gindurilor, fiind noaptea pe la
straja a doua. Si i-a spus : Fratele tau si stapinul meu Chamza-bei vrea
sa stea de vorba cu tine, dar nimeni altul n-are voie sä aud5 ceva. Daca Iti
este deci voia, pe la miezul noptii vino singur pe malul riului 'MO pod si
30 acolo, to de aici si el de dincolo, o sä vorbiti despre tainele acelea". Tineit
1-a ascultat cu plAcere si 1-a rasat sa plece, si iarasi Inotind a trecut de
cealalta parte.
2. In noaptea urmatoare pe la straja a doua, Chamza-bei a venit la
locul convenit pe mal l'ing5 pod si Tineit din cealalt5 parte, singuri,
35 singurei ; si prin anumite semne recunoscindu-se, Chamza a inceput sa

XXVI 1: fara lui Atin: e sultanatul infiintat de Aidin pe la 1300, vz., II, 3.
541 cucerise °data" ; vz., XVIII, 8; si a doua oars, vz., XIX,
gl pe care Tineit (Giineyt)
14; §i a fost scos din el Intiia oars de Musulman, vz., XVIII, II si XIX, si 3;
iar a doua oars de Mal-tamed I. vz., XXI, 6 $i 8. noaptea pe la straja a doua:
adic'a pe la miezul noptii.

www.dacoromanica.ro
XX IA I g- 3fla MOIST VNIINVZIg-0071(11 gIg '

it u,1 ;dal ooir 901 A91 Ancbmpaolk '1DOCOD A1o9091 Alp1o3 in% AoiDdp ALIT
5961: 59.0i9p A9g9 5101 51011ADA3u2, *Amity:mg Acmg, 3g pax. 0 572(bnio9ovi Act()
5101 A1070T19310310 3L1IL5 591 5DAL4X0 A.? U1. 1.212 .5l4Ai11y 5019719 i 9 ow -
Do u1 firione Tox, 59193) 5n0cp1A31 `olltoyxg 4411 A0)X2 50191ls3 01 A9X91 5o3g
A?

pornz 001 -906313 1px arca 91 morty Alp Ariatubp. 511,10A.3r1 Slt1(900 ACIA.02 'All -93 9

532A96 oDA. 10 531A9.0.1(3 A441 41.10o91b3A AllA3TiA.333173% A.1301149.1CCOX3 A441. 'AD13801C 10 33

9o1 10(nAl 50)119011 `oa.Aol000tt.Art.o? ovit 41 r11931? ffng 113x A.1.0731CD1AD1L

-A0131(1L*9 All. 3g 1.93.2.111(tod 511 901 1p093g01o310 1DX 41.1.301(3

Alp; AliAty (1.73D73109
513 4i 4A73637L11A72 14,90 A109003Xo71 61913 i1 A0)03 A.031(31 .11D(502 113X 7310331 40A31.0
zIoL pp% 703X101 tt60 it ()0311 u3 *n_lx)09.9 0I
IAxx
A0)1AD093A90110N ACIA101 A.001 (1.07173T1931D(510 3 5D11ADA.3 1DX 4411 D1

conoau A136t-nX 7311.o1ao1 97. Ag 701px 901 `110413 Aolyi,Logrins) Aognyg 10 901 -9,\I q69I
5cou 1ax, 1A11. Cb1C9a1 1,00X11,01DD1DX 173X 1D0/031(9 A91 "A73671.00.01/ 1731(1.03.19XZ
A90 'Sony) 1.01101(73X73131/ A.91 'AIQ1173X A.91 A2 Aarluxt,,tdp A9cb1(egy 001 j,`11,133A15
pax Ai.on,olqy `chiclr) .112 la" AFI vig Stu 5tto 5031t19An6L17t 511033k31g A91 A90 '

1DA4D F.% imatomamx ,ILV `C.1.01913

-
Accirogy viDx aol pax,--47367uptiow X90 A96312 11D3 91 A0A31i9011.4`5, 901 -1X001r9
9.o32 Aariogn Cb11170 41.111 A731X6733t3 1101 Al,tay,

a119109 pax mina* aol 9001341, 50A9113A11, 100-4k 7018 5011441D0olt a0h9151,4
not A13X3 AlturGua 12170), A44X0g731g 5011/19pA0A Aon.971 50)Xa0A3 (101 173A.13 (191D11e 17314

Aonnmyogp Amcb vox Amyl° siti 5lo1A071344. 1101 11?amik ,13It 7019 01 A13X0g A3 Og

aDDIE al iinor13A1.1. 173(1.13 A00)44L1E9, A91 10133L 5101 lornil.911:10alL 901

14L73A15,1, A3

'1D6OW M31a31,13 173X 5012 73(1.2 A.001 $1.01111 9019.D 513 A1olt.A.9.xpo021 pax 4139317361990
90119 173X. A1349109.0 1DX 59191 50)131 A13X2 13011C 901 5oAcnia,l1.1, Al.
tt AD.0001C30IL
;A1310A9a1t A3D3on. 9 501,01t 6.3. hark% pax 111 11W1A. Lli93X3 131CTI31t nAg A.001

Agyoog -ctoicy) 1px 5oA3r17nitA. bane A441 Al.A.A.rlp( 1DX A0)01(30'13 513 5131 513ALLXD 901 SZ

1113(1.111. (13(1"21.3 A.91913 A.? 7:31A.034 Af011.01A0( `A.OA.31i93e10X Amalagg A44Xp1(9c1) aOX3
-
D.0 11..
941. o.. 33 (131C13 'iluctr, .5m 0," 590 `59cb1(3g9 59114 3g solorpt 51)311-011,3x
igym 590491t 1,34 913ri '90D 5901 51)o Iccto A7102 (1)0313 '170Atu6L011mq A9.0 -clog

Acuity lip? '100 1031[ 5p1 51500 5)3,392 5141 591mA, ag 50A9Ti, lant 5731 5)3212 1).03.
tuniniou 59631 Alp. ADO(1.C44 `1370014 QD 40 X? etall `3go2 5oA13x3 N X3 A.921 `13x2 (10LI
pax zu. kmictlo mliftrup 31g 50)(13110V;-.311A1v13 A90 5oA.0733g A91 y
A0.9 13x
5/3091(0102 'A.91910 A.11001C 50(13T1InUA. 1.01g3 (1.1(11 *473373633/
*g uy ?g 1113C,1011e3 11XC1A 1031[ moa?inag (14)voyctcb A0,30.1(3 0 DX 57311 101DX
91 A3(,t31M10 A3 u1 11.062 al 590u 41 etnoacb0, SoAlampt 9102 ca Ao3312 '5000 911-
5on. '67/1.911 110% zng mopritto A.00A11 '531A3.0.CbarXDA12 0113 0 5r)VDx .A134.31
se

6 &ON:p.m? d II Elg 5c1.03. :d 590E 'Una

www.dacoromanica.ro
 216 TINEIT SFATUIT SA PARASESCA PE MUSTAFA XXVI 2

graiasca : Stii bine, b5die frate, precum ea si eu stilt copil al tatalui tau,
precum tu esti rodul mamei mele si ca sint eel mai din urma fatA de tine.
Prin urmare at vrea si as dori ca tu sa fii domn a toata lumea si toate sa
le st5pinesti, pentru CA si mie mi-ar veni o parte bung. Si pe cit de bucuros
5 as dori aceasta, pe atita imi este de resping5tor si nedorit si unit sä te
stiu ca esti la strimtoare si in pericole si in mijlocul unor oameni din care
multi sint cuprinsi de ura in contra ta ; caci eu voi simti cu toata fiinta
mea nefericirea si nenorocirile tale. Dar stii tu oare cu cine te-ai insotit si
de cine stai alaturea ? Mai intii toti striga in gura mare CA Mustafa nu este
to din neamul coboritorilor lui Osman ; si in bAtaie de joc, pretutindeni e
spusa aceasta vorbA. In al doilea rind, si din asemanarea faptelor rezulta
ea nu are nimic ostAsesc In el si ca e un muieratic smintit ; caci doar cobo-
ritorii din spita sultanilor nostri si-au aratat gindurile razboinice si vadite
sint faptele de vitejie si de arty militara ale fiecaruia. In al treilea rind,
15 daca acest moliu si barbar de rind va ajunge monarh, atunci aceia care
an lost din vechime aparatori ai pArtilor din apus si ai granitelor de la
Istru, ma gindesc la aide Avranez si Turachan si la orice alt urmas at ace-
lora care de la inceput au detinut locuri de frunte in partile de apus ale
impArAtiei; dar ce sä ma gindesc numai la cei din apus? caci dacA, doamne
20 fereste, norocul si-ar intoarce fata spre Mustafa, atunci insusi Mustafa i-ar
stringe la sin pe toti guvernalorii provinciilor de rAsarit pe fiecare pe rind si
le va da onorurile avute din strabuni. Tu insA, cind se vor intimpla acestea,
la ce te poti astepta ? La nimic alta decit s-o sfirsesti cu viata si fried nu
intr-un chip demn de vitejia ta, ci intr-un fel, cum nu ti se cade de loc, si
25 Bra de nici o cinste. CAci toti din cei mai de frunte stiu sufletul tau naval-
nic si indrazneala si vitejia si curajul tau de leu la purtarea rAzboaielor.
Si chiar virtutile sint tirmarite in chip aprig de pizma si pizma naste fried.
Si cei pizmatareti crezind ca pierzare ii asteapta linga tine, ei vor cAuta mai
intii sA punA la cale uciderea ta, umblind sA tie Para frica si sa goneascA frica
30 de la ei. Prin urmare din aceste cauze determinante care duc la pierzare
suflete de eroi, precum cred ea si al tau e unul asemenea acelora, leapada-te
de aceasta scirbA de om si desparte-te de el. C5ci acuma domnul meu Mu-
rad, in urma rug5mintii pasalelor lui si a mele, iti iarta tot ce-ai gresit sl
ce-ai facut si rebeliunile si cite le-ai intreprins in contra lui si a parintelui
35 lui §i a domniei lui, si cu ochi induratori cata spre tine si-ti dA prin mine
Ora lui Atin cu drept de mostenire. Si precum tu, asa si coborItorii din
coapsa ta se vor impArt5si de ea ca de o zestre, dar pentru ca sa se stie,

2: Avranez, adica Evrenez at Turachan sint doi generali gi guvernatori vestiti

turd de prin partile europene ale imperiului otoman din jumatatea intlia a secolului
at 15-lea.

www.dacoromanica.ro
IAXX 3 SVOI1C1- VI80,LSI YNLINVZI11-002111.L LIZ

29,onaolicH" `50og16xv ?lor,tx o.ori V)rpo .5(p 110 mA9.x. 0.01 cm() 59a1nu 11113 A,.
9-

5oA. 1mt 9D 51n. 501'3 596141d 5011.6/3% 13 19% 50191001 110D .orm9XA.na AltrioyaodHe

Itcto po% Agyak, 1X3A13 30 A016(1% 511091C 5112. 511A311ct0w10 'pox A.1391.c93g 91 `701A.931
110 pox 10TH oico23xewoodic Ap 526311 post '5oOlt1x 55 Acto 50)0.1, A013411, `01(101
alp pox 5H,X33.c13 rox A014'0002 19%. A011101/1 1071 1311.9XA.CL1 91 110A.13 3D A3 -310 9

7?)io(oXIDA 19% 510A(AA1% 110% A3 (3)9311 A0A901cb Am/IV-nal Acoyyou 9191 (100 pox 69A.
.

xfLo 508207122 11771093 mill moo Amin111Aloaor19 pox .As000dytiao 961i. 3A. `5992o 11111

5139.31t1t1ACID U 1A11 :513413AC11) Oy A3T1 010)aic A 20 531&911 g7311)%0 `11,19(0 5m x(40

111)3 (101 .5o,oAA. Amt mompigo 0 .59thraortow. 13x. °law, aoholAnic ltal,Neolimx3Dost
91 DYiirt917310 A.06319.3V 110 Oi
110% %3 MO1 A(01911A.DO1t %MID ACOA3TIOA16 quo-Ionic 91
A0x1A1,11oo1o9 n01931 pox, .LIA,Drirrdlo, 1D% 4A. 10 %3 5111 51)613D A011 A(06313714 -3AL,L

TI
OMA A,r1.113% 1:4%3119 )0%134 13031t 01A10 91 nirnil.plOod) 19% 03A71th 1?1 (10109x3
clILI
lOirnii,toloiloodop 31 pox omoriitAlwoaio `Ao1313,1, 112 13 iloVanitori 9 591aga111.o c10 -
Sol 113% soangao `5L410)ig1 20 ..polpozy 5310A0k3A. 5111 5(030(10 1O% Amu. Aco2a9 cm:a
rtoenoi `53.x731(9.1 `coA.R ..531A90gye 'pox 5391A9Xnartoj, pox oyyp A731t `AomaA9319 Si

Acol AmmiAm 3 5141159 I. 51.09g 529Aori`O'49 5111 5712A0113A4 .A30lamAA.3 pax 11 coA,R
5901 15,-).0.411cug 110x, ,69A, 63142 1.471 `o11oi9A, A93 1L 14X9.1 Lidtmj Smopyi 5901c -mu/
'mobcap 9 591919 59chn19rt0N 5711A93.r 5101 5111 5)3(N 3 5o.oZo9 5coi39 -muyoxiq
5oA37190 Aoi `Aolouxmlox. 591 59mAs0k 130m90119 'N 310 731(191 -
591hi 1tA3A.

'1D130 11 t5imogooau x9,0 'o11 13 101 50131 514co 110x, (mai. xcLo 13 &01 51u. 5Lto
Og

`591360A9 91y13 110% Anly 531C361(9 31 vox 'A.orrtup ionoi apA, 10 531A921 Acoi 1143-

MOA9d) Akt1 Alp 9 a Lai Atptii A11tZ0111 171% 01 5961t 5101 59A.731106131t MO1 MOTI3y01t 91
AyoLtrlyoi !)int (ymoo, .p.pc Aomimpy 17ix 5962s 5101cuo 5101 591360 133.mglaq SoA9.0,cb

59 'pox A91 Aommcb d117111lA9 23m3 5009(1) 273N 10 10A3T191k01 ?X.% A(0171X) -310
9g
A061. 96701E 109 06311.00J (1 10111) 19(10A90d)0161I 9110x, (LOD A91 AoAocb 531A0p141.63A
10A3T1911,31Di1A11061: A141 d0Ch9 `A731 A91 !WM 5314t0NA91001t9 101V ACI0A. 5731(1731 591
59Dcl0A1730131q `5»23.1r) In 523 Ao643y9 lor.toA.22 591 Amt Ammal,l `59X,ruft 50) 173X,
LL

kto 9111 AC01 mon.23.1q 1010119 'up `0)xo9 ) 1411.A.9Y113) floa. cloarilogg (101(101 173%
-311
-1010.991 ligH 69A 9
5911 91g 5m3oLppo9a911 Amt o..olcoo 131,04.311 -
solopt. locow
A0)1. 171% (10113 d)9 1919 731A91L 131 DiARYxbo 29x (100 701A3t11061C im 5731 ,u) -Om OE

5n390101 Tox AT (101)1613X3113 1D% C101c1/3 110% 1019% (101 59a1101L tioupo pox 5141 3411, -
5)olitorl `moico pox Com 119111i0 131(3ydD061t 31) 171% 1701130(0 100 19 (10113 &111 quI
X6731t A731 (101 Adt).V 502.14,19%1A,OAU11:111. Aia9x 5?1 19% %JD 50)10,0 1711 20 vq 5111
:DUD 5ortcb.o2 Aluctui 502 9%10614 `1731A0Di1.41,013A A1111C 13%3A2 1101 A, A13%0(0A1 '30 110

TI 11(1'014rf 11A :d f'3n'):111(1'0111 II1InEl 9T 5DA(0110'49 d II Ze g° :11118 109 'd

www.dacoromanica.ro
 218 TINEIT PARASESTE PE SULTANUL MUSTAFA XXVI 3

ca esti sub o stapinire si cA esti supus, trimiti dupa vreme pe unul din fe-
c:orii tai sa-1 insoteasca in razboi. Acestea ti le spun, fiindu-ti cu priint5,
tu insa spune-mi ce crezi".
3. La acestea Tineit a inceput a-i spune lui Chamza : Stii bine, trate,
5 c5 eu de la coborttorii lui Osman n-am vazut nici un folos, nici o atentie,
nici o demnitate, ei insa de la mine, in situatiile for grele, multe si prea
multe fapte razboinice, pe care le-au raptuit aceste brate ale mele. Cad
dupa navala tatarilor, chiar aceasta domnie pe care promite sa mi-o dea
acuma, cine a scos-o din Miinile lui Omur, feciorul lui Atin ? Nu Tineit ?
10 Nu I-am izgonit apoi pe Ese, fratele sau, si nu 1 -am inchis in cetatuia ora-
sului vechi si prinzindu-1 nu 1-am omorit ? Pe Omur, fratele lui, nu 1-am
ucis prin viclesug ? Si acestea, cind ei erau mostenitorii firesti ai locului
si ai provinciei ! Musulman Insa, unchiul lui Murad, pe care tu-1 numesti
domn al tau, sedea traind in desfatari in Tracia, iar eu it proclamam domn
15 al Efesului si a loath Ionia. Mai tirziu insa pe mine m-a scos si a dat-o
lui Kelpaxisi, rob de neam tribal. Cit despre situatia de acum a tarii pe
care mi-o daruieste acum, apoi feciorul acelui Omur al lui Atin, caruia eu
i-am taiat capul, acela o guverneaza si s-a facut domn peste tare parin-
teasca si stapineste provincia fiind de vreun an sau si mai bine, si toti ii
20 s'int supusi apartin lui. Daca dumnezeu imi va da aceasta tara prin
faptele mele de arme, ce favoare mi-a facut Murad ? Nici una ! C5ci si
bunicul lui Murad, acel Ilderim Baiazid tot asa a smuls-o si si-a insusit-o
de la Atin, bunicul lui Mustafa de acuma. Tot asa, de-mi da dumnezeu, si
eu azi m5 voi face domn. Asadar, frate, pentru ca ai venit In scopul acesta,
25 iti promit in ora aceasta in fata lui dumnezeu si a profetului, precum ca
voi fi prieten curat de acum inainte al lui Murad ; si in caz de razboi, unul
din feciorii mei II insoteste intotdeauna pe Murad. Cad eu in urma cuvin-
telor tale, si fara aceste invoieli, aveam de g'ind sa plec in Ionia si sa incep
lupta cu Mustafa, urmas al lui Atin. Prin urmare, pentru ca tu, fratele
30 meu din acelasi suflet si din acelasi tats, ai crezut ca e mai bine sa fiu
prieten al lui Murad, ti-o fagaduiesc acum si in noaptea ce vine, voi incepe
prin fapte sa-ti dovedesc ce ne-am inteles". Si desp5rtindu-se unul de

3 : Omur... Ese : vz. XVIII, 3: cei doi feciori ai lui Atin. 1-am omorlt ; vz.
XVIII, 6, unde Duca ne spusese numai ca celalalt fecior al lui Atin, Ese murise.
1-am ucis prin uiclesug : vz. XVIII, 8. it proclamam domn: vz. XVIII. 5. lui
Keloaxisi vz. XIX, 2 ; acesta insa nu poate fi identic cu turcitul Alexandru, feciorul
lui Sisman, precum crede Bullialdus, Duca, ed. Bonn, p. 588, caci acesta e bulgar
de angina domneasca, pe cind Kelpaxisi e rob sirb. Moutyracpti Tot) 'Atilv Mustafa
a fost aratat ca fecior al lui Omur si ca Atin ii este bunic, asa ca prin TO1) ATior
nu se spune decit ea face parte din dinastia infiintata de Nidin; de aceea am si
tradus en Mustafa, urmas at int Atin.

www.dacoromanica.ro
IAXX S svona varoist VNIINVZIEI-0021111 6TZ

9E4 Ataav 513X69101, 170X 5001d.1r9, '13 1)113% A06113% 10A2 AC01 A0)10, (100 5131Lli3u A?

ru. 15131I)o19 no.anj 109 Acoyido 'copy rsto 3g ioTi 'ailn b 109 .23x08 -
E 59611 1310731 0 ilpomu, onoat,!. A13A31( dll. .hrfox ononloptg" 5ood1ifixn
?cloyagr) no Om A0)1 Antvlio os)4 AN-to A9gia 11 5og33x LL Anpifloymb I.i con -
'nil 1osto2x3 3g sonu ant q Sna1 Snollmouortg Acoupa nyyou pox ttgit.yocrinu nxpoc 9

,63 `71 73
A73911AALA3 10 53,101X736g oicto 7013 570A. Alt]. A0)1 M0691731, AL,LT106911L3

`ALt19,13 ai4i. ALL 1011 17)13X093V} orartog AX)1A0113AIA, `11ACI.A. 511 01111X961111/3 Ifq AC01 13X-

moo ao). ca(1:Aro, 11,02CL ft01 tAIL1V L-2.0 9 t1i;o3A15j, 40 7000193110% A91 A9Gby3q72

11,01t2,13 A.91 1700DR 113% D9131091T A91919 q chi ibiAXiyou Stu. 5oo3yootonlynu To%
5oApinomai3X A12112.73 tnA131x2 rcto A91 `ocunio, A91 A9Gby3g10 'concur) 5)391),A04b01(09 01

:111.131X31L2 110% MILD]. 10119A0o111(% 0.Cb 10X19

0,01 CLOIL91 173%
stti 59iXamt3 -AoAxami
.531 0, 3g `AnriyaosmoN O 50130. (tOl `Ivacoik A9 ry, Avian.% CLOD 'Slap% 011.0.12X3
A? 111 11460 `AO/1(01731C97)17)X 3 (Y)A, 3g Ac1.01-4G69.3 A919.0 A0169% (1000)a in% 5tto70or
.57D1Asoi, Aoo31DA. ?g ACRDM aTi A3XC093q Alacp On 70It1(3N `1911 169AV eoyyndiaji
vox -c'ollptmooi,40)2 cd, 3g AnA itoX Atu. An)Xoroq Altictn AL; iori 1Xo1136cog 'ARA 9 9I

592(1 001 Alt1V 0L0A13X3 (101 'anorto. it TA.? X3102 `13011(724b3 50/113%3 1.34.13 -A3.0.1,113 I CIEL

139.31 110% 13A0A.3A.3 50169% A0)1 AC0172T11A,7olL A0)1 A0)%161DIC 1DX 1391co3g AIA1 -6)3E3

`A.701Y 5013 0.01t AoX691.c9. A3 tt pox AoTps in% 531A91L t9.100Xt11 10% 1013X10 DXA,C1,1
-
A100,0A *(1019,10 c3 Itopmg Ira 1011 Altirpoi 9 5930 rig AmA.a3 aori `moximounolo
511 slo9x I. ono. !in000lAT .n7Ti3gcto pox (5)?4, 9 Souitnu 01,01 `i.nocoN So/max? 0 -yL o

lip). '11A7)1moll 10arac 0.01 0.01C1C123L 001 AAA mbraDOOIAT 1101 Aktry Song.° 3):11Loc15.

110% 0113196(Ly%3 'AEL19111 0)150 TA.12X, A063TI11,9 1731i091).A31. oactx So (Logo 5o1A9g1g
iod loug, A(10 513 of of 'Sn.g.rtyttyi rcbiggn nona.ocotg. Lb. haw Ltirtni A011C(3)A3113%

0.01 0.030 `0,0110061t ST nit? vorlaq 506130)0% 501(16

170X 11,01 93172 11,01 ARA 110% 513 91

stc? not .11?amix pix 312 DigaX 'flonobis) 9 513 AC01 AC019 CLOTI1 139,390A00 1312
ebi 9Z

.19,30-1v mill p..o) pox nig AC01 MOD Am1v(2y pox slocoX A(Y)1 XI16LA(19 A(13 A0019.01

A0y1(3)12 1101 niattygm? A3 U1 hjmoi, pox inAltmoyurion 6)1 75C1)1010(10W 0.01 'AUX 131La

A(1A101 `99 0 SoXakorto 119%. 3912 '50Cby 01011369, 1101 110A13 311 -
5016191COT10 59T13 7C13

Aoy cto1 `inacoN 41,4. 1701ioX997tc; pox La 11A311oxe3 11%11.A irnioao9 .1q AcoaA -oosp

A.139AX13g 721 D1A301.0.0)d3TiCI9 1011 31A/2110)1v A(1K) u77 'Aoy,t(pety 9 Y110X Sp OC

6 5co3y92101ny7)Ic :Nag 5may9araomyrac d 11

PT 1-04m="031 'd

www.dacoromanica.ro
 220 TINEIT FUGE LA SMIRNA XXVI 4

altul, Chamza a raportat lui Murad si sfetnicilor lui ce a vorbit si cum s-a
tnteles cu Tineit si la tot le-a placut si au prins curaj sf bund nadejde.
4. In noaptea urmatoare, Tineit scullndu-se de cu seara, a lasat pe la
straja tritti de noapte corturile ridicate si inauntru tot felul de lumini pi,
5 luind tot ce era de folds pentru o pregatire de razbot ca arme si caii cei
mai incercati si orice lucru de aur si de argint, a incAlecat cu robii sai per-
sonali si cu prieteni nu putini pe cai ca la saptezeci, fiecare ductnd In sea
si o povara potrivita de aur si argint si alt material de pret care nu era
prea voluminos, si au pornit, fara sa auda nirneni ceva sau sä bage de
10 seama. Lucrurile insa grele si anevoie de luat, toate le-au lasat, de aseme-
nea si cai si c5mile si cattri si orice alt bagaj. Mergind toata noaptea si
trectnd peste multi si cimpii ping dimineata, au ajuns pe aproape de gra-
nitile Lidiei in partite dinspre Chliera si Thiatira ; si in noaptea aceea alt
facut un drum de doua zile. Si pe la ora trei din zi, trecind peste nub Er-
15 mon, ping in seara au ajuns la Smirna. Tot drumul nu i-a impiedicat ni-
meni peste tot, afara de numai pe malul riului Ermon, cind au voit sa-1
treaca, niste turci de pe acolo au incercat sä le opreasca trecerea, crezind
ca stilt de-ai lui Mustafa ; caci tntreaga Asie s-a fost tulburat de expeditia
lui Mustafa spre partile rasaritului. Tineit insa Indreptindu-se asupra for
20 §i puntndu-i pe fuga, pe unii i-a taiat cu sabia, pe altii i-a ranit cu sage-
tile si fara nici o frica pi-a continuat drumul pina la capat. Locuitorii insa
din Smirna vazind ceata de luptatori, erau cu totul nedumeriti, a cui este
si cine e conducatorul ei ; dar cum au aflat Ca este Tineit, au alergat
cu totii, femei si copii, sa-1 vadd pe Tineit, caci era de nastere
25 din Smirna si a trait si a crescut la un loc cu totii. Aflind de la ei CA
Mustafa, urmasul lui Atin, petrece la Efes si Thirea, s-a dus mai lbauntrul
tarii, pe unde e Briela si Eritre si Clazomene si alte localitati. Turcii de
prin apropierea acelor regiuni muntoase Hind cu totii buni luptatori si
foarte razboinici si prieteni din parinti de-ai lui Tineit, a adunat din ei ca
o la doua mii ; si din padurile de stejar si-a facut sulite pi pi-a faurit lanci,
din cauza grabei rau ciocanite si una mai lunga alta mai scurta ; si intr-o
singura saptamina pi-a echipat arcasi si baltagii si lancieri peste doua mii.
Dar Mustafa aflind de venirea lui Tineit, si-a ing-ramadit multime de oaste
si plecind din Efes, ajunsese spre Smirna, ca sa-i iasa inainte. Iar acela
35 auzind, a pornit sa-i iasa si el inainte. Si intilnindu-se unul cu altul intr-un
loc ce se cheama Mesaulion, si pregatindu-se din amindoua partite liniile
de Male, pe cit era cu putinta, caci locul era mlastinos si paduros, a ra-
4: tot felul de lumini : Acelasi fel a camufla plecarea, ni-I istoriseste si
de
Nichifor Vrienios (Bryennios) ed. Bonn, p. si Ana Comnena, Alexiada ed.
150, 12
A. Reifferscheid (Teubner), vol. I, p. 29, 18 si Nichita Choniat, ed, Bonn, p. 814,
11, De la ora trei din zi : adic6 intre orele 9 si 10 dimineata.

www.dacoromanica.ro
XX IA f7
SVD91(1 V1210ISI VNIINVZIE1-00811.1, 1ZZ

)-?). raqo.ltyp( ptx olAnatmocbliao 5D102A.Aum? en a-Octopi Tx Ll1 `111(94 39243c1,

Saw. Sloimpt 509694 A00310
110% 197 59912L1(3 '5919W6X

1.1,14 A90 1,109011L3 p.xact ed»2 5163ts93 o 11,i3itti, `52.onit0 113.m6it tlyoard)
I 411;1
Stti 592xtA 5134)70 5101 57-ml.txo 51tpiAlnc3ic Tox. it (1190 plod Doocbvio 1707 J1J AO)

A70102 01 513 AorliDGAV A010 791701167/ pax 5r-tomt-A 59.03. 5no/vatoritxog

41,193X9706701G
173X A7313031L Myra) AlAin ftoortaX 1D7 `901391.672 ACOX3 1311 cloicctu 59w. 59013110 -flan
Sctoll,tmod pox Sacrylth tccto 5ctok11to itnoltdpq 5101 51oicul, 5m 190.4taxt,triogg3 0 -D%3
5010 iq 111 1936.19344 no-A3t) 71x A70610111 901160th A0(31311113 9010(1,05X It 9004613
4 51t1(1tz, 5739111 511199E 1,111 51.1090X3 A01a.0 `1.16130(331:9 1101.1 1100311102 01 A111(7215731L 50A11
0I
501A3401100A3 11 73303700 1193X9 irrx rfraital.orqoag 7)117)m2 -7)13
.503431AR9 70y 39
`A709 50310119 117 Saorm 17011 5rto1(13,r170ot lox 59ox91111ct inx Anoxic Altyip 7067)1:
-
'11,(13X,0 .1V 5111(0 3g 5917taA 531A90,1(319 770x 531m3onig Loo 31 Fot 59om117 5002
`yoolt Avon6d3 in moo 5ct1.1.3 (Lou 5111 573199,V A3 5101 weari 5101 596r )11 yoalyx
yr/. 'D6131729® 531A7399390 10063111;i Lg O rtogo 117caA .11113x3 173N 596ic 'mom jai -
9I
ALI Hu 51045374 531A30031C A91 73A0116H,4 `1971D1010 50) 570631.c93 Aiimmlit 513
.Alkitactrt 1171 531n.36E91g01C11 7?oloac A(0A11 91 101(01119 ARIL A3 113. 110Zo 901 -aa
-
Sortoni `rtorbnotr 532A361.lA1(a0j `lon.4Jolg Sctu. ACO1 1373 10X(110j, A0(11(9X3 AL11 7219
`A.10710 ion,arilnikoy X3 AM1 901 73d)D19(LON .110113 py,<, o)p., D41:72 Li 731.0V, -7013

1,101)06 11:3 (11 59811 10.1. (03 351331C 9101 '134109.0N 0 39 5411113A1i, 519(b3olo vox
59691o97)17)x `5r,toup 5911 A311 131)1 13CbD3173% `3 59,131 39 1o3100 `5oocpth.tarrz 970- OZ

501 5(.009(4 ALI1 Aogo -3c1Al! 20 39 10170A&L1t 531,11-060 A1.1,1 I:ULM/2d) 111% -01(711q
I '19/
`10131406 50A.11 1193 inx 531 9 51.wp01 `59A.L1X67? 50) `A00,73113 110 0 wn:1u 1 'A1103

531A3SQ AcLO ninACIA 1)3.4 5io1x31 A0302 11c3 5oi3ctactriK

ll1 7036E (101 ALL.11,L3A.111., ot?A.

miltitqA. pax 137 5othool9itataD .Acolm?ic At.p.o:ohl 39 ,onE Au.kip 509 0 -Rohl
miliott
53cbo19 101 Alp.y A3 Coo0K-4 13x 510worto `13A.131g 5cip soolc 701 706310913 rums, SZ

lop 731 D1(3(1.(41 173X 170 173411(5a 170/131103101 31 To% 7o1(1(9 `-oloca -it36L1(it923 7o 39
A001 AC03139 ACOA13X3 531A0721A113A, tairagyrilhati 137 Arrly -01L
to%oclod, 571Aoln2 1023
10,41113y pyx, l01(id) 1016192: (101 .11113411U cw 5981061u31 g 3 itonctr, 50) 5.c-1.03'0)(91g
1XW x3 itcoi
momprirtog 379699 51399(13X931DX 17311 570093Xy3X 5707191( 501T191A9.07012
5906C,d0.0%70% im `59001t1,12 it 1991iod hill 3olu1olt 13x 01 5X)16 vy,t -9cbn1t3y32t OE

5f-too 13X 5c-t000cbaaog 73,113X31:3 AC01 moiyikorig 0. 39 5706701990N AC901311 AL1,1

1111Cb9 901 111,79A152 17)% Sooltyu `ftambio 3 A311(L4. x3 542. rtacrOg
57009360)9
173X 5062: 1111 Attito(,triK 01741(4 Aco,oLtimain? thictla .5c.tcty 3g Al04731i 13161:72 -A,731n2
.A.coDtp. pox I,Ig 531113#1,11A73MID 5101(1,1V12 A3 it `Co3t91. So 1701.13103X `A011(970031\1 1737
591 513121.7)15101L AC0(53110%3 Ac01 AC063111 Soct A.93.1mag '533471.076313 ALL 69A, 9 5o1r911. SE

T7T nait3.9a1D d II 61 7;11 :d i Al :)jag pas r7 5coic 7,71 549. goAn7(391/, 02.37.(;? 'd 9I'Lgg II
f7Z 50cb0509A7maD d II SZ 510eme d II EE cuzithP :d ol3,09 ling II i7E 59 rd : o 'd

www.dacoromanica.ro
 222 SULTANUL MUSTAFA FUGE DIN FATA LUI MURAD XXVII 1

sunat semnalul de lupta la Mustafa ; caci Tineit nu avea nici trimbita nici
alt instrument din cele obisnuite. Si and amindoua armatele s-au Male-
rat, Tineit a intrat ca un uliu in mijlocul vrabiilor si i-a Imprastiat printre
copaci ; in acel loc dInd undeva peste Mustafa, it loveste in cap cu un toiag
5 de fier si nefericitul, neputind suporta lovitura, cade cu fata Inainte de pe
cal si-si da sufletul. Atunci toti oamenii lui Mustafa yin la Tineit si Incep
a-1 saluta cu aclamatii de damn. $i de indata cu mare alai au plecat spre
Efes SI acolo aclamindu-1, 1-au proclamat domn ca si mai inainte. Trupul
lui Mustafa Ins a poruncit sa-1 ridice cu cinste cit mai multa si oameni
io de neam nobili s5-1 duca la Pirghion si acolo sa-1 InmormInteze la un loc
cu strabunii lui. Si asa s-a facut a doua proclamare a lui Tineit.

Fuga si moartea XXVII. Dar sa ne intoarcem acum si sa-i vedem si pe cei

lui Mustafa. lasati la Lopadion de Tineit, and a fugit, ce s-a Intimplat
cu ei. Dimineata, pasalele sculindu-se si mergind sa se InfatisezP dupa
15 obicei la sultan, vorbeau intre ei, ca asta-noapte in corturile lui Tineit a
fost mare zgomot. Unii spuneau ca a trecut in cealalta parte si s-a unit cu
Murad, altii Insa, cei ce aveau pizma pe el, spuneau dinainte ce s-a Intim-
plat. Oamenii lui Murad Insa care erau de cealalta parte, au aflat ca Tineit
intr-adevar a fugit ; si atunci in tabara lui Murad se putea vedea rasunete
.20 de mutica si trimbite si alergari de cai pe malurile lacului si strigate si
chiote de razboi ping in inaltul cerului. Iar Mustafa sculIndu-se si aflind
de fuga lui Tineit, si-a dat seama ea nicaieri n-a fugit cleat In partea cea-
lalta s i ca s-a aciuiat sub acelasi acoperi§ cu Murad ; si incepind sä tre-
mure, se grabea sa piece de acolo. Si in tabara lui se putea vedea mare
25 frica si tulburare si invalmaseala si zarva. Dusmanii for Insa faceau con-
trarul ; racneau si-si bateau joc de ei, strigind fara frica in limba for
Stati, stati, nu fugiti 1" adica : turun, turun, catman 1" Cad podul
fiind stricat, nu aveau cum trece si sa dea lupta. Si atunci Mustafa Mae-
dud a plecat spre partile de la Lampsac, grabind sa ajunga dincolo ; Mu-
30 rad insa reparind In ziva aceea podul cu birne mari de lemn, trece peste
pod si cei mai multi din oamenii lui Mustafa, alergind la el, it aclamau
domn si i se inchinau. Iar Mustafa ajungind la Lampsac, Intr-adevar cum
spune proverbul, ca o ciora smulsa, a gasit o luntre de-a gata si trece la

a doua proclamare a lui Tineit s-ar putea spune aim a treia ; vz. XXVI, 1 : tara lui
Atin.
XXVII, 1: ca o cloard stnulsd : vz. XVI, 5 : cioara din poveste.

www.dacoromanica.ro
IIAXX I SVDOCI VNIINVZ18-0321aLVI?lOISI Egg

51tg(p113 lnx 45oyal-tyoir 91 Acnywo,? 991(11.1 aoi .ncbui.ortow 0 orp. 1t7.3A.111, 314()

70Al13r1(99 3100 11 OM AC)1 ACOta,LA(1,0 oiltaxpq 531Ap9Tirict3 Act° nxbri9 701 -nolo
`701ur1921 9 1t173A11.1, 502 5913)2 it (110311 AC03.011061,0, ACI41(31)33 3)3% 573090%1:0010 A3

(b1 (1)9311 AC01 `A0)60A30 (10,1XCL1A3 1101073 (101C du. fxbralmow laropg ?1D% Stvtxxbax

5n6tig19 aogg0 lux Lsal Axod(b Aka lityuAl,,t) 9 lawnSon 1311C11: 5lptli63t cup 1101 902.i

(101C1C1 30% 3 'il3DCL3A1L3 3191 532A91C p n01 rxbuloaoix 53341.9E3996u olitopicsk A01

311,3A311, 10x 5(1) DA9r13A,Lt 'ActoriLtcbco VON It1A2 59,L136D1C AI,9 Lly9A311 froothetoog 596ic
it1111 A.99.3cba. Aomaryll 23x)2x A910) 532AD9L1111Lc1)03 70AT-13AL .5(!) 370% (106319431C -LLA10

'A0.0(13(19A. 9j, 39
7311010 0.01 73(1)01.01LON A3.00,3113%3 10AC, 110 11103311C (11111 (101 -Dd
17399E1 1)3x A136c1c) olfp 918 Aom3A.,2l3 moagA)2 A3 (1)1 (blailll 13%p% 1)3419.0 AC10 01

5191 51on.9A,06u .(1oarpo 173N 59-1ip 013A3A.3 LL 70631a39 519qQ9A9 aox '111.3/1-111,
'IIAXX 531A3Gb706190AD1Ca, A(1(1301 A311(.014 170x 5(to1 .5go A3 ein eryppacov
5cpxp6gagoup itaxItcb)? 9 `11,t3it1li, sone zap V1 110% A(01070 *M3013(19A.,34,3 5,33.0)1511

531A303A.3 173% 22170% 91 5003 533 (1.11)701096101C 10A3TIOX63 30 53A.73191A3Ti -oyomox?

oinswA. `510e1ye 5cp lib. 31%CtA. 1.11(p1 51DA.34 13A9A3A.3 50.060 A3 51101 51DAILX0 ROI I c.

.31t3A1U. lorty `A0A.3y2 110 AL1 AU30831C 59d7018 111311 flat 21260.4AT `I.LOApq 1015312

`3q 30 110% AO/190(h .1)914 (1020D 531A0C1b361 01. 59A0A3A. .A0001l16b30451L 10 38 AL1 -31:
m01736 532Artox10 p (101 196(91A1 lot ',too 5cp 5(nolty70 9 111.3m4 .106g31g pax 3191 All
/mg.! Acomp.d9 pax awn. Arsryou A3 0)1 C1717361.0 1101 17?&ON px --wpm!
AscoAklary)99
5)319 (lq 5:931 51):1X2) sua 511Aity mx 5270 170x 5ctoriA7poxt70 5)09(1(:)A730) 5(92 -Docto og
'non oa 3g 5)3cbmsmoix 53303/4 373% A(ptini AL11 ALLA.CL(/) (101 1li, 1t,t3n '01104311 5(-12
xcto `ftoX)c)ro? p LL11 At(,1 A13370(131L `5900ig )21311 0.01 .110931(0.1000N ppx 5o11o61mp. ciLLI

5(pA.0k3A. A3gf1,31CD3 1n9k6mx10A)2 A.(91 '131{3 1DX ALL A1303 Ar)rogg Alt,v2A.311 A3 bx
thxnaw vox loamAktx lux .A001390 30 3g lop.AnAncg, b1 patoNpatv A0X3611)31S,
531A0300 10Y. 531A01g13A9 531A.096% 5(i)30)? vilox 4x Acrunx) .A.micrytA `31111K"
`311110 Istri .313A.(,13ct) .A010 `Al1o6f,10,1," A.0.069.01 ,A.Dt1911,
- xi A,oxp 6pA -91.e
9Z

Aoa %ATI-0)3031g stioelo stu 5n69th3A. 1101 A33631L 310% '1D1111-1(19 Da 570Cb11:10.01A1
A.0.0 5pd13c3 (101 cwitic2 o13X(1) 596u m. 51(1 (10)(19(ft14)v 1163111 itC09011.01.C.0 Alp. -31C

Mar() 11130010317JX 0, 3g 1.000N 11L1 harilii 1.1A.33%3 5D99li6nACLO ALL1 Anacybp, )ing
moyeA molopari Amog holt Aka A060.63A. 173% p 101033y1/ (t01 nabnismoix -A.OX361 OE

531 ACLOA91(39061C (1)1010 vox -Actorittcbc,13 0, 30 573C1)73100.0JAI 510990Gb (1.3 `COX9(11.1110V

5oA3Yicopit3170x 59urtox 91 SHIT? Nu `5101rho67D3s it(1)159.3 AlA113013 A70311 A(01 -73%9

moth f).63ic A3 131(91C(1011103).1 AILS 196701131 17311. 510A9Y1 A(01 A(01119600.N1 m)yctog -(p3

9Z mc(rillox ling II -Z8 EE mocbpxo "d

www.dacoromanica.ro
 224 ADORNO SOSEUE IN AJUTORUL LUI MURAD II XXVII 2-4

Galipoli numai cu patru din robii sal curieri; si dupA ce si-au adunat °stash
de origine greco-latina din Galipoli, sta asteptind ce are sa se intimple.
2. Murad Ins dupd ce a trecut podul, trimite curieri repezi la Focea
pi, aratind lui Adorno ce s-a intimplat, ii anunta s5 se afle eft mai repede
5 cu corAbiile la locul de trecere peste strimtoare. Avind Adorno corAbiile
pregatite, se imbarca si ridicind pinzele, a plecat spre Elespont, cu toate
ca avea vintul suflind din fatA. Vislind pe mare toata noaptea, dimineata
s-a oprit la mijloc intre Lampsac si Galipoli si in aceeasi orA si Murad la
tArmul mArii. Venind deci aproape, cad erau sapte corabii foarte marl,
10 Murad a intrat in cea mai bung si mai mare si Adorno i-a dat cea mai
mare cinste lui Murad, precum trebuia, si Murad lui Adorno si sfatuiau
impreuna pe corabie si st5teau de vorba. CAci Murad era ingrijat, ca nu
cumva frincii sa nu se tina de jurAmint si sa-1 dea pe mina lui Mustafa si
sa is comori foarte multe si sa piece. Si Murad avea cu el ostasi ieniceri
15 impreunA cu pasalele lui, peste cinci sute in corabia in care se urcase,
Adorno Ins in aceeasi corabie peste opt sute frinci ostasi inarrnati viteji ;
ifir in celelalte corabii erau imbarcati tot pe atitia turci, pe cit5 oaste de-a
frincilor avea fiecare corabie. Dar Adorno pi-a tinut juramintul in chip cu-
rat Fara nici un viclesug si pe la mijlocul strtmtorii s-a sculat si plecindu-si
20 genunchii in fata lui Murad, a cerut s5-i ierte datoria ce-o avea pentru
minele de piatrd acra. Si Murad cu bucurie i-a daruit-o §i, muind pana, a
sters plata vechii datorii ; si era datoria ca la doudzeci si sapte de mii de
galbeni.
3. Mustafa insa statea de cealalta parte si era cu inima plinA de du-
25 rere, cind vedea corabiile ca niste mici orase in mijlocul m5rii sau ca niste
insule ; c5ci era senin in ziva aceea. Si neavind incotro, trimite un caic
si chearna la sine pe until din oamenii mai devotati ai lui Adorno, ca si
cum ar avea sa-i spuna ceva. Adorno it trimite pe loctiitorul sau Varnava
de Cornelia ; si intilnindu-se cu Mustafa, i-a fagAduit s5-i dea lui Adorno
30 cincizeci de mii de galbeni, numai sa nu-I debarce pe Murad, ci sa-1 duca
aiurea, unde vrea. Dar Adorno n-a voit sa -1 asculte.
4. Auzind Murad ce s-a intimplat, s-a imbratisat cu Adorno si i-a zis :
De acum inainte ai sa -mi fii ca un frate si amic de credinta". i atunci

7 dirt fats P : cu vint potrivnic I : din spate Bull.

yacmou/Ax6v de origine greco-latind : vz. XXIV, 2.

2: Vislind... toatei noaptea: Sa ajunga intr-o noapte de la Focea Nou5 la
Lampsac avind Inca §i un vint putin prielnic, a fost cu adev5rat o cAlAtorie foarte
fortatA. ca la 27 000 galbeni : la o dobinda compus5 de vreo 12%, rata anual5 de
2 000 galbeni, restanta pe sase ani, s-ar apropia intr-adevar de o suma ca aceasta.
Cp. XXV, 8.

www.dacoromanica.ro
XXVII 2-4 DUCAS z ISTORIA TURCO-BIZANTINA 225

roil Vat cruvccOeotactg TO vamovAixOv Tfig Kculatcun6AEwg TaTaTo izbEx6lavog to

°May.
2. '0 Si Mcociat (litTa) TO ITEvitactt trly yiTIJElaV GTiXABI, Tax'Ub1011101J5 Etc
(wltatav 81-0,65v TeE mov6Tot T(73 'ASudgv(1) xat IITIVOG3V (73g VitXVDTCt EiNIEOAVOLL
5
ain, Talc vavatv Etc TOv noQ01cOv. '0 S"ASoivvog itotpag gxwv Tag vahg, staEX-
eoil %at Ta iaTta 3TTEEKbaag gICAEL ROg Tdv "Eatianorrov, T6v CivERov gxwv cpv-
acT)vT' &TO 3T96@ag. Kat SLet vuxtO; viictg tO 7thAayog, ucQuitctg etruEnct@iorn pkiov
178b
Aappemov xat Ka1lcova 67tEcog xat 6 MCOOET ainfl to Oicct Ev Taig etxTcag. 'Ey-
ydg oiry yEyovidaac, ijaaV yap int& intEOREyOug, &WEI! 6 Mc° Qat iv t %0ELT-
10
TOTiOct xai µEt tOVOTiQq. sT8C074.6 ycrtiv 6 'ASolvvog ii.Eyeariv tlµrly TCI) MOOT,
cbg Exprly, xat 6 McvetT Tw 'Abotiovw xat avvE8@iatov 6)14 iv trl lilt xat 41.t-
A011V. EtXE yap iv w@orctSt, lAii nOTE 01 (1)Q1iyy01 xaTagsvovilactvTEg ToOg OCEX0Vg

KX4SOTOV 7t011101061 TOV MfAVaT iv Mat toil MOVIITapa xat 4436vTEg 15Tio-avQ0dg
d.Etatovg aniivOCOCILV. Eixe Si 6 MOUOT aiw ctirci) 6TrAtTag oixElbug Soiaovg 0dv
tots aaT@Onoug orkoli EV TCI vrlt, it in6(311, 17.134 tong 7tErramatovg, 6 S° 'ASoii@vog 15
Ev ocUrn Tll volt intiQ Toi.); OXTCLICOO"Lolig yEvaloug 63T4rotg olVetyyoug. 'Ev Si Taig
Woutaig vavatv insii@xov TIOacic inif3Caai Toiiexot, Scrov OnA1Tcx6v (1c1Qayxwv ixetaTTI
Xi/tTTITO. 0 Si 'AooilQvog rlv yuktiTTcov Tod; Semi); airroil COSEQaitOg OlVEU SO-
Aou nv6g iv Si T(I) Riacp Tov nopraµoil &math; 6 'ASoiiQvog %at, ydvv xXtvag
Evavrl toil MCOOT, fitAcrato tO Owzadlisvov x@iog toil taTealov Tfig 43-ruarricitag. 20

Kat 6 McoolT etya7A61.1Evog RIK:41mi° xat i(361LTSTO 'XIACC[10g ioaElcpcov nalcuoi3

xgiovc; eta6Tiatv tO Si x@iog rlv Cog stxoaL inTa xiAuiSag voRtouitruyv eura-
oiNniatv.
3. `0 Si Movcricapilg it; TO atiectv iaTtbg xat *Ewojiv Tag vat cbg Ito4i,x-
V1a iv 1.110(1) 7t6Afryoug ij cbg viroug itiTQcOaxsTo ft lima. ?Iv 'yap siknog ij 691- 25
pa iltEEVTI. Kat aim gxwv Tt SCTwal, a1E11E1 Ev TCAV altaTkOV jutcosakoiv TLva Taw 179b
E-Ovovat4Kov toil 3A8011-0,01.1, wg gX WV Xoyoug Tivetg Tov 6p,iMicrat. '0 S' 'ASohp-
Vag atEAAar TOV avtoil (311X41.01, Ba@vet3a Si Koeviikta xat ruxtbv int& toil MOU-
otacpa, imiCIXETO Toil Soirvai Tit') 'ASoiievw REVTipSOVTa X11168ag V0111,01.141Ta, ROVOV
.}(13caLei.v aircOv gc° tits vvig, eaa: eutonglivat gtkoyaL, Ma xat Poastat. 30
`0 Si 3A8m1Qvog crim iTaikricrsv CoicikaL.
4. '0 Si Muvett axcrUcrag to ysvOlava IvriptaAluato soil 'Aboil@vq) xcci Ei-
asv ;Tao and Toil viry filliTEQ0c 6SELfOg xat Olog atat6g." TOTE nacmaTetv-

3 I.LETet add Bull: om PII7 netheag P: col vento contrario I: .05111,m; Bul11113 Ex-
8o-rov Bek: Motov P 11 22 zOoug scripsi: xclgos P, fortasse xekog scribendum 11 32 -rth
'AboiTvw P: fortasse TOv 'A8oilevov.
15-5217

www.dacoromanica.ro
 226 MUSTAFA FUGE SPRE TARA ROMINEASCA XXVII 5-6

ajungind linga Galipoli, oamenii litiMustafa nu i-a lasat de loc sä se

apropie de port. Capitanii corabiilor insa au slobozit pinzele in largul marii
in partea de jos a portului afara de oral si totodata si ancorele si se pre-
gateau in linii de bAtaie sa iasa la uscat. Dar si oamenii lui Mustafa aler-
5 gind pe uscat, le-au stat impotriva, oprindu-i sa debarce. Adorn° insa
pregAtind luntrile, barcile si caicele corabillor, a trimis peste douazeci sa
ajunga la uscat, fiind inauntiul acestora peste cinci sate de frinci cu
arcuri grele si aruncatori de sulite. Iesind si trimitind arca§ii ca la o mila
departe de la marginea marii, au aparat bine tarmul ; si a iesit si Murad
10 Cu o mie de arcasi, tragatori cu amindoua miinile si luptatori foarte viteji
mai bine de trei mii. frincii, dind cu arcurile grele si improscind cu
pietre au inceput sa deschida drumul inaintea liniei de lupta.
5. $i atunci oamenii lui Murad cu frincii, facind sa rasune o
data trornpetele, au inceput sa alerge asupra oamenilor lui Mustafa ; si
15 aceia dind dos, fugeau si acestia nu contenau sa-i urmareasca, ping ce
n-au ucis multi. $i in timp ce Murad mina spre cetatuia orasului, Mustafa,
asa cum era, a pornit spre Adrianopole si, intrind in visterie, unde erau
pastrate comorile, luat bani cit a voit, si a pornit cu putini insotitori
inspre Tara Romineasca, minind caii, cit putea.
20 6. Murad insa a Camas trei zile la Galipoli si, luind cetatuia, pe toti
cei care 1-au oprit sa debarce in port, i-a macelarit lard crutare; apoi s-a
dus in graba spre Adrianopole, avind cu sine foarte multa armatA din ra-
skit si apus si cu loan Adorno cu toti capitanii de corabii si o armata,
peste douA mii de oameni italieni imbracati in zale de otel si lancieri si
25 baltagii pedestri clocotind de pornire razboinica. Cind a intrat in Adria-
nopole, toti locuitorii orasului i-au iesit Intru intimpinare, aclamtndu -1
domn, el 'MA cu bucurie mare rgspundea tuturora. Intrind in palatul ta-
talui ski, a facut ospAt mare si banchet ; si a chemat pe toti latinii cu
Adorno si, veselindu-se cu totii, i-au urat domnie fericita. Lui Adorno insa
30 i-a dat daruri foarte multe si i-a dat si unul din oraselele din Europa, Peri-
theorion, ca sa-1 alba si sa-i is veniturile toata viata lui ; tot asa si veni-
turile din comertul oraselor Focea. $i pe ceilalti capitani de corabli i-a
rasplatit cu vesminte foarte scumpe si cu alte daruri de mult pret si mul-
tumindu-le, i-a lasat sa piece in pace ; si ei ajungind la Galipoli, au ridicat
35 pinzele si au luat calea marii spre Focea.

4 : cu arcuri grele : vz. XXIV, 11.

6: Peritheorion : ora§ reclaclit de Andronic III Paleolog (1328-1341) ; vz.
Istoria lui loan Cantacuzino, ed. Bonn, vol. I, p. 542, 14.

www.dacoromanica.ro
XXVII 5-6 DUCAS : ISTORIA (TURCO-BIZANTINA 227

rEg CiVTLXYU KaUtOUR6AE(.0c, oiix acpi-jxav of ra6 MoDurcapil to (TOVOA.OV 7TA.1616030.

Ev Tcp )alaivt. OE Si ICUPEQVilTal twv VTICO'V 3TQOg Ta tov 11116VO; gel Ta. liCETO)
Ect.) 61, 7/19.6w; iv TCp 70.6yel, iDTEC( XCaliffaVTEg (41,0i1 Rat rag tlyy4ag, it011/1-
Ear4eiv Ev tf) '111(a:. Kai, of tov MOUCITC(Ta SLa "11()Zig
tOVIO etc JEC(QCGT('LEIg rou >
b@atkOv-rEg imivarriwg Eturipsiaav, x.coXiiorrEg ri)v E oSov. `O 8' 'Ao0i5CIVOg Et0L- 5

tukag Tic; Paxag Rat to ox&pri Rat COIATLOC TC61( VT16511, 15* Ta EN0011( gASIA-
VEv, ova A(3430)D1 yTjV, OVTEg grrog roimov vnEp -col); nivraxouicrug dvayyoug
rtayQato@oug ',SQL 80(YUIEOp,X011g. sE606vrig ci5v xat (12T01(61.11PC(VT6g tot; roVi-
rag cis REAtoy [taxciliv roi) cdytakoi) %at SETEVSEiJOVTEg rrjv Cotriiv &gpa2a7.)g,
iWtras xot 0 MOVOIT 01')V TOVnaLg xt2doig Owpori@o641o/g %al, ilaxti.w/g Cala- 10

worecro/g ige1tELVa 1.(7)V retuzaicoy. OL Si (12T6yy01, gt1,1T0011EV Tfig aaearaicog 8/6c 1806
rojv itayeoPoXualiaxwv xa. TEETC10(34401/ tr3v ObOy 2LEEav inoicuy.
5. TOTE of Mcoolr cnry -Rag (Poiyymg ialay acc?,ayiiv acdatiyyd)Si
710Li1OCTVTEg %DT& TOi/ Movaracpii 06ov xat CCOT01, 1165TCE 6/86yEg i'cpEuyoy xat 015-
T01, SuSxovrig o ina'Uovro, Eogg o no?acrUg xarimpaay. Kat 0 Mouoir n1.0; 15

tb noXilvtov 0.0(iNGOV TIN TrOXicug, 0 Movutacptig, dag Etx6, neog to Ti ig 'ASeicc-

voui 4 to xat SIGEA,0(1)V iV TU) TatkEiOdy (T) Of, ilTIOVINOt iVangXELVTO, XDI, At(13(1)V
XVitlaTa, Ouo 111165400, ncOg to rig EXazfag Rien ovv Oayoic rijv oSoutooEay
7'(01..Et Eltauvwv roi,g innoug, Ouov iSi5varo.
6. `0 Si McoeOrr Ev Kalatova64/ red; futigag noilluag Rat 1-'0 cpQaTtoy 20
AaPeov xat rob; xcoaaavrccg µ1I /Wkeiv iv TIT) aLjtEVL navrag acpitSiiig xaraucpat-
ag, Et; 'ASQ/avo03rokiv crAE1)6(01, (Y)XETO, g)C0)1( REV aUtov Jad..0-TOV CrTQC(ToV
Eepag Rat SliffEcog xai toy 'ASaiigvoy 'Icoetyyqv oµov airy maul. tors imam-ram
recg vijag xat YTQaTOV flItAQ -rob; Souxakrug OivoQag sITCaolig XCLTOJTECIDQUylaiVOUg
11,11;kavt xast/T) xat SocrucpoQoiivrag Rai TEEX6wucpOpovg 3rEolig /1(4%6) 0144 tioy- 25
tag. 'Ev Si t j 'ASeiavoi, eigiQx6REvog, Ciaavreg of rijg 7/6XEcog iijA.Oov Eig &ray-
t'Y1011, Eixprpofivrig airrov, ixEivog Si Ilita 7CE@LXID(Qaag roiig Ectavrag 7/Qoarly6-
QEVE. EE6EA:86)V Si iv Tei) na?.arEw Tov nareog airroi3 xat Eiicoxiav pxyaily %at
navSaiatay novilaccg, b,CCXECFS 71Otvrag roiig ACCT[NOUg Oi/V TC1) sA8015(Wq) 7(.41, e6-
9@aragrag 6'44/quay airthy CbtOLVTEg. AO)CIGra Si T(i) 'AS015EIVO) Sco@fpara 181b
aTa iScovnuaro xcct to HEQ1,116(1)01,0V, EV r/Tw Iroblytaw rijg SixrEcog, toii Exav xat
141.£011111, TOIITO Slaw tctrijg avtov Oiaoc.tug Rat to 1S01.141.6@ltia TUTYV Ocoxati0y.
Kat toi.)g (Wayug %.14/yug rc-ov vrjciwv Ca.A/Zag urcaaig pap ri[tcag xat CaXo/g 7TOX1)--
TE4O1, ScoVittautv eutikUUEV airrolig i'Oxapiarhuag iv sivOn iNOvrEg Si iv Kak-
401.n164/ WA, nreQthuarreg Tag yiiag grEtwv TYjv gtElOg Odyltatay 15610u:ram% 35

3 ayyveag P11 5 anevarriwg scripsi: Otnevav-riag P1117 4 scripsi: 6 P II 19 gaga

Bull: graii P 1 22 aEfr airroD P: µ0i aka Bull 1124 et 35 vitas P 127 aie6v scripsi: cco-
T6 P, sed v. 30 airr6v P1131 gv scripsi: Eva P1132 troclnsamv P.

www.dacoromanica.ro
 228 MOARTEA SULTANULUI MUSTAFA XXVII 7XXVIII /

7. Murad insa in mare grebe a trimis tineri sprinteni la picior si co-

mandanti viteji si 1-au prins pe Mustafa undeva pe aproape de malurile
Istrului. Cad voia s5 fuga la Constantinopole, dar gindindu-se la intim-
plarile de mai inainte, constiinta nu 1-a lasat. $1 1-au adus in f ata lui Mu-
5 rad si acesta a hotArit sa moar5 de streang in locul public de osind5 ca
un f5c5tor de rele, pentru ca oamenii, dac5 si nu toti, apoi cei mai multi
din popor care numai bAnuiau, sä poatA vedea CA el n-a fost feciorul lui
Baiazid, coboritor din Osman, ci a fast un mincinos, pus la cale de imp5-
ratul Manuil Peleolog. AdevArul insa e asa, c5 el era un fecior de-al lui
to Baiazid.

Impresurarea XXVIII. A ajuns, asadar, dup5 ce incepuse acum iarna, sa

Constantinopolei _tea, pe tronul domniei tatalului sau si primAvara, trimitind
de Murad II
in 1422. vestitori si credinciosi pretutindeni, stringe oaste foarte
mult5 si fAcea pregatiri in contra Constantinopolei. $i impAratul Manuil
15 a dat de mai mult timp impAratia in seama fiului sau Joan ; iar insusi
fiind batrin, sedea ocupindu-se cu studiul dumnezeiestilor scripturi. Aflind
deci ca Murad are de gind sa porneasca r5zboi in contra lui in luna aceea,
si era luna aprilie, trimite sol la el pe Corax Teologu cu numele,
om de fel din Filadelfia, care dup5 navAlirea tAtarilor in Asia Mica, s-a
20 mutat la Constantinopole. Cad era viclean ca nimeni altul din timpul de
atunci si foarte rgu la fapte si calomnii de ale turcilor. Urnblind deseori
la palat cu unii dintre inaltii dreg5tori, 1-a cunoscut si imp5ratul Manuil
pentru ca vorbea limba turceasc5 si o stia cum trebula, era trimis mereu
cu solii imparatesti, fAcind serviciul de interpret si traducind euvintele
25 SOMor c5tre vizirii sultanului Mahomed de odinioar5. $i mult timp fAcind
deseori un serviciu ca aceasta, 1-a cunoscut si sultanul Mahomed si marele
vizir Baiazid ; si s-a imprietenit asa de tare, c5, dac5 imparatul avea vreo
dorinta la Mahomed sau Mahomed la imp5ratul, Teologul in foarte putina
trecere de timp o ducea la cal:1M si trecea in ochii amindurora drept om de
30 mare ispravA care le-a facut multe servicii. Dar pizma care pindeste cu ochi
rAi toate cele bune, si-a pus aprig ochiul si pe Teologu.
30 clupd servicii adaugci : Despre ,acest Teolog cuvintul nostru a vorbit mai
inainte foarte pe larg I: om P.
7 : la intimplcirile de mai inainte : cind n-a voit sa se tinA de cuvint si sa
predea lui Leondaris orasul Galipoli ; vz. XXIV, 12. Adevdrul e insa : Cm-
nica interpolate a lui G. Sfrantes, II numeste pe Mustafa Toy o.accaTOv uiov toil Mnaym-
tilTou falsul fecior al lui Baiazid" (G. Sfrantes, I, 113, 3), cronica autentic5 insa (G.
Sfrantes, col. 1029 CD) nu o spune, asa ca" Duca pare sa aiba dreptate. Vz. si L.
Chalc., I, 190, 14.
XXVIII, 1: Corax Teologu cu numele §.a.m.d.: Cele ce ni le spune Duca aici
despre acest Corax Teologu, Fara sa face vreuna din atit de obisnuitele trimiteri

www.dacoromanica.ro
11AXX IIIAXXL 1 S10110 aots vi vNamvzig-ooanl 6ZZ

L 0, 3g 10coN A(19 1341 draoic 3 5731131oolno 5110O311rtx0) 51o1a,703A vox

Scpaunoio 5n,0936gAy A0g1013ACL.0 A91 mois)nipaojAT Scut/4 (101L 5:933. 1101 a0a19i
51pt140 01311,1.0ga ax?A A13010013 A3 1310urt0A11A70IDA0ON Fro? 701 7319A0A3k0a1C
513 lt(tOlt A0)A9gT1Xa1 91E0. (101 5o19g13Ans) .0139.10x3 Ariolusyphm Artok Acacctr) chi
9
119,11011 9 33 x0n2 it3 Atoncbouy 01 a 19 51A,A94Ay 1100C01DAD.0 A91(1.73 A3 dn. throrkg
C10101 5(!) /313 M-01 `AO))1.60.0X10X DA1 11, AC01 Acoucpa*Ap 45161.ty0ut; 13 173% 1Xcto 5311701
,r)? 10 10101311 Asia tica 4ct0r1ll,g clopyraux 5() kto xgXaturg. 5c1n, 1101 114734,17311
ATieo, Ay)? 4 591,o731it ID% 5oA311man3nno1Xyx x:Iö)nt (101 g 500311o1J ylpoduzu no)
a0A9101rrtru 1---L 3g 73130,u1v 5(0100 413X3 50) C101 11n731A1011 A3X6LL1tg. 591n.
'IlIAXX 501,133910)331 A(10 1103 (101 a.0A9,50 SU,1 5731A.0113AL 1101 5oome -cp 0
rtoi Lt It SomorhaX 501Alop9 A3 1632 5nX)1X)ig (10X131(11)1t 11)X loinri/a,talAx. `51ark1i37c
Acanato 13101:1012 Arstyou 1X3x 711rm 51~(1 5co319ic (LOA11A1310A0)}1 ALL1 A1310,3111013
'131'013 vox 0 50,310D7og yLstaomaik you rtoyyou A41 Arintood cn1 eon 11AA903j1 -13AV cizei
'5330. 593('1r) Away. `olt149x3 Am Aco)cotoXo A3 111310 A0)13.0, .molkoy Amorqk 'A.42:13

112 9 ayacoN Mg/pl./361D 13110111 1113% ctoicoa cbt 111171 `6Alax3 ALL a1o1 50iyouv. 91
131(131.0, e1.01671016%0193 5961C A0103) 1113119A9
`DX060).1 AMA-060Q104/030 1(3 -1(1)

5X)13C1Y1(301:r1 A0A3110)469
113%
,01311 A11.1. AL,11
A1)iOV. A0g0Cb2 -101311
A0)1 AC069119,1, 513
7)1A7301)X. A3 "13101010A11A.7319ACON Alts. a)3A 50Aaa0AD71r 5(p 51312(y) Acol A.com Col
3101 tha173% Tox 513 591 AC01 100,0j,A.0) 51370oic pax. 5F1og701g '501n0ottA0ar 9AX(IK-
AC0 91311 ACOA11 AC01 61 ityp.npu 013A3A,3 173% an. laylDrld 111.11.0ATU
Am1A9X612 A3 OZ

501116(pAk 1DX 9ig 01 moi moxac,tol, Aravoyil. 1X3x, moonunaq `1111(113

x972 173 Atp.

5(p `Att4643 0131(1(3103 Alp 5101 193gDoit (101 5C031194 1312 M0136111CcL 173% -6303111
MOC,13A1A,111 71)1 73A3T10A31 vorm A(03. A0)30*u syalt ;t01 5 5D1A010.0311 1101 3101C MK
-
13110.0X .50rt0113A4 00,1, (106170X A0A101 CLOA31IOX,91113A9 511T1X(10. 51a 91 A01(10101

`rallaactoug, du 11011311E larictoXnN pax (1)4. ea19A.371 -99311

1701311A, 5o111o0AA To% 9g
11A0 .111./3147011 11)% A01(10101 '4911063 '110 13 11 All 91 A0A31101(L0g vame (lox

scoRID)Dg 50,3E A91 131110.0X731/ 1)316 )06/31C 001 laTictONIAT 59au A91 J `771311973 A3 YJX9-
136. ctoomx liacq 0 5o191o30 3A170Cbl-A3 173x oiaA170Cb3 pax 513 Sctoi. on,g 5r)A..3r1 -aoig
51p.om. mo191IAmo1c AOYMIC 0, 701 Dlet91C /10.04, 701 2nnx ACOA1DX9141 50A0.04) -0193
013734 173it 5961( A91 A0A.0103e 9 '5CO3 OC

OZ ACOAll :/sdpas 57)^11 d II Ig AC°1 wo d II 6g sod moyyou pv aG olsanb aoloatii

la 1.10W.13S 0.11SOU [MAR nid aluaumidtue eq oieped :l wo .d

Rr '10 to 5-al !Ku suds o plup ei 1IXX L -

'S oppou i-npuuunu puniu nidtu!s oas
'n2oi e1el xe7OD g o elipen }oda.' elpvilodau iS ap sosud amp a naJ2 ap -!idxa
'4EZI 0).P0d Ea /U can e-u lende 1§-es 'pund E311.1010 El .pund

www.dacoromanica.ro
 230 MURAD II IMPRESOARA CONSTANTINOPOLE XXVIII 2-3

2. Dup5 moartea lui Mahomed si a vizirului Baiazid, deoarece puterea

in stat a ajuns cu ajutorul romeilor in miinile sus-zisului Mustafa, dul-
ceata prieteniei s-a schimbat in dusm5nie amarA, cind puterea in stat a
ajuns din nou in mina lui Murad ; si imp5ratul voind sa schimbe din nou
5 dusmgnia amar5 in dulce prietenie, trimite la Murad soli pe Paleolog La-
hanas si Marcu Iagaris, bArbati de vita nobil5 si cu mintea ascutit5, ca sa
staruie si s5-1 conving5 pe Murad ca n-a fast de vin impAratul de ce s-a
intimplat, ci Baiazid, epitropul dornniei ; si el n-a voit s5 dea tinerii printi
in miinile impgratului, precum tat51 for ii ordonase prin testament lui
10 Baiazid, ci pe solii care ii cereau, i-a demis in chip neonorabil. Dar Murad,
pe solii amintiti, nici n-a vrut s5-i vad5 nici s5-i aud5, ci i-a tinut la o
parte sub paza cIteva zile, ping ce pi-a putut pregAti, de ce avea nevoie in
vederea r5zboiului in contra Constantinopolei, si atunci i-a trimis inapoi,
spunindu-le Mergeti si anuntati imparatului, ca eu viu acuma in grab5".
15 in putine zile adunindu-si toat5 armata, fiind fara de num5r asa-zicind
peste douA sute de mii, porneste asupra Constantinopolei.
3. Constantinopolitanii ins5 aveau grea banuial5 in contra lui Teologu
pi-pi ziceau in mintea for c5 a urzit viclesug in contra orasului, pentru ca
n-a fost el in solie ; caci Teologu era in legaturi strinse de mare prietenie
20 cu turcii conducatori si cu insusi sultanul. Imparatul Manuil vazind misca-
rea zgomotoas5 de nemultumire a multimii in contra lui Teologu, it trimite
pe acesta la Murad, chipurile sa trateze incheierea pAcii, cad Murad impre-
surase Constantinopolea si o blocase, ridicindu si corturile inauntru in
biserica Izvorului, aproape de zidurile orasului. MergInd Teologu si intrind
25 Ia Murad si la vizirii lui, s-a straduit mutt si a vorbit pentru pace, dar
n-a putut s5-1 induplece pe tiran sa-1 asculte, dup5 cum spun unii ; dup5
cum ins5 au banuit cei mai multi, a grait catre turc : Daca vei face cu
mine intelegerea cu jur5mint, ca en sa fiu guvernatorul si comandantul
Constantinopolei, eu iti voi preda-o". Unul insa din cei mai de incredere
30 ai lui a prins cu urechea aceste cuvinte ; si dupa ce s-a f5cut intelegerea,
ea in ziva in care are sa se dea rAzboiul, el cu oamenii lui Ia Poarta Izvo-
rului ii va introduce pe turci inguntru, s-au inapoiat in capital5 ; si Teologu

2 : Paleolog Lahanas qi Marcu Iagaris : cp. G. Sfrantes, 1029 D (G. Sfrantes

I. 119, 23-120, 4) unde sint numiti alti soli care au fost arunca(i in temnitA. Cei
amintiti de Duca poate c5 au f5cut parte din alts solie, cAci se pare ca imparatul
Manuil II Paleolog a trimis mai multe solii la Murad II, spre a-1 abate de la
gindul de cuoerire a Constantinopolei. Despre Marcu Iagaris vz. R. Guilland, in
Revue des etudes Byzantines". VII (1949), p. 175.
3: caci Murad impresurase Constantinopolea : e impresurarea din iunie 1422 ;
descrierea ei ni s-a pastrat de la Joan Cananos, martor ocular care a luat parte la

www.dacoromanica.ro
XXVIII 2-3 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 231

2. Toil Maxolvit ovv 3ta@a66vTog xai Ilaytatilt roil p,soCctorrog xai ii.E-
TaILECF6VTa to noiy[ta-ra Ev -r(1) uwoOkaivtt Movara951 otic cnivo@otilig T(.7)v 'PO)- 183b
tem xai T6 frig cpatag y7tvxv etg Ex0@aV Tny.Qi.mg %0LITIVITIKog t(7.W 3way[terrow
naltiv ileraneo6v-ccov etc toy MOlVat xai Ogit.COV 6 Paciaelig to notQ6v 1.te-raPctke6V
nail/ sic yktric6, atMet ze6g toil 111coQicr CutoxptotaQtoug llcaatoX6yov TOv Act- 5
xaviiv xai Macixov 'EtyaQtv, Civbeag Oyevelg xai ovvetcr6g, -roc) naQaatiioai, Sul
205.N/coy JOIDCV(7W, ott to 61111436VICG Tit) Movirr arx ?iv attta 6 paCraEilg, aXA: 6 1111-
ytatilt, 6 Taw nealth-rwv t fiyei,tovtag i7tt-rQoxtog xai ant ilpouxith Soiivat
Tic vcoyva iv xecK11. Tot; Oacraiwg, xaOthg iV8Lalli1X(.0g atQaTQE1I1EV 6 net* CCOT(.7W
Tip Haytatirr, ava erctitton tong attoirvtag aura AQ6C1PELg ani3141.11JEV. `0 SE Mco- 10
pat toi)g Oraivtag anoxotataetoug Ate Vex [tilts koikrat .00.11aag, nt@toeikrag
ainoig iv 62t.tyatg fiRiQatc, gcog oil anapttaat SuvriOetri to ow6g xQetav
TEOXERIXa %MT& frjg Ilaecog, TOTE eutiAmBEV etmlyr ;Ynayete, ecvayysiXate 'Grp
Pacalei, Ott ilori EQX011M taxi)." 'Ev 6Xtycag SE ittiQatg 6.0@otaag Cinavra toil
BTQCCTOV MUTO1i, inTEQ etcap.ov OVICE Einsiv, inEliELVM t(70V 6taxoolo3v xatit&ov, na- 15

to tits 1164(1)g g`£1,01.V.

3. Ot Si 110A.ITML MT& IOU' Oed.6you intsvOotiv %map, int6votav Xiyov-reg
iv yip, Ott Sta TO iLtii Cupixicrilat aiyr6v iv tit aQEOPELQE Wimps 86A.ov %omit tits

TE6A.,E(Og rlv yap (bg int TO aleiziov cptAtxiog otaxetlievog avv tag emcriyoig TaiQ- 184b
%mg %at oiyv avrov Ta) fryeR6vi 6 OeoX6yog '0 Si (3aoasiig MavouV. Op6v Toy 20
toil" OZA.O'U %MT& toil OeoA.6you, atiLlet roirrov 2w6g toil M01.1-
.0-45Q143ov Ev µE6(.9
Qat, Clog Sii0ev n@eofietiolov to tits et@fivig, rlv yap 6 Mo3Qicr JtEQLX111(1.600(g xai
xa@amboag trly 116Xtv, nil as airroii tag oxivag iv T(15 'MC!): iftg Thyylls EvSov,
nliatov toil tetxifug th5 nokaogt, 'EW..aeov SE 6 OeoXOyog xai irruxeov -LAI) MOU-
Qat %at nag aeyuatavotg avrov xai now 7tetiviiv xai XaMiaag nEet riprlvris, O'int 25
iEuVi101 7CEZOML ItatcutELOTI Toy TiTavvov,(15; Tweg Xiyouatv Cog S' of 36,EICITOt
bnioniewav, iXaTICrE nclOg toil Toiipxov, ihr. ,Et nothostg 110L Olivaiptag 469-
xaug toil EiVat µE ?iQX0Vta 1(ai, irsteROva titg 1164cog, 46) 001, ta.15TTIV naga86-
ow. " El; Si Tiov OTICITOTaTOW avtoil Zvoracrftel.g to Aey6p.eva xai elocka6vng
ky 'Cf:] 7COXEL IIETa TO notivat Tag CrUrafp(Mg, On Tint i11.1.400LV iV ij !Ana. yeviaat

15 iznexetva Bek: enexet P 26 notaat xatonatftii P: xatanatftil mallow. Bull II 27 iircthn-

-cavaav Bek: inton-mucrav P.
ap5rare ; (vz. In ed. Georgios Phrantzes, Bonn, p. 457-479 ;) cp. G. Sfrantes, 1029
D si L. Chalc., II, 7, 14-22, 10,9-14 0 11, 21-12,10 si G. Sfrantes, I, 94, 10-15
si 120, 5-15. in biserica Izvorului: e biserica inchinat5 Maicii Domnului cu
atributul : Izvorul tama'duirilor cel de viata primitor" it tcoo6Ozog nriyil. Biserica
era asezath afar de zidul eel mare, azi Valucli, aproape 1de Poarta Silivriei, numita
pi Poarta Izvorului, a treia poarta mare de la sud spre nord, Ca la 2 km departe
de malul math de Marmara ; vz.X6.mc -aim? xeQuo.i.wv TEL7,6)v ti's Reaaturvi.xiigKovaTav-
-ctvounOkecog Harta zidurilor dinspre u scat ale Constantinopolei medievale ,de M.Is. No-
midis, Istambul, 1938. pe tiran : in inteles de usurpator al teritoriilor bizantine.
Notiunea de tiran in limba veche greceasc5 nu implica notiunea de om crud, ci de
usurpator ilegal al conducerii de stat, mai ales impotriva unei conduceri democrate.

www.dacoromanica.ro
 232 PEDEPSIREA TRADATORULUI CORAX XXVIII 4

a mers sl s-a prezentat la ImpArat, expunindu-i rezultatul soliei, acela insa

le-a spus oamenilor de afar lucrArile necredintei lui si cuvintele sale le-a
intarit cu oarecare dovezi. Cind Teologu a iesit din mAnastrie, caci im-
paratul, bolnav si bAtrin, avea atuncea locuinta in mAnastirea Maicii
5 Domnului Perivleptos, iar imparatul Ioan era ocupat cu m5surile de ap5-
rare a capitalei, o parte din marii dreg-Mori si toti ostasii de origine
greco-latina, 1-au huiduit, improscindu-1 cu cuvinte de ocarA si batjocura.
Atunci imp5ratul auzind t5raboiul, a intrebat ce s-a IntImplat ; si omul
care a denuntat tradarea, a fost adus in fafa lui. Imparatul voind sä
to molcomeasca multimea, a poruncit sa fie tinuti la o parte sub paza si
Teologu si denunt5torul, pentru ca a doua zi sa cerceteze adev5rul.

Moartea
4. Ostasii din Creta insa care st5teau de paz5 la Poarta
trantorului Imparateasca, cind au auzit vorbindu-se de tradare, au
Corax Teologu. alergat la impAratul, spunindu-i, caci erau acesti soldati
15 din Creta totdeauna cu mare credinfa si cu o rivna dumnezeiasca pentru
locasurile sfintilor si pentru moastele for si pentru prestigiul ImpArAtesc
al Constantinopolei ; si i-au spus : Imparate, e o mare nedreptate, ca
noi sa punem Constantinopolea mai presus de pgmintul ce ne-a nascut si
sä fim cuprinsi de dorinfa sa ne v5rs5m si singele pentru capitala imp5-
20 rateasca, cei din partea locului insa si cei care se aleg cu marire de pe urma
ei, sa fie tradAtori ai dumnezeestilor taine si ai Maiestatii tale. Porunceste
deci sa ni-1 dea pe mina noastra pe Teologu si noi vom cerceta exact cele
ce se spun despre dInsul". Imparatul le-a rAspuns : Teams mi-e, ca nu
cumva omul din pizma sa ajunga in primejdie ; caci de as sti ca e hain
25 cu adevArat, in aceasta clips 1-as osindi la moartea cea mai de rusine.
Ridicati-1 deci voi si cercetati ; de e nevinovat, dati-i drumul, dacA-1 prin -
defi insa cu vinA, sa-si is pedeapsa". i 1-au luat pe Teologu si 1-au cer-
cetat cu de-amanuntul si prin cazne si cu oarecare dovezi pe care, c5utind,
le-au descoperit in casa lui, felurite vase de aur si de argint si vesminte
30 fesute cu fir de aur si aratAri in scris pe care le f5cea in contra impAra-
tului ; si lucrurile ii erau date din partea imparatului sa fie duse turcului, el
insa si le insusea ; si atunci ostasii din Creta 1 -au tirit prin strada cea
mare ping la Poarta ImpAr5teasc5 si acolo ii scot ochii in chip crud si Fara

mcindstirea Maicii Domnului Perivieptos : vz. XI, 4. Pacruoukix6v de origine

greco-latind : vz. XXIV, 2.
4 : Ostagi din Creta : Creta era atunci sub stapinire venetiana ; dar ostasii
originari de acolo care intrau in serviciul impAratului bizantin, erau de mare in-
credere gi foarte devotati. de pazd la Poarta Impdreiteascd : aceste cuvinte par
sá arate ca ostasii din Creta formau garda personals a imparatului. Dar mai incolo
spunindu-se, cä pe Corax I-au tirit prin strada cea mare pins la Poarta Impara-
tease& de aici se vede ca e vorba de asa-numita Bacraixii Hari sau si 110.i

www.dacoromanica.ro
MAX:K. t svona YiliaLSI YNIINVZI0-0D21111, EEZ

o `5o1'131(0u 593470 A?b. 51.61 511,a,11 Lly9n 2?).3.ri AM1 00112./3 139.013 5c1ox6;tol5(1oi
`59113 rupoyaola 39 9 5o4.91(o30 170% ATX(11 61 1310,073g pax Son.arictoAkig vol. Ski
`51013013610 5o113)q 3103411A,A.9. Sioi (IO2 701. 16310 Stu 5/321011012 0.0103) 50A31-4010,11e
101 A9Ti0Az( X)19 A0Ialu1%31 M0,111 Am61.1(3g, 3g 9 Sokoyoae x,3 51.61 51.tAori All
aria A(0%10 3101 0 Scpytolog A3 111 1.1Aori 5111 a01E31(016311 517tA3tt910 'pax ,Anay., 9 N
51tAA9coi, 9 5(131(19D6} 0113y0X011 Soau 131 DX)arip.A.)? Sin `50/3)(010 2135 5063ri A(01
mo1n.gX62 pax 01 A0X11(00110/4 A73102 d3110% A.7091.10 113X `(1010,20 513600. inx. 5roi6og101(
531A.o3Xx aioj, 9 5c131(1lmog 570prtox70 A1,1.1 AtpC206)31 cramatco. 31 01 `A0A3110A3A, 10 3g I qSR

A70D1L190103: (kip A91 AoaromIGAp AoAgrinoilAug )pa. 16330 5161 .57o19og0o10 Alorg 39
01
? 59aroDO mAnloohnoims A01 `A.01(X0 3011.31/3X3 1040,01(50105310 A.01 A.0A.01(030 11YX

/tQl) (.4.3(9x) A91 Akiogoou `(1010.73 DA:), 41 110913 AtL1 'AX)13041(12

' 10 3g 1)91(1631 531M1 A? al rotrosma
A0115013

1i1(9u 53x701(rtcb pax 531m3.09.0m2 u.

51u. `5733oogoair Aorinag Sain.oAR Chi Anotb_,I3ylong a72A, 10 1/311035 1372 01.0110 -
AOytt, A0130 531A0X3 5061C 1)1 1LA3T131 Ao-n. Acoplip 113X 513 101 AGAD 231( -
101/31

DAD&
270X

17311, 513 91. Am1(19nd 5111 .50131(011

- A01C23 A(LO .610.13 " italoorog A0X109 SI
A1103 5221'4 A.701111061C Aka A71(01j 6314 4.1 AILA3T113X/L3A.3 110X A13.0.010 1101 1D66913XX3

9L 7311210 MOTilt 01E9. 5L1 5L6o9oa31(1ong io cg 53A0001013 170X 10 01 00(13 A13

51Licpai S31n,oX2 17an.13 miogoou MO1 mojao, Aonakionli pax, Stu 5101310110g 'CLOD iy1
09913 -
Aoimay 'Arlo

A311
73A2 A1.00100070o101C

50/016X12 101 16310 75.(101C,101

- 0,
513 573613X AC07* A01 A.041t030 pax 5131'4
3g 5c131(1ond .o1nA15x3r9 TAH,"
3

A3TI `0011030 03

1111 5ffi10 721131t A0A00,Cb 1L11340A1X 9 .50100)ag,m2 13 a7?A `AO1DO0A2v4 110 A3 7323.6611100

501034310. `Act alp 1.'u.1 bam A0/3X103113X 05192X1170 '60110A190, 31136Vc A90 Ayircln
p
523119. lnx
Alta *A9a0)111.1
3
-
.31roo912 pox
531A0g1N
23 qrl '5oCou
A(IO A.01
`3134)39

A0A.01(030 173X
3g 1103 an.
531AX:Wy133 scodiax9
'1173113(3x co66D9D11
lux )?ig

Aomooyriu. 1DX 7019 Acoprilio 4Akom1 Ao2 531An.o4A4.36 Aoo52,3 A3 Col lbX10 `0,01(1X) -910 q9RI

/1430Cb 1643710 731111.6X 31 1731{ rooltkop pax mAnsbaoraX nyup lrox, 5o.ocb9o5A.Aq -oliv
130 `513 513 la-joug ip.nx. aol .5cono.ong 721 3g 1643X9 Anoog1g3 99rn0 aw. 5co31(1910
Sm vAarloorioxou9 e01 `6xo9,o,j 9 cog 501c1/3 01326.00A3 .19141131 3101 10 mittax
521An6cto 1t919.p 7018 51t1 a000cbco3y 5c03 5161 511y0.11 541 51.1X11(1f0DEE 13'X3 5n..01 -loattcbo
594311 Aloao1196o3 5co3ykrt.9 pax ..50T10motutmo? miclo 6)p., ? Antitayk3 Snot --mbo
GI clucoo :ling olnn d II 6Z 5111 51qctr. 5111 514K11(1Dnd :ling 41 (vox (Ii Lotixtond 'd

Lp.mixrooll aaua eta o vlaeod uI inmz aadsurp inuaop ap 'any pup law! 111 -1E3
plan 'aulagelA intioa ap isa-plou le 'plodounuelsuop apun puldaaul uip inioaas
gi as Eas.B !ninplud osawaeckul .zn aA.ouoa.51.1.3.4x pax X613 516i Dart 5onlou-m gun IQ
DID N 'IT-LT.11E1s H61 .3D I§ `aa.avad amdvi3orloi 1.1012 `iadounuvlsuo)i ul " As Z ILIE
,,11111131-PZ 'VI SO61 'd '22,g

www.dacoromanica.ro
 234 BIZANTINII SCOT AL CONTRAPRETENDENT XXVIII 5-6

mil5 ; caci asa i s-au scos ochii, incit nici urma n-a mai camas de pleoape
sau p!ele. AruncIndu -1 in temnitA, dupa trei zile a murit, casa lui ins5
plin5 de multe comori, i-au confiscat-o si i-au dat foc.

Turcirea Iui 5. Auzind Murad de moartea lui Teologu si care a fost

5 Mihail Piles.
cauza uciderii lui, s-a si miniat si i-a pArut si rAu ; si unii
i-au denuntat, precum ca nimeni altul nu este vinovat de uciderea lui
Corax decit Mihail Piles. CAci acest Piles era din Efes, grec prin nastere,
de credinta crestin, dupA stare fAcea parte din nobilimea acelui oras, dup5
meserie si functie era diac la curtea sultanului pentru scrisori grecesti si
10 arabe, la caracter si fapta netrebnic, destr5bAlat, desfrinat si mirsav de tot.
Fiind acesta atunci impreun5 cu tiranul, 1-au denuntat, spunind ca acest
Piles a scris atunci imp5ratului, cum Teologu are sa tradeze Constantino-
polea si pe urma acestei informatii Corax a murit. Si 1-au legat §i I-au
chinuit Fara mil5, caci era urit de toti ; mai apoi au aprins un foc mare si
15 1-au pus pe nenorocitul IMO el, intrebindu-1 daca vrea sä se lepede de
credinta crestineascA, va fi scapat, iar daca nu, focul it va minca. Atunci
acest turc dup5 fapte Inca inainte de renegare, si-a renegat credinta si 1-au
taiat imprejur, purtindu-1 prin ulitele tirgului. dupa destui ani, si-a pier-
dut sufletul, dindu-si sfirsitul in aceasta lege nenorocita.

20 Alt contrapre- 6. ImpAratul Manuil Ins5 zacea bolnav in pat si in fie-

tendent-Mustafa care zi, asa-zicind vedea moartea dinaintea ochilor, totusi
nascoceste in contra lui Murad planul pe care vreau sa -1 istorisesc. Din
cei doi bAieti ai lui Mahomed, frati mai mici de-ai lui Murad, pe umil a
apucat s5-1 sugrume dup5 obiceiul scelerat care e in putere la ei; pe celAlalt
25 insa, care se chema tot Mustafa, cind tatal for a murit, unul din marii
dregatori ai tatalui sau cu numele Eliez avind functia de paharnic, in
limba turceasca spunindu-i-se siaraptar, 1-a furat si 1-a trecut in pArtile de
rasarit spre Paflagonia ; si impAratul trimite in taina scrisori catre siarap-
tarul Eliez, ca sa aducA baiatul la Brusa, si-i dA si o bun5 parte dintr-o
3o sum de bani aur, cu care s5 pl5teasc5 si s5 ridice o armat5 noun si s5-1
introduce pe b5iat in tara Bitiniei. Murad se silea cu d!strugerea si born-
bardarea intAriturilor, ca sa is Constantinopolea. i dupa putine zile ii
vine un curler din cei repezi si-i anunta lui Murad, ca : Fratele tau a in-
trat in Brusa si c5 orasul 1 -a primit si 1-a aclamat sultan ; si din Brusa
plind de multe comori noXiw .dricrotueOv yeuoucrav ne-am astepta la ao2L2LoC, fitaaueofy
dar putind fi interpretata §i ca un acuzativ de referintd, am crezut ca e bine s5 ramin5
nesohimbat, precum e in manuscris.
6: cp. G. Sfrantes, 1030 AB (G. Sfrantes, I, 120, 15-121, 4) si L. Chalc., II.
12, 8-13, 15.

www.dacoromanica.ro
IIIAXX 9-9 \OM] S mods' vNi.LNvzia-opdru gEZ

59011 `9.91973 592 3q1.a1 Aouni 1ng,o3A173cb 40o073Gb3y1) It 5o173rio3g a 531A0Pt73 01 ACLA1
A3 lil lx/ordo A3 Lioish. 51)36011, `34n6L31Lp ALL1 N ADM° 0011273 -34153.3.Artorpri1tg
ADDLED)[ A01Co3s Acartnolt.e. woortotA
.g loctoN A90 5731:100X72 A01 40173490 aw. floik..91(930 inx 521 LL 1:91173

ctoi Roitod) LLO(nT1C1613 31 273x Liotputla pox 53411 Apxo-manu 5p `A.019:73 5q) 110 173

5011 901 ,00110 1101 50%7300)1 X00 ALL Scrap 23 Uri lepoku 0 -Strroll 50310 a9A.
0 .51),1(19.11 Alb 3Cba, CLOD 50170Tiom, cn1 '1340., 91 g.0 5D `59A73119rioX Aka Altki
Aorm,3A.03 514,1 51n913 `59)31/91c ALl1 A11AX31 173% OL TzniagoLunq 5(1.3cMoolk. q ci31 -7ayme

(bp. 11,01 MI, 50419713 A.3 torrriltaA. 519x:1.7:n19u pox drov, '510%1 Alp 73-131t Al 170% A01
A(TARI) 3191 ol
A01C0451 '5019v-ikon `50A.A.9( 5010309 ID% .50,tiLdgTiD1e 5012.0 cox,

,d)AA9a1t1 Am0g3an1c Aoup 53149,3' 112 5931,9 9 5Irrubll el.3 3(f1106 3101 an. ,1301n73
Scou 9 59A916930 13yy3Ti 1DAa0g0oU AlL1 A1yq11 170% ,Thau a0423x3 11,01 59113rA1t1i
A3A130.33.c70 9 a9N 70 V TTiD3 531M0.0 A(10 A010,01 lux 531A.73o1'A7olog `Sco3y1tA.9 AtA. O?A.

5931w111 looms `A.071A701C A01531,0{1 CLIC AXY170%a 531410419470 A3001.11D36731L A3 111(1,73 A01

innorlo 41 A:11011L Awl `A.conmiloioX -0)9

A077/09 1DY. 531A33171.t100a3 13 17313yr,toj 3 41L81

`iniancto 23 3g 1,trl 91 &lac .1373)4,47)11,73g 3191 9 9air 5tLI 5(03D1tA6)? 50XaCIOLL 73113%
5731 5130.9611, 01/7.01.LAL5L.L 173% A0713131/531t 401033 531.A.731KL3ILTIOU 7013 5a9A9OX 3g -73x2
5CLOA 41 A1.1,XCLC1L `A.311001.cp A2 111 731A.0y0710 11,19191 1.11 tbpyoolcv 50og 91 toicp.
g Da N 59.310.opg let.a.omolv S011ox721)3x, A0) pox 41072%3070% ACOX2 A13193
,06
cau Aorrivagcbo A91 `AoinAyg, 17313V)99 )?unt 901 1900)1 0 31( A0) 110TIOX63 73.1, OC,LIg

`rmxp. 901 `131-1X3hi r1ckrog-2 3g 11,01 ,10(011 01 A3TI it 570-0.9.03 a1A1Q 3 70170% Aka
.
A739n0170ox, 523 5001073 AOCb17317-1AO A.13130LIA1U0 91 ,2 'oyyp 9 pax 570c170waow -)ax?

,0113y 591494736. 001 5961731C AC01073 513 A071 AC3A91D1A311 11,.01

5oollou 901 -9A0

111311 '`..13110, O1 A01X7CbC:b0 (1,01070 `51A,A.opck11c 0 59A3119A.31( 73173% 4111 Aga Acoxonol
AnivoyA. `6913spor19 5)orknx oictIo pox 573070311, 513 ):?.i 5.Lti 511,yoaDAp Ltori zu.. 5963r SZ

'AinAoArotcboll 133.ct1c 5(909.6% 59cbral 59)11, 491 owarnorno 11(g 9 s031Li973g 11,o1

Alakg Ol A03g1731c A3 141 1tD9.01511 5701(73173 59a1L 491973 1D% X CL019Cto SOopi 03L 9.1( am.
0.3A0 ipo pax 1n73111.0 A.01%31(03A alp A0333 1D% 17073913 01 DU A.9221 q al h1xaDIL3
541 57314a61,ia 0. (LON ACL0 01231(0X911, A3 193:1021.c3y3 1Dx Siorioliodooxr2 11,o1

A13031( Alp 11041.11AD1DA07)1 Ads 51DA11t0 A00 51na3111; 173133633 513 M01 o.min19avi1 OE

movA.A.Dity era 19,50..0N .112 0," 59cby3212 CLOD 9 57cbD19a92,\I ltD13 Wtt 3 A A3 Iii cIESI

0aH at:9 170% 01A7039314 10 541 OU 5073y 'WY. it73DILACbc1.3 401013 50) .73A0T13A4 173%

L 021 13'94 'd Id) '13 6EZ :(gir2 91 A. 5(.)/q ling II 8T ^.4101sP :d A3th1Q031f9 '11n8

www.dacoromanica.ro
 236 MOARTEA IMPARATULUI MANUIL II PALEOLOG XXVIII 7-9

s-a ridicat cu siaraptarul Eliez si merge spre Nicea". Af lind Murad acestea
si luind aminte ca : Imparattil romeilor are si un al doilea Mustafa, pentru
ca eu sa am de indurat grele incercari", se lass de dusmanie, desface linia
de lupta si intariturile de asediu ce le punea la cale si constructiile de
:5 stricat zidurile, da drumul ostirii Para de numar si insusi, lasindu-se de a
se niai razboi, s-a intors la Adrianopole.

Moartea 7. Imparatul Manuil insa zacea tragind de moarte si,

avind un acces de paralizie, in trei zile si-a dat obstescul
lui Manuil II
Paleolog. sfirsit, cu adevarat un mare intelept si inzestrat cu
ao virtutea si de om bine chibzuit si o adevarata podoaba ; si a lasat impa-
ratia fiului sau Joan, cel din urma imparat al romeilor si cel dintii intru
toate to ce priveste insusirile de imparat ce le avea.
8. Si a stat Murad cu ostile lui asupra Constantinopolei trei luni ;
dupa ce insa s-a ridicat si a ajuns la Adrianopole, vine dupa trei zile la
15 Galipoli si, trecind cu destula oaste pedestra si cu putini calareti, fara sa
stie nimeni unde merge, dupa un drum de o zi si o noapte, ajunge dimi-
neata, intuneric fiind inca, la Nicea si le anunta dinainte paginilor so-
sirea sa. Si aceia facind iures in mijlocul orasului, portile sint deschise ;
si la rasaritul soarelui, Murad este adus inauntru si, gasind pe baiat, 1-a
:20 sugrumat si pe sustinatorii lui i-a macelarit ; si era Mustafa ca de case
ani. Atunci cum 1-a vazut mort, a poruncit sa-1 clued la Brusa sl sa-1 in-
morminteze alaturea de tatal lor. In anul acela au murit trei sultani
Mustafa : unul care era socotit mincinos de multi, altul fratele lui Murad
si celalalt urmasul lui Atin, pe care 1-a ucis Teneit, si imparatul ro-
:25 meilor Manuil.

Pregsatiri poll-
9. Dar Murad inapoindu-se la Adrianopole, nu inceta zi
tice si militare
ale lui Murad II. §i noapte sa caute vreo pricina, ca sa se ridice asupra lui
Soli in si din Tineit. Ii anunta asadar spunindu-i : Stii invoiala ce ai
Tara Rominesca;
pace cu domnul facut-o cu mine ! Si daca vrei sa-mi fii prieten, trimite-mi
:30 romin. repede de tot pe feciorul tau, ea" am de gind sa trec peste
Istru. De altcum, ai sa fii trecut in rindurile nesupusilor mei si voi pur-
cede fata de tine, cum va fi voia lui dumnezeu". Si atunci Tineit i-a
raspuns : Fa ce-ti este voia, rezultatul insa las5-1 in seama lui dumnezeu".

7: un acces de paralizie : vz. G. Sfrantes, 1030 A (G. Sfrantes, I, 120, 20).

si-a dat obstescul sfirsit dupA G. Sfrantes, 1031, D. (G. Sfrantes, I, 124) la 21 iulie
1425. loan, cel din urmci imparat: vz. XIX, 9.
8: antatoig paginilor, adica turcilor, necredinciosilor". asa Ca nu e nevoie de
schimbarea lui Bullialdus in ma-roi:g credinciosilor". civatg?.),..cov rAsArind", de sub
Inteles fiX1.0.; soarele", ca nominativ absolut, foarte obisnuit la Duca ; vz. indice gra-

www.dacoromanica.ro
XXVIII 7-9 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 237

claCteCtg Ex Tfig EQ00011g WOV Tei) GlAnWITOIQ 'Dolt i)nayEi. Et; Tip, NL'AULGIV. "
Teta Raadov o MoveaT xat Ev v6) (30.A.Wv, (1); `O PautlEiig twv `PwRatcov
gzEi xat gTE@OV MOIXT6LIDEIV tou iveruat, 111E JtEiguattoOg," awtriaL Tip/ ge141V Y..01
FUEL Tag naeaTastg xat Tee; REAETcovivag inaXEig %at i7LEIt621,ELg %CIL SLOGOOLV 21:6-
01V Tif7p ILL'UQL6,01,191.10.) areaTO:i xat abiOg etcpetg to 7Lo4aElv igraVitFUEV EV Ti) 5
'Abetava.
7. '0 Si Paciasiig IVICIV0111)4 g%ELTO ta, 2o31.619141 TIVLOV, yEvOREvog naea-
nXrptTog xat iv Teiaiv il,LE(JaLs liniScoxE TO X@ELbV, tivrwg aopkaTog %at iVOleE-
TO; Ev TE 6wgJ ocrUVTl xaL %06ILLOTTITL, xaTa?,,Etipag Tir {3aaaEtav To.) vi(i) aVtov
'Iwavvu, Tfw iiaTecup pwithi, Taw 'Poitialow xat acicbut) iv 3ta6L to Trig Paaaitag 1Ct,

gxorn toLWaaTa.
8. 'EnotioE yoin, 6 MOU(16T GiJV TOig 6T,OCLTEOR66LV IDCOT01.5 i7ECEVLO Tl; 1164(0g
[diva; Test; gEta Si tO lyEerililvaL xat Et6EWEiv iv tjl 'ASetavoi), [LET& TeEig
iae@ag gexErat Ev Ka?awunOILEL xat nEeauag 6vv ixavio: 7IELX0,,) xat 641yo tg tot-
TrOlg, tLVOS µ11 ytvcbaxorrog no l 3TOQE'OETIaL, 81: iveig illizeovuOtou newt ETt, exo- 15
Tiag oiiang wOavEL Ntxatav xat neoariaatvEL trly EkEvaiv airroi3 tot; etniaToig.
Kat carrot OCIOit'V n011)6C(VTEg EV [Li6T) Tijg nOA.Ewg, etvotyovTca at IliJ(KEL %QC, elVQ-
TE2LX0)V, EtaryETaL 0 Moueax ivtOg %at E1/6.1V TOY IxEteaxa gAVLEV xat To J; cc6-
T011 int (Lama-nig IL6Ti6q94EV iTIV Si 6 MairaTayag thg iTayv 8. TOTE Lb g ELSE tO 189b,.
noubtov TELITTIXOTOI, iXiA,E116EV gyELV avid iv Tr) Flealkm xai naeaSoir"vat, TCp Taww 20
TaTICItOV T0i) 7t4AT9Og CCUT()V. 'Ev t4
ETEL iX,ELvod (Inillavov 'Wag eLeXTry0i MOU-
6TCTELSEg naOa tot; noUoig 2,,EyOttEvog, liAlog 6 toll- MOlJeicT
ET; 6 xat TaCCO-TO
(ISEA0g xat gTE@Og 6 toil 'Arils, Ov LiTtiV,TELVE TtIVEilt 5L61 13a6ilEOg TOW `Pw-
patwv o MavoviiA,.
9. "0 Si MO1V&T i7MVEA15e0V iv 'ASelaVOUITOXEL 0OX i7t6UETO vuxTOg %at 25
ktieag iCIEUVO5V etwowilv TLVCE, (OaTE CLVTileOLL TO) TCLVEl'iT. MTiVUEL oily CLOTLI)
Xiywv Wag Tag avvOiptag, Etc' 1,1,01, GIWOOLJ. KUL EL I V POLAEL TOZ EiVUI of
ept2Lov ip Ov, nippov poi toy GOV lifOV Laraziwg, Crri [ii2t.ACO 7TEQELV TOV '16Te0V.
Et b' ovv, g 60 MI SLaxei tevog 6vv Tag i[tolg avrix6oig x6Eycb, TO OnEe 0E4) 13011-
XTITOV, Et; GE g16(C0." `O TtlVailt ?OIiV eCTE/L,OLVOCTO 5,"0 60L POLATITOV, ACIaT- 3(/')
IC, Tip, S' ecnixf3a6iv T'(71). OECD (acpsg."

11 gX0VTL scripsi: Excov P: sive fortase `noRaicov, xal nethTog... Excov scribendum II
14-15 1,11rEig P: inotoig Pi: laciico. Bull: cf et 243 v. 1511 16 ania-rotg P: ntatoig Bull 1117
18 dva-calaov Bull: clvatakov P1120 Ileoi)crti Bull: neon P1129 b' ovv P, cf. 257 v.
20 (et passim): be oi3 Bek

matical. TED vizota mort" : poate fi o constructio ad sensum in acord cu Mustafa ;

si de aceea nu e nevoie de schimbat in rsOvrixOg spre a fi in acord gramatical cu
acutliov.
9 : am de gind sd tree peste Istru: fireste ca in contra Tarii Rominesti, Murad
aratind astfel importanta cea mare ce o dAdea astor fel de expeditii. Expeditiile tur--
cesti peste Dun5re in contra Ungariei nu incepuser5 Inca.

www.dacoromanica.ro
 238 MURAD II IN DUSMANIE CU BIZANTINII XXVIII 10-12

10. Mai trimite in anul acela calareti repezi in Tara Romineasca si in

Serbia, aratind proclarnarea sa. Si vin soli de pretutindeni cu urari de bine
la intrarea in domnie si de la despotul Serbiei si de la voievodul Tarii
Rominesti ; si a incheiat pace cu aceia.
5 11. Cu imparatul Joan insa nu era de loc cu putinta sa stea linistit,
ci era cuprins de o dusmanie neimpacata. Si cum in contra Constantino-
polei n-a putut face nimie, si-a Indreptat &dul navalnic asupra partilor
Tesaliei si asupra intrarilor in Peloponez. Si trimitind spre tarmurile marii
de laStrimon osti destule, a blocat Tesalonicul si prada regiunea dimprejur;
10 intreprindea expeditii de jaf la Zituni si in imprejurime. La Zituni a fost
trimis guvernator atunci Cantacuzino Stravomitis, un barbat viteaz, daca
e nevoie sa-i spun barbat ; si facea multa paguba turcilor care locuiau in
acele parti si avea grija de siguranta cetAtii Zituni si a tarii dimprejur.

Sfirsitul 12. Dupa ce Murad si-a pregatit armata de rasarit, tri-

15 lui Giinelyt.mite general comandant pe unul cu numele Chalil, grec
prin nastere, tinind de sotie o sofa a amintitului Baiaz!d, pe care 1-a ucis
Tineit, cind era Inca impreuna cu Mustafa; si luind toate °stile spre partile
Filadelfiei, nici Tineit nu s-a speriat de loc si, avind si el armata destula,
porneste si-i iese in cale lui Chalil in cimpia de la Thiatira. Si asezindu-si
20 corturile fata in fata la o departare ca de cinci stadii, dimineata rasung
trimbitele din arnindoud partite ; si dupa ce si-au asezat cetele de ostasi
in ordine de bataie, cel mai mic din feciorii lui Tineit, care era poreclit si
Curtis, ce se spune lup, intra cu scutierii lui si cu restul unitatii si a stra-
batut prin mijlocul liniei dusmane ca un mistret salbatic. Unitatile si le-
. 25 giunile lui Chalil dindu-se la o parte si facinduli loc, el a trecut prin
mijlocul lor, facind stricaciune putina. Chid Chalil a cunoscut lipsa lui de
stiinta si de mestesug in ale razboiului, dat °stile in putin loc ca la o
parte de drum si a poruncit sa-si ascunda fesurile albe fiecare ; caci el
banuia ca la Intoarcere Curtis va trece pe acelasi drum. Tineit ce-i drept,
30 sta.-tea pregatit, ca atunci cind Curtis o sa se intoarcA la coada ostirii, sa

10: CourttibEg e derivat din eusxliv expeditia de prada" vz. XXIII, 7

pi inseamna cavalerie usoafa pentru expeditii de jaf ; vz. G. Moravcsik, II, 65, s.v. La
Duca e Ins vorba aci numai de calareti repezi ; olacari, care s5 anunte urcarea pe
tron a noului sultan. soli de la voievodul Tarii Romine4i : e Dan II ; vz. XXIX,
3 si 7.
11. Cu imparatul... linictit : totusi G. Sfrantes, 1030, CD noteszA ca la 22 fe-
bruarie 1424 s-a incheiat pacea cu Murad II. Poate ea e aceeasi pace amintit5 in
XXIX, 1. Zituni : vz. XVIII, 2. Cantacuzino Stravomitis: Cantacuzino Cirnul.
cinci... zece stadii : Stadion era o masurA antica" de lungime ; ea poate fi
12 :
socotit5 ca avind peste_,177,6m. Si istoricii bizantini, buni cunoscatori ai antichitatii
elene, par sa Intrebuinteze acest termen. Astfel Nichifor Gregoras, Istoria bizantina,
ed. Bonn, vol. I, p. 85,7 ne spune c5 insula Dafnusia, ast5zi Kefken de la rev5rsarea

www.dacoromanica.ro
239 DUCAS : ISTORIA TURCO- BIZANTINA XXVIII 10-12

10. ITEUEL 04 EV EX&I.V0d To) ETU et7LLVTtlba; Ev Maxkc xat iv Esdna

Ssotv0ow Tip/ eLV6QC1TIDLV atrot. 'Ecixorrat (im 11710XeLalk1101, narraDsv, neocca-
yoQs0ovng airr6.) Ta tag flyeftoviag eta6Sta xat (Ina toy SecrnOTTiv EQPLag xat
&Ho PE111308(XV BAuxtag i7COLTICrEV 015V EteTIVYIV 61./V inEivotg.
11. MET& Si Toii paauXicog 'Iwavvou oimc jv tO crin/oXov filisQcolliiVOLL, akk' 5
ETeETEV EZ1511TV CianovElov. `12g cri5v 01)X iibliVi1071 tL nel-gCCL 1LCCT6 rrls 116Ascog,
no); Ta µhen Tirig OETTLALag TT1V OCTLTIV TOIL- voog etas xat nQOg Tag itiPoXag 190b
Tfig ITEXonovvii0ou. Kat iv Tag etitakoig TOig %Dia TOY ET111.1.0VCC, JLEILIPag OZV
ilLaVOL CLTEICCTEALLCCTIA NXELCIE IDECIDOCkOVI,XTIV xat to 7CEEIL EASikaTEL tO ZTITIAVLOV
xat to ItEE4 EX015(16EVE. THv Si TOTE EV ZTII01./VIV °r& zi; et; intaTEILDIV Kavraxou- 10
-c111/0; 0 ETQCO011inTig, OivScoccg yevvalog, Et nil Itcasi,v airrOv CivSpa, notipas. [ts-
rikrp, trillictv iV NEI:VOL; Tag ii£QEO.L Tag larromairwrag Taxmatic ;tat 7TECILETWJV
Ctacpal6g Ta 1LEQL rov ZTIT01/14,011 xat TO noMlvtov.
12. 'ETotitt:tuag TOv Tfig itbag at iron 74.7tEL CIT@CLTeLeZTIV OV41.11T1 XaXikiv
Ttva, `Po4tai.ov rdS yivEt, ya[t.13Q0v in' Ccoslcal TOO' AQ01,INTHAOVE1YOEVTO; Iltry101- 15
Ov &nix-UWE TtIVOLl'IT ET1 (7/11 oiry Tc11 Moucrrayol xat brl Aa(3(bv Tag Stiv6.-
fist; &thou; neOg to Rgeri (I) tkaSzAxpetag, 0 Si 'nil/edit TO naelinaV µi1 SsiXiiiiv,
Exow aTopurov ixavev scat airrOg, E Epxerav xat 711001/7031VTITC -ref) Xcalk iv T0) xeolt.-
nw Ti0v GuaTEkKov. Kat TEvT6accv-reg an' eLATIAACOV tiVTL%ell, el7L£X0VTE; Cbg ()ti-
bia agILTE, newt craktiyywv iariciavitov ailLpOTAICOV T.-6V REQ(01, xat navrow i1/00- 20
tvo)c TCLULVTOTV tag cpalayyag, 0 vsWTEQog Taw ticTov airroii, 6g %at Ko4Trig ilt0)-
V011gETO, og UysTat, A.Oltog, dawn crOv Tot; CconthocpOootg a0Toii xat TLIL Aout
I-6watt Itai, iv Iiimp Tfig notQaTecscog (OOICEQ vg CiyQtog Stif31. MI Si TCrypaTa xat
of hysioveg xov X&.t? na@axcoQilaavisg xat TiOnov SOrrsg, t,(3T, piny OXiyriv
trptav notifrag. '0 Si XaXiX siSeog tO eursxvov airroi5 %at aCITE:06,TEUTOV flET£411TTIO.E 191b
're( aTeaTE4tara iv OXiy(p Tong? eug Ev 7114/680,) xat NgXEUDE Tag AFIIILLI; 140,1./nTelag
int01(017RTELV TOV %CI:01VDC, 1/710ACCI36V, Ott O K0150Tig EV inTOUTEIOCp11 naltv Thy Cal-
Till/ 0Sov StaPilmat. Tttveirrig ttiv TOTIDETO 7LCC@TITOLVD,DREVO;, epg, &ray O Koivrrig

2 nav-roftEv P 11 8 crieep.p.ova P11 11 crrGlauoulyng P 1 livo@ag P: &vile Bull: livbeog

Bek II 14 XcailXiv P 11 22 Og P: 6 Bek II 25 iticbc P: todyv Bull: vedendo I.

riului Sangarios, e la o depktare de o mie de stadii de la Constantinopole, ceea ce

ar fi 176 km. lar istoricul Gheorghe Acropolit, ed. A. Heisenberg (Teubner), p. 126,
20 ne spune ca Imparatul Teodor II Lascaris a facut cu oastea un mars forlat de
patru sute de stadii intr -o zi, ceea ce ar fi 70 km. Daca distantele arkate de Gre-
goras si Acropolit ar putea fi socotite prea marl, apoi L. Chalc., I, 173, 1 spunindu-ne
ca istmul de la Corint e de la o mare la alta de 42 de stadii, arat5 aceasta distant5
destul de exact, c5ci Intr-adevAr 154imea istmului e de vreo 7 km. Dup5 arkarea
lui Duca deci °stile stateau feta in fatd la o depktare de vreun km una de alta,
iar Curtis, feciorul lui Gilneyt, a trecut pins la doi km dincolo de linia dusmang. Se
poate insa ca unii istorici bizantini, sub m'Astira antics stadion, sä Inteleagg mila
bizantina', probabil aproape 11/2 km, ca si cei o mie de pao romani. Atunci taberele
erau la o departare de mai bine de 5 km, iar Curtis s-a indepartat mai bine de
10 km. In situatia data aceste cifre par mai potrivite.

www.dacoromanica.ro
 240 MURAD II IN RAZBOI CU TINEIT XXVIII 12-13

porneasca si el in contra lui Chalil ; caci sa mearga pe urma lui Curtis,

se temea, ca nu cumva in oastea sa ramasa in tuna sa se produca oarecare
miscare si sä piece de partea lui Chalil ; de aceea statea locului asteptind
pe Curtis. Curtis insa trufindu-se si semetindu-se de-a calare si cu cei-
5 lalti ostasi tovarasi de lupta, intirzia sa se intoarca ; si dupa ce a str5-
batut un drum pins la zece stadii si pe cei ce i-au iesit in cale, i-a ucis,
s-a intors de-a dreptul pe aceeasi cafe pe care o strabatuse. Si zarind in-
tr-un loc deschis ostasi multi si rasunet de muzica si steaguri asemenea
cu ale tatalui sau, a crezut ca tat51 sau din urma 1-a pus pe fuga pe
10 Chalil. Cind s-a apropiat de loc si a vazut ca sint inamici, a tutors fri-
nele si, gonind calea intoarsa, fugea, ce-i drept, ca un lepure, dar era ur-
marit de ostasi repezi la drum, de ai putea spune, de clini ce zboara prin
vazduh. Tineit era insa foarte necajit de intirzierea lui atit de mare. Si
in foarte putin timp a fost prins lupul si adus in fata lui Chalil. Iar Ti-
15 neit and a aflat de prinderea feciorului sau, a luat calea intoarsa cu ar-
mata ce i-a ramas, si a trecut muntii pe la Smirna si locuri grele de stra-
batut, ping ce a ajuns la o cetate cu numele Ipsili ; cad si-o avea prega-
tita de mai inainte si inzestrata bine cu arme si ostasi tineri si provizii
de tot felul. Si era asezata aceasta cetatuie intr-un golf la mare pe tar-
20 mul Ioniei, in fata insulei Samos, pe un promontoriu induntrul marii. Si
s-a adapostit acolo.
13. Chalil insa trimite pe feciorul lui, Curtis, legat in lanturi la sul-
tan in Adrianopole ca o frumoas5 trufanda din recolta Tineit. Iar sultanul
Murad II trimite pe acesta in lanturi cu unchiul sau Chamza, de care s-a
25 vorbit mai inainte, la Galipoli si, legindu-i la miini si punindu-i in catuse,
i-a aruncat in temnita din turnul cetAtii. Chalil insa trecind peste riul
Ermon, a venit la Nimfeon si, de acolo ridictndu -se, a venit la Efes ; si pe
toti marii dregatori si pe cei din servicii publice i-a incredintat ea sint
liberi de orice vina, si a primit incredintarea for Si le-a fagaduit sa le dea
30 tainul si locul si cinstea fiecaruia. Insusi scrie si trimite sultanului stire
despre toate cite s-au intimplat. Murad cum a auzit de fuga lui Tineit si
de isprava cu feciorul lui facuta de Chalil, i-a dat lui Chalil guvernarea
provinciei, tar in locul lui trimite pe Chamza care era fratele sotiei lui
Chalil si al lui Baiazid care a fost ucis de Tineit in zilele lui Mustafa, ca
35 sa pazeasca bine din toate partile cetatea Ipsili si s-o impresoare cu raz-
boi si sa is seama cu grija, ca Tineit sa nu-i scape. Acela insa vazindu-se

cu numele Ipsili: adica Cetatea Inapt. 'Yam inovopat6p.svev se subinlelege nokizvLov

e un nominativ obi§nuit la Duca ; cp. XXX, 5: _v xdosey uvt, Niiiicpottov inovouat6-
p,svovintr-o cetate cu numele Nimfeon".
13: s-a vorbit mat inainte: vz. XXV. 10 gi XXVI, I.

www.dacoromanica.ro
IIIAXX svpna 1/1210ISI VNIINVZIE1-002IIIL Tfiz

1141361o3A3113 513 All 'Amil3o9,o 3191 13% 5011113 3 LIM 11.0)041A.DAMO dn. .yroox
0113g0G4 'aDA, L,LiI 50311 A3014142 pax 591(173 Amm 9,01 quactoN 5p A9.1. Acntioy
A910610 pailtA?A. 511 oloMng pax A1Dfocit0 513 A91 .yrylax in% vig 02(101 12,0 311-
0113,11%31 moxogooOic A01 AlL169,0N O. 3g 51-k1ac,1°31 50A311903A03y7g pa% AcoX(003A.3
A49 61 Onaq
pa% 5101 5,10x313 1no1ix13ri9 `5103.(pmaalo 3Artg9ad? .mocb?olo pa%

IAg iaX?ri Am9310 13x38 A,0119ag 53091531C 1DX 5901 5191M01ADA.90 111cbirDi3% 53 014q -

tub 59ou Akt,1 'A:9134Lc13 ALL lig319? ,5om3x '6999 pox Aco32 A? 13A3cbri? (10.c91 361,0-
501(211 51101616o1c pa% AWA9Ao9 AOXLL 173% 531311110 51310119 9,01 scannt 901913 ,A.3a09
110 0 sAurat 9019X) 3 A3f0I1L0 01731:91C0613 491 'max 573.09,A.Aff, A120 A91 &omit
OI
pa% `50o1oomA 112 2o 1011A10A314 'mop Sorlt?Oxo 5)?3.. 57)144 ID% 5orr190200,ont9
mompoy? 3Act3c4 A,94 50) 59coAny 013%m133 3g 901021 Am1 `Acoricogani 50) 101(13 `511
AC0110g0a33 MI,'AMA Oa 39 lja 343A1 pt? 113. 11,19op01 7b1Ae2 .3A1303Xo9,g3 5m A3
(9k1169 A90 6,0413o,ll,t. 9 50% 119% 111,0303I1 (701 11103X Oa 39 11113A,152 ACN31i A4.1
901 (Iola Amoy?? Spcboolo ACL0 col annoy `(910619 731 594511 ALIA. Aun.6971K 102 pa%
(166
5a03.9gpag 5901L91 `A3A,1)4419 5CO3 2,0 roapAlulox A? eolAbrat `1A11 ItLyttch,A, -0A,ou?
.A0A3119311 3X13 OvA 91(p3 A0A3T141316371311061C 1707E 5(101033 A0A3Ti91ylOCI101,1, A3 1073T1633
vox 5i0A, vwc inoxArnr acboai AFL 3g 91 AO1AX1y0IL 01901 A3 1A.3 6211/9% 511999163e
70173% AL,1 `AD]moi iimoApp ctool,LA ctorl9K AogA A3 gam? 519. '514,9991(704 tte9r(111
A90 '13x3
'ET O. N ICIT0X 13r(310 A91 A.919, 901910 Alliaa0N Aougooligio A? --mogn.y OZ

90A 59a1C A91 Anaillt 50) Aliaarat? 901 907101334 11113A1IL 73% 'A1 O, ?g 5)26114)2
13/y?19 A01901 Ao11io32 721311I 9,01 90)30 (101973 `131113X A2 9 Sok9y -r,gcb
.1.9430)A1

5no `A3oory4? A? u1 13yolt9,01tt3m ln% 531maolyrioagoo13X pa% 531m39lpgod1tg10

A0y3J3 59,01913 A.? (hi .0)A.,a9aL O. N Y1Y3X 5720319 AV DAaniaa,a A91i73103L in%
523 AoindarktN Agagna A30,13-xy% 513091o? 513 A033tha .A301611 Frx. 501A701c 5rs1o1 SZ

59,0A910 p3% 51101 A3 3 511199,0 3m093 5131022: pax 303y2 901 10A13 Scloclagp 0=2
591Anic cLoyog 11aX 591973 5101973 013X93119, not 110A90(2 59A.3 a0199%3 91 A.olo?OlA,mo
pa% A91 AO1C91 133% Alt1 -Aktriu 5919v ?g 134a,k. 110X 131C1i31r- 59a1C A91 0A9T13A,11

moyy?A.Aran? 91A3IT 701 *3A31"i9A31 5E5 A3D(10%14 Aka 901 111,73A1lj A&I,A9C1) pa% Att.1
901 aifyl 9019,73 plg yroax
1101 A73.0(0A0A3A, `A3131,01072 3%(2g ALL1 m02X6701s3 (In
QE

'max jAv (10193 ?g 13ra10 A91 cmarbax 52 ALL 59dpog3mma1 oat `loyox
596y3g70 39 901 '114791/U3H Ag 3993,1.963 11,3A11.1, A? 51701 51DO3Titai, 901 `odaoloctoll
nal A131C3yd1a33s 17737E A13110X0 A111 A.tRImitA VOX M3X1TI3y09C All1C,ID 11:1% A13):3D0a3L

13413620mm? d II ZI A0)190.33)2 d II gI 13x1P1All1713 d II 91 A? 141x9 :Td vidns -n

11.1Vall Jam Avgx2 P 5143. d II 9g ^3013,<703 57:092D2 :Iing 13"3 93112 d II TE y3gnxlnn.nA.-
59th 'd
91 Ligg-

www.dacoromanica.ro
 242 SFIR$ITUL EMIRULUI TINEIT XXVIII 14

la mare strimtoare, a plecat pe mare, caci avea in cetatea Ipsili trei vase
cu doua rinduri de lopeti si, urcindu-se in ele, a plutit spre marea Pam-
filiei, punind in Ipsili pe frate-sau, Baiazid cu numele, conducator si in-
demnindu-1 sa alba grijA de cetatuie, pe cit ii va fi puterea ; cad avea
5 inauntru de toate, pregatite in to chipul indeajuns si arme si provizii s,i
lucruri trebuincioase de tot felul si soldati tineri foarte multi.
14. Insusi insa a plecat la Amorion si a anuntat sultanului din Ico-
nion Caraman, ca vrea sa a:ba o intrevedere cu el, avind sä se inteleaga
asupra unor chestiuni urgente; si acela i-a trimis Cloud sute de calareti si
10
Cu o parte din marii dregatori a luat hotarirea sa vina! Si galerele, Tineit
le-a trimis inapoi. Si avind amindoi o intrevedere si Tineit vorbindu-i mult,
sa vinA cu armata si sa-i ajute, Caraman nu s-a lasat induplecat, aducin-
du-i aminte de vrajmasiile de mai inainte din timpul lui Musulman, pre-
cum s-a arAtat mai sus. L-a lasat insa sa piece, dindu-i bani indeajuns si
15 500 de oameni intr-ajutor. Ridicindu-se de acolo, a plecat in jos cu cei cinci
sute de cAlareti si, trecind prin Salutaria, a coborit in Laodicea, si de acolo
urcind marele munte Tmolos, a coborit in Sardes si din Sardes la Nimfeon.
Acolo insa a taiat drumul, lasind soseaua de la dreapta si mergind prin
albia unui torent, a rAmas peste noapte intr-un sat numit Triaconta. Si in
20 ziva aceea trecInd peste muntii, asezati spre mare dinspre muntele Gale-
sion, a ajuns pe la straja intii de noapte in fata cetatii Ipsili ; si pe ne-
asteptate cu strigat si zgomot dind alarma de lupta, oastea de sub cetate
a fost batuta si unii fugeau, iar altii tineau piept. Si cetatuia deschizindu-si
portile in larg, au iesit cei dinauntru si unindu-se cu cei de afara, omorau
25 pe inamici. Cind insa s-a facut dimineata si armata s-a strins intr-un sin-
gur loc, i-au aruncat pe toti farA voia for in cetate si pe insusi Tir.eit ;
caci cei de afara erau peste cincizeci de mii ; cei dinautnru insa cu oamenii
lui Caraman abia o mie. Si Chamza vazind ca dinspre uscat n-are nici o
putere, caci era cetatuia foarte intarita si asezata pe un loc Malt, ii anunta
30 lui Murad, ca ei sä se ing-rijeasca dinspre mare de corabii genoveze intr-
ajutor ; caci, cit dinspre mare, era cetatea larg deschisa si toed asezarea
dinauntru se vedea de pe mare si toate erau descoperite. Si unul din ge-
novezi, Persivas Palavicini dupa nume si porecla, pe care Murad it cu-
nostea, s-a invoit cu sultanul sa mearga si sa is cetatea ; caci Adorno
35 nutrise de mai inainte. Si s-a dus in insula Chios si a inchiriat trei corabii

14: Caraman... din timpul lui Musulman : vz. XVIII, 9. precum s-a arcitat
mai sus: vz. XVIII, 9 11. numit Triaconta : adica Treizeci. caci Adorno murise :
e Giovanni Adorno din Focea Mud care-1 trecuse pe Murad din Asia in Europa §i-1
ajutase sa-si ocupe tronul parintesc, disputat de unchiul sail Mustafa pe care-1 ajuta
imparatul bizantin si pe care odinioarA 11 ajutase fara succes Mircea cel Batrin ;
vz. XXII 3; XXV 8 §i XXVII 2-6.

www.dacoromanica.ro
111AXX 171 svpna VI210ISI VNIINVZIEI-008112 EVZ

5arp7i1q noi 1.01 170tx:020322 0, 39 A0160 A3 e0A319 101 /31/311A9151C `731A0 3E413'012 9E61
919 .5Ltsko10'+(n9L 3X13 (1)0,1 A3 ijia rvylotA, 701x1 Dacqu 703at19 173% ATR3913 513 91913
131(1[3 ALL1 5961[ A70110.60h011 `Ab11731(90, 5139L11073110% A3 111 tly[1(1)L A91 0,01973
qv?Acid: 11Lx)7b011 `A0A311190r% niitoXdp pax 5)31(13A.A.136ou Ayinn 91O1 311173
-
01 Arkomr 9
"11v923y two `511170,1912 .AcortX2you 3X13 43)?4, 591A 113% AC019Tik pax
itonTi(0ag 173% A.03101A701t A001315X 173% A0)3A AU0113131(1C A9901A731[ All,a3%,01315731L 'All,A13%1

17-r 5919y 39 Asp9ty3 513 Aolooriv 273% 5DoctilLu1 CO1 0')A.11Xo70 001 11,01A0114

(b1 'A91113451331 502 .17013,61.0g n,01 10A.1(43603ACI,0 ,13Ti 9.0197 ID% 50.040( 113ACLOq 173%

113g-oy `5a0110xiL7ot1 A3103193 (1019.73 5cu01[1[9 5910190%1312 213% AoAoy A9.0 51o%1a311

mprIoXiip .57)9289 .(93.ma 5u, 5)912)310k 39 A3y13103 41.301)11t9 lux IL9 531A36.362.3 01

(101i? 173% ycy01C 5olux)1,ty7y a019,110 9L01 A230v 701311 5(93r19Aa2 pax inoticatog 930 -
'en 9 miaboonm %90 1149131C3 51301AATIDAp Affil A1l07)o1L MOA3110A3A. A,colycloquq A3 611

challYtt aca ',L9Tiro99iow Scp '9 5ca91( mp§nyoau .A39c0yLLw A34213upyc A9191) 59.99

(1)1973 )?A70rx2 77i70T110Z 173.A ,C6 573139A9 513 g -A391341L0 5rpkity ,g A3013%3 170% -V173%
A(94 A90 5101 510100)031A31C 5101[1[2 110% 59031g Alp. A731157310.01tna A3{yytt173% 513 91

`A/313%1q073V A3#13%3 39 m2.57i)09 01 DA.pi 5962 ao.i. (urupril, A30.,y1ti10x. 513 `5132670K
.
91,:)? 39 513945106 513 A0170d)119.1\1 13%He 39 Al1.1 M313130)1 `M91131 5134372 AL11 59tht
bl 91!,,,N 'Aogo 912 001 50%100 MIAL1(3 591WIA A3A1311I3 513 A01601X A0A3li0A.316 7:)1

131A071.9115j, 573n9o31['701Q 39 111 harii.; 1LA13X3 701 cair AolDLytynd 5962 mt37123% c1176I

52a1C A77ilDy90 qA,152 Limpou 11x91(9Lth 5lu 591xa1 1

111907) IA1 .111tIL4A lox 3 511.Acbp3 oal
Ano
aorg
inx cb19ox `531A1091(nr? 01 A0A311113%1313731[ Ao19.99):-.13 itic9613 110% 10 A3Ti

`A0A.9,3113. le 39 ,biAo'horiginp 273m 01 itolartoic 591 5n59,0, 4A70o7J131'omo 3 AoRytt

1() AoqA3 173X 19.0 15101 (11)'3 531A7)y11lict9 Sctoi 5a011m0itmc9, itolinthcq 5732po11
511A3110A3A. 10% C101 noixolp ,591Ant910oto0 513 `A3 itord Sratup A3 (?11 (192Akyo1
170x yri g 5ctoet31i0r0 10% A91910 A91 .11t3A1M, Mkt (5)?A.,
10, 591%3 70it13%31C3 iA001 gg
701AmAt1n3.r. Ang7;or2Z 10 39 591A3 .21(97-1 io1''t2Z Acip 5101 9.01 aominixonx A0)(30,
ACIO, 9 '5r4i1I70x 112 7012 S70aI,L %90 '139101 ALL 6101 A01131(96119 1731S A3 M1,9 (1),, -01
ant `A0A31113% 139LAI.Lit )1 `1960,01A1. 10A1 7019
5Lip.opyng mocoolyhtoolt 51311A 5V4100A33
513 .A1313411,00 ALL 6p., 91 Amarpoch 52) 59ou Arnavon Scittagx 113X 523 Asti aogn.,
AxtoniT mow .A0CIA%13901[12 AIAl A10.01:0000 10% 1?AiiO4, 101A91C .A.09(-1,3xpoic9 5ig N oc
AC01 j: AC011.0.0A3501-ha1A4 ml '11;laC10N 57?0296311 `11.2oriorto y1)il d2J 50nl11 Alt1 001[3-

01303A11.9`A101.1i0A cla chilltIop nal A13oyn12 inx 3dn1(An: 01 lactoacb .Ao 9 aciA, -vc
son.ortog .13xipta313061[ 0, 33 Amm A3 690171,A. dix 1TJX
50it3rt9Dovo1ri 5701.0. 51361

gI 5131011 :d 5101ns2 :Td iDantici (Ins ii Zg AnD)p..girnm? .7sduos 51o97913103,9 d II 6g 513

qsdpos. A.LLID d : ALp. Ilfl

www.dacoromanica.ro
 244 JOAN VHI PALEOLOG FACE PACE CU MURAD 11 XXIX 1-3

foarte marl si a venit pe mare la Ipsili. Cei dinauntru insa si cu Tineit,

cind au vazut corAbiile, a intrat frica in ei ; si ziva intii luptindu-se, si-au
dat seams ca in ziva urmatoare vor fi predati. C5ci in cursul acelei nopti,
cei 500 de oameni ai lui Caraman, deschizind portile cetatii, au fug-it ; si
5 unii au scapat cu viata, iar altii au fast taiati de cei de afara, caci turcii
caramanlii erau in mare dusmanie cu turcii osmanlii. Cind s-a facut dimi-
neata si Tineit a vazut multimea nelinistita, s-a speriat ca nu cumva in
noaptea ce vine, sa fuga toti si sa-1 lase singur ; de aceea trimite pe unul
din oamenii sai la Chalil, caci in saptamina aceea el conducea razboiul in
10 contra cetatii, iar Chamza era dus la Efes. Ii anunt5 deci lui Chalil ca,
data -i va da lui Tineit asigurari, ca nu-1 omoar5, ci lasindu-1 in viatA, it
duce la Murad sau ii va da drumul, el iesind i se va preda va rasa lui
orasul. Si Chalil 1-a asigurat cu juramint si Tineit a iesit cu frate-sau
Baiazid si i s-au inchinat lui Chalil. Si le-a dat for corturi si s-au ada-
15 postit in ele. Spre seara acum ins5 a venit Chamza si, and a aflat de la
.

cumnatu-sau ce s-a facut, a trimis patru gelati si i-au zdrobit capul in

somn, cad dormea dus din cauza multelor nopti nedormite. Asijderea si
lui Baiazid i-au taiat capul si feciorului sau si nepotilor si n-au crutat nici
copiii cei mici din neamul lui. Si capetele for le-au trimis in grabs la
20 Adrianopole la sultan. Atunci sultanul a trimis la Galipoli, de au taiat
capul celor inchisi acolo, adid lui Curtis si unchiului sau Chamza ; si asa
s-a sfirsit Tineit cu tot neamul lui.

Puterea lui XXIX. Imparatul loan a restabilit relatii de pace deplind

Murad ti spore0e. cu Murad, dupd ce i-a dat orasele si satele asezate la mar-
Tarn la .
soli cu urari
25 domnul Tarn gmea Marii Negre, afara de cetatile pe care nu le-a putut
Romine0. lua cu armele, ca Mesemvria, Dercos si altele, apoi Zituni
cu celelalte regiuni ale Strimonului ; si dInd in fiecare an un tribut de
300 000 de aspri, avea, pe cit era posibil, pace.
2. Murad insa cum a vazut ca norocul si-a intors vesel fata catre el si
30 ca pe toti potrivnicii lui i-a facut sa dispara cu.totul si ca n-avea de cine
sa-i lie frica sau cine sa-i stea in tale, trece prin Tracia si a ajuns la
Brusa, si de acolo ridicIndu -se si trecind peste podul de la Lopadion, a
coborit la Pergam ; si de la Pergam a ajuns la Magnesia si din Magne-
sia la Smirna, la Thirea si Efes.
35 3. Si curgeau soli de la domnii dimprejur, ba si de la cei de departe.
Caci a trimis imparatul cu daruri foarte multe pe chit Luca Notara, intiiul

XXIX, 1 : Zituni : vz. XVIII, 2. 2: cp. XVIII, 10.podui de la Lopadion vz.XXV, 9.

www.dacoromanica.ro
XIXX E-I SVD110 I V12101S VNIINVZHI-0311111 9f7g

5130A3riTime noe, 70111 511Drnpr6t t 1 Clykku 10 311 Aogq 1C19 C01 111n/t15.1
531A931 591 51191 .ADJY03,03w 123% 01 531A10ol1ri31 J. tivpau ba?-rol 'AmontA. 112 (IS61

(11 1311 1111T3 1701A0040g7aD1L >0 a91 ,cb 536gA20 1101 mininorT )pig Stu 571m&
511493)9 531An70A)2 5701 5Do(t4 rto), rtoolort `A0/lad) 10 A3TI '53141300V 10 3g -o%
531A31COXD1 731511IL A(01 4(q2 Artoct a)p. 1311 5(09011013 10A31113XD1 10 1101 191111611%

701311 1101 '1731110. 5D150oll 39 suq1-10A3A. Arno? 9 1113A1IL A01 101(X0 -0*
) /1(31 (

/ton311110O11l in% `51aolidoth Ini 31011 11.1 11,09.011r3 111ta1 1x7A9,cb 531mpt 531A3cbp 110
1A01 131('310 SOa3t Aca 'lynx
101'3 Ak01 AC013%10 1101p 091 50173,q A.Oni9yOU
93. Aoio(tood) 111. ig10rtogd3 TA.A13%3 9 3g 574rbax ALL
13 CopRcbac 'Am/lam 13c,tAlthi
,taoil. Col `yroox `5(2) 13 13.1:99 inapt e01 y 11p0/11 C101 Ittri wroonnuag. .4.91cuo oi
Fro? mitco 5)3.01ta1n 1319 1010120 ml iloamix IL 1341131: Aom.y33 1nI3911.0ogname
.
IX ,ttta myor: 13623-v919a .0119.10 O. 39 rcox
59.og 5131,91u 45(1910913 13,61:ylt3 9
1113m1L AQD (ill (bGby3gp riolccoa 11..stD1A1011 1D% MX:14A11X3D0o1C c'02. 'lynx A3xcoga,,
Act0 5101T9 5701UX9 it /170,0110,011(01 a 311
5/41IDX Ut21,-1 591331 4"3641'9 1V6t/4 IDx
Ampri )?arns fun ctoogrbok aolp 1(11(DX DI. '7/IA3.011)61C 5910310 A1D1 moTrilLg -D31.
SI

`59699 ODA. 50AP-1021110% 1DX, ACOX139 oio runt 511 5D1urao11p 'CLOX9.AAML -9103A110
ADD 1101C,ID AI11 A1100(b3% X 0 11.0A3T1(10111 oil 5ffi1 pax am 3.L(1.ry14u A111 Alood313%
/torlaxpn? vo% 1101 (10111 011p0 11 1D% M01 .M0/1.0A.13 XC,10 01A70.013Cb3 1D% AC01 AC01111141
1021 %.3 5111 5D3A3A 1011c1D 570jj 57p1670d33% itc1.0 A011fclD 131D3 A73 it 1341 -D109V,at

110A 5061 101 nA91-13111 0, 39 1Cpr1314 5134T131C 113 max '13.vic1101 Aoliavpn? 57)1 -3% Oz

570voct AC01 `A.0)1113y%A.3 1101 InactoN coilrt 1nx 473-1-inx 1101 11013* .1101019 lux -qo 1961
5o01 it61(2131013 1313A1rx 9 .1.1,13m52
XIXX 0, 59.3y1Dng A(10 51LAA90)L Sloolpoic moral:Trio% Ica 111'13y31 4013
41t. 7p131i (101 11?amix 5n.og thl 5731 513y9E pa% '5xt1ig)% 570 A3X13 1ptun.oll 1,21,

po93y Alp(it Ann mooloxix 107 .49.o 14,411Angl2. hisOoy it al

'11,X9ri Aolo `AplOgri3o3w Sti
5ct6x037 13x 'Elm 'Inn 01 A01,19,0111,Z Alp) 5101 DE101( 51 510610X 1101 50A9TICI.613 173%
UM. 5013 5O'31 Amor972 1' 1coct3Alto13 xp:rx 01 1011111111 0141743
7 Oz 311 `4300JA1 5(9 I.; ti19.1 50611 11011,120 /1.01106DX 343103 113% 5911701L 50,01

5(10413 CLO1C,ID 513 501(31 A391A7C4, 1D% %(10 3X3 A01 D1110.01,tg I6 A01 `131AD139,y(0%
7J03U Atli. 111."460 110V. 13 ctorpoll .A3A0A4A. A302.3x12x 5)3691E9 Tx A2,1 Anortc)3A. OE

5no9O31'. no.). nownrov A30.1(111D% 513 `AODDA.133ll orp 311 n0ri9A.,o3ll 5p -Ii/tA.DIAT
A73117 `913x0)9 9 91 311 5n70l111AniAl 513 `Alt/tocirt con? N 511itoctiiK 523 0 Di/0(:1 DX 1

.Acip3Jya,,
g A0303ArIK 39 41(01 5,16311: A00/101i3At `101691011)%01L73 DM 1D% AC01 -7011

ADO% 31310H 69k 9 5ct3VOng 1 M onv. V AIWA° ADOD1OM 1101 (1019D ODD3r1 DIA

9 AT1 :1P1lopv 0 d II 1. 1.00)0d) :d 1o(04.9,3d) ling II OT 21;t73Alt d II 17I 5203.1213 :1InEf 5noinn
d gg A3330drigogiAT d : 5103adlitiDaw 11Rg II 9z 50noricAlp d ij LK 7,-.11)3X 01 :31011 9173x d II 'IC
11

Am-buxom :line n1.J3u .d

www.dacoromanica.ro
 246 VENETIENII OCUPA TESALONICUL XXIX 4

lui sfetnic, de asemenea si Lazar, despotul Serbiei, ci si Dan, domnul

T5rii Rominesti, si stApinitorul Mitilinei si chiotii si rodienii, toti ca sA
aduc5 urki de bine. Si toti au primit Incredintare de la el si 1-au incre-
dintat si pe dinsul, c5 au sa fie cu pace si plini de prietenie cu el si el cu
5 dinsii, cu exceptia venetienilor pentru motivul pe care yin s5-1 isterisesc
acum.

Salonicul se preda4 Despotul Andronic, cel de-al treilea fecior, dup5 im-
Venetiei, 1423. p5ratul Joan si dup5 Teodor, al imp5ratului Manuil,
avea domnia peste Tesalonic ; si el suferea greu, fiind epileptic. In timpul
10 cind Murad avea de lupt5, si anume Inca inainte de lupta in contra Con-
stantinopolei, de cind Mustafa a iesit dhi Lemnos, Tesalonicul avea me-
reu de lupta si toate pasalele din Tesalia, Etolia, Fthia, Teba si de dincolo
de Ioanina, feciorii lui Avranez, si Turachan si ceilalti foarte multi II
apAsau blocau. Nec5jiti tesalonicenii de zilnica nAvad5 a turcilor, nu
15 aveau nici o nadejde din alt parte; caci Constantinopolea ins5si suferea
grozave lovituri si nu putea scapa de ele ; si tesalonicenii sufereau de
foame din lips5 de cele necesare si atunci trimit, despotul mai vrind ma:
nevrind, citiva d n marii dreg5tori la venetieni cu propunerea ca ei sa le
predea Tesalonicul. Venetienii au primit cu placere vestea ; si s-au Invoit
20 sa -i apere si sä-i aprovizioneze si s5 aduc5 orasul la bung stare si s5-1
schimbe Intr -o a doua Venetie ; si ei tesalonicenii s-au prins s5 Fe cu cre-
dintA in comunitatea venetienilor intocmai ca si cei ce s-au nascut si au
crescut in Venetia. Dupa incheierea tratatului, aduc pe zece trireme la Te-
salonic un doge s141 instaleazA in oral si pe despotul Andronic it scot
25 afara. Si cele zece trireme, dup5 ce 1-au instalat pe noul doge, s-au in-
tors la Beotia. De atunci s-au putut vedea multime de razboaie, pentru ca
turcii spuneau : Orasul acesta este al nostru ! Cad dad not nu 1' -am fi
adus la aceasta stare de sl5biciune, nu s-ar fi dat de partea voastra ". Si
in acest gind s-a incins o luptA aprg5 si turcii erau mai tari si tesaloni-
30 cenii sufereau de foamete. Latinii ins5 se temeau cu nu cumva romeii im-
pinsi de nevoie, sA fac5 rebeliune si sa aduc5 in oral pe turci, iar pe ve-
netieni sa-i izgoneascA, Cad si mai inainte vreme orasul fusese al turci-
lor ; si au inceput sA mute familii nobile bizantine, pe unele in Eubeia,

26 Beotia P : Venetia I si Beli dar oz. ,si p. 268, 18 si 19.

3: Lazar : adic5 Stefan (1389-1427), feciorul lui Lazar vz. XXX, I dup5 ;

obiceiul cronicarilor turci, Duca numeste si pe feciorul despotului Serbiei cu numele

tatAlui (Vezi si comentarul lui Bull. la Duca, ed. Bonn, p. 590). Dan, domnut
Tara Rominesti : e Dan II, domnind cu intreruperi 1420-1431.

www.dacoromanica.ro
XIXX b SVOIla vraoisi VNIIINVZIE1-002111I 1,17g

A0.0 5196(99 `51oltyou 5oiori0 1OX 9v 5015)3 9 Sluolung '5733083K Imp

pox 50A91NT
9 5)3963yEE `Aorr13A4 9 51tAltr11N 51t1A.30c113 pox ioix pox `iolgod, 531moirp 11603 -
'531A0C471 531A9ll A.Q.0 Aoduto 5131.0111 ,6101C C101013 1101I A10X0393 C101 173A13 10110A10313
1DX 5nrod) 10103111 AQ.0 (191C,LD 110% 501011 A(L1) 5101C,110 ALMS AOU a ACOX113A3 1q Anjipo qL6I
AIL 41, itcry -1or10X32 9
.17 0, 51.11911939 `50x1A9ogity, 9 7013T1 A01 /331(1013d ALLAAvoq vox AodoNoge
Sorph 592a rtoi 5co3y1ong `ylp-tomajk hl1 01L031? A03 .A11X1A01039930 52 pox carg, ski
573.531 (101)94. -01a)3.06 Aa 3Q 6:21 ehairix Mu 5111911 CIO' `196CORT 4.a o 173x 0.511 5(x11
5111911 5111 `5m3you X70 cr 0 .51301:03ion0w 3.0.1(1.q3 5(~1.1 `ftoArttv 3X13 AllX9T1 030 -
LLX1A01000 110% 31A191C 5 10 loAtaap 51A1 `5nor113e `5133vo1w `5731.04 Acodue 173
oi
ropc AmAlAmocoi, AoOrmArip 173% A013yX31C12 0 `ALLX1A0103993 10 C101 timoagv
lop, pox 0 m0X736a0j,

AIA,1o73x3o7x Aogotb3 Aool

173X, 10.5313 '1019131(10
moxortoy
531A,70.0LLIXDADN
173)4 Lstri 531AoX lagpvt?
AcLO

'AN= -
10 513X1A0167391:130

1; 69A.,

51y9ll 363Cb2 X:11 110)L 5LL1013 7p.139 13x )40 ,A363c13p31, Aanoyrim a)g, 030 - 10

513X1A0y731) 7'01312A3 Aon. `AoopoxAmAp lon.orolo 53A11 AC01 ACO1A0X6)3 59au 5ctoi -3a 91
5(101.913A 7?131-1 `5LITI0g 3101 010ILD39 It 591Aoi36L I inx Lsui 501Aola6L C101 0.091:3/31C-

173A Aka Al1x1tov739p30 *531o1p0 iolny 3g 10 a 10%113A3 5(011:031CO70 Akt1 Anly31,A,L

10A3111n39 01A,343ACLO (101 )?1(acti 19, 13X 40.0. 110 ID% 1nD1k-un.3 hlA,1 A1y91c 113'X 513
A73o311139 AD113A3a ADD11'0111LX0E113Ti 110% 101(110 10 101131t1A0100093() P3103 M3 1101

110A13 101911L A3 al 111110A1OX AC01 El iglu Am,/ ancom 5cl011t73 5(101 A.3 al 1711341.3a OZ
1DX 5)31A36L1LAA3 110X *5)31A3C4:51 ALOA3110h3j my° Acol `Amx11,0Acto 7019 Dxn Atioi
Aso3o 1orto1,32 Amutog A? linAorD030 1737L A1.0110A9913 A010.73 501A3 173X, 3 100.0A13
A01 A1110103Cso *A.01{1A.06QA,Vc 173)1 A01 A.03A 11.13141109 531A13ALTILLIIN(L3 A1043a1.0e3Itg. 1/3 (1861
513aLpai A? .frp_oriog 1DX Alb A1391 3101N 500111t1C `Acori?you 531A0AR 243 .10xan.oj,
H," 51y0IL 1.1341.10 /363131'4 .13X4591C9, p an, 51m1; AL119131 A730CL0A3.0.912 %Q.() -13g3up 9g
'A.31170 XcLO Ap 5p 57min, .A.3,t1ot31Lp axa aurpi (1)1 inorikutoacb 031,513x
9,i LLX 9.3.3q4 3x. 1 A001016334 10 cloxartoj, Aolacorijy? ?g 14) .513x1Aoin3D30 10 ?g
lominv 4A `10h311 1pri Smic 10 10:20110cL 531A34L1OCOX0A311) AlIXODL,L1OIL A1i:145101AI)
iDX limoi;op 53.01 `5ftoxor,toj, 5f1A1 ?g a 511.071:113A3 `A.113(qC019 AIL 13)?A `173X 131061C-

'MA It 511(011 AC01 j,`ACOX139.0 01A/0 50.01 ALO1 moitailp A.cororimd, 531ono -D1311 of

TI tiAloadv, :?sdlras 103AnaciNi :d rtomo159Nir, Ilna II LT 5r,tolipo :d 52019,70 Nag II 81

Inoperup :Nag ULns X D d II I' 10310)109 d Enauu I 70vi13A3a :Nag pas t2 d 69g slag
1X, : :

LT 1a '8T

-b
:t
9 'do -I "01011D "II 'ET 93`17I-gg '0 `satuuljS 'I '96 LI-91 0 'LEI vz--6
punf :3/Idapda udnp .1 "oiutp 'I 'HI 9 ualajns ap eldal t -do IS .0 salums
'I VI asasnj- In -Jonaini '.p1zomg D-1 7"/ 'ZA 'MX .9 Acoduyoau as -qns
a2aialul 5oA9ax un Allen:won :}niosqe 13 'Leg :81-LI moyyp.raop ap saialniqns -.301161.
-
www.dacoromanica.ro
 248 MUKAD II CUCERESTE TESALONICUL XXIX 5

pe altele in Greta si allele in Venetia. Si pretextul plasmuit si pus in cir-

culatie era c5 s-au rarit articolele de prima necesitate ca griu, orz, pas-
taioase, came si orice alte alimente ; ca sa se rareasca deci familiile, cei
mai de frunte sa se mute in alta parte din cauza acestei strimtorari si
5 mai pe urma, cu ajutorul lui dumnezeu, se vor intoarce inapoi. Si pe
foarte multi i-au dus incoace si incolo si pe multi i-au aruncat in fundul
marii ; pe altii ii chinuiau sub pretext de necredinta si pe cei ce au ra-
mas, ii faceau sa sufere prin nenumarate vexatiuni. Dupa intoarcerea lui
Murad din Asia in Tracia, venetienii au trimis soli la el, cerind pace. El
10 lush' nu le-a dat nici un raspuns decit numai ca : Acest oras este din
strabuni al meu si bunicul meu Baiazid cu puterea in mina 1-a luat de la
romei. Daca ar fi romeii acei care 1-ar stapini, ar avea motiv sä spuna:
E un facator de nedreptate ! Voi insa fiind latini veniti din Italia, ce pri-
cing va aduce incoace ? Plecati, de vreti ! Daca nu, vin in graba". Si
15 s-au tutors solii far5 nici o isprava si au trimis in scris raspunsul la Ve-
netia cu triremele de gard5, adica de paza.

Cucerirea
5. La inceputul primaverii 'tusk Murad ridicindu-se din
Salonicului de Adrianopole, a venit la Seres si, acolo concentrindu-si ar-
Murad II in 1430' mala de apus, i-a scris si lui Chamza sa is °stile de rasa-
20 rit si sa treaca strimtoarea, spre a veni in Tesalia. Impreunind amindoua
armatele, it trimite cu toate ostile la Tesalonic. Iar Murad petrecea la Se-
res, imbuibindu-se de toate bunatatile de acolo ; caci it placeau ospetele, era
tin5r atunci, de vreo 25 de ani. Chamza a inconjurat Tesalonicul cu pali-
sade si-1 batea zi de zi cu razboi ; si cei dinauntru fats de cei de afara
25 erau ca unul la o suta. wSi dupA ce a pregatit sc5ri si foarte multe masi-
narii de stricat zidurile si multe unelte de lupta, 1-a chemat pe Murad sa
vina sa inceapa razboiul. Si cei dinOuntru stateau, asteptind triremele de
la Venetia. Si Murad a venit si toate fusesera pregatite bine in vederea
razboiului ; Irma triremele nu soseau. Atunci Murad a dat de stire cu trim-
30 bita, spunind Tata, dau voua toate cite sint in orasul acesta : balrbati,
femei, copii, argint si our ; mie lasati-mi numai orasul". Atunci trimbi-
tele si tobele au rasunat si scarile au fost puse ; caci ce puteau face cinci
sute, o mie sau doua mii de oameni intr-un oras atit de mare ?! Abia de
st5tea la zece metereze cite un arc greu ; si suindu-se pe scari, in aceeasi

venelienii au trimis soli: adica guvernatonul venetian din Salonic.

5 : uovov Thy miXtv Opt tupc-re cp. cu triv Se navy NEIN gwye 130-okopm din loan
Anagnostes ed. Bonn (impreuna cu Georgios Sfrantes) p. 517, 5, asa ca Duca
pare sa fi citit descrierea cuceririi Salonicului din 1430 scrisA de loan Anagnostes ;
vz. si XXXIX, 20. arc greu: vz. XXIV, 11.

www.dacoromanica.ro
XIXX 9 svona v18cusi csiumvzis-onni, 617Z

9037010 5R01 4311 523 "mmodcla 59.91 39 A? 41,1415)I 5aoyy9 43 7)113A3E1 FL -09))
114371 ARO Soimayrpq `Lyriooctp 110 01 596E A13136X 1013 '10140E0 4010 '50110 `11)0-4
`1)1671D9 196x 1)3% oye 13 11 .A07111)061 019 91 10901131512 ARO 5101 `509x10 14x101371-
0n90199 10 533..40k0.0071 1)71.342 Stu 50160X0A31.0 51119131 1071. 513 01 101131131311 0030
SoiAtioAmoco 1131A0,00,3734DE3 4,0A)0AL413N ARO 5110101371C 39C2 3013%0% 113% .5R0770E A3 y

04110 'An411662 5ao' 5(9 59oiolup '00079x 51).91 39 5DI0.64tb13701(nA A3 loari-

510 511013A7aGp .Aamopq )013 39 91 im4ainolc9, 491 11009N 7q sui 57019', 523

,ALIta() 4731113193 10 10%113A3f1 50,016101.016%01112 50671 '4919,0 531Aftol170 -A4A4O13

0, 39 x9.0 moloxoup A3X9On11 'Sioiiin Ay)? 11 400911 .110 II," 507ou Laqn -1,51131t
49x Rod 12711,1,1% 1193 10x 9 Sot 501trli7( 1LQ1)1A0ll 13119499 1613Y. )i)oDu Ami md, 9661

4017071 0419.1)1 .431)073 la al'iu AODI.L 10110710U 20 '531A0031010A0.9 lot AC,(23 AU

o
m910ch961r (601 .413037 womgp
5101,1,6(9X.00611 4f01 :3902 '3141o941)13A1 13 .30931000 23 9
513110, 39
$11
104111)IT 53140 lnx oup `5131yr1ic 5)1

1171101(15,3 .911)i
-
53113C1))3813 ARO 101%06E12 An(IL)U3 ALL 01016%01112 43 7)113A3a ARD 511)1 19361p01

5111 '5019451)0 0u001.6 541 .5.4,xn7admo6pu SI

*g 0, 32 213a0TAI Soa)3 :3610 a043110 51)679)11)0 7q 541 °Arnow n 513 5n0d33

304 13x107t 491 A910610 541 '5(03999 341.0aA lnx
519919601m1U9 X3 )31-1)0); -1)7

013g 501 51311124(1,9 5(41 02 10% 109063E 491 A91110011 (101 4,131;L73 43 .7)177).3.130
531A3,070ACI3 ARO 'a0719 13r019. 401001 43 1119A01030030 ARD 5109911 Srol -9099

V10371 (), 39 1060)A1 Al!, at 511)6633 MOCku510113% 0011 13)3

,,0
.Ampkv 4
6120 -Id) 1)

Amy )pi
'0100E7190 sop. 60 3)04=3, '3191 0mA9 5013 ROE 3% O. 39 57°T1nX
(1.ogm `70110797,0 01 41130%3*101t A0111131t011 .471,1A010011030 10 c9 59143 5m 59611
5(601 0 ADDIS A9110%3 59011 '1003 3191 5D979I3V.0X)17)% 51)x1)7111() in% 5131(o11310

5019'131(71 11)x 50(13%1310% 5701(1(o11 39904713 cla 100)Fq (1ol 'Ainty3 7301 10(00(99 A91

-A01131(01L 30 9 Solq o1A70101 0A31i9x39q 5701 sigatpal oulp 541 .51113A3a 11)3I

9 11)50m 3** lnx 701 flu aorimu 5co1(m .010003%031DX Tux ro 51364161 xclo

'00011 3191 9 ipkow 3c161..1.,q 019 51.u1 `5oilkurv0o .Ao)A.rt %tom" 1rim919 01A9r 900g
01
41
A3 Iii
01y91C
13y971

3713
Rinni

*313d313
-
.50119, '51969A9 '51))1009k

3191 A01A001tn, /1AO

`nigmic
Antobo
'A069A(59 .A999451

Tax A031 00X0111y% -31

A0A911

'Am1A*
419739
11

(011 :13
010

5116071
AUX13 17)--2,7)d1c 10109m01A3E

01)0 A3 13vq9 X)110611

<<

Al
10l1(JX loroXoig 536900
513 501(90045A.)1 .010101 -A3 -01

-1E3
OE

TT `53140(13107)44.9 jori 407.13 :/sdvas 531A.0[131obAc19 A3Xi3 :d 531A0c131ormi1q

lollAoxla mng 5314oR31o7An9 `1011 4tox1a 'PEI II SI 50109A. d II ZZ 10 SZ--,3 bA3 :d uW
manb culuap oueia onow Flood e auoiluledwoo ap manb :eloj e euad ago assoj oun -UO3
u4 °Pap III 8Z 5rnAt d II 6Z 3113 :d 10)13 'IME1

www.dacoromanica.ro
 250 SCHIMBARI DE DOMNI IN TARA ROMINEASCA XXIX 6

ora s-au vazut inauntru si, deschizind o poart5, ca un roi de albine toata
armata a intrat inAuntru. Si grozavie stranie era de vAzut : bArbati sff fe-
mei cu tineri sf fecioare nevirstnice si copilasi, fiecare din c515reti tirind rin-
duri intregi cu miinile. Ei ins5 tiriti fiind, strigau numai vai ; sff cine sa
5 se indure de ei, nu era, nisi cine sa le intind5 o mina de ajutor. Un inceput
si semn r5u de nenorocirile ce aveau sa vina asupra capitalei impArAtesti.
Case le au fost golite, locasurile de inchinare pustiite, podoabele bisericilor,
sfintele odoare pe miinile pingAritorilor, fecioare alese in bratele desfrina-
tilor, femei nobile in miinile oamenilor de rind ; si toate nenorocirile, pen-
10 tru ce si cum si de ce ? Pentru pAcatele noastre ! Si intr-o singura zi s-a
fAcut desert un oras atIt de mare si a r5mas pustiu. Dar sultanul adunind
din satele si orasele dimprejur pe turd, i-a asezat locuitori cu femei si copii;
apoi a poruncit ca. dac5 din romei careva se va rascumpAra si-si va dobindi
libertatea, sa aiba voie sa vin si s5 locuiascA in acel oral. Din mangstiri
15 ceie mai bune, ale cAror faim5 a strgbAtut pretutindeni, le-au racut altare
ale religiei lor, afara de biserica marelui mucenic Dimitrie. Caci intrind
intr-insa, cu miinile sale a jertfit un berbec si si-a facut rug5ciunea ; apoi
a poruncit s5 rgmina in miinile crestinilor. Dar podoaba si a mormintulu
si a bisericii si a altarului, toate le-au jefuit turcii, lAsind numai peretii
20 goi. Si ridicindu-se de la, Tesalonic, a venit la Adrianopole. Jar peste putirt
timp, venetienii au trimis soli si au incheiat pace, de fried sA nu uiard
cumva si Eubeia.

Schimbari
6. In zilele acelea s-a sculat un fecior dintre ai lui Mir-
de domni in cea voievodul Tariff Rominesti ; Cad avea multi din flori,
25 Tara Romineasca. traind in desfriu. Si s-a ridicat din Constantinopole, cad
petrecea acolo la palatul impgratului Joan in tinufa military si stAtea zi
de zi la sfat cu oameni mai tineri si indeminatici la lupte sff rebeliuni ;
cAci in timpul de atunci se g5seau si oarecare Romini la Constantinopole.
Si ei 1-au luat si au mers la o margine a TArii Rominesti sff acolo adunin-

6 8 : vz. V. Grecu, Istoricul bizantin Duca, in Anal. Acad. Rom., Mem. Sect.
ist.. seria III, vol. 29, p. 649-658.
6 : In zilele acelea: Cu cuvintele acestea, Duca introduce in cronica sa, indata
dupa" ce a istorisit cucerirea Salonicului, intimplata in 29 martie 1430 (vz. loan
Agnostes, in ed. Bonn al lui Georgios Sfrantes, p. 507, 3), pretioasele stiri ce ni
le dA din istoria T5rii Rominesti. Dar evenznentele ce ni le comunia, nu e numai-
decit sa" se fi intimplat chiar in acelasi an, cAci cu alt prilej, Duca introduce in,
povestirea sa cu aceleasi cuvinte evenimenoe intiniplate inainte de case ani (vz. XXV,
8: In zilele acelea), asa incit cele ce ni le spune din trecutul nostru, au putut sA se
intimple si in acelasi an, dar *i citiva ani inainte sau dup5 1430. un fecior dintre
ai lui Mircea: e Apaywaiog (vz. 8 si 10), adica Vlad Dracul (dup5 Duca deci a
domnit de pe la 1430), fecior din flori de-al lui Mircea cel Batrin ; vz. D. Onciul,
Din Istoria Rominilor, Bucuresti, 1909, p. 187 ; I. Minea, Vlad Dracul si vremea sa
extras din Cercet5ri istorice" IV, Iasi, 1928, p. 27-28 ; N. lorga, Istoria rominilor,

www.dacoromanica.ro
XXIX 6 DUCAS : 1STORIA TURCO-BIZANTINA 251

pay-mg obv toys xAiltatv airthaeOv irrOg EiTELITIOOLV %Olt CLVOLaVTEg µiav as iv,
Cog oltiivog ReAtaaeav 6i3Tag o ar@atog Ev-ros Etorl£L. Kat Iv ibii,v EEvov Ticia.g
iiv8Qag xat yuvaixag airy viotg xat nacrilivotg licpfiXti %at (3QicpuMotc, Oetta0oi),;
6 xi:30.st; twv bUTECOV gX(OV iv XEQUIV gXXCOV. AOTOt Si TO dui 116vov ikx611Evot
ixQatov xat aim rlv 6 iAieov cr6Si 6 Oeiycov xiiQa Pori' 8itag. 'Anaexii xaxii xoti. 5
artatatog twv [tak6v-icov xaxibv iv Tfi pccai4voixon. 'Eyullvd)Orlaav ()Not, icrrumb-
°Tway vaot, ixxkno-tio'v Einwiltstat, xitp.ilAta tiQ6c EV xEqat ItttaQ6-ov, nacalivot
aquvai, iv Cepteataig etadmov, yirvaixig dyiveig EV xi@atv ayiv&w %at to narria
>taxa, ti xat noiig xat Sta Tt; &à Tag klacIttag fitUT:W. 'Ev 1.LCE:1 015V ToigElct %EVLO-

OBIGa rl TOGCCUTT) 7c6A.tg glAELVEV gerlliog. '0 Si iiyilicbv &Oval:rag ix tiov Tri@t 10

xweicov xat n6Aioov, iyxatoixoug TOkIXOUg GOV )111VOCLi, xat TEXVOLg xatiarriaiv,
xikiliaag, El. -rig teav Ta.tatcov iayo@acrOitri %at E41/15EQCOLIsim, iXETCO 15.8ELaV

TOO- WEIN xat otxijaat micktv iv a6rii trl ra5Xet. Tec bi taw 1.1.0VaYTTIOLCOV %pat- 201b
TOTEQa, 61, at qpii[tat narraxoii iXT1OTTOVTO, EROtTIGE 130.110Og tlls a6-ribv 001-
axstag 7tMIV toy Va. Of) TOO [LEVD1XOLLaQVU@Og toy Alittilr4.0'U. Kat yap Ev Clark) 15

EifiE Abcbv vat 'Haag x@tav Eva otxitaig xieaiv AQ06-1115CITO* Etta EXE4110.E T017)

EIVUL Ev XECIOt. -ECOV XCILOTLaVCOV. IIArly xat coy TOO- ta Tau x6aRov xat to WW1)

xat TCOV alliTCOV Ciaavta of TOtii@XOL Evoocpigccrro, taxoug ROvov (ITivtic xEvoitg.
'Ana@ag 8' ix tiffs Chao-aXotherig &iv iv 'A8@tavoint6Xit. MET' OiLtyov Si of
BEV&CLXOL tyczilavteg CCJEOXQLOLa11.01.1g, inobio-av EiprlVTiv cpoPoiltivot, 1.tfi mog OXi- 20
awn, xat Thy Eill3ouay.
6. 'Ev Si Talc ill.tiQatg ixcivcite iwicrOli tic T(.7)v vt&ov toy pETIPOSCE BACE-
xiag MIX-rov itx6 yap nokAo6g vacruc aadyrcog ti6v. Kai Ccx69ag ix tfig Kcov-
aravrtvoint6Aicag, rlv yap ixEr. SiOtycov Ev TO) nOlAaTt(1) toy (3acraicog 'lioetvvoit iv
OTOCCTLCOTLX4) a)(1)1ATEL xat 01.1V6111AGOV Xa0EXOLCITTIV GOV VEGOTECIOLg xoti, nclOg to ttet- 25,
xtyot XOti, aVtaQTLX11 brufiEVotg Tiaav yap xoci BX.Ccxot Twig EOQLOXOREVOL iqi TOTE
xcapi7T iv Tri Kwvoictv-rtvov. Kat 81) Xot(36v-rig ccirrOv Otal)Ectotv iv Evt Cix@cp BAa-

4 Rxwv scripsi: gA.x.ov-rag P: forma de motica participii II 22-23 TO 13E1.(366a 13Aa-

xEickg uilivrou P 11 26 LttEleiotg Bull: httocious P.

vol. IV, Bucuresfi, 10-25 ; C. C. Giurescu, Istoria Rominilor, ed. 2-a, Bu-
1937, p.
curesti, 1937, vol. II, p. 2-5 ;
P. P. Panaitescu, Mircea cel Boitrin, Bucuresti, 1944,
p. 57-58 §i Al. A. Vasilescu, Urmasii lui Mircea cel &Urfa ping la Vlad repes,
extras din Revista pentru istorie, arheologie si filologie" XV, Bucuresti, 1915,
p. 17-18, confundind Ins pe AQayoiAtog cu Dan. la palatal impdratului loan :
e loan VIII Paleolog 1425-1448.

www.dacoromanica.ro
 252 SCIIIMBARI DE DOMNI IN TARA ROMINEASCA XXIX 7-8

du-se destui, se adunau zi de zi si s-au facut o armata puternica. CAci era

neamul rominilor iubitor de dezbinari si-si indrepta cu usurinta gindul la
rasturnarea domnilor.
7. Caci voievod in timpul de atunci era un nepot de-al lui Mircea, fe-
5 ciorul fratelui, care se chema Dan. Si cind a aflat ca Mircea a murit,
acela insa se gasea cu Murad in expedifie in contra Constantinopolei si ca
unul ce era gata la orice fapta de razboi si insusi mergea cu turcii la
pinda, s-a strecurat pe ascuns in oral. Si dindu-se de cunoscut impa-
ratului, lua parte la iesirile bizantinilor si savirsea fapte mari de vitejie
10 in contra turcilor. Si cind Murad s-a lasat de impresurat Constantinopolea
si n-a ajuns la ce nadajduia, ci si-a gresit scopul, atunci Dan s-a inchinat
imparatului si-i cerea slobozenie sa piece pe drumul cel mai drept acasa.
Imparatul dindu-i toata cinstea, 1-a urcat in una din cele mai mari co-
rabii si 1-a trimis pe Marea NeagrA la Cetatea Alba. Acolo boierii Tarii Ro-
15 minesti ce se aflau, 1-au proclamat pe el domn si 1-au pus in domnia buni-
cului ski omorindu-1 pe feciorul din flori al lui Mircea. Cum s-a facut insa
domn a toata Tara Romineasca, a trimis soli la Murad, cautind sa-1 im-
pace ; si s-a facut, caci era Murad bun din fire si blajin. Si dadea deci tri-
butul cuvenit in fiecare an si avea liniste in orice privinta si Dan dom-
20 nea peste Tara Romineasca.
8. Ci cuvintul sa mi, se intoarca acuma la Dragulios, caci asa se che-
ma, pentru ca era rau si viclean in felul lui ; caci numele Dragulios se si
talmaceste cu rau si viclean. Purtind deci razboi cu Dan, i-a taiat capul
si a stat domn pe tronul tatalui sau. Murad insa cind a aflat de aceasta
25 fapia, s-a necajit rau ; caci el avea in mina alt frate al lui Dan si, voind
sa-1 puna pe el damn in locul fratelui lui ucis, 1-a trimis cu armata in Tara
Romineasca. Dragulios insa pornind razboi crincen in contra navalitori-
Cad era neamul rominilor iubitor 9.a.m,1.1 E o explicare vadit simplista *i neindestula-
toare care a trecut apoi si la invatati umanisti ca Enea Silvio Picolomini; vz. I. Minea,
op. cit., p. 23 *i 25.
7: un nepot de-al lui Mircea : e Dan II (1420-1431 cu intreruperi) ; vz.
XXVIII, 10 si XXIX, 3 si operele citate la nota 6: un fecior dintre at lui Mircea.
Numele acestui nepot, Duca ni-I comunica in rindurile urmatoare atunci Dan s-a
inchinat imparatului, adica Iui Manuil II Paleolog (1391-1425) sau mai degraba
Iui loan VIII Paleolog care, tot cu titlul de imparat, ajuta pe parintele sat' batrin
la treburile domniei si care condusese apararea orasului impresurat de Murad II
vz. XXVIII, 3. cind a aflat cd Mircea a murit... ornorindu-1 pe feciorul din flori
at lui Mircea: Lui Duca ii scapa aici informatia exacta. Mircea cel Batrin murise
la 1418: Murad II a impresurat Constantinopole in vara anului 1422. Intre timp
Dan II a mai stat pe tronul Tarii Rominesti, asa ca trebuie sa ii stiut de mai
inainte de moartea lui Mircea. In 1421 turcii aduc in Iocul -i pe Radu Praznaglava
si Dan se vede ca n-a putut obtine ajutorul lui Murad II care impresura Constan-
tinopole, unde it va fi cautat dupa informatia lui Duca si atunci se strecoara in
.orasul impresurat, se distinge in lupta de apirare care e incununata de succes, si
cu ajutor bizantin igi ocu,pa din nou tronul ; *i boierii care 1-au proclamat din nou
domn, it ornoara pe Radu Praznaglava, feciorul din flori at lui Mircea, ceea ce

www.dacoromanica.ro
XXIX 7-8 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 253

-Ala; vetxF1 ab@oioilevteg ivavoi, TO xa0-5 ipepory fra101.0VTO vcci, accE41.13o1i) vva-
CCU& eyEV8To. THV yap TO yivog Tuwv BVtxory elaikitaTOV %al neOg intPounccv
T6Jv fiyeliOvcov C)inov trly yv6.1ATry EimtVTITOV.
7. `0 yap 8614360ag T013 TOTE 19aLQ0i; intiwzcv &mink. tai.) MaAct, tag
aSEXcpoii, NSavou enovoaatogvov. MaDtbv ativ, Oti TIA.Orrix6 Marta;, exavog 2021)
8e siTpf Staycov Tim Tcu Motvat, OTE iaTQCGTE1KIE XaTa Tii; Haat); vat (.7.); iv na-
eaTaEl, noAh.tou grOillOg Xai airrOg avv roi; TatieXOLg Seallcbv Etc gveSeavy E-
Aakv Eloar0.(bv iv Trl TrOXEL. Kat i[Lcpavii noarag iautOv Teti Paaad iVIPX6to
(Yin, TO-E; Twaai.oLg xai iiV8Qayecht vats T(7)1, TO'15QXGOV. 'Qg ovv 0 McoQk entifiti
tijg TIOXEcog µr1 Tuxdw, 8 iv eA.7thfiV 171V, (Da' anoroxiiw T015 OX07t0i5, Xat 0 N86.vog 10

Jt@OOXIJACrag T(1) POIOLAEI itSrit eXE1P5E@LaV Xai, 080v Eiyhtav toil s )tfaET.v Etc ..r&
1bta. CO Paoikek qvA.on[tilaag Se xat Et; [day TWV aEyiarcov viCov Eiklaag gaTEL-
/LEV Cd/TOV emit toil NOV-M(0i) Haa..youg Elg TO 'Aon@Oxaarclov. 'Eva, Se 01, TIT;

BX0Ziag EiTIOXOREVOL dEIXOVTEg Ei1941CraV WOTOV co; fiyEaOva %at Et; Tip 7tan-
TriX1)V ilyEp.oviaV OCICEXaTiaTT)CraV, XTELVC/VTEg TOv v&O.ov vtOv T013 Malta. `Qg 15

S' iyevEto vivo; 3tharig Bkaxiag, gcrTELAEV Fig toy MCOOT CaroxEncrunCoug Eiprl-
vevawv aittOv vat gygvEto, Tlv yap xolotOg TO) flOEL xat il'ILEQ0c 0 Mcopar. TA5[-
boto yotiv nap' C5T01-3 TO vat' gtog tOwg xat ETIE JtaVTOLaV 6,VaJTCJOIV xat Tip/
Maxiav 0 NSavog ai)&riEuev.
8. 'AAA' Litalitco 1101 1,15V 0 A.Oyog Et; toy Aclayoato otito3 yap exaXEITo, 20.

:Travoiipyog Toig tQ67toLg 65v xai yap TO A@ayoatog Ovoika 7tOVTIQOg i@AT)IFFi1E-
TM- KOOTiialag 013V JTOAEROV [LET& toil NS6vou eutgrE[tE trjv avtoil XECpaMIV %al
XilEolOg vij5 ilysttovtag roil ItaTQO; OL'UT013 XatiaTTI. '0 be MalleaT µarbwv to 60-
Ra (3aQLog Ecps@ev EIXE ?a@ iv XEQUiA, C'EXAov aeleAcpOv toil NSavou xat, 13ovATI-

Osig to8 vatUatiladi OlirchV flyEROVa aVti, T0i1 Tovaraerrog et8EAcpoii osdroll, into, 203b
X61, airrOv 00v Surilat, iv BXaxEcc. '0 8i 4@ayoatog nOA.Eaov otE6,0Ov iyEi.pag

3 OTCWV P 11 4 136.66Sag P.

pare ca s-a petrecut mai tirziu (vz. operele citate l.a nota 6). Cetatea Alba
'AcutoOxacreov. Explicarea numelui cred ca ne-o da cel mai bine Constantin VII
Porfirogenitul care, vorbind despre ierwOxaerrea cetati fara stapin", nu parasite,
pustii", de la vaduTile Niprului, ne spume ca prima cetate e cea numita de Pc-
cenegi Alba", pentru ca pietrele apareau foarte albe" xacrrpov n@Erov to ovoRacrOgv
TWO TCO- V llattiVaXIA65 V 'ACUte0V 8Let TO Twig killoug autoii CPC(EVEal5aL xemaekoug
De administrando imperio, ed. Bonn, p. 167, 7 sau ed. Moravcsik-Jenkins, 37, 60.
8: Dragulios : adica Dracu. llavoirrog rau si viclean : Duca explica astfel
gresit AonyoaLog sub impresia contemporanului sau Vlad Tepe§ (1456-1462), fe-
ciorul lui Vlad Dracul ; vz. N. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, vol. 1,
Gotha, 1908, p. 413, n. 1 si I. Minea, Vlad Dracut si vremea sa, p. 6, n. 2. -- alt frate
al lui Dan: .despre acest frate al lui Dan II vz. Al. A. Vasilescu, Urma.,sii lui Mircea
cel Batrin, p. 15, n. 11.

www.dacoromanica.ro
 254 VLAD DRACUL LA BRUSA XXIX 9-10

lor, i-a pus pe fuga si pina la urma i-a nimicit si pe fratele lui Dan I-a
ucis si insusi a mostenit domnia.

Murad 11
9. In anul acela a venit un om de-ai lui Caraman pi-i
se fazboiqtespune lui Murad, ca intre caii aceluia e un cal din cei ara-
5 cu Caraman. be ti in ce rive to isprava, statura, culoarea, proportia
madularelor si incheieturilor lui ca nici unul din citi cai sint crescuti si dre-
sati bine si cu grija la arabi. Si pe Murad 1-a apucat pofta sa alba acel cal
si trimite pe unul din slujitorii lui de cinste pi-i cere calul ; Murad avea
nadejde sa-i dea calul la cea dintii vorba, de dragul prieteniei sau in
10 schimbul unui pret oarecare ; caci Murad era acela care mereu it har-
tuia si-I ameninta totdeauna, pentru Ca din timpul parintelui si al stra-
bunilor sAi norocul a stat de partea lui si in contra tArii lui Caraman.
Si asa in multe feluri avea nadejde sa puna mina pe cal. Caraman ins
gindind dimpotriva, a raspuns slujitorului lui Murad : Poate stApinul
15 tau sA incalece calul asta ?" aratindu-i si calul cu degetul. Acela insa
a raspuns : DacA poate sau nu po.ate, nu e de cAderea mea sa dau ras-
puns ; cad numai dinsul poate sa-ti raspunda ; mie Ins spune-mi rAs-
punsul care am sA-1 aduc domnului meu". Iar Caraman a spus :
Anunta domnului tau, ca : Nu vei putea sta pe cal, deoarece e foarte
20 zburdalnic ; caci eu abia de pot pune piciorul in scara ; si de aceea nu
ti-I trimit". Cind a auzit Murad aceste vorbe, s-a catranit tare si, in
graba adunindu-si °stile, a trecut strimtoarea si a sosit la Brusa, astep-
tind si acolo putin, pinA sa se adune si °stile de rasarit.

10. Si Dragulios, voievodul Tarii Rominesti, care a fost

Vlad Dracul
25 la Brusa.amintit de curind, a venit trecind .strimtoarea si intilnin-
du-se la Brusa cu sultanul Murad ; si inchinindu-i-se, i s-a supus si i-a fa-
gaduit ca, atunci cind Murad o sA trebulasca sa treaca in Ungaria, el ii va
da vad, el va merge inainte pina la granitele Alamaniei si Rusiei. Murad
bucurIndu -se mult de aceste fagaduieli, 1-a pus sa stea la masa si sA bea
51) impreuna cu el si 1-a primit cu toata cinstea si cu daruri foarte multe pe
el si pe tnsotitorii lui, cad erau peste trei sute ; si imbratisindu-1, 1 -a 1a-
sat sa piece.

9: Caraman : adica un urmas dirt timpul lui Murad II (1421-1451) al lui

Caraman, intemeietorul sultanatului de la Iconion al turcilor caramanlii ; vz. XVIII,
9. L. Chalc., II, 20, 17 ii spune Caraman Alisurios, confundindu-1 cu Carrnian (vz.
G. Moravcsik, II, 68 s.v. 'Aicritpclog); ne mai spune ca Murad a pornit asupra lui, pentru
ca intre altele i-a gAsit gi vina, ca 1 -a ad5postit pe fratele salt mai mic si apoi 1-a
trimis la bizantini.

www.dacoromanica.ro
XXIX 9-10 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 255

with to5v inegiaivOrri0v, gtQEVE xat Et; TiAog iicgtvtae xca Tay ectieATOv roU
I\Tbavoi) gXTEIVE xal, auto; Tip/ ilysp.ovtav iXkli@OVORTICIC.
9. 'Ev ixEivit) 8i Tap: Era l'ik&EV Erg ix TC5v TOU KUQUOV eutayyacov TCp
MO1VOLT, On Ev TOT; Znnoig cdtov ga-riv Elg TOW 'AQaPixCov iJtJtOW Ev TE 1tQC(EL
Ev TE rl7clxta, Ev X@thROLTI, Ev taOrrirt, To5v [i&A,65v TE cat eit8Qcov Cog oi)8Etc. tc-ov 5

710le& nag NAQu'ipi vtairog xat in4icX(74 Teupoliivcov MIL 110(LEIEVOttEVOPV. `0 Mot,-
gat tri31, ekolbv Et; E7CLITU[LECCV TITO T,Junyu CrteUEL Eva raw itiitiov OcUTOlj 800Xciw
%at tTITEI 146V ITC1t0V, EXIgall o MO'lleetT with Tip/ atethrriv ilyyektav to15 SOUVai
toy 7,3t7t0V XOLOLV Tata; 'VI CCVTOLX/Layfig Two; ttivilliatog rlv yap 0 MOAVIT CcEi,
NOCOV xat EnCl7f£11.6)V CUOTOV JraVTOTE, Ex 3TOCTQOOEV %al 71(31JOV EiYttrichg eliv with 10

trig itywovtag IOU Ka@CC1,1,6V. TOCC66E1 rotvvv vita nokkoiic T(1671011g T015 gxEiv
toy butov. '0 8E Klaeali&V to EVCCVTUX Cp@OVO5V el1tEkOy[ilaTO TCT) 80152,(0 roil MOU-
QC(T ,415VCCTCEL 0 'die tog 0011 e7LLP71Va TCp TAR.) Tamp ; " 8ELXV1' UOV SCIXTUAO-

SEEXTGOc, xat TOv kutov. '0 8i ELTEV Et hvarai f1 0.8 80vatai, oint E tot ruy-
)(awl t1ly (1716XEILOLV 80f1V1:11 airrOg yap 8rUvarcit, T0i) CEVTUTCOXQUOilVat 60 t Eµot 15

be ankeivai ri to ILLAX0V liVTCONEXQIVIIL '0 8i KlealACCV Err

rip Xuetcp pn."
'Avayyalov Tit) xue[4.) cfou, OTC 01) 8uvini %Okra!, iv rip Z7otip, ayiewxog 204b
ithexcov i.thAug yap iyth Trly intPacriv tikrita xat Sra Toirto ov 1141.110) G01." "
`0 bE MOIV&T OCX0'664a; too; 2,6-you; iaxiow0v01 %at, anoutifi to GTQUTEipOLTCC
avvayayibv wit neci6.sag -rev novktOv, et; ITE1015aCEV Cuptsieto xeixd, iii,x90v (Iva- 20

flEtVag, gwg xat to Ti; (Iva-to/Sig avvarthixii.

10. Kai, 0 IcQO µlxpoi3 61T0Eig Aeayoatog, 0 13Ei(368ag B4axtag, gq70a0E
bial3dig rOv itoe0p.Ov xat iv Trl TreaNyti TA.))(e0V Tip CciAllee:( MO'UOTL xat It100XU-
viicrag ciirrci) ints-thyri intocYzOag, OnOrav SErI TEEQiiacti 0 Moiveur Ev trl C'iyyQEQ,
wink. 860£1 116Q0V, 111/Ta);" yEV11CFETIl1 ne0000nouig CixQt.g o@ix.ov 'AXU[taVillg TE wad 25
`Pwiliotc. '0 be 111(0Q&T eitycayagig gni, TOig inCOGXEMM, wad OVOTeactEOV %Ca, alp-
T6TTIV aurov noillaag xat May' cpaortp.iiaag xai, Sava, n2,E1,0-ra airrov TE xat TOlfl.;
Crin, air4, liaaV yap 11114 -roi)g TQtaxocri,oug, xat OrnamittEvo; 611a1 GSV.

1-2 4168XcpOv -rob Norlvou scripsi: OGayoaLov et supra ad Savoy P: el fratello de

Danos I: ACcvou ift6E2t.Ov Bull 11 14 mix gpot Bull: oi)x gpi) P: oux 4µ6v Bek11 22 13a1366ag
13kaxstag P11 23 Moueatt P: Mo-upat P, Bull.

10 : care a lost amintit de curind: vz.. 8 si 6. .

pinci la granitele Alamaniei
Rusiei: adid ale Austro-Germaniei si Rusiei subcarpatice.
si

www.dacoromanica.ro
 256 AIURAD II CERE SERBIA INTREAGA XXIX 11XXX 1

Caraman 11. Murad din Brusa a venit la Cotiaion si de acolo ridi-

se supune.cindu-se, a intrat in hotarele lui Caraman si a cucerit don5
orase ; unul se cheama in limba turcilor Acsiari si celalalt Pegsiari ; si
orasul din urma era aproape de Iconion la o dep5rtare de dou5 zile de
5 drum. Atunci Caraman neavind ce face, trimite soli la el pe cei mai de
cinste din marii lui dregatori si bani destui si calul si-i da si cele dou5
orase care le luase, cu satele si cimpiile, numai s5 se intoara inapoi ; si
i-a trimis scrisori de rugaminte si soru-sa, c5ci Caraman era cumnat cu
Murad, tinind pe sora acestuia. Jar el 15sindu-se indoit prin rug5mintile
to lor, a facut pace cu jur5mint si s-a intors.

Cererile lui XXX. Dup5 ce a sosit la Adrianopole, a aflat ca despotul

Murad II fata de Serbiei, feciorul lui Lazar si fratele sofiei lui Baiazid, a
Serbia. murit ; despre acesta a fost vorba in timpurile lui Baiazid,
anume Ilderim ; si Murad trimite soli la urmasul lui si-i cere Intreaga
15 Serbie. C5ci despotul care murise, nu avea mostenitor ; se savirsise din
viata f5r5 copii. Avea un nepot de sora, de la Mara, fata lui Lazar si
sora rAposatului Stefan ; era adica Gheorghe, feciorul lui Vulc, ginerele
lui Lazar. Vazind el solii, i-a cinstit cum trebuia, si luInd in seams apu-
caturile balaurului ea, daca a mincat si s-a sAturat, se va smeri putin,
20 de altcum, si Serbia si Bulgaria si locurile din parinti, toate deschizind
larg gura, le va inghiti, activeaza potrivit linprejurarilor si-i da in Casa-
toile pe fie-sa si partea cea mai mare din Serbia chipurile zestre, numai
sa incheie pace cu juramint. Iar numarul talantilor de our si argint, ci-
ne-1 va putea spune ? Trimite soli si-1 indupleca pe sultan si el trimite
25 pe Saritia, unul din viziri, sa peteascA fata si sa-i dea lui Gheorghe ju-
ramint si sa is si de la el incredintare. Si s-a intlinit Saritia cu despotul
Gheorghe si savirsind lucrarile logodnei, a venit inapoi. Cerind despotul
dezlegare sa construiasa pe malul Dun5rii o cetate, Murad i-a dat-o
si s-a trimis o hot5rire in scris si despotul a inceput sa zideasc5 Sme-
30 derevo.

XXX, 1 : despotul Serbiei : e Stefan vz. XXIX, 3, feciorul lui Lazar (1372-
1389), care a fost ucis in lupta de la Cosovo 1389 vz. III, 2 ; pe Stefan (1389-
1427), mort fAr5 copii, 1-a urmat nepotu-sau de sora Gheorghe, feciorul cumnatului
sau Vulc Brancovici, ginerele lui Lazar. La Gheorghe Brancovici (1427-1456) tri-
mite Murad II soli si Gheorghe da pe fie-sa Maria dupa el, spre a-1 molcomi.
a lost vorba : vz. IV, 1. trimite soli oteuna Zutoxetcnaeioug cp. L. Chalc., II, 20,
7-17. xai YetliPeos ginerele : e Vulc si am astepta yaufl@ob" in acord
cu Boaxot, Dar, pentru ea urma iar un genitiv, Duca a intercalat un xai.
§i a continuat cu nominativul. In genere, Duca nu prea tine acordul cazului la

www.dacoromanica.ro
XIXX 1 XXX-1 I mac VI2101S1 liNl1mvz00-0nn1 LGZ

Fr cL 39 1009N x.3 51.11 5Ltoctooll 513 A.0137?1110}1 `A.00113 A3013%3 102 7

573
4301y11013 it 5101 510160 (101
.itnrinanyi inx 5oA311no0oo13X 513191 `099 13, 'Uri --DX

impy D1r(11. A13,1 A191 j, 4C0XI310 7)x313 .16o19A.3jj ALs ktg

431101A. `11501.0Xli It 31?

51101 1,1,1070 59A43 'cloptoxL 2o9nDX31p 99.g moa31tt -A929 3191 9 Anrinonx
9
moY. 11 `monag 131y31D scau A01(31) 513003611 59,01 Sctoo31ori11n.3 moi Ac01A9X819
(101((110 ninriLtoX 'clA13711 110% r1.01 A0101,1 1rnt, 5701 octg '5131o1 512 '3)10.to ACID 5101
5101119% 10% 5193. 5190(0X nortoli `0)011C9 100.0y)319 pox -Dail
C101 1ntlA,6b7361.0 513 91 cisco
5nch 5)intuliyxnarnr 13, 1,3C11y39/2 0.011310 50451L 4A03.1333 Akt az?,k, 0 ATinaDyi 504111)31
tiCh13q10 1101 '19601N 0,
3g 5130Yrinx 51701 xnanic A193911 A1011-313 A3911101E3 -13
AttAllo A(3120 Sic:moo 1r01 'A.343611)31g, 01
XXX mpo,ya N A3
131o1(umn16gv, 173x. Am2,nri 112 9 51,110193Q `57110533
50111 1101 (1,061n1017 pox 59ch13qminAct.A. (101 `11.3.131/1,7311 `i1.3/110#3112 A2 0 SoLoy A3
5101 (101 11A)31/1.1011 `510A96X (l01 1.1131511I '(r)A.3.kt `A391.091,91 1331,1131 5061 A01
(101f310 A0Z09919 `51101601916X011? A.00111, A131 A130)3102 *A1010633 Ant a70A 0 -019
A(13ADO. 1311 ACOX3 .Aorlonnabyx inx ax)A. 51)3102 'A.391/1031(313 A3Z1a Act° Astogxb13g7p 91

x3. Si. `c9a9IAT SIAl 59o11kn.0 aooOnv pox fluby3g9 (101(313 0101 5010^411,10131 -313
.110A9(I) Akt 1570A 45o1kam3d 591(1 a.oxynog p3x. 59050)9A, *(1,01303V ACNI AQ,05noi
5ruionunaxoin2 inx 5noltriu `590.34D Scp 4A1,05X 170x. 731D% AC1OA, Acodny 591 noi
591Aox96g `5Dpatt13 'uo p 4311 rtA9Gb in% 112.0360x A9oxyri `,n91301,ALCOA1311.131 13
`A(3.0 173% g633 Arq 10% A103(5)1A1110E1 110% 5901 59oxub7ou 5(103101 4(101(313 -A10141
101 ATATA '13011cbq pox 1oi3c1.31oriA70o11 4.91 A961ox pox. muc)gig chip itItl 001(33

71303110/1.0,0, 5p Am-1'9A. pox 91 Aolu-bylt 5050 Hu 57310533 513 reXioaic `70X91 no,orl

507x89A3 19010t1101 A1.31 ALLAL3A113 acismax 3g in% aojandlon mnimmoi itorfolol0 511
t11)1391,t1t1g 13100.13 50,0113701916X0102 1)3% 191100,j31C 401 .1A0113)1,13, 1/0% 131C1131: A01

`Ann11.113133 7049 4001 AWQ131)130 (101 100(131911,Ali AIA,i Alia9% pox Dortaog 51toxo0 (171
9g,

(3)1Aa(03d 173% A13d13y Onic itoicua 'Arrixodlop ATX(11AH (1110 9 5)V1tiori3 thi -3q q90g
11191.c9 (b1kam3d vox 5,31:913)(31 A1t1 4(01 moolot,,I.Ali oc1nt51 A.36111tmo1r, 5non.W
c11 419 (101 173911,110q074.10 lartolC A01 A3 111 a1X7? (101 `5103dC30(1.70V A3X(10939 (11,31(310

9 hl..3.12a10 pax 11.29,10102 sorifyiao 513 'warp pox x11 0173 A.1311y. 9 Stt191939 Ol
Aq.)oag3113 OE

Z1 59,1)V9Dxlimak d 11 61 5°3-Anz983 :1111E1 5n1m)x9as d II OZ .9 AP :d .9 no Una 9g 11

A09104 d

aq!zode p unueluoo no p-vleuuuou do 59.oicip 11 53xrAtchp d 'EN

- 531.42
!
ET nes A.3 Chal99% 1411 AMY)6119.N 31iOnTiOA,01t3 A.CIA d 'Egg tj ;a ttussed ?§- upuffing :
tnwdsap lalmas eautdp3s uaouniu l§ alsad !lied um upaing
luuzp!sup n.quad inuquem JUI11L1@3" : '7A. 'XIX .6 AogoogoR
:JoHluviv/ ualuial
oaojapaws :
`uppuawas F,olpu valulao Is 'apluluci !eat nai2 u -Is 'pipuy tunoald apaio 'snPlellInEl
-
tona .pa 'twos -d .969
-LT Zs LT

www.dacoromanica.ro
 258 NAVALA LUI MURAD IN TRANSILVANIA XXX 2 3

Expeditia lui 2. Find acuma aproape vreme de vara, Murad porneste cu

Murad II i Vlad
Dracul in Transil- armata in Ungaria, si, trecind Dunarea la Nicopole, iese
vania, 1438. inainte Dragulios si intimpinindu-1 cu bucurie, 11 insoteste
cu armata sa pe Murad. Si ducindu-1 inguntru tale de patru zile, a aflat
5 locul pustiu ; caci ungurii aflind de navalirea lui Murad au stramutat sa-
tele si orasele mai mici. Si au calcat turcii mult pamint pustiu si n-au
cistigat nimic decit o cetate mica si aceea fara sa se astepte. Caci barbatii
iesisera sä caute cele trebuincioase pentru trai si au ramas afara de oral ;
dimineata trecind turcii in graba pe acolo, au gasit portile deschise si au
to intrat induntru, pentru ca nu era nimeni sa le stea impotriva ; dupa ce
insa au luat prada, au plecat mai departe. Venind pina la Zipinion,
acesta e unul din orasele stralucite ale Ungariei, n-au indraznit sa se
apropie. Si locuitorii orasului, cautind salbatic la turci, se luptau piept la
piept, fara sa incuie portile, caci ramineau deschise ; si omorind multi
15 turci, au luat-o la goana inapoi, avind mereu pe Dragulios mergind Ina-
intea for ; caci Murad se temea sa nu i se intinda vreo cursa de Dragu-
lios. Si ajungind la marginea Dunarii, au trecut-o. Si in timpul acela rege
era un copilas §i nici regent nu era. Si cum au vazut indrazneala turcilor,
regina a pus pe unul din nobilii viteji mare domestic al armatei, un bar-
20 bat indraznet si inimos si in ale razboiului, un al doilea Ahil sau Hector.

Murad 11 3. Trecind Murad peste Dunare si ajungind la Adrianopole

se cununa cu fata . .
despotului Serbiei, trimite pe Sari is ca vatajel sa-i aduca rnireasa din Serbia.
1436. Si venind, despotul 1-a primit cu toata cinstea, caci iarna
aceea fusese incoronat ; imparatul Joan adica trimitind pe Gheorghe Filan-
25 tropinos cu insemnele, 1-a facut despot al Serbiei. Si a pornit vatajelul cu
mireasa, luind cu ei odoare nesfirsite si vesminte cusute cu fir de our ; si
ea a luat cu dInsa si pe cei doi frati ai ei; dupa ce au ajuns, au facut ve-
selie mare si nunta ; si sultanul mai avea o sotie de mai inainte, pe lath
lui Spentiar, ci pe aceasta o dorea mai limit, hind frumoasa si la suflet sf

2: o cetate de tot mica: Sighisoara dupa Christian Engel care cunostea izvoare
sasesii contemporane ; vz. I. Minea, Vlad Dracul si vremea sa, p. 12. Zipinion :
Sibiiu. rcora[toii Dundrii : Duca nu o data numeste Dunarea simplu no-rap.65
fluviu vz. p. 259,21; 271,26; 273,11. rege : se intelege in Ungaria. mare do-
mestic al armatei: e Iancu de Hunedoara ; vz. XXXII, 1, unde i se spune protostra-
tor. Marele domestic era generalul comandant al armatelor ; in timpul de marire
ale statului bizantin era un domestic de rasarit si altul de apus. In secolul 14 si
15 mareie domestic era a treia demnitate dupa despot la curtea bizantina ; vezi
Codin, De of ficiis, ed. Bonn, p. 7, 15 si 36, 19. Ahil si Hector : cei mai marl
si mai viteji eroi din legenda razboiului Troadei.
3 : cu insemnele, l-a facut despot : Stirea lui Duca despre incoronarea de fm-
pAratul bizantin ca despot a craiului Serbiei e de toatA importanta. Domnul romin,
Mircea eel 13atrin, intre alte titluri, purta si titlul de despot. Si cred ca N. lorga,

www.dacoromanica.ro
XXX 2-3 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 259

2. '0 be AilovOit ijbrl '041131.); I1pa.; iyyl)g Oii6T1; CITEXETEOEL EtZ O'Sywiav
xai nEciCioac Toy Acivouf3tv St& rrlc NIXOAOAECOg, 011Varriii TO'OTOV AQayokiog
xai nth 7CE(111a1E1ag dicoTaodep.Evoc 6'61/ VT) OTQatql Caft01.1 01,1VOSE'iJEl TCI) MOINI6T.
Kai 0,01360a; ainew Evro; TETTOICROV r11lE,00311 3I0gEtaV, EZQEV g1:201110V toy Tonali
pabOvre; yap of 0i5yyQoc tip/ iotazuoiv -col; MCOQaT, E[IET01.4100tV Tag x(Op,ag xai 5
Ta fAIX116 7031.1XVITA. Kai XOCTEACETIlaaV 01 Toii@xoi yijv 7'0/air ,1?I'1110V, µr1 XECIbil-
&ark TI 70.0 EVO."; Ithar@OU 41)1.1."490TOCTOU xai auto nap' Ek4Lba. Oi 'yet@ EiVb0E;
Elf,E061'TE; Tail EITEIV Ta TWV Ovayxcciary x@etthOoi xai, p,sivavteg esw trig ROXECOZ.,
01 TaliQX01 Jr1001. naciaTEIEZOVTE; Ek0V Tag niaag avapytievag xai, EiciijkSov, Two;
tog OVTO:; TO'1.; CeVTUtaciaTaTTOVTOc A.af3OVTeg be Tiiv AEiccv isljE6ay. 'D.Oerv-reg SL 10
ZUTTIV101J, OTT] be TOIL lila rwv rEcacpaw.7)1, ItOAeow O'Syycliag,
4157.91. ovx
irOAttlioav irc000Eyyloca. Oi no) itai bi ayotomOv 5TQOZ tong TOi/OX01.); (3A,evavieg
Xat WIT& GTOtia aV111.101T)04tEVOL, µr1 xXeioarreg rag ni)Aag, ?ray yap Ilvapylie-
Vat, xai TWAA0i)::: TwV Toivmov cpovcioarreg, OnioScboAricrav gzovie; aEi Toy Aea- 207b
yoiatov n,00000notov itpol3f101 yap 0 Mcoo6r, Am.; ivetpa yevirai xai' aka 15
;UT& tou Af2a)(0112,.100. Kai ik0Ov-a; iv -Eli Otx-rli TOT/ norapo-ii eRiclotaay. "Hy
yOfQ TOO TOTE XalQaii git',; Peupaliov xai, (Dim Av 6 EJTLIQ07rEik011. `5.2c Eibov Toiruv.
rrly TOXIATIV TO-JV TaiviCalV, gall-16E1f rl 6irieva -aTiv yevvaicov gva [Ilya boo,kauxov
T011 qoaxretrou, CivScia tokui@Ov xai Ei0,401.01/ "Sat Apo; Ta iTOXE0,1Xel grEQ011 'AXLX-
AECt ij "EXTOQUE. 20
3. '0 oe Molvdir &alike; roil aoraa0v xai iv 'ASEnavoi:1 xarav-rnoac, oteA-
4EL Toy ECCEITICVCCV (1); voi.apaywyov roil Olyaythr TilV 1/01411, EX trig. Ewpiric.
Kai gkothv xai sEtwa64.tEvog airrOv 0 ElEoTrOrrig coloTiolog, ?iv yko iv ixsivcp T4.)
xEtat)vt CirEplEig 0 yap Potot4Eiig 'ICO6VVTIg JlittiPac FEth(yLOV Toy 011a1.0920)10NOV
ai/V rag 70!1@a0ipOl.g, ETCOLTIOEV CIUTOV SEOTCOTTIV EEQ(3[ag. 7inetpa; av 6 vulAcpay(0-. 25
yoc-, aim Tfl volicvn, gzovtec; ilrioaugok ktErehroth; xai zevooikpavtoug utak.,
liyauaa tat' avrrlc xai Tak 8'60 1:1SEXcpoi; aurrlg, ikaOrreg Si xal, xa@etV IlEyeaTiv
xai yeictiov; aoilwavTeg, Tiv yap gzuov xai ire,gav ncloAa(3(.6v, toi) EAEVTIAIQ 191,--
yochmv, yuvatxcc, &XA& TaOTTIV EJTObEL 5T4OV eogotiar oi5oav xai iruylj xai 6d-

1 (Iva P 11 18 yevo)v P: Eiiysvi-hv Bull. II 22 TO /aerifcia P lI r..4 cpa.,;,ivov P: 44-

2.avtfethaivivov Bull.

1937, p. 291-292 si 296, are toata dreptatea

Istoria Rominilor, vol. III, Bucuresti,
cind spune ca Mircea primise de la Bizant titlul de despot. loan VIII Paleolog
I-a incoronat despot pe craiul Serbiei Gheorghe Brancovici, trimi(ind insemnele de
despot prin Gheorghe Filantropinos ; tot loan VIII Paleolog, ne spune G. Sfranies,
1051, B ed. Bonn p. 200, 16, dacA nu cumva e una gi aceeasi incoronare de care
ne vorbeste Duca) ii dA titlul de despot si lui Lazar, feciorul lui Gheorghe, cind
is de sofie pe Elena, nepoata de frate a impAratului, fata despotului Toma Paleolog;
$i tot asa loan V Paleolog (1341-1391), cAci in 1390 Mircea isi spunea acuma
despot, trebuie si-I fi incoronat pe domnul TArii Rominesti despot, trimitindu-i
insemnele cuvenite. Spentiar : e sultanul din Sinope vz. XXXIII, 10, numit asa
dupd tatal sau Spentiar, la care se refugiase Musa, protejatul lui Mircea eel BAtrin ;
vz. XIX, 1.

www.dacoromanica.ro
 260 NAVALA LUI MURAD II IN SERBIA XXX 4

trup ; sAvirsindu-se serbArile nuntii, i-a lasat pe fratii sotiei sale sä plece
cu bine si cu multe dartiri, iar el, deoarece toamna incepuse, sedea la Adria-
nopole, cind iesind la vingtoare, cind petrecind la spectacole si in betii.

Expeditia lui 4. La inceputul pritnaverii Ins pune la cale un plan plin

5 Murad II in Serbia, de rautate in contra despotului, socrul sAu ; sfAtuitor la
1439.
aceasta avind pe until din mai marii lui, un om rAu si
dusman neimpAcat al crestinilor, cu numele Fadulah. Acesta a fost mai in-
tii administrator general al veniturilor impArAtiei ; dupa aceea, sultanul va-
zind insusirlle lui aprige la orice fapta farA de scrupul si neinduplecat
10 in planurile lui si dusman hotArit in contra crestinilor, it face si mare vi-
zir. Si intr-una din zile i-a spus lui Murad: De ce, stApine, nu faci sä dis-
para ping la capat dusmanii credintei noastre ? Caci dumnezeu ti-a dat
o domnie atit de mare, to ins nu o bagi in seamy si nu-i tratezi pe ei, cum
ii place lui dumnezeu, ci ii alinti pe necredinciosi ca un iubitor de oameni
15 intru indelungata rAbdare. Dar aceasta nu-i nici cu voia lui dumnezeu, ci
iataganul tau sa mAnince carnea celor necredinciosi, ping ce se vor in-
toarce la invAtAtura singurului dumnezeu si a marelui profet. Cunoaste
deci, o sultane, ca acea cetatuie ce a construit-o despotul Serbiei, nu este
in interesul nostru. SA fie luata de la dinsul si o vom avea ca punct de
20 trecere din Serbia in Ungaria. SA-i lugm izvoarele vesnice care fac sa iasa
aurul si argintul ca o apg nesecatA si deodatA cu ele vom cistigfa Ungaria
si vom ajunge dincolo de Italia si vom umili pe dusmanii credintei noas-
tre". Sultanul fiind foarte simplu si neavind nici o rAutate intru inima lui,
si-a plecat urechea la vorbele satanei. Si trimite soli la despotul Serbiei
25 §i-i cere cetatea ce a ridicat-o de curind, anume Smederevo. Dar el i-a
trimis inapoi cuvint pi-i aduce aminte de jurAminte si de inrudire. Dar asu-
pritorul n-a voit nici intr-un chip sa bage in seamy cuvintele despotului
si porneste cu armatA asupra lui. Si mai intii, in timp de vary, merge la
Smederovo. Si era hambarul cetgtii gol, ca si celelalte magazii de provizii.
30 Si pindind clipa potrivitA, a blocat cetatea impresurind-o trei luni ; si din
lips de cele trebuincioase pentru trai, s-a predat, dupa ce a jurat si a dat
incredintare sa nu faca nimanui nici o nedreptate. Deschizind portile, au
iesit intru inchinarea lui. Si inguntru era feciorul mai mare al despotului
si unchiul lui dupa mama, Toma Cantacuzino. Si-a pus turci destui de

4: cp. L. Chalc., II, 23, 19-25, 5 si Critobul, II, 7, 5-6. tieccatorra

e prim-ministru, mare vizir. izvoarele vesnice... aurul si argintul: despre boga-
tiile miniere ale Serbiei v. L. Chalc., II, 177, 14-17, dar mai ales Critobul, II, 7, 3.
crOv acids deodatd cu ele ; asa e in manuscris 0i n-am indreptat in airaig, cAci am
considerat acv ca adverb si airrag object direct la xepErnaottsv.

www.dacoromanica.ro
XXX t svona VI210ISI VNIINVZIE-0D2If1I T9Z

,tou Acorirp. 34 A0)1A39L01031.1yE lox 01 50 500Ch(3910X1OA(L11 001010 500A31109

51041131[01LO 91311 ACOOCOQ AC011601t 591913 113 131(0r00mo1159ve (toOpicomob cto,t3ri0k519

`0111619x3 IhI A311 113 510193A16AIX 3 `53A3119ZO3 the 39 113 5191311236. lox 51019u oX99 -
SoA3iilyw
foonffe 4
-1j (10A3T1OZ039 A16y000 113130310.0d (1.9611A.01C m101(939
9113X 1101 qEOZ

lTret 00830,13E `noinn 110)X3 513 01(101 0113 110)1 Acorup.oblwri cuncuo `Aoyclogrino 1170
-
A.01r-0/(30. A0101rOX.73%. 17)% AC01 ACOAD11121115Z AoottX3 '1109Aor0)3 11/3719A2 '7.1?1(009130
- (0
501 89A, Alt AoicoOic Acol it0319T11690923 5111 5ry1t0r13A,16 50A.3r1 .501oFoo15nX rap
Ao)69 (oicuo 91 AoanoArar 9 Ag)TisAll, (A9 110X 50131r 591 51M10g A101119013 lox OlOX
11011 ACOAD1191(57. 501901603 `A0A3t310319 131011 A010D lox ..D1A090311 2)3,1 m1 (tow - 01

ind 75114
A011 11f083114 .A3X1IA1:13 13AI" 31a9.x. 5Q.01 500a.04 543. 510a3131111 11C -
50)310 513 50,(31 X00 `.5131A13Cb10 5930 ao 5cLogi9 Alt). Alt1013901 `AT1AOTi34,11, Q0

ACOA06J1D1OX Act10X) 513u3yg1u3 513 '5c,Loi9,r) 5o; eol (b30 'Act0x09 rmip Am(1d) -
1{1:10

50or2)6 513 moiriaqoomyri 5rtoi 5ao1opc9 5131ry96LublE X00 A1103 A0.0 '01001 -400
119I 0030 `110111V10g :rtO It 9e1nx9ri (top on3A/31) ri3ox, Awl 'Acod3o12 50-)3 (A1.0 1113- 91

1119c041619 113 111 1101 CL011011 11030 lox 1301 (101(0311 claAtcboou .hpooxongig coevki -
3X9 `A00 cp 'm17r13A11, 112 91 'AmAliyou o A30Ltrio90mb1r3 9 511101193Q `5131033 X0.0
1103 (1.083J)i(19 'A.0a313Ti1t (011,101/, A00 ,119 (101013 110X 2 A3710 9191) AlorOing oux)
573)053R 523 .A)3)6A.A.n0 A3r10)oy ?no rump 591 591,,Lut 591 `5(-10913)2 Snot c,tortag -
Soo 5C9 (501q(1. A01341411) A01 1106(1169 110X A01 ,199aax 113 11110 5101013 A31l09L,953%

5no31 50/31011/ -0
Anlo,l,lcto vox nA13x3r3 5/3ppaii 'it31i0999Mb 531A0.002A131L/01 50oi 5Q.004X3 51u. 3Tit;t -
39 Am-ri3All. 5o.uoi9noyup Am lox Lstri Ac0X3 molaliAcos 113
-on%
113vo9 010) 5101 5ioAoy 1101 *mtninx 13q0-1311 (1.00 50.0)(3101918X0102 513 A91

Alt10ar932 513103K AcoaLt 91 ',to1A410r 0 11907311 '0inrip93 t010 O1 A0g0o93rt

0, 39 A31131931:711A0 (b10/0 5rtoA.9y ACOXiAlAril)intO 5001 .511X0a0 Al:11 lox -311.11.(13
'A/113.1. 0,
39 5oAmoact1 ,91t11 Ano9ant9 523 Anthk. AmOryy 9l am. (-1131911939
731131110

13031130319 Da% 'cuan,D 1031 119 A010)(51r 1013X02 513 AqoawriK 75a9; (10x361 .5 All
13911.. tr,Loolio 1101 c0a109% LIA3X 1OX 1:11 OlflOy AC101 AO-K)081 .7)13Th01 lux -oxo
Snolpt A961/3 3013,tx3119 01 4°1,11310r 173% 5nD14lamornr coup 5DARTi ,spai 91E9
5111 .59)391,L63191} Acoi Aomoractn '4993a0n: Snossoo 5(109 lox 5131,opt noi LLTi -199 OE

poottx rhtu 531mo1oty 39 591 5narg, 3 ,tottyl1 513 moltArpt000r ctoin.r) Anna,
39 591,13 0 5oacoor 591a mu ao10u939 inx 0 5cou 50a11111 5o130 noinD rico0 519
9 59ALQROYDIMON 3,03ga Anok 50,0X600,14 500A7)%1 513 `A.113y0(f) 501011 39 -9112

9T 91,In :PEE (1).1,P) d II 6Z 5T-LoctPrompanis coin( 'd

www.dacoromanica.ro
 262 VLAD DRACUL INCHIS LA GALIPOLI XXX 5-7

paza, iar el insusi ridicindu-se de acolo, merge la Novopridon, mania a

praselor ; si batind orasul cu razboi, 1-a cucerit si toat5 Serbia a dat-o
in seama turcilor. Iarna sosind, s-a intors la Adrianopole ; pe cei doi fe-
ciori insa ai despotului, caci unul se afla la Adrianopole, cind Murad era
5 plecat in razboi la Smederovo, iar ceralalt a fost prins in acea cetate si
adus la Adrianopole, ii trimite legati in rasarit la Amasia si-i orbeste pe
amindoi, la sfatul lui Fadulah.
5. Iar Dragulios venind in timpul acela la inchinaciune, ii
Vlad Dracut
incbis apoi trimite legat la Galipoli si-1 inchide in turn; drept pricing
10 eliberat i-a gasit, ca in Ungaria umbla sa-1 tradeze, cind i-a fost
de Murad II.
calauza si alte citeva pretexte pe care i le nascocea Fadu-
lah. Si dupa ce a stat mai multe zile in turn, i-a cerut ostatici pe fiii 1E11 ;
trimitind dupa ei, i-a adus si i-a predat, fiind ei inc a sprevirstnici. Murad
insa luindu-i, ii &Unite in rasarit in Asia Mica intr-o cetate, Nirnfeon cu
15 numele, ordonind sä fie paziti cu grija. Pe Dragulios insa 1-a lasat sä
piece in Tara Romineasca, dupa ce si-au jurat unul altuia, ca de actin
inainte va fi cu credinta.

Murad II
6. La inceptitul primaverii ridica oaste mare si multa din
plead. asupra Asia si Tracia si porneste cu razboi contra Belgradului.
Belgradului, 1440. Era Belgradul un oras puternic si greu de luat al Serbiei
20
si si avea asezarea la mijloc intre doua riuri Dunarea si Sava. Craiul
;

Ungariei ii ceruse cu putin timp inainte acest oral ; si despotul Gheorghe

i 1-a dal. de frica sa nu-1 is cutnva turcii, §i, trecind dincolo, sa cucereasca
si orasele ungurflor si ale despotului. Caci sirbul are in partea de dincolo
25 orase destule. Si Belgradul deci 1-a dat ungurilor ca mai puternici §i mai
razboinici, ca sa-1 pazeasca. Si cind Murad ii cerea Smederovo, despotul
trecuse Istrul si afla adapost in orasele lui avind pe unguri care it pazeau..
Din aceasta pricing si turcii luara o atitudine dusmanoasa fata de el.
7. Venind Murad la Belgrad, si-a ridicat corturile de jur-imprejur ; si
30 asezind aruncatoare de pietre, mici si mari, a ridicat un val si a pregatit
sa vina pe Dunare mai bine de o suta de trireme ; impresurind orasul case
luni intregi si pe uscat si pe apa, nimic n-a folosit, ci mai degraba a pier-
dut multi si din marii lui dregatori si din ieniceri din cauza unei molimi,
cit si din cauza armelor de foe ce bateau din cetate. Caci bateau asupra

NopOnetbov Novopridon: NoPlutueyov la L. Chalc., II, 176, 21 §i No86npobov la Cri-

tobul,
6 -II, 8, 4 se vede c5 e Novo Brod de azi, vreo 30 krn la rasarit de Pristina.
7 : cp. L. Chalc., II, 23. 17 26, 5.

www.dacoromanica.ro
XXX 5-7 DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA 263

pa; ixriOry EQXEMI, E ig No6Orce 'boy, v.TiTgecc Tthv 64(ov :tat 'XCLTUROAERhOttg
EUE Tiv vai irceekbcom Toi_texotg. xai, OAriv E EQ(3 iay. XruRthvog Si q)i46cFavTog
iciTQC(yri iv Tij 'AS cnavoii ToOg öi Silo iitoiig toil SEanotou, riv yap 6 et; EiVE-
0Eig ev Ab()LaVOIntokEL, CrT@CCTEUOVTOg Ev TO) EILLE80130,) toi MOIVOLT, 6 Si ETEQ0c
CIAJAATIOEig Ev CarrCil To) 1t0AIIVICO firth] Ev 'AoQUIVOii, JLEILIApag 01JV CtljTalg bE- 5

01.tioug ev r CtvaTokfi iv 'Atiaorict, EOVYTTEL roils OT*CLA1101jg xai TCT)V 569 OW-
13001toil OCI8011AdcX.
5. 0 Si Aeayoatog ia(bv rig 7EQ00%iNTI431V OVOTOil Ev EXELVT TCO: 44.411,Q(i),

ioluov ev KoaltatoT641, paaxicrag airrOv ev TCP abpycp, Ei1(06V 21013

;TE[otei &min,
10
OliTtaV, Ott eV Tfi Oirry@ia girdle TE10660EtV GairOV, olE npOOA07LOLEL, X(11, GiAla
TIN& iTETTillaTa, a Strv6ri o (DabovAax. Ho tirag aim igtipag noUag iv T(1)
Jtkorp, itilTTIOCCV nap' airroi3 tons vioOg (Tina 4/4°14 xai 3t4iVag ETECIE "Ma
311106COXEV OCUTOI)g, gT1, aqviiAtxrg OvTeg. 0 Si Ac(3(bv airra aTi2arc Ev Tfi avaTo-
A ev 'Aoict ev miaTExp Tivt, Niwpacov inovoliatOilsvov, naeayyst4ctg cicroVaTav
ilmiek(7); Qin& TOv Si A@ayoatov, boy; Oxou; xai ktfkbv, cbg EMU, ;nark 15

eGTO roil ViiV xai Eig TO C`jg, Cutikuary ev Bkaxig.

6. "Eaeog bi AQ'attivou oTeuT6v eyEfpEL viya xai itokO g% TE ioiag xai
Opepaig xai 1<aTeC toil HEAOyeet&O EITTOITEIJOEV. THv bi TO HeAoyelitko nOktg
IEQ6 tag oxiva xai buceacoTos, gx0v Tays. Orleit.ioug avaRicrov goTattiov Silo,
avo-Ofiecbg TE %al Ma(3a. 1116 OXiyou Si aiThaag airrhv ti3v JT6ALv 6 xeCcAig 20

abyyetag, SiScom ne6g. aOTOv o oranOTTig ratTytog cpoPoiluvog, tiirruog of Toi3Q-

X01, 7[CleaLCEPOVTEg aUTY1V, T11V nEeCtLetV bll1PCUTEg g Xoacrt Tag nOketg Oiiyygow TE
.tai TOT", 8EMTOT01.1. "EXEL yap 6 /igliog iv Tfi nrciakt Triartg ixavag. eQg 81)VOC-
TCOTE0011;" TO IVIJV xai VaXtp.O.Yr£C401)g, ESCOXEV &nip, 2TQOg toys Oiiyy@oug, Iva yv-
XaTuouiv. Kai yà1 6 SE47TOTTig Etxr 3TE06014 toy 'IOT10V, Orr 6 Mowers ithTet 25

TO IlAiSclopov, %IA "fp, ai.qatOtterog ev Tat; airroij Tofarcrtv, gxcov wun.6000vTag

aiitOv toys 0.gryyeoug. 'Ev TOUTO,3. xai of T0TIQX01, EXN:10664g olETEOTIO'CLV rig airrOv. 2111)

7. 'EA,Oiov Si Ev TCp IleXoyeCtScp xai Tag axTivetg nrl ag yOc.ollEv xai ITETgo-
pokialiaiig noUoiig 7ICETCLUXEmiactg, 111X9015; TE %at ii,EyaXoug, xai xthficcia avryri
eag ;tat SLa t0U ICOTCt [Mil TQL11,0Etg EJTEXEIVCC TOW EitaTOV JTAEELV ETOLOGYag, Ev FOWL; 30
irk aicriv 7taf241^4a0L Ott g xai bra 'T)QC-Eg xai stet -fa 710T04110ii, 01.78EV 6VTIGEV, &AX
1,145AA0V et7TE(3&AETO 1-Cat 7T02A01); TCOV RryiaTavoyv xai TOW Soi.)?.o)v carroii 81Ct TE
Tijg Aoilabboug vOlacru xai. Stec 16)v irrixav(7)v Taw 7tE11.11t0fliVCOV ix TO xaoT,00v.

3 post ev zit addidit et distinxit punctis supra infraque positis ava-coai P: (Iva-coal
solum P1 11 16 UngAuccev P1: euth4vEv f ?) P 1 17 gygiegt. P: Glyt i@E Char 1 agya xai nokii
P: agyav xai 7021.i,v Bull 11 18 xara rot) Bull: xaroil P II 19 Excov P 1 Ovaagacov P: et.6.
iacov P1: aVa ueaov Bull.

www.dacoromanica.ro
 264 PUTEREA IERBII DE PUSCA XXX 7XXXI 1

for cu gloante de plumb cit alunele de mari, din teava de bronz incarcata
cu cinci sau chiar zece gloante in sir. In partea din urma a tevii de bronz
se afla o capsa plina de iarba de pusca, un preparat din silitra, pucioasa
si carbune de salcie ; daca se apropie de aceasta amestecatura o scaparare
5 de amnar, adica o scinteie de foc, se aprinde dintr-o data, iar rasuflarea
inchisa de gloante intr-un spatiu strimt, de sila impinge gloantele $i, im-
pinse fiind, glontul de linga iarba de pusca impinge pe eel dinaintea lui,
iar acesta pe eel din fata ; si astfel puterea se propaga ping la glontul ce
sta inainte spre gura jevii si pe acesta it arunca ping la o mila cale de
10 drum, orifice ar intilni in cale, fie om sau animal, chiar daca sint imbra-
cati in zale de fier; puterea ierbii de pusca este cu atIt mai mare, cu cit,
chiar trecind glontul prin unul, lovitura nu slabeste fata de al doilea ; si
nici la doi oameni puterea nu-i slabeste, chiar daca sInt imbracati in fier
§i inarmati, ci daca lovitura da de fier sau alta materie din care se lac
15 armele, si, de e silit sa patrunda printr-un loc strimt, glontul I i schimb5
forma devenind lunguiet si se face ca un piron si trece prin maruntaiele
cele mai dinguntru,, ca un riu de foc.

Sinodul de la XXXI. In anul acela a plecat pe mare si imparatul Joan in

Italia cu patriarhul chir Iosif si cu ceilalti episcopi si mari
Florenta, 1439.
20 dregatori, ca sä se intruneasea in sinod. Caci de mai inainte s-a fost stra-
duit pentru unire si a trimis soli la Roma la papa Eugheniu ; acesta fa
gaduise sä dea toata cheltuiala in cursul drumului si intretinerea in Ita-
lia Marilor dregatori ai palatului si ai bisericii si insusi imparatului si
patriarhului. Si s-au strins la Constantinopole din Asia §i din Tracia si
25 citi se aflau din Peloponez si calugari citi se aflau din Sfintul Munle,
ca . la numar si dregatori de la palat cu imparatul ca la
. . . si . . . . ;

papa trimitind din Italia trireme si bani de cheltuiala, s-au urcat in ele
si au plecat din Constantinopole la Venetia. Debarcind la Venetia, cu
bucurie venetienii i-au primit pe romei si pe imparat ca pe un al doilea
30 monarh si purtator de grija pentru mintuirea sufletelor, de asemenea si
pe patriarh si pe ceilalti arhierei si le-a dat si un sfint lacas si ei au in-
o mita : romans, de 1 000 pasi, trecuta si la bizantini, cam 11/2 km.
7: 5.tol
toy TincOvra on ce ar intilni in cale : xai are aici ca si in neogreceste aproape in-
teles concesiv, care este reluat in chip mai hotarit cu et ;cat.
XXXI, 6 : cp. G. Sfrantes, 1046 A
1 1047 D ; L. Chalc., II, 62, 9-63, 12 ;
66, 3-10 ; 67, 18-69, 24, care tie ca atunci mai era un papa Felix la Basel si ca
acesta cauta ca imparatul bizantin sa trateze unirea bisericilor cu dinsul si nu cu
adversarul sau de la Roma. Cp. si G. Sfrantes, I, 176, 10-18 ; 180, 8-189, 19 si
190, 15-191, 1.
I : TIT; Nipaou din Insula, adica din Peloponez. Ca..., ca la...: se vede ca Duca
n-a putut afla numarul participantilor si locul a ramas gol. al doilea Inonarh :
dupa papa fireste.

www.dacoromanica.ro
XXX 7XXXI 1 DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA 265

"ETEt.17101, ya,0 El; OtOTOOC; PDXibrig IA0A1)(36iVC,tc, 600V Y.IDI(11501) 110V-tretOtii TO 1,11yE-

bo:;, ?nth xecrocoxEuii; xcaxi; izo061; iv-th; Tag pogsw; xua' OQ1ACCOOA, 7thrrE
ij %tit 6601. 'EO:ICICPOEV 013A, Ti); XIXAX.-11; Xa7 il.1011 (36T6vr1g oxEvaaict ix Vlt(101), TEa-
T11; %al %0(Q130OVOU Ir6ag 7[41(01;7 69.1.1.ip oily (1031101; iiyouv CYJTIN0i100; 7t1/(1og
El :77,11016L0ELEN, TTl eact[ityfi TU1T11, Carpi.; CZaJITEL Y.al OTEVOXCO(101J11.1.ivOU TOu ItVEO- 5
[AUTOg 113TO TOW (30Alt OA CZ erVetyY.Tic CZOIET TGC; (30MA5Cl; "brit 66014,111,COV 7r(10; Tip
(30TUV11V iryi); dyhi Tip TCQO I:CO.61g, 11 8' tth-rii Tip/ g1,11r()OGOEV. Kat alio; i1 bU-
yaw.; p.iysn, TO El; TO OTO1.1.I01, 7E,00XE11.111,T11, (301aa 1417rETC(1. out OUTOJTER3TEL TUO-

Trtv oXQI tuAtau 680v, )tal, TOv TUXOVTCE EiTE 61/15.00)2101, EITE tCp01/, El XC1i. 01101Q0-
TOQ0150IN' (Da' i3 8151,atitg T717 PoTavou TO6ov i7[Eet6x0EL, Oacp xca, 7TEEMVTVICVICE 10

11 (3013g toy Eva OU zavvoircat mg.; TOY gTE,00V* XCCi, 01/6i EV Tag Suai, 04t.conv 212b
cl-rovEiTai i3 6vaing, Ei xcti, atbriwpOeot, xcd ,g1,01tAOL, eo: 5-ray i1 pod.; Tixn
{yisiwou ij Ca lig Two; iDaig Oa AoaotEicov, ciTEvozcoeoutiivi;, TO Orp(KrobE; Elg Y(1041.-
tap p.ET0(01111.40LTIZEL xal etiaJTE(/ 11A07 0 (36X0; yivEroci xal 611(Y£-rill Toi tO)V

gy-drtiov irrieot; xaba notal.th; 7th@ivo;. 15

XXXI. 'Ev 8i To) gra i%E11110 gIrkEL itai 6 PccotkE.0; 'lio6vvri; iv Trca[cc 60v
T(.7) .7Torr@taexti %Ue .`,11(01:61(p xui 2,01.3T06; EnlaxOnOL7 %CIL &ROOM, it,(10TI10OLL Tip
GOV060V. Hv rkg :11,00[A,EXET'llYA; Tip gl,(0011, %Ca 7thinpot; iv Tdiluri irsigapsig 7[E18-
4/(3eov T(.1.) aCurct Eiysvicp '0.1-ci6xEro Ti1v miaav %tar& T11V 06Ov 8a3T6vriv autos
Soivat, xcLI risoo668ou; iv -1-rcaic Toffs TO13 JOACCTiOU xat tfig ixxXriotag Ci@xcuot 20
r. aUTq) (3a61)v£1., XCti, TOP 3TaT(1169X11. Ol SE Cc0e01THVIE; EV KOW6TOLVTLVOUJTO7LEL
ix T11; 'Auto; xat 0,1:21;!%11; 'Mal Twy TT1g, NirOU E1/91.0:3"40p11/0)V, T()Y Ex TOii `Ayiau
"Opoo; Ei5cluxoltivoiv [tovaxibv, -thy cleillp.Ov Co; . . . %,C41 of -col) Acactriou 60v
UT? 13aat4Ei dog . . . %at TQL4E1; 741.11/Ct; o Jthrfftg CZ ircata.; %Ca to 7C(16; 6C17I6WI1Y
1'01-1101la dailarav ,ITA&YTE; CoTO t117 Kowaravri,vo-o Ely BEATTirtV. 'Ecafiov- 25
TEZ 01711' EL7 BEVETIOW, eaTCO:Il0.1; i8LECCVTO Oi BEY6 T1^401. TOO; `POL111(1[01.1g, TOy 13a-

001Eu Co; 8£1TrEE101' 1.10V&QXT1V xal Urf201,0T1Ti1V TY1Z Tr7JV 11./UXCI)V 6GOT11@la7, 01.1.06; xui
TOY :TOLT,014(1XTIV xai TOO.: 2,01.7i0O; eci/JEOEil;. "Ebwxav 017/V OLOTOT; xul iEVOV ti

2 Oeuunv P II 4 Oel.Livv scripsi: owL iv P I Ctanittn; scripsi: acrnt*og P: aanibog

P1 I iiYouv scripsi: rltouv P: 11 toii Bull II 10 Potavou P: Potion"; Bek I Meovhaucra scrip-
si: rap° viicra; P II 13 Onkonoielwv scripsi: 670.o.nothcov P: 6.7ttionotict Bull: Onkonoitav Bek II
23 et 24 post 6; exiguo loco oacuo omissionem numeri indicant PP,.

www.dacoromanica.ro
 266 UNIREA BISERICILOR XXXI 1-4

trat ca sa savirseasca jertfa cea Para de singe. Si s-a strins in ziva aceea
tot orasul, barbati si femei, ca sa vada si sa asculte sfinta si dumneze-
iasca aducere a jertfei celei de taina dupa ritul bisericii rasaritene. Si va-
zind ei, au lacrimat si din adIncul sufletului au strigat cuvintele
5 Doamne, pazeste tu biserica to nevatamata de sagetile celui viclean. tit
impreuna-o intr-una, tu spulbera din mijlocul ei certurile ! Caci not care
nu vazuseram niciodata greci si nu stiam rinduiala lor, auzeam numai
din zvonuri departate pi-i socoteam barbari. Acuma insa any vazut si am
crezut ca acestia sint primii nascuti lii ai bisericii si ca duhul lui dum-
10 nezeu este acela care graieste si lucreaza intru dinsii "
2. Si ridicindu-se din Venetia, au venit pe uscat la Ferara. Si acolo
incepind lucrarile sinodului, a izbucnit in Ferara o molima ucigatoare ;
si ridicindu-se de acolo, au venit la Florenta. Si in Florenta sinodul s-a
tinut ping la capat.
15 3. Purtatortil de cuvint din partea grecilor era dintre arhierei Marcu
al Efesului, iar din partea italienilor cardinalul cinstitei cruci Iulian, mare
intru stiintele cele profane si intru. dogmele legii crestinesti ; si Marcu
al Efesului era extrem de invatat si in stiintele elenice si in invataturile
crestinilor si in hotaririle sfintelor sinoade era canon si linie de conduita
20 neclintita ; Visarion al Niceii si Isidor al Rusiei ; acestia erau cei mai
invatati din arhierei ; si marele hartofilax arhidiaconul Balsamon. Iar din
Sfatul tarii au fost Gemistos din Lacedemonia, judele general Gheorghe
sholarul si Argiropol ; acestia au luat parte la dezbateri din partea stiin-
tei bizantine, din partea latinilor multi.
25 4. Si au avut loc multe sedinte. In sfirsit discutia incetind, italieni si
greci, afara de Marcu, au cazut de acord si a fost asternuta pe hIrtie o
incheiere cu juraminte si blesteme, ea nu vor mai incepe controverse ni-
ciodata. Rezultattil incheierii era ca spiritul sffnt purcede de la -lath! si

$i vazind ei, au la crimat s.a.m.d. : Duca a trait in insula Lesbos sub st5pinire
Latina si aceasta imprejurare in chip firesc it va fi influentat sA fie pentru unirea
bisericilor ; $i de obicei se scrie a el dorea aceasta unire mai ales din interes politic
in vederea ajutorului pe care poporul sau it putea n5dajdui prin aceasta in contra
turcilor. Totusi in randurile ce le scrie aici, se vede 15inurit c5 credinta lui sincer5
era, c5 aceasta unire nu atinge legea lui ortodox5, si deci el o dorea in chip sinter
si nu numai din motive politice.
3: marele hartofilax: era directorul general al cancelariei patriarhicesti, avind
si atributii juridice bisericesti ; vz. Du Cange, Glossarium Graecitatis s.v. . sholarul:
a fost pe vremuri un inalt demnitar militar incredintat cu paza palatului imp5ratesc;

www.dacoromanica.ro
XXXI 1-4 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA 267

tkEVOg xai ElailkOOV £XTEA£GOVTE.; Tily aVOC11.0MTOV 19UCII.UV. TneoCathwav yoi5v

Ev ixEINTI t1j 15)0@c( 157TOWTE; ot iv Ti) 7tO4L, &yogi.; TE xai yuvaixig, rov 1.6ETV 213b
xat EVWTIOCOAal T4eiav xat tEgav uuctraywytav xaTCc Ti gbog Tijg Ceva-roXixi;
ixx2motag, %at tS6v-rig xat baxoiroarreg xat ix (3abovg 90719- ^4,06:.,CCVTE.; TO'

KOQLE, CrO CpaCCOV TrlV EXV.11GLOLV 601J 6T(KOTOV Ot5TO TibV PaCiLIV TOf/ TCOV11Q0ii, 5

al') etc ainfcapov, ni) ra ox6tvbaXa ix ithroe 61.6661g0V `11[teig yap of Wino)
EV

icvaxOTEg F@atxoi,ig 0i)TE tily airrolV rate ElboTE;, 17)71,01/OVEV i OutQag Towirjg
;sal (i)g Ne136Qoug iXoyttOuilla. Niiv Si EXSop.ev %at, itEntoTE.6xattEv, Oct oistoi
stow of JTQWTOTOXOL Tijg iX%21.Tylbag viol xai nviiiuct Osoii EGT1 TO X0.01iV wit
VECy0i)11 EV airroig." 10
2. 'AiaigavTig ay ix BEVETLa; ota 511oas ijX4aotv iv (De@apia. Ketxei
etgiCtuivot, Tdc Tirig ouvObau, VADCTOLCCOE baVaTTNOQ0; iv (1)E@CCO,c( V000g "/..e1XE-1:19EV

a7teleiGIVTE; 1100V iv (1)400£VT1.14. 'EV bi Tfl (NOVEVTING baT1e6011 i3 oi)voSog.

3. ;Hy bE £42(17,0g to 11,11,9011; 16YV FEMOUT)V etIto T(TYV elQZ1EflEWV 6 'DO-

0.01/ 1idetErit0;, ago Si Toil uicoug Tt.T.w 5I-raAti.w 6 xabbrivatog ToU Tuttov EITLIJ90i, 15

'IouXtavOg, uiyag iv r11 E.0) 4:31:xpioc wit EV TOT.; SOrtaot ti; -6.51, zoto-actviov Al.-
OTE(0; xat 6 Mtpioou MaQxog iv `Dalivtxag uabiluaoty Cix@tog 7TEJTalbEWEVO;
xat iv Tag To-iv x@tortavav uabhpautv xat klotg 1-65v ayEary auvObwv VAXV('OV wit
OTO[1.1") et1T11043CCTO; 6 Bioact@kov Nutatag xat 6 `Pcootag lotb000.og ouroL

Se ijoav of Xoyaki,00t Tc-ov kzticoitov xat uiyag zagTocpaa 6 BaXaaut,Uv ;tat 20

kortStaxovog. 'Alai Si Tlig ouraiirou 6 FittanOg ix Aaxgcquoviag, Fekryto; 6 21-lb

ozo/Aetog xai, xaboiaxii.; %pail; %at, 6 'ApyuclOTtou/Log OZTOL b' ijoav ot uErixov-
TEg A6you ix uioovg Si xat `Ptouaixofi uabiluccro.;, ectO Si Tail [tE()011; TCT)V Aa-
tivaw 1104).01..
4. IyEy6vEtuav be TUVEAEOCFEl; noaut. TiAo; 7rauoauivrig Tiffs cpa.ovitxtag 25

xat et; Ev 6uovoituarrig 'ITaXot wit reatxot JIMIV MaCZOU, '67tEGTO6011 6,9(4,
Op.OoavTzg xat &pas bilMVTEg, 6.); oux ivarrtaoyilocrum 716)7TOTE. `0 bi xacntOg
Tov O9ou, 6-rµ T6 nvsiiva, TO (7iytov E%7I0@EOETUL Ex rtaT,96; xat via o; ix uteig

8 18ouev P: otbuttEv Bull 11 17 &swag P 11 27 our. evarrioi,orlaouca Bek: ;Awl vrto-

Xoyiuwat P: X'Evavnokoyipaovot Bull.

mai tirziu pare s'a fie un om erudit, profesor, avocat. Acest Gheorghe sholarul a de-
venit mai tirziu monahul Ghenadie §i conducgtorul mi§cgrii antiuniate in politica
hisericeasca. Dupa cucerirea Constantinopolei a fost primul patriarh de sub sta-
pinirea turceascA.

www.dacoromanica.ro
 268 SINODUL DE LA FLORENTA XXXI 4-9

fiul ca dintr-un unic inceput si dintr-o singura obirsie, ceea ce grecii spun
din tatal prin fiul. Toti deci au semnat intru aceasta marturisire si au
plecat din Florenta, dupa ce mai Inn au liturghisit impreuna si s-au im-
partasit, sarutindu-se unii cu altii, afara de Marcu. Supararea lui Marcu
5 era adaosul la simbolul credintei si el spunea : Stergeti acest adaos din
marturisirea credintei si sa fie pus, unde vrea, si sa fie cintat in biserici
ca altadata troparul : unul nascut fiu si cuvint al lui dumnezeu, rara de
moarte fiind". Latinii insa obiectau : Daca adaosul cuprinde blasfemie,
arata-o ; si s-o stergem si din sfintul simbol si din toate scr:erile teologice
10 ale sfintilor parinti, adica : Chiril, Ambrosie, Grigorie si iar Grigorie,
Vasile, Ieronim, Augustin si Hrisostom si ceilalti foarte multi. Daca noi
latinii marturisrm pe tatal unic inceput si izvor, unica pricinuire si rada-
dna a fiului si spiritului si nu facem douil inceputuri, la ce e nevoie sa
stergem adaosul ? Si noi aceasta nici nu o numim adaos, ci lamur:re si
15 explicare".
5. Dupa unire a adormit intru domnul si patriarhul in Florenta.
6. Si ridicindu-se imparatul si sinodul, an venit pe uscat la Venetia
pe cheltuiala si spesele papei, iar de la Venetia in Beotia cu trireme de
ale venetienilor printr-o hotarire a papei si din Beotia la Constantinopole
20 cu trireme imparatesti si de ale venetienilor.
7. Cfrid au ajuns au gasit moarta pe imparateasa chira Mar:a a im-
paratului Ioan cit si pe doamna despotului Dimitric, fratele i'mparatului.
8. Si imparatul trimite soli la Murad, aratinclu-i gind bun si prietenie
netulburata fata de el. Caci Murad incepuse sa fie cuprins de gindul, ca
25 imparatul trecind in Frincia, s-a inteles cu frincii ,i s-a facut frinc $i ca
vor sa vino cu razboi asupra lui pe uscat si pe mare, ca sa-1 izgoneasca
din apus. Spunindu-i ins solii si aratindu-i cum stau lucrurile, ca im-
paratul n-a fost in Italia pentru motivele ce s-au zvonit, ci din cauza
deosebirii dogmelor in credinta lor, s-a Inseninat intru cugetul sou.
30 9. De indata ce arhiereii au coborit din trireme, locu:torii Constanti-
nopolei le-au facut primirea obisnuita intrebau : Cum slam ? Cum
4: ca altildata troparul : aluzie, intepgtoare pentru latini, la o concesie fncut5
pe timpul ImpAratului Anastasie I Dicoros (491-528) sectei monofizitilor care pre -
tindeau ca in Hristos a lost numai dumnezeu, nu $i om. Grigorie iar Grigorie:
adic5 sf. pArinti Grigorie din Nazianz si Grigorie din Nyssa.
7: OicutoLvav impcirriteasa : (3acriliao-av doamna: ogarcoiva era un atribut mai inalt
decit Paaatmaa vasilisa, vz. Si Gheorghe Pahimer, ed. Bonn, I, 289,19 si 290, 2 unde impa-
r5teasa Teodora, sotia lui Mihail VIII Paleolog, e numitg tot 85arcoLva Despina.
8 : Frincia... frinc: adica Occident... occidental, latin. din apus : din Pe-
ninsula Balcanica.

www.dacoromanica.ro
XXXI 4-9 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 269

Eigxfig xai aovaoixfig ngo8oki1c, TO 6.7tEe ?Leyouatv Oi Fvuxoi, Ex Ircureog SL' uiov.
Ilawcfg ovv intoyeartpavrEg iv ccinfi tlj CitioAoyict giTIADov ix ti-ig (1:0Acoeerriag,
avA.A.ErroiroyficravrEg ITQCOTOV vat cruyxcavcovilaavrEg xcd etaaaa6taEvor, fx?,.A.1)Aotg 70a-iv
Met@xoy. TO Se xvi.ov Tot, Mcipxo-u i v f Tr@oaiixr) roil al4430A00, 4eyWV ;AMA-
41,111C(TE 000T11V -Ex tit; 61to1oyEag Tfig TC(ATTE0); %Ca, 6710'U &v POOXTICOR, TUDEOk0 xai 5

486;:ibu) ev tai; gxxXicrEcag, Cog iv CiAXOTE 'CO' 6 aovoysviig vi3Og xai, X0yOg TOT)
0£0i3 aNZVISCTOg 157C6QZWV." OE be Aativot arrghyov El 4E1 TO (D.a.acpriaov
it iT@OCNIIYATI, 8£17,;OV Y.Ca et7tCCAEllIKOliEV CILOTO *XCti a710 roil ayiou crual36?.cru %at Ciao
aav-apv p[oxcov, (761, MEOMyTICYCLV of naTiclEg, AE'yO Kilet23Log, '4(3,96atog, rgri-
yOetog 'XCAL FQTryO@LOg, BaGRELOg, 'IE16V1)110,g, Myoulni,vog xai, 6 X111GOOTO- 215b
1A06 ;tat ETE001 JaElgT01. Et S olioXo-yotirrg.; iji.tET; of AaTiVOL µLau aQX1'1V xai
Clii(CAV VAL mirky xat 6Ectv Toy natgcla "Ca ti011 xai roil 1tVE'UlACCT0g, µ1l A01015VTEg
Silo &Rag, rig 171 XeEta TO11 anCAXELTEIV 7t0000T1'411V; Kai yCko fiaci,g OU agoaDlixiv
TWOTT]V %ClA0i*EV, ecam CfCACAVEIOCV %al e(VOCITT131V."
5. 'ExoLliiiari oiry xai, 6 701TQLOCQ)Tig [LETa Trly gV(.0011, EV "Ili (HCOCIEVTICL. 15

6. °A,16,0aVTE6 bg 6 Pcaragig %at fi aivobog., flaw:ray Cv BEVETkl Sta 5T1QCtg

GOV elV0.4410.01, xc i oaaaVillg IAA Jt6Jta, (17TO Se BEvEti,ag, iv BOIADT[lit OiAV T0111-
QEOL tale BEVET1iXOAV Si' Of2L011011 roii nano XCEt dud) Bora)riag sic KCOVOTOCVTIVOO-
JtOALV airy TQL71,0E01 (3aaamaig xai TAT)V BEVET(X0W.
7. TA.*OvrEg Se sii@ov T13v tIccsItotvotv it'UO MCTI.ClV TOVTIA:UT,CEV toil PC101£04 20
inavvou :tat rdw paGLAUSCICW roil 8EGIT6T01) ATBA,11-1,0(01J, el8E240-15 TOO Paaakog.
8. '0 be Palsagig ITEIAJTEL 7tQecIPsig rob; -(6v Malicia-E. oELXV60JV EOyVOJAW-

CIOVTIV vat et7COCCLCFril cpaEccv Et; cST6v. 'HA/ IT@OXUTELATUIREVOg 6 A.oytcraOr; ait0 oi3,

cu; btaPOEg gv Oclayyiq 6 (3aatlEk Lash-rev 6a6voiav criry ro66 (I)@Ocyyorg xai, gye-
y6vgi, (1)Elayyog xai p.gUoicrt 0TVOCTET)CfaL warn roil MO1Tett Cal6 yfig xai bc,aha- 25
aig roil £',';a@OU, CCOTOV Ex trig blvEcog. OE be aQgcr(38tg eurayysi/avrEg avrcu xcti,
aaQcarriicravisg, on TCEQI, TO)V (T)1, 11X0'60-'01160CV 01116XWV, 0"OX LtE@Cl6EV 6 (RIM-
4i); gv 'ITakEct, Cca& nEQi oLcapo1.; ooylth-roov Tilt; 0..OT(OV 7tITTECOg, 14)&011 It
fdrn.
9. Oi Se aey.LEQS6g Eaiwg LEO .aT)v retil@ccov Outo(3av-rEc.:, xcci, of T.11; KCOV- 30
5TaVTI.VOU with TO cri5vOsc TIO-7C6OVTO oarroig icurCorrEg MT); Tec iip.gtE@cc; 2161,

3 aUilkotg P: ak),11Xoug Bull II 5 (3oirXi-ron P,: Pol'AELTE P: PcniloicnIE Bull 11 17 13to-

-rift P II 18 Bono-riag Bull: BEvEring supra 13evE corrigens 1310 P: (3Lo-riac P, II 25 [te4Acacn P:
tt011ovcrt Bull.

www.dacoromanica.ro
 270 RAZBOI SI PACE INTRE TLJRCI 5I LINGURI xxxi r'xxx it 1

a iesit sinodul ? Oare am dobindit biruinta ?" Ei insa raspundeau :

Ne-am vindut credinta, am schimbat legea cea bung cu cea rea ; am
trAdat jertfa curata si ne-am facut azimiti". Acestea si alte vorbe mai
urite si murdare ! Si acestea, cine ? Cei care si-au pus semnatura in j0-
5 sul incheierii : Antonie al Heracleei si toti ceilalti. Cad de graia ca-
reva cAtre ei : Si de ce v-ati pus semn5turile ?" spuneau : De frica
frincilor !" Si cind ii intrebau iar, daca frincii au supus pe vreunul
la cazne, daca au batut, dac5 au aruncat in temnit5 ; Nu!"
D-apoi cum atuncia ?" Si atunci spuneau : Mina asta a semnat, sä
to fie taia15 ! Limba a m5rturisit, smulsa sa fie din radacin5 !" Altceva
nu aveau ce sa spuna ! Ciici au mai lost unii din arhierei care la sem-
nare spuneau : Sa nu semnam, cind ni s-a dat indeajuns de mutt ?! "
Si aceia dadeau si tocul era muiat in cerneara. Caci nenumarati au fost
galbenii cheltuiti cu ei si care au fost platiti la mina fiecarui parinte. Pe
15 urmd caindu-se, n-au intors argintii. De aceea pe linga vorba lor, ca
si-au vindut legea, au pacatuit si mai mutt ca luda care a intors argintii.
Ci stie domnul si intru minie a izbucnit ; si foc s-a aprins in neamul lui
Jacob si urgie s-a ridicat asupra lui Israil.

lancu porneste XXXII. Mai sus zisul despot Gheorghe vazindu-si domnia
20 asupra turcilor, despoiata si neavind alt5 n5dejde dectt putinele orasele din
1443. Ungaria, suspina zi de zi sl cine sa se indure nu era :
Vlad Dracul iii pri-
meste inapoi copiii atunci vine Ia craiul Ungariei, caci era tinar foarte, dar
de Ia Murad II. toata guvernarea era in mina reginei mama si a pro-
tostratorului Iancu ; si se roag5 si se tinguieste, ca sa dobindeasc5 Indu-
25 rare. Lasindu-se regina indoita, mai degraba si temindu-se, ca nu cumva,
Serbia parasit5 find, sa nu ajunga dusmanul nimicitor si in Ungaria, d5
porunca generalului comanclant, pe cheltuiala lui Gheorghe, sa -i ajute ;
caci era bogat foarte. Si deci naimind pe bani, a luat calAreti si arcasi
ping la dou5zeci si c:nci de mii si trece peste Dunare ; si mergind repede
30 ping la orasul numit Sofia si dind foc, au ars si toate orasele si satele de
primprejur, Para sa lase nimic. Toata prada au trimis-o pe Dunare si au
trecut-o dindolo, iar ei au pornit spre Filipopole. Murad insa, dupa ce pi-a
strins armata de apus, caci armatele din rgsArit nu le avea la indemina,
ca sa le cheme, a venit la Filipopole. Ungurii insa cu despotul an venit
12 Sa nu... de mult?!] Nu semnam, daca nu ne dati destul de mull! Bull.
9:Heractea: din Tracia. olds Ci tie Domnul §.a.m.d.: psalm 78, 21.
XXXII, : Mai sus zisul despot : vz. XXX, si 6.
1 1 in mina reginei mama :
Stirea e inexacta, cad regina vaduva, mama lui Ladislau Postumul, murise acuma,
iar pe tronul Ungariei se afla acel Vladislav (1440-1444) care in anul urmAtor avea
piarda capul in lupta de la Varna (1444). protostratorului lancu: Protostra-

www.dacoromanica.ro
1XXX 6 IIXXX- I svona V1210ISI VNIINVZHI-0021:11 aI
5011 9.1 5111 taoqoAso 13 Dap A3110'13 AL11 tADOCOX1 10 3q %31T 01AM18 . -3ll
V.961C A3T110

41 ,tortguy.
All
Anjoag.
A11911(

irarria")D
ACOT111.3.

.A3Y19A0A.3A
-
'91(1(11A9 A31113 111 g3010 hp A.11.1 j30(1,3 A7313 531A000131C
L 101010 17314. IOW) 1083106X9173 113%
.

73A311,07)1[903 d31A01(
.(?
19)1 910731 :53A11 10 531A73Klw8ilou9, iq du 0009 () 131(410611
573 Sowpiity,

313/3
- 173x. 10 531Apit 13
.A0A31(3 10A37-111.0004) 59.01 500A19154) 173).1 A11911. -
al,:a 5961( 59.0190 5I1 .0130313 19).1" 919 11 -96.4.3E9,
043 531M01 -00

fl.cto" )ircyx," r1sons - -

'5(201 13 A901A9D9g3 10 10AA.964) '9A11 13 `A.73.0(3A11109Y13 13 513 Alpooyad) tA01(7303
ll," 3g 701 Lunn A3(It9aApc9 'AoA.310 .outpsox" II
x1t0 01(e .
19N 69A.
73119RA. '439114.0y137191 AOX13 11 Al3A,31(
A1001.1. -11

53A.
A0A. A.11111. i
5l iloqu000lt ,,tirliAtXoDatur 10 3q Aog192 1737c -
M01 AC036317039 A3 dn. Ai3cb96Amtn. .531Aoil1( X9.0" 'AITIC0696A.01I9 A.93 Ol TN -
o1311.c1J SorirryDx 0
01

e41.rA, Amiwolo a10A A10.011 71 731A301A101.030 513 5(20199 1019401110A 113X 101 A3 pa3x
701AeLta13ri culioDx Aou. 'Asoo.voir 0113 5349014o1101311 Ncto 91 M0 10169.A. 303193.(1, -
Ancb, 59au Als11 ALLMOth A.0.0 `A.0119.70 110 ALL]. A11.0)1C M10199 `A.101t961r3I1 pax -13799
DA ctoi Dgc,toi, Aolanyith (201 501modtpi.0 731 'Diartka)? y ,r( 3410 50169:4 19% 3A7) - 91
013y13fj imf. anis 110.thk1A.10 A3 0(-91.03I in% 1gc,a2 Lou? 11(3 A.91 y1L1)aDI
IIXXX 0, .N 5130400o)/ 51101(030 501A8T3 A9/01 ALIA (101(19 13.0.0)AT1L- gLiz
Ano AD)3101(o3c)
jAl
7737

751113A.A.9.0 1OX AO.i7,)/1.310

.
lLli A(10X3 A134)13
01 'Al11.09%3013X -
1)L 7)
AIRS A0)L11(9 Acopartoic
173% XcLO Al 0 `A(-y31(3
-
1913x03 590311
M10qT113% A3

Altrox 5916 Alb m?,,, 503A, '0.41.91/ ARIL 101 101A91( 01M0M5301X3 1Jlq 590313X oz
5149k110 Slu. 5OaiInj noinD 1707 no/U.DI aw .5oo01108l9010)o1( 17371 131t10X.130301L pox.
i3Orn0 173 no1 A13ku, 5n.031t3 IL 4g rA3A.Ly-) 73n13tir19x Aoroort vox lopuelidocb
0731: '5 3 -3V.
(11111.6 liqii0A101/Yi'lle3110X 11,3063K ro% 513 m913AAno 9 Spoottch '11090)
13c13i A91 Acaturaw Arp 7101 iolorknynmo aolkocog Rol .173911-01,0g A.Lt avA ;toyr -
5010 90q9cho lx)m 1,1q 5Doc,t3A.00 imt AsndDy 5131(1:1 1737 5701001 i8x9 570gx111oZ
190%13 '31A31( 31L A.91 .4to111aoir 19% 531ADIALY1069(1101
50r) 51u 50)31(o1( 51u -97t

51Ar1no1( 5731choK 8l.L 17011 197 591 lopr 5)9D91( 5131(o1( vox
'531A01(730 M7301311:3A3
65)311(pv, A3g1T1 531/967 L All 3g A73)31( A9.,991( 531A9(127131L A3 du
-
20o7c31g
'ADo 10 3g 59au Alll Ar(orcynacry1(I) AoAuloyl!. 04 39 iDonDIAT A.91 5111 5co39nq nolo -
A.01'59010609 1i90 3X13 ()DA. m731a3Zct3 1.01 i73o973o31(Dx731311 110% 701 51A.1 5111(0110A10 ; 0
`91900A A3.0.16. 513 A.71(O1(0oicu1104) 10 3q 106A.A(10 \Ali) chi i410u93g 531A0m

G oiatql d II OT A3llo)thnoA.02a,t :d A37iocI)2a4ou9 ling I lsod A7/3 'pv uli Iing II TT -yaw
1110 :101 .7.9C/1.10S 3110'./.09(301c :d 3.1.1.0.09a01: 110E1 II EZ c113994th II 6Z /0 TE Avtoisinarrod) d II TE
lsod 513 ppv Alp ling

puoi e1a un la; ap ni)suiuu ie§aieui ie Ininieled el !unueziq la el) !eat aialew
IOHJOIEJ4S aJEJ neane Ma op !tea nSaleJedtul I elnfe Ininleap,dtul ej leoaLeau! 0 -sap
;eaalea tS Eauridaput Lit thug ap togzel alieut HarAias alepllui ZA nci 'a2ueD !

unilivssoiD synnaavi9 AS am.9.53.4) letuolo pmcpon @idSap un 11E111 -map

levu lumuu ueasnde is : ieSaiew" Eta mum ut 033 alSaApd eqauni
vaseaaaa euuleasui 5ox1(1ps.olami)1ole.usolo.rd All 1 wrioylp y 61.3.A9 2oitlu?
ad equni
cox -ya
it
n
ll.5nAlet ktro)() Ay3. xp3o3.953.00lcoaas pa `uuos 176L, (g el eanci ut }sane 301 a }men -atia.2

www.dacoromanica.ro
 272 MURAD II PORNESTE ASUPRA LUI CARANIAN XXXII 1-2

ping la localitatea numita Izlati in limba bulgarilor, ceea ce se traduce

Aurie ; caci era satul la cale jumatate intre Sofia si Filipopole, iar de aici
incolo ping aproape de Filipopole munti si paduri de stejar greu de stra-
batut ; si voiau sa treaca peste acesti munti, dar mai intii sa-si deschida
5 drum cu securile, cu oamenii ce tafau la padure si apoi sa inainteze. Turcii
insa au strabAtut locurile grele de umblat si au venit in fata taberei un-
gurilor ; sa coboare din munte la ses, le era frica. Ungurii insa cu multi
indrazneala s-au urcat ping la jumatatea muntelui. Iar turcii nu conte-
neau sa traga din arcuri, dar nu faceau nfci o isprava. In sfirsit, amin-
10 cloud partile vazind ca, din cauza locului neprielnic, nu pot face nici o is-
prava razboinica, s-au intors inapoi, de unde a venit fiecare. Atunci Murad
a lost cuprins de teama, cind se gindea ca in zilele lui n-a vazut oaste un-
gureasca sa treaca Dunarea si acum despotul a pus la cale aceasta ; de
aceea trimite sol la despot da toate orasele si Smederovo. Ii trimite
15 §i pe feciorii lui, orbi fiind ; asijderea si pe ai lui Dragulios si incheie tra-
tate de pace intarite cu juramint. Si anunta in Ungaria reginei si loctiito-
rului domniei. Caci protostrator era Iancu, loctiitorul craiului Ungariei
era insa regele Saxonilor ; caci it chemasera pe el si-1 facura epitrop,
pentru ca craiul, a caruia era Intreaga domnie, era tinar : avea atunci cinci-
20 sprezece ani. Si vin turci in Ungaria adica soli si-i jury regelui Saxonilor
si primesc juramintul lui, sa fie cu prietenie si cu iubire unii fata de aliii :
nici ungurii sä nu treaca Dunarea sa vie in contra lui Murad, nici turcii in
contra ungurilor. Iancu insa n-a jurat, spunind : Eu ascult de domn, nu
domnesc".

25
Murad II
2. Fiind atunci stare de pace din partea turcilor, de ase-
in contra lui menea si a ungurilor si a sirbilor, Murad face pregatiri in
Caraman. contra lui Caraman. Si stringind toata armata din Tracia
si Tesalia, a trecut strimtoarea si ridicind corturile la Brusa, pregatea si ar-
matele de rasarit. De asemenea trimite si la feciorul lui mai mare, Ala-
30 din cu numele, sa adune armata lui din Amasia si sa vina la Iconion ;
ceea ce a si facut. Caci atunci cind despotul cu lancu au venit asupra lui
Murad, Caraman gasind si dinsul prilej, a mers si a mat orasele care i
ralul comandant al arniatelor ; vz. XXX, 2 : marele domestic al armatei. Izlati :
e satul bulgaresc Zlatifa ; aceasta lupta de la Zlatifa, in care turcii au fost invin§i
de Iancu, din decembrie 1443, ne-o descrie mult mai pe larg L. Chalc., II, 81,
11-90,20. si pe ai lui Dragulios : adica ai lui Vlad Dracul, domnul Tarii Romine*ti ;
vz. XXX, 5. reginei... regele Saxonilor... cincisprezece ani : toate sint inexacte ;
regina mama era moarta, iar pe tronul Ungariei se gasea Vladislav in virsta de

www.dacoromanica.ro
XXXII 1-2 DUCAS : ISTORIA TURCOBIZANTINA 273

[dxgt. Tfig xtbIlEcog Tijc, "ACIXO'UlleVic 'ItA,Ottii MT& Tip? T6.)"1, Bolayetpcov yALTTav,
a icifITIVEOETCa. XpvOr1, fiv yap TO xtoptov etvalticov mocptag rat cavutou3toxaoc,
iv u Teo' itETati) 411 xat bg1,1165vEg HopaTot gtog iyyOg CoLAETLIT017, ii300.0VTO yap
218b
3TEUEKral, to 411, Taiiv boa gaEmpOgoov xat bEvbgoT6tuov avbgeov notfloca nogdav
5
ITQCOTOV, EITCL etaafteiv. Ot be TO1I@XOL atEgacravtEg Tee bOo(3aTa %al ia6vTEg CivT1,-

xcru Toi3 Twoatov Tiov Otryygcov, bEadtoctrreg 0'6 xafTP.Oov Ex tot/ bon); iv
Tip nEbko. OE Oiryygot bi rat psaXa OagoaXicog etvgpirav ewg fiRicrEog TOtii OCKYUC.
Ot bi TOi-T7SOL TOOPDX0i)VTEg 0'6% inCCOOVTO, ?air ovSEv fIV1JOV. TiAog 6gCovTE;
TOt n o p.iel RTIOEV aQENOV ItgarrovTEg St« Thv trucrwatav toi Timm), ioTgaqm-
10
6aV thtlailEV, Craiv 0ov, 6 xctildg. TOTE 6 MO1JOIT i6EtAta6Ev 13&thv rata voi3v,
6T1 iv Talc ktigcag aiyroi," ovx ElboEv trovcativ Otryygeov StaPiivat toy ROTaliOV rat
viiv 6 SEaltOtlig TOi;TO EV'neVTIOE 7thilltEL alroxgLatagtov dg tot/ bEanottiv xat St-
Stool Tag gO),Etg anaoctg ctirroii xat TO E0Sgo(3ov. ilitotatEt ovv xat ToOg vioO;
otirroi; TvcpXoOg OvTag ',tat Toi3 Agayouktou attoitog xat notst ovv0.4ixag ivOotovg.
15
Kat i.trivOEL iv Nyygtg. ft) 6iyivia 'tat TCp TonotrIgritil 111; Pacradag. THV ?ay
TIQUOTOGTOTCOQ 6 'Iayyog, o SE TO7COTTWITTiic TO'13 xpaIrl OiryyCliag TV o 411) Taw
Iatcov iletvetcaeciarro yap otOTOv xat iaotTiactv i7ILTQCOTOV Sul TO EIVOLL ViOV TOV
X.01.00XMOV ItEICaT)V 17iV yap TOTE 7LEVTEMbi7SCITOV Cirov gTog. Kat EgZOVTat Ot
TO15(1%01, iv Oiryygta, iiyow of ngio-f3ELg, xat Stbovotv Ogxoug TED hyi Mattov xat
20
Aictil3avou6tv iigxoug Tov Ervat Tt m. xat iiyanTiRgvot !ATE of Oiirgot nEgaocoot.
219b
Toy 3ToTaROv TO11 ikadv rata TOij MOUQOET, ATE of TO17,QX01, with Taw Oihrygoyv.
'0 Si larog oirx 65p.o6Ev, Air.ov 'Eyth beonOto[tat, ov SainOto)."
2. TOTE EtgrIvElicrarrEg 0i, TaQX01,, Oliottog xat OZyygot, xat Migf3ot., av-
rog rata Toi3 Kagattav notdTat. Thy nagctoxeuilv. Kat 6lJVC10,901.6ag 7tikraV Tip/
25
Tag OCI(EXT)g rat OETTOOLigg OirvELIALV rat btaPag TOv noettOv, ate ag Tag cretivag
iv tj 11(10-661:1 naCiEGILEitatE xat Tee avaToXtxa otgaTEOKaTa. "Ottottog 7(41=1. xat
ng6g Toy ..utOv ccOTa Tint 7tQUITOV, 'AXaTipliV Ov6p,aTt, TOv crullica, aTgaTOv Ex
Tfig 'Attaccetag rat ikildv iv °Ixoviy 8 ma 7tEnotlxEv. '0 vac, Kagaidtv,
OTE 0 6EcfnOTTis auv Teti sThrict) ilikaccatv rata toil M0'114T, Eb9(bv rat OZIT0c X6-

1 %chum.; P1: xthusog P11 2 aval.LEGO'V P: olva uicrov P, Bull 1113 TO scripsi, v. 261 ,24
et 263, 26: -cOv P II 19 oloovoLv scripsi: &Swat,/ P; II 20 AattPlcvoucrtv Bull: XapPetwociv P.

20 de ani, feciorul regelui polon Vladislav Iagello §i nepot al fostului rege ungur
Ludovic cel Mare. Turci... soli: care incheie pacea de la Seghedin din iulie 1444.
2: Cp. cu L. Chalc., II, 90, 21-91, 10 gi 98, 21-99, 9 0 G. Sfrantes, I, 95, 6-9.
18-5217

www.dacoromanica.ro
 274 LUPTA DE LA VARNA XXXII 3-4

le cucerise Murad mai inainte ; aceasta-i pricina fazboiului. Ridicindu-se

din Brusa, a venit la Cotiaion, de acolo in Salutaria si acolo pregatindu-se
indeajuns, vine asupra orasului Iconion. Caraman insa fugind cu armata,
a intrat in hotarele dinspre Siria in munti intAriti din fire. Iar Murad
5 jefuieste larA crutare Iconion si luind de acolo destul our si argint,
merge in orasul Laranda si, acolo f5cind larandinilor toate relele cele
mai grozave, s-a intors jefuind si pustiind orice oral si orice colt de tara
a lui Caraman, facind stricaciune turcilor ce se tineau de el. Chid a volt
sa iasa din pgmintul lui Caraman, 1-a lasat pe feciorul ski sa piece cu
10 armata, de s-a intors la Amasia, el insa a coborIt la Brusa si a trecut in
Tracia, vara fiind pe sfirsite acuma. Iar Caraman s-a intors din nou in
locurile sale.

Moartea lui Aladi. n 3 Dar la inceput de iarrig a venit un rob de-al feciorului
§i abdicarea lui sau Aladin, anuntindu-i moartea aceluia. $1 Murad i-a IA-
15 Murad II. cut mare jelanie, caci era Aladin de optsprezece ani, fru-
mos foarte si viteaz mare; dupg ce ceremoniile de jale au luat sfirsit, a
chemat pe toti comandantii' si pasalele lui si a declarat sultan si conducA-
tor al tuturor supusilor sal pe cel de-al doilea fecior al lui, Mahomed spre-
virstnic Inc 6 fiind si baletandru. El a trecut in rgsarit si s-a stabilit la
20 Brusa, ducind viata de particular.
Lupta de la Varna , 4 Dar la Inceput de primavara au venit cercetasi dinspre
1444 *i revenirea partile Ungariei si vestesc noului sultan si celor ce purtau
lui Murad 1t.grija pentru dinsul, Chalil, Saritia si Zagan, ca pe malu-
rile Istrului se aduna mare multime de unguri si romini. Iar Mahomed ii
25 da de stire tatalui salt Murad uimindu-se de calcarea jur5mintului, se
gindea ce s-o fi intimplat oare. Si fiind vara la inceputul ei acum, a che-
mat la el de pretutindeni armatele de ras5rit, in preajma constelatiei ca-
niculare. Si din Marea Egeica au aparut dougzeci si cinci de trireme si,
venind in fata cetatii Galipoli, opreau trecerea. Tot din triremele acelea o
30 parte au plecat ping in Bosfor, impiedicind trecerea si pe acolo. Ungurii
insa trecind vadul Dunarii, veneau fara Idea ; curatind drumul si luind ceta-
tile, au venit ping la Varna. Murad insa negasind calea deschisa, era in-
grijorat, iar ai lui Mahomed erau la mare strImtoare si descurajati. Atunci

3: Aladin... moartea lui : dupa Chalc., II, 121, 23 cazind de pe cal la vinatoare.
4: Cp. cu L. Chalc., II, 95, 6-24 si 96, 20-110, 16 si G. Sfrantes, I, 95, 10-15
$i 196, 1-198,4 si G. Moravcsik,`ED.rivocOvnotritta mei -nig Raz% T.-404v% Budapest,
1935, vers 334 urm. au apdrut 25 de trireme : vz. G. Sfrantes, 1050 A; dupd L. Chalc,
II, 95, 6-24 la cererea bizantinilor. Old in Bosfor : am tradus Ow, -rofi `TE9oii
Xtopiou, caci Duca desemneaza cu to M-ropnov to Ise6v. sau td SOU" 'Izoo5 ET6p.Lov
nu numai intrarea Bosforului in Marea Neagra, ci 5i alte puncte din Bosfor, ba
chiar §i Bosforul intreg ; vz. XVIII, 2.

www.dacoromanica.ro
XXXII 3-4 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA 275

QUI/ XaTiPE Xrai, gAaPE Tag X6XEL; a7/T01-3, a.; aeoXa136w etkev b MOQIit Xat
aiirtl early f] aitta rfig Orig. 'AnaQag SE ex 11Qoixrr15 1)A.Ocv el; KOT1JaELOV,

ixeiftev ev EaAotrrakt x&xsi Roar-lag na@aoxeviiv IxavYly, gpx6-ra6 et; '1%6A/toy.

`0 Se KccQaphv qpiwdw avv T(1) orearn*an etaijAkev ev Tot; Ocitoug Tag JtElog
Etviav iv OQecrw Om*. Mouolt Si to 'IxOvt,ov 4E111E4 xotTasimag %at x@u- 5

.aov cat CtQyu@ov ixaviw ixii0Ev X011iflag, ey Tfi nov Aaeavoitiv g@xsTal Ttokel,
XeCV.Et ItaIrSEIVa %awl i@yauCtinvog tot; Aoceavbivoig, iotpicpi Azik-diry xat
.xou@o-E0on miaav 3-(64iv %at xdvav rov Kaeattew, Thy 111114:w nodiw ORoloic Id,
ou TO15QX01g. BoWt.611Evog Se i,E7t0e7iv Ex 'en; yijg Toi5 Kaea[dw ODIeklXVE VEY
View Mita' aiN tcu CrtQat4l Xai, eaTQCCTT1 Eis 'AtteMelaV, avid; Se XateloV)V EV 220b

-1-11 flecrUcrii eJteclaaEV rig 00X11V OeQ01); i1811 XaQEQZ0(lAIVO'U. CO Se KaQattaV

Earg&qmi X6tAA,V eV Tot; ISLOic atiT01) Tonotg.
3. XEillawog Se .5.p corog i1Ar9EV i 'Allaottag el; Titiv SoiiXow -col-, 'Ma-
:thy toi3 utoii mini) wrivticov -cOv avrou Oliva-my. CO Se Mou@at gra ngrOog
7rotipag, ijv yap 0 'AAccrilv «yaw t Tog Ox-rmaibbtatov, theaTog navy ma. dna- 15

ttog, 1./Eta Se TO nevilo; xagcrag aewtag Tons a@knyolig %ai. (FatQaltag alma ?me-
90100, fiyep.Ova Xai, clexririv Tali innix&u nowTOg Toy Sel!reeov view dna ..cOv
1V1Exevin 0vpiPA, En ma, nauStov v&ov inthQxow. Aired; Se neQacrag Ev T Owa-
Togij, IStureixov ev 1100ixTri eX61511TO.
4. Maeog Se eggetovou Waal, XatecaX0AOL EX To5V tits ObyyQtag !It:Q(7w 20
Curayyblov-reg TO,) vecp fiyeithr, xat rag (Nora:wow &ni), XaXik, Eaugta
xat Zayavog, On iv tat; Ogaig tov qaTQOU otweryE-rai ;0014 OtiyyQuw %at
13/60cyjov Trokil. CO Se MenliT [111Vi/EL to:3 Itasca airtoii. CO Si Mov@Ccr Otrotiewag
E ti Til naeafilicrst, Taw OQxow eAoyitrro, ti &Qa µeXAEi mgcrOcci. Ogeoug oifw
etexoplvoi) ix&ket Rog airdw -dtg. Outarrapil Erovegtetg tit; gco, a@og -deg T013 25
;smog EniroAa4. Kat e Atyakro Helayoug CwEcpCmilaav n111'10E14 &tool Itbrus
xat iX0oZoat tivuxqu KaAALowc6Aecoc ixauov Toy no@ov. '01,toto4 xat IA@og
TO)V airdiw tetiweow EtI.EBV 11EXQL TOT/ `IEQ0i) Etoplou xca.igyucrat Tag ixei ito-
QEia;. Ot Se 0i5yyQot asoicaavrec Toy TrOcHw rov Aavoq3Ewg ii@XOVTO CCSE(.7)g 221b
trio OSOv xat logiPavorreg to xecarQa iPoo-ccv ovv Rexet, BliQvc(;.
7(C40(1.001/TEc 30
CO Se Moivert µr< Eb,otaxow ao,ceiav fioxakkev, of bE Tab- MEXellet eV an0Qta

2 xo-rilatov P11 26 nabiyou; P II 30 xeccrrea Bull: stewroot P.

www.dacoromanica.ro
 276 LUPTA DE LA COSOVO 1448 XXXII 5-6

Murad luind-o mai in sus, pe aproape de intrarea Bosforului in Marea

Neagr5, a g5sit rAgaz din partea triremelor si a trecut si el si cei ce erau
cu dinsul. Oamenii lui Mahomed care tineau str5jile, au aflat de tre-
cerea lui Murad si intr-o singurA zi °stile s-au unit si in alte dou5 zile
5 au ajuns la Varna. A doua zi a Inceput razboi infricosator si groaznic, de
dimineata ping la ora noun din zi crestinii au thiat f5r5 crutare pe turd_
Pe la ora zece ins5, regele saxonilor r5minind singur cu mai mult sau
mai putin de cinci cute, isi indreapta calul asupra lui Murad. Iancu II
oprea, dar el nu i-a dat ascultare. Apropiindu-se, calul ii este lovit din
10 plin, iar calaretul r5sturnat peste cap ; si de indat5 ii taie capul. Iancu
lush" a bagat de seama ce s-a intimplat, caci capul infipt intr-o sulita
era ptirtat ipe sus ; si racnete si strigate Cine poate fugi, s5 fug5", si
turcii au tAiat pe bowie multi ; la cAderea serii, Iancu abia a scApat si a
trecut Dun5rea, iar turcii s-au tutors Invingatori si triumfgtori. Atunci
15 plin de fericire Murad trece iar5si in partea cealalt5 si soseste la Mag-
nesia si acolo isi is resedinta.
5. Dar crestinii inc 5 tot n-au Inteles, ca pacatele noastre skit dus-
manii care ne stau in cale si ca rautatile noastre sint pricinile tuturor
relelor ; si atunci soarta a ridicat din nou alt5 urgie asupra noastr5. Cad'
20 Chalil fiind om practic in lucrarile guvernArii si dindu-si seama ca tI-
narul sultan nu va avea nici o izbinda, it aduce din nou pe Murad In pa-
latul de la Adrianopole sl e aclamat ca sultan. Iar fiul sau, tin5rul sul-
tan Mahomed, este trirnis de tat51 salt sa domneasc5 la Magnesia.

Lupta de la 6. Aflind Iancu despre aceasta, trece de cealalt5 parte a

25 Istrului pe alt drum si, trecind prin toate trecatorile strimte,
Cosovo, 1448.
vine spre Nis sau Cosovo. Murad era gata cu toga armata lui si, lup-
tindu-se de cu seara, dimineata fiind Inca Intuneric, Iancu se ridic5 cu
o parte de ostasi, ca si cum sa faca din vreme preg5tirile de lupta, si
insusi a plecat fugind, cad a vazut armata turcului fiind mult superioara
30 §i ungurii cuprinsi de teams, umblInd cu ginduri de fuga. Atunci Murad,
crud se lumina de zi acuma, vazind corturile ungurilor in dezordine si
pe ei cautind sa fug5, se ngpusteste asupra for si pe unii i-a dezarmat,
iar pe altii i-a ucis. Altii au fugit ; si s-a fAcut o mare izbinda a lui Mu-
rad si o Infringere a lui Iancu.

ping la ora noud din zi : adic5 pin5 pe la orele trei dupg-amiaza. Pe la ora zece :
e pe la ora patru dupA amiazg. regele saxonilor : cu aceasta denumire cu totul ne-
potriv to Duca II arata pe regele Ungariei Vladislav, care era fratele regelui polon
Cazimir IV (1444-1492) §i nu are nici o legatura cu Saxonia (Cp. : regele saxo-
1
nilor).ii fate capul: la 11 noiembrie 1444, ne spune G. Sfrantes, 1050 B (G. Sfrantes,
I, 96. 1).

www.dacoromanica.ro
XXXII 5-6 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 277

OvTEg ethivouv. TOTE IIVONCg Rog to 'Mi./ ETOpov eyyUg xai £1,031/ Ci8ELCCV
lino 'ant TQLtiwROV i7thpOOE xai ccUTOg xai of fats CCUT013. Oi Si Toii MExsaeT Sleet-
TOWTE; Otykag xai WAOVTE; Trly StaPC(OLV Tov MOIVOCT, EV [A,LES r1µEpQc fr6OTICKLV
%at Si' iTeQag Svo flaeciag gcratarav iv Tr' BeievE. Kai Tr) intoiKrn avvetvaytEg
nOAEttov cpof3EgOv xai cpeaoSTI, and ncicotag g(05 wpag evvaTrls xaTexontov 5

Co:pet8(7.); Ot xQLOTUIVOi tons ToiTxoug. HEPi Se (141V SVOitiV, ILLgVag [tOvog oiry
ItsvtalcoutoLg 1j 3060V Ti ElaTIOV, OTOWEL Tag iiviac Tov I3utov 6 6'4 ECCO.W xat'
aircoii. '0 Se 'Iliyyog ixauEv airrOg Si ca iaiicy&n. Kai aQoasyytocig, Ital,(1611V
bexeTai 6 t7t7tOg Tin/ nkriyiiv xai Toy &VCCPCCTTIV Xi1111(30LX0V icpanXol xai xCCQaTO-
110{101V Olir051, JLOCIElai). '0 Se 'IOtryos. io*Eig TO yEyov6g, rlv yap h %upcovii Carnw- 10

QTivevn TCp SOQEL xai x@auyat xai aka/allot %al 6 cpEliyow cpuyeTe, xaTexo-
ipav ovv of TaciitOt nXEi.crToug xai Tj vv xaTeka6E xai o letyyog R6Xig SLaow
*sig. iae@cicrE Toy noTaa6v, of Se Toii,oxoi vtxritai vonatolixou irraviEuay. TO-
TE 6 EilTuxiic MouOT Adtkiv Tip/ 7tE(1(OLV glE@C:c xat iv Tr' MayvTiola acptxvEixca
%Cca rily Xatobnicriv ill1t0QE15Etat. 15

5. 'AA1' of xeiciTtavoi lAiwO voiloavng, Ott, at 4ta(yriat Tjµwv Etoiv of 222b

illA080ilVtEg *tag NAli, at '<MEM f1ll.LO)V eigiV of to xaxel It10EVOi-YVT'Eg, 7tC1LIN iti-
QUI/ acpilicity %aft' fulibv OQyhv i
nixi. '0 yap XOAR It@COCC1%O5 {17ECCQX(011 ItEQI,
to tilg CQx.fis RE0oSEAuctia xai Ott, 6 viog 0i1X Ei./TUXilOCL nOtg, CiyETat natv
nap' airroil 6 Mou@ecT iv Titi naXaTiT Tiffs 'ASoiavoii xai Eigill.titETai cbg fiyEaeov. 20

`0 Se ye(); fiyElicbv NIEzeaET o viOg CLUTOU CrTalETUI, na06 TO1I ItaT(Idg TOij &gm-
yEiv iv tj Mayrnota.
6. MaOlbv Se Toirro 'Idcyyog ItEQq Tip/ nsocaccv TO1) 16TE1011 E MaTig
6
6Sofi xai Sta6ag tCL OTEVCOna Jtarta gpXETal, apOg TO Nirjoiv rl neOg Thy KOciof3ay.
Kai 6 MOMAT CI1)1, mian Tlj atQat14 aVtoi Et01110c %Oft Srl noXERilaavTeg etw' 25
(17ckac., newt COSOTtag oliorlg iyEIVETal an/ 11EQ11tOic OTQIITICOTaig 'gat (74 Sii6Ev
iToiltamov ncO jvccg TOv 3to1 EIA0V, &nog SteSQa ELSE yap Thy oreartticv TOU
Tif6Qxou kEeexouoav Ent TO JACIUTOV %at tong Oiiyy@oug SELXi(OvTag xai Eig cpu-
yilv aaETC6vTag. TOTE 6 MOUClat iiXE01.1 fibri air/ectorrog 6@c-ov Tag OWIlVag TUJI?
OiSyyQCOV SIEOXESaalliVag %at Eig cuyiiv 6XenovTag, EIEEICEOEV ER' ctirroiig %at tons 30
ICev gal/.62LEIKIT, Talc Se -,,,arecrq-AptEv..wAXXor, gcpuyov xai iyeVETO tayart vim)
(TOO MOIJOat xai ?Ma TOO 'Ietyyou.

2-3 xparov-reg 13.6ykag P TI 10 lolir; P : fortasse scribendum ataitElg II 32 TOO addidi.

5 : Chalil... it aduce... pe Murad: dupa L. Chalc., II, 122, 8-123, 6, Insusi

Murad II caindu-se, a revenit printr-un siretlic al lui Chalil ; si Mohamed II s-a Ei
thbunat mai tirziu asupra lui : vz. Critobul, I, 76, 2.
6: Lupta de la Cosovo din 1448, o descrie pe larg Si cu am'anunte L. Chalc.,
II, 124, 18-140, 21, argind gi participarea rominilor cu 8 000 de oameni in frunte
cu domnul Tarii Rominesti.

www.dacoromanica.ro
 278 MOARTEA IMPARATULUI ION VIII PALEOLOGU XXXII 7XXXIII 2

Expedifia lui 7. Si intorcindu-se cu o mare biruint5, a pornit cu razboi

Murad It supra Peloponezului. C5ci Constantin, fiind atunci despot
In Pelopones.
al Lacedemoniei, cind a vAzut venirea regelui $i triremele
in Elespont, pi-a inchipuit c5 s-a isprgvit cu turcii. Si iesind dincolo de
5 Examilion, a cuprins Teba 5i localitatile de primprejur. Cind insa Murad
s-a intors cu o izbinda alit de norocoas5, trimite sol pi-pi cere orasele.
Constantin insa n-a vrut ; si Murad pornind cu fazboi pi-a arzat tab5ra
la Examilion, c5ci Constantin il construise inainte de patru ani ; $1 fiind
cu saizeci de mii, Murad a intrat in5untru. Si peste foarte putin timp $1
10 Constantin si frate-s5u, Toma, care era despot al Ahaiei, au lost tradati
de albanezi; dar ei bAgind de seamy viclesugul, au scapat cu fuga. Murad
insa a strabAtut ping la Patras si Glarenta nimicind total pe acolo ; si
s-a intors si a d5rimat Examilion. 15sindu-1 ruing, $i luind mulfime dp
popor in robie, peste saizeci de mii.

15 Moartea lui XXXIII. Imparatul Joan suferea greu de multi ani de pi-
loan VIII Paleolog cioare si, dup5 intoarcerea lui din Italia avind multe su-
§i proclamarea Iui . .
Constantin XIi necazuri, pe de o parte din cauza tulburArilor
in biserica, pe de alta din cauza mortii impar5tesei, a
Paleolog, 1448.
cgzut la boal5 si in putine zile s-a s5virsit din viatA, el care a fost cel
20 din urm5 imp5rat al romeilor. Si din Constantinopole au trimis, de I-au
adus in capita15, pe Constantin ; si acesta a trimis soli la Murad pi,
luindu-1 cu vorbe dulci si daruri, 1-a imp5cat, inlAturind dintre ei toate
pricinile de cearta din trecut.

2. Murad dorind sa fac5 nunta feciorului sau, i-a adus mi-

Casatoria lui
Mahomed II,
25 1450.reasa de la un sultan din cei ce se g5seau inspre hotarele
Armeniei, o fat5 de-a lui Turgatir, un conduator al turcomanilor ce erau
asezat acolo, mai sus de Capadocieni. Si aceasta inrudire n-a primit-o, ca
si cum 1-ar pune pe aceeasi treapt5 cu el, in ce priveste puterea si averea,

7: Cp. cu L. Chalc., II, 113, 2-119, 21. a pornit cu rcizboi asupra Pelopone-
zului: aceast5 expedifie a lui Murad II a avut loc in decembrie 1446 (vz. G. Sfrantes,
1051 B ; G. Sfranfes, I, 200, 18-23), inainte deci Inca de lupta de la Cosovo din
1448. sosirea regelui: Vladislav in preajma luptei de la Varna. Examilion:
era zidul care inchidea Istmul de la Corint deci intrarea dinspre uscat in Morea.
tradafi de albanezi : de albanezii din Peloponez.
XXXIII 1 : cel din urmci imparat vz. XIX, 9 ; a murit la 31 oct. 1448, ne spun
G. Sfranfes, 1051, D (G. Sfranfes, I, 201, 14) ; cp. si L. Chalc., II, 140, 23. Constantin:
era socotit ca al XI-lea impgrat bizantin cu acest nume. Dar B. Singowitz, Ober das.

www.dacoromanica.ro
XXXII 7XXXIII 2 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 279

7. Et@otcpEig Si [LET& vtxrlg Riyeang xat& Tiv-; IliXonovviloor iottATEAXIEV,

`0 yap KcovoTavtivog Sionorrig (70' v TOTE AaltESORROViag %al 18611 'CilV licpti,v
tov 6Tiyog xat Tag T11,4E1g ev `01110.7t6VVO, illLaVTEiMaTO naVtEki) tilfEbit,E1,11V Tail? 223b
Toiicoxwv. Kett iEniov &t TOtii `Eattatcu sas Oft(3ag xat to ng4 )(0)(1111.
InacpEig Si o MOUO&T 01!1V eirrox(ct 70.6167) 0T6.1a£6 CutO1CQ1014LOV, t'riTeoV Tag 5

nastg &mot), o Si Keovotavri.vog ovx il'OEk£. Kat 0WaTEl'6ag %at -*it; xd@cota
gV Te-p 'Ealiat(1), ;Tiv yap 3tElo TECKICTON XEIOVOW 01%08%Lirag &ITO 15 Si Kov-
otaviivog, obv iiptovra xadocciv div ivtdg ctirrelg itcriPs. Kett dag Ev Carp xat
ctirrOg xat OomAeig o eiSih,q9k aired)", Santo-rig (.6v 'Axctatc, 701QEStoorro {.1316 -reov

'AX(3aveov nAiiv ainot Tem SOAov ivvoiloavtic etniklacray. '0 Si Mcrupert pix@tg :0
HaTEKT.W X111 Fkapiv-rtag 45@awbv xat eavavtoviii acteaSobg narra to iXST,, '83TaVg-
OTQEIPE xcaetaag T6 'EtailLov, i@itmov Itatotkutiov otin6, atxp,thotEi56ag akiVog
inixitva xa.Letbeg iiptorrct.
XXXIII. '0 Si f3a6lliiig 'IoAvvrig noSakytqc niEt OREvog Ev noXXolg gtEal,V
%al p.Etol trio inavobov Cute) TraXtag gv noactig Oktviat xat oucrepo@tatg (tv, nil 15

ply Stet Thy TO'51/ &malt:Re-by Ta@axiiv, nil Si Stet Thy i7c8iliatav ri)g SEcototvrig,
xatiActf3ev &yaw vociog ma iv atyctic filliectt; itiAiLTYWEV, ii0taTOg Octothi%
xeriRatioctg To4takov. Toy Si Mover-raw-Nov nippavtig of Tfig KGOV6TaVTI,V01)
fiyayov crircov Ev tri a621.86 %at npicrPitg 6tit7.ctg Etg toy MOUQat %al 80516aag
al)TOV sin/ SW(101; /tal, [teatxiotg AOyotg, 81@i1VEAKIEV ai/TOV, iklag IX ttioou netvict 20

acteekikubOtot cdtvSaXa. 224b

2. Bo0.0E1.; SE yetpoug 7COUTI6al, tcu V141.) avtov ilyeryETO Vi/I.U.RV Ex TZ6V

flystiOvow n@og Ta tfig 'A@REvtag 8@ta %£1,0VOW, 'thDiaTiQa sof) Tov@yath@, exv-
S@Og et@rly0t) To.iV EY.ELOE Ita@axitp.ivow Tolvv.o[tlivow, bnipawo KaanaSentow.
Thv Se eruyyivEtav taklV cyi.) lect-riSiato iog iv SeuvetixEL xat 7aoiyro,) tootE@Ittov 25

14 '0 add. Bull: om. P1117 airrOv Bull: avid P.

byzantinische Kaisertum nach idem vierten Kreuzzuge (1204-1205), Byzantinische

Zeitschrift" 45 (1952) p. 345-355 a dovedit c5 a mai fost Inca un Imparat Constantin
XI Lascaris 1204-1205, aka ca ultimo! Imparat bizantin a fost Constantin XII Paleolog
1448-1453.

www.dacoromanica.ro
 ;80 MOARTEA LUI MURAD 11 XXXIII 2-3

ci pentru ca locuind la mijloc Intre turcopersi pi Caraman, zisul Turgatir

avea totdeauna sa lupte ca aliat al feciorului sau care domnea la Amasia
$i sa loveasca si in Caraman care navalea din jos, si in Caraiusuf, din sus,
si fiind la mijloc inrudirea, avea sä aiba de la el sprijin pi ajutor la orice
5 intimplare. De aceea a Si trimis pe unul din vizirii lui, anume Saritia si a
adus-o din casa tatalui ei cu cinste Si marire cit mai multa, in timp ce ea
aducea cu dinsa multe odoare si zestre de mult pret. Cind socrul ei Murad
a aflat ca se apropie de vadul de la Galipoli, a trimis de la Adrianopole
pasale sf oaste frumos echipatA ; si intru intimpinare, au con-
y) dus-o in palatele sultanului de la Adrianopole. Si sultanul primind-o cu
bucurie foarte mare pe mireasa, a inceput sA serbeze nunta ; si a chemat
pe toti conducatorii si domnii de sub mina lui atit turci cit 3i crestini, si
cu totii au alergat cu multe daruri sa is parte la serbarile nuntii. Si ince-
pind-o din luna septembrie pi implinind luna decembrie, s-a sfirsit Si nunta.
15 Si pe oamenii tatalui ei ce au venit impreuna cu ea, omenindu-i din bel-
sug si rasplatindu-i cu mult bine de tot felul, i-a trimis acasa ; pe feciorul
sau insa, pe tinarul insuratel cu sotia, I-a lasat sa se duca sa domneasca
in Asia Mica si Lidia.

Moartea lui 3. Dar ajungind la Magnesia pe la mijlocul lui ianuarie

20 Murad II, 1451. acum, dupd ce luna asta a trecut pi fiind cinci februarie,
s-a oprit in fata lui unul din curierii cei repezi ca un vultur intr-aripat
de lute si i-a dat in mina o scrisoare bine pecetluita. Deschizind sf ci-
tind-o, a aflat de moartea tatalui sau. Scrisoarea era trimisa de viziri,
de Chalil si de ceilalti. Ii aratau moartea tatalui lui si el citind-o, sa nu
25 intirzie cu venirea, ci, daca se poate, sa incalece un Pegas, cal inaripat,
Si sä vina in Tracia, inainte de ce a ajuns vestea despre moartea sulta-
nului pe la popoarele de primprejur. Aceasta a si facut-o. In aceeasi ora
a incalecat pe unul din caii de cursa arabesti pi catre pasalele lui n-a
spus decit Cine tine la mine, sa ma urmeze !" Si el calarea repede,
30 avind inaintea sa, toti pe jos, ieniceri de-ai sai, arc* buni de amindoua
Infinite §i repezi la picior, uria§i adevarati, iar in urma sa, calareti cu
iatagane pi sulite in miini. Si in dou5 zile de la Magnesia a trecut strim-
toarea $i a ajuns' in Chersones; Si asteptind la Galipoli alte dou5 zile, ca
sa i se adune insotitorii, a trimis la Adrianopole pe unul din curierii cei
35 repezi pi pi-a anuntat sosirea in Chersones.

2: turcoper,si : vz. XV, 5. Caraman: vz. XXIX, 9. Caraiusuf : era wort

acum din 1420; vz. G. Moravcsik, II, 136 s. v. Kivex louuoi)cp. Duca numeste aici
pe urmas tot cu numele /naintasului ; vz. II, 3: Carmian. trly tuxoimav aemilv
s-ar putea traduce si cu un mic sprijin", ceea ce insa e mai putin potrivit ca un
sprijin IntImplAtor la orice Intimplare".qogeovaa Orlaccueoi,g Bullialdus indreaptA in

www.dacoromanica.ro
II1XXX CZ svona V1210.1.S1 VNIINVZISI-ODaILL 183

Yol.coa yr 110 A3 (1)1)311 A()1 AC09(53100505(10I 1D% n01 mini/36pm mono 0 5134119
(511.170A.6(10j, 3X13 3101AX)10 3X1H111119 (?1 A.3 111 7i739r)11V, 11A0c13A0-1113A.I.j. Chi (101

iocow Ai3r,Loox9oo30 pax en. mininanN A30L0o19x 11mor1ao pox an. thrtopaoinifinx
173%

A30.0)A9 rox 51199.9c13119,311 511 5/323A3Aalsto oltixax, ix) ,157310 (101913 ALL Aralocloku

Alp.o)Op ID% .A.10130L1.p0g A301:L n% 51310310 70A3 A.,(01 (loin") `ANL,LaiW Acn. 3T1943'- 9
AOA. 013)3.100K
A3A.DA.1,1. Alp.(L)
lq C1,01 C1ON,10 (101 59031101C 1()1311 SL 110 511io13iE ill
170% 99 `511 mm060 590&1139110, 59.01(1(010 170%
ALLAO3d) 'A01Ap'p1(1'O1C o 3(g \I MI 10
113% 59(331,LA310 t
51119 AVg13r1 ADIX101AA3 A3 C1)1 0n1.0.6030 511 yy7Dm `5o3ycnuto1 arttrincA
51oAm91A,311 sity qv, a (LOAM 70).t, A91/3610 AOACOC,13
.
1DX AtL1A)314 531ADDL,11010 -DA(<

AOA. 523 59,01 5C10NO 01 a SoAo1134 A3 .13y91C1-t0maiagv, 0, eg mpr13A4 )21311 13y30 01

Nilo 5D67oX n3g03Yp 50A311 Alp ALLCblip. PL3 O1D A13y31 5C101 5(10TIVA
5/3931(1)% 173%

)E: 5)31A 5c101 910 ))613X 5ctoAlilo7 pox 5nA.0341,1. oo.3.no 5cloxo9.0j, 1,?0,9% -1CY110613X
OA 5n 531An1n2 A030L3 ACID (pg Oa 51 ou 5101a A0.091609 531 *91 .7311(LIAD. loitmi9aav,
91070 59Alui r10115g311033 pax, 531A709913y31 A91 DMA 'A01omx3v 010)13y3131 pox 9
TI9A. 50 1li0r, A(1,0 Sn1A.90y3 5a0pn0 am. 50o1a1c Slunx, 5c0pfuo9 -oyicb
5c1.0j, A0.0 9933
Snalptooth pox Artylimou Aryi93ko30,3 5Di1t13rip 513 71 79191 `3(1131330 A01 39 A92(1 -1,1,10
(101 A91 A01:011493A 10111) LA,1 174173A11.A. A.3 111 ALL 4i01tOTi3 LA,1 7015x3w 7519V. pr)Y. 01 -CIA/

`iyig -A.39rtv3o2
2 Two,A 3g S13 AlopltAA.Dik (101 cuioroctoAmoi, 5oAltri LLglt cioA3Tion93T1
pox. 501A.90./3ornr ctoictoi As0A.12 9 5olo9cwagn, 4A1,1110131t 513 AC01 AC)T1969C0CD1 5a) 03
-
595313rcmn ,5u. 501372 1.4.393u4 5c-toglg (blip Alttc1D3OA. 51a 5)96.13X 5o0txxb97 x 70acbD31Z
-AltqricoA. 10Ay 510 Arlo Alprpo x 7i 5ctoAA.rm7 o)AA3 A91 A.0173/190 (101 50a11010
'9101 H N 4.thooit. Dortrao 01010 AC01 `AO)gI,IAM3d (101 31 'lynx. pax AC01
.Acoa Actoyina, A91 a01 5963Joic (Lmp) pax ALAI A19n.3y3 rtoicos, (101 -1A.DA7
A01.041.90,

501Aox9xr,m. I `DoAcupoog x02 23 n.oirmxtg irmitoq 61:7JAtAn (burl ilitpoanc 1D)

I
93

inoopticbp A3 ibtoo colt (101 17114.0(10%72 523 701 1331C 11A0L3 11 /3)1(3A.A10 5111 -31
Hu(Lay 9101 '50A9T13k4 a,
pax .A314190u33c th bow 5/03/3 1/13 A0)1 A0)1011069
ACOX1g736V,
0n230110/0M2 ,.iori -
ACO1C1C2 x00 A31C13 Oyyp 5101 monivani tjoip .A1,110:

5919N 3g 3X731 5m X 013

OLD Agnroly 311
A0ox2 A31,L90o1Cri3 5no1 5(1o13x10
C,12

5.ctoynog. 5/3.1.9w. pox Smariodgaxtp `5(10A31g003310C)li):2 A131t13 Sp1Ap)1A 5701A91r -210 OE

5ctoi N 5cwocxblAcbil pox 5/?1autoxp 5)apcir; .A3#911C9 )N t02 A? 51loopil. Along

9102 Ary)9IAAAJoN 570gnig A91 Acyrioou A3 (bolptoNax .lupplax pDx 5raprimu0 A3
13y01Cctoiyyta Snyy9 octg 57363111j, (101 IDA49106473/1(10 Spa. `5D1An.o4rt0rx7 DA2
AC01 Aoniyogram 5mitri33C A3 (10A)31612V, Octitipi 3 Asa n 019 a A3 ch9lptoN3x -91g 9933
.A1973g

AW9oprOXaR0,1, d II 9 P CZ A(0316f,lag d II 6 60A316gAv. d II OT -comoduo163Av,

131 d II T7g A(10/191 .7.3dmas aoylna, A.clo .d

moortoacC, aluod eaululea lequi!tiosau ea Aneulwou `lnioscie 4!no!qo 31 EDI1G : ZA

a3!PUI '1E311uuma

www.dacoromanica.ro
 282 JELIREA LUI MURAD II XXXIII 4-5

Urcarea pe tron 4. Si s-au facut dese vestiri pi s-a dat de tire in toate Or-
a lui Mahomed 11. tile, c5 sultanul e la Galipoli, ca nu cumva poporul de
rind s5 se dedea la neorinduieli si sa se revolte, cad avea obiceiul, la
schimb5ri de sultani, sá lac rebeliune ; de aceea de multe on ascund
5 moartea si spun poporului ca sultanul e bolnav, Si aceasta o fac, and cel
ce are sa fie urmas, nu se gaseste in locul in care e mortul. Dupa aceea
a pornit din Galipoli pi multe cete mari veneau de i se Inchinau. Cind
insa a ajuns aproape de cimpia de la Adrianopole, toata curtea dom-
neasca a iesit intru intimpinarea lui, pi viziri si pasale pf guvernatori si
to capitanii pf preotii mari pi dascaliti, religiei for necurate f cei ce se in-
deletniceau cu stiintele, cu artele pi meseriile pi o parte mare din poporul
de jos. Dupa ce multimea asezata in rind a mers de-a dreptul in calea
sultanului ping la o mila de el, au descalecat cu totii si au continuat dru-
mul pe jos sere sultan; sultanul insa pi cei ce veneau dup5 el, stateau
15 calare. Mergind asa ping la jurnatate de mila cufundati in tacere adinca
pe buze, Chid s-au strins mai aproape, au izbucnit in jale mare cu multa
varsare de lacrimi. Atunci pi sultanul si cu cei de sub el desc5lecind, au
facut pi ei la fel, umplind vazduhul de strigat pi plinset. Si era de vazut
in ziva aceea mare jale si tinguire de amindoua partite. Si venind la un
20 10C §i apropiindu-se unii de altii, marii dregatori s-au inchinat sulta-
nului, sarutindu-i mina. Si apoi incalecind, au intrat in oral pins la
poarta palatului si, sultanul intrirtd induntru, fiecare s-a dus la casa lui.
5. A doua zi, facindu-se primire mare ca de obicei, ba mai mult, ca
la o urcare pe tron Inca noud a unui sultan venit de curind la domnie,
25 el a stat pe tronul parintesc ; precum nu era sa fie a bung, dap pentru
pacatele noastre dumnezeu a ingaduit-o ; si din fata lui stateau
departe toate pasalele pi vizirii tatalui s5u, ,si Chalil-pasa pi Isac-pasa ;
vizirii lui insa, Siachin eunucul si Ibraim, erau aproape linga el ca de
obicei. Atunci sultanul Mahomed 1-a intrebat pe marele lui vizir Siachin :
30 Ce e, ca vizirii tatalui meu stau departe ? Chiama-i si spune-i lui Chalil
sa stea la locul lui. Isac insa pi cu ceilalti marl dreg5tori ai rasaritului
sa mearga la Brusa, ca sa inmorminteze trupul tatalui meu ; Sf sa aiba
in grija lui pi tinuturile din rasarit !" Cind au auzit ei acestea, de in-
data au alergat si dupa obicei i-au sarutat mina. Si Chalil a ramas mare
35 vizir, iar Isac luind lesul sultanului si cu foarte multi marl dregatori pi
cu multa gatire a mers la Brusa si 1-au inmormintat in mausoleul ce
si I-a construit insusi ; si la ingrop5ciune a golit multe pungi de bani in
miinile saracilor.

4: pind la o mila : vz. XXX, 7 : o mild. pe buze : pe care stateau s-o rup5_

www.dacoromanica.ro
IIIXXX 9-V svDna MOISI VNIINVZ111-0021111. ERZ

.17 14N Sorpyrri9 %Ala° 516431io434 pox Sturtub cooXruArocr) 5m 0 Amri3A4

q '131(9m0011a0,' rtAl col 9 54(913Gbdivo 5oyX2 5D0161x010 `ao9i4licb70 SoN 0591(.
Act 51019,0 it 5101 k10A.01/102 4011 A0)401i3A,1;, 413A.45342 '410919 919 01(101 yot Aka -
411103101 511191/y0E 53211o219.05x lorto/qy (11 d-nryt Sm 9 ATI-13AI. `1343p70 210% 01001

'137.
-
41.0.11010E us. 9 Aartypi 3g41g 1966130 Xrto c1013X026(23 A.? ei2 email 9 4C0103101 -4)914
91371 01001 5005701ty 01(73 .5co31(91rto1't1(4n 403MA0D ttolpic 701(1(011 074D0a1t
'S

53111a0r1 alupo 5014901(a, 2g LLItE 4029 001 Tip% C1,01C 430,1(1.q2 000E72 1L 01 51 5tu.
'5914011344 10 31 5321ton3d 10x 1701:905100 10% ioXbou lox 10X80riL6g Tx 10 Ski
5)3601ri 4051913 5013x0110566 1419071 wx. `101(0x00912 in% 10 113 51/3111tionq 10% 51734121
1o,t3r1r,1oyoZox? lox 5060 9.1(o1L noa.. 50ogmlabd00 Ropy 513 4,1 Q.10 (201 '414,140E9,
'01

50140.0,10 ActO 1101 001(X2 Kunst Aom000eot nal 5049)13A16 50) Amyyri 113 4921A,Xio10
pox 53149goin0 4071 53149E 1031( 4112 40)34301C 500511 1191 040113A16 .A01g9g3
40)1C1C1

9 32 Am113A,11, 10% 10 ,1311 49211,0 0140191 10431.11;t0X03.9 m0149.41g 400 ax9

5030 `0011t1li 57064 51nrono 19 5101 41931(23X 4092(",10 5119(10 400649 5314910 -3E0%
A91 0A211 91311 400p31039 '40/313A449 3191 173% 59100 gO1C9 59 001 1101n17 4.09 5101
,119. 4019.0 173% pur,lo 701 morio 'A0110thr2 51to Alp (brignzyyx 401 13022 -4(6015(11(1C
'531 20)1 All, A1321 nAri 5o614311 10% 49131rov. tia bap* 1.6433x3 3 40345210CbT19 (LOU.
'AC06311 531496Ly3411,K 40:0 pox .53147301A.A.3p06u `51431(14102 4091i49,100061C 10 -01011(,371
534 chi chiliad)? 10,13.th09701f.09 411,1 oi(1r) '730513X 20N gl1C2 53149 4(01 40)1C1C1 -y11.013
Aott A3 lit 131(911 lax12 5112 Stroic 1101 0021701033S ims 9 ATI-1344 `49-)E3o13 50104ot2
513 X11 70121 .20I605(pX3432
.g 1.11 312 4,01439,01C2 509399.1.0005011 5442r1043A, 51.1,1(9A311 91.0% 01 50,61,2 14%

4031(11 '11 50) (101 L

SOAOTI31U 113 50140 (1034 10% A? th Rap 1100034 501490,(3.023
A3 161 hager,x, Lit 1.11045101L `5234.036L0X 5(9 `40y3Cb2 Aippe 1391.00)X045)3E (1030
1tc1,0

912 591 573)1430119 liL. `Am_ 0140191 3 573214042 5314910 10 10E9(h00 9E9 434013X01i
Tx. 20 5321ton3g noi 59ainic '(Loup 2 31 -yro0x 501.0005 lm 9 .501.07lic-x901, 10 32
ao]..9.01 '53946.-,Q30 411,X711K 9 50X1104C,L3 ppx `rittoolq, Anolt 5314024,A3.00a1C e01(2,1)

010% 4111 '47013040.0 3101 0 40,-013A.16 13112Z3N 30111(981.1, 491 `411.101 401. (101,933

.01A09.03T1 11" 110 9E9 4.30,010371 10140191 10 0-0311 53.140 (101 (tot :59051101c 0)1
-
I10.031( 500100 20X 2E13 era 1(1y73X 11049/D2 42 du 60591 .aoirp 0, 39 lo00L -1(3050 10E

to
0)12* 42 119(1,011
0712 ft 506101C
5101 52.oa1oy SL61 SocN 19007,459 II,Cbra 104410g 91 101-1010 (101
0)12X2 212 10% AC01 AC0%11(01049 40)191136( 41 ;0921406th -
5314730 400 )3111)31 C,1.0.(1,305 5214,911015Q 910% 91 5301,14(),9 0140991C91.1 4161 001Q0
130137. pox 9 42Ti 'coax 3413112 'A0o7,0n3ri 9 32 X70.0", Amd.oy 91 0110)11C (101 03411, -
50A 4,(20 5101.9231t1t 19(10X05 'lux blrion.oxp '11,Tyo1 513 moortooll 3pluo2 lox -)ool '99
43(ft 919x) /9 du ,anic 1143410102 Yoricoj raolayE 7013311011104 509(943% 42
294537. 4.0)111,4305 A3 al .7)23121.1%

'9 9Z la LZ 2E1 5391a1 d II gT nAp.i :d pas app d /LT .A. fa Anit.p.1 9111d 54og :Nag
51pd d 95 ox5n1oovAl6' d II 6Z goii :d (.14/11 :7scilras nori line II 9E DID23P0 :1112 7D113'01 'd
I

www.dacoromanica.ro
 284 CARACTERIZAREA LUI MURAD II XXXIII 6-8

Caracterizarea 6. Si moartea lui Murad n-a fost incercata de boli si du-

lui Murad 11. reri grele, ci a lost chiar mai usoarA si mai feritA de su-
ferinte si boale decit a tatAlui sAti, cred ca, pentru ca dumnezeu 1-a judecat
dupa bunatatea omului fatA de obste si dupA purtarea lui foarte indurA-
5 toare fata de cei saraci, si nu numai intre cei de un neam cu el si de legea
cea rea a lui, ci si cu crestinii; tratatele ce le-a incheiat cu jurAmint, le-a
respectat pins la capAt neatinse si netulburate. DacA si unii dIntre crestini
au stricat pacea si si-au calcat jurAmintul si n-au rAmas ascunsi ochiu-
lui de care nimic nu poate fi ascuns, al lui dumnezeu, si pe drept si-au
:to luat pedeapsa si rAsplata de la Murad ca razbunator, totusi niciodata n-a
intins pentru mult timp coarda miniei lui, ci barbarul, indat5 dupA bi-
ruinta n-a continuat urmkirea, nici n-a insetosat sA nimiceascA ping la
capat un popor at de mic ; si de indatA ce cei infrinti s-au rAzgindit sA-i
trimitA soli de pace, si el ii primea cu plAcere si pe soli ii lAsa sa piece
.15 cu pace, pentru ca ura lupta si iubea pacea. De aceea si parintele pacii 1-a
rAsplAtit pe barbar cu o moarte bung in pace si nu de sabie.
7. A bolit numai patru zile de toate. Caci iesind din palat cu citiva
tineri ostasi, a trecut in insula pe care o formeaza pe o intindere mare
riurile ce se desfac linga oral ; si fiind pAmintul gras, acolo e pAsune, si
-20 hrana bung pentru vite si cresc in acea insula herghelii de iepe si catiri
si cai mindri pentru sultan ; si avea acolo cele mai felurite clAdiri de
odihnA si placere dupA anotimpuri si orice alt lucru bun pentru un trai
in desfAtare ! Voia sa petreaca acolo mai multe zile, retras cu putini din
cei mai de aproape ai lui, ca sa se linisteascA si sa se odihneascA de gri-
:25 jile si ostenelile ce le-a avut cu nunta ce trecuse. Trecind deci acolo, a
stat o singurA zi si petrecind in desfatare, nu ca de obicei, a doua zi a
poruncit sa fie dus la palat spunind ca-si simte capul foarte greu si tot
trupul amortit. Stind in pat si bolind trei zile, a avut un acces de dambla
si a murit la doug februarie amul 6958.

_30 8. Se spune cA, dupA nunta si inainte de a trece in insulA,

Visul iui Murad 11.
intr-una din nopti a avut un vis ca acesta : i se pgrea ca
un om groaznic stAtea in fata lui. Si in timp ce era stapinit de frica, omul
ce i s-a aratat, I-a apucat de mina. Sultainul purta pe degetul policar de
la mina dreapta un iriel de aur. Si omul i-a scos inelul de pe degetul cel

6: Cam tot asa it caracterizeaza pe Murad II si L. Chalc., II, 142, 4-10.

Dacci or unii dintre creqtini 7.0 rod : se vede ca Duca se gindeste la calcarea pacii
de la Seghedin, care a dus apoi la lupta nenorocita de la Varna.
7: la 2 februarie 6958: adica 1450. Dupa G. Sfrantes, 1053 A (G. Sfrantes, 210,
19), Murad II a murit in februarie 6959 si dupa Critobul, I, 4, 1 tot 6959, adica

www.dacoromanica.ro
IIIXXX 8-9 svona visniNvzig-0p8ra 58Z

9 0,
so13A90, A13 a01 3.09AT 0 110 A.11 59173193gmoom1to1c 1110 -9cblq,X1-2
18gg

506 91(1(9 113% 91))011 101 50611311 1011133 501)31011145(04119 39% Ao)arru 113% (1coo9A.
`5o(5310283.0(131(3 irnir 1o30 SOlA0A16x 91/3% AIL (101 50()W112 5061L 01. A0A10% -(13
133101 173% AIl1 419103.01321Tia0 50()U 51101 51311,1A311 'A.1030910 010 AOAOTI 691 A3 5101
9
010173 TT% 101
SOA3A nx 1 X ,110 '13130309 Tap lox siox .511310119161( 5p, 51olt6913
573xL,Lek10 A.311)3())12 5019131 513 5o1(31 513419'9 lox 5(19.1gritoo9 A.311131(rLth3 la 091
pst 5z)gAmt9D6rne Amu az AADA131101 53A11 lnx 008,w 5131:T Amu. Amag -13)631311
533.A.w16 A91 A01tig910.2 am. 1930 nortyng.669 799 A06Lny2. 310% 41 41410 501701110
OTTI11 A301113 531 6n1C 01(19 101 10111.%10X3 X010 513 A905%)311 101 511,1 5114,01 23.13 -
01A0A 'Doors eyyp 50413 )?131i 41 ALA Anoy3331m, 9 506nga9g -ef,010 513 -31
(2.9 .0I

59y A.91 Acrlommbp nchlogl 'am; Soirt9X11 .51A3A1jL3 xyri, )31-112 30 531A3.011114, 9.30)361C-
A130 D1 5111 51.t4013 `o1An43xo3 1ax 591(2,r) 50)11(10,0131C 013X303 1nx 50.03. 513g9o1c
,1311 %Alp:To `311(311p A0)011-1 591 513X9T1 M01110k9 A1A,1 .A.11,4613 pax 9 otstiou 5111
5114613 301.013r131A9 41 4113101 101 1oaqaug, it (14613 1)3% Z10 A3 75537carni
'z, ADDEL 3g 113 5111 113.09A. 1130010 11063Ti11 .53(5199941 Amoygge avA )1.3 (101 91
aocwoymc Ac1.0 oityto 510%1)3A103A tA,g41in 41 'A094A Al1 10 lorkolou g (2101 531134)31)
A03011y1C 51.11 50)31(031 41(1)3 513 Ax26coXa6r.13 .AloolAtopnx lux 5n6r1s7y 51to(-19 51.t1
5IAA. rmaril.,ocoog yox. incbool A0)1 moilow Al-o(1) I963oyx ,TD1A09.± 1n1A049,134 alp,
A3 111033 1)30903011 113% 03Ticl, 10A 310% MO1 ACO1CIL1 29 19X9)031.1() 1.01 .59A9r13A4 -ono <116gg

eg
Svrlog 31 g aocbrn /311?10)5 513 17011(961 31 173X (fta.i A1 91DX 51136194 1U% ATTIC oyyp
Aorilotoz 513 AiDarrtoino o13y9,ogg, 3g 1)3411)1910 59631111 59A10%1 13%3 A(1)910) A(1.0
9 y 5.1911 510191013%10 5061E AL1X1fILDA9 313X AVC01173A9 A0)1 cb
0A0)011A 110% A0)119%
101 501A041(36)31: (10Ti9A gD1V 59 A10 3T)% 5T:011101C A1063TI11L A13311 itot `57391,t(b101
X10 5q) 53.011.110 111 110(1011L3 A30(131(3%3 m61931.12 513 01 A91191(91: Ao,7L13 50? -3%
SZ
AAry)3(1) pat 01 A01C101( TARO g101)3X 53610 3)3X 53003010A .110316331 omoN 513.6111( A10
2)3x 51361 5731537111, `57991,W0A. 5)3.91,0,11noic 11,341)3o1L7) 7b631(13g 1101
1olth010og4D
SOA 1191 Xpixrt? 0110 1019 a01o01901031q (191.99x1A1A32.c 11990.9 .51oi3
8 1n1343v `g 110 )?131i 5(101 510T194 1,9X 01511 101 inAlAmg 41 A. A.0.04
.
/ZATI M01 A0)1X(14. A1302 73TID60 A0111010/ 1312 A9a3goth )3(3gm2 170A911)3 101110213 -(173

6191 A9,1 3g 731A3)(101010 (b1 (N)

A3,0tuip6lq A011n Hu 52613x 0 5l3Anth a44.32 OE

1359cbg 3g it 111 30 7731

(1011110 1a13z MAA9gA.3ch9 AoaaXAI 523 191 )3613)(11A32 -11v.90
',toy 11.01pg%0, A(1,0 9 533A73d3 AG1 ALA00A3C)0 01C9 (101 10yr)A.311 ctoyciaxpg (101 -3A4

6 51A,A9,11 :11118 544," d II ETTI A13.09.30361C 171 :/sdpos. AooctaOpeOr IDl :d -114.0361:
Aoo DI monedoeou Dl iag II ez A.D51-11,t Td Eng : nogril!, d II re AltA9gAacb9 :iing
DA9gAecbo 'd

igvi `snplemng 'Bona pa `uuoil 'd 'L09 apala ea uI inpral In! eana a o eleaSaa ap
Ispdoa eaa3 ao a alleoi uciecioid Z -Dino 11 `gt,r I aunds eo e pinta leaq ap uIn

www.dacoromanica.ro
 286 MAHOMED II IA IN SEAMA DOMNIA XXXIII 9-11

mare si i 1-a virit pe degetul arAtAlor dupa policar, apoi scotindu-1 de

pe degetul argtAtor, 1-a potrivit pe degetul mijlocas, dupA aceasta pe de-
getul de dup5 cel mijlocas si apoi iarasi pe cel din urrna, pe cel mic.
Dupa aceea scofind inelul, i 1-a luat si a dispArut. Si sultanul trezindu-se
z din somn, si-a chemat tilcuitorii si le-a spus visul. Si ei au spus ca inelul
inseamna domnia, iar degetele, cel dintii e el, iar celelalte cei ce vor
domni dupa el, coboritori din el. Altii .insa in tain5 si pe soptite au spus
ca degetul cel mare e ultimul sAu an din viata si luarea inelului se refer5
la domnie, iar scoaterea si punerea inelului pe celelalte patru degete in-
10 seamnA numArul de ani ai domniei celuia ce are sa domneasca dup5 el
si atunci se va sfirsi cu uzurparea domniei.
Ci s5 relugm din nou firul istoriei si sä vedem city pierzare a f5cut
in zilele lui aceasta liarA insetata de singe si pe citi i-a facut s5 dispara
ping la cap5t.
15
Mahomed 11
9. Dupa ce a trimis trupul tatalui sau la Brusa sä fie in-
ia in seamy mormintat, insusi a inceput sa cerceteze visteriile si tezau-
domnia. rele pgrintesti; si a g5sit comori nenumarate In argint5rie,
vase de aur, pietre scumpe si galbeni same marl si le-a sigilat cu sigiliul
lui personal si le-a pus inapo!! In visterie.
20 10. Dupd aceea a descoperit un copil de parte barb5teascA al tatalui
sau, ca de opt luni, n5scut din fata sultanului de la Sinope Spentiar,
sotie legiuit5, cAci Mahomed se n5scuse dintr-o roabA ; sl fiind mama
copilului si mastera lui in ziva aceea la palat, ca s5-i prezinte condo-
leante tiranului, el a trimis pe unul din dreg5tori, fecior al lui Evrenez,
25 cu numele Ali, mare portar fiind in timpul de atunci, la locuinta numi-
tei si a sugrumat copilul. A doua zi, 1-a dat mortii si pe Insusi Ali, iar
pe mama copilului, fare voia ei, a dat-o de sotie lui Isac, robul tata-
lui s5u.
11. Si pe cealaltg masters a lui, pe fata despotului Gheorghe al Ser-
30 biei, care era bung cresting, voia s5 o dea si pe ea altui rob la Intim-
plane, ci s-a temut, ca nu cumva tat51 ei sg ridice la lupta in contra lui
pe unguri, nefiindu-i domnia inc g bine consolidate, ci u§or expusa vre-

8 : Tueavvic uzurparea domniei : din punct de vedere bizantin, domnia tur-

cilor era o uzurpare ; si e interesant ca" aceasta conceptie o intilnim si la Duca,
un istoric bizantin de sub o stApinire latinA ; dar si aceasta era considerate numai
ca o delegalie din partea impkatului bizantin. Cp. VI, 4 si XIII, 5.
9: sd cerceteze visteriile : cp. Critobul, I, 5, 6 : Dupa aceea a inspectat
visteriile tatalui ski si indeosebi a cercetat mult pe administratorii acestora" MET&
Si TaOTa Toii5 thisaivok avriesiiva Toil; na-reosok eivaxeivcov 5-rf ftealtrra sous TOlitWV

www.dacoromanica.ro
IIIXXX 11-6 svona vieroisi YNIIINVZ1B-0D21CII L8g

9 504 A31043 411.11,110

43 au 0)4)97.1y (hi 91311 491 530137,11412 73113 053 573916.7346 973 -

Akti. x3 (Ica a0y91mog 1101 (lcankly 113901io1h 4Lt293) 523 491 Aavoilnosii rux9g `AO'

70134 39 401(101 Sp 491 caari 401 A01731173031i vox Stactu 513 401 Aoirolon, 401 111
-
°A9 )?131 D1(1131 4C917303 4,11 MAA99A3C139 9 5134od) vox m9Ony 51p473109 349A,34
IDN 9 it(91i3A4 50414112 5043119A3A 01)393y70%39061C 59,01 (101213 45131491i 5cpx4313 9
pi .4361'539 loircty 39 Atsll 43ri A41199(13(09 41,1 A01i3AL it133 `470413X319 5910i 39 fl11039 -
'Sao? 401 4311 (1.010/151l 513 `491T3 59,w. .9 5ctoro 513 59191 ,1311 (Lx)491 1131439,913 -
5731400 53 (101913 10631a,. 39 ALL909ax 1nx 5coolucco7o 49) 4311 DA3r1 Aoynalwg 401 q0Cg
r1019n Sit). 51io Ao1731.9q AoA9oX Womoxpg Aka 39 11193611A72 Sit1 511h99A3Cb0 ALl
`A,7313101L03g 5101 3g 5139013 in% 3 51357) 4(01 Acoapq M06)?9931 7319 51:1 -9gA3cbD 01

5114 moy9...txng 491 137i 49107:1 41309240Y1341,1. raitoyypi 401 Acntlap 40)1 40o2? 5111
5mAg1i3A4 Amt1ORA.9.93 3191 50131 132 It .514473ot11
173%

yyv,
43110)14XYq 510(tn 5y611 Alt) AloLtAIpig Pa% 43+091 11 91 °Tip') g A0059
01(101 04. AO) 43 5irn S1736014. aoa(1r) 3613031DX 373X 30111491C73931D% 319% 513 50r1
.3.91A9thci 91
'6 5ncltr131 404101 91 1011010 (101 5017311 (101913 513 All.Cb731 A3 112 `11139.0611
593473 0119p1, ADM13,5 701 731311731 lnst 59.01 59.011173049. 59,01 59.03a1DIL 31171
A9)11}3
50,01109163A.P A3 510111/W? `,111939,37/.9 43 '510911/57. 43 ooly 51 510r-111 3131(, 43 11104 -
%Groh) `510149yr1ar1t 591913 b13x20 AD(3619 191 Anad)0731x) 7Jr/ A? (pi ioprini
417, 01301D2 06
OT rnla ATO3 Aolgunt 439 110159oime `tjoiry) 5u.) ACOALLTi `(01x9 43044434
11
Solito 1.(q 5og1oog `o134143 -
5111 5913113A,(1.0. 1101 5049113AAJ, suaccpAIK
51tDCA,0
43 (01 e011)31(731C 737/.3113
g 15,711A31L aotrioA. _,597vinma 11)X al?A.
/Up Ski 59olitri nal 59girnc volt 5naoilui runctn
11.1 756011 1'1413X1 53339411ina (101 9,011A96111 5)31031n 3042
MD1 MO1A9X0312 1,3 M101 401(1 not `?4313ga Alyve 113349119 50169110001(Q1t (1.92 (14
3101 11161XYX, 43 (b1 6%10 5111 5110139.119 01 (10191D1L 111.1L3 .3 31Ca 4111 Aolop 39
pox 49193) A91 Arty. '39o1vArm Akti 39 no311111 (401 5991D1I 31)) furl AlurioycLog
(131 (byaOg (101 an:al 59 1101910 an %1JOJ 523 AorbpA oin.o94611, (IIE6
II At1y 33 41313313 (1019.30 'AV110.1511111 1 Ail 73631nA0.1J (1011*)3 a01931939 j
,stiga33 g3 013100 1131i 3DX Aliwp (bap? Col 1i.A.9Xru
11,191(oximcniwaxA 111092.0 CE

ebynog 'uoArtog vap 513oltgoa) scouipi 9 (N,11731C 5119.13 (163343 el.n% 1101910 /141
M01 4(06A.A.(10 `Altlyri Stu 5mAcyri3AAI, rtoi9D 112 l,ri ,stwporolArat ,02 AViltv

I CI"- 101311 :ling Acl )Plarl d

d : lti
II 9 A.41 A701A01.13A1, .7SOJOS a) Vi 6 nolni.oq Aon.pax
d gZ la
:(41041Oxpg t.2. )394011349. i)ptoriaA.1,t 111111E1 EZ 511,13(10 .7sduas (2 A
501A0 II LZ
ALofV. 'd

ul 'Ede
:0I 'cb
-
riD --1 "3I3LID 'II 'al v--E 1,§ Evi `6--E ednp 01E3 'undo° E ;soj 'maul
innuads, : ZA 'XXX '£
IT : lg. ad pnnivaa pialscriut v Jnj : z4 xxx 1 ,dric[ -0 `saluelis £901 u 901 H -
0) saluelis 'cig 'Lizz 0, ad ursuaoe e o-plad !ode unuuisuop 'Ix ioIoaled 1Ep
Esulp E-U ;Ion -es 1$ aquutlas ealp.w4 pAeni ap !mu alu!eui ap Elpil in 'aillseup,ui
uinD EA udp.os nip apurpu wpm}

www.dacoromanica.ro
 288 PREFACUTE INTENTII DE PACE ALE WI MAHOMED II XXXIII 12

unei rebeliuni, nu putea face ce voia. C5ci si despotul, cum a auzit de

moartea ginerelui sau Murad si de venirea la domnie a lui Mahomed,
de indat5 a trimis soli ca, prezentindu-i condoleante si mingiindu-1 ca
pe unul ce a pierdut pe tatal sau, sa reinnoiasca tratatele si legAturile
5 ce le avea cu tatal lui si sa le intareasca cu juramint si sa cear5 Inca
si pe fie-sa si s-o is acasa. Mahomed le-a si facut acestea, nu din do-
rinta sa traiasca in pace si in chip binevoitor sa -si duca domnia, ci s5-si
poatA rascump5ra timp; caci cind o sa alba vreme, va face nedreptAti
si incalcari de lege. Acestea si altele le fAcea, imbrgcind piele de miel,
10 el care era lup, Inca inainle de ce s-a nascut. Asadar i-a primit bine pe
soli si jurindu-si unul altuia reinnoirea tratatelor, i-a 15sat sa piece in
pace si a trimis la tatal ei pe imastera sa cu mare cinste si slav5, im-
p5rtindu-i si venituri foarte multe si sate de la hotarele Serbiei, ca sa
aiba din ce trai si cu ce se ingriji in tot chipul.

15 Prefacute intentii 12. De asemenea si nenorocitii roniei ce locuiau atunci in

de pace cu bizan- Constantinopole, aflind si ei nefericitii cu domnul Con-
tinii, rominii
si altii. stantin de schimbarea domniei au trimis soli pentru condo -
leante si sa-1 felicite la urcarea pe tron ; cine pe eine ? mieii pe lup, puii
de vrabie pe carpe, cei cu sufletul la gur5 pe insAsi moartea lor. Acela
20 insa, el antihristul in locul lui antihrist, el nimicitorul turmei Hristosului
meu, el vrajmasul crucii si al celor ce cred in eel ce-au fost rastignit pe
ea, ca un ucenic al satanei ce s-a schimbat in carpe, si-a pus masca de
prieten si primeste solia si scrie tratate not §i jura pe dumnezeul profetu-
lui mincinos si pe profetul cu acelasi flume ca si el si pe cartile lui spur-
25 cate si pe ingeri si pe arhangheli, ca se leaga si r5mine pia la capalul
vietii lui in pace si bung intelegere cu Constantinopolea si cu domnul
Constantin impreuna cu toate marginile si orasele de sub acea domnie ;
bunavointa si atitudinea ce o avea tatal sau fats de imparatul inaintas
loan si de domnul Constantin de acuma, in acelasi gind va trai si va niuri
30 §i dinsul. Pe deasupra acestor frumoase fAg5duieli a mai dat impgratiei
romeilor un numar de trei sute de mii de aspri in fiecare an din veni-
turile localitatlor asezate in valea Strimonului ; ei, de trei on nenorocitii,
i-au cerut aceste venituri pentru intretinerea si alte cheltuieli cu Orchan,

12 : rcimine... in pace pi band intelegere: cp. Critobul, I, 5, 3 : ;Tibia Rev wthvbe-

mt, `Poialotg xai (3cogilei Kuyva-ravtivc.p mai intii incheie un tratat de pace cu bizantinii
si imparatul Constantin"; cp. si L. Chalc.. II, 142, 23: xixi toil "Ekkma onovoclg inotsito scat
beticaxE triv iris 'Aaiag aueetAiov si a facut un tratat de pace cu elenii si a dat regiunea de la
marginea marii dinspre Asia". C. Muller, Critobul, p. 57 nota la § 3 crede cä aceasta
s-ar referi mai degraba la grecii din Chios si Lesbos ; dar aceasta nu se poate, cAci
acolo erau domni latini italieni, chiar in oarecare dependents de imp6ratul bizantin,

www.dacoromanica.ro
1,11XXX F,I SV0C1CI V12101S1 YNIINVZI3-0321aL 6132

513 mornono. `51.1.9091,i13oXo61s 9 qt.o.i,trogi,i, 19,0 0170114911. 13453.0 10 Q 511793.c939

aKil, 57001:10)02 A91 A0113A0.61' 001aoaTilail. 11019113 19a0ohl 10% Aci 103x.31\r Ail
An,Aorb,At ,A0A3T799in73t70 5;103 5401on191oxou9 A3411131C2 ACODt661411160IS A91933
1DX Dr.°Aka moDt,ta 5(1) 01A2.0,01&136501CD 1DX 591 573XI1.11413 1DX TIMM)DO '5)31 513.

3)(13 701311 tun. 596113ic `ctoicua Amu?113.0(03 173X 17300131Y1110d)DD 11? `A.0)7(62 113 31
pcnt Asti na41xart.61. nantult pax, AlVoy 513 xp. 70191 pax `A.n.l.truau X90 5q) v,
Acovg, 50)X1A11813 '!DX 5cox1011(13 A,D1g A13 1)3X A.130:3A0113A, 911110 A0a11X -vaokr);.,
`1104 11010 fiDiv `1,1,01( 50413%2 5701x190, vox 5191110117 '1394101C 1910.101 10% D6312
At.0 myptap AKOog SiggagAmtn, '3111361C2 50w,111 A01 1DX 961( 5111 50)3141,AA3A, Lupo
cox9ach 5 cocl A g 5oA3r1)?_0(013 59o1 5a03673191axou70 pax S4070T1wA3 5rott,c61Acto 540 01
1DX Mpg701( 113041123.02 113 114613 5)31(1310 10X AO 001910 11D111.611171 59131C A01 -0U

Dap. 51,11913 013111 A,37151.117; 51,199 31 pay. `511171i 5mi)34o3ct3 31 5,91.913y3s 10X
51)15(1)7. 5D1113A.01.02 L1,1913 lq Awl 11(0169 591033K 513 ALL1)0131D19 10% 313 En A.op
oinzut An -Manx) qgcz
ZI 50310110 1)3X 10 q 13191taokaArnomoN 3101 5311119x10 ionlxio99 g

101.111 1DX 513k-1111(13 AcID du. (.1191C1)3g (bA11A1319A0)M 531-A04137i 1DX 1019170 A41
AL,LA,trepaq 5111 `5t9A0113ALL 1D9 110r113 513901.c Aid9X
5t11 547,1))? 513161411oo01r 173X

AL1.1 Ariog361)3% .531A099.360/03.00a1t 531111 :701111 10 5311670 A01 'AMUR 10 10.006113

1191 `113b2 10 ;14:20Z11,41 531M10AD 1191 -A0173AL06t 5o11331sj 0 cal: ctoi acapjaham0 n
5131918Xp.m2 0 Ali nal accoiox aori 5L1Arijo1c `59.3609d) 0 59604 aoi 11060191D OZ

1DX AC01 A0)1A9C1311311.0 513 4.91 et (hasp `103.A1A,D1c A.9%11th 11013E(0906u 513.0a3q
5o2 Sktitterni CL01 501A36Lcothoo1i701311 512 A1d)(1 DA.D1DK 17313X3901T AL1.1 A131309381C
1D% 130119 A03.0 11.01 110.1114)061t03n3ft1, 1D% A01 -173110J3
13(1)DoA 5)33A 513X1.,1473114 113%
AOD(IA no29.13 AlulybooE pa}:. 591 SnOniri
ao199 5n011d1g pax SautokAa? 10X 4-ADX612
5ao11311 cjoi 1113A01sa pax 111311311113 A
(wag 5110)1 001913 nq thr.9A.12 1DX f)10A0119 9Z

9131( 5111 5(031011 pax a01 a0191t939 a0A.11A1010ACON ACW 19)21: 5101 TX1o31C510a 17DX
117931(01C 014 Alst1 A4,19.13 A101310E039 . 113% Ala A1010/1(13 17)Y. cmo3.9.919 44 oilliltpq 9

aL11131t (olcp r:13ri a01 4 50131090 aoAA9coie 1101 50197(..a3v91431-joa1t i)ox aw. -91.c939
a01 a0m1n1a19mom CLOT 'AAA 113 111913 U1 aTiTAA. pax 591910 11313.0iA 1D% -3aL14-0.31
101 DA13X21ta, n
AW19.01 A.001 mop% A.0)3D2X.9014 01109I1A0g2 113% .113% 59.1 (11 OE

hpyioN mop:akm 7.2 A0)1 Aso1za1(1gag13 AC01 0131: 1191 D119Ttaa1K 1101A.013x -0)X
a A,0/ Acrittiop Am13r.09 Acopoxrnal `AC0g9110X 531ADDLI,1113 11(1131 10 torm,ofial
pax 506313 3 51,1,91A IEEZ
0X3113 11061 5111 1101 40x60, (101 A2.0131(061t 501 90A9A01C0 01

c 094a A d : Das Mina 1004 ling AoolLoolliOniczt :d inDit6o4nonu ling II 6 -x3k

11

50)30A :d 5coapp.aA. )9E1 II 6Z )3D11, P-1 lnx 311)31,,A0.31 d II 1E nAo11;1511:1 d II CC tt743todi: 5ort
d wvnbsnu mnb Damn svona ap aoy aumpio avirvu

eaap as pationew 1I 0 na4§ounoal .eveptuumap V !row =vp : !§" e lep alintu 7eduil
iS a welog es eqle Oeaaae alualapd ad ale° o eann ESE3 eaaon no owl Int
satuelis
!.0. Ego! 4o1 119x60, rah, 701A3TIx3toau lvw'unyoio sns plslz Jowoqoa
9-6T LIZ

www.dacoromanica.ro
 290 MAHOMED II PORNESTE ASUPRA LUI CARAMAN XXXIV'

ntai sus' zisul coboritor din Osman. $i solii, dupa socoteala lor, incheind
cu bine legAturile de prietenie, au plecat si ei cu bucurie.
De asemenea si solii T5rii Rominesti si ai bulgarilor si cei ce lo-
Cftiesc in Miti line, Chios si Rodos si genovezii din Galata, de la toti au
5 venit cu daruri si i-au adus inchin5ciuni acestui cu adevArat demon in
carne si oase; si, dupa socoteala lor, primind asigurAri, au plecat.

Mahomed H XXXIV. RAulatea de el, aranjindu-si-le toate bine, dupA

pleaca asupra lui cum insusi si le chibzuia, si in chip fatarnic arAtindu-se
Caraman. cu ginduri de pace WA de toti crestinii si incheind chiar
10 t'cu regentul Ungariei Iancu un tratat de pace pe trei ani, insusi porneste
cu razboi asupra lui Caraman, luind drept pretext, CA el este prieten ne-
prefAcut al crestinilor si crestinii au fatA de el prietenie Fara viclesug,
deli sint de alt neam si de lege strAinA, Caraman ins5, cu toate ca este
musulmart si se inching in legea lui Mohamod, totusi mereu si irytot-
15 deuna nu inceteaza sä ridice rAzboaie i tulburari, oricind se iveste vre-
un prilej. Iar Mahomed avind vreo dorintA, dorinta i s-a prefAcut in vo-
irit5 si vOinta in fapt5. Caci apucase sa ajunga la urechile lui Mahomed,
cum Caraman auzind de moartea lui Murad, a pornit cu nAvala din ho-
farele lui §i a cucerit trei cet5-ti si p5mint destul ; dar cetAtile acestea si
20 pArnintul, Murad nu be avea in stApinire din strabuni, ci cu putini ani in
urrna, be rapise din ale lui Caraman, pornind cu putere asupra lui, pre-
cum s-a si arAtar mai inainte. Gasind deci o cauza binecuvintata, feciorul
rApitortilui porneste la razboi cu armata in contra aceluia caruia i se fa.-
cbse '0 riedreptate mai inainte si care de aceea isi cAuta drepturile lui. $i
Mahomed 'a trecut vadul cu armatele de apus si, dup5 ce la Brusa a as-
din Osman : Dar Duca n-a amintit mai sus nicaieri de acest Orchan si cum de
a ajuns sa stea in Bizant. E drept ca mai sus (vz. XVI, 12), Duca numete pe unul din
feciorii Jni Baiazid Fulgerul, Orchan care era inch.' mic capil in timpul luptei de la Ancara
(1402). Dar nimic mai mult ! Sa fie acesta fratele nevirstnic, pe care Musulman
(Suleiman I), feciorul lui Baiazid Ful-ger, it da ostatic in 1403 imparatului Manuil II
Paleolog, spre a obtine ajutorul bizantin la dobindirea tronului turcesc ?! (vz. XVIth
2). Duca nu o precizeaza, Dimpotriva, ne spune mai departe (vz. XX, 4) ca au lost dati
'dui fra(i ostatici si ca unuf s-a intors la Brusa, iar celdlaft s-a botezat si a murit
in Bizant. Vechea traducere italiarth ii spune chiar Orchan pe nume (vz. Duca, ed.
Bonn, p. 400) ; dar pe acelasi G. Sfrantes. I, 70, 13 si 90, 5 it numeste Iosuf, iar L.
Chalc., I, 167, 15 Iisus. De asemenea nu s-ar putea spune ca Duca ar face trimite-
rea la, XXIV, 1, uncle ne istoriseste ca §i Mustaf a, contrapretendentul lui Murad II,
a dat ostatic un fecior la Bizant, caci numele acestui ostatic Duca nu ni-1 cla
si' e necunoscut. Pe un Orchan, fecior de-al lui Musulman, scos de bizantini in contra
sultanului Musa, it amintesc G. Sfrantes si L. Chalcocondil, care insa ne spun ca
acest Orchan a fost prins de Musa prin tradare (L. Chalc., I, 166, 15) si orbit
(G. Sfrantes, I, 91, 21); Duca nu aminteste de acesta nimic. De Orchan mai sus
zistp r0 'In 1451 se afla in Constantinopole, Duca mai aminteste o data, dar nu
mat sus, di mai jos, cu prilejul cuceririi orasului, cind Orchan e prins si i se taie
capul (vz. XL, 4). El pare sa fi luat parte la apararea orasului hi fruntea unei unitati

www.dacoromanica.ro
XXXIV 1 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 291

'OT[1.61'. Kai bi) &SI; itaTa TO bOX0131, 7T011)GaVIEg rile (Iyaniv, infieoav xai
a6-rot zaieovieg.
`O[tokog vai. of TT"; of -aT)v Baariewv xai of tag viloovg
132,,azi,a5 xai,
YATOLV.0i3VTE.;, MatalVal,0 Riot, TO6toi, ix Toil FALUT011 r£3/0111:Tal,, Ex nay-
Tow a0Ov-rig 6uv bio@otg- ACIOOEXUVTiffaV TCp CO-; da.Tp9o5g oapxocp6eo? 6a4.tovi, %ca.. 5
XaPorrE; ret mot& xa-ra to Soxoiry airoig, Curfienay.
XXXIV. Ta 2-oirra ovv, 6.)s airrOg i?LoAsto, earaptIcrag xaVog o %twig
-xai, EteTiVataV XaTaaTCCOLV nisacccrligVCOg ilkat a; &awl, togs xems-cLaVOT,g xai
Oi/V aura) Tei5 im-reemp Oiryyetag u7) lecyxcp tox7ov itCov etprlvrly CcorpaAtoli-
1,tivog, aims %OCT& toil KaQattaV iXateaTEil£1, n@oplioei aixtag, (.6g. autos T(61, 10
y.ptottavi6v 155taexi1 Tilog axiI3617.og xai of XelifTLaVOt Trly cpliccv Thy nclOg cc6-
TOv gx01/01V aSOAXOTOV ealoOveig Ovrig xcci, Csvrls ileriaxiIag, 6 SE Kaeap,av
TiovoovAphvog (.3'n xai Acapi6ow to toil MOCCI,LES, act %at 7t6VTOTE 1/1) na6E-rca
biEyd@cov aokilioug %al raeaxecg iv xcae(7d aietcrrecoicog. BouA.roliic o6v 06-
kriot xai OEM-inag iyivito. "Ecptagi yap ivco-n,o0itg 6 MEX4LET, Cog 6 Kaea- 15
Ray axolicrag Toy OCtvot-rov roil MOV&T lIato@ap.EV aJto Tan 6010V &Ma/ 1tai.
iXELQ6XYCCTO (19e0AiElla Teia Ykti, "AV Nalriv 0AX Oirst fr
Ex Tan JtE)0yOVOn 1 Tan 234b
fff2OUQ4.01, xai tijg yfig. -rcl) Mweem %atop'', aA)ct neo 62dycov x@6vcov Ex tibv toil
Ka@apAXV xatabuvaatiigov CapilMCCEV, (bg xai 6 1.6yog waecciag iSiiAmoEv. Edo
()Gin ovv E-Uoyov aitiaV 6 IA; toil knoxyog xa:cdc T013 7LCithTiV 681,x0iv-rog 1mi 20
bta TOIJTO aVEQeiryclivrog to iota, oiry S'UV6EREL XaT' aka bEEOTQC(TEUGE. Kai,
61'1 7TECiffac toy 704:11911OV Ol`n toil OTQaTetipOCOL rrls 6150-Rog xai Eig Thy 11(10v-

9 'Iaidystw P Ii 19 an' itenotEv P.

de mercenari turci, dupa cum pare sA ne-o spunA nobilul venetian Nicolo Barbaro
care a fost fatA, in al ski Giornale dell'assedio di Constantinopoli 1453 (vz. Migne,
Patrologia Series Graeca, vol. 158, col. 1070 C). Cu acelasi prilej L. Chalc., II, 162,
4 ne spune ca acest Orchan a fost nepotul de fiu al lui Musulman" 'Oexiivriv TOv
Mourtou4iavew tiodi)vaceasta s-ar potrivi cel mai bine cu spusa lui Duca (vz. mai jos,
p. 292, 14.15) ca Orchan este acuma bArbat intreg de virstA" iar Critobul, I, 64, 1
ca a lost feciorul sultanului Mahomed I si Prate deci al lui Murad II si unchi al lui
Mahomed II, $i ca a fugit de mult timp de frica fratelui sau, sultanul Murad II
((mak( nee:, noUoii Ov-rct Stet viv ipo(3ov rou abapoii). Trimiterea aceasta in, textul cronicii lui
Duca ramine o nepotrivire greu de explicat ; poate ca provine dintr-o scapare de
vedere chiar a autorului care n-a mai apucat sa-si revadA cronica si s-o puna la
punct, mai ales ca se mai intilnesc in ea unele nepotriviri (vz. XX, 4 ; XXVIII, 1 :
XXXIV, 2 si 10) ; sau poate ca provine si de pe urma vreunui loc sarit de vreun
copist, o lips insa pe care nu o mai putem descoperi.
XXXIV I asupra lui Caraman : adicA asupra unui urmas al acestui intemeietor
:

al sultanatului caramanliu Iconion ; dupa cronicarii turci numele lui era Ibrahim-bei
(vz. C. Muller, Critobul, p. 57 nota la § 3). Despre aceasta expeditie a lui Mahomed II
in contra sultanului de Iconion cp. §i L. Chalc., II, 143, 12-144, 4 (G, Sfrantes,
I, 97, 6-12), Critobul, I, 5, 3, aminteste numai de pacea incheiatA cu el. precum s-a
si aratat mai inainte : vz. XXIX, 11 si XXXII, 2.

www.dacoromanica.ro
 292 PRETENTI! BIZANTINE DATA DE MAHOMED II XXXVI 2.2

teptat armatele de rAsarit, s-a ridicat de acolo si a ajuns in Cotiaion si

de acolo in Salutaria Frigiei, care la turci se chiam5 si Carasarin
aproape fiind de hotarele lui Caraman. Atunci Caraman auzind de so-
sirea lui Mahomed, a trimis soli dintre dregatorii lui cei marl, cerind iz-
5- b5vire de cele gresite, cAci da inapoi cetatile ce le-a luat. Si asupritorul
s-a Invoit pentru cauza care yin s-o spun acuma.

Bizantinii cer 2. Intrunirea cea Para de minte a romeilor a chibzuit slat

sporirea apanajului zadarnic, trimitind soli la Mahomed si spunind cum ca
lui Orchan. c5ci nu fusese Inca incoronat si
imp5ratul Constantin,
10 nici nu avea sa fie incoronat pentru sus-zisul motiv, dar i se spunea im-
p5rat al romeilor, si solii spun mai intii, precum e obiceiul la turci,
vizirilor cuprinsul soliei, cum ca : ImpAratul romeilor nu accept5 suma
de trei sute de mii de aspri pe an. Cad doar Orchan care este si el un
vlastar de al lui Osman ca si sultanul vostru Mahomed, este acuma
15 barbat Intreg de virst5 ; si zilnic curg la el de pretutindeni multi de tot,
numindu-1 damn si proclamindu-1 sultan. Si el voind sa se arate ge-
neros si sa" le dea daruri, n-are unde intinde miinile. Si atunci cere de
la impAratul s1 imp5ratul n-are de unde sa-i dea attta, cit cere. Prin ur-
mare, una din dou5 cerem: sau indoiti venitul sau lui Orchan ii d5m
20 drumul. CM nu e de datoria noastra sa intretinem copiii lui Osman, ci
ei trebuie Intretinuti din veniturile for publice ; cad pentru not ajunge
c5-1 retinem pe acesta si-1 oprim sa nu iasa din Constantinopole". Aces-
tea si altele mai multe le-a ascultat Chalil-pasa, caci el era cu totul
prieten al romeilor oarecum din dou5 motive : unul, pentru ca era bla-
25 jin in judecata lui si bun, iar celalalt, pentru ca ii placea sa is ; sl daca
cineva vorbea cu el, tinind our in mina, sl aratindu-1 ca o oglindA,
putea neoprit sa scoata din g-urA fara fric5 orice cuvint aspru ; auzind
deci cuvintele ce le aduceau ei pentru sultanul Mahomed din partea im-
pAratului si a sfatului tArii, a grgit catre soli asa: O romei fara de
30 minte si nesocotiti, lucrArile pline de viclenie ale cugetului vostru, le
stiu de mult. L5sati-vg de ce v-ati apucat ! Raposatul sultan era blajin
si prieten neprefAcut fat5 de toti si un om de treab5 si cu constiinta cu-
rata. Sultanul nostru de acuma Mahomed nu are un gind ca acela in
care voi va puneti nadejdea. Si daca din miinile lui, Constantinopolea
35 va scapa teafarg, ma gindesc la firea lui indrAzneat5, salbatic5 si
impulsive, atunci cu adevArat voi cunoaste ca dumnezeu trece Inca cu

2: SLA io a@oO6rrakv pentru sus-zisul motiv : Duca arnintete de doua on ca loan

VIII Paleolog (1425-1448) a lost eel din urrna imparat bizantin, dar nu arata nicaieri

www.dacoromanica.ro
_XXXIV 2 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 293

aav dEvaliEtva; Ta Tfig avaTokilc aTQaTEOaara, ecnagag ixEi-8Ev E ig KOTThiELOV

epty..ETo xeclaikev Etc Ecd.ovccTiav Tfig Ocruytac, TO xat Koteecaam nape( Toiv-
xotg kEy6p.evov, inn); Ov iv Tag 6@toi; Tot Kul:241,6.v. TOTE 6 Ka@cquIv tht0i)--
Cfac Til V Lil:pL IV Ta MEXEOT gljTEIXE ngicifiug ex TCov Ikeymavaw carot"), aind.w
/Oa IN T()1/ g OTpattgVOW aUv &ILO 86 GEL -CLAW, GSV OLTERETO, Cp001JQUOV. Kat 6 Tii- 5
gavvo.: itatiVEUOU 8Lr atliaV Tti1V ijv 7 wv gQ X011111.

2. 1-1 yap 1.u.o@a Toiv `Paraakov cruvaycoyil iaxiiifraT6 TING( [10.TOt iaV 01)-
/0, 6 naccooc agOg aOTOv 7C06(3a5 X&yovng, acT)g 0 pacsaEirg KcovaTavTivo;,
criinco yaQ fiv atEcolEtg, (Ma 4-yOU o-TEIT811vati gp,EA.A.E Sia 'To ItQOOTtagV, 311,0
Paaikia ixiiXauv 'Pwaatorv, Uyoucriv oint neekov Ta tTjg npsoOsiag alivOciala 10

Tot; lAmitovatv, cis; Hog aOroic, 6:;. `O Baaa.Ei)g. taro `notiaLaw t v TeOlf
xat' gToc aonQUYV TQ LCOtai kOV X Lk LOICOV 3TOCFOTTITU 0U xata8gxrca L. Kat yap 0
'Oexav, 8g EatL xai CCUTO; vi.Og Toi.; 'Owen/ xaNc xat o baiTEQog liQxiyog ME-
T, 157C6QX E TekELO g LiVb QOLC; rtj Vaxia xat xaftExciatliV auWouoiv oTL 6.61- 235b
(FTOL n()Og windy xvetawuttoiivTEc xat ?Envoy avayo@EilovTEg. .A.UTO; Si 'Si XOW apt- 15

Aotittilactt ;tat 8oviiaaaai, out ExEL TC0c) tag xst@ag CoTALaat. AiTwv ovv TOv
13aaaia, 0 (3a6llEbg oOx EOnoosi, TO1) 80iivcu TOcrov, &sov atter,. 'Ex To5v Svo av
Ev alToijaEv ft Tiiv 741150080V 8LJEAAXMA6CETE Tj toy 'O@XeCV a7C01,1101.1,6V. Ovx gLITL
yap soilto X00; 1)1thEQ0V TO IQ hpELV TOO; '0 TilaVOU naThag, ea& bet TclicpEaOat.
ix Tat, 611 IAOGLCO V (1,oxEi yap ijaiv T1 TOl, IOU xaTaaxemg xat ij llTl TOT) bi(3i1VCCI. 20
T-11c; 116k.EWZ xthA.uaig." Taiira xat OaXa 70.sto.) 0 Xala-naatag Cotaliaa;, xat
yap r1v tit& navT6g Tao; TE'ov 'PcolAakov Ex ErOo mein, atTiOlv Riv !Ala 'CO EI,-
VaL Jte0611Vil V.aTec yVd)ILITIV xat fitteeov, 11 b' ilicKL, oTL TlV SCOQOA.ilATTIg %at EL Ttg
arra) Siagyero cpiQcov Ent xElf2ag xQuatov xat 8Emviicov cbg xaTonr@ov, an@o-
axOn-aog ani nrusv SI& yX(bTTII g LiVEU Cp6 01) 7thyra Liyov axArlpov, CotoiNyag 25
ovv Tok ?tape( tov Pocallicog 2.Oyou.; vat fr; Oupa.ircou too; tardivrac to) f1y4t6-
1% MEXitiET, CiiiTCOg 7CCIO; TOO; CLROI.CQ LCCLCCQ tOlig ECre gyCLTO T Q &vorltoi 'kat 1.10 Q0
PO/ re( rijg Stavoicts '11.16V ITOLV01.C'EiftlaTCE DISC! ir8 2w6 no?aoii. ''ATETE,
a xaxgxErs. 1;) na@cprixeo; fiyEadyv fp.LEQ0g %at gig netvrccg CotQatcpvii; Tao;
itiryxavn, %at xgricrrfi; ovvEtbirEa< avoQamog. 1;) 8E viy'v fpAgTE@o; frisaiov 30
MEx4tEr oiri 6:5-ti ii); Thictirrn; yvcfmnig, fly filidg ba6661-cE. Kat yap Et Elt. taw 236b
za9(7)1, aOTOU doT0806EL MOVQ-CCEVTIVOintOXLc, 7r115"; tO ilyaCri) %at Ziy@tov 'Acct.

Oot,tririzav aurov Xgyco, ytychoy.aw ywhao!..tat, Ott ET L ELiC, 7[021:113 ai nEL TI1C. 11l..16)V

1 xotuatov P II 2 u06craptiv P 33 ytwlgrxwv yvciniottat cf. 1 Reg. 28, 1.

-mai inainte nici un motiv, de ce Constantin XII Paleolog (1448-1453) n-a mai apu-
cat se( fie incoronat ; vz. XXXIII, 1 0 XIX, 9. Iara0 o nepotrivire, in textul transmis
al cronicii lui Duca, destul de greu de explicat.

www.dacoromanica.ro
 294 MAHOMED II INCHEIE PACE CU CARAMAN XXXIV 3
vederea planurile voastre fatarnice si smintite. Oameni lar5 de minte,
avem acum in mina un tratat scris cu juramint, incheiat cu voi de ieri
alalt5ieri i rindurile scrise, daca se poate spune asa, nici nu s-au uscat
Inca, si voi acum, pentru ca am trecut in r5s5rit si sintem in Frigia,
5 vreti sa ne speriati, arAtindu-ne obisnuitele momii sperietoare pregatite
de acasa ?! Nu sintem copilandri fara de minte sau lard putere ! De pu-
teti face ceva, faceti ! Daca vreti sa -1 proclamati pe Orchan sultan in
Tracia, proclamati -1 ! De puneti trecerea ungurilor peste Durfare la cale,
s5 vie Si daca si voi voiti sa nav5liti si sa luati ce-atd pierdut de de-
10 mult, faceti-o aceasta ! Dar sa stiti, ca nu o sa izbutiti cu nimic din
acestea, ci mai degraba vi se va lua de la voi si ce vi se pare c5 aveti_
Dar eu voi raporta domnului meu si ce hotaraste el, aceea sa se faca !"

Mahomed II 3. Acestea auzind Mahomed, s-a umplut de mime, dar nu

incheie pace cu avea ce face si a incheiat pace cu Caraman. Cad avuse. de-
15 Caraman. end sa-1 desfiinteze cu des5virsire ; ci in capul lui se chib-
zuia : Nu cumva imparatul romeilor, fiind eu in r5sarit, s5 cheme ce-
lelalte natiuni ale crestinilor ; Si va scoate si va da drumul lui Orchan si
cu ajutorul acestora se va face domn al rasaritului si partile de apus le
va ceda romeilor". Acestea si altele asemenea acestora luindu-le in
20 considerare, se uita la solii lui Caraman cu ochi senini si la timp potrivit
le spunea cuvinte amenintatoare, dar la timp si cuvinte blajine, ping ce
s-a asigurat de pace intarita cu juramint sl prietenos i-a trimis acasa.
Cit despre solii imparatului, le-a r5spuns, cumca Acuma foarte curind
am sa fiu in Adrianopole si acolo veniti si spuneti-mi toate de ce are
25 nevoie imparatul si orasul vostru Si stau de-a gata sa dau tot ce se cere"_
Cu aceste Si cu alte vorbe dulci luindu-i cu binisorul, i-a lasat sa piece_
4. Dar Mahomed in putine zile trecind peste vad si ajungind la Adri-
anopole, a trimis de indata pe unul din slujitorii lui in satele din valea
Strimonului si a oprit venitul ce-1 acordase in favoarea imparatului pi
30 pe oamenii acestuia ce aveau grija si gospodareau acolo i-a alungat ; si
numai anul dintii imp5ratul s-a bucurat de acest venit.

Mahomed II
5' Dupa acest lucru insa s-a apucat de altul foarte pagu-
hotara*e zidirea bitor siaducator de moarte pentru romei. Cad cum a
unei cetati. Inceput iarna, a dat porunci Si stiri in fiecare tinut si
din apus si din rasarit sa pregAteasca o mie de mesteri zidari si salahori
5-11 : pentru construirea unei cetati : Despre construirea, in vederea cuceririt
Constantinopolei, a acestei fairnoase cetati, cunoscuta sub numele de Rumeli-hisar,

www.dacoromanica.ro
XXXIV 3-5 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 295

bta(30.0Xitg 1tOtt 61,1:10TC/005. "AOQOMOt WOC/OL Tip gig ;tat grEQOTCotTa yivottiviv
tts0.' vµwv Evoexov neifttv fityri cpieoliev wai, ei ,SUVOrroV Finer., Ta ysyeattlieva
obnto itileavtat, vim Si, Mu rip etvarolitv StaParag Y.Cd iv Oeuykit Stayovtig,
AliAzte cpafrijoat ilang, Scixviivrig Tit nap' 01.11,V xoracrxsvaap.iva cruvipli Ttoep.o-
kketa; Oirx iattiv natSklia Civeu yv(0acco5 r1 Suvattscog Et -n Siivaa& 7teaat, 5
neeta-rE Et (30-(1404E TOV sOC/X&V SsiIat hyEROva iv 0e4x-rj, ostars EL Toi)g
Otyyeovg !..1,EASTaTE StanSeilaat TOV ZSAVOUPLV, A.O.gTORFCCV Et xat vµeic (3015-
xE0-06 -rob- xatabeap.siv tai Acoav, a 3* not ov CcauXioare, tovro 3t0t110aTE
IIMTv ytvthaxiti, On Etc (Abel/ toinow iiiSoxitdrniTE, CONe tuEiAlov, xat o Soxti-
TE gXELV, Oce0iiaitat etcps inahv. iyth favayyEAL TC/d 144,0..) [IOU xat to airrip 10
.pouvrov yiviailco "
3. Tarra etxmiactg 0 MszettiT %at &Rob- 70.100'stg osix EixE 'LC 3totiicrai Rai
Tel) Kaeattecv OUvecoutaato. Eize yate bta0y1.0p,OV TOif Capa.140121 COTOV xataxol-
Tog (WA %at& voiv iOltOnEt, Mh non. 0 pacramig TiTtiv `nottatcov, iv &avail
Ovtog ttau, neoaxaXiarytat T& Xotaa gOvri TCOV XCILOTtavCOv. xat ix(3aAsi. xat &no- 15
XixiEt TOv '0@xav xai airy t 1:1Q0Yyfl TOirraW yEVilOETal, 7VOCItog stlig ecvatokiig. 'tat 237b
Ta riig Saecog nOteCtX(00)6EL to '13(0RatOtg." Tanta xat TOL To0Totg Ottota
Actpeov xata voi3v, 137.Enit TovS neiaPstg tov KaeatiEtv tAaegi 13Aittttan xat %met
xateov inansiAnynxo0c 1u 6youg aircolg iStSou, naea %wily Si xat 31001/g,' gOag
oi5 Tint eteAvriv iv6exto5 Cimpa?acrocto xat µn.& ayainig Unilt£11.111/E. TGEO5 Si Tali 20
Paatlicog neicri3sig, iinExetvato, cbg 'HS1 StaabvtOttw;- iv 'ASetavo-uniait1110,-
Xto ply that ;taxa ixo6vrec ebtavra Tee t4 peccrad xcEi TYl noxst, etvayxctia awry-
yact-ri Rot vat E-rottuog Eva -rob- Soivai TaV TO t1IT01511EVOV." Yin/ Toinotg Si
xat Etieotg ttiatxtotg X6yotg xokaxiiiatig azikuo-iv.
4. '0 Si Met StaPag Se Okiyaw iltrieqw Toy novOttov %at iv tit 25
6MOLCIVOij EICIEANov, 7COLQE1Yffil ataag Eva TCOv 8019t(011 OtirC01/- iro TOT; )<CMY TOy
ETErultOva xcop[otg gx61.1)crE T1ty 7tC/60.060V trly E/EQyETTy&EiMIV Tip &Rail Xat
Tobc 7tt.f3X67tov-rag 5tat ON,08663t0TVOOVTOtg Tal5T1110 i6CCOtE, 'TOV 7LC1CoTOV xe6vov tt6-
VOV yipaattevog.
5. MET& bi -ma° To geyov iT4/01) Ertparo klav initittiat, nit .0avaatttou 33
rata `13041,CLIWV. XitttCovog yap etC/CCOVOIJ neoatayttauct xat Stalcatag Ev TE SO-
0-Et gV TF aVC(TOXI) iy ''rt(!c07"11 kracoxicc To5 Erottakat olio &ORo1)s TExvixag xatoipc

19 airroig scripsi: «Utak P II 21-22 [teDAn ttev P: tteMLouEv Bull II 27 atcnip.ova

P II 29 YEumiuxvog P: ysucrangvoug Bull II 32 post enapxia fortasse EnEittita addendum; cf.
229, 11 ousacatag... a4tva5.

pe malul european al Bosforului, unde e cel mai strimt, cp. G. Sfrantes, 1056 Di si
1060 B (G. Sfrantes, 223, 2-4 si 233, 9-18) ; L. Chalc., II, 147 si Critobul, I, 6-11.
Cetatea a fost ridicata in fata cet5tii Anadoli-hisar construit5 de Mahomed I (vz.
6:) pe Ormul asiatic al Bosforului, asa c5 Mahomed II cu cetatea cea nou5 putea
inchicks once trecere prin Bosfor si once aprovizionare a Constantinopolei.

www.dacoromanica.ro
 296 SOLI BIZANTINI LA MAHOMED II XXXIV.,6

in proportie cu numarul mesterilor si stingatori de var si, Intr-un cuvint,

toate pregatirile de lucru si de transport sa fie gata la primavard pen-
tru construirea unei cetati la strimtoarea Bosforului mai sus de Con-
stantinopole. and romeii au auzit aceasta veste amara, atunci crestinii
5 §i cei din Constantinopole si cei din toat5 Asia si Tracia si din insule
s-au indurerat cumplit, au ramas inlemniti. Nu se mai auzea Intre ei alta
vorba sau stire decit : Acum s-a apropiat sfIrsitul Constantinopolei !
Acuma a batut ceasul de moarte al neamului nostru! Zilele lui Antihrist
au venit. Si ce-o sa ne facem sau ce-o sa dregem ? Sa ni se is viata de
to la noi, doamne, si ochii robilor tai sa nu vada pierzarea cetatii si nici
vrajmasii tai s5 nu spuna : doamne, unde sint sfintii care o pazeau pe
aceasta ?" Aceste cuvinte le spuneau in lacrimi cu glas mare nu
numai loctlitorii capitalei, ci si crestinii care locuiau risipiti in rasarit,
ca si cei din insule si din apus se vaietau cu acelasi plMs.
j5 'Soli bizantini6. Mahomed insa, Inca de la Inceputul primaverii, a tri-
la Mahomed II. mis in toate partile si aduna mesterii si lucr5torii. Iar
imparatul a trimis la Adrianopole soli, nu pentru ca sa ceara ceva din
ce dorise, nici sad indoiasca venitul, ci i-au spus : Astazi stilt vreo suta
de ani si mai bine, de cind strabunul tau Murad, feciorul lui Orchan, a
20 eucerit Adrianopolea, de atunci, noi tricheind tratate, coboritorii din nea-
mul lui nici unul pins la tine n-a cautat sa ridice in batatura Constan-
tinopolei un turn sau vreo coliba. Chiar de s-a si gasit vreo pricina si
arrandoi au ajuns la lupta, dar printr-o noua intelegere intrau iarasi in
legaturi pasnice. Si dorind bunicul tau Mahomed sa zideasca o cetatuie
25 iIn partea din spre rasarit a strinitorii, cu rugaminte ca un fiu catre pa-
rintele sau, Mahomed a staruit mult pe lingd imparatul Manuil.' De aceea
i-a si ingaduit, avind in vedere ca lucrarea o facea in rasarit si intreaga
parte de rasarit era de multi ani acuma a lor. Tu insa, acuma, cu toate
ca relatiile noastre intru toate sint bune, vedem bine, c5 ai de grind sä
30 inchizi Marea Neagra pentru frinci Si Constantinopolea sa o omori cu
foamea si sa-i opresti veniturile din afacerile de comert ce se Incheie
Intr-insa. Ne rugam deci desfiinteaza aceasta hotarire si vom fi prietenii
tai buni ca si cu tatal tau, bunul sultan. Daca vrei s5-ti dam si tribut,
it vom da", Mahomed insa a raspuns : Eu din Constantinopole nu
5 : ev t(1) ETORECO T01 `IEE,05 la strimtoarea Bosforului : vz. XXXII, 4 si XVIII, 2.
lboaav, Elyrriaa despre aceste forme vz. St. B. Psaltes, Grammatik der byzantinischen
Chroniken, Gottingen, 1913, p. 214 § 331.
6 : vreo sutd de ani Si mai bine : Adrianopolea a fost cucerita de Murad I
(13591389) in 1362, asa ad nu sint vreo suta de ani si mai bine, ci exact 90 de
ani, dar in interesul solilor bizantini era sa se spund cu aproximatie cit mai

www.dacoromanica.ro
A1XXX 9 SVDflO V1801SI VNIINVZ18-ODW1I L6g

170% 573191,0 919x 9A9 Amy A93 moi 1(0111X31 inx go)? 510100u0xolo3 1TM( ^(1f7))5(0 A233123
rkonctr: A 1X)1093A0 170% ox9orac INA A (101 17D113 5001i1013 A3 16)7)2 513 (137,07J/73% ltst
000109% A3 61 11O13e01 001 n003i, coA9031Ln, 5111 .5m3y0ll 3191 10 lopYrico,I -noxv 'Raz
531Ano 41.1 A700%11C A11,19731 m01p1,1,9 pox 10 A3 rt0m1A91,onsox vox 10 A.3 1.1091/ 1
V, .0 h 31 poz Lix))45e 2nx 10 A3 51701 510Dipt 531100%20 10A7311016Z lik(1031C9 0 70 A 9

^3' LI mottmit, A. %9 Act A3 S10ylpty72 Doomyil. LL g 93y70yn1 .A.Lpos AaN" 01 SOy31 4,11,
.
3011, 5111 .5073101 MU 701 D01M011i,10 hi 5 573600) 001 001331314 50.0A3A. A AC1 173
.
))3601.1.
(tat itolo2OX11A9 pax 21 AgriconqA U, 11 oic A3lianolp : o33.1t.96 ,c139 moil; LL

'Am7111 9,}1 316 . 19.3t tart A900g1 20 ot70ctd)9 Awl Anyrtog clot) Alp 0()) A9
1110

5i-ogyou
;101A72
.

-32Ltr1 1730113L13 10 1000.X3

A111973,1, 157ia AAA/ AktACOGb

.000 V '70101CD3 1101C MO23 10 00139Y9Cb 531A [119101 A

A90 thylvtxrpf, (to Aottoti 10 .543, '50)3y0u 9yyp

OI

pax 2o Nita 511.019A9 A.1.199001to 53100%10 X 10A7311016 173% 10 A3 51701 510.01AA 1173% 10

A3 al 13012 01 culp 0131I norioarro Aco9g

.9 o. 3g 1371X311 L It cup. 5;o6)3 i-toet11731:59 A31(13102 110./101AD1C72 5c101

5931A133._ 233% 59.o1 591.9a .Atok9A0o 0, 59.3101399 ?t? 57312310 A? 131(yro0m010gy 91

'5130361: XfstO 112 (111.Q )130 11 AW1 MI) Lt 013Y00 39(,10 m091073yr12 Alitx `Aogo.o983x
yyp A01r13 (171.970
.
" '5137ilL 1121,1, kt1 A A00311LP 501 11.03 901C A9100173%3 170% ^31C3

70A13% jin? fp Alp. gy ottni youn Al 0 59.0 50101:91C ,1J200)ix 9 (101 a mi)za `591,
pax 3101%2 573x1,to(to A70,01t101C 531 10 %3 001 500A31, 001973 10A3719A73119%
4j)cro
113X311 000 513290 it13Y3713 3D AoAocur <i ALtOloox 11E 170 A3 11.1 rtyc19 51.13. co3)(9ll .5 q6cz
139,l. 210x 7071273 511 013%01693 173%
ithiTriA 106319d)7172 'AC)102ACID 9119 1g i
51.1n9
lift° g 5(03090 Jp. Sit./ SLIA11623 it?)?8 oil can o 1, al) 59D ott3L91: 5 0 13113X3jA1 4LYCLOg

513e A3 al 5001! LRo3.9A9 A aA31113% 001 ou lob (tot 11,A, 113.921x .A0169061 11Ltyx73693: -
Sox. pax 502 yr, 5 5961c noir 90 ALt. A1olt1773 clo A9o%1l1 9 13113X3ix 5001. A91 7931(1074
A3.003/9173x 019A9 Cg
0A731-Al ylita 01C3 A.3.0111 0, A3 170% 11C3 '6E0%0 110 A3 113.. -oxep
131i02 01 A0i052 170% LL o3.)3A9kty 7307310 961C Y. 99 mon Acortole ALL 51oict9 001. 0)13"/.0)0 -
Ltet?ti 9j, 3g 9.0 ALP. 'A(LA COTO% 5 Z3 A9 AC01 (01A701C A All '1017 A3110)89 `f,coiloclio)? 110
513yr7i Aiit1 Dy9 A70DD AL,11
011 %11A LI A Ao3.)odp 1DOLt1O1t sica 5104490o )0% Al!.1
you Al 1701kA01%0Tillt 270% 5D1 5c-tog992 mai q 1119X1 ACOA371(LOY31 M10)%1331i110%

j
173.09V-0% 93V 73431i 1190 1419731 Ai!../ g iLY00 A A01110%9102 170%
700371003 (Si)
10Y1 10O 02

X lto 1010

'391991g Awrioxpg
9.(,.704 17CYX

-A9.0 (In 1617310 OD 0

3g 3Z3IAT 137i 0173116%31t71
CO. th1olo3X A,11. 1A91-13

" TAU %3 5111 5073Y911 90

13yclo 29% 50131

1170^t
-

Aont,tAx3i -d

!limn Tie
woad pup] : eowe niluad
- 77.9)zpiq ...no. vs pasvapiz o
!uasnde !§
:alnlqao
ul iepads
a ..res!q-!lopuuv
izanoua2
:
vs o ?zp./.92q
!Lia!lauan
-
www.dacoromanica.ro
 298 SOLI BIZANTINI LA MAI IOMED II XXXIV G

iau nimic ; dincolo de santul ei nici nu are, nici nu poseda ceva. Si dac5
as voi sa zidesc la strimtoarea Bosforului o cetate, nu ar avea dreptul
sa ma. impiedice. C5ci toate sint sub puterea mea si cetAtile asezate la
rasarit de strimtoare si in inauntrul for locuiesc turci si locurile nelo-
5 cuite din apus sint ale mele ; c5ci doar bizantinii nu-si pot alege locuinta
dupa" voie. San poate nu stiti in ce strimtorare si situatie grozava a lost
pus tatAl meu, cind imparatul s-a inteles cu ungurii, si aceia au trecut
pe uscat iar triremele frincilor, le-a adus pe mare acolo in Elespont
si, inchizind vadul de la Galipoli, nu-i d5deau drumul tatalui meu sa
10 treaca ? ! Si urcind in sus ping la locul aproape de rev5rsarea Bosfo-
rului in Marea Neagr5 la cetatuia pe care o cl5dise tatal s5u, cu voia
lui dumnezeu, a trecut in bard, c5ci triremele impgratului pindeau acolo
sa impiedice trecerea, iar eu sedeam la Adrianopolea, copil fiind, si as-
teptam sosirea ungurilor ; si ungurii pustiau imprejurimile de la Varna
15
si imparatul se veselea si neamul musulmanilor suferea si ghiaurii se
bucurau. Atunci (tat51) meu trecind dupa multe primejdii, s-a jurat sa
fac in dreptul cetAtii ce se af15 pe Ormul de r5s5rit, alt5 cetate spre
apus. El n-a apucat s-o faca, eu cu ajutorul lui dumnezeu am de gind
s-o fac. De ce-mi puneti piedici ? Sau nu-i voie in locurile mele sa fac
20 ce vreau ? Mergeti, spuneti impgratului Sultanul de acum nu este ca
:

acel dinainte ; ce nu puteau face aceia, acesta face cu usurinta ; si ce

aceia n-au voit, acesta vrea si doreste. Si cel ce vine de acuma inainte
pentru aceasta chestiune, va fi jupuit de piele". Oamenii impAratului
auzind rgspunsul pufnind de minie si urgie al asupritorului, s-au intors
25 la Constantinopole si au raportat totul impAratului. Atunci cei din Con-
stantinopole au fost cuprinsi cu totii de o spaim5 de moarte si de frica
mare si vorbind unii cu altii, spuneau : Acesta este care are sa intre in
Constantinopole si are sa piarda si sa robeasca pe cei dintr-insa si cele
sfinte are sa le calce in picioare si are s5 desfiinteze cinstitele biserici si
30 sfintele moarte dintr-insele ale purt5torilor de dumnezeu bArbati si mar-
tiri, are sa le arunce in piete si la r5scrucile drumurilor. Vai de noi, ce
sa facem ? Unde s5 fugim ?" Cu aceste cuvinte si cu altele, vArsind'
lacrirni, isi plingeau nenorocitii viata.

sv TCO `IEQ(1) Itolity la strimtoarea Bosforului, precum se vede lamurit din acest loc
din cronica lui Duca ; vezi §i mai departe : xai to Woos iivatokir x0.1Eva tov Mt0--
LliOU cmoilota cetatile asezate la rdscirit de strimtoare ; vz. XVIII, 2; cp. si C. Muller,
CritobuI, p. 58 nota la cap. VI, § 1. in ce strimtorare... a lost pus fatal men : vs.
XXXII, 4.

www.dacoromanica.ro
AIXXX 9 SVOCICI VINOISI VNIIINIVZI8-032VIL 66Z

coAN .11 5911<, 5111 cl001h71 ;<,110 13X3 31(10 palltrstp, 11 pax 09A., 13 A013.0.11 11%-
179 A3 (1i (3003L dryriolg 'A.0169.06Cb XR0 3X13 A0110%19 1101 A.13R1U0% 311 nirtpll 0))i.

'7310
-
97.; AL,t). Algi? A)31999? Arp 1371 X11 596i/ AlRoinkp 7A311137 noi ctoitiolo -9.o011
pox 591A3 AC011;03 10X0C101 'AIDC10%10113% 1DX 7)1 A3 111 13008 7x10)3
'1023 113%
)A. a7 loparkod, xn,o A.1.090X,1 u3 5/z11387 (101 .17091A7110 H %(10 '317)910 A3 C

7111011 151000X0A310 111.031/0. 113% C1A139 130101010311 9 59113 '61,117E m712 5791 0 i3J1,1.11 510
cot
9 5ct310914 Itolgetao '173x 918 573a1A, 531A9.0.y3 10A1311.3 pi 5103991613t, 591 moi.
AmA.A.9.50 513011101 A3 Ili0,31 111 631n.91coLtra 91341le1 'pax A91 Ha 91(1ol13yi -
59)31 AoriRooit: '531A.09131X0102 111,10 A.C103183 011 AD)30 (hi chri tjoinic XV3AV: 5 ARO

187.0 n01 cloicoi run c10831, aoTrioiR 51A.A3 1371 A3 (701 `diAlryou 2 oinripg 0 7311 - 01

atu 'clolcuo ARD 519111y32 5709037/ (1030 `501A1101109C,13 ?DX apil. 17 513atpai 001
5013100130 13%3 A0/131/9%93171X r101 17way0y71 (0A3 8 Airrit,ttoaq A3
ALL1 litionOpig
'13yo1LrtoA710gv,, Aolgimc A9 Son.3119X3gy3 AL,ti ACOI Amo,k..A.20 1t10 .A1 10 38 10aA.4.9.0
mtolpyInv )?1 1631/ 5111 5Lutopa 1171 0 5113.0913g 0i3A1n01bc13 17X 91 A011 10000.0N-
A0111911 5on:p. 13d0cbDrun 17).x. 10 53q11d9o0)3x 91Ao093X 3191 0 59113 ) 01.p.D11. ( 311 - SI

57300 711311 5(stoyyo1 5(101 5n.oitct8A1y. 390r1c2 001 11001.11011 (.10%161A101/0% C101 (1061 016 (1
001 CLOA31113% 91511 Aktyo1nA32 A06312 A0109.00(1) 5961/ Mc:4n
50tt.i3xa X90 307e.62
901 .179(~11071 COA.3 01001 corer' inoltioic 9930 501A.noAcoop 11 1011 :3139ycox H,,
%n0 11933 11394101/ A3 5102 4510113 19 :11011oyn,od 317W(311V 3171113 .13y1070
ARA AT1I3At1 XR0 1192 ACO1 Alupalt .5019712 p XR0 01M3A9.8l1 10A13%3 `1730111011 50190 OZ

,a,ti"0ir9 Dapx 1371 5(0,t0xr,13 3X3 aoi 17373,11, /3% 7 xclo 01itorod3 `10A13X,3 5010
13y34}

13131340.30
11131S. 0313.tc,to0 1731 0 Amplo
AL,ci Ap0o9 - 10 39
9117) (101 ARA

1101 5033y197d
px3q 51i1 59)3otto1(n1
531M399.050? cloi
fiticuoi parbp-
cloAAporli. Asti 1Itg
5LtAdo 11011 RODR.O. A7OCLOR3A11 `A1910%91172 513 A112 myor. AD41,3511:3icn. 531A.10y13A.ADAI?

(b1 13y197g 32ADIt 3191 20 5111 59)3you 531A.71T A3 PiAmAp pox 6)091) -3119X3mlo SZ

'19,1 51oil.pap 531A1ov710 .A0A3y3 5919.0" A1193 0 ACOVt311 1DA.31913 A3 111 13yoll
inz 1x)01304) 1371 ipeliffr(orikIn 59.91 n.? Cup pox 110.0111/3103113% 711 7)14,72 1371 lAncl)p
mo 5(101 5/1011111 5R07A. 11371 pi A3 5101RD 1113X 1A3 1A7ri113y ncodochole. moogitp 173.4

Ao)(59.1(73)1 A3 51701 517313173y1L 17371 51731 51999161 COLDA3 6 -03(1110 °rim 11 1001( tA311C0

CLOH A31101A.Rth `. D107 11371 71O312 10 n.8523Xa19 531,topoyx At11 AM1911 Alp) 7313- Oe
AoolApy

9 ,aq 5)37391) :ling 57)739m13 8nd [typal (4.1 :d assniioj ebirtol umpuarnias II gr
8111101: 1141113v I1 81 7011 d :laawas) Alit :(moltx 37i 'ling

www.dacoromanica.ro
 300 ZIDIREA CETATII RUMELIHISAR XXXIV 7-8

Construirea cetatii 7. Mahomed Insa, la inceputul pr:maverii §I o data cu

Rumelihisar, 1452. sfirsitul lunii martie, isi avea varul pregAtit ; la Cata-
fighi, dupa ce a facut un mare numar de cuptoare, it scoteau zi de zi,
iar de la Nicomedia si Heracleia Pontica aduceau btrnele si din Anatolia
5 pietrele. Si potrivit ordinului, guvernatorii si cei din provinciile de ra-
sarit si din cele de apus, au pornit cu totii, dupa ce au luat mai Intii pe
cei strinsi la corvada. Atunci si sultanul a iesit din Adrianopole si a,
venit la locul, in care avea sa arate cum sä fie pusA temelia cetatii. Si
ocuptnd o coasts de deal la marginea marii mai jos de Sosthenion, cu
10 numele din vechime Fonea, acolo a hotarit sa fie pusa temelia In forma
de triunghi ; sf aceasta facindu-se, a poruncit ca numele cetatii sa fie
Paschesen, pe greceste insa se traduce taietor de capete ; si in f ata avea
si cetatea ce o ridicase bunicul.sau.
8. Lucrarea constructiei a distribuit-o asa : Lui Chalil-pasa i-a dat
15 unul din unghiuri, cel asezat spre mare, sa ridice un turn foarte mare
si puternic ca un cap de cetate, lui Zagan ce151alt turn in celalalt unghi
asezat spre uscat, mare si acela, si lui Saritia alt turn In cel de-al trei-
lea unghi, aceste trei turnuri pe cheltuiala for yroporie ca niste capete
de cetati Inaintate. Zidul si toata cealalta constructie a cetatii, insusi
90 sultanul .le-a luat asupra-si. Si se puteau vedea multimile curgind de
pretutindeni din toate partile pamintului cu cadiii, adica judecatorii asu-
pra pedepsei capitale, din ordinul sultanului. Lucrarea zidului a impar-
tit-o maistrului zidar cu cotul ; si maistrii zidari erau ca la o mie ; pe
linga fiecare maistru zidar erau doi submaistri pe latura exterioara a
25 zidului si tot atitia pe latura dinauntru si maistri si submaistri, iar sala-
hori care carau piatra, var, caramizi arse, era,u fara numar. Si Insesi
pasalele in clipa cuvenita ajutau si dadeau piatra si var, vaztnd asprimea
tiranului. Materialul Insa ce se putea transporta si din cealalta parte si

7 : '0 di Mucilir Mahomed §.a.m.d.: e sau anacolut, propozitia cu subiectul ME-

)(ROC la care ii lipseste predicatul nemaifiind dusa la capat, sau trebuie indreptat in
sq.) de 111-ExEeiT. dupa ce luna martie trecuse : cp. G. Sfrantes, 1060 B (G. Sfrantes,
233, 16) : Mot) all seat' MapTiov rov
§aaxatoaroli gyvascoutooroi, k-",i;cootoi) hovg 0.19thr brew,
Si: TO Zravdv, oixoSolAtioTi so atm, iat5 ca la 26 martie 6960 (1452) a venit dintr-o
data la strimtoarea Bosforului, ca sacladeasca cetate". Si Nicolo Barbaro indicA in
ziarul sau luna mastic Martio" ; vz. Migne, Patrologia Series Graeca, vol. 158, col.
1067 C.iv rag xatacpvylots s-ar putea traduce in adciposturile. Dar cum se arata lo cali-
tdtile si regiunile, de unde se aduceau materialele de constructie, lemn5ria din Nico-
media si Heracleia de pe t5rmul Mdrii Negre, piatra din Anatolia, adica din interiorul
Asiei Mici, e mult probabil ca si in Naracmiots se ascunde un nume de localitate. Bul-
lialdus, ed. Duca, Bonn, p. 608 bAnuieste Karayysiov de pe tArmul asiatic al Bos-
forului : cp. si C. Muller, loc cit.mai jos de Sosthenion : azi Stenia; G. Sfrantes
precizeaza locul astfel sic TO TrEvin, negi rOv Agoinarov 1056 D la strimtoarea Bos-
forului linga Ce] fard de trup" (adica localitatea in care se afla biserica Arhanghelu-
lui Mihail cel lard de trup) ; cp. G. Sfrantes, 223, 2, 22 ; 233, 10 si 275, 14. Iar L,

www.dacoromanica.ro
XXXIV 7---8 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 301

7. '0 bi MEXE[IgT, fibT1 sago; Clgavro; xat Moto-dot) [vivo.; gibri acccleA1-
2aYS6rog rl Ci6(3coroc, groiliog yiyovEv iv roic,- Karacpuytocg 7,Ccg xapivoog naplari-
*Et ieyomitp.svoi xa0Exiortiv i'icpcpov, ix Si Ntxo[tribEitcc xat HOVTOTWaX2,Eiag
Tag boxoi)g, ix Si Tfig 'AveroAing to 2,654 vg. Kat& bi re aC100TaX'aill 7T10ka-
(36v-rEg CinaVIE; of Ev iOUGia, 01 gv tai inanimg tTlg avocroAfig (rE xal) ti); 5
biloccoc, REIT gccisccov -rob; ecyyccecirDirrag eXJLttEOCCV. TOTE %at 6 ilyg.t)V it;EXOWV
i% Tflg sAb@laV0.0 XaTilVITIGEV iV TCO: TOTq), (1.) fillEUE SEIZal TOZ nil aL TOV OETAikLOV
TOZ XCLOT001). Kat VI xarcactrichv tti.ccv C>ccziav NiCT(OEV toy Euxraevtoii -Acaowgviriv
E,UtuAut (Dovgav, ixci cbg iv TelyWV0,,) 6XT1,1,LaTL TOV 19Ep.atov WEILoccro Itlyv6vac- 8
xat ycv6p.evov, rlly XlijOLV T013 XACIT101.1 11a0XE0iV iX;EXElY0-E XaXE100a6, i,EA.A,TIVL- 242b
6!..tEvol, Si 4)11111/E1 TTOU, XECpaA0%67TTTIg, EXQW CIVTIX9O Xat TO CROO,OLOV, 8 ibEt[taro
6 7L67(7(0; aOT0i).
8. AliVEIREV 015V rile OtX0601.11)V 011TGOg Ti p µiv XaM1-7taota Sibcoxcv aktv
ray ycovcav TO iv rfi °cahoot' xclyiviv rov oixobo[tijacci 3r6pyov eves int£91.1Eyi-
1911 Xai, OTEO6OV Cbg eixQentokty, rci5 Si Zayavog grEQOV iv to itiea ycovicc Tfi xEL- 15
[tin iV til rlpa, piya xcci.
ccit6v, TO) bi ICLQTITtla fiAlov Ev Tfl TI:21TI) rovicc,
rag, CCOTOOg TOEig Jr6@youg dog etvrivaza ;cal tixponOActg ix -ray oixsicov tiva6-
1..cemov. TO bi Tsizog xcci, 0017 g-rii2av CiUTIV TOfl X60-T901) OixOSOAV airrOg 6 frye-
lay aveX4cro. Kat ijv ibEtv cru66iovicc rec 1.1),Vr1 ix TOW anarraxof, Tfig yils
[tECAV GOV 'wig xabijac, fiyouv Tot; %octal; irniV00 xecpcauxii.; rquopiag, rot, T11- 20
OCIVV01) JEQ0.0TeCOEVTOg. Kai StallE@fgag Thy X.TCOLV ayes rciixEcog tw TE7V411, 01
TEXVITal a; xilioc xat iv ixecavp rezvtrn incougyot Ho iyy6g ccirroii gorkv Toy rci-
X01.1g xat ECROEV gTEQ01 T000i51-01, xat TEXV7Tal West 1ntOlTy011, 01 Si xo!..citorrEg ni-
roccg, O'caf3E0rov, TaLraovg krok,151tip 6900v. Kai, ("hot of pxycoravEg static "MI-
gOV 153toiTyouv xat 3Tinag Xatit(113E0I0V geno0V, 450(7)v-mg thy TOZ TIJOI5LVV01) (1)1.1.6,TTI- 25
Ta. Tilv Si nagaxoliceviiv xat ix ti); :noaccg xcti, itp6; r6 RI.)6VTLOV Cbta0aV nu-

1 '0 P: .fortasse Tip corrigendum II 5 rE Itai addidi II 7 4') scripsi: u P II 8 bot-

xiav Bull: Oaxaiav P11 9 Toveav P: 1:14oviia C. Muller Critobul p. 58 nota ad cap, VI § I II
13 Xcai?Jraata P 11 14 ywviwv P11 15 Ziotavog P II 20 xab8i)o. P II 25 intotipyouv Bull:
firrof:eyov P 1 Etfloov P: etlibouv Bull.

Chalcocandil precizeazg ca cetatea a fost ridicat5 13 cnEvairardv laic Statifivat and 'Ace'cis
II, 147, 4 : unde e locul eel mai strimt de trecut din Asia". Tot asa si Critobul, I, 6, 1 :
iv al) Boamig(pcigro sop zijs Ekulvms !Algot); xaTavvosei) rob' zi9av Teovpiov rijs ' Acrlac, rati-
TT' arivonardv re xat 60cAectrarov pe tarmul Bosforului din partea Europei in fata cetatii
din partea cealalta in Asia, unde strimtoarea e cea mai ingusta gi curentul eel mai
repede" (p. 58). Nicolo Barbaro in al sAu Giornale dell'assedio di Constantinopoli o
aseaz5 la o depArtare de 6 mile italiene de Constantinopole ; vz. Migne, Patrologia
Series Graeca, vol. 158, col. 1067 C. Locul, forma si mkimea cetatii se vgd gi astAzi
foarte bine, c5ci impunatoare sint si acuma inc 5 turnurile gi zidurile ce se mai pa-
streaz5 din cetatea de odinioara. Paskesen Newa2wcon-rw tdietor de capete : Nicolo
Barbaro loc. cit., ii spune Bogasum Kes, iar L. Chalc., II, 147, 4: acolirmv Aatp(M07l171V
peclovuivt2v o cetatuie numita Therea gitului".
8 : din cealaltci parte: a did din partea asiaticA.

www.dacoromanica.ro
 302 ZIDIREA CETATII RUMELIHISAR XXXIV 9-10

dinspre Bizant, Intreg it luau din ruinile ce zAceau acolo, ale marilor mo
numente de odinioarA ; din acestea au inceput sA care si unele coloane din
ruinile bisericii arhanghelui Mihail si citiva din locuitorii capitalei, impinsi
de rivnA au iesit sa-i opreascA pe turci ; si prinsi Hind, toti au murit
5 de sable.
9. ImpAratul dacA a vazut ca planurile tiranului merg spre indepli-
nire, a apucat alta cale ; si trimitind soli, i-a cerut sA-i dea' citiva oameni
de paza, spre a-i pazi pe romeii din suburbanele capitalei, ca turcii care
treceau, sA nu le strice ogoarele, cad se apropiase secerisul ; si i-a trimis
10 si felurite daruri si de ale mincArii si bauturii, zilnic dind de nevoie si silA
neimblinzitului balaur toata cinstea si atentiunea. Si Mahomed a trimis
din ienicerii sAi vreo citiva, dispunind ca ei .chipurile sA bage de seamy
si sa pazeascA pe pagubasi, dar le spune sA nu opreascA cu desAvirsire
pe turcii care intrau in pasunile bizantinilor, ca sA-si hraneascA animalele,
15 fie ca ar fi catiri, fie cal sau alte animate de povara intrebuintate la lucra"-
rile cetAtii, ci sa-i lase : Si cind bizantinii, impinsi de minie, se vor im-
potrivi turcilor, atunci si voi impreuna cu turcii impotriviti-ve.

10. In zilele acelea, feciorul lui Spentiar §i ginere al lui

Agricultori bizan-
tiniucisi de turci. Murad, tinind pe sora lui Mahomed, care a fost amin-
20 titA mai sus, a dat urmare ordinului general si a plecat si acesta din
Adramition cu oameni inarmati de sub mina lui la sultan, ca sä is parte
si el la munca obsteascA de la cetate. Si mergind prin apropierea tur-
nului numit Epibate, oamenii lui au dat drumul la cai si la animalele

9: planurile tiranului rvecivrov. Duca intrebuinteaza la adresa lui Mahomed II in

sens peiorativ termenul z60avvoc. Nichifor Gregoras in tratatul sau de gramatic5 spu-
ne c5. Tivavvos a insemnat odatsa flacastis imparat, domnitor", dar astazi e intrebuin-
tat peiorativ ,8).aamisi-rat vz. R. Guilland, Essai sur Nic. Gregoras. Paris, 1926, p. 118.
10 : feciorul lui Spentiar... sora... amintitii mai sus... Caiabei : Dar aceasta sora
a lui Mahomed II n-a fost amintita de Duca nicaieri mai inainte. Spentiar, sultanul
din Sinope, mort la 1439, a fost dupa" XXX, 3 si XXXIII, 10 socrul lui Murad II:
si ca trimiterea de faits sA se poata referi eventual la locurile acelea, locul de fats
ar trebui indreptat asa : o viol rov Enevralp 0 psi Dvyarei yaliflea (cu inteles de
socru) too Mmodir, kaispiet rob" MErFyir feciorul lui Spentiar, socrul lui Murad
care Linea pe fiica lui, mastera lui Mahomed". Trebuie insa sa marturisim, cä s-ar
face o schimbare prea mare in textul transmis si pe deasupra nici nu se °Nine un
inteles cu totul satisfacator, silindu-ne s5 traducem pe rattfledg cu socru" pe
linga care precizarea gni Ovyarei e de prisos si nefireasci De aceea am pre-
ferat sa pastr5m textul transmis, lacind numai indreptarea usoara a lui C8s7,99i1c
transmis in abe,199ii spre a fi in acord cu 'Ovyarei. Ca trimiterea nu poate fi
aflata, nu e motiv pentru a schimbare asa de mare in textul transmis, caci in cro-
nica lui Duca se mai intilnesc trimiteri ce nu pot fi descoperite (vz. XXXIII, 12).
Pastrind insa textul transmis, nu putem ascunde raportul de cuscrenie, cam incurcat,
dar nu imposibil, intre Spentiar care si-a dat fiica dupa Murad II, §i intre Murad II
care si el isi da fiica dupd feciorul lui Spentiar, asa ca Spentiar e socrul lui Murad,
iar Murad socrul feciorului lui Spentiar. Mai probabil insa e ca sub Spentiar" din

www.dacoromanica.ro
)(XXIV 9-10 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 303

Oa TE7JV EQEutiov TI-Ov %ElflEVEOV TWV 7E0TE 1.1.Eyea.WV etVaTitletTEOV Eketp.PaVOV

&V %Oa Ti Va; %Lova; [tETCelt0121.60tVTEg (17E0 T()1, EQEL7t1.(01, Tov V0t0f) too Tat,C(Qxoo
Miza4, Tivig TeoV Trig MARI); tilky xivoOp.Evoi niikOov TUE.') XCOXiiaal rove TOkl- 243b
Y.ETU xat Oh CIEAkr]cpbErrec Jailing 801 [tccxa1.(2a; anillavov.
9. '0 13ao-LAsi)g ovv thdv, Ott, Eig Ti4og nQoxco@oiiot, to Tot) tueCtvvou (3ov- 5
1E4taTa, TT1v Warp, ite6MET0 Yat 451) 7tEltiliCtg et7tOXQICELOCE11011g EtTITEL -rivet; 8E-
vivoo@ag tov SETEvSEOEiv To Og Etg 3cg *tag Tfig Aso); `PcottaLoug, l':va µr1 of
To O'cotoi, SLE@x4tEvot avµrlvovoL Tt'iv airio-v yEcoeytav, ?iv yecc) tyy.Oz cpDaaav TO
Oi@og, crTsiXag aim") %Oft Acpocia boviwaTa xat aeOg Tozoocpilv 1tCti, 7TOGLV, Xafit:
V.etOTTIVcpaoTtpiliv TOv arillizeov SeCtxorra ES avdcyx.rig xat fitag. '0 SE MExi- 10
pEr ix Taw aircoi) bol'Acov ECITEL4 Ttvag Oetuag carrak 'thxa roil imaxonEtv vat
fripEiv Toi)g triwouRivoug, naciayyEilag airroIc µrl mo2L1ELv etc Tao,.; Tcrk Etc
Tag volthg T(.7)v TWILLEXICOV EIGEQZ01.1EVOUg TO'0014.01.1c T00 15011X0., Tet CUOTETW teO,CC,
clicriv SITE trucot, 1j Cal.a -civil TOW aXOTROQWV t(i)COV, a EV Til 800.E[Gt
rite 11111.01E01
TOE) %Of:1TM) tuyx6voucriv, &X?' Oav afrroOg Kai &tore of TONACELOL '011,E0)0£VTEC 15
aVTICITT)GOVTCCL TOI4 TOO@StOlg, 'TOTE ',at vµetg oi'm TOT.; TO'kEXOLg elVTIRIT'VE."
10. 'Ev be rag kti@cug ixthiatc 0 viOg Tov E2TEVTI.O1, 0 E7tt blYyaTQL ')/0(1.1-
j3cOg T0'0 MCOQOX, eisExcpil toil MExittst, ijv o Myog 7teok(3eov ip.vrip,OvEum,
Ex Toii *A8Qagurriou xaTec TO xotvOv 19Eo7aO1La xat oi5Tog crOv Tag IV CtOTOV ix.-
CIT@CtTEOO'CtgalEfIEL Ev TQ) fiyep.Ovi i0T011@yfiCROV xai airrOg Tr1v X01,14111 OtyyavEtav 20
Ev Tit) .x4.13-cgo). Kat Si) 7tATI61.OV 7tEtEElaCtg TO0 71OOVOEJ T00 21.Eyogvol, T7a(36thc,

8 kup.iivoual. P: fortasse )mgljVCOCT1 cp4dtcro.v scripsi: cptIaciag P 11 18 askyfi scripsi:

1

&be Axpl; P 1 iuvrouivevcriv nusquam commemoravit 11 21 im,66Tac P; fortasse 'Eru,(36Tai

v. p. 321 v. 25.

locul acesta trebuie inteles urmasul lui Spentiar, al socrului lui Murad II, urmas pe
care Duca. dupe obicei turcesc (vz. II, 3: Carmian), II numeste tot cu numele ta-
telui lui si atunci Murad II si-a dat fiica, Pe sora lui Mahomed II, dupe un nepot
de-al socrului sau, ceea ce e mai firesc. Pe acest ginere al lui Murad II si cumnat al
lui Mahomed II, tinInd pe sora acestuia si avind domnia la Adramition, Duca ni-1
numeste Caiabei, asa ca a gresit se fie considerat dupe I. Hammer numai ca un
general otoman (vz. G. Moravcsik, II, 132 s.v. Katciney). A 3e,trezirstor
e Adramyttion de pe termul de apus al Asiei Mici in dreptul capatului de nord al
insulei Lesbos-Mitiline. turnul numit Epibate era o cetate amfibie, pe care si-a
lost construit marele duce Alexie Apocaucos, rivalul lui Joan VI Cantacuzino, in rez-
boiut civil din 1341-1347, ca urrnerit fiind dinspre mare, se poata fugi pe uscat, iar
fugarit fiind de pe uscat, se poata scapa pe mare ; vz. Nichifor Gregoras, Istoria
bizantina, ed. Bonn, II, 585, 10-20. Tot dupe Nich. Gregoras, cetatea Epibate TO CM:11:1-
etov Tthv 'Entl3aT8)v Apocaucos si-a ridicat-o cu multe cheltuiale iv -wig naciaMotg Tthv
ITOCKFT£1A.01, Tov BUtOLVTi0119 !AMOY ttg1P, notxikov be xoti. Scu4tovicog Oxv@Ov Te xat
tykrttazov ibid.. II, 602, 17 : la termul merii al oraselor din apropierea Bizan-
tului, cetate mice, dar complicate si diabolic de interite si foarte greu de cucerit". $i
Joan Cantacuzino in Memoriile sale istorice precizeaz5 ca asezarea cetetii era in
apropierea orasului Silivria, care se afla la oarecare depbrtare de Constantinopole
pe termul Merii de Marmara. Cind Joan V Paleolog ii cere cumnatului sbu Matei
Cantacuzino se depune insemnele imperetesti it duce intr-o cetate Epibate de 'Inge
Silivria- flyaytv sic 'Ent.13aTag cpecrocnOv Tt, met Erp.ulAPetav loan Cantacuzino, Istorta,
ed. Bonn, III, 345, 23.

www.dacoromanica.ro
 304 DEZLANTUIREA RAZBOIULUI XXXIV 11_

de povara prin semanaturile bizantinilor si stricau grinele si alte ver-

deturi de tot felul. Unul din bizantini v5zind paguba ce se Ikea in
ogoarele lui muncite din greu, a alergat si a alungat caii din ogor. Dar
unul din oamenii de la cai, un turc, sosind loveste 'in bizantin. Altul
5 insa, o ruda de a celui lovit, a alergat si dupa el altul ; tot asa si turcii
cu iataganele in mina. Incaierindu-se unii cu altii, au fost ucisi atit
dintre turci, cit si dintre bizantini. Atunci Caiabei, caci asa ii era nu-
mele, a doua zi ajungind in fata sultanului si facindu-i obisnuita inchi-
naciune, i-a raportat de tot ce s-a petrecut la Epibate ; si lui i-a fost
10 deajuns atita si a ordonat chiar lui Caiabei sa piece in grabs cu ostasii
lui si sa treaca prin sabie pe toti locuitorii din satul acela. Asa s-a si
intimplat ; caci venind pe neasteptate dis-de-dimineat5 si agricultorii
iesind pe ogoare la secerat, turcii au cazut asupra for si i-au macel5rit
pe toti, vreo patruzeci la numar. Aceasta a fost pricina de lupta si nimicire
15 a bizantinilor.

Impiiratul incuie11. Atunci, imparatul auzind cele intimplate, a incuiat

portile capitalei si pe turci, citi s-a intimplat sa-i afla
portile ora§ului.
inauntru, pe toti i-a legat si i-a aruncat in inchisoare. Si dup5 trei zile
le-a dat iar drumul ; caci n-avea incotro. Intre turcii aflati mai erau si
20 eunuci tineri din oamenii de la palatul sultanului ; si acestia infatisati
inaintea imparatului, au spus : Data ne vei da drumul, o imparate,
inainte de a fi ajuns soarele la asfintit, iti vom fi multumitori ; data
insa dup5 asfintitul soarelui nu ne aflarn in fata sultanului, sa stiff ca
daca ne dai drumul dupa aceea, nu ne va fi noua spre bucurie, ci foarte
25 spre moarte. De aceea fie-ti mil5 de not si da-ne drumul in clipa aceasta,
iar de nu, da porunca sa ni se taie capetele ; caci mai bine sa murim
de mina voastra decit de mina lui, care e pieirea lumii intregi". Impa-
ratul auzind acestea, si-a indoit inima si in clipa aceea le-a dat drumul.
Si trimitind soli la tiran, i-a spus : Deoarece alegi calea luptei si nu-s
30 in stare sa to fac sa asculti nici de juraminte nici de vorbe bune, fa ce
vrei. Eu unul, sc5pare caut la dumnezeu si, daca e in voia lui sa dea
si orasul acesta in miinile tale, cine i-ar putea sta impotriva ? Iar daca
din nou va s5di intru inima to cuget de pace, si aceasta cu bucurie o
prirnim. Dar deocamdata is -ti tratatele si juramintele. Eu de acum ina-
35 inte jin portile Constantinopolei incuiate pi-i voi apara pe cei dinauntru,
pe cit imi va fi puterea. Tu insa folosindu-te de putere in chip asupritor,
foloseste-te pina ce dreptul judecator va da fiecaruia, si mie si tie,
dreapta lui hotarire". ,Cind a auzit acestea barbarul, nici nu si-a mai
batut capul de be sa dea vreun raspuns, ci de indata a poruncit sa se

www.dacoromanica.ro
AIXXX II SYO(1Q VInIoiSI YNI.LMVZIO-oD21n1 50E

531AxDcLYo1L70 51101 5n01L)L1 p)x 701 1)x9cb0n3'0 70(b it S1o1 5101Lx7x AO)1 11)1j(nd
i

3 01A77ALTIit Sn01. 5Th1X7310 1)0' ALx ALL12J A17101AD10 CX AIL '3 5 3g A(ni A(n113TI(M
AO)x0 AIL AILA3IF0A3I. ATIII.L A3 5101 oic 51o1GOxc noiax `A1pxnhIAJ.ao)3/ Ac1Tbag -CO1g3
3 Lot 5 5no1GU3, x3 not ii 'noO1 5?d 3g A491 A(n1131CI.L1010 SOxx(LOy 570oi361th 1317310 1A0
C
'Ao17TI0d SonyK 3g 5IAA3AOOx10 (Lox SOiA36Lcbni 3II)3ag3 170x i311 Ao1(L10 `50x313
Smioljo p7x 10 10xx(10y 513aLcb1 531A3x131L11n A£O 5m,lILI3 A709I.L)Ath03 V3 A(Ol
`Awxanoy 50)ioio »x 1 x3 A(n1 AO01D1jmd, 319y 0 `A31c101k733{ (0130 aM (b1f70 4
`lMjOAn pc 4i
D A01x 5xo77Lth 5p A91 17A9II3A1;1. x p 5xo11LnxDoxx AOlnn L7)X 7

01 `506L3 13U11d7o 1))A)1( 701 mt3II9A3A. A3 51oi `5170l131x 1px 501(10 IAII lag -
`5(n39n1O73xx10 701Oox1L 5x m1(Ln cb1 h31L7bik10) n_OI Y31C1F - 31
513.61 513x313 Sro1,C3d.An !j.
A!36 A3 ctolcn U A(lo 5tox 1LO1QJ 5173i(uxx1D 17ox X117310 1x SnoicL01 A3
1)i10x101j
5n1Ag1L (101 (t01aO)X (LOM3x3 O 170' .A3A03c L3 M) x73A. 3 b1x 5U 9ro)xat 110x 0
10A.x03A. 3 531Ao6L3 513 5(LOx 5nox/>u (LOx `A131x3bL 53iA0031L1Li31L3 10 1OxxcLoy -M)1L
5731 `A7tD3173x A01 AO1iQ1x70 50) '731AOXDx7)0031 LL1 1)1x73 Sill 511Xznl 170x nbV
-
5o1191A Amt Aolxnio)d
T i 310y O J OO10 5(L3 S739ctOx7o Oi 50AOA.3i 3 3913x 731 5xi&t n.5I 5(n39IL
`17ox Snoo0 A3Xn13 5oaA3 `5no'xnoJ 5nMxn 5nDItrIO3g A3 73anoadb I3136L3
A(1)a113
173x 613Ti 5xa3T1tt S13xx t A1>10 .3On131L13 x73A 3x13 not. :A1ag ,i
11d A3 51oi -(L3
10136L3x j51oxxno AoXxLLlcc; x3 A(nl not nm1xmL (Lo1 50AOTi3AU, t1olCnoicoxaoA(L3 10
piDpamL 531A31 L (?) 13y1D70j A01L13 j" 7
.
A31j 513oL1(o]LXS `S10il1. p J `(L31C10D 9a1L (L01
Aol Ao1A inmyx 50xic `51311o(Lg A1a13X A3T10O .109 13 3g 701311 A.1D(Lg n011(L tLTi
531A36L3x(L3 A011L(oA3 nol ,.U, `50A0r13 16L(oit/. Ol 731311 mn701 O1tf 1xAI16L1 1ULo 1p103
A! au 59 `A1xnx pY'l13 73x ti' .
'AOTI19mv. ?W AOokicn 5p 5xnlL 5o3'3 W 90 -
AOOny

xnA
i
arc
70a( `G,1iuo1
M1)TInt 4}31 17oA10
p
g n0 `Lii A0Dn33' 1nAIA(LG.TI101L70 573.1. rxxb3l
LL Da737C
(101 (LOA1ox 5lLi qo 5I1A3TIao oa6L310
.

n -
A0111Rxx
-(Lpy 5
771 x xto 570 0 J Ui t17ipA/l 170x 31Lx A3Oct Snolno IULi >jxo) -13Y.3
5(131Di IA6LbII13x3
'ILt fix 1319
573 u191xx01L13 5no Soa1L Aox AOAAxaL1 .A31L13 131L" in 51n 51LXn11
m9113au 177' ylno 51oxx0 3xn0 5r13xm(ox 1pAL(.6LO131L 1xoL101t 3O `o)X3 13oic 70 -(LO)
13y Tka a731 59a1L Aol A03e o)73170x `p p A 13 (n1Q 1193 (Loi og mu

17)x ALL1 A101L Altlnni 513 573a13X `(100 S11 0 A131L131M) 5oA3T173Ang 1 3g A11v737t -
113 )
130(131(L(b AILAIAx93 A3 WL )1gx7)x `n09 717x 101(lox SO31D7p1LD70 '170Y1boir AI, °N.
-
701 01 AOa7)10 jD1 3 (LOO 5701 D stc t 570N 170x 5aoi '5n(r7tab co/j OY70 not
u- A(LA 5131
r L 5101 5i 5co3y911 5X1A31j9131v/x3x X3 `w 170x 5n01 AOgA3 7o,laW `m AOOO t. S11j70Ang
fL 3g 701'px
31 170x `100 AI11 M1173x1g A1D70th01L70
`3(L31nIDAng 5033 o cig
- 5orn 5IA11xx
i4170y 5136L911o)A3
13o()g01L10 3
O J
`(nW 30II3'
Jai 50an 170' 3gtLtt

, 3 d_AO)1U II ET 531A9D33Gm3313 td :II77g 5)3u A1933 S31AOD37l d' II i 5t gQTD1hlDdllf

:d assv7ioJ EZ I SO A1a7?x :tsdpjas 59d1 x 1oi lid D1Ctic EZ1I A002 ll :d Log
,

sapuouny

www.dacoromanica.ro
 306 TURNAREA UNUI TUN FOARTE MARE XXXIV 12XXXV I

dea sfoard in Cara de razboi. Dar imparatul prevAzind de case luni ce

are sa vinA, a avut grija de intarituri pi pe taranii din apropierea Con-
stantinopolei i-a luat inauntru si ei au adus inauntru grinele secerate
si totul ce a fost treierat.
5 12. Sultanul insa incheind cu bine construirea cetatfi si
Sultanul o
dona ca once zidurile si turnurile ducindu-le 30 de palme In grosime
corabie sa dea §i destul de inalte, a asezat in turnul lui Chalil-pasa tu-
vama.
nuri de bronz, slobozind pietre de paste sase sute de litri
in greutate si a incredintat cetatea lui Feruz-aga cu numele, dintre cei mai
10 credinciosi ieniceri ai lui, Si i-a ordonat : Vasele ce yin dinspre Eles-
pont in Marea Neagra si din Marea Neagra spre Elespont, ale oricarei
tad s-ar intimpla, fie Corabieri genovezi, fie venetieni, constantinopoli-
tani, din Cafa, Trapezunt, Amisos, Sinope si oameni de sub stapinirea
mea si de once categorie ar fi, corabii, trireme, bireme, barci, caice, sa
15 nu piece, inainte de ce nu vor lasa in jos pinzele si nu dau vama si asa
sA-si continue drumul. far vasul care nu asculta si nu vrea sa se su-
puna, sa fie scufundat cu lovituri de tun". Acestea pi altele dispunind
semetul, i-a mai dat §i patru sute de tineri pentru paza cetatii si el insusi,
dupa ce in patru luni a incheiat toate lucrarile, a plecat la Adrianopole,
30 fiind in curs acuma cel de-al doilea an din domnia lui, iar de la facerea
lumii 6961.

XXXV. 0 data cu trecerea verii pi inceperea toamnei, el

Turnarea unui
tun foarte a ramas acasa si nu dadea ochilor odihna, ci zi si noapte
mare. gindul ii era la Constantinopole, cum ar putea-o cuceri,
25 cum s-ar face stapin pe ea. Inca de cind era la cetate pi o zidea, a venit
din Constantinopole un maistru turnator de tunuri aruncatoare de piatra,
de neam ungur, un mester foarte incercat. Acesta sosise de mult in Con-

12 : in patru luni : Dupd Jurnalul lui Nicolo Barbaro, construirea cetatii a durat
din martie pins la mijlocul lui august 1452 ; vz. Migne, Patrologia Series Graeca,
vol. 158, col. 1067 C. de la facerea lumii 6961: ca sa raspunda anului 1452, cind
a avut loc ridicarea cetatii, Mahomed II trebuie sa se fi intors la Adrianopole dupa
1 septembrie ; G. Sfrantes, 1060 C ne si spune : rji y' zoi; fEnrepfielov tope); gob' a' emus
Abetavoinzoltv la 3 septembrie <6061 a trecut la Adrianopole" (cp. G. Sfran-
btifin El; rip,
tes, 234, 20) ; iar Critobul, I, 11, 8 : Otvoadvov TOivovros ij8r7 toamna fiind pe stirsite
acum".
XXXV 1 zo ygvris 077yeoc maistru... de neam ungur: L. Chalc., II, 151, 12 ne
:

spune ca e de neam romin gi ne (15 si numele Urban : vilefloltariv 3 7iv TO fla-

°Glean zoi;volta ' Opflavos, Add ch yivos si avea sultanul un tunar cu numele Orban,
romin de neam", caci la L. Chalcocondil, dac inseamna numai romin, pentru unguri
intrebuintind numele de peoni (vz. indicele in ed. E. Darko).

www.dacoromanica.ro
XXXIV 12 XXXV I DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 307

TO otovo0v Etc voilv uiXiTilaug OutoXoylav, :,T(i@EIYOU ixiksucri Stabablv itOcrig

yiv6nlut. `0 öi (3aatAiiig neoo9f6v TO 1.talov, .iceO .TIv& v eixi to cp@okna iv 246b
"£

i:TlIAEXEict vat T01); ZWEI[Tag TcrOg Eyyk t11S 110k£Olg EV80V %CA toy 'ECIolt1511,BV0V
OTaZUV xai Tag 2axit4optivotg ii4ovcc; ivbov ixOpAov.
12. `0 Si fiyilithv OUTO(QTIAITCC:; Mao); TO cpc)04110V %Cti, Et; mixog to Teivi 5

7.(11. TOO.; Jr6gyoug A.' unt,Ocxag ixTzi,vag- Itcti TO i'Apog Elg TO CcQxofiv 'sat iv T(.1)

aUpyod Tot; Xcail-nclla 7Avag xci)aoi3.-; anoXimOciag :th-reag futico ietv.ocricov Xr-
T9(.7)v tO (3aciog %at T(7)V 011/TOT) 7TIOTOTOCTGOV 800101, 4:106901'it-OrylaV Ov6p.aTi maQa-
boO; tO noXilytov, actecryyit4t.; carriti Tag vans Tag `EkknoltOrcuu Tr,o6c
flOrrov xcci. Tag 6TO HOrrou aciag `Daficutorrov, %av ono[ag acia airbsyriag Tvy- 10

rivaucri, EITE rEVO'UTTC11, ElTE BEVETOL, KOYVIITMTLVOU7TO1TCM, KaCOOLTIVOL, Tclouts-

"coOrctoL, 'Alitvarivot, Etvamaica xai of ix Trig Eµiis ocirtlivTtotg, 63tomuoiiv TOng
xiiv (Tim, vrai, TQLTICIElg, EILTIQE1g, P&XV.0.1,, 6.146.11,d, µr1 ITAELTONSCCV, TNIIN xabidOVTEg rat
laTiot TO xoi.tp.icomov bibOvai %at Otita); Tip/ 68Ov Cl1)1-6)1/ otoeiviobaulav, rl b' OULU.-
.0TWOCCIa vaiig xcci. d1 ivboikia CII)V Ti3 AETQOPOACE) SLOCTaTCOVTLailt0i)," TaUTa %at 15

ETEQa baaTcc,;6.p.Evog 6 acctdrv, bcrOg aic6,) xat TETQCMADOLOUg VEOUg itg cpuXaxiiv
T013 nokuxvi.ov, autos Etc 'Avb@laV0f17T04V En0QE'llETO, TETQCtal 1.1.1101 TO nal, liTtOl9-
T[Ciag, rjbrl Tig fiyiuoviceg ocirrof, Tvizowrog bilyriQou ETOUg, ano bi 7tiT10-ECOg %01311.01)
L:cmtaxatoaroil ivaxamoutoii RTIXO6T0i3 aQdrrou. 247b
20
XXXV. OgQoug 015V 7TCCEIE2 SVTO; xai Tfig I.J.ETOICCUeLVfig Oicag !igloi)crrig,
oTv.oi buiyouv am. Ebibov Ccrii.cavatv toig (3yigo6@otc, &?X& ma Ev vuxxi, Iscci, 410-
scr Tfiv yclortioce Tfig 1162i.ico; EixE, nog Whip, 400i, JT(.15;* x.410; airril; yg;VOITO.
"En Ovrog ouv afsroi.i iv Tel) 3Tcatzvicp xai obtoboitofiviug, iiikbEv Ex Tlig' 110-
law,- et; TExvirrig 6 lag niT,r2o(3okti.tctiovg X6Vetg 1-taTOMEliettWV, TO yiVOg Oilry-
yQ0g, Texvi.Trig bomp.th-raTo;. Ovtog aQO 70:aoi.i iv ti KOMITCIVTIV01/5TO7`EL ovadry

7 iSailknucrca P I Cutcauoi,croc; scripsi: licaoktiovrag P I kirrecov P II 12 'AlAvvatvoi.

P11 13 vilat P: 16E; Bull I xaeivocsav Bek: la.oivocrav P I xakficrorreg P: 7cc)cdtcravieg Bek.

www.dacoromanica.ro
 308 INCERCAREA TUNULUI XXXV 1 3

stantinopole si aratind ministrilor imparatesti mestesugul sau, au ra-

portat imp5ratului. Si imparatul a fixat o pensie nu demna de stiinta
lui, dar nici pe aceea, de nimica si putina, nu i-o dadeau mesterului. De
aceea orice nadejde, intru una din zile paraseste Constantino-
5 pole si trece la barbar. Si acela primindu-1 cu bucurie, i-a dat cu cinste
tain si imbracaminte si-i da si leafy atita, 'Melt imp5ratul, de-i dadea
numai un sfert, nu fugea din Constantinopole. intrebat de sultan, daca
poate sa-i toarne un tun mare, care sa cuprinda o piatra foarte mare ca
pentru taria si grosimea zidurilor Constantinopolei, el i-a raspuns : Pot
10 sa-ti fac daca vrei, un tun dupa marimea pietrii ce mi se arata. CAci eu
cunosc bine zidurile Constantinopolei. Nu niimai acelea, ci si zidurile
Babilonului, praf si farina le va face lovitura data din tunul meu. Numai
eu, tot ce se tine de lucrul meu, it voi face bine, la impuscatura insa nu
ma pricep si nici nu ma apuc". Auzind sultanul acestea, i-a spus :
15 Fa-mi tunul, cit despre impuscatura pietrii, voi vedea insumi". Si
au inceput sa stringa bronz si mesterul a inchipuit forma tevii. Si in trei
luni a fost construit si turnat o minunatie de tun infiorator si grozay.
Scufundarea 2. La cetatea Paschesen insa in zilele acelea coborind din
unei corabii Marea Neagra prin Bosfor o corabie mare a venetienilor,
venetiene. capitanul corabiei Rizzo cu numele, n-a lasat in jos pin-
20
zele pi eel din cetate, tintind-o cu o piatra foarte mare, au spart cora-
bia, de s-a scufundat in adinc si capitanul cu ceilalti treizeci urcindu-se
intr-o barca, au iesit la mat. Turcii insa i-au prins si le-au legat miinile
si cu lantul la grumaz i-a trecut ca intr-un singur sirag ; apoi i-au dus
25 la sultan care petrecea atunci la Didimotich. Si le-a poruncit tuturor sa
le taie capul, iar pe capitan sa-1 traga in teapa prin sezut si asa s5-si
dea sufletul si sa-i lase neira-normintati ; pe. acestia i-am vazut si eu,
filnd acolo dupa putine zile.
Incercarea
3. Din Didimotich venind la Adrianopole in luna ianuarie
30 tunulul celui §i facindu-si toata preg5tirea de razboi, a vrut sä in-
mare. cerce tunul, pe care i 1-a turnat mesterul acela. Si dup5
ce 1-a asezat cu mult mestesug in fata portii celei mari de la curtea
palatelor ce Si le-a cladit anul acela, a bagat bine inauntru piatra si a
SOIXEC agog Jew ficipfiagov trece la barbar : gi Nichita Choniat ne istoriseste un caz cu totul
asemkator despre on mester foarte iscusit" qv foixavoveyois ciowros ed. Bonn, p. 671, 14),
care mai inainte fusese in slujba bizantinilor si, pentru ca nu-0 primea leafa, trece de la impa -
ratul Alexie III Angel (1195-1203) la un ra'sculat cu numele Hrizea (Chrysos) de neam
fiind romin' (BAcixog 6v TO rivog. 665, 13 si 643 21); si de aceea oamenii acestuia ucid
multi bizantini prin puternice si iscusite aruncatori de pietre (Nichita Choniat, ed.
Bonn, 671, 3 urm.). Numele Hrizea care reda pe grecescul xgvaOs it intilnim in
doCumente vechi rominesti. Intr-un zapis din Tirgoviste de la 21 iulie 1627

www.dacoromanica.ro
XXXV 1-3 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 309

%at Glift6Vag TOT,g I.A.E6g01/ 01 To) (34101XEZ lily TirVTIV aarov, GICV4EQOV UT/ PGGI-
Azi. 60 Si occaiA,Ei,g yealpac ainie aurnegaiov oint giov JIQOg Thy g7Lla-U*01V
O T013, 0.46 ETV° to IATI OCI(11 LVOV Xai, EOGQ iStScoaav t(1) TExvtru. `00ry
%at arroyvoUg, xaraitinthv trly 1164LV µLc To5V 1111E(41, TQixEL 7ce6g .r6v (3Ote(3a-
(WV. Kat airrog aarcaaiwg artoSEVetkevog xat Teocpag xat ivi6Rata cpt)tiottp.irag 5
o)rov, &Sum xat 66yav TOGTIV, oarly EL 0 Pacrack ro TETG@TOV t MEV, am av
CCAD51.6COGXE -rfig KWVOTONTINGUTIOXECOg. Teiorrrasig oiv 7LaQa TO11 fly s [tOvo ;, Et
()Vara ILE V(5)CFG XGOVE 101V IIiErOaiv, ni-ceav cpieouactv intEWEytall, OJOV neOg TTiV
45axiiv xat TO rEaxog roi3 rsixoug tTlg 1161tEcog, autos 8' aVTGICEXCIINGTO A OVatt a
EL (301541, XECTGGXEUEIGGL )(COVE ECCV, 801 TO 1.1eys19og -rtryx(lvst. -rijg Setxvvoluivig ROL 10
rciteag. Tycl) vie to taxi 11 IlAscog axet(3itig intataltcat. Ov ithvov vie ixd--
1/0(2 e&A.6 uat to BotPuAthvux Tsixri 63g xifi}v AE7LTUVE1 Tl 7tGEH1 ri c xcovstag trig 6µ45s
eapsOsiaa. Ill Yly iyio rb ;city Tait Fe-you xali6g 6.7rotettaco, Thy Si Pokily am. gatatagat, 248b
o6Si auvulao-olAac." Toro axoircrag 0 ilyse.cbv Fcry ,,Ka-racrxEiraCrOV .tot rely xco-
vstav, aset Si tiic Poiic T015 'LDOU aircog Oipopac." 'Fletavto auvevevottstv xal- 15
xiw toivuv vat 6 TExvtuic Toy rin-cov tics axsiirlg Far,tarrsv. 'Ev retalv o6v plat
xarsaxemician xat ixcovE6-0-9 Tiectg TI TOP E QOV %at iatatov.
2. 'Ev Si tit) Ilacrxsaiv aoXixvice Tag finleag ixstvag xacsexo[tivrig nag
Ex To6 Etolitou uiy6,Arig rthv BEVET[XCOV, Pirctog 0 va6aexa; Toi3vonet xat urh
-xablaag ra Latta, nireav axovrtaavreg OL IOU X&ITQOU int EellA,BygOTI, trlV VailV 20
bii6CynE xat, staSuopirri Tip fiu,N, 6 vor6aexog aUv 2t,013TOTc TC) LCDSOVTG, iv am-the
gp,parrig, itiixoov Ev t(1) Cartait:). 01, Si Toilexoi 7.a(361rts; airco6g xat Warm;
-vac xagag VAAL tong t@arflkOlic eV a7:v6EL ItE(AGEWTEg (70; iv 1.14 GELCIEs, Tayrovg
neOg 'city ilystuiva dratityayov tore iv 418110TELX(1) Sulyorca. 'ExiXsuasv o6v -rob;
-ztevviceg a,TroxecpcataiNvaL, toy Si va6aexcry iv tit) 7taaq SLa roil CapeSeCYVOg Tip 25
tpuxilv alcoOlipott, xat 6.teopoug acpsi.vat, dig vat sTSov iycl) [LEO' fpgeag OXI-yag
Exei Staysvopivou goy.
3. 'Ektiov Si iircit Aabwo-cstxou Ev 'AS@ LGVOUTIOXE TG? 'Iavouaetce in vi
'Kai itaaav GZEUGGiAlV noksp,titilv itowdcaag, Thy xcovstav, ill/ 6 TExvtrrig ixavog
xatsaxs6aasv, iii3oukkel Scoalmiciac. Kai Sri 7mo:to-dr:Fag a6-div Tsxviirciog Flineoa- 30
-4ev tilg pxyakng Ictikrig Tfig ccUitig ray naAartiov TC6V 7TGQ3 GinGii TO gTO; exEl- 249b

24 eitetyovta Bul otayov.rt, P 11 27 otay8vottivou P: Stayougvou Bull.

ne apare un mare logof5t Hrizea. iar in altul din 1636 un Mare Ban Hrizea. Vz.
Arhiva istoricA a Rominiei, 1, p. 14, nr. 12 si p. 15, nr. 15.
2 : Rizzo cu numele : G. Sfrantes, 1055 B (G. Sfrantes, 217, 8) ii da numele
Antonio 'Ph.4.s.s si ne spune ca a suferit martiriul pentru credit*. in Hristos. Numele
1-1 da si Nicolo Barbaro, care ne spune ea scufundarea corAbiei s-a intimplai la 26
noiembrie 1452 si ca dup5 14 zile cApitanul corAbiei a fost tras In teapa din porun-
.ca sultanului ; Migne, Patrologia Series Graeca, 158 col. 1068 C 1069 A.
3: in luna tartuarie 1453.palatelor ce si -a cladit: Critobul I 12, unde se descrie pe
larg cl5direa.

www.dacoromanica.ro
 310 PLANURI DE CUCERIRE A CONSTANTINOPOLEI XXXV 4-5

masurat iarba de puscg ; si a doua zi avea sa o sloboadg. s-a dat de

stire in toatg Adrianopolea, oamenii sa alba in minte detungtura si zgu-
duitura de trgsnet ping in inaltul cerului, ca nu cumva auzind-o pe.
neasteptate, unii sa-si piarda glasul si femeile insgrcinate sa lepede. Di-
5 mineata deci dind foc ierbii de puscg si aerul incglzindu-se si Impingind
piatra, a lost slobozitg cu o detungtura mare, strabatind vazduhul si
umplindu-1 de fum si ceatg. Bubuitura s-a auzit la o suta de stadii de-
pgrtare, iar piatra a cazut la o rung de locul unde a fost repezitg ; si in
locul unde a cazut, s7a fgcut o groapg ca de un stinjen, asa de mare
10 este puterea amestecului ierbii de puscg ce arunca piatra.

4. $i sultanul, ziva si noaptea, si cind stgtea culcat si

Mahomed II
pe strazilecind era sculat, si inauntrul curtii lui si afarg, tot cuge-
Adrianopolei. tul si toatg grija ii erau, cu ce fel de razboi si cu ce
arms va pune mina pe Constantinopole ; deseori cind se facea seara,.
15 iesind calare numai doi, alteori pe jos, cutreiera in haing de ostas Adri-
anopolea toatg, ascultind ce se grgieste de 0 ; iar daca vreunul din mul-
time baga de seamy ca este sultanul si voia sa -1 salute cu urarea obis-
nuitg, insusi in aceeasi clips ii si dgdea lovitura de moarte farg crutare,
farg Indurare, ci precum cineva strivind un purece, simte o satisfactie,
30 tot asa si acesta insusi cu mina lui ucigind, el vrednicul sa fie ucis, se
racorea.

Chalil-Pa§a,
5. Intr-una din nopti; pe la straja a doua a trimis pe
la miez de citiva din paznicii curtii si 1-au adus pe Chalil pass. Ve-
noapte, chemat nind "si spunind eunucilor acestuia invitatia, aceia au
la sultan.
25
intrat in dormitor si i-au anuntat ca-1 'eheama sultanul.
El insa s-a cufremurat de spaima si, crezindu-se' pierdut, imbratisat
Sofia si copiii si .a plecat, lund cu sine tin taller de our plin de galbeni
craci lui ii era mereu teams intru inima lui din cauza pe care am ara-
tat-o mai sus. intrind in dormitorul sultanului, 1-a zarit stind jos imbrg-
30 cat. Inchinindu -i -se si punindu-i inainte talerul, sultanul i-a spus : ,,Ce-s
acestea, lala precum ar spune careva pe limba noastra .de obste tats ",
adica badie. Iar el a raspuns Doamne, este obicei intre pasale, ca
atunci cind sultanul cheama pe until din viziri alara de ora obisnuita.
sa nu intre in fata lui cu mina goals. eu nici n-am adus in fata to

o suta de stadii: vz. XXVIII, 12 ; deci cam 18 km.ca la o vz. XXX, 7 : deci
cam 11/2 km. Despre constructia si incerearea tunului cp. si Critobu], I, 29-30.
5 : din cauza pe care am arcitat-o mai sus : vz. XXXIV, 2.in Iota ta: Pr(L,4211-

www.dacoromanica.ro
XXXV 4 5 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 311

vo "ATI011iVTCOV Xa1, rite 7fiT9C(V xakCog iraEig xcci, TrlV Poraviv cnctilltiva;, Tip/
aUpIOV ga,EUEv fiTtOHOTOV ainiiv. Kai, gv 3t6011 Tfl 'ASQLOWOUlta.£1, EpayEe6v gyiVETO
TOil MET& voiiv gXELV rely 1301)V xai TOY ZT'inTOV TOV 0401V613e0VIOV, T.Va fifi
gvantoOivreg Twig acpcovoi, Ravcool %at ylivaixgg iv yUGTO, EXOUCICIL to g1113121111
an046(001. floIxot oi'}v 13caobv niie iv Tfl potavu xai, StabEpaceraiv-rog Tov 7E1,61m-cog
xcci. iXXE1OUGOOVlig Tjg Jth@Olg, GMEA.150T1 rfig xftwEiag Gino i-Vo? pa9a, CLEQOPtiTtp TIATI-
Q0O-VTL TOV Oticoa xanvoii xai Oaix.1g. 'H bi Pal acpixEro pixQt. orabitov ixa-r6v rO
lifRog, 6 Si 21,0o; gngcoE 1.1.ax@or9gy roit" empEalivtog TOnou thg ano,ov Ev, iv Si TOnop
Viz REGOVTI, gygVETO POOCIOg OCIOV Oey'OLag 1.,tuig TOOCCOTTI &nil/ i4 SiivaRig Tfig &yaw-
?fig two (3OTaVCOV tic ecxovntolknic Toy Xikov. 10
4. "Evoy °Toy 6 fiyEadyv xai iv vtoxii, xai ktiec v v ..Taicrav cpQovii,ba )tai,
Rgolivav, xot,T64Evog XVI etVLCITO1.11EVOg xai ivTOg -rim; aaiic agyroii vat ixT6g, aolo)
TtO4fACt) xai nota graavil N.OVOitEL rilV KOMITONTLV0157tOXIN, nokbixtg iconipag ye-
vottevfig gin Svai, xai, 965005 innEixoy, iv Ulm; 0e565 Ciaaciav Thy 'Abetavoii iv
oxhi.tatt. OTElaTIATOU RETEQXOILIEV0g, emOiJO3V Ta Xsy6p.eva 7t£0, avTOV, iay ya, 15

Tun no)J.Cov -n; xaTAal3Ev iv voi, On 6 ilyEpAby EatI, xai ilf301.CTOTI 7C0041Cly0EIEZOCIL
CrOTOV 01)V 8-614)11AL WITa TO Cr6V1106;,, xai, abrOg aikOV6V ItCtleim ibibou trly 250b
.Tarlyilv Kt) EpEtbOiligvog, µin iXECov, za &MEE, -rig ipiolaav aurreificov aLotAystai
rovog ilSovfig, oiitco %at oinog oi,xEk( XELpi TovEixov 6 qa6vou 5t1o5 6690049010.
5. MUTC obv two VIYATC5V 7tEet, Thy SElniQaV CFOXOOtilV altaag tebv -Efig 20

AiIS paevicov rivag, friary toy XaXii-nastay. 'EXO6v-rEg Si xat TO.ig TO.UT011 E.O--
V0iI)(01g Eia6vtsc rO p.ion.ta, ainoi, iv VT? xoitievo. Eicrealirreg anrlyy£LAav, nos
6 flygaeov xaksi, ainOv. kink. Si a6v-rpoliog yEvOlLtsvog, eutayoegiocag gotlyrOv
%Ed thy yuvaixa "ACti TgXVCE ItaTaanktOallEVOg, ZutfIEL COQUOV firit' akar') SLcosov
gva nuo-oliv Jrkileig voinatuitow xvuOCT,Yr gIxE pie 6E1 too cp6Poy iv -Eli x.aphi.a 25

ainoil 60' ctiaiav, µ14v its neoAott3thy ibilXtooa. Etagathv Si iv TO) "401T6).VL TOij flyE-
116Vog EI,Se xaftivavov .xat ivbESui.tivoy. 11Qoaxuviloag Si xal gp.xcloo*Ev Dirac
TOv Siox.ov, 6 flyEptbv EITEE' ,T6 Cwt. -mina, 40ta;" 065 Elam tic rata rilV 1}1.11T-
@UV %MVO y45-Erav Tata," 3i)/01/V nat,baycoyi. '0 b' etITE%QiNCITO* KOC/LE, Egos
ZCITi toic coatOnat,g, iiTaV 6 fiyqubv cpwvilara UV« TOW plyto-reovcov nap' 669av, 30

oi EtogQxEcollat, xgvOg stg r4EcoQi.av airmii. 'EytO oiov oilbiv Ex Taw Eµwv gyteov
2 anokticrwv P: itno?diaetv Bek II 5 13ct1 A eov P 11 9 ofTyvtag P1112 xorrOp.evog Bull:
xorrth!.tEvog Bek : xott4Evo; P: fortasse xotTu0}..t.Evo.;11 21 ,(aXiiAaaaiuv P.

r ea se numeau darurile ce le primea mireasa a doua zi dupa nunta, iar in anti-

citate, cind aparea fara val.

www.dacoromanica.ro
 312 PLANURI DE IMPRESURARE XXXV 5-6

nimic din ale mele, ci ale tale dintru ale tale li-am adus". Sultanul
lush' a raspuns Inca n-am nevoie de ale tale ! Mai degraba Iti voi
:

da'rui Inca si mai multe. Un lucru e pe care-1 cer, Constantinopolea sa

mi-o dati". Chalil insa la aceasta vorba s-a cutremurat ; caci el era
5 acela care mereu tinea partea bizantinilor si bizantinii ii aveau pe el
ca mina for cea dreapta si mina lui o umpleau cu daruri si era, in gura
tuturor vorba cavur ortaghi", adica tovaras sau sprijinitor al necredin-
ciosilor. Atunci Chalil raspunzind sultanului, a spus : Doamne, dum-
nezeu care ti-a dat in mina partea cea mai mare din pamintul Romeilor,
to el Iti va da si Constantinopolea. Caci dupa socoteala mea nu-ti va scapa
din mina si cu ajutorul lui dumnezeu si al mariei tale si eu si toti slu-
jitorii tai ne vom lupta impreuna nu numai cu averea, ci si cu trupul si
cu singele nostru ; si dinspre partea acestui gind safii Fara nicio grija".
Aceste vorbe au mai domolit nitel salbatica fiara ; $i -i spune 'lui
15
Chalil Vezi perna ? Toata noaptea am petrecut-o, ducind-o dintr-un
_colt al patului in altul, cind culcindu-mg, cind sculindu-ma si somn nea-
tingindu-mi ochii. Iti spun deci, our sau argint sä nu te ademeneasca
si"sa te indeparteze de raspunsul ce mi 1-ai dat acuma ; ci staruitor sa
ne lupthm cu bizantinii si cu ingaduirea lui dumnezeu si prin rugaciunea
20
profetului vom lua Constantinopolea". Cu aceste vorbe si cu altele
1-a luat cu binisorul ; dar la mijloc de cuvinte dulci erau si aluzii lute:
Tatoare ce-i stringeau inima $i -i secau singele ; si i-a dat drumul, spu-
nindu-i Pleaca in pace !".

Planuri de 6. Si toate noptile acelea n-a incetat sa stea treaz si cu

25 impresurare. gindul la planurile lui in contra Constantinopolei ; si
lua in mina hirtie si cerneluri 5i -5i schita planul orasului si arata celor
ce cunosteau meterezele, unde si cum au sa aseze tunurile de bombar-
dare si masinarlile de spart zidurile si minele si intrarea in an si sca-
rile la care zid. Intr-un cuvint, orice masinarie de asediu si-o imagina
30 in cursul noptii, dimineata poruncea si se Ikea ; si toate le punea la
cale'in chip nimerit §i cu iscusinta" vicleana.

ex scBv a Co v ra ad ale tale dintru ale tale: vz. IlaemteurOpEya (Cronici), I, 29, 14. cavur
ortaghl" Christianis favens" (favorizind pe crestini) in scrisoarea lui Leonard din
Chios, vz. Migne,- Patrologia Graeca, 159, 937 A.gxdimag (intransitiv cu intelesul
aproape de 0(30(0 ... itriptag e un acuzativ absolut obisnuit la Duca si de aceea n-am
schimbat in xoucit participiu in acord cu koyoig avind ca obiect direct 11%4- pug
$i pastrindu-si intelesul obisnuit activ de am". ce-i stringeau inima secau
singele : L. Chalc., II, 167, 5-168, 19 ne istoriseste cum, dupd cucerirea Constanti-
nopolei Mahomed II i-a luat lui Chalil -papa viata i averile.

www.dacoromanica.ro
AXXX 9C SVDC1C1 VI210.LSI VNI.INV21$1-002in1 ETC

513 `700i1i6co3.0. ,yr? %3 4(01 40)0 791 )?la ".49634)3D001r 0, g Aq)11321,1 .o1n4167'.31np
x410a iori 70136X 4(01 'MOD ,torpri
123 113% 113 mopyie parioopcog log) A.a 1103
91 AoAarir,tailt 01 43. m1(911 inAogig lori O> 3g YPPX Pq (hi (h29Y ,D5orloalita
.3A0A3A. 4 apA. 137) A0011L1/131331(0, 5101 510110110U 11014 10 10173TkOct Amain 562 -3g qj

73613X oiALuxpt? pax Aka 3g A701 (wa) 51obmg .AnoOlpylt? Alk 3g 961)1E -minc
40)1 91 ,t),Ainao 4020 40)1 40)1011tp 9 50(bo6ik0W 14. .59.00g
A0A31119Q1) 0(1.003%"
3191 513.g10x01L70 9 yp(7ax dal 1A9113M; .33;13
3109,31" 0 5930 5909 10D 513 570613X
91 A9190rolt 500r1 Sin 51.62 moi .0)1)311(0d. 591013 100 170% Alp Airll 111301t0(o8
ax)A. 10713 '13%03 %3 /10)1 40)(313X (100 10 111139,31 173% Ac1D (1)30 pyx. col -)0675
01
131 (10D 1D% tpk? 173% Sump 29 loycLog (ton W1.0 0.)19,0y1L '404911
7303110,01ACOA.DA(11\
pyltp ptarko 170% .1130111) 170% 1031E (1019,01 (101 501971113%9 somilarip 003
raaroj, 59611 40211(9 Argx-oarikt. Acu 4016212 .lootto, inot 13231( .icroax 5133sayg"
91 t401731t9cb3x.o0611 Anonu 701x94 70i70g20329 mom, 91113 5111 513111 510140)2 (101

504(1)110%. 513 91t70 5161 51116102 513 41 4706313 5043110411(x70412 pax

59A3719313233 5oAxg.. 5191 5i0T11(706Lda9 rani %fp '5043119X03 0)k3V '1110 -4A67) I9

10 .
itoia Aop(tax (pi ACO7031(3g 11(11MO1Lp 5In `5(9392axo1Lp 511, om.26-,t31170 iori ADA

vytp 50)647019 )310,331C,0014C42131Ap 5101 510113T10Oda 170% 531A.coaan6L n030 111 12i)03A

arm 1lL1 utxp (101 (1011.),GbOo1C A1.L1 A1'(911 ,136L31194111y Ana 51019.01 myo pp% -133
5104 510%11(13%7010% 520291( 57009.9X3 A? du thopi Awl Ag13xnyox pax 5731 Amnon%
5)0c,t01%-u0 113% 9L 7011370 570,or,tom7001.q 513gmA7573g A3o(ty31L9 .ATIL13 OZ

get. A3 013.1.14,
9 5701( 579991E Atsto 5r1x04 513A23'q acqo 33.111(3 A0)0369t1x1A7012 173%
ri-1-3
A ri
-
qggg
MDA 91 70173X, 5111 '59)31(911 ACOA.Inrbay A3 1003X A1i7.09X pcist murtpi pox -D34131%0
/10)C13 A41 A14.X0145311 51.1,1 5w3y011 110% (1.01)clitX1312 5101 100111.11.041t3 A091 1(X)113 `40)3 (IOU
113% nc Sc ion,olcori i)mag, 5701 570(13%9 4001 moltodooic 29x 5701 1,/.9113 513 pox 5731

513200170% pax Nu flO0d)731 4t711 A090.013 170% 5731 570lv0111yx A3 &you 13X331 pax
50)111Lp A131(13 AU1 A/3013U ill6(1.2%.0)4510)L 31A9%13)L70 vig 5111 591%,(1/1 113% 91 1(061(
40)9,310^4 '0134323 731ApIL 50)%11.0731(0X0 17015 50/A6,LOA70IL 'AD)/31113t3

vaito(930. :)1aEl 7DU13am3# d II g i113 :d 12131 )10E1 H 61 '±1049Y 5)0Dnoz3 :d assnpod

51949y monox2

www.dacoromanica.ro
 314 BIZANTINII CER AJUTOR XXXVI 1-3

Imparatul cere
XXXVI. Cei din Constantinopole insa, cAci sa venim Si
la ei si sa vedem care le este gindul i grija, ca sa scape
ajutor de la
papa. orasul din mina lui Nabuhodonosor. ImpAratul apucase
sa trimit5 de mai inainte la Roma, cerind ajutor si ca sa card de acord
5 in baza Intelegerii si a unirii de la Florenta si papa sa fie pomenit la
liturghie in Biserica cea Mare ; si patriarhul Grigorie se va 'intoarce pe
tronul sAu ; si a invitat sa vin cItiva din oamenii papii, s5 pun la cale
inl5turarea dusmaniei neimpacate a schismei. Si papa a trimis pe car-
dinalul Poloniei, arhiepiscopul de odinioara al Rusiei Isidor, om inte-
10 lept si cump5nit si inv5tat in dogmele cele drepte, de origine grec, si el
fiind un venerabil pArinte de la sinodul din Florenta, precum s-a ar5tat
mai inainte. Si venind cu o corabie foarte mare genoveza ping la insula
Chios, a asteptat zile destule, pin5 ce negustorii corAbiei sg-si Incheie
afacerile si sa desfaca mArfurile si sa is ce cautau ; si ei mai asteptau
15 alt5 corabie care avea sa piece bnpreuna ping la Cafa. Cardinalul care
avea cu sine ping la cincizeci de italieni, au angajat si alti latini foarte
multi din Chios. Si fAcindu-si aparitia corabia asteptata de ei, au pornit
din Chios si au plecat la Constantinopole, unde au ajuns in luna lui
noiembrie a anului 6961.
20 2. Si dupa ce Imparatul i-a primit cu bine si i-a cinstit, cum se cu-
venea, a venit vorba despre unire. Si cardinalul a gAsit pe imp5ratul
aprobind aceasta si pe unii din fetele bisericesti ; dar partea cea mai
mare a cinului preotesc Si c5lugaresc, egumeni si arhimandriti, caluga-
rite, ce zic partea cea mai mare? Caci calug5rite m-au indemnat sä
25 o spun si sa o scriu : Nimeni din toti ! Si insusi impAratul in chip pre-
facut a spus da. Dar cei ce se arAtau de parerea unirii, au venit in Bise-
rica cea Mare, si preoti si diaconi din cler si imp5ratul cu sfatul Ord,
si voiau sa slujeascA lui dumnezeu impreung in obsteasca intelegere si
sá faca laggduintele cu cuget neprefacut.

30
Potrivnii ci
3. Atunci partidul schismaticilor a mers la m5nAstirea
unirii biseri- Pantocratorului la chilia lui Ghenadie, fost Gheorghe
cilor. sholarul, si au inceput a-i spune : Si not ce sa facem?"
Acela insa Inchis in chilie, a luat o hirtie si si-a scris parerea si prin

XXXVI 1 : Grigore se va intoarce: acesta a luat parte la sinodul din Florenta

(vz. L. Chalc., II, 169, 8) din 1439 ; devenind patriarhul Grigore III, a trebuit in
august 1451 sä piece In exil, pentru Ca a ImbrAtisat unirea bisericilor (vz. G. Sfran-
)es, 1055 B ; G. FranIes, 217, 5). precum s-a areitat mai inainte: vz. XXXI, 3.
noiembrie 6961 : adica 1452.
2: calugarite m-au indemnat... sd scriu: e o dovada de zelul lui Duca de a
se informa cit mai bine ; el a fost un sincer si convins aderent al unirii bisericilor ;

www.dacoromanica.ro
XXXVI 1 -3 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 315

XXXVI. Oi bi Th; 11621.Eoug, gkilmLLEy brl xat la' crOThv ;tat tboN.tEv, Ti;
iI cpQorrig aimlw vat fi µiQt f va Tot,- StaOlbaCtOtaL trly 7C6A.LV i% ZEIQOg TO1) Na(3011-
XOSOVOGOQ0g. '0 Pa6L4EiJ; hy ateilag iv `Pc0[Lird acioXalithy, atTthy poilftEtav xat
b:ruog (I1JVTEOCTJatlf TTj OIL,Lovota %Ca EVtUE6 Tfi yEyovula EV (1:0XovErrta v..at von To
ILtvig6ouvoy o Jteutag iv Til MEyean 'ExxAmolcc xat 0 RaTOLCEQZTIc Fe-V(5(110g ilTa- 5
vaEliciEtat EV t(i) OQOVCO airroii xat [IETEXCCAEZTO mac acptxgo-i5at. twv ToU nano,
8.Tflog EtcyrivEixfli Tip/ Eocntovbov ggyav Tov oxtaixaTog. NECITELAS b' 6 neutag TOv

xabbnyCcAtov Ilcacoviag, TOv not avxtentaxmov `Pcootag lotbavoy, revbea °I'VE-

-coy xat crdmova %at 7tEactiteuiLtivov iv bOwaoLv 69boig, `Ikoixoctov TO ygvog xat
airTOv Eva t71g gv CtovEvTice ovv6Sou 67ca,oxorra ItccTi9a Tiplov., clog 6 A6yog qyaet- 10
ow; ioilAwoE. Kai, ablivinc iv it vilow Xty [LETO( viOg I.LEytorqg To-iv FEvouLTiov 253b
iTt01.1WEV 1)11.th@ag txavag, geog ol) of gilITOQ01 Tfig 'nag 3votylLuxTE/6covica xat &b-
(Rout to xQEL(L)bri xat L613coot Ta triToOlisva, availivorrEg vat iti@av vauv, Ting
FILEAXE 6141.7TAIELV eixet KaCca. `13 xabbrivalio; °i n/ gX,COV [La abT0i5 TEA, 'ITaXibV
cixQL 3TEVTI)X0VTa, iclOysiias xat gticlOug 7TkEIGTOUg i% Tfig X1,01) AaTiValIg. Kai, 15
biI TavEtaa rl ixbExoiLtivn naQs a&rov vau ;, iljX0ov ix trig )(kw v.ai nclOg Kum,-
criavTivoimoktv g71 ElKfal, 14,ataVTIVICEVTEg Ev aircii TOv Nog[t(39Lov Ki)va IOU,
iii.cOttcrxilLOaT0ii ivaxocitooToO g rlxoatoii IT(Ki)T011 ivo8c.
2. Kat 6 (3acraEOg SE,;Libg euTOSE,;61,1£1,0; xat tt.0 (t); gapE.TrEv, ijOov
Etc ToOg TTIS gv()oEcog X6youg, vat Ei.Ject)v TOv padaia Etg TOUTO "/.CtTOLVE150aVTa 20
vat IttEcitxoOr; TWV Tijg ixxkrialag. TO TaCIOTOV OZV figoog Tov twaTty.of, xat tto-
vaxixofi Tawarog, iiyo*EvoL, (1111.1a8C0i,Tal, ROVettOUCIal, TL 2+.iyo) TO jaEli-

CITOV; na@EXIVIlatiV µE yap at ilovaoTwat EtnEiv 7ta6 yeet(IDELV oOSEig Et CM6V-

MOW :tat aiyaig 6 (3a4:71,XElig 7TEJaa01,1,6VCOg ItaTgVEIXIEV. rua)v ga6viEg oL (patv6-

1.1EVOL 1<ata, TO boxoliv Tilg gv(0craug iv tfj MEyakrd 'Ewari a ig, tEvig TE vat bait.- 25,
xovot. i(7.)v tou xiiwou xat 6 paatlE,og 0,6v Tfi cruyv.A.imp, poi.xorro xotVTj 4tovoia
7 etToupyfrat OECii %at anobOciat tag E'6xag eisalp yvcbirn.
3. TOTE TO oxioltatixOv geog ikftOv Ev tfj !tor) Toii HavTox96.To9og iv
Ti %WTI T015 rElTabi011, Toil 7TOTE FECOTy(01/ CIXO1LaQi.01), 'Xeyov airair Kat filar.;

vz. XXX. 1 31 vdzind au lcicritnat.

: in chip prefacut au sous da. Dar cei ce se areitau :
In privinta aceasta Duca e in acelasi gind cu compatriotul sau, mitropolitul latin
din Lesbos, Leonard din Chios care in scrisoarea sa din 15 august 1453 catre papa,
descriind ca martor ocular cucerirea Constantinpolei, repeta nu o data ca unirea
n-a fost sincera : sancta unio, assentiente imperatore senatuque, si non ficta fuit"
sfinta unire, cu aprobarea imparatului si a sfatului tarn, data n-a lost falsa",
Migne, Patrologia Series Graeca, vol. 159, col. 925 D ; unionem non veram, sed
fictam ibid., 926 B. Non ergo unio facta, sed ficta ; ibid., 927 B. Celebrarint
unionem Graeci voce, sed opere negabant. Ibid., 929 D. E foarte probabil ca Duca
a cunoscut aceasta scrisoare ; cp. XXXI, 4 cu Leonard ibid., 926 B : Si malum hoc
est, prisci illi Basilius, Athanassius, Cyrillus ceterique patres... mali censendi sunt.
3 : manlisiirea Pantocratorului: adica a A-tot-tiitorului : e actuala Zeirek-giami, ri-
dicata in 1124 de imparateasa Irina, sotia lui loan II Comnen (1118-1143), deve-
nind gropnita imparatilor Comneni. Ghenadie, fost Gheorghe sholariul: vz. XXXI,
3: slzolarul.

www.dacoromanica.ro
 316 CERTURI IN BISERICA XXXVI 4-5

scrisoarea aceea si-a arAtat si sfatul. Cele scrise spuneau asa : Romei
nenorociti, In ce rAtacire ati ajuns si v-ati indepartat de nadejdea in
dumnezeu si ati crezut in puterea frincilor si impreuna cu Constantino-
polea, in care aveti sa vg prapaditi, ati pierdut si legea voastra ? !
5 Doamne, fie-mi indurAtor ! Mkturisesc in fata ta, ca nevinovat sint de
un pacat ca acesta. Stiti, oameni nenorociti, ce faceti ? ! Cu robia ce are
sa vin asupra voastrA, ati pierdut sl credinta strAmoseascA si ati mAr-
turisit necredinta ! Vai voud in ziva cea de judecatA !" Acestea si mai
multe altele le-a scris si le-a bAtut pe usa chiliei lui ; iar el sedea incuiat
10 InAuntru, iar hirtia era citit5 de oameni.
4. Atunci cAlugAritele care se credeau curate si slujitoare lui dum-
nezeu Intru dreaptA credintA, luindu-se dupA pArerea for si dupa dascAlul
for Ghenadie, toate impreuna cu egumenii si duhovnicii si cu ceilalti
preoti si laici au rostit cu glas mare afurisenia si au afurisit hotarirea
15 sinodului si pe toti cei ce au imbrAtisat-o, o imbrAtiseaza si au s-o im-
bratiseze. Si poporul de jos si multimea de pe strad5 au iesit din curtea
mAnAstirii si prin circiumi tinind in mina pocale cu vin curat, afuriseau
pe uniati si beau intru interventia icoanei Maicii Domnului si se rugau
la ea sa le fie aparatoare si ajutatoare a orasului ca odinioara in contra
20 lui Chosroe si a hanului si a arabilor, asa si acum in contra lui Maho-
med..CAci nu ne trebuie nici ajutor nici unirea latinilor ! Departe de
not sa fie liturghia azimitilor !"

Liturghia 5. Ceilalti crestini insa adunatd in Biserica cea Mare fa-

unirii. ceau rugAciune stAruitoare catre dumnezeu si, ascultind
25 cuvintele cardinalului, au imbratisat hotarirea unirii si ei cu conditia ca,
dupa ce va trece impresurarea turcilor si vremea se va linisti, sa se in-
truneasca in sedintA citiva din cei InvAtati si sa vada punctele hotkirii
dacA e ceva ce nu e cu desavirsire pe calea cea dreapta, sa o corijeze.
Cu aceasta conditie s-au inteles sa liturghiseascA impreuna in Biserica
30 cea Mare ; oficiind italieni si greci si pomenind la sfintele daruri pe
papa Nicolae si pe patriarhul surghiunit Grigorie, s-a sAvirsit sfinta aducere
de jertfA cea de taina la 12 a lunii decembrie din anal 6961. Si au fost

4: Chosroe si a hanului si a arabilor: e aluzie la izbAvirea minunat5 a Cons-

tantinopolei din asediul persilor It avarilor in 626 prin intervenfia Maicii Domnului.
Cu acest prilej patriarhul Serghie a scris imnul acaftist intru mgrirea N5schloarei
de dumnezeu. Amintirea acestei minuni s-a pAstrat si in vechea noastra pictura
bisericeasca ; vz. V. Grecu, Belagerung Konstantinopets in der rumanischen Kirchen-
malerei, in Byzantion", I, 1924, p. 288. E drept ca Bizanful a fost impresurat mai
tirziu si de arabi, dar aici cred c5 in loc de Apr; flwv poate ar trebui scris 'Afrcigwv.
5: papa Nicolae V 1447-1455 si patriarhul Grigore III 1443-1451 vz. XXXVI,
1. 12 decembrie 6961: adica 1452.

www.dacoromanica.ro
IAXXX 9-17 SVOr1(1 : moist vi\nur,:vzis-opeuu LTE

,:AaricooltioE 591(ty 30 5130.01310ti4 pax 11t1431)x MO091( 1101t 5134964. A41 -OMA

ALA `0,01(U3 );)19 541 511,6)3.5. aoylm pax Alp. .ALtyaodri(LD oj4 D1A3cb06 Aao -tR4 qt9g
&toy .5coiclo lorgly," `umarimd, 5p 11 3140,4A0y1L3 110X, 31DA,(1.614,D1-131a2 x3 Hu
59g3ro Q.01 0.030 pax 31)3.931.cyLL 513 ALI A1TI0A.0,0 MO1 M04464) 113% A(40 U,1 `Brij
A3 l) 13yy3Ti 41DA4600 311309X3 1DX 41 A7013d30,13 I509 ScpxyL, '1071 .3159,N 9

1011060,16DAT A.011tCpA3 `CLOD 122 59(1)012 irip (101 0,01(1010,1 '5011011111011t J `313XOTA1
'Kayo Danyou 11 :3113101C 173)1 A(,0 (b1 `CbT4011coymiXvo 50 131a31i 1a6L93A3k 513

'5Driq 3101:0)X3
pact() Arvin, A.3
1DX

(1)1 .1)a6.931143x.
-
01 A.010096D3L061131t 53440.
many pax 043313
133X 3173,044,00T1(9
C013y1t 5D(113264
A41
110X
.A01303012
513 41
AD6(60, 001 acirox 1101010 `5DOCO1(11,0061c iteopicq Aogq 113% 9 sitia9x -(9,t1).3m0 I0

013X0
219J, pa inDaoxog paorvax pax 513 Acne q )5)§ogo6Loo 1Doa09yoX9
1701431o9Aoli loin's 91 A(Loxog 5:901(173 123% A01 M111013 ACAO0X,D9919 A3J `A01gp poly -
100 Ap 5101 510A011,044 1DX 510X111311103A1C pox 5101C10y 1ncj,34533 pax 5i0omy 01 9Al2 -

Tarlag. Anolicida pax A91 A.0a2 stu (10001(1,0 10X 5(101 5131AD/631D 1DIt 5131A046310 I 9

133X 5331A,Ort311 a31D 110 'A0D11D113.6,0A70 Q 5010ila A(10 DX 1 5011060412 50o0y -A0.0.1/33

531 X3 Stu. 51Ly9x) (1.01 411:03AOTI `0,016 A3 51033y1arms S31mo1:0% A3 1Da3X 591 -91(1)

5ny 513o16et ack19o7g2 Ao1170113,)3A)? 5rtox `Sacnsli()A 531AoA1u 513 Ax130)3(ht 511.1

5919x33 511 504301lp1030 pax 531Aaoloawoo01c A41039 (101 1110,03A.34. 511,170100431[ 1DX, 1992
59A,coop 51.u1 59)3you 5C,0 3101[ ctrux i1o1 ao9o9ox pax aol
rtoA9Alox pax 1211]71 -96V, OZ

`A(Og 0110,0 170V., MLA 70170X (101 .13tx3w Akij" am'. Aoadtlinv 31(L) gA01301.60 giqo
AIAi moo)A.2 .Aariol),5X (ncipty .c1:02 MOT14, t AC01 A,(011T1CL32 5,1)3361)3y
g 30 n A3 al A.3ix 11169 b)Dliyxxa, 533A36LD10a6L70 lomalimaX A10430 50611
101 A030 1IA31X3 Saimaolpou imt 5ao1 50okoy 001 aolypAliggiax. 531A30.0110)A3 433103 -
AD A01 54,1 5co3oc9A. Aoao pax loaspo D13Ti `5)alitaxbria.o 5(3) `112 514,99.00vo101t 511a1 SZ
-
5c03.0122D1anc Am1 moxoctoj, palt. %Atypic `51.1A3110A34 531A7JD3''61DX 53111 AO)1 Ora
ACOTf1A. 1D0)92 59.01 50o432 `333% 13 11.03 11 91 Lstri scopoi. ,A0o11o1o61a9 Ex)ixpoolg

Agc (101 (10113y A1314.6 Atp1,10% A,3

lA1 AOATI(1.0 751 AQ,0 112473 A301631.03 10,0,03A3A., 111

ay9A.3w .7?)paltyxxa, 199110,93y31 )?arrit moral pax j Ammo 1DX 531A33.0(,13A01111ATI

A01 AD1C91C A0701/0X1N A3 5101 51ok11tig 133% 101 A.019161A3 ALLX612161MC `A,01604.116,1 OE

121 541 50631 5D14(041310(1.1-1 11.6,VolLy1C3 A3 141i eo1aox3v aoi aoLoolyikyrxr,

g 31rm.9.07<3Ti37Lp :d assvpoj aaDractaxnriarp II g 73YY3h :d 10).op :1 aSSVii0/ -3yy311

31 II d I 59 :lima T d II 91 Ampiaprigomtp :d AnD111or33.0.3m? PEI II 91 54131trc d -9
nolLtiout,
Aolu91110.10n. :d dt1 .,1191i3tt3 0 Uilna og mod9.56)2 :d assvi-oi ^,0).39dv, II gg

www.dacoromanica.ro
 318 UNIRE NESINCERA XXXVI 6

multi care n-au voit sa is sfinta anafura ca o jertfa ping5rita la o litur-

ghie uniatA. Cardinalul insa adulmeca toata inima si toata intentia gre-
cilor, caci nu-i rAmineau ascunse prefacAtoriile si insel5ciunile grecilor,
dar ca unul de acelasi neam era cu putin5 rivna si se grabea sa fie de
5 ajutor- orasului si cit se fAcea, aceea ajungea, ca sa raspund5 in fata
papei ; cit despre mai mull, o rasa in seama lui dumnezeu, care toate
le chiverniseste spre bine.

6. Dar multirnea cea mare, violenta si, urind binele, ea

Unirea tacuta
nu este rAdAcina trufiei, vlastar al laudei desarte si floare a se-
io sincera. metiei infumurate, drojdia neamului elenilor, ea adeva-
rata dispretuire dispretuind neamurile omenesti, toate cite s-au fAcut, le
socoteau ca nef5cute. §i intilnindu-se aderentii unirii cu schismaticii,
stind de vorbA, le spuneau : Lasati sa vedem, de-ar indepArta dumnezeu
pe acest dusman ce ne sta in cale, pe marele balaur ce se Faleste sa
15 inghita din temelie orasul, si atunci yeti vedea, daca ne-am unit cu azi-
mitii ? !" GI-51nd acestea, nu stiau nenorocitii, ca jur5mintele atit de
mari care s-au fAcut pentru unirea si impacarea crestinilor, adicA a bi-
sericilor, sinodul de la Lion ce s-a racut in zilele celui dintii Paleolog,
sinodul de la Florenta ce s-a f5cut in zilele celui din urrna din impAratii
20 Paleologi ; si acuma in aceast5 dumnezeiasca si sfinta aducerea a jertfei
celei de tain5, jurAminte ce s-au facut cu afurisenii de nedezlegat in
numele sfintei Treimi, ca au sa stearga amintirea for de pe pAmint si cu
ei si a Constatinopolei. 0, nenorocitilor, de ce va ocupati in inimile
voastre de lucruri desarte ? talk preotii tai si preotesele si cAlug5rii
!

25 tai si slujitorii si slujitoarele bisericii, care nu voiau sa se imp5rtA-

seasca cu prea curatul trup si singe din miinile preotilor greci savirsind
serviciul dumnezeiesc dupa traditia bisericii Rasaritultti, si care spu-
neau ca sint pingArite si nu-s crestinesti" ; si se fereau de binecuvin-
tarea preotilor si bisericile le numeatt altare pagine; lath ca miine vor
30 fi dati pe miinile barbarilor si se vor pingari si se vor murd5ri si la
suflet si la trup. Eu am vazut cu ochii mei calugarita si stiutoare a scrip-
turilor dumnezeiesti, nu numai mincind carne si purtind vesminte de ale
barbarilor pe trup, ci aducind si jertf5 profetului mincinos si marturisind
cu nerusinare legea cea f5ra de dumnezeu. Dar ce m-a fAcut sa sar peste
35 un rgstimp de cinci luni ? ! Caci ca miine si acea intimplare va sta in
fata noastra si va fi povestit5 cu plinsete si vaiete.

6: sinodul de la Lion : din 1272. celui din urtnei din impeirafii Paleologi :
vz. XIX, 9. si xsol pshreivE as ocupati... de lucruri de.,sarte : Psalmi, 2, 1,

www.dacoromanica.ro
IAXXX 9 svona VI210ISI 0021111. VNIINVZIS 61£

00190190%9A3 00190%11,3 /1010001t '511013 ADDH, 3g pax `joyyou 10 7.0.0 AOCJny3 -006is
A004 11.06(0911A9 5(10 A1A1'aLy390 A.1010416L AD0136L93)(31 A3 111 liX110)A3 'n1A.6n01131 0,
39 5011a)AL19913^4 ACO/,13AX1A9 A10091C An/969% 107 101191C 101(01,0 AC01 A.0)%1915j 14.110
A0A90A17t3 60 91 91101103ADAADli 10% 1n irinpn? moi j moxma 'chirp :rya 5o,) (1,01
0.0199 511,0A3A Am MID 1,11kNO `11,1169 39(131IN 19,0411,0g 111 131(ou 1nx 13x611, 9112,0 9

59Eir Anyloyoup (1)1 `131.C9IL A09(1 .A.3A0A,A. Ol N A03111C 013011399 Thl 6130 Ch1 91A101C

un.orrioAovqo 59au 01 Ao0chrict9 9942

g mv, 9 59101( 0 5i1A111C9 19% '50y73%9011i 1.1 131t) 5U1 `57013n701blia31t9 0 -9117
509 541 090A31 `591 91 50.6.112 51,11 ViAcI9Oacb0y1141.41 11 91A.R61 4101 511,0A3A., M01
A.03Alyra, 9.0(10A.O6d)10110% 101 t1131 AC01 mompottAQ 5iottA96cbnaDx LtAiolty)? 91A91C
1,1. 01

531A/101(1119 lo SItu -mq

91.- 10A3119A3ik. oiAoi.A..ov 5m 10 'DA3149A3A, A0A31(an A00

51-.039 5101 .51071170119a9 313thy" `&3Tico91 p 1015703 9 5930 A91 11966.X 1011101
A91. Aoit3r1'g1o11m2

'Aiyor. 'pox 3191 `3*93/11.2

'Ann; A91
13
rapi raAolo?og
5101 51911T10.9. 51341. A.31-k-0011.3 9111,73j, 531n.0k31( -
A.91 A0A3TITX11.9% AL1,969 A131103113% Al11

%/10. mo,00DAA. 10 ,1071t6'70 112 10 101o0001 ioxao 13X312 5lil 5C0309190.0 10% 501010110 91
A.491 'AMA/31101U MIOAL2. M01 `A,(0191ry)1%3 It A3 (-3)0_ 6A9,ogAstov 10n3A. Ltn.3 5o901.-,to
Sin). 51no3Til1t c101 aolmair `aokoyomyru 1.1 h3 17321A343(0y0 t1A3110h3A. 5090M,LD A3
5191 5194)31-ill, /101 0.0191941 MO1 A03310914 y7a11`ACOA.91t017 19% MLA. A3 111 73130 pp%
bon 91A.COM01,0/1Ti 1.x,11170 10 10A3119A3A, 10.9
SlorlDiaolo? 51019;v2 flt3 11rni9A9 5111
5D1A,v, 5099161 momyypil 3 11915)) 91 AOACLOOTiLLAT1 moicoo x4 Silk FA A99 oirstn 51 06
Ol 5Lt1 -5m31(911 5 7011(*9 p. li?A31{ 311313y3r1 A3 51701 Sinigorm :Acorlict 10

513631 1100 irn.c 10 1301332 10st 10 loXrmori Rol) 10% '20 104591V03A. 10% 113 `194)9%0)3A.
1a xno A.0)/3.02, 17091.1A0)A101t, 1102 /1.01A964 5o17orimp Fix 50191119 N.3 AC01 AC01513X
MO) A0331531 MO1 momubd MO1 ACO1A9.13a11014 91 1313(,. 91107' M.41 A...miontoltywq c1L9g

51.11 5LL/019/19 A.1909945101L SalitoA.R 20,1.09701113A m3X1591.4 .1707t %go" 1913 -niunaX 9g
;10%11 19% AIA1 AM/WIC13 Mai n.03032 531A0ik.9.31:bo1L7) Fix 59.O1 59,onn. 59.cn1m0 -0%
`531Anot Aolorp A3 10a3x Aon A.0)69g6lod 191A091..),0097343131C 110% 191A0131.,44A/011-1 19%

LO.A0r1i 191AO9 19%. ALI,XL141, 1)31{ -nrioop Aom mA.4 Slopwto miontri9 A73161.09A0Ti 19%
91 1013.0. loikoy AL1A31ilLaT13T1 f10 A.0h9TI M39/1.0473(11(0361C 1916 731Cbli9 ACO1 moa9gaq
61 iimicps) `A.D.on.o0cb163u Fro2 1nx on c4tcb0altooft3dt ATYJ.0(14 AD,ocloOct) pax AIL1 OC

M313g399 5031A/1XL/191[3AX) A913/1.0A.01(0119 Tay, 11 01 A9911.101C all moligInt 31,91C

AmALtri :rniliaD919 maw
(3)?4, om3x70x lxyx )?arac 570807c 17013o11,0,D1D pp% ,131-1 -10

moAcorl inilotWay

g 013X1 d WO ling II 6 nlaka61 d II 91 11^.1110&3A. d II 9Z irr/- X0.0 1D13 OY.1A10719701 assmioj

;n- minds vpuaiap Duns DE 1531l 3d) 05
ADD(10 d A.DD(1003Cb :line D13(1031) d II Ig -(1040'0110
d
I

ADD :ling nonoA.oyorio d II ZE 1311 M040/110 :lag ,O311 A(940/i!O

?scs-nu" :71§aulgaia alsaou alulAno .red es au o ?soli gieulbletu 'FuLg.ps gsnd !ode
u1. -.ixal alsad sun dusyspi ap pup :Iuni en.pinm upun u ;rue ooi el
op unaJA lsIdoD
zr .3ap ZSbI !§ el 6z !ea] cgti pm} laolliaono nu lu.qul ut aiodounue}suoD

www.dacoromanica.ro
 320 TUNUL ADUS LA CONSTANTINOPOLE XXXVI 7XXXV11 3

Imparatul 7. Asadar imparatul a trimis cttiva din marii lui drega-

ia masuri de tori in insule si in alte provincii de ale crestinilor sa
aprovizionare. cumpere grIne si tot felul de boabe pAstAioase si tot ce
se tine de hran5, pentru ca la prim'avar5 se asteptau la venirea tira-
5 111.1111i ; si erau patru cor5bii foarte mari care adunau din toate produsele

de prima necesitate in insula Chios, griu, yin, untdelemn, smochine

uscate, roscove, orz si orice fel lie boabe pAstAioase ; *i mai asteptau inch'
o corabie de transport din Peloponez si asa s-au facut cinci, venind cu
ele osteni voinici si viteji si trebuie sa spun : multi si inzestrati cu tot
10 armamentul din belsug, spre a pleca la Constantinopole. Si toate insu-
lele erau pline de grija si descurajate de soarta Constantinopolei. Si
unii credeau ca va fi doborrit5 si cucerita de barbari, iar altii socoteau ca,
precum tatal si bunicul acestuia, fiecare voind s-o ia, s-au ar5tat oste-
nindu-se in zAdar, tot asa si acesta va merge pe aceeasi cale.

15 XXXVII. Trecind luna ianuarie si fiind la inceputul lui

Tunul eel mare
e adus mare februarie, a poruncit ca tunul sá fie transportat la Con-
fata Con- stantinopole ; si punind treizeci de perechi la jug, 11 tra-
stantinopolei.
geau de partea cea dindar5t cei saizeci de boi, spun boii
boilor ; si pe de lAturi de tun 200 de barbati, si de o parte si de alta, ca
20 sa -1 traga si sa -1 Indrepte, ca sa nu alunece din drum ; si inaintea tra-
surilor 50 de dulgheri sä faca podete de lemn pe unde drumul nu e neted
si cu ei lucrAtori 200. Si drumul a tinut februarie si martie, ping ce-au
ajuns intr-un.loc, cinci mile departe de Constantinopole.
2. Caci mai inainte a fost trimis Caragea-bei cu armata asupra ce-
25 tatilor de la Marea Neagra, adica Mesemvria, Aheloon, Bizon si cele-
lalte si le -a cucerit. De asemenea si turnuletele de paza a sfintului
Stefan, asezate inspre Silivria, le-a luat cu razboi si pe toti cei dinauntru
i-a macel5rit ; celelalte turnuri si Epibate i s-au inchinat ; si citi i s-au
predat, au scgpat intregi, cei ce s-au impotrivit insA, le-au thiat capul.
3J Dar Silivria a rezistat cu lupta.
3. Aducind deci tunul la locul in care li s-a poruncit, si ordinul pen-
tru Caragea-bei, ca sa -1 pazeasc5, a sosit cu ostile sa calce imprejurimile
Constantinopolei si sa nu lase pe bizantini sa ias5 din portile orasului.

7: tatai it bunicul acestuia : acestuia, adica a lui Murad II, pentru ca Murad
TI vz. XXVIII, 2 si 6 si Baiazid Fulgerul vz. XIII, 7 ; XIV, 1 si XV, 5 au incercat
sa cucereasca Constantinopolea. Mahomed I, bunicul lui Mahomed II, a fost prieten
cu bizantinii care 1-au adus pe tron vz. XX, 1. Cit despre ai* pentru oiirw vz. St.
B. Psaltes, Grammatik der byzantinischen Chroniken, p. 194.
XXXVII 1 : boii boilor adica boi foarte anari si voinici ; G. Sfrantes, 237, 6
vorbeste de 40 sau 50 perechi, iar L. Chalc., II, 149, 7 chiar de 70 si Leonardo din

www.dacoromanica.ro
IAXXX IIAXXXL C SVOIla ma's' liNIINVZIEL-Oral. IZE

oft 5(P1(190g ncto 5X7+t1310 51-71111 min (101117) minA9X513 113 5:991 51004A. 1101(
It? 51731331 5iriXamc3 non nowailoiaX ingsnaolpmp novo irm vunooinmc mhzoo
pp% nos, 1-11 50o3L 'Alt(i)061 10A3140X3g%3 AIL 11137c) Al 1101 00AA1001 A.3 `10573 manlit
A.40 17311A. 5315739931 ne 51303A.3111i7 1mm0k911AD Y3 ACO1A193S A001
AC0907136X A3 lit 69tp.
`(nix 'war `ctonlo 'ciorav An99X91 `A.0111063% 1101.6116% lox 51t9x131 Hum? 5703813
`AC0163t99 10A31119X3cM3 170% =op.? Acauood3 A07311 0102 0.091,1AA01C01/311 173% (01410

A.00A3TI0A.3A. 31431C 1109 5101(9A.371 pcm 51o13Oonv 51c19di3q 00,131( 3g 173% 5101(1(0I1 173%
AC,L0
)5110LOA733L %(1 `11A,71(9 17390.31/1e 113 '131t07L0.0A11AD19ACOX A731311,_ n20 inonup 173

ioDuA A3 kowx0A319 pa% 7b1Tin6L72 !ant Stu .5m3y911 'pax 10 A.3T1 50)
`A.0.01C0%03 4994
17313.0411T131(0103170% 3Y oArci, U M omoa9g673 ow1(p 417313011
7 10 3g .A0732g3 5q) 9 01

okurnt 5oaar9a.c caolctr, 513.0111(aog 513 501910%2 !UM j701( 1113 4Allan70 AD911m0c4 513
173X,

A043% '5310%7311E0113% %lip 173% 501(20 AIA1 Atl10,10 A.(4)61 131(24

*IIAXXX 501A.901(3oru 1130 (101 CL07(57300A10j, 50Alni 110% 1101 001a730.0(5g3(D

501A,10P72 300.31(3%3 tLx A1313A(OX 173/01.0,0171070913T1 A3 IA,1 .131/91monunraomoN lux

5)3(.4t35, 5oaxpip 701A0x91151 AOXy13 AL,L1C,773 5398 .moog 'pax
1136191110 90 '530 ca.rt 91
.sq aolAxope 51111 57313moX 536012 1D14, 513 co. 'p
it lox 513 21 `110631.2 aol 4.13;tn
ArLopi ,ALpirpo 13A.1 kuri, aoinortto 1103. .001i0(5Q 170% A3.0..0061Ct M01 ACOUTi.`9 %31-01

5311 ,A (101 A139037{,973173% 510450.(b3A. 5nonlyrta 513 5701 57311(73T1COA7? 5IA.1 013g9 173%

1731721.053 1100 5,101173 3.01.1101CH'.13 AMA. Aoi A.9162a06g30 pax cotoilam 5002 30
A34b,14173% 113 e011013. A706x7311 Stu 5o.)31t92: 9319 Aorporl ,3 Oz

-z AFL. 691. 9 51k31t917.13(373).1 01)1C (1.06773% 513.0.yrn0 A0.0 137179A0,q 5p 111

001 0,03A011 `7361999% A(10411. 'WOO-1393N `A.0601(3XV pc 91 74p3(b01( Itrx

soau A010.733 oluDIpoaq 50107-I0L ID% 5061L Alp. AIPagftyl.LK I0A3113% ctu 10)116 gal
ao3A,9 ctompcbalK AQ.9 67-131(Olt g731( Alp 573111911 5001 A.0qA.2 .11373Cb93113% 10 3g 1031101(

10AA01C nuollA9,11,300a3t To% lo .iniloglua moo naoA. `nooLi,e9g3iimt 51agoygp D3 -{ 94

`Anolitt 10 ,9 533A3Gta7o1149 'A73.134911073103%31173 H N DlogayLLK 5077111X70Y1 '0173111Q.A.72

.E 531A,0630 1130 AIA1 AL1.11.3%0 q 61 'a3t91 (1) `A73911090313%3 110% e01 -73arl).1
4.31L1?11 73TIA.1119007t 001 A13119y0.Cb '41073 3.000(133 A00 51701 193119Ang 173% -101n% 4696
11.13X.3131 701 16311 701 51u 5co31(9Ji 110%
Uri 11733 5csun 51o170rico,L :q t0)1 Atol:cut au.
5m3ric OE

tz 51kait1913-norix d II 8CLZ L310211)3a0)1 'd

soup
lueqa
Li

Egki -
ap
: .ZA
:051 wayqpioli mep_mquioq xin wnoq eluOenbulnh tunluaD ebnl -an
`au2rv1 OoiculudE toaeip 'LOA '651 103 266 'a
aim' : 001A z112,
youlo 111)1 :
apanigaj j anavzu :
ZA 'XXX 1,
-
g : 1 nv-s pumaul : da
airlindg : ZA 'AIXXX InqopiD I 'Li c : 92 'ten _lug,
01 :
22?).5f40 alecudg upd vunq 7,iemnut
4onictooth 12,doryrit2 ealstlaD"
:c n vsos no :allis'o :!aq-Ea2e.m3 zn is Ingolp,--) '1 'LI :c 'sal.ums `ing 0
gi a al§aumu lia.vanX dpwruni- tuhu-pleqp F.dnp .1 'pimp 'II `617I 17 inuelins e-f
suunl ad 401 542 Sulepaeg glisualo 49 Any.,zvavx ad" elleies inielaua.5 luepuemoD ie
Rdoing

www.dacoromanica.ro
 322: TULBURAREA IN BISERICA XXXVII 4-6

4. Si, toad iarna au iernat acolo trei steaguri de osasi din Misia si
Paflagonia, ca sa Vila sub pad orasul si ca bizantinii sa nu poatd iesi
sL face, navald asupra turcilor. Si s-a facut tabard mare si bizantinii nu
erau in stare sa facd iesiri. Si totusi dinspre mare, cu direme si trireme
5. pustiau si ei ping la Cizic satele turcilor asezate de-a lungul marginii
mArii si pe multi ii jefuiau si pe unii din ei ii ucideau, pe altii ii aduceau
In Constantinopole si-i vindeau. Si cu aceste hartuieli a sosit si prima-
vara si au inceput sa se numere zilele din postul cel mare.

Tulburarea5. Si tulburarea din biserica n-a incetat, ci era de vazut

10 in biserica.
o tulburare stranie intre cei carora li se Incredinta sa
asculte gindurile oamenilor. Si crestinii care veneau sa -si marturiseasca
pdcatele, erau Intrebati de aceia, unii, dacd s-au impdrtasit dimpreund
eu cei neimparfasiti si de s-a intimplat sa asculte vreodata liturghia de
la, un preot uniat ; pe deasupra mai venea si un canon aspru si °stria
15 grea ; iar dupd ce a savirsit canonul dupd obicei, cel vrednic de trupul
sir singele domnului sa nu meargd la hripArtasire cu preotii unirii sub
grea osinda. Caci nici nu-s preoti", spuneau, nici sfintele daruri de-
pline ".. bacd ,erau chemati la vreo inmormintare sau la vreun parastas
Si apdrea acolo un preot din cei uniati, indata t i dezbracau felonul si
23 fugeau ca de foc. Si Biserica cea Mare era socotitd de ei ca ascunzis al
demonitor si altar paginesc. Unde-s lumindrile ? Unde-i untdelemnul de
to aPrinderea candelelor ? Totul e in Intuneric si nimeni care sa opreascd.
Pustiu parea sfintul local, prevestind pustiirea pe care avea s-o Indure
peste putin timp pentru abaterile si faradelegile locuitorilor. Si Ghenadie
25 Inchis in, chilie inv5ta si ticluia blesteme asupra celor ce imbratisau
p4cP41
6. S-a intimplat sa vAd mai pe urma o nobild femeie robita in rdzboi
Si nI-a povestit cum, apucata de durerile facerii In sfinta miercurea cea
mare din anul acela, a chemat pe duhovnicul ei cu numele Iacob si s-a
30: spovedit si el a Indemnat-o sa se impartAseasca. Si ea 1-a intrebat pe
calugar, dacd e vreo piedicd sa is impArtAsania din miinile preotului
care liturghiseste in biserica din curtea ei, caci preotul acela imbrdcase
numai odajdiile impreund cu uniatii in Biserica cea Mare atunci la 12
decembrie, dar nu s-a si impartasit cu dinsii ; caci s-a intimplat sa nu
35 intre de la inceput in numdxul acelora care liturghiseau impreund In

-
altar, ci s-a intimplat sa rAmind pe de laturi cu altii care au intirziat
sa vind la timp si stateau in biserica, purtind numai odajdille for preo-
4 steaguri: cu intelesul de cete, unitati de ostasi a trecut
neasca veche. Misia: in Asia Mica. postul cel mare: din 1453.
si in limba rotni-

www.dacoromanica.ro
1IAXXX t 9 SVD1H3 VI710ISI YNIINVZI$1-008f1.1. Egg

17 main 39 pox A91 7ommii3X Aoyo 13%3 731A39.07)Ti13X73457311 poncitm) 513 -rtcb
yitt!,7t7Y 5111 `50331(0u aoi ktri 3 7oseD3Zo3 pax 59'6341)1)3x APioic 5191 51oxa(toj, lo
`iolnrkod, %3 5731DC1AT 1D% 5103A0A,73^0713U '13161 013A3AH AC10 11. Inodriaame ItrA.31-1
pox lo immicod, xcto A0o.XJ31 .A.13.0;t33 Ayv Scorio x3 51ino91930 pox 1431133 1.90
9
19361tig pox A1o361no1 514541 ctoxictyl Att019y1t3y3 731 c173% A9/731A1D DA3T123% iyocox
A011 A03%6C,101, 1)3X 5(1oyyou Aon,31369.0x3 1L% Sao A.3711 'A01173(1702 5Go 3g A3 -Aranmom
13y93/R0m1 531A9A.DA9 *A0X1:0361C111:3 113N A.9.0 5101g13 5193. 10737-109,0671,00o1L 173X 91
573 11103113 1/3% 119 AC01 AU/13104A 110a3Til; 01A134:31,1 -Pappriva9
-g pax LL 5111 570'1911yx.x3 5113910 xclo `3po N1C9 ALL A73g1 AttAn A,107210 A3

5101 Atopttaalourri3 A13c,t0x9 5cprio1iCoy -AnnuottA9 19N 10A31"19)03 10 10A/311016Z I 0

01 a 3 170ttn70a,tA0y0ri0 731 33333r1y9cbo 'A(7)1p3 01M-010AL so703L A0OA13%3 10 44.31-1 13

3DUATA.10%3 5101 51011),ACOA70%1? DX 1 13 A31113 109110%71 A701A.aaorigy sanu -11(0A3

nox .5033632 mom pox. A(r)max og 59111 173x A01ri111it3 .(t5)0d D1311 39 91 Poon,ayrtog
A91 70A9A707C 919-4 91 51:39 9 5019 C101 50110TiC20 ID% 5013311273 C101 11.01411012,03g 5p
91 onaLtmomox Lttri 0lt A13tLy300 5101 541 5CO3,0TA3 MDC13632 ,23ri r101Tl7113L3 'Soong go9v
31;10- 60i,. 513,331 'A1013 31,(10 Ka DA.3119a3CbD061L 9131ox -Ax31310 1d a)?A. 01mtcroax3
A3 ii3gtcx (106%3A 14 A3 e0A9D0TilLA71 501003A031 pax 913Apx133 Su mai MOx110)A3 13x3

'593631 5(1or13113x 591 513A9y3Gb 10A311I01gx3 5o2 91L70

59a1ac -AoAaal3 113}1 lL lty9A3N
lowltrosa, 5o; Aoikrybnim AcoAorling lryx, soricog 59xiAlm3 5191133 .(3t3-913.1A (toll
:looltx (loll Ao170y2 it 5191 :Spaylooart 70y 701A.191: DA:13107W pox 513gct0 9 '4079.y07% Og

AOrILD3a,. 91 A01A72 50A311131 `013A1Dd73 AON170CILL0061L AIL1 ,m0rritta2 ALL 173A111,001tg.

131Ca1i ,1311 AoAR9 918 573l.. 51309036131C 170% 5731TIDA1? AC01 'A001/1.9AYX10173% 0, 39 -A*1

5o1g9A 5911313yx.A.2 3xm0g193 110% 570610 1391131a), 5101 ALI.1 AllA1013 '510A3TI0707CD71
'9 AOL'Ila (A.3 D13T1 70111731 )5111 A(51 AWg1A3AQ,3 11013ortamyDrIX1D 173% -lug
917001)..A. '1011 5031E 1013110A1gT 01 a A13%31 Ill 1514 173X ll-1(9/.311 1g963.31 nol, 5n,012 96
f10A23%3 0173D3y73%3137-1 A91 A9X1170113,3A1CSUIT Aogcox-ol 1130ni9A9 pax -1idloyorko3
01730 173x 593.970 A3436134391E 113x113 a01 -inotxmomox pox 1,1,1c173 roo9D141.1coo3 A.93,
`731413634. 13 0)x. 13(V 11 (101 A23001101311 %3 AC01 10oa13% am 50031 a01 el103.13y
5oamioik. A3 61 an3A p3 51A AogA2 Stu 51A.-ntro 511,1C,ID `11A0X0391C9, AU 119A. 9 scoal
MAID 5/3036 5101 510%1103A3 A.0A91"i A3 111 Lly9A,31N blolytwxH 3191 19.1 go
u_ a01 -30 OE

qtc9ogax cto MO 3g
DOA
130% `57001),A0M707tACW Q.0 aDA A3X913 3

5192 S1oAar10113-aao a01 `a03oli1snooDcle yy9 A3Xr113 (q2 AO,D /K `510 -bad
51.1.,X1312 AC1O

-
-11011,117161

A3313g 531A9X111 91.99 A1oa310 pox oimaiDi A.3 an Com. 531A11060Gb 5701 570%1173932 -913 qI9g

g AiD3a9,161 :ung 5isaL/702., d II Eg 130113318 :d 13011930 31a13 I tg 4013(In-310)V311741D :IlnEI

lopltonamovyrixp) d II Lg RD :ling 1.0-(P) d II EEZE A73239)3.50 :ling mannad "d
la

www.dacoromanica.ro
 324 IMPRESURAREA INCEPE XXXVII 6-8

testi ; si duhovnicul i-a spus : Iti este iertat ; dumnezeu iti va ierta.
Du-te, impartaseste-te si lass la o parte orice gInd ; caci e preot si litur-
ghiseste. Impartaseste-te Vara nici o nedumerire". Ea insa in fata
raspunsului Fara piedica al calugarului, incercind un simtamint de teams,
5 caci era din partea schismaticilor, cheama pe altul cu numele Neofit si-i
spune dezlegarea duhovnicului ei, caci era acest Neofit mai cu indraz-
neala si era duhovnic la palat si in case de marl. dregatori. $i a oprit-o
pe aceasta si-i spune : Nu e iertat ! Daca ai lua impartasania din mii-
nile lui, ai mincat piine si ai baut vin". 0, rabdarea ta, Hristoase im-
10 parate ! Intunecatule si orbule, daca preotul ar fi latin, prostia ta ar
avea un sens Fara de sens, precum ca latineste inaltat rugaciunile
catre dumnezeu si ca piinea nu era dospita si ca apa nu era fierbinte si
alte citeva obiectii fara sens, motive pentru care unui om drept credincios
nu-i este iertat sa-si deschida gura si sa-si miste limba in contra dum-
15 nezeiestilor taine care grit savirsite asa ; cad, cel ce indrazneste aceasta,
vrednic e sa fie ucis cu pietre. Cum, sau ce ai de obiectat cu privire la
dumnezeiestile taine care au fost savirsite in limba ta §i cu rugkiuni
pe care to si preotii Rasaritului le fac ? N-ai ce spune alts, fariseule
!

sec, decit ca esti curat si ferit de pingarire si deosebit de ceilalti crestini

20 §i, eu voi adauga, si afurisit. Dar acea nobila femeie stind la indoiala
intre cele doua indemnuri, cugetul a oprit-o §i in ziva aceea nu s-a
impArtasit si peste noapte a nascut neimpartasita. daca s-ar fi intim-
plat sa moara, sufletul acesta ar fi Camas pagubit de pecetea spiritului
stint' din vina lui Neofit si a duhului rau ce salasluia intr-insul.

25 incepe im- 7. Ci sa ne Intoarcem la valurile povestirii si sa vedem

presurarea.marea furioasa, cum are sa inghita si sa Inece corabia
care 1-a gonit pe cirmaciul Noe si nu a finut in seams zburatoarele cu-
rate ca necurate din partea celor ce nu sint curate.
8. Caci tiranul de la inceputul lunii lui martie a trimis vestitori si
30 crainici in toate provinciile sa iasa fiecare la razboi in contra Constanti-
nopolei. Asadar armatele cite erau inscrise cu venituri si solde, au in-
ceput sa curga ; iar cele neinscrise, Hind si cele mai numeroase, cine le

6: cu numele Neofit: $i Leonard din Chios it aminteste intre altii si pe acest

Neofit ca fiind un aprig adversar al unirii bisericilor ; vz. Migne, Patrologia Series
Graeca, vol. 159, col. 925 C $i 930 B. nu era dospiti de aceea latinilor li se spu-
nea azimiti : vz. XXXVI, 6.
7: In metafora aceasta a lui Duca, Noe e dumnezeu care doreste unirea bi-
sericilor, corabia e Constantinopolea, zburatoarele curate sint uniatii, iar cele necu-
rate schismaticii.

www.dacoromanica.ro
IIAXXX 8-9 SYD11CI VflO1SI YNI.LNVZ111-001:1111 9gE

AM1 530yolo '404911

- 9 -n r1c1341059x1170
431013 .113470 noA?riltomXilsta" .4.111 Q
5930 1301too3Xkua 10D '3.0.1(31CV A.00114(1)4.10X )304-torg01n0 4.1A4.1 .4910X0 179%

60.1. 5r,13631 iin? pox 594..0c101131( sarlaxDigy, .Aont,tAxpmo% H.- 3g 113 14.1 713Ap
-

4919010 7314o1Co1Cp (jai. 5914.o0p. 4.94.99110312 ALt, 0704. 1(.3 (101 51106371 A(01 -93119IX9

'ACOX11 173113yDXD1311 1(0 40 4010C1393N 1113-n1949 pox 10'tb,9 ency, 4U1 ArLoryy (101 -(13410

110%117371 .5111913 ALL 0704. 591g.n 9 5010:1393N 111319110701/ 40)X3 14.% AC0c13%111311(1341C A3

510691mu? 1D% M0491014311 510110 3.0111()%a, 33 ALtican .AcoAqy -tiao,AAaDvs"

la
401 .4.11.03
n53111 - z5E.
6)?/1.

sta
51og9i Arryvomox 1,3 40)1

5L1x04.70 (10.0 31D16X .03y197007 341310%K

moolgX 091913 A0160
14.%
53A.4.Cb3 173% 404.113

'Rcbaa. p 9 59.3032

Soitianv ,acw 502 110 01

AIE 4.3X13 etp AoA.9y AoA.oyn 1,1 )3160)11 5(0%1411701( 591 510X(113 0)1

(173C) 3%00031rD 1D% 9 5olop x91) 5orirtn.2 p3x 91 ao% %(2.0 Ail 404 im map
)?itu DARK, a.p3 7914.1170 4. X110 3 4119e iba9goot59 4.r1910 .nalchty pax na313.co/A. ix-

without. 70115% 4(01 40/13.61 A(016111,00.11 A(01 coigo .Antplaoyai. 9 alp, maw. 54.91711111(01

50170 '171A4C0a1DO6L1y 50)11 14 p. 513X,1 10vinaD1),A.oplry low: 4(31 40)13 -1110(lT1

.11010 A(101 4.01149.(,1931/31 x3 511.11TyA., 51t9 lux `A.MX9.3 AT 99 pax lo 514.1 511y01704.4.
91

523631 :iram-oaX xg.o 513X3 ova, `4131013 p aininancb '343% 4111(1C 110 soalvMS E3 pox gag
aorionyori 5oXo137170 112x 5o4.3Ti.oloo)X3x A(01 4931L10y '40347311.016X coolwooar 3g -32x.

TA. 91 prx Son.pimboodar? Hi 3g 51A.341t3 1.(4.33x 11.404 130110040X10 43 dgqii 4(01

ong mainoa. `Al33y1mo01 Itoctitcox oirg, not aorloiatoy pax 111. 13a3T111 114.13X3 cto -371

30)1 pax );ng 5(4.,7. 541atit. Solluommai) .4.3x9349. ig O A3.911+tuttaoxlaq 'Swap* Og

Aako. it 11. Lsactdi. bar AL.3. 1001A.700Cb0 11511111, 001 5017111(13A1C 1g AD111O CLO1 -03N
110101 1D% 001 5014110%10170% 4.3 (171970 (10611401C -50133119.3410
.2, my, rtarloyinaoaq Sobar 701 Stu 5co3ottA.It1g na.nric,im px ota43110 A11 LD173101 -
Albt.Trion. 'ADDD731(90 5(01 13r311 110ADX pa% 173171A.011131D% AU1 49104% 11.14.3.
491 301N

A91 111111t4t330011. W19 ADD70 173V, 701 Ong,nx 7JA13131r oug. non VI 'mono% 5l?) -nx:n 9g

'470073(113y006731
13 a. (5)?1, Anana Son 172 stoop rtollariN 504.11,11 341,113102 5v1stAlui pax -nap.
7r/.. 513 fnip?r. 5.131 5101'/Z7}13 am. 170g.o3Zo33 501070%3 43 111 75131D1310 70170% 5I11

.50)31(0u J X 70113119317761.0 A3111 `Alp 7100 p1g noig000tftc pox 5nA.91? A.73.012. r1nbA.3X -
`nAri .1203(1931290 )?a. ,g n[bnoA3.2 na. pa% `Dr11a16-910rt1-1 511 t7m3oLyilltig 5nu avA.
ot

,j oDDDIA.olv.u.-9 1Y d II sz 501onx2 :d /1,019Wq !MEI

www.dacoromanica.ro
 326 DEZBINARE NITRE LOCUITORI XXXVII 9

va Insira ? Cad tot insul auzind In contra Constantinopolei", venea in

fuga mare si cel care nu putea umbla din cauza virstei lui de copil ca
si aceea .ce nu putea alerga de b5trInete. Constantinopolitanii ins5 se
rugau lui dumnezeu s5 nu n5v5leasca in saptAm'ina cea mare, pentru ca
5 auzeau ca tiranul e pe cale si vine acuma. $i vineri din sgptAirrina lumi-
nata si Nabuhodonosor e la portile Ierusalimului si si-a ridicat corturile
in fata portii lui Charisos inapoia dealului ; si toat5 armata lui se Intin-
dea de la Xiloporta de ling5 palat ping la Poarta de Aur de la miazazi
si hied :de la Xiloporta ping la Cosmidion si la sud in l5 time, cit cimp
Io cuprindeau viile ; c5ci fuseser5 stricate, mai Inainte, de Caragea. $i au
impresurat Constantinopolea in aprilie 6, ziva de vineri dupa paste.

Mai bine turcii 9 Locuitorii Constantinopolei Insa din ziva aceea, in

decit latinii.
care s-a f5cut chipurile unirea in Biserica cea Mare, se
fereau de aceasta ca de o sinagoga a iudeilor si nu era Intr-Insa nici
15 aducerea de jertfa' nici ardere de tot nici t5infie. De se intimpla ca vre-
until dintre preoti sa liturghiseasc5 in vreo zi mare, oamenii ce venisera
s5 se roage, stAteau ping la ora proscomidiei si atunci toti ieseau si
feme,i si bArbati si calugari si calugarite. Ce sa mai spun ? $i biserica o
considerau ca altar pa& si jertfa ca fiind adusA lui Apolon. De aceea
20 gr5ieste Isaia ca din gura lui dumnezeu Iat5 voi face ca acest popor
s'a fie stramutat hi-i voi stra'rriuta cu str5inutare si voi prApadi intelep-
ciunea Tnteleptilor lui si mintea celor cumin o voi strica. Vai de cei ce
fac sfat In adinc si nu cu domnul ; fAcind ei sfat in ascuns, si lucrurile

8: Nabuhodonosur e la portile Ierusalimului : lui Duca fi place sa" asemene robia

turceasca a bizantinilor cu robia babiloniana a evreilor din Biblie. Si plingerea
Constantinopolei vz. XLI, 3 si 4 o face mai tirziu, luindu-se dupa plingerea Ierusa-
limului a profetului Ieremia, and a fost robit de babilonieni. Xapeaoi; in fafa
portii lui Charisos acelasi nume dA Duca portii gi XXXIX, 14, dar XXXIX, 12 $i XL, 3
ii spune Xapaa poarta lui Charsos, asa c.5 in textul lui Duca numele portii
apare stricat din adevgratul nume Xapoiov poarta lui Charsias care in 447 a
avut grija de ridicarea zidului in aceastA parte. $i la istoricii mai vechi bizantini
poarta isi are acest nume ; vz. Teofan, Chronografia, ed. C. Boor, I, 374, 18 : els sip.
Xagaiov arderav w. al k'cos /32axsevcov cp. Index nominum s.v. ; apoi Anna Corn-
nena, Alexiada, ed. A. Reifferscheid, vol. I, p. 87, 11 : diet rt7s. Xapatov 2riblys. Poarta e
identificata cu actuala Edirne-capu, Poarta Odriului, Adrianopolei ; vz. M. Is. N.
,Xcions roz079. Trig pea. KcovaravrirovadhcosStambul, 1937. Mahomed II oi-a ridicat
insa corturile nu chiar in fafa acestei porfi, ci ceva mai spre sud-vest inapoia
dealului de azi Maltepe si asa se face a L. Chalc. si Critobul pot ssa spuna ca
sultanul si-a asezat corturile in fafa portii sf. Roman, prima poart6 mai spre sud de
poarta lui Charsias : '0 di xareE r11v rot; Pcopavoi) xcaovaivyir aolnv, t akOs iarparwre-
Smiero flaatAe6s L. Chalc., II, 151, 6 (celalalt tun a fost asezat) in direcfia portii
numite a lui Roman, unde tabarise insusi sultanul"; mat awa rorce-sErat 7(peic sp
Nolej intjg X021 rof) reixovs, boa cia8 aradicov reaadgwv, npas zags malovitivats aaais Too
dyiov `Pcogavoi; I, 23, : $i thlAreste linga ora pe aproape de zid, ca la patru
1

sta dii, ling porfile numite ale sf. !Roman" ; cp. si G. Sfranfes, 237, 10. Xiloporta,

www.dacoromanica.ro
XXXVII 9 DUCAS : ISTORIA TUP,CO-RIZANTINA :g27

gxaatog axoixov ,,101TGIC Ig 110404," EteExcv oi-ti.og 6 µr1 S'uvaltsvog PaSttigtv

Evexa naLSLxiis hhxidg, xcuSiog o µr1 SuvoiRsvog ipex6LV gvExa yiwovg. bt- 8E
1104TaL NETEVOV OSOV toil µr1 £31SX*EIV til dyke EPSopiaSt., Storrt fIX.01.10V, clic 6 r6-
eavvo; icp' Cielpta-nog xat rjSrl iexc-rou. Tjl 3taoaoxivii ovv tijg biaxaLviotp,ov 'xat 263b
6 Na(3ouxoSov6aco@ Enl, .SivaLg 'IEEKruaaA.iv %at t# as Tag airtoii oxiivag xati- '5
VaVIL Till; nal; toil XCECRO015 OnLOOEV toil POUVOii xat 701041 h S'irvapAg, avtov
ano .65 EXAOITOCITTIc trig xittLivrig iyy6g toil nalattou Ea); -clic Xquaiig r11)7,.Tic
trig aQ6c VOTOV 7ML ETL &ILO trig Ev/ton6etrig ,go); toil K00)11EIL01.) /tat &AP TO
VOT01.) Sig 70,(1-rog, &my ateeticpEoov xectinov 01 ap.noLor xat yap rl rail, neo?.o.-
136v, cp&toivic; Two& Toil Kacia-ctia. Kat nwiExapeoicoosv atilv ,s,A4eatcp, ;', 10

ivioa naeauxivii h tate( TO 116oxa. .

9. 01 Si trig 1162LEcog aaA T.,; *gem; Exeimig, Ev 11 iyivttO ietxd

h gvcoatc Ev tij MsyC4 'ExxXioict, cbg louSatory ouvaywyilv tairniv aniL
cpaiyov xat ovx Tiv iv (Atli 075TE Ae0641)0Qa 0i)y or:amain-cool; ort- 8Opitit
[La. El i'ruxi rtg tOwv tepicov Amoveyiloat, Oul) iv Agog 6aoito00, of ripo 15
, I

ovuxiiiiEvoL taxon Tfig eopag T71S nQoacpoQiic fierayso xat TOTE nal/1'k ETIQX0VTO,
wino) ryvaixeg Cog CivS@Eg, ovtwg ti.ovaxot, thg f101/1401XTCCL. Tt xprl XiyEtii; ,kat
1

-r6v va6v Cog [3o4t6v xat thy Ovatav dig 'A.7r6lacovi. teXouRivriv ivAittov. Aul
toly'ro 'Hadtag (.14 ix ot6p,a-rog Owl) cpriatv 1801:), AQ0Cf&1910 toil KETtchlyc5l,
TOV A.41.0V toir'rov %at ta-rwailaco CrotObc ILETCCOECrEL xat &AO'S) TTIV 000plaV TC0V 00- 20
CID6TV CCUTOZ ISOI, rip/ 015VEOLV TCOV OUVETC&V eta£111010. (Nal, Tag f3aDiwg notoiiol
Paukiiv xat 13.6 SLa KOCIL01.1 of Ev lielK1711- 001.IXTIV 7031,0i}VTEg xat E6TUL Ev 07toTEL

4 otaxacvnatvou Bull: SLaximcriuou P.

Poarta de Aur, Cosmidion: aceste porti erau portile extreme din zidul cel mare din-
spre uscat. Xiloporta (la G. Sfrantes, 237, 16 : Ewg T lc Trogtig Tfig uXivic ping la
poarta de lemn"), era poarta la capatul zidului dinspre Cornul de Aur, iar Poaria
de Aur inspre Marea de Marmara. Cosmidion era regiunea ce se intinde de la zidul
dinspre Cornul de Aur la nord inspre actuala Eiub-giami. Despre asezarea armatei
turcesti cp. si G. Sfrantes, 237, 13-21, dar cel mai amanuntit Critobul, I, 27. in
aprilie 6: G. Sfrantes, 1060 D (G. Sfrantes, 237, 8) : la 2 aprilie ; dar Nicolo Barbaro
in jurnalul sau indica tot ziva de 6 aprilie in care Mahomed II a asezat tabAra de
la Poarta de Aur pins la Cynegetica ; vz. Migne, Patrologia Graeca, 158, col. 1070' B.
neokt(3(1.)v e un nominativ absolut ; vz. 329, 25 De aceea nu e neVoie
de schimbat in nEwAa136v-rog spre a fi in acord cu to» Kapa-rVa. Tot asa si hutpu
guectgxsuil it µe Td TO Hemet nu trebuie schimbat'a in dativ, spre a fi puse in acord cu
'Anot),,LW: 5'.
9 : Isola: 29, 14-15 si 30, 1.

www.dacoromanica.ro
 328 CORABII GENOVEZE ¢I VENETIENE IN AJUTOR XXXVII 10- XXXVIII I

Jor vor fi in intuneric ; sf vor spune : cine ne-a vazut sf cine ne va cu-
noaste pe not sau ce facem not ? De aceea spune domnul acestea : Vai,
fii renegati, ati facut sfat nu cu mine si invoieli nu cu spiritul meu,
pentru ca sa adaugati pacate peste Vacate".
5 10. Dar Ghenadie nu inceta zi de zi sa invete sf sa scrie in contra
unitilor sf sa indruge silogisme si obiectii in contra prea inteleptului si
fericitului Toma de Aquino si a scrierilor lui si in contra lui Dimitrie
Kidonis, aratindu-i ca eretici ; sf el avea din sfatul tarii ajutator sf corn-
plice pe primul ministru, pe marele duce care, cind bizantinii au vazut
10 armata nenumarata a turcilor, a indraznit sa spuna in contra latinilor,
dar mai mult in contra Constantinopolei, un cuvint atit de greu, ca :
Mult mai bine e sa stie domnind in mijlocul orasului turbanul turcesc
decit tiara latina". Cad constantinopolitanii cuprinsi de deznadejde, spu-
neau : De ar fi sa fie dat orasul in miinile latinilor care rostesc numele
15 lui Hristos si al Maicii Domnului si sa nu fim aruncati in miinile necre-
dinciosilor 1" Atunci si el a rostit vorba aceea. Ci catre dinsul a graft
Isaia ca sf catre Ezechia : Auzi cuvintul domnului Savaot ! lath yin
zile sf toate cele din casa to vor fi luate. Si toate cite le-au adunat pa-
rintii tai pins in ziva aceasta, vor ajunge la Babilon sf nimic nu o sa
20 rAmina ; si din copiii tai ce sint iesiti din tine si pe care ii vei face, ii
vor prinde sid vor face eunuci in casa imparatului babilonienilor".

Ajutoare
XXXVIII. Imparatul Constantin, pe cit ii era puterea, si-
genoveze silindu-se a luat masuri impreuna cu genovezii din Ga-
yenetiene.lata, caci si ei aveau in mintea for gindul neindurat CA,
25 daca Constantinopolea e cucerita, si cetatea for va ajunge pustie. Cu
acest gind au trimis, de mai inainte, scrisori la Genua, rugindu-se de
ajutor, sf le-au raspuns, cum ca vine acum in ajutorul Galatei o corabie
cu 500 de ostasi inarmati. Si sosind din Marea de Azov si de la Don
si din Trapezunt trireme de convert venetiene, imparatul sf yenetienii
30 ce-si aveau locuintele in Constantinopole, nu le-au lasat sa piece la Ve-
netia, ci au ramas chipurile in ajutorul orasului.

10 : Ghenadie : vz .XXXVI, 3. Toma de Aquino, sf., mare teolog al bisericii

apusene . filozof scolastic, n. 1225 mort 1274. Dimitrie Kidonis K13661,11;
a trait in sec. mare 1nvdtat, stiind latineste a tradus din scrierile sf. Toma de
14 ;
Aquino si a sustinut politica de unire a bisericilor. pe marele duce : Luca Notara
caruia apoi Mahomed II i-a faiat capul ; vz. XL, 7. Isaia: 39, 5-7.
XXXVIII, 1 :nciokaf3thv vz. p. 327, 9 10. trireme de comer venetiene... nu
.
le-au lasat : Cp. L. Chafe., II, 150, 13-15. DupA jurnalul lui Nicolo Barbaro, hora

www.dacoromanica.ro
XXXVII 10 XXXVIII 1 DI:CAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 329

to Eeya airribv xai i@oiktv ti; illtaS Ee0Q0EXEV; vat Ti; ivia; yveoGetat it a iweir 264b
aoioiliev; Aiet toiito Taos kiyet xii@tog Oiyai, tixy' Cutoo-th-cat, inothoate Povkilv
a St' iµou xai avy0iixa; ov Stec ton nvetiliatOc liou, tou ITQOCIOEIVal, ati0VTGag
£(f' 4taTriag."
5
10. '0 Si revvatog oi) 81,0.eurts xa0exCtanly StUtaxcov xai -y@dECFWV YAkTa
TC0V El/WM(0V xai 7TitEXCOV 01.0.oytpAyUg xat etynOaeig %melt T00 00CIXOT(iT01./ %Cd.
1U,C04,04T01/ oolla Toij Si 'Axi,vou %at Toil/ auyyealiphvoy airro0 xat %.0@ ATIRTI-
T01,011 T00 KIJMVT1, Ol1T00ELXVI5COV 0:0T0i/g CdeETLISOk, EXCOV Ex tfig atrpafitou toy
agarrov p,ecogovta Toy Riya SOOXOY 01./VEey0V xai (r1J14010Qa, TOY xai TO0OCYTOV
EtItEtV TOAACRVTCC 'Lath ACITIMOV, OTE ETOOV of TCORCCI,OL toy aVCCCIWILLTITOV OtQa- 10
toy TC-0V 1.011QXCOV, ii5akov Se :caul ti s HOA,Ecog. KQELTTOTEC/OV EffttV 61,0EVCEL iv
to le,Oket TaxornAny (3acolei3oy Toiievoy f1 xakinnQay Aatt,mily." Kai,
fle011
ya@ ecnoyvavreg of tiro; 1-161t,ecog EA,eyov Et0e itION rl :rate iv xecol, twv Aa-
Ti.vcov Titiv OV011at0VTOW XeLOTOV xai OEoTOxov 1GOLI, till OCITOC/CO.06-31,1EV iv Tar;
TWV (10EP(i)V naMtliatc." TOTE xai airrog EXETVO icp0iyato. 'AU& 31clog airrov 15

o 'Hoatag icp*iya-oo xabit v.Cli TO) 'Etexiq 'Vs.xoinoy toy ?Oyov K1J0101J MCC-
OadY0- 1001J, figeal, g@xorrat, xai 7.1ivovta1 Joiv-ca to iv fei) o'imp clOu. Kai Oaa
cruviiyayov (It natiQeg omi goo; frig kiicoag -mimic, etc Baf3tattova rj EL xat oil- 25b
Siv oir url xatthtetqD0fi. xat ano ulyv TEWVOW 0013 TCLYV EE@XO[LEVOYV &TO 000, (TA,
ycyylio-ete, Mytporrat xat notilo-ouat analoynte iv -cii) oly.o? tou (3ctoaitog tibv Ba- 20
fhacovicov."
XXXVIII. '0 (3aoaci)g oiry Korvatavtiyog, ikov Hyalite, EltLIIEXETWIlevog
intpeA.E1,-co aim Tolg -fa Pak-di revouttate, %at yae airrot eixoy %at& vary am-
QUETTITOV A01(t0p5V, on, My ft 1164g avi), nti To Teoiviov airro-yv Eerluov .yevey-
OE-rat. 'Ev Tamp oteilayng EV TTl rEVO'UQ, 7C@OXE(3C;YV, y2a0g Seottevot liariffetag, 25
aviiyeawav, Cog r1Srl Eexetat [tat vai3g (Jim er eaktrate etc Poiyaetav T00 raAa-
-ra. Kai. at Taw BEVETIXOW ifino@mai, TethQete xa-r0.0oiiaat, ix tlig MattbnOog
A.t[tvri; xat T00. TayetiTiog aotap,o1; xat ix Toanetoir"vtog, o (3ao1,4i); ovv xat ot
BEVETLX01 of xatomoiirreg EV to TO ?EL 0.014 ETEIOTIV OU0Teq: XCCTOCI.VELV iv BEVETiCt,
&X?.' E!TEIVOLV etc (3oh0stav thxa TTIS na.ea)g. 30

7 xlie P: fortasse xa-ra 119 tt6,a Soux' P11 22 Ltwastd.wavoc scripsi: LEtuao.yrilpe-
-vog P: brq.1.8) .oiwvog Bull.

rirea ca triremele venetiene sa nu paraseasca orawl a Post luata la 14 decentbrie

1452 ;vz. Migne, Patrologia Graeca, vol. 158, col. 169 C. G. Sfrantes, 238, 16 preci-
.zeaza Ca au fost trei, dupa ce a mai arAtat ca dirt Genua au venit Inca trei, una
din Spania §i din Creta trei.

www.dacoromanica.ro
 330 IOAN GIUSTINIANI XXXVIII 2-3

loan Giu- 2. De asemenea a mai venit din Genua unul cu numele

stiniani.Joan Longo din neamul Giustiniani cu dotia corAbii
loarte mari sj cu multa pregAtire bung de razboi si cu tineri genovezi
inarmati, aprinsi de mult5 insufletire rAzboinic5 ; sj numitul Joan era
5 un b5rbat foarte indeminatic sj incercat in ale r5zboiului si la atac sj la
aparare. Pe acesta impAratul 1-a primit foarte bine si ostasilor lui le-a fixat
solde sj le-a impArtit beneficii sj pe el 1-a cinstit cu demnitatea de pro-
tostrator ; sj acesta a luat asupra-si paza zidurilor asezate spre palat.
Cad vedeau CA acolo tiranul isi fixa tunurile aruncAtoare de pietre sj
10 toata cealaltA pregAtire de luptg la ziduri. Printr-un hrisov impAratul
i-a dat acestuia spre beneficiu sj insula Lemnos, dad. Mahomed va Ii
respins si se va intoarce fara isprava din cite nad5jduia sä le cistige
asupra Constantinopolei. De atunci latinii impreuna cu Joan se luptau
ca niste eroi, fAcind dese iesiri din portile orasului sj luInd pozitii la
15 intAritura de afara si la sant.

Incaier5ri 3. *i deseori sArind si din an afarA, bizantinii se Inca-

intre bizan-
i erau cu turcii, uneori 'Astrid, alteori luind. Dar aceasta
tini §i turci.
nu era ademenitor pentru bizantini : del usor se putea spune ea un bi-
zantin venea la douazeci de turci. Ce puteau face in lupt5 dreapta si la
20 jesjrj ? Numai, se dAdea sfatul, ca bizantinii sa lupte de pe ziduri din
metereze, unii aruncind projectile din arcuri grele, altii sAgeti cu arcurile
obisnuite, altii impuscind cu gloante de plumb, cite cinci si zece deodatA,
mici la marime cit alunele, avind o putere de pAtrundere, inert, de nime-
rea sa loveasc5 un ostas cu zale de fier, iesea strAbAtind scutul sj corpul,
25 §i pAtrundea in altul, dad-1 nilmerea, apoi din el in altul, ping se racea
puterea ierbii de pusca ; sj printr-o singurg impuscAturA putea sa scoata
, din lupt5 doi-trei. Si au prins sj turcii felul de lupta si se folosesc sj
ei de arme asernangtoare §i mai mult.

2 : Tok crreatubtag e un acuzativ de referinta ; cit despre ostasii lui, le-a

fixat solde. demnitatea de protostrator : general comandant al armatei : vz. XXXII,
1. Dupa G. Sfnantes, 241, 22 impanatul 1-a facut numai comandant peste 300 de oameni
cu titlul Silltaexoc si i-a incredintat sa alba grija de toate trebuintele razboiului,
punindu-si mare nadejde in el. Dupg Critobul a lost pus ateatlyiag airroxeiitwe xat
51.1jeLog Tot nokgRoo no.v-co; I, 25, 2: general comandant suprem si conducator al in-
tregului razboi". Nicolo Barbaro in jurnalul sau de asediu arata ca Giustiniani a
venit in ziva de 26 ianuarie 1453 in doua corabii si 700 de ostasi si ca imparatul 1-a
numit comandantul trupelor pedestre, incredintindu-i ap5rarea partii de vest a orasului,
unde ataca sultanul ; vz. Migne, Patrologia Graeca, 158, col. 1069 D. Iar Leonardo.
din Chios, fiind si el de fata ca si Barbaro, ne spune ca Giustiniani a venit cu

www.dacoromanica.ro
XXXVIII 2-3 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 331

. 2. `Cktotrog %at ix -dig rEvoimg ikaeov Eig 6v6p,art °Iwervvrig. A6yyog Ex

Tiov 'Ioucinvoivwv win/ bust vnatg inrEcip.Eyg*otg, Excov xat nolzfrixag naeacrxEuag
go2t,iLetg xat xak6cg avv iv6JrAotg vbDt; rEvouttatg, 6@EI:-,s6v avioV-rag rairliOv xcli, 0
airrog 'Loewy% imbitrog aVT11 %at Etc no,patayag xat aliVatIniattoi)g noXiemy
Somithrwrog, iSEILUCCTO T0i)TOV 6 pacnixi)g xat 66yag eµETprlos rok crT(MILth- 5

-rag airoi3 %at F6EQyEcitag EvEt[tE YU nearrOCIteat0(111 -roirrov hillier ;tat airrog 266b
-rnv c.p6Aatv -raw nog To TWIALTIOV ItEt[tgValV TELX£WV aVaaPETO. Kai, yap i)CFCCV
6eairrEg Toy viTavvov ixsi, Tag oxEvag tag nEtvo(36Xoug anyvimvta xai, -rnv R-
AM/ ITadaV artiRaxov EV roig To[xoLg naQtaT41V. E'VEElyETTKIE SE TOlITCp ;tat Stec

xpivol3ca4au yg*Aa-rog -Env vijaov Ativov, Et aJTO%ealia'birntai o MExiliET :tat 10

i-coorparpirE-rat anpaxtog, E cT)v SaNET %EQbaVal, Tfig 116kErog. "E%Tors 015V

£ttaX0VTO TWaii%6'; of AaTIVOL CITIV tw 100aVA/11 EEQX6I.I.EVOL E% Tan/ 7C112,67.W Ti;

7r62t,Ecog xat tatailtSVOI Ev T(i) Eall,taaTQC9 xat iv trl reCTOC9.

3. Ilraiixtg xori, ix-r6g ring -raq9pou ixanSiovrig iCrINEJai%0VTO -roig Toiv-
xorg Troika-Cot, ncrri µEV agoivi-Eg, no-ri Si iLail(36-vovrEg. Map, Tat() o&, 71v anii- 15

bov -roig Trol.tatol,g- xai yap Etimaov iiv EtirEiv awn gyre `PcoRctiov nee; EIxoot
Toilexoug. Ti iS6varro xataTTOC10)761Crat %at EEkbETV; ilkip, 11 pouxii ESiboto,
ware Toil; `PC01tatOlig avrip.axsi,v i% TC)V TOLVOV bta Ti5V 7tQOaaX6VCOV, of tt£V
Sta rtayQoPoArxiiiv PEXcin, of Si St& Totx6iv, Mot, St& ilokul3So136)Lcov Curcavolii-
VOJV Ste( poDivow JCEVTE xat bEita 0110'5, aatli@a thg xaQvcc HOVTI%a TO iriyEbmg, 20

anoTEXoiirra Sinrap,tv TonciErog., Et Toni 11.10ECVE-EV Ev al,b/10q96(Mt) 6thittaTt, xat

c5g

TT1V aantba 'Hat TO orTmia Sta-Tnaag iiIXE-CaL %at eig Calm I.LETaltioq, Et Tirxii
EITa E cu6-roii Etg gt£Q011, so); a Apux@avOil i1 86valtic tic flotavo.u xat Stet 2671,

vat"; nclocrOokiig Si)varat titrt&M.ar Svo %at Wag. 'El.i.a.O.ov ay xat ot ToiiQxoL
xat x@thrrar %at airroi to iittota xat EJLEXEIVa.

2 vilaig 11JtEeREN/EffOLg scripsi: vile; .UnEeusykfteK P II 7 TELZEWV Bull: TEEXEM P II 9 TEL-

xoLg P1115 CuthSov P; fortasse gn§Mov If 18 teivov P1121 et 22 Ti5x-n scripsi: rket P:
tvxot Bull 1123 patavou P: Po-ray-rig Bek.

douA corAbii ale sale si cu vreo 400 de ostasi si ca imp5ratul i-a dat o sold5 si o
cornandH militara duabus cum navibus suis magnis et armatis circiter quadringen-
tis... veniens stipendio ascriptus imperatoris ducatum militiae obtinuit". Ibid., 159,
col. 928 C. Printr-un hrisov : printr-o hotgrire imparAteasc5 datA in scris si in-
zestratA cu o pecete de aur.
3 : din arcuri grele: vz. XXIV, 11. putere de piltrundere: vz. XXX. 7.

www.dacoromanica.ro
 332 INCHIDEREA CORNULUI DE AUR XXXVIII 4-6

4. Si asa au trecut cloud part din aprilie cu putine ciocniri, cad tira-
nul iii aduna armata tot mai multa ; gi s-au shins oameni chemati gi
nechemati intr-un numar nespus de mare. Toti citi au cautat sa-1 afle,
spuneau ca erau peste patru sute de mii.
5
Genovezii din
5. Si genovezii an Galata, si inainte de venirea tiranului,
Galata ajuta cind era Inca in Adrianopole, au trimis soli, anuntindu-i
pe ascuns. prietenie neprefacuta gi relnnoind ,stipulatiunile scrise de
mai Inainte ; si el le-a raspuns ca le este ca un prieten nedeslipit de
dragostea fata de ei, numai sa nu fie gasiti ca dau ajutor orasului. Si
10 ei au fagaduit. Numai ca unul din doi era pacalit, dupa cum s-a aratat
la urma. Cad genovezii din Galata se gindeau, ca precum Constantino-
polea In alte timpuri, fiind napadita cu razboi de parintii lui, aceia nu
s-au folosit cu nimic, Intorcindu-se fara nici o isprava, ei din Galata insa
le aratau prietenie, dar i constantinopolitanilor le dadeau ajutorul ce
15 venea de la ei, tot asa aveau mare nadejde ea se va face si in timpul
acestuia ; pi presupuneau ca prietenia lui e Inselatoare, iar Constantino-
polei ii ajutau pe ascuns in lupta pe buna dreptate. Dar si tiranul zicea
in sinea lui : Voi lasa sa atipeasca sarpele, pina ce voi ucide baiaurul;
si atunci o singura lovitura usoara in cap it va scufunda In intuneric pi
20 pe acesta." Ceea oe s-a si intimplat.

Cornul de Aur 6 Atunci a fost aduna la un be pe mare si flota lui cu

trireme, direme si vase mai mici pind la trei sute la
inchis ou lant.
numar. Portul orasului insa fusese inchis cu lant de la Poarta Frumoasa
din partea Constantinopolei pina in partea Galatei, si corabille stateau
25 rinduri-rinduri Inauntru, oamenii de pe ele luind seama la port si la lant.

4 : TO Oittotpov acuzativ al intinderii in timp. peste patru sute de mil: acelasi

numarauspt Tag Tacro-aeiixovTa aoetaba; ca la 400 000", ni-1 da si L. Chalc., II, 149, 22 ;
Critobul, I, 23, 3 : link) Tetaxovra Rug. tabag peste 300 000" armata luptatoare afara
de alta multime ce venea in numar foarte mare ; tot peste 300 000, din care ca la
15 000 ieniceri, arata Leonardo din Chios ; vz. Migne, Patrologla Graeca, 159, 927 BC.
G. Sfrantes, 1060 D pare sa fie mai aproape de adevar, aratind CS dinspre uscat
au fost doua sute de mii otaxoakov Si xiltaboiv livtiee.av etni5 tits crreoedg; G. Sfrantes, 240,
16 arata 258 000 gx tils Xgeo-ou xilt6Os5 intimov &it'd) xat ncv-riixovra xat Stax6aiat.
Dar si acest numar it credem exagerat. Si mai aproape de adevar e Nicolo Barbaro
care in al sail jurnal de asediu pare sa indite 160 000 ; vz. Migne 158, col. 1070 B. Ceva
mai la vale, XXXIX, 7 Duca aratind °Lire mai precise spune ca alaturi de sultan care
statea cu peste zece mii de ieniceri, mai luptau peste 100 de mii de calareti, iar
spre sud pina la Poarta de Aur alte o sutd de mii si spre nord pina la palat alte
50 de mii, asa ca de toti ar Ii peste 260 de mii.
5 : Talk aiv nokirac > 81.450aav cit despre constantinopolitani, le dddeau (dar
si constantinopolitanilor le &Wean): e un acuzativ de referinta ; vz. 331, 5: 66w;
igaTErriaE tons uteri-nth-rag a fixat solde ostasilor. Acest fel de acuzative de
referinta au deschis calea inlocuirii dativului antic prin acuzativ in neogreceste.

www.dacoromanica.ro
XXXVIII 4-6 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 333

4. IliQuicoDirrog obv To6 'AzniXi.ou TO bitioLeov iv 6-Alyoig. LIVTL[LetZFOLV,

0 yUc t6@avvog gig Tagov iyaeatteTo auviikaTioav ovv avbQEg xlarrot xat airro-
XXTICOL intiQ kit :6116V trOVCCUOV Ei7tEIV. 'EXEYOV obv, OCFOL 1O1TECOSO3TVUOV, EiVaL
'674 TETQCOODOLO4 Xalabag.
5. Kai. 13i TWV T0i5 FCCXCETEi FE,VOirt:TaL, ;tat 7r,o0 Tou AAOeiv -Egyv r6eavvov 5
hi brut iv 'ASQ1aVOIJ7C64L, EoiELAav 7tg.goDzi5, etyyakov.teg Tgiv gi; earthy
gotecticpvit cpaiav 7.0(1 avavEoi-yrrEc to 7t,90yEyeap,[tgva Axtv7twpata NADti crirrOg
anaoyEzto (bg wilog OtilT(ToV EIVOL VAlt abLeWIECOTTOg zoos airrobc apiTrriq, tiO-
Vov RI) FogillZoi 6o106-0,vrgc Cn nOligi. Kai airrot .676axorro. Map, Etc ex Tc7iv
SOo xargyikErre, dog TO TiXog gSEIEV. 01 yeto rov raxata ivevoovv, co; %Oa %Ai 10
iv itg@oic xgOvoig, 110Aig xaTioutO/i410£10a atteCE Tan,' yOViOW CCUT0ii, OljbeV
CbVilOUVTO L3tEA'DOVTEg 67tQCOSTOL, Oi Si Toil FaXatii (r6v gmtvoic cpatav SELX1r0V-
rig, TTy6g. !Ai/ 1162ittag iStSooav trly nap' CCUTOIg nEexogrriv Poiy&stav, otiTco
191100fIVTE; yiviaihti %at gv TO:.) 70a40: TO15TOU, 014 7CAAVOV 1.111, tl>v Tiltav into-
tTEUOV, t11 SA 1161EL r& dISOTO. OVVE[LaX0VTO "X.Quyloog. '0 Si TivaVVOg 7C6aLV gv 15
iauT(T) Rem. ,T6uw xoi tcwilaL Toy OTiv, gel; OU xabA(76 Toy Solixorra xat
TOTE pia 70aiyil ikcpea Isar& XEcpcafig %al Toiirov axotoSivielogi." "0 xat
ygyovs.
6. TOTe cuviablottv xat SL& Iltahoorig to 76.01:C4 OL'OT0ii Criiv TQLii@EOL, Sufi- 26815
escm, 7.0amicifotg gwg TQtaxOola toy &et:Siam. '0 bg Xttliv tits 7rgagiog rlv xgOic(0- 20
p..gVOg ruv Tfl (50.150.£1 (17TO TOij (igQovg Tit"; 7(.6ial7 Tfig 116Ageog tijg xalouttivig

12@aktg (b; TO TO15 FOXO.Tet g.igeog Xal, at vat VOTOVTO EVSOV OORCLOTISOV, 7reocc-
X0VtEs TOY Atpeva xat trly gavaiv.

1 Mi.tyoic avnuaxecrtv P: fortasse OXiyoug avu[taxilaecuv scribendum 119 intocrxovto

P: imsgaxorro Bull II 11 xatanoXERriffiida P: xatarroXeutoleicra Bul111 22 eug P: Et; P, Bull
Ito Pi: TO to P 11 23 Oimaiv Bull: Calurov P.

6 : pind la trei sate : Nicolo Barbaro noteaz5 in jurnalul sAu ca flota turceascA
s-a adunat intre 12 si 17 aprilie 1453 si c5 riumarul corAbiilor de felurite tipuri a lost
de 145 ; vz. Migne, Patrologia Graeca, vol. 158 col. 1071 A. Jar Leonardo din Chios
d5 nurn5rul vaselor cut b5rci cu tot la 250; vz. ibid, 159, col. 930 C. G. Sfrantes,
1060 D ne spune ca dinspre mare erau patru sute de vase mici Si marl'' teteaxo-
dicov akeualucov 5vTWV 0.7th TO if abicrariv [ulteCov xul uEyalauv. Iar in G. Sfrantes se
adauga c5 au venit mai intii ca Ia treizeci de trireme si 130 de alte vase (p. 238, 2), apoi
la 15 aprilie 1453 a sosit restul flotei de 320 de vase de diferite tipuri pe care G. Sfrantes,
240, 2 le enumera. L. Chalc., II, 150, 8 indic5 flota sultanului la 30 trireme si Ia 200 de
vase mai mici. Dupa Critobul, I, 22, 2 s5 fi fost de toate 350 de vase f5ra cele de
transport si de comert. Portal orasului lath fusese itzchis : dupa jurnalul lui Nicolo
Barbaro la 2 aprilie 1453 ; vz. Migne, Patrologia Graeca, vol. 158, col. 1070 A.
cu lanf de la Poarta frutrzoasid : L. Chalc., 151, 12, ne spune ca lantul a fost intins
de la orasul din fat5 (Galata) pirfa la zidul Bizantului linga numita acropole"
na0 Thy ilx&rokbv xaXoup.ivriv. lar Critobul, I, 18, 8 precizeazA ea lantul e dus din
santierul naval al Gaiatei pina la Poarta lui Eughenie, unde locul e mai strimt.
Poarta Frumoasd, azi Bagcekapu, rAminea in afara lantului si dupa aceasta poarta
urma $i mai mutt in afara lantului, Poarta lui Eughenie in directia g5rii de azi, asa
c5 ar5tarea lui Duca e vAdit mai exacta decit a lui Critobul.

www.dacoromanica.ro
 334 FLOTA TURCEASCA INVINSA XXXVIII 7

Infringerea7. Cele cinci corabii insa despre care am vorbit, una a

imparatului ce avea o incarcatura de griu din Peloponez
flotei turcesti.
si celelalte patru ce fusesera inchiriate de imparat din Genua, au stat
la Chios pentru unele treburi de ale for ping in martie luna intreaga.
5 Venind aprilie si dorind sa ridice ancorele, vintul de miazAnoapte ii im-
piedica. Si cei din Constantinopole erau foarte descurajati si corabiile
tot asa. Si vintul de miazanoapte domolindu-se, iar eel de miazazi ince-
pind sa sufle, au iesit din Chios ; si in ziva intii suflind cite putin, a
doua zi s-a intarit si corabiile erau minate cu repeziciune de el. Si cei
(13 din Constantinopole stateau asteptind aceasta frumoasa nadejde, deli
nu le-a fost de nici un folos. Cum au apkut corabiile, tiranul de indata
ca un zmeu salbatic s-a repezit la triremele si la celelalte vase ale lui,
spunindu-le sl poruncindu-le ca una din cloud e vorba sa se faca : sau
sa prinda corabiile sau sa le opreascA sa intre in port. Atunci marinarii
15 au iesit si vasele stateau afara din portul de la Poarta de Aur, asteptind
sosirea corabiilor. Corabiile insa venind drept pe acel drum si voind sa
treaca de biserica Marele Dimitrie din Acropole, ca sa intre in Cornul
de Aur, vasele lui Mahomed atineau calea corabiilor, cad la ora aceea
era si marea linistita si nu sufla nici un vint. Si era de vazut o pri-
20 veliste neobisnuita : marea acoperita de pinzele celor trei sute de vase
ale turcilor si de ale celor cinci corabii foarte mari se intindea ca un
uscat si de sageti nu se putea da cu lopetile in apa. Corabierii ca niste
vulturi inaripati, dadeau de sus ca si cu niste trAsnete cu proiectilele
din arcurile grele si trageau cu tunurile si mare omor s-a facut in fin-
25 durile turcilor. Tiranul insa, minat de prea marea lui ingimfare, s-a re-
pezit in mare, calare pe cal inchipuindu-si sa despice marea si sa plu-
teased pe cal pins la acele corabii, de atita furie era cuprins asupra alor
sAi, el si oastea de sub arme cu el. Atunci vintul incepind sa sufle si
pinzele umflindu-se, corabiile au despartit in doua vasele turcesti si si-au
30 luat drumul spre port, iar vasele au ramas in urma ; cAci de era atunci
flota barbarului inaintea lor, acele cinci corabii ar fi putut scufunda
toate cele trei sute de vase. Tiranul insa neavind cunostinte marinaresti,
a Camas numai cu strigatele. Marele lui amiral insa, n-a voit sa-1 as-
7 : despre care am vorbit : vz. XXXVI, 7. gek.f,f6v.reg si crxiaavre; deli e
vorba de nAoia, totusi sint constructii ad sensum, de subinteles fiind oameni,
marinari si de aceea nu e nevoie sa fie schimbate in neutre. portul de la Poarta
de Aur : se gasea la Marea de Maramara, la capatul zidului celui mare dinspre
uscat. biserica Marele Dimitrie : e biserica marelui mucenic Dimitrie asezata pe
capatul de nord-est al peninsulei, capat pe care se ridica antica acropole a Bizantului.
Acest capat inconjurindu-1, cele cinci corabii cautau sä intre in Cornul de Aur. din
arcuri grele: vz. XXIV, 11.i.tiyag Isolrov ault.oc era comandantul garzii impara-

www.dacoromanica.ro
II1AXXX L SVOl1C1 e V121OLSI VNIINIVZIEl-M11111 9EE

N '1731(4 572 431170114613 '31A31C It (101 500310079g /390.04536 A01691/

10111

491 ),q ao.ol;AA01co1(3u 'mum) p3 ,2 101c1(72 536floo31 x3 Sl)ctonaj 173013.61a3k09 96'7a1C

aol '50031oong 01m01D2 A3A it (11)( loXpi (101141)3K 59ALtri aoyo 912 510A11 AM1970

.573136X 501A90301a A.90 aorodicv. 11)% Aobtrioyclog 1DOI) 591 -,1xb '5734 9 snOod
5c101c10 l901c3A 3 AnoH, Arlo 20 inilyoll A3 7)111(1611? `11y1(o1C 50319.10002 173% 10 .1701(A.
9

(Loy ScoOog Arlo 5a0mao1Cr17x 501A9D31G pax 11019A a61C)01A13 5 A1C '413 3 /tottyLq Stu
x au; .50A31-h1( pox ?lox Aok11t9 Solitopx Lh aupaic 'foot.; qa. pan tia -aollovaThq
pax. g 5cop01 01AoO0)3 ,212, 1101970 173 .17311.4 01A731DI A(10 20 Nil 5013'011 0l,t3X3 -0

10A3TI Alp 'AVogAratv 13 1DX i9gLtri 'AICOICAC)?

A17,y174 AL(19X)1 A031A3A13 AQ,0 A031

'AVAA 511493 9 Sm./map. 5o2 C.)2 Solo1 2 mom? 1.1711309") 39 9173% AC01 (10190 Amapa" 01

pax AM./. oy moan ore 'Awl A00431/ TIM A009,04210063L `510199 110 %3 40)1 090 13%9alt -
1701 11300343A 91 .A2 U, 591 5101A.A. mapy I1,
173DO1(03% 1301 loll A1303013 A3 (1)1 1A.3r111(

3291 3 '5314901M 91 10101(11 01AD101 m3119k1gx Alp 1C1319 Al ciuolLA aol -ly
5oA3T1 5111 Sitoctax Stem' .591X3 9y 30 irktA 173.0a0010 0% el. 1p A A.001 Aogo 173x. q693
170A31191tflOg 31C 1//013a A91 73A.,3TAI ollpTill,V A01 AL1 XI? A11(01C0 (101 A1303013 A3 d01 91

6311363x `dartox 91 Dyntic 01An10vit7) 51731 A.10013r1 41 69A, 173% 11,

730970'('0.61. -13%3

aA LI1 /3003 .man. )30134(3o197017Jx

5010(13 (10113A70 UTi .501A03A.1C VON All A1391 lIAAA.n

o)i)A I,, 7Qo.orre.61 5io1 oli,on 5101007031(h A0)1 90j, A0)%o pax 31A31.c oloptari 51 /vat
A(nto. 3 ovoyulA lL 10onn1(12b1 Sm 50n* VD% 9'14 M01 A031(3d 39to 591 Siolapx
°Jam A.13133Chn10% A3it Sao.). -All:Mgr!, 20 N ill 5 It 59 5cp 10139 103=91E9 A3t1C)M2 A. OZ

5(9 590AC17363% 701 d WO A001 oAri1 AO) A0311131E319% 173% 591 513113%0 A00,10102 173%

50A93) X90 50A.11(9 AC01 A.03%1390,1, .013A.3A.3 0, N OAA131) gra Stu mak!? -0olr9
5,013A slopli.riao 19 lb. Us:Ty% 0A31190X01C35 `031C1C1 721A136b3 013 1X0 A13 Alp 0101(961-

A/30 170% 5(1)2 AC01910 AC01 MOLLA 1312 culls ctolcul .1700rt31(1r A009.1 010,0143 A3 5101
C101970 175% I. 501C1COA3 91173131D A90 -(3)1413 3121 fp:Apt)? 501A.D.ox13Alc pax 91 733101 9Z

`D1/t6Lttiancb `5371A7001XD 91 73101(1C it A3 tai 1.91P11( /t929 A,031(1L3 701 39 73101t10 -13112
.
ADA 13
akiliE: ALI, 113400dict m01213 3101 0 5o1(910 C101 and `0,0439 01ADA903 AD pa
siqu Pair 17131AA 173111A03110173% pax 91 13109=1/31
(), 39 50AA1069.1 kuri Acoxsxpra
ALsia 51,11 5111.19)010.. `ALTIL).11/11C3 A0A911 'A3A73a%3%3 0 39 5nA,311 50ym01s:914tox 9.010.0

p dISnaaxA.9 I 5190600 d II 9 5(0060g Ha tr ?DX hL11 :Halmos Alp.mt :d, hill

Nag asszwoj i
092 h ,a.trX AO. ;11V ,1D% ALID1 11 91 513 ^.1341Y3D d II OZ-6T 02,Amv,191,,t
:ring 01A.0A9.911, d II 8g DX 03/731 1D.011A, :Hug Inx 91 1no11A.03s .d

.eluilpie
eaaoe uze snpeil no alarm: infitur3
u1P
-
peuaolatu uasnde !ow esul a inprepuewoo !aim !ninuelins ap

www.dacoromanica.ro
 336 CORABII TURCESTI TIRITE IN CORNUL DE AUR XXXVIII 8

culte ; cAci si dAdea ordine fgra sens. Atunci infuriat tiranul a ordonat
flotei sa mearga in portul de la Coloana IngemAnatA, tar marele amiral
sa fie adus in fata lui. Fiind deci adus si aruncat la parnint si intins
de patru oameni, insusi sultanul cu miinile lui 1-a bAtut, dindu-i o sutA
5 de lovituri cu un toiag de aur, al carui cap era de aur curat, cinci sute
de litre la cintar ; acest toiag, insusi si 1-a fAcut, ca la incercare sa -1
intrebuinteze ca o jucArie. Si omul I i trAgea neamul din bulgari, fecior
al unui mare dregAtor al Bulgariei, numele fiindu-i Palda. A cazut rob
de mai de mult si s-a lepadat de legea pArinteasca si era rob de la pA-
10 rinti al lui Mahomed. El a fost care inainte de patru ani a venit la Les-
bos si a robit robi nenumarati. Si la prada de razboi nu era tovarAs bun,
cAci le smulgea ostasilor din prada. Si vAzindu-1 ajuns la dispretul sul-
tanului si batut, unul din azapi ridicind o piatra, 1-a lovit in lumina
ochiului si i-a scos un ochi. CorAbiile insa ajungind la port, cei din
15 Constantinopole au lAsat lantul in jos si le-a dat drumul inauntru.

Trecerea flotei8. Vazind tiranul ca sint corAbii de cele mart opt, de cele
turcesti pe mici peste 20 si trireme imparAtesti si trireme de ale vene-
uscat. tienilor si alte vase mici foarte multe, ti -a dat seama ca
nu-i este cu putintA sa ocupe portul ; si atunci nascoceste o stratagems
20 plina de vitejie si bArbatie. DA ordin sa fie netezite viroagele situate Ina-
poia Galatei, incepind din partea despre rAsArit mai din jos de Coloana In-
gemanat5 ping la cealalta parte a Galatei spre Varmul Cornului de Aur
din fata regiunii Cosmidion. Si dupa ce au fAcut calea neted5, pe ctt au
putut, au urcat diremele pe vAlAtuci, au desfacut pinzele si a poruncit sa fie
25 tirite pe uscat din strimtoarea Bosforului si duse in Cornul de Aur ; ceea

iv zip AtnXii)KiovL de la Coloanu Ingemdnatd: era un port la tarmul european al Bo-

sforului dlncolo de Galata, azi Besictas vz. 8; in acest port stationa flota lui Mahomed II.
cinci sute de litre: e o exagerare vaditd, sau poate o greseala de copist in loc de cinci; cp,
XIX, 9: multe centnare.Iva naltu avtily thg boxituov cu la incercare sti-I intrebuinfeze
ca o jucarie: e un loc intunecat si de aceea si traducerea data nu e clara. Poate era
o greutate de control la numaratul galbenilor. numele fiindu-i Palda: La L. Chalc.,
II, 155, 13 §i Critobul, I, 22, 1 (p. 71) se cheama IluX-roykrig feciorul lui ,Palta".
Leonard din Chios il numeste Balthoglum (vz. Migne, Partologia Graeca, vol. 159,
col. 931 D), asa ca numele se vede ca-i era Balta. Despre. aceasta lupta navala si
infringere a turcilor, vz. si L. Chalc., II, 154, 23-155, 17 ; Critobul, I, 39-41 si G.
Sfran(es, 247, 19-251, 2. Dupa jurnalul lui Nicolo Barbaro aceasta lupta a avut loc
la 20 aprilie 1453 ; vz. Migne, Patrologia Graeca, vol 158, col. 1071 BC. 0 descriere
vioaie a luptei ne-o da martorul ocular Leonard din Chios in scrisoarea sa asupra
caderii Constantinopolei scrisa la 15 august 1453 cdtre papa ; vz. ibid., 159, col. 931.
Fraze din aceasta scrisoare ca : exque coronis navalibus... infiniti lapides demittun-
tur... bombardae perstrepunt (01 Si oils vuog...livozhay... ma pan xating[i.nov xat tag axsugc;
euravov Duca); Rex... blasphemat ; urget equum in salum (`O be rivavvog... gv tp Oa-
Moon Arroxoirtuvog Luta)... Tocrov Elf woiito) i(i intaresc impresia ea Duca a citit scrisoa-
rea lui Leonard. Barbaro aminteste numai de patru corabii genoveze, Leonard de he'

www.dacoromanica.ro
XXXVIII 8 DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA 337

OiYX rlr9EArlaEV eOLOikraL %Ott ?Ile not@alOycog LLOOTaTTEV. TOTE 19v1030E1,g 6 ti)--
clavvog knoev -thy rtOAov anEkadv iv VI) ALAN.) Ktovt, TOY bi plyav xovi6otav-
Aoy etx-afival, ivdmov aka. 'Araiv-rog ovv %at xa-reg ?fig 6vpivtog xat -bn6 rEa- 270b
oCceon Tavuo0ivtog, mink 6 ilyEtubv °Nam; moty Ettnpsy bong ixarOv ovv 1415
zQuo-fi 66138w, 65 6 xeTaA.1) xQuo-Lou xabapoii, 011abp.LOV ALTQUL 7tErraxboutt ilv 5
airrOg xatcoxei)aasv, Iva Jsctit'n airrhy dog boxi.tuov. THY bi 6 iivbQwnog tO yi-
vog Ex Tiiiv Boukyliewv igXxcov, Tty Og Tail/ Ccox Ovtow BovkyaQtag vt6c, IlecXba
inovop,atOtavbg. 'Ebouldyai ovv nee xaieoy xat icot,tboato tO 7E6-Tow oif3a;
xat /Iv 80152tOg 3ICETQL1tOg toy MEX4I,ET. kirrog ?iv 6 nod TEadc@cov otwv i7Aby Ev
sil Aicrpop xat atxRaXcotto-a; atkaa7twatav linsteov. 'Hy Si xat wig analisat; 10

oU xa7.65 Ttkog, (1Q7aitow airreilv to Xemp'UQU. Kat lbOvng airrOv into roi3 T'0Qalt-
T(.15V ettant4503V 2tikov liclag %at v.ara
YOU "AtitaCIDOOVTINNTICL xat 648tolUvra, Et;
%k% v.eolioac nCbcYUE Toy Eva Ocp-Otau.Ov airroii. At bi vriica moiiaat iv Ti.)
Xt. Ow xat of -Eng 1161&)g xakliaarrEg Thy Cava IN gbomay doobov airraig.
8. TOTE 6 Ti leaVVOg Itx/W Tag vita; tag ItEyaag OxItb okra;, VIC 1.tinag 15
inixelva rare le xat tediQug 13aolltxecc xat TQLiwEig tirw BEvETiwov %at dna
Agora µ1 x0, Ere), (14 oint gon buvat6v, toy %a-moldy -r6v 2aRiva xat TE-xvec-
tEtaL yEvvaI6v TL xat avbedov dkplop.a. 11@oothrin T0i5 thav000plaiivai Tag
vOtnag Tecc ii7t104EV XELiugvag toy rak-va one tO 010g tO 2w6g avatokiiv %lino
OEV T015 ALn1voy Ktovog icog TO CtXXo Ri@og toy ralatii To n@6; 1-6v alymAby to-0 20
KEQattov x6A.nov xdinvoy tiv-nnu Koo[ubiou. Kat notiwayTeg trly 6b6v 21.hy, 271b
Buoy ibiwavro, OLet TCTYV qxdayxicov i3TL{31(366ag nag Stiwag xat Ta kfTia atEeth-
uotg ixiXsuasy Vixen, Sul rlpag Ex toy 7E00110'5 toy le6o6 Etoplou xai EkrayELV

4 Tavvcraivrog Bull: tartaiv-cog P II 5 crraftutov P I nEvrax6crtat. P: fortasse TEEVIE

scribendum 11 12glint.6cov P 11 13 x6ecrr1g P11 14 airraig scripsi: autos P II 22 cpcaayxicov
P: cpcadyywv Bek.

genoveze si a Datra cea bizantina a imparatului si spune ca asupra acesteia s-au

napustit turcii. $i atunci Duca, luindu-se in acest loc dupa textul scrisorii lui Leonard,
s-ar explica foarte bine de ce spune OL 8i frig viog cei de pe corabie (coriibierii) 0 nu
Tcov \pithy (cei de pe coral?). inainte de patru ani a venit la Lesbos; despre
aceasta invazie in Lesbos Inca sub Murad II, vz. L. Chalc., II, 267, 17 unde ne
spune ca Halroykrig fiind guvernator la Galipoli a venit cu flota si, atacind Lesbos,
a luat multi prizonieri si a cucerit Caloni, un ora§ bogat ; si de atunci domnul din
Lesbos a trebuit sa dea tribut 2 000 galbeni. azapi: ostasi pedestri ; Duca, XXXIX,
15 ne spune ca se chemau si ieniceri, iar L. Chalc. explica numele cu pedestrasi
TO dOnLoag Toiig Toivsoav ratok OVTIO xakovuevoug II 5, pedestrasi de-ai turcilor
1

asa-numiti azapi".
8: cordbii de cele marl opt s.a.m.d. Nicolo Barbaro arata 9 pina la 10 corabii
marl si 17 mai mid ; vz. Migne, Patrologia Graeca, 158, 1070 D. Cp. si G. Sfrantes.
238, 11-19. din fata regiunii Cosmidion: vz. XXXVII, 8; trecerea s-a facut deci
prin spatele Galatei, ajungindu-se in Bosfor dincolo de zidul cel mare. `Icpoi1 Etoutou
Bosforului vz. XVIII, 2 $i XXXII, 4.
22 -5217

www.dacoromanica.ro
 338 TUNURILE BAT ZIDUL XXXVIII 9

ce s-a sl facut. Vase le erau trase si pe fiecare vas sta un comandant la

prora si altul la cIrma ; altul tinind pinzele, intindea vintrelele ; altul
batea toba, altul din trimbita cinta cintece marin5resti. Si cu vintul din
spate naviend peste viroage si piraie, au strabatut uscatul, pins ce le-au
5 adus ajungind la apa ; diremele fiind la numar optzeci ; iar celelalte vase
le-au 15sat acolo. Cine a mai vazut un lucru ca acesta sau cine a auzit ?
Xerxe a facut pod peste mare si ca pe uscat a trecut deasupra ei o oaste
atit de mare. Acest nou Machedon 'MA si, precum cred, eel din urm5 domn
uzurpator din neamul lui, a prefacut pamititul in mare si pi-a dus cora-
l() biile peste virfurile muntilor ca pe valurile mgrii. Ci acesta este mai pre-
sus de Xerxe ; caci acela trecind peste Elespont, s-a intors inapoi, dupa ce
atenienii 1 -au facut de rusine, acesta insa trecInd pe uscat *ca pe mare, pe
romei i-a nimicit si a cucerit Atena cea cu adevArat de aur, podoaba lumii
si imp5r5teasa oraselor.

15
Tunul cel mare 9 Si acestea le-a facut pe mare, pe uscat ins5 aducind tu-
bate zidul. nul eel mare de tot, 1-a asezat in fata zidului aproape de
poarta sfintului Roman. Si mesterul insemna punctul, caci mai avea puse
alaturea dou5 Levi de tun, cuprinz1nd pietre potrivite din fire ca de ...
litre ; si cind voia sä traga cu tunul eel mare, determina mai intii locul,
20 dind cu eel mic, si atunci ochind bine, repezea din eel mare. Si cind a tras
prima descarcatura si cei din oras au auzit bubuitura, au ramas inlemniti
si au "inceput sa strige : doamne, miluieste !"
10. Fiind sapt5Mina luminata, icoana Prea Curatei Nascatoare de
dumnezeu se afla .atunci ca de obicei la palat ; sl de atunci deseori o du-
25 ceau in procesiune la manastirea Maicii Domnului cea ca o taring ; si

celelalte vase le-a leisat acolo : adica in portul de la Coloana Ingemanata.Acest nou
Machedon : cp. G. Sfrantes,1, 97, 1 sl Critobul, 1, 5, 1.-2iTavvo5 iicrrasog cel din urmei domn
uzurpator : aid se potriveste Intelesul antic al notiunii tiran, adica acel ce uzurpa pe nedrept
domnia poporului. Dupa conceptia bizantina to ti cuceritorii de foste ter itorii bizantine, erau niste
uzurpafori.mai presus de Xerxe : cp. Critobul, 1, 42, 7 gyth be vouita) 'tat Tfig 234 ov "A.-
Swevyfig ttsiov elvcu zoliro nok/4 eu unul cred ca aceasta fapta e cu mult mai
mare' decit strapungerea Atosului de Xerxe". Xerxe ca sa hiconjure capatul furtunos
al veninsulei Atos, a sapat la capatul dinspre uscat un canal, ale carui urme se mai
vad si azi. Despre trecerea corabiilor peste uscat in Cornul de Aur facuta de Maho-
med II, cp. L. Chalc., II, 152, 23-154, 4 ; Critobul, I, 42 si G. Sfrantes, 251, 4-22
unde slut aratate si alte treceri asernanatoare peste istmul de la Corint, a impara-
tului August si a patriciului Nichita. Dupa Leonard din Chios, turcii au fost indem-
nati la aceasta isprava de un crestin renegat care stia de o fapta asemanatoare a
venetienilor care au dus pe uscat corabii din lacul Garda ; vz. Migne, Patrologia
Graeca, 159, 930 D. Nicolo Barbaro in jurnalul sau inseamna ca trecerea a avut loc
la 22 aprilie 1453, doua zile ,cleci dupa I.nfrIngerea suferita de flota turd ; au fost
trecute 72 de vase ; bid., 158, 1071 D.

www.dacoromanica.ro
XXXVIII 9 DUCAS : ISTORIA TURCO-B1ZANTINA 339

Eig TOY KEOCCTLOV Itlanov to nkoia, 8 xat yiyovEv. likxovro 8E TCE axacpri xat iv
ixac-ap 3TQWEIElig xat tDlog EItt TC.IV 0 ili1LCOV XOTNIEVOg gtE@Og 8i TO nueav
lTari5v TO toriov itivaaEv TEE)Og daitiyya Ite0i1001, ilt AGA EL
Ci.A.Aog tOtilt01.V0V,
4catiaatov Jt.tiA.K. Kai ES Oivtag 3Tii.gOVTEg Tag vectag xat Tag Oixmag, trly ri-
eetV StT1exovto, g0); oil 7SOCTOWThCIOCVTEg iv Tfi bye Tairrag fivi)yayov, OySair.ovTa 5
Toy aethltOv ai StrlQEtg inthexovoat tag 6E ?Lou-tag acv NET. Ti; ETLE ToLoirrov
fi tic 1^401/(7EV; '0 F1'ieNg tTly '015eXaoaav iyupOecoacv xat Cog i'lpecv o TOO-Oa° g
ilTeaTOg i7C6EVCO tavtrlg StiPLOEV. 01,Tog be o viog Max,E8thv xat, cbg Eltot SoxEi. tcov
.yEvdev avtov roeavvog varatog Tip/ y7ly i00.6601.068V xat cbg 'Lath WIJIAATOW to
Tr Apia 'Lath TiiV xoovcpi iv TCov Ogicov inktet)Ev. intie toy 2.744-riv airrog 10
%at yap ixEivog 8uaf3ag Toy Tallo-novTov, =ea TcT)v 'A'arivatcov ato-rOviv iv8v-
OEtg intioTeEVEV, oirrog 8E TilV '11Q(11, Cog 15yeav bta(3ag tong `Pcottatoug hwavi.-
trEv xat Tag xe-uadg OvTa; 'A1441vag Tag- %ooliatioag Toy xoottov, Thy 13ao0.1.8a Talv
aauov
9. Taiha !ley Sta OtaCcaorig, bta N r1Pag Thy xowEiav ixELvriv Thy na[L- 15

}avail cpiecov, avriyei, toil TEEX01); garirtv iv Tij 794-1 toil ecylou TcoRavoii 272b
nimatov. Kai A.a(3cbv orgiciov o TEXvimig, Elx6 yap Ex 717taytov EpoAdtg 8i/o xaTs-
oxEvaattivag, xcoemiaag niteag (.7)g krreo-YV airro(ptrthg TExvao[tivag, xat OTE
i-1(3a)A.ETo CuTokktv t v RE-yeariv, icrittscoir'ro toil TOnov neaTov, niintaw TO In-
90
xeav, xat TOTE atoxaorm"thg iawEv8OvEt, Thy Re-ylotrIv. Kai, %eoilaag Thy nWTT1V
POUIV xat etxaiaavrEs toil %Timm, of 69g 3TOAECOg, hiVE01., yEyOvaau -xat TO ,,KUQLE
WIT:my" gxeatov.
10. 'Hy 8i TOTE %aret TO gil.og sbeEb-Eiaa til Eixwv TTIg JtaV1J7tEeliyVOli 0 E0-
TOXOU Tfi 080110 L Tfig Staxatvriolp.ou iv -tip ItaAattcp xat gXTOTE cruxveoug iki-
TerVEVOV iV rn fool rig X(I) (Mg' %at i7 Ebtd)V iltET, iCITCLTO !Lin Lg eacc.)auog. TOTE 25

6 Ectoev P II 10 grEQEuEv scripsi:: grriteucrav P: CutitE'l)EV Bull II 17 cpcoXeCtg Bek:

vokeag Bull (Tokeag P II 18 post Xureciliv parvo spatio vacuo lacunam indicat P II 24
Stamivricrip.ou P.

9 ca de... litre: printr-un loc mic ramas alb se arata in manuscris lipsa nu-
marului.
10 :manastirea Match Domnului cea cu o farina: asa se chema aceasta ma-
nastire ; vz. H. E. del. Medico, Essai sur Kahrie Djami du XII-e siecle, in Byzan-
tinische Zeitschrift", 32 (1932), p. 45-46. Totusi vz. R. Janin, Les Monasteres du
Christ Philantrope a Constantinople, in Revue des Etudes Byzantines", IV (1946),
p. 143-150, unde aceasta identitate e combatuta ; si atunci ar fi de tradus la ma-
nastirea din Carina" sau de la tara". Manastirea a fost restaurata si impodobita cu
frumoase mozaicuri de invatatul mare logofat Teodor Metohit, la Inceputul secolulul
14 ; prefacuta in giamie, actuala Cahrie-Giami, in partea de apus-miazanoapte a
Istambulului, aproape de zidul cel mare, mozaicurile au lost descoperite de sub
tencuiala turceasca ; ele sint importante monumente de arta bizantina, a caror in-
fluenta a fost cunoscuta In pictura din vechea biserica domneasca de la Curtea- de
Arges.

www.dacoromanica.ro
 340 TUNUL FERIT SA NU CRAPE XXXVIII 11-12

icoana a stat acolo pins la caderea Constantinopolei. Atunci s-a implinit

ceea ce a spus dumnezeu prin gura proorocului Ieremie : La ce-mi aduci
tamlie din Saba vi scortisoare bine mirositoare din parnint de departe ?
Arderile de tot ale voastre nu sInt primite si jertfele voastre nu-mi sint
5 placute. Pentru aceea spune domnul : Iata, eu boala dau peste poporul
acesta si se vor imbolnavi de ea parinti vi copii Impreuna ; vecinul vi
aproapele lui vor pieri. Acestea spune domnul : Iata, o oaste vine de la
miazanoapte si popor mare ; si imparati multi se vor scula de la capatuI
pamintului si vor purta arc si lance. Indraznet este si nu va sti de mila.
10 Glasul lui ca marea furioasa. Calare si in care de lupta se vor ridica la
razboi ca un foc asupra ta, fiica a Sionului".
11. Nascocitorul de mester al acelei rautati, ce procedeu stia, ca tunul
sa nu-i crape ? Caci am vazut tunuri slobozind proiectile cu iarba de
pii§c5 ; vi dupa Impuscatura incarcaturii, daca tunul nu era pazit si acoperit
15 cu paturi groase de 'Ina, crapa Indata ca sticla ; chiar dupa atita bagare
de seama, daca tragea de doua sau cel mult de trei ori, crapa pentru ca
aerul patrundea in profunzimile gaunoase ale metalelor. Acesta 'MA ce
facea ? Dupa ce piatra era descarcata, tunul Inca fiind fierbinte de caldura
silitrei si a pucioasei, de indata II stropea bine cu untdelemn vi cu aceasta
20 se Implineau neajunsurile de pe urma aerului dinauntrul porilor lui si
atunci raceala domolita de caldura untdelemnului nu putea actiona si
tunul t i 'Astra cu usurinta puterea de actiune, 'Dina ce a contribnit la
caderea Constantinopolei ; ba, Inca si dupa aceea este pastrat inireg §i
lucreaza la dorinta tiranului.
25 12. Lovind si zguduind zidul, a volt sa arunce de-a doua oars in acela
loc alt bolovan. Si intimplindu-se sa fie acolo solul lui Iancu, si-a batut
joc de aruncatura, spunind : Daca vrei ca zidurile sa cada cu usurinta,
indreapta tunul in alta parte a zidului la o departare de la lovitura 'M-
tn de cinci sau vase stinjeni si atunci potrivind ca Intiia, da-i drumul la
30 a doua. Si dupa ce aceste doug capete au fost batute bine, atunci (la o a
treia lovitura, asa ca acele trei lovituri sa se gaseasca in forma unui tri-

20 neajunsurile P : adincurile Bek.

prin gura proorocului leremie, 6, 20-23.

11 : xi Riitobov ce procedeu : e o apropiere de graiul popular si nu e nevoie
de schimbat in xiva Rit+obov, precum propune Bekker. ca turnul sa nu-i crape :
dup5 L. Chalc., II, 154, 17 si G. Sfrantes, 239, 16 tunul eel mare a si crApat, dupa
L. Chalc. chiar la prima descArcatufa. Iar Leonard din Chios vorbeste de craparea
altui tun mai mic ; vz. Migne, Patrologia Graeca, 159, 927 D.etrcon4.31cov constructie
ad sensum ; vz. 7 it 06.015vreg si axicravx8;.
12 : solul lui lancu de Hunedoara, regentul Ungariei 1446-1452.

www.dacoromanica.ro
IIIAXXX 1 --- g SV311(1 HOISI VI YNIINVZ143-0011a1 IT7C

olstoalroe? 91 ANIL() )?oloar 901 a030 7018 901 no11361I, .5o2Aok31t nitio" 11 1011

AOADM X3 9031 513acb p3x. Aorlo0r19Amx X3 St&/ :A309ox2r1 7Dy 70170rio,rna70%0y9

Morig. X90 A11.03 7?1%3Q 1011, 110 1))101161 ACOT1C,t, X9.0 AX2/1(1g1h '10T1 V1V 01(101 3q91 134(
.
50145(1)1 (1043 1111(091 113 A91 'tool( A010,(11 A))13A3403? in% A190.0.011,413.0.01) A3 Ull
53o31701c pox 'Iola aarip Acorpil 1731( 0 Aoioltyu (wasp "1901/U101tOILV 3g9j1 1344 -9.x
.5016 'nog' 5900 rfiNod FA 60,4,2 .DA.pi pax 51310°14 loyyou
11o13X02 01131
1701itootNo3A. yx) cloizafq 541 `51..1A. o1 A0 .pax mocloot,troox 59117011
xc,to .13.ot,Lay3 tco(T) IA
nox970 5(I) 7Q0,0D1(100 130(10A110111X siourl iDy.

7011067310 AO D1 9) (331CD 0(11/ 513 OTi3y91C it 12:4 4D a31DA94 CL (1

O. 32 Sktamd)on 5111 57315(lox `5111137q 9 511111X31 11 Aogooli 0170101103

'TT 01

002 Ilr1 g oa 10AL1A.D ALL f/o313,to0X o)i)A. n3r11o913 510pn.coX 570,oitoayo10)) -9g0a10

.5tioy ylari nctoA 01 mittuartyouv (101 `5:109.31{.0 13 130X, 1(11 0131191(ftcb3 31107010311.0
oun Anypt 3 A(o)a3 'AfoX70ic 591036)310 Sp 50.0(L .ollin.A.iMaig pox va.ni
`A.L,tacaxonq LL
91 A03y1C b.5p morripouv 0131X133 (101 506)) 50,3Astooga A.?

5101 5ioloox AO/1 91311 AO31C *A1otor19v)douci, 50220 n p. :1330303 1013W 91 -0t2A3d30 21

1DA1110.01A A1,t1 A06131C 511 57013A.0)X 51.w9.03 OILT 5111 50111191030 (101 0.0611A ))X 1
01 ct0ot:931 (b4(1,96)o1r (13X315031ax /Amp etypov 1705( (19.0 (11C,101 01A11015111(1C3 3?1

itogq ttgq)a3)2 ltpir perx X90 13)(.61,1A3 91 Xa(ll /198 1361117331( 911(1, 56.1 fun aupav
50-111191163e. pa% 3/01D9g3 191 AA:aro% Scorxrp 516X9 no aolaat;touct 191 A.0603,82 51.01

.5m3y91T pax 113 7013711 )310131 133131avob Dip pax 13A,o3A.4 596L 91 am -napona. og
(ton -mitre*
.gj 573onoayi A2.0 pu, 5D913o701g 01 '50X131. n.00arog A3 -nla
Cria. th1091 (113103g norm 1012 no,And, 9 n Scnovsaxoup aoa. cioxA,w `13513

34VOXD3 AIL AtRog ia" clod lay 01D%A13,031: 5coy9xcl3 701 31 'IAA 09131i 53
Akta. Aty1.3%0 11,3 ebro igoo (.101 110X101 11A0X3102 guy 5111 511,1(pait 5LLyog 9 COO) 5)?1 ,3 9g
LI, Via% 3191 ACOSY13 A111 `A111(p(310 53d170 A1oa313 .A.trog ATOI, Ong ACL0 iiit06)1.9

AC01A30,90.06% Scoyariliq noa. 3.cog pox '4111161 5q) I70Alco3o(13 5701 52,361 51Rog

IT A2111391 :d it3Tingl° 11.11n9 RI 11,0931 :d 4090 )1°9 II gZ nolt331 d 5noZial. ling

5nytkacto d II gz 3 A,c9.c1 :ling 3 AnOD1 d

www.dacoromanica.ro
 342 SPARGEREA ZIDULUI XXXVIII 13-15

unghi ; si atunci vei vedea un perete ca acesta cazind la p5mint". Si i-a

pl5cut sfatul si mesterul a f5cut asa si asa s-a si intimplat.
13. Acum voi spune de ce ungurul s-a vazut indemnat sa dea tiranului
acest sfat. In anul acela regele Ungariei s-a f5cut imparat al romanilor si
5 a fost Incoronat de papa Nicolae si, luindu-si in sema domnia, Iancu a
fost desArcinat de puterea de epitrop si loath grija domniei a luat-o asu-
pra-si regele ImpArat. Iancu ins5 avind juramint cu Mahomed de bung
pace pe termen de trei ani, din care un an si jumatate se implinise acum,
i-a anuntat lui Mahomed, spunind cum Ca : Eu domnia am predat-o dom-
10 nului meu si de acum Inainte nu mai sint in masura sa tin ce am faggduit ;
ia-ti deci scrisorile ce mi le-ai dat pi pe ale mele si fii, cum vrei,
fa t5 de regele Ungariei". Aceasta a fost cauza venirii solului. Cit insA
despre sfatul pe care, ca un crestin ce era, nu trebuia sa i-1 dea, asa am
auzit si asa o scriu. Se spune ea dup5 cea de-a treia infringere, despre
15 care s-a vorbit mai sus, fugind Iancu si ajungind acas5, nu precum ar fi
dorit si s-ar fi cuvenit, s-a intilnit cu un om Inzestrat cu dar profetic pi-1
povestea cum a fost infrint, pi-i spunea cu am5r5ciune, cum norocul a p5-
rasit statul romeilor si of pi-a intors fata c5tre cei necredinciosi. 135trinul
c5lug5r insa i-a rAspuns : SA stiff, fiule, ca dacA nu da peste romei o dis-
20 trugere totala, norocul nu le va suride crestinilor, &Ad trebuie Constanti-
nopolea sa fie stricat5 de turci si asa vor avea un cap5t si nenorocirile
crestinilor". Cu aceasta nenorocit5 profetie in urechi, solul lui Iancu
dorea ca orasul sa fie cucerit mai repede si de aceea a dat sfatul, cum
trebuie si cum are s5 cad usor zidul.
25 14. Si au c5zut doua ziduri ce aveau un turn la mijloc, si era tur-
nul dinspre poarta sfintului Roman, si z5ceau jos la pamint pi-i vedeau pe
cei din5untru si ei erau vazuti de dinsii.

Aparatorii 15. Ioan Giustiniani Ins se lupta vitejeste cu toti cei de

Constantinopolei. sub mina lui si cu cei de la palat, avind din Galata cu ei
30 o bunA parte de oameni Tnarmati. Caci cei din Galata se arAtau cu toat5
prietenia si iesind umblau f5r5 nici o fricA prin cimpul taberei pi-i d5deau
tiranului din belsug lucrurile cerute de care avea nevoie si untdelemn pen-

13 : regele Ungariei: Ladislau Postumul 1453-1457. papa Nicolae V

1447-1455. pe termen de trei ani: vz. XXXIV, 1. asa am auzit si asa o scriu:
e dovada ca Duca se silea sa adune stiri orate pe care le da cu rezerva cuvenita.
a treia infringere... mai sus: vz. XXXII, 6. Sii creftinilor" Profetia se in-
temeia pe Apocalips, XIII, 7 si 10 si XVII, 14.
14 : turnul dinspre poarta sf. Roman: azi Top-capu, adicA Poarta tunului. Dupa
jurnalul lui Nicolo Barbaro, turnul a fost surpat la 21 aprilie, a doua zi dupA in-
fringerea flotei turcesti ; vz. Migne, Patrologia, Graeca 158, 1071 C. Cp. si G. Sfrantes,
246, 2.

www.dacoromanica.ro
XXXVIII 13 15 DUCAS : ISTOR IA TURCO-BIZANTINA 34a

Eig TQLylovov aximia 7tai, TOTE OVEL toy TOL0i5r0v Toixov Ets ?Iv 7tOrCantaT0v- 274b
Ta. " NHCIECIEV (AV I) f3ouXii xat oi.iToac nilteaZEv 6 Tixvttrig xat oktog aRipTi.
13. 1160iv Si nacoaxtvlyaeig 6 OilyyQog ovtws Thv f3ovAhv -cockily T{7? Tv-
pecvvq? Sibcoxiv, 1j817 )4(o. CO tal Tfi; Oiryyeiag Thy 13aatlEtav twv TOIROlifint
iv NEEvq) tw ETEL ZaeCulaPaN xat OTECIDOEig naps -rob' Mina. 1111t04cOU xat etva- 5
tosalavog Tip/ etexhv avtov, EtE(3lho tr1s inree07Tultfig iifiJCI Lag 6 Itiyxog xat
&VELVET° Thy nallaV qvovtiSa Trig CtExfig o erl xat 13acrt4.6g. NEvov Si 8 exaUg
tura Toff MExip,ET ayanig neoa &LOeLT TQLWV gTc7)V, brf JtATIQ Agri g toy

ivOg xat in.ttoiog, EµivvaE Tt) MEzEilET Agycov, (14. 'E-yth Thv Paaaitav IcaQiSoma
To;) %VOLT 1.10v xat an° TOi3 viht °int Ettli toy bEq3evSEVELV, a ,67tEaxiolv: Xaf3 Ta 10
gyyeawa, a gomas, %at bog Ta fillgTEea xat gao, cis (3015XEL, 1.1.Eta toy 011yog Tijs;
Nyy@tag." ANTI h atria rI, acgaog. IIEet Si frig PovAiig, fig oins gSEL
avp,f3oukiliaai cbg bageQxcov xpLaTtavog, obuog emoixrag yclacpco. Agystat., otL tLETa
Thy ITTIV fiTTaV, Y1v Cp0 &Mg o A6yog ioliXcocrEv,, Tvythv 6 '16.71tog xat ovx
(bg ipoxv r1 cbg EneEME, XataLx(3dIV Ta 0 IXE,ia, EtlY# TWO; Tthv nventaTocp6- 15

QuOv &APS Q65V Smoiy,Evog to vi g rltrrls %at etErrlutovOW, nth; i tO re( TI-61, `no-
!wispy %mammy xat nOg tons ecaeOcig xaQonOlt gi3Xivev. 'O Si yiecov alLEXQL-
yaw: TgXv0V, Et µrl 3tarrenis 000 Toic 'Pupating btikaot,, ovx E ay&- 275b
MGR Tag xeleTtavoig rf rvxrl Sii, yeee Tipp 1162av into TCOv TYOQXWV qyeaciiivat
xat ofmo Ta -6;w xeurrtaviiiv SvaruxhilaTa Tikog gtouat.." 'Exaw oiry gv cbai. 20
TO ilitaiatov Tairriv neorytiiav 6 toy 'Iartou rtyyiXog EnErgvµEL OVVT011.6TE(MV
rrly 2TOLv axawat xat b Toirco rriv f30D2aiv, mic Sod xat nclig µWEL TO mix() g
Eint &Log neadv, eSiSaan.
14. IlEa6vTa Si Sim Taxi, gx0VTa Ev TO)" gag) 3r6@yov Eva, ma 6 noSc
Tii aNt.11 nuerig -roc) etyLov gv.iLvto xcycti., OpirwrEg rob; gvbov xat 25
OQUiltEvol, ime airr&v.
15. CO Si 'IovcrTmavog 'Icoetvvng yEvvailOg axETO airy nii.aL Tag airthv
xat toil Tov notkaTioll, xorrEg ix Toil name( µEpos ant Nlyov avbpiiry gv63thov.
Kai, yap ilaav avrot SitxviniTeg keurriv xat iN)x6Rivot Stilyov iv III) Itapccp
Toy (wam thp6f3(.0g xat Ta tit0i*EVa. XclEtd./871 iS (.800aV 49061.0g Tip twetvwp 30

2 niotenev Bull: ninvotEv P 4 Twitaiwv P: fortasse Twaavcov v. p. 79, 25 II 8 npoa-

inoevrotfig P: nwthwetcrrixfig Bek II 10 ati1s P II 21 neopyrea Bull: ,neocorrEtov P I 16..vcov
Bek: letywo P II 27 cOtov Bek: ain6v P: aimy5 Bull II 30 xviAbeni scripsi: xpEWO'n P.

www.dacoromanica.ro
 344 SOLIE ZADARNICA DE PACE XXXVIII 16-18

tru tunuri si orice veneau turcii s5 cearA. Dar si bizantinilor le ajutau in-
tr-ascuns si, trecind in cursul nopti, luptau "impreuna cu ei toata ziva ; in
noaptea urmAtoare insa schimbindu-se, altii veneau in Constantinopole, iar
aceia umblau pe acas5 si prin tabara, pentru ca turcii sa nu bage de seama.
5 16. Venetienii la un loc cu bizantinii se luptau cu turcii la Poarta Im-
p5rateascA pia la Vinatorul.
17. Mare le duce cu 500 de oameni inarmati dadea raite prin oral, pre-
tutindeni incurajind pe ostasi si controlind cu b5gare de seamA strajile si
cercetind pe cei ce erau lips5. Si aceasta o fAceau in fiecare zi. C5ci ne-
to legiuitul nu Incepuse tried adevaratul rdzboi, deoarece astepta ora cautata"
de ghicitorii lui.

Imparatul
18. Imparatul insa cind a vazut zidurile cazind, a socotit
trimite soli cAderea ca un semn rau pentru oral si pentru sine, caci din
de pace. timpurile prea sfintului Constantin in razboaie atit-de mari
15 cu scitii, cu persii, cu arabii nu s-a Inti'mplat sa cada nici o singura pialr5
de o litra de grea ; atunci insa o vedea atit de mare si atita armata ne-
numarata si o flot5 grea si drumul larg deschis ; si s-a descurajat, a pier-
dut orice nadejde si, trimitind soli, 11 ruga pe tiran, sa-i dea tribut anual,
cit doreste, Si mai mult decit poate, si alte dorinte sa i le implineasc5, nu-
20 mai sa se retraga de acolo si sa fac5 pace. Tiranul insa a spus : Nu se
'poate sa mA retrag. Sau eu iau orasul sau orasul ma is pe mine, viu sau
mort. De vrei sa to retragi din el cu pace, Iti dau Peleponezul si, cit des-
pre insisi fratii tai, le voi da alte tinuturi si vom fi prieteni. Daca insa nu

15 : xoilepa intr-ascuns: clam" la Leonard din Chios ; ibidem 159, 934 A.

16: Vintitorul: locul unde se afla statuia unui vinAtor. Vezi si 21. Venefienii
s.a.m.d. : M. Is. Nomidis, Xae-rig sonoyo. xai &ex. trig Rea. K-naecog istambul, 1937 asaza
Poarta Imparateasca in zidul dinspre Cornul de Aur dincolo de cartierul de azi at
Fanarului aproape de cartierul bizantin Vlaherne ; si acolo e semnalata o regiune
a Vin5torului pe o intindere de vreo 1/2 km. Mult mai am5nuntit arat5 distributia
aparArii G. Sfrantes, 252, 20-256, 5. Dupa G. Sfrantes, 255, 2 insa, Poarta Impard-
teasca ar parea s5 fie mai spre intrarea i n Cornul de Aur ; cf. si Praeger, Topographie von
Konstantinopel. in Byzant. Zeitschr.", 14 (1905), p. 278. Se vede ea venetienii apa-
rau portiunea de zid dinspre Cornul de Aur expus5 la atacul celor 80' de vase tur-
cesti trecute peste uscat in Cornul de Aur. Cp. si Jurnalul lui Nicolo Barbaro, ziva
de 10 mai 1453 ; Migne, Patrologia Graeca, 158, 1073 A; §i scrisoarea lui Leonard
din Chios ; ibid., 159. 935 AB.
17 : Marele duce ; §.a.m.d. cp. Leonard din Chios : Chirluca ad curam portus
totiusque maritimae regionis invigblabat ad deferendum praesidium". Ibid., 159, 935 A :
Chit Luca", adicA marele duce, avea in grijea lui portul si veghia asupra intregii
regiuni maritime spre a sari in ajutor".
18 : prea sfintului Constantin: cel Mare 324-337. cu scifii: sub aceasta de-
numire sint de inteles toate popoarele barbare navalitoare incepind cu gotii gi sfirsind
cu tatarii. Iva... phvov numai sa : Eva are aici o nuanta de inteles consecutiv $i de
aceea verbul urmeaza la infinitiv Sava' $i elanciaacraat, De vrei sa to retragi : dupa

www.dacoromanica.ro
XXXVIII 16-18 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 345

xat Ekaiov Sul Tag oxivag vat coao, Et it Ceti0i3VIE; of T01.1@%01, icpaivorro. Tot;
bi `PwRaioig, x@i)cpa 7cal fins axl5 vuxtOg Stuf3aLvorreg, Thy elp.66000 nacruv ovRta-
xointrEg .7iCraY ill S. intOliCIll Mitt iVeakati011EVOt, Cakot iv Tit HOAEL Vat CCh01.
iv Tag 01%Otg 1tat to:.) CpLOGaiG9 Sii-upt(3ov St& tb kavOliVELV toys Tokmoug.
Ot SE BEVeTIXOt iv '6:1 BaCiatIti) noxia gx(H, Toy Kurriyoii criiv To)-
1'6. 5

!mating Ouoii tag TokncoLg gRaxoyro.

17. '0 Si plyccg Sointag aVv cr ivOirkotg iv to nOkit. nECILE:TOXEUEV, .ftaO,Co-
vcov anavtaxoli toys O'recalLictg xat u-roxat4tevog Tag iykag -gat iQrvvo5v -rag 276b
TraoakiinoRivoug. Kai, -roir.ro inoiovv wad" ixiiarnv fllAicsay. Oil yap icruvExclOrrio-i
Itokettov &ali,'" Ocketat10(0 ixSsx6p,svog ITV klow Thy oxonevoixivriv naea -rCov
15 10

toirrecov.
18. '0 Bao-acbg Si tSiov to is [xi nsoovta umtsiov star& Tfig
%cct v.arcOv
thAcwg XCCI, cat' al)T0i3. %QLvwv trly TtiC7)01V, xat yap gint giUXEV &AO tong Vat-
9014 KcovaiCLVii,V01) toy 6cytorrerrou iv Tocioirrotg nokigoic Exiyetx,oig, Hegaixoig,
'AeccPtxotg toy yiviaeco, nri.7)olv evbs ?dem) Pa@oivrog ki.-rQa; !nag, TOTE Si TO- 15

00a0V id)Qa xat TOOOV OTQUTOV CLVCLOOILTITOV xai OTOX0V fiCLOV %Cli. 3.accrEtav
1566v, Cureyvatu, Cutiikmasv xciti. CriELACtg 7C(Ii013Eig WET° toy TUOVVOU, 'Na,
130'01, 13019tEiat -rikog %at. E-rog xat {MO AV binfalLIV %at ZikAa l trl tata, Rovov

livaxmoijaat To7n, NEE, Soiivat, xoti, iteirriv aanacraa0ai. '0 Si TiTavvog EtnEv
Gin,. gait Suva-rOv avaxweilood, [tE. "H Thy Haw kg.tPliveo ij r1 II6Xig )..141136.- 20

VEL !LE 1l t wvta 7j waysra. Et luiv (3oact tou olvavogiloot, tai)rrig 1.1E'e EiQhvig,
StScottot rip/ IlEkoa6vvriccov Isat, oriirobg tong ook Obekcpolig, Siuuco itigag
crol,

inae)totg xat iff6p.F,e6q cpam.. Et 6' ou 7racoaxovhaug [tot, Thy EtaoSov it(nivmc7);

9 naecaEtrzollevoug Bek: naeakeXoutolLevoug P II 22 akoiig toi); crok etbEkcolig P:

raircoig Tag croig 116E1ozpotg Bull.

L. Chalc., II, 156, 17 sultanul le cere bizantinilor, mai mutt spre a le incerca puterea
e rezistenta, un tri but de o suta de mii pe an in schimbul pacii. avrovc rag Gal;
cibehpas cit despre insisi ft-4U tat: sint acuzative de referintA (vz. de ex. XXXVIII: 1,
-coil; (steer-mimic $i XXXVIII, 5: Tar; [ay maiTag si nu e nevoie de schimbat in dative,
Precum o face Bullialdus. Acesti frati sint Dimitrie si Toma despoti in Peloponezdintre
care peste 7 ani, Toma e nevoit sa fuga in Italia, iar Dimitrie se precla lui Mahomed II,
-5/z.XLV, 9 0 12. I. . . .

www.dacoromanica.ro
 346 INCERCARE NEIZBLITITA XXXVIII 19-20

ma vei rasa sa intru cu pace si o sä-mi fac intrarea prin lupta, pe toti
marii tai dregatori si cu tine ii voi trece prin sabie, iar intreg poporul
ceralalt it voi rasa prada oricui vrea din armata mea ; mie mi-i de ajuns
orasul gol ". Auzind imparatul acestea, nici intr-un chip n-a voit sa le
5 bage in seams, caci nici nu putea sa fie data Constantinopolea turcilor din
mina romeilor. Caci daca s-ar putea sa se intimple aceasta, in ce parte
sau in ce loc sau oral al crestinilor s-ar putea muta bizantinii, lard sa
nu-i scuipe si sa-i batjocoreasca si sa le dea bobirnace ? ! Si nu numai
crestinii, ci si insisi turcii si evreii i-ar fi socotit niste oameni de nimic

10 Incercarea de a 19. Atunci Longo Giustiniani s-a clazuit, ca in cursul

da foc cora-
biilor turce0i, no ii sa se apropie de diremele turcesti si sa le dea foc.
da grq. Si pregatind o trirema si punind intrinsa pe cei mai in-
cercati dintre italieni si tot felul de unelte iscusite, stateau asteptind ora
hotarita. Genovezii din Galata insa aflind ce se face, au anuntat turcilor.
15 Si turcii in noaptea aceea au ramas mereu treji si, punindu-si tunurile in
pozitie de tragere, asteptau pe latini. Iar latinii nestiind ca necredincioSii
au fost anuntati de cei din Galata, pe la miezul noptii trirema ridicind an-
corele fara nici un zgomot, se apropia de vasele turcesti. Turcii insa pu-
nind foc in iarba de pusca a tunului, caci toata noaptea au veghiat, piatra
20 slobozita asupra triremei a lovit-o cu mare bubuitura si a dat-o la fund,
inecind-o sub apa cu oamenii de pe ea. Aceasta le-a pricinuit latinilor mare
frica si spaima si lui Joan multa inima rea. Caci cei inecati erau toti de
pe corabia lui, tineri ostasi bine echipati si foarte razboinici, peste 150.
Turcii in schimb inaltati de izbinda si ridicind un strigat mare cu racnet
25 de razboi, toti si cei de pe vase si cei .din corturi, au facut pina in inaltuI
cerului un vuet atit de mare, Inca se parea ca acea parte de pamint se cu-
tremura ; si de frica si cei din Constantinopole si cei din Galata tipan
cu totii.

i bucurosi si plini de curaj, se

20. Facindu-se ziva, turcii,.
Turcii scu-
30 funds o co- luptau si, ingimfatf de doborirea neasteptata a triremei,
rabie genoveza. au incarcat teava tunului cu alta piatra si ea foarte mare ;
si statea o corabile la poarta Galatei aproape, incarcata fiind cu felurite
mArfuri si avind sa piece in Italia ; si corabia si incarcatura erau ale ne-

19: Cp. si L. Chalc., II, 153, 7-18 si G. Sfrantes, 256, 16-258, 5. Ve-
netianul Nicolo Barbaro, care e cam pornit asupra genovezilor, ne spune ca insusi
podestatul genovez din Galata a denuntat turcilor planul care a fost pus la cale dupa
deliberari si pregatiri incepind din 23 aprilie §i ca incercarea s-a facut in ziva
de 28 aprilie 1453 cu doua trireme sub conducerea a trei nobili venetieni ; vz. Migne,
Patrologia Graeca, 158, 1071 si 1072 A. Leonard din Chios insa it face vinovat de

www.dacoromanica.ro
IIIAXXX oz-6I svona V1730.1.SI VNIINVZ12-0071111 LVC

1px 1:111? 51A,X9ri cc)orop

5n1Apis 5(1.01 5DAY1191A.3TI CLOD ActO 10D (1)91.131t hpodyriq
pox A.91 itouloy Dimoup Aony m1 dm.?rioyaog `liAnic ml iba?larill. chiloaio coolpkb.boX
.1non3qoatle 7oripx It 511(911 13xop 101.1 tug% ramoj, 9 5o,3109DO 5noctoxp pox. (ILLZ

sgtoi naoponto A3 m1 `A,c01/74 (2,0 rit

apA, A.1A Aoinnag 1DALL0097013731C 411 A1y0ll 5101

5101{4110j, X.3 M01 4109(113X A071 ./11-0173TiOlcL 13 aK)A 3)(13 01(101 `1110.133(1.3A., A73101e Aogo 9

It Amu nom?). (4. Artou A0X13 173947001311 15X Acomanoi 1101 [pi (1.13c111L/3173X 11315 13A0
-
/11319 1DX A1311(37.C1CbD 5q0l :5napprio)d, 0 1Xct, A0(1.011 `10A7011916X 1) 11 lox loinn
moao,i, in% loinaga, AOX13 ApAncto? .59.019Th
61 319/ 9 50A...A.9V 5.0A11A119(10j: 01701113X93 Dlq 5111 521XCLA 5M111301AA300(31C
11)38111g 173X, 1730tt61CD3 .513lyr1. inx
kig 57099111013 /MID M07. M0305L1161 pax, Atiro4 O

A? liaTo 5ct,o1 5aolpicorlixog moi mnroir pox 73101031r )intiAIOXIA,Ti `I.u,taxo olArnol
10A3T1oX3gx3 AL,17., .A3315(-2 10 39 17311(10A3j (101 raloynd 531it06L1ri 91 -3Tim6g
Aon. A1y13kiliptp 5101 -.519%(19,9J, 1O N 1.11 111(.41A. 11,(113X3 10=0,034 -M3179,3631NA.A.101q

531 173X, 51(13X0 5(10T11013 7013305131C 10A3Ti70 5(1,01 5floivp1v .01toX3gx.3 30 3g 73v-
10M1 X1,11 531M0A.A., 01 AWAIA,Ti D451330 A.(01 (101 mop,' 513 5Q,01 `513g3.0712 16310 5D.o3Ti
Sump, r9'09 5)p. 5n6c,ixAv It suraipal lilicborfuo 5101 oyu 31u) rtortolcroolutu AU
30 ?g 10xa(loy A? Iii an.9100 st61 stymeD aftu ,531Aorg ADDLL oDA. A3 liyo 111
13:KaA `531969atoAq pax IN 5130clori3rx 0 5o6L1y 1pax, 51u 5o9381;1161 vox Ac1.9 eon,
eolopvc 5n9cr6x, `Aliarpo 2y1g cappx A01n,60oun, AQ.,o 5103. S1119fJ7)r3 51civri31r 513
.A96Lng oictoj, scull. sclonlinv 523 A0096 Irrx m01m0A.12 (2,0 nTaltiri 3103g3A3 213% Aco. og
AtutetwoL xao 3 Si A96n1Ti 9 .A799A-t4 AnDH, ao. 10 531/1.30.0114.03M133X 5a1m11Cp K3 cl8Lg
541 (101013'5044. 1041.07t13 103A. it
/tort Toloirixtoic 8331 51101 -,Aa 1O ?g ioxdooj,
531,94ani3 1u3 111 bpi-1%09p 173X, *AA
ALL'eA,3111 531A,70672 Alp) `eoriAmitro? -41.101L

531 .111 10 A3 5101 Sloioyu 19X, 10 A.3 5111 `527:IALmo A.0091 AoX1,1. A3 omoOp 5i --n?
`A10KIITI3u 5() A13x0g 91 n11Jyx 0A13X3 51.u. SLLe anoolgo ixrn x3 1101 aog96 3nx 1O 9g
5111 5031(9ll vcrx, 10 101 72330rd 531mpc LJ3 'Aco
0g 5736311Ha ActO 511A3rioA3A.. 1737i. 50OM),D011451X 31 1731E 51-0,01370E1,3 -3.0111311315
`53iit0ri 10n.3119,tagnq 7103 Iii (bilptogoodup lly0g7onox 51.11 `5CO3(54161 A.01(10 -11(
.
etoo. pox Aoilpo ltaA.wririnic 111 1531(cocb 5tta. 5m9A.0)X A3 An90Tial; pox g IA %AO:rap;
57:mi 5011A, A3 113. 11W1C (101 733331(73d '591,/.,3 511.991363d) noloodo Aomooltri Aniolmau O

n0)gi3 pax Slioctoy:pri A3 1531(11i `A133y1t All ,572,t 11) 59.1A volt 0 50180t A.011

91 5'0(1%49 d DDa°91Diolle :15'd!Jas

I ^A0)311:11-ol7c d II 8g 10it3ri9A(tadm:2 :11ng nOlJrinAa
10n.31-19A d II 6Z IP- 9.31(0d) 'd

eaignqz!au Neoiaoul ad inun Lup poleonpuoo ()Lope' DOD O `310D um 'affiquie u-u
1111\ Qs QuIg Bums op alai-U-10 !app 'PM `69I ZE6 CI 0 EEO 'Iir
:OZ aadsaa ealepuninas mcietoo oranoua2 do 'D 'saILIRJIS 69g 0 aleod 0 -IID !

Ingo} I fib as eiajal et 0eaaou taleidwgui 'ZA D `-RIM d gg elou as aged ,es at}
0eaaoe aieldwilui au dIUD oioJN oiectleg ul inieum! riFs o ezeauwasul el. erqz ap
g :eul 1 Cqp : ZA 'auBm e0oloiled `eoarJg 'gel giOI D paeuoal lup sop ul -ins
ealeos es aied ,s eoej o a!znjuoo `eo00i0u010 pulspols! ealeidumul pout alu!eul op
ealeolaoul emInqz!au ap e up ooj loilfteioo "ply 'HI IE6 a 0 gE6 'V !

www.dacoromanica.ro
 318 MAHOMED II CERE PREDAREA ORAWLUI XXXVIII 20XXXIX 1

gustorilor din Galata ; slobozind turcii piatra, au spart pintecele corAbiei

si, crApind cu totul, s-a scufundat in fundul m5rii. Acest dar a fost ras-
plata pentru prietenia curata pe care galatenii au arAtat-o turcilor. Caci
in aceeasi zi au mers la pasale si cu glas mare spuneau, cum ca : Noi
5 prieteni fiind si purtindu-ne ca niste prieteni, v-am semnalat venirea tri-
remei ; si dac5 n-ati fi auzit de la not de venirea ei, zAdarnice ar fi fost
ostenelile Cu aducerea peste uscat in port a celor optzeci de vase ; c5ci
cenus5 si praf aveau sä 1e faca romeii. Iar voi in loc de riisplata ne-ati
fAcut o pagub5 atit de mare". Vizirii Ins au rAspuns, ca : Noi n-am
10 stiut ca e corabia voastra, ci fiind de bung credint5, ca este a inamicilor,
am facut aceasta. Aveti incredere, faceti-ne urAri sa luAm orasul, cad e
Bata acum si clipa e aproape, si atunci toata paguba si orice alta datorie
vi se va da vone. Cu aceste cuvinte dulci au plecat, fara sa stie ne-
norocitii, ca si ei si orasul lor, ca si Constantinopolea, tot asa vor ajunge
15 §i ei peste putin timp.

Pod peste 21. Iar tiranul a facut si un pod de lemn, uitindu-te dinspre
Cornul de Aur. Galata in directia regiunii Vinatorului. $i a lost construit
asa : a poruncit de s-au strins butoaie de yin peste o mie si, legind cu
odgoane un rind in largime cat fac dou5 butoaie asezate de-a lungul, si
20 iarasi Inc 5 un rind asemenea celui dintii, apoi le-a prins la un loc si le-a
incheiat cele dou5 rinduri si, punind de amindoua pArtile birne prinse cu
piroane, a asternut de asupra scinduri. si avea podul o 1Argime, incit fAr5
greutate puteau trece de-a latul cinci ostasi pedestri.

Mahomed 11
XXXIX. Incheind toate preg5tirile, dup5 cum i se parea
25 cere pr ed area lui mai bine, a trimis in Gras, spunind impAratului : Afld
Constantinopolei. cd toate pregatirile de razboi s-au incheiat ; si e vreme sa
schimb in fapta de acum ce mi-am pus de mult in cap ; atingerea telului
o lAsAm in seama lui dumnezeu. Ce spui ? Vrei sa lasi orasul si sa to duci,
uncle vrei, si cu dregatorii tai si cu ceea ce au, Fasind poporul sa fie lar5

21 : Ei5 Kinniy6v in directia Vinatorului : regiunea Vinatorului se intindea intre

zid 5i tarmul Cornului de Aur, spre . cartierul Vlaherne. Si Leonard din Chios
spune ca podul a fost construit din vasis vinariis colligatis butoaie de yin legate
unul de altul", subtructis confixisque lignis, quo exercitus decurreret, ad murum
prope, iuxta urbis fanum, imitatus Xerxis potentiam, qui ex Asia in Thraciam Bosphoro
exercitum traduxit legindu-le pe dedesubt si fixindu-le cu birne, ca sä poata trece
oastea, aproape de zid, linga o biserica din oral, luindu-se dupa puterea lui Xerxe
care a trecut peste Bosfor armata din Asia in Tracia". Migne, Patrologia Graeca,
159, 931 A. Nicolo Barbaro spune ca acest pod ,a fost construit din bard legate
intreolalta qi in jurnalul s'au noteaza ea s-a fAcut in ziva de 19 mai 1453. Ibid., 158,
1074 A. Despre acest pod vz. si L. Chafe., II, 153, 25-154, 3 ; Critobul. I, 27, 2 si
G. Sfrantes, 252, 2-11.

www.dacoromanica.ro
XXXVIII 20XXXIX 1 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 349

ill7tOCKOV T0f) fUkaTa, 6.10VTEg of TOOQ%01, TOv 200V, bLalellE trly ylaCiTeEla talc
vriog xat Sta66ayacmg li@briv %am-toy-60i iv To) 13i1Vv. TO'OTO TO 66-41011 &WO-

REtApig trig axfpa6xpv0g cpaiag, 1)g. LIE6E6 aVTO TO15,0"/.01 TOOg 1"120.01TIVOOg. 5./k7Cf1EGGIV
yap Z.11toffs layiateivotg -narft an figea 13061/TEg, cbg `Hitiig (Pm Ovreg xut
VI tr1S pliag nQiirrov-rig icnwhvaliev trly P.Evinv tilt T@ITICIECOg 1tat yap Et 5

O'OX EaTE nap' 15111TV i'VOMONVTEg AV E9,E1/15111 ui tVls, etg xivov aV 'TICICCV of TOGOL
11.67COL TEA/ Sta rlpac EiciaxftiVTOW Ev /45 Avivi Cryboivia Itkotwv Ticpeot yap
gp.ED.ov yiyovivcct xat v.Ovig ?Lae& TO-YV 'PWIlatO)V. `Y1.1.E75 Si tifv ecrui.tucraiav 2791)

3.aricothOOLVTEg, E7t0Li1001TE ivItV TOGCCOT7 tlittiay." Oi Si Iiii6atOVTE; anexcit-

yam, On. Mil ymixmovrig ipiTi@av gym Thy votilv, Cul& 0a66olirrEg -65v 10

{mei/ay-Am rival, -wino vat nenecizap.iv. 'EzeTE dv beckog xoti iiixE6bE Tot)
Aa(3iiv fiRag oily AS/La, xral yap ijSri 7EliQE6-1111 xat o xat9Og Eyyus iativ, xat
trIllta Iced, nEiv gtE101/ TO
TOTE 7GEIGOI Ocpsik6p.evov fipiv SoNiaitat.", ovv tov-
rots Tag Ritivziotg kOyoig eutfliaccv, iLrl 61,86-rig of Eakiot, On liat Cl'UTOt xat rl
noAug aUrwy, cbg rl KCOVOTOWTIVOV, oiftw xat 0.0tOt yevi)oovtat [LET' OMNov. 15
21. `0 SE T4011/VOg ItaTEaltE15aCIE %at yiTivav VY.L'VOV, (117CO TO7/1/ rov ra-
LITE(' (347CCOV etc Kul/11,6v. `H Si 1taTa611,EVil 111, OUTGO; avoLottg ItE2.EiJOEL OtV0-
86xa Ocyyiin 'fink? Tee X1XUX ant Shoots xcatobLoLg Etg akCcrog, Ociov Ta buo kryiia
xata triixog TWEVTOLL, 6121100V gva 'scat .gTEQOV c6.Aiv OcItia0ov oµocov -c(Tp. JtQW-
-up, dm 01JVCapag xat C11111001160Otg tons 8'60 611100"Og %Cd. SOXO'iJg Ex TOJV 6'60 20
pIEQCOV 7TocriXdxsag, cravtbag Itatiat10)0EV. Kat iyEyOvEL etc aUcto; rj yiTucla,
6,ats &nova); agl/TE Ytatil 7tXOITOg Stliciziabou, OT@CCTVotag JTEtaig.
XXXIX. 'AnaErtio-ag dv rec Ithvra, (1)g avtr I ESoxEL xcaclig, gnitiviv gv8ov
4ycov tw (3a1RXEr, FIVONTYX Ta TOO 7102,11100 ii61 CalligTtoftat, vxd, %cctgog &Val,
tou vita 702ilOti TO iral/p.Tibiv acIO noUoii nap' 41311 Vt311 Tip, Si glt(3aCSIN troy 25
CI1TO

01S07E015 tw 0E6) (1cptEREv. Ti Aiyiug; B0'041. %.11TaktnETV AV 70521.1N 1Lat anskadv, 280b
gvOcc %at 130aEt, [LET& %at TO5V 01.51/ Ce@ZOVTOJV itat TO11/ imaIXOVUOV afyroig, xa-

3 Toiitp.oi toy; Tcacurivoiic P; fortasse ToiTxmc 01 raXativoi.

XXXIX 1: spunind itnparatului: Dup5 Critobul, I, 26, 1-2 Mahomed II Ii cere

lui Constantin XII la inceputul impresufarii sa i se predea. $i Leonard din Chios
in scrisoarea sa istoriseste indata dupa incercarea de a da foc corAbiilor turcesti din
Cornul de Aur, ca turcul s-a facut ca vrea sa incheie pace ; dar ca n-a facut-o aceasta
decit numai s5 nu supere pe dumnezeu, pentru ca n-a incercat mai intii pe cale pas-
nic5 sa clstige pe dusman. Migne, Patrologia Graeca, 159, 933 BC. Face s5 amintim
Ca Leonard mai TA stirea unica si interesanta ca in tabara turceasc5 s-a rAspindit
zvonul Ca Iancu de Hunedoara, numit in popor eel Alb'', Blancus vulgo nuncupatus,.
a sosit la Dunare sa porneasca asupra turcilor. Ibid., 937 A.

www.dacoromanica.ro
 350 TURCII FAC PREGATIRI DE ATAC XXXIX 1-3

nici o pagubd si din partea noastra si din partea to ? Sau vrei sa rezisti
si impreuna cu viata vei pierde si ce ai, tu si cei ce to urmeaza, iar po-
porul robit de turci o sa se risipeasca peste tot pamtntul ?" Imparatul
insa cu sfatul tarn a raspuns : De vrei sa traie§ti in pace cu not si tu,
5 precum au trait si parintii tai, multumesc lui dumnezeu. Caci aceia, pe
inaintasii mei ii socoteau de parinti, iar orasul acesta le era ca o patrie :
si la timp de nevoie toti au venit intr-insul si au scapat teferi ; si nici unul
care incerca sa-i stea impotriva, n-a avut viata lunga. Aibi si cetatile si
panfintul care 1-ai rapit de la not pe nedrept, ca fiind pe drept ale tale, si
10 fixeaza-ti si tributuri alit de marl, cit e dupa puterea noastra, sa-ti dam in
fiecare an, si pleaca in pace ! Caci nadajduind sa cistigi, de uncle stiff ca
de partea to va fi cistigul ? Cit despre oral, sa ti-1 dau, nu e nici in pule-
rea mea nici a altcuiva din locuitorii lui, caci, cu totii Intr-un end, din pro-
pria noastra vointa, mai bine vom muri si viata nu ne vom cruta-o".
15 2. Acestea auzind tiranul, a pierdut or:ce nadejde intr-o predare pas-
nica a Constantinopolei ; si a hotarit sa se faca in toata oastea strigari si,
ziva de atac a facut-o cunoscuta, cu juramint, ca lui nu-i trebuie alt ctstig
decit zidurile si cladirile orasului, toata cealaltd avere si toti robii de
razboi : cistigul vostru sa fie !" Cu totii 1-au aplaudat atunci.

20
Turcii prega- 3. Facindu-se seara, sultanul a trimis de jur-imprejurul ta-
tesc atacul berei crainici si a poruncit, ca in fiecare cort sa aprinda
general.
lumini si focuri marl si la luminile aprinse toti cu mare
larma si strigat sa-si ridice glasul for necurat care arata necredinta lor.
Si era de vazut si de auzit lucru minunat si Inspaimintator ; cad lumi-
25 nile revars'indu-se asupra pamintului si marii, luminau mai tare ca soa-
rele toata Constantinopolea, Galata, toate corabille si vasele. De cealalta
parte, Scutari si toata suprafata marii straluceau asa de tare, de parca ar

2 : neoSocriav predare : vz. neobiboakci 397, 29 sa se predea" $i neobtirreg rip/

xtheav 417, 28 au predat localitatea", asa ca nu e nevoie de schimbarea propusa de
Bekker in napaSocriay. Wong cu jurtimint §.a.m.d.: se aseamana cu cele spuse de
Leonard din Chios : Juratque... omnem depopulationem omnemque hominum utriusque
sexus genus, omnemque pariter urbis thesaurum atque substantiam libere bellatoribus
donatam", Si jura... ca toata prada si tot neamul omenesc, barbafi gi femei, asij-
derea si toate odoarele si averea orasului sint date in voia luptatorilor". Ibid., 159,
938 B.
3: Facindu-se seara q.a.m.d. : Toata aceasta pregatire si iluminare a tAberei
turcesti 5i rugAciuni rostite cu glas mare s-au facut, dupa jurnalul lui Nicolo Barbaro,
in 26 mai, dar in mai larga masura in 27 mai 1453 ; Migne, Patrokigia Graeca, 158,
1074 D si 1075 A. Jar rugaciunea spusa cu glas mare era, ne spune Leonard din
Chios Illala Illala Mahomet Russolalla adica dumnezeu este si va fi intotdeauna si
Mahomed e servul lui". Ibid., 159, 938 C. Cp. $i G. Sfrantes, 269, 6-12. Critobul, I.
53 in schimb, care cauta sa descrie pe eroul sau Mahomed II ca pe un erou antic
elen, spune ca toed pregatirea pentru atacul general s-a fAcut intr-o liniste desa-
vir5itA, incit a impresionat mutt pe bizantini, o vadita inventie literara a Itti Critobul.

www.dacoromanica.ro
XIXXX -1 SVD.11/3 1/1801S1 YNIINVZIEFOD2Ini IGE

Amitlyna A91 A0ri1t9 A0191,t9 19A19 19% 6701 MOT114, 10% 9691C :900 1.4 1941011A9
17:04. A00 4
11,0) 11304 91 91A0X6914 513,03'0%'9 (-10 31 pax 3o plwrt `p-.) 9 3g SOTi1(g

513*D11arturiXr5 0-nu Am Asuman AiDmomorng /9 rump th ttu. -long 0,-

9 TTYX, 10
5ct3y 0113&16%31C9 A.9,9 t11 AikuviArto 2H" A3Ti `13.V1,0g 50,W% 5363191L (100
`A10Dlt1 5005(.1A1013 A09 Anil; 1901tit.0 U)? '90 e01 6930 '5169X 10A.13XI 69A, 5991 9

59.0713 523A,OA .59) 5963191C AoVloy? 7xm Smarlo `Aonipq Alp. N ATyou A1119,91 9")

50)309191631C 531.A.9102 501,1,3 51L19M 531A91,013 119933 -

.
70916191C 1p% 69A. A.3 (balm
ADD pox, 513990 9 Aompa..913Ay colgotkoot 3Xg, N 10% 1?.1 orac T4 Al paq.0,Xp1cap
5(1)79129 96109% 1D'H, Aka, 5m D1Th lxyx Aorbtewolcp pyx. 5(p:1 541060th '50,0091 5(1009
919Y. Atu A96313916 5013 4101 100 pax, awyncp of
`A.1913A0.9 1.91t 110ATI.09 A3 1LA11,613

u. OVA. ,5ng10 13 AcoOno, 1mt139153-4 swap 5134m)ga3% 0j, 39 AIL A1l(01C 100
l non -
`110M109

119
c1.0 A.093 A1103 1AO
531A93L 5(013619061f01(,110
Awl Acoxm,lowourx
A390,0A73.9,010 11CYX. n0 notoisd)
A3 .11,1;tra
Stu
1,14.10%

5Iuo
a
-ASOTicl,
-
02A.A.

.z ni.coad, 5no9oxp 0 50AM0891 pax 5ctoAko1r70 Aka ALpt1A1ia13 5411 5m31(911

Anwogoolz A391av 5101yny7r19 ToRoA3A., A3 tto93, U]. b11n53,0 10% aomilm AIA,1 91

maapilst 1101 noriRoic 5noori0 5(11) 1.37t90 0ro2 5o9op. ALsupt 5101 59r9ogox10 9186

-
.
1701t yi 11X131 5111 15m3y91L Aca g Am 91A101n2 A0691004 FYN. A.919(01t99X110
(0.1.03" MOD M0941 usgo% 3191 10 5314.91r .ArmArriIpcbp

g 571a31r9o, 3g 51utrioit34 svata,t% artwtx (Ica au) p0.3.30(log 570,0310 -09au3

`A31191 A3 11091L HALM° racocb 91(0,39 19% 5911rxific1r 113013p..9 Frx, MO1 At01(pCb
OZ

MO1A39,193A9 591A91C Afp dAti, Llog loyi-riv 19 4,1 A.9691Ti M019,73 AIJ,I.M0d0 At

ADoacrylLg 41 A,0034/3 1:))? Almg 19X AV A13g1 WY. 19.09,0%9 A.0A.3 .5na3,:1 b1 8pA
DIA-0(b 131.A.3.0,0IX3631C9, A3 tU. inv, [lop-aro Oun Aoi Amyl!. AO1t9700t3 AI11 An.0103L -9ll
'my A01 `AD1Dynj 570i 5/1ltA 57aiy9up ims Al 1310y1C `96311 01 6910,0WK A01 19'4

bit? 913A9 9.0911 51ia 5m3Act A01(10001 `A.01100 Ao.G9 ioup 511 cioAnnon, -19 yg

:d clot) ling II g al) 1)30,A d H gi A/31.00904h1 :d A7D3Dogro1Die

www.dacoromanica.ro
 352 MASURI DE APARARE XXXIX 4-5

fi fost luminate de fulger, putea spune careva. $i, o, de ar fi fost fulger

care nu numai sa lumineze, ci si sa arda si sa mistuiasca ! Bizantinilor
ins li se parea c5 a izbucnit un foc in oastea dusman5 si alergau pin5
la spartura zidului. $i v5zind dantuirile for si auzind strigAtele for inal-
5 tate cu veselie, prevedeau ce are sa vina si cu inima strinsa ziceau c5tre
dumnezeu : doamne, cruta-ne de amenintarea to cea dreapt5 sf izbA-
veste-ne din mina potrivnicului". Iar oamenii din popor, numai cInd au
zarit asa priveliste si au auzit strigatul, suflau pe jum5tate morti, de
nu-si puteau trage sufletul nici r5sufla.

to
Masuri de apa- 4. In noaptea aceea, loan ostenindu-se mult, a poruncit sä
rare in fata adune toti butucii de vie ce se gAseau in oral, si sa fie ase-
zidului cazut; zati pe ruinile zidului cAzut ; inauntru a facut alt Sant, pen-
deschiderea
unei porti tru ca s5 poata fi pAzit5 partea de zid cgzuta ; bizantinii
tainuite. insa vAzind ca intrarile sf iesirile for pot fi zarite, nu mai
15 puteau iesi afara de poarta, pentru a se impotrivi turcilor la int5ritura
dinafar5, fiind descoperiti din cauza zidurilor cazute ; dar erau unii ba-
trini care stiau de o porti laturalnicA pe sub pamint inspre partea de
jos a palatului ; ea fusese inchis5 bine cu zid de multi ani. Incunostintind
pe impgrat, din ordinul lui a fost deschis5; si fAceau iesiri printr-insa,
20 acoperiti fiind de zidurile intregi si se luptau in contra turcilor pe locul
din fata zidurilor. Numele acelei pot ascunse se chema odinioar5
Chercoporta.

Atacul gene- 5. Tiranul 'MA a inceput sa dea atacul general intr-o zi de

ral incepe. duminica. $i dupa ce s-a facut seara, n-a dat in noaptea
Numarul ata-
25 catorilor ¢i al aceea ragaz Bizantinilor. $i era duminica aceea a Tutttror
aparatorilor. Sfintilor, in ziva de 27 mai.

4: In noaptea aceea loan ostenindu-se : cp. cu Leonard din Chios : Interea

capitaneus generalis Ioannes Iustinianus, totius fortunae observator, ut praesensit ex
proclamatione Teucrorum praesto daturum certamen, agebat confestim murorum, quos
machina contriverat, reparationem. Intru aceea comandantul general Joan Giustiniani,
in grija caruia erau toate, cum a presimtit din proclamatia turcilor ca acuma va da
lupta, de indata a inceput sa se ocupe .de refacerea zidului zdruncinat de tun",
Migne, Patrologia Graeca, 159, 936 A. o portild... a fost deschisa... se chema odi-
nioard Chercoporta: Incidentul fatal cu deschiderea acestei porti tainuite, deschisa spre
nenorocirea bizantinilor, caci printr-insa au avut sa se strecoare turcii in oral, ceea
ce a dus apoi la cucerirea lui, ne e transmis numai de cronica lui Duca. Aceasta por-
tita, zidita de mult timp, se vede c5 este aceeasi despre care Nichita Choniat in Istoria
sa ne spune a a fost inchisa de Isac II Angel (1185-1195). Acesta credea in pro-
fetii mincinoase $i i s-a prezib ca cruciatii lui Frederic Barbarosa au sä patrunda in
Constantinopole St& riig A.Eyo.tevig 1-70.0xgexov nuAloog prin portita numita a lui

www.dacoromanica.ro
XXXIX 4-5 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 353

xriv. Kat yet() EMS i1v xceauvOg ov cpayritow p.Ovov, eaXer %at vataxakov xat Sa-
navc"Ov 01 bi `PUJIACti3OL iboX01JV 7t1:1(1 ip.7CEOTIV Ev TCT9 OTVILTE4LaTL xat 1.taTETQEXOV
Ewg tov EQELTC1.01J. Kat OQ6VTEg al)T(OV Tag Oex,fiaug %at -rag Orpcopaimog etxo6ov-
T8g aakayag Tag ytvottgvag, a10EthEICOV to PiX4OV %al 01)V xa@SLa auvtetOLµµE-
vrl nclOg Toy OcOv gAzyov KOQLE q9Eicrai fpag ti g 81,xaiccgaov Omakiig xat 5
Vit@waai, hviic > x r(7)1, xeL@Ury Tov avrixEigvov." Oi SE bila6tat, 1,1.6vov ibOv-
Tsg trly -roaakriv Okay xat -t iv (3oilv CoscrOciavrE;, Cog iftt(Daveig gal/E0V µY1 bv-
Val[LEVOI, EXXELV RVEiittel 1AT' elJtopioay.
4. CO Ss flioavvic SLa trlg vux-rOg Ex &Lvrlg OricovtaaRsvog %at xeksi)aag 282b
Tag xArula-accg andarag tag £15QMOREVag EV Tfi 7COXEL COVayayEiv xat TETT-Val ID

Ey toig EQE17601g, ISCCTOMEUOtaag aXAriv rea:p@ov Ev8o4sv, To.O cptaaTTECYfiCti Tet TELZT1
to OCCOVTa, of Se `nottatot, to6v.reg rrly Eigoboobov airrinv cpavecletv yEvalthriv
1SOLI, 411 811Vaft£1,01/g ELEVal, E(.0 Tit; Jtaig %Ca aVTITYTClattl. l'Otg TO'6(l1SOLg EV ail
E(014.4)tate(p, Cut Eelita4157tr014 Ovrag, -rdiv TELXEOW 7OITCUCEOOVTOW, 1310Ocv TINE; T(T)v
-yse6v-rcov intatCcinvoL naciarc6cuov Ev neO nok?,.(76v x()Ovcov exacpaVog ompeawg- 15

vov, intOyatov, TEQOg. TO miTOYDEV 1.4.40g T0i5 3TOUlatt01). Kat oi2+.(6aarrEg tw PaCIL-
X£1, El La 3WOCIT6lECOg CCETOI3 ilVOLX1111 Wit E r1OXovTO E aOroi3 JTEQUO,(E1t01.1.EVOL

rot; Taxan, Tot; {,ralvauat, xat avnaaxorro TOig Tal(04,01g EV tq ItEel130Aak1).

TO OE Ovo[ta Ti; YteiNpfig ix,ELvrig narig gxcasirO :LOTS KE,OXOTEO,OTCE.
5. CO SE tii@avvog ii140tTO efill,EQE KOQI,CEX1-1 01)V6ItTELV JtaEttOV )GOL'O.OXIV5V. 20

Kat En) EGITEC/CCg )IEVOIIEVIN o n E8COXEV aVOLITCMCYLV -rot; Pcolicaoig to vox-a gut-
nil. THV yap rj KUctlaXil EXELV11 T6LiV Crytwv atavrcov, (1-ywv 6 MCCCog 1511.1EQ0Eg

2 ivasaciv P 11 4 yivouevag P: yEvouivag Bul111 13 av-riataallai P: a vilia-racrOai

Bek 11 14 reixEcov P.

Xilochercos §i stApinit de ginduri ca acestea a zidit-o cu var si cArAmida arse" raig"

Totaiiratg neolarphig yva)jiatc ai* 'GE TTIV EUXOXECI.X0V Ma 'Cita-MU Xat 70j/001J O.Turi;"
clotecpeaev ed. Bonn, 529, 1. Tot prin aceasta porta, desfundind-o, aderentii rgsculatului
Ioan VI Cantacuzino ptanuiesc s5-1 introducA in oral: Thy ti's li.uXoxecixou 4yojtevriv rcithiv
ex noUthv iTthv CutOx000ttriveviv oioefiav-ceg EiairyEtv Istoria lui Ioan Cantacuzino, ed. Bonn
vol. II, 558, 2: desfundind poarta cu numele Xilochercos care era zidira de multi ani,
sa-1 aducg inauntru". Poarta era asezata spre capatul de nord al zidului celui mare
dinspre uscat in fata palatului imp5r5tesc, ale carui ruine marete sint cunoscute azi
sub numele turcesc, Tekfur-serai. Din cauza acestor locuri, dar mai ales a aceluia
din Nichita Choniat, greu poate fi Poarta Xilochercos identica cu actuala Belgrad-capu,
Poarta Belgradului, asezat5 in partea de sud a zidului indata mai la nord de Poarta
de Aur, dup5 cum e insemnat5 in M. Is. Nomidis, Xaetrig Tonoy@acpixog xai (locaLoXo-
il.ixog tijg Reaay.ovixiN KcovoTavtivowciaewg, Stambul, 1937.
5: in ziva de 27 mai : Cp. si jurnalul lui Nicolo Barbaro la ziva de 27 mai
1453 si G. Sfrantes, 269, 6.
23-6217

www.dacoromanica.ro
 354 ATACATORI APARATORI XXXIX 3-8

6. Cind s-a zarit de ziva insa, a inceput sg se tina de razboi, nu a§a

mutt ping la ora noug din zi, dupa ora noug insg si-a impartit armata
de la palat ping la Poarta de Aur. cele optzeci de vase au inconjurat
de la Xiloporta ping in cartierul Platea, iar celelalte vase care stgteau la
5 Diplochionion, au inconjurat de la Poarta Frumoasa trecind de Mare le
Dimitrie din Acropole $i de Poarta cea mica de la mangstirea Maicii
Domnului Odighitria. Coborind ei ping' la Palatul cel Mare Si trecind prin
port, au inconjurat ping la Blanca ; si fiecare vas avea cite o scara de
fnaltimea zidurilor pi alte unelte de tot felul.
lo 7. La apusul soarelui a rasunat alarma generala de lupta si insusi sul-
tanul e pe cal la ora doua din seara ; si oastea insirata era mare foarte.
Lupta se dadea in fata zidurilor cazute de ienicerii lui credinciosi, tineri
voinici de tot ; si se luptau foarte ca niste lei, mai bine de zece mii ; in
spate si pe lgturi oameni luptatori de-a cglare peste 100 de mii, iar in
15 pgrtile de jos pind la limanul de la Poarta de Aur o altg suta de mii si
mai bine ; $i de la locul unde stgtea sultanul ping la marginile palatului
alte cincizeci de mii si pe vase si pe pod fara de nupar.
8. Cei dinguntru s-au impartit si ei ; imparatul cu Joan Giustiniani
la zidurile cazute, afara de cetate in locul din fata zidurilor, avind sub
20 ascultarea for latini si romei ca la trei mii ; marele duce la (Poarta) Im-
parateasca avind ca la cinci sute ; la ziduri dinspre mare si meterezele de
la Poarta de Lemn ping la Poarta Frumoasa, arcasi cu arcuri grele si cu
arcuri obisnuite mai bine de cinci sute ; de la Poarta Frumosa facind in-
conjurul intreg ping la Poarta de Aur, la fiecare meterez cite un ostas
25 sau cu arc obisnuit sau cu arc greu sau cu un aruncator de pietre, toata
noaptea stind treji, farg sa doarma de loc.

6 : Cind s-a zcirit de ziva: luni 28 mai. dupci ora nouci insd: e pe la 3 dupa
amiazA, pentru ca soarele sa cada in ochii apAratorilor ; vz. Critobul, I, 54, 1.
de la palat pipet' la Poarta de Aur adica de-a lungul intregului zid dinspre uscat, de
la Cornul de Aur ping la Marea de Marmara. de la Xiloporta pind in cartierul
Platea: Xiloporta, adica Poarta de Lemn ce se afla linga Cornul de Aur la capatul
zidului dinspre uscat ; asadar de-a lungul zidului dinspre Cornul de Aur pin4 in re-
giunea, cam unde se sfirsea zidul dinspre uscat de odinioara al lui Constantin cel
Mare si unde se afla cartierul Platea. De aici pins la revarsarea Cornului de Aur
vasele turcesti nu se puteau apropia de frica corabiilor bizantine ut latine. la
Diplochionion: adica in portul de la Coloana IngemanatA ; vz. XXXVIII, 7. de la
Poarta Frumoasd... pind la Blanca: adica de-a lungul intregului zid dinspre Marea
de Marmara, de la rev5rsarea Cornului de Aur in aceasta mare pind in dreptul car-
tierului Blanca, azi Blanga-bostan (grAdina Blanga). Marele Dimitrie din acropole:
vz. XXXVIII 7. Odighitria : e unul din multele atribute ale Maicii Donnului, adica"
buna calguz5, ocrotitoare la drum.
7: La apusul soarelui: luni 28 mai ora cloud din seard: adica pe la vreo
10 seara, in luna mai. in fata zidurilor cazute : din valea piraului Licos intre Poarta
Sf. Roman azi Top-capu, la sud gi Poarta lui Charsias, azi Edirne-capu, la nord.

www.dacoromanica.ro
XXX1X 6-8 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 355

6. 'Eracpw6xo06rig Si Trig fw.i,occc unvirlipe Traellov ov TOccov axQtg 4ag

ivvarric, air& Si TO ivvetriv ol,EN.,E toy CITQOCTOV &AO toil Jta lat6011 1,1,gXQL tiv;
Xeucifig. Kca ra Oy80ipSOVTC( 7a01,11 &ILO -rii; E14.076@tlig 45X(11 ffig IIAareag, Ta
Si grEQa ra iaikiEva EV Tjd AUTAMOVLCil JTEQLEXLMACOGUV La) Tijg `52ecdag 11-6-
krig, StaParra Toy Miya Arpitrcaov rile OLY.Q67(02611/ %Ca r v HOQTCCV trly plItOIV 283b
tilv iv trl vovri tic cOSTiyiTrQiag. KaraParrig to thya irakanov Itca Stafiarrig
Toy itAftivot ,ITEeLEXint,400aV 6X(11 roil BUtpta, g7taaTOV OVOTC0V gX0V &v& %kiliCEXCC
icrOcrraDittov Tag Te[xsat %cti, narrotav aAArly 310QU6%E1Ji1V.
7. Alivarrog obv toil fiXtau ro Evvahlov 1lxrl6E vtra cat-cog 0 tivavvog Ecpm-
no; -rfi SE1JT4)14 iGnieCtg XCCt 1Iv 1l naeCCTOLl,g ttcyCcki 608@oc. 'El.taxito oins %a- 10

Ta AQ600)JTOV Taw 7tE4OVUOV TE6X6COV 6UV roil carrot) mccroic ScroXotg vioic xai
ItaVCOLIGE0LV int£010(X0i3VTEg cbg Aeovrcg ild'AELVa. TEW Sixa xatitZov, iOntai5ev
Si Icca Ex :raayi,ury avSesg Raxittot t3T1t6Tal, ink) tag (1' X111,680tc, iv Si -wig %lino
11.1e0S01,V &X@L roil bittivog Tirig XQuctijg gtE@CCI ilLaTOV xat i1L6ILELVOL WA, lino T011
TO3t011, o YotatO 0 ilyEtaov, Ecog TO-i3 iTaatt01.1 Tag Cix@ag gt£Q0l1 JTEVT11%0VTOC Xl- 15

?h* 'Kai, it; -ra akolot xat trly VigOVOCCV &t Ote1;0116V.

8. Oi Si iv-rOg %ea 41.1)T0i, SICEI.LE(1104iVtEg, 0 ply 0 PCCOLA,E1)g airy t4 'Racy-

vu 'Iouottvictvgi Ev tag TEtXECILV rag 11E00i-101V g(.0 not) 'thaVQ011 iv 'rep' 7tE(Itt3a.(9,
ExovtEg Va afro* Aa-rtvolt; %at Tolicaaug Wg T(Itaxik[oug d Si gyag boimag
iv ri1 Bautkocii (nail) Excov (..bg JtEVT0Y..00(01n, to Si 7t:.Og rely ThiAoccructv TEEn %al 20
ot Rottaxthveg and trig Etatvrig 116Erag `go); ni1g Tecdag, TtayQ0TOCIOL %at TO-
Vrrau htixetva Juvraxocticov lino Si rilg T2@cilag notcliv Toy yivov Okov axpt
trig Xevairig iliarig iv EIS&CitC 7t@ouaxCovt. ET; TO6TTig rj xtayOrric rj nET00- 284b
(3oXtoriig, neicrav oi5v trly vvxra Staf3arrig avcrintvcog, firiSs Orrwaoiiv xo4i1 8grrig.

7 gzory P 11 11 mixecov P 11 20 Hh X11 porta I: ow. P.

limanul de la Poarta-de-Aur : acest port se afla la capAtul zidului celui mare dinspre
uscat la tarmul MArii de Marmara. locul, unde statea sultanul : vz. XXXVII, 8.
8: s-au impartit ci ei: Distributia ap5rAtorilor, Duca o arata in aceeasi ordine
ca si a atacatorilor din § 6. Despre numArul mic al apAratorilor, vz. mai ales G. Sfrantes,
1060 D si 1061 A, care din ins5rcinarea impAratului Constantin XII, a cercetat si a
constatat in chip oficial numarul for : exam; rilg nO/Lsoug si1S tocrairrrig sic ReysOog,
avepag :wog avunaeCuratv ,6§, (.1); dvsu Tthv Vvcov [LOALg Ovrary a' LLLIte6v TL nek
ora§uI atit de mare ca Intindere avind spre ap5rare la 4700 de b5rbati afara de
strAini care abia de erau 200 sau ceva putin peste" (Cp. si G. Frantes 240, 12-241,
18). Si tot cu acest prilej, Sfrantes ne spune ca Inconjurul orasului era de 18 mile,
deci vreo 27 km, iar turcii impresur5tori dispuneau de 400 vase pe mare $i 200 000
ostasi pe uscat. Dup5 Leonard din Chios, Migne, Patrolog'a Graeca, 159, 933 D gi
934 A, aparatorii greci nu treceau de 6000, iar ceilalti latini nu ajungeau la 3000.

www.dacoromanica.ro
 356 IOAN GIUSTINIANI RANIT XXXIX 9-1I

9. Turcii insa cu sultanul se sileau sä se apropie de ziduri, purtind

cu ei scari fara de numar pregatite de mai inainte. Si tiranul dindaratul
liniei de lupta mina arcasii cu un toiag de fier inspre ziduri, cind luin-
du-i cu vorbe bune, cind amenintindu-i, cei din oras insa se luptau bar-
bateste in contra lor, cit ii tinea puterea. Alaturi statea ajutind vitejeste
Joan cu ai sai, avtnd si pe i:mparatul cu armele in miini Impreund cu
toara oastea asezata in linie de b5taie ; si se luptau rezistInd.

loan Giusti- 10. Cum insa ispravile de biruinta, norocul avea sa le dea in
niani Tana, miinile turcilor, dumnezeu a luat din mijlocul liniei de lupta
10 se retrage. bizantine pe uriasul si puternicul for general si barbat lup-
Caton Caci a fost ranit de un glont de plumb la mina inapoia bratului,
cind era Inca intuneric ; sl glontul i-a patruns prin zalele de fier, deli
acestea erau faurite ca si armele lui Ahil, si de durerea ranii nu-si afla
liniste. Si-i spune imparatului : Stai cu curaj, eu insa ma voi duce 'ping
15 la corabie si acolo, doctorindu-ma, repede ma voi intoarce". Cad in
ora aceea erau sa se implineasca cuvintele ce au fost spuse de dumnezeu
iudeilor prin profetul Ieremie Aa yeti spune catre Sedechia Acestea :

spune domnul dumnezeul lui Israil iata, ca eu intorc Inapoi armele de

:

lupta care slot in miinile voastre si cu care voi va razboiti impotriva Im-
20 paratului din Babilon si a chaldeilor care v-au inchis dinafara de zid ;
voi aduce pe ei in mijlocul orasului acestuia. Si eu voi lupta impo-
triva voastra cu mina intinsa si cu brat inalt cu minie si cu urgie si cu
intaritare mare ; si voi bate locuitorii din acest oral, oamenii si vitele,
cu moarte mare si vor muri. Nu voi fi cu crutare asupra for si nu rni-e
25 mila de ei". Imparatul insa vAzind pe Joan plecind, teama 1-a cuprins
pe el si pe cei ce-1 urmau ; dar cit ii tinea puterea, rezistau, luptindu-se_

Turcii patrund 11. Turcii insa apropiindu-se putin cite putin de ziduri, cad
purtau scuturi, au rezemat scarile. Dar nu faceau nici o is-
prin poarta
tainuita.
prava, caci ii opreau improscaturile cu pietre de sus.
30 Cum deci opriti fiind, stateau pe loc, bizantinii toti impreuna cu impa-

10 : a fost ranit... la mina inapoia brafului : tot asa spune L. Chaic., II, 159, 11,
iar Leonard din Chios ca e strapuns de o s5geara subsuoarA, sagitta sub axilla
configitur", Migne, Patrologia Graeca, 159, 940 C. Dup5 Critobul, I, 68, 3 a fost
snit. in piept de moarte. Duca a fost mare dreg5tor la curtea unui domn genovez
si se vede ca acolo genovezul Giustiniani era socotit eroul principal ap5r5tor al
Constantinopolei, precum ne apare in cronica lui Duca. Leonard din Chios insa it
face tin5r rara experienta si sperios de curgerea singelui sau, inexpertus iuvenis,
sui sanguinis effusione pavidus" (loc. cit.). ImpAratul mai inainte si-a pus toata
nAdeidea in comandantul Ioan Giustiniani ; spem omnem in Ioanne Iustiniano prae-
fecto reposuit" ibid., 159, 934 B) ; gi 1-a rugat s5 nu parAseasca lupta. siste precor,

www.dacoromanica.ro
XXXIX 9-11 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 357

9. OE Si Tolioxoi avv tod 1e1y4tOvi Ea3tEUSOV TLATiaLalliti ra TELZT1 Cpte0VTEg

%Maaxag 'UniQ aci10m.ov 3tQoxataaxeyao-O-Elaag. '0 TUeavvog OLT tip;
7TtACIEJAP0Xi1g EV 6606(1) cyisieq EA,Cti1VCOV ItQ0; tit Tip tong toVtag, 76:1 11.LiV %Oka-
%ELK:0 gV Myotc, Itfl bi ii3tei4ov, OL be tfic 3-ceaeck elVTERaX0VTO CevbesEcoc, oaov
1) 66,04134. '0 Si sIw6vvrig yevvaicog TtOteikintTO CriJV talc aUtoii, gxCOV Xat 'TOY 5
Occoikga gvoakov al)V naafi trl 3tccecurCitsi, aVTIlaX6pLEVOL.
10. `525 ovv gii.E1aov REtoutEGEZV to tiic tUrric dcvb@ayabilliata iv mai
11.7)V TO15Q1/40V, etcpEIX.Ev o eiOg Ex toi) Ricov 7ECtErgit(30ki1c T(7)V 'PWILLUtCOV tOv
ateattly5v airriov .yEyavta %al tax-Uovta %at Civaoconov no4atcrrilv. 'ETahyri ',tag
SLa pau(36o(36Aou iv ti' XELei, EilaG198V rou PQRLOV0g, Ett 45%0Tittg datic %al 10
Stateiwag tYly cn,Stwoiv xXalkUSa, xat Ijttg {13T710xE ltataaxevaattivri (1);- tà tov
'Azakick onXa, air% iiSUvato incO tr1S nktiyijg ii@sttElv. Kat kiyei t(o: 13aatier.
/tij19-t OaQataiwg, iv's.) Si tigx11, T1715 vr)k- gA.E1'.70-01U,a1 %data iitTeElYagi.g TaX0c
EiTaVatiTclE111(0." THV yac iv EXE(,V1:1 ti (750x TEXtieoiiabta tit oLec IOU 'IEQe[tiou
Irv& tab' 0E65 Xix9ivta tag 'IcuSccEoLg. 0-iittog iestti apag EsSExEav Tii8s 15
2,6yE1 K-U@Log o 065g tScro, iyth Ritual-0qm to 87E4( To JtOkEIAI,Ita to
EV ot; {)aEig
EV Tat; XECHAV 15111irit, 1-coXElliIti iv aUtoig tOv (3aallia BallACtivog
285b
cd Toi);" XaMafaug toUg auyx6%/Lit,x6rac *dig E (.011Ev TOTI TEtx01); %Cti, Ei04(0
airrak Elc -6 piciov Ti; 7t62..ewc mimic. Kai Ittagi.tioill iy63 vµas iv xetQl EX-a-
Taitgril %at EV PcitIZLOVi {YLIJTIVE) µEra 19'Uji0f1 xat Oeyiig 7tal Jta001,01.1.1.0i5 ILLEy&Xou 20
xai iTatettll -ark xatomoiirrag iv tfi TOAEt Mkt], tolls CerNmEntoug %al Tit %A
VM raCtVattp aiyaod xat &nail-maw-at. OU CpEkIllitlll in' airt01,g xat Oii7t oltTELQW
aUtak." `0 (3aatli'k Si tbiov toy TaCcvviv eLvaxco@iwavta iSzatacriv xat of
ltst' airOv nArly, Oa0V 15] Skaatg, avtiwixorro.
11. OE Si Taiicmoi 25
TO Wre Calyov ncloaEyylaavtEg Tet nix)" all7L1A5Otp010i)V-
TFc, ETt'agaaV xkittaxag. IIA11v aUSiv iivvov ixiakuov y&Q airrok 40o(3a,oilvtEg
eiVOAEV. `S2c oZv iptoStt6p.ivot EitYTTI%EllitV, of SE `PcoptaTot Jt&VTEc avv Tell: (3a-

9 airriov P: fortasse Canal" II 11 xcuraaxcuaagvil P: statecixEuacipq Bull II 24

ak6v P.

capitanee, nam tua fuga alios incitat ad fugiendum. Non est mortale vulnus, patere
dolorem et siste viriliter, ut spopondisti. At ille salutis, gloriae suique oblitus, uti
altam quidem primo magnanimitatem, ita posthac pusillanimitatem ostendit. Debuit
enim, si poterat vulneris dolorem sufferre, non recedere, si vir erat ; vel saltem
alium, qui loco sul stetisset, subrogare. stai, to rog, capitane, ca fuga to indeamna
pe altii la fuga. Rana rill este grea, rabda durerea si stai barbateste, precum ai
Idgaduit. Dar el uitind de salvarea lui, de glorie si de sine, dupa cum, ce-i drept,
mai Inainte a aratat o inima inalta $i mare, tot asa dupa aceea o inima joasa Si
mica. Cad de putea suporta durerea, trebuia sa nu place, daca era barbat ; sau
macar sa puna pe altul care sa fi stat in locul lui". Ibid., 941 A. Si Nicolo Barbaro
In jurnalul sau it invinuieste ca, fiind rang si strigind ca turcii au luat orasul, a
pricinuit fuga tuturora. Ibid, . 158, 1076 B. Cp. si G. Sfrantes, 242, 2 ; 263, 17 si 283,
18 prin profetul leretnie : 21, 3-6.

www.dacoromanica.ro
 358 TURCII PATRUND IN ORA$ XXXIX 11-12

ratul tineau piept dusmanilor si toata incordarea si scopul ]or era sä nu-i
lase pe turci sa intre dinspre zidurile cazute ; le era ascuns5 voia luf
dumnezeu, care i-a adus inauntru pe alt drum. C5ci vazind poarta de
care am vorbit mai sus deschisA, au sArit printr-Insa InAuntru ca la tin-
5 cizeci de oameni din acei renumiti ieniceri ai tiranului si cu rasuflAri de
foc s-au urcat sus pe ziduri si, ucigind pe cei ce be ieseau in cale, au
inceput a lovi in cei ce trageau de pe zid. Si era de v5zut o priveliste
plina de spaim5 : caci bizantini si latini, care ii opreau pe cei ce voiau
sa pironeasca scarile de ziduri, unii erau faiati de ei, iar altii inchizin-
io du-si ochii, se aruncau de pe zid si cu trupurile zdrobite se s5virseau din
viatA intr-un chip Ingrozitor. Si au inceput scarile sä be fixeze f5rA nici o
piedic5 si sa se urce in sus ca niste vulturi ce zboar5.

12. Bizantinii insa si Imparatul nu stiau ce s-a intimplat sf

Bizantinii fug ;
imparatul cadecaci intrarea turcilor se facuse departe de ei si de altcum,
in lupta. pentru ca toata atentiunea be era indreptat5 asupra turcilor
15
ce luptau din fats. Cad barbati razboinici erau cei ce se luptau in contra
lor, dou5zeci de turci la un bizantin si nici acesta nu era atit de o0a§ cit
turcul cel din arra. Asupra acelora deci be era indreptat5 toata atentia
si grija. Cind deodata vad cazInd s5geti de sus asupra lorsi ucigindu-i.
20 Ridicindu si ochii in sus, vad turci. Z5rindu-i o iau la fug5 inauntru. Si
neputind intra prin poarta numita a lui Charsias de multimea ce se in-
ghesuia, cei mai tari if calcau in picioare pe cei slabi si intrau. Atunci
r-indurile tiranului vazind fuga bizantinilor, au racnit intr-un singur glas
si au inceput sä alerge inAuntru, alcind in picioare pe nenorocitii de el
25 si ucigindu-i. Ajungtnd la poarta, n-au pufut intra, caci era zidita de tru-
purile celor cazuti si lesinati. Si atunci mai multi intrau dinspre zidurile
surpate in ruine si taiau pe cei ce le veneau in cale.

11: poarta de care am vorbit mai sus : vz. 4. Despre patrunderea turcilor,
Critobul, I, 60, 3 ne spune ca" turcii ii resping pe hizantini prin portita lui Iustin,
adia Giustiniani, pe care acesta o deschisese in zidul cel mare". L. Chalc.,
II, 160, 12 arata numai ca ienicerii patrund in oral, urcind peste zidul cel mare,
uncle o parte mare fusese darimat5 de tun. $i Nicolo Barbaro insemneaz5 in jur-
nalul ski la ziva de 29 mai 1453 intre altele ca la 30 000 de turci au pAtruns in
oral peste zidul d5rimat, dup5 ce Mahomed II, cu trei ore inainte de rasaritul soa-
relui, a atacat in trei rinduri dupaolalt5 cu cite o armata mereu proasp5t5 de cite
50 000 de oameni. Migne, Patrologia Graeca, 158, 1075 D-1076 B. Cp. si G. Sfrantes
285, 18 286, 2.
12: intrarea turcilor se fdcuse departe de ei : la vreun 11/2 km, caci lupta
cea grea se &idea in valea piraului Licos si cam atita e .ping la Chercoporta.
poarta numitti a lui Charsias : vz. XXXVII, 8. era ziditci de trupurile celor cazuti:
dup5 Leonard din Chios, au murit latini si greci, calcindu -se unii pe altii la in-
trarea in poarta aproape opt sute. Migne, Patrologia Graeca, 159, 941 C.

www.dacoromanica.ro
XXXIX 11-12 DUC.AS : ISTOR IA TURCO-BIZANTINA 359

kfati IIVTLACteaT664:10VTEg 1)0-0,V wig ix0@oig xat &luau rl hvalug xat o axon6g
im, Toir µrj avivat, Tag TO4t0 1g ttv El:608 OV yEVE6'lOaL Ex TGA, V.O.TanEOOVT(ov
TELxg(Ov E2tailov, Su' Ca2mg 080'5 Tarrovg et o-4ag o 'ffEkhocig 066g. 'Boy-mg yap

tiiv 7CaTIV, fly 7TQOAAXPOVTEg ElQhXCLILEV, aVETWEVTIV %Cti EiAnthbhaavTEg ivt6g Ex

TUYV OVOlia0T(OV etV8QCOV &nil/WV TrAW 60.640V TUOVV0.11 (0g nEvtfixovta xai, &YU- 5
ParrEg inavco tiov TELXECOV ?CO@ avgovtsg xai toys xretvartzg,
61YVOLVThilaVTag

tong axeo[30m-tag E7tatov. Kai rev ESEiv 'Halm q)Q (xi g craw. Ot y&Q Tcollaiot
%at Aati.vot of mokUovtsg tog tag xkEp.axag 7tOoahkoiivTag tag tsixsow, of p.iv
naps TOW ItaTEXO7C1IOCEV, of Si taig expOccktoi)g xatigivarrsg ecnO toy staxovg 286b
g7tuCTOV, xateNayirtsg ta, acbtLata at al &Evil to tikog Tfig colig Cutoi3CaorrEg. 10
Tag Si AERaxag CoccoA.ircog inflyvuoy xai, aviPa Lvov (1)g &Etoi oTETiop,Evot.
12. O[ Si `Paiaioi 51)v TC9 Paaad, oint Eyivw6xov to yEvOlisvov, Iv yap
CotO [tax Q6.4ev rl ysvoligvti taw Toivtow EigoSog xai Zino) g Ott inteQ teov 5.ra-
pazOvuov &nag 6 axonog v. 'Hoav yap etyttzto44.toirvng livSQ6g pietztilot, Tao-
X01. ENO 01 ?Wog EVQ, 'Peopiliov %al toirrov ov tiKiov JtoXquo-Thv cbg TOV Ti1X0vTa 15
Toiipxov. 11@ag ixsivoug yoihr v xat o axo3t6g xai rl cpQovtig. TOTE iail:pvtig
exn. pool i% Taw alio) %unarm xat XaTCCOOTTOrref. TO151-01Jc. 'Avai3Xivavng
Si 6 p37)5 TO15@XOlig. 'Io6vt sg Si Et; pry* EvSov itvantiaay. Kat µrl bvvaµ£voL
sio-E7 asix && rjg narig Till inovop.atotiivrig XaCX:r0ii, atEVOxwpovILEVOI bla TO
a1 log, oE 1.1iV elLAV 7LE11,600TECIav gXoirrEg tong ComivS @wig xatanGtTOZVTEg Eta- 20
11QX0VTO. TOTE h toy TliOvV01) 7tOteelT4 Lg toOVTEg Thy TEIOlthV To5V TO31.tatOYV,

ulc (pawl! Pali:Fay-mg 610E6 mtOV, ItecTanaT0iiVTEg TO"Og aDALOUg Xoti, xaTaaWaTT0V-
TEg. TkaorrEg Si El; thy miktiv mix fiSuiripliaav Ei(YEA*EIV, "kV yap cppayaca
'into TWV TaTEE6OVITOV <R011aTCOV Hai 21.61,7C0101)X1CraVTCOV. 'E% 11:6V TELXEM OZV Ot
AA.EZATTOL SLa To5V EQELJLLGJV Eiahpxovto xai TO 61JVCEVISVTag "HaTkOitTOV. 25

3,6 et 24 taxEwv P 11 3 EAccOov P: E2Lecti.ev:Bek119 /MEd( Tiiiv P.: fortasse nue' ainthv.

www.dacoromanica.ro
 360 IMPARATUL CADE IN LUPTA XXXIX 13 - 14

13. Atunci imparatul istovit de tot, stind cu sabia si cu slcutul in

miini, a spus un cuvint de durere vrednic : Nu e oare nici un crestin
sa-mi is capul ?!" Caci ramasese singur-singurel. Atunci unul din turci
dindu-i una In fats si lovindu-1, si el i-a tutors turcului alta ; dar alt turc
5 venind din urma, i-a dat o lovitura de moarte, Melt a cazut la pamInt;
caci nu stiau c5 este imparatul, ci 1-au ucis si 1-au lasat ca pe un soldat
de obste.

Numarul 14. Duna ce Turcii au patruns in oral, n-au avut decit o

celor cazuti.
pierdere de trei oameni la intrare ; si era ora 'Melia din zi,
10 soarele nearatindu-se Inca deasupra pamintului. Patrunzind inauntru si ras-
pindindu-se de la poarta lui Charsias Oita la palat, ucideau pe cine le ie-
sea In .cale, ca si pe cine fugea. Asa au ucis oameni buni de lupta pina la
doua mii. Turcii adica se temeau, caci ei mereu socotisera, ca inauntrul
orasului vor fi eel putin la cincizeci de mii de luptAtori. Cu &dui acesta
15 au macelarit si cele doua mii. Caci de ar fi stiut ca toata oastea sub arme
nu trece de opt mii, n-ar fi ucis nici pe unul ; caci neamul acesta fiind
iubitor de bani, chiar ucigasul tatalui de le-ar cadea in mina, pentru bani
ii dau drumul. Cu cit mai de graba, daca nu i-a facut nici o nedreptate,
ci a suferit-o de la dinsul ?! Dupa razboi adica m-am Intilnit cu multi si
;In mi-au povestit, cum ca : De teama celor dinaintea noastra ucideam pe
cine apucam ; caci de am fi stiut ca in Constantinopole e o lipsa atit de
mare de barbati, pe toti i-am fi vindut ca pe niste oi".

13: Atunci impiiratul istovit §.a.m.d.: Despre sfirsitul celui din urma imparat
bizantin, G. Sfrantes, 1061 B, sfetnic de aproape al lui, ne spune : in ora in care
a fost cucerit orasul, a murit, ucis hind, si stapinul meu, fericitul intru domnul,
imparatul Constantin, eu in ora aceea neaflindu-ma linga el, ci din porunca lui, la
inspectie, in alta parte a orasului". Nicolo Barbaro care si el se afla atunci in
Constantinopole, noteaza in jurnalul sau ca de soarta imparatului nu se putea sti
nimic, data e in viata sau mort. Unii spuneau insa ca trupul lui a fost vazut intre
cei ce au fost striviti la poarta sf. Roman, cind turcii au intrat pe acolo. Pe mar-
ginea manuscrisului in tare ni s-a pastrat jurnalul lui Nicolo Barbaro, se mai afla
o insenmare care spune Ca imparatul se ruga de ai sai sa-1 ucida si furios s-a
aruncat in lupta cu sabia in mina ; a cazut si s-a ridicat ; si iar a cazut si asa a
murit. Vezi Migne, Patrologia Graeca, 158, 1076 D si nota. Se poate ca aceasta
insemnare s5 proving de la un cititor care cunostea versiunea din cronica lui Duca;
sau poate au pornit din acelasi izvor comun. 5i Leonard din Chios fiind si el
atunci in Constantinopole, inregistreaza in scrisoarea sa versiunea, ca imparatul a
fost strivit in inghesuiala de la poarta sf. Roman; si noteaza si faptul ca, spre a
nu fi prins de dusmani, a rostit cuvintele O, daca un soldat, bun luptator pentru
durnnezeu, m-ar strapunge cu sabia mea, ca maiestatea imparAteasca sa nu cads
in mina unor barbati fara de cinste". Ibid., 159, 941 BC. Dupa L. Chalc., II, 159,
24, imparatul a murit ranit la umar. Cp. Critobul, I, 59: Bcraei);... CinayopElicrag...
CutqtaxEro ?Evvoia); Imparatul... istovit... lupta vitejeste"... si... cade luptind" 1, 60,
3. Cp. si G. Sfrantes, 287, 9.
14 : o pierdere de fret oameni : pierderea aceasta se vede Ca a fost numai in
timpul jafului, caci, dupa Nicolo Barbaro, turcii cazuti la intrare abia 40 de co-

www.dacoromanica.ro
XXX1X 13-14 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZAN LANA 361

13. CO 13(10IXEOc, 013V et7Lay0@EiKLIDLg PrUTOV, latibuevog Pantacov cntOc811v

oat Cuyal8a, ELLE X6yov ),.(try; Cr; LOV 0.6v. terra TL; TL-OV x@tCrt laV(I)V tots kupEilf 287b
TrlV %Ecpeckilv Rou Cut' ;" Hv yao uoventatog eutoXeiff*Eig. Tote eig TEOV
TO iOY.COV bobg CUOTod" %Met a@OMOTCOV ItCLL 7TX11,;(1g, xaI clank. tci? Toivxcp iT£QUV
CZCI LOUT° TWV OgLabEV 8' ,g TEQ0g %0C1.91011 450k Akryfiv, Eneae xata yilc OO ye, 5

fibeeav, On 0 PCLOLAEk COILV, aX1' 6); %0 LVOV OT@CAXL6TTIV TOIITOV Davatoxravte;

Co:pilxay.
14. E1uea6v-re.; be of Toiiexoi Jtkilv tcuA.7)v Ov It elcrEXEiJOEL °Mel; Wang
LIALOA.ETO 90 syko (Ocia lccnbrri 1)[LiCiClc, oiinw intee yily yavevtog. EtcrekbOv-

taw be xat StouyxebetaDert-eov auto TTIS 7Ca11g Xa@LCT0171 g cog toil ICCOLCATLOU TOV O.- 10

liCaTilOVVTL1 CCOVEUOV, 440 It° xai TOV cpeiryovra. Katkow4av oi5v iivkocc.; pu-
yi.tou; Ewg xikui8ac 8 Uo. Kai ya.c oi Toi-vxm ibeSoixeloav, ijaav yap &Ei &a-
2,oytOtievot, btu ivr0; Tfig 7t6XEuy; to-alixintov goovtai 7(0411110nd. Lb; AEVT1TX0V-
TCMLOILA.L0 L. 'Ev ToOtcp xat Toiig burtalovg x.ectioTp4ccv. El yao fib ECfaV, OT 6

:iTEL; TLT3V CVOICX(OV at,00ttOg Oby intecOalvet, -ray; enttocanxtktoug, oOx av etILCUE- 15

DaV raVa Taozeiwarov yap OV to yevog TaTO, Et %Olt frOVEOg Mate L'LLO; CIATthCLOL

CV TUT; XECHAV CCUTC-OV, 8La ZOIJOOti ecTokivuoLV. Mood 1.1010V O µii (181.1drug,
aka: abra 1-.181,x0i,hvo.;; Kai -y&Q Int& TOV OTOXEROV EViTUX0V Cyth atoD.olg v.ott
burrojaccvtO I.tOL, nol.; "OoPoOp.evol, taig gult@ocr&v, CaCFCITTOREV TOO; aeoka(36v-
Tag. xai. yap EL 1041:EV TOL:fain L1V &TM QLOCV tiVOL265V O71611X0AJO'CLV Ev Tri TIOXEL, TOO; 20

aavtag Cog n@OPata, ILEgclimap.Ev ay." 238b

12 iSsooixcLaccv Bek: a,e801,wriaav P II 15 ox-ruxiaxWouz P1: 6x-rucrzaiou; P II 20

ijoeucv scripsi: ijoey.ev Bek: E'CbituEv P.

rabii marl de transport ar fi putut sa-i incapa. Migne, Patr. Graeca, 158, 1076 B.
pi era ora intiia din zi : adica de la rasaritul soarelui. $i dupa jurnalul lui Nicolo
Barbaro, tot la rasaritul soarelui turcii au izbutit sa patruncla in ora peste zidul
surpat de la poarta sf. Roman. Ibid., 158, 1076 B. Aceeasi stire ne cid si Leonard
din Chios : necdum Phoebus orbis perlustrat hemisphaerium, et tota urbs a paganis
in praedam occupatur, Inca soarele nu se iveste pe cer si tot orasul e ocupat $i dat
prada paginilor". Ibid., 159, 941 D. au. ucis... pinci la cloud mil: dupa filoturcul
Critobul, I, 67, 3, bizantini sa fi murit de toll ca la 4 000 si cazuti in robie putini
peste 15 000. Dar Nicolo Barbaro in jurnalul ski noteaza ca omorul Intre crestini a
fost atit de mare, Incit strazile erau pline de singe ca dupa o ploaie, de apa, iar
in Marea de Marmara pluteau lesurile pe apa ca poamele. Iar numarul robilor de
razboi a fost de 60 000 de oameni si prada de razboi de 200 000 de galbeni. Tot
la 60 00 crestini, legati toti de funii, cad in robie, vinctique omnes ad sexaginta
millia funibus christiani captivantur", ne spune Leonard din Chios. Migne, Patro-
logia Graeca, 158, 1076 D si 1077 A si 159, 942 B. toata oastea... nu trece de
npt mil : cp. cu 8. m-ant intilnit... .yi mi-au povestit : vz. XXXVI, 2.

www.dacoromanica.ro
 362 LOCUITORII SL ADAPOSTESC IN SFINTA SOFIA XXXIX 15-17

lcoane sfinte 15. Azapii de la curtea tiranului care au si numele de ieni-

sparte Cu ceri, unii au alergat navalind la palat, altii spre manasti-
securea. rea Marelui Inainte-mergator, numita Petra si la mana-
stirea Maicii Domnului cea ca o Taring, in care mi se afla atunci icoana
5 Preacuratei Maicii Domnului. Acolo, o buze si gura, to care ai sa
spui ce i s-a intimplat icoanei pentru pacatele tale !" Silindu-se apos-
tatii sa navaleasca in graba si aiurea, unul din nelegiuti intinzind secu-
rea, Cu lucrarea necuratelor lui miini a despicat icoana in patru si, arun-
cind sorti, fiecare luat partea sa cu podoaba ce s-a intimplat sä fie
10 pe ea; si pradind cinstitele odoare ale manastirii, au plecat mai departe.
16. Si au intrat in casa protostratorului si au deschis comorile adunate
de mult din zile vechi, trezind din pat nobilele femei ; caci era mai in 29
si somnul de dimineata se lasase duke pe ochii tinerilor baieti si fecioare;
cad, ca ieri alaltaieri, in toata linistea dormeau fara nici o grija.

15
De ce lumea 17. Atunci o ceata mare dintre nelegiuti a luat-o pe drumul
fugea spre sf. ce duce la Biserica cea Mare. Si era de vazut din amin-
Sofia ? cloud partile, ce plan ? Caci fiind dimineata Inca in zorii
zilei, citiva bizantini, la navalirea turcilor si fuga bizantinilor, au apti-
cat-o Inainte, ca sa ajunga acasa si sa-si puna la adapost copiii si so-
20 tia. Mergind prin partile pietii Taurului si trecind de Coloana Crucii,
cum erau plini de singe pe haine, ii intrebau femeile : Dar ce s-a in-
timplat ?" Cind au auzit spunindu-li-se acea nenorocita stire : dus-
manii-s inauntrul zidurilor oTasului si ucid pe bizantini", mai intii n-au
crezut, ci mai degraba si-au batut joc si 1-au socotit de nimic ca pe
25 unul ce cobeste a nenorocire ; dar dupg acesta pe al doilea si dupa el
iar pe altul, plini toti de singe, au cunoscut ca paharul urgiei dom-
nului s-a apropiat de buze. Si atunci femeile toate si barbati si calu-
gad si calugarite au inceput sa alerge la Biserica cea Mare ; si copiii
cei rnici, si-i duceau in brate, barbati si femei, lasindu-si casele oricui

Azapii: vz. XXXVII, 7.

15 : mtintistirea... numitti Petra: aceastA mAnas-
tire, inchinata sf.Ioan Botezatorul, °data mare si vestitA, azi e disparuth ; se
crede ca era asezatA in incinta conacului de mai tirziu din Stambul al domnului
Moldovei, cunoscut sub numele de Bogdan Serai; vz. R. Janin, Les sanctuaires de
Petra, in Echos d'Orient", 35 (1936), p. 55-62 si 37 (1938), p. 331-332. md-
ndstirea Maicii Domnului cea ca o Taring 1: vz. XXXVIII, 10.
16: in casa protostratorului: vz. XL, 7: unde-i Paleolog prolostraforul cu cei
doi feciori ai lui? Acesta e un Teofil Paleolog, a cam' moarte 1a cucerirea Constan-
tinopolei din 1453 o aminteste si Leonard din Chios; vz. Migne, Patrologia Graeca,
159, 941 B si Av. Th. Papadopulos, Versuch einer Genealogie der Palaiologen, Diss.
Munchen. 1938, nr. 166. Despre protostrator vz. XXXII, I: protostratorului lancu.
era mai in 29: vz. si G. Sfrantes, 1061 B: La 29 mai, marti in zorii zilei, sultanul
a luat orasul" (G. Frantes, 288, 17).

www.dacoromanica.ro
XXXIX 15-17 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 363

15. Oi Si tits Of.afl; Tov TIVOIVVOU CtOATISEg, of xat )/EV[TI;OlQ0I, XgXXTIVTal, 2881,

of lAiv iv -c(7d Jtcaccritp xcuriOectttov, of Se neOg. trly MEy6Xou 1-1@o8@Oaau [Lovely

trly inotevlittiviv Ilir@av %at iv tit }moll s6; Xtb@ag, iv 11 xat Eixtbv tits .1)

aavetyvou Rau 0EopliTo@og itv Ei1QLOX01.1gV11 TOTE. e'Exei, w yALo'crot xat xEi-
)01, 1t Rakucia cpr4Ey as uL to t1t Stet Tag apaeTtag 0.01P"
EtxovL 0141(3(11,m 5

'AywvitOREvoi of CCROCITdttal, T0i3 Xata8Q4LEIV xat akkobi, 1Igkgruv O Erg Tthv Con-
voy £XTE[Vag 1.17alliey0OVUOVT(.1.11, 1.1111C16.W XELQ(TYV ctirroii Eig Tiocra@ot SLEiIE %Ed
TO COV tw TOXOVTL XOCIti(p gxaciTog TO YSiov 1,tE@iotov gXot(3E, xXil@ov PakOrrEg xai
Tet Titg [toviig lLRLU 6XEitY1 (1Q7DiaaVTE; korto.
16. Kat Eig TOv Tal3 AQCOTO6TeecTO@Og otxov iip.(361/TEg, illoctu@chg iivotav 10.

TO'Og 7T@OnCOLGEL b1t6cavio0ivrag 4 flac@UTiv Utaial,C7W, E 't.utvi,tov-rEg. Tag ElsiyEvibag

ix Tig xoiTTIg rlv yap 0 Meat); wi@wv ETX.061 iV'Vga xat 0 jcQcoivog 'bawl; fitriig
ijv iv Ogka4toig T(7,11/ V&A, xat vEavi.owv jog xftig yap xat ICC/67,017a baki(bvTEg
gl3tEC14.2vcog iXOLTgOVTO.
17. TOTE aricpog noAi) Tibv etaEficiry 4ixETo -cOv S@O[tov TOv anciyorta iv .rfi 15
MEyean 'Exxkricria. Kai rlv itEiv E ixati@wv Tale µE@&-w, tt Tixvacitia; 11@w-tag
yap oiiarig, ft!. kinwcpErw0aig Ti; ktgoag, Tivig Tc-ov `Pwaa(wv iv it) Etapokfi
Tthv TO4Y-COV xat tp gwyfl Taw nokra7.)v gq)*Etcrav wEiryorrEg Tab- scurcaafiEtv Tag
°Mug xat JTQOall&EOaalTaal TCC TgXlia Xai, trly yuvaixa. Aict{3aivorrEg obv toil 289b
Ri@irri -mi.) Takeo xai. nE@atoir-v-reg Ten/ Kiovcc tov ITaVQ0i5, aitlaTOTrUQT01 Ovtig 20
iwarraivto na@Ot tale yuvatxcliv Ti sea TO etiro(36v;" 'Q; ovv fp.tovaav tits
CTEIJX-CataV iXE1,1,1TIV cpwviiv 'Ev-rOg Toil TE11,01Jg rile. ItOXEcog noXituoi xcactayetT-
TorrEg tong Pailiaf.oug" TO Riv neUrrov cbx iniaTEvactv, ea.A.6 Realov ma 'UPC&
0-aVTEg Xai, i01.111EVilaaVTE; dg analawv U1tyVTTIv, 0n10-EV Si TOilTOU gtE@OV xat
ItET' airrOv CaXov, 15?..oug aiticurociA@Toug, gyvwaav, ot1 ijyymev iv xEikEat TO no- 25
TitEgoy Tit; Opyfig Kt/Q[01J. Flaaal 0171V yUVaT,XEc %at Civb@sg, tiovaxol, [tovettcuaal
iv T1j MEyeau 'ExxAmoia, coy Pa6T6OVTEg Ev Tat; eoXivaig to v1tnia WJTWV,

8 TO, scripsi: tco P: om. Bull II 23-24 6f3Enkracravre; P: 613eiicravng P,.

17 : Si era de veizut din amindoud pdr ile, ce plan ? Turcii alergau spre Bise-
rica cea Mare Sf. Sofia in nadejdea unei prazi bogate, iar crestinii in n5dejdea sä
scape cu viata dupa profetia mincinoas5, ca turcii nu vor ajunge decit pins la
Coloana lui Constantin cel Mare. prin peirtile (toic 0(JE01. dativ de loc) pietii
Taurului : lost forum Theodosii, numit Taurului dupa statuia antics de bronz
ce Impodobea piata ; era cam in regiunea, unde se inalta azi giamia sultanului
Baiazid II. Dupa L. Chalc., II, 161, 4 profetia spunea ca turcii au sa ajunga numai
in aceasta piata. Despre acest forum tauri vz. A. M. Schneider, Byzanz, Vorarbeiten
zur Topographie and Archalogie der Stadt, in Istambuler Forschungen", 8, p. 17-
22 ; si R. Janin, La topograprtie de Constantinople byzantine, in Echos d'Orient",
38 (1939), p. 134-135. Coloana Crucii : sau Coloana lui Constantin cel Mare, de
granit row, s-a pastrat in buns parte pina azi §i e cunoscuta sub numele de Co-
Ioana arsa. paharul urgiei domnului : Isaia, 51, 17 si Apocalips, 14, 10.

www.dacoromanica.ro
 364 PROFETIE DESARTA XXXIX 18-20

vrea sa intre. *i se putea vedea aceasta stradO intesat5 de multime de

oarneni.
18. Si de ce isi c5utau cu totii scaparea in Biserica cea Mare ? De
5 multi ani s-au fost auzit spusele unor profeti mincinosi, cum CA orasul
are sa fie dat turcilor si ca au sa intre inauntru cu putere si ca bizan-
tinii au sa fie batuti de ei pina la Coloana lui Constantin cel Mare.
Dupa aceea insa se va cobori un Inger cu sabia in mina si va da Im-
pArOtia si sabia unui barbat necunoscut, ce are sa se gaseasca atunci
stind linga coloana, un om simplu de tot si sarackios, §i-i va spune :
10 Tine aceasta sabie si razbuna poporul domnului". Atunci turcii vor
lua-o inapoi la fuga si bizantinii ii vor Boni tAindu-i si-i vor alunga
si din Constantinopole si din apus si din partile de rasarit pina la gra-
nitele Persiei Intr -un loc numit Monodendrion. Socotind unii ca aceste
se vor implini, alergau si Indemnau si pe altii s5 alerge. Acesta era
15 gindul bizantinilor care le umbla prin cap de multi ani, ceea ce s-a
facut acuma, ca : daca vom rasa in urma noastra Coloana Crucii,
vom scapa de urgia ce vine". $i s-a umplut Intr-o singura ora acea
biserica foarte mare, si de barbati si de femei si sus si jos si in Inca-
perile de laturi si peste tot locul multime nenumarata. Incuind portile,
20 stateau cu speranta ca acel loc ii va mintui.
119. 0, romei Bra de noroc, o nenorocitilor, biserica pe care ieri
alaltOieri o numeati spelunca si altar pAgin de eretici si om din voi no
intra tnauntru, ca sa nu se pingareasca, pentru ca inauntrul ei au litur-
ghisit cei ce au imbratisat unirea bisericii, acum din cauza urgiei ce a
25 venit, ati alergat intr-insa ca sa va aduc5 mintuire ?! Ci nici and
dreapta urgie a venit asupra-va, inimile nu vi le-a miscat spre pace !
Cad si Intr-o imprejurare atit de mare, daca un Inger s-ar cobori din
cer si v-ar Intreba : Daca primiti unirea si o stare pasnica In biserica,
voi alunga dusmanii din oral ", nu v-ati impaca. Si daca v-ati Impaca,
_30 impacarea voastr5 ar fi o minciung. 0 stiu cei ce inainte de citeva zile
o spuneau : Mai bine sa cadent in miinile turcilor decIt a frincilor".

Turcii in 20. Atunci turcii pradind, omorind, robind, au ajuns la bi-

O. Sofia. serica, inainte Inca de a fi trecut ora intii din zi, si gasind
usile incuiate, le-au dat jos cu topoarele farA nici o intirziere. Intrind
inauntru cu s5biile in mina" si vazind poporul adunat cu zecile de mii,
19 : 7r0 adverb ; §i zily x-Hg scilicet ilOolav 4cuzativ al intinderii in timp.
inainte de citeva zile :vz. XXXVIII, 10. Peroratiile lui Duca in contra bi-
zantinilor potrivnici unirii bisericilor pot fi asemAnate cu acela§i fel de peroratii
ale compatriotului sAu mitropolitul latin al Lesbosului Leonard din Chios din scri-
soarea ce o trimite la 15 august 1453 papei despre caderea Constantinopolei ; vz.

www.dacoromanica.ro
XXXIX 18-20 DUCAS : 1STORIA TURCO-BIZANTINA 365

avb,cog TE xat yuvaixog, excperrog Toi); °Nov; CCOT6V TIT? 13014.04W ZOJQEiV. Kai
ijv tbEtv trly ecyucc3cv ixavriv 7TExuxvcopivriv 70.11cmg gcrO.Qcbmcw.
18. TO be geoo-cpEirygiv gv Tfi A/loyal] 'EXY.A.11064 too; AdEltrag, t(4. THaccv
.116 Jtoadiv x,covcov clxcroovng ).taQ6 -rimy 111E1160[ICINTEO)V, n(74 p.algt Tci)exotg
acc@abobilvai 1j noXig xat Etagadv ivTog tar& buvalacog xat xaTaX6nTECP8Cl1 rolls 5
`Pul.tai,o'ug 3tCtes CtiJTCT)V ayQL T015 Ktovog Toil Mgyaol) Kwvcriarctvov. Met& be
Taina xa-ca(3gcg kyaog cpeecov 6o[upa[ccv RISCEICtS6OEL TiiV (3W:06E1m ovv t11 60p.-
cpot.i.ct c3cvawiy4 Tivt 6E1180, Ei)Q6'NVTI, TOTE iV T4 %LOW iCrTGliVCO, May elJTECATTT
xai 7TEVI,Xe4:1 %Oa Cosi Can A* Tip, 6o/ccpatav -rain-qv xat ixotwrio-ov -rOv Xccov
Kugioa)." TOTE TQcuciiv gov-cai of Toii@xot, xat oi. Tw[tatoi xaTabtobovatv aU- 250b
tool xonTov-ceg xat i62.(icroucriv xat ex tit; 1[164w; xai 4176 Ti-j; bixsEcog xat Ocgo
TCov tip; avaraii; ILLE@COV 45zo, gletuw Ilwatag iv Tony ItaXoup.evel) Movobevb110.
Tailtdc -msg. cos altoPicco[ava gxov-rog, gTQEXOV %a'1 too; clUoug gaugoanov
TOXELV. MiTY1 171V T6V Toa[taixov rl axe-ipig, fly xat no') 7,96vaw TcoAliT)v 1-iaccv
ILLEXsTc7)Artsg, ro viiv JtQcceiv, 8-ri Et xcorca6Lipolkov Tgw Kiova ton ETCLIJCIOii CO- 15
JaCPOEV imic7)v, cpeligqig.8cc Tfls faAlawrig Ogyiig." Kai aiiTri ?iv ij cpiryi-1 rile
gv TT) Moyearl 'ExxAriata Eio-obou. 'Eyeve-co oiiv ev [itiic 6S,Occ 5 inte@tigye.0-ig ixd-
vog vagog otkiwrig clvElEgiiv rE Xat yuvocosCrw xcct x&-co) xai CiWO 1tat gv Tag nEQICCU-
Aoic xat gv Icarct TO)-up OzAog gwaet.11{Dirog. KiLEtcravtgg be Tag -8-4ag Eta-ciptEci.av
trly nap' 0C1)1-015 OGOTTIQ kin/ iATgOVTEg. 20
19. '5.2 b-Ucconivot Twpaint, CT) Ciinioc, ton vaov, Ov exakeiris x*eg xat nego
rely x8gg ani1Xatov MEL (3031./OV atQEM(7)11 %at Civil.gconog oirx EtOiCIXETO it; iiµlily
gv-rog, Zva lurl RiaV151J taa TO lE@OUQVi0-a1 gV8E0V to Tip/ gVUOCILV rijg gxxXriatag
gcancctollivoug, vUy gvexa tilg LTEMaxirig 8@yilg cbg OkOtiieLOV Airr@OV glib-66ar46;
'AX/' oi)be tt<ls Sixatag ooyi1s inek0o-occrig ixtviaEv sgiv to anAhyxva iltei'w Rog 25
si@iivriv Kat ycle Ev Tocsocirrn nEgicr-akei Et Ciyyaog xaTiwysTo an' agavoii g@w-
ToT)v iitteig Et UxEkr0s rriy gmatv xat TO Elg-rivoctiv *XCGTaataaLV trls ixxknatag,
SLUAW too; grayoi)g. ix -rig nauog;" mix (iv CrliVETtftECI*E. Et be "ad OuvEtt*Ed0E, 29Ib
VeiThog av 'Tiv ro atIVT1041£V0V. '10-ClOLV of 6116v-tog )too Oktycov 1NtEQ(7)v K@EIT-
TOV ip.).coadv gig xeivag To-6excov r1 (DoecrAcov." 30
20. TOTE of Ta11(01. %01J@BEiJOVTEg, CfgArrovTE,;, atzp.cacoritov-rog 60.cm-ow
iv ti VOC(79 ovnw .1@(;)T11; (7)Qag 7capagoikillg Xat EiJOOVTE; Tag 7ciaccg ',WARGO-
vac CriJV Tag AagItEaLV grktkOV x&TCO µr1 PclaSinfavrEg, 'Ek8orrEg bg Etcpit9Eic

9 A.6(36 P H 18-19 neetc.caot.; P: negtauMotg Bull 11 22 elotexgto P: eicrilexexo Bull.

Migne, Patrologia Graeca, 159, 943 B : O miseros et miserabiles Graecos... 0 greci

nenorociti $i vrednici de mils" s.a.m.d. et passim.
20 : ora intii din zi : adica, Inainte de a fi trecut o ora dupa rasa"ritul soa-
relui. adunat cu zecile de ma : Biserica cea Mare Sf. Sofia e un dreptunghi de
77 m lungime si 72 m largime $i poate cuprinde cu galeriile de sus peste zece
mii de oameni. De aceea am $i tradus cu zecile de mii", desi s-ar putea traduce
si in numar nespus de mare".

www.dacoromanica.ro
 366 TORCH IN SFINTA SOFIA XXX1X 20-22

fiecare isi lega robul lui; caci acolo nu mai era nimeni cine sa spuna: nu;
sau care sa nu se predea ca un miel. Cine ar putea povesti nenorocirea
de acolo ? Cine va povesti plinsetele si tipetele copiilor si lacrimile cu
strigat mare ale mamelor si vaietele parintilor ce s-au facut atunci ? Cel
5 din urma lure cauta pe cea mai delicata. Pe cea mai frumoasa Intre calu-
garite o apuca mai intii unul, altul insa mai mare si mai tare smul-
gindu-i-o, o lega. Pricing de a fi apucata si tirita erau cozile parului, des-
coperirea pieptului si a sinilor, inaltarea brajelor. Atunci a lost legata
roaba Impreuna cu doamna, stapinul cu sclavul, arhimandritul cu por-
n tarul, tineri plapinzi cu fecioare, fecioare pe care soarele nu le vedea, feL
cioare pe care tatal lor abia de le vedea, erau tirIte, caci daca se Tmpo-
triveau, erau si batute cu toiege. Caci jefuitorul voia sa-si duca prada la
o parte si, purtIndu-si-o la adapost, voia iar sa se Intoarca si sa faca
doua si a treia prada. Erau grabiti rapitorii, razbunatorii lui dumnezeu ;
15 si intr-o singura orA se puteau vedea toti legati, barbatii cu funiile, fe-
meile cu basmalele lor. Si erau de vazut rinduri nesfirsite, iesind din bi-
serica si din altarele bisericii si mai si decit cirezile si turmele de oi. Si
plingeau si se vaietau si cine sa se indure nu era.
21. Cum s-au petrecut insa lucrurile in biserica ? Ce sa spun sau ce
20 voi grai. Limba s-a lipit de cerul gurii mete ; suflarea nu pot sa mi-o
trag, caci gura mi s-a inclestat. In aceeasi ora ciinii au sfarimat sfintele
icoane si le-au despoiat de podoaba ; odoare, sfesnice, acoperamintele
sfintei mese, candelabre, candele, unele le stricau, altele le luau. Cinsti-
tele si sfintele vase din sfinta vistierie, lucrate in our si argint si din alt
25 material de pret, dintr-o miscare pe toate le-au strins, lasind biserica
pustie si goala, Para sa lase nimic in urma lor.
22. Atunci s-a implinit si In Sionul eel nou cele ce sint spuse de
dumnezeu prin Amos profetul: Acestea spune domnul dumnezeu atotti-
itorul : MA voi razbuna asupra altarelor din Betel si coarnele altarului
30 vor fi sapate adinc si vor cadea sub pamInt ; si voi sfArIma si darlma
casa de Lama peste cea de vara si se vor prapadi casele cele de Hides
si vor disparea si multe alte case, spune domnul, Sarbatorile voastre le-am
urit si la praznicele voastre nu simt nici o placere ; de aceea, daca o sa-mi
aduceti arderile de tot si jertfele voastre, nu ma voi uita la ele. Indepar-

.7tacOivovg fig dx... eAxktevaL, cp. cu xopai noAkai tipto nootzQov avSoiolv ocf-DERrai !Al-
ba tlig natemijs oistiag Qtevoit xcraOcTiracrai. ...xEpaiv al/465v gxpa-rofivro copile multe
pe care mai inainte Varbati nu le-au vazut *I care n-au avut curajul sa lash' nici
din casa parinteasca... erau tinute in miini de barbati". loan Anagnostes, 114 Cad).
GE tog esaacaovixig ed. Bonn, p. 511, 10. 'Ethettovto of &conayeg cp. cu anoubattov-mg
kinlicrat gr5bindu-se sa r5peasc5" Ibid., 510, 9; vz. §i XXIX, 5. '

www.dacoromanica.ro
XIXXX ZZ-03 svDnu ; vauaisi -op8i11 muNvz10 19E

591113 pax 53311991 1101 noriolo)poocri `norilig 501473x 1101 A01g1 Aoicomixp) .7311o343
clo a)p., Att 33x3 9 Amit.3103.A9 14 9 (pi 590919001C 1191.(193 502 'A019091)% 511 `111103
SO A.U.19 LI. 1101373 Asia 13x3 !npoodarlaD 511 5ctoi 57319nok3A. 3191 5n.ori6L9'olx pax 5731

57annia Aga nocyjultn, p3% 91 A90 uog naOxiog Aml 11(0033.1.0 pax. m03. AmO3130ar 59.91
59.orfOR.92 :111130L,LAAA19 MDX01 j,50%0590 1 All A90531C01531)9l '70A931:53 ALM, mapoth-p 2
it 51704909A0Ti 3X13120%061C A3TI 3 'Si 50y''(70 3g 5113.070A0.9 ACOAUap .13114393 LL N
5111 51A,A.m.c073 p3% run m 01149 7311110 1011rrX91(1C X1131 ACO 110031,11114 19% ri(00.09 A
53369.1e3x01rp AA0A91XDog .513091x4 3101 012331039 Iroo9 AcID al ,hiaity, stupon
A.;10 041 eint,LAtoacuap Xo9 '1159AX:011 ik1 5 A94 61 COEICIO. lb 101531)90l 103A no.0 -3091C
510A 590A3.0701C 570 X90 20a(p3 `501y1A, Stion.namc 57(1 591cp73 9 5001(A.A3A. 51y911 01

"t3% '1rfrA3T19xv 13 aip. 173% big ,03.,kao*coletp pox .173A.31191903? 0131000H. 45)011. O
3' 5730 523 mat91
420x 50A314033123103o73at A3 ,7)13pcbol2 inntubDoln 173%
11131120
9363
g p.CI3Ana au Ianma 1)0911101C ln% al A1111 01A01)1 10 53A731co 10 1014%19%3 901 JJ
.11039 19% 5101A91C A311
ALL 7'0111 bibm '570111.3.0.011i039 5901 AO 573A.3012
A1391 A3 t
`51o1gooy7x 5101 3g 573x173nn,A Acto 5303. 51328139000 A.Daiyo pax 1111 111331 5Q.o1;L131169 21

590A3TIOXo3 59015131T %3 901 (109A 110% %3 AC01 AC010912 901 C1010A 031111 spvic.)?
170w. 91A11101C 'AC01140131t 9101 '531A01 104t31119150.99 270% 9 AC103y3 %C,10 ALEL

.ig )?j, 3g 901 no7O& 5COU (019,3 lel 11 :(0,*(10% 1141;troxg LL yA. 7)00c0 n.orl
ml AAll.a9rt 1 .11011 no 191110/1.99 11049%1(3 /31193A1L not 5917331910 awl .50149k701) -9v
A96(00. 10 53A9% 5911 591A.12 %13 570119 MI10%3171% A91 nor109x `531norcbp 57:1 -Fp? 03
45130 91y990A207i 411(112113 5I111 5)324 511,33o361 701 73X990.3.0Kb 7313111170 73M11 -13.0.Ch

531A015 20(3313 .531A0A9090( 911 1101 90631 %4 0093

031 `493%0 1101x73 7011111 pax
734I115X 31 113% 73a9A,a9 pax, 4 Sure2 5017111 5111(5 533.A3i973Nt3X0D173x 9.1m73u70
7!31 1.13rot? 'Atokrat,tAn.0 531A3612 A91 A90A A0111o3 19% `A.9A1ICLA, A901109LL11 919% -
531,1104131 '
*Z 3191 ity1C3 01A110 19% 113 Ill hp, mpla 731 7)073% n01 n039 91g 1101 Nrc -

5or11 901 alt iyi)0 (101 .73A31-19A.3y 3991" 13k3'( Solortx 0 5930 9 amivaxolninc -19%ff,
00011%. 19 .ca Dialp.Danaq, ,(1.l.a3H 173% 110130LAIYX470173"4 91 91903% 901 -ILID911DC10.
901 19% 0.031C IDIAIL 931n, Alpo .41.11A.
170%
(0411a1MID TO% 01 1191 11.0%10 1191 31C -
1211111
110,331111,3 1113 1191 Ao.y..10 1101 A9maatt lux 10x13 10 03A,11mpth3v 173% --xxbp
1731Act0y01L70 10 OE

D1/1.0.04D1/1. 1 10%10 `10,3313 iortou 13AR .f.,0169.31 uollocouv. 591 5701a03 11.Cn11g clE6g
110% tel 014A1015CI1G9 113 5191 A103a9A.I.LA70I1 MOTig. 31939 23 11A,xitqq lori rooxoy9 -

g 73,1[13,33 d II L m03411.'10 d II 91 aairg. :ci a3iroc9 11nEI II 61 5o1n3.73oth :d 5o1n.3)70acbo

II1ing I3-03 5no.om? vadns no 0740S d13 ge Luc/vs 517a1ao3 nwias moaarpcnnolt
I I

og I§ jg : aidsaa Haim ul .1s elJos IS anunlaps.pd I§ aiprioi 'apion zn -oai

pluu una 'sop.° ut 'au.iini eltotoilud uoae.10 '621 1176 CE g176 V '1 "31ND 'II '!
!

'191 EI-8 11§ '0 !soilluilS '993 '063-61 'LI ollia!lovaCE In! 'eon(' ell" f, pis also Few
aolvetuulp r§ rent .ainol,valtu
ig : vquia7 v-s PC/7/ : °I A '6g 01 '1111Iusd '1g 91 9E1
:zz 1.12 inuo?s, in nou : ill atodounuelsuoD uud sum'
U '9 !

: 'E -pi 4I
- !

'2 EZ-13 `E? '9-3 '01-6

!

www.dacoromanica.ro
 368 ORICE REZISTENTA INCETEAZA XXXIX 23-24

teaz5 de la mine rasunetul cintarilor tale si sunetul instrumentelor tale

nu-1 voi asculta. Si a spus domnul cgtre mine : a venit sfirsitul asupra
poporului meu Israil ! Si Inca nu adaug nimic, ca sa-1 iert pe el ; si in
ziva aceea vor tipa tavanurile templului, spune domnul. Ascultati aces-
5 tea voi ce dimineata stoarceti pe sarac si voi ce asupriti pe sarmanii de
pe pamint, voi ce spuneti : cind va veni luna si vom vinde ; cind va veni
s'aptamina si vom deschide magaziile, spre a micsora masura si a spori
greutatea si a face cintarul nedrept, spre a cumpara pe saraci pentru
bani si pe cei sarmani pentru inc5115minte. In ziva aceea, zice domnul,
lo va apune soarele la amiaza si se va intuneca ziva mare pe pamint. Si
voi schimba sarbatorile voastre in jale si toate cintecele voastre in tin-
guire".

Ziva 23. Cad s-a intimplat ca in acea zi infricosatoare a sfirsi-

tului Constantinopolei sä se serbeze si sa se praznuiasca po-
sf. Teodosia.
15 menirea mucenicei cuvioasa Teodosia. Si se serba de tot poporul ; si era
multime mare de femei si lArbati care de cu seara au priveghiat peste
noapte la sicriul cuvioasei; mai multi Irma dimineata, cind s-a facut de
ziva, au mers sa se Inchine, femeile cu barbatii lor, aducind luminari si
tamlie ; si femeile, frumos gatite si impodobite cum erau, deodata au ca-
20 zut in capcana turcilor. Cad de unde aveau sa afle, la o intindere atit de
mare a orasului, urgia venita dintr-o data ?! 0 stiu cei ce-i cunosc in-
tinderea.

La zidul 24. Aceasta vapaie amenintatoare despre care am vorbit,

dinspre mare, s-a aprl:ns si continua sa ard5 de la poarta lui Charsias
lupta fine
25 Inca. Si a sfintului Roman si dinspre palat, la corabii insa si in
port i'mpotrivirea a continuat si n-a dat turcilor ragaz sa pund scarile la
ziduri. Bizantinii aruncind cu pietre si s5g-eti, au fost mai tari ca turc:i
ping la ora trei din zi, pina ce a venit si a ajuns o parte din cei ce pra-
dau dis-de-dimineata inauntrul orasului; zarind pe bizantini ca lupta in
30 contra turcilor de afar* au inceput sa strige, cit ii tinea puterea, si au
alergat sus pe ziduri. Cind bizantinii au vazut pe turci inauntrul ora-
sului, au izbucnit in glas de durere si strigind : vai, cadeau jos de pe

23 : pomenirea mucenicei cuvioasa Teodosia : intr-adevar biserica noastra ser-

beaza amintirea sf. Teodosia la 29 mai. Biserica sf. Teodosia, ridicat5 prin secolul
al 9-lea, este giamia de azi Gul-giami, mult adaugata si transformata (vz. Ch. Diehl,
Manuel d'art bizantin. Paris, 1925, vol. I, p. 433) ; era asezata linga zidul de
odinioara, azi disparut complet, dinspre Cornul de Aur ; §i o poarta in acest zid,
venind cam in dreptul giamiei de azi a sultanului Selim, se chema poarta sf. Teo-
dosia dupa biserica din apropiere. la o intindere atit de mare a orapaui : ma-

www.dacoromanica.ro
XIXXX tg-Eg SVDfla VI2101SI VNIINVZIEI-002111.1. 69C

raritimi lnx 1mi0431Nr1lL2 AoDluonigik JO) 001i3 AOYA1, Acog(I) CLOD

57o1acy6L 10)71(0 11.(10
pm,. A9111034., MOA9A69 lari0ocyrx)2 113x 30p 501a0.x 59a1( .31i 13%1A 91 -31
CLOD '4(00

.5Do pc? Alp. evony (tort 'ylpaai, 113x(10 00 1111 010006E 0.01 A1301/31102L .A911213 1731(..
13,CL1(Or 701 D1)311(pA.1)d) (101 CLOD& A3 A131{3 al `>3orit; 13,4y 'Soloc,tx smortcrx.v. 9

In 1011001 10 53litocj11t6Lx3 513 91 "MIL 1011A,Apt 1nx 531A0031910NCL90113K 59.137.colic car.)?

51,1 'MIA. 10 .531A0AR 319u 11)139(031(319 9 AIAri 1Dy. .AvioniptouTi? F% 319E 13,4 131

Dingop 10>t, A.31i1070112 50.0(111004 C101 104103L AcoN..114 91 A0313T1 10% 1101

1nha1p13ri A017101210 VOX 11091,1,101E A9A41. `ADV.19p CLO1 inctomit A3 (biactun? 5rtoXa1s
2)3% 59.0rm1t101 coma monoriltgoun, it 1'01731q `harill. 130y `5oloc,tx =awn
9 501'6 spiadrilliati 1)3% 139910X9109 1E3 SIAM,
A3 har-itl. 591cod) pox co(itOlaninii IC

5121 5916o3 Amin, 513 500.A31C lox 57o9opt 5701 519(12 A0n10. 513 60
'1011110
Ez 1a 3X10 ayA. A3 1I113x3 al 1J63doch 13a3T1l1 51.A1 51)131(31iuto Ski 5co31(9H
1116L0391a03 170% A,131OCLAILAX.0t Aka ALITilAATi 5U1 50601673110109 '51)1009030 -31a
0113y An.0 kubo? .50rilAgmp A70011, 43/P. pox .doj 513631Cf.:9 D3.13313yic 10^4 1019131(r
531A139(13d11XCLAD19 it 11,1 6600 511.1 '50109 10 53A0131(3r 3q 2,coalc 5no311lt, `.51,tA31ion3A. 9I
113 53%113Ailk A.00 5101 119969172 ACO103 170A31.19)031L)0 513 `A1ab..A.TX30a1t maro60
5n,od1t^Apax tworboirkto mApioutorroommanc in% i1)i3Tilviamt3w163it `m.a4o -61113 q66g
SILA A.? Spa]. 101A,D1C AC01 j, A(0%.59.0 .A0.031.C3A3 noll alp. Aoxp inoitoAA? Aka -dy)q?
stiA Alpo'? Sp A0100.001 506(03 5112 5t-o3y01L A11:000L 10 5319913 91 500.3/0
pz 1t341V l0 'IRBIL)? All `A3Tirr)4513 A37.61114 )3.0141610A9 113% 7)00,0)73"/. x3 5111 OF,

C10960X 510101C 110X (101 CL01A.9 00A10TifOcL 10^/.. noi ..5n.oOri am. 'clop.nynit ll 3q Aon..
moiolps 1nx 0101 SoArily 51o701a11Al2 wcto ctog1g3q pacpX 5101 510xo(19j, am. -1A1a
Sumorilyx A? 5101 ?1103X131 MOH, 20 10110/101cL 10153103110a%11L3 1001 o00j,
11)0 Siin.

`ACOX 531Aoym) 5106L1i pax g 1031(3 lax?? SI011a1 5)309) 5t11 `Srairilj. 50)2 ,ito A90113

pax AnoluAranx 50.50 Ann A.M1A91131(0.74.0 9E12 sooir 57D1 .591A.3 5111 5o31(93.c -A992 rx 97;

Sol 5rt01 Sac:prim& 501A0Vi31(ou 59.01 (1q2 `ALLACOcla 1100 1D%

`517f0A9.9 531A.36/2
AOlinem f0A93q A011 X131 '1t( 20 N 101)3110U 5(001 5(10X69.0j, 531A991 591A3 541
5003191C 170X,
A1AAmdJ 53144 .A9oltA0.99 91 `10Tir 9102 0.01. 5110X131 ..A011L11C3110%

p noxp Dalian `aluair7sap apulap aonoxp 31 d II gg DIDX /90.0111A. :ling 5nolu.Arnryx Lg.
Amaxlai d II gg 531A.bp stq 'd

vamp modounuelsuoD aunuezIg ezeauo!sa.iduu l§ 'Ize aluuesup ul afpnduul ap

punle k
.do iS Inqop.D .E9 -
amdpa advolpiumawv : eo!pe ealapun.q.ed. ioipin}
pns
In u.10 _ail.m.ler .1o! puidapul upd ...upodauaLiD aidsu!p Ivied
upd ail.iod inI selsietip .zn. `IIAXXX $3' I§ 'Is ilealqi I§ a;sad inp!z ledIns ulp
eaten Inine.ud sooi-j alsape enop !pod "i!ze
inp!z iao aletu raldsum ;emu
pull; ap mile nsap ap aum '1e.q.sed as al.§uounD E3 ad Alone e' lune Doi -un.qed
EOlap
9Lo! H - dD l§ inieumf !n! olo3N `o.tecties %TAW Oopailed 'eoaeig `ggi
puid bt via jail uip ?z : FJ!pu eUld aids u.to 6 .eleaUlu.qp
-M LIU
www.dacoromanica.ro
 370 MARELE DUCE LUCA NOTARA E PRINS XXXIX 25-29

zid, cad bizantinii nu mai aveau acolo nici o putere de rezistenta.

Atunci si turcii de pe corabii vkind pe cei dinauntru, au cunoscut ca
orasul e cucerit si, in graba mare punind scdrile, s-au repezit inauntru
si,spargind portile, au intrat cu totii.
5
Prinderea 25. CInd a vkut si marele duce pe turci venind spre locul,
uncle statea, caci el cu cinci sute avea grija de Poarta Irn-
marelui duce.
parateasca, s-a lasat de pazit poarta si cu putini s-a retras spre casa lui.
CAci se imprastiasera toti si unii, Inca inainte de a ajunge acasa, au fost
prinsi si robiti ; altii au ajuns acasa, dar le-au gasit pustii de copii si
to sotie si de lucruri si, pinA, sa apuce sa suspine si sa plinga, au fost le
gati si ei cu miinile la spate. Altii venind la casele lor, au dat peste so-
tie si copii, ducindu-i acum, si au fost legati si pusi si ei in obezi impre-
una cu prea iubitii for si cu sotia. Iar pe batrinii din casa, cei care nu
puteau iesi din loCuintA fie de board fie de batrinete, pe toti si pe toate
15 ii ucideau lard mila. Copiii nou nascuti ii aruncau pe drumuri.
26. Marele duce si-a gasit fetele si feciorii si sotia, caci era bolnava ;
ei se inchisesera in turn si nu-i lasau pe turd sa intre ; el insa a fost
prins cu cei ce-1 urmau de aproape ; si a trimis tiranul citiva oameni de
ai sai pi-I pazeau si pe el si toata casa lui. Cit despre turcii care apuca-
20 sera sa inconjure de mai inante casa ducelui, le-a dat arginti destui, asa
tncit sA se vada ca pi-a rascumparat de la ei juramintul ; si era pazit cu
toata casa lui.
27. Si toti turcii care au intrat in Constantinopole, chiar si cei ce
pasteau catirii, si bucatarii, toti scoteau si carau.
25 Giustiniani §i 28. loan Giustiniani insa, despre care s-a spus mai ina-
corabiile latineinte ca s-a dus la corabie, ca sa-si ingrijeasca rana, de
fug ; Galata
se preda. care suferea ; el fiind in port, de indata citiva din oamenii
lui fugind, au alergat si i-au spus ca turcii intra in oral si ca imparatul
a fost ucis. Auzind el acest cuvint prea amar ce i-a strapuns inima, da
30 ordin crainicilor, prin sunete de trimbite, sa-i cheme Inapoi luptatorii
si marinarii lui.
29. De asemenea si celelalte corabii isi laceau pregatirile ; cad cele
mai multe isi pierdusera capitanii, cazuti fiind in robie. Si la marginea
marii din port era de vazut un spectacol jalnic : barbati si femei, cAlu-

cu cinci sute avea grija de Poarta impoireiteascd vz. XXXVIII, 16 si 17 ;

25 :
XXXIX, 8. ii ucideau farei mild: cp. imbecillos, decrepitos, leprosos atque infirmos
trucidant, la Leonard din Chios, in Migne, Patrologia Graeca 159, 941 D.
26: ei se inchiseserd in turn : turnul de paza si apArare de linga locuinta ma-
relui duce, turn asezat de obicei la intrare. ci -a rascumparat de la ei jurdmintul :

www.dacoromanica.ro
XXXIX 25-29 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 371

Or yap TIV ixET, a),iov taxOg ogiTE bOvautg Tag Tcouatotg. TOTE xai o iv Tot;
7tAoioig *EOLOill,LEVOL Tar; Toivxovg irrOg gyvoanav, Ott, 1l ItOktg EaXw, %at eug
iv Taxa Ta; xAip.axci; tivrEg, lyre); ipt,f366bloccv xai, Tag. groXag xaTEaavTig
lanCCVIEg EVb0V Ei4EaCCV.
25. 'IScbv Si %at o µeyas bov tors Toivy.oug iXDOvTag, ov potato T6- 5
now, ?Iv yap int(3kimov trio Bacraixiiv IIOAriv ci v nErtaxosintg, acpiixE cpubiT- 295b
Teuv -111V 7t1jATIV xai Iwo; toll ibtov olxov aVEZthOTICFE CriJV OXivotg. Kai, yap 1100IV
tinaVtEg StacrxEbotabirrEg xai ot [tiv 7tEIO TOZ Tip/ oixiav xatcacq3E6v, ociocau)-
Tiorro, ot be Tag airribv otxtccg xaTcaa6OvTEg, i@iluovg naiScov xai, yuvatxog
xai 7tEmayuaTcov ti5Q1a1LOV xai Cd/t01, Jte0 Tov atovaxi-juat xai x?aiinat iSEoltoiivto tag 10
xei,c,ag &CLAM/. 'EtegOl, Si £9)(61AFVOL Etc Tag ohtiag ctircilv xai EiTOrrEg tYly
yuvccixot %at Ta TE%Va 11611 aJtOlyotAEVCE, %Cti, CIISVEOEOEVTO xai E866110iiVTO ory toig
fpaTaTotg xai Trl cruir)(o.). Tok SE viciovTag tors tot obtcp, -col); [di Suvattivoug
i'EXOEiv ix Tfig oixiag rj Sta vOcroti 11 Stet yiwoug, 3TavTag xai aaaag avykiug
EmpaTTov. Ta (3@icn Ta aGITLyivvriTa iv -raiz; ltkTiaig N)61.7t-COV. 15
26. '0 Si giyag Sorb Eivbv Tag iluvaTi,oag mita xat Tim); vto6; xai
tip' yuvaixa, 'Till yap etaEvoixca, iv TfiJ Jthy0,) 7SEXAELCillgVOUg xai xoAOovtag tol;
T0;41%01; AV F10.080V, autos 1AEV ativEkiicpiTn 6ry Toig inTaxoXouDoiicitv cuOTII
6 Si T11QCCVVOg 7[41.1Pag TIVOLg, Ecpaccrrov %at CCUTOV xai 7C6VT0( TOV ONOV &IVA).
TOk Si x,ccrcacti3OvTag vat ItEQ1,%1YAUXIC1VTCE; TOV OIXOV ClI)TOZ, TO'6,1?%01);, gS60%EV 20
Nava. Cceyklfct, iooTE boxeiv iccyoQ6tEiv airrag SIa toll 69%0V ET'UXatTETO OZV
aavotx.i.;
27. Ot Si TO'kX01, aJtaVrEg EIATEXOOVTEg Ev tr3 HOXEL xai aUToi, of (3150%0V-
"Mc Tag' hiluivoug xai ot uayEtclot, ItaviEg iccraoiivTEg gq3EQov.
28. '0 Si 'Icoavvrig 6 'IounTtviavO;, Ov iplaoag o AOyo; gnEuipEv gv Tft Vrii, 25
Tov OECIOnElAVOLL AV 3thiyi1v, rjv intiorn, xatEuNg, Orrog carol"- iv Till XtOvi, 296b
"Mk TCoV CaYrOij (401£15)(OVTEg, gS(10410V XEyorrEg, 7c6g. of Toi.1@xot Eioiccntv iv tq
nOXEL xai, o fianaEiig ioTpayi. °Axo.Onag Toy at,xclOTaTov xai SQitti) AOyov dry,
avoardctrst, toiig xiontag bra ocaltilrywv avomakeiv Toi).; ad/tau {17CCCOLICTO(g xai
01.1170.6Tac 30

29. `0Rokog xai at A011tiaL vriai ET014.ta0VTO* 11aav yap ai 7tkEtaTca, ano-
OcaOluEvat tors vocuaexovg aircjiv aixttalunurDivrag. Kai 1jv ISEiv Diattu, iXE-
EtvOv iv tp 701@a'aCtLaGGIA2C toll XLIIEVOg Civb@a;, yuvaixag, RovatovTagy [1,0V6-

25 to-rouvixtv6; P11 28 toevp.i, P: bet.ttiw Bull 11 31-32 Curopak?.61.tavai Bull: imoPoXX6-

ttevot P11 33 liovaareuag, govatovrag P.

ce-1racuse sultanul ca toti prizonierii sint robii ostasilor, ca sa pi-i poata vinde.
28 : Giustiniani Insa despre care s-a spus mai inainte : vz. 10 ; cp. Leonard din
Chios, Migne, Patrologia Graeca, 159, 941 B (*i G. Sfran(es, 284, 15) unde se spune
ea Giustiniani a merit fie de Suparare, fie de rang, Fara nici o, cinste in insula
Chios.

www.dacoromanica.ro
 372 GALATA SE PREDA XXXIX 30-31

gari, calugarite strigind amar; si batindu-si pieptul, ii rugau pe cei

din corabii sa-i is si pe ei. Dar nu era posibil ; era hotarit o data de mai
inainte, sa bea din plin paharul urgiei Domnului. Caci corabiile chiar de
voiau, nu puteau. Caci daca vasele tiranului n-ar fi zabovit la pradA si la
5 jefuirea orasului, n-ar fi scapat nisi una singura. Ci turcii lasindu-si va-
sele, toti erau inauntru in oras si latinii, lasati in voie, au putut iesi din
port. Tiranul Ins scrisnea ce-i drept din dinti, dar nu putea face nimic
mai mult si, fara sa vrea, astepta rabdind.
30. Iar cei din Galata cind au vazut aceasta nenorocire nemai inchi-
10 puita, au si inceput sa alerge cu femei si copii la tarmul marii, cau-
tindu-si barcile si, uncle dadeau peste vreun caic, intrau in el si se ur-
cau pe corabii, lasindu-si in urma lucrurile si casele. Si au fost multi
care, de graba cea mare, si-au pierdut comorile in fundul marii si au
Indurat si alte pagube ingrozitoare. Un vizir insa din ai tiranului, care
15
si era atunci agreat mult de Mahomed, cad el era acela care-I in-
demna pe tiran ca lupta sa se faca, Zagan ii era numele, a alergat
in partite Galatei si a inceput sa strige : Nu fugiti" ! Si se jura
pe capul tiranului cu mare juramint, spunind : Nu va temeti, caci voi
sinteti prieteni ai sultanului si va veti avea orasul vostru nesuparat de
20 nimeni si tratatele ce le-ati avut cu imparatul, le veti avea in conditii
mai bune si cu not si alla grija nu yeti avea, ca sá nu impingeti pe
sultan la minie". Cu aceste cuvinte Zagan i-a oprit pe frincii din
Galata sa piece; dar citi au putut fugi, au fugit. Atunci ceilalti tinind
sfat, au luat cheile cetatii si an mers cu podestatul tor, de s-au in-
25 chinat tiranului; si inchinindu-i-se, i-au dat cheile si el cu bucurie mare
le-a luat si cu cuvinte vesele si ochi bunt i-a lasat sa piece.
31. Corabiile insa au ridicat pinzele si. au plecat, numai cele cinci
marl, celelalte insa- n-au putut.. iesi din port ; caci erau corabii parasite
si capitanii lor au scapat, fugind cu alte corabii. Si corabiile care au
30 iugit, si-au parasit capitanii cazuti in robie si si-au vazut de scaparea tor.
Iesind din port si vintul -suflind de la miazanoapte, pinzele s-au umflat
si navigau cu suspine si lacrimi, deplingind henorocirea Constantinopolei,
tot asa si triremele de comect ale venetienilor

29-: piiharul.:. Apocalips, 14. 10 ; Isaia, -51, 17. n-ar fi scapat nici una.
despre pierderile apArAtorilor latini, venetieni si genovezi, vz, mai ales Jurnalul
lui Nicole, Barbaro, Migne, Patrologia Graeca, 1b8,'. 1077-1078 si scrisoarea lui
Leonard din Chios, ibid., 159, 941 BC si 943 AB.
. 30 : Zagan i-a oprit pe frinci: vz. L. Chalc., II, -164, 10-165, 8 si Critobul,
I, 67, 1. cu podestatul lor: vz. XXV, 7.

www.dacoromanica.ro
XIXXX IE-OE SVOLICI c11OiS1 VNIINVZIE-091111I ELE

57011310 5)30)4 .5(061%10 110% 19011011C91 91 tA.0.1.,1,11) 01410393 5901 413 51)31 rant
(lox 19019g93114173 .A.0f199 xno ALL A919ACE9 131);) lt.9.026006)13 rtoi. rtigur 91
AoldltiolL Ol 536lty1r 5141 5ltk0o .nolon,m la 159A 29% 2)3 191.1/1 `o1A01tog3 i(.)(9 Ictrto
.01,t73A191. Tox 6941 23 lox tstri 01Act0.yoX09 moyir 1101 110An.96111 A3 ill 99173611
29)1 ern dryri.taxt) 51.11 `50)3yo1L xr,to A71 Ii0.3672 70211 loy. T1 'AOA0 Ayy. 10 loxortoja -113(1)9 9

531. 91 `7321331 5314191c 410913 Anoli. 173% 10 lomnav 41x9399 53141.9act3 01n.0Xo1A3 ROl

50,13913 O 39 50,14113891 31I013 A311 5901 `591A.992 xy9 1190 01.10AIA1L AO3y1C 11

7011E
70 29./. mon? 1363169x3

.0E 20 N 1101 9191(7)3 O31 531A nra 1.12 it ALL/ 4101070%134110 0/110,0(A.96 1971 A9.0

1:;170A11ik. 170% 51041%31 410Z313.13 A3 all `11/A00141110 531,U10110%916311 591 `51)%1/9t) 10% 1101E2 01

AOLD13 '110119%) 10A31101153.013 51701 A19/110A. 'A0(193023 533.41369 293t 9a1t103.193

.5n2x20 Amu 39 `201(yo1E 5341110 91170 511.1 g 5101 VA 5901 590,501394 Acoio,r)
(ngrqj A.1041,1131136Dr. 29)1 501a9 5941139 mooluta31Lg.50171lx 52a 39 A0/1. 1101 a0AA9an1
A.0)9D3Ii. 52 in% onmnoAkt 3101
5730 021 (3A.A9(50.1 Ai11
-
ALLX7o11
omr
1100,03A34
1101 `13113X3 591910 6941
Mf/li)DO A3 5101 1101 7711r)303 `411036311
ALL
0
-
-410aiiato
-9z
cILZ
SI

504104 (Tann 91 '91110410 .D9g? 11N" .313A.93cb 273)s- 3n.A.9199.9.4 ALt1 Akty1(1)3x
901 al:m.41.96(u `An59 .119 LIN" `30.1313d0cb 52311c1 39A (101 5041011341(;1 31.03 loylcb pax
313 Ala rtrtoit. Amin. A.01.9703aInt3A9 Or)? 591419E 1101.apa6t4.9 rot 591 `510%114/U1D

511

'311311
313/.13 7)1311
10411 11,11
aol `54-mo93(1 pox
513 0 A(tili.o 3130101% 4191 DA01-13A4
.0.311
-
50/A01113o% 3.1.3§1!
7311110j,
211% oyyp
9 50A0.4.9z A.91c23 -mv.q
1111 'toad) -
OZ

3on3 5901 SctoAA.960 1101 n17Jy9 lL11 .93oltoroX9,19 Aktipt 1000 AX3ottoctA1193 411.23A11cb

.A.0A.ach. 3193 531A31413yrtogrins) 20 'rictoy Aod)0.,0 591 5133% 1101 1103109% A913
1101 Ilb191.03901: M0197) 13% 1 it06Ly1t11)? 531it00l;tArtxD0o1c (b1 .11/A.A9611.1 113%
-iptaX9061C
531AD.P 1)3% 5314109 591 '5133% 591910 DX1631C 51)6 3001/3 1)3% 5(101901 419,0 51001707,(1
9Z
5104193 29.4 unrir13,() .A.36.131r
-TE 2NT 39 17313A 91 91101 531ADDC,005311C 31A311. nomyri .29 `113y9k311 1p 9 11131yp

%90 911, luta marktg 3 .A1301(3 MOD 694 A 9:1 19012.013y01L9 113% lo 1oXo99)3A A0)349
531A9A.a(h. 4199 5191 5173yy13 A10111JA 0.1A0021:13 1)3N 1)311A. irtortoka(h pax 5901 -69(17341
5rtoX 5rtoicpy997,273 173.0110111^03170% AD1oLL1009 ill.)361139319 A10.0 01 . 19.o110.0.103
ARO %3 nol 50A3rity 1mt RO113A70 501ADD;13AE 5c0360g 01 93102 51.ta1itir `9A3119A3A.
of
A03't1t3 A.99 51011k10A31.010A9 3y 7 510A.109. 531A01101(% 1111 5in 50)31(9ll .A.l000thiirtn
vox 970 5136l1ol 41.001 ACOX,113A3g 213 .2)3)obon1 gsez

oc 5m]ndood .d

www.dacoromanica.ro
 374 MAHOMED II INTRA IN ORA$ XXXIX 32XL 2

32. Poporul intreg ins5 pe care turcii de pe vase 1-au aflat

Robii paziti
la corabii si gatit afar de oras, bgrbati si femei, pe toti, on unde erau,
iat tabara.
adunindu-i, i-au dus la corabii. Ceralalt popor din ora a
fost int5rcuit afara la corturile din tabara.

5 Mahomed if XL. Toate acestea se intimplaserg de la ora intii din zi ping

in sf. Sofia. la ora opt. Atunci si tiranul lepAdind orice bAnuialg si
teams, a intrat in5untrul orasului cu vizir.ii lui si cu celelalte pasale,
avind inaintea si indaratul lui pe ienicerii lui cu rgsuflgri de foc, toti
arcasi si mai si decit Apo lo, not urmasi de-ai lui Hercule, unul gata sa
10 lupte cit zece. Coborind la Biserica cea Mare, a descAlecat §r, intrind
inguntru, a rgmas in extaz la vederea ei ; ggsind pe unul din turci
sp5rgind una din acele piaci de marmorg, 1-a intrebat pentru ce stricg
pardoseala ? Iar el a rgspuns : Pentru credinte. Atunci a intins
mina si-1 loveste cu sabia pe turc, spunind si aceasta vorb5 : Ajun-
15 gg-vg comorile si robii ! Cladirile orasului insa sint ale mele". Cad
ii parea rau tiranului de invoirea ce-a dat-o, Chid a vazut comorile-
scoase si robii luati fArd de sfirsit. Pe turc ins5 1-au scos de picioare si
1-au aruncat pe jumgtate mort afara. Iar el a poruncit unuia din preotii
lui necurati si preotul chemat s-a suit in amvon si a rostit rug5ciunea
20 lui necuratg. Feciorul fAradelegii ins5, inaintemergAtorul lui Antihrist,
s-a urcat pe sfinta mass si si-a f5cut rugAciunea.
2. Vai, vai ce nenorocire, ah ce grozgvie insp5imint5toare ! Vai, vai
ce am ajuns ? Ah, ah ce am vAzut ? Turc in sfintul altar, in care au fost
astrucate moaste de-ale apostolilor si martirilor si deasupra sfintei
25 mese un necredincios ! Cutremurg-te, soare ! unde-i mielul lui dum-
nezeu si unde-i fiul si cuvintul tatAlui, care se jertfeste deasupra si se
mAnincg si niciodat5 nu se consumg ? Cu adev5rat intru minciuna am
fost socotiti. Inchinarea noastra la dumnezeu intru nimic a fost socotita
de neamuri. Pentru pacatele noastre, biserica ridicatA intru numele inte-
30 lepciunii lui dumnezeu si local al sfintei Treimi, numita si Biserica cea
Mare si Noul Sion, astazi altar p5gin al barbarilor si casa lui Moha-
med a fost poreclit5 si fgcutg. Dreaptg este judecata ta, doamne !

32 : Poporul... gatit afarei de oral: se refers la 23 : In tirnpul impresur5rii se putea

circula peste Cornul de Aur, pe portiunea p5zita de corabiile bizantine. Asa, Genovczii
din Galata puteau sa villa in ora gi sa dea pe ascuns Bizantinilor ajutor (vz.
XXXVIII 5 :).
XL I de la ora intii din zi pind la ora opt: adica de pe la 6 dimineata pins
:

pe la 3 dupa-amiaza. o el; Trek Eva poate ar fi de pAstrat in text cu intelesul

until ca unul" gata de lupta. Pentru credinta : placa de marmura se vede ca
era impodobita cu vreun chip, ceea ce coranul oprea. 6 ric166c0C4t0; T01) ICIVTLZOTCOIP

www.dacoromanica.ro
XIXXX 1X-g8 Z SVOIXI VI2101S1 VNIINVZ1£1-002111.1. SLE

.zE A91 3g Aopy 731A731L73 10 moi loxactoj, co2 51.11 5coayou -noop (186Z

531 `A0A.3711.039711101t0731C 5069Al2 31 1734 '570x170An.A. `57311911 (101C0 11316 `A7391,1, -MAD
531170910430 513 7p. 73101/1C 'AOADAILD13 0, 39 591flo1 590y 51.L1 3i 5o 3 cq 513 5):)1

5)?Alixo acuRomal) 313139it01i

iX 701Ctru, 73117311X2 A,70.013A0A.3A3 91170 5002) 5111(poic 5111
5(0,1 5)36(9 .511,9gLo 3191 pax 0 `50hAriail1 A709731t A73111101:12. 1pY it000d) `5oA31136L0ic72
Dp13t 59113 Stu SuBloic A0D 5101 aoicoa A1Dg-to9u31i vox 5100313 `517O1t9ailoo AcoX

nact000ltriA Frx. A36Lo11c0 %to]. aoirp 5n.orog oftle `5731A03A1C 5731A91L 01 59010
121 '2A.c0lcy01Cy Saon, `513g13.tmoll, 9 513 5oeac 70)99 120,21091Dolorilmi) 50111013 -
Am91)3}1 3g A3 111 Ily9k3N 751011r1.7ta 173% 57M01C72 1101 11.01:1t1 irnt mp6Ly3D13 50113 01

LL193`3 1713 Lit .75361 Acpap 3g 13A3 MO1 A011.tact01 701A703173% A701Ti moi -9rianri
Ama 'ACOA13X3 A01
.0170A 131C3AH" .5a731a11.c
A311 A07.0/10,14
- DimaLst 1111 ancooi 13(1130cb 01
5919.v N 5101331 AL,11 73a13X 1317310 (101
(b1Og3 'S0 0, cog

1361 A01 61101

-
16%31E9 -

'AO% AO)A.31( 17314

Fri 5111 50731(01C

.010.01 laxiW"
IDT13 ;A100.0A1?XA111
-
AT 9 520ano116L
All, a)p..
Li. Aa1oa)y7JriX1D
9 5onA73on1
1y N ogoxio -
51001.1.0A7313T1 1713 SI

1.11aXhIMID 111 'IliqT10(13/1. Acoo9 A01 A0A3T1C,101(1A733 A00019.01.10 1734 Alla -011(73Y1X173

MilD A4.1 .A01513Tip 531Arloc,1xya, 3g Aca Aoxonoj, X3 MO1 `A,cogoic ItAnomiLi,

"marli102 r 59i0 57399.31(37t 73A3 MO1 (101073 Amaialli `Aco3532 ltipA72 0 5136tityx (166Z

5on.(20r1)2 1737t 3049101Q A41. itourri ao3.92 .AL,(XaaDoolc 5219 5111 ()A9 -
51opi 0 5o7ioog9au 1101 /10113115X11A72 57n70iu? 5111 5n1Ap `51.1,03151 3.011101t3 A1.1.1 CZ

.4X(1320olL
.z ingna 5111 Snaocbriao oath aw. 5aog(pmacb .501D631 '107110 11 -79A0A3A,

:A311 w :A3rb0gp Soxarlot.t A3 (371 a/A.70 `CO1a111.07311341.4 A3 (1) 734.))493y 912orp -

moy lox A,(269.1a)yri ixan.aogi pox comp4 a01000 .5143mo itoloo .31t 1)3N (o): 0
52A7-19 (101 C103() 173x am: 9 5929, 173X. SoAoy, (lox `590me 9 52A3r1oatt COA91C3 in% SZ
5on.3r1910.23 1)3)t. almqglai :50A3TITAUILD9 Sco.i.AO 513 n.oltlAgdpi. *Aariltoo)Aola
101315173y ACOTILal, 513 Amo ltoslAoy? 5101 *11931613 )?1\7 5U1 5)311orni2 Antill, 0 I3 -9A9
11731i541 (loi. (logo aoAoy 5p3d)0K 5136auriogoxioq 59m. lnx SOA3Ti31 511i 5733A.v
'5099161 50A311973Ti0A9 119% 1,(10k3JAT 731.21cyxxg pox )DN 'Acp1K A.0631-4.0 59Tic)g
g Acoo9do13 pa% 50X10 /101 .0.3719(ON 1101.11(X31t3 1731,S 'A3A0A3A. 70173^41V LL 510187t 'CLOD 08
.31of,Im

g AoATdomilaitanic d II 6 IT/39 Jadns 10q suaqyas nxn :d X .1

inJoinEJatualuum! In7 ispymuy : ululaN lerioto aidsap lipopiaana Iunut till)

i tog aunds : lo not noloioxmp lo-doagoou d '89L 9 pa uuog
ISM

0 0 4salueijs `68g LI
°Asap -p.m}
g
-pseaaainau
:
- ai-zyntuaJinp
5ia Aoyllgdps rum
alVOS : a o F.In2g sap
.punyoujui eauniadatalui
enumul
!n1
uI eIzaod FIeindod
uotuolos `g 91

www.dacoromanica.ro
 376 AF LAREA CAPULUI IMPARATULUI XL 3

3. Iesind din altar, a intrebat de marele duce si iarasi

Mahomed II
afla capul 1-au adus in fata lui. Venind si inchinindu-i-se, i-a spus :
imparatului.
Bine ati facut, ca n-ati vrut sa-mi predati ora§ul ? Uite,
eita stricaciune s-a facut, cita pierzare, cita robie !" Ducele insa a Cgs-
5 puns : doamne, nu aveam not atita putere sa-ti predarn Constantinopolea,
nici chiar imparatul ; de altcum, pentru ca Si unii dintre ai tai 11 intareau
pe imparatul cu vorba, scriind : .Nu to teme, caci nu va izbuti in contra
voastra". Aceasta o banuia tiranul pentru Chalil-pa§a ; cad era cuprins
de minie asupra lui. Auzind atunci de numele imparatului, a intrebat, daca
to imparatul a fugit cu corabiile, §i ducele a raspuns Ca nu stie ; caci el era
la Poarta imparateasca, atunci cind turcii patrunzind la Poarta lui Char-
sias, au dat peste imp5ratul. Si au iesit din mijlocul taberii doi tineri si
unul a spus tiranului : doamne, eu 1-am ucis pe acesta ; si fiind grabit
cu cei ce erau cu mine sa intru in ora§ la prada, 1-am Vasat mort in urma
15 mea". Iar celalalt a spus : Eu 1-am lovit intli". Atunci tiranul i-a tri-
mis pe amindoi si le-a poruncit sa-i aduca capul aceluia ; iar ei alergind
repede, 1-au aflat §i, taindu-i capul, 1-au adus in fata sultanului. Iar tira-
nul a spus catre marele duce : Spune-mi adevarat, daca acesta este capul
imparatului tau". Atunci uitindu-se bine la el, a spus : Al lui este,
20 doamne". Si 1-au vazut Si altii si 1-au cunoscut. Atunci 1-au pironit pe
coloana din piata Augusteon si a Camas ping seara. Dup5 aceea jupuin-
du-i pielea, a impaiat-o si a trimis-o peste totul locul, aratindu-1 dom-
nului persilor si al arabilor si altor turci ca semn at biruintii.

unii dintre ai tai... scriind... Chalil-paqa : cp. cu Leonard din Chios : Chir-
3:
luca... Chalilbasciam... primum Teucri baronem, amicum admodum Graecis, quod
crebris litteris ad imperatorem missis eius animum a pacis consiliis detraxisset,
utque fortis staret persuasisset, accusavit ; epistolasque servatas in fide regi praesen-
tavit". Chic- Luca... 1-a invinovatit pe primul demnitar al turcului si
mare prieten al grecilor, ca prin scrisori dese trimise la imparatul i-a indepartat
gindul de la cane pacii si 1-a induplecat sa stea viteaz ; si spre incredintare i-a
prezentat scrisori pastrate". Migne, Patrologia Graeca, 159, 942 D ; si dupa aceea
Leonard da stirea care a trecut si la Chalcocondil, ca Mahomed II 1-a aruncat in
inchisoare pe Chalil, i-a confiscat averile si i-a luat viata, spre marea suparare a
ostasilor ; vz. XXXV, 5. cad era la Poarta Imptirdteascci: vz. XXXIX, 8. la
poarta lui Charsias : vz. XXXVII, 8. si tdindu-i capul : vz. L. Chalc., II, 163, 10.
1-au pironit pe coloana din pia(a Augusteon : Augusteon se chema plata din fata
bisericii celei mari a sf. Sofia, In piata se inalta Inca in secolul XIV o coloana cu
statuia lui Iustinian cel Mare, a carei descriere nimerita si plastics ne-a lasat-o
G. Pahimer ; vz. Migne, Patrologia Graeca, 144, 917-923 sau comentar la Istoria
bizantina a lui Nichifor Gregoras, ed. Bonn vol. II p. 1217-1220. Pe vremea cu-
ceririi rama'sese se vede ca numai coloana si de aceasta coloana a fost pironit
capul celui din urma imparat bizantin, viteazul Constantin XII Paleolog. Vz. si

www.dacoromanica.ro
XL 3 DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA 377

3. "EE7,.'0thv av ix Toi, (Rouoii EVITTiaE Toy aEya boiixa xai Gat; ac2E-
oTriaav airrOv. 'Ekthiry olJV xai. neouxuvitaccg, EIJI EV COUTC10: Kc J.65g iJtOlilCiaTE Tov
naeaboirvat Thy 3t6Atv; 'ISE, noon tripia iyEyOvEt, Ithoog 3kE199og, 3tOoti
aixuaXcoo-ia" '0 SE Soi) anEx@iNaTo KiTtE, ovx EtxaaEv -roam, isei; iou-
oixtv Tou 8166Val OM Tip/ Haw, ()USE 6 Paoihtig ccOTOg OiXAcog oti IMIL TINE; TC-OV 5

ocliv ivES'uvOp.auv TOv 13autlEa iv 2,6-yotg yeacpoviEg Mel Topoii, ou yele lopiast 30)b
xab' v t v" Toirro "y0ii1/ inta0(13E1/ 6 TiTCINVOg SLa TOv Xcaik-gcccrtav ?iv yko
TOWCOV 01111OV xat' (Ii/T0ii. TOTE axoOcrag tO Ovoua tou Pacrakug ilcleotTplEV, Ei 6
(3acraEOg CTg8QCE avv nag vavoi, xai. 6 80ii altEXEAVUTO, Ott Oint OTEIEV 1tv yk)
ainO; iv Trl Bounktxii Ilan TOTE, OTE of TO13QX01. Crtilli1VT1100(1/, Eiciskaavreg Ev ti 10

7tiati T'n XCEX50ii, TCO (3121511Ei. '.A7T007BaifftVTEg 01)V ix 1.11(101.1 Tov 6TVET.07tibOU
Si10 "a01,, EZEITIXEV 6 Eig TCp tuoavvcp. KO,9tE, iyth TOiiTOV CDTg%TEIVCC PtatOp.Evog
oZy TOO EizEkeEiv %at acutaaat aiw tots (-yOv eltot, kat draw 1/EitclOV 1tOlTaXEt-
IPOCc." '0 b' aAXo; ETILEA/ 'Eycb TOiTTOV Enata CL ReCoTOV." TOTE 6 TO,oav-
vog ByEilag xal Tut); Svo, ivEtsilato cpEestv trly v.Eqxtkiiv aira of SE TaxuSoo- 15

plicrarrEg Eivov xai 711V xupaiiiv airoi) TEuOvTEg, ACtOOT1160IV 111) ir(Eft6VL. `0
SE TOeccvvog Earl ireOg Tay p.Eya Sole.' UTE p.m tO arrOgg, Et rl XEcfaXii crith
iart T0i7, (30to-agoog mu." TOTE VoCCTWITOZIAG6I-LEVOg &nip/ ETEIT1XEV 'EXE[V011 Eat[,
1SO@LE." Etbov ovv ocOriiv xai grEQ01 1,Cat iyV6Q1/BCCV. TOTE 3t1061)4000IV airily
Ev To-d %IOW TOi3 MyOUGTC(101) xai, potato ,go.); ia3tEectg. Met& Si Taiita iltbEiclag 20
xal, &Toot; tO Sieuot aTot(3Cusag, g3TEKIPE nal/Taxa SELXViTOV tO T;ijg vixi; ai41-
130X0V, VI) T(.5V 11£,0665V etcorlly(f) 1S0(1, T651/ 'AQ6(3101/ 'Mt tot; CAAOlg TOiTY.Olg.

3 I& P 11 5 rsoL scripsi: cm P 11 7 Xa)LilknuaLav P 11 11 ip scripsi: v. 359, 19: -rfj; P.

G. Sfrantes, 290, 18. domnul persilor si al arabilor si altor turd: domnii altor
turci stilt sultanii si emirii turci de prin Asia MicA, precum e cel de la Iconion s.a. ;
mai greu e de precizat la cine se gIndete Duca sub dornnulta persilor si al arabilor.
Sub domnul persilor", probabil e de Inteles vreun st5pinitor ca acel Caraiuluc (vz.
XXII, 9), la granitele cAruia Mahomed I 11 trimisese pe feciorul sau Murad II, sau
acel Turgatir sau Caraiusuf, vz. XXXIII, 2, unul cuscru, iar altul duman de-al
lui Murad II. Sub domnul persilor" s-ar putea Intelege la Duca si vreun han mon-
gol tatar, vreun urma§ de-al lui Timur-Lenk. Domnul arabilor" trebuie s5 fie
vreun domn ca acel de pe la Damasc sau altul de prin p5rtile acelea.

www.dacoromanica.ro
 378 ALrA VERSIUNE DESF RE PRINDEREA DUCELUI XL 4.

Alta versiune spun ca ducele a fost gasit impreuna cu

4. Altii Ins
despre prinde-Orchan in turnul castelului Frantezizilor Si ca acolo s-a
rea ducelui gi
sfirOtul lui predat, vazind ca nu mai e cu putinta sa reziste turcilor.
Orchan. Acolo erau cu ducele gi foarte multi nobili mari dregatori;
5 si Orchan a cerut de la un calugar hainele lui ii imbracindu-le, i le-a
dat calugarului pe ale sale si printr-o ferestruica prin care se tragea cu
arcul, s-a aruncat jos afara de oral ; turcii de pe vase 1-au prins hi,
legindu-1, 1-au aruncat inauntru cu ceilalti prizonieri. Cei din turn predin-
du-se, au fost dusi Si ei in acea corabie. Atunci unul din prizonierii bi-
10 zantini cautind chip si cale sa-si redobindeascd libertatea, a grait c5pi-
tanului corabiei Daca-mi vei da azi libertatea, am s5-ti dau in mina pe
Orchan impreuna cu marele duce". Auzind capitanul aceasta, i-a jurat
ca 1 va elibera. atunci i 1-a aratat pe Orchan imbracat in negru ; si
acela aflind ca intr-adevar este el, i-a t5iat capul. Luind pe marele duce
15 in viata 5i capul lui Orchan, 1-au dus la sultan in Cosmidion. Iar acela
dind capitanului beneficii si foarte multe daruri, 1-a lasat sa piece. Pe
marele duce insa 1-a pus sa stea jos si mingiindu-1, a poruncit sä se dea
de tire in tabard si la corabii, sa fie cautati copiii si sotia lui ; si indata
au fost strinsi cu totii. Atunci sultanul a dat de cap cite o mie de aspri
20 ;i i-a lasat pe toti sa mearga acasa si pe insusi marele duce, dupa ce 1 -a
incurajat si 1-a mingliat foarte mult, spunindu-i ca Orasul acesta am
sa-1 dau in seama to sa ai toata grija de el si to voi pune la mai mare
marire decit o aveai in vremea imparatului ; si nu fii deprimat !" Si
ducele multumindu-i, i-a sarutat mina si a plecat acasa. Aflind sultanul
25 de la el numeTe nobililor care aveau functii mai de frunte la palat, a
facut o lista cu numele tuturor §i stringindu-i de pe la corabii si de prin
corturi, pe toti i-a rascumparat, dind turcilor cite o mie de aspri.

4: Orchan : vz. XXXIII, 12. turnul castelului Frani ezizilor : dupa cum se
exprimA Duca, marele duce Luca Notara, insotit de mai multi nobili, s-a retras la
locuinta intarita a familiei Frantes si s-a int5rit in turnul de la intrare. Cum pri-
zonierii cad in miinile marinarilor turci, acest caste] ar trebui sa fi fost undeva
spre t5rmul mgrii. M. Is. N . : XaGrcig Ton. xat dipx. REcr. K-a6A.mg indica" insa un turn
al lui Frantes (m5eyog -rob (11pav6f;ii) in zidul eel mare dinspre uscat $i anume
in portiunea zidului Comnenilor. Imp5ratii Comneni au mutat curtea impArAteasca
in coltul de nord-vest al Constantinopolei linga Cornul de Aur, in cartierul numit
Vlaherne; au largit putin incinta orasului si Manuil I Comnen (1143-1180) a
ridicat in continuarea celuilalt zid dinspre uscat un zid nou foarte puternic, bine
pAstrat si azi inca. Spre capatul de sud al acestui nou zid se gaseste acest turn,
ridicat se vede ea de cineva din familia de mari nobili bizantini Frantes, turn poate
identic cu ace] aratat de Duca, intrucit la acest turn ar fi putut ajunge gi marinarii

www.dacoromanica.ro
XL 4 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA 379

4. c'ETE,001, Sg cpaatv, (Sc o Soii EiTESTI RE-rec tou 'Oexav iv Ili? otkyo? 301b
TO) T0i) XOLCITEMOV 1-63v olcvav-rtEWov xtXxEl aoteE660riaav 6v7irac, 6); oirx, Tiv

ouva-rOv CaTEcrtccaal, JtkEOV TOT,;" To6@xoic. "Ovtwv SE 7EXEl6nov EXEL %Cti, dye-
vCov ilex6v-rwv (rim Tcp souxt, fithaaTO 6 'Oexav auto tivog tiovaxof) to aimpLa
otirtoo xai cpoQio-ac dna go03X.E Tip ILLOVOlVT) T.« &nob- xai, Siec [nag too(30,,Ax;r1; 5
fue1Sog g(3a/Ev icurrOv xaTet )(fig gk;co tits nOkaog xai Aa(36v-rEg oi. TWV al.oicov
xai SEalitho-arrEc g(30,..ov iv-cog Gin/ Tag Aotitoic ai,xpozacbroic. 01 SE TOi5 7tiTyou
7ragaboiliv-rEc, xat a6aq, EVTO; TOT) Ja0101.) E11,61.,VOU £1,0110116ClV. TOTE Etc TOJV
cdvica(Stcov ithv `PCORallOV XCETCL7CQW11.111t£11614LEVOg ThV 0.1)T0i5 ikEtn5EQ(CIV eicaptE
'CCU' Val1aIXOY Et EXEOEQUXIEig ILLE 01114EQ0V, £X0) (SOL Soiivai Toy 'Oexav xoti, -rOv 10
[Ilya Saxav 61.toi3." TOTE dtxokrag 6 vociagxoc 6p,o6E Tov ikElyaqxbasiv air6v.
Kai TOTE 8E1 CC; TOY REA.a.f.tcp6Qov 'Oexavriv xaL p,a19.(v, Ott XelTa eaTIOELUV ExEi-
v6g EOSIN, ialtETE,LLE ThV 14,Ewakiiv airroO. TOv bi tigya boi5xa tarca .xca Thy %ecpa-
Arly roi 'Oexav Aa(3(bv Eis TOv ilyEROva CutilyayEv iv TCO: Ko6p,t8iip. 'ExEIvog Si
'RP VC(116(Wp EOieystilaag xai, JaElo-Ta SoOg CutekuaEv. TOv Si p ya Salta ixi- 15

AE1168 XWKOCCL xat ITUriyovilciag aljt6V, 611,68 Stakcan*Tivca iv TCp cpWalitOd Rai
gv Tag To.oioLg sta To5V Tra(8031, xai tijc yuvaixag ccirroii %at ACTEVE1g Crt/Virkall-
my. TOTE 6 fiyittthv So'Og Ccv& xiXicov acrn,967)v %at& xEcpakilv, anauas 7thrrag iv
TO) °Ng) &mi.; xai airrOv TOv [Ilya Saxa, 0a6v)vag airrgiv Nat nacniyoeirac; 302b

Ta 7tAetata, £1,7KUV auto:), Ott' Tip, MAW Tal5T11V 130i 11EXXCO 1tCCE)CEXCETCEN6f1CU, rot: 20

gxEtv thy iiITOL6CEV &al; qwoviLba x,cd, nortiow GE Etc x@EITtOtieaV SO ay, ACV
ROxacnatilaa; oi5v xai,
ijv EIXEg EV To) Itat@ad TO11- OCCOLXhog xai, p.h (10-61,tet."
a6Jrao6p.Fvog Thy avrov xitQa CutijkaEv Etc TOv otxov avrov. Matcbv bi nae' CO7-
T013 to ovogt-ca Tun, d-yEva)v .65v iv Tud nahuticp ota1WElp&VTOJV OvpixtaXi.cov, n6v-
Tow to Ov6Rata xargyQatliEv xai iv -rag JtA01,0ig xai iv Talc axivalc 6vva*oo1- 25.

aag oi5v mirrag irlykoaaEv, (Ay& xi.Xitov CcalcQ65v SoOg Toic To'6@xot,g.

2 (DElav-rteibcov Bull: di Francezi I: (DelltUtL6WV P 11 3 clvOtatacnIcu. Bek 11 4 ap.cpta

P 11 21 XQELTTOTEeaV Bull: XEIELTTOTEea P.

turci de pe vasele aduse in Cornul de Aur. Orchan... s-a aruncat jos : L. Chalc.,
II, 162, 9 spune ca a si murit ; cp. Critobul, 1, 64. in Cosmidion : vz. XXXVII, 8.
sci fie cdutati copiii si sotia: vz. L. Chalc., II, 165, 12. gi 1-a mingiiat foarte malt:
vz. §i Critobul, I, 73, 2. pe toti i-a rdscumparat : cp. si G. Sfrantes, 1061 D (G. Fran-
tes, 310).

www.dacoromanica.ro
 380 MOARTEA MARELUI DUCE LUCA NOTARA XL 5-7

5. Facindu-se dimineata, dupa ce a trecut cea dintii zi, acea zi intu-

necoasa, in care s-a facut totala prapadenie a neamului nostru, tiranul
intrind in oral, s-a dus la casele marelui duce; si acesta intru
intimpinare si inchinindu-i-se, el a intrat inauntru. $i era sotia ducelui
5 bolnava in pat. Atunci acest lup imbracat in piele de oaie, apropiindu-se
de pat, a spus graind cAtre dinsa : Bucura-te, maica ; nu fii suparata de
ce s-a Tntimplat. Voia domnului sa se faca ! Mai multe am sa-ti dau decit
ai pierdut, numai sa te faci sanatoasa". $i venind si baietii ducelui, i
s-au inchinat ; si dupa ce cu urari de bine i-au multumit, a iesit, plecind
to sa vada orasul. Cad nu mai erau locuitori de loc, nici om, nici vita, nici
pasare care sa elute, nici nimeni sa scoata vreo vorba inauntrul orasului,
numai citiva turci din cei care fiind prea slabi n-au putut sa prade ni-
mic, deoarece multi s-au ucis Intre ei, smulgindu-si prada unul altuia; si
eel tare prada, iar cel slab care nu se putea impotrivi, primind o lovi-
15 tura grea, raminea Intins. $i a doua zi, care era treizeci mai, au venit si
culegeau si ei ce a mai ramas.

Sfirsitul tra- 6. Atunci tiranul, dupa ce a umblat prin partea cea mai
tragic al ma- mare a orasului, a facut un ospat in partile de la palat
relui duce. 8i se veselea. $i boteztridu-se bine cu yin si imbatindu-se
20 a chemat pe cel dintii din eunucii lui si poruncindu-i, i-a spus : du-te Ia
casa marelui duce si spune-i : sultanul hotaraste sa trimiti pe fiul tau mai
final- la ospatul lui". Cad era baiatul chipes, avind paisprezece ani. Cind
a auzit tatal baiatului, a ramas ca mort si fatz i s-a schimbat si spune
arhieunucului : Aceasta nu e in obiceiul nostru de viata sa dau eu cu
:25 mina mea copilul meu sa fie pingarit de el. Mai binemi-ar fi mie sa-mi
fi trimis calaul sa-mi is capul". Arhieunucul insa 1-a sfaluit sa dea co-
pilul, ca sa nu aprinda minia tiranului, el insa nu s-a lasat induplecat,
ci i-a spus, ca : data vrei sa-1 iai si sa te duci, is -1 si du-te. Dar ca eu
sa ti-1 dau cu voia mea, aceasta nu se va intimpla niciodata". Atunci ar-
30 hieunucul s-a tutors si a spus sultanului toate cite le-a grait marele duce
si cum n-a vrut sa dea copilul. Atunci tiranul aprins de mInie, a spus ar-
hieunucului : Ia calaul cu tine, intoarce-te si adu-mi copilul ; iar calaul
sa aduc5 pe ducele si pe feciorii lui".
7. Atunci mergind e! si ducele aflind vestea, pi-a sarutat copiii si sotia
35 si a plecat cu gi'dele, el si feciorul lui si ginerele sau Cantacuzino. Pe

5 : Fcicindu-se dimineata : 30 mai 1453. XCLiQE Bucurei-te c formula de

salut antic greceasea. Dupa obiceiul nostru de acum trebuie sa spunem : Buna
dimineata !" sau Bine te-am gasit !" Ekaotatliactv-rag airrov deli p. 383, 25 sii-
xa,ctat6 aoL, fieotc, totusi aici constructia cu acuzativul se apropie de cea neogrecea-
sca, avind intelesul de a-I ferici pe cineva cu cuvinte de laud5, bune urari $i multumiri.

www.dacoromanica.ro
lx -9 L SVOI14 tl1ao.LS1 VNIINVZ12-opani 18E

.g 5731,0m03ll 39 `511A3110A3A, toeo)1t 5li0n09, 51(A137q 501i 511i070311 17)% 573031)05

`5730ritt 19 11 oi3A3A. It lolooycomou (101 5aoW Asoritt, Aonly3913 A3 1.11 131(011 0
SoAmoonx lros 523 Snot 5oono 901 aole?A,31.1 59x(1o9 Aspo110 3 A.m.o.7(3 39 513 --A9A119
A10111 001(X) 17;7% 5991.,1419%90151C `A91070 A30'60313 -591q Ane 39 103, 11Ara clomp 30979 -
9
739110A -51.01pmyx 3191 9 do6ir Soritao9i73 Sowg 45.o91lA 111 `11A1yx 1.1b3 -oiLl0000ic
51913(1345 .L119.3o `303110x. m .6.31111i Istri aouay 11135101 .1o9xltd3g1icto 91 )Tlltym. (101
ctojoam 0/0,03/1.3/1. ooXa 113 nAopyit arac AT x3vpic70510 001 173,1.009 `109 A0A9Ti

-3A173)Act 531A9b1.ya 39 lo 5391731c 1101c19 /1-901.144%390031L ..(1)1(73 in% AuDiaap

531A139 'A01073 30'(1q3 ACOC,L39010331C Asti .A.rupt Ath. 03773., LI, 99911 5ox1013 19,0 -Al)
OI
5oarco031 31c,lo 50A1.11% 1(10 A.03A139 9,111005% A.13 11 AC01,31( 501,13 '51;949 A0A9Ti 53A11
A,031 1Xa0rt3yax9 11 91g 01 AoartIolAv ',mi(1x) 11919 vox iortOIL ccoe
IA,Ti ACO1A3glinn9
ltn Aorcimp A739l1g.93A.0ob3 531A.oxIo 0 513 3 ,ctoom 731 7003acb9i pox 0 51301tAft9
`A3731931,1 9 39 111i 50A3T11p.119 1X)Atia01im2 ))ja.nox driloy A)? A07 AlltALvos .01'13%3 RI
39 75631(139 75033T1i,1 4190%10181 MOA.12 9 `509'9 Aotql.top lnx 701 10A31101ri3y73173x4
1019.73 AOAAVAILD 91

.9 3191 0 5oAAD6cu Am6L'y319 01 Aololayic 51,1,1 5003y91r 1y3x, 59011 5102 (101
(10)173yr11: 103030 A.01091cr1n.9 5D91p011 .013A1X)033711? 173% In 5130.olurndloinx 0119, 1101

00A1,0 173% 51309043111 A39103T C01 cart0n1L31X(19 a019,73 inx 5.991.00431: A31C13 . y" -
301(31C A3 (111 ibxio 1101 ri0i9A3r1 59x(109 19% 31L13 .(71(1) 131019 9 `mp113A,111 7)A1 -1319

5Liy A01 A.91(1 009 A01 A30331(p3A A3 61 A.H.,.._,,dyworrinD )A 03 5191393 9 `503/1 OZ

A.0749 99931 A01713199170%9303 5013 510900WV A.00 9 4511,17311 1101 59917311 LLOV03%3A31C72

19% LI, 5169 (Loup) 11.0.9-noyylt px 13AR du. AX9,omo1X0373 %illy 1193 011101 A3 111

751531314 IA.03k731011 (101 19/101397303701C 01 A9T13 A0191731C 517013x10 A19033X ioAltaAniri

invio
orme .ctoirpo Ao112303x Ap
1T .ftori - o.
ALL loll ((01
39 5oXo.on.a3iX0370 5739cpyaogricE9 A9109 (101 173A(109 01 `A0191731C
Ao11114,9 19% A13]731( Alla AL,11(9d33% 0011
SZ

DA:10 1.1,11 513 Alploo Ilopxx? A91 AOAA73(301 9 39 Isui `513*D131c ,k102 4A901c13 .112 le
13.0,o9 A130ny 91073 1DX 4A13.6Lr1n0 AspOloy '3.610u73 91 39 0,)43 109 01091 19A.9919
6713%10 `11731141(30 c1.13 11013911,A31. -3101c9)1l 3191 0 50X(10A(131X(39 513C1373(319 31L13

di/ 1/191i3A,1,1. 101,tn7L10 )?amc aoi rtov0A.37-1 Somog InAmItyloy 1)X 5co1cAmmic 91
%ItO 41,,tyn,o0Itt '173A(139 3191 9 5oAA7303r,t1 51ago7Tia.0, 3741613 eo.i. .6)(loAct31X0372 Dy"
- 121t0E

30 A91 A017.49 A09 100

A91 10X1109 173% 50101 59.011
170%

-
51317730319

.aoirpo
319 1071 01 A0191731L . 0 39 5ml-1L1g co1V.73Al2

'L 3101 531A0.013 113'4. AORTA 91 loriculyri 9 ctoig 0110991.14 91 10A%31 -09
001 19% Alla 10%170Aak 19% 0139,3a01q Acp eoi `611-1119 591913 pox 0 591n, clamp llyx

IEOE 3ciTt d II tE o 5Q1a :d !lo!PU 'I

www.dacoromanica.ro
 382 CURAJUL MARELUI DUCE IN FATA MORTII XL 7

baiat insa 1-a luat arhieunucul cu sine. Intrind i 1-a aratat sultanului
care, auzind ca ceilalti stau la poarta palatului, a poruncit calaului sä le
tale capul cu sabia. Atunci calaul i-a luat putin mai jos de palat si le-a
spus hotarirea. Auzind feciorul lui ca vrea sa-i ucida, a izbucnit in plins.
5 Tatal sau insa sand cu curaj, i-a intarit pe tineri imbarbatindu-i si gra-
indu-le : dragi copii, ati vazut ziva de ieri, ca intr-o scurgere de o clips
toate ale noastre s-au spulberat : averea noastra nesfirsita, marirea noas-
tra minunata pe care o aveam in acest mare oral si printr-insa in toata
lumea locuita de crestini. Acum insa in ora aceasta nu ne-a mai ramas
10 decit viata asta de aici. Dar si aceasta n-are sa ne fie Fara de sfirsit; caci
o data tot vom muri. Si Inca cum ? Lipsiti de toate bunatatile ce le-am
pierdut, de marire, de cinste, de domnie, batjocoriti de toti, dispretuiti
si asupriti, ping ce in sfirsit ne va ajunge si moartea, luindu-ne din lu-
mea aceasta cu fara nici o cinste. Unde-i imparatul noastru ? N-a fost
15 ucis ieri ?! Unde-i cuscrul meu, tatal tau, marele domestic ? Unde-i Pa-
leolog protostratorul cu cei doi feciori ai lui ? N-au fost ucisi ieri in
razboi ? 0, de am fi murit si noi cu ei ! Dar si aceasta ona e de ajuns,
ca sa nu mai pacatuim Inca. Caci cine stie armele diavolului, daca, in-
tirziind, nu o sa fim raniti de sagetile lui inveninate ?! Acuma arena de
20 lupta e pregatita ; in numele celui ce s-a rastignit pentru noi si a murit
si a inviat, sa murim si noi, ca impreuna cu el sa avem parte de buna-
tatile lui". Cu aceste cuvinte i-a imbarbatat pe tineri si toti erau gata
sa moara. 5i -i spune gidelui : implineste-ti porunca, Incepind cu cei ti-
neri". Si ascultind calaul le-a taiat capul tinerilor, in timp ce marele duce
25 statea si spunea NIultumescu-ti tie, doamne", si drept esti, doamne !
:

Apoi i-a spus gidelui : frate, da-mi ragaz, sa intru si sä ma rog".

Caci era in locul acela o bisericuta mica. Si 1-a lasat si intrind, s-a rugat.
Cind a iesit din usa bisericii, trupurile copiilor erau acolo, Inca zvicnind;
si iarasi dind marire lui dumnezeu, i s-a taiat capul. Luind calaul cape-

7 : Auzind feciorul tut: Vechea traducere italiana vorbeste de feciorii lui ;

Critobul, I, 73, 10 si G. Sfrantes, 293, 7 spun ca ducele si-a pierdut viata cu doi
feciori ai lui ; L. Chalc., II, 166, 7 de asemenea vorbeste la plbral, Vara a da vreun
numar. Dupa Leonard din Chios, doi feciori mai marl i-a pierdut in lupta, al trei-
lea a fost decapitat in fata parintelui, iar eel nevirstnic a ramas In seraiul sulta-
nului (vz. Migne, Patrologia Graeca, 159, 943 A) ; pe acesta it chema Isac si a
izbutit sa fuga, ajungind la Roma, la sora lui pe care marele duce o trimisese
acolo Inca inainte de impresurarea Constantinopolei (vz. "Ex,Oecng novixii ed. .0
Sathas, Meactuovi.xii BLIDaofthx-n vol. VII, p. 570-571). marele domestic: vz. V, 2
si XXX, 2. Paleolog protostratorul: ale anti case au fost pradate printre cele
dintii de turcii intrati in oral ; vz. XXXIX, 16 ; cp. XXXII, 1. arena de lupta este
pregcititd: e o figura retorica scoasa din luptele de ntrecere antice; totusi nu s-ar
putea spune ca aceasta cuvintare directs compusa -de Duca si facind parte din mijloacele
tehnice de expunere ale istoriografiei antice si bizantine, nu este miscatoare, adinc

www.dacoromanica.ro
XL 7 DucAs : 1STORIA TURCO- BIZANTINA 383

o ycq.43Q6; &nail 0 KavtaxouvOg. TO bi xauSiov 0..a[3Ev fiEf ikarroii 0 CtortEv-

voi3zog. Eta Ekatlw cin, xat SEiag TO 3Tattnov rw fiya[tOvt, To Og Si )1.011t01); ilcoleuv
iv Tfi nvArl toy acaccTicru 1,0Ta giVO'Ug, 47,611GE T4-9 billikp '14:pe1 Tag xapakag can'ciiv
ancqurFivat. TOTE Xaf 3d)v a0Tobg [ttx@Ov xaToAsv TOU 7CaaTE011, ELTEV (Xi/TOT;
45 &Flag TilV OUTOCOMV. *Alto' Ocrag N 0 viO; avrov Tipf acpayilv ExXauciEv. '0 Si 5

tat Cuirrol5 yEvVcaan ataaEig ivEolYVatiOXIE Tag vicug, otlicittCOV airrag %at
Aiyaw ,,TExvia, EThaTE trly Xing fll,tEciav EV Itu 11 '<Envoi) 607C:li to ktiti34 naVta
cpooliSa yEyovOTa 0 nkci5Tog lititTyy 0 6txivoycog, f SO,;ct rl Oaty.auTil, ijv EL)(0[41V
iv Tfi aiyaXon6Ast, rain.° xcti, St& airrijg iv 7thall Tfi yfi, 1lV OiX0i3CFL niaTtaVOL.
Nuvt Si to USga TavTTI 0i)X iVEAhTETO 6.210 Etc *tag 7tArly T OtaQ0i3aa attTi twrl. 10

'Eatat, Si flitiv afar] ovx etTEXEUTTITOg &pi AOTE, yap il-VriO[tE'acc. Kat TaiiTa
mTu'g; cYcimocrOttEvot Twv 6cyaNiv, iov eoXiacti.tEv, Tfig SO,;7K, Tfig TVATIg, Tfig aii-

.6EvTtag, Tropic narrow OVELKOIAEVOL, XataCNOVOilllEVOL %at TAERIEWQ041EvOL, &nig

OU gkail 0r' iipag xat 6 DOva-rog Act(3(bv ix TOW jobE aTtp,crug. Hui," 6 filtiTEoos Pa- 305b
cradg; Oirx icnpetyti gig; 11015 ktO; cluttne*E@Og xai, GO; gaTilo, O ittiyag So[ti- 15
o-Ttxog; Hof, 6 IlcacucaOyog star 7C@COTOOTQaTCOQ Oiry nag Six) vticnv airraii; airx
icnpayricrav gig iv TCE) TopAincp; EloE %al iptoig CoTEftavottEv av OvV airoig IIArly
%at at-ill .1) (7)pa txavii early, 3T204,141EXilacoluev 7aiov. TLS yap orbE to Onka
toy Su:106Am), at star 13111HVOVTEg nArlyulµev aa1 Tei5V tOPOI.COV PE4Ov CUOTOM
NOV TO aT(5181,0V ET014101, iv 1515[101TI, T013 aTalIQC011iVTOg ink) TIPATW %al OavOvTog 20
xal &Val:nen/Tag CoTaaVallEV Xai, hpoig, tva Ovv carrip aitokccOcrolav TO"av siya065v
aima." Taira £51,7aUV xat CITTielotg ToO; vEoug, iyeyOvEulav 7t.o&avitto1 Ta Sa-
vEiv. Kai, AiyEt Tip 6OTEXOUA4i.TOQL 1101,1160V TO XEA,ElJa0iV crot, eteVc[tEvog anO
Tag vicug." Kat imam:1'00a; O Skuog CTiTE[ts Tag xETakecg TOliv veto', tcrTet-
ttEvog 0 plycz; Soi) xat liywv TO. Mxccourroci not, KiTtE," star TO. Abtato; 25

ET, K41,6'" TOTE Elate To) al[EXOUCCTOQI, 'ASEX(106, Mg pot Za.tyriv etvoxilv Tot)
EiclE0Eiv star IteoaEiiotc4Oca." TI-Iv yap iv ixECvcp Ttl? Tom!? vaO; opotok. '0
bE etcpiixe %at Etaalliov neour[OctTo. TOTE it Ekaleuv ix Tfig aarig toil vaoii, flour
yap ixel Ta 64tarct TiOv nattnov aitra ETi 071,4aQaTTO[LEVa, star 3t0.1,1, ,booXoyiktv
nipApag 066, 6oTET011111 trlV Xupailv. Aafr3iov o&v 0 Skttog Tag Xicpakolg ifiX.DEV 30

4 akoic Bull: af,T01); P11 5 Ascoltando li figlioli... cominzarono a pianzere 11115

014lJtEfkEeOg P: auptivitcpog Bull.

simtit5 *i bine potrivita. Despre sfir*itul tragic al marelui duce Luca Notara vz. *i Leo -'
nard din Chios (Migne, Patrologia Graeca, 159, 924 D *1 943 A) care e pornit asupra lui din
cauza atitudinii ducelui hotdrit potrivnica uniatilor. Cp. *i G. Sfrantes, 291, 14-293, 11.
L. Chalc., II, 165, 18-166, 14 se apropie de cele spuse de Duca. Critobul, I, 73, 2 *i 8
spune ca ducele *1-a pierdut viata din cauza sfetnicilor ai lui Mahomed II, a
carui fapta urita, Critobul cauta vadit sA o acopere.

www.dacoromanica.ro
 384 PLINGEREA TARIGRADULUI XL 8XLI 2

tele lor, a intrat la °spat si le-a infAtisat fiarei insetate de singe ; tru-
purile insa le-a lasat acolo goale si neinmormintate.
8. Tot asa si pe a-0 nobili, functionari inalti de-ai palatului, i-au Cgs-
cump5rat, pe toti trimitind gidele, i-a tgiat; femeile si baietii for insa i-a
5 ales, fetele frumoase si orice baiet chipes, si i-a dat in seama arhieunu-
cului sa-i pazeasca. Pe toti ceilalti robi i-a dat in seama altora sa" aib5
grija de ei, pine vor fi adusi in Babilonul de Adrianopole.
9. $i toata Constantinopolea era de vazut in corturile din tab5r5, iar
orasul pusliu si mart, gol si f5r5 de glas, neavInd nici chip nici fru-
10 musete.

Plingerea XLI. 0 Tarigrad, o Tarigrad, cap al tuturor oraselor. 0

Tarigrad, o Tarigrad, centrul a color patru pArti ale lumii !
Tarigradului.
0 Tarigrad, o Tarigrad, fala crestinilor si moartea barbarilor ! 0 Tarigrad,
o Tarigrad, al doilea rai s5dit spre apes cu pomi de tot felul inAuntrul
15 sati incarcati de roade spirituale.
2. Unde-ti e frumusetea raiule ? Unde-ti e Inviorarea binefacAtoare de
trup si suflet, a darurilor spiritului ? Unde-s trupurile apostolilor Dom-
nului meu de mult sadite in raiul mereu inflorit, avind in mijlocul for
ve§mintul de purpur5, lancea, buretele, trestia, pe care sarutindu-le, cre-
20 Beam c5-1 vedem pe cel rastignit pe cruce ? Unde-s moastele cuviosilor ?
Unde-s ale martirilor ? Unde-s ale marelui Constantin si trupurile celor-
lalti impArati ? Str5zile, foisoarele, rAscrucile drumurilor, ogoarele, in-
grAdirile viilor, toate pline si iar pline de moaste sfinte, trupuri ale ce-
lor de neam mare, trupuri ale celor de neam mic schimnici si schimnice.
25 0, ce osinda ! RAm5sitele pAmintesti ale robilor tai, doamne, le-au pus
de mincare p5sarilor cerului, trupurile cuviosilor tai fiarelor pAmintului
Imprejurul noului Sion, si nu era nimeni care sa-i Mgroape".

8 : trimitind gidele i-a tdiat : cp. L. Calc., II, 166, 14-17. si Leonard din
Chios' (op. cit., 943 A) : Chirluca,... cum caeteris baronibus decollatur.
9 : era de veizut in corturile din tabard : cp. Leonard din Chio.,, ibid., 942 B:
Traducitur ad papiliones omnis substantia et praeda". nici chip nici frumusete :
Isaia. 53, 2.
XL, : Cp. cu
1 '52 flat.;, 116Alg, nCau.ov actooiv OcpitaXtte Tarigrad, o Tarigrad,
ochi' al tuturor oraselor", din Istoria lui Nichita Choniat, i ed. Bonn, p. 703, 4.
Nichita Choniat a lost martor ocular la cucerirea pustiirea Constantimapolei in
1204 de .latinii cruciadei a IV-a si descriind acest eveniment, compune asupra
acestei nenorociri a neamului sau o plifigere care incepe cu cuvintele de mai
sus. Pe urma acestei plingeri se pare Ca s-au luat si Duca. Cucerirea Constantino-
polei de turci a provocat o intreaga literature de plingeri gi tinguiri in proza, dar
mai. ales in versuri, numite itoilvot (vz. K. Krumbacher, Geschichte der hyzantinischen
Litteratur, ed. a 2-a, p. 839-841 si D. Russo, Studii istorice greco-romtne, vol. I. p.
50-56). corrEiyhtaa... Novaa raportate si in acord cu Iloktg nu cu ;mock-
&too; care e masculin.

www.dacoromanica.ro
XL 8XLI 2 DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA 385

etc to atiptOcriov, itapaviciag aStag tip; aitto(36QT etwicp to SE otiliata yuRva 306b
ixii. %at Ccia ITC( 'Kati 1171EV.
8. `01.witog xat Saovg tcliv EiryiviTyv %at Ocpcpma?.im toil JIXXXOLTIOU REyL-
6Ta Vag iTlyOQCC6E, ltavtag, atetkag toy 61TEICOUVLT0Q6, xatiotpaiv. tag Si yv-
yam; %at 3taiSag ailtwv iE4ato, tag Weatag x6eag xat Ei)ELOil &Neva, xat 5
naegSOME Tit) aQxLEUVOiwp TM", 1111@eiaat. in? name. Thv Se 2t01.1diV atxttaAtoolav
ItaQiScoxiv Ca ?wig toil cpQovtitia9at atirt(7)V, axes; o ituaraolicriv itg Bal3u-
A.Cova rip/ 'Atipt.a.vaii.
9. Kat '?v tSiiv tip/ Cinccciav 1164v iv tai; 6XTIVOic toil cpwciatou, tilv
11621,v gewov, vixclav xatievriv, yuRviiv, itywvov, µr1 Exouaav EISog oi)Si )talit.og. 11

XLI. 'Q Mktg, II6b,g, 3t6Aicov 1ta6176v xicpaki cu 11645, 1164g, xiVTINV
tc7)v tilsoitecov TO') x6atiou ttiethv (T) 1161,4, 116A.tg, xeuattaw.76v menace xat
(3a@i3a@cov acpavtoTtOg (13 116?ag, IIOALg, Zan 3tapabiL6og cputitraeicra nobg
blicrp.6g, Exouaa gvSov Tina ltavtoia PQW0Vta 1,ta17C0i1g 1VVE111111T17tOUg.
2. foil 60'U TO Xeln.0g, 3T,a9a8EI6E 110'0 60U 1) tiny XOT1TWV toil 1tVE410- 15

Tog Ei/EQyETLWil )(.7xrig VuXeg TE %at cr6.1Aatog; foil to tibv eutocrroakyv toil KU-
001) 11010 061AUTC1. to hQO 7t01/.0ii crutivOivta iv TIT) etet,1 azi, Ita.eabitimp, gxarta
iv gag) TO'UTCOV TO TWEITUCIOil"V Afrypiv, toy oyyov, toy v!aatiov,
TilV

&MCC Co:DiatOVTEg i(parrcOvE0a toy iv atavki inpOivra 601v Hof, Ta. taw
OgiCOV XE1TCLVCE; 11015 to tiny ria,Trliecov; toil ta, toil veyetkov Kwvatarctvou %ad, 20
rwv AoutuTiv Pcio-aecov Jrabliata; at ayunt, to 1tEQ1CLUA.a, cit TV0601, 01 elLycOt, 01 307b
tiny &pram asciicp@ciwoi, Tet Aelvta 76:11QT1g p.iata kiapavon eryituv, motiatwv
Einrevgyv, owliatwv ayEvibv, aunti7ov, aaxtitclao" v. TS2 tic ttip.ktg ,"E0evto;
CHE, Tel 191/161[1616 TOW 60'6401, CrOU PQ6116TOI Tag 7TETELVOig TO'D OiTaV613, tag
akmag taw Odcov on) TOT, Oticitoug '65 yfig WOXAAp trig Niag Eubv Itat oirx ijy 25
o Thintwv."

23 ilyevoiv P: Ciyviiiv Bull 1 licrwritpicov P.

2: Unde-s trupurile apostolilor ?' rn biserica sf. Apostoli, clarimatA de Ma-

homed II, care pe temeliile ei si-a cladit giamia ce se vede azi, erau inmormintati
sf. apostoli Andrei, Luca si Timotei vz. Viata sf. Eutihie, patriarh al Constantino-
;

polei, in Migne, Patrologia Graeca, 86, II, 2384 D , Procop, De aedificiis, I, 4, 19--.
25 si alti autori bizantini citati acolo de editorul Iacob Haury. Biserica sf. Apostoli
a fost prima gropnita a impAratilor bizantini, intr-insa a fost inmormintat si
Constantin cel Mare. veqmintul de purpurd Intre alte odoare scumpe in bise-
ricile Constantinopolei se mai aflau vesmintul, tancea, buretele si trestia din timpul
patimilor domnului nostru Isus Hristos. Aceste odoare le aminteste si Leonkd din
Chios in scrisoarea sa cAtre papa din 15 august 1453, Ca prin ele papa sa" fie in-
duplecat la o noun cruciad5 : moveat Christi incosutilis amictus, spongia et mucro
perditi, dilaceratae sanctorum reliquiae". Migne, op. cit., 159, 944 A. "Eftsvto, 10-4
...Ramtuitele parninteqtt... : Psalm 78 ,(79), 2-3.
25-5217

www.dacoromanica.ro
 386 PLINGEREA TARIGRADULUI XLI 3-5

3. 0, biserica, o cerule pe parnint, o altar ceresc, o dumnezeesti si

sfinte locasuri, o to frumusete intre biserici, o sfinte carti pi cuvinte ale
lui dumnezeu, o legi vechi si nou5, o table scrise cu degetul lui dumne-
zeu, o evanghelii graite de gura lui dumnezeu, o stiinti dumnezesti ale
5 ingerilor purtAtori de trup, o inv5tAturi ale oamenilor purtAtori de spirit
sfint, o indrumAri ale eroilor semizei, o stat, popor Si armata, fara sfirsit
mai inainte, acum insa disparut ca o corabie ce se ineaca in drumul ei
pe mare, o case si palate de tot felul 3t voi sfinte ziduri, ast5zi va chem
pe toate pi piing dimpreuna ca si cind ati fi insufletite, avind pe profeiul
10 Ieremia conducator al jalnicei cint5ri.
4. Cum a ramas singur5 cetatea cea cu multe popoare ? A ajuns ca
o vaduva, ea imbelsugatA intre neamuri; doamna intre Oil, a ajuns bir-
nica. Plingind a plins noaptea si lacrimile ei pe obrajii ei Si nu este ni-
meni cine s-o mingiie din toti citi o iubeau pe dinsa. Toti care ii erau
15 prieteni, si-au cAlcat cuvintul fata de ea, i s-au pref5cut in vrajmasi. S-a
umplut Asia de umilirea ei si de robirea-i far5 de margini. S-a asezat
printre pagini, n-a g5sit odihnire. Toti prigonitorii ei au prins-o in mij-
locul asupririlor. Strazile orasului jelesc, c5 nu mai e cine sa mearga
la serbare. Toate portile ei au fost stricate. Preotii ei suspina adinc, fe-
20 cioarele ei sint tirite Si ea ins5si amAritA in sinea ei. Asupritorii ei i s-au
suit in cap Si dusmanii ei sint cu voie bunk pentru ca domnul a umi-
lit-o pe dinsa pentru multimea fArAdelegilor ei. Copiii ei au luat calea ro-
biei in fata asupritorului. s-a dus de la fiica Sionului toata podoaba ei.
Marii ei dregAtori au ajuns ca berbecii ce nu gAsesc p5sune i mergeau
25 Fara nici o putere din falai prigonitorului. Dusmanii ei priveau si au as de
bejenirea ei. A pAcatuit din greu Ierusalimul ; de aceea a ajuns sa se
clatine ".
5. Vrajmasul si-a intins mina asupra tuturor lucrurilor scumpe ei,
cAci a vAzut intrind in locasul sfint al ei neamuri p5gine, despre care ai
30 poruncit sa nu intre in biserica ta. Tot poporul ei suspina adinc, c5utind
piine. Toate cele scumpe ale ei le-a dat pentru demincare, ca s5-si Tina
sufletul. Vezi, doamne, Si uite-te ! Tofi care trecefi in cale, uitati-va gi
vedeti, dac5 este durere ca durerea mea ce m-a incercat pe mine. Dintru
inaltimea lui a trimis foc intru oasele mele si 1-a adus asupra mea.

3: 0, biserica, o cerule pe : cp. aynxeu; Arti yr); aeavtoy acpaicaoaa

ca o adeyarata bone cereasca pe pamint" Nichita Choniat, Istoria, ed. Bonn, p.
314, 16 §i nattiAgyLate vaE xal itcarats, of/Qayi inlyeLE, Operve 8611; 1 E0D, xcpouf3mOy 001-
[m, xed. cf-reeiwaa SEO-reeoy biserica prea mareata Si prea dumnezeiasca, cer coborit pe
pamInt, tron al macirii lui dumnezeu, trasura a heruvimilor, o a doua bolts cereasca"
Ibid., 783, 22. Vezi §i G. Sfrantes, 289, 20 : Kai fly lociy toy naulaytatoy i xci.yoy yady
xal iisarratoy tics TO °toil 20(plag, toil olieaydy toy gniystoy, toy SQ6yoy tfig SOgrig toil

www.dacoromanica.ro
XLI 3 -5 DUCAS : ISTORTA TURCO-BIZANTINA 387

3. TS2 vai, 6 inEysts oivave, (T) oi3Oviov Ovcicacrnjetov, (T) IlEicz. xat tEga
nE6ivri, (I) Icalog 11.mA/1(1163v, CU (A.-Nn EE(Nat xat 0E013 16yia, w voliou 3taiatot tE

"tat VEOL, JTA.AXOLL yclayElacci OEOV Scorciacp, w dayyaacc kcaTIOEvra Ocoii cr6-
GT)

!tail, (A) 14Eoi.oykci accQxocpknov ecyyiAcov, 65 SibacixaMat. avEwatocp6Qcov Ccr89(8-

:Tow, w noctSaymicci fillvagwv 1p26cov, cu AOkrTEICE, 871,11og, CI) area-cog 15neo
GT)
5

ligt,00v tb R11,, VaV 8' eccpavtafig Cbc norcitottgvi vai5g iv trp Jadv, CU obsica.
%at JTCCVT0oCtna 7f(aatla. xat LEeet TaX11, aiip,Eciov Ciurtakth 7TCcv-ra xat dig E1111/1Y)(Ct

CrUVO@TIV(;), tOy TECIERLCCV gX(01/ Ectexov r715 ikEEtviic TeayOta.g.

4. 11c7og i%CcOicrEv ittOvi r1 natc r1 nEnkroluptivi 2.cci6v; 'Eycv1101 eo;
pa fi nEnloi'ffuligvri iv EOVEG1LV, a()X01)6a £1, ZUKICCIC Eysvipl-ri Et; sp6Qov. KAccEovcra 10
X)vC(1.)681, Ev VtYltit %at to baXella. ccinfig Ent -r&l)v olay6vcov ainfig %at o fuie-
xEL 6 naclancAcTyv ainhv cin6 ncirrcov xi& ecyancbraov ain380. ITarrEg ot sploiirtEg
avtily 110ETTIOCCV Ev (117)Tfi, Eygvorro ainfi Etc ix0@cy6g. ME-cfpxEcPthi rl 'Aga Curb 3C 8b
TOMELVGiKTECOg abtlig xat &To nA,fracrug 8olasiag aVtiis. 'ExCcOicrev iv £151/EGFLV, Ovx
ETTEV avancuaiv. Hans; ot xcc-ra8cd)xorcEg aUtriv xaTEXaf3ov ccisn-iiv avec 111£0.0V 15

to5v 144{3Orrcov. `08oi, 7LOA.E(Og ItEVOOikiLV naps te) [ATI ErVaL iQxol.,tivoug Et; ioe-
Tip/. Masan at rOA.ai airrijg inavco[tivab. OE tE@Eig canflg ecvcco-TEVat01X31V, at
7ra@DEvol, ainfig ety6isvai xat avrri noteatvolugvl iv gaol. 'Eyivorto ot 0?.(130v-
TEg ccirriiv Etc xEcpaliiv xat of Exl4pot ccinfig derivoiiow, On K6GLog itansEvcootv
ocirrilv La TO nkii8og tthv Cco-E13Etiiiv airriig. T0 viptua abrilc inopEinSi Ev atxpa- 20
Xwoict %at& nQ6o-conov 02dpovrog. Kat EU.I0EV Er. 0-oyoc-rQog Eueov Iv:ma rl Elsnt()E-
nacc avrric. Tygvovio of clexorrEg airrijg cbg %QLot ott El5QEmov-rEg vo.thv xat
tCrel: ltaTa AQ6o-ontov oceo%ov-rog. 186vtEg ot igeot ainfig iyi-
inOCIEL/OVTO Ev oitX
Xcccrccv Ent RE-mm(4 ctintlig. `Atict@TEav riµaptEV `Iceovotaift 8La VAT° Etc oec-
Xoy iyvero." 25
5. XEI:Qa ccirroii iEng-raciev 6 0400.)11 g7t1. 7teLVTCL Ta inolviiilizata ctinfK,
ELSE 'yap gOvi EtadkOvrot Etc T6 aytaatta arch;, a EvEtEtaw lAr1 Eloa8Eiv Et; tTiv
ixxXriaiav aov. Ilag 6 Xa6g ctinfig xatocatEvatorrEg, i ri-roihrEt; aprov. s'E80)X0(1,
to intOvAtara ainflg Ev 130)Cr6L, to "Ion, )41501E, xat £76-
LTLOIVEIPat 1111.1V1V.
Pit.EIROW 7C6VTEg of JtaecutnE*Evot. 686v LELP111/((TE xat I8ETE Et EffTLV layog 30
%ate( to CiXyog [Lou, 8 inapiqataiv poi. E i'npovg avrov ir,;anotEas niie iv tot; 309b

3 akaxaL P: n)aists.; Bull II 17 at niAaL bis P; punctis supra positis,

8130, T5 xe0ouf3tx.Ov Orata xat crreQecupa 8EirEpov... si puteai sa vezi acea biserica prea
dumnezeiascA a lntelepciunii lui dumnezeu, cer coborit pe p5mInt, trAsura" a heruvimilor
si o a doua bon' cereasc5".xat IsEa nevi fi voi sfint2 ziduri: cp. cu Nichita Choniat,
ed. Bonn, p. 782,. 8-12.
4 : leremie, Plingerile (Thren.), 1, 1-8.
5: lerem., Pling. (Thren.), 1, 10-13.

www.dacoromanica.ro
 388 PLINGEREA TARIGRADULUI XLI 6-16

Curs-;., a intins picioarelor mele ; inapoi m-a inturnat. M-a dat sä fiu ni-
micita, toat'A ziva sa" sulAr de durere".
6. A ridicat din mijlocul meu Domnul pe toti cei tari ai mei ; si a adus
asupra mea vreme sA zdrobeasca pe cei alesi ai mei. A strivit-o ca In
5 tease pe fecioara. fata lui Iuda. Pentru acestea piing eu. Feciorii mei
au fost nimiciti, pentru ca dusmanului i s-a dat puterea".
7. Drept este domnul, pentru CA am amarit gura lui. Ascultati, toate
popoarele, si vedeti durerea mea ; fecioarele mele si junii mei au luat dru-
mul robiei mele. Am chemat pe cei ce m-au iubit, dar ei m-au inselat ;
10 preotii mei si bkrinii mei au pierit in cetate".
8. Ascultati suspiriu1 meu".
9. Ca un dusman s-a facut domnul si a smuls ca un butuc de vie
cortul lui, sArbAtoarea lui a stricat-o. Si fie uitate, a facut domnul, sArbA-
toare si stmbatA in cetate si intru pornirea lui a urgisit pe imparat si
15 preot. A indepartat domnul de la dinsul jertfelnicul lui, s-a lepAdat de
sfintul lui locas. A sfArimat intru mina lui zidul turnurilor ei. Colas de
razboi a ridicat in casa domnului ca un psalm al levitilor in zi de sAr-
bAtoare".
10. Vezi, doamne, si to uita pe cine ai incercat asa. Copiii au fost
20 ucisi de la sinul maicii. Daca vor ucide in locasul stint al domnului preot
§i profet ?! Au adormit in pamintul pribegiei tinAr si bAtrin ; fecioarele
si junii mei au luat calea robiei".
11. A implinit domnul minia ILI:, a vArsat minia urgiei lui ; si a
aprins foe in cetate si a mistuit temeliile ei".
25 12. Adu-ti aminte, doamne, ce ni s-a intimplat nova. Priveste si
vezi ocara noastrA. Mostenirea noastra a cazut in miinile celor din alta
Ora, casele noastre in miini strAine. Orfani am ajuns, ca si cind n-ani
avea tata, mamele noastre ca niste vAduve".
13. Prigoniti am fost, am muncit, odihnA n-am avut".
30 14. PArintii nostri au gresit si nu mai sint; si noi am suferit pe
deapsa fArAdelegilor lor. Robi au pus st'Apinire pe noi ; nimeni nu este
care sa ne scoatA din miinile lor".
15. P:elea noas'Li a s-a ars ca in cuptor, s-a sbircit in fata foametei
ce bintuia".
35 16. Cei alesi au invirtit la risnita si tineri au fast rastigniti pe
lemne. BAtrIni au lipsit de la poarta si cei alesi au incetat cu psalmii lor.

6: Ierem., Piing. (Thren.), 1, 15-16. 7: Ierem., Piing. (Thren.), 1, 18-19.

8: Ierem., Piing. (Thren.), 1,21. 9: Ierem., Piing. (Thren.), 2, 5-7.
10: Ierem., Pling. (Thren.), 2, 29-21. 11 : Ierem., Piing. (Thren.), 4. 11.

www.dacoromanica.ro
11X 91-9 CI SVOT1 10.1.SI V en op - iNvz I NV 68E

5103109' 11011 pax A3A.73).Lp7X oupa 113 '3113 3.0/013121V A.0(11%1q 5101 1.001t .11011 -.31C11)

A3412610 311 523 701 '0)071/9 A.3%0M 311 `AILA.31101A1014 Aill(0 A1L1 Anapti. ,41LA311mArtgo
9 " t 8 3 5731A731!
1 5no1 59,o611Xo1 /Lori 9 50189)1 3 11000 .11011 A3931(9%3
3r113 DX A061 1101 624110 Sctoixgyx? 'toll A0,ttiv 3014,191q 50169){ chAnoloit
agc,toL 111H 5101901 CpA.3 Tin/3/X 01A0A.3A,3 10 10111 (loll iop1oittracb1.1, 110 9
1ail0ARGL

liviDanabx 0 59641
2, 591nxiv" 1103 50i69x 110 01 rnioin 110191 10A73I5191C38131C 31101/90%V `LLB

531A101r. `107) TM 31301 91 50A.y12 .11011 271 10A30/311 (1011 110% 10 10%01AD3A 11011 0n1 -

Anallopo A3 inncorrIXF (1071 10931()%Hi 51101 591Dpa3 '11011 101973 30 1A.0y36n7c-

0141)0. .311 10 513831 ami my. 10 10631000a1t 0,011 A3 Ill iayou ,,,Aou1'tM1 01

.8 aimactoxy," '1,t9 110 (1f49A319 ;9)4

.6 013A3A.3, 50169,m 5() SolleLq pax 3 A3D731LO3 5m A.01(31C119 91 )3110)ALIXO 4970

'1101 A3131306310 AL111503 -11,01913 01L3 3019 50109)1 A3 1301c 51n003

vottpmxylici I1L1

pax go:JD (toil? 1mx po7311 A3A11 A3 J11311116 11pri 51.Aloo (101913 g 1031e1 173% 733632
oirkocnry, 5o109)1 0, L1101310(1 A016 `1101913 A.373A.1131.C10 Al? )3110D1 1101013 91
A341.1a13A(to
7a13x aupa a 50X131 AC0364 '51L1910 41.A(04) 01C 110113y AlOW)0,3, A3 (0%10 11g 001a 5q)

A9111004 AC011113V A.3 7141-4 '5111603

0 '39I" 3169x pox itorfulajpq 1A11 5nrr7oty9la37c3 .50o10o Ama1te93A.ocha,
7a1u1,1A. 731A091614 '590007011 0A31%01r9 A.1.00 A3 .73 .031 111311 atioax 733631 rpyx, -061t
:ALLII,td) A.70.0110411110Xj, 523 ALL, Aco99A A01151001101C 1107.t, .51u9.03aE 10A3015731C (Lori og
pax. 10%01A/3,3A. /Lori mauttapoOlq 533 n'Anjocovor;kpo 901E
IT 9.03013,tav 5016).N mniao `1101c113 A33X33 Tia*AO 51,0,59 .1101111 173%

A.341k ()(1l: A3 Ca 13y971 pax 3A33cla31ox xu. 101,07124 5111910

.zi 11i1.41ALAN" 316931 11 013A3A.3 *A1Tli,11. A041.31M1C3, 173% 301 A91 -1013A9
H, 9Z
Tip A -moral try% 11110A013 ild21731511031311 '510203101N1) 10 10%10 Akmit,t 5icA
0, A10AM A31at1;1;t41.34 5q) 531A.0x 10a3l10ic 53631LLri minict. 56) moux
E `A3Ti1te.Xfplga" `A3rhau1211/01q X9.1) lae,3TilpftraC31132
171 30" 530311011 AOAL Aotolcniti, 'pox Xc,to .mu11oX693s9 pax 513711j, 701 1uriom0 -
A.(-011 'A3110431[0. V MOO 1 A100C131430,%3 50A311tr01tly %90 A11.0 X3
Duni. A0-1111.1. 5111

9613% moirpa OE

gT " o1 pria3g iIt Aco 5cp 5omathix `110.c7)mylolt 1.10.091/.03ARD 91D? 0.01CO20.0131C

509)A.110171% norhy
9 " 301myy.3 A3 9.11510y A13931(1 110%. A. A103 10XD1 17L3 510',a 0%03/13? Oy 4001 -
'A/00 03011 Dna oin? 511'611C 0931C31/3% A 110% yq101X3 ou)? noxiiy-rxit 11,110 MO 3110% -

g : -wan' .3und (uanu) '9 -1 t E : "11,1@la 'Build `(.9@-941.) 9'9

bl : -wan' lund (nona) g 8-L 91 '1-9310I 'Build `(90191) `9 01
91 : tualai uyd ('uana) '9 "gg-E

www.dacoromanica.ro
 390 ROBI $1 PRADA DE RAZBOI XL! 17XLII II

S-. topit bucuria inimii noastre, jocul nostru s-a intors in jale, a cazut
cununa de pe capul nostru. Vai de noi, ca am pacatuit ! Dinspre aceasta
inima noastra s-a umplut de durere; ochii nostri s-au Intunecat. In Noul
Sion, pentru CA a fost risipit, vulpile cutreiera prin el. Tu, doamne, staff:
5 deapururi in casa ta, tronul tau din neam in neam. De ce intru prigo-
nire ai uitat de noi, ne-ai parasit intru lungimea zilelor ?! Intoarce-ne,
doamne, pe noi catre tine si ne vom intoarce ; si sa se innoiasca ziva
noastra ca $i mai inainte ! Pentru ea, respins fiind, ne-ai respins, to -ai
miniat asupra noastra prea cumplit".
10 17. Aceste plingeri Si tinguiri ale lui Ieremie, cu care s-a tinguit la
cucerirea vechiului Ierusalim, cred ca si cu privire la noul Ierusalim, spi-
ritul bine i-a indicat profetului.
18. Care limba va fi asadar in stare sa spuna si sa grAiasca despre
nenorocirea ce s-a intimplat in Constantinopole si despre groaznica ro-
15 hire $i amara stramutare ce a suferit-o, nil de la Ierusalim la Babilon
sau in Asiria, ci din Constantinopole in Siria, Egipt, in Armenia, Persia,
in Arabia, Africa, in Italia, Asia Mica si in celelalte tari, risipiti. Si
aceasta cum ? In Pallagonia barbatul si in Egipt sotia si copiii risipiti
in alte locuri, schimbati dintr-o limba intr-alta si de la credinta in ne-
20 credinta si de la dumnezeiestile scripturi la scrieri nebune.
19. Tnfioara-te, soare ; Si tu, pamintule, ofteaza, ca dumnezeu, dreptut
judecator a parasit cu totul neamul nostru pentru pAcatele noastre. Nu sin-
tem vrednici sa ridicam ochii la cer, ci numai plecati $i cu fata in pamint
sa strigam : Drept esti doamne, dreapta e judecata ta ; am pacatuit, am
25 facut faradelegi si nedreptati mai mult ca toate neamurile. Si toate cite
le-ai adus asupra noastra, cu dreapta 8i bana judecata le-ai adus. Numai
Indura-te de noi, doamne to rugam".

Robi si prada XLII. Trei zile dupa cucerire a dat drumul flotei, fiecare
de razboi. vas sa piece in tinutul si orasul sau, incarcat, de mai sa
30 se scufunde. far incareatura ce era ? Vesminte de mult pret, vase de aur,
argint, arama si cositor, cArti, fara de numar ; robi : si preoti si laici si
calugarite Si calugari ; toate, pline si thcarcate ; jar corturile din tabara,

17 : Aceste plingeri... ale lui leremie: Duca in plingerea sa despre Caderea

Constantinopolei s-a luat dupa plingerea lui Nichita Choniat., ed. Bonn, p. 763, 4-
770, 13, scrisA cu apropieri din plingerea biblica" a profetului Ieremie Cheeittiag cpri-
alv o cptlobaxeug iriv nulvat Eubv xorruojilevog spune tinguitorul Ieremie plingind Sionuf
de odinior5". (Nichita Choniat, ed. Bonn, p. 763, 11). Cp. si Bullialdus comentar la Duca,
ed. Bonn, p. 621.
19 : infioaref-te, soare; si tu pamintule,ofteaza: vz. XL, 2.Aixato5... uou Drept...
ta: Psalm, 118 (119), 136. fipice-rouEv am pciccituit... nedrepteifi: 3 Regi, 8, 47 si 2. Cro-
nici, 6, 37; cp. Psalm, 105 (106), 6.

www.dacoromanica.ro
FIX IFIX-L1 I
SYDCla 111710.1.Si VNIINVZI0-0D21fl,L 16E

'ADL(1,137r 301131ax 1?anx 5733g67)7t Wm* ltsb13a1n33 513 599,A31s. 0 scoox ,Amritl,
A3031L3 0 59Ancb31n 51t1 5111(94nx .Annilj.. 1990 Anill, no .A3rian5nrkt 10311 n.019,01

119,1tA3A3 7?6ttAa99 1L n19onx .A0711L1. lane 0,031,1.01 A73.07319%03 10 imirocno 'AMA; a., -
17:.- al 733N 'AC,01K 112 `14t01A1cbL1. 53x3101(9 A.0oyLn9
h3 'L11(L) fl 39 '3169% 513 Aol
nAnin '51310011071 0 50A960, 0.00 513 An3A3A. inx *AD3A3A, nAi 31 513 5ox13A aolpoic? 9

5arblayainx 5911ll, 513 nitu.9dxrai !Akn63114, A063451p13ra, `3139.N 5963t

?c pax .1003719ottdm9a1o13t3 pax, ii.o.Dimmaitp noritj, MD1i12. 5010D1 .A309061tt 110

50Aa11moup 010(p3r9 acp .541:91., 2:b3 5731111. 5o .na99113f) qiIE

"L1 10100 30 10A.W10, 173% 10 10131(071 0.01 `0,01713a3L 5(10 011149%3 A3 111

139o21(73 51t1 5n1D1tme `31litynna01531, narlolo 39 lox 1633E 512a 5n3A 5m11911 91 131111,3A3t OI

ml alcicboolt 139311 'A3

'g1 731011 Afth101 70DDOPtil. 3 1309191 1103. A731L13 113% 13011031( Alt]. AlAA,3110A3A, A3

LLl 13y9H o06711(10 A73 113% Alp Al!,A13q A.D7000y7311X173 1D% 'Au Al.oxili 'A91'/.191331 Alt

111.0314 Xcl,0 0102 11lip:41063i, 513 DAOYV1.00E1 It 513 '50,00043DV, V(12 01L70 -ADIDAWN

50731(01S11,0A11 513 ,majaaK 513 A011C(Ik1V 523 'AD1A3716V 513 '57396311 5,13 Ignav 'AD 91

523 'AII,X16d7V, 513 'ADRD1j, 'Alt9Da01CD A3 al 75,1DV 111 haltlw 19% A3 51731 -boy

57au .5191Xo93s3 3nN num' 15cor it ill bietoiLny(bnll 9 alp,72 173% A3 (bllMMV
la L4441,A, 173 D1 DAX31 h3 5i0yyp Attea0ILD nAalkoloyyn 91n2
5101E91 5113.3.931A, 513

AD110Ytk 1D% ILD 51313d3Dc1.3 513 AD13g.0,72 pax n 91 Acopo Akochnod 513 raoxoyyp
*naxatrindA. CZ

'61 `A.01150 .311(11 `170% (tD 73A71.1) A.0 513 Alla Ill(31ADIL A1CII,131(72113%A.3 A4.1

AllA3140A3A. A3 al hapArill, 753A,34 narat 1101 Il0116740197419 a030 b19 5731 5911691i9 Am711.,t,
%Cy) Ar1D3 101X) 1D.D2A317? 99. 7371119 593 `A9AD0fcl,0 13 1tT A0A971 MD% 5329%11343A, 113x
513 ALLA 731 11C(00931C 531A3(,L .A.3180396% 501731L1V" '13 '316C,I,}1 1DX 131351.19 L7 51916%
0,01) 4A37i0/07?T11.1, `A,37-10,011.110411, A.37173.01,L7G10, 73oD7S D1A,91C Dl itAty 120X DIA,Dlt A sz
53A,DA413 `AMU, A,3 ameltyn pax fypamg 13.01a7t '53A.)341.),9 RilAI naopd) `mon
`318c,tx -n.)39311939
.131x 431\1 SDa3,1u A(tO 513,51 5tu 5(1)300(9 3,00,V1C1 91 7)30.of 1330,039,3a= cIZI£
AoionzA 513 A47. AC07473 Zdnu? An; 310% `A11L91.c D1A0d3c1) A01059C6 310(0 1730133,LUI,g
0, 39 59169c1) :11 59rin11nt '51r(31(1,y0E LLC1,3%0 Do(IA,a)? `npn,OX `127t''ta 71191E QE

`DA.10531 Drtgig oin; .A9110.169 1!X19 `1010) inv. 513'333 pox loxiny 1D% mortolomni
perA `30X9Ao11 b1 731A,D3L 5aaltyl: .11,0189th 1D 39 1DAILX.0 (101 11.0173.00Oth 511,01,1tIL -Xpo

91 A11'()1I, d II IE-0£ >oti1d311sinx :)13EI DA1130.f1117)Y. .d

www.dacoromanica.ro
 392 OCUPARAEA GALATEI XLII 2-3

pline de robi si de obiecte de tot felul din cele enumerate mai sus. $i era
de vazut in mijiocul barbarilor pe unul purttnd sacos arhieresc, altul in-
cins cu patrahir de aur, tragind ciini legati, odajdii cu mielul lui dum-
nezeu tesute in fir de aur in loc de paturi pe cai. Altii sezind la ospete,
5 si slintele discuri inaintea lor, mincau diferite fructe, si beau yin din sfin-
tele potire. Carti le de-a valma, intrecind orice numar, incarcate in _Ca-
fute, le-au imprdstiat pretutindeni in apus si in rasarit. Pentru un galben
erau vindute zece carti, scrieri de Aristotel, Platon, teologice si orice fel
de alta carte. Evanghelii cu podoabe de tot felul peste masura, dupa ce
to desfaceau aurul si argintul, unele le vindeau, altele be aruncau. Icoanele,
toate le puneau pe foc si, fierbindu-si carnurile. la flacara aprinsa, mincau.

Mahomed II 2. Dupg cinci zile a intrat in Galata si a poruncit sa se

in Galata. faca un recensamint al tuturor locuitorilor din oras ; si a
gasit multe case incuiate ; caci latinii fugisera cu corabiile. $i atunci a
15 orinduit casele for s5 fie deschise si sa faca inventar de toata averea
omului si, daca se intorc ping in termen de trei luni, sa-si primeasca ave-
rile, daca nu se intorc, vor fi ale sultanului. Atunci a ordonat, ca intreaga
ostire si satele de primprejur sa darime ping la pamint zidurile Galatei si
apoi sa-i lase sa piece ; ceea ce s-a si facut. $i au darimat zidurile cite
20 fusesera facute dinspre uscat, si au lasat cele asezate spre port.

Restaurarea
3. Zidarilor insa le-a dat ordin, ca toata luna august sa
zidurilor Con- aiba varul gata pentru restaurarea zidurilor cazute ale
stantinopolei.
Constantinopolei. Iar insusi a facut o lista de cinci mii
de familii din tinuturile de rasarit si apus si a dat ordin, ca pins in luna
25 septembrie, sub amenintarea pedepsei cu moartea, acestia sa fie cu toata
casa for in Constantinopolea. $i dupa ce a pus guvernator un ienicer de-al
sau cu numele Soliman si dupa ce in Marea Biserica a instalat altar de-al
dumnezeului lui si al lui Mohamed, celelalte biserici lasindu-le pustii, in-
susi biruitor a plecat spre Adrianopole, avind cu sine robi nesfirsit de
30 multi §i prada de razboi faca de numar.

XLII, 1: odcifclii cu mielul lui dumnezeu fesute in fir de aur in loe de paturi
pe cat: cp. G. Sfrantes, 289, 12 : [Leta T(.1)11 leecrix,thv crrokthv xai evot.0iTcov ex °n-
umb,' >mi. xpunoilTavrcov iivuov Twig kotoug imse3c4ov cu ve,mintele $i od'ajdiile
preotesti- care erau de mAtase si tesute cu fir de aur, acopereau caii". Al it sezind
la ospefe... din sfintele potire : cp. cu Nichita Choniat, ed. Bonn, p. 758, 4: TeL Si-
ticacpii Soxcia... Etc oivov xavii xai otvwv xeoiapcura tat; ecru-raw Tecotitaig nctoicpc@or
vasele scumpe... le aduceau la mesele for ca farfurii pentru piini $i pocale pentru yin".
Cp. Critobul, I, 62, 2. Tag Se Pinot); emiaag ceirfile de-a valma: cp. Critobul, I, 62, 3.
3: Eok.cmiav Soliman: IouXaipAivriv Critobul, I, 73, 14

www.dacoromanica.ro
InX CZ SVD:1C1 V12101SI 1'NIINVZITODdr1.1. E6E

5791.0M/311 110% A001 A39100Al2 A021A30,11.119.1612 01AD1C A.01 AA-0913 DM 1 A.11.

A1391 A3 -311

(700. A0/1 doDg A9)69 DA.3 011 A0XXD9 m-pc11J831xa9 10% A0(3313 AA.00 Ti 0A3 A

A.0116,1736111q `ActogaIR mAcrioo S70A0X '5110A3TiLL939A3 11AD AC01 AC0191i1DAD9 5ctoArip

.5a01A94109itax. lora? A3 sioToorrifto 10A.31i1toux Tux. 5191 5c10831 5n,0)(1:99 901511113

-

.5(101301019A(19 57015021[9 `531A01.0.93 1D% A01 A.01/38%p 531A0A11L 0102 min Acoo31 9

`AmaLt1130% 5101 3g 5(101(M 5nowcp oprg, Agrigio)? 5nDnomr.053En, 51oi 5too9r19

atiooth 531m090 (10X7o1imir77 A:3
111 Cry01DA70 1DX 13n0.8 '498131C9319 1 50A3 -1110A.

5o1».710- 70X39 10.1(g1g `7omy3101,c1ay oxiAmmyll `1 030 X140'y 10 1D%

`oinoxDpounq
0/1(1? ATTIC 50913 .cuyygld lo1'y3A,A7ygg 7J13111 00499% clojoiArm opct, `A0813r1 rfloA10 A02 -

531 Agi AgortaX 113% Aga. `A080,/,62 3,02 `A(101(021C3 i1(10,2 A01111f)Q3 591 51ortox.13 -pup 0I
7)a9 l&u A1109193671: A0.9 IA1 rtopontp vccrych ttox 531A(04q *A010..(4!
-z 3101 )pari ittuirripr Anapilt A30.161913 113 (bl j 15173103 'JD% 573,911:10d1r
nol go3A3A i0 ALtabloodt.oup 1113 191310 5101 A.110.0%10 A3 'chasm 3112,3 5(101(y01t 510n0
X5(10A31191311X3 0301.1. (3DA 531A0A.11Cb 10 10A11DV /1(19 5101 'A:19CIDA agibm, moil. (101 qiE
molueljonp, 5701 5ro1c10 mop) lox Aktdmakrams molnou A3 11991C britoiont rixaQ,D 9.1

'pax 13 AO mgoybloom ioZp 5mrig3.0,061: Aomiuri 'Awl& AngornRiny 701 r1A.0X8101t(1

`Acoictr, 13 g X00 `A190)(1)10619'11C3 1D1A0.03 (101 '50A0113A-1.1. 3101 A30(1313X3 AL11 -nolo
M?)./ ADDD1/ lox 5701 ,i83at 5pr1mx (101. 170.012100X 1DX 513 AIhA, 1704110 7)1 LtX331 con
7).110110 lox mg(iric)? .5191173 g 173% 'A3A0A..3A, 531AD971(0X Al1.0 )?.). 1A,X131 of 500u
nitl moolt?, 01ALLA.1p.mr3 AncN );:u.
59oic A91 netpily -10A31113X OZ

.E 5ctoj 39 OLT 30193 D1DA.6 5 101390(51C 3 19 (101(2 0.01 .0.V(1019().9A 50ALLTi

A13X3 All111013 A0193012 (101 090%10AD 11091.1.11 31 D1A09310017375 1A,X131 51.13. 5or3110ll
5gigy 39 5)3(445/W17oz 5xip(31Mth gulp A011 5r1g9ro
AO/1)63131E3 513(173 11075 50230(19 X

`,3 061C 70139 A3 iaxpi 311C3K (1010g 50A1111 010.01 5(1 1%10A7131C A3 1,11 13,N11 110A13 9113 -
MA %Amur x 511,xrpCb FYN A0Xor1C3 5.739111973110% ADTIIA3yOK A0 1170110 09 0-
-57a)ki311u.
SG

AOt D 010 11 11011 A01 701,311 A010A A01102) (101 (1030 (101070 173% (101 9.311DCON 1A0a0q-
`5739 5c101 50011101( 513670 '511011103 5010.10 7019 51.I.1 (10A731(59 .511.111%1A `A3(1.33A.D1C3

MOX3 9.311 010./33 0 (331[0. it0e131t9 mojgcovorikm in% cbloy 106(1 a31uL Acnigiax?

E 5non.311ltg3con, ljng 5n.0it31ing3gA d II g 51-1069cbnigAnD §v69ary :d A(LO 51od9thn1g -(91:9

51p6 ling II yr not :i1nEr Spi d II OZ oiALLAtic33q :ling oiAlactunq :d olAnAA.1).unt? syypionirio

www.dacoromanica.ro
 394 TRIBUTURI NOI XLII 4 8

4. Si a iesit din Constantinopole in ziva de 18 iunie si toate femeile

nobile si fetele for le-a dus cu el in trasuri si de-a ealare. Femeia marelui
duce insa a murit pe drum in apropierea unui orAsel numit Mesini si au
inmormintat-o acolo, femeie vestita pentru faptele ei de caritate si de in-
5 durare fat5 de sAraci ; cuminte si staping pe toate patimile vietii.

Mahomed II in- 5. Intrind in Adrianopole cu un triumf deosebit, se puteau

tors la Adriano-
pole, impune tri- vedea curgind de pretutideni toti si toate, conducatori si
buturi noi. domni de-ai crestinilor, de aproape si de departe, salu-
tindu-1 cu bucurA-te. Cu ce inirna, cu ce cuget, cu ce buze, cu ce gura ?
10 Ci f5r5 voie si nevrind, i se inchinau, aducindu-i daruri de frica, s5 nu
psateasca si ei la fel. Iar tiranul st5tea mindru si semet, ingimfat de cuce-
rirea Constantinopolei. Domnii crestinilor insa stateau cu frica, asteptind,
oare ce va fi sa le aduca ziva de miine.
6. Si mai intii a fAcut socoteal5 pentru solul Serbiei, sa dea in fiecare
15 an stApinirii turcesti galbeni doudsprezece mii, despotii Peloponesului zece
mii in fiecare an (si) sa vin cu daruri s5 i se inchine, domnul din
Chios case mii de galbeni in fiecare an, eel din Mitiline trei mii in fiecare
an, cel din Trapezunt si toti cei de la Marea Neagr5 s5 vina in fiecare
an sä i se inchine cu daruri si s5-i dea tributurile.
20 7. In primul an in luna lui august au venit oamen:i despotului Ser-
biei si i-au dat tributurile datorate ; au Mcut si mare milostenie in Adria-
nopole. Caci la porunca despotului Gheorghe, au rascumparat cAlugarite
tinere si bAtrine ; a eliberat ping la o suta. Si cei robiti din neam nobii
si din neamul celor de la palat, cu totii alergau in Serbia si primeau dirt
25 milostenie si de la despot si de la vasilisa cheltuielile de rascumparare.

Expeditia Jul 8. Incepuse acum toamna anului in curs 6962 si, peste
Mahomed II in iarnA petrecind acasa, a voit primavara sa atace pe des-
Serbia, 1454. potul Serbiei si s5-si insuseasca intreaga Serbie pentru
domnia sa. Cad despotul, dup5 cucerirea Constantinopolei, se si astepta
30 in fiecare zi la aceasta veste amara si la aceastA nedreptate din partea
nes5tiosului, caci el era bAtrin p5tit si suferise multe de pe urma nedrep-
t54ilor tiranului, precum deseori am spus-o. Si i-a anuntat, care e pricina
16 domnul P : domnii I ; vz. XLIII, 6.
5;cu bucurd-te: vz. XL, 5 : xctips Bucurd-te.
7: despotul Serbiei: Gheorghe I Brancovici, 1427-1456 ; vz. XXX, I.
nap& -Cr); Pcioalocrig de la vasilisa: nu Imp5rMeasa, caci paoiliarra era o distinctie §i
un rang bizantin dat sotiilor de despoti; vz. XXXI, 7; e vorba deci de sotia despotului
Gheorghe Brancovici. LVIai greu ar fi sa ne gindim la fata despotului, fosta sotie a lui
Murad II; vz. XXX, 1 si XXXIII, 11.

www.dacoromanica.ro
 8-t SVDfla V12301S1 VNIINVZIEI-032111.L 96E

r7 g, A.30101,t AQ..0 ^/..3 5111 5013,0011 111 u_111 (101 (10111a0I. `50,1411 510011E 5101

573q1d1.3A.Q3 2DX 5701 Aco19,n 510631oAct61 ito)Ap A3 5101 lorniap lny. A3 51791 Dyllanc;
-
'519173 H. 39 (101 c1oy9Aa7l 59.mo9 11h0.A. A3 (bin
13XLI.A..0,313 A0101.1103L 50)3TITY. --L1D3W

511A 51LA3110k3y 1131t A.)341/49 ALt1c1D '13X3 Dx1ona.A. A011.1.001(331t A3 5171119011113y3 pc qtIE
AnAtAnc .5nriauxi0 `AcoaclxnD hA3T10n3170oxA.3 M0301Mou AcoxiXadi, A.cottnE 9
g Amoya 3g
11.3 13100u1t0Aniogy, 501A3 91311 (10019141, `(1011?1(03(03
Alit A1392
5r/1,1,03(242CW 510091C pox `5101it91t 5r1oi 54-,1oAltXov Inx SnA011341t A101 `ACOAD119,167.
59.431 SnAA3 2Dx 59oi `coNou .5103t0c,t3o0kroo0au 01 .36.oza nioll tploarA Djor -TAA.

`Ltri )9101C `11y13X A0101C :709919 xyy 53).A.oxp 1DX 111 1043119y(lOg ACIOA(1X3DO6E Alp
`51043(1)q `10A3Ti0.006 VI
loinin 170% vi morio .A1ow492c 0, N 5o,tm9alcp. oiltgloAq 431

101'141014 `Axnr)102 5on.3rl9onnq pt? Cu 13D0r010 Slu .5023y9H 10 39 53A034,

279%

A(01 itoNomoioX 01rt131o2 `ioroariooi `Ion.3119X3973 11 73672 191733 Ol A.orori .513 -913

5r,too. ..oultcboan?
.9 olnolkoyncy AcLo mut-odic Col 13go36u 570103K not 173n.9919 113^4 3 f.o).
lit 731A.01113A151 A(.01 A031tor,101, 10113119ITI0A, 5)399110X 53x3129)g 5c1.01 .t.oi01Lo3g 56,1 3H - I g
RoolpAoitcry Sngznya DxN 173X. 5012 (ivx) A(1.0
5106029 o3X63 513 moLtA91-cooeou 1714

cool(o irrx 5oi2 niuriopion. 5)301,0Z `2 C91 51.,LAIR(111N 133% 5o13

Aq dix
93.7ariorioA 5)3(proX '51361 thl 501A(1031036,1, 1DX, 107011 5101 h3 lit LIX11AC111 10.-
110.0Dy morLono 1)311. 5013 SaoltpioX6' A.13101C ALL1 A,C1%90alt A.1911 7?1311 5)318oc1iookag
13% 1DA.0919 3301 '11y31 03
62.,
col eovpaE MILO 1313 d1or,L0A.9.y 2Al11i 531n,9410 20 aol. ctoicacogg 57o1033K
pax 532A9gno1m in 7113111.119C0303X37i. '111031 A13011101f3 1D% A.371 A1A1 AltActpori113103 A3
.13109imomma9v, 5n1013AA.DaDH a9A., 5103473 0 Sluomng
`5014.43(93d 3 Anondoelli dIgIE
5731o10nt01i p.. 5n pox .5r110olkil. .5(02 4.91107q 300)6361113103 1133.1 10 A(01 M0)TI11A3 113%
X3 SctoqA Amt cloino.trnE 5314.91r 531,voMao loico.eriXTo h3 vid63K AOAIV1110103 SZ
110% d731L (103413 10%. 206791C 5111 Skonlyunad 171 5061. 3 5101973a0An YJ1gOd13 n.43,t2
..5itA0Dor1113103
.8 iloj, (108T1I0/1106 Ac° (10/131-1)3612 1101 5n.01 LtglA, 5o1itoZ3h 1Xmx.ro3
-
aolooly (10.3...omocrxr)A3 (101007.1.13 (10(531(139 1DX. A91. 7JACOril3X lono `5)3o9g1gro9
lA()11A1090I 1.5102 (hi 1.1.101tD39 i11310490alt 1XYA. OD1Cp AZ Al.-4(33K l0000l. - ODE
h3-
moomx It, ir1A0.r13A1.; rtoictu pm
OloA, 0 U39 511101 b1371 AL11 511.1 50)3y011 -ore?
AlD Alt1D9X3619Z 50A3119X39X3 All nita_ AV:Ixos A111091 mly3A.M2 2n.4 9.1 Rol o3.01 -
(101X3A .nyitix)glo du!. a)p, 59%1nt10o1 AsoaA, 17354 AC01 1101 (10AA9o(11 -wiLtwign
Aml `51Auoara1001c 5o) .51x91(ric 623 `A311191t( 9 6511101W3g 51j, A1,10 It 513 01. 31i
-

91 113% :!NPPv }a :j '1110 d II LI teoi :ling not :d t7 poub!s a 5iox assvpoj -uavias
WIT 'A MIX :9 10 ioiX d poais
is@uoew III T7z 5n1a1DnAori d II 9Z 5ILD1:93'0Dpg :d IP -
essawds III IE-OE axionoau inom :Ling 598E in.omixep (d

8
Joigpidafpau
o-snds :
: Ininue
'ZA XXX
uc sang g969

'I 17
mpe
'L-9 -
:

e
plpe 'cyvj
!ninlsol uelins
pail} allquialdas eumae
pin II - -
ap ad Plain
unload lioasap sun

www.dacoromanica.ro
 396 NAVALA IN SERBIA XLII 8-11

la mijloc pentru nedreptate, spunindu-i, cum ca : Locul peste care dom-

nesti, nu este at tau si nu-1 ai nici de la fatal tau, adica Serbia, ci e al
feciorului lui Lazar, at lui Stefan ; si deci imi apartine mie. Iesi deci re-
pede din hotarele ei si eu am sa-ti dau o parte din pamintul tatalui tau
5 Vt.& §i orasul Sofia. Iar de nu, vin asupra to ". Acestea i le-a anuntat prin
unul din cei mai credinciosi slujitori ai lui, caruia i-a ordonat, ca in 25 de
zile sa se gaseasca in fata lui, ca sa afle raspunsul ; caci de nu, capul i-1
va taia si trupul i-1 va arunca fiarelor de m1ncare. Sosind solul tiranului
in Serbia, 1-a gasit pe despot fiind dincolo de Istru ; si marii dregatori ai
to Serbiei 1-au tinut cu vorba, cum ea despotul azi vine, miine e aici ; si in
acest timp isi puneau cetatile in bung stare si Ingramadeau in magazii
toate cele de trebuinta. Vazind solul ca a lost inselat, se temea de pedeapsa
pentru termenul intirziat ; caci trecuse mai bine de 30 de zile. Si tiranul
plin de minie a iesit cu loath armata din Adrianopole si a ajuns la Fi-
15 lipopole. Venind solul, i-a raportat fuga despotului in Ungaria si viclestigul
dregatorilor lui,. cum ca 1-au tinut si nu-1 lasau sa plece ; si avea tiranul
sa-1 omoare, numai ca slujitorul a trimis Inca 1nainte de termen la sultan
si i-a aratat intirzierea sa si pregatirile sirbilor si fuga despotului.
9. lar ungurii trecind pe undeva peste Dunare, au pustiit partile de
20 pe la Tirnovo ; si gasindu-se cu o armata turceasca, au ramas biruitori si
au trecut inapoi Dunarea cu prada foarte mult5.
10. Tiranul insa ridicindu-se de la Filipopole, a plecat la Sofia ; si
acolo lasIndu-si tabara cu vizirii si cu tot senatul, Insusi cu armata pe-
destra, ping la 20 de mil, a intrat ad1nc in Serbia ; n-a gasit insa pe ni-
25
meni cine sa"-i stea In cafe. Caci despotul era trecut de multe zile in Un-
garia cu toat5 casa lui si marii dregatori cu toti ai lor ; cetatile insa le-a
intarit si a poruncit cu toata hotarirea, ca tot poporul sa stea Inauntru, sa
nu descurajeze si sa nu se predea, cad Insusi are sa vina cu multa pu-
tere foarte in curind.
20 11. Tiranul insa a Vatruns la Smederevo, caci dorea foarte sa cuce-
reasca acest ora*, pentru ea era asezat la marginea Dunarii si deschidea
drumul celor cu gindul sa treaca in Ungaria ; neputind insa ispravi nimic,
s-a Intors inapoi, razboindu-se cu unul din oraselele Intarite. Si cetatuia
nu s-a predat, poporul Insa care-si avea asezarile afara de orasel in c5-
tunele si satele din dm*, aveau si ei alta zona exterioard a cetatuii
gi deci imi apartine mie : intrucit Stefan murise farA urmasi directi si sora acestui
Stefan a fost sotia lui Baiazid I Fulgerul si deci o strAbun'd a lui Mohamed II ;

vz. IV, 1 si XXX, 1.

10: micro rii yeciounici. Cu tot senatul : e un termen clasic antic cu totul neon-
frivit aici, la turci nu exista doar5 senat; e vorba de marii dreg5tori sfetnici ai sultanului.

www.dacoromanica.ro
XLIi 8-11 CA S : I STOR I A TURCO- B IZANT I NA 397

Gov cat 1.a Tab" abixikkatog, ettl)VAXIE Aeywv, a; 8v benaget.g,

220 -1-67ro5,
(Alt Eon abg, à/ a' o0Se nate ixOg, (301' E6TL TOn Aata-
briAovOtt, EE9[3i,a,
(IOU 1.4015, TOT/ Ereqxitvou. &virtu, oliv eRoi. "EW.De obv Taxewg ex to-,iv Oplwv c0-
rijg 'iza.) be tic° eliaaa0a1, 001. 1.1.epog ex Tir; yIjs Tov ITUTOOg GOV TOii BOOA.N01)
'ad rip 7rOXiv Eocpiay. Et Se Rh, gexop.ai rata oat." TaliTa OZV wivixiag 81: 5
ivog twv ataTOTOITOJV avtov bOaCOV, TECIOaT4ag iv fil.t6Qatg EtX001 N.Cd nevts 6.6-
ccafivai evdmov avrov, Tov itAATOTIV t11v a7CON-QtatV et b' ov lift, Tip? ItEcpcailv <76-
.6 TE1161, to (5C5fla 4E1 toig c9Tlp6iv et; 130(16V. `11) be el7LONCILOLaciiog toll T11-
II&VV01./ ikaeoll iv 16(43 ia %at F6QWv Toy b&OtOTTIV AEQCIV TOti) '1011011 buiyovta, 316b
xciatiplIVTEg CCUTOV Oi ri)g eo(3 lac Cicizorrec, cb; ofittecwi 6 benitervrig EQ)ETal, 10
(TUC:010V ini15111.1E17, JUV TOliT014 inEILLEA.cli3VTO TUTYV ITOALXVI.01, Nai, ra 31,06; XVkL1/
JtavTa iv ar(OftiiNalg iaT01.13at0V. 'IEKUV 01.5V 0 1:1710HVITIA3l010g, 8 Tt. ivt&TTITCAL, cporhi-
Ozig xai. TO eat-L-441ov Tfig aeoftsapiag, i v yko bRaf3Ccoag inb.£1,Va fmiegag A', 6 TO-
EXAVVOg 011.1V 0141.017/ 317rinftei,g e Tjk14E tTjs 'A8,121,11VOII CV6V nOtall Tfi OT@CCEI4 MIL NCI-
TEACI(3E 1-111/ tA,Lanov. 'EAbibv be o boUog xal, eurayyei,Xa.; Tip/ co nyiiv Toii beano- 15
Ton iv a0yyQta X0d tlly evebpav tiov aexoraav ailtov, nLOg iVaT116111, CtinOV
vat ok 1:131Fk1JOV, rµaAkE yap 19avotv.7.x:Fai TOilLOV 0 TiTaVV0g, Jtkiiv o boi.i4og 31QO
Till nciolleatti.ag gat ElkE, T(i) Tlyept6v NAC0V T1lV a1Jto 3 liclabilITITa Ned Tag Mall-
CINEthig T1551, 1.,'e ()Paw xca Thy qouyilv toil bE0.716T01./.
9. Oijyyoot Se Ita.O.EV 8La(3avtEg Toy noTaliOV Xat Tet Trig TE@VO(301/ g@Ti 20
AeliAarilaavTeg xai, .GOV aTf2aTli:C TOi/QNX0V E159E'OEVTE; Nat, TO VI,NOKfaV Aax6v-reg,
06v AXE. i aril Aeia -rev '10-reov aakiv ibLe(31ciay.
10. '0 Se Tivavvog. cluthea.; ex 'jg (tAuutoturaewg et; ECKIDICIV i7110QE.6011
%alai TOV aT@CITOV NaTakEt1Pag 01'./v -Wig RE ag01101 xai, naati Tri yeeovakt, cwtOg
ai)v TEE 1.xf..) 01916-61), 1.1iXOL xt,Aultiag x', Eig I £9(3 tOLV ELCIE61), vii EiTe0V Si TOy ali- 25
VOIVThOOVICt aiETT). THi, yap 0 Seaaerrrig 31po itµEpcuv ixavdiv Ev 01"iyygict ILE96-
Gag 011)V necati TT) 01.1dc( CC oTaii Nat 01, tieyio -rave; aUtOn navood Tee be X6OTPa
(Viva:Fag xai Tov ka6v Clnavta 'sae &rag evr0g aain1)i1V(11, iitiAEUGE 111) bEtAtillf 317b
Nal 7rQobiboaaat, aircOg yap j Eiv flake' ai/V bl/V6.1,111. aoAkfi eog iv OXiyw.
11. 0 Se r0gavvo.; eizathbv hot EllEN:4(301.), Tiv yap Strpwv Thy &irk; 30
tTtg 716Xecog Ci).waiv sia To gym. EV TTl ax-rf, t0U 7LOtaµo1J xai 8 tbOvat btobov toig
!..1.0.2,..01J01,V iv 0 irryi2ict 7CEQZ1V, µ1I 8 ulnPeig be 71111 n, QEIPE 7T04111.1'1Gag
Tc7..nr noXixviwv Evi. TO uev xeiCit@OV 0U nage8601, 6 be Aa6g 0 ITOTaNEttlEVOg 9676
tov 3TOALXVI.OU 1-6V labaeaw xai TOJV TOU 1(.61.7LOU xo)oicov, gzovreg xai (Thai, tthvilv

16 rvsbeav P.

II : deschidea drama': vz. XXX, 4. cu unul din ord.,selele intarite : Ostrovita

dup'd cronicarul turc Seadeddin : vz. C. Muller, Critobul comentar, p. 105 ; dupd
L. Chalc., II, 176, 21 No136nueyog. Probabil Novobrod. Critobul si G. Sfrantes nu
amintesc nimic de aceasta expeditie neizbutita a lui Mohamed II in Serbia, din
vara anului 1454.

www.dacoromanica.ro
 398 NADEJDE IN SFIRSITUL PUTERII TURCESTI XLII 12-14

care-i apara ; cAci cetAtuia era puternica, cetatea exterioara insa nu asa
de tare. Predarea acesteia, el calcAtorul de juramint a primit-o sub jurA-
mint ; Si dup5 ce a luat-o, pe toti i-a robit fArA nici o deosebire si i-a dus
cu el ; cetatuia insa nu s-a predat.
z 12. Intorcindu-se la Sofia, s-a ridicat de acolo si a venit la Adria-
nopole, ducind cu el Si prada de rAzboi ; si acolo jumAtate din pradA a
dat-o comandantilor Si celor ce s-au ostenit Impreuna cu dinsul, jumatate
din robi insa i-a luat el si i-a trimis, dindu-le locuinte in satele de prim-
prejurul Constantinopolei. Si era partea ce i-a cAzut lui, patru mii de
10 bArbati si sotiile lor.

Mahomed 11 isi 13. Si el r:dicindu-se din Adrianopole, a sosit la Constan-

tinopole. CAci and era prin partile Filipopolei, daduse
ridica palate.
poruncA sa se restaureze zidurile stricate ale Constantinopolei ; si el le-a
gAsit refAcute si incheiate bine, cum trebuia. Intrind in Constantinopole,
115 a m5surat in mijlocul ei pAmint cuprinzind opt stadii sau si mai mult si
a poruncit s5 imprejmulasca o curte sl inauntrul ei sa fie clAdite palate.
DupA ce curtea a fost fAcut5, intreg acoperisul ei 1-a 'hive lit cu table de
plumb, pe care le-a luat de pe la manAstiri, cAci ramAsesera pustii. Si in
manAstirea Pantocratorului au intrat, de locuiau dtrstari si in mijlocul
20 bisericii lucrau pielari, in mAnAstirea Mangane au intrat calugari turci,
iar in toate celelalte turci cu femei si copii.

Nadejdea lui Duca 14. Acestea ce Te scriu dupA cAdereaConstantinopolei, n-as

in sfirsitul neno- trebui sa le scriu ; cad nu s-ar cuveni sa scriu istoria
rocirii. iictoriilor si ispravilor de vitejie ale until tiran nelegiuit,
25 dusman nempAcat si nimicitor al neamului nostru. Ci ceea ce m-a indu-
plecat sa scriu este urmAtorul fapt pe care vreau sa -1 povestesc : Am auzit

dindu-le locuinfe : cp. Critobul, II, 1,

12 : 1 et passim care staruie in chip
deosebit asupra grijei lui Mahomed II, sa reimpopuleze Constantinopolea golita
de locuitori.
13 : set se restaureze zidurile : vz. 3 ; cp. si Critobul, I, 73, 4 si 11, 1, 2. cu-
prinzind opt stadii: vz. XXVIII, 12. sa fie cladite palate : cp. Critobul, II, 1, 2.
mancistirea Pantocratorului : adica a Atottiitorului ; vz. XXXVI, 3. rnandstirea
Mangane : adica manastirea din cartierul Arsenalului, caci t& phyyava inseamna
masini si scule de razboi. Acest cartier se afla la capatul de rasarit al Bizantului.
in acest cartier din apropierea marelui palat al imparatilor bizantini si al actualului
Top-seraiu al sultanilor, imparatul Constantin IX Monomah (1042-1055), in locul
unei biserici mai mici din secolul 9, cu hramul sfintul Gheorghe, a durat o biserica
mare si somptuoasa, a carei descriere amanuntita ne-a lasat-o Mihail Psellos in
Chronografia sa, VII, 185-187. Si biserica era ca un cer instelat din toate par-
tile cu stele de aur' (Psellos, ed. E. Renauld, vol. II, p. 62, 10). Biserica manasti-
rea au fost inconjurate de un part maret numit Filopation, azi toate disparute fara
firma.

www.dacoromanica.ro
XLII 12-14 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA 399

itE9CEV Tou "460"TC)011 ECAEV TUXOLT01}4SOLV airro6g, 71V y&E) to noklxv toy OructOv, TO
Si itimactieov OU TOGOV, 46/ 6Qxotg 6 icptoexog g1va,f3E vai p,ETCt TO XaPEiv aitv-
TO Si qv 0410V a aaesSON.
Tar; 6p.013 fiXtLaUTLCIEV etycov
12. ETQaTEig av iv Tr] Eocpig xcti, anCtectg ix EiDEv liADEv Et; Vthecavoii,
tiyaw xat trly lEiav ^ACCAEZ SOVTICra[1,EVOg tots apxovanv xal tots XFV.OntaX6at 01)V 5
&Yuji TO ii[LLOT, &nog Thy illicau ctivccAcoutocv AccOtbv Ev Tat; Vil1.e01 Tat; 7CEQi.

Ti1V KWVOTOINT[V011 Ltilapev otxtaccg airvo6g. 'Hy yap TO XaxOv 1,tieog ui roil etv-
SQOyuva zacCeSat TicaaeEg.
13. AirrOg Si eataQac E 'Mecavoii Etg Kcovotaravcru CapixETo. 'Hy yap,
8TE iy tp 01.7,1,70T01) bliTQLPEV, %EXEliclag Obt080tIVITIVal to XCUI,CATOirra rEixTl Tfig 10

110ka0g E1.5()E OITIV CCVOLX080[LTINVTa xcci, xcao-ig CmCc@TRYHVTII, it; 4T7ly. EiciEX-
.0thv Si iv Tic) 116ket, 'tat StattETOIcrag iv piaci) airti,- yfiv nEcitixooaccv 0-T681a OXIth
ij xat JCXEOV, iXgXel/CrE nEetoctloat Gaily xat gv8ov aUffig otxoSopiwat nabitta.
rEvol.tivig 0il9 ,-,-tEQ co iag, ixeckuvE Micky ThV %0Quwilv airciig iv ii.toku(361,- 318b
-mtg. It tXEOLV, etc)E7`tbv aUtas &TEO TOW govotaTTIQ [coy ?pay yap gErril.ta )1ELVCCVVI. 15

'Ev yap tp µovp T01) HaVTOXQaTOQ0c £10-11A00V llVet(pEig 0174015VTEg xcti, ipyatottEvot
axvrotottofirreg Ev thaw Toii vaa, iv rj Tibv Maryavcov ttovij Tolvxoxadmot,
iv Si Tag ci7ulats eutelocag avSQoytrvatxOnatSa Toitemov.
14. Tanta, a y@etcpco REra Thv trls TIOXEcog A,WCIA,V, of rit e80"-ri tan wa-
Cf. EtV 0i/ yap 111, 7TEACIV X clovoy@acpEiv [tot v (ma; xat CcvSElayaili)RaTa TITavvou 20
SuaaE(3ag xat EXi9pov aanOvSou xat OXETijpog ton yivoug' f1tti5v. 'AU& to azi-
C16,V I.LOL yoicpEt iatt To iiTo, 8 2ticov goxolica. 'ElaccDov naps -MOW yE(16VTCOV TL-

7 oixicag atirok Bek: obelicrag airroig P I) 8 xt.XLdbat. P: zaticSec Bull II 10 Tft scrip-
si: Tot; P I (1)abtatOU P: (Dtkirmoig Bull.

14: n-as trebui sd le scriu: Desi nu se poate spune ca" lui Duca if lipseste
cAldura sinceritAtii, totusi scuza, c5 a ajuns in situatia sa descrie nenorociri si
dezastre de-ale neamului sau, pare sa fi devenit o figura retorica la istoricii bizantini,
caci o intilnim si la altii. Mihail Ataliat, ed. Bonn, p. 197, 17-198, 8 isi cere si el
oarecum scuze ca arata decaderea statului bizantin sub Mihail VII Parapinaches
1071-1078 ; Nichita Choniat, ed. Bonn, p. 768, 3 isi face imputarea, ca intrebuin-
teaza istoria care este cea mai frumoasa inventie a elenilor pentru aratarea unor
fapte barbare comise in contra unor eleni ; ci acesti barbari, adica cruciatii latini din
1204, ar trebui sa ramina uitati, pins ce dumnezeu care, dupa ce pedepseste, pre §i
mils de cel pedepsit, isi va fi Intors fata si faradelegile barbarilor ar fi trecut. Iar
Critobul, I, 3, scriind istoria sultanului Mahomed II, se scuza cu nestatornicia lucru-
rilor omenesti si ca stapinirile tree de la un neam la altul si ea el, ca si Iosif Fla-
vius care, evreu fiind, a descris robirea neamului sau de romani, nu gaseste nici o
vina neamului sau, ci numai unor conducatori.

www.dacoromanica.ro
 400 CAVALERH DIN RODOS NU DAU TRIBUT XLII 14XLIII 1

de la niste calugari venerabili, cind eram inca tinar, cá sfirsitul dom-

niei nedrepte a osmanilor va veni deodata cu sfirsitul impArAtiei Pa leo-
logilor. CAci si Osman cu uzurparea domniei si Mihail Paleolog cu lua-
rea impArAtiei tot deodata au inceput, cu putin mai inainte Mihail, pu-
5 in dupa aceea Osman, in zilele feciorului sau Andronic Paleolog. Dar
si in zilele lui Mihail, Osman incepuse cu uzurparea domniei, dar numai
prin expeditii de jaf. Potrivit acestui fapt era menit ca sfirsitul si al iTn-
p5ratilor si al Constantinopolei sa se intimple mai inainte si pe urma al
Osmanilor. CAci Mihail s-a intimplat atunci sa caute sa ghiceasca prin
10 semne prevestitoare cu ajutorul pasarilor, daca dup5 moartea lui, feciorul
sAu va mosteni imparatia ; caci pe dinsul it mustra constiinta, ca pe ne-
drept a smuls domnia, orbind pe mostenitor si luind asupra capului sau
mii de blesteme si asupra urmasilor din neamul lui. Din prevestire a re-
zultat un cuvint nedeslusit : m a m a i m i. Ghicitorul tilcuindu-1, spunea :
15 Cite litere sint in cuvintul nedeslusit, atitia imparati vor domni din se-
mintia to si atunci imparAtia va fi ridicat5 si din Constantinopole si de la
neamul tau ". $i aceasta apuctnd -o not prin lovitura cea de pe urma a
vremii si v5zind ca amenintarea nenorocita si infricos5toare s-a implinit
pentru neamul nostru, asteptAm ca in vis mintuirea si cu cea mai fierbinte
20 dorinta ne rugAm la dumnezeu cel ce pedepse§te si apoi iarasi alina si,
in nadejdea ca prezicerile unor oameni cucernici se vor implini, scriem si
ce-a facut tiranul dup5 aceasta spaima a lui dumnezeu. Ci sa ne intoarcem
iarAsi la ce mai ramine de scris in istoria noastra.

Mahon-led II cere
XLIII. In al doilea an, de cind a ajuns domn al Con-
25 tribut cavalerilor stantinopolei, anul fiind de la inceputul lumii 6963, tira-
din Rodos. nul aflIndu -se la Andrianopole, vin si din Rodos frati ca-
lug5ri, ca sa-i aduc5 inchingciune cu daruri foarte multe ; si i-au cerut
tratate incheiate cu jurAmint, ca sa poata face cumpAraturi in partile
Cariei si Liciei ca vecini, de asemenea si turcii sa poatA trece f5r5 frica
30 strImtoarea mArii si s5-si cumpere de ce au nevoie din Rodos si din insu-
lele ce se tin de Rodos, si sa traiasca in bung prietenie ; tiranul ins5 le-a

Tueavvibog domniei nedrepte si kv vivavvioi. cu uzurparea domniei : Tucavvig are aici

intelesul antic clasic de uzurpare prin violenta gi Bra dreptate a domniei, a puterii
In statOsman: 1288-1326. Mihail VIII Paleolog, 1261-1282.Andronic II Paleolog,
1282-1328.semne prevestitoare cu ajutorul pcisarilor : se scriau pe pamint literile alfa-
betuld gi pe fiecare liters se punea un gr5unte gi, d'nd drumul unui cocos, se observa ordinea
literelor de pe care inghitea grauntele ; din aceste litere se forma cuvintul prevestitor ;
vz. G. Cedrenos, ed. Bonn, vol. I, p. 548, 15. Asa s-a ajuns la cuvintul nedeslusit
m a m a i m i, ale ica'rui litere indica initialele Imparatilor Paleologi piny la Constan-
tin XII, 1448-1453 si anume : Mihail VIII ; Andronic II ; Mihail IX, 1294-1320 ala-

www.dacoromanica.ro
HI% Iinx-11 I SV3fICI VNIINVZIE1-0321n1 T01'

mord Ak7)agA9 113 Sop, 'Am 112 oa. 31 5o SG,1 5091AAXAl1 AC01 AOWD1i10, 103103
0.0119 AD0D0d) ACID (101 (31 13 51.t1
Snploong 'AcoAcrtomoni aoricL (1)?,,c. 01A.D01I, 0

AV1i10, A3 1g1AADI50.1 961C 1y0 f104 A311

in% ylw7ow 0 5oA,9yolnynll A,3 '151310,010g
9 'yl,p3Xiik ,131I Aokty9 3Ig 9 Ana° it 51231 51Da11k 001 0.1310L 0,01c113 ctoxlAodgAv,. 9
(CO]. *rtoioyonytnll AHE N 110% A3 51731 51101531t 0,01 /133X1N MDAM360.1 9 'Anita

Alpo!: 50)%ioiolly X:1113)1 01(.01 0113%009 VD% 01 ATI AcoRtong inx 511,1 5m31L911
5701531 AVOnyoaic 1236L133A3A D113 01 ArC01 .ACOA.91i10t, 3Xa115 opt. 0 ylpINAI 0AC010 -

5/30t,t1Olt0 '3191 13 ALL1 Anjavond 13nV1m00l1yx 0 59in, ,a011110 51304,1a3,01 .5911073

013xA3113 0A. 9319, am, '5o191p3Acto 5cox1g)2 AL/ A1313'0014 pdg '59A.31123 57000200,1 Aol
Slivadnx 5oA3119132 Inv, 966E
A0119A001ty% 173% 5(101150,11 5Q.01101a0C4 10110% 10110% 541 01,01

50,0A3A .573613D 9j A01314.131i ACP AkLACOth A0TILLD12 :0123C1,3633 Ti 20 11 12 111 '1 O. 3g Sumpi
5on.311ctoAA,Q3 .A3A3y2 n1)0" 7Y13Z1010 A3 111 (111,1022 1331,/ A1OCIDA70XA0.1 loirt000a, Is4
5111 5I.to 5130501L0 5131(1973g A.1,0a009.3'01:03g pox 3101 LL n13vond pax oup Stu 5(031(911
inx OUP ROI 50ton.A (too .17313.01.,lOp O1a0 Ag.0 5131i4, 10 it al al91.04 (101 -9ax
9I
(LOA booth 531,u3990 in% 531A.991 Aka A0103nE9 vox ,t9a3goth Avoncy A.11.1 -13.0A,A3A
ADD Col tb1531311!1 '13AV, 531Actoy010d13A9 23o3119X3IN Aka AlocoN72x9 inx ,142 0.0113-

513111 513 X19 5015 5L00133 531409.313%1 A01 131A09.391201L 173% A11(111 A0A3111911 A030 VA
131 701A3011,QQ061 DIL ACOAll Acogny2,3 AcoogAl2 513 Alit,Xocrq 53141.011Ly3 A3710d)73O1i,
173% 1:/1 7013Ti A1t1 0,01 0,030 AiR1311.12 nanIL 1,01 0,0AAVaa(,1 .73A3I19A3A ,VCV, 01A1013 -
OZ
A311 510.13 513 01 sua 5,300101 -A01133
'MIX O. a9A., 50AADocl1 A3 e01 Coo31a3g 1313 [Stu] d)12 (2:o A3A0A.3A. 50139%
'5(o3rI0toAuAno1.omom 5013 .5Lti aoi anriDox 51tAtokn0731 A01001ciXD1Y.n`3 -043
A01001.00% A9/1/01413 A01161 A3 Ili aoAniogy, `A92 1n1Ao7.033 lox 0132 n0g9d,
loidad) 531itoollAaxnothc i. d Atitnana Alp) 5io0(pq 112 .51014:9310.c 173% 41.Q.A0,0
SZ
510% 5o.ox139q 531ADDL,L1113 0.01 1atto31t3o01113 513 701 5t11 51011570)1 113% (1.V -

5131% LL031I 50) '53A0113A 50)10112 173% 10 'iax,ortoj, A3 eotncL 501g061:2 531A0D1130531t
A21 cA0110,601 101 Soot ,303XAD1 M011213 91xi 1Log9d, in% AO/1 5k110101 A0101.P. 113 0) -

AnD941-d) :!sclaios 5)309.4d) d II TZ 5101 laalard

ap nes . apioipuy ItCIKCI u10I 'A I6CIIVCI Hilliew I6CI

SZI7I Lao' 'MA '91717I-9Z171 11-IIS F.sul. ue0I IA `ou!znaulueD v9CILVEI -uy
Olucup 'Al 6LCI-9LCI I§ LIM IIA `20I0@led 06CI alga ne l!uulop I§ 'la eqaJoid a o
a.ulsana.ul xa `nluana epnion ul 'Tiding. plump !ill upuelsuoD 11X ednp 33 Jedu.q,
Oguiwe ne-! mayoul arnutuop puivo ad :Jopuaitow ad ueoi AI `speasei
'196I-99ZI
`III-IX :1 -7111.1v E969 PIPB 17217I

9g LIZ9

www.dacoromanica.ro
 402 EXPEDITIA LUI CHAMZA IN RODOS LIII 2-5

cerut tributuri. Iar solii s-au aparat spunind, ca nu-i in caderea for sa
dea raspuns despre aceasta. Vizirii insa le-au spus : Daca nu primiti sa
da'i tribut, nici prietenia sultanului nu veti avea-o ; caci de acum inainte
el este domnul tuturor insulelor din Marea Egee si, precum Chios si Les-
5 bos, Lemnos si Imbros si celelalte insule s-au supus, asa faceti si voi.
De nu, o sA fie lupt5 aprig5 si marele sultan va nimici insula si cele de
primprejur". Atunci solii au raspuns Sa vina cu noi unul din slujitorii
sultanului si sa vorbeasca despre aceasta marelui maestru ; si daca e
voia lui, sA dea tribut si orice alta, daca e spre binele insulei. Cit despre
10 noi, nu e in caderea noastra sa dam raspuns". Sultanului i-a placut vorba
si a trimis cu ei pe unul din slujitorii lui de seama si pe ei i-a lasat sa
piece, cum trebuia.
2. Sosind la Rodos sl marele maestru ascultind bine vorbele trimise
de sultan, a raspuns, spunind. slujitorului, precum ca : Insula aceasta nu
15 este a mea. Sint si eu sub ascultarea papei, precum to sub a domnului
tau. $i papa imi ordona sa nu dau nirnanui tribut, nu numai' in ce pri-
veste pe sultanul tau care e dup5 origine si credinta de alt neam si alta
lege, ci si pe oricare alt imparat de acelasi neam si aceeasi lege. Prin ur-
mare zic asa: Daca vrea sa fie prieten si eu pe a mea cheltuiala sa trimit
20 in fiecare an soli si sa-1 salut ca pe un vecin si mare sultan, iata ca e
bine ; daca insa nu, sa faca ce poate". Si cu aceste vorbe spuse ca in
bataie de joc 1-a lasat pe slujitor sa piece.
3. Auzind tiranul aceste cuvinte, s-a umplut de minie si furfos a vestit
razboi mare si a dat voie oricui vrea sa mearga si sa robeasca si sa
25 strice pe cit i-ar fi puterea. Atunci turcii care locuiau in tinutul Cariei,
imbarcindu-se pe direme si alte luntre pins la 30 la numar, au trecut
dincolo si jefuind o parte a insulei, au robit 40 de suflete ; si in insula
Cos de asemenea.

Chamza e binds 4. Primavara., sosind, echipeaza o flota mare, 25 de tri-

30 asupra Rodosu- reme, 50 direme si vase cu un rind de lopeti o suta si mai
lui, 1455. bine, de erau la numar de toate ping la 180. $i in luna
lunie pornind de la Galipoli, au venit la Mitiline, avind amiral pe Chamza,
paharnicul p5rintelui sau, pe care-1 pusese guvernator al intregului Cher-
sones si comandant al flotei.
35 5. Domnul din Mitiline insa 1-a intimpfnat bine, caci m-a trimis pe mine
sa-i fac primirea cuvenita. $i el nici n-a intrat cu flota in port, ci vislind

marelui maestru : vz. XXI, 4.

4 : xarturdtveo (comandant) pentru xammivtov poate prin influenta italienesculu
cap itaneo.

www.dacoromanica.ro
IX ]II Z S SVDIICI V12101SI VNI.LNIVZ18-0D2111.1. EOf

10A3110(1343 733 'Aio(p. 0 59AA73693. 59.069th 'onaa,till. 10 39 513493611 ^111,401(3109

Ihr-94
`01A730 5p1031t 9019.01 71c10 A11,02 A101oX91L-91 '1711009 30 39 531A.090311 13 CIOZS

.A01L la" 9.0 32,o3X3R2an1t 5a059c3 `770A9919 39ct0 AIl1 AlA1r9A.72 1101 5oA9r13A.11 3232
pax al?A. oicv flat MLA 591911 1103 501(39% A031 MDDVA. A.091701L9 A3 63.3. krzaw -7you
131 Aom3Ti13x '373x a371pc; 701X pax `iaids)v iouriLty lax loiodriL, Fix 173/yp 100kA
`AuDI1.AJ0131tr; (0120 vast 513119. '317301p01C 14 3
,00 uXyri 7031amt 1731I1A3A lux ettia
AOOLIA 773x 731 1a37t 131ADCbQ 9 sari ,-A0y1i3k11, 319j, 10 1009101a7toup -311X31C72
.01A13A. (0740.1(a" .2.371 ACOTRI, 513 AC01 1101 50A0113A.lt AcolNog 12)% 16331 001901 0713A3y
ern. M311
A72
(b .11501,01.mi
Il1(3110a1( 1019 Attu. .AcoLLA
273X 23 A9111y3a 0)1913 `131.03 0)192 3713% 5a0a9cb 170% on? 13 '11
9Z g 513111.L X90 A3TI0X2 A.1016X91T ;173AA1,09 - OI

Ant my) 9 50191( 113% A.Q.9 511311(073 7312 mat Acorii?.thlont ctolp Aciroog `131/1319 -can?

5wItt1c `5r,to1p 5(3) .AttaX?

.g 531A9v3 3g A3 co99d, inx 171 Onie ao7, 50A9113/4 5orpox, 5130017110)13 9

5r)A371 of0193.7319 DirrallA, 0173k3ax31tX) MO) tha. (bwog .5(1') IL" 50.06. 001733 x110
AuDa 't1ri3 11112 Tkpv. 523 4A-73101L9 1101 `713717311 5q7 9.0 513 A91 A913 -A1316ct% 0, -971 21

Salt A90 139.3y3X 1011 (101 111.11

173/1.009 5a0a9G1) 1171 no 10190 191 [Ayo 73A9r13A4 59
111173 5110A.6L3 906313 173% 5o)37.opt 5LstA3A.ori9 1731t 'Acoacborlo mri 1113991 A(91. -1074
MO3y Amu. 10)1310119 1nx *M01.0117or19 034V A.2.0 .5(01,90 13 AO 173131(90d 1101 773Ap
Soylcb 17:TX 1.P0% 5012 X3 M')1 ACIOT13 Am170riov3A32 573g03hr Anyvlo 0193a0Argwolt 50)
nAorpA. lax 7310113111. `ADApi 11091 .A9rnx 23 ,g `c20 `9)13?.011103r 0 -731731c,12 A.3.001(317v. gin
A90 A91 Aoltao9 AQ.D 5101901 5101 510%113L00%0 *A1,013T141?
'E 9,0%V. 5739 9 9 50A.Ano91 5901 5a0A.9y 5a03.4;7.01 173X 001109. 51.1.45L1.1(1C 5910311
`50210131 A3aolt7q ALLX911 A031670x valt CoAriorog 0173.01670X (101 A1301(31Z72

pax. mop.coymIXIn 173% 7735132,6 523 1000 .01717011,112 310y 10 Alp. A702X6n1q 51J11 -73N

573113 531111ono 70%on.oi, J113 531170 A3 1o3o1pg pax 570up 5103173702 50)2 o_y A91 -2.162 SZ

A911 173X 41 AD1731331L 531A9gr1g 173% 523 A3 5060 5117.. aoot,LA 5(7)%762..o11y `531A9fp73
A730031(9103rTiX1,1 .5VX041., :;11 213X A.3
40r9A ai (bx .50710719
p 5o6nH. eg 501A90.1(31r3 Aoy91.0 73116737.c72 `A.73411 513atpa1 3% 513aLL19
173X 51361,1A071 A91DX3 inx `AoRic 592 1nAi3 5701 sDucar 513A3I14turivap laXpi Amt tiara
vox 61 diAaoi 3ALu1 531n.00y33 91Lp 51,17, `50731(9/rao1>ty73N Aunaoylk A3 ,LIAL,tyaink oe

531A0x2 Atnno1n172 'A.73710x Ati.A,aptmu ctoi. 59anDu ,(1011p to 591C,LD 373113 A01 -91t
SILD (10.01.6A.01N3X 391.11.03173X 210% A03A911103X -ao1(9113
g Oa 39 ATTi3A4 5071(73X A.91973 `50/1.31191X0139 3111131C3 a9A. 311 5p A.9197 1101

173.01.1103f 7?1 131A01L361G 173x 69A. X90 A3.003/1.2 rt3 (1)1 `iqyily VICO? A73/1.111961t 51Drkr,loax

01ADDI4op7s)? d IILT-9T 52 A71D? :7iag 52 p11D d II LI god alappn5m3191at Tina

xcto lino II g &kti A703X6733.q :ysduas 41 nIxarnq :d 5111 5703xoloar3 "Ilns

www.dacoromanica.ro
 404 EXPEDITIA LUI CHANIZA IN RODOS XLIII 6

de-a indarateala, a trecut in cealalta parte, ca in oral lumea sa nu se tul-

bure, caci si acolo era un port in stare sa adaposteasca o flota ca aceea.
Caci numitul Chamza era un om bun la suflet. Domnul ma trimisese pe
mine cu daruri bogate si cu alte lucruri indeajuns ce se dau de obicei, si
5 i-am pregatit omului o primire, de 1-am facut ca un frate al domnului.
Caci darurile trimise au lost vesminte de matase si tesute din ling opt la
numar, case mii monede batute de argint, 20 de boi, 50 de oi, yin peste
opt sute de masuri, piini din doua masuri, copturi fine din una, brinzeturi
peste o mie de litre, fructe fara masura ; de asemenea si pentru mesenii
10 lui in proportie cuvenita.
6. Dupa ce a stat la Aghiasmati, caci asa se chiarna numele locului,
doua zile, a desfacut pinzele si coboara la Chios. Si acolo a facut tot asa ;
a trecut in cealalta parte si s-a oprit. Chiotii insa nu i-au aratat cinstea
si primirea pe care le-a facut-o domnul din Lesbos. Caci inainte de putin
15 timp chiotii au lost respinsi de tiran intr-un proses, pentru patruzeci de
mii de galbeni, in care ii reclamase in apel Francesco Draperio, unul din
marii dregatori ai Galatei, pentru pretul unei cantitati de piatra acra.
Acest Francesco era la flota pi tiranul ii poruncise lui Chamza ca, daca
nu i se da lui Francesco datoria aceea, sa bats chiar si insula Chios si
20 s-o strice, pe cit ii este puterea. A doua zi dimineata sculindu-se, flota a
venit din partea cealalta si, slobozind ancorele, s-a oprit aproape de
biserica sfintului Isidor mucenicul. Si chiotii trimitind citiva, 1-au salutat ;
si el le-a dat hotarirea sultanului ; si ei citind-o, au raspuns ca : Noi nici
nu-i sintem datori lui Francesco si nici nu-i platim nimic ; si fa cum
25 vrei !" Atunci Chamza a debarcat turci si ei au facut oarecare prada
in satele de primprejur si paguba prin gradini si vii, cad la oras n-au
putut face nimic. Caci afara de oral era multime de barbati, iar inauntru
multime de mime si italieni artagasi si gata la omor. Si orasul era in-
conjurat de santuri duble, intinzindu-se mult in largime si de peste trei
30 stinjeni in adincime ; iar portul avea si el peste douazeci de corabii din
Genua ; toate pline de oameni si arme.

5: a trecut in cealaltci parte: adicA la t5rmul din fats al Asiei Mici, tlEipa.
masuri : vedre. gobim masuri : [tato; era o masura antics de grine ; masura cea mai
mare era medimna care cuprindea case modii. Cit de mare era modios bizantin,
nu stim ; cel antic se apropia la vreo 500 kg. Mai tirziu, cu modius s-a mAsurat pa"-
mintul ; la romani era a treia parte dintr-un iugerum jugAr. La bizantini a insernnat
tot o masura de pAmint intr-un mic tratat fiscal din secolul XII gAsim OW;
egal cu, 288 stinjeni ; vz. F. Dolger, Beitrage zu Geschichte der byzantinischen Fi-
nanzverwaltung, Lipsca, Teubner, 1927, p. 113, 12. Dar In diferite timpuri gi regiuni
ale imperiului bizantin marimea a variat ; vz. ibid., p. 123 comentar. Aici, la Duca
s'e pare ea trebuie Inleles produsul de pe un modios de p5mint. C5 aceasta masura
trebuie sa fi reprezentat o cantitate mai importanta, se poate deduce din numArul

www.dacoromanica.ro
XLIII 6 DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA 405

Thy nEvitav xaTaaf3Ev, iva Ili) criyyzikag iv Oil 3T641, yivrErat. yap xenta, ki-
tLTIV Etc im000xiiv TOICOTO'll OTOA01.3. '0 yap 6T1azig Xagag bitiwZEV affUVEtITITO;
Zira@WITOg. '0 Si hysitiov atEtXaS Eµe abv Skotg txavoig xat CaXoig toil xat' Ergo;
btoollivotc, iSettcooaRriv toy Civoea xat (74 6ESEXqD6v toil fiyEROvog nEaotrixa. TH-
OM? yap to osTakilivTa iliat101101 Crilet%Ot xat E 5 Egixov .6cpavToi, OxT(i), xa@awa 322b
etey11,0011-V xiXiCt.SEg 6g, f3OEg x', a@OPaTa v', oivog 'Snip to 6xTax&ria [LETQCE, 61T01
mcpu@p,ivot, illoStcov sa'QT01., vakaxot p,oStou EvOg, vueot 'Snip tag xtXtag Att@ag,
13',
aTO-Val 'Snip piTQov 011oicog xat To'Og avyxa'OeSQovg IXOT013 %Ma TO avoloyov.
6. Hon Viag yoilv illAiQag HO Etc TO 'A-ActaOnly, oiiTo); yap %akEiTaL TO
toil TOITOU Ovopa, xai to toTta ItTE@cbcrag, xaTEuriv iv rug. Kamt, duo; nod-pug 10
"Sat trly aVTLJTECIaV Sta(3ag xat otahig, ovx EVE8ELaVTO of X OL trly cpaotiplav,
ilv o riig Aga(3ov Ciezwv inotio-Ev Etc aiyroOg. lisav yap ot XioL neO xaLpov 61U-
you na(0410XEltOILLEVOL nap& toil TI./Q6VV01.) EVE%a 157t00Eaecbg Tivog voillo-KaTcov x0.1,a-
8(011 TEaGaClaX0Vta, '111, EVEXXXTITE'UGEV CNICETVWX0) Aealt£010;, Erg TO.5v acix6vTary Tel
Fa XaTa, gVEXa Tgifig OTUITTTletac. "Og eleaVTtEO%0; rlv Ey TO) (STOAT at Te'll XOCIA- 15

ZE,C o Tl/ElaVVO; EX,EXE110.EV, cbg, et 01 Son TO xeiog auto Ur) (-haVitila%(1), %at Tip,
rl Hvai
Xtov aOriiv 7T04:11T0'661,1 xat Ciqoaviom Eicrov Tg inai,gtov Si iy6Q0Etg,
6 aTOXog Ex Tijg itEQatag likas xat Tag ayw6Qag xcahaccg gOTTI iyyOg toil vaa toill
pa@Tv,00g 'IaLS(boou. Kai, ot Kan outkavTig mac', aeoorry6pilvav ainfly xat
autos Toy; 6giolicOg toil 11V6VV01.1 ScrOg dna; xai avayvthaaviEg anEx@ikricrav, tin 20
Xeiog *tag T) (DeaVTUIIIVO oiSTe xQuooToiip,Ev (ATE StSo[av xat 310161, Cbg 6o6-
la," TOTE 6 Xafttag ix(301,1w ToiTxoug xat REQL%111/ Itectilow nOtrraVTE; Et;
to nepL voQta xat Ev aktniAot,g xat xilaotg trptav, oil yet() Erzov Ev tjl nO41, tt 323b
7C(ACIL. .114V y&Q TO g,;(o tic 3TOXECO; 706)00; OCV8Q6V, TO Si ivTOg atkiWog etevatcov
%at 'IToda-Ov Ri46ploy xat neOg ocpayag itOtp,O)V. 'H Si tOXt; aEQLExinacoTo Tet- 25
i:FQ01; Suacac etc expo; ixtsivoOaaig nok6 %at etg Pah; vnep OQymag TEWI 6
Si 1`4,1iv xat airrOg '674 Tag Etxoatv vijag tag ix FEvoisag aacrai, akflgrig avSpc'Ov
%at aQvaTarv,

1-2 Ay* Bull: Xtu:.-ov P II 11 Cori.irepav P1117 :Tr000xpoiicret xai acpaviasi P II

18 ayyuolag P11 22 TO-re Bull: 6-re P II 25 iroEucov Bull: groigov P II 26 &Taal; Bek: 8E-
zaoic P 1 gxtEivoilacug Bull: gx-rEivoliaa; P 1 ofigyEa; P.

celorlalte cantit5ti ; la o cantitate de carne din 20 boi, 50 of trebuie sa fi r5spuns

S i o cantitate adecvat5 de fin pentru plinea obisnuit5, dou5 m5suri modii, tar pen-
tru piinea find, o m5surA.
6 : Aghiasmati : vz. XLV, 23. of Xiot Chioli : signori Maonesi" in vechea
traducere italiana ; vz. Duca, ed. Bonn, p. 500. Insula Chios era in stApinirea unei
societAti comerciale genoveze, numit5 Maona, tar asociatii, in frunte cu familia Giusti-
[Mani, se numeau Maonesi vz. listele for in Ch. Hopf, Chroniques Greco-Romains,
Berlin, 1873, p. 503-525.

www.dacoromanica.ro
 406 EXPEDITIA LUI CHANIZA IN RODOS XLIII 7-9

7. V5zind Chamza c5 nu poate face nimic, anunt5 conduc5torilor din

Chios sa vin unul din ei sau si doi sl sO stea de vorba pe una din tri-
reme cu Francesco, el garantind de siguranta for personalA. Si ei lucre-
zindu-se Intr-Insul, s-au dus doi, unul din cei batrIni, cu numele Chiric al
5 Iustiniei, si celglat Maar. Mergind la flot5, pe drum erau munciti si apa-
sati de gindul, spunind in sinea for : Dar daca turcului ii pare rau de ce
ne-a fOgAduit, si ar vrea sa ne ia si pe not cu flota, cine va fi sA i se Mt-
potriveasca, pentru c5 face o fapt5 rea ? ! Nimeni din turci, ci mai degraba
ii vor socoti fapta ca un act de curaj si ca o fapta cuminte". Chib-
10 zuindu-se ei asa, iat5 ca si flota era aproape acum. Cu cit se apropiau de
'iota, cu alit si frica li se Intarea mai mult in suflet. Si atunci intorcind
caii, au Inceput in grab5 sä-i goneasc5 Inapoi. Multimea de turci Ins ce
se gasea prin g-rAdini si vii, sArind afar5, le-a oprit calea si i-a prins, f5r5
sa fie impiedicati de frincii care ti insoteau, ci aruncind cu sAgetile, i-au
15 alungat, far pe cei doi mari dregatori, i-au dus In fata comandantului.
$i el luindu-i inauntru In trirerna, a ridicat ancorele si, IntinzInd pinzele,
a plecat spre Rodos.
8. Cind au sosit si au vOzut de departe orasul si portul plin de cofabii
de rAzboi, toate stind in linie de bataie, si orasul foarte mare si dindu-si
20 seama ca pregatirea de rOzboi e de dou5 on mai mare ca la Chios, au
inceput sa despice valurile marii spre insula Cos. Debarcind si gasind
orAselul capitals p5rOsit, au pr5dat ce au g5sit ; si gAsind citiva mosnegi
si babe, intrebau despre locuitorii orasului. Jar ei le-au spus : S-au dus
in all or5sel ce se chiamA Rahia, ca unul ce e foarte Int5rit". Lulndu -i pe
25 aceia cu ei, au trecut cu flota la Rahia si, debarcind au ridicat corturile
si a doua zi au cerut or5selul si s-au jurat ca n-au sa ia pe nimeni in robie.
Cit pentru limbA, a lost Intrebuintat Francesco. Dar fratii c5lug5ri din
cetate 1-au gonit cu sAgetile si cu aruncaturi de pietre de departe si nu
i-au dat nici un r5spuns. Atunci Chamza cu oamenii lui, cu masin5rii de
30 asediu, cu scarf si cu tunuri au bAtut cetatuia in tot chipul 22 de zile pi,
neavind nici o izbind5, a luat calea Intoarsa, dup5 ce a pierdut multi turci,
unii ucisi sub zidurile cetatuii, altii morti de pintec5rie.
9. Pe drum, Chamza a stat de vorba cu Chiric si, ajungind la intele-
gere, amindouA partile au cazut de acord sä trimit5 din marii dregatori
35 ai Chiosului la sultan la Adrianopole doi, din care unul sa fie Chiric ; si ei

5 al Iustiniei P : Iustiniano I

8: Rahia : adicA spinare, coasts de deal ; Orm stincos.

www.dacoromanica.ro
XLIII 7-9 DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA 407

7. TOTE 18Wv 6 Xagag, iitt oil birvaTom notztv oMiv, plivio, Tag rlyEtOcav
Toil 0.11Eiv E airav Etc. 'fire %at 8'6o xai ovvapai. 266yov }Aztec T013 ohaviVioxot
gy Wei tallf TQL460.111, 05011g ntaTEug arag. 01 tog nuTTEiioavIEg airrov alrlik6ov 66o,
Et; Ex twy mgovuov, KOE.xog OvOlAaTt, 'IovoTivtag, %at grE@og vgog, 'Eezgq.A.Evoi
Sa Ev Tip aTaq.), 'Hata trio 666v hvwxiwiivto 151E6 oil Thytxritai x0a, katOVTO, kg- 5
yorreg xai'' gairrolig Et RETap,E2LTIOEig into Tag iutooxOREvoig 6 Toiipxog xai (301.)-
2010£11) &QcLL iviig iv Tatg TQLTICIE01, TUg ECITOLL 6 avtEt.nchv Eciruju, 601 xaxo5g ElteCt-
Ev; °MEI; T6liv To 4%0w, an.a %at µaAXov avbeElav to Searla hyhoovTai %al
ooponxiiv ivg@yetay." 'Ev Toinotg rag ficruXE.Opaot nal 6 oraog riv fl&ri inrOg.
"Ooov gnivioitcoav toil ciTO4ov, Twang) xai, 6 96i3og iv tai Wuxi) airrebv ivEnari, 10
Ot 6E oTQglpavTeg Tag 'fivtag, avTtoTeOcpcog toils braoyug TQEXEIN hvayx4ov. 114-
Oog oiiv TEA/ TOI7EINA0V Ev Tat; etipta,014 XCCI, xivroLg EiveOgv ixdAvoav triV 61o8ov
Et w nibilo-avng xal A.a(36vTeg aim*, rl i v xuAvOirreg 7E11C/a Taw inaxdolkoi)v-
Ton tocletywov, aka xal (30.Eol, Panovieg a6Tok ans61(otav, to 6g 816o Itexov- 324b
Tag Tco xa7nTaW.1) 7LaegiftTiOaV. AC(13(111, 88v CUOTO'Or Er* tr1S TQL1wEcog xai Tag 15
ayx.Opag lieaviEg xai TOL laTia iniAaartEg ;Tog Thy `P66ov graEov.
8. °D.06vTEg 6g xai 1.86vTEg &no 2LxQ60Ev Thy MAW xai Toy li.t.piva 31kileig
vrieov REyeclow, mimic Big utaeliTatw icruboag, xai triv nO2t.tv intE@ILEygilTi xai St-
3aiiv Thy na@auxEuir ivvoiravTEg r1 Tirig Xiou, Eig triv viicrov IC(6 trio .96XaTTav
goxttov. 'ExEl TOLVUV nEk01511tEg 1t011, TO X110021,1itoV JEOM.XVLOV gmtov ebeOrrEg, 20
to EiVEOEV111. ea7C(121.EUOV" xai pipog yEQ6Vtow TE xai ypaGyv VIVOVTEg 110(11TUOV ascot
Taw nolaTitiv. 01 8g gwriouv 'Ev GaA(1) noAtxvim, o `PaxEla AlyETaL, Ev biELVT
dug Oxv@coTaTo? EtaiixOloay." Aar3OvTEg 'airy mimic xal Big Thy TaxEtav 6 o.146-
Xog 8E,a(3ag, nEk8OvTEg to OXYFac ETETIOLV %Ca 'ft EnCOQLOV trITIVICLYTBc To 7toki,
no" i'SCOMV tioxoug to Rh aixinaonsiiom. 'Hy 86 6 Tiriv MAMMY REtaXEL@La- 25
r4Eig 6 0@avitiimsog. 01 86 toil xecotpou )pg@toi. Sul fiatTyv xal etxpo(3okuriAiov
toil -toil iSkotav, 1.1116i 457t6XCIIKILV 86vTeg. TOTE 6 Xaittag cr6v Tag lin' airrOv xai be
gagul.Ecov xai 8u3e %Apixon xai Si& Rot36?Low trrixamii)v xai &a new% Cakrig pc-
$6bov xaTano2LEpaluag TO nOXLXVLOV futgcmg %(3' %al ttribgv xEcI8haag, ETrArdEl/E
xaTabaciw Tokixovg noAlok, toils ply MO to 7CO1IIVLOU otpayivTag, Toi)g 8g 3)
xoatax4) voaiip,aTt.
9. Kai' 686v Se 6 Xagag obv Trp Kvoixcp A.Oyoug 6pAcrag xai Eig ow- 325b
piplicrEig iketbv, £11TECIaV Zino) to 1 Q1 toil o-TE:Ovai ix -ribv apx6vTcov trio Vol)
Silo Elg Toro fiyEROva Ev Tfi 'A8@bavotrz4ixt, g (Iv 6 El; Elvat 6 K6Gootog xai Thy

2 fiTE P: Etre Bek II 4 'Iovotivtag P: Iustiniano I II 6 lino P: Ent Bek II 7 saig Bull:
toig1311 16 ayrocag P II 22 noXtuov P II 25 ihmv scripsi: xai P.

www.dacoromanica.ro
 408 EXPEDITIA LUI CHAMZA IN RODOS

sa expund tot mersul afacerii si hotarirea data de el va ramine statornica.

Ajungind la Chios, le-a dat drumul acasa si ei 1-au cinstit, precum se
cuvenea, si pe el si pe oamenii din jurul lui.

Scufundarea 10. Dar ursitoarea intorcindu-si fata posomorita spre

5 corabiei lui ;NOV, cum isi toarce firul ? Turcii iesind din trireme si
Chamza la Chios. imbhtindu-se, au inceput o ghlagie si batjocura si alte
lucruri necuviincioase. Si un turc apropiindu-se de biserich, a inceput sa
arunce jos de pe acoperis olane si sa le sfarime. Un italian vazind pe
turc, cum sparge fara nici o rusine olanele, loveste in turc ; alti turci
40 insa au alergat in ajutorul lui. Vazind insa crestinii, latini si bizantini,
invalmaseala, au sarit cu totii asupra turcilor si au inceput a-i lovi pe
unii cu sabiile, pe altii cu ciomegele. Turcii luind-o la fuga, alergau la
direma. Cad era direma aceea a lui Chamza. Si Chamza n-a lasat pe ni-
meni sa iash din trireme, ci-1 ameninta cu spinzuratoarea pe cel ce
15 Si turcii de pe direma, unii fugeau prin apa, altii in direma, si crestinii
alergau din urma lovindu-i, pina ce s-au apropiat de direma. Si lhsin-
du-se toti, si crestini si turci, cu toata greutatea pe o singura lature a di-
remii, au intors-o cu fundul in sus si cu puntea in jos si au dat-o la fund.
Si toti turcii, si vinovati si nevinovati, s-au inecat ; si in fruntea for era
20 un rob al lui Chamza, la care Linea foarte mult si pe care-1 Meuse vechil
al casei sale ; de aceasta intimplare s-a suphrat Chamza, de asemenea
si conducAtorii insulei. Dar bunatatea de suflet a omului si graba con
ducatorilor i-au domolit minia, despagubindu-1, de douA on cit facea, si
pentru direma si pentru robi si pentru paguba suferita ; astfel linistindu-1,
25 s-au despartit in pace.
11. Sosind flota la Mitiline, domnul din Lesbos 1-a invitat, si el a
intrat in port. Si eu am fost trimis de domn si am pregatit o mash fru-
moasa si bogata ; si au intrat in trirema si, dupa ce au stat impreuna la
dna, dimineata a iesit din port si a plecat la Gallipoli dupa o lipsa de doua
30 luni intregi ; si de la Galipoli a sosit la Adrianopole.

Minia sulta- 12. Tiranul insa minios de neizbutirea expeditiei pi-a ba-
nului asupra tut joC de el, facindu-1 de nimic, si zicind : De n-as sti
lui Chamza. iragostea ce a avut-o tathl meu pentru tine, pielea ti-as
fi luat-o de pe trup". Cu aceste cuvinte 1-a alungat.

12 : minios de neizbutirea expeditiei : despre aceasta expeditie a lui Chamza

nu ne istorisesc nimic nici L. Chalcocondil, nisi Critobul si nici G. Sfrantes. Critobul,
II, 3, 2 ne spune numai ca Mahomed II 1-a pus pe Chamza guvernator al Asiei
intregi.

www.dacoromanica.ro
 DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA 409

neioav aywyilv aing) tinayystAkooL xai. to anoyavftiv nagl autos goTcci PEPCCLOV.
Eka 'OvTsg Si iv Xt(1), anikuosv ciroi; sic Tee tSta xat &not xaTa TO sixOg icpi-
).oTip.rjaav xat a'UTOv xat toys 7CEQt Cl171TOV.
10. CH SE T11)(11 PA£111CC6CE Pkoaue'dig neOg tons Xtoug, tL 1.0AY14EL; sEWLOOV-
Tsg oi ToikixoL ix Taw TQL4scov xat 11E141J6OEVTEg, iieCtVE.0 6xXaytoysiv xat 5
tsiv xat tdaag aoxTELtou0vag TCOLEIV. Etc Si Toii@xog iv va4) TIN!. neoasyytaag
6i7rVELV EX T01.) 6tiy01/g Tag xsoaRtSag %Caw xat ouvrOisiv aircag. siTaXOg bi
CZ; tbthv Tay Toii@xov &web; to xsQapla 61.1Vre100Vta jt011EL toy TOZQX0V, gtECIOL
be TO13QX01 'XOLTENICCIA0V ELg pOTIOELON autol7. '0,96wTeg Si ot Xclionavot, Aativoi
'LE xat 'PG0[1,Cli01, TaV OxXov, nay-mg stg 'ark TOVQXOUg inEJtOTIOCtV xat Toi,g Rev 10
iirpit, toi,g be VJXotg EJTaLOV. Ot Si Toi5@xoi cpsiryovlsg ivrij SIMQE1 EZ6ETQEX0V. THV
rie Silicirig EXEINT) T01.1 Xalkta. eO Si Xecp.tag °it stave TINCt EEA.081,V TO5V TQL11-
QECOV, &J& cpoi3Qxav ipTELAEL 'COY EEQX011EVOV. Oi be Tfig StileECOg cpsiryovtsg, otittiv
iv Tri OcaCtoaan, ot Si iv Tr' Stil@sL, %at ot Rev xcnoTiavot MEOV iVato4ev =toy-
-1T;, 0ixQug oil iV It" oli1Q£1, 7C@o6iyyyL6ay. Kat Sr) 7E6VTK, xeLOTIOEVOE TE xat Tobp- 15

"ML, Etc ttiAxv Tfig bawscog 711E'UOV PaglitraiVTEg, itty T9 6111V 6.1,03 'Ma Tat OtE)(11 %à- 326b
-no u15 frubli) naeini[npay. limey-mg navisg ot TO130X01, xat attiatot xat &vat-
not, itiv 0 worsinov inci-j@xs toy Xalita Soaog xat nap' aka) etyanaisvog, Ov
at oixoSsomiTiv Tfig Otlaag aka XUTE6ITI6E, EktfrICTA 0 Xogiteig Etc tO 6up,(3av,
Op.oilog xat ot 0115 vi)oou Itexovlsg. Mew TO xa/LOyvwp.ov toy avSpOg xat h 6W1,- 20
Sr} 'rah, etexorrow XOTE7T,CO16E TOY 014,1,0V, SOvTsg aiStUd Tip/ 04.1bv tfig 81TleaDc xat

toil 6001.01I xat, cuv acianterrow 02,.0@og yCyovEv, Ent tO 61.7[X0IY°V %at ELQ1VEV6aV-
TEC CarOV, linaUCFCCV EV EiVIVIA.
11. 'EOccov 81' 0 oTaog iv rIVIttukkvii, RETEXCaiOatO CEi.)TOV 0 ilyqu'ov Nat
EICITIOEV EV nil 24tEVL. EtatA.Eig b' iyeo naps toy flys[tOvoc xat Ssinvov FUTQE311,6C1c 25
aokutEXfi, Eigiikaov iv oil. TeLTIQEL xat 6TV6E17EVL6CCVTEg, 71003t novaeov toy ?attivog
7EQOg KaA,Aio0noXiv gnA.Esv, o0o 1,tf1vag '8Aoug kinthv Cure) Si KaUtointascog stg
'AStc,tavoii etytxsTo.
12. `0 Si toeccvvog ilujioAstg Ent Tfi S'uoTuxtcc toy TccEiSiov xat 0(3@taag
airrOv xat E01/ftEVT)Crag, EilE6V Et IA iytwoo'xov rely (Iyectriv, ijv gwewsv 0 na- 30
tiw [LOU ELg ag, tO ogoi.a alru aV acpskO[iTiv ix tic 6ct,ox6g 601)," an); 81,7teAW
aiTtEtICCOEV.

29 .rat8iou P

www.dacoromanica.ro
 410 RAZBOI IN CONTRA INSULEI CHIOS XLIII 13XLIV I

13. Dupa citeva zile Ins auzind de la altii de intimplarea cu direma

si despre moartea prin inec si cum chiotii au ridicat mina asupra turcilor
si i-au ucis, 11 chiama pe Chamza si cu minie Ii intreaba zicind : Uncle
e direma, Chamza, ce a fost scufundata de chioti ?" Si acesta a raspuns,
5 zicind : S-a inecat in fundul Iar el : In largul marii ?" Si
Chamza : Nu, doamne, ci in port". De cine ?" De latini. Turcii,
fara invoirea mea, au iesit din corabie si, ametindu-se de vin, au inceput
sa spare:a usile si sa strice acoperisul la biserici ; si latinii vazindu-i, ii
opreau, ei insa se napusteau si mai molt. Atunci multimea adunat5 de pe
10 strada i-a gonit si, intrind Fara nici o ordine in direma si inghesuindu-se
numai intr-o parte a vasului, apa a intrat in vas si de betie neputIndu -1
indrepta, s-a scufundat si i-a inecat cu totul pe toti". Atunci tiranul ii
spune lui Chamza : Si de ce nu mi-ai spus lucrul ?" Iar el : N-am voit
sa to supar. Caci si paguba mi-a fost raspratita ; apoi vasul a fast al meu;
15 robii inecati ai mei ; tot ce era in vas, al meu. Ce-as fi avut sa-ti rapor-
tez ? S-au inecat citiva turci si toti erau vinovati de moarte si pe drept
au pierit". Atunci Chamza a contenit cu raspunsurile, tiranul insa a vestit
razboi neimpacat asupra Chiosului.
14. Zisul Francesco insa infatisindu-se divanului, tiranul 1-a intrebat :
20 Unde ti-s galbenii, cele patruzeci de mii, Francesco ?" Caci era dator
tiranului cu acestia. Si apoi : Pleaca, fii de acum inainte slobod de da-
torie ; caci eu sint asa, incit am sa-mi cer indoit datoria de la chioti, pre-
cum si pretul singelui varsat al turcilor". Si Francesco i-a sArutat mina
tiranului si luindu-si hirtia de stergerea datoriei, a plecat. Chamza insa
25 a fost scos de la Galipoli si trimis la Atalia in Pamfilia sa lie acolo gu-
vernator. Iar in contra insulei Chios a vestit dusmfinie si lupt5 neim-
p5cata.

Investirea XLIV. In anul acesta, iunie 30 a anului 6963, a murit

noului domn din domnul insulei Lesbos, Dorino Gateluzi. Si la august 1
Lesbos. am fost trimis eu de noul damn, fiul aceluia, Dominico
30
Gateluzi, la Adrianopole, ca sä dau tributurile ce se dadeau in fiecare an,
trei mii de galbeni pentru insula Lesbos si dotia mii trei sute douazeci si
cinci pentru insula Lemnos. C5ci aceasta insula fusese data de tiran dom-
nului din Lesbos, ca sa-i dea in fiecare an tributul cu care a fost inscrisa,
35 far domnului din Enos insula Imbros, ca sa-i dea si el pentru aceasta
insula o mie dotia sute galbeni. Venind deci si Inchinindu-ma dupa obicei

XLIV, :1a anului 6963: adicA 1455. Dorino Gattilusio : 1427-1449, cind
abdicA in favoarea lui Dominico ; vz. Ch. Hopf., Chroniques Greco-Romains, Berlin,
1873 p. 502. Lesbos... Lemnos... lmbros : cp. Critobul, I, 75, 4.

www.dacoromanica.ro
XLIII 13XLIV 1 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 411

13. MO' ill.tiQug bi Mac 1.111111'01, 7-EaV Wow TO yEyovOg iv r11 &Iva. nal
TOv luevatov SL& TiIg nvtwoviig 7tat 7tc7.4 of )(an lipav XEL.9a %at& TeOv Takoxcov
%at xaTioq)ccav avtovs, µEtaxaXEtTai Tay XceatEcv %al IA Eta 151,(01; tiipeoTa Xiyeov 327b
Hai/ rl SLrlprlg 11 Kat Og anE-
nape( TCov X ilov VAITaltOVTIO*E6C012 (T) X0/1tta;"
157TO Tal (3v'0015." `O Si. 'Ev Si) neXecyst;"
XOLVCETO ,KOMMOVTIAT011," A.Ey(OV, 5
'0 Si XaRVeg "a6xl, 7(1511,E, &A,A.' Ev TfTo: Alft£Vt." ,11(1Q0( TEVOYV; TECO
Te"Ov AaTlveov. Ot To.Oexot xat µr1 OiXort6g Inv iVinaot xat otvoykuyiloarct,
*)4(1/TO ItatilOttaV Tag 'Okra; %Ca to Crtgri Tdiv ixxl1pal5v %al tS6vtEg of AceTi,vot
imauov, of SE xat Rawv E7CLTUDZI/TO. e0 01)QqDETWSTig oiajv Ox/Log xcetaStectg co7)-
Toilg, aTaxxo)g EV Tri Stil@Et EICCI5VTEg %Ca ItaQmalvarreg EV Tfo: ivt 1111EQEL rov 10
7d.olau, x-o0Eloce fi &ammo. ivT6g xat fm6 trig ttarig µrl hvetacvot tuyooTatizicrat
TaiETIV, uctTETcov-cloOTI %at itQSTiv narrag altinvtE." TOTE 6 rivavvog AlyEt. Tti?
Xage21 Kat Sul ti ovx Elpiptag Rau T6 Seaaa;" Si. Oint .1)(3o.ukf)rlv iv
aavvia ILLETC05XEU&Oal, oot. Kat yap Tj tripta iv ilia iaETEkkOT To 3aoiov ia6v,
of Soblot of aEltvty6tEg iittot, Tee iv UT) 7004 703(VTa Elia. in EIXOV rov avayyEi- IS
Acit dot, xilotE; 'EnvEyricrav lti@og To.69%cov %at navTEg fray Evoxot OavaTou %at
&melon aircUorro." TOTE XotaVeg naUckag Tag eatoxpicretg, 6 Tileavvog WIT& Tiig
Xtav Rapp, ttonovelov kiwUtEV.
14. `0 Si CorraEtg (1)eavrtilaxog naptaTetg Ev t() (3 paTt ileCOTT1011 7taol tav
rupavvou Hof, at TuracteltxovTa xateckg, Tee voRtaliaTa, w ihavTtiicrwo;" 20

1.11v yap x()EcooTthv Tairca neOg Tay TiTccvvov. '0 Si "Y3tays, goo anO Tat; vikv 328b
T01.1 xpickug iAsikEe0g Etat, cbg Ent TO Suaoikv anatTiloat TO
iyth yap TOLOilTog
ia6v 711:10 T(.51/ Xl.f.01/ %at Thy ttl.tityv IOU Cal.I.C(TOg twv TO4W.OV." '0 ttiv (Ivav-
TNoxog 11137010-61.LEVOg TT1V XET.1:111 IOU TUOVVOU 7(01 4(13(11v gy-yeaTov anogairt-

x6v, nijnev. '0 bi Xaatag g1; e137,401 vij; KaUtowtOkaog xat ioTakOTI iv 'Arm- 25
XEk Tijg Ilattertaiag rag ilyEROVE'15EIN gXEL Kate( Si Tfig Xtwo ixlickt4v grOvctv

xat Orly OionovSov.

XLIV. 'Ev SE rip gtEl TO11T(t), 'Towle!? X' Toij itaxtaxatooToii iVIDDLOOLOCITOV
lgotoaroi3 TE4T011, TED1417{..EV 6 flyqubv trlg vrloov AioPau, A6@tvog 6 TaTaoircog. Kat
Tfi ,atclthry! Toi3 kOyakrTav ickTaaTiv irb nap& rov VEO'U Try81.10V0g, T0i). vtov arra, AO- 30/
1..1.1V[7(.0t/ T013 raTEA.01'.00, ..A6 eLaVO'UTV541 TO151Soiivat ToOg liar' ETOg Stkpivoug q)6-
Q01/g, TeIGX0.1.0 volaiaaccTa Sol Tip/ vijoov AioPov %at Suoxilta Telt:MOO-La ENOOL7TEVTE
Ed( T1V viicrov Aflayov. THv yeec.)3TaQa Tov VUOVVOU SoO-Etoce rl 141150g C(13TT) Tw fryEa6vt
Aiorku, rov StS6vcci vat' grog TOv TEyclaaaivov TO@ov, To) Si flyeaOvi Alvov
trly viioov "IR[3@ov, toil StS6vat xat a&rOg Stet Ay airchv vTlaov xiXLa StaxOota

4 Og P: ths P111 13 obx Bull: aiix P II 28 touvlw P: jouviou Bull II 34 81.66vat scripsi:
(v. vers. 35): Sovat P: SoilvaL Bull.

www.dacoromanica.ro
 412 TURCII OCUPA INSULA LEMNOS XLIV 2

sultanului, i-am sarutat mina si am stat jos in fata lui, pins ce s-a luat
dejunul, si apoi inchinindu-ma am fesit. A doua zi, luind galbenii, am
mers si i-am dat in miinile vizirilor. Acestia luind in seama tributurile,
spun intrebindu-ma : Ce face domnul Mitilinei ? E bine ?" Eu le-am ras-
a puns : E bine si va trimite inchinaciuni". Ei insa : Noi intrebarn de dom-
nul eel batrin, domnul de plin drept". Si eu din nou : Acela a murit, azi
sint 40 de zile. Iar acela care domneste acuma, feciorul lui, este damn de
case ani. Caci fatal sau fiind bolnav si zacind in pat, a dat fiului sau
domnia si acesta a si venit la inchinaciune, o data si de doua on si la
Constantinopole i-a adus vesele felicitari marelui sultan". Ei insa au zis:
Lasa ce spui. Azi s-a fAcut damn si nu poate fi numit altfel domn al
Lesbosului decit sa vina si sa is domnia de la prea inaltatul sultan. Asa-
dar, du-te si vina cu el. De se intimpla altfel, stie ce-I asteapta".
2. Intorcindu-ma eu la Mitiline si luind pe domnul cu unii din marii
15 dregatori, si latini si greci, ne-am pus toata nadejdea in dumnezeu si am
pornit din insula si, trecind prin Chersones, am venit la Adrianopole. Sul-
tanul insa se muta din loc in loc din cauza ciumei bubonice ; caci in
timpul acela era in Chersones si in toata Tracia o molima asa de mare,
incit multi neingropati erau aruncati la rascrucile drumurilor ; stiricind
20 ca sultanul petrece la Filipopole si noi acolo aflind insa ca sultanul a ple-
cat cu doua zile Inainte, caci molima aceea groaznica se ivise si acolo,
si ca a pornit cu oastea in spre partile Sofiei, ne-am ridicat si noi de la
Filipopole si, trecind peste munti greu de strabatut, am ajuns a treia zi
intt-un sat bulagresc Izlati cu numele. Acolo se gasea si oastea in ta-
bara impreung cu sultanul. Sosind si infatisindu-ne cu daruri foarte bo-
-95
gate la vizirii Mahmut-pasa si Seiti-Ahmet-pasa, a doua zi ne-am infatisat
sultanului ; si domnul Mitilinei a sarutat mina tiranului si am iesit. In
ziva urmatoare i s-a adus prin viziri domnului nostru vestea din partea
tiranului, precum ca vrea insula Tasos si cere sa i-o daruiasca. Domul
Lesbosului neavind ce sa-i opuna sau sa-i graiasca, i-a daruit insula. In
:30
ziva urmatoare, alta veste, ca tributurile pe care le primea in Pecare an,
vrea sa i be indoiasca. Domnul Mitilinei insa ne mai putInd rabda, s-a
aparat spunind ca : Daca vrea sa is si intreg Lesbosul, e in puterea lui

domnul Mitilinei: adic5 al Lesbosulni. Mitiline fiind nnmele neogrecesc pentru anticul Lesbos.
2 : o molimii asa de mare : cp. L. Chalc., II, 225, 20 : din cauza ciumei care
atunci bintuia foarte." IzIati : Zlatita ; vz. XXXII, 1. nuteLxioi.c, na-rencisov am
tradus cu viziri"; vz. XXII, 10. Mahmut-Pala : mare vizir ; vz. Akd. Nimet,
Die tiirkische Prosopographie bei L. Chalc., Diss. Hamburg, 1933, p. 57-59. Seiti-
Ahmet-pasa : poate identic cu feciorul lui Turachan ; vz. XXVI, 2 si Akd. Nimet,
op. cit., p. 37-38.

www.dacoromanica.ro
AI-IX Z svon I V1210IS vis11Nv7_021-oparu. EU,

nixtaX .ninrlaploA A.039ya A90 110% pro% 01 5ot9 510,94Aa%oolhe A91 DA91-13A4 737199 -
59A371129 31 ALl na13x pox 5ro1ornt `A0131(0A3 510)(0 ao liwpa0 91 'Acaolop 1137t

51091,1A11X90olt 'Aooltup pta, Aku. Aoloqn 39 Acpgny 5c101 51toA19nAX Aoott. 1Dx -DU
DX0)236 59.011191 q
19a3X A971 '41.(00,4313c.) 531A9g9ronll 3g 5r,toi `5a9691b
MO spAntwa .371 59)ll" 9 AF13A4 '.54ALytoi11w 13X0 :5co1Ln, cpAHL g -31110
- - cl6gE
S

.AltripAiox 5orpoN" 13X3 'pax 1)313p219p

`A31icoun04 1101 aowntoanx .59A9113A.4
.573119. 70 q 3 .

-
3H" 1a 1101 3A. 501A.06

TAH 32 .A.Typic Somaxa" A.3%17.4.31 13X3

A06311110 5Pa3114 ;ri ' 39 o
MIA, AX093A0713Akt 0 Sola 'aoictri A1194 ATTI3A.11 you -9ax

AMA 3 inx a9A. vox 5011oxp1nx o1no4Oc)lp A.41 -e11344

51.051,LATtx A92 0 64inu
App. (1)1 `nolcuo 52 A1.011A9%9061C 177% A13171 ln% 519 1D% A3 111
1D% A301(111. 513
13y911 Acoo0 51399,3ooknoothr 59ouncoara m1 6110?A.371 ;10.0713A4. 10 32 .A.or.13 - 0i

53cby p 513A.R 637111,K AO .13A9A3k3 173% %90 A11133 5071ap inittlotrt, Acp1i3A.4
,flogonT Alpor 1101 M303 11)x A1300y Alt1 A0713A.1; AD] panic Rol aolpicrylmiln, -3A4
.543A911 ylour- AftAjoa mx A(nLJ)3 A919)3 m(3 la .2 Sorra/ 'italiAV. Soitiax 3219
"Aorepi 51
.g 513cbna13 ,q 3 9)A. A3 11ALR9.11W 1Dx ATOny Aca DA911344 A90 510%16371

510A1113V 31 1/3% '5101737190 531A3.173Al2 513 A930 Spi '5D2121ra 3 9.0;(1L

-
7090X612
A.371 5111 11.001).A. 173x. 531A9012 A41 Ao911491N3x A31i0ft4 513 '90AD1ag\j, Q g
Acr113A4 A.03101 %3 901191 g331170 MO pig A111 A.1,A1T,1/11 901 50,140.00 ALL avA, (In 3101

(1)6773% /1.3 11 6A01,LAOIN3X 1/3x A3 lc ao th e 11%0 L1910901 51Agg1iloy '5999A 5o2 Cg

5aothp1p 59o1eyou 1n0.933ary) A3 517:1 '51929151 531A92,7311 'Acto 110 0 /13713 A A.3 U1

13y021aola1y14) '13A912 113% 1513711 A3 111973 531A0693 32 A.91 DA0713A11, odic ong -37111

sDa '731A73693:71 Alt opA, 113% 13%3 91 A9A132 5111 'n,on9A. 113X 59ou 731 512.1 5n1cboK zinc
Lori t1A.99,3191319 lryit 513114 cuni 9.0incro0 531A9a9in? t to2 D1nd99.2 -ApOrng
17

'531 th. L111a1 7iN14 A37.10W1(cl, 513 DA11 A17719/3 SZ

AcoopAroa Itarrni. AltApictoynx,
13%H. 177% 91 A02311y113610 A90 ma ammiocia A0/13A9.017)% .A11, 593Ackau 3g in% ay:,
S1o(32)3 51919131ce 531A.749imacbri 5101 '51optioamt du 31 Itywnic-ic;toriXnw 110% C01

1t1Lt3K `xmorns-Ipay lh Aoionpiq (i)1 1A91-13A11, 513ADcbTi3 .A31113Aca.3A., 17J% n1^9?-

5onn1x)9 9 51.141.111111X MpT13A4 AT1 1101 110AA9691 4/3613X *A.37j10.3 j,11 A016913113
39 1719 Aml Amptlaimit ryrinAipi 13A0A3A3 59a71 A01 A0,331011 DA9Ti3m.1. varac 901 OE

'1LOAA0111 519 112 Mn.

1 A0011.A. A0990 11013y9,0d 173% 131110 A1619731 ,61311 0,01973 901
og'1D6LoD9IAdo o N aodonT I,ITi (11X3 A 11 1101 A131t131A9 It '1'1091,ty73y nl,u. A.0911A -CO3

'amol,to tij4 39 1199.o1213 ortp `lori1LA41-1 Tao 59.91 '5119696 52.9 1D 5013 `3A7ogi1py3 C

1a7r(1190 .170op19rrt1ng a
42 mp1i3A,4 5111 Aj 5LtAlpou1 A3 671901 99 0(139 5100116 -311/2

coirlot,loy .112 1H" 1D% A41 V gD3 AO A.17,1(0 173131(90g y `A.13g3 9119 A.111 01973 O. 1103- C

ii mogionad d
oinoptoy -d
II -asz D39131.CIrtorboori 1DX (.91 )2)91:11:-1MIX)211.1113.0 d II 9E--1,E -3219

www.dacoromanica.ro
 414 NAVALA ASUPRA INSULEI CHIOS XLIV 3-4

s-o lacy ; dar ceea ce cere este peste puterea mea. Dar, va rog, domnii
mei, sa-mi dati mina de ajutor". Atunci vizirii rugindu-1 pe tiran, a mai
adAugat Inca o mie de galbeni si mai mult nu ; cad era de platit in fiecare
an trei mii de galbeni si s-au facut patru. Si atunci I-au imbracat cu caf-
5 tan tesut in fir de our si pe not cu de. matase si, &Ind juramInt in scris,
am plecat si in treisprezece zile am ajuns in insula Lesbos, premarind cu
totii pe dumnezeu care ne-a scapat din miinile asupritorului nelegiuit.

Flota turd. 3. Tiranul insa, precum am spus mai inainte, preg5tind o

pleaca asupra
Chiosului. flota mica din zece trireme si din alte zece direme, pe
10 cind not eram Inca in Filipopole, a pus in frunte un comandant Genuz
cu numele, om tinar si chipes, pe care 1-a facut si guvernator la Galipoli
si mare amiral al flotei ; si acesta pornind din Elespont, a plecat asupra
insulei Chios. Ajungind la Troada si din Troada incepind sa desfaca
pinzele, iat5 si o furtunA Brea cu mare vijtit de vinturi, crivatul sufiffid
15 §i rascolind marea si silind pe marinarii cu corabille sä apuce alt
drum ; si cinci din cele dottazeci de vase au fost scufundate si doua sf a-
rtmate de tarmurile stincoase. Capitanul de corabie al amiralului Genuz,
om strasnic iscusit la astfel de furtuni si vijelii atit de mari ale marii,
cad era latin, spaniol de neam, vislind de-a indaratelea, a taiat in chip
20 domol si cu multa iscusinta furia valurilor cu ajutorul ctrmelor si plutea
in largul marii. Trecind de Chios pe la apus si plutind intre insulele
Ciclade toata ziva aceea, noaptea furtuna linistindu se, dimineata s-au
apropiat de Chios dinspre rasarit ; cunoscind ca aceasta este insula, au
ridicat cintari si multumire dumnezeului si profetului for Mohamed. 0,
25 adincul judecatilor lui dumnezeu 1 Intr-o furtuna atit de mare si Intr-o
vijelie atIt de puternica a marii, cum de nu s-a scufundat corabia ? ! Ci
pentru pacatele noastre a scapat cu viata ucenicul tiranului. Caci singura
trirema a lui Genuz s-a fost despartit, celelalte s-au salvat si au intrat in
portul Mitilinei. Intrebind de comandantul lor, cum au aflat ca n-a aparut
30 in partite de acolo, erau foarte mihniti.
4. Atunci, ziva find acum spre seara, a aparut dinspre partite Chio-
sului parca vintrelele unei direme. Si era acea direma a Mitilinei, trimisa
la Chios de fratele domnului, ca sä afle, daca dinspre apus au venit co-
r5bii pirateresti de-ale catelanilor si sa dea de stire, ca turcii din apro-
35 piere sa fie pe paza. Cad aceasta semnalare era un serviciu impus lesbie-

3 precum am spus mai inainte : e o trimetere foarte \raga la XLIII, 14, unde
ins5 nu ne spune nimic de preg5tirea unei flote de 20 de vase, ci numai de ho-
tArirea de r5zboi in contra insulei Chios. avarn76v TEro0C1v genera- comandant
Genuz : vz. lovoisrig la L. Chalc., II, 268, 3 care aminteste in treac5t de aceasta

www.dacoromanica.ro
MiX 17-E SVD11C1 t VI2iOLSI VNIINV71£1-0D2fi11 gIT7

Arlo .A.1193
(1.01 lmtaog 107 nalaX '5n3301,1,oq -
Attre 9 '131170 (53109, 41 4713 A171110Afn 'A11o3 Atm/ ,lryricqg laiaax 071
3101 10 531A0993711 531A73031173%73373a A.91
`A0AA736111 %14L09a3qA3 1a312 7011(1X 731.737101110A, 1nx 00 .Aonic Ut alp, 173x 5012
Aaaaltre 7311(1X91a1 0A`111131111111 oiAoA?Aq 3g y1XD1X13a131'731 3191 A.7390..93A3 11.91Q13
AwAncbao,ortaX Aistyoul pax 51y1itl, 91t1a1A.9 XYX 5CLOch9aAA.3 5019011-0%a `531AS391.L101C
A371061(1,Q3 mo63711,t 73x3g1ox91o1 it Lil iboLtA ib1J9n7 `A3T173011.1AAL170X g 0 TA - 91E2
531A700 531A73102 A01 0A37i730070310.yA 5731* A03Q X3 AM1 A1)a13x Rol -509199102
c 0, 3g '50A/1,00301 Sonlax `Aarlittothr A01(919 570911a701C72 Aoaxiri 51361,L1a1
nxn 170X. 5136939 573a313 `nx3g 113 ACO1A0 AMT11.1. il3 o
`13y07Lrt07tr1Y1 AO)X3 unpaiD
-
01
AOA LQ9.0A3,1 A '11107119A? A A701A733 3 an qi `1.t A0 170% alt 0X3 alrayjaig A0Xame2 -n.,oiroaN
Sonyolt 17) Am471 AoyaniooAox ctol `ft.orio pox 573a21c2 3 floiAouoltra
5la non( 9310E2 Apoyg, 3g 5p maj, 7397? 173X X3 5b.1 Waj, Off5 op (1.0A3712 91 731101
`momaanc 170x (1.932 Anynoy sa.apg 170X OXII, 5 AC0197-10,3A1C `50yo70 aorl?m? aog 073 5

501A03Ar 170X A7011731(706L 016Z01173A72 01ACI 5 173% 5n1g Saw. 5n21413q AQ,9 5133.. amt-
41
Alryyp A9g9 Anuoi. `511000u13y3% 31A31C X3 AC01 190x13 AnDlioopAounnx ID% I

aag it S1n1 5121x9 .A7091ig1,a13Aa9 inx 9 (1.01 a01t92190A.OX 1.1,00A3d 50alxrup2n.

50m3g A? 5121c12101 lux 5170102901 oZnom 51 pax slayiguto)pyx Sits ,5tw997(31. AIL
50A112v SOA737I.OL Ci31 '13A3A., A7JATi9.671 513911.0o% 12% 01 A010.0 AC01 A.0017,JTiCLX

FR!. OA.5 31 'pox .59-)AX31q )ing Awl Aorrynglut 'AcoVtD 33y1L3 .iaknync lox -mg
.59g 41 X AO) 9102 A(!71 A.03031033 pax 5739953at 5b1 57amxcix 50.001,,I.A. A3 Lilco 111 06

15637111 IlApx? 'pax nlg SLt1 591x4i.A. 521g9.3 `511A3T10A3A 3,COa1e 531m01o2Ar3L A1,L1 A01X
513 91 50x]1. (02 170% acoAA. Ansi 531 ALI.19.731 173A13 AL,11.1 `AooltA 5aola1i19137)X 59gep
di:rip-9 A73 an (1)3.61.
lux an lialyhoau Acorup g3719coN F.5 e 0.03 A07171116% .50042
AH, tb1 6340901 X 1ACO9t 173% 1.11. )731g b 11X7013701 5111 511,09791(730 5001C C,L0 11A.01C3173X -
40 LL 150.7JA. Int(V, 7018 5111 57311araip moritI. tioApp? 9 511,14737.1 (1.01 .ft0/010aCLI AHE
A. d9 liAori LL Suat,tiai noporyiao ani LtrloAki IP 3g 1131L101 1739130079731(2
LL 3 -73X

A7000.3A31 IA?rhy 5IJu. '561,tr11yk 531Arm9l,t1maa, 33 ionc 0.01 '0.0A1.136312 5(70

`Ao61or12 112 Xc10 LtAl0Cb3 5101 39131q A.193130 A3 153A07i1mo 'A73011.

-f, 3191 59o3L Anopriq LLgtt 51tA3Tl0A3A., 51.11 `570a3Till, Y.3 AM1 51u1 (Lora Acoaari
EtA9cb3Ap .5o,) 5m3aing -A0A311610 AHD 3g LL 5Ltoipg Lucy) .5tt1 5114,t7((t11 -130'0310 OE

139 707310 f103. cl0cb1/3g70 (1.01 0A97i3A1j. 5 A3 111 elix nos ,A13.0.,rai p 73a9 X3 AW1 -31E03
d MO) A1,073.0:16 173%010117( 531,1A A001 `ACOA913173)1 10Aq A.10Cosx13g ILOA A10 511.01

Sun Scioxoc,toj, 1101 -azhttioxlytach AIL axv. 3 stgap 010.01 01 7371CLA1yri

7131/flog 3A32 -

g )?xiatw :ling 9xiaLto d II ET 5000d :d 5035nd ling II ti 5DIEI :1Ing )33g d II OE 51,31p2 'd

attlpadxa -7A IS 'Inqopip 'II `E `g-17 9 @1e3 amd es apunjuoa eilmadxa Int
uzuntip
:17
IS E in! znuot ui uun 'EmBu!s A0V1731.00A.OX intizuv : .zA IAXXX I 'I 'L
ap api JOIMVIalt73 : I011Z31.102Ele HOILIEdS .ZA Axx g -
www.dacoromanica.ro
 416 0 PRETENTIE NEDREAPTA A LUI CHAMZA XLIV 4-5

nilor de la inceput ca, neapuctnd ei sa anunte nAvalirea piratilor, orice

pagubA li se va face turcilor, insisi lesbienii sa Intoarca ce-a fost al tur-
cilor ; acest serviciu cuprindea tArmul de la riul Pergamos ping la orasul
Assos, care acum se chiamA Mahramion. Cum a intrat direma in port an
5 rasgrit deodatA si alte vintrele ; si vazind pInzele largi si de culoare rosie,
au banuit ca e comandantul si s-au bucurat. Si intrind In port si ridicInd
cortul pe uscat, a debarcat si s-a odihnit de atita undulare si bataie a va-
lurilor. Fratele domnitorului, sir Nicolae Gateluzi a Matt primire mare si
a coborit din cetate in cortul lui si, stind putin, a plecat. Atunci ucenicul
10 vicleanului de nelegiuit s-a mlniat si urzeste viclesug in contra lui, spu-
nind ca : direma pe care eu, luind-o din urmA, am gonit-o 'Ana aici, este
a mea ; si ea si ce e in ea". Si era induntru in ea una din fenieile de ale
stApinitorilor insulei Chios, cea mai strAlucitA. si avea cu sine multe giu-
vaere de our si argint. De sinteti prieteni ai domnului meu, dati-mi-o
15 pe aceasta ; iar de nu, in ora aceasta le scriu acestea marelui sultan".
lar ei au rAspuns ca : nu stim ce spui ! Cad doar de nevoie a lost tri-
misa de not direma la Chios, si cit despre nobila de care ne vorbesti, este
de mult aici". CAci era soacra domnului si, cind avea sa piece, a che-
mat-o sa stea cu doamna, fie-sa ; si asa e si adevArat. Comandantul Insa
20 auzind acestea, n-a voit sa le creadA si scrie sultgnului ce a vrut.

5. Si ridicindu-se de acolo, vine la Focea, numita cea Noua

Focea Noug se
predk ; cea Veche §i trimite la marii dreggtori ai tgrii si la podesta veste, sa
e cucerita ; Enos vina si sa se intilneasca cu el. Ei Insa incA inainte de a
ocupat.
sosi vestea, au iesit si s-au intilnit. Iar comandantul le-a
25 arAtat si le-a citit, cad era si scris, ordinul tiranului ca, daca nu vor da
de bunavoie cetatea, pe toti ii vor robi pina la unul si orasul It vor dArima
din temelie. Si cei din oral, f Ara vreo vorbA sau IntImpinare, au predat
localitatea si ei au intrat InAuntru ; si negustorilor genovezi ce se gAseau
acolo, le-au luat mArfurile, iar pe dinsii i-au bAgat In trireme. Si a fAcut
30 numaratoarea tuturor locuitorilor orasului si bAietii si fetele tinere, ca la
o suta, i-au luat cu sine ; si punind pe unul din turci sa pazeasca cetatea
dupa ce a implinit acolo cincisprezece zile, triremele au plecat la 15 a
lunii noiembrie a anului 6964.

de la riul Pergamos pinata orasul Assos: adick toata coasta asiatick din fata insulei Lesbos.,
Rtul Psrgamos trebuie sa fie anticul Caicos care a luat numele faimosului oral Pergamos
asezat pe malul sau drept. Sir : ouvint imprumutat din apus cu vechiul inteles de
seigneur, sieur domn. cind avea sa piece : la investirea cu caftanul domnesc.
5 : Focea Nom' vz. XXV, 5. podesta : vz. XXV, 7.
5; si 7 : a anului 6964: adica 1455.

www.dacoromanica.ro
AMC 2-17 :svona views' INIINVZI0-032111.1. LTb

50153043y A001 A(101g03V 5(0E2 1111 531ADDDa4 133A00g AOAcq 5112 00q9d73 MO1 -ay
`M010 le 11 nal? D1711.,1 1D1301tA34 A? 5101 `51oxo9A31 101033 10 lolgo?v 91 ,AoxitAtio
5101 Sioxacpj, .Aloctoixogoicv 702 3g moo 51t1 `57313y009 91n2 001 ctorimolt I-9Aagil
(Lori 167.9 9.099v, `51031(911 tsi.
MIA Irapyox .A.orrhAX)DIAT 70oct061y3.0m L1 51talpg A?

Col 360.0.3 17071 /103313 .A0A371139 1.071 533.4991 702 131101 12oCOXf151,13 173% -710% 5
`41/3740/13% A0g12rt3r9. A93. A9A.11170a,10 10413 171% .dtpotai?x? mp61y3D1a 39 AS du
1A371 pax. A701A31 532/112g111 A? La chati 3 30y1.1 p371 o133.130333c3Ap x3 not aortoit -90
cloy 17371 yx .5omog9 0,
,R 59cl:11(399 cw1 50A0341.1, 6133 5012y9x1N 5000y31.13j -1.1.101C WEE
533D Algog `AlrmA331 A30y4133x 93170 002 (0621312x 5p Aisia ALtAtixo pox Aoaxni -10,9%

5730 .3.6111LA73It? 3191 9 0o1 cuiyog S000isTyp 51taltgrai 5131914t59 Aoyog 131x-0
'Ot
1DX c0319,19 'AcoAR .110 IL" `51AA1ig As11 TA? 533W19331)x AoActryek 5(132 'NT 103

.13X1393tc.t. 111.n 31 173% )1 A3 113.ct12 3X613EA,- A11o) 59143 A? 113433 AC03..33331 -o,k
7

AcoxirrA. It? non m01A9X67? MI]. 1101X Li `73631000A3 709110X3 o6L3T1 5111912 AOT10971. -011
to
Any n,ODRoX 31 17071 -.0o69.A.a9 1101 TI30 (1 ao)octx ioyicb `31o3 320993a2

Alurp33. .3ori? p 3g Lai 3A Lit 73692 Li19131 03cb736A 1111701 Cm (by9A311 :hattn\Q .10 .SI -
?g ,ounmaxam? .119 xxi.0" `A.33-63910 0 -513A3y inN 6124.. cig Snap.? 512o3133111. 512136X
liorp.o? LL 51.01,09 CbD M2T111 A3 `1171X Aki.1 g `7301/13A93 Al( (L0 `513431( 9610 1101(1(011
A1103 .39(-2 AL 6724 030.4331 001 50/101134 173% 310 /131/1/3T13 `,123i1.103 7.31371
0173031(9% ALL19121 001 43349194119 3i)13ll 5112 Solonx pox 595113Act6L .5132269 pyx d)?A.
5o320,43 13X3 pox LL 131301;typ 0, 39 59k1.u1260 5noi10xp 731(1701 pax ktri 573o CZ

Tad:TN. 59au A91 'Aron* q -013y90g3

g 170} 5736121C12 436113113 513 Amtvxmo 11013X6 Ako. Al.A.A3110110A01L3 A129N
iox 131(1(3.39 59671 51101 5731A0X613 173% 59611 A91 A0191173007t 5111 57345TX 73111141ri not
A1301633 173% 1DA1.1434303M10 AnD '&113%3 loApxH, ?g 133) 953.c (101 A130,1/3 91. Ti. -11

7311 l000yiA? p371 Al2ol.143&13Act9 0, 39 594111734510 13g 512 5103433 pyx .59oAA33Ap
SZ

93. nriAm000lt /pa; `00AA12oC11 13X a9A. ALL `A0A3T111736A3A A103 5coy39,013X10 1A,T1 -mg
19(109 91 `407AX1yo1 5731ADU A.U983? lomoia.orzmiXpa 133x 41 Aiyou AiDoully%0D1DIS q6EE

10 39 51.L1 51031(91 CL3M2 0oA9y lK 510300%0111? 531,1.00061C Akt3. cAroTX 501A3 -311.013
.ADD 173% 59.01 AO 50013911113 MO1 AC011110A3j 5901 5)33.A3.0.359.3 13x3 ,5303. -7011A.10a7t!
?g 51211y07t 5123.4tow2 OE
570131 `Aoyi3d310 5(lO1F3 3q Al 51731 A1D3611161 *A0y70g3 5(101(

53346A12212x 173% 5n01 5ngiv1 pox `513xlig112ir 5c1A.A.3 11031 `A.9113%3 Apy3d:o? 17071 -941)

D7031( dol (133/111y07L DA3 MO1 MO1051101, 512olps12133x44 13x 10x3gpox31A33E 51263ri1L -31
5no31( '13%3 Ai.ongyl.A? 110 513611161 Ui. 1117913017)%3141,33L 81.01 41014;30N 59A1111 (1.03.

0,01,001VX.01703 001001.00%70A3 001170%I.L3 0014131 '50013

g 11 :d 511 Ong II 'I TT la LT 51.5113 d II 81 A.3YY311.1 :11r41 &3Y1(3114 d II gg 5r091t12 1111F1

5171.591t d II 6g ".(013(10A3,1 'd
LIgS--Lg

www.dacoromanica.ro
 418 TURCII OCUPA INSULA LEMNOS XLIV 6XLV 2

6, Ajungind triremele la Galipoli si aflind c nnandantul, 'ea sultanul

petrece 1a Constantinopole, a mncalecat si a plecat, luind cu el robii 1i
bAietii.' Sultanul vaztnd pe negustori si aflind CA sint genovezi, a poruncit
sa lie vinduti, ceea ce s-a si racut.
51 7. Cind domnul Lesbosului a ajuns la Mitiline, a aflat de la fratele
sau ce s-a intimplat cum comandantul cerea pe soacra lui, pretinzind
ca e 'din Chios, una din nobilele de acolo gi asa mai departe ; si atunci
ma trimite pe mine sa -1 apAr in aceast5 chestiune. Sosind la Constanti-
nopole si in fata vizirilor avind o dezbatere cu generalul comandant
10 Genuz, am spus si eu sub jurAmint tot adevArul Si Genuz sub jurAmint
toata minciuna, pi lui i s-a dat drept Si eu am pierdut judecata. Si atunci
sultanul porunceste, din dou5 s5 aleg una : sau sa plAteased o gloabA de
zece mii, galbeni aur, sau sa fie razboi. Eu impotrivindu-ma la o nedrep-
tate atit de mare, el a trimis,, fdr5 s5 tie nimeni, printr-un ordin scris
15 pe unul din slujitorii lui si a luat Focea zisa cea veche, care era a dom-
nului din Lesbos, in 24 a lunii decembrie a anului 6964. Atunci aflind
tiranul ca Focea a fast ocupatA, mi-a dat drumul sa plec si a stins ju-
decata.
8. Ridicindu-se din Constantinopole in 24 a lunii ianuarie, a coborit
20 la Enos si 1-a ocupat si, luind bAieti si fete, s-a intors la Adrianopole.
Domnul Enosului se gasea atuncea in insula Samotrace.

XLV. La inceputul primaverii, tiranul porunceste sa se

Chiolii spo-
rest tributul.
g-Ateasca o flotd mare in contra Chiosului. Chiotii insa
auzind, trimit soli si dindu-si mita' osteneala, s-au ImpAcat sa dea pen-
25 tru direma scufundata $i pentru turcii pieriti cu dinsa treizeci de mii de
galbeni si in fiecare an tribut zece mii. Si Incheiend chipurile pace, au
plecat.

Insula Lemnos 2. Lemnienii insa avind gind rau asupra domnului for Ni-
ii colae, trimit in taind citiva din marii dregdtori sa ceara
chiama pe
30 turd. de la sultan pe unul din slujitorii lui sä guverneze insula.
El ascultind cu pl5cere vorba, ii anunt5 eunucului Ismail, care atunci era
guvernator la Galipoli ; eaci Genuz fusese scos Si se gasea in fruntea
provinciei Caria Si In loeu-i a fost adus Ismail, amiral gi guvernator In
Chersones. Si-i ordona sa piece cu triremele la Lemnos, si sa dea insula

8: a coborit la Enos si I -a ocupat : vz. pe larg in Critobul, 117 11-15, mai

pe scurt L. Chalc., II, 225, 4.
XLV, 1 : La inceputul primeiverii : 1456.

www.dacoromanica.ro
XLIV 6XLV 2 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 419

6. Obliactuat Si at tciawstg iv trn Ka/Atom-to/xi, xat µc&d yv 6 6s@atriy6g,

OTt 6 hyqubv iv Ktovcrtarrtvouna.st St6yEt, xat autos tnneimug xat toys alva-
/tbroug 61)1/ nig MAUI, XOLPV ChM). '0 Si ilyEttcbv ibiov to ittn6Qoug %at 'La-
bctw aim* revotityccg EIVCCL, EXEXE1J6E Ra'afprat, 8 xat yiyovcv.
7. '0 infitubv Si '614 Aio(3ov iktliov iv MtruXiivia %at itabcbv naol toil 5
',to-cabal:Km to 01.1436v-ca xat Oncog 6 crwarriyog itirret. ThV ItEVOCEletV &MO (Sg
-riig )(Lou plaV 0i56aV 'ETA, EMT, Filysvibow xai to Eels, crtgUEL Eµe CutoXoyri66116-
-rov niet tin intobioion Tairrin. 'Dlby Si iv KcovutarrivouniaEt xat Sta4x*Elg
ivd.rttov Twv (3Et 1018COV 61)V Tei) ITTElanyyci) rEvoi5tri xat EttthV EVOQN,C0c Eyth trly
aacav aiibitav xat 6 rEvotiOn iv6pxon to 7611, vei3Sog, bEEmatono inivog %at 10

Itatixeibriv iyett. KEXEljEL oiry 6 fiyaldov Ex Tcliv Silo To gv iXicibat i3 Sista xt/t/x-
Sag, voltEop.a-ca xctUGEOU, -dam fl ttetriv yEvia*cct. 'Eycb oirctutallEvog '66 Tocra&rn 335b
lioixEct, autos Stet Routeryliatog, Twin Ctrl ytv(buxorcog, nippag Eva taiv Scram,
0./.6 OthXELC1V T')V 110.atetv /tyo[tiviv, 1lTLs 6afne toil flyEll6vog AE6P011, AE-
ItEPQE01/ turOg v.5-11 Toil gt coctoxtlioatoii EVaX001,041T0i3 E111{06T0i5 TETelet01.1 ETovs. 15

TOTE Rouacbv 6 r6@avvog trty fikOXYLV Ocoxatiag anikitersv >4L xat rity Stxriv xa-
rinavaiv.
8. 'Aneteag Si &no Kcovararrivoima.tv Tel narn toy avouapLou p.riv6;,
stariPev Ets Aivov xat Tat5rriv naeauf3ev xat nanag %at natSEoxag 7ta(3cbv i6t@6-
gm Etc ViSouvolucatv. '0 Si ilyEitstw tf Alvou ?iv St6yow 'UT) TOTE ItIlL(141) Ev 20
EaRo0Oxii rp Amp.
XLV. "EaQog Si &Qxo[tivolt xaci)Et 6 TiTavvog a-c6/.ov ftiya yEviobat xa-
-at till )(Lou. OE Si Xiot liabOrtEg JtEIAAOUCR, ITE60Eig xat no/1a xattOrrEg, oUVi-
bEVTO Soiivat gvExa Tijg Saloon xat Texiv uth, affi tinoXo.A6-Rov Tutiotow xEU01.01,
VOREGRata TeL6X0Vta XLAtithag xat xat' gtog tp6Qoug Sixa xatecSag. nouipavt8; 25
an, Etoilvtiv vixa, etnficaay.
2. Ot Afip.vtot Si xaxoympluarrEg xa-rec toil anly0171 airribv NtxoUtatt,
nitAnOttat xEt6cpa -meg to5v anOVTOYV tTIT'11641L naps T01.3 TI/Q6VVOI/ E'VCG IthV 601,-
XCOV CO/toil "VA) ilyEILOVEljELV ThV V11601% CO Si nob-4ton Toy Myov oixotioag pm-
V1761, WO: EirV011)(Sp 'IaLLafiX, TOTE iniipxtp Ora KaXXtoun6/.6cog- fiv vie 6 FEvoi,tin 30
ix[30/apveog xat Thy inaQxiav KaElEag into-tau-6v, 6 S"Ialtaii/. etv-retkriabi xo-
voutaii/og xat Eota CI X0 g iv XENOVTIOlp. lle06T6CTTEL o?v Toil eLTEEAOtilr EV Tfi ATVA-

7 anokoyt.crOp.evov P II 9 13EVief.6 ov P1112 Twain-Li Bull: Tocroinn P II 25 tetaxorra

xat.66a; Bull: ,X -ac P 11 28 aeptouat Bull: rciuncom P.

www.dacoromanica.ro
 420 INFRINGEREA LUI MAHOMED' 1r LA .BELGRAD XLV 3-6
in seama serbrilui: Chamza sa o guverneze si sa o administreze, dupa
cum se cade:
3. In timp ce se fAceau acestea, domnul Lesbosului trimite o direrna
de a sa si o corabie .cu ostasi, o suta si mai bine, in frunte cu until Joan
5 Funtana si Spineta alumboto, ins5rcinindu-i ca, de-i vsad pe lemnieni ca
le pare r5u de ce-au fAcut, sa-i is oarecum cu binisorul si cu, vorbe dulci
si prin bung invoiala sa-i faca s5 dea inapoi insula, daca Ins nu, atunci
sa-1 is pe fratele sau Nicolae si sA se inapoieze, cad dfnsul avea
curtea in cetatea cea veche ; dar ei n-au fAcut asa, ci debarcind, 'au in-
10 ceput lupta cu armele. Lemnienii insa iesindu-le inainte, ealki ca la cinci
sute, i -au pus pe fug si pe unii kau ucis, iar pe altii .gonindu-i de
aproape pe mare, i-au inecat ; si, 0115 la patruzeci, ,au pus mina pe eii
Cei ce au fast lasati insa in direma si corabie, 1-au luat pe 'Nicolae si
au plecat la Lesbos.
15 4. Si dupa trei zile a venit si Ismail la Lemnos cu noul guvernator
Chamza si auzind ce s-a intimplat i-a laudat pe lemnieni, pe lesbienii
prinsi insa, i-a pus in lanturi si s-a intors la Galipoli in luna mai a
anului 6964.

Iancu invinge S. -Facindu-i cunoscut tiranului ce s-a petrecut la Lemnos,

20 pe Mahomed II deli plin de minie asupra Lesbosului si a domnului de
to Belgrad, 1456. acolo, insusi pleaca asupra Belgradului cu pritere grey
st cu tunuri foarte multe. Sosind si cu bombard5ri de bolovani dArimind
zidurile si avind si pe DunAre pin'a la 60 de vase, ajunsese cu razboiul
asa- de departe, 'Mat turcii au intrat InAuntru' si sau apucat de Peadat.
,25 6. ,Atunci Iancu despre care a mai fast vorba inainte, trecind .Du-
nArea, cad sosise in -Ziva aceea, si intrind in oral, i-a urmArit de aproape
§i, pe unii omorindu-i, iar pe, altii ranindu-i, i-a gonit afar5. Si iesind
insusi pe poarta cu ostasi foarte multi, i-a luat intreaga ,pregatire de
rAzboi. Si dupa ce a ucis pe multi turci, asa incit insusi sultanul a fost
30 rAniit la sold, s-a intors in sfirsit in oral si a dat foc vaselor turCesti. Si
tiranul rusinat s-a intors la Adrianopole si ameninta sa porneasca anuf
urmAtor Cu razboi asupra Belgradului. Aceste fapte s-au petrecut in luna
iulie a aceluiasi an.

3, domnul Lesbosului : Dominico Gattilusio, despre investirea cAruia vz. XLIV, 2.

4 : in tuna mai : 1456.
5: xal *ow; n/oicifeig' nal e cu inteles concesiv, ca in neogreceste.
5 -6: Lupta de. la Belgrad din iulie 1456 in care Mahomed II, cuceritorul Cons-
tantinopolei, a fost invins cu desAvirire de Iancu de Hunedoara, ne-o 'descrie 19 elarg
L. Chalc., II, 178, 13-185, 18. G. Sfrantes, 1065 AB (G. Frantes, 386., 1 3} amin-'

www.dacoromanica.ro
'XLV .3 6 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 421

Vq) (AV T11.4£01, X0.1, 7EUQC(50iiVa1 rely vijaov XatitEL rtj boa cp roil inaoxEw xat 336b
8tomi,tv, a **Lg.
3. 'Ev 6a(1) bi tairra bicoattet0, 6 fiyEwbv -ay; Aicr6ou ataag µiav Taw
8LTIQUOV CaT015 %Ca vavV a6v avb@adiv, ixatev ij %Ca 7010V, EXOirEEg CITQC(trlyOljg
10/6,VVIIV Oovvtavav TIN& xat Enivirav Kyukuint6-rov, avae.Eig airroIg, 6g, Et 5
Zowat Tag Arpvitoig intow,EXITOivtag Etc a 7tER:o6Z1161N, tAciQC6g mog Etc drro6c
PAElp0)01 xai Std )/kUISEOYV 4111tiatOW xat OVVOTIXSTAP WAIN etc airrov Trly vfoor
inavaateacpiFivai notilawaiv, Et S' o 5, 41.(36v-rEg rOv iCESEX.cp6v airco.0 Nix6A.aov ina-
vaarQiipwatv, ijv yet() a6t6g Ev to) ntaatox&r-rElcp ablAt6p,Evog, of Si aiix otrao;
ameazaaiv, akA' iEJ..06v-rEg airy Oakotg illetxorro. Oi Si Ativiot. iE?c06v-reg 10
gcpuutot 6; 7tErtaX001,0t, ToiJtovs XCUTETQOJithOUVTO xai ro6; ply 1Calio-q94civ, Tail;
bE t71 00.6(aaTi xatabt6aviEg ciutinvtav crotoxE191 bi gwg TECI6a(16.71.0VT0( gkaPov.
Oi he YA1TCCATicrtlfriEg iv tll Stimet, xat rri rift, Aa(36v-rEg 'T6v NLx6A.aov Sig AECF-
13ov (1,--tijEaay.
4. Kat 110' figi@ag tcoEig xat 6 'IattailX iv tfi Aioxvo? Cirov -rOv Xatttav 15
Toy VEOV fltagxov, IACCMV Si TOt yEv6p,Eva infrEaE tons Arpvtoug, Toil; Se Ae-
a[Moug Xa6euv SEaRtoug iareacpi El; KaUtoinrokiv Matcp wrivt toil iaxi,axato.
aio il,CMCH11,06r015 ETiltOCIT011 TETOCQT011 Ettnig.
5. Mivivag Si .a.70 ruclavvcp rd Gly-PaVICE Ev Aiatvq), xai Omni)* Itkna0Et.;
%met Tijg Aioriov xat toil ilyEtt6vog, &AO.; :mei); B0.6yQabov g,ozerai, 06v Suv6.- 337b
tat, Daesia xat wrixavotatg naecantsvoac ragotatg. 'EXThbv SE ;cat St& Taw Its,
te0130Xtailo5V PCEXUbV ISATTO to Tecxyl, EX )V "40(t bul toil norallOU ad.ola Ews -a
Eis TOCIOV xarYlVtTIY.EL T6C TOT) ItoAiliov, ei.)g at ivrOg ELOTOSI,V roes To6@xoug xca
fig notThav tigao-Oat.
6. TOTE 6 'Throg, Ov Jt104436)V 6 Myo,-,- ibii4o7Ev, itEciaa; Toy aotattOv, 25
iry yat? (pMaag Ti 1)114-4 Netvn, xat £166.0(bV xat xatababag aing6g., Toile
1LIEV apirroov, to Si nklittwv, iVIA.aaE Tijg a6kEwg. sEE),:thlyv Si tits niaig Xat
ClirOg CI6V OTQCCTILTUL; 7EXELOTOLg, EkaPE thv JCOXERLY31V TtaalaV ltelQaaltet/i1V. Kat
noUo6.; T66v Tff6exaw cpovEifac, cbg xat ain011 TM' TOCUVVOV Itkriyirivai iv rep
prictud, riXog iv ffi JtOXEt 157tECITOEVEV %Ca t& 3TADICE TC6V 110k1"/AJOV Itllei Jia(g45COXEV. 30
'0 be TlIclaVVOg 'XITCTIO)MIEVO; fflIOCITQE'll/ag £11 'A8QICLVOint6AEL, to EILLOV Eros h7tE1,-
XEL xaul toil BAoye6bov atQatEi5aul. Haav Si taiiTa. yEVOVEVCC niVt 1011Mt9
roill aura ETOUg.

6 et10 nerzeaxamv Bull: nenedotao-Lv P II 7 137,Elptocit P: fiXeipouat Bull I cruvVixcov P II

noLficrcoutv P: novirouat Bull: notimoustv Bek 118-9 eltavacrreavocrtv P: 3-Eavaarebi,ou-
Inv Bull.

teste pe scurt intimplarile principale, iar Critobul, II, 17, 2 si 18, 4-9 ne-o istoriseste
pe larg, dar cu tendinta v5dita de a micsora Infringerea lui Mahomed .11.

www.dacoromanica.ro
 422 AMENINTAREA PELOPONEZULUI XLV 7-9

Duca duce 7. In luna august am fost trimis eu sA duc tributul ce-1

tributul august dAdea in fiecare an domnul Lesbosului. Iar cind 1-am
1456. dat, am cerut pe cei ce au fost predati ca niste necre-
dinciosi, de lemnieni ; si n-a vrut sa-i dea, ci mai degraba a poruncit
5 sä le taie capul ; cAci erau inchisi la Adrianopole.. Chid ins5 i-au dus la
locul de °stria tiranul s-a rAzgindit si a poruncit sA fie vinduti acestia;
si au fost rAscump5rati pentru o mie de galbeni.

Flota papei 8. In anul 6965 au venit de la Roma, in frunte cu pa-

in ajutorul in- triarhul din Aqui lea unsprezece trireme, trimise de papa
10 sulelor, 1457.Ca list in ajutorul insulelor invecinate cu turcii, ca Rodos,
Chios, Lesbos, Lemnos, Imbros, Samotrace si Tasos. Si au ajuns la Rodos,
ca una ce era sub stapinirea papei si n-a vrut s5 dea tribut turcilor. De
la Rodos ridictndu -se, au venit la Chios si au cerut sä nu dea turcilor
tribut, ci mai bine sa lupte. Dar n-au putut fi induplecati ; de asemenea
15 §i la Lesbos si aceia tot asa. De la Lesbos adunindu-se coral:1111e papei,
ale catelanilor si din vase pirateresti, ping la 40 la numar, s-au dus la
Lemnos si, luind insula, au venit la Samotrace ; si luind-o si pe aceasta,
au ajuns la Tasos. Si dup5 ce au pus garnizoane si au intarit insulele
bine, s-au Tutors la Rodos. Atunci tiranul aflind cele intimplate, toat5
20 vina a pus-o pe domnul din Lesbos ; si pornind razboi mare in contra
lui, preg5teste o flot5 grea si in luna august o trimite la Lesbos, in
frunte cu Ismail. Venind acesta la Metimna, a incercat in multe feluri si
a dat multe atacuri cu masinarii de asediu, bombordind cu bolovani,
asezind sari la ziduri si minindu-le, dar nu s-a folosit cu nimic, ci mai
25 degraba a pierdut multi din oamenii lui si asa s-a Tutors cu f5r5 nici o
isprav5.

9. In anul 6966 trimite la despotii din Peloponez un slu-

Mahomed 11 a- ,
meninta pe des - cu strasnic5 poruncA, spunindu-le hot5rit cum ca :
potii din Morea, Voi de bung voie ati fAg5duit sa-mi dati in fiecare an
1458.
30 tribut zece mii de galbeni, acum InsA vad ca treceti cu
dispret peste mine ; si de implinirea invoielilor nu va pasA. Prin urmare
din douA alegeti ce e mai bine : sau plAtiti toata datoria si va fi bun5
intelegere intre not si voi sau repede plecati, lasind tara in stApiniirea
mea". CAci ramasesera datori cu tributul pe trei ani.

7: am fost trimis eu : adic5 Duca. caci erau inchig la Adrianopole : cp. L.

Chafe., II, 225, 17.
8: kovrEg deli TetaleELg newletaat, nu 1-am schimbat in Nouo-ca, cAci poate fi
constructie xath crovemv, gindindu-se la oamenii de pe trireme; din aceeasi cauz5 n-am
schimbat nici aknoLatovrow in almocatouaiiw, cronicarul putindu-se s5 se fi gindit la lo-

www.dacoromanica.ro
XLV 7-9 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 423

7. 'Ev Si -4 At3yoikircp Rhvi gaiRcpariv irb rpiewv TS %at' Eton 81861.1.EVOV

TAO; naps tov hyeR6vog Aiut3oty. Acrtic 8' echo xai tiThcrag. Toi/g oi3g. oi AhRviot.
Aaegoocrav hug Cricruug, OVx hOikhae Sovvai, &AA& RakAov ixiAeuce Tag xecpaAag
avtwv CutorROhvat irraV 76Q 61 S.ASpictvotur6Aet Epaetorot.. '52g Si Curhyotyov
cr6Tok ei,g TOv TOirov Thg ocpciyhg, ReTaReAryaeig 6 T.6Qavvog ixg21..E1.10£ 71.QaDfipal, 5
TO15T01.3"; xai infO@CLATI6CCV Etc voRiaRaTa xiXici.
8. 'Ev Si tt-p. gaxioxikioaToji ivaxoatoora) El rixocrT6) agrAILTO? Stet Warav 338b
ix Thg TdiRrig TOL'neElg EV6EXa, gX01,1tEg aexhybv ItaTOLa@XTIV Tfig sAX01.3tAia;,
JtEIJOETCfal naps TO1I Halal KaAltaTOU Etc Poh.9eLav TcTyv vitacov TWV j14101.461, i(JOV
Tag ToUexotg, °Toy T6Sov, Moir, Ma(3ov, Ahqxvov, "Tuf3eov, IaRo*Q4cxhv Xai 06.- 10
oov. Kathy-rip-ay ovv by °POST. (bc inTO toy miltav TeAoarav xai, cp6poug IA *Aiwa.-
°UV Soiivat Tag To-6@xoig. 'Ana Si `P6801) CuteteaVTEg iiA.OaCELV bV XLCO, atTOIrVTE; TOtii
fth Soiivat TOeoug tot; Toi)exotg, ecAAS Rapp ttilAAov gAirreat. O Si o'UX gireiailicrav-
.6Roicog %at by Aicrf3cp nsat ailT01 to Oliota. 'Aoto SE Aia(3ou 110QotoftgArra TOB naga,
tra, CutilECraV eV Tfi
T6iv KarsA6ivaw %at gik(OVAVITQLX.CTYV 10.01,COV, TOY IIQUO.p.OV Ewg 15
rhv VijdOV 9.0afftv iv EaRo0e(ixTi xat Actf36vTeg xai tav-
Ahpw.13 xai, TtaQa2taf3OVTEc
rrly et; 06crov gyivovro. Kai Tauxcig grail/re; Ev tai; vhaotg Rai xciAclg &mixt-
Afoarre; eig TOSov fmtioteeliccv. TOTE 6 tivavvog !tor-My to yEVO[LEVa, Tily aa-
accv airictv Tel) fiyal.t6vL Trig AioPou xaTgyQCCIPEV %at Sh ItaXTIV XQUTEetIV ivaTijoug
xaT' avrov, oT6Aov CUta@TttEL pact& xat tvj Airyo-6o-Tcp privt 7EgIMEEI, toil ov ,b 20
Ma(3o,), gzun aQxhyOv TOv 'IoRahA. Kai Sh etc Mith4tvav ineov %al noAA4g
ROOSoug xat Rixormag orQ6eig Sia to 3TET@oPokurRoiig xai xkiRetxag xai TKO-
Euxtac eionQetag, crOSiy 61414a:to, &XX& xai p.giA/Lov A0110ilg ZULEPaETO T(73V01-
1SE(COV %al ogrrcog inrgaToeVev CiTt@aXTOg.
9. ''Ev Si Tel) ialtiGXLA,106T60: gVaXOGLOOT61) niXOCrifil NTT glEt. CITaXEI, nob; 339b
Toi)c Se6ot6Ta.g IleAwrovviloiru SoliAov Eva 6QtaRof) cp@ixtbSoug, SicactR(36.vow,
lreog TRET,g ObtELOO.EX6ig intargOTITE Tov Soilvai µoi W6Q01/g 'Hat' .ETOg VOpialla-
rot xiAt&Sag Sgxa, viiv Si 6Q65 ipoig xarcKpeovarr6g Re. %ai Toliv crurehx6iv I'vE-
XhaaTe. 'Ex T65v Svo 0.15V gAECS'a6 TO XVITTOV 1j -at XEZOEGOOTTIOVa nialed)OUT£
xat g6Tat ay6.7th by Rgcro,) fittiov xat 1!11165V, TI TaXhOg WHaTE CuTivTeg Toy Tentov 30
by t gRij SeintOTEL17." Kai, yap eTioav xoEUXTTOir"VTFg ATibv TOLCoV TiAog.

cuitorii insulelor. papa Calls!: e Calist III, 1455-1458; cp, Critobul, II, 23, unde 11 con-
funa" cu inaintasul acestuia Nicolae V, 1447-1455 si III, 10, unde pune expeditia lui
Ismail In anul urnigtor, 1458. ale catelanilor. vz. XXV, 8. Exwv trebu'e raportat la
Tivavvog, nu la crT61ov gi atunci nu e nevoie de schimbat in Exovta. la Metimna:
cel de-al doilea oral din insula Lesbos; Critobul, II, 10 if spune Molivos .11.161.v(3ov.
9: Cp. L. Chalc., II, 202 si Critobul, III, 1. L. Chalc., II, 176, 11 vorbeste de un
tribut de 12 000, platit si de peloponesieni si de albanezii de acolo ; iar Critobul, III,
1, I de un tribut din Peloponez de 6000. Vezi si G. Sfrantes, 1065 D 1066 B
(G. Sfrantes, 388).

www.dacoromanica.ro
 424 CUCERIREA PELOPONEZULUI XLV 10-12

10. In acest an au fost trimisi soli de la Comana, de la

Soli de la
Uzun Chasan care stapinea p5rtile Armeniei, In hotar
Uzun Chasan
fiind cu Colchida ; si cerea de la el unele lucruri in b5-
'ale de joc, spunindu-i ca i-a r5mas dator cu tributul pe mai bine de 60
5 de a-ni, avind sa-1 dea in fiecare an, o mie de paturi pentru caii lui si o
mie de traiste si o mie de capestre, lucruri pe care strabunul sAu a po-
runcit strabunului lui 'sa i le dea in fiecare an. El MA a raspuns solilor:
Mergeti in pace si eu in anul ce vine, le voi aduce acestea cu mine si
voi da. datoria" .

to 1. $i a inceput tiranul sA cladeasca, iarna aceea, la mar-

Cetatea
ledi-Cule ;inea Constantinopolei ce se chiama Poarta de Aur, o
cet5tuie pe care Imparatul loan eel B5trin a voit s-o zideasea si Baiazid,
strabunul tiranului, 1-a oprit.

Cucerirea 12. PrimAvara sosise acuma si el, adunindu-si armatele

Is Peloponezului.
la un loc, a pornit asupra Peloponezului si mai intii a
ocupat Corintul fara lupt5. Aflind despotii ce s-a IntImplat, Toma s-a
refugiat in Italia cu sotia si copiii, iar Dimitrie s-a, predat de bung vole
§i i s-a inchinat tiranului. Dup5 ce a ocupat intreg Peloponezul si a pus
comandanti si guvernatori, Insusi a pornit-o spre Adrianopole, ducind cu
20 sine pe Dimitrie cu toata casa lui si luind si pe oamenii palatului si pe
cei de frunte si cu bung stare din toata Ahaia, Lacedemonia si din cele-
lalte tinuturi. Pe oamenii de frunte ai albanezilor pe toti i-a ucis si din

10: 7n acest an: ar trebui sa fie tot 6966, adica 1458, eaci acesta e anul care
a fost amintit mai inainte. Dar s-ar potrivi mai bine, ca solii acestia sa fi venit
in 1459.# eu in anul ce vine: aceasta ar fi in 1460. Dar in 1460 Mahomed II cu-
cereste Morea (vz. 12:) @i asupra lui Uzun Chasan, pleaca abia in 1461 (vz. 14: si 18:).
L. Chalc., II, 227, 16 intr-adevAr aminteste c5 Mahomed II si-a am;nat pentru anul
urmator expeditia asupra lui Uzun Chasan si ca" mai intii a pornit asupra despotilor
din Peloponez. nfloOL Tibv Konetvcov de la Comana: Uzun Chasan, adica Chasan eel
Lung (vz. L. Chalc. II, 243, 11: Xacravriv -rOv Roteov) a domnit (1453-1478) peste o pu-
ternica semintie turcomana pe care Duca o In(elege sub denumirea de comani; cp. Nichi-
for Gregoras, Istoria bizantina, ed. Bonn, vol. I, p. 33 r. 16 $i 115, 19. Dar stapinirea
s-a intins mult gi peste partea de rAsArit a Asiei Mici si acolo se gaseau doua orase in-
semnate cu numele to KOnava unul in tinutul Pont, la nord, pe malul drept al riului Iris
ce se revarsa in Marea Neagra, si celalalt in Capadocia pe tarmul sting al riului Saros
care se revarsa in Mediterana. Unul din aceste orase poate ea a ajuns sub domnia lui
Uzun Chasan si din el s5 fi venit solia amintita de Duca. Ca Uzun Chasan a cerut un
tribut ca acesta, numai Duca, ne-o spune. L. Chalc., II 243, 21 ne spune ca solii au ce-
,rut lui Mahomed II sa-i lase tributul tariff Colchida. adica a imparatiei Trapezuntului.
xat Cotoodwa) to zoiog qi-i voi da datoria: dupa aceste cuvinte, manuscrisele arata

www.dacoromanica.ro
XLV 10 12 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 425

10. Tv SE rw ETEL TOON) ECITaATiOUV C7t7TOit(3110160101, .1TCLea T(TW KOAiVCOV,

:ACT& tov SEo3T6torrog TO, tigpri tit; ik*LEV[I3C; xat yEavigorco; swig Kaxot,g
0-Koir-v Xaaav, atTiov ACCil ClOTOO- TLVCt JTEOLCF,O0VirECO; Jtcletypittta, A-yory XEXQE(0-
crijciDat, airro,5 TeXo; i7TEXEll'a ETCTW ', TOO. Soiwat, Xat' Eros xiXta craytvata
btel rolls TiT7C011; CCOT0i) %Oa xata TOCyTIOTI*CC %at rata ILECIDCLkObi011111, aTIVCC Ent-- 5
E Tod' bouvai xaT'' ETOg o 0167C1TO; OlOT013 neOg Tay 7161t7COV EXE1V0'0. '0 SE &ILE-
1GOINCLT0' 7,'YnelyETE EV Et@i1V13 Xely(1) T(i) EnE,ozogvo,) ETEL XOLL(OW TCLIITCC 'tidy kloi
:tat etnoScdow Td ngog."
11. '0 Se rdectvvog TO) zEt1ia5vi, ixetvco ljo aro OtZ06011ETV n,00; TO (iX(20V
xi); HOAEcog TO xcaoiltevoy X@UGEkc f i X1 nOXixvLov, to 8 'Icolivvrig o rk.iop io
o Pacoledg iipovkiyol Tov %-riacti vat o Ilaytatirc, o 'mi.) Tivavvou neouTog, iv/0-
1,116EV Ol'UTOV.

12. To' SE ga@o; ijbrt iXT9ovro; xat Etc `gv Ter; SUlfet[AELg eLO@OLOUVTO;, £511,

Trly HEAWTOVTIOOV (15@fAT1OE xat T,O(T)TONT KOQLOOV EOZEV &ITU 7TOXE1.101J. MCAOVTEC 34017
ot3v of SEOJEOTal, TO yEyovOg, 0 Ov °cowl; 71,9.6; 'Iraktav ix(SQT1a£V GOV yuvatxt 15
xat tixvotc, 0 Si ATHITITQLO; ICC2E6601 EiLeOV %Oa 3i900.EadnoE -rci) ru@avvq). flu-
.cocacepcbv oi5v naciav TYIV ilExortovvyrov xat iyxaTaaTipag dcpriyok vat in,E116-
vag, aircO; et; Tip/ 'ASetavo0 idorriae, CpEQCOV tat' CCOT015 RaVOL'Itt toy AT11,111-
TQLOV, &yaw oiw CLOT(i) %at TOO; TOT) 7TCLACCT[01) %at TOO; AOyeloag %Oa EljtUXElg nec-
oli; 3Axatag, AaxESatttovi,a; %at TCTIV AOLTICTW EACLOZIO-W. Tod; be TO5v 5/600avat, 20

8 past x0o; loco vacuo lacunam fuisse in suo archetypo indicat P.

printr-un loc alb ca arhetipul de la care au pornit, avea o lipsa. Dup5 cucerirea $i
plingerea Tarigradului, Duca isi continua istoria oarecum in forma de cronica anuala,
insirind an de an dupa 1453, si la fiecare inregistrind mai pe larg sau mai pe scurt
lucrurile petrecute. Anil 6967 si 6968, adica 1459 $i 1460 lipsesc insa. Din manuscrisul
arhetip trebuie sa se fi pierdut vreo foaie pe care erau inregistrate evenimentele
din 1459, din care cel mai de seama a fost expeditia lui Mahomed II in contra alba-
nezilor lui Scanderbeg, si o parte din intimplarile mai putin insemnate din 1460, cad
cele mai importante ca zidirea cetatii fedi-Cule, 5i cucerirea Peloponezului se gasesc
inregistrates, fara insa ca anul sa fie indicat.
11 : iarna aceea: 1459/60. o cetcituie: e faimoasa Iedi-Cule, cetatea cu 7 tu-
nuri, cu inchisoarea in care erau aruncati osinditii politici ; cp. Critobul, II, 1, 3 si
10, 1. loan cel Batrin: e loan V Paleolog, 1341-1391 ; vz. XIII, 3 si 4.
12: Primdvara: 1460. Certele dintre fratii despoti 51 cucerirea Peloponesului,
Morea medieval5, o de_-crie pe larg $i cu amanunte G. Sfrantes, 1066 C-1072 C
(G. Frantes, 388-413) care a fost rata. Descrieri destul de pe larg dau si L. Chalc.,
213, 16-216, 18 si 224, 15-237, 3, fiind si el acolo, $i Critobul, III, 19-24.
Toma s-a ref ugiat in Italia: undo a murit. 0 fata de-a lui cu numele Zoe-Sofia s-a
maritat in 1472 dupa Ivan III (1462-1505) din Moscova, care avea din prima cd-
satorie pe Ivan cel Tinar, sotia acestuia din urma a fost Olena, fata lui $tefan cel
Mare si a Eudochiei. Intre nora si soacra vitrega s-a incins o lupta apriga, al card
fecior sa urmeze la tron ; in aceasta lupta, mai ales ca parintele ei $tefan cel Mare
inchisese ochii acum de un an, nora a cazut biruita ; cp. Al. Papadopol-Calimach,
Sofia Paleolog 5i domnifa Olena, in Anal. Acad. Rom., Sect. istorica, seria II, t. 17
(1895).

www.dacoromanica.ro
 426 PREGATIRI DE RAZBOI XLV 13-16

cetati n-a lasat nici una afar de Monemvasia si acest lucru fara sa-1
vrea nicidecum. In ce priveste insa atacul triremelor pe mare asupra dus-
manilor, a trimis in Marea Egee prin insulele Ciclade un numar ca la 180
de direme si trireme, oamenii trimisi nefolosindu-se cu nimic. Dar din
5 Peloponez mai luind douA niii de familii si baieti un numar egal, pe ba-
ieti i-a inscris in armata lui de ieniceri, iar familiilor le-a dat locuinte
in partea Constantinopolei.
Construirea 13. Si insusi iarna, a petrecut-o la Adrianopole si Con-
bazarului. stantinopole, ocupat cu constructia unei corabii foarte
10 mart si cu cladirea unui local de expozitie care se chiama si hala de
vinzare si In limba persa se spune pezestan.
Mari pregatiri 14. In anul 6969 a construit o flOta de trireme si direme
de razboi. pins la vreo cloud sute si corabii zece: Si Insusi, prima-
vara, trecfnd peste strimtoare, a sosit la Brusa In Bitinia, fara sa stie
15 cineva si sa patrunda planul lui.
15. Sa spun si ceva minunat : dascalul lui de legi, care era in tfmput
de atunci judecatorul judecatorilor, a prins curaj in urma intimitatii pe
care o avea fata de sultan, si apoi si In urma stimei pe care o arata
sultanul fata de dascalul sau, si a indraznit sa spuna sultanului, fiind
20 Inca singuri Intre ei doamne puterea aceasta Inarmata pe care ai pre-
gatit-o pe uscat si pe apa, incotro poruncesti sa fie dusa ?" El insa uitin-
du-se la el darecum cu mIniie, a zis : ian, asculta, omule, daca as sti ca
un singur fir din perii barbii mele a prins ceva din taina mea, 1-as
smulge si arunca In foe". Asa de ascuns la end era omul si aprins la
25 minie.
Spaima qi la 16. Frica i-a cuprins pe toti : pe rorninii ce locuiesc la gu-
rominii de la gu- rile Dunarii, dar si Cafa, Trapezunt si Sinope si insulele
rile Dun aril din Marea Egee, Rodos si insulele marunte din primpre-
jur, apoi Chios si Lesbos, deli plateau tribut, ci stiirk! nestatornicia lui,
au Post apucati de teama !

afard de Monemvasia: G. Sfrantes, 1069 B (ep. qi G. Sfrantes, 396, 8) spune

ca Monemvasiotii au ramas cu credinta despotului Toma care a incredintat papei
cetatea ; mai tirziu in 1464, a Post ocupata de venetieni ; v. G. Sfrantes, 415, 16.
L. Chalc. pi Critobul, care numeste Monemvasia cu numele antic Epidauros, nu amin-
tesc nimic. Se_ Ela130.fiv nu poate fi decit un acuzativ de referinta, caci numai
asa propozitia era un inteles lamurit.
13: iarna: 1460/1461. cu constructia unei corabii forte marl: vz. L. Chalc., 11,
243, 2: gvaumiyaro vavv d)5 tetaxLia.cov niftcov a construit o corabie ca de 3000 de butt,"
care din cauza marimii s-a gi scufundat. pezestan: adica plata; vz. G. Moravcsik,
II, 214. E faimosul bazar de azi din. Stambul.
14: In anal 6968: adica 1461.
15: 1W1 de ascuns la gind era omul: tot asa it caracterizeaza ffi Critobul cu

www.dacoromanica.ro
XLV 13-16 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 427

apoUxorrag mirrag xa-ricrq)4E, oirg CiAlo Trbv nolaxvi.tov ifiaag nkiiv Movetrikt-
otav xat toiito axon, xat [tit [3ouMaevog. TO Se SiCt OaLioolig Toil/ -ro,fwecov
apOg i;c0.0.0g sto-Pokiiv, iv Atyatco 110.6yEL St& -airy Kux2LaScov virow Eo-reike TOv
koila6v cog p7i Siiipecg ltat Tco,lweig, RiSev r'orpekr18iv-reg. METOLXLC1Otg Ex Tirig
110.07COVACCOU CpCcitaktg oltilatClg olpT01.1 xai Ttotthag icraet811.011g, T01); 11,EV MCC- 5
Sag etg VECaEXTOV CrTeOCTOV ItatEyVallaTO, Tag Se otxtag iv Tfp trig TIOAcrog µe-
0E1 7SaTgl,ETO.
13. MsrOg oijv toy xeitaTova iv 'Avbetavcuat6Xet. xat KWCITOLVTLVOUMAEL Sal-
m .1-d gag Vat/ bILEWEygiTri xai ooairag NOtTQOV Ev ill 1107LEL 8 %at PECTLOJTOCCTi1-
0,0V 2,gyETcci xai HEQUEOTI, 7tEtEO-TeLVIOV OvolAgerat. 10
14. 'Ev Si II:0: s 4pl){,10-XL7.LO6T(70: EVCc%00106TCP ivarq) ETU, LtOtTIGE
ET)XOCrT(.1.1

CITOADV TQLTWECOV %Ott 41'NECOV 11.1,EXCIL 3T01) Tat Cr' at Thag Lf. AirrOg be nil. ECt@l. toy
novagov Sta0ag 'Tprev etc 11@oikrav TTIC BrOvviag, µrl E7ERITC4111/011 TivOg [tribe 3411,
voirarrog Thy Doul.fiv.
15. Maw %Cci. tL ncrQCESoov CO voiloStMaxaXog avtov, Og %at %Qtriig 15
x@irciry {J7610XE tip TOTE WILL14:), '0041010V; (.5C; apOg AV JTATFLOTTITOL, rrIV EN.E%TriTo
Tr@Og T-V 8006600, ;tat 0 hyERthv Jtaiv th; 7CQ0c tily EiaaPEICEV, r1v EbEt%V1JE
RQ45; rOv SLSCcoxakov, TokRirag keyet r4 'fiyetrOvt, ETL ovtwv avtwv xataii.Over.g
,Kivue, Thy 7ta@OCT4LV Tal5TTIV, Trly oLeE iw c Xat SLa ,actX6E g itoiacto4sioav,
non %E2lEi)Eig TEQE(T4Ctl,;" CO b' oey[Xoig 7twg i[t(3kivag etc ahoy, Eqm. 20
;Tat, w arog, et fiostv, Oti ix Tiiov Tot) 7taycovOg Lou -rcavilv '0A i.act insket-
PET() fin toil It'UOTTIQLOU, 417E06716012g 1,3tV 47111TilV 7T14, na@ioma." TO40i3TOV
xsotnptvoug O erviici xai 0@yikoc.
16. OoPribiv-reg Juirreg- of OtY.O'ii'VT.Eg' Ev TE T.@ AMOCITOIALT BX6ZOL, daaet
811 Xat Cacp'ag, TQanetoilg xat of LVOrreig, aI TE vT1aoL Tov Atyatou IleXCeyoug, 25
TOSog xat to 7riQr ctirriic viwEbm, )(tog xca AiaPog, Et xcti. TEXCiiiVTEg 'TiffaV,
eaxa trly altaTa6TCEOLCEV CCUT013 yivoxixorre ire61.totay.

1 Msysp,f3aolay P fl 21 enekcl3sto P: (Ine/.60sto Bull II 26 yricri8Qta? P: yThgtha P,.

prile1u1 preg'atirilor ce le fa'cea in contra Belgradului in 1456 : ov Orrot ys xat[161-

'Loy gnoist. oily avtou yythp.iy OLLSE M' TiS Onot Tip/ oguily notiicrovro II, 17, 1: nici gin-
dul nu si-1 dadea pe faf5 si nimeni nu stia Incotro voia s-o porneasca".
16 : av To): Avzoorotticol BAcixot rominii de la gurile Duncirii: Sub Licostomo se in-
telege de obicei Chilia, dar cum lui Lykostomion" Gura Lupului ii raspunde
traducerea Vilcovului" de azi (vz. Constantin C. Giurescu, Istoria Rominilor, vol. I,
ed. 4, p. 195) si cum astfel de traduceri erau obisnuite (cp. si Camena" din judetul
Tulcea tradusa din Petra" romans (vz. T. Sauciuc Saveanu, Un non fragment al
inscriptiei latine din Petra Camena, Bucuresti, 1940 si Analele Dobrogei" XVI, 1934,
p. 93-112), se prea poate ca Duca sg se fi gindit in general Ia rominii de la gurile
Dun5rii. L. Chalc., II, 250, 18 chiar aseaza Chilia Ia gurile Dun5rii : to KEXA.10y...
int Tei) crrOuan toii no-rauo6. Amintirea aceasta specials a romini!or de Ia gurile Duna-
rii al5turi de Cafa, Trapezunt si altele, pare sa arate ca in cetatile de la Dunare era oa-
recare administratie Si guvernare autonoma. Acelasi lucru se desprinde 4i din cuvintele
lui L. Chalc. I, 125, 5: h ply ligXatvct HoyEavia til gy T71 AEUxonokixvn x0.01416/1 Tell pa-
olksta gxenicra Moldova Neagra care isi are resedinta domneasca la numita Cetate Alba".

www.dacoromanica.ro
 428 SINOPE $1 TRAPEZUNT SE SUPUN XLV 17-19

17. Ridicindu-se sultanul din Bitinia, a venit la Ancara

Predarea Sinopei.
in Galatia ; §i in timp ce pi-a ridicat acolo corturile, sul-
tanul din Sinope a trimis pe feciorul sau cu daruri foarte multe ; si ie-
aindu-1 intru intimpinare, i s-a inchinat cu supunere. El insa 1-a primit
5 cu placere si i-a comunicat lui ce avea sa anunte tatalui sau si, socotin-
du-1 ca pe un crainic al spuselor sale, i-a spus toate zicind Vesteste-i:

tatalui tau, ca vreau Sinope ; si daca o sa-mi dea de bung vo1e, si eu

gratios ii dau in schimb tinutul Filipopolei ; de altcum, yin repede".
Flota insa a ajuns pe Marea Neagra la Sinope. Si feciorul lui Ismail,
10 sultanul din Sinope, a venit la tataisau si i-a spus toate ce a grait tira-
nul. Aflind insa tiranul ea f iota sosise acum la Sinope, a inceput si el sa
mearga pe urcat tntr- acolo. Ismail neavind ce face, a iesit din, Sinope pi,
intimpinindu-I, i s-a inchinat cu supunere ; tar tiranul 1-a primit cu bu-
curie si i-a spus sa-si ia toate camorile si cai si catiri si smile si orice
15 alt lucru avea in visteriile lui §i nimeni sa nu se atinga de nimic din
ale lui. Si dupa ce in Sinope a orInduit totul bine si a ales guvernator
pe unul din slujitorii lui, insusi a inceput sg patrunda in partite de mai
inauntru ale Armeniei.

Expeditia a- 18. Sus-zisul sultan insa Uzun Chasan se atinea cu ai

20 supra lui Uzun sai in hotarele Persiei sus in munti, neavind putere sa
Chasan. dea fata cu tiranul. El insa traversind Armenia si tre-
cind peste riul Fasis, unele localitati le-a luat, altele neputindu-le cuceri,
a trecut de ele ; si cu multa osteneala si cu mare lipsa de cele necesare
a urcat Muntii Caucaz si a coborit in Cara Colchidei.

25 Predarea Tra- 19. Si venind spre Trapezunt, trimite imparatului din

Trapezunt, din doug sa aleaga ce e mai bine : sau sa
pezuntului.
predea tiranului imparatia fara sa sufere vreo paguba din comorile ce
le are, argint, aur, ararna si orice altfel de lucruri si robi si roabe, si
orice alta avere miscatoare, sau deodata cu imparatia sa i se ia si toate
30 acestea si viata. Auzind imparatul acestea, a ie§it cu toata casa si i s-a

17 : cp. L. Cha lc., II, 239, 6-242, 15 ; Critobul, IV, 3-4,

1 G. Sfrantes, 1072 C
;

(U. Frantes, 94, 8 si 413, 14).

18 : cp. L. Chalc., II, 243, 10-246, 18 care ne spune ca", la staruinta mamei
lui Uzun Chasan, Mahomed II incheie pace cu dinsul ; vz. si Critobul, IV, 4, 4-6, 3.
trecind peste riul Fasts... manta Caucaz... Colchidei : tara Colchidei e dincolo
de riul Fasis, Rion de azi, dar tot inca la sud de Caucaz, peste care deci Mahomed 11,
in urmarirea lui Uzun Chasan n-a avut de ce sa tread, asa ca descrierea drumului,
pe care o face Duca, e putin cam \raga §i pare sa fie o confuzie intre Muntii Caucaz
gi Muntii Taurus si Antitaurus din Asia Mica.

www.dacoromanica.ro
XLV '17-19 DUCAS : ISTQRIA TURCO-BIZANTINA 429

17. '0 bi hyttuby etnezeug cla6 Bibuyittg flaev etc s'Ayxopay tit; Fa/,a-
Ting XemEi Tag OXTIVIlg irigag, O Tij; MtvciuTEcog td oteDtag-roy vi.6y airroi3
vEra ahiOTTig SoiQo(pocdag %at 7TEI0ii7DAVT11CIag CCirT(5,) bOUALX(7); 7TE)00EXI)VTIOEV.
tO b" inTESE,aTO T0i3TOV CitO0V(30; %at Ta Tti.) lbiq ACITQl FrptrOTIO.OREVa TO15flp
CutiniyEaE xat airrov Cog CiyyEXov T(.6v 6rrOloo0vcov, navia XaTETAE XEywv 1.A- 5
vayyEaov np naTet 001), OTI, -Tip MINCntip (30aohaL iat Ei ttiV Takip hot i4EV- 342b
ragQcog aoteetoni, wlyio ZacIIIVT04 &Via:MUNI) ai./T(0 Tip ina,oxtav tits 4:100alutou-
7ta.ECOg Et 6' ay, Epxol.ica Taxi)." '0 bi °Tao.; bLet rifig 4a?..6tocrig tils boy-
Ttxijg EplacrEy Cv Etv(bgii. '0 146.; Si toii luttahA, fryEt.t6vog Ti15 MIV6Orlig, 1)0E'
7T(26; TOV 71aTg(la Ctrt0i) Xat aVilyyEllEV CUOT(ii :ITUVTC4 Ta Xakryeirra naps Toil 10
TVIAVVO1J. `0 TiTavvog Si Itabibv Tip OlVaPaOlV Tou OTOAOU 'yEyovuTav Cv Itv(6-
yrd xui airrog sLa rlpag Eig &nip, (6SEuEv. '0 Si 'low,* am:Klima; ifriXbe n
/tvioaig xai aeoiimarnViag ainCp xai Sou2o.-AZg neocrxvvirag, etanaukog array
o nieayvog UnESE aro, ItEA.66ag 7tarrag Toil; Or16augo.6g uUtoil Act8Ely xcti. N-
7T01.1; Wit iThlt6VC1).; Xat XalLti]A0U; Xat taX0, El rt CV TOT; aiiT01.1 TahEi0t; iXb.TTITO, 15
ma µit ap0OlpaiiGai. Ti; TL twv abtoii. Tito Etv(bniv ovv xait65; gyxataaripag xai
fiyElthyoc Eva Toil, Soacov dna xEtclotoviicrag, aircog Et; Tet rilg 'Acy.Eyi.a..; 6/66-
TE0a eX4Et.
18. '0 Si TtQo6Trastg faRoijv Xcoletv ilyquiry Eig tec trig ITEgoiSog 60a
inavo) Oeicov ailv TOT; CtinOTI SIITEMDE, hi] gx(01, "akin, altOn@OCIOLIntOCIL Tip T'U- 20
paywp. 11EQ6aag Si rily 'Acitteviav Rat Sta[3ag 1,6y OlifstSa norap.6y, zthgag Tag
ttiv ETAE, Tag b' 6'6 SuvriDEig AaealeCti.tE Xat Tex KaUXaCila OCITI hETa 7TOAA01-5 toi
%Ow° xai tf g barseiwaog te6v avayxcacov Ocya(341; XaTiVolEV et; K6Xxoug.
19. Kai, i-i] El; TQWLEtOTY'VTa etVEkatilV lIghAEL VT..) (3OKILAET TQa7LEtOi5VTOg Ex
toiv buo EXiaCti TO NQEITTOV ij na@a8015Vat Tip (3aolkEiaV TO) TiTetV1.1) eiVEU ti- 343b
Via; &SCOT-) -ONO; Ex T(TiV inTOLQX6VT(OV airrit) OTIGCCOCKTW, et0y401), xpucroii, zakxoii
xai 7011/T0tOU ElSoug ItXXou, Soacov TE xai 601.:Xt8GOV Xat 7th6rig 0.41; xtvitil;
bitocrtencog, 11 aiJV TT1 (3a6LAEta 'Mt TairTa aarta Itat Tip t(Dip aCpaTEIITIVat.
%AX0i/Ottg Se Ta6"-ra 6 (3a6iXE6g, iEk0-d)y aavotx1 neo6Ex6yri6sy. 'Hy yap 6 o-t6-

7 naedicrzel. P: naelierzoi. Bull 11 8 6' ovv P: toe ou Bull 11 11 '0 Bek: om. P11
13 aura) Bull: a6T6v P If 20 anoneomottaat P: xarourposamicrat Bull: xataneacromilaut Bek:
fortasse intneocramiiaat II 24 TQanctoiivra avelt.th4v Bull: TeagrEtoi3wrav 1),66)v P, fortasse
T9unsoiivt' avaitcbv.

.19 : cp. G. Sfrantes, 1072 D (G. Frantes, 94, 4-7 ; 413, 15-23 si 414, 2-7) ;
Critobul, IV, 7-9 si L. Chalc., II, 246, 19-248, 24. Acest loc din istoria lui Chal-
cocondil, editorul s'au E. Darko, cred ca gresit 11 socoteste drept un adaos strain ; vz.
V. Grecu, Zu den Interpolationen im Geschichtswerke des L. Chalkokondyles, in Acad
Roum., Bulletin de la Sect. hist., t. 27, 1946, p. 92-94. Trapezuntul a fost cucerit
pe la mijlocul lui august 1461 ; vz. Fr. Babinger, La date de la prise de Trebizonde
par les Tares, in Revue des Etudes byzantines", VII, 1949, p. 205-207.

www.dacoromanica.ro
 430 NAVALA ASUPRA TARR ROMINESTI XLV 20-21

inchinat. Caci flota plecase de mai multe zile de la Sinope la Trapezunt,

dar b5tind zi de zi razboi, n-a facut nici o isprav5, ping n-a sosit sul-
tanul pe uscat. limparatul a iesit cu sotia si copiii si i s-a inchinat ;
si acesta era David Comnen, feciorul lui Alexie Comnen si fratele lui
5 Joan Comnen, care fusese imparat inaintea lui. 1-a trimis cu triremele
la Constantinopole cu tot neamul lui, cu ceilalti unchi si nepoti ai lui
si cu marii dregatori si nobili ai palatului, fiecare ducindu-si averea
afard de cea nemiscatoare. El insa s-a 'tutors, dupa ce a pus administra-
tia Trapezuntului bine la tale, implinind un an intreg in aceasta expe-
l() ditie.

20. In anul 6970 trimite la voievodul T5rii Rominesti un

Expeditia lui
Mahomed n in sol, anuntindu-i sa vina in grab5 la inchinaciune si sa
contra lui Vlad aduc5 neap5rat cu sine 500 de bgieti si tributul ce-1 da
Tepee 1462.
in fiecare an, adic5 zece mii de galbeni aur. Voievodul
15 i -a .rAspuns insa : galbenii ii are gata sa-i dea, baietii insa nu poate ;
cit despre sine sá vina insusi la inchinaciune, si aceasta e mai cu nepu-
tintA. Auzind tiranul acestea s-a infuriat si, trimitind pe unul din oamenii
lui de seams cu unul din secretarii sgi, a spus : Aduceti-mi tributul !
despre celelalte m5 voi gindi eu". Iar ei venind si arkind rominului
20 cele spuse de sultan, mai intii pe ei i-a tras in teapsa, o moarte neome-
noasA, dureroas5 si urit5. Pe urma trecind cu armata, a strAbAtut cu dus-
manie partile Distrei si, luind mult popor de rind, i-a trecut pe toti in
Tara Romineasca si le-a luat viata cu acelasi fel de moarte in teap5.
21. Un comandant din marginile acelea, al tiranului voind sa se
25 arate cu o fapta de mare vitejie, a trecut in Tara Romineasca cu zece
mii de turci ; rominul ciocnindu-se cu ei, pe care i-a ucis in razboi, i-a
ucis, pe care insa i-a prins de vii, pe toti amarnic I-0 osindit la moarte
si pe comandantul for Chamza, trasi fiind in teap5.

Alexie IV Comnen 1417-1429 ; loan IV Comnen 1429-1458 si David Comnen

1458-1461 ; acesta e ucis de Mahomed II in 1463 ; despre sfirsitul acestor Comneni
vz. A. M. Schneider, Die letzten Tage der Gross Komnen, din Miscellanea Constan-
tinopolitana, aparut in Oriens Christianus", 36 (1941), p. 224. µe i-rkeouc fteioug
Rat eLvElptok airroir ue neogrecesc pentru anticul ttEtet ,avind in vedere felul de a scrie
al lui Duct, poate n-ar forma un motiv de a obiecta ceva din punct de vedere formal,
dar d'n punct de vedere de fond, cuvintele cu ceilalti unchi ii nepoti ai lui sint o Ja-
murire de prisos si nepotrivita la nayysvei cu tot neamul lui §i par mai degraba sa fi
fost vreo nota marginala a unui cititor, pe care apoi vreun copist a trecut-o in text, asa
ca poate ar trebui sa fie scoase din text. un an intreg: 1461.
20 22 : Expeditia, fAra de izbinda din 1462 in 'fara Romineasca a lui Maho-
med II ne-o descrie cel mai pe larg gi cu stiri si amanunte mai multe gi impor-
tante, dar f5ra vreo deosebire in fond, L. Chalc., II, 250, 1-267, 7. De asemenea
Critobul, IV, 10 ne-o descrie mai putin pe larg, dar cu o vadita tendinta de a-1
arata pe Vlad Tepes, care la el e Aecimi?uog o ilyettthv rETCoV Draculea, voievodul ge-

www.dacoromanica.ro
XLV 20-21 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 431

iLog Two non4 v fiptEeCov Cotheag &no ELvdoorrig Etc Teangoirvia, aka xat noAE-
1.tiov stailixaaTiv doiv fprOEV, &Jog 6 T6Qavvog 81.6 l ripa5 xaTilvTivev. 'Esk8cbv
Se 6 Pagag'Og crin, yuvand %ai Tixvoic RooEximlas- 1jv 8' oiyrog Aa(3i8 6 Kollvi-
v6g, viol '25iA.stou Tub" Kolivrivoli %at aSEXTOg 'Iwavvou Kop.vrivo5 toil ngo(3zlia-
01AE'Ult6TOg. ETEilag 8' °array iv MOVOICCVTIVOIMOXEL CrilV nag T91.11QEOL Itar(EV£i 5
tti iTiQoug '8Ekvug xai avitpLo'Og avtov xat ai)v toffs dvxoval, %at eiryEviaL toil
naAaTiou, cpiecov o %a*Eig -re( tuth@xorra airroz avEu Tun CouviiTcov. A6TOg bi
to tits TQW4Oil-VtOg ItaXo5c 81,01,1A6Gig inavEcrreetqm, novov TiA.stov nkriQu'ocrag
zig triv CuTOSTliliaV OCOAV.
20. 'Ev Si VT) iart.boxiXiooTiT) ivaxaatouT4) i(3Soloptocir4) Eta itituTEL Rog 10

Toy PET113645a Maxiag Cutox@TlatAetov Frivilcov 00163/ toil iA.0Eiv iv TiAxet Sig aQ66%15-
vriaiv, txcov %at cpiecov c6v canCid naibag 41' xat TO xaT' ETog 8tS61.CEvov Tekoc, Tlyovv
xpvaivoug xi.A.LaSag Sixa. AirrOg 8' CMEV.EILVCITO toys µev nucri.voug gxel. toil 344b
Sawa, toys Si naiSag oil SirvaTa TO 6' airrOg Etc neoaxivnatv, xai Toirro &SUM--
tdrrEQOV. Tanta aN.015(Yag o tkoCIVVOg hy@t6Ori xat aTELA.ag gVa teoV in11:1DaVEW criiv 15

eye!) crxivollat." -
ivi, tidy yQcqu4.totrgow avrou, Jan, .,'Ay6.yeTi WM, "Mk 11:401/g %Oft nEpi -165V AOlitelY" V
Ot Si iAk6vTeg xat rip MIXT ret ILTIVIrairra, 611XUARIVTEg, TIQUJTOV
alit* iv netX014 1SCINTICYLV, ,ftaVWCOV &ten/NO(01E0V, OSINTIQOV %Olt 60111110Va. ETU
7tE(iOtic avv EvUlhilIEL ISCET68@a[LEV iv toffs 1.14£01, NixrIvag %at 3Tokin, Xailv crue-
TETWSTI A.ccf3(bv, iv Maxtcc asOcrag navTac, Toy airrov 06vaTov Taw IthACOV tYiy 20

toy?iv draw iElgTEITIOEV.

21. Kai TC6v Cix@wv ixEivow Etc 6tIxTryOg toil TvQ6vvov .8iXow bci at CtQL-
crrsiav -avec, ni@Ctaag Etc' Maxiav drily vatecat Uxa Toivccov xai 6.111[3a1Wv a-
t* 6 Eaaxog, oils It iv nallico wrsEva; EXTELVEV, ci% Si t'thyrag fiyQEircrEv, 7tetv-
Tag t4) toil It6Xou Oavercu.) xai Toy CEpriydv aUtwv XcciAtiiv not@clig xatEbbtaosv. 25

5 ;tansy'', P II 6 Re... carroi) fortasse secludenda sunt I etieoug P: exiigoug Bull II 8

btotxtcrag P1110 ETEL Pi: om. P II 16 Rot Bull: RE P.

Nor", vinovat gi Invins. G. Sfrantes, 1072 D (G. Fran(es, 414, 8) aminteste numai ca
Mahomed II, in primavara anului 1462, In Marea Tara RomIneasca" etc trio Meyeaqv
Maxictv, cele ce se faceau In contra lui acolo le-a indreptat. Numai Duca Insa ne da sti-
rea ea sultanul i-a cerut domnului romin 500 de baieti pentru armata-i de ieniceri gi ca
suma tributului era de 10000 galbeni.
20: s-a infuriat: pentru ca, dupa L. Chalc., II, 251, 23 si Critobul, IV, 10, 1

i
1-a pus in domnie.
Grec.
-
s-a vestit ca Vlad umbra cu ginduri de razvratire in contra lui, dupa ce el lnsusi
unul din secretarii sal: dupa L. Chalc., II, 252, 5 Catavolinos un
21 : sa se arate cu o fapta mare de vitejie: dupa L. Chalc., II, 252, 8 a primit
ordin in taina de la Mahomed II sa-1 prinda prin viclesug pe Vlad si sa i-1 aduca.
Chamza: pasa din Vidin, dupa L. Chalc., II, 252, 8.

www.dacoromanica.ro
 432 NAVALA ASUPRA TARII ROMINESTI XLV 22-23

22. and tiranul a auzil acestea, i s-a f5cut negru inaintea ochilor si
turbat de minie 5i -a strins armata de pretutindeni, peste 150 de mii ; si
in vreme de primavara, iesind din Adrianopole, a venit la Dunare ; si
acolo ridicind corturile, a stat ping ce s5 se stringy theta armata intr-un
5 singur trap. Dar rominul si el i-a mutat pe toti supusii lui in locuri
strimte de munte si in locuri acoperite de pAduri ; si cimpurile le-a 15sat
pustii si vitele de tot felul le-a minat mai InAuntrul hotarelor dinspre
alani si huni ; iar insusi cu armata de sub el se atinea toata ziva in
locuri scutite de sihle si pAduri dese. Tiranul trecind DunArea, a stra-
w batut loc mai bine de 7 zile si n-a gAsit nbmic, nici am, nici col mai
neinsemnat animal si nici ceva de mincare sau de b5ut. ajungind
intr-un loc frumos asezat ca a livad5, vede mii si mii de pari saditi in
pamint in1c5rcati in loc do fructe cu oameni morti, si in mijloc pe
Chatriza pe care 1-am amintit mai sus, in imbr5cAmintea de in subtire
15 si purpura ce-o purta, tras in teapa. La vederea acestei amenintari,
tiranul s-a inspAimintat si noaptea, cind a ridicat corturile, fiindu-i fricA,
a tras santuri si a ridicat valuri si sta in mijlocul lor. Rominul insa
sculindu-se dis-de-dimineata si rinduindu-si bine oamenii de sub el, a
navAlit, cind era Inca intuneric, si nimerind in partea dreapta a taberii,
20 a intrat deodat5 inauntru si piny in ziva a tAiat turci f5ra de num5r ;
si piny ce s-a luminat de ziva, multi turci s-au ucis intre ei. Cind insa
s-a fAcut dimineata, rominii au intrat in tarcurile for si s-au culcat ; iar
tiranul sculindu-se, plin de rusine, a trecut DunArea si a ajuns la Adri-.
anopole.

25 Cucerirea 23. In anul 6971 a pregatit o flot5 de saizeci de trireme

Lesbosului, 1462. §i direme si 7 corabii si in luna septembrie a venit asu-
pra insulei Lesbos si insusi pe uscat cu armata. Venind deci, a cerut
insula de la Nicolae Gateluzi care dotnnea peste ea ; acesta era fratele

22 : peste 150 de mii : dupa L. Chalc., 255, 3-7 au fost 250 000. E vadit ca Si
la Duca si mai mult la Chalcocondil cifrele sint mult exagerate. a venit la Du-
mire : dup5 L. Chalc., II, 255, 16-20 a trimis o Both' de 25 corgbii cu trei rinduri
de visle si 150 de vase' mai mici pe DunAre in sus, de au ars Br5ila si au urcat
pins la Vidin. dinspre alani sl huni spre Carpati deci, dupa L. Chalc., II, 255,
24 in muntele Brasov, caci sub huni, vAdit sint de inteles unguri, iar sub alani poate
sint de inteles sasii din Transilvania, caci sa" ne gindim la rutenii ce au r5mas pe
locurile, unde odinioara au Lost alanii, e mai greu. iar insusi cu armata : dup5
L. Chalc., II, 256, 10-257. 5 o imparte in, dou5, o Parte trimitind-o in contra romI-
nilor din Moldova care cu iurcii impresurau in zadar Chilia si c5utau sa intre in
Tara Romineasc5. a intrat deodatei induntru; dupd L. Chalc., II, 259,5-7 pe la straja
intii de noapte, adica dupa primul sfert de noapte. Chalcocondil precizeaza ca Vlad
Tepes avea mai putin de zece .mii de cglfireti, iar dup5 altii mai putin de sapte mii, si
ea a ajuns pins la corturile sultanului. Dupa Critobul, IV, 10, 8-9 Vlad n-a Facut

www.dacoromanica.ro
XLV 22-23 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 433

22. Toirrow toOetg 6 t6pavvog xat ilprlg oixatobLvtag xat tali; Turin,
Curavtaxoi5 ouva*potoag HVOLVAV {MEE) tag QV' XLA,Letelag, t XEELQ(1.) Tov £11(005
EtEXIMV ix trig M.SpLavoii fikaev Etg Alivov(3iv loixsi -tag awrivecg 3tiltag Zan,
tw o7.) ;cam f Siivaaig Sig Ev cribaa yiviitca. '0 Si BLixog %at airrOg zivtag
tong 63? ait6v Eig laEicruklag xat SEvSpaeLg tonovg proixtoag %at Tok x6.ft- 5
Roug ipriµovg «Tag %al t(i)WV naVniaW Tel yin iv -wig ivSotipmg iketoug kiting 345b
tag apog 'A.A.avaiig %at 0i5vvoug, aiitOg iy Oxivoig aAdsw xat Minot tkoLg airy
tai vn' Calt0V °Ivan4 oLTIREQE'UEV. '0 Si T17@aVVOg IEE(16taag Toy AaVOIOLV xat
EltExciva t-c` fip.cpetiv toltov aviiag, dx sive to otovoiiv f livOpomov .11 trim t6
ruxew Yl t6:)v Te00,11(01, TL rl TWV ItOTEILOW. ObliCrag diV Ev 'Mt romp 1143athatcp 10

xat thaitcp 6(4 naoug 7tEcpuTaigvoug Kup1apt.01,1013g, pokov-cac &vtt Itavary

vexpa od)[tata, xat toy Xaatav, Ov ROELTC01.1.EV, iv gap, }Leta Pvcrotvory xal
xoxxtvow wV icp6peL, neotEpovrlaivov iv -al). nay. ''IScbv °in/ tip Cutetkilv tafrniv
o TI5QCLVVOg EEIrlecyri xat tfi VIY4Ti TOP10Eig, iv fi EXT1tE Tag ClItTiVag, teappoug
avilystps mt iV pluw taw teappow EXELIO. '0 Si Bletxog OpOptcrag xat ta6g 15

63f ahoy xo0d6g auvtaatavog, gtt. nada; °twig, xatilAks %at to Settov p.ipog
Tov qxooatou tuxcbv EiCriPEV EakpVTic xat Ewg TCCIalt {Mk) aQualiov xatixove-
xat ncaot tiov Tokmov (11111.h?Lovg icOve'uov, gwg ov fig @a StrOyaccEv. Ilprotag
Si yevottivig, of µEv .131AxoL ELg Tag lietvSpag &Why elocka6vteg, ixottetahicrav,
6 Si r6pavvog iyephtg xatricrkuaivog xat nepaoug t6v AoiwaPtv, fpLEV Et; 'About- 20

vainto?d,v.
23. 'Ev Si T& nali-KIXLAL045tCp" ivaxoolooti) if3Sotnixocrtip 3tpeotcp ETEI

43T6Xov etnaElitcrag TQLTIVOJV xat +511)QECOV EfiltOrra xat vrlag t' %a-
risikkv iv trl vriow Aiofico I:en-mktg.) µrlvt xat (Ark Sol tileag airy
Suvaaet. Taiov ovv jtrloato thy viioov Imo& tov xpatoihrrog Isli,xoMov 346b

1 to0sig P: fortasse cdaftelg cf. Charitonides, sed. v. 277, 10 11 17 rux,Ov P tv-

x6v Bull.

aceasta isprava decit din deznadejde gi abia de a scapat cu viata. Dar e Iucru stiut c5
Critobul se sileste sa fie pe placul lui Mahomed II. a trecut Dundrea: Laonic Chal-
cocondil si Critobul istorisesc mai departe cum Vlad Tepes e nevoit sa fug5 in Ungaria
i Mahomed II a pus in locu-i pe fratele s5u Radu, '1368ov la Critobul, X. 10, jar la L.
Chalc., II, 265, 8: Draculea AGIaxoatig.
23 : vz. si L. Chalc., II, 267, 8-276, 8; Critobul, IV, 11-12 si G. Sfrantes, 1073A
(G. Frantes, 414, 9). In anul 6971: fiind in septembrie, e deci 1462 ; cp. L, Chalc.,
II, 276, 6 : Tov ply oliv ivitturiiv taihov Sig ab-rOg exateatevafLµcvog 6 gaaack, Thv ply
int 6,11xag EXcuut.v grmilaaTo, tiiv be e d Atcr6ov Si deci anul acesta imparatul a intreprins
doua expeditii, una asupra dacilor, alta asupra Lesbosului".
28-5217

www.dacoromanica.ro
 434 CUCERIREA INSULE1 LESBOS XLV 23

lui Dominico, domnul de mai inainte, pe care zisul Nicolae 1-a rasturnat
de la domnie si 1-a sugrumat, iar el insusi s-a ridicat domn al Lesbo-
sului, fiind de patru ani in domnie. Dar Nicolae a inzestrat bine Mitiline
cu preg-5tire de rAzboi si cu multime de arme si tragind santuri si sa-
5 pind gropi si ridicind valuri, sedea inauntru cu foarte multi soldati, peste
cinci mii la numar si in ce priveste poporul de rind cu femei si copii,
peste 20 de mii. Si tiranul trecind de la Aghiasmati, a cerut orasul, Cu in-
sula ; Nicolae Ins i-a faspuns : Nu e cu putinta sa predea orasul si
insula, data ei nu vor fi ucisi mai intii dupa legea r5zboiului. Atunci
to tiranul trecind din nou de partea cealalt5, 1-a lAsat pe vizirul sau Mah-
mut sa i'mpresoare Mitiline. Si asezind tunurile in fata si b5tind cu bo-
lovani o parte de oras ce se chiam5 Melanudion a dArimat-o ; de ase-
menea si din alte pArti meterezele si turnurile. Atunci cei dinauntru va-
zind aceasta, a ie,sit Luchino Gattilusio si cu dinsul vicarul t5rii si
15 acestia au inceput sa pung la cale cu Mahmut-pasa predarea orasului,
arAtindu-i toate punctele mai slabe, asupra carora sa indrepte tunurile,
sa le bata Si sa le escaladeze. Si dupa ce au facut cunoscute lipsurile
locului, s-au inapoiat in oras si au inceput cu ademeniri fatarnice sa-1
indemne pe domn la impAcare, salvindu-si capul si averea. $i hot5rind
20 astfel, au trimis sfire pentru sultan la Aghiasmati ; si acesta a venit. Si dom-
nul Nicolae a iesit cu toti marii dregatori cu cheile in mina. Si sarutind
picioarele sultanului, a fost intarit5 invoiala cu Mahmut-pasa, ca sa-si
salveze capul si averea. Dupa aceea a pus sa vina toti soldatii frinci
si a trimis inAuntrul tarii un numar mare de ieniceri si azapi sa ocupe
25 cetAtile ; si a pus sa" pazeasca bine zidurile si portile, inch sa nu iasa
nici barbat nici fenieie. Pe urma a pus sa-i taie in bucati pe toti
iar pe domnul cu marii lui dregatori, i-a pus in inchisoare si astfel elu-
dind invoiala, le-a salvat viata si averea. In ziva urmatoare a deschis
portile si i-a pus pe toti sä ias5 afara, mici si mari, barbati si femei.

Dominico: 1455-1458. Nicolae: 1458-1462. -- Aghiasmati: port pe tarmul asiatic

din fata Mitilinei; vz. XLIII, 5-6; azi Ayasmand. Sultanul venise pe uscat, dar dupa aceea
a trecut si el la flota; vz. Critobul, IV, 12, 5: (3apask 5' 4,154 ig TQL11071 arecuoirral.
xat rank 45 thy viluov ImpAratul urcind intr-o trirem5, trece si el in insula". Me-
lanudion: cartierul negru; eventuala explicare a numelui ca un Cartier de cgluga'ri, vz.
la C. Wendel, in ,,Byzantinische Zeitschrift", 40 (1940), p. 443. 'OethrrEg cuv of evrOg
Atunci cei, dintiuntru vcizind: cu aceste cuvinte in mijlocul unei propozitiuni deci, se
intrerupe textul grecesc al cronicii lui Duca, asa cum ni s-a pastrat in manuscrisele
grecesti. Din fericire insg sfir§ituI care-ld5m in continuare, ni 1-a pAstrat Lin manuscris
cu o veche traducere italo-venetiand din biblioteca marciana in Venetia, editata si ea
in editia din Bonn a cronicii lui Duca, de unde it reproducem. a iecit cu toil marii
dregatori: dar Leonard din Chios spune ca ,.insotit numai de doi calareti, binis se co-
mitantibus equitibus" p. 364 in Ch. Hopf, Chroniques Greco Romanes. Asappi azapi: vz.
XXVIII, 7 si XXIX, 15.

www.dacoromanica.ro
XLV 23 DUCAS: 1STORIA TURCO-BIZANTINA 435

TOU FOCTEXUAt011, Og intilex8v CESEkop Og AoR1V1.14..01J -01) ne011yEtkOVEihlaVTOc,

Toy tiv o 61p5ei.g Nix6Xaog xartiyayE trig fiyEaoviag xat aJthrEVIEV, airrOg SE fiyE-
p.d)V itaTiOTTI rr1g Ai0(301J, TETCTTOV Cirov g-Tog iv tij frysitiovta. '0 Si Nux6Actog
Thy Mt-rativriv Ev TE na.Elit%Cag aaeClaltEIXEic %at a@tith-Tcov nArl,9 Oi %at
am-19E1E46g

xat X(Oft6TOW tiVOQi),;6.01,V liaTOLGXEIMiGag, [thOOV i11,011TO 0.6,

TC(CpeOW, f3oNVOJV 5
.10AEVAC1Talg 7EXEtOTOLg intiQ koov XamiSO)V 8 xat, OlNITET6STI X0IOV airy yv-
vatV xal naoketotg, 674 CtQual.tOv xdaCcowv x'. Ileeaaag ai'iv o Tivavvog 6.7r6
tov `AytaattaTtau xat '11-rtioag trly 7EOXLV OI)V tjl Vipp, altElteiVaTO o Not6--
Aao; ovx gait, SAJVCCTOV napaSovvat ThV 7rOALY xat ThV Vii0.0V, et ptil
aeCOTov airrot Ito?,.Ep.txCi) -vow xTaralloovrat. TOTE 3-catv ThV nwaktv &a( 3ag 6 10
TivaVV 0c, &AXE TOy CCUT015 (380.011, MCCX110i)T TOU noAtooteiv MITUAhVTIV.
Kai Sh Tag nETC)0(36X01); aXElAg aVTIXQO RCEQUarirrag xal 7CET@O(30X6V TO EY
1140; trig 7TOXEcog TO XEyOaEvov MEn.avoatov, vArra ?fig 4161,1pEV Op.oicog
xat Id &Alm u12651, tong neopax@vag xai 7TiTy0Vg. 'OodivTEg ovv of ivr6g,
usci fora Luchino Cataluso e con esso in compagnia el vicaiio della 512b
terra, li quali incominzarono ad tramare la traditione della city con Mau-
met Basia, mostrandoli tuti Ii lochi piu debeli ; li quali havesse ad born-
bardare, combattere et scalare. Et data cognitione deli mancamenti della
terra, tornarono dentro in la cita et cominzarono con persuasione false
inclinare el signore ad 1' accordio, salvando le teste et 1' havere. Et cosi 20
concludendo mandarono per el signor ali Asmati, el qual venne. El sig-
nor Nicolas° usci fora con tutti li principali, con le chiave in mano. Et
basiato li piedi del signor, fo confirmato quello che havea facto Maumet
Baxia, de salvare le teste et 1' havere. Dapoi fece venire tutti ii homini
da arme. Franchi et mando dentro da la terra grande numero de Zanizari 25
et Asappi ad prendere le forteze, facendo ben guardare.te-mure et le'porfe,
che non uscisse ne homo ne femina. Poi fece tagliare per mezo tutti ii Fran-
chi et mettere in destrecto el signor et tutti li principali et cusi cavillan-
do salvo le teste et salve) l'havere. El zorno sequente fece aprir le porte,
facendo uscir fora tutte le anime, pizoli, et grandi, homini et femine. Et 30

1 ratEkLoUtou P If 11 Oetivv P.

www.dacoromanica.ro
 436 SFIR*ITUL DINASTIEI GATTILUSIO-PALEOLOG

i-a pus sa tread prin cortul lui unul cite unul ; si pe oricare nu avea
lArbat §i-i pl'acea, o rgpea. Tot asa si copiii ; si au lost cgrora le-a furat
fiii. Din ceilalti care au famas, a facut trei parti : o parte, pe cei mai
slabi, i-a lgsat locului ; a doua, a vindut-o, iar a treia a dus-o in robie
5 la Constantinopole. DupA aceea sultanul a trecut cu flota la Aghiasmati,
de unde el cu armata pe uscat si flota pe mare s-au intors la Constan-
tinopole. $i domnul Nicolae a fost aruncat in turnul Frantezizilor, im-
preuna cu Luchino Gattilusio care si-a trklat tara si domnul. Mai pe
urma" sultanul Mahomed a racut ca. domnul Nicolae §i-a lephlat credinta
10 cea adevkata si s-a facut turc. Sarmanul p5c5tos, crezind ca-si sal-
veaz5 viga, §i-a pierdut sufletul ; a fost sugrumat cu o coardA de arc,
precum facuse si el.

le-a furat fiii: ca la 500 de copii, spre a fi inscrisi in corpul de ieniceri, dup5. Leonard din
Chios, ibid p. 360 si 365.a facut trei pcirti: cp. Critobul, IV, 12, 9: Pe toti cei din oral adu-
nindu-i, si b5rbati zic si femei si copii i-a inpArtit in trei parti si intiia a 15sat-o sa" ra-
mina in oral sa locuiasc5, p5strindu-si si folosindu-se de avutul lor, si sa dea tributul,
obisnuit in fiecare an, partea a doua a dus-o la Constantinopole si a colonizat-o, iar a
treia pref 5cind-o in robi, i-a impartit ostasilor; pe soldatii mercenari din Italia, pe citi
I-a aflat in oral, pe toti i-a ucis". di Francesi in turnul Frantezizilor: vz. XL, 4. 0
descriere jalnica si amAnuntit5 a impresur5rii si cuceririi insulei Lesbos de turci in 1462
ne-a lasat-o in scrisoarea ce a trimis-o papei Pius II (1458-1464) mitropolitul Lesbosu-
lui Leonard din Chios, cazut si el cu acel prilej rob la turci. Dup5 descrierea acestuia
numArul corAbillor din flota turceasc5 a fost mai mare decit numArul afatat de Duca; si
robi la turci sa fi cazut numai din orasul Mitiline mai mutt de zece mii. Dna in ce pri-
veste luptele de impresurare, Leonard e mai bogat in stiri ca Duca, si unul si ce151alt
fiind martori oculari, In schimb numai la Duca intilnim stirea despre uciderea frincilor
si despre turcirea si sugrumarea celui din urm5 domn Gattilusio-Paleolog al Lesbosului;
nici despre tr5darea lui Luchino Gattilusio, Leonard in scrisoarea sa nu aminteste nimic,
ci numai de neglijenta acestuia in ce priveste grija pentru int5rirea si apArarea unei p5rti
a orasului, a cartierului, Melanudion. Aceasta descriere a fost publicat5 pentru prim-
oar5 de Carolus Hopf, Leonardi Chiensis de Lesbo a Turcis capta epistola Pio papae II
missa, Regimonti (Konigsberg) 1866 p 15. si apoi repetat5 sub acelasl titlu, dar fArA biografa
lui Leonard, in Ch. Hopi, Chroniques Greco-Romanes, Berlin, 1873, p. 359-366.

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 437

fecele passar per el suo paviglione ad uno ad uno; et qualunque non ha-
vea marito, che li piacecese, pigliava. Et cosi putti, et fosse de chi voles-
se figlioli. De lo resto fece tre parte : una lasso in la terra di phi; villi
la seconda fece vendere; la terza condUsse ad Constantinopoli per schia
vi. Dopo questo el ducha passel con l'a armata ali Agiasmati, onde lui con
lu exercito per terra et 1' armata da mare tornarono ad Constantinopoli.
El signor Nicoloso fo messo in la torre di Francesi in compagnia con 5
Luchino Cataluso, che tradette la terra e'l suo signor. Dapoi el ducha
Mechemeth fece ch'el signor Nicoloso regnego la vera fede et fecese Tur-
cho. El povero peccatore pensando salvar la vita perse l'anima; fo stran- 10
gulato con una corda d'arco, come havea facto lui.

www.dacoromanica.ro
 1NDICE GRAMATICAL INDEX GRAMMATICUS

1. PARTICULARITATI FONETICE PHONETICA

'AhatrOvuov 103, 21 ; 303, 19. icptoqxOg pro gJECOQX0c 399, 2.

'Ainvcrrivoi 30 7, 12. xavfkixotqog pro dxavil.6xotqog 91, 10.
dvriaraotlat 353, 13 ; 379, 3. Noifiquag 417, 33.
&mew pro &mem/ 245, 27 ; 293, 12 ;
2100EVVT)CFEV 55, 24. 57, 5.
379, 13, 26.
excp' gprce5g pro eta' itineog 137, 18. Ean-rgiknog 281, 14.
yuyeaxa8EXcpng pro yuyamaSEXcpoc 97, 11; 61111-1TRIEQ0c 383, 15.
241, 31.
Aexif30.og '281, 14 ; 317, 30; 323, 30 ;
Itaypa pro Ttayypa etc. vide Indicem ver-
419, 15. borum.

11. PARTICULARITATI MORFOLOGICE MORPHOLOGICA

a) Substantive Nomina substantiva

'Af3qavitic, gen. 7.1 247, 11 ; ac. -11v
79, 2 ; pl. tSag 217, 15.
aSskcpic =d.8Acfi 111, 22, format dupa.
SouXic din Saari 287, 22 ; 429, 26.
alnaetc = al:Earn. 179, 14.
agog, to =TO eixqov 161, 20, 27 ; 401, 17.
agriqa;,, 241, 21 ; gen. a 209, 14 ; dat.
4c 255, 23; 417, 15; ac.av 241, 21;
417, 21.
amakfic, gen. -71 147 ; 29 ; ac.Av 147,
12 ; 403, 31.
a'velqac= aNliQo 239, 11 ; 293, 14.
'Avsaac, gen.- a 73, 2.
druCtiaxtg=avrydriatG 333, 1.
'Aaidug yfi 75, 7 ; 177, 29.
Pao:my = flcioavog 161, 15.
13etivric, dat. ti 141, 26; ac. iv 165, 12;
pl.-0E5 283, 8; 26, 27; gen. Soave -
167, 33 ; 169, 8 ; 257, 25 ; 281, 5, 23 ;
ac. Oa; 37, 30; 211, 13.
13E11368ag 255, 22; gen. a. 251, 22; dat.
q. 123. 6 ; ac. av 239, 4; et. 13e-
(368a 431, 11.
/36%og = PoXic 265, 14.
130TelVOC, i1 = 3ouirri 265, 10 ; 311, 10 ;
331, 20, 23.
yevvrtdqu5Eg 97, 32; ysvittagot 363, 1 ; ye-
vittEem 179, 10.
-yuvaixav yuvaixa 117, 16.

www.dacoromanica.ro
440 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA
Acivoulitg gen.- Pews 47, 12; 79, 24; 81,
21 ; 123, 8; 149, 25 ; 257, 28; 263, 20 ;
175, 29; si - (hog 177, 31; ac. -thy
169, 32; 259, 2; 433, 3, 9, 28.
bijaog, 6 voc. 387, 5.
&Am, h, gen, - Qemg 409, 16, 21 ; 419,
24; ac.-ficav 137, 28 to Sawa 243,
2 ; tdv Mum/ 421, ; 427, 12; 433,
23.
8644 dat. /160er=-66QarL 277, 11.
Smixag 147, .15; 345, 7; 355, 19; ac. -av
43, 19 ; 247, 22, 23 ; pl. boibtai 85,
21; bai - x6g etc. 81, 23: 133, 19 ;
147, 9; 209, 12; 377, 1, 17; 381, 3,
19, 32: 383, 25.
et681=-gl000g 289, 33..
°Eagg, ac. - iv 113, 24.
00xat, 93. 34; 00xeg 211, 29.
ifuyarigav ac.=-Avyargpa 39, 14 ; 63, 3;
137, 7, 8 ; 143, 4; 163, 31.
xaciok, 127, 3; 143,2; pl. - QL,Seg 299,
15; gen. pl.- etbrov 77, 25; 173, 12;
199, 4.
xabilg, (5, ac. -qv 77, 22; dat.
301, 20.
xMliat, 6 249, 29; 251, 1.
same 137, 8; pl. Krivu8sg 85, 21, 22.
xpakrig, 6 263, 20; gen.-ri 35, 25; 273,
16; dat.-ii 49, 24; ac.-Tiv 39, 12;
49, 21; 51, 28; 79, 16, 24; 273, 17.
xegri, Td--cd xega 249. 3; 393, 10.
KokraL 233, 12, 13, 28.
Kv.Aribat. 35, 15.
la5Q invariabil 245, 35.
x6i.ttg=x6trri, gen.- peon 273, 1; 395,
3; Eon, 397, 34; - sat, 399, 6.
Xaro6g=kay6g 241, 11.
Aciaxaog, gen.- r. 33, 13-14.
aayiarcup, ac. Toy trayiaropav 143, 16-17.
b) Adjective Adjectiva
666s.vog.-=--.6Wriv, ev (166ivorg 87, 17.
Segni Indeclinabil 65, 12; 371, 28.
&mac); 2; 129, 20, 24; 301, 2; 347, 14.
cluLau indecl. 33, 3; 399, 6.
xestrukspog comparativ dela comparativ
225, 9-10; 251, 13; 329, 11; 379, 28.
www.dacoromanica.ro
lUi1861, fern. prin analogie cu gactexCarg 53,
19.
arjrrig, Tfig=rijg gliviog 285, 9.
Martag, 253, 5; ; TOO Marta 253, 4 ; tov
MaLtOU 251, 23; too Aux.,,r, 123, 6;
189, 14.
Moilaracpcig, tou -Cc 159, 25; tw 155,
31; 159, 22; toy -iftv 101, 28 ; 159,
14; of -absg 237, 21-22.
1.,..rrapoi5vLoac, wog 81, 25.
vatic h, tns vriOg 205, 20 ; 225, 30; 309,
17 ; of vijou, 205, 19; 335, 5, 8, 14,
28; 337, 13; 371, 32; 373, 26, 27;
triiv wri6v 69, 8; 85, 19; 155, 2; 253,
13; 335, 13, 24; Talc Wittig 211, 6;
tdc vi-jag 227, 35 ; 243. 28; 335. 12;
racixa=aaat, aXaxat 387, 3; rat; Oa-
XECKV 339 15.
nkivftog, 6 301, 24.
6nyciScq, of 85, 21; TCoV kycl&av 75, 11.
a,,viZat 43, 31.
ELvthryrig,Eivoircriv 429, 6, 9 ; 2Lvthnecog
429, 2.
Eu-t5Qvcr, ac. Eu.6pvav 35, 9; 103, 28; 117,
9 ; 141, 20; 143, 16, 26, 30.
cirpar6g, w, voc. 387, 5.
-rcixog ac. adv. 79, 17-18.
Tsdcprig, riig 265. 3-4; Tscisocw 341, 17.
rcalung, -rptlig,grog 143, 24 ; 347 ; 18, 28;
Thy ..rpiiKai 147, 29; -rcliv retilpsory 69,
6: 107, 15; 143, 23 ; 175, 15 183, 4
et passim.
ulgam,, 163, 27; 175, 3.
{Sawa, Thy ilatvav 59, 18.
rpoof3a8m 285, 29.
%au:Vim 339. 8.
vsubal3fIag, 6 151, 10 ; -roi3 ipsubal3f3a 151,
16 ; tip vs.troaf314 151, 26; 153, 12.
[Ilya ac sing. masc.= agyav 143, 16; 259,
18; 287, 8; 283, 15; 301, 16; 319,
13; 329, 9; 335, 15; 355, 5; 377, 1,
17; 379, 11, 15, 19; 393, 26; 419, 22.
gat ov4i-revc comparativ dela compar.
225, 10.
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 441

govcinatoc super]. dela ROvog 361, 3.
Atvog 2; 321, 18; 349, 16.
n4ttga=--nka-mia 355, 3.
akdova, ac. sing. masc. = Tatho 209, 3.
7darwrig indeclinabil 53, 23; 97, 14; 311,
25; 365. 2; 373, 30; 385, 22; 391, 32.
nob', ac. sing. mas-.:.=noXint 263, 17.
Taxi) adV. =-- taxecog 231, 14; 249, 13.
itEettiyEftog=inrcopEyithig 331, 2.
xaLcotic 2; 307, 7.
xacLorripiog 2 ; 415, 22.

c) Pronume Pronomina
Toy liv=--Ov 133, 4-5 et passim fere arti- odg= itttoiv 317, 4 ; ca in neogrece§te.
cub° ante pronomen relativum utens;
Duca intrebuinteaza foarte deseori otTein= aittibv 233, 14.
pronumele relativ cu articolul. rt. ei, -rt. twict 417,2:;-=ug t ii IVA

d) Numerate Numeralia
cilicpco zdiv ItEpiiiv207, 10 ; alicpco indecl. 125, 13; xot of tpeic tustrei omnes
8Po indecl. (tint 815o 'to tiloem 67, 13; dar tres 125, 21.
*i &tot 67, 4; 115, 29; 187, 3; xat
rag 815o=Atcpo-cgQoug 73, 24; 229, pi.av scil. (peaty &not 283, 23 ; 413, 10.
28; ItEvtExaCSExct, mvrexatoaxarog 417, 32, 33.
latt of neva toti cinci omnes quinque seaciactsostatoixatog 381, 21.

e) Verbe V erba
{data) 147, 10. cialkiclag airctiv ducindu-1 Inauntru 259, 4.
CtIrroocoSiSo.) 429, 7. cioco viit. de la ol..8a 305, 21.
tirrtittaxco 331, 18 ; 359, 13-14. eixattEv 377. 4.
eticoSEtxvitw 243, 30. eixE nzatoac trecuse plusquamperf. corn-
417roMoat 315, 27. pus 263, 25.
tinoSoloat 97, 20: 213, 21-22. ix.f3sfaixio; Tot intrans.; fusese dat afara
euro8Quatirco 64, 20. 419, 31.
euraktvolittEV 351, 13. el avSpanatoovoLv 55. 31-32.
ettpfixav 227, 1; 361, 7. gNX*apev 413, 29 ; itg Xftate 423, 30.
«cpbcto plusquamperf etcpmeoltat 221, 33. gtcovico 57, 25.
p8skorrco 59, 18. gmvaitiv 313, 28.
Poiorrag=(3oCov 69, 21. gQycit(o 203, 27.
yEyovciiaa 47, 18; 225, 9; 241. 30; ana- goo 343, 11; 411, 21.
log. dupa TeftveuT.)act, goulma. gcmcv 105, 12.
imovetaav 223, 13. tcoyvico 177, 6-7.
yivwttev 297, 8. iikactotv 267, 11 ; 273, 29; 403, 30; 411,
rvoggvag 353, 4. 7; 417, 25, 33; 423, 7, 12; fia-oaav
Sta(3ciaavreg 57, 26; Stai3cioa5 397, 13. 79, 21; 87, 23; 269, 16; 275, 30.
StaSeitoat 213, 16. Wit:tag 311, 27; Nocottsv 83, 1.
bi8co 83, 25; 155, 23; 273, 19; 301, 25; iSocsav 293, 9.
309, 6; eSwxav 247, 3; 265, 28; 86- tolls tg 277, 10; 433, 1.
awn 316. 12-13; 416, 32; 417, 26. xmaitco 213, 2.
ci8aftEv 341, 11; 375, 23; Et8a-re 387. 7. xaraonavico 115, 27; 135, 13.
stnnouv 297, 10. xateQycito) 177, 24.
ci:Kro 271, 5. xazektayoreg 359, 10.

www.dacoromanica.ro
442 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

xatown5co 373, 16. 7C(10C/IJ7CCIVTiW 193, 23.

xerikaiv-ra 103, 16. npoi)icardo) 137, 30.
xorriaro 425, 7. avyxalpojtat.-= ouyxaivo 173, 3.
'scram%) 35, 25 derivat din xcialc. aujuraoxiiaor 207, 7 ; auunaoxiiaarrsg 195,
Ito:crew) 193, 28 ; 277, 2-3. 25-26.
%cm:Atm) 103, 14. csu.cpoOactg 323, 30.
?at Iraiva) 177, 15; 303, 8. cruvaylloxd)c 35, 25; 39, 18.
IIEVXMOCAVTOg 189, 13. ouvarrio) 109, 22--23.
oixciu) 93, 35. it6axoRat 219, 7, 23, 29.
oixovouciro 319, 7 cpavoiljtsv 190, 15.
Opattiv, to 287, 7. yoevir5o) 393, 7.
nacaStharoatv 233, 19. xcavo), xrivar 325, 24.
nEnoCrixav 59, 4.
:threaxav 271, 14. Xcivw, ixcluats 317, 4, 7.
mac aNaougvoug =7rox-Oqoopevoug 57, 27. xacito) 197, 29.
ncliirtEtat conjunct. = necirmar 121, 15. xecio), Axcdto 187, 27
osco&Frurcv 415, 8. 60-)toa 91, 8.

Augmentul Augmentum
Duca, augmentul 5i cel temporal 51 cel silabic, de obiceiu it pune ; dar de multe
on 11 5i neglijeazA ; astfel fara augment intilnim (Augmento Ducas plerumque utitur, non-
nunquam omittit, ut exempla docent) : detigouv 277, 1; alwaXcutitovto 371, 8; clvaftstrci-
titov 317, 17; civaOsjrcitruav 317, 15; clAsx85xsto 81, 1; clvragsivuto 165, 28: Otaxcaolivro
373, 4; ituggvreus 151, 21; etcpiftq 373, 5; 8e8Lxa(coro 419, 10; ga 201, 27; gaoa 377, 13;
gaoav 393, 20; idosv 339, 6; Eta£COXEr0 365, 22; Ixoixowro 347. 14; i)7t£QEXTECVETO, UJIEQ£X-
XEXITLO 93, 31-32; ekgyxmro 401, 9 ; nAkiivrtsv 161, 19; gvarai 223, 16 ; aweritato 401,
11; inrilsXotivro 107, 11; 4stiva 367, 5 ; emtayartaav 251, 6; icriljuoasv 79, 4; iccaucitovro
227, 3; 371, 31; TEft(MUCCE0 67, 14; usrobciosv 29, 14; gstOiXt,CFEV 77, 30; 91, 18 ; npoat-
poiivro 81, 30; ouvsopiatov 225, 11; crovsrogpxovro 69, 24.
La verbele compuse cu prepozitii, Duca augmentul silabic uneori it pune inainte
de prepozitiune (Augmentum ante praepositionem praefictum) ; isysexafticrrato 67, 6; ipir-
Toixraav 259, 5; inpoxELto 157, 14 : 401, 7; ineoopia01 373, 2: grrpoosxs 61, 19; inp6o-
Nxsv 415, 3; gnclootarrsv 337, 1; 351, 19; Arniyxorvav 287, 12 ; iculifloasuov 365, 13.
Uneori it pune chiar de dou5 on (aliquotiens bis praefigitur) dvrmscregant 225, 7;
claexargarquav 253, 16 ; iSte fli 285, 16; HtglIrpaav 137, 31; 397, 22: iSLEXCarlos 375, 19;
crovexatgftero 157, 36 ; ouvosatsselli 133, 9; eauvexpotrlaE 345, 9; ouvmagxorro 331, 14.
Augmentul silabic e pastrat in participiu (in participio praefictum) : xarmicorra.
375, 11; xursciavrrg 371, 3.

Reduplicatia Reduplicatio
Duca rare on nu o pune (raro omittitur) : et'id)2Lssca5 381, 7; nempapivoug 95, 8;
Irclojtsksyqxo-rEg 89, 16; ouncoeljtivcov 325, 1; sexvaougvog 330, 18.

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 443

11'. PARTICULARITATI SINTACTICE SYNTACTICA

&path° TLVi TL rasplgesc cuiva ceva alicui exw (peocov 135, 19.
aliquid compensare 171, 27. Ecog cum acc. 101, 33; 139. 20; 337, 20.
dva xaCcav eiCUIQCOV 379, 33. xai concesiv desi, etsi 421, 19.
cirrayyeAxa nvd TL 43, 21. xpar6co n 89, 8.
CurO cum acc. 103, 12; 127, 32; 129, 1 ; p.Erpga) TLVO. Ti 331, 5.
143, 6: 147; 22, 26; 157, 3; 207, Rent cum ace. 155, 13 ; 265, 8 ; 397, 25.
19; 239, 3, 4; 281, 32; 337, 19; 345, On=-6iciTE consecutiv 229, 26.
13; 419, 18. nap& quam cleat 285, 2.
CETO liaxe011ev TIN nanug 89, 30. nnoifrin TiOv 6litcirow 47, 27.
&excl.) cum acc. 163, 31. necitnhixEig airrOv 131, 15.
airilEvrei/co Tint ETEctof,Cav 189, 22. raicluitca 'EL 357, ; 407, 10.
1

Capatcgco Tivci sm. pro nvci TL 57,
am. cum ace. 271, _25.
Iwo) corn acc. 385, 14; 433,
y4ao cum acc. 235, 3.
8iiit cum gen. pro acct. 77, 23-24; 371,
14; cum acc. pro genet. 277, 4.
SLat)cano Tots geQsai dat. loc. 363, 19-20.
&iincEna, Toil gvTgeolg, o 136Aog 265, 14.
ScrtAnko nvci 145, 14.
Savotigat Ma n 149, 7-8.
iyytta) TOv TO.Trov 241, 9.
Eirreiv=k E'rrog elite iv 231, 15; 235, 19 ;
281, 30.
gv 141, 24; 143, 13.
Ev=--Ek 89, 9 ; 249, 1 ; 303, 20.
evros Tcag ncaaTioug (ivrOg-=ev)
167, 29-30.
inarmaga) nvei 91, 25.
buciratho riiv ETCCIQXbLV 419, 31.
irysliovnica rtily viiciov 419, 29.
mixacacirg(o -rivet 381, 8-9.
16-17. aQO cum ace. 155, 30; 413, 22.
aQ00CLy0(161'.10) TIM; 147, 11.
nQopaEyyitra TI 357, 25.
nociiva n 79. 10.
nets =-.on ca 155, 27; 311, 22; 351, 19;
365, 4.
avitflotarino nvci 381, 25.
xi O'si.; qua de causa? de ce? 283, 29.
Tynan.° 1LETC4 nvog 225, 28; Tuyxciva) y-
ssioaav 271, 1; gruxE yEvia*al. 59, 25-26;
gruxev xaromEiv tivaxwerinfiv 151; 8-9.
cpm5yolica nvOg 365, 16.
crEfavEt. IsTfxnuav 237, 16.
yiloni.tga) TLvcl n aliquid alicui honorifice
163, 21 ; dono 309, 5-6.
ndol.tati TL 331, 2'.
)(wig cum acc. 151, 12.
thg=-E'cog cum acc. 225, 22.
Cog Zva 5% 30 ; 167, 14; 219, 24.
cf.); on 43, 1; 47, 12 ; 235, 5; 325, 10.

Acordul Congruentia
Acordul subiectului neutru la plural cu predicatul, Duca 11 face dupd regula clasic5,
punind predicatul la singular, dar uneori 11 pune gi la p:ural (Congruentia subiecti plu-
ralis neutrius generis secundum regulam atticam apud Ducam fit, sed nonnunquam
etiam praeclicatum plurale occurrit): ijaav ayyda noXXci 69. 1 2 ; Eta, navra Eiaiv 77,.
28 ; nrivra ixut3E0viiivro 271, 20 ; etc.; ba IntlInim chiar cazuri de inconsecvent5 ca (occurunt
etiam exempla ut): Ta ruivra ili-pavCa01 xal yeyOvaatv eirm.xa 79, 4-5.

Acuzativ de referintd Accusativus relationis

Ca acuzative dereferinta sunt de explicat acuzative ca. °Exit( noXiiv OriaauciOv vg-
p.ouaa 235, 3 ; cit despre mull5 bogatie, casa era plin5." HicaxE TOv gliOv natEerl TO rco-
Xixviov wino 83, 11-12 cif despre tatal meu, i-a dat acest orael".--8O; TOv ercarralativra

www.dacoromanica.ro
444 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

fwag... &Inv p.ecntivav 91, 25; mai vz. 371, 20 s. a. Acest fel de acuzative de referinta
au facut ca acuzativul sa is locul dativului condamnat la disparitie in neogreceste (tales
relationis accusativi effecerunt, ut accusativus in locum dativi substitueretur).

Constructii ad sensum? Constructiones xata 01)11600,

ci ELSE /6 naioiov te0vrixdIa 237, 20; taco; Oe..VtEg rd 8110 papa, trnSev acieixdv
noirrovreg... iatvcicpidav 273, 8-9 ; ouvikosov n2o.n01 noUic nooaxvvoihmeg with; 283,
6-7 ; at Se vi at to taxia axeQthaavrEc 373, 26 ; 6 PaoiXelig oreikag... exSex6i.tevot. 321,
1-3; mai cf. 347, 9-12 s. a. Dar in toate aceste exemple aduse intervine un parti-
aproape se pare ca Duca nu mai tine seama de acordul in gen si numar la
cipiu si
participii (Ducas, cum participiis utitur, nonnunquam sensum congrentiae perdidisse videtur,
ut exempla docent): 'II Se Kavraxduttvn... amenEKtpev (sell. 16v eOtto6Q) 0.11Wv T' atva-
Amoiag 53, 17 ; iv tni nokLxv(cp tn.; Elnicovrig, 16 XEC[tevov ev xi) xocounii 'Ca 6Qaug 55, 10;
rjv yap, nal nooXot8thv, n n6XLc riov To6oaav 247, 29-30 ; al) Sruvncvn xxvOidat ev 7n/1T, aye-
ouxo; intoicoxaw 255, 17-18 ; nacoi&oxev adrok, Ero, aq:on) ixeg dm; 263, 13 ; ev nal:mg)
seal, N6ixcpatov enovcniatinavov 263, 14; areaag Eva... 'Auv... ncnotoo at L-Qt0G c v 287,
24-25: mai vezi 49, 1-2; etc.

Participii absolute Participia absoluta

La Duca aceste constructii iau infatisarea unui nominativ absolut (nominativi abso-
luti), ca : MicoPoo. -col; Toi5onocg 'imilanovoot yeyov6xeg, 6 Ilaytatnx... TCQ Eto Thy nocodav
nowt 39,17 -19; MavounX Copciav tab- tuclavvou... iidnov8ov e'x0-coar, [invtiet. T4 ) MaX0IAgt,
VI) 6.8044") Mit* gri &avow ev 1-1Qcoliori 129, 16, scil. Maxoupex (pe cind era in Brusa
Mahomed) ; 6 Se Mexquer... exavde tryv ncoOdoSov -Env e6eQystryhiaav x6) Padolet ,

toy ncicinov xpavov µovov yeuacitievog 295, 25-29 ; xai yet() snowy, neo2o.a13cdv, cpSapevxec
naQa Tor, Kaciattia 327, 19-10 ; 'Ev toktip aveiXavng iv tp revoila, npoXalkdv, ycoacpaig
Elektevol. porrole(ag 329, 25; '0 Si rociavvog xat EaXEliaCIE nal yeqyucoa.v tiatvov, auto Taw tor,
1'00-a fAincov Etc Kuviydv 349, 16-17 (daca to ui(i dinspre Galata in directia regiunii
VInatorului) ; mai vz. 39, 28-29 ; 49, 25; 113, 14; 231, 1-4 etc.
Acest nominativ absolut la Duca e egal cu genetivul absolut (genetivus abso-
tutus): de ex.: iteaatovxo;... xat avaiteidoac 55, 29-30 ; e3,06v-roc -rob' Kavraxoutrivoi)...
q78eipag... xaradrndag, it Oa thy neaLv 61, 10-13. Genetivul absolut, Duca it intrebu-
inteaza deci, nu numai cind subiectul e altul decit eel din propozitia regenta, ci $i and
subiectul e acelasi (etiam pari subiecto enuntiationis regentis, Ducas genetivo absoluto
utitur); mai vezi 'AvSedvi.x.o; TeAeur67.)v-rog... &Oita 41, 17-18; EiniQxottevou yae
adro6 ev Eeco3(ct avvayayaw narra... etc ALEruttdiebzov nyays 51, 25-27; apoi 65, 9-10;
203, 20 ; 213, 16-17 ; 229, 10-12 ; 415, 12 ; etc.

Acazative absolute Accusativi absotuti

'0 Si, odSe dxfula oilmoyng h xXai.o0p.oii iv tai-,6 naescaig avacpaviv, Retaxakeinat 37, 32.
`0 Si fladadog MavoviVo. anoconaa; xat KriSeplav poirhinv obdav it anavrog, yeal:peo, ncodg
ncinav 79, 15-16; kirridav xat' adrdiv xai, td evvudktov nxildav, ouvenkaxidav 147, 28;
un acuzativ absolut ar putea fi gi PocTnotag 69, 21, in timp ce strigau" mai vz. 113. 24; etc.

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : ISTORIA TURCO- BIZANTINA 445

Acuzativul si nonzinativul cu infinitiv Accusativus et

Nominativus cum infinitivo
Dar nu numai la constructiile participiale Duca procedeaza destul de fiber, ci si in
privinta acuzativului si nominativului cu infinitiv, incit intilnim constructii Ca (Ducas
non solum participiis absolutis, sed etian constructione accusativi et nominativi cum in-
finitivo magna cum laxitate utitur, nam occurrunt exempla, ut): irroilaav Xaiii34vav 6
(3aotkek 159, 32; as.ov ionv twits. . noOelv tov exxEioOcu..., of 8' airrox0ovec... etym.
7wo5O-na 233, 15-18 ; Xiyona 8g, On theiv 285, 28-29.

Infinitivul la genetiv Infinitivi genetivus

Larga 1ntrebuintare face Duca de infinitivul la genetiv, nu numai pentru a arata
un scop, un tndemn, o dorinta, ci chiar si pentru a infatisa un atribut pe linga un
substantiv. Tata citeva exemple mai particulare din cele multe care ar putea fi aduse
(Ducas infinitivi genetivo non solum cohortandi, finem, voluntatem indicandi, sed etiam
substantivi attributum exprimendi causa saepissime utitur ; ut aliqua exempla praegnanti-
ora de multis producam): XOTEOXOTGE1.10V T0i1- wo)..0acti. 299, 12 ; tQottQE1pav avidly -rot) xot-
vovnaca 323, 27 ; SEL;aL SO-13 Triltal. 301, 7 ; poastaL -Ea EIVUL 77, 21 ; at poliket Tub
&Eva( as cpUov iitciv 237, 27 ; oint Etxauev 4oualav Tot) 8t8OvaL ocu t 1V 1-162av 377, 4-5.

INDICE DE CUVINTE INDEX VERBORUM

Cuvintele insemnate cu un * se intilnesc numai la Duca.
Asterisco * signantur ea vocabula, quae apud Ducam solum leguntur.
oiraclettgvog (de la dyyacigOw) luat la cor-
vada operarius qui invito et sine
mercede aliquid obit 149, 12.
clyyaQtx6c 3 lucre de corvada servitium
vel opus invitum at sine mercede
factum 149, 7.
elymuxge) zburd, ma !'trufesc: insolenter
superbeque me habeo 241, 4.
et8e20:pig, atosAck 111, 22.
d8o7<iorqua, batjocura, insults: verbum
insultandi causa prolatum 89, 4.
d8Cacotog Bra viclesug : sine dolo 291, 12.
ilso6(3auog Oda in inaltul vazduhului : quod
in coelum attolitur 155, 9.
itEe613atogstrabatInd vazduhul ; per ae-
rem incedens 241, 12.
gem% (turc. azap) pedestras, ienicer: pe-
dester miles, genizerus 337, 12 ; 363, 1.
alagaeu;=atneaog 179, 14-15.
atnaolun 147, 10.
Cuvrti8eg (turc, achingii) .calareti repezi :
equites cursores 239, 1.
6.xx/jv (turc. akkin) expeditie de prada :
expeditio mililaris praedandi causa obi-
ta 177, 2-3.
astoog, -c6=axoov, to 161, 20, 28; 401, 17.
Caliong, at odoare ,bisericesti!: cimelia ec-
clesiastica 367, 21-22.
duETaarvcrrIg=iiigniorpmpog 163, 27.
Ccurietc, (turc. emir) sultan: Turcorum im-
perator 209, 14 ; 241, 21; 255, 23;
417, 15, 20.
litittoaMg, amiral : classis praefectus 147,
12, 29 ; 403, 31.
avaParyOico ,intremez: morbosum levo
163, 14.
dvatupi amestec : mixtura 265, 5; 311
9-10.
dvaaxagni, desgropare, deschiderea mor-

www.dacoromanica.ro
446 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA
mintului , effossio, sepulcri eversio,
155, 18.
clvaasevayuk, 5 suspin: gemitus 373, 31.
&hag = etviip 239, 11 ; 293, 14.
dv806yuva, td eiV30Ec moi '1qm/exec 399.
7 -8.
* dvopoyuvaiximim.8u eirkoec, yuvotixec
see nui.Sict 393, 18.
fivOvutic sapare effossio 435, 5.
drrapeu, n rebeliune: rebellio 71, 13.
iivraQux6; tnclinat spre rasvratire: se-
rum novarum cupidus, 'rebellans ; pri-
vitor la rebeliune : rebellionem spec-
tans 251, 26.
* dvritid.xa) 331, 18 ; 359, 13-14.
c irciLtaxig, ft 333, 1.
* cirno-raivco 351, 8.
(Iva)66e3sitg Malt, svelt: procerus 137, 16.
Otav5oxit asteptare, nadejde bonum quod
aliquis sperat 335, 9.
-6.7cgx13aotg rezultat exitus 237, 31.
dnecacpQaotog neingradit, neaparat : moeni-
bus nudatus 143, 32.
euniyova, ra=oi eur6yovot 43, 24.
clino8eLxv6co 243, 30.
* etnonvuomitca TLVC dau fata cu cineva :
abstergo faciem ut aliquem obviam
habere possim 429, 20.
* 6..Troykirrix6v gyypacpov act de stergerea
unei datorii : actus quo debitor pecu-
niis debitis eximitur 411, 24.
* Apailixog arapesc: Arabicus 255, 4.
'Acleix6c razboinic: bellicosus 97, 12; 217,
12 ; 219, 5; 227, 25 ; 273, 9; 331, 3.
* Ciexog ii.=-:Cipxyg 193, 29; 213, 18.
iiwurrat arme : arma, 119, 10; _121, 22;
187, 22; 195, 17 ; 221, 5; 241, 11;
405, 24; 435, 4.
ci.kievoc= (16kv 87, 17.
&pm& domnie: tempus quo regnavit 163,
19; imperium 165, 10.
* Ilecoygo) ajut: adiuvo 201, 13; 299, 18.
* doilea-rocpyd-rite zidar : muri opifex 393,
21.
Ccal3enroxal5crsm cel ce arde varul :calcis
coctor 297, 1.
donillit, = oniv04 265, 4.
Alavoulytx6c nerazboinic: imbellis 217, 11.
www.dacoromanica.ro
* acicpa460.) tci cpcookma tntaresccetatile:
arces munio 57, 32.
ei0evre6o) domnesc; dominor 189, 22;
253, 20 ; 287, 7-8.
* lev-ria domnie; dominatio 383, 12-13.
* eirOyXorcrog de aceeasi limbs : euisdem
linguae 5), 17.
et5rox(1).enro; nechemat : a nemine soli-
citatus 51, 23.
412Lottorrig, vtrsta intre 20 si 25 de ani :
aetas 20 usque ad 25 annos 65, 10.
* clq9opxtto.) blestem, descint, vrajesc :-exor-
cismo aliquem afficio 95, 22-23.
clxaXiworog neinfrinat: effrenus 201, 27;
203, 7.
ciencpOpog suferind dureri: dolorosus 285,
1; ducind poveri: onerarius 303, 14.
* fla.).xu_ Pcipxa barca lintris 227, 6 ;
307, 13; 373, 10.
Pciv5ov steag, unitate de ostasi, vexillum,
legio 97, 2, 4.
petaavov cazna : tormentum 161, 15.
13ccap.auXut6v, to 181, 26 ; 233, 7 ; v. yuctiou-
7Ax6v.
fletCprr, vizir : vizirus i. e. praecipuus
consiliarius Turcorum imperatoris 37,
30 ; 141, 26 ; 165, 12; 167, 32; 169,
8 ; 211, 13 ; 257, 25; 281, 5, 23 ; 283,
8 ; 287, 26, 27 ; 413, 4.
* ile465ag, 5 voievod : titulus Moldaviae
et Valachiae principis 123, 6; 239,
4 ; 251, 22; 253, 4 ; 255, 22 ; 431, 11.
pecitioxpanjoiov, TO hala de vinzare : ve-
stium forum 427, 9.
i3CyXu, it straja: vigilia 277, 3 ; 345, 8.
PIXacOLOG, 6 locotlitor : locumtenens 225,
28.
13Lo{l'avirig murind in chip naprasnic : mor-
tem violentem subiens 191, 34 ; 195, 5.
136).og, glon ; globulus 265, 6.
* fiorcivoc, it =15 13o-rolvri iarba, prat de
pusca: pulvis tormentarius 265, 3 ;
311, 10; 331, 23.
* yaL6Qumcc galerie sapata sub pamint
fossa longa subterranea 53, 28.
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA
* ycaLEthri,galera ; navigium 243, 10 ;
apud Du Cange ycatthrtic..
ycipSta, garda, ital. guardia: custodia 249,
15.
yaattoukoteiv, tti popor, ostasi de origine
greco-latina : populus, milites originis
Graecae (matres) Latinae (patres) 225,
1 v. flacittgatxtiv.
; stricat meterezele: machina obsedionalis
yevistdot8Eg 97, 31 ; yevi4coot 179, 10 ;
ysviTtapot 363, 1; ieniceri.
-yomortic, din tats in fiu : hereditas pa-
terna 215, 20.
-yuvaucabektpOg 97, 10 ; 241, 31.
ScaoxaciMog cu inima piing de teams : val-
de timide 37, 20.
SupEvostico apar, pazesc ; defendo, tueor 147,
25 ; 227, 9 ; 303. 7 ; 343, 10.
i5EC1eVOCOQ paznic : defensor 303, 6-7.
* Stallotaii plan viclean : consilium astu-
turn 295, 1.
&eutctiviicri4tog, rl si Staxatviciittou g138oric
saptamina luminata : septimana re-
novationis Pascha subsequens 327, 4;
339, 24.
* StaXci2t.itto. faima : fama 217, 10.
ZotcOsata vorba: interlocutio Stcact?adic noteiv,
ItgprcEtv a porunci, a da sfoara in tarn :
iubere, edicere, edicta promulgare 93,
9 ; 99, 2; 105, 5; 229, 11; 295, 31;
297, 6 ; 351, 15.
Stactuvropon in grabs : festinanter; in cu
rind : brevi tempore 221, 29 ; 295, 21.
Zneuraxicog repede de tot : valde celeriter
237. 28.
Statimpitat hranesc alo 165, 26.
Summit.° twd fac dreptate cuiva ; exaequo,
suum cuique tribuo 61, 24 ; ii dau
ctstig de cauza ius do, ut quis vincat
419, 10.
oocluniapaoc sulita5 : iaculator 227, 8.
* SigsSorog greu de dat, de cucerit : dEffi-
cile datu 181, 19.
baii.ta culA; domus turris munita 181, 20.
gyxXeLorog Inchis : inclusus 141, 23.
* el:64K punere in : immlssio 287, 10.
* eioNtacic ducind inauntru : intro ducens
259, 4.
www.dacoromanica.ro
447
etcroSiiga. venit : reditus 261, 8 ; 289, 31.
ElooSonoSog intrare si iesire : ingressus
exitusque 352, 12.
* gxitocacito deschid poarta 5i ies : aperio
portam atque exeo 129, 6.
x-ri.irccopkt stipulatiune: stipulatio 333, 7.
* g7.63.taXtig, h marina de asediu pentru
diruettdis moenibus 235, 29.
LotcrEtlixcog prin testament : testamento
231, 9.
ev8tiral rly; o.yiag -rpm-cit.% acoperemintele
sfintei mese : tegumenta sacrae men-
sae 367, 21.
1,Exx?..riseito) reclam in apel: appellatione
reclamo 405, 14.
g4utto; dospit : fermentatus 325, 11.
.vocE)Cycog in ordine de bataie : acie instruc
to 239, 20.
4ayociricact rascumparare : redemptio 395,
26.
* s t o ic, h scoatere : extractio 287, 10.
4cruydtztv a luci : resplendere 93, 31.
4tacosti; functionar fiscal de impunere :
descriptor, peraequator 179, 7.
* n681= of o8og 289, 33.
* nowt-Ditto trly acpev8Ovity scot inelul:
annulum detraho 287, 1.
nni&Tov expeditie : expeditio 75, 10.
it amaorpoy intaritura din afara, cetatea
exterioara : antemurale 399, 2.
atuvio.) 57, 25.
* gtrartetkinx65 amenintator : minax 103, 8.
* bo.A.Tivato sufar un acces de dambla :
stupore corporis mentisque corripior
285, 26.
* ktOinitEtv rij apes. Thy yijv a matura
pamintul cu coada : cauda terram
verrere 199, 10.
golc turceste: izbincla I Turcice : victoria!
exclamatio 153, 18.
* iii&ciperpoc usor de masurat, -micsorat,
putin : facile mensu, exiguus 177, 24
* 0.46o6o.) curg de-a dreptul: redo cursu
fluo 93, 7.
dvolixonoukoe eunuci tineri: eunuchi ado-
lescentes 305, 19.
tAmlarraiacrrog spus din toata inima: gau-
448 DUCAS : ISTOR IA TURCO-BIZANTINA
dio fiduciaque dicta (scil. exclamatio)
65, 1.
eircuxitco tcvd fac fericit pe cineva : aliquem
felicem facio 247, 18,
icpiopxos=btiopxog 399, 2.
tcmccroX.1:, 6 turcege : fes: capitis tegu-
mentum apud Turcos 151, 27; 179, 20.
taw (xtov =titan, jucind *ah : scacchis
ludens 99, 17.
toyciw, cotdocco italiene*te : *ah mat ; Italice
shah mat 99, 32.
* twray&anvog tnmormtntat de viu: vivens
sepultus 103, 14.
* t coorpocpia hrana nu numai pentru ani-
male, ci si pentru oameni: non solum
pabula animalibus, sed etiam alimenta
hominibus 53, 5; 57, 10.
h REpoviixthov timp de o zi *i o noapte:
diei noctisque spatium 237, 15.
* itjteoketpog u*or de "domolit: qui facile
mitesci potest, mansuetus 167, 27.
filucypcuplig avind forma de emisfera: for-
mam dimidiae sphaerae habens 179, 24.
*avA =.8civatog 185, 7.
OcitE(106 unul din doi: alteruter 75, 23.
ispoteAsorfat cununia bisericeasca: officium
ecclesiasticum nuptiarum 63, 34; 139,
18.
irctuoi armata de-a calare; equitatus
39, 18.
* tcrotwitco pun pe aceea*i treapta ali-
quem mihi parem facio 279, 25.
xctpcnio, xaf3olica82c turc. ghiaur; Turcice
infidelis ; quod nomen a Turcis nem-
pe Christianis datur 77, 25; 127, 3.
xaSitg turc. cadiu, judecator; Turcice judex
77, 22; 301, 20.
xatiorivci2cLog cardinal : cardinalis 267, 15;
315, 8 ; 317, 23.
* xaffs8Qict urcarea pe tron: ascensio in
thronum 289, 18.
xaatco 213, 2.
* xaixo.otoc 2 fiecare: singulus, unus-
quisque 217, 19.
www.dacoromanica.ro
xccaocriwoLg, h crima de de lez maiestate:
crimen laesae maiestatis 43, 5.
xafturcciyw vtr sub : subduco 49, 16.
xaxoywouico --=xcosorwRovico 419, 27.
* xax6ocpupg rau ciocanit : impolitus 221,
30.
xdjvcog, 6 cimpfe, yes : campus, planities
93, 6; 97, 29; 115, 7 ; 119, 14, 15;
127, 15; 141, 16 ; 187, 14 ; 207, 4; 222,
12; 239, 18; 257, 7; 343, 29 ; 433, 5;
397, 34.
xaybcixotvoc-= dxavaholvog 91, 10-11.
xonurcivcoc, 6 403, 32 *1 xcoscravog 407,
15 comandantul flotei : classis prae-
fectus.
xcipa, h =-1.6 xdoct 119, 8.
xdpf3ouvov carbune: carbo 265, 4.
xclariXt.ov castel: castellum 379, 2.
xdotpa cetati: arces 113, 1; 133, 11; 141,
13; 275, 30: 397, 27 ; 417, 9.
* xcurayovtx6ti; h drept de mo*tenire: ius
hereditarium 217, 34.
xouret8anavico = xaraScutavtho 115, 27 ; 135,
13.
* XaTaIVQoawnho stau fats in fata in lupta
dreapta : cominus coramque pugno 331,
17.
* xata-coox6.81v dupa roata norocului :
fortuito, cursim 71, 26.
xccrevdmov chiar in fata tuturor : coram
in conspectu omnium 83, 30; 143, 4 ;
219, 23.
xcitccoyovbanca de vista, trirema ; loca
remorum, triremis 69, 13.
xcittgav Turcice: un cpshers 223, 26.
xaso[cyl5w 373, 16.
* xatoquyil 313, 26.
xa-covvElico tabarasc, ridic corturile: castra
pono, tentoria figo 93, 21; 187, 15;
215, 11; 413, 26.
* xcircosuxilg din stare de jos: infimatis
171, 8.
xavorrwaaltoc, ardere de tot: deustio 109,
15.
* xeXcifiLopa cintecul pasarifor : cantus
avium 87, 9.
x> 7v1 r1 chilie: cella morrastica 315, 29.
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA
xerrivciewv centnar=100 litre: centena-
rium=librarum centum 129, 9.
* xupciXoxOnTrig faietor de cap : capitis
amputator 301, 11.
xXstooDea loc strimt de munte: claus-
trum montium 121, 27 ; 433, 5.
0.i.p.at, 6 249, 20 ; 251, 1.
* xkuocovi.x6; furtunos: fluctuosus 69, 11.
xottuipisiov vama: vectigal pro mercibus
exsolvi solitum 227, 32 ; 297, 29; 307,
14.
* xOrre, ,cOvTi6Eg conte : comes 85, 21-22 ;
337, 8.
xorrOctraiaog 335, 29; 337, 2; xovocTaii-
AD; amiral: classis praefectus 415,
11, 16 ; 419, 31-32.
xiyupos-Oca strabat pradind si jefuind:
curso praedans abstrahensque 53, I1;
239, 10 275, 5, 8 ; 323, 6 ; 365, 31.
ncasiico shit crai: crales sum 35, 25,
xpci201; crai; crales: titulus Serbiae et Hun-
gariae regis 35, 25; 49, 21, 24; 51,
28 ; 79, 24 ; 263, 20; 273, 16, 18.
xmtett03 103, 14.
Wpm viva ial T(15 xQivari reus, obnoxius
233, 23.
xQuyOg 353, 19.
x6p chir ; indecl. pro xOpiog 245, 35.
xuocuvugico numesc domn : dominum ap-
pello 293, 15.
* xeopt; ==x4r; 395, 3 ; 397,34 ; 399. 6,
XaruOg, 241, 11.
Xatvi, h ulcior mare pentru untdelemn:
magnum olearium vas 69, 3.
Asps turc. badie, maiestre ; Turcice : ma-
gister 311, 28.
AaTivixitig latineste:Latine 325, 10.
* XtPabialog ca o livada: instar prati 433,
10.
Xii3uanx,6; african; Libycus 165, 23.
* IxthocsTQcotlfivai a fi ucis cu pietre la-
pidibus occisum esse 325, 14.
Xixpitcu treier : ventilo 307, 4.
XoyxayOc, 6 Fancier: hastatus 69, 19.
* kuscauyitm a se crapa de zi : lucescere
ante crepusculum matutinum 69, 22.
* 2uxxocpgyyei h filigpa e in zorii zilel
dies sub auroras est 363, 17.
29-5217
www.dacoromanica.ro
449
payiaTopag 143, 16; p.ayiarcog 145, 1, 4,
26 ; uataTcoo 155, 1; 403, 14 ; ma-
estru al cavalerilor de Rodos : magi-
ster equitum Rhodi insulae.
* liaxpoPtOto am o viala lungs longaevus
vivo 351, 8.
includo ut pecora in
p.avoetto.) int5rcuiesc
stabulo 375, 4.
Ravouatov, TO, sfesnic; candelabrum quod
manu fertur 367, 21.
latexgoiog, ri6 marchiz : marchio 137, 7;
139, 11.
* ileyiaric mare: magnus 91, 6.
takal.u:ptioog imbrAcat in negru : nigris ve-
stibus indutus ut monachus 379, 12.
* Racte, 6 cerneala atramentum 313, 23.
p.eAlOyalAPooc, viitor ginere: futurus gener
117, 23.
tiEpiSiov partea particula 363, 8.
p.Trovoupyict plan Nadeau consilium dolo.
sum 39, 7.
12.66Log o masura de cereale si de teren:
mensura frumenti atque fundi terreni
85, 6 ; 405, 7.
* RoAx136of3Okog glont de plumb: globulus
plumbeus 331, 19 ; 357, 10.
tiovoximvioxov singurul vesmint simplu
pe care-1 purtau niste dervist turci
unica vestis vilis qua dervisii quidam
Turcici utebantur 151, 12.
pnatoiAo; bailo titlul guvernatorilor tri-
misi de Venetia in coloniile ei bailus:
titulus magistratuum, quos Veneti in
suas possesiones mittebant 107, 13.
unuparviSsg baroni ; barones 81, 24.
MnsQyovCa. Burgundia 81, 23.
invidQuiltiog num5r de zece mii, nenuma-
rat : inumerabilis 171, ; 177, 4, 22;
1
237, 5 ; 325, 30 ; 367, 1; 433, 11.
* flUEILozciXavrog de zece mii de talanti, un
numar foarte mare de talanti: decem
milia talentorum, :numerus inmensus
talentorum 139, 9.
* vaex6crig amortea15, somnolent5: torpor,
somnus 41, 13.
veuod lege noud : novella constitutio 179, 6.
450 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA
* vgaoxoc, noul domn: novus imperator
181, 6.
* vecowicI°L slujitoare ale bisericii : aeditu-
ae 319, 22.
* vitca. 205, 19; 211, 6; rO7, 13; 321, 14;
331, 2 ; 335, 5, 28 ; 337, 13 ; 371, 31 ;
373, 26.
voutp.dpw; cunoscator de legi: iuris con-
sultus 77, 22.
oNeto-O-E4k de bung voie : sponte 417,
26 ; 423, .27.
otxo8ecutoteiu gospodgresc : administro,
procuro 295, 28.
* olovotiv, [aloe olovoiiv, atix olovo9v cItusi
de putin, de loc: parum, nihil 63, 20;
307, 1; 4.3, 9.
* oloo811-rtg oricare : quisquis 189, 17.
O7Le-Opei5a) nimicesc : perdo, everto 199, 7.
* Ouckum tovaras de luptg : socius in
bello 241, 5.
Onto0o806tuog inapoi; retro 241, 10.
* Ontoft6woc indarat : retro 81, 33.
Opallav vis: somnium 287, 6.
* °Qua:0186v rinduri : in modum catenae,
continua serie 333, 20.
Oprayit, xaPa° turceste : tovaras sau spri-
. jinitor at necredinciostlor: sodalis aut
adiutor infidelium 313, 6.
612-ownjg sapator : fossor 89, 29.
601,61taorog, rl cuvioasa mucenicg : sancta
monialis martyr 369, 13.
* migavol3eovtog de trasnet ping in trial-
tul cerului : tonitrui similis caelesti
311; 3.
Opcpixteawg funct:onar: officialis 209, 3 ;
379 25 ; 385, 3.
Ocmixtov functie; officium, munus 179, 12;
235, 24.
Ucpcpmuico nvci TL pun pe cineva in functia
de : officium confer° al:cui 43, 19-20.
3ccii8o-rof34, educatie : educa'io 135, 9.
naXau5micrroov cetatea cea veche: vetus
arx 421, 9.
ncaog par, teapg : palus, paxillus 309, 25 ;
433, 11, 13.
*.Trae6.8etao;, fi 385, 13.
www.dacoromanica.ro
* napax450o) tore pe de laturi: male neo
47, 24.
r naectkOpolla Old nebun; insana ratioci-
natio 199, 8.
xaparcoprwv portitg : parvula porta 353, 15.
ACtQaCYJI0Voli 285, 7.
* actQawaxrdi destram pe de laturi : male
texo 47, 24-25.
naompE0°Qitco murmur pe de laturi : con-
susurro, clam obloquor 83, 21-22.
* Tracisoolccavreg ferind, abatind din cafe:
cedentes 69, 8.
* neteW expeditie : expeditio 221, 19.
ne',EarEivLov turc-pers.: hala de vinzare:
forum rerum venalium 427, 10.
ne°a adv. dincolo ; in altera parte 351, 24.
xce°Ccru7<ov----=3-cewaatov galerie, Incapere
pe de laturi ; peristylium, vestibulum
365, 18.
* nEetopkt curte, palat : limitatio ; aedes
399, 14.
neof,x(i)pa, tci marginile: regiones circum-
iacentes 289, 26.
* newol3o4p.aik aruncator de pietre : ia-
culatorius 307, 24.
2-rerclopo7,.Lacilg prgstias: funditor 355,
23-24.
myxionic paharnic : pocillator 235, 24 ;
403, 31.
* nircomoxoparlig curier : epistolarius
141, 34.
* z4ixa --=-TrXd 387, 3,
* 76.1x6Ro- = -el.Tarpd.-uw tabarasc, poposesc :
castra pono, maneo 93, 5.
nialouStrig apropiere, intimitate : appropin-
quitas, familiaritas 427, 16.
* a4v0-oc, O 301, 24.
* nvevp.atmciico stilt duhovnic : spiritualis
officio fungor 325, 6.
noSeark 203, 7, 10; nascrud-cog 373, 23;
417, 23. podesta ; titulus magistratu-
urn, quos Genua in 'suas possesiones
Orientales mittebat.
TroSecrratia demnitatea de podesta ; munus
magistratus cui momen o no8eavi5
erat 209, 12.
* noAvvoathEmq suferind multe boale: mul-
tis gravibusque morbis vexatus 285, 1
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA
nottarico dau de b5ut : potionem do 169, 4.
nOcrra Poarta, curtea military a lui Baia-
zid I : Porta, aula militaris Baiaziti I
81. 11.
acrrattOg Dun5rea : Danubius flumen 259.
16, 21; 263, 30; 271, 27, 28, 273, 11 ;
277, 13 ; 397, 20, 31 ; 421, 22, 25.
avyttarECa marfa : merx 417, 29-30.
ffrooti8a prada : praeda 117, 13; 367, 13 ;
373, 4; 405, 22 ; 421, 24.
7rQctL8E6a) prad ; praedor 347, 3.
nqipsEip principe : princeps 133, 20 : 139, 20.
nocutoixop.ai mor de mai inainte : prior
demorior 175, 16.
* nooccufitvzzoo.) domnesc mai inainte : pri-
or dominor 183, 11.
itpoikaoaxintog imbracat in piele de oaie:
quasi ovis pelle indutus 381, 5.
ntoop,villtovci'm amintesc mai inainte : ante
commemoro 239, 15.
ItpooSonovig calauza care pregatestedrumul
inainte : viae dux, viam apperiens 255,
25; 259, 15.
* nporcavilottat. mor inainte : prior demo-
rior 189, 10.
* ncloatoQuctxOg pe termen : distermina-
tus 343, 8.
* npoctintavtgo) 193, 23.
* rceoibtavrgw 137, 30.
JiccorooaruicRog mare portar : primus porta-
rius ; capugi-papa 287, 25.
TEGICIYCOOTQCitWQ comandantul suprem al ar-
matei : supremus dux exercitus 271,
21 ; 273, 16 ; protostrator 331, 6 ; 363,
10 ; 383, 16.
* nuel.cpX6yeftog ars de foc: deustus 155, 20.
* tiaylACEg tiov 686vraw spatiul intre dinti :
interstitium dentium 191, 17-18.
kyciSEg regi ; reges 75, 11 ; 85, 21.
6fiyeva, regina 259, 18 ; 271, 21, 22 ;
273, 15.
pn rege : rex 79, 16. 21`; 133, 27; 259,
17 ; 273, 16, 19 ; 277, 7 ; 279, 3 ; 343,
4, 11.
apinaXtLg masin5ria de razboi pentru stri-
cat meterezele zidurifor: machina dei-
ciendi pinnas murorum 79, 8.
www.dacoromanica.ro
451
66r. leafy : honorarium 309, 6 ; 325, 29 ;
331, 5.
6oyei5w angajez, dau leaf5 : mercede con-
duco, honorarium do 211, 18; 235, 28;
271, 25; 315, 15.
cretyLop.a patura pentru cai: stragulum 393,
3 ; 425, 4.
* oa21,notyth&qc de trompeta sonorus ut
clangor tubarum 227, 13.
* craviSa 43, 31.
cravipdtt in limba tatar5, jocul de *ah :
Tatarice, ludus scacchorum 99, 18.
ad; = f.A.Cov 317, 4.
otapcolccip turc. paharnic : Turcice, pocilla-
tor 235, 25, 26 ; 237, 1.
auxxclok in limba Mara : salt, mat ; Ta-
tarice : shach mat 99, 32.
* otErripoSgco pun in fiere : ferreis vinculis
constringo 241, 23.
oxcixov jocul de sah : scacchorum ludus
99, 18, 28.
(mama) toydw ital. sah mat: Italice : shach
mat 99, 32.
oxivtreov steag, unitate de ostasi : vexil-
lum ; turma militaris 107, 10 ; 323, 1.
oxklookoygo) spun vorbe aspre: asperis
verbis affor 195, 20.
amatizi.v, ao0.-ccivog sultan 87, 24; 153, 18.
cutexo-axi-ccoo, gide: carnifex 383. 23, 26;
385, 4.
crtzvo&ov, Tail/ strimtori in munti: angustia-
rum montium 153, 1.
* ovyxaes5cIttco asez ling mine la masa :
mensae meae adhibeo 133, 21.
calyxafoo[taL felicitez : Llicitate alloquor
173, 3.
* otquxaoxgw 195, 25 ; 203, 17 ; 207, 7.
* cruturgOepoc 383, 15.
* quivathric marinar tovaras : socius clas-
siarius 371, 30.
avvavcitompog crescut impreuna: simul
enutritus 221, 24.
ouvarcaioco ma rascol impreuna : simul
rebello 49, 13.
auvaysew 109, 22-23.
o-uNaossrmic impreund schimnic : conasceta
151, 13, 17.
 452 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA
* ouvoidcpopog diferit, felurit: varius 393, 5.
* crovhanpayia) sufer impreuna : simul
calamitates perfero 165, 20.
* olive-m(55 cuminte: prudens 83, 24.
* ouvccp68-rIg noros: nubilus 41, 4.
cr6vrQop.o5 cutremurat de spaima : contre-
mens, pavore fractus 311, 23; 313, 3.
clip Sir, dominus 417, 8.
acpaxEXitco dau bobirnace : infesto; infe-
stum pollicem alicui contumeliose in
caput incutio 347, 7.
aysv86v1, ocparothv inel : anulus 285, 31.
Tarp:R.41.ov traista : sacellum, in quo de
equorum collo ligato grana eis prae-
bentur 425, 5.
zateC6ov expeditie : expeditio 409, 29.
visa; tata : pater 311, 29.
dcmos, 6 405, 25-26.
taxi, = taxies; 231, 14.
teetyi, 265, 3; TEciwog 241, 17; pucioasa:
sulphur
* satxgriaktic masina pentru distrus zidu-
rile : machina obsidionalis muris diru-
endis 79, 8.
* taxol.tizavriiia masina de asediu: ma-
china obsidionalis 127, 21.
* seLx6crunta minarea zidurilor: fossa sub
muros ducta 53, 28.
sav-ra cort: tentorium 101, 8; 103, 5; 119,
18; 121, 6; 417, 7.
Torrthvoo ridic corturile: tentoria figo 103,
29; 215, 4 ; 239, 19.
t ots turc, *lute: Turcice: pater 153, 18.
46.ycla arc greu: arcuballista 195, 17.
TtaypcurOcio; arca§ cu arc greu: arcubal-
listarius 227, 8; 355, 21.
TtctygOf1aXog sageata de arc greu: arcu-
ballistae sagitta 55, 6.
* TtayQoPoXix6c ce poate fi aruncat cu
un arc greu: telum quod arcuballistis
iactari potest 331, 19.
* staypotlatapta lovitura cu arcul greu:
ictus arcuballistae 227, 12.
* ttaypof36A.og =-rVLycla 249, 31.
* ttayporic = Tt-zypa-rOcog 355, 23.
rticil3oifot3Ec ceau§i: primipilarii 97, I.
www.dacoromanica.ro
* To*I3oXeco trag cu arcul sagitto, sagit-
tas iacio 273, 8.
* soto3oXx6c de tras cu arcul: ad sagit-
tas emittendas factus 379, 6.
Totof3oAtop6c tragerea cu arcul: sagitta-
rum iactatio 191, 28.
Toupxox0.6yriog Turc attar, dervis: mo-
nachus Turcus, dervisius 153, 26;
339, 17.
To6eouv turc. : stati ; Turcice : state 223, 26.
* olicittco ma inspaimint : intremo 4 27, 27.
soop.aXiog infricosat : perterritus, tremulus
395, 12.
vnavtrj intilnire, intimpinare: occursus
141, 13: 281, 9; 283, 10.
6nixxcruotg ardere pins in adinc: incensio
101, 5.
* fErEQa6i,xia) fac mare nedreptate; summa
iniuria afficio 82, 12-13.
* finEciavyita) lucesc foarte: valde splen-
deo 205, 13.
* Lacmcci3Orlpe adaug din beIsug: super-
addo 183, 18-19.
* 6:to1cie-utia profunzime, adincitura : po-
rus 341, 15.
finookog primitor ; excipiens 205, 13.
finotavOitw am par Ulan : subflavus sum
137, 13.
int6oxolial. 219, 7, 23; 219, 23.
bcprjhog sub soare, rasaritul: subsolaris,
Or:ens 41, 3.
* inimtEravvum sbor in Inaltime : per
altum volo 193, 18.
waxtOktov turban: capitis tegumentum apud
Mohamedanos 329, 12.
* cpcactyxiov valatuc: phalanga 337, 22.
cpagekia familie: familia 393, 23; 427, 5.
cpaavt.g=q9eX6viov felon: paenula sacer-
dotalis in sacris officiis celebrandis
solum induta 323, 18.
cpacliSocog iubitor de nedreptate: diligens
in faciendo iniurias 175, 29.
cpaciwcayog iubitor de pradaciuni: avidus
praedarum rapinarumque 175, 29.
* cpaort.p.icti cinstesc : honorifica aliquem
accipio 253, 13; 255, 27: 293, 15-16;
 DUCAS :
twa tl fac daruri cuiva: alicui ali-
quid dono 309, 5.
cpopriy6co 393, 7.
cpoiNissa spinzurdtoare: furca 149, 10; 409,
13.
cpciewn frati cdlugari cavaleri : fratres mo-
nachi milites 53, 13, 23; 103, 29, 31;
107. 2, 11, 13; 142, 21; 155, 10; 401,
24; 407, 26.
* 'Facet teava de tun: borribardae canalis
339, 17; 347, 29.
womdrov tabard inconjurata 'de santuri,
armata: castra fossis munita, exerci-
tus 93, 9; 145, 21; 131, 19; 243, 21;
259, 19; 271, 31; 298, 4; 343, 30;
345, 4; 379, 16; 385, 9; 391, 33; 433,
17.
cpayro66xov dyyeiov candela: lucerna 367,
21.
xaX('4o.) ddrim, deleo 77, 6; 393, 18, 29.
INDEX NOMINUM ET RERUM
'Aupc6v 31, 7.
'APanyoi 57, 22; 91, 30.
'Al3paciu. 29, 14; 31, 2, 16.
'APpoivtrig 79, 2; 247, 11.
'A(3flaygtibeg 217, 15.
"AfiuSog 65, 15.
'Aydg, AfidfitcRog 211, 12, 15.
''AyysXog 73, 14.
'Aracicitiv to 405, 9 ; 'Ayuaurdcittlov 435,
8; Asmati 435. 21; Agiasmati 437, 5.
'Aytov 6Q0c 71, 2; 181 19 ; 265, 22.
"Ayytipa 93, 5, 6; 101, 21, 25; 109, 9; 113,
20, 23; 123, 2; "Ayxupct 165, 17;
429, 1.
'ASrid 29, 2, 4, 12; 31, 21.
'ASoiipvoc, ovp FethQytog 209, 11.
'ASoiivog locivrfig 209, 10-211, 17; 225,
4-227, 30.
'Aop.au6vsLog, 'A.Spatuirriov 103, 21 ; 303,
19.
'Aocnavoil, fi 51, 27; 124, 19; 131, 12, 18;
153, 28 ; 163, 12, 21 ; 165, 6; 167, 30:
www.dacoromanica.ro
ISTORIA TURCO-BIZANTINA 453
xcaxoi",.; de arama: aeneus 307, 7.
xcityo) pierd: perdo 317, 4, 7.
* xciQito) 197, 29.
* xetpoSsapgto leg la mini: manicis vincio
241, 23.
* xiltdoct fi 339, 8.
* xcanstavogdzog, 6 luptator in contra
crestinilor : Christianorum Zdebellator
39, 4.
novoyputp& scriu istorie: hktoriam scribo
399, 20.
* xpurs6xoulio5 aurit : auro politus 47, 7.
xefiaccritto acopar cu taring terram supra
congero 91, 13.
Ve.u6a13f3dg pseudostaret: falsus monachus
151, 10, 16, 26; 153, 12.
* veuEildroupxog, 5 Pseudoturc. Pseudotur-
cus 185, 32.
183, 17; 187, 14, 18; 201, 19; 211, 2
227, 16, 26; 237, 6, 13; 241, 20 ; 245,
19; 249, 16; 259, 21; 263, 5; 277,
20; 281, 9, 34 ; 295, 26; 301, 7; 311,
14; 385, 18 ; 393, 27 ; 397, 14 ; 399,
4, 9 ; 401, 23; 409, 28; 413, 16 ; 425,
18; 433, 3. 'Avelptavo6no).Lz 35,20; 89,
10; 113, 2; 123, 26, 32; 125, 4, 19;
127, 20 131, 32; 155, 15, 26 ; 157,
23; 195, 10 ; 227, 22.; 237, 25; 251,
19 : 257, 11 ; 261, 2; 263, 4; 281, 10:
295,21; 297, 15,18 ; 299, 13; 307, 17;
309, 28; 311, 2; 333, 6; 395, 6, 23 ;
407, 36; 411, 31; 419, 20; 421, 31;
423, 4; 427. 8; 433, 20.
'AvSetallo0 xanog 147, 18.
ritdat6cg 337, 12; 363, 1.
d.tuptrai, 317, 22; 319, 14.
'AOfivut, of 74, 20; 339, 13.
'Aarivaiot, of 339, 11.
'Auixi.Sec, of 43, 24.
454 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Alyaiov Ila.ayog 189, 2; 275, 26 ; 403, 4; 'AvSegag vide Karavgwv

427, 3, 25. 'Av606vmog 6 KoimprOg (1183-1185) 33,
Aiyimuol. 93. 33; 205, 22. 5, 7.
Atyurc-cog 31, 1, 9; 391, 15, 18. 'AvocOvotog 6 licamo2.6yog (1282-1328)
'.A.1,671g, 6 107, 7 ; 163, 27; 199, 29; 213, 33, 25; 35, 4. 6 rgpcov 55, 14: 401, 4.
22. 'Av6Q6vocog 6 Nedrreeoc (1328-1341) 35,
Alp.(p.ovvog 175, 26. 5; 41, 17; 59. 1; 61, 15.
Atvog 419, 19, 20. 'AvocOvixog IV. (1376-1379) 65, 9; 69,
McdaSeg 7t67;.Etg 39, 34. 31 ; 71, 8-27; 73, 1--23; 83, 6.
Alstaia 247, 10. 'Av8Q6vmog 6 SeanOrric, tertius filius Ma-
'Axivog, Owteig 6 329, 7. nuelis II. Palaeologi 175, 9; 247, 6, 23.
dxtvstiSrg 239, 1. "AvSog vinJog 147, 13.
cimoiv 177, 2. 71150yOg 'Gal 73, 1.
'Axothlia Aquileia 423, 8. 'Avva uxor Andronici III. Palaeologi 43,
cbteonoXtg, e figyag ,6,1114 TQ Log 335, 15; 1; 55, 27 ; 63, 10.
355, 5. 'Avva uxor Ioannis VIII. Pal. 133, 29;
"Axampt Akshehir 257, 3. 135, 3.
'AXagavia 255, 25. 'Arcthvtog tic `HpaxA.ef,ag 271, 5.
'AXaRavoi, 41, 23; 43, 1; 85, 23. 'ArrOxauxog 'AA4t.oc., piyac Soi)t xal &tap-
'AXavoi 433, 7. xog KawcrravrivounRecog 43, 18; 45,
'Alna AY, 'AXatiorqc 273. 27; 275, 15. 4, 9.
'A2f3avisal, 49, 8; 87, 14; 177 15. 'Aradacov 327, 18; 375, 9.
'Ak6avoC 143, 1, 9; 165, 14; 171, 1; 179, "AQapec 39, 5; 91, 18 ; 205, 21 ; 255, 6;
3, 30; 191, 31 ; 279, 10; 425, 20. 317, 20; 377, 22.
'AlLgtavklog 6 soil Movaudvou 147, 5; 151, 'AQa6Ca 3 ; 15.
21, 24. 'Apapix6c 235, 9; 255, 4; 281, 28; v6Rog
'AXgti.og 6 "AyyeXog (1195-1203) 33, 8. 87, 4; naegot. 345, 15.
'A241,og 6 Koptvriv6c (1081-1118) 33, 1, 3. 'AQOrti, 179, 9.
'AXittog 6 Kouvr,vog (1180-1183) 33, 5. clpy-Op X.E.Tuni argen t e i. 30 =1 v6 IA Lap a
'Akniog 6 Kop,v1v6g,13a01,Xag Tpanetobv- 207, 24.
Tog (1417--1429) 139, 15; 163. 31; 'AcquQ6JtouXoc, &TEO tfig auyxlarrou synodi
165, 1; 431, 4. Florentini particeps 267, 22.
'AA-Peytg Lydiae praefectus 151, 30 ; 153, 'Appevia 38. 23; 89, 5, 24; 91, 31-32;
3; fortasse et Murati II. vizirus 203, 175, 26; 177, 30; 279, 23; 425, 2;
2 ; 211, 14; 213, 29. 429, 17, 21.
'A24 magnus ostiarius Mahomedi II. 287, 'Appevia Meyan 89, 7; 111, 5.
25, 27. 'AppevCa IthxQci 111, 5.
'AkuaciQ, Kae[aciv lakub II. 113, 14. ANIENLOL 91, 32-33.
'Ap.ciaeta 89, 21; 153, 29; 163, 29; 165, 'Aciavyytiv 89, 9, 25; 91, 20.
2 ; 169, 17 ; 211, 3 ; 263, 6; 273, 28: ViotaUc,trIc (465-425) 95, 17.
275, 10, 13 ; 281, 2. 'Acizayyaou, civoli@Lov, KayLaTtfix 141, 17.
'Al.ta.aLvol 177, 31. 'Aao 31, 6.
'1,,otaretc Amasra 209, 5. 'Aaia Asia, Asia Minor, Provincia Ro-
'Ap6Q6aLoc, 6 drag 269, 9. mans Asia, Asiae Minoris litus occi-
'Alna6c Samsun 209, 5; dentale, imprimis Ionia antiqua 33,
'Atitarrot, 307, 12. 26; 35, 9; 47, 4, 14; 75, 16; 81, 31;
'Auktov 243, 17. 91, 21; 103. 21 ; 117, 28; 123, 11;
propheta 367, 26. 125, 32; 133, 3, 6; 141, 4, :10: 145'

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA
16; 153. 25; 167, 4; 189, 20; 205,
27; 249, 7 ; 297, 5; 387, 13.
°AoCa Mixed 33, 19; 93, 34 ; 101,
. 281, 17; 391, 16.
'Aauirtc yrl Asia 75, 7; 177, 29.
'AunQ6xctoreov Arx Alba, urbs, cui antiquis
temporibus Tyras nomen erat, hoc
tempore Cetatea-Albd, Turcice Akker-
man 253, 14.
'Aao6g, cui urbi Ducae tempore Mond-
pLov nomen erat 35, 1 ; 103, 21 ; 417,4.
'Acsowia 391 14.
'Arne Aidin (1300-1333) conditor Turcici
principatus in Lydia parteque Ioniae
siti 33, 27; 35, 9 ; 39, 26; 47, 4 ; 51,
11; 55, 13; 115, 1, 5, 11; 117, ; 145,
1 Bgffnk 367, 28.
6; 215, 17; 217, 33; 221, 25; 237, 23;
Turcico more apud Ducam etiam illins
prolibus nomen 'Atilv est 97, 3; 113,
16; 115, 9, 18; 219, 8-27.
'Atqvhc principatui Aidin adhaerens lido
animo 117, 18.
'ATTLxil 177, 12, 25.
'Atportog trium Parcarum una 163, 24.
'Areagta Antalia, 411, 25.
'Artalo; Jarantepe 103, 27.
Ainfoontar,ov Forum Constantinupoleos
377, 20.
My000tivoc, 6 aytog 269, 10.
AUSoulAg et- cix 141, 24-143, 13; 191, 1
'AcppLx..q 391, 16.
'A(peonryi 59, 16.
'Axata 79, 3 ; 133, 20 ; 139, 21; 177, 12;
279. 9 ; 425, 20.
'AxeXci)ovBulgariae urbs in litore Ponti
Euxini sita 321, 22. Hodierna Anhialos
urbs? (cf. Theophanis Chronographia,
ed. C. de Boor 437, 2 app. crit.)
'Axtkek 259, 19; 357, 12.
'Avid-c-rcaoLac, ESTI-clic 413, 28.
'Axco8Cov Ohrid 123, 26.
Bal3u2Av 31, 17; 87, 19; 329, 18;357, 17;
385, 17; 391, 14.
Bal3okthvux TeCrq 309, 12.
Bal3okoivLot. 329, 18.
Bcfluattthy, pgyac zovrocpaat 267, 20,
[36.v8ov vexillum, cohors 97, 2, 4.
www.dacoromanica.ro
455
BdQva 113, 1 ; 275. 30; 277, 4 ; 290, 14.
Boevcii3ag Si Kopvidaci 225, 28.
18 ; Baoagtog o pgyac, aytog 269, 10.
[3cto(ALaoct ordo titulusque coniugis filii
imperatoris 139, 8 ; 269, 21; atqUe
despotae 395, 26.
paapyatx6v 181, 26; 233. 7; v. yotagou-
XLx6v.
f3Et(QTIS 37, 30; 257, 25 ; 281, 23; 283, 8,
26, 27; 413, 4; idem Trawl:x.1.N xot
peodtcov 165, 12; 167, 33; 261, 10;
349, 9.
fIcrif3O6ag, 6 titulus Moldaviae et Valachiae
principis 123, 6; 239, 4; 251, 22; 253,
4; 255, 22.
BekOyno.Sov Beograd Belgrad 421, 20, 32;
v. Ilekoycod6o).
BgverCa 85, 19, 23; 149. 11; 247, 19-249,
25 ; 265,25, 26; 267, 11; 269, 16, 17;
329, 29.
BEV4TLXOL 147, 15-149, 18 , 163, 20; 247,
4-251, 20; 265, 26; 269, 18, 19; 309,
19; 329, 27, 29; 337, 16; 345, 5 ; 373,
32.
Bevgtot 67, 17; 85, 24; 169, 11; 307, 11.
Bevtapoiv 31, 6.
Bloo-apiaw Trig Nocatag 267, 19.
fiCyket vigilia 277, 3 ; 345, 8.
BL-0-ovia 33, 20; 35, 2 ; 39, 27; 47, 3; 55,
28 ; 75, 7; 77, 9 ; 101, 18; 117, 30;
199, 15 ; 201, 26 ; 235, 29; 427,-13.;
429, 1.
Btdovoi 53, 20; milites Turcici Bithynia
oriundi 153, 6.
poolQw; locum tenens 225, 28.
BXcipeag, 6 355, 7.
BkaxgcrvaL 63, 34.
BkaxIo. Tara-RomIneasca 123, 5, 9; 133,
19; 155. 25; 165, 7: 181, 18; 189,
18; 227, 18; 239, 1, 4; 247, 2; 251,
22, 27; 253, 15-27; 255, 22; 263,
16; 291, 3; 431, 11-23.
IncixoL Romeni 87, 14; Valachiae Romeni
157, 5; 161, 4; 169, 32; 177 23;
179, 3, 30; 251, 26; 253, 2; 275, 23;
433, 19; of gv TS Tii): AUX06t0[1(11) CIL
X0r1VTF; Mkt-A 427, 24.
456 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA
In.cixog, 6 Valachiae dominus Vla-l-Tepes
(1456-1462) 431, 17; 433, 4. 15.
Botarcta 247, 24 ; 269, 17, 18.
tianoeog Cimmerius 91, 31.
poniv19, 86vatag 265, 3-10.
BatayapCa. 123, 25: 133, 19 ; 177, 14 ; 257,
20 ; 337, 7.
Boayapot 87, 15; 165, 7; 171, 1; 179,
273, 1; 291, 3 ; 337, 7; 413, 25.
30 ;
Boaxog pater Serbiae principis, Georgii
Brankovio (1427-1456) 257, 17; 397, 4.
Bet5EXa,, Tc't vicus. in Asiae Minoris penin-
sula, quae ad insulam, cui nomen
Chios est, vergit, situs 221, 26.
Butetvuov 43, 9 ; 59, 31; 111, 14 ; 301, 26.
Buttivstot 45, 15.
Bot6v, 13ttoivri Cavarna -321, 22.
ret6 unus ex 12 filiis 1acobi patriarchae
31, 6.
raXcitat, of habitatores provinciae ra)ta-
via 91, 33.
raXasclg, 6 et PaAiric, 6 Galata, 73, 3;
137, 25, 28 ; 139, 2 ; 209, 5 ; 291, 4 ;
329, 23, 26 ; 333, 5-22 ; 337, 19,
20 ; 343, 28; 347, 12-349, 16; 351, 24 ;
373, 9-21; 393, 12, 19: 405, 15.
rakavict Galatia, Asiae Minoris provincia
33, 22 ; 101, 17, 29; 113, 20, 26 ; 123,
29 ; 165, 17; 429, I.
rahravoi, of 349, 3.
yakEdyni, Ii species navigii celerrimi 243,
10.
rcatiotov 6Qoc prope Ephesurn urbem 121,
29; 243, 19.
yaottouXtx6v, TO populus originis Graecola-
tinae ; imprimis milites ex patribus
occidentalibus et matribus Graecis
nati 225, 1.
rarEitotitog Aotuvixoc 411, 31; 435, 1.
razekottog Aciptvoc 411, 29.
rataatoc, ovp Ntxactog 417, 8 ; 421, 8,
13 ; 433, 25 ; ra-ratoiitoc 435, 2-8 ;
Nicoloso 435, 22; 437, 9. Luchino
Cataluso 435, 14 ; 427. 8.
l'asE2,atog 43@av-EVioxo; 67, 22 ; 69, 1-29 ;
73, 29 ; 81, 26.
www.dacoromanica.ro
FEfil6T6C, 6 e4 AamEat.goving Plethon, 267,
21.
yevittaQot et yEvistciet8Eg 97, 31; 179, 10 ;
363, 1.
rEvvci8tog axoLietog xai xaftoittx6c xcarig,
C-poleos patriarcha (1453-1459) 315,
29; 317, 13: 323, 23; 329, 5.
l'Evoi)a 67, 13, 15; 85, 20; 209, 1-13;
329, 25 ; 331, 1; 335, 2 ; 405, 27.
revatitic, Junus, classis Turcicae praefec-
tus 415, 10-26 ; 419. 10, 30.
revootrat, of 35, 15, 17; 67, 17 ; 73, 4:
107, 29 ; 137, 25 ; 139, 4 ; 169, 10; 207,
16 ; 209, 25, 26 ; 243. 31; 291, 4; 307,
11; 315, 11; 329, 23; 331, 3; 347,
12; 417, 29; 419, 4.
rEvovirqg 67, 13 ; 123. 17.
rEwcavia Gallia 67, 8 ; ATM $Qtlyyia 85,
21.
rEppavoi 41, 24; 205, 21 i. e. retiaot Fran-
ci 67, 9 ; 93, 35.
yEeovoia 43, 27.
noSpyLoc Seamirrig, xeciltmg Eserliag (1427-
1456), 257, 17-27; 263, 21; 271, 17,
24; 287, 29 ; 395, 23.
rEthQytog 6 axaknog 267. 21 ; .315, 29 ;
vide et rEvvd8Loc.
rEtheytog 6 4:1311avevomtv6g 259, 24.
rEcopyht.-7Eytg 153, 30.
ntae6vIta 279, 11.
recuxof, 267, 7, 14, 26 ; 269, ; 317, 29 ;
1
319, 3, 4, 24.
I'QiyOptog xa1 rcoly6etoc I. e. Nazianzen-
sis et Nyssensis 269, 9, 10.
rviyOotog III. (1443-1450) 315, 5 ; 317, 30
Act8,6 psalmista 31, 16.
Act8l8 6 Koprivk, paat.A.Eil; TparrEZarro;
(1458-1461) 431, 3.
Aakitkirat. 93, 34.
Aaktiatia 179, 2.
Aatictax6; 91, 15-20.
Any unus ex 12 filiis Iacobi patriarchae 31, 6.
AcivEtov Thraciae urbs. cui nomen et 616-
VE LOV erat, in litore Propontidis sita
inter Heracleam et Rhaedestum 73,
27.
Acivouk, 6 Danubius 47, 12; 79, 24; 8 1.
 DUCAS : 'STOMA TURCO-BIZANTINA
21; 123, 8; 149, 25; 169, 32: 177,
31; 257, 28; 259, 2; 253, 20: 275,
29; 295, 7; 433, 3, 8, 20; vide et 'I-
crtQog.
Agexor; (acc. pl.) Thraciae urbs in Ponti
Euxini ore sita 245, 26.
4381171OrT lg titulus honorificus ab imperatore
Byzantino in principes extraneos col-
latus 259, 23-25.
ATatirrrpLog 'Aydc 211, 12, 15.
AlittAtptoc, 6 Miyac, n dxpono?tc 335, 15;
355, 5.
Anufiretk KoSoivric 329, 7.
Alpiirpco; Aciaxagrg v. Aciaxotptc AEovsdeig
6,114-11TeLoc 6 ITcAniok6yoc, quietus filius
Manuelis If. Pal. 176, 10; 269, 21;
425, 16, 18.
Alp:114.ov vans Thessalonicae 251, 15.
ofiltog o 69, 22, 24; 83, 31; 111, 16.
AtufloXoaciyy0.og nomen proprium 73, 15.
ALEmplyrstxov 35, 11; 51, 24, 27; 53, 12;
309, 24, 28.
Itirckoxi6vtov 355, 4; All-J.oPr, Kirov 337, 2,
20.
Sovicluxo: 43, 8; Iriyac Notit;.vrtxoc TOD
cpcoadrou 259, IS b pt;yo.: 8.,1Ii,artxnc
381, 15.
Aoioc fc S Moigroucf?,.oc Al2xios V. (1204)
33, 8.
Aotixac MLxryrjA scriptoris avus paternus
47, I.
Ao6wov, ygvo; taw 47, 7.
Sokac, 6 Oyag Sco5xac, 8°61: 43, 19 ; 81,
23; 85, 21; 133, 19; 147, 5, 15; 209,
12; 247, 22, 23; 345, 7; 55, 19;
379, 1, 4, 11 15, 19; 381, 3, 19,
29, 32, 33; 383, 25.
Apayoato; Vlad Dracut, Valachiae domi-
nus (1431-1446) 253, 21-27; 255,
22; 259, 2-16; 263, 8-15; 273, 14.
Apankotog cl,Qavrtilaxog 405, 14-21; 407,
2, 26; 411, 19, 23.
8Qouyyticasoc 201, 17.
.6,15aspa Dorostolon, Dristra, Silistra, 431,
19.
"Ei3Qa.toi 347, 8.
7:(3psvt. 287, 25; v. Evrenez.
www.dacoromanica.ro
457
'Exrcup Priami, Troiae regis, filius 259, 20.
'Etsx.fac propheta 329, 16.
Elpirri (797-802) 33, 1.
'EActiag xano; sinus in Asiatico litore
Aegei Maris 207, 14.
'E4vri filia loannis VI. Cantacuzeni et
uxor loannis V. Palaeologi 41, 22; 63,
4, 31; 65, 2, 8.
`D.Ev6novroc 33, 23.
'EA.Lit 39, 29; 6 rob" Marra& 'EX.ret 113,
17; Mavretzfa-'EALgt-m ytc 115, 19 ;
Marroliag 115, 34 ; Mavtaxict; 'EXL-
itTEY 155, 7.
'Mtn criapanrcip 235 24, 26; 237, 1.
'ED.cig 177, 12.
"D.X.Tiv 57, 29 "akivrc 31, 11; 95, 17;
319, 10.
`En.yrocci pafliittata 267, 17.
`Eklivic 59. 15.
`EXViarrowroc 33,23; 35, 1, 8; 67, 14. 26;
133, 3; 147, 20; 149, 14; 225, 6;
279, 3; 299, 8; 307, 9, 10; 339, II.
`Eva); 29, 5.
'ElcUz 29, 9.
`Maparov oppidum munitum in Cherso-
neso Thraciae situm 65, 20. 183, 33.
`Etryiktov munimentum Isthmi Corinthii
S79. 4-12.
i,;LocurrIg, 6 vide Ind. verborum.
'Jsc2;coc 43, 18.
'Ernflcitai arx in litore Propontidis sita
prope Selymbriam urbem 303, 21;
305, 9; 321, 25.
'Eocra6g Hierissos ? urbs 181, 19.
"EpRoo, rivus Gedis-tal, 117, 21; 221, 16
241, 24.
'Ecnitled OciXacaa 31, 9.
'EQuE)pai Asiae Minoris urbs in litore Ma-
ris Aegei sita in peninsula, quae ad
Chium insulam vergit 231, 26.
'Eag Isa-beg I. 47, 4.
'Bak Isa-beg II. 113, 16; 'Eacrar 219, 9;
'Eagg Isa, secundus filius Baiaziti I. Ilde-
rim 101, 27; 113, 21, 24.
Ei;r3otct 75, 19; 147, 18; 149, 11; 249, 1;
251, 21.
Eiqegvro; Eugenius IV. papa (1431-1447)
265, 19.
45B DUCAS : 1SlORIA TURCO- BIZANTINA
EReivoc 131, 17 ; 189, 2 ; EAELvoc HOvtoc
79, 3; 113, 1; 123, 4 ; 133, 10 ; Ilov-
Toset µk11 175, 10 ; 181, 18 ; Ilovrodi
Oolotoaa 69, 7 ; 245, 24; 297, 28;
395, 18 ; 429, 8; Ilovux61.? Ilikayo;
253, 14; 116v-cog 131, 19; 307, 10; 321,
22.
Moog Civepog 197, 4.
°EiieW7cri 95, 15.
'Ecpeot,ot 105, 1; 115, 8, 29.
'Ecpecog 33, 26; 35, 10 ; 39, 25; 47, 9 ;
109, 7, 10; 115, 5-32 ; 117, 11, 23;
119, 2-19; 121, 13-35; 123, 15;133,
4; 141, 22; 153, 12; 189, 23; 219,
13, 221, 25, 32 ; 235, 7; 241, 25: 245,
9, 33; 267, 17.
Zapou7L6y 31, 5.
Zdyavog, f3stioic 275, 22; 301, 15; 373,
15, 20.
tacotoka.g, 151, 27; 179, 20.
taTQCxwv vide indicem verborum.
ZEk 73, 11; 151, 5.
ZTIT0i/VLOv Graeciae urbs, cui nunc Lamia
nomen est 111, 24; cuius nominis
urbem Ducas etiam alteram propius
Thessalonicam in valle Strymonis sitam
indicare videtur 127, 2 '; 239, 9-13;
245, 26.
ZtxxoC 91, 30.
Zuripoov Transilvaniae urbs Sibiu, Her-
mannstadt 259, 11.
.110CWLEICI. rr Opdx-rig 73, 27. 271, 4.
`1-1QaxA.18aL 375, 9.
`HpaxXilg 167, 25.
'Hoatac propheta 327, 19 ; 329, 16.
'Haar, veteris testamenti patriarcha 29, 16.
Odoog insula 413, 31 ; 423, 10, 17.
OcoSooo. OotoRdovg 369, 13.
iDERouclog Adoxaog (1204-1222) 33, 12.
0E68w,clog Aciaxaptc (1254-1258) 33, 14;
49, 12.
0E6Scopog 6 DolatoX6yoc, Manuelis 1I. Ira -
ter 71, 8, 30; 72, 10.
0E6Sovo5 o llotAatokoyog Manuelis II. fili-
us 85, 17 ; 137, 6, 10 ; 139, 23 ; 175,
8; 247, 6.
www.dacoromanica.ro
1968woc ticLox6:o.o5 MOvni; (Decica 137, 7.
eeaciyog 161, 21-163. 8 ; 229, 28, 30;
231, 17-235, 13; Oeo?,Oyo5 o KOQat,
173, 2 ; 229, 16 ; 0oX6yog 163, 8.
ec000.Ma. 181, 18; GervalCu. 35, 21; 113,
16 ; 123, 24 ; 133, 11; 173, 27 ; 175
9 ; 189, 16 ; 239, 7 ; 247; 10; 273, 25.
Oetrcat,xot otivciptEtc 39, 18.
Oeooctkovotaiot, 247, 19; 0EociakovottIg
247, 12, 27.
OEcoaXoy(xl 35, 21 ; 79, 1; 111, 23; 116,
4; 127, 7, 22 ; 157, 7, 14 ; 159, 23 ;
189, 19-25; 199, 30 ; 239, 9 ; 247,
7-249, 22; 251, 19.
ellPat, 247, 10 ; 279, 4.
00.6yog vide Oeo2LOyog
00.xat, of 93, 34 ; 0Q(ixEq 211, 29.
epeixri 35, 11, 20 : 47, 12 ; 53, 10, 19:.;
55, 20 ; 59, 32; 65, 14; 77, 29 ; 111,
20 ; 115, 11 ; 123, 10, 24; 125, 28 ;
133, 6, 141, 29: 147, 7 ; 155, 15 ; 157,
3 ; 165, 7 ; 167, 4: 169, 14, 31 ; 171,
33 ; 173, 8 ; 175, 16 ; 177, 9, 25; 179,
2; 185, 21 ; 193, 1; 203, 19; 213, 17;
219, 12 ; 245, 30 ; 249, 8 ; 263, 18;
265, 22; 273, 25 ; 275, 11 ; 281, 26;
295, 6 ; 297, 5 ; 413, 20 ; Ovitxmai 8u-
vdpetc 39, 18 ; 49, 20 ; eoctxt,xOg (ma-
Tog 153, 5; 185, 26 ; Oecotilia !Ago]
51, 7 ; 127, 1; 133, 2.
ettd-rma Asiae Minoris urbs in Lydia
septentrionali sita, olim Pelopia, nunc
Akhisar 221, 13 ; 239, 19.
eivata, td Asiae Minoris urbs inter Smyr-
nam et Ephesum sita 105, ; 133, 4 ; 1
221, 25 ; 245, 32.
015QatOL 105, I.
Omicic 6 'Axivog Thomas de Aquino 329, 7.
Ocoltdc 6 Kavtaxoutrivoc 261, 32.
ecoloi; 6 ffo2LatoX6yoc, filius Manuelis II.
Palaeologi 175, 11 ; 279, 9 ; 425, 15.
'Idyacivg Md.exog 231, 6.
'Idyyog vel 'Idyxoc loannes de Hunyadi
regis Hungariae locum tenens (1446-
1453) 271, 21-273, 29 ; 277, 8-32 ;
291, 9 ; 341, 23 ; 243, 6-21 ; 421, 25.
laxth3 patriarcha veteris testamenti 29,
16 ; 31, 4 ; 271, 16.
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA
'Idxco8og v. Katavim
'Icixcof3og lIvslittauxOg 323, 26.
14E8 patriarcha Hebraeus 29, 8.
'Iyy?itvor i. e. Anglo-Saxones 79, 21-22;
205, 21; 209, 27.
'IsogaCag propheta 341, 1; 357, 14; 387,
8; 391, 9.
liegiv et `Igoi, MTOpuov exitus Bosphori
Thracii in Pontum Euxinum I I I, 25 ;
187, 2; totus Bosphorus Thracius 275,
28 ; 277, 1; 299, 2, 10; 297, 3; 337,
23.
liQaurraXilli. 327, 5; 387, 24 ; 391, 10, 14;
via `IeciouciaAlia i. e. Kcovatamvo-Ono-
atc 391, 10.
'Igp6v.uptog 269, 10.
'haat Turcorum princeps 39, 26.
'ItXat4 Bulgariae vicus inter Sofiam et
Philippupolin situs 273, 3; 413, 25.
Inootg Navii Hebraeorum dux veteris
testamenti 31, 12.
'Ixelvwv, Konya 117, 33 ; 141, 5, 8 ; 155, 20 ;
243, 7: 257, 4; 273, 28: 275, 3, 5.
'IX4Qtx6c Illyricum 123, 24; 177, 25.
'Paola i. e. Fulgor, cognomen Baiaziti 1.
(1389-1403) 109, 29; 181, 13; 183,
9; 189, 15, 17; 191, 32; 193, 4; 199,
20 ; 219, 20; 257, 13 ; v. et Hayiatrjr.
laf3coog insula 411, 35; 423, 10.
'11.1.13eLoi, 403, 5.
Ivaxog 31, 10.
'IvSoi 93, 33.
lauSatoL 31, 11; 49,16, 18; 327, 13; 357,
15.
'IoMag, 1,165 'Iaxtht3 31, 5 ; 389, 5.
'ImiSag avo8Orrig XQLOTOD 271, 15.
'Iouktavog cardinalis 267, 16.
louonviavOg (527-565) 31, 25, 27.
'Iavonvitivaw, ix, TET)v v. 'Iwavvrig Myyoc.
Innapoitog hippodromus C-poleos 69, 23.
lorcialla 167, 33 ; 171, 20 ; 203, 1, 31 ;
283, 27.
sloadx veteris Testamenti patriarcha 29,
16.
laan.xtog 6 "AyyeXo (1185-1195) 33, 7.
'Iaax-naoLas 283, 26, 34; 287, 28.
'Iacixac 31, 5.
lat&I)Quii yak Chii insulae ecclesia 405, 19.
www.dacoromanica.ro
459
loi8copog metropolitanus Russiae episco-
pus 267, 19 ; et Poloniae Cardinalis
315, 8.
lapta6A. Calliupoli praefectus 419, 30; 421,
15 ; 423, 21.
lati.a6X Sinopensis Turcorum princeps 429, 9.
'Imravia Spania 209, 27;
'Imtavot 93, 35; 205, 21; 'IartavOg 415, 18.
'Iacalik 271, 10 ; 357, 16; 369, 3.
"Icisoog 123, 23; 157, 4; 177, 10-28; 217,
15 : 229, 2 ; 237, 28; 263, 25; 275,
22 ; 277, 23; 397, 9, 22; vide et at-
vauf3t.g'
1-ca)01 59, 15.
ItaX,Ca 67, 4, 8; 69, 2; 85, 20; 137, 7,
22: 139, 5, 6; 209, ;26; 249, 12; 261,
21; 265, 16, 20, 24 ; 269, 28; 279, 15;
349, 31; 391, 16; 425, 15.
'Itakoi 67, 9; 69, 28; 79, 22; 93, 35 ; 99
32; 205, 21, 25; 207, 1; 227, 24; 267,
15, 26 ; 315, 14; 317, 29; 347. 11;
405, 25.
'IT0.65 409, 7.
laxivvic Ai:1157(aq Barci41.15 (1222-1254)
33, 13; ,55, 12.
'Icoavvris VI. KavtaxoutrivOg (1347-1354)
35, 7; 41, 15, 22; 43, 3-27; 47, 17
21; 49, 1; 51, 3-24; 53, 5-13; 55',.
16-32 ; 57, 10, 30; 59, .20-29; 61,
10; 63, 5-21; 65, 3, 12, 16; 67, 1,
5, 20; 69, 25; 71, 1; 75, 2.
'Iuml.vvrig 6 Koavivag (1118-1143) 33, 3.
'liocivAlIC IV. 6 Kop.vriv6g TQanEtavtog
(1429-1458) 431, 4.
'Icoavvrig Aciaxaog (1258-1261) 33, 15;
49, 15;
:Ioivvrig AOyyog ix tcliv 'Iovouvalt.vaw 331
1-12; 343, 27; 347, 9-20; 353, 9;
355, 17; 357, 5, 23, 371, 25.
'Icocivvris V. Ikaatok6yog (1341 -1391) 35,
6, 14 ; 41, 12, 21 ; 55, 27; 63, 31; 65,
1, 7; 67, 2, 8; 69, 22; 71, 7-22; 75,
14 ; 77, 4, 8. 'Iwavvrig 5 riciwv 425, 10.
'Iwdvvrig VII. rIaXatok6yog (1390) 71, 28;
73, 1, 24 ; 83, 7-32; 85, 2, 13; 87,
1, 5; 89, 10; 113, 5; 173, 27; 175, 1.
'Iwcivvrig VIII. HalLaioA.Oyog (1425-1448).
85, 17; 129, 4, 12; 133, 27; 135,
460 DUCAS : ISTORIA TURCOBIZANTINA

4-15; 137, 6-139, 3, 15; 175, 7; 229, Kanna8ox(a 33, 22; 89, 6; 91, F32; 153, 29
13; 233, 6; 237, 10; 239, 5; 245, 23 ; givco KannaSoxia 175, 26.
247, 6; 251, 24; 259, 24; 265, 16; KaQacouXak 163, 31.
269, 21; 279, 14; 289, 28; 319, 17. Kapatouaoificp 281, 3.
laxivvia, td 133, 20; 247, 11. Kapaaciv quo nomine Ducas Turcorum prin-
"Icovag 153, 6; 'IcovgIg 145, 18. cipes, qui Iconii regnaverunt, appellat,
'Icovict 35, 17 ; 39, 25; 51, 14 ; 107, 28 ; etsi its non semper hoc conditoris
113, 17; 115, 1; 141, 30; 145, 18 ; illius principatus nomen erat 119,
149, 29; 151, 31; 205, 6 ; 207, 15 ; 1-121, 17 ; 141, 4, 8; 155, 17, 21;
219, 14, 27; 241, 28. 169, 11, 13; 171, 29, 33; 243, 8-245,
loxrficp unus ex 12 filiis 1acobi patriarchae 5; 255, 3-257, 8; 273, 24-275, 11;
31. 6. 281, 1, 3; 291, 10-292, 3; 295, 13, 18.
'Icocalcp II. Kcovararnvourcacon naretcimg KapecactQ Phrygia Salutaria 109, 28. Ka-
(1416-1439) 139, 18 ; 265, 17. pciaapcv 293, 2.
Kaeacrlig 35, 2.
Karcingy 305, 7, 10. Kapacranaco; 115, 2, 30; 117, 2.
Kaytartlix 141, 18 ; v. 'AQxayygkou cpocol- Kapatt Ca, KaQa-ct ccinay, Kaciarti.cincyt;
Qt0V. 321, 21, 27; 327, 10.
Kuivciv 29, 6. Kapcg 177, 31.
Kacaapsia KarcrcaSoxiag Kayseri 111, 5. Kt:Kik 33, 20, 26; 39, 28 ; 75, 7; 101, 18;
KaUcculicokic Galipoli Gelibolu 39, 20 ; 109, 16; 113, 18; 115, 19 ; 117, 5;
41, 8; 51, 23 ; 53, 9; 115, 14 ; .123, 143, 23 ; 144, 25; 155, 4; 401, 25;
17, 19 ; 139, 24; 147, 9-21; 149, 2, 403, 24; 419, 31.
24; 171, 22; 177, 27; 181, 18-27; Kael.aciv nomen principum Turcici princi-
183, 35 ; 185, 8; 197, 6-199, 5 ; 201,
patus Germian, etsf hoc nomen con-
32; 203, 28; 211, 18; 213, 24; 223, ditoris illius principatus its non sni-
33; 225, 1, 8 ; 227. 1, 20,34; 237, 14; per erat 35, 1; 39, 22, 23; 96, 6 ;
241, 23 ; 245, 20; 263, 9; 275, 27; 113, 14 ; 119--121, 17; 143, 23.
281, 8, 33, 283, 2, 5; 299, 8; 403,
KaQinciv 'Ali.ucia.Q v. 'Akoacie
30; 409. 27; 411. 25: 415, 10; 419
1, 30; 421, 17, Kae6a Mcycari vicus prope .Adrianupolin
187, 14.
IcciUtarog papa Calixtus III. (1455-1458)
Karcaavot. 209, 26 KargXdvot 41.8 ; 415, 32.
423, 9.
Karmgcov, 'Av6,2gag xai 'Icixo)(3og, ex raw
xciwcog tris 'Motavourcoixoog 283, 7. 207, 16.
Karraxoutivil, n uxor Ioannis VI. Canta- Karacpuyiotg, gv wig 301, 2.
cuzeni (1347-1354) 53, 3, 17. Kauxecata 601 429, 22.
Kavraxoviveig getter Lucae Notara 383, Kacpag o Feodosija 209, 5; 315, 14; 427,
1; pater eius fuit figiag Soligartxog 25.
383, 15 ; Kagoartvoi, of 307, 11.
Kavraxou1AvOg Ocopitc, cuius sororem Ge- Kanatricitg 219, 14.
orgius BrancoviO, Serbiae crales, in Kceattog xanog 335, 16; 337, 21; 339, 1.
matrimonium duxit 261, 33. Ka.cxia 33, 20.
KCIVICOCOlitirOg'lox-iv-nig v. 'Icocivvig VI. Kauteg 177, 31.
Kavraxoutrivac. Ka.bv rot) Irctupoi1 363,
20 ; 365, 15 ; rob-
Kavraxoutriv6g Marllaiog, filius Ioannis VI. McyciXou Kcovaravrivou 365, 6.
Cant. 65, 4. 19. KXatoacvai, al, 221, 26.
Kavraxoutivag Mrcial3op'yclig 239, 10. K62,xot, of 425, 2; 42Q, 23.
Kaarcaboxac 137, 31 ; 279, 24. Koadvaw, naQa tan. 425, 1.

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : ISTORIA TURCOBIZANTINA 461

x6prig 201, 17. 77, 23; 83, 14, 25; 125, 34; 127, 21;
xopirrig 93, 27. 139, 28; 149, 19; 169, 3; 203, 22;
xottliipma 227, 32 ; 297, 29 ; xontiouov 229, 12 ; 251, 27 ; ,265, 25; 269, 30;
307. 14. 279, 18; 297, 4; 349, 15; 399, 7;
Koptvnvoi 33, 6. Km/Growl:you 133, 9 ; 175, 4, 12; 197;
Kottvriv6; 'AXgtfog vide 'AXatog. 11 ; 235, 30; 399, 9 II6Xtg 33, 12, 17 ;
xovootaiaog 415, 16; 419, 31 ; Riyac xo- 57, 7, 31; 61, 3; 63, 8 ; 67, 8, 10, 20,,
vootaiikog 415, 11. 1.tgyag XaVt60T4111- 27, 71, 2; 73, 8, 21; 75, 8; 77, 21; 79,
Xog 335, 29; 337, 2. 1, 6, 17 ; 81, 28; 83, 32 ; 85, 3, 12; 87,
Koelot vide OsoX6yo:;. 1, 6 ; 89, 111, 17, 24 ; 129, 12
11 ;
Koovilog 425, 14. 20; 131, 16: 133, 2 ; 137, 9, 31 ;.
5,
KoevriXict, BatQvci(3ag be 225, 28. 161, 7, 31 ; 203, 21 ; 231, 13-28 ;
KoolAiSiov 327, 9 ; 337, 21; 379, 14. 233, 15 ; 235, 12 ; 239, 6 ; 247, 9, 14;
K600f3a 277, 24. 253, 6, II ; 289, 26 ; 293, 21; 297, 3-
Kotudetov Kuthya 39, 21; 101, 22; 103, 299, 26 ; 305, 33; 307, 3-309, 12; 313,
12 ; 257, I; 275, 2; 293, 1. 3-23 ; 315, ; 317, 4 ; 319, 20; 321,.
1

Koukoup.n6rou Iotivkag 421, 5. 9, 29 ; 325, 29 ; 327, 1-329, 24 ; 331,

Kouvrootrig 71, 11-18. 11 ; 333, 11-21; 335, 8; 337, 14; 341
Koi,ecig 239, 21-241, 20; 245, 21. 20; 343, 19 ; 345, 3-347, 26; 351
Kerig 151, 9. 14, 23; 361, 20; 365, 11; 369,
Kertrat, of 233, 12, 28. 12 : 371, 23 : i373, 31; 377, 5; 385,
Kelin), rl 147, 18 ; 149, 11 ; 249, 1. 9-13; 391, 13 ; 393, 22, 24; 395, 1,
xeLnig xa0oXfx6c 267, 22. 31; 399, 11--19 ; 401, 6, 13 ; 413, 11;
KQ6voG 73, 11. 419, 1, 8, 18; 425, 10; 427. 6, 9 ; Con-
Kuothrrig, Antuirofog 329, 8. stantinopoli 437, 4.
Kfitocog 323, 5. Kcovoncvuvouniakewg poval zal \roof,
KuxA.66at vilooi 35, 15; Kux7<ci6Eg 75, 19 ; Arutirreliog 6 Idgyag 335, 15.
147, 10, 18; 415, 20; 427, 3. Mayydvcov 399, 17.
Kuprl 141, 14. Mfxaigi. Tor, rattaelzov 303, 3.
Kuvily6g 345, 5 ; 349, 17. MeDdou oXyCou 75, 28.
Memo; lovonv[ag 407. 4, 34. Neat, 6 va6; rig 45, 18.
1(40.kog, 6 dywg 269, 9. `08rryirreliog 67, 28 ; 355, 6.
Kix" 6 Orion constellatio 79, 23. lialittoosue)Cotou 159, 29; 197, 2.
Kwvorarrivog 6 Miyag 31, 22, 24; 75, 29 ; IlarroxpciroQog 315, 28 ; 399, 16.
345. 14 ; 365, 6 ; 335, 20. Ikivrcov twv etyicav 75, 25-26.
Kcavcrravtirog VI. (780-797) 31, 27. 1-180.(3kinroil, ti); 69, 25; 233, 5.
Kwvaravrtvoc XII. IIcaaicaOyog (1448- IIrrylig 231, 23.
1453) 175, 9; 279, 2-13 ; 289, 16-29 ; II036Q61..tou, IIereoa McydXou 363, 3.
293, 8; 329, 22. 2ocpiag, Meycari 'Exx.kricdu 31, 26;
Kawo-ravnvoiutokt; 33, 10; 125, 6 ; 127, 315, 5, 25; 317, 23, 28; 323, 18, 30;
23; 12), 18, 26; 131, 3; 139, 23; 327, 13; 363, 16, 27; 395, 3, 17; 375,.
141, 5; 147, 26; 161, 16; 191, 9; 202, 10, 29.
24; 229, 3, 18; 251, 23: 265,21; 269, Eroatou 137, 3.
18 ; 28), 15 ; 293, 32; 307, 25 ; 309, Teacrapcixovra dyfwv 75, 27.
7; 311. 13; 315, 16; 321, 8, 15; 323, Xthemg, Itovi) ti); 339, 25 ; 363, 3.
6; 391, 14; 401, 22; 427, 8; 431, 5; KcovoravnvowrOXecog Haat
irrin)Q Tim/ 7c6),Ecov 127, 9 ; it Movarav- Baoafxii 233, 12, 29 ; 345, 5 ; 355,.
TiVOU 43, 3; 47, 2 ; 57, 19 ; 61, 11; 20 ;371, 6 ; 377, 10.

www.dacoromanica.ro
462 DucAs : ISTORIA TURCO-BIZANTINA
Kicoconoesa 353, 19.
Mutpd, n Ilovra 355, 5.
462,1, 1160-ra 355, 21; EuVinoeta
327, 7, 8; 355, 3.
`08iyriteCag, µixpd TN 67, 28.
n1121P, Mal -cfig 233, 1.
`PcouavoD, Tov etytou 339, 16; 343,
25 ; 369, 21.
Xao.aoii, rl 110.71 'Mil 361, 10 ; Xcipoot,
359, 19 ; 369, 21 ; 377, 11 ; i. e. Xaciatom
Xquaiia Hai 75, 22, 30; 77, 5. XQuail
327, 7; 335, 14 ; 355, 3, 14, 23; 425,
10.
'Qoctfa Hari 333, 22; 355, 5, 21, 22.
KcovaravrtvourtoAirat. 307, 11. floAitaL 57,
7; 73. 5; 83, 4, 17; 91, 23 ; 127, 28 ;
135, 3; 231, 17 ; 327, 2 ; 333, 13 ; 335, 5.
K6g, i1 vfiGog 403, 27; 407, 19.
AdtaQ0c, x02,:rig EeQPiag (1372-1389) 35,
25; 37, 22; 39, 10-14 ; 93, 3; 97,
10; 193, 18; 127, 14; 257, 12-17;
397, 2.
Adtapog, 8ionorrig EipPictg i. e. Stepha-
nus (1389-1427), filius Lazari 247, 1.
Aatoi 163, 31.
AaxeSaittovic 35, 17.
Aaxe8at[tovfa i. e. Mistrae despotatus 71,
30; 79, 2 ; 137, 11; 173, 27; 175, 8;
177, 12 ; 267, 21; 425, 20.
Acipsx 29, 10.
XattnaStag, xolaiirrig 95, 2.
Aci[twaxog, Lapseki 39, 20; 65, 15, 18 ;
123, 15; 147, 20 ; 149, 15 ; 185, 8 ;
213, 3, 25; 223, 28, 31; 225, 8.
Aaootxtta 39, 25, 26 ; 109, 27 ; 243, 16.
Actpdv8cov, it no2o,c TOW 275, 6.
Acteavotvoi, of 275, 7.
Aciaxaog vide GE68cocloc, 'Iwcivng
Adaxaptg Aeownicac Arittil-rwog 113, 3 ;
157, 11-159, 26; 173, 25; 175, 1-8 ;
181, 13, 25; 183, 5, 35; 195, 13-199,
8; 201, 32.
Acatvoi. 33, 10, 17 ; 69, 20; 87, 15; 99, 18;
207, 6, 11; 227, 24; 247, 28; 249,
12; 267, 23 ; 269, 7, I 1 ; 315, 15; 317,
20; 329, 10. 13; 331, 12; 347, 14, 20;
www.dacoromanica.ro
355, 19; 359, 8; 373,6 ; 393, 14; 409,
9; 413, 17.
AaTivog catholicae fidei adhaerens 325, 10.
Actti.vog 'Iona* 415, 18.
Aaxavag licaataXoyog 173, 2; 231, 5.
Aeovccietog AcioxctQL; Aitt. vide Aciaxacag
Asovrciog A.
AiOtot, 145, 31; 403, 5; 417, 1, 2; 421,
16 ; AiaPtoc 147, 25.
AeoPog 51, 18; 73, 31; 75, 17; 109, 1;
147, 26; 207, 14; 337, 10; 405, 12;
411, 29-415, 5; 419, 5, 14; 421, 3,
13, 20; 423, 2 -21 ; 427, 26; 433, 24;
435, 3.
Acui, 31, 5, 7.
Aitov 5 ociocig (886-912) 75, 26.
Ai lAVla xaxd 197, 1.
Ain.tvtot 403, 5. 419, 27; 421, 10, 16; 423, 2.
Aktvog viicog 75, 17; 111, 15; 159, 28;
161, 31; 173, 24; 175, 13; 191, 10;
213, 49; 247, 9; 331, 10; 411, 33;
419, 32-421, 19; 423, 10.
Atpliri 95, 16.
Atkonx6g Libycus 165, 23.
A6rog vide 'IcocivvrIg.
Awsciotov 119, 12 ; 213, 6, 28; 223, 12;
245, 31.
AouySoiwog 319, 16.
Avutog miles gigas victus interfectusque
a sancto Nestore benedictione sancti
Demetrii confirmato 53, 30.
A..u3CcE 33, 21, 27; 39, 30-33; 103, 26
113, 15; 151, 31; 153, 25; 205, 27;
207, 23; 221, 11; 281, 22.
Au of 153, 6.
Auxdovig 177, 30.
Auxaovra 33, 21 ; 111, 5; 175, 27;
Auxict 33, 23 ; 39, 28; 101, 18 ; 113, 18;
145, 25. 401, 25.
Alixtoi. 177, 31.
Auxocrrop.tov Danubii os; KEAliov Chilia
urbs 427, 24.
Mayi8thv inutpxia 33, 28,
MayiamQ v. Mai:arca°.
Marmata iv Evrtaq) Manisa 33, 14; 39,
32; 103, 25; Muyviora 33, 27; 153,
 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA
3 ; 207, 15 ; 245, 32 ; 277, 14, 22;
281, 19, 32.
Markt-Co; 6 Kavraxoutrivog v. Kataxoutri-
vd; Mar&aioc.
Maftouadka 29, 9.
McdavoQog notaa6g 39, 28; 177, 20; 121,
25.
MaAvoagyou Kcianog planities prope Magne-
siam urbem sita (v. G. Pachymeres
ed. Bonn II 314, 2) 119, 14. 141, 16 ;
207, 4.
Ma-tart-op, 6 Mgyag 143, 16 ; 145, 1, 26 ;
155, I ; 403, 9, 14.
MaLthrtoog XCavri 329, 27.
MaxeSoymai; naeig 127, 6.
MaxeSovia 43, 4 ; 125, 28 ; 127, 6 ; 157,
3 ; 173, 8.
Maxe86vwv Um. 43, 8.
Maxe6(6v, vgog Mechemet II. 339, 8.
Mcaargara, x6vre 137, 8, 10.
MaXeXgaiX. 29, 7.
titaacitai. litterae propheticae 401, 11.
Mciasaog arx in litore maritimo Cariae
provinciae sita 117, 4, 5.
Mavo-iy0. 6 Koarrivag (1143-1180) 33, 4.
Mayou.O. 6 Ilaktagaoyog (1391-1425) 71,
8, 30; 73, 9-10, 28 ; 75, 12; 77, 3-20 ,
79, 15 ; 81, 28 ; 83, 7-27; 85, 1-14 ;
89, 11 ; 111, 12, 15 ; 127, 25 ; 129, 9,
14 ; 133, 7, 26 ; 135, 4, 9 ; 137, 23;
139, 3 ; 157, 39 ; 163, 4 ; 167, 15 ; 173,
1 ; 175, 6 ; 189, 11 ; 201, 9 ; 229, 8,
13, 20; 231, 20 ; 235, 19 ; 237, 7, 24 ;
247, 7 ; 297, 25.
Mavraxiag quo nomine Ducas more Tur-
cico principes Turcici Mendeqe prin-
cipatus nuncupat, etsi non ommibus
hoc nomen conditoris illius principa-
tus erat 33, 26; 97, 6 ; 113, 17 ; 115,
19, 33; 143, 23; 145, 29.
Maytaxiag 'EALgt-ney 155, 7.
MaVa tertia uxor Ioannis VIII. PalPeo-
logi 139, 16 ; 269, 20.
MaQ(a soror Ioannis V. Pal. uxorque Fran-
cisci Gattilusii, Lesbi domini 67, 25.
MaVa Lazari, filia Serbiae principis, una
ex uxoribus Bayaziti I. 39, 14.
Mclocog vide 'Iciyaog
www.dacoromanica.ro
463
Mcipxog, 6 'Ecpgaou 267, 15 ; 269, 4.
MdQa) altera filia Lazari, uxorque Vulci
257, 16.
Marhaog KavraxoutivOg filius Ioannis VI.
Cantacuzeni 65, 4, 19.
Maup(nog (582-602) 75, 28.
Maxao6r-vraatag 413, 27 ; 435, 11, 16, 23.
Maxoggr, Maxouggr vide Mexeagr.
Maxgequov 417, 4 ; vide 'Aaa6g.
Me61.62ava 85, 19.
Miftuava 423, 21.
Me0thvi 85, 18, 25.
MaCeiva xthari vicus prope Prusam situs
169, 20.
Maavoatov pars Mitylenarum urbis 435,
13.
cratwv 141, 26 ; 165, 13 ; 203, 5 ; 229,
25 ; 245, 35 ; 261, 10 ; 283, 29, 34 ;
293, 11, 309, 1 ; 329, 9 ; 349, 9 ; 415, 2.
Msaaaiov rOnog vicus inter Smyrnam et
Ephesum situs 119, 17 ; 221, 34.
Mearipl3QCa 245, 25; 321, 22.
Mealvii %Coin; vicus inter Constantinupolin
et Adrianupolin situs ; nunc Misini
395, 3.
Meaonoraaia 29, 15.
Mexeair I. (1413-1421) 101, 27, 30 ; 103,
7 ; 113, 19-25 ; 123, 2 ; 129, 27-131,
31 ; 155, 14 ; 157, 1-13 ; 159, 33;
165, 4-21 ; 171, 14 ; 196,-26, 31 ; 203,
18, 22 ; 209, 9, 14 ; 211, 4 ; 297, 22,
24; Maxortgr-my 167, 30 ; MaXoullgt
129, 16, 22, 25 ; 133, 2-9 ; 139, 24 ;
141, 1-143, 29 ; 145, 2-27 ; 147, 11 ;
149, 24 ; 151, 20, 30 ; 153, 4, 28 ; 157,
17-159, 30, 34 ; 161, 4, 24, 29 ; 163,
10 , 19 ; 165, 26; 167, 6 ; 229, 23 ;
231, 1 ; 373, 14 ; Maxo6aet 141, 7 ;
229, 25, 27 ; Mexgger 201, 20 ; 235,
21 ; Mexepir-nay 165, 15 ; Mozaaer
171, 30.
MEXE ilk II. (1451-1481) 275, 18-277, 21 ;
283, 28 ; 289, 2 ; 291, 15-293, 4 ; 295,
12, 25 ; 257, 32 ; 301, 1 ; MExeRET
291, 15 ; 293, 13-31 ; 297, 13 ; 303, 10,
18 ; 317, 21 ; 331, 10 ; 337, 9 ; 343, 8.
Migog vijaog 147, 13.
Milcu'IX VIII. IIcaeuoXoyog (1261-1282) 33,
464 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA
16, 18, 24 ; 49, 13, 19 : 205, 24 ; 319,
17 ; 401, 3, 5.
Mrixakiii- IX. IlukaiolOyog (1294-1320)
35, 5.
MaTtag 6 fierov, Valachiae dominus, Mir-
cea eel Batan (1386-1418) 123, 6 ;
189, 14 ; 251, 23 ; 253, 4, 5, 17.
MvraTivatoi 291, 4.
MiTuXiivn 51, 17 ; 73, 32 ; 81, 25 ; 107,
30 ; 143, 23 ; 247, 2 ; 395, 17 ; 403,
30 ; 409, 24 ; 413, 5-34 ; 415, 27, 30 ;
419, 5 ; 435, 2, 11.
u6Siog 85, 6 ; 405, 7.
MovegiaoCa 35, 17 ; 427, 1.
Movo8ev6piev 365, 12.
povox(Towac 151, 11 ; 153, 10 ; 167, 25.
1\16vrq5-41eQcipa, paexioLog 137, 7.
MoQds vide MoupciT
Movcocir 1. (1359-1389) 35, 19 ; 37, 9, 24,
39, 10 ; 71, 23 ; /thopdT 71, 6-16.
Mundt II. (1421-1451) 167, 13, 16 ; 171,
26; 173, 10; 181, 22; 183, 21, 31;
185, 1-14 ; 201, 11, 25 ; 203, 5-205,
3 ; 211, 3, 11 ; 213, 7 ; 229, 5 ; 231, 4,
21, 24 ; 235, 4, 29, 31 ; 237, 2-25 ;
243, 28, 31 ; 253, 6, 24 ; 255, 4-24 ;
257, 29 ; 259, 21 ; 261, 10 ; 263, 4, 25 ;
269, 22, 25 ; 271, 29-279, 19 ; Mou-
Qcit-Icay 165, 9 ; Mopo.T 167, 10--25 ;
169, 12, 20; 171, 14, 30 ; 275, 2 ; MwQdt
153, 4, 28; 239, 22; 211, 20; 213, 26-
223, 29 ; 225, 3-227, 20; 229, 1, 15 ;
231, 5, 10, 22; 235, 20, 21 ; 241, 22 ;
243, 11-28 ; 247, 8 ; 249, 7-27 ; 253,
10, 17 ; 255, 26-257, 9 ; 259, 1-15 ;
281 3, 7; 235, 1; 283, 2; 291, 16, 18 ;
297, 18 ; 303, 18 ; vide et TaQ,cog, 6.
Movaiic vide Mwofig.
MoucouXpciv i. e. Suleyman I. (1403-1411)
101, 27; 111, 17; 115, 11, 13; 117,
18, 23; 119, 12-121, 33; 123, 13
125, 22 ; 133, 5 ; 135, 4 ; 149, 15 ; 199,
24 ; 219, 12, 243, 13.
Mouomaffivoi,-vog 77, 22-25 ; 144, 15 ;
149, 26 ; 173, 17 ; 187, 31 ; 197, 28 ;
199, 5 ; 299, 14.
Movampag filius Bayaziti 1. 101, 28; 113,
22 ; 155, 27, 31 ; 157, 4-159, 34 ; 161,
www.dacoromanica.ro
4, 30 ; 163, 173, 9 23 ; 175, 14,
1 ;
16 ; 181, 13 ;183, 2-185, 23; 187, 12,
20 ; 189, .6 ; 191, 26 ; 193, 15-197;
19; 201, 15, 33; 211, 15-215, 16;
217, 9, 18 ; 221, 19 ; 223, 21-227, 16 ,
229, 2; 231; 2 ; 239, 16 ; 241, 32 ; 247, 9.
MouoTospd.; filius Mechemeti I. 235, 22 ;
237, 19.
MouuToccilc Toti 'Aviv 219, 21, 27; 221,
24-223, 9.
MoucrTacrobec 1111 tres supra memorati Mau-
oTaqicl; 237, 21.
MouaTaqxlc vide IreQxXiTtia Movoraweig
Moxdper vide MExsukr.
Mnspyoria Burgundia 81, 23.
Mukaciicov, tilv 109, 16 ; *CT6 Taw MAci-
am 109, 26 Mylasa, Asiae urbs,
in Caria sita, nunc Milas.
Moak". 33, 59 ; 75, 7; 323, 3.
M000f. i. e. Bulgari 49, 8 ; Vlachi 189, 14.
Moxip,E8 propheta 39, 9; 135, 11 ; 291, 13;
415, 23 ; Mcodpea 375, 30 ; 393, 26.
Movci.T vide MoueciT.
Moxrijg (1411-1413) 101, 28; 113 21,
123, 1-131, 28 ; 133, 1; 141, 5 ; 199;
24 ; 203, 17, 25 ; Mouoilg 189, 10.
Maiiiall; 31, 7, 10.
Na3ovxoSolOooK Mechemet II. 315, 2;
327, 5.
Nau6pa 35, 16 ; 139, 22.
Notio. i. e. Cyclades insulae quae a Na-
xi-inisulae domino regebantur 51, 18;
147, 9.
Nbcivog vide NT6.vo;.
Mac, 6 vak 45, 18.
Necpftaketp. 31, 5.
Ngypw, EcayQmito.) Se 123 17.
NE6opurog, nvcvuaTtx6g 325, 6, 21.
Nflot,v, TO Naisus Nis 277, 24.
Nijoog i. e. 110.onovviroc 265, 22.
N(xata Isnik 33, 13; 39, 27; 103, 19 ; 237,
1, 16 ; 267, 19.
Nixaaog V. papa (1447-1455) 317, 30;
343, 5.
NosouiSCa, 103, 19 ; 301, 3.
NLx6iTob.c. Bulgariae urbs in Danubii li-
tore sita 79, 26 ; 149, 25 ; 259, 2.
Ntveutrai 83, 2.
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA
No1367rca6ov Serbiae urbs; Novo Brod
263. I.
vOlaup.a, 85, 7; 500 votrialtata=15.000
donicaa Xerrai 207, 25.
vogog 'AQa131,x6c 87, 4.
wittog nokstax6g 99, 3-7.
Notaef.g Aciasaig, treadow xai fthyag ocai-
xag 129, 11 ; 245, 35.
No-rapol; Nrx6Xclog, orewnivEuriic 129, 8.
Nrcivog I. Valachiae dominus (1385-1386)
NScivog 253, 5..
Nnivog II. Valachiae dominus (1420-1431)
247, 1 ; N6rivog 253, 11-255, 2.
Nirlicpcuot, 105, 1.
Ntip.cparov urbs in Lydia sita ; Nif 117,
21 ;141, 19 ; 143, 14 ; 207, 5 ; 241, 25 ;
243, 17 ; 263, 14.
N65£ 29, 3, 11 ; 325, 24.
Ugric (486 -465) 91, 34; 95, 16 ; 339, 7,
10.
Oftilliv (1299-1326) 35, 3, 10 ; 181, 4; 'Or-
fiCAV 155, 25; 169, 30 ; 171, 12; 175,
20 ; 177, 29 ; 183, 29 ; 189, 7, 18 ; 199,
15; 245, 6 ; 291, 1 ; 293, 13, 19; 401,
3, 4.
00r.riv lictyurctrjr 229, 8.
031tav(6eg 117, 3.
'061tivrou, 181, 6.
Oftp.6.vrov, siov 111, 9 ; 217, 9 ; 'Orfaiyaiv
TOW 219 ; :4; 401, 1 , 7; 'ORicivoi, 147, 5.
`01.toirp quo nomine Ducas duo vel etiam
tres principes Aidin principatus indi-
care videtur, unus qui tempore Joan-
nis V. Palaeologi et Ioannis VI. Can-
tacuzeni trans Hellespontum incursi-
ones faciebat 35, 9 ; 55, 21, 23; et
fortasse idem Homur Ioanni VI. Can-
tacuzeno auxilio profectus est 51,
11 ; 53, 1 ; et postea contra fratres
Rhodi insulae apud Smyrnam fortiter
pugnans mortem obiit 53, 22 ; 55, 15 ;
103, 31 ; alter `Ouoi),Q i. e. Omer II.
cui Timur Lenk paternum principa-
turn ei a Bayazito I. direptum resti-
tuit 113, 16 ; 115, 18, 23 ; 117, 12, 15 ;
219, 8, 10, 16.
30- 5217
www.dacoromanica.ro
465
'OuoDe-neyig procerus consiliarius Murat;
II. 211, 14 ; 213, 29.
`Oeoirt-rreyr 213, 29.
'00criv (1326-1362) 35, 10, 18 ; 55, 29 ;
57, 1, 6 ; 59, 1-18; 61, ; 63, 27 ;
1
65, 18 ; 71, 5 ; 75, 2 ; 199,17 ; 297, 18.
'0Qxciv Bayaziti I. filius 101, 28.
sOcoxriv Constantinopoli capta occisus est
289, 33; 293, 13-295, 16; 379, 1-14.
'00xciv Sarchani proles 113, 16.
'Orp,dv vide 046.v
'OrRavor vide '00.1dvrov.
OirywIa 79, 16-21 ; 255, 24 ; 259, 1, 11 ;
261, 19, 21 ; 263, 10, 21 ; 271, 19-
273, 19 ; 275, 20 ; 291, 9 ; 343, 4, 12 ;
397, 16, 32.
Oilyypor 81, 15, 17 ; 87, 5 ; 259, 5; 263,
22-27; 271, 31-273, 23; 275, 22 -29;
277, 28, 30 ; 287, 32 ; 295, 7; 299, 6,
13 ; 397, 20; vide O5vot.
ObyyQog 307, 24 ; 343, 3.
Oirtoih, Xaaciv (1453-1478) 425, 3 ; 429,
19.
Oilvvor. 93, 34 ; 165, 6 ; 169, 32; 177, 23 ;
179, 30 ; 433, 7 ; vide et air'ywor.
Hari:Vic I. 'RI-0'w (1389-1903) 37, 29;
39, 3-36; 71, 11 ; 75, 1, 6, 14 ; 77, 1;
79, 26 ; 81, 11 ; 83, 8, 13 ; 85, 1-3 ;
87, 2, 5, 33 ; 89 ; 15, 22, 25 ; 91, 19 ;
93, 1-15 ; 95, 28-103, 4 ; 105, 2 ;
109, 29; 111, 13; 113, 19; 115, 3;
119, 4 ; 135, 4, 15 ; 141, 6, 8 ; 156,
28 ; 175, 17; 219, 21 ; 229, 9 ; 249, 10 ;
257, 12 ; 425, 11.
llayLatrIT Oftticiv 229, 7 v. 'flrolu.
HaraVvr, (3Eticqc 141, 24-143, 8 ; 149,
17 ; 153, 5, 25 ; 161, 23-28 ; 165,
14-22 ; 167, 3-33 ; 169, 21, 24 ; 171,
20, 22 ; 173, 10 ; 185, 11-195, I ; 201,
13, 31 ; 203, 4, 11; 209, 20 ; 211, 14 ;
229, 26 ; 231, 1-10 ; 239, 15 ; 241, 32.
Ilayrathr, (3.8EXTOg tou Ttive;r 121, 2 ;
243, 4 ; 245, 13, 17,
1-10.414(vog, IIEciail3cig 243, 31.
llakatca6yol. 69, 17 ; 205, 25 ; 319, 18;
401, 2. vide 'Av8Q6vusog II., IV., MIRA-
toog, 0868rociog,Ocotteig, Kravcrravrivoc
466 DUCAS : /STORM TURCO-BIZANTINA

XII., '.1(.0d%vric Y, VII , VIII., MavolnIX Misrpa, p.ovrj 363, 3.

II., 1111.xatiA. VIII, et IX. 1Thsrpoviov arx in promontorio Cariae stta
ITcaatokoyog Aaxavec; 173, 3; 231, 5. 155, 5.
110.atok.Ovog Ihocosouroirov 383, 16. 'llespoO, cppo4tov eiTtau drcoaxedau 53, 15;
naXetstoy i. e. summi magistratns 69, 24; 155, 5, 13.
111, 16; 265, 23. illiyaaog 281, 25.
xabittov piya magnum palatium 43, 22 myxievng 235, 24; 403, 31.
23 ; 355, 6. Mcn8Ca 33, 23.
lid? 8a 337, 7. Maria 355, 3.
Ilancpulla. 33, 22; 75, 14-15 ; 77, 2; IIXoircury 73, II,
101, 29; 243, a; 411, 26. no8soicig 209, 7.
11d.v1.8og 73, 27; 77, 30; 111, 25. no8easatta 209, 12; no8sordro; 373, 23.
Moo; viloo; 147, 13, Heat; vide Kwvoscavv.volino4.,'
liaaxEuiv PumeIihisar 301, 10; 309, 18. IIAT.scat. vide Kftworavrivou.itairm.
IIcircook urbs 279, 11. IIoXwvfa 315, 8,
nurptxtog, Petty's]; 165, 13; 167, 33; 413, licvaxd,,11ovmdb novromiv, Thivro:, v e
27, 70. Mayo;
11oupXayovia 33, 19; 35, 2; 55, 29; 101, llorcosioaxXeLa Eregli 31 ".
28, 199, 15; 235, 26; 323,3 ; 391, 17. 110Qta aula militaris Bayaz ti 1. 81, 11.
IIeyataQI Asiae Minoris urbs Begshehir HoceL8Cov 73! '11'
257, 3. .
IIora un i. e. Advov(3t; 1 5. 3 ; 259, '6,
net earciviov 427; 10.
21; 263, 30; 27t, 17, ; 271, 11,
I1eXoyv6.8a) 263, 11, 28, Vide et Beit.etypa8ov.
21; 275 13; 397, 20, 3 .
I-1640e; 43, 24.
11e7Lonovviloog 35, 16; 85, 4; 111, 24 ; 3tEarCLIP 'Axntig 133, 20; 1-.9, 1,
139, 21, 24; 239, 8; 279, 1 ; 321, 6; 1103136vrta 85, 20.
11(1011T16E156 167, 2.
335, 2 ; 345, 22; 395, 15; 423, 26;
415, 14, 17; 427, 5. SOU 11a0g0; 85, npovota 179, 12.
16; NON 265, 22. liponovrtg 133, 11 ;=. I ",
lliQyagog, urbs Bergama 33, 27; 103, 22; lipana, Bursa vel Brit a 3% '0; 39 21,
119, 14 ; 141, 11, 245, 31. 36; 57, 26; 61, 5; 77, ; 87, 7; 39,
IliQyatitogs noragog 417, 3. 9, 23; 103, 15, I }: I I, A: l 7, 30;
IIenyn urbs 77, 2. 119, 12; 125, 19; In, 6; 1301;
IIEQL0ethotov Peritheorion, Thraciae oppi- 135, 6; 141, 2, 6: II, I ; IfiJ. 19,
dum 227, 31. 22; 171, 16 21; 131,5; 2)1, 25.; 203,
22; 213, 27; 231. )74, 3 ; 37, 20;
IIspx7:ritt;fa MoucrEacptrtg 151, 25.
245, 30; :255, 2., 23; 257, 1; 273,
Ilipant 125, 33; 377, 2; 391, 15; Tatari
Timuris-Lenki 39, 24, 29 ; 99, 17 ; 101, 26; 275, 2, 11 19; 283, 31, 35; 237,
'14, 17; 109,31; 211, 8; 163, 31; 165, 16 ; 427, 13.
'6, 19; 199, 73; Turci 99, 5. 11QovaccEig, 01 117, 30.
lizpoia 265, 12; vastum imperium Timuris- 'Toms, Mtxrn9. 135, 6-11.
Lenki 87, 23, 24; 91, 19, 29; 109, IIkocry Lydiae amx, in pede- Tmoli montis
31 ; 111, 6 ; 169,111 ; TIeecri8oc, ix, 175, site 117, 25; 223, 10.
25; is] IIFornxii yi 95, 21! Ilepoosol IIQcoresuroirtuo 271, 21; 273, 16; 331, 6;
acoA.Epoi, 345, 14; 1IFentc 429, 19. 363, 10. 383, 16.
ITEpatc3a4 IlakaPtsittvoc 243, 31.
1IspaosoDexot. 153, 30; Vide of Tovoco- Paoli), 45, 9, ;11.
-mkaat `Pavia 407,2, 23,

www.dacoromanica.ro
 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA
`13E8ault6c urbs Rodosto, Tekirdag 53, 11;
73, 27.
`Pawl. 247, 2 ; 291, 4.
`Pace viloog 53, 13 ; 75, 17; 143, 17, 24 ;
145, 6 ; 155, 401, 23-27 ;
10 ; 407,
16; 423, 10-18; 427, 26.
`130143(p, 31, 5.
`Pktog, valianog Peven.xog 309, 19.
`Pcouutx6v ucithwa 267, 23.
`Pcoualx6; 235, 9.
`Pcouctiot., of Byzantini 33, 21 ; 35, 41; 39,
20 ; 41, 18, 24 ; 47, 11, 15, 23 ; 49,
3-26 ; 51, 3-19 ; 53, 18 ; 55, 14-32 ;
57, 16 ; 59, 1, 2, 27, 32 ; 61, 4-26 ;
67, 1, 11, 14 ; 69, 20 ; 73, 7, 19; 75,
4 ; 85, 27 ; 87, 3, 4, 14 ; 99, 4 ; 103,
16, 24 ; 113. 7 ; 127, 31; 129, 2-10 ;
139, 8; 157, 20, 21 ; 161, 25, 30; 163,
4, 20 ; 165, 6, 13; 167, 29; 169, 10,
14, 31; 171, 29; 177, 13; 179, 4,
20, 30; 181, 26; 183, 13, 27; 185, 2;
187, 30, 34 ; 183, 3, 7 ; 193, 25 ; 195,
22, 24 ; 197, 13 ; 199, 32; 201, 2; 203,
12, 20; 207, 4-28; 209, 8; 213, 20;
231, 2; 237, 10; 247, 28, 30; 249, 11;
251, 12 ; 253, 10; 265, 26 ; 289, 15,
31; 293, 7-295, 31; 297, 3; 299, 5 ;
303, 7-15; 305, 1-15; 313, 4, 8; 317,
3 ; 321, 29; 323, 4; 329, 10 ; 331, 15-
18; 339, 12 ; 343, 18; 345, 2 ; 349, 8 ;
353, 1-21 ; 355, 19 ; 357, 8-359, 21 ;
363, 17-365, 20 ; 369, 23-371, ; 1
379, 9 ; 409, 10; 413, 17.
`Pcoualoi. Romani 343, 4.
Pcouatog 235, 4 ; 239 15.
`PccuavoL, of 79, 25.
`Pc6pi 265, 18 ; 315, 3 ; 423, 8.
`PcoaCa 133, 27 ; 255, 26 ; 267, 19 ; 315, 8.
Map& Arabiae regio 341, 2.
Edf3a rivus 263, 20.
l'af3oUtti.og, filius Murati I. 37, 28-34 ;
71, 11.
Ealyeolituo Si Ngyow 123, 17.
Mcaovrapia 243, 15 ; 275, 3 ; rile (1)(21iYiti;
293, 2 ;
Mapancivr Bukhara 91, 29.
E(itto.; 51, 18 ; 151, 17 ; 153, 23 ; 241, 18.
www.dacoromanica.ro
467
l'apohdx.1 419, 21; 423, 10. 16.
24o)v, 'Coy i. e. Saxonum 87, 15 ; 273, 17,
19 ; 277, 7.
2cipOete 39, 31 ; 103, 27, 117, 21; 243, 16.
l'amt(ot 257, 25 ; 259, 22; 275, 21; 281,
6; 301, 16.
l'aQz6v quo nomine Ducas principes regni
Turcici Sarukhan nuncupat, etsi non
omnibus hoc nomen conditoris illius
regni erat 33, 28 ; 39, 34 ; 97, 5; 113,
15 ; 207, 23.
laoia 31, 14.
Ea-ray 45, 10.
XEf3ciotaa MeyciA.1 Sivas 89, 7 26 ; 91, 20.
EE8Exia 357, 15.
Esrithe 'Axudr-nacuag 413, 28.
Ecuari 59, 17.
EeGPia 35, 25 ; 39, 12, 16 ; 49, 21 ; 51, 25 ;
61, 4; 65, 17; 127, 13, 20; 133, 19 ;
169 ; 2; 177, 26 ; 239, 1, 3; 247, ; 1
257, 11-22 ; 259, 22, 25 ; 261, 17-263,
2; 271, 23; 287, 30; 289, 13; 395,
14-397, 25.
2603ot 37, 17; 39, 9, 17; 49, 28; 55, 19;
59, 32; 61, 4; 67, 6 ; 87, 14; 96, 17 ;
165, 7; 169, 10, 31 ; 177, 12, 14 ; 179,
4, 30; -273, 23, Vide et 'feti3a/Arq.
Vcif3oc, 6 qui Muratem I. interfecit 37, 3;
Serbiae dominus Georgius BrankoviC
263, 23.
2e66ai 249, 16.
20 29, 5.
1:1Au(3,cia, ElXuppekt Si/ivri 35, 13; 51,
7 ; 53, 9; 55, 21 ; 61, 4 ; 73, 26 ; 83,
7, 9 ; 87, 4, 5 ; 321, 23, 26.
Eric-roc 65, 15.
EtaViv 283, 27, 28.
MLancil, filius Timuris Lenki 99, 33.
.7.,tytatiob-v8og Hungariae rex (1387-14371
imperatorque Romanus (1411-1437)
79, 24.
Mil/mac:tot 307, 12 ; Ytvconeig 427, 25.
Eirthni 12`', 2 ; 287, 22; 429, 2-16 ; 431, 1.
IirruXog mons 33, 14 ; 39, 32 ; 103, 25-26
IF.,u/ry i. e. `1Epouoakifla 341, 9 ; 387, 21
ea Etoiv, Kawaravnvoil:T02.ic 367, 26.
385, 25; 391, 4 ; °Ayia 2:oopia. 375, 29;
468 DucAs : ISTORIA TURCO-BIZANTINA
Egovcciowv, urbs 55, 34; 73, 17 ; 129, 17
23 ; 213, 4 ; 351, 24.
Ex411at barbari 57, 21 ; Tatari 95, 29-99,
12 ; 101, 31; 105, 9 ; .107, 4-19 ; 113,
13 ; 115, 28 ; 117, 14 ; 125,33; 145, 10,
161, 11.
Es509g, S i. e. Temp Timur Lenk 91, 14 ;
95, 7 ; 111, 2.
2xuatxol: nasttot. i. e. bella cum diversis
barbaris gesta 345, 14;
Epaeof3ov Smederovo 257, 30 ; 261, 24-
263, 4, 26 ; 273, 13; 397, 20.
Elrtiova, 33, 27 ; 35, 9 ; 51, 12 ; 53, 14,22 ;
55, 10, 12 ; 103, 28 ; 109, 6 ; 115,
3-32 ; 117, 4, 9 ; 119, 15 ; 133, 4 ;
141, 20, 23 ; 145, 16, 147, 11 ;
27 ;
189, 22 ; 221, 16-33 ; 241, 14 ; 245,
32.
EfAllQVCAiOL 115, 4 ; 221, 21.
Zrovai.og, o 1t.vefir 221, 23.
i. e.
EoXvittciv Constantinopoli captae praefec-
tus 393, 25,
l'otaniltetv filius Orchanis (1326-1362)
65, 18 21.
Eminna.vog 147, 6 ; 151, 21, 24.
Eocp(ct Bulgariae urbs 79, 30 ; 125,
271, 26 ; 273, 2 ; 397, 5, 23 ; 399, 4 ;
413, 23.
Eotp(u. `Ayitx, rl Msycart 'ExxXrioia 315, 5,
25 ; 323, 18, 30: 327, 13 ; 376, 10, 28.
.EnerncioIsfendiar (1402-1439) 123, 3 ;
Murati II. socer 259, 28 ; 287, 22.
EnEwncic illius proles 303, 17.
Elmetac Km4.ou[inotilg 421, 5.
E.acpavog Stephanus IV Dusan (1331-1355)
49, 23.
Ethpayog pater Lazari (1372-1389) 35, 25.
1.1x6wavoc (1389-1427) 39, 12 ; 93 2 ; 97,
11-26 ; 127, 14 ; 257, 16 ; 397, 3; nun-
cupatus Aciaeog 247, 1.
Emptivou uyiov nuviov 321, 24.
Evii,uov 309, 19; vide `Iso6v, `IQoi1 2.1roluov.
Etou&ou V. KwvoraVTINOWTOXECOg 11.0VOLL
/TVAPOliklig KaVTUXOLOThic 239, 11.
M-rcouthv rivus Strutna 111, 24 ; 127, 23 ;
239, 8 ; 245, 26 ; 289, 31 ; 295, 27.
EnAcicaol. 151, 23, 31 ; 153, 1.
Eruketoov 4og 149, 29 ; 151, 22.
www.dacoromanica.ro
eniva.-rirog 139, 29 ; 351, 3.
Muucthv unus ex 12 filiis Iacobi patriar-
chae 31, 5.
EvVoc 91, 20; 155, 21 ; 275, 5 ; 391, 15 ;
Koall EuQCo. 33, 23.
EGpoL 205, 22.
oxoUtcmog 267, 22 ; 315, 29.
Mwoftiviov Thraciae vicus in litore Bos-
phori situs, nunc Stenia 301, 8.
Tuttflo i. e. TEA 99, 31 ; 109, 2.
Tuve; 91, 30 ; 329, 28.
TdTOQOL 219, 6 ; 229, 17.
TatToox4AITAL Tatari Krim insulam habitan-
tes 91, 3.
Tavou, -rob' Consiantinupoleos forum Tauri
363, 20.
Tqui)c. Timur Lenk (1369-1404), Tapix. xciv.
Tsphe 76, 87, 19; 91, 5 ; 93, 4-21; 95,
11; 99, 28 ; 101, 4, 12 ; 103, 7 ; 105,
4 ; 107, 21, 31 ; 109, 1, 33 ; 111, 4 ;
113, 14 ; 125, 31 ; 143, 17 ; 145, 16,
22 ; 161, 13 ; 165, 16.
TEuricicgc 113, 23 ; 1'E1.111Qtk-.TrEyK 213, 29.
Tgvcoog 67, 10 ; 147, 19 ; 149, 4.
1 ; Taevot3oc, n Bulgariae orientalis urbs Trn-
ova 397, 20.
Ttcafg-xtrytg 147, 12, 30,
TtlVEAT Giineyt 115, 1-32 ; 117, 4-33 ;
119, 10-123, 25 ; 133, 2 ; 141, 11-
143, 28 ; 147, 1, 6 ; 149, 24 ; 155, 30 ;
157, 2-159, 31 ; 189, 21 ; 195, 1 ;
213, 11 ; 215, 26, 221, 3 ; 223, 1, 7-
21 ; 237, 23, 26; 241, 12-245, 22.
T1iva4 117, 27 ; 141, [10 ; 175, 14 ;
181, 14-28 ; 183, 25 ; 185, 4 ; 191,
9-29 ; 193, 14, 28 ; 195, 4-197. 10 ;
209, 19; 211, 25; 213, 12-215. 21 ;
219, 3, 8 ; [221, 22-223, 3 ; 237, 30 ;
239, 16. Ttuvonjzig 221. 19; TtLystiti1g
239, 28.
1).ti5Xog mons 39, 31 ; 117, 26 ; 243, 16.
TowaxcilnIc Bayaziti I. consiliarius 79, 4.
Toupcxxcirrig Murati 11. consiliarius 247, 12.
Toupakivt8sc proles Turachanis 217, 15.
TO1IMITT5Q Mechmeti II. socer 279, 23 ;
280, 1.
TOSQxOL 33, 21 ; 35, 3, 8; 37, 6, 13; 39,
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 469

17 ; 41, 3; 47, 13 ; -49, 6 ; 53, 6, 21 ; doutioukcix 261, 7; 263, 7, 11.

55, 32 ; 57, 15 ; 59, 26 ; 61, 5 ; 63, 25 ; 1,c(Qctth 95, 5.
65, 14 ; 67, 6, 7 ; 77, 2 ; 81, 6 ; 83, Vichg no-m.1mi; Rion 429, 21.
25 ; 87, 3 ; 95, 18 ; 97, 28 ; 99, 1 ; 111, .02cri.E« 135, 5; l'atfcciscatovv III, 22.
12 ; 113, 7 ; 123. 23 ; 127, 29 ; 129, 1- 4:16Qcipa, gaQxgcno; M6v-ri5 137, 7.
7 ; 141, 12 ; 145, 11, 22, :24 ; 147, 21 ; cbEciapia 85, 20; 267, 11, 12.
149, 1, 6, 30 ; 151, 3 ; 157, 5 ; 161, 19, cl3e0Qcov braexict 139, 10; vide 1116vvrtg
26 ; 163, 2 ; 169," 14 ; 175, 18-179, (DeQcipct
29 ; 187, 13<; 189, 3, 10 ; 195, 18, 203. (1)800tit-a.yav 307, 8.
3 ; 205, 26 ; 207, 1-29 ; 221, 17, 27 ; (1)&ia 247, 10.
225, 17 ; 229, 19, 21 ; 233, 1 ; 235, 24 ; (13actSacpuu Maphir 41, 1; 103, 27; 117,
239, 12 ; 247, 13-30; 251, 11, 18; 253, 21 ; 239, 17.
7 ; 257, 3 ; 259, 4-19 ; 261, 33 ; 263, 147,. civooa 79, 21 ; (McivElect 81, 5; -c(5v
2, 21 27 ; 273, 5-23 ; 275, 9 ; 277, Occcv861()v 81, 17, 23.
6-13 ; 279, 4 ; 281, 12 ; 293, 2 ; 299, cloulavOvamv6g rEkytoc 259, 24.
4 ; 303, 3-16 ; 305, 6-19 ; 309, 22 ; (111.24.LicaminoXic 79, 29-30; 271, 29, 31;
317, 25; , 323, 2, 6 ; 329, 11, 12 ; 331! 273, 2 ; 397, 23 ; 413, 22 ; 415, 9; ft
14-24 ; 335, 18, 22 ; 343, 19; 345, (13aimcou 79, 29 ; 273, 3; 397, 15;
1-349, 3 ; 351, 2 ; 353, 13, 18 ; 357, 399, 10.
1-361, 12 ; 363, 17 ; 367, 15 ; 369, Ci.civ6Qcc vide 4Dao.v8Qa.
18-373, 5 ; 375, 1-23 ; 377, 10, 22; 85, 20; (DAcoQsvria 267, 13 ;
(1)Xcupgv-ctIct
379, 3, 26 ; 397, 21 ; 399, 18 ; 401, 26 ; 269, 2, 15 ; 315, 4, 10; 319, 17.
403, 25 ; 405, 21 ; 407, 8, 12, 31 ; 409, cDoivixri 91, 15.
5-17 ; 411, 2-23 ; 415, 33 ; 417, 23, (1)o-vga antiquum nomen loci in quo Meche-
32 ; 421, 23, 30 ; 423, 10, 13 ; 431, 23 ; met II. arcem Rumelihisar aedificavit
433, 18. 301, 9.
Toupxopcivog EnevrulQ 123, 3. (Douvrcivag 'Iwcivvig 421, 5.
TouQxop.ci.vcov 6.Q-ay6; Touoycfc4 279, 24. (13Qctyyiet. Gallia 79, 16, 22; 85, 22, ; 209,
26; l'Eggctvia ijtoL (Doayytct 85, 21 ;
Touocongoacu, 89, 8 ; 165, 2; 281, 1 ; vide
Italia, Europa occidentalis 269, 24.
et 11EQcsozakmot.
(I)pc'eyyot, (1)(2oiyxoc i. e. rci7t.1ot, rEptcavot,
Toilexog 235, 16 ; 6 Tolioxoc i. e. Murat 1i.
'Icuravoi, Karcacivot., 'IrcaoC, Autivot
231, 28; 233, 28; 277, 28.
81, 14, 19; 205, 21;
ourircol: 35, 16 ;
TQuacto6mot 307, 11. 213, 2; 225, 12-17 ; 227, 7-13; 269,
TpoucEtag 139, 17; 165, 1 ; 329, 28 ; 395, 24; 271, 67 ; 297, 28; 299, 8; 317, 4 ;
18 ; 427', 25; 429, 24-431, 8, 365, 30 ; 373, 21 ; 407, 14 ; Franchi
Tetemovra, xaviov 243, 19. 435, 25.
TQL130.Xof Serbi 35, 22; 49, 8; 55, 19 ; 99, (I)Q6yyog catholicae fidei adhaerens 269, 25.
5; vide et /eoPoi.. (Nav86.kot vide (I)1Xciv8Qct.
ToLPaA.k6g 219. 14. illciav-cVtibec i. e. Palm. 81, 23.
TQcw2aarril, vovii Av Xt4 151, 10. (.13Ect4eti&ov, sv T4) atiovt) TOO vsiotc?,?..Cov
TQwcig 415, 12. T.c7)v 379, 2; di Francesi 437, 7.
(1)Qcoutfloxog vide et rataoiltog(1)Qav-Ccilo-
`Yocou 107, 4. xog et Aoctaguliog.
Lactuia 239, 10. cpcgcam 53, 13, 23 ; 103, 29, 31 ; 107, 2-
`Ytirn?Lit nok(xviov arx Asiae Minoris in 13 ; 155, 9: 401, 24.
litore Maris Aegei sita in conspectu clviys; 53, 20 ; 93, 33; 153, 5-; 213, 26.
Sami insulae 241, 15-243, 20; 245, 1. clvuyfa provincia Asiae Minoris centralis

www.dacoromanica.ro
470 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA
33, 28 ; 39, 21, 24 ; 47, 14; 101, 18,
23 ; 177, 30; 295, 3.
41)(ruyia Asiae Minoris provincia ad Hellesv
pontum et Propontidem sita 55, 28;
75, 7 ; 153, 27; 199, 16; etsi antiquo
tempore huic pro vinciae Phrygia Parva
nomen erat, Ducas Phrygiam Magnam
nuncupat (Douyfa MEyeai 33, 20; 35,
1 ; (1)Quyia rl xdtw 103, 20.
il)puyia KUJULT LUVII metathesis pro Hama-
travij i. e. provincia Romana formata
exeunte saeculo quarto p. Chr. n. ex
parte Phrygiae centralis 33, 20 ; h
6.'vcoillQuy(o. kamatumi 109, 26; 1) &co
ED,iyuyia 143, 23.
(1)Quyi.a EakouraQiu. provincia Romana exe-
unte saeculo quarto 109, 27 ; EuXou-
ae1a TfiglQuyCnic 293, 2; vide Ka,96.-
ouci et EuXouraoja
(10(uxuei; 145, 31.
(1)thxout Na Asiae Minoris urbs lent Focia
107, 29 ; 207, 12,17; 209, 4-211, 22;
225, 4 ; 227, 35 ; 417, .22;
clqwxua flaXaia 107, 30 ; 419, 14, 16.
(13thxutai, N&L xai Ma me( 35, 17 107, 27;
109, I ; 143, 22 ; 227, 32,
)corsCg i. e. (I)oixata ilakatoi 205, 6 ; 207, 17.
Xotycivo; 317, 20.
Xataeift 175, 10.
XuA.6utot, 93, 33, 357: 18.
Xiikfn Haleb (Alepo) 91, 17, 20.
XulA 23Q, 18-241, 31 ; 245, 8-15; 275,
21 ; 277, 18; 281, 23 ; 283, 26-34 ;
313, 3-12 ; Xcakc 239, 14 ;
ka-nucumic 293 21 ; 301, 13 ; 307, 7 ;
311, 21 ; 377, 6.
XaRtel; Bayaziti viziri frater 149, 17, 20 ;
241, 31 : 213, 27; 245, 9, 14 ; 249; 17,
21.
www.dacoromanica.ro
Xctpd.; Giineyti (rc,LvEio frater 193, 22 ;
195, 3 ; 215, 14, 24, 35 ; 219, 3, 30,
241 22; 245, 21. Xagri-Asyic 213, 30:
215, 27.
Xatitag pocillator 403, 31-411, 25.
Xuptii.g Lemni insulae gubernator 421, I, 15.
Xagdc, CmciyOg 431, 25 ; 433, 12.
Xu.vacitv 29, 15 ; 31 2,
x(wrou)Lcicao.7, Oyac, tCtiV Et6081illcit(OV iils
fiyeRoviu; 251, 8.
xaetowaat, pteyac 267, 20.
Xdocovreg 59, 28.
Xattaiii3olt 211, 14; 213, 29.
Xatlinrig 211, 16.
XERoviciog tTjc Ocaiwrig 35, 11, 24; 65,
16, 19 ; 67, 7, 16 : 173, 8; 175, 15;
177, 10 ; 181, 17 ; 183, 33 ; 187, 10;
281, 32, 34 ; 403, 32 ; 413,18, 20; 419,
32.
Xiot, of 145, 31 ; 247, 2 ;291 4; 403, 5 ;
405, 11 409, 4 ; 411, 2, 4 insulae
;
moderatores 405, 11-19; 407, 1.
Xioc vijuog 35, 15; 67, 16 ; 75, 17, 18,
143, 24 ; 149, 29; 151, 5; 243, 33 ;
315, 11, 15; 321, 5; 335, 3, 7; 393,
17 ; 405, 10-17 ; 407, 19, 35; 409,
2; 411, 19, 26; 415, 12-417, 17;
419, 7, 23; vab; ay(ou 'Iot8thoou 405,
19: [toviI Temacoryl 151, 10.
X),tseri Asiae Minoris urbs in Lydia sita
221, 13.
Xocraig II Parviz (591-628) 317, 20.
Xu- XottLcupecioq 103, 5, 9.
XVUOij 273, 2 ; vide '11;kartj
Xqu000toroc, o aytoc 'T(ocivri,c 269, 10.
Xxii8TIQ 39, 33, 35.
OxeuvOc 95, 1
 INDICE DE NUMB LUCRURI

Prima cifra St cifra dupd punct ci virguld arata pagina,

celelalte arata rindul'.

Aaron - preot bibilc - 30,

Abdulah - rob
8.
si ginere al emirului
Adrianopole - ocupat de turci
20 ; apoi 50, 28 ; 88, 11; 112, 2 ;
- 34,

Ciiineyt - 140, 25-142, 16 ; 194, 2. 122, 25, 31 ; 124, 4, 16, 20 : 126. 22 ;

Abidos - oras pe tarmul asiatic al 130, 15, 21, 35 ; 152, 29 ; 154, 17,
Dardanelelor, azi Ceanac-cale - 29 ; 158, 20 ; 162, 14, 24 ; 164, 6;
64, 16.
acchin - turc. expeditie de prada - 166, 31 ; 182, 18 ;
194, 11 ; 200, 19 ; 212, 2
186, 4, 16,
; 223,
20 ;
17.
176, 3.
Acropole -cartier din Constantinopolea
bizantina, la capatul peninsulei.
22, 25 ; 236, 6, 14, 26 ; 240, 23 ;
244, 20 ; 248, 18 ; 250, 20 ; 256. 11 ;
258, 22 ; 260, 2 : 262. 4, 6 ; 276, 22 ;
uncle se ridica antica cetate - 334. 280, 8, 10, 34 ; 282, 8 ; 294. 24, 27 ;
57 ; 354, 6. 296, 17, 20 ; 298, 13 ; 300, 7 ; 306,
Acsiari - oras turcesc in Asia Mica. 19 : 308, 29 ; 310, 2, 16: 332, 6 ;
cucerita de Murad II, azi Ak-sehir 384, 7 ; 392, 29 ; 394, 6, 21 ; 396, 14 ;
- 256, 3. 398, 5, 11 ; 400, 26 ; 406, 35 ; 408, 30 ;
Adam - protoparintele 28. 2. 4. 13 ; 410, 31; 412, 16 ; 418, 20 ; 420. 31;
30, 21. 422, 5 ; 424. 19 : 426. 8; 432, 3, 23
Adorno George,
Genua - 208, 12.
sir - lost duce de Africa - 390. 17
african, magar - 164. 24.
loan - podesta genovez la Focea
Nona intre 1415 si 1425, feciorul Afrodita - 58, 18.
liai George - 208, 11-210. 17 ; 224. Aghiasmati - port pe tarmul Asiei Mici,
4-226, 29 ; 242, 34. azi Ajasmand din fata Mitilinei
Adramintion, Adramyttion - nra pe (Lesbos) - 404, 11 ; 434. 7. 20 ;
tarmul egeic al Asiei Mici, cam in 436. 5.
fata insulei Lesbos, azi Edremet --
102, 23 ; 302, 21. Ahaia - tinut la coasta de nord a
Adrian, golful lui - e o anumita parte Peloponezului 78, 3 : 132, 23 ;
din Marea Ionics - 146, 19. 138, 23 ; 176, 13 ; 278. 10 ; 424, 21.

www.dacoromanica.ro
472 DUCAS z ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Aheloon - oras la tarmul Marii Megre de un podesta genovez, azi Amasra

in Bulgaria ; poate Anchialo de azi ; - 208, 5.
(cp. Cronograf, Theophan, ed. C. de Ambrosie, sf. - 268, 11.
Boor 437, 20 si ap. crit.) - 320, 25. Amisos - oras in Asia Mica la coasta
Ahil - eroul homeric - 258. 20: 356, Marii Negre, azi Samsun - 208,
13. 5 ; 306, 13.
Ahmat, Seiti-pasa - 412,
Aiacos, al de - adica eroi ca
torii din acest fecior al lui Zeus -
26.
gi cobori-
Amorion - oras in Frigia, in Asia Mica,
azi ruine 242, 7.
profetul - 366,
42, 24.
Aladin - feciorul mai mare al lui
Amos,
Ana de Savoia
III
-
Paleolog, regenta
28.
solia Iui Andronic
(1341-1347)
Murad II, mort inainte de 1444 - pentru fiul ei minor loan V Pal. -
272, 29 ; 274, 14, 15. 40, 30 ; 54, 27 ; 62, 10.
Ana din Rusia, cea de a doua sotie
alani -
alamani - 40, 27 ; 84, 26.
in hotar cu Tara Romineasca
albanezi - 48, 8; 86, 15; 142, 1, 9;
a lui loan
32 ; 134, 3.
VIII Paleolog - 132.
in timpul Iui Vlad Tepes - 432, 8.
albanez
Albanezi
-- 164, 16.
48, 8 ; 86, 15 ; 142, 1, 9;
Anatolia, Asia Mica ; Orientul - 92, 2 ;
168, 12 ; 176, 31 ; 300, 4.
Ancara, capitala Turciei de azi ; lupta
170, 1 ; 176, 16 ; 178, 2 ; 190, 33 ; din 1402 de la A. - 92, 5, 6 ; 164,
278, 11; 424, 22. 19 ; cucerita de Timur-Lenk - 100,
Mepo - oras in Siria - 90, 18, 21. 21 ; apoi - 100, 24 ; 108, 9 ; 112.
Alexandru Si§man -
feciorul lui loan Sisman - 146, 5.
care s-a turcit,
20, 25 ; 122, 1 ;

Andronic I Comnen (1183-1185)

428, 1.
32,

-
Alexie III Angel (1195-1203) - 32, 6.
I Comnen (1081-1118) - 32, 2.
4, 6.
Andronic II Paleolog (1282-1328) -
- II Comnen (1180-1183) - 32, 4.
- IV al Trapezuntului (1417-1429)
cel Batrin -
32, 22 ; 34, 4 ; 400, 5 ; numit si
54, 14.
Andronic III Pal. numit si cel TInar
- 138. 16 : 162, 35 ; 430, 4
(1328-1341) - 34, 5 ; 40, 19 : 58,
- V Duca Murtuflu (1204) - 32, 7. 1 ; 60, 18 ; 62, 34.
All - feciorul lui Evrenos-bei 1i mare Andronic IV Pal. (1376-1379) 64,
portar at lui Mahomed II - 286. 25, 10 ; 68, 35 ; 70, 8-27 ; 72, 1-23 ;
26. 82, 6.
Ali-bei - guvernator al Lidiei
34 ;152, 3 ;
-
probabil identic cu
un
150, Andronic despot, cel de al 3-lea fecior
al lui Manuil II Pal. - 174. 11 ;
vizir al lui Murad II 202, 2 ; 210, 246, 7, 24.
13 ; 212, 31. Andros insula in Marea Egee - 146,
Alisar, Carmian de fapt Iacub II -- un
urmas at lui Carmian Alisar, inte-
meietorul emiratului - 112, 14.
14.
Anemas -
turnul lui - 72, 2.
Angel - nume de persoana - 72, 14.

Amasia - oras in Asia Mica pe rlul Antonie - mitropolit at Heracleei tracice

in timpul sinodului din 1439 de la
Iris, capitala provinciei Pontus -
88, 23 ; 152, 31 ; 162, 32 ; 164, 1 ; Florenta - 270, 5.
168, 19 ; 176, 34 ; 210, 2 ; 262, 6 ; Apocaucos Alexie - mare duce si gu-
272, 30 ; 274, 10 ; 280, 2. vernator al Constantinopolei, mort
Amastris -
oras in Asia Mica la malul
Marii Negre in Paflagonia, guvernat
la 1345 - 42, 17, 30 ; 44, 4, 10.
Apolon - zeu antic - 326, 19 ; 374, 9.

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 473

Aqui lea - ora* in Italia de nord-est

422, 9.
- mai la nord, azi ruine 34. 1:

Aquino, sf. Toma ; v. Toma de Aqu.

arab - 178, 32 ; arabe, scrisori - aspri -
102. 23 : 416. 4.
bani albi de argint
244, 28 ; 288, 31.
- 158. 30:

Atalia - azi Antalia, oras pe coasta

234,

254,
9.
araba, legea - 86, 3 ; arabesti cai
5; 280, 28.
- /Wadi Mediterane a Asiei Mici in
Pamfilia - 410, 25
arabi - 38, 3 ; 90, 19 ; 204, 23 ; 254. Atalos - oras in Lidia Asiei Mici, azi
7 ; 316, 20 ; 344, 15 ; 376, 23. Jarantepe 102. 30
Arabia - 390, 17. Atena 74, 21 ; 338, 13
arc greu - 194, 19. atenieni - 338, 12
Arghiropol - mare dregator, is parte Mica - 176, 13, 28
ca mirean la sinodul din 1439 de la Atin e Aidin (1300-1333) - intemeie-
Florenta 266, 23 torul emiratului cu acelasi nurne
arginti marunti - 30 la un galben - cuprinzind Lidia antica si o parte
206, 25. din Ionia cu centrul la Smirna *i
Arhanghelului, cetatea, turceste Caiatic Efes - 32, 24,; 34, 8 ; 38, 22 ; 46,
in Cimpia Nebunului (Mainomenu) 4 ; 50, 12 ; 54, 13 ; 96, 2 ; 112, 16 ;
intre Cyme si Nympheon in Asia 114, 1, 13, 17 ; 116, 19 ; 144, 6 ;
Mica - 140, 18. 214, 17 ; 216, 35 ; 218, 9, 17, 29
Aristotel - mare filozof antic (384-322) 220, 25 ; 236, 24. Duca dupa obicei
- 392, 8. turcesc numeste cu acelasi nume ai
armeni-
Armenia - 32, 21 ;
90, 34
88, 6, 26 ; 90, 32 ;
urmasi de ai intemeietorului, chiar
daca purtau alte nume 26, 2; -
174. 31 ; 176, 34 ; 278, 26 ; 390, 16 : 114, 6; 218, 23 ; astfel pare sa-1
424, 2 ; 428, 18, 21, aiba in vadere pe Iese, un nepot de
Armenia Mare - 88, 8 ; 110. 6 al lui Aidin Ia - 96, 3; 114 , 11,
Armenia Mica - 110, 6 19; 116, 1 ; 218, 9.
Arsingan - oras in Armenia - 88. 10. Atos, sf. Munte 70, 3 ; 180, 22 ; 264,
27 ; 90, 21. 25.
Artaxerxe (463-425) - 94, 18. Augusteon - piata din fata sf. Sofia in
Aser - unul din cei 12 feciori ai Constantinopole - 376, 21.
Augustin, sf. - 268,
patriarhului Iacob - 30, 6
Asia - 386. 16 ; Asia Mica - 34,
8;
avasgi - popor
Caucazului la Marea Neagra
12.
locuind pe coasta
56,
46, 3, 16; 74, 7, 18 ; 80, 32 ; 90, 22 :
22 ;
92.
164,
34 ; 122, 11 ; 124, 32 ; 132, 4 ;
8 ; 166, 3 ; 172, 9 ; 210, 5;
Avraam
90,

30, 2, 17.
32
patriarh biblic - 28, 16;
228, 19 ; 262, 12 ; 264, 24 ; 280, 18 :
296. 5 ; 390. 17 ; dar gi numai fosta Avranez 78, 2 ; 216, 17 ; 246, 13 ;
provincie romana Asia si indeosebi v. Evrenez.
Ionia antica, avind centrul Ia Smirna azapi - ostasi pedestrl Ia turci. dupa
5i Efes 32, 17, 23 ; 100, 18; 102, Duca numiti ti ieniceri - 336, 13:
23; 116, 28; 132, 6 ; 140, 5, 10: 362. 1 ; 434, 24
144, 17 ; 152, 26; 176, 33 ; 188, 25 ; azimiti - nume dat de bizantini catoli-
204, 29 ; 220, 18 ; 248, 9 ; 262. 14 cilor, pentru ca Ia sf. impartasanie
Asiria - 390, iau piinea nedospita - 270, 3 ;
Asos - 16.
oras pe coasta egee
Mici in fata insulei Lesbos, putin
a Asiei 316, 22
Azov, Marea de - 328, 28.

www.dacoromanica.ro
474 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Babilon - 86, 25 ; 308, 12; 328, 19 ; Balta v. Palda.

356, 20 ; 384, 7 ; 390, 15 barbar - negrec, turc, strain - 56, 31.
babilonieni - 328, 21. Belgrad, Beograd - capitala Jugo-
Baiazid I Fulgerul (1389-1403) procla- slaviei, impresurata de Murad II -
mat sultan - 38, 1 ; ia tribut din 262, 19-29 ; de Mohamed II 420,
Serbia si pe sora craiului de. sotie 21-32.
- 38. 10 ; face cuceriri in Asia Beatia - 246, 26 ; 268, 18, 19.
Mica - 38, 13-19 ; 40, 1 ; 74, 6 ; Betel - 366, 29.
cere sa fie judecator turc in Con- Biserica cea Mare sf. Sofia din Con-
stantinopole - 76, 24 ; cucereste stantinopole - 314, 6, 25; 316. 23 ;
Tesalonicul - 78, 1 ; 248, 11; birui- 322, 20, 33 ; 362, 16-364, 3 ; 374.
tor la Nicopole - 78, 28 ; 80, 11 : 10, 30; 392, 27.
o duce in desfatari la Brusa - Bitinia - tinut in nord-vestul Asiei
86, 7 ; isi bate joc de solii Itti Mici in fata Constantinopolei - 32,
Timur-Lenk - 86, 35 ; cere Con- 17 ; 34. 2 ; 38, 22 ; 46, 3 ; 52, 20;
stantinopolea -
80, 27 ; 82, 14 :
84, 1, 3 ; 88, 17 ; porneste asupra
54, 28 ; 74,
116, 30 ; 152, 6 ; 198,
7; 76, 33 ;
15 ;
100,
200, 26;
17 ;

-lui 92,
94,
Timur - 90, 20 ;

-1-15 ; e invins
1
prins -
e tratat bine
98, 34 ;
lupta la Ancara
Si
100,
234, 31 ; 426,
Bizant, Constantinopole
15 ;
14 ;

58, 35; 110, 15 ; 302, 1.

-
428,
42,
1.
8; 44.

1-11 ; incearca sa fuga - 102, 6 ; bizantini - 32, 19 ; 34, 22 ; 38, 16 ; 40,

moartea lui - 108, 27; feciorii lui 21 ; 52, 19 ; 56, 17, 24; 58, 31, 36 ;
- 100, 25 ; 112, 19 ; 134, 5 ; 174, 60, 3-9 ; 68, 22 ; 72, 18; 86. 45 ;
apoi - 36, 29 ; 70, 11 ;
20 ; 228, 10 ; 96, 4 ; 102, 18 ; 112, 7 ; 126, 34 -
74, 2-16 ; 76, 1, 5 ; 82, 8 ; 86, 3, 5 ; 128, 5 ; 156, 20 ; 160, 26 ; 162. 4:
88, 25, 28 ; 104, 3 ; 110, 14 ; 114, 4. 164, 7 ; 166, 30 ; 168, 12, 16, 34 :
88, 25' 28 ; 104, 3 ; 110, 14 ; 114, 4 ; 176, 14 ; 178, 3 ; 182, 28 ; 186, 32 ;
118, 3 ; 134, 19 ; 140, 7, 8 ; 154, 31 ; 188, 1, 5, 8 ; 206, 4 ; 208, 8 ; 252,
256, 12 ; 424, 12. 9 ; 298, 5 ; 302, 14, 16 ; 304, 1-15 ;
Baiazid Ilderim - 108, 27 ; 218, 22; 312, 5, 19 ; 320, 33; 322, 2, 3; 328,
256, 13, 14, 9 ; 330, 16-20 ; 344, 1-346, 7 :
Baiazid Osman - 228, 8. 352, 2-25 ; 356, 30-358, 29 ; 362,
Baiazid - mare vizir al sultanului 18-370, 1 ; 408, 10 ; vz. gi Romei
Bizon - in antichitate Bizone, Cavarna
Mahomed I si apoi al lui Murad II;
de azi -
320, 25.
in 1421 e ucis de Giineyt - 148, 19 ;
152, 5, 26 ; 160, 27 ; 164, 16 ; 166,
34 ; 168, 23, 26 ; 170, 22, 25 ; 172,
Blanca -
un cartier in sudul Constan-
tinopolei, spre mijlocul zidului din-
11 ; 184, 12-194, 22 ; 200, 12, 31 ; spre Marea de Marmara, azi Blanga-
202, 13 ; 208, 21 ; 210, 14 ; 228, 27; Bostan - 354, 8.
230, 1-10 ; 238, 16; 240, 35. Bosfor - 110, 27 ; 186, 2 ; 274, 30:
Baiazid - fratele emirului Giineyt 276, 1 ; 298, 2, 11 ; 308, 19 ; 336, 25.
120, 1 ; 140, 27-142, 8 ; 242, 3 ; Bospor Bosforul tauric (cimerian),
244, 14, 18. strimtoarea de la Cherci in Crimeea
bailo titlul guvernatorilor trimisi de - 90, 32.
Venetia in coloniile ei 106, 13.
Balsamon - mare hartofilax, ia parte
- Brancovici Gheorghe - despot, crai al
Serbiei (1427-1456) - 256, 17-27;
la sinodul din 1439 la Florenta 262, 22 ; 270, 19-272, 15 ; 286. 29 ;
266, 21. 394, 22.

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 475.

Brie la - localitate in Asia Mica la apus Cantacuzino Stravomitis, Cirnul, gene-

de. Smirna pe peninsula din fata ral bizantin, vajnic luptator in con-
insulei Chios-220, 26. tra turcilor - 238, 11.
Brusa - oras in nord-vestul Asiei Mici, Cantacuzino Matei - despot, feciorul Jul
prima capitals a imperiului otoman loan VI C, - 64, 5, 21
- 34, 9; 38, 32; 56. 28; 60, 5; Cantacuzino Toma - cumnat cu des -
76, 5 ; 80, 25 ; 86, 7 ; 88, 10, 25 ; notul Gheorghe Brancovici al Ser-
96, 28 ; 102, 17, 21 ; 110, 4 ; 116, biei - 260 34.
30 ; 118, 12 ; 124, 20 ; 128, 17 ; 130, Capadocia - tinut in Asia Mica 32,
5,35; 134, 7 ; 140, 3, 7 ; 154, 20 ; 20 ; 88, 7; 90, 33 ; 152, 32 ; 176. 34 :
168, 21, 24 ; 170, 18, 26 ; 184, 5 ; 278, 27.
200, 26; 202, 25 ; 210, 9 ; 212, 29 ; Capadocia de sus
234, 34 ; 236, 21 ; 244, 32 ; 254, 22,
26; 256, 1; 272, 28 ; 274, 3, 20 ;
Caragea-bei - 174, 31.
trimis inainte cu oastea
de Mahomed II la asediul Constan-
282, 36; 286, 15; 290, 25; 426, 14. tinopolei - 320, 24, 32 ; 326, 10.
bulgari -86, 16 ; 164, 7 ; 170, ; 176, 1

15 ; 178, 33 ; 272, 2 ; 290, 3 ; 336, 7.

Caraiuluc 162, 34 ; vz. XXII 9.
Caraiusuf - sthpinitor prin Iranul de
Bulgaria
336, 8.
- 122, 24 ; 132, 21 ; 256, 20 ; nord in Azerbeigianul
280, 3 ; vz. XXXIII 2.
de azi .-
Burgundia, ducele de -- in lupta din Caraman, numele, dupa intemeietor, at
1396 la Nicopole - 80, 23-24. dinastiei sultanilor din Iconion ; sub
acest nume sint de inteles diferiti
sultani i cu alt nume - 118, 1, 120,

17; 140, 4, 9 ; 154, 20 ; 168, 12, 15 ;

Cafa - Feodosia de azi in Crimeia de 170, 34, 38 ; 242, 8-244, 4 ; 254, 3-
sud
426,
-27.
208, 5 ; 306, 13 ; 314,

Caia-bei - emir la Adramyttion, fecio-

15 :
290, 11 - -
256, 8 ; 272, 27 274, 11 ; 280, 1, 3;
292, 4 ; 294, 14-20
Caramanlii - turci de sub stapinirea di-
rul sultanului Spentiar din Sinope nastiei Caraman - 244, 6.
st cumnat al lui Mahomed II: vane Carasar - numele turcesc pentru Frigia
si-i ajute la zidirea cetatii Rumeli- Salutaria - 108, 27 ; Carasarin 292, 2.
hisar -304, 7, 10.
Caiafic - pe turceste cetatea Arhan-
Carasi - emir turc - 34, 1

ghelului 140, 18 ; vz. Arhanrihe-

Carasupasis - -fatal puternicului 5i ne-
lului.
astimparatului emir Giineyt (Tineit)
Cainan - patriarh biblic - 28, 7.
de la Smirna - 114, 2, 31 ; 116, 2
Careia Mare adica Nucetul Mare, sat
Calist - papa Calixtus III (1455-1458) aproape de Adrianopole - 186, 15.
422, 10.
Canaan Cara biblica
Cantacuzineasa - sotia
- 28, 17 ; 30, 3.
lui Joan VI
Caria tinut in sud-vesiul Asiei Mici -
32, 18, 24 ; 38, 24 ; 74, 8 ; 100, 18 ;
108, 16 ; 112, 18; 114, 21 ; 116, 5 ;
Cant. - 50, 3, 17. 142, 23 ; 144, 26 ; 154, 4 ; 176, 31;
Cantacuzino -
ucis de Mahomed
ginerele lui Luca Notara,
II - 380, 36 ;
400, 29; 402, 25; 418, 33.
Carmian - numele dupa intemeietor, al
latal sau a fost mare domestic, adica emirilor din Germian, emirat turcesc
general comandant - 382, 15. pe teritoriul tinutului antic Frigia
Cantacuzino loan VI (1347-1354) v. din centrul Asiei Mici ; sub acest
loan VI C. nume sint de inteles 5 i. alti emiri

www.dacoromanica.ro
476 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA

din Germian, cu alt nume

38, 18- --
20 ; 96, 6 ; 118, 2
34, 1 ;

120,
Chatip -
sOlul trimis de Murad II la
Giovanni Adorno la Focea noua -
17; 142, 23 210, 16.
Carmian Alisar - 112, 13 ; vz. Alisar. Chazaria 174, 14
Catafighi - localitate - 300, 3.
Chersones, tracic, peninsula Galipoli,
Gelibolu de azi -
34, 10, 24 ; 64, 17,
catalani si catelani -- 40, 9 ; 208, 26 ; 20 ; 66, 7, 17 ; 172, 8 ; 174, 19 ; 176.
414, 34.
Catanea Andrei si Jacob -
11 ; 180, 21 ; 182, 36 ; 186, 12 ; 280,
intemeietorii 33, 35 ; 402, 33 ; 412, 16, 18 ; 418, 34.
oraiului Focea Notia in Asia Mica
206, 16.
Chidir -
emir al Lidiei cumnat cu Baia-
zid I §i dupa Duca ucis de acesta --
Caucaz
ceau§i --- sume marl-
muntii
96, I.
428, 24. 38, 29
Chios
- 32.
in Marea Egee linga
insula
centnare de bani se nu- coasta Asiei Mici, facind parte din
marau in Bizant cu centnare - Ionia antica ; e ocupata de geno-
-
128. 9.
Cesarea - oras, azi Kaiseri in Capado-
vezi
tiita de turci
plateste tribut turcilor
-
34, 15 ; 66, 17 ; 208, 4 ; pus-
50, 20 ;
- 74, 19 ;
394, 17 ;
cia in Asia Mica de apus 110, 6.
418, 23 ; apoi 74, 18 142, 24 : 148,
Cetatea Alba de la limanul Nistrului ; ;

azi Akerman
- 252, 14.
31 ; 150, 7 ; 242, 35 ; 290, 4 ; 314, 13,
-
--
17 ; 320, 6 ; 334, 4, 8 ; 404. 12 19 ;
chaldei 92. 34 ; 356, 20.
406. 2 408, 2; 410, 18, 26; 414,
general al lui Murad II
Chalil-pa§a
si vizir lui Mahomed II - 13 416. 17 ; 418. 7 : 422. 11. 13 ;

--
al 238, 426, 29 ; biserica sf. Isidor din Chios
240, 35 ; 244. 9 14 : 274. 23
15
276. 20 : 280. 24 ; 282. 27
292, 23 ; 300. 14 ; 306. 9 : 310. 23
34 : -- 404, 22.
chioti - 144, 32 ; 246, 2 ; 404, 13 ; 408,
312. 15 : 376. 8.
5; 410, 2, 4 ; stapinitorii insulei -
418, 23
Chamza fratele vizirului Baiazid ucis
de Giineyt, pe care-1 ucide apoi
Chiric al lustiniei
torii insulei Chios
--
unul din conduca-
406, 4. 35.
Chamza 148, 18, 22: 192. 24:
Chiril, sf. parinte 268, 11.-
194, 4 ; 240, 34 ; 242. 28 : 244, 10
15 ; 248, 19, 23 ; 402. 39. Chliera -
oras in Lidia la nord de riul
Hermos in Asia Mica 220, 13.
Chamza bei fratele lui Giineyt pe care-1
face sa tread de partea lui Murad
- Chosroe II Parvis (591-628) imparat
nersilor, ataca in 626 cu avarii
-
14
II ; e ucis de acesta

244, 22
-
35 ; 218. 4 ; 220, 1 ; 240. 24
212, 32 ; 214. al
Constantinopole,
316. 9.0
dar e invins -
Chamza fost paharnic al lui Murad II, apoi
guvernator al Chersonesului tracic
Ciclade - insule in Marea Egee - 34,
414, 22 :
si amiral sub Mahomed II - 407,
15 ;
426, 3.
74, 21 ; 146, 10, 19 :

32 - 410, 24.
Chamza ienicer insarcinat de Mahomed II
Cilicia- finut in coltul de sud-est
Asiei Mici la tarmul Mediteranei
al

cu guvernarea insulei Lemnns 32, 18 ; 176, 34.

420, - - oras in Eolida antica pe coasta
Marif Egee in Asia Mica -
1 16. Cime
Chamza comandant la Dunare, tras in 142, 14.
teapa de Vlad Tepe§
432, 14.
430, 28 ; Cizic- ora§ in Asia Mica pe tarmul
Nadi de Marmara pe istmul penin-

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 477

sulei antice Do lion, azi Kapu-dagh - 320, 16 - 322, 7; impresurarea

324, 30 - 328, 25 ; 330, 13 ; turcii
-
322. 5
Clazomene -
oras in golful de la Smir-
na, azi Kelisman - 220. 26.
au patruns intr-insa - 360, 21 -
370, 23 ; e numita Noul Ierusalim -
Co1chida - regiune la rasaritul M5rii 390, 11 ; apoi - 42, 3 ; 46, 2 ; 56,
Negre intre Caucaz si Iviria
3 : 428. 24.
424, - 7, 20 ; 60, 3, 12 ; 62, 8 ; 66, 5 28 ;
70, 3 ; 72, 21 ; 74, 9, 23 ; 76, 19 -
Coloana lui Constantin cel Mare sau a 34 ; 78, 1, 19 ; 80, 30 ; 82, 26, 33 ;
Crucii - 362, 20 ; 364, 6, 16. 84, 29 ; 86, 1, 5 ; 110, 19, 26; 124, 7;
13 -
Comana
424,
-
Coloana Ingem'anatai v. Diplokionion.
orase in Asia Mica
1.
-
126, 6 ; 128, 30 ; 130, 5, 19 ;
132, 11 ; 134, 2 ; 136, 8, 32 ; 138, 18,
25, 32 ; 140, 5 ; 146, 27 ; 148, 20 ;
comets numita masalagiu - 94, 2. 160, 17, 30 ; 168, 3 ; 174, 15; 190, 9 ;
Comneni - anii de domnie a inm2irati-
lor - 32. 5.
Constantin cel Mare (324-337) ---
196, 1, 12 ; 200, 8 ; 202, 23, 29 ; 228,
3, 20 ; 230, 29 ; 232, 17 ; 246, 10, 15 ;
264, 24, 27 ; 268, 21, 31 ; 278, 20;
30,
23 ; 74, 21 ; 344, 14 ; 364, 6 ; 384, 21, 288, 16, 26; 292, 20, 34 ; 306, 2, 24 -
Constantin VI (780-797) - 30, 26 306, 11 ; 310, 15 - 312, 25 ; 314,

Constantin XII Paleolog (1448-1453) -

e al 4-lea fecior al lui Manua II 11 -
1, 18 ; 316, 2 ; 318, 23 ; 320, 11 ; 332,
334, 10; 336, 15; 340, 1, 23;
342, 20 ; 344, 3 - 348, 14; 350, 16,
Pal., primind partile dinspre Marea
Neagr5 - 174, 13 ; despot fiind la 26; 372, 32; 376, 5; 384, 8; 390,
14, 16 ; 392, 23, 26; 394, 1, 14, 29 ;
Sparta, e invins de Murad II - 278,
2 -
cu Murad II
10 ;
-
ajuns imparat incheie pace
278, 21 ; trimite soli
398, 9 - 22 ;
418, 2, 8, 19 ; 424,
400. 8 - 24 ; 412, 10 ;
11 ; 426, 7. 8:
430, 6 ; 436, 5.
si incheie pace cu noul sultan Ma-
homed II - 288, 16 - 29 ; n-a apu- Biserici si manastiri din Constantinopole
cat sa fie incoronat - 292, 9; is A-fot-tiitorului v. Pantocratorului.
masuri de apArare, pe cit putea - Dimitrie, Marele, Acropole (din Ce-
328, 22; moartea lui - 360, 5. tate) 334, 17; 354, 6.
Constantinopole, cucerita de ostasii cru- Inainte-Mergatorul. Marele - numi-
ciadei a IV-a - 32, 8 ; eliberata ta Petra 362. 3
32, 15 impresurata de Baiazid I Izvorului cel de viata primitor -
Fulgerul 78, 6 - 31 ; ceruta de 230, 24.
el - 80, 28 ; 82, 14, 26 ; 84, 2, 13 ;
mama oraselor - 12 6,
88, 12 ;
Mangane, sf. Gheorghe din - 398.

impresurata de Musa 124,

Mahomed I o dusmaneste
126, 26 ;
- 10 ;
35 ;
20
Mihail, arhanghelul - 302 4
intr-ascuns - 160, 8; impresurata Mochie. sf. - 74, 30
de Murad II - 228, 14 ; 230, 13, 23 ; Notia. Biserica cea - 44, 20
232, 18 ; 234, 12, 34 ; 252, 6; insa Odighitria, Maicii Domnului - 66,
29 ; 354, 7.
fara succes 236, 13 ; 238, 5 ; 252,
10 ; adaposteste contrapretendenti la Pantocratorului 314, 30; 398, 19,
tronul Tarii Rominesti - 250, 24, Patruzeci de sfinti - 74, 28
28 ; e Wocata. de Mahomed II prin Perivleptos - 68, 29 ; 232. 5
zidirea unei cetati 296, 5 - 298, Petra, v. Inainte-Mergatorul.
28 ;incuie portile - 304, 35 ; tunul Prea fericitei Fecioare - 158, 31 ;
cel mare e adus in fata zidurilor ei 196, 3.

www.dacoromanica.ro
478 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Sofia, sf. Biserica cea Mare - 30, de Aur. pe unde azi e giamia Eiub
25 ; 314, 6, 25 ; 316, 23 ; 322, 20, 326, 9 ; 336, 23 ; 378, 15.
33 ; 326, 13 ; 374, 10, 30 ; 392, 27. Cosovo, lupta de la 1389 - 36. I ; de
Studitilor, mAn5stirea - 136, 2. la 1448 : 276, 26.
'farina plin5 de daruri, biserica Mai- Cotiaion - capitala Frigiei azi Kuthya
cii Domnului cea ca o (Choral - - 38. 17 ; 100, 22 ; 102, 14 ; 118.
338, 25 ; 362, 4. 1 ; 256, 1 ; 274. 2 : 292. 1

Tuturor sfintilor 74, 27 crai - 50, 2.

Porti : Creta - insul5 - 146, 19 ; 148, 12;
Aur, Poarta de - 74, 24, 31 ; 76, 6 ; 150, 11 ; 248, 12 ; ostasi din Cr.
326, 8 ; 334, 15 ; 354, 3 ; 15, 24 : 232, 2, 15, 32.
424, 11. Cronos - zeu antic - 72, 11

Charsias, Poarta lui - 358, 21 ; Culumboto Spineta comandant geno-

360 ; 11 ; 368, 24 ; 376, 11 ; a lui vez din Lesbos trimis la Lemnos,
qharisos (Charsos) - 323, 7 ca sa nu lase 55 se supun5 turei-
Chercoporta - 352, '22 lor 420, 5.
Frumoasa. Poarta - 332. 23 : 354, Cuntuzi - fecior de al lui Murad I,
22, 23. razvrAtit in contra tat5lui sail -
5,
ImOr5teasca -
232. 12. 33 ; 344. 5,
20 ; 370, 6 ; 376, 11.
70, 11 - 18.
Curtis - feciorul emirului Gilneyt, prins
Izvorului -
23U, 31.
Lemn. Poarta de -
351. 22.
si ucis de Murad II - 238. 23 -
240, 22 ; 244, 21
Mica, Poarta cea, de la m5n5s'irea
Maicii Domnului Odigh;tria - 63,
29 ; 354, 6 dalmati --92. 35
- Dalmatia

-- - 12 feciori
Roman, sf. 338, 17 ; 342, 24 ; 178, 2.
368, 25. Damasc 90, 16 21.
Xiloporta - 326, 8 : 1F-4 4, Dan until din cei ai Pa-
constantinopolitani - 56, 7; 72, 5;
triarbului Iacob - 30, 6,
82, 3 ; 90, 24 ; 126, 31 -
32 ; 134,
3 ; 230, 17 ; 306, 12 ; 323. 3 ; 3'8,
Dan I, domnul T5rii Rominesti (1385-
1386) - 252, 5.
13; 332, 14. Dan II (1420-1431) - trimite soli la

matice de bizant ni
-
Corax, Teologu trimis In misiuri diplo-
ra 'ca7 si e
11
Murad Ii cu urari la urcarea pe
tron si cu daruri - 246, 1 ; cere
imparatu:ui Manuil II Paleolog s5-1
ucis - 171, 2 ; (223 22 - 234, 13.
trimit5 aeas5 252, 11 ; incheie
Teologu - 228, 28 31 ; 231, 4, 12.
pace cu Murad II - 252, 19 ; e in-
Corint, cucerit de Mahomed II - 424, 16. vins si ucis de Vlad Dracul - 252.
Cornilia, Varnava de - locliitorul po- 23; Murad II dorea sa pun5 pe uu
destatului genovez din Focea Nou'a frate de at lui Dan
- 224, 29.
Cornul de Aur - golf si port minunat
care e ins5 invins si ucis
252, 25 ;
254.1.
Daneion - numit si Daonion, oral in
-
at Constantinopolei
22, 25.
- 334, 17: 336. Tram pe coasta MArii de Marmara
intre Silivria $i Heracleea, azi ciis-
Cos - insul5 in Marea Egee - 402_ pArut, pe cit se pare - 72, 27.
28; 406, 21. David, imp5ratul psalmist - 30, 17.
Cosmidion -
regiune suburbans a Con-
stantinopolei, spre fundul Cornului
David Comnen (1458-1461) - impArat
at Trapezuntului - 430, 4

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 479

Dercos - cetate in Tracia la coasta Ducas, familie nobila din care se tragea
Mardi Negre pe care Murad II n-a
putut-o cuceri - 244, 26
despot - distinctie imparateasca bi-
Dunare -
istoricul nostru 46, 7.
46, 14 ; 78, 25 ; 8U, 22 ; 122,
8 ; 148, 26 ; 154, 35 ; 168, 35 ; 176,
zantina - 258, 25. 35 ; 256, 28 ; 258, 2, 17, 21 ; 262, 21,
Diavolangel nume de persoana -- 31 ; 270, 29, 31 ; 272, 13, 22 ; 274.
72, 15. 31 ; 276, 14 ; 294, 12 ; 396, 19, 31 ;
Didimotich - Didymoteichon - oras in 420, 23, 25 ; 432, 3, 9, 23. Rominii
Tracia greceasca de rasarit, Iinga de la gurile Dunarii - 426, 27.
riul Maria - 34, 12 ; 50, 26, 28 :
52,12; 308, 25, 29.
Dimitrie acropolea, Marele - 334, 17. Efes - capitala provinciei romane Asia,
- Aga, sol - 210, 12, 15 astazi in ruine - 32, 25 ; 34, 9 ;
- Lascaris v. Lascaris Leondaris 38, 21 ; 46, 10 ; 104, 1 ; 108, 8 - 11 ;
112, 3. 114, 7 - 33 ; 116, 11, 23 ; 118, 2
- Paleolog, al 5-lea fecior al lui 20 ; 120, 12 - 35; 122, 14; 132. 4:
Manua II. Pal. - 174, 14 ; 268. 140. 23; 152, 12; 188, 26; 218, 15;
23 ; se inching lui Mahomed II
424, 17, 20.
- 220. 25, 33 ; 228, 8 ; 234, 7 ; 240. 27 :
244, 10, 34; 266. Iii
- sf. D.; biserica din Salonic efeseni - 114, 10. 29
Egee, v. Marea Egee
250,
- Kidonis
16.
- 328, 7. Egipt - 30, 1, 10 ; 390, 16.
egipteni - 92, 34; 204, 24
18

Diplochionion - port in Bosfor, azi Be-

sictas, dincolo de Galata 336, 2, - Elada- - pe coasta egeica a Asiei
176.
Elea, golful
13

21 ; 354, 5.
Mici - 206,
Distra - Vlad-Tepes, navaleste in par-
tile Distrei, Silistra de azi - 433, 22.
Elena - fata 11)1
15.
Joan VI Cantacuzino
domestic - iunctia de mare dragator
civil gi militar al lui loan Canta-
si sotia lui Joan V Paleolog - 40,
25 ; 62, 4, 34 ; 64. 2. Q
elen - 56, 30 ; eleni - 30, 12, 94, 19 :
cuzino - 42, 7. 318, 10
domestic, marele - general comandant Elenopont - provincie romans in Asia
suprem at armatelor - 258. 19 ; Mica in tinutul Pont, pe la sfirsibil
382, 15. seco!ului al 4-lea - 32, 91.
Don, Out - 328, 28. Elespont - Dardanelele de azi - 34. 9,
Dragulios, vz. Vlad Dracul. 7 ; 66, 15 ; 132, 3 ; 146, 21 ; 148.
16 ; 224, 6; 278, 5; 298, 8; 306
Draperio Francesco - mare dregator
11 ; 338, 11 ; 414, 7
genovez din Galata - 404. 16 -
406, 3, 27 ; 410, 19, 23. Eliez emir din emiratul Mandahia
24 ;
Duca, Alexie V. Duca Murtuflu (1204)
32. 7.
- (Menteshe) fugit din fata lui Baia-
yid I Fulgerul la Timur-Lenk care-1
pune inapoi in domnia-i parinteasca
Toan Vatatis (1222-12541 - 32, 38, 25; Eliez al lui Mandahia
12. 112, 17 ; Mandahia Eliezbei - 114,
- Mihail, bunicul cronicarului nostru 20 ; 154, 8 ; Mandahia - 114, 34.
46, 1. Eliez - paharnic al sultanului Mahomed
duce, mare duce - inalte demnitati bi- I - 234, 26, 29 ;
zantine
378,
-
1 - 24 ;
42, 20 ; 344, 7 ; 354, 20 ;
380, 3 - 34 ; 382, 24
236,
englezi, lupta In 1396 la Nicopole - 78.
23 ; negustori cumparind piatra acra
1.

www.dacoromanica.ro
480 DUCAS : ISTORIA TURCO- BIZANFINA

de la genovezii din Focea - 204, p. 39), ceea ce dupa acest loc din
Duca pare sd fie mai probabil.
Enoh - patriarh biblic -
23 ; 208, 27.

Enos - patriarh biblic - 28, 6.

28, 10 Examilion - cetate in Chersonesul tra-
cic - 64, 21 ; 182, 36.
Enos - oras in Tracia la revarsarea
Maritei - 410, 35 ; ocupat de Ma-
Examilion - zidul de intarire din 1st-
mul de Corint 278, 8,
Ezechia, profetul -
13.
homed II in 1456 - 418, 20. 328, 17.
entice, orasele - de pe coasta egeic5
a Asiei Mici - 38, 30
eparh - guvernator civil si militar al Fadulah, vizir de al lui Murad II -
Constantinopolei bizantine 42, 17. 260, 7 ; 262, 7, 12.
Faraon - 94, 5.
Epibate - cetate pe coasta europeana
Marii de Marmara de linga Sili- Fasis - riu in regiunea Caucazului,
a
- in Asia Mica, azi Ge rpvarsindu-se in Marea Neagra.

--
vria 302, 23 ; 304, 9 ; 320, 28.
Ermon - riu
distal, revarsindu-se in Marea Egee
azi Rion
Fatmacatun
428, 22.
adica domnita Fatma,
- 116, 21 ; 220, 14, 16 ; 240, 27.
Eritre - oras in Asia Mica pe o penin-
sora sultanului Musulman (1403-
1411), data ostatica la Bizant -
sul5 din fata insulei Chios, azi mi- 110, 24 ; 134, 7.
ne - 220, Fenicia - 90,
Ese - Isa-beg
26.
I din emiratul Aidin,
la care se refugiaza bunicul istori
Ferara - oras in Italia de nordItalia
266, 11, 12 ;
16.
84, 23
provincie in -
138, 11 ; Monte-Ferara - 136. 7.
cului nostru - 46, 4.
Ese, Isa-beg II pus in domnia emiratu-
lui Aidin de Timur-Lenk - 112.
Feruz-aga - lasat comandant in Rumeli-
hisar de Mahomed II - 306, 9.
16; si apoi scos din domnie ; ucis feud - - oras in partea de rasarit
214, 24.
de Giineyt- 218, 10.
Ese - Isa, cel de al doilea fecior al lui
Filadelfia
a Lidiei, azi Alasehir In Asia Mica ;
Baiazid
22, 25.
I -
Fulgerul 100, 26 ; 112. e cucerit oe Baiazid Ilderim -- 40.
pustiit de Timur-Lenk - 102,
-
1 ;

Etolia - tara in Grecia de mijloc 30 ; apoi - 116, 21 ; 160, 11, 16 ;

246, 12. 228, 19 ; 238, 18.
Eubea - in antichitate, Evrip in evul Filantropinos Gheorghe e trimis de
inediu, azi Negroponte -
74, 21 ;
146, 19 ; 148, 13 ; 246, 33 ; 250, 22
imparatul Ioan VIII Paleolog sa-1
incoroneze despot pe Gheorghe
Brancovici, craiul Serbiei 258, 24.
Eughenie IV papa (1431-1447) - 261,
21.
Filipopole -azi Plovdiv, oral in Bul-
garia, 78, 31-32 ; 270, 30, 32 ; 272,
Europa - 94, 17 ; 210, 5, 31 ; 226, 30. 2, 3 ; 396, 14, 22 ; 398, 12 ; 412, 20,
evrei, ar dispretui si ei pe bizantini, 23; 414, 10; 428, 8.
dac5 ar preda lui Mahomed II Con- Flandra - in lupta din 1396 de la Ni-
stantinopolea .- 346, 9. copole - 78, 23 ; 80, 7, 23.
Evrenez - 286, 24 ; e Evrenos, mare Florenta - 84, 23 ; 266, 13 ; 268, 3, 17 ;
general turc sub sultanii Orchan 314, 5, 11 ; 318, 19.
ping la Mohomed I: a murit la
1417 de peste 100 de ani, daca n-au
Focea Noua - oras In Asia Mica pe
coasta Marii Egee, Intemeiat de
fost cumva doi cu acelasi nume (vz. genovezi pentru minele de piatra
Ak. Nimet, Die tiirkische Prosopo- acra, ceva mai la nord de Focea
graphie bei Laonikos Chalkokondyles Veche ; azi Ieni Foca (Focia) -

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 481

106, 29 ; 108, 2 ; 206, 12, 17 ; 208, trinc - adica apusean latin catolic
5-210, 22 ; 224, 3 ; 226, 35 ; 416, 268, 26 ; 364, 31 ; Frinci : apuseni -
21 34, 15 ; 80, 15, 20 ; 268, 26; 296,
Focea -Noun gi Veche 34, 17 ; 106, 30 ; 298, 8 ; latini 270, 7 ; italieni
27 ; 108, ; 142, 22 ; 226, 32. 224, 13, 16 ; 226, 7-13 ; 406, 14 ;
- -
1

Focea Veche azi ruine 106, 30 ; 434, 23, 26; Italieni genovezi 372,
ocupata la 24 dec. 1455 de Maho- 22 ; Spanioli catalani 34, 15.
med II - 41.9, 15, 17. Frincia - Franta, Italia, Occident -
focecni - 144, 32. 78, 17, 23 ; 208, 27; 268, 26.
Focida -
adica Focea Veche - 201, 6 ;
206, 17.
Fthia numele antic al unui tinut din
Grecia -
246, 12.
Funtana loan comandal__ genovez din
Fonea - numele din vechime al locului Lesbos trimis la Lemnos sA impie-
pe Varmul european al Bosiorului, dice supunerea c5tre turci - 420, 5.
unde Mahomed II a ridicat cetatea
Rumeli-hisar 300, 10.
Francesco Draperio 404, 16, 24 ; 406, Gad - unul din cei 12 feciori ai patriar-
3 ; 410, 19, 23. hului Iacob - 30,
francezi - 66, 10 ; 80, 24 ; 92, 35 ; 204, Galata - colonie genovez5 autonom5,
guvernat5 de un podesta, in Con-
6.

23, 27.
Francisc, vezi Gattilusio F.
stantinopole pe coltul inconjurat de
Bosfor si Cornul de Aur ; podestatul
Franta - 66, 10 ; 84, 24, 25. e trimis din Genua - 208, 5 ; sta
Frantezizilor, turnul -
378, 2 ; 436, 7. in ajutor bizantinilor
- 328, 23 ; 342, 29 ; dar intretine
impresurati
Frati - calugAri cavaleri din Rodos -
52, 13 ; 102, 32 ; 106, bune relatii si cu turcii - 332,
Frigia - flout in Asia Mica central5
1, 13.

32, 25 ; 38, 17-20 ; 46,.15; 52, 20 ;

- 5-24 ; 342, 30 ;
in Galata -- Mahomed II intra
372, 9-23 ; 392,
176, 33 ; 294, 4. 12-18 ; apoi 72, 4 ; 136, 25, 28 ;
Frigia - tinut in Asia Mica inspre
Elespont si Propontida - 54, 28;
138, 2 ; 290, 4 ; 328, 27 ; 336, 21 ;
346, 14-348, 17 ; 350, 26 ; 404, 17.
152, 6, 28 ; 198, 15 ; desi in antichi-
galatenii - locuitorii din Galata -
348, 3.
tate pe acolo era Frigia MicA, Duca Galatia provincie in dieceza Pontus
ii da si numele de Frigia Mare din Asia Mica" in imp5rtirea admi-
32, 18 ; 34, ; 74, 7; Frigia de jos
1
nistrativA a imperiulUi de la sfirsitul
- 102, 22. secolului al 4-lea - 32, 20 ; 90, 34 ;
Frigia Capatiani metatez5 din Pacatiani 92, 5 ; 100, 17, 29 ; 112, 20, 27;
- provincie format5 din Frigia 122, 1 ; 164, 18 ; 428, 2.
centrals in imp5rtirea administrative galben - our -1- 206, 26.
a imperiului roman de la sfirsitul Galesion - lant de munfi Hugh' Efes
secolului al 4-lea - 32, 18 ; 100, dinspre tarmul m5rii azi Barbaton-
17, 22 ; numita si Frigia de sus - dagh - 120,
142, 23 ; Frigia de sus Capatiani -
108, 25.
Galipoli- 28 ; 242, 20.
azi Gelibolu, oral pe tar-
mul european al Elespontului (Dar-
Frigia Salutaria provincie de la sfir- danele) inspre iesirea in Marea de
situl secolului al 4-lea - 108, 26, Marmara ; restaurat de Baiazid I
numita si Salutaria Frigiei - 292, 2. Fulgerul - 40, 8 ; turcii invinsi de
frigieni - .92, 34 ; 212, 27. Venetieni la Galipoli - 146,

31-5217

www.dacoromanica.ro
482 DucAs : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

22-148, 3 ; Mustafa II fdggduieste germani - 40, 27 ; 204, 23.

fmpdratului Manuil II Paleolog - Germania - 84, 23 ; adica Franta -
182, 21-31 ; e impresurat de Dimi- 84, 24.
trie Leondari - 182, 32 ; se predI Ghenadie - fost Gheorghe sholarul si
- 194, 14 ; 200, 33 ; dar Mustafa judecdtor patriarh
general ; apoi
nu 1-1 da - 196, 8-198, 3 ; apoi ecumenic Ghenadie II (1453-1459)
38, 16; 50, 25; 52, 9 ; 114, 15; 266, 23; 314, 30 ; 316, 13 ; 322,
122, 15, 18; 138, 26; 146. 12; 148, 24; 328, 5.
25 ; 170, 24 ; 176, 30 ; 184, 9 ; 188, Gheorghe - dcspot, crai al Serbiei,
2 ; 202, 31 ; 210, 19 ; 212, 26 ; 224,
1, 8; 226, 1, 20, 34; 236, 15 ; 240,
25 ; 244, 20 ; 262, 9 ; 274, 29 ; 280,
vz. Brancovici.
Gheorghit-bei -
guvernator la Amasia
pe lingd viitorul sultan Murad II
8, 33; 282, 27; 298, 9; 402, 32; 152, 32.
408, 30; 410, -25; 414, 11; 418, 1, Giustiniani, vz. loan Longo G.
32 ; 420, 17. Glarenta - oras in evul mediu pe
Gateluzi, Gattilusio-Paleolog - dinastie coasta de apus a Moreii (Pelopo-
domnitoare in Lesbos (1354-1462). nez), cam uncle e azi Kyllene in
Gattilusio Dominic - feciorul si urmasul fata insulei Zante (Zakynthos)
lui Dorino - 410, 30; 434, 1. 278, 12.
Gattilusio Dorino - domn al Lesbosului, grec - 234, 7 ; 238, 15.
mort la 30 iunie 1455 - 410, 29. Grecesti, scrisori - 234, 9.
Gattilusio Francisc - cumnat cu loan greci 86, 15 ; 178, 33 ; cind e vorba de
V Paleolog si intemeietorul dina- laturea confesionala in opozitie cu
stiei Gattilusio-Paleolog din Lesbos
- 66, 24 ; 68, 1-33; 72, 29; 80, 26.
latinii -
266, 8, 15, 26; 268, I ;

Gattilusio, sir Nicolae, irate cu Dominic

- 416, 8 ; 418, 28 ; 420, 8, 13;
grecoaica -
316, 30 ; 318; 3, 26 ; 412, 15.
58, 17.
Grigorie din Nazianz, sf. pdrinte -
432, 28 ; 434, 1-436, 9.
Gattilusio Luchino
Gemistos
-
434, 14 ; 436, 8.
Plethon, Gheorghe - filozof
268,

Grigorie III
11.
Grigorie din Nisa, sf. pdrinte
(1443-1450) - patriarh
- 268, 11.

si mare invdtat la curtea despotilor ecumenic, trebuind sd-si lase scau-

nul pentru ca se tines de hotdrirea
din Mistra

266, 22.
(Sparta) ; participd la
sinodul din 1439 de la Florenta sindoului din Florenta
316, 31.
- 314, 6 ;

genovez - 66, 14 ; 122, 17 ; 314, 12 ; Giineyt v. Tineit.

418, 3.
genovezi -
34, 15, 17 ; 66, 18 ; 72, 4 ;
106, 29 ; 136, 24 ; 138, 2, 5 ; 168,
Hades lumea cealalta" - 212, 24.
Hagiaivat, vizir - 210, 13 ; 212, 31.
12 ; 206, 16 ; 208, 26 ; 290, 4 ; 306, haldei vz. Chaldei.
12 ; 328, 23 ; 330, 3; 332, 5, 11 ; Halil, vz. Chalil.
346, 14.
Genua
de la
- tarmpl Mdrii Mediterane
republicd in de nord
-
Italia
Hamza, vz. Chamza.
Han al avarilor - 316, 20.
Hartofilax, marele 266, 21.
66, 15, 16 ; 84, 22 ; 208, 1-13 ; 328, Hazaria, vz. Chazaria.
26 ; 330, ; 334, 3 ; 404, 31.
1 Hector eroul principal al Troiei in
Genuz, Junus - amiral turc de al lui Iliada lui Homer - 258, 20.
Mahomed II - 414, 10-28; 418, Hemimont una din cele 6 provincii
10, 32. din dieceza Tracia in in)pdrtirea *d-

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : IsTogiA TURCO-BIZANTINA 483

ministrativ5 a imperiuiui de la sfir. fared - patriarh biblic 28, 9.

§itul secolului al 4-lea - 176, 28. Ibraim vizir de al lui Mahomed I
Heraclea tracicA - e ora,u1 antic Perin, (1413-1421) §i Murad II (1421-
thos, azi Eregli pe malul european
al M5rii de Marmara - 72, 27 ;
1451)
2-34 ;
- 166, 34 ;
al lui Mahomed
170, 22 ;
II -
202,
si
270, 5. 282, 28.
Heraclea pontica oras in Bitinia la Iconion, azi Konya, capitala Licaoniei,
coasta M5rii Negre, azi Eregli apoi a sultanatului turcilor selguicizi,
300,
Hercule -
4.
erou legendar antic - apoi Caramanlii -
116, 34 ; 142, 6 ;
154, 23 ; 242, 7 ; 256, 4 ; 272, 30 ;
166, 25 ; 374, 9. 274, 3, 5.
Hersones, vz. Chersones. ieniceri, originea si organizarea corpului
Hidra - ligurA mitologica antic5, un ieniceresc, adicA oastea nou5 -
balaux cu mai multe capete ; de i 178-179 ; apoi - 96,33 ; 362, 1.
se taia unul, ii cre§teau in loc salte leremie proietul - 340, 2; 356, 1; ;
doua - 106, 4. 386, 10 ; 390, 10.
Bios, vz. Chios. lerisos, oras ling5 capAtul dinspre
Hlierao vz. Chliera. uscat al peninsulei sf. Munte Atos,
Hogeaferuz - arhieunucul lui Baiazid
- 102, 7, 10.
Hosroe, v. Chosroe.
I azi Hierisos ling5 anticul Acanthos
- 180, 22.
leronim, sf, - 268,
Hrisostom - sf. loan GurA
patriarh al Constantinopolei (398-
de aur, lerusalim - 12
390, 11, 15 ; noul Ierusalim,
Constantinopole -
326, 6 ; 386, 26 ;
404) - 268, 12. 390, 11.
huni, adid unguri - 432, 8. Iese - emir de Aidin, scos din domnie
§i surghiunit de Baiazid Fulgerul
Jacob - patriarh biblic - 28, 18 ; 30,
la Nicea - 38, 21.
lisus Navi - conducAtor biblic al po-
I

1,
lacob - un duhovnic -
5 ; 270, 18.

lagaris Marcu, sol

322, 19.
trim.is de imp5ratul
porului evreu - 30, 13.
llderim - turc. Fulger, Baiazid I -
108, 27 ; 180, 16 ; 182, 9; 188,
Manuil II Paleolog 230, 6.
13-20 ; 190, 34 ; 192, 3 ; 198, 21 ;
lancu de Hunedoara - in fata primejdicl 22 ; 256, 14 ; v. Baiazid I
218,
turce§ti e pus comandant general al Fulgerul.
o§tilor 258, 19 ; regent al Unga-
riei 272, 26 ; la rugamintea craiu- Iliria, Iliricul - in imp5rtirea adminis-
lui Serbiei, pleacd asupra lui Murad trativA a imperiului de la sEr§itul
II - 270, 24-272, 31 ; nu vrea sa secolului al 4-lea, era o mare uni-
jure turcilor
din 1444 de la Varna
- 272, 23 ; in lupta
276, 8, 13 ;
tate, numit5 prefecture, imp5rtit5 in
2 dieceze si 11 provincii ; cuprindea
in lupta din 1448 de la Cosovo - 276, toat5 peninsula BalcanicA afara de
24-34 ; Mahomed II incheie cu el Tracia orienta15. Duca ins5 pare s5
un tratat de pace pe 3 ani - 290, arate numai partea de nord-vest a
10 ; Iancu la sfir§itul regenfei II peninsulei - 122, 23 ; 176, 28.
denunta - 340, 26 ; 342, 5, 7 ; i lmbros - insula in nord-estul Marii
se prezice cAderea Constantinopolei Egee - 402, 5 ; 410, 35 ; 422, 11.
- 342, 15, 22 ; bate pe Mahomed II (nachos primul impgrat legendar la
in 1456 la Belgrad - 420, 25. eleni, contemporan cu biblicul Moise
iarba de pusca, puterea ei - 264, 3-11. 30, 11.

www.dacoromanica.ro
484 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

indieni - 92, Trapezunt - 138, 16;

34.
loan VI Cantacuzino (1347-1354)
se proclama imparat - 48, ; 1
-
in-
treia din
incoronat imparat - 174, 9; ia in
seams domnia - 228, 15 ; 236, 11 ;
cheie aliantd cu craiul Serbiei conduce in 1422 apararea Constan-
50, 4 ; 54, 16 cu Orchan - 58,
29, 33 ; dupa care 10 (la fata -
tinopolei -
232, 5; incheie pace cu
Murad II - 244, 23; romini la
56, 32, 58, 23 ; se incoroneaza im- curtea lui 250, 26; face despot
parat - 64, 3 ; abdica §i plead in pe craiul Serbiei - 258, 24 ; pleaca
sf. iVlunte- 68, 28 ;
34,
70,
6; 40, 16, 25; 42, 1-28; 46,
1 ; apoi - la sinodul din Florenta - 264, 18 ;
moartea lui 278, 15 ; Duca it
19, 24 ; 50, 6-27 ; 52, 6-12 ; 54, numete eel urrna imparat
din
22-32 ; 56, 9, 10 ; 60, 11; 62, 128, 12 ; 278, 20 ; 318, 20; apoi
5-23 ; 64, 14, 18 ; 66, 1-22 ; 74, 1. 12$, 4 ; 134, 11, 17 ; 238, 5 ; 246,
Ion II Comnen (1118-1143) - 32, 3. 8 ; 268, 23 ; 288, 29.
pan IV Comnen (1426-1458) din loahina - ora in Epir in Grr.cia
Trapezunt - 430, 5. 132, 22 ; 246, 13.
loan III Duca Vatafis (1222-1254) -
32, 12 ; 54, 13.
loan IV Lascaris (1258-1261) - 32,
Ionia, tinut in Asia Mica la coasta
Marti Egee, partea de miiloc
34, 17; 50, 16; 106, 28; 112, 17;
-
18; 150, 35; 152, 6; 204, 6 ;
13 ; 48, 16.
loan Longo Giustiniani
ConstantinopOlei in
-1453 - 330,
aparator al
144,
240, 20 ; cucerit de Baiazid
38, 21 ; Giineyt ia domnia in Ionia
I-
2-14 ; 342, 28 ; 346, 10-22; 352, - 114, 1 ; 140, 31 ; 218, 15, 28 ;
10 ; 354, 18 ; 356, 6-25 ; 370, 25. golful Ioniei - 148, 30 ; 206, 15.
loan V Paleolog (1341-1391) -- ia de Ionics, vz. Marea Ionics.
sotie pe Elena fata lui loan VI losif - unul din cei 12 fii ai pairiar-
Cantacuzino -
40, 24 ; 62, 34; 64,
2 duce o viata molateca - 64, 8 ;
hului lacob - 30, 6.
losif II - patriarh ecumenic (1416-
66, 2 ; pleaca in apus - 66, 2; 1439) - 138, 19 ; 264, 19.
iperper - monedd - 84,
rastoarna de pe tron pe socrul sau
- 66, 9 ; 68, 24 ; orbe§te pe fiul §i ipodrom - azi piata Atmeidan, unde
8.

nepotul sau - 70, 22; silit de in timpurile bizantine se aranjau

Baiazid, darima cetatea ce-a ridi- jocurile publice, dar se desia,urau
cat-o - 76, 8 ; 424, 12 ; apoi 34, §i mari acte politice la care parti-
cipa §i poporul - 68, 26.
5, 14 ; a0, 13 ; 54, 27 ; 70, 7, 15, 18 ;
76, 5. Ipsili, Cetatea inalta cetatuie in
Asia Mica, la marginea marii, in
-
loan VII Paleolog (1390) - este orbit
fata insulei Samos - 240, 17-244, 1.
putin - 70, 28; 72, 23 ; Baiazid in-
cearca sa-1 ridice pe tron 82,
Irina(797-802) - 30, 26; 32, 1.

7-20 ; e lasat imparat in locul Isaac - patriarh biblic - 28, 18.

Isaac II Angel (1185-1195) - 32, 6.
salt de Manuil II Paleolog - 82,
25-34; 84, 2, 15 ; 86, ; 88, 12 ; 1
Isac-Pa§a - vizir de al lui Murad II
§i Mahomed II - 282, 27-35 ;
pus in Satanic - 112, 5 ; 172, 31 ;
apoi - 72, 1 ; 174, 2. 286, 27.
Isahar - unul din cei 12 iii ai patrar-
loan VIII Paleolog (1425-1448) - co-
pit mic - 84, 20 ; ia de sotie pe hului Iacob -
30, 6.
Ana din Rusia - 132, 30 ; a doua Isaia profetul - 326, 20 ; 328. 17.
din Italia - 136, 5 - 138, 4; a Isav - patriarh biblic 28, 18.

www.dacoromanica.ro
 LUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 485

Isidor - biserica sf. Isidor din Chios -

404, 22.
Lameh -
Lampsac - oras
patriarh biblic -
28, 11.
la coasta asiatic4 a
Isidor - mitropolit al Rusiei - 266, 20 ; Elespontului (Dardanele), azi Lapseki -
cardinal al Poloniei - 314, 9. 38, 16 ; 64, 17, 19 ; 122, 15 ; 146, 21 ;
Ismail - guvernator
Galipoli
22.
- pe la 1456 la
¢1R, 31 ; 420, 15 ; 422,
148, 17 ;
29, 32 ; 226, 8.
Laodicea
184, 8 ; 212,

oras in sud-vestul Frigiei

4, 27 ; 222,

Ismail - sultan de Sinope ; se supune lui la sud de riul Meandru in Asia

Mahomed II - 428, 9, 12.
Israil - 270, 18 ; 356, 18 ; 368, 3.
Istrul -
Dun5rea de Jos - 122, 22 ;
Mica"
Laranda
nia,,
-jefuitorasdeinMurad
38, 21 ; 108, 26; 242, 16.
Asia Mica in Lino-
II - 274, 6.
156, 5 ; 176, 11, 26 ; 216, 16 ; 228, larandini - locuitorii orasului Laranda
3; 236, 31 ; 262, 27 ; 264, 24 ; 266, 274, 6.
25 ; 396, 9. Vezi si Dunare. Lascaris Teodor II (1254-1258) -
Italia - 66, 5, 9 ; 68, 3 ; 78, 24 ; 84, 48, 13.
23 ; 136, 6, 22 ; 138, 5, 7 ; 208, 27 ; Lascaris Leondaris Dimitrie - general
248, 13 ; 260, 22 ; 264, 19, 22, 27 ; sfetnic al imp5ratului Manuil
268, 29 ; 278, 16 ; 346, 33 ; 390, 17 ;
424, 17.
gi
Paleolog - 112, 3 ; 156, 10
27 ; 172, 28 ; 174, 1, 16 ;
- 158,
180, 15,
11

Italian - 408, 7. 29 ; 182, 5, 37 ; 194, 18 - 198, 8 ;

italianca - 58, 17.
italieni - 66, 10 ; 68, 32 ;92, 35 ; 98,
32 ; 204, 23, 27 ; 206, 1 ; 226, 24 ;
latin -
200, 33.
catolic
latin, spaniol
--
324, 10 ; 328, 10 1

266, 16, 25 ; 314, 16; 316, 30 ;

346, 13.
latini - 414, 19.
apuseni catolici, italieni geno-
vezi, venetieni - 32, 9, 15 ; 68, 22 ;
Iuda - unul din cei 12 fii ai patriar- 72, 4 ; 85, 16 ; 98, 17 ; 206, '6
hului Iacob - 30, 6; 388, 5.
luda -
iudeii, mai
vinzAtorul lui Hristos
vechi, csa elenii - 30,
270, 16.
12 ;
22 ; 226,
266, 24; 268,
246, 30 ; 248, 13 ;
28 ;
9, 13; 314, 16; 316,
21 ; 328, 14 ; 330, 13 ; 346, 16, 21 ;
apoi - 48, 17, 19 ; 326, 14. 354, 20; 358, 8; 372, 6; 392, 14;
Julian - cardinal al sf. cruci - 266. 408, 10 ; 410, 6, 8 ; 412, 15.
16.
Justinian cel Mare (527-565) - 30, 23,
Lazar -craiul Serbiei (1372-1389),

26.
Izlai - adic5 Aurie, Zlati(a, localitate
prins gi ucis in lupta de la Cosovo
1389 de Baiazid I Fulgerul 34,
25 ; 36, 21 ; 38, 6, 11 ; 92, 3 ; 96, 11 ;
-
Filopopole -
la jurnAtate cale
272, 1
Intre Sofia
; 412, 24.
si 102, 20 ; 126, 16 ; 256, 13, 16, 18 ;
396, 3.
Lazar - adic5 Stefan Lazarevici, fe-
ciorul lui Lazar (1389-1427) -
Kelpaxisi - 218,
Kidonis Dimitrie -
16.
328, 8.
246, 1 ; 396, 3.
lazi - popor din Caucaz, spre coasta
M5rii Negre, cam pe unde e Migre-
Lacedemonia - adica despotul de Mis-
tra - 72,
lia de azi
lemnienii - - -418, 28
162, 34.
420, 16 ; 422:4.
78, 3 ; .132, 22 ; 136,
1 ;

11 ; 174, 11 ; 176, 13 ; 266, 22 ; 278, Lemnos -

insula Limnos de azi din
nordul M5rii Egee - 74, 19 ; 110,
3 ; 424, 21.
Lahanas Paleolog -
172, 2 ; 230, 5.
sol bizantin - 16 ; 158, 29 ; 160, 32 ; 172, 28 ; 174,
17 ; 190, 10 ; 196, 2 ; 212, 21 ; 246,

www.dacoromanica.ro
486 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

11 ; 330, 11 ; 402, 5 ; 410, 33 ; 418, Maestro!, Marele - conducatorul cava-

34 420, 19; 422, 11, 17. lerilOr de la Rodos, calugari lup-
Leon VI Filozoful (886-912) - 74, 28. tatori in contra mahomedanilor -
Leondaris Lascaris Dimitrie, vezi Lasca- 142, 16 ; 144, 1, 27 ; 154, ; 402, 8, 1

ris L. D. 13.
lesbieni - 144, 32 ; 414, 35 ; 416, 2 ; Magedon - (inut in eidia in Asia Mica
420, - 32, 25.
Lesbos
16.
insula, azi Mitilini, in Marea
Egee linga coasta Asiei Mici - 50,
Magnesia - azi Manisa, oral in Lidia
la poalele muntelui Sipylos, la sud
20 ; 72, 31 ; 74, 18 ; 108, 2 ; 146, 26 ; de 1111 Ermon 32, 12, 24 ; 38,
206, 14 ; 336, 10 ; 402, 4 ; 404, 14 ; 28 ; 102, 28 ; 152, 3 ; 206, I, 5 ; 244,
408, 26 ; 410, 29 - 414, 6 ; 418, 33 ; 276, 15, 23 ; 280, 19, 32.
5, 16 ; 420, 14, 20 ; 422, 2 - 21 ; Mahmut-Pala - vizir de at lui Maho-
432, 27 -
426, 29 ; cucerita de Mahomed II
434, 2.
unul din cei 12 fii ai patriarhu-
med II 412, 26; 434, 10-22_
Mahomed, proietul vezi Mohamed.

- -adicaOra-Africa
Levi
Mahomed I (1413-1421) - fecior de al
lui Iacob 30, 6, 8.
Libia - 94, 17.
lui Baiazid Fulgerul - 100, 26, 28 ;
102, 8 ; it ucide pe fratele sau Ese
Licaonia in Asia Mica centrala,
- 112, 19-26 ; ajunge sultan cu.
spre sud cu capitala Iconion - 32,
19 ; 110, 5 ; 116, 34 ; 154, 19 ; 174,
ajutorul lui Manuil II Paleolog
128, 16-132, 11 ; 138, 26 ; 202, 25 ;
-
32 ; 176, 33.
Licia - in Asia Mica spre capatul de invinge pe Giineyt - 140, 1-142,
29 ; 146, 3 ; 148, 25 ; lupta cu fratele
vest al tarmului de sud - 32, 21 ; 38,
24 ; 100, 18 ; 112, 18 ; 144, 26 ;
sau Mustafa -
156, 2-158, 37; tri-
mite oaste in Tara Romineasca
Lidia -
176, 34 ; 400, 29.
Ora in partea de apus a Asiei 160, 4 ; moartea lui
166, 6, 31 ; 170,
-
16,
162, 11, 21 ;
34 ;198, 26 ;
Mici, Inspre farmul egeic, la mijloc
230,I ; a zidit Anadoli-hisar - 296,
- 32, 18, 24 ; 38, 26 - 29 ; 102, 29 ;
112, 16 ; 150, 35 ; 152, 6, 26 ; 204, 24-26 ; apoi - 122, 2 ; 144, 3 -
22 ; 150, 23, 34 ; 152, 4, 30 ; 154, 16 ;
29 ; 206, 23 ; 220, 13 ; 280, 18.
160, 25, 30 ; 164, 4-28 ; 166, 5 ;
Lie luptator urias pagin - 52, 32.
Lion - sinodul din 1274 de la Lion 198, 32 ; 200, 20 ; 208, 9, 14 ; 210, 3 ;
318, 18. 228, 26, 28 ; 234, 23.
Longo, vezi loan Longo Giustiniani. Mahomed II (1451-1481) - e declarat
Lopadion - azi Lupad, riulef, revarsin- sultan de fatal sau Murad II - 274,
18-276, 3: e trimis sa domneasca
du-se prin lacul Uluabad in Marea
de Marmara - 118, 11 ; 212, 7, 30 - is in seama domnia
la Magnesia
- 276, 23 ; se urea pe
222, 13; 244, 32.
Luca Notara, vezi Notara Luca. - 286, 22-288, 6: porneste raz-
tron 282, 29 ;

boi cu sultanul din Iconion - 290,

16-25 ; incheie pace cu el - 294,
13 ; infuriat de cererea bizantinilor
macedonene - unitatile de ostasi - 42, sa sporeasca apanajul lui Orchan -
7-8. 292, 8-294, 13 ; zideste cetatea Ru-
Macedonia - 42. 3; 124, 28 ; 126, 7 ; meli-hisar - 296, 15, 34 ; 300, 1-
156, 4; 172, 8. 302, 19 ; impresoara Constantinopole-
Machedon, noul - Mahomed II -.- - 330, 11 ; flota Ti este invinsa -
338, 8. 334, 18 ; 336, 10 ; lancu de Hune-

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTiNA 487

doara ii denunta tratatul 342, 7; 138, 3; 156, 39; 162, 4 ; 166, 14;
apoi - 294, 27; 316, 20 ; 372, 15 ; 172, 1 ; 188, 12 ; 200, 9 ; 228, 9, 22 ;
436, 9.
Mahramion
Mainomenu
- 416, 4 ; v. 5i
cimpia, adica a nebunu-
Asos.
230, 20 ; 246, 8 ; 296, 26.
March, mitropolit al Efesului
15, 17, 26 ; 268, 4.
- 266,
lui, situata pe aproape de Magnesia Marcu vz. lagaris.
(vz.si G. Pahipier, ed. Bonn, vol. II, Marea de Azov 328, 28.
p. 314, 2-3) de sub muntele Sipylos Marea Egee - 188, 3 ; 274, 28 ; 404, 4 ;
- 118, 14 ; 140, 17 ; 206, 5. 426, 3, 28.
Malatesta conte - ,socrul despotului Marea Neagra - 68, 9 ; 78, 3 ; 110, 27 ;
Teodor, feciorul imparatului Manuil 112, ;
1 122, 5 ; 130, 20, 23 ; 132, 12 ;
II Paleolog - 136, 8.
Maleleil - patriarh biblic
mamaimi - sunete profetice 400, 14. - 28, 8.
174, 13 ; 180, 21 ; 186, 2 ; 188, 4 ;
244, 25 ; 252, 14 ; 276, I ; 294, 30 ;
298, 11 ; 306, 11 ; 308, 19 ; 320, 25 ;
Mamalos - cetate la coasta marii in 394, 18; 428, 9.
Carla, Asia Mica -
116, 3, 5. Marea RoOe - 30, 10.
Mandahia -
e numele dinastiei, dupa
intemeietor, a emiratului Mendese de
Maria - cea de a treia sotie a lui loan
VIII Paleolog - 138, 17 ; moartea
pe teritoriul tirutului antic Caria din ei 268, 22.
sud-vestul Xlsiei Mici ; sub Mandahia Maria sora lui Ioan V. Paleolog, ma
ritata dupa Francisc Gattilusio, care
sint de inteles la Duca diferiti
emiri care au avut si alte nume
32, 24 ; 96, 6 ; 112, 17 ;
-
142, 23 ;
devine domnitor in Lesbos - 66, 26.
Maria - fata craiului Lazar at Serbiei,
144, 30.
sotie de a lui Baiazid I Fulgerul
Mandahia Eliazbei .- 114, 20, 34 ; 154,8.
Manuil 1 Comnen (1143-1180) 32,3. - Mara -
38, 10.
rata a craiului Serbiei La-

Manuil II Paleolog (1391-1425)

cior al lui loan V Paleolog
-- fe-
70,
zar, maritata dupa Vulc Brancovici
- 256, 16.
masalagiu - - 94, 2.
comets
Matei Cantacuzino - despot, fecior
- 70, 30 ; sint detronati -
care-1 incoroneaza intru imparat
8;

is din nou coroana imparateasca -

72, 10 ; lui Ioan VI Cantacuzino
20.
- al
64, 5,

pe Baiazid patriarh biblic - 28, 11.

72, 27 ;
in expeditii -
it insoteste
74, 13 ; 76, 4 ; care-1
I Matusal
Mauriciu (582-602) 74, 29.

--
ameninta cu orbirea 76, 7 ; Ma- Meandru azi Bujuk Menderes, riu in
nuil fuge 76, 16 ; cere ajutor din Asia Mica, izvorind in Frigia, stra-
apus 78, 16 ; Baiazid ii cere Wind Carla si revarsindu-se in Ma-
Constantinopolea 80, 28 ; om in- rea Egee
telept - 82, 21 ; pleaca in apus
dupa ajutor 84, 13, 17 ; se ina-
Melaina - sat pe aproape de Brusa
168, 22.
-
38, 24 ; 116, 20 ; 120,24.

poiaza la Bizant 110, 13 ; face Melanudion cartier, poate calugaresc,

sultan pe Mahomed
132, 8 ; in
I - 128,
Peloponez - 138,
14 ;
21 ;
in Mitiline din Lesbos
Melos, (Milo)
434, 12.
insula in Marea Egee,
-
feciorii lui 174, 7 ; i-a incredintat din grupul Cicladelor - 146, 14.
domnia feciorului sau loan VIII Pa-
leolog -
228, 14 ; moartea lui
Mesaulion -
localitate intre Smirna si
Efes, sase ore de drum ping la Efes,
234, 20 ; 236, 7, 25 ; apoi - 76, 11 ; intr-un loc mlastinos si paduros
82, 15, 18; 84, 1 ; 88, 13 ; 126, 28 ; 118, 17 ; 220, 35.
128, 9 ; 132, 28 ; 134, 5, 11 ; 136, 23; Mesembria si Misivria - oras in Bulga-

www.dacoromanica.ro
488 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

ria, la coasta Mkii Negre - 244, a cucerit Adrianopole 34, 20 ;

26 ; 320, 25. apoi 36, 28; 38, 6 ; 70, 10-23_
Mesini - azi Misini, localitate intre Murad II (1421-1451) - trimis domn
Constantinopole si Adrianopole la Amasia 152, 4, 30 ; 162, 31 ;
394, 3. mosteneste domnia - 164, 10 ; 166,
Mesopotamia - 28, 17. 10-26 ; 168, 18, 21 ; 170, 16-35 ;
Metimna - oras la coasta de nord a 172, ; refuza sa ,predea imparatului
1

insulei Lesbos - 422, 22. Manuil II Pal. pe fratii sai mai

.Metone, oral pe capatul de sud-vest al mici 200, 11; lupta cu pretenden-
tul Mustafa f- 212, 8 - 222, 29;
coastei Peloponezului - 84, 21, 28.
Mihail VIII Paleolog (1261-1282)
48, 14, 15; 204, 26;
32, 14, 16, 22 ;
- podestatul Adorno ii ofera ajutor -
208, 23 - 210, 21; cu ajutorul
318, 18; 400, 3-9. acestuia 1'1 invinge - 224, 3-228,
Mihail IX Paleolog (1294-1320) -34,4. 5; impresoara Constantinopolea -
Milasa - oras in Asia Mica, in Caria, 228, 17; 230, 10-25 ; 252, 6 ; bizan-
spre sud-vest, azi Milas - 108, tinii scot un contrapretendent -
16, 25. 234, 22-33; 236, 19 ; Murad ridica
Milano - 84, 22. asediul - 236, 1, 13; 252, 10; ves-
Mircea cel Batrin (1386-1418) - II ri- teste Tarn Romjnesti suirea sa pe
did pe Musa sultan - 122, 6;*11 tron - 238, 1-3 ; biruie pe emirul
ajuta pe Mustafa - 188, 17; ur- Giineyt - 238,14, 31 ; 240, 24 ; 242,
masi de ai sai Dan si Dracul se
lupta pentru domnie - 250, 23 ;
30-244, 12 ; cucereste Salonicul
248, 9-29 ; ,face pace cu Dan, dom-
-
252, 4, 5, nul "[aril Rominesti - 252, 17, 18 ;

188, 17.
16.
misi - bulgari - 48, 8; romini
Misia - tinut in Asia Mica in partea de
nord-vest - 32, 17; 74, 7; 322, 1.
Mitiline-capitala insulei Lesbos, nume
care a trecut si asupra intregii in-
sule - 50, 19 ; 72, 32 ; 80, 26; 106,
30 ; 142, 24 ; 246, 2 ; 290, 4; 394,
17 ; 402, 35 ; 408, 26 ; 412, 4-32 ;
414, 29, 32; 418, 5; 434, 3, 11.
Mohamed - profetul -
38, 3 ; 134, 13,
290, 14 ; 374, 31 ; 392, 28; 414, 24.
Moise - profet - 30, 8, 11.
Monemvasia
est a
- oras pe coasta de sud-
Peloponezului - 34,
426, 1.
Monodendrion - localitate creata
fantezia poporului din Constantino-
pole - 364, 13.
Monte-Ferara. marchizul de - 138,
Munte, sfintul - 70, 3.
Murad I (1362-1389) ; ajunge 1a dom-
nie - 34, 19 ; 70, 6; e ucis in lupta
de la Cosovo - 36, 10; 296, 19 ;
- urea 55 puny domn in Tara Rona-
neasca - 252, 24 ; in razboi cu Ca-
raman - 254, 4 - 256, 9 ; 290, 20 ;
cere Serbia intreaga - 256, 14-33;
navaleste in Transilvania - 258,
1 -21 ; navaleste in Serbia - 260,
11-262, 4 ; inchide pe Vlad Dracut
- 262, 13; impresoara Blgradul
262, 26; biruie la Varna - 274, 25-
-
276, 21 ; la Cosovo - 276, 26-34 ;
moartea lui - 284, 1-29 ; 288, 2;
290, 18; apoi 172, 11; 180, 26; 182,
23, 34; 184, 1-15 ; 200, 25 ; 202,
17;
1-204, 3 ; 210, 33 ; 230, 5, 7 ; 234,.
4 ; 236, 19, 26 ; 240, 24 ; 244, 24, 29 ;
246, 10; 262, 26; 268, 24, 25; 270,
32 - 272, 32 ; 274, 3-14 ; 278, 5-
de 280, 7; 302, 19.
Murdarolog - porecla batjocoritoare -
162, 9; v. Teologul.
7. Musa (1411-1413) - fecior al lui Baia-.
zid I Fulgerul - 100, 27; 112, 21;
cauta ajutor la Mircea eel Batrin -
122, 1-31; ajunge sultan - 124,
2 -21 ; asediaza Constantinopolea -

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 489

128, 1, 7 ;
29-132,
pierde tronul viata 128,
; apoi 140, 6 ; 188, 13 ;
Nabuhodonosor : Mahomed I1 - 314, 3 ;

--
1 326, 6.
198, 25 ; 202, 18-29. Navara 34, 16 ; 138, 24.
Mustafa - cel de al 5-lea fecior al lui Naxia insulele Ciclade din Marea
Baiazid I Fulgerul - 100, 27 ; 112, Egee de sub stapinirea domnului din
23 ; cauta ajutor in Tara Komi- Naxos, cea mai de seams din acele
neasca - 154, 31, 36; 160, 5; cade insule - 50, 20; 146, 10.
prins la bizantini - 156, 4 - 158, Neagra, vezi Marea Neagra.
36 ; 162, 2 ; e inchis la Lemnos - Nebunului, cimpia, vezi Mainomenu.
158, 29 ; 160, 32 ; e scos in contra Neftalim - unul din cei 12 fii ai lui
lui Murad II - 172, 10, 27 ; 174, lacob - 30, 6.
19 ; 184, 3-190, 27 ; ajunge sultan Negro Salgruzo de - nobil genovez,
180, 15-182, 35 ; 192, 16-27 ; 194, construieste pentru Musulman un
turn - 122, 17.
11 ; 200, 15 ; nu vrea sa dea bizan-
tinilor Galipoli fagaduit - 196, 22-
198, 11 ; e invins de Murad II
Neofit -un duhovnic = 324, 6, 24.
Nicea - oras in Bitinia, azi Isnik, linga
210, 20-214, 16 ; 222, 21-226, 16 ; lacul Isnik-ghiol, anticul Ascania
prins gf spinzurat -
228, 2 ; 236,
23 ; apoi 192, 34 ; 196, 15, 20 ; 200,
- 32, 12 ;
17 ; 266, 20.
38, 22 ; 102, 21 ; 236 ; 1,

34; 208, 19; 210, 14; 216, 9, 19; Nicolae V papa (1447-1455) - 316, 31 ;
220, 19 ; 230, 2 ; 238, 17 ; 246, 11. 342, 5.
Mustafa - fecior al lui Mahomed I si Nicolae, v. Gateluzi.
pretendent contra lui Murad II - Nicomedia - azi Kodiacli, fost Ismit,
234, 25-236, 23. oral in Bitinia, in fundul golfului
Mustafa - emir in Ionia, un urmas de
al lui Aidin (Atin) - 218, 23, 29 ;
Ismit, anticul Astacos din Marea de
Marmara - 102, 21 ; 300, 4.
220, 25-222, 9. Nicopole -
oras la Dunare in Bulgaria
- 148, 26; 258, 2; lupta din 1396
Mustafa, vz. Perclitia.
Mustafa - trei sultani, cei aminti(i mai de la N. - 78, 27.
inainte au murit in acelasi an
236, 23.
- Nimfeon - oras in Asia Mica in partea
de apus a Lidiei, intre Smirna gf
Musulman - feciorul mai mare al lui Sardes, azi Nif - 104, ; 116, 21 ; 1

Baiazid I Fulgerul - 100, 26 ; e

140, 20, 26 ; 142, 13 ; 206, 5 ; 240.
27 ; 242, 17 ; 262, 14.
sultanul Suleiman I (1407-1411),
scapa din lupta de la Ancara 96, 24, nineviteni - 82, 2.
cu ajutor bizantin ajunge sul- Nis - oras in Serbia - 276, 26.
29 ;
tan - 110,
118, 2-120, 33 ;
18 ; cucereste Ionia
132, 5 ; 218,
Noe - patriarh
324, 27.
biblic - 28, 3, 12 ;

e invins de frate-sau Musa - 122,

13 ;
Notara Luca
244, 36.
-
mare duce - 128, 11 ;
9-124, 22 ; apoi - 114, 12, 15 ;
134, 6 ; 148, 17 ; 198, 25 ; 202, 22 ; Notara Nicolae dragoman, 6.01 lui
242, 13.
Luca - 128, 8.

musulman, -ni, cei ce cred in profetul Nona, manastirea cea - 44, 20.
Mohamed - 76, 26-29 ; '144,
Novopridon - ora§ mare, capitala Ser-
15 ;
biei, cucerit de Murad II ; probabil
148, 27 ; 172, 13 ; 186, 33 ; 196, 32 ; Novo Brod de azi la rasarit de Pris-
198, 8 ; 298, 15. tina 262, I.

www.dacoromanica.ro
490 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Ocean, Atlantic - 92, 36. 218, 5 ; 228, 8 ; 292, 14, 20 ; apoi

Odighitria - 66, 29 ; vezi C-pole: porti. in genere turci osmalti 170, 14.
Ohrida - azi Ohrid, oras in Serbia de osmani 110, 10 ; 400, 2, 9.
sud, linga lacul cu acelasi nume, osmanizi - 116, 2.
, aproape de granita bulgara si alba-
nezA - 122, 25.
Omur - sub acest nume in cronica lui
Duca par sa se ascunda doi, dad
Paflagonia - tara in nordul Asiei
pe la mijloc - 32,
Mici,
34, 2 ;
17 ; 54,
nu chiar trei emiri din Aidin : Unul, 28 ; 198, 15; 234, 28; 322, 2 ; 390,
care in zilele lui Joan V Paleolog 18.
si Joan VI Cantacuzino a inceput paharnic - 234, 6.
sa treacO Elespontul si sa prade - palat - adica marii dregatori si demni-
34, 8 ; acesta poate e identic cu ace- tari ai statului - 68, 27 ; in opozi-
Iasi care ii vine in ajutor lui loan tie cu poporul - 68, 25 ; 110, 17.
VI Cantacuzino - 50, 12 ; 52. ; 1 palatul cel mare - 42, 22 ; 354, 7.
si apoi cade la Smirna in lupta cu Palavicini, Persivas nobil genovez,
fratii cavaleri de la Rodos - 52. da ajutor lui Murad II - 242, 33.
23 ; 54, 15, 23 ; 102, 32 ; in sfirsit
altul, adica Omer II care si-a dobin-
Palda -
amiral turc -
336, 8.
Paleolog Mihail VIII (1261-1282) -
dit emiratul de la Timur-Lenk, dupa" . 48, 14, 15; 318, 18.
cOderea Iui Baiazid I Fulgerul Paleolog, Lahanas, vezi Lahanes P.
112, 114,
16 ; 20, 24 ; 116, 1-20 ; Paleolog - protostrator, cazut cu 2 fe-
Omur-bei -
218, 9, 11, 17.
vizir al
210, 14; 212, 31.
lui Murad II - nopolei -
clod in 1453 la apOrarea Constanti-
382, 15.
Paleologi - 68, 19 ; 204, 27 ; 318, 20 ;
Orchan (1326-1362) - incepe a trece 400, 2 ; mai vezi Andronic, Constan-
Elespontul fa jaf - 34, 9 ; se ames- tin Dimitrie, Teodor, Toma, roan,
tea in luptele bizantine de domnie Manuil si Mihail.
- 54, 29; 56, 1-36 ; 58, 6-37 ; 62,
30 ; moartea lui - 34, 18 ; .70, 6 ;
apoi - 64, 19 ; 74, 2; 198, 16 ; Mici spre mijloc -
Pamfila, tinut la coasta de sud a Asiei
32, 20 ; 74, 16;
76, 2 ; 242, 2 ; 410, 25.
296, 19.
Orchan -
cel
de at 6-lea fecior at lui
Baiazid I Fulgerul - 100, 27.
Panidos - oras pe malul european at
Marii de Marmara ; azi disparut -
72, 27 ; 76, 34 ; 110, 27.
Orchan - pretendent la tron, prins si
ucis la cucerirea C-polei - 288, 33 ;
292, 13-294, 17 ; 378, 2-15.
Paros - insula in mijlocul Cicladelor -
146, 14.
Orchan - coboritor din Sarchan ;i pus Paskesen e Rumeli-hisar - 300, 12 ;
308, 18.
emir la Magnesia de Timur-Lenk
112, 16. Patras -
oras pe coasta de nord a Pe-
loponezului spre vest - 278, 12.
Orut-bei - pasO de al lui Murad 11 -
212, 31. patriciu - 164, 15 ; 166, 34.
Osman (1288-1326) - 34, 2, 9 ; 182, Pegas - in mitologia antics un cal in-
31 ; 188, 10, 21 ; 198, 14 ; 290, 1 ; tr-aripat care-i ducea Iui Zeus frOs-
400, 3-6. Cu acest nume sint ara- netul si fulgerul - 280, 25.
tat si urmasi coboritori din Osman Pegsiari - azi Bershehir, oras in Asia
- 146, 5; 154, 27 ; 168, 33 ; 174, Mica, doua zile depOrtare de la Ico-
24; 176, 32; 180, 3!---8 ; 216, 10; nion ; cucerit de Murad II - 256, 3.

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 491

Peloponez, Marea medievala - 34, 16 ; Platea - cartier in Constantinopole, la

78, 2 ; 84, 19 ;110, 26 ; 138, 22, 25 ; tarmul Cornului de Aur, cam unde
238, 8 ; 264, 25 ; 278, 2 ; 320, 8 ; se sfirsea zidul lui Constantin cel
334, 2 ; 344, 22 ; 394, 15 ; 422, 27 ; Mare 354, 4.
cucerit de Mahomed II - 424 m- Platon - mare filozof antic (428-348)
426, 5.
Pelops, al de - eroi ca si coboritorii din
acest nepot al lui Zeus - 42, 24.
Pluton -
392, 8.
zeu antic -
Poarta, Inalta - pe linga sultanul Ba-
72, 12.

Perclitia Mustafa - discipol turc de al iazid I, formata din corpul de ieni-

ceri - 80,
Pergam -
seicului Bedr ed-din 150, 28.
azi Bergama, oras spre tar-
11.
podesta - 208, 8, 12; 372, 24.
mul apusean al Asiei Mid in Misia
- 32, 25 ; 102, 24 ; 118, 14 ; 140, 11 ; poporul -
Polonia - 314, 9. .

reprezentantit poporului -
244, 33.
Pergam - riu, 416, 3.
oras in Pamiilia - 76,
82, 32 ; 110, 17.
Poseidon, zeul antic al marilor 72, 12. -
Perge
Peritheorion - orasel In Tracia,
-
tarmul Marii Egee 226, 30.
2.
spre
Provansa
Prometeu
166, 2.
-
84, 23.
erou legendar antic -
Perivleptos - manastire - 68, 29 ; Propontida, Marea de Marmara - 132,
232, 5. 13 ; 186, 2.
peui - 92, 34 ; 124, 34 ; 344, 15 ; 376, protostrator - 270, 24 ; 272, 17 ; 330 ;

mur Lenk -
23 ; apoi tatarii Mongoli ai lui Ti-
38, 19, 25 ; 98, 17 ;
100, 13; 108, 30; 110, 9; 162, 35;
7 ; 362, 11 ; 382, 16.

164, 6, 21 ; 198, 23 ; turcii - 98, 4. Rahia - cetate in insula Cos, una din
Persia - 174, 30 ; 364, 13 ; 390, 16 ; 428,
20 ; intinsul imperiu al lui Timur-
insulele Sporade in Marea Egee
406, 25.
-
Lenk - 86, 14, 15 ; 90, 19, 20, 30 ; Raul - nobil bizantin care a ucis pe
94, 23 ; 108, 29 ; 110, 7 ; 168, 13. marele duce Alexie Apocaucos - 44,
persica, armata, tatara - 100, 17. 8, 11.
Persivas Palavicini, vezi Palavicini P. Redestos - oras pe tarmul european al
Persoturci 162, 34 ; vz. §i turcoper0. Marii de Marmara, mai apoi Ro-
Petronion cetate inchinata apostolu- dosto, azi Tekirdagh - 52, 11 ;
lui Petru, pe un prriontoriu de pe 72, 27.
tarmul Cariei - 154, 6. Rizzo - capitan de corabie venetian
Petru cetatea sf. apgstol Petru - 52, 308, 20.
15 ; 154, 5, 14. rodieni - 246, 2.
pezestan
426, 11.
bazarul din Stambul - Rodos -insula 52, 14 ; 74, 19 ; 102,
31 ; 142, 14, 24 ; 144, 6 ; 154, 11 ;
Piles. Mihail -
diac de greceste si ara-
beste la curtea lui Murad II - 234,
290, 4 ; 400, 26, 31 ; 402, 13 ; 406,
17 ; 422, 10, 19 ; 426, 28.
7-12. Roma - 264, 21 ; 314, 4; 422, 8.
Pirghion - cetate in Lidia, Asia Mica, romani, Sigismund 1mparat al Romani-
la poalele muntelui Tmolos, gropnita lor 78, 26; 342, 4.
emirilor din Aidin - 116, 26 ; 222, romei, adica bizantini - 40, 28 ; 46, 12,
10. 26 ; 48, 4-27 ; 50, 5, 11 ; 56, 9, 37 ;
Pisidia -
tinut in Asia Mica, intre Ca-
ria, Frigia si Pamfilia 32, 21.
58, 2 ; 66,
30 ; 138, 10 ;
1, 12 ;
156,
72, 7 ; 74, 4 ; 84,
18, 27 ; 162, 22 ;

www.dacoromanica.ro
492 DUCAS ISTORIA TURCO-BIZANTINA
164, 15 ; 170, 34 ; 178, 22 ; 182, 14 ;
192, 28 ; 194, 28 ; 196, 15 ; 198, 34 ;
200, 2 ; 202, 13 ; 206, 11, 28 ; 212,
22 ; 230, 2 ; 236, 11 ; 246, 30; 218,
12 ; 250, 13 ; 264, 29; 288, 15, 31 ;
292, 11-294, 33 ; 296, 4 ; 302, 8 ,
314, 33 ; 338, 12; 342, 19 ; 346, 5 ;
348, 8 ; 354, 20; 364, 21 ; vz. si Bi-
zantini.
romini, - in genere - 86, 15 ; 176, 26 ;
178, 3, 33 ; 250, 28 ; 252, 2 ; ro-
minii din Tara Romineasc5 - 156,
5 ; 160, 4 ; 164, 7 ; 168, 35 ; 432, 22 ;
romini in lupta de la Varna - 274,
24 ; rominii de la gurile DunArii -
426, 26.
rominul, adica Vlad Tepes 430, 19 ;
432, 17.
Rubin - unul din cei 12 fii ai patriarhu-
lui Iacob 30, 6.
Rusia - 132, 31 ; 254, 28; 266. 20 ;
314, 9.
Saba - regiune in Arabia, bogatd in
tamiie - 340, 3.
Salgruzo de Negro - 122, 17.
Salonic, v. Tesalonic.
saloniceni v. tesaloniceni.
Salutaria - 242, 16 ; 274, 2 ; Frigiei
292, 2 ; vz. Frigia Salutaria, Carasar
si Carasarin.
Samarcand - capitala intinsului impe-
riu al lui Timur-Lenk azi Uzbekistan
din Uniunea Sovieticd, identificat si
cu Bukhara - 90, 20.
Samos - insula, in Marea Egee - 150,
20 ; 152, 23 ; 240, 20.
Samotrace - insula in nord!estul MArii
Egee - 418, 21; 422, 11, 17.
santrat - jocul sah la persi - 98,
17.
Sarchan - numele dinastiei din emira-
tul Sarukhan, dupd numele inteme-
ietorului, sub acest nume ascunzin-
du-se diferiti emiri si cu alte nume
- 32, 25; 38, 30 ; 96, 5 ; 112, 15;
206, 23.
Sardes - capitala Lidiei, azi ruine
www.dacoromanica.ro
38, 26 ; 14 30 ; 116, 21 ; 206, 1 ;
242, 17.
Saritia - vizir al lui Murad II - 256,
25 ; 258, 22 ; 274, 23 ; 280, 5 ; 300,16_
sari - 86, 15-16.
Satan - 44, 10.
Saul - imparat biblic evreu - 30, 15.
Sava - afluent al Dunarii - 262, 21.
Savuti - frate al lui Baiazid I Fulgerul
- 38, 28, 32 ; 70, 10.
saxoni - 272, 18, 20 ; 276, 7.
scacon - jocul de sah - 98, 17.
sciti - barbari in genere - 56, 22 ; 344,
15 ; tatarii mongoli de ai lui Timur-
Lenk 94, 32-98, 10 ; 100, 30 ; 104,
10; 106, 4-19 ; 114, 29; 116, 14 ;
124, 34 ; 144, 11 ; 160, 12 ; vezi si
Scitul -
tatari.
ached Timur-Lenk - 90, 15;
94, 8; 110, 2 ; vz. Temir.
Scutari - orasul antic Chrysopolis pe
tarmul asiatic din fata Constantino-
polei, azi eskiidar - 54, 34 ; 72, 17 ;
Sebastia -
128, 17, 24 ; 212, 4 ; 350, 34.
oras in tinutul Pontos pe
riul Halys, azi Sivas pe Kisil-Irmak
in Asia Mica - 88, 7, 28; 90, 15, 21.
Sedechia - imparat biblic iudeu - 356,
17.
Seiti-Ahmet-Pala - vizir de al lui Ma-
homed II - 412, 26.
Semele - figur5 mitologica antics, iu-
bita lui Zeus, cu care a f5cut pe
zeul Dionysos - 58, 18.
senat - 42, 27.
Serbia - 34, 25.; 38, 8, 12 ; 48, 22 ; 60,
4; 64, 18; 126, 15 ; 132, 21 ; 168, 3 ;
176, 29 ; 238, 2, 3 ; 246, ; 256, 12-
1
22'; 258, 22, 25 ; 260, 18-262, 2 ;
262, 20 ; 270, 26; 286, 29 ; 288, 13 ;
- 14-396, 24.
394,
Sere orasin Macedonia greceasc5,
putin larasarit de cursul inferior
al riului Struma, azi Serre - 248,18.
Sestos - oras pe tArmul european ab
Elespontului - 64, 16.
sfatul tarii oiiyx7otTog (3ouki1
138, 32.
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 493

Sfintul Munte Atos vezi Atos. Smirna - azi Ismir, oras la coasta
Siahin - vizir de al lui Mahomed II
282, 28, 29.
- Marii Egee in Asia Mica - 32,
34, 8 ; 50, 13 ; 52, 14, 23 ;
24 ;
54, 12 ;
siahruh §ah-mat in limba pers5 102, 30 ; 106, 31 ; 108, 7 ; 114,
98, 32. 4-33 ; 116, 4, 9 ; 118, 15 ; 132, 4 ;
Siahruh feciorul lui Timur-Lenk - 140, 21, 24 ; 142, 14-30 ; 144, 18 ;
98, 33. 146, 12; 188, 26; 220, 15-33; 240,
siaraptar - turceste paharnic - 234, 27. 16; 244, 34.
Sibiu - 258, 11. Sofia - capitala Bulgariei - 78, 32 ;
Sigismund rege al Ungariei (1387- 124, 2; 270, 30 ; 272, 2; 396, 5, 22 ;
1437) §i de la 1411 imparat roman 398, 5; 412, 22.
de apus infrint in 1396 la Nicopole
78, 26.
Sighisoara luata de turci 258, 7.
Soleiman - primul guvernator lure
Constantinopolei
Sosthenion
392, 27. -
localitate pe t5rmul euro-
al

Silivria - azi Silivri, oral pe malul pean al Bosforului, Stenia de azi

european al M5rii de Marmara - - 300, 9.
34, 13 ; 50, 8; 52, 9 ; 54, 21; 60, 3 ; Spania - 208, 27.
82, 7, 8-9 ; 86, 5; 320, 27, 30. spaniol - 414,
--
19.
Simeon - unul din cei 12 fii ai lui Ia- spanioli 92, 35; 204, 23.
cob - 30, Sparta 34, 16; 208, 27.
Sinope - azi Sinop, oral pe coasta Ma-
6.

rii Negre in Asia Mica 122, 3 ;

Spentiar - Isfendiar, emir in Sinope
(1402-1439), 11 trimite pe Musa la
286, 21 ; 306, 13 ; 426, 27; 430, 1 ; Mircea eel Watrin - 122, 3 ; so-
II - 428, lui Murad II - 258,
ocupat de Mahomed
3-16.
- -
crul
21; un urma§ al lui
Spineta Culumboto vz. Culumboto.
- 29 ; 286,
302, 18.
Sion
386, 23 ;
adic5 Ierusalim
noul Sion e Constantino-
polea - 366, 27; 384, 27; 390, 4;
340, 11 ;

rtilarieni - revolutionari turci

26 ; 152, 1.
- 150,

Sipilos
biserica sf. Sofia - 374, 31.
-
munte in Lidia de apu3 in
Stilarion - munte la intrarea in golful
Asia Mica, azi Sipulidagh 38, - Ionic al Asiei Mici, in fata insu-
lei Chios ; azi Caraburnu - 148,
29 ;
sirbi - 36,
102, 28.

38, 7, 13 ; 50,
17 ; tributari turcilor
;
-
aliati cu Irian VI
30 ;
Stravomitis,
150, 26.
Cantacuzino Cirnul -
1
238, 11.

- 66, 7; 86, 58, 36; 60,

Cantacuzino
15 ; 96, 18 ;
4 ; apoi
164, 7 ;
Strimon - azi Struma, flu in Mace-
donia, revarsindu-se in Marea Egee.
168, 12, 34; 176, 13 ; 178, 3, 33 ;
vezi Tribali.
- 110, 25; 126, 25 ; 238, 9 ; 244,
Sirbul -
272, 26 ;
despotul Gheorghe Brancovici
- 262, 24.
27 ; 288, 32 ;
Studiti - 136,
294,
2 ; vezi Constantinopole
29.

Siria - 32, 21; 88, 24; 90, 21 ; 154,

manastiri.
24 ; 274, 4; 390, 16. Suleiman fecior de al lui Orchan
sirieni - 204, 24. - 64, 19, 23.
Sit - patriarh biblic 28, 5. sah jocul 98, 7, 28.
Sisman - 146, 6; 150, 24, 28.
Smederevo oras in Serbia la malul
Dunarii, mai jos de Belgrad -
256, 34 ; 260, 25-262, 5 ; 262, 26;
Stefan - cetatea sliatului - 320, 27.
Stefan IV Dusan al Serbiei (1331-1355)
272, 14 ; 396, 30. - 48, 24.

www.dacoromanica.ro
494 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Stefan tatal craiului Lazar (1372-1389)

- 34, 25.
Paleolog -
84, 20 ; 136, 5, 10 ;
138, 26; 174, 10 ; 246, 8.
Stefan crai al Serbiei (1389-1427) - Teodosia, sf. cuvioasa - 368, 15.
- 38, 8; 92, 3 ; 96, 11-29 ; 126, Teologul - numele unui tradator --
16 ; 256, 17; 396, 3 ; numit Lazar 160, 22-162, 9 ; 230, 17-232, 27 ;
dupa tatal sau - 246, 1. ai Teologul Corax - 172, 2 ; vezi
Corax si Murdarolog.
Tesalia - 34, 21 ; 38, 14 ; 112, 6 ; 122,
Tanais, Don - 90, 31. 23 ; 126, 24 ; 132, 13 ; 156, 6 ; 172,
Tasos, insula in nordul Marii Egee - 30 ; 174, 12 ; 180, 22 ; 188, 19 ;
412, 29 ; 422, 11. 238, 8 ; 246, 12; 248, 20 ; 272, 28.
tatari, mongoli de ai lui Timur-Lenk Tesalonic - 34, 21 ; cucerit de Baiazid I
- 218, 8. - 78, 1 ; 126, 7 ; dat bizantinilor
taurosci)i, tatari din Crimeia - 90, 31. de Musulman - 110, 25 ; 112, 4 ;
Taurului - piata, in Constantinopolea impresurat de Musa - 126, 25 ;
bizantina - 362, 20. ocupat de Venetieni - 246, 9-19 ;
Teba, oras in Grecia de mijloc - 248, cucerit de Murad II - 248, 21-250,
12 ; 278, 5. 20 ; apoi - 156, 7, 13 ; 158, 25 ;
Temir - Timur-Lenk (1369-1404) ; 188, 22-28 ; 198, 32.
biruie pe Baiazid I Fulgerul la tesaloniceni - 246, 14-29.
Ancara in 1402 si pustieste toata Thirea - oras in Asia mica, intre.
Asia Mica - 92, 4-21 ; 94, 12 ; Smirna 4i Efes, in Ionia - 104, 1;
98, 12 ; 100, 2-20 ; 102, 9 ; 104, 132, 4 ; 220, 25 ; 244, 34.
5 ; 106, 21, 31 ; 108, 2, 29 ; 110, Thiatira - oras in Lidia de nord in
5; apoi - 86, 28 ; 88, 26; 112, 14 ; Asia Mica, odinioard Pelopia, azi
124, 32 ; 142, 18 ; 144, 16, 24 ; 160, Akhisar - 220, 13 ; 238, 19.
Tamir-han Timur-Lenk Timur-Lenk, vz. Temir.
14 ; 164, 18 ;
90, 5 ; Temir-han
90, 30.
-
86, 25 ; 88, 24 ; Tirnovo - capitala Bulgariei de rasarit
- 396, 20.
Temirtes - mare dregator de al lui
Tmolos - munte in Lidia in Asia Mica
Baiazid I Fulgerul - 112, 24 ;
- 36, 27 ; 116, 26 ; 242, 17.
Toma de Aquino, sf. (1225-1274) -
Temirtes-bei - 212, 31. mare teolog catolic 5i filozof sco-
Tenedos - insula in Marea Egee la lastic - 328, 7.
intrarea in Elespont (Dardanele) ; Toma Cantacuzino - 260, 34 ; vz.
azi Bozcaada - 66, 12 ; 146, 20 ; Cantacuzino Toma.
148, 5, 10. Toma Paleolog, cel de al 6-lea fecior
Teodor I Lascaris (1204-1222) - 32, al lui Manuil II Paleolog - 174,
11. 14 ; despot de Ahaia - 278, 10 ;
Teodor 11 Lascaris (1254-1258) 32, 13 ; dupa cucerirea Peloponezului se re-
48, 13. fugiaza in Italia - 424, 16.
Teodor - marchiz de Monte Ferara, traci, locuitori din Tracia - 92, 35 ;
socrul lui Joan VIII Paleolog - 210, 30.
136, 7. Tracia - 34, 11, 14, 20 ; 38, 14 ; 46,
Teodor Paleolog, despot de Morea, fra- 13 ; 48, 21 ; 50, 7; 52, 10, 19 ;
tele imparatului Manuil II Paleo- 54, 21 ; 58, 36 ; 64, 16 ; 76, 33 ; 92,
log - 70, 30; 72, 10. 8, 1 ; 110, 22 ; 112, 8 ; 114, 12 ; 122,
Teodor Paleolog, feciorul lui Manuil II 11, 23 ; 124, 28, 36 ; 132, 3, 7 ; 140,

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANVNA 495

30; 146, 7; 152, 6; 154, 17; 156, 3 ; 352, 20 ; 356, 1-360, 13 ; 362,
4; 164, 8; 166, 3; 168, 15, 33; 18-370, 28; 372, 5; 374, I.; 376,
170, 39 ; 172, 9 ; 174, 20 ; 176, 10, 11, 23 ; 378, 7, 27; 380, 12 ; 400,
18 ; 184, 23, 28; 192, 1; 202, 21; 29; 402, 25 ; 404, 25 ; 406, 12; 408,
212, 19 ; 218, 14 ; 244, 31 ; 248, 9 ; 5-17 ; 410, 2-23 ; 414, 34 ; 416,
262, 19 ; 264, 24 ; 272, 27; 274, 2, 31 ; 420, 29 ; 422, 12 ; 430, 26 ;
280, 26 ; 294, 8; 296, 5 ; 412,
10 ;
18.
Trapezunt - oras pe coasta de nord a turcii
- caramanlii - 244, 5 ;
432, 21.
turcii
osmanlii 244, 7.
274, 9.

Asiei Mici, azi Trabson - 138, 16, turcomanilor, Turgatir domnul - 278,
18; 164, 1 ; 306, 13 ; 328, 29; 394, 27.
18 ; 426, 27 ; ocupat de Mahon-Jed Turcomantil Spentiar de la Sinope -
II - 428, 25-430, 9. 122, '3.
Triaconta - adica Treizeci, sat intre turco-persi - 88, 9; 164, 2; vz, $i
Nimfeon si muntele Galesion in persoturci.
linie dreapta - 242, 19. Turcul, adica Murad TI - 230, 27;
tribal - adica sirb - 54, 19 ; 218, 16. 232, -31 ; 276, 29.
tribali - sirbi - 34, 22 ; 48, 8 : 98, 5 ; Turgatir, un socru de al lui Murad II
- 278, 26 ;
Troada - oras in Asia Mica la coasta
V Z. §i sirbi.

Marii Egee, in Tata insulei Tenedos,

280,
Talisbei, amiral de al lui Mahomed
1.
1.

putin spre sud ; azi ruine -

13.
Truloti - manastire - 150,
Turachan - pasa al lui Baiazid I Ful-
gerul - 78, 4 ; - pass al lui Mu-
rad II - 216, 17; 246, 13.
turc - dupa
turc- fapte - 234, 12; poporul
194, 21.
turd - 32, 19 ; 34, 3, 7 ; 36, 12 ; 38, 13 ;
40, 9 ; 46, 14 ; 48, 7 ; 52, 6, 22 ; 54,
32 ; 56, 16; 58, 30 ; 60, 5 ; 62, 28 ;
64, 15; 66, 7 ; 74, 16 ; 76, 2 ; 80,
7, 32 ; 82, 26 ; 86, 4 ; 94, 19 ; 96,
30; 110, 13 ; 122, 22 ; 126, 32-128,
7 ; 140, 18; 144, 11, 23, 26; 146,
`1; ,,148, ; 150, 4, 33 ; 152, 27;
160, 28 ; 162: 2 ; 168, 15 ; 174,
20-180, 3 ; 186, 14 ; 188, 12 ; 202,
4 ; 204, 29 ; 206, 2-30; 220, 17,
26; 224, 17 ; 228, 21 ; 230, 32 ; 246,
14-31 ; 250, 12, 19 ; 252, 7 ; .256,
3 ; 258, 9, 15 ; 260, 34 ; 262, 3, 23 ;
272, 5-25 ; 276, 6-14 ; 278, 4 ;
280, 12 ; 292, 2 ; 298, 4 ; 302, 4-17 ;
146, 13, 30.
414, Tara Romineasca - primeste si ajuta
pe Musa sa devina su!tan - 122,
1.1. 7, 9; trimite soli la Mahomed I
- 132, 21; primeste si ajuta pe
Mustafa - 154, 32 ; 188, 16; 226,
19 ; ajunge in granita cu imperiul
bizantin - 180, 22; primeste soli
de la Murad II gi trimite la el
238, 1, 3 ; 246, 2 ; certe de domnie
in Tara Romineasca - 250, 24,29 ;
252, 14, 20, 26 ; 'trimite soli la Ma-
homed II - 290, 3 ; apoi - 254,
24 ; 262, 16 ; 430, 11-25.
Tarigrad - 384, 11-13.
Tineit - emirul Giineyt ; se face dome
la Smirna - 114, 2-116, 27 ; e
scos din domnie de Musulman -
116, 33-122, 14 ; si pus guvernator
in partile Ohridei - 122, 24 ; igi
is din nou domnia in Ionia - 132,
2 ; e scos de Mahomed I - 140,
10-142, 29; si trimis la Nicopole la
Dunare - 146, 1-7 ; 148, 25; iuge
in . Tara Romineasca -L 154, 34; ,

304, 5-17; 308, 23 ; 316, 26 ; 322, .156, 2 ; iii cucereste din nou dothnia
5 ; 328, 10 ; 330, 17-27 ; 334, 21, 218, 4-222, 22; e invins dEl
25 ; 342, 21 ; 344, 1-348, 3 ; 350, Murad II - 236, 28-32; '238,

www.dacoromanica.ro
496 UUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

18-242, 26 ; gi ucis - 244, 1-22 ; 246, 5-250, 21; 264, 29 ; 268, 20,
apoi 156, 4-158, 33 ; 174, 18 ; 180, 21 ; 306, 12 ; 308, 19 ; 336, 17;
16-32 ; 182, 27; 184, 4 ; 188, 24- 344, 5; 372, 33.
190, 23 ; 192, 15-196, 11 ; 208, 20 ; Venetienii din Constantinopole - 328,
210, 25 ; 212, 12-214, 34 ; 236, 24 ; 29.
238, 17. Veniamin - unul din cei 12 fii ai
patriarhului Iacob 30, 6.

ungur, de neam - 306, 27. Visarion - mitropolit al Niceii, is in

Unguri - in lupta de la
80, 15 ;
-
de la Varna - 274, 24-30 ;
Nicopole 1439 parte la sinodul din Florenta ;
devine apoi cardinal ; e un mare
de la Cosovo - 276, 30, 31 ; apoi invAtat - 266, 20.

- 86, 15 ; 92, 35 ; 164, 7 ; 168, 35 ; vizir - 36, 30 ; 164, 14 ; 166, 34 ; 260,

176, 27; 178, 33 ; 258, 5 ; 262,
10 ; 348, 5.

24-27 ; 270, 34-272, 26 ; 286, 32 ; Vinatorul, cartier in Constantinopolea

294, 8 ; 298, 7, 14 ; 396, 19. bizantinA - 344, 6 ; 348, 17.
Ungurul - 342, 3. Vlad Dracul (1431-1446) - fecior din
Ungaria - 78, 18, 23 ; 254, 27 ; 258, 2, flori al lui Mircea eel Bgtrin ; se
12 ;260, 20, 21 ; 262, 10, 22 ; 270, afla la curtea imparatului loan VIII
21-272, 20 ; 274, 23 ; 290, 10 ; 342, Paleolog ii, pornind din Bizant,
4, 12 ; 396, 15, 32. bate pe Dan II is tronul -
Uzun-Chasan, adica Chasan eel Lung 252, 21, 22 ; invinge si pe fratele
(1453-1478) - 424, 2; 428, 19. lui Dan, sustinut de Murad II -
252, 27 ; e primit cu mare cinste
la Brusa - 254, 24; ii este calauza
Varna - oras in Bulgaria la coasta si-1 insoteste cu armata pe Murad II
M5rii Negre - 112, lupta de
- 274, 32-276, 5 ; in expeditia din 1438 in Transilva-
1 ;

la Varna 298, nia - 258, 3-16 ; e aruncat In

14. inchisoare la Galipoli - 262, 7 ; in
Varnava de Cornilia - 224, 28; vz. schimbul fiilor sai ostatici i se da
Cornilia. drumul - 262, 15 ; isi primeste
Vasile cel Mare, si. 268, 12. inapoi fiii - 272, 15.
vasilisa rang si disiinctie bizantinil Vlaherne, cartier Imparatesc In coltul
ce se d'adea de imparat sotiilor de de nord est al Constantinopolei lInga
despoti - 394, 25.
Vatatis, loan Duca (1222-1254) - 32.
Cornul de Aur 62, 37. -
Vulc, tatAl craiului Serbiei, despotul
12. Gheorghe Brancovici - 256, 17 ;
Venetia - 84, 22, 26 ; 148, 14, 16 ;
396, 5.
246, 21, 23; 248, 1, 28; 264, 28;
266, 11 ; 268, 18, 19 ; 328, 30.
Venetieni -- 66, 18 ; 84, 26; 146, Xerxe I (486-465) - 90, 35 ; 94, 18 ;
16-148, 19 ; 162, 23 ; 168, 12: 338, 7, 11.

www.dacoromanica.ro
 DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA 497

Zabulon unul din cei 12 fii ai lui de nord-est a Wadi Negre, cam in
Iacob 30, 6. Sudul teritoriului cirghizilor din
Rusia Sovietica 90, 31.
Zagan, pa0 §i vizir al lui Murad II
Zituni, oras in Grecia de mijloc, spre
si Mahomed II 274, 23 ; 300,
rasarit, pe unde azi e Lamia
16 ; 372, 16, 22. 110, 26 ; Ducas Insa pare s'a se
Zeus, Jupiter, Joie, cel mai mare zeu gindeasc5 si la o a doua localitate
la Greci si Romani 72, 11 ; cu acest nume prin apropierea Salo-
dumnezeu 150, 7. nicului in valea Strimonului
Zichi, Zikhi, popor locuind pe coasta 126, 26 ; 238, 10, 13 ; 244, 26.

32 -5217

www.dacoromanica.ro
 . ..r.
s ,/ -"*.y
7.7 r vow or.4.11,4x.....4.4?
A butsa..
,
',Ai: : 7
tt, YY
-
;14Le yr010V4F,47;:t.'nVo ,SeAkerzl 5 "I.P4-
.^
. '
ce.A'/T-4..,6 04/ 1611 f:leyiPlitrty me. Cyr:- n9';',.^k2!
,
./ .1
15 C'r° V - :V,s; ;ALI .7.'rrin4 I 0 V ALVAVI'.." Wr4 v//i 4 Tv
c.)514 i.)-0-3110j 6vovr4r4 °7!
erat- 5,41,& Y,ft tup c.riit ,41/1e4A-rt;TrtCstfipv,44P
I 11;vp.ta.i; 4 fr v4 ,r4).4.1 NK,c- arVA 7P (J z::1(*-4
iq reE4 ?t.IhkY 2,4)Ya54,
4k: I
3 4.,,,i,t^ lovit.f.44....0..tive-A, Girl., 6 1:44117:15,4-',.st, ...$
i.4443.510i h,viitPArtAV=. !!,p7}:g. A-Arik:P..044 64e% -',1144.3.4 i:11'21.:GULN ',
n-us anwrei, LNtoau4,04.4.; 1;',A7.70Difra. 4944tej
Ttvvlr0yp4T,G.J.4.9vt S tici)re$45* A-44 'nth i" ificac P" ; & i 4,, ".01,:h.4i.,)544.141(94:.45,.,
60.)04 k9,4r7,tirri.,,ttpiroacku.w , ,,,,;4,,,,,..4.,,,w4socir:vro 7-14 , ---E.!.`at494Ac ur, f':,,": ''
ft!vA190:vrvviPik?veivrqkkovAiihrrret-i7Couc csip4Okh;....e.. p-- -41 Z,:rt, , "4-114';-i4 A iir., ,""'"'
10,5res'10141-%114/410vff iC9i4 KitiicAat, 11;7;74,1;4i vI7u444,141,.i.44A; its; 4,1) I;
IkAi s pnc,71iggi tr_tva.) I .nui v41 veatsg, him ez (71, -t,-.1. .-.,41(
.T 4Pii_k
- ,A3t1X9it i1aeXe4ki/-41..
.45e"t(1$1434"11.71441P4-, 4Vk 451P 0 141°S
r rut.t1,4,011,)
type; 4.4,
Z/CIV/41,61,z7r,an s.
/ ,,e ,
1,-
a ;1. S .. ' ...4.
2-,A4gt 64.4 r
.6.
E 41.4
Lial'4'
Z 471 , t9, toy I, Ate A44A,
.1:1,ctie
..e. k
' 4, r/+;,
.,,;

;
C IP t4 CIPotiAkt..iiotc 1514,&Ica('
hijr4 p s ,Otiliverr414 Mot 1:aut t tt,t47447
j )114401)J141 X. j riMal ir4 ALLY./ lOgrWAIAff, cAA
flt ile>44.49.uc,ra2%Z. Al....4.
Vi.1 i SI a G 71,114
,
IP(
,
k p -1r N frit r- 41 vide--
J
k..9Zoixol/a.g.04-7.14 $151) actfirc Ali ..t.ttAry
..,..,

V( ...+ v.,: ,,,,,

iti;; LZ ri.i._:_.4.r3:,.r 8,9,,,F,g,,,,ceir; c.i1e-,,Iii.,41').'..k,,7,5.chsais-,,,,,,-,7 ,

.....7, 411,.....6 er .94 I) ma. I LN sal le:1; ?7,0:11VjeleCie,AUYAA.4 ti

41/ ;Trim'ciriXe-t A.Zrati plitl.'fil4feriajor5 omoriesum 4...":"' i
'irCi44ra'rcei, 1.4.., A its, 4'71./kintct. c ky,Pcisouricr .
AA;IPeLs pqr A.W4'1+rcupowmilav t!nei4 Jci,461,`"4'
AV:IA=4w hal/Ataw 1,44 texu a-t?1,74144irxiSif 1 6T..14,1i1:, ii aZi.S1, ,-L.L.ky tax71 6104 etr; 124Filkii4V414111; ..r .' r.
nA CO, 'lest gor ZuA . Y "
I..L ,v- \ 4W
cx.+,....4, cr. mr,trf 1Alai
' et 4 . K114 "A4514,z<i'l!4:qii.'i-rc
t.
..
, .1 V: - / Pr 01.3.."Afe I

Fle1 WM, t,t,tkr 6..1.2t,uty t."1"L124 ,!ric,109,

k la; 61741.
i k:r k U4Srs Wil t s q114.N4 kti2 1:nt; . kA ; kV,/ t
t .47-1' tec h r4,- C 1S 11./f44/, 1 tilfrrelik/: l'Ato iikXtv .1/494;41.4 0:.Yl_lerfir'qL117 Di( sriz
ro1/44":1VVAAPO1/41c,'7!- " 7.A4414°. 7-44 1, i T ..41/1.171 1641.1
1;4 AZ 0 714 Pi/ kirarg
1" p /4 --,000.4t, 4 *AU nil/ .ailii54P milk 414 1767"C4.4 41/71, -Icl.,Art.k.0-44
. Aa.,r71.
.7.A0410,141,1.,y cr 71" Ai kt:4° P, '4 -$ 5" 6,41%,41, leivIAIA51. 414 ei 4dur.,
' c,14 -- $4
ai,riA I tut* 1,11/44.441iA... ;on; loarg. e;;',7,;;pe
.Aitay."7.; r Awt.malm... ,
, 14'6 ev.41.141 math-
1 gals" gtin'APY
' k.... ' tertupISINS
ALI 4
""A ""'s;Picon'4°S.UK icAie "n2Pet-- ev4thialiu e,'. ,
'
i
P '''.47 4 v esau 11.1.10 y rt. or o (141cp r.r-84"ifi ,44!;4 rit
7-1 .
Irr )01.164 yiftutd: "Mae,
4 VITYrkuita 1.54 "P&L '.kfw.'74),,,,I.:1Poins/41),e
toy. 0...1,141 It LAD( 1041,11t:r 1
k iy
"° P1 'X"1".".4 PINS 44,.\41rlar '19i goat 't et, tarS'. wog,' pm-1;1 'rt
kui .;;) Fur c 4'P 4.:,ki.f2Zs;v
.,, ti.A{ t:SV
; .2pki4/1.C,'"047/1 P 0.4 t94(anar
.
kW 1 t t: v 44 rs', ,
to./1.9co, cf **. !). v
rP! #1.4,4 W C,Lel; Atittt 0'171(.4' t
'WV CliMS."".."45 kk)444.. Via; icoorii "4ev. 91:17ev Aviv ,
Fig. I. Cod. Paris. 1310 f. 287' de cuprins varial i f. 288r Cu inceputul cronicii lui Ducas;
vz. p. 29, 'AenD!toip. 31, 10 ited.)T01.1 P0.61XFU..,
1

www.dacoromanica.ro
 or,
.c-- ;
kupeplieue.e4 A.Ao vv4(4., Tail 7.-reptp yr euurri:Zi-np; riov 4 ap .
yo
,
61144;4441i Z`,1w tile. /Ziti tip ct.t.4:44-1,,,9,5, Iu Yov°ai t;{ 14A! *44,.47',N4 lout rrum 1,,Avvr47. A.r
sluigtiPaq t/r/;1$kie Yolk )44 emu?, vPi q-ce.A.6407414.)i er.4, pew;f:It I 1!;"iif !W. Ol\striir /A9; r 7rp.vp
14711141 4t,f '24 got VSle,gtOttluiVotit5', 444 c ilia ,6 n iro r e'x 74 r 'LSI
yew arteltait4r4AVri10cArAge
C

Ttg/TOr 1.ziktkt9v4.44.607-4(iiiiatu.,G.Ipopopi7c.0i "::, o 1/ v gart V",v. y s t,t Ty, y..pfvty l

---, ,. l%
r'korNim qui 901444i* yriads. ; .116 41 C aw/ ('w,
4111E01qt ctultIrMIOSI.td fe4 k9fAifitrY'itt4 kir? Urta-Sii lacci /4
Zwirth ti.414Y 1"4444234eiVeciA4OVVitc kgrr14410tidltr9: ula
i:.nw;tt4.T.:.v,01,
;4"4 7i:::":[44:tr:-1( 41: a :tn:::tatartAiUsltort21741Wr5:/40
e4444
k )titro et"i at (ds!

Fig. 2. Cod. Paris. 1310 f. 295r ; vz. p. 59, 24-30 p6 vo v... To

4,0le/7717cutt1:nttI}
ueu."*114;4.!11\71tiiA444;4:!4:11Tt4:.A$77:"rl1;7:117;474A11:'610.
'rt

OCSVaEWV.
)44;irt;Iilv 7t44491.; tt4 1011A1,-69,tit9oleAtik,;:ylderedOry.iivrtt_
AtTfg 4174 r 44/trie t 1-ht te=7 If+ nos Pr lekoVers4kterjr14r
11.4tarkt i'gArita. .4141,f rum, 0 (44,407 ; ivr9i 1sottt,r°
r ply rki t tZt risal,iiakrer,
I tel./ 1, P,1 P-4'k' ( V t ^4- get -nrrr %do titiromp41447,,124%rpgirti74,1t744%rfar f7grAtirfit
arC '771
('C 44
4arjr4rgifAirer-111414CV
ctaketr:Iturr-r4.12; ;LdivCP,rf,.trfrratIPAcrritik'
I / call +urkiar "m.41,7471' Ur el Kau 8111* rifl;,v, vu41-' ATtr7cS pc110'
V
7 -
11S- tom" .! c 1--Ne A 9-4 6-cev to/ -Yr it"-
41(0011,1 go ,VAAttic tteit ,71^ 4Irtrp7scrt.tiiir4kril:.4.41 -
t ft 1mYturrit d'VS<ORtAX1,T4 t ;4417i;74 rIA.91/1k itti5kte AN pturetTV ;
7 -1. Ott, Af.tdrf "rlf /0Xt.' 1 tilIFMi9V.PIW; .4;0 c; ..ki.ocuIpi 71i P0 L4 714 7-1147,44'
40iP4I et TP.Wrely ':.'.A4voiScogfiggpo yot.7z.tivq
r Ill
' "1114,4.;404v.rittpsaid,-(A9st'lq& klij;4,..cvpo.s(c);ex.reov
0011 ts A X V-t /Its --nti-Try
1 Ps
'1
e 5 II I fcJ 1.1 t ZaAleeese. r /71.V. .U0.1
rt4Unt911:;fkgfeireirtre. ra4 " i\t"itiT;;;;t4", -rre7.7%TrtAraf'At44 vs Ag'f. I; kirirfr
r t. r 1
Poi . ri C 4.14 .144 ea, v q9-' e c.s eos f - ' F ' P alvp ow) .70 rc b1 e 14 4 An atm, V. ,,,,, .11,0,42,,,;(ii,'
Atti ii,,90041,a141; etirt.9eitioltivr;YOuetritiP/C
Lit4
jut74 ritat, pr.
t 1
X rf frit -7-1 1 11(1/-72" r ft .5 occur .CI '
/C", "fiVA4ArAtadttI4ert.,.ttiivIrAto Y ?it (rYr o; AT. ii!trAet,14),,,..
roZ p A:4,, 4 TALI* 1,AV Z.TitTY ClAt4r6iAlZir;41Di71
l )41;74.14) y_ 901)49y. G 1+; yolzstiri,p t;artrl Dc' i411,41'Sfr:
0,C Y ^rot 'I St A.( e-Cto v-re( 0; -7-. AA., 4 - I

Fig. 3. Cod. Paris. 1766 f. 48r ; vz. p. 59, 25-29 Fig. 4. Cod. Paris. 1310 f. 379r ; vz. p. 381, 25-383, 21
lavvouapicp... 'A7tobe:;c4tEvo.;. euE' 4.0
'Snip teas xai...

www.dacoromanica.ro
 Y6
it/
s . .
,t.44X11414.6%, 4. 4 6.1m7.5.3z fjp1.144..rlaPleteq:1:"?1,9PLIPir.
rxpreete.4v&rtflaria,Y. 6$41.,reEctS,A.AlNe.,,.
.4, 42-kos.'
KAtutp14,..,,,e,17-047f*Italk*.,54tpielee.c
it
'
/?(Nsi ditet (c e ro.r
.

;5 -77" owl,
It
e.< AN,
Yy.
, -1k
t:

ks,4;44,t.ie,riVelcrese.; s- tau rAci, X inJ f 31.g !rt "Trr 71-0C1714erirekT-a--

,
I
d eforpeet.ipte-Co4ksomiS'iattz.47.1, ,

es t`.5. .-WitJ`;0
, iticivleett ik:34,1111Vka6Avem
kAtter-teliAon4upe'e:iN.f...44.9f,.,,,,,z,,,z,,47 ,
Po
A Ar,/ ,t AO. ig ( e 41.4/ fa 9- u v. yis ,rt L
91 re
, evt.(01,...1140014.1;41.Sei.
e;eir1,1174.44/(1'46Re)P.ji/r4". r.

A
r igeliTe;viiiir:ppernthcAiNgue.le,0*;wiseet-Irie.c/1;Kke..
X*94,10 COP 9- muc
va, v 0 rilt eo,k7-1 4.1 71 Y 4' v )")
rid 744 9s enr; ,,o4:,es.) arsa./..0a.ks ,r
earA;era LIT; , -re
,
Ace.0' vcf , 4 X-.414 -ro
pra irrik1;. ,746'4(xlft,,,S-4.4;4z, 4
7-1 4., X . s 5
1017fgo ,04,;\,4hk:4,41.1 4'16p cK Try.; )44t;541111;;l6efily. flt
0.9-14 eif d.f 3$ ;<tr7 el "T*4
se? 14) 744,4:44payvt;iAril- .W.e; ..g.m. tActi"..;-..
21jr
,5
1
iv,11 :.:16,A44.. 41. / .
r, /...t 01 (< 77 r ok 7/ G.' L' irA ('''' -7( -rt 1

0-111 1-',7"
,rsq:9(troh?lovpott,714;etAV,4),.14 ,p7;assr...k.54;),0,1;420; i.

_.: joys; elf,ryt 14401, 01; UotIM1114 , e, r

-zr,e
i'lik3,7,3ms;74,1ZW "".7'-4,11
'-4,11
k _.
, 1 ' e r 0 v -7.- f 'cia,1 t d ' X v VT,"
., 6/110409rigellM743\4 $04101114+4 V. ilLtoPit)'&41,104,60U41Z,Pw vi
,
:'
ie
. Ariti014:' itykl4k,A.CtNePv,vietar, ks:,,,p4-vg,:0:;,,,,,..
(.,
l
tevrt4preesmrrpescreeeimee- .Wirr W21, 7-1 fig.,:la
. /
11eAYP Ij (.(". --7,'"Tv v a' i01..,t ery-c a; cC \-,K,),(14/ ,J-re e/
./

77,,
e:<e\

et, at.x.-el-
to, '6alr...4WP4 (PetriteihfAaffil,4PP0-s2wi64f<>"4:01:f61r1 t trx -3 7 -7reff o'y
!,` ,, i''.411,14.34164.0'14cril14 Ar-kjt &fiat+
`kviltrAtT 1,4),Nt
!as4;Yp
aCt-ro v 7-4-0
I
1
42,4 Sa y1 i'"/
suip.o.vitptx&i,pc A le' ) "r" t 7re os
Au
V. ^ t:militu (lir PIT-)ietv; teZ;la4Leret y 1,14 P.41.tesifig-cr,tiP' , I z I
.,
..
7r -dir4 '1-1 64 -
t °V;
1494) prat fakkeetiouniveitrNsi4; ere; 4.1i146JA:c.. Tit g* 7r 0:-rte / 'ate/ "v
9tAlefo'viaiae'Pe4tWeettiti.4-Piii;tesil.),sime4,rerttravailr-7, Al ;(4/ fu
AA/7-0-;
)..4'ianiegelo4ZA4.346v.1\40.teptrespgle.irvikz,A.,y, Dt, :1
7, .std s &AA' 44 77;-, V
1 r
i1.:-.4:41#41770}1 i.1,t4Nctisi..50.1,,>11-,awriii4,...,p1,4;i4;,,,,i,,y), pc-rro Ai ereci ,!I
" rr (KJ 71 v el 4 r soca-f I, i
.... vino. kr/. y t .
"
A.4(pips- 1415\k'Vwc14'er-1.71L4f101414'"N

ter,
:);44_21ders 14,4; 6,-2Jetta 6.kgArrl. Os i,conig tilt pigs, bosh
tai t aitior*f 9e te1/4.- , 41),, eie.nrerIver,
A

(WY
1 PY: P ' 7
I
I
eIC Lep' -1,t -r--e.;
t, e 4) f V tel p -77,4

6 -,t 1

Fig. 5. Cod. Paris. 1310 f. 333v ; vz. Fig. 6. Cod. Paris. 1766 f. 189r ; vz. p. 201, 22-30
p. 201, 20-203, 11 Mezepet X6XXEL 81.104EGIOVTO)c... !ierataviov
airrok euroSeocviov...
www.dacoromanica.ro
I 4 ,,.,- is, ,.).. h. c.,...,,,,,, ,.4 ,, k
dr....4......,-,.7.,.-7 4, ,,,, ,,,,,,,,, pc,,., i,
+,.;,,-,!.......:,...:./.. !' w),^f 0, S. 4tA 04 4 $04Pttea et? v., ,
.frocrarwrS KAA-ror tvft±+Pue. Wrifrti*cir?....47,444;1' IP Le'
%WIC
trip - te
44 -n p#46;9% ill et kyftatt400). 4. &..1,1, 1 Vtcy .
i
mum 2,,,,,,p,y,,,,,,,,..r.,....4 4.*Sili 61 kw 4 tr
! it.torirrwria UAW, 1.9.0.K et", 4r 104" le4 Ai
07,:rldmits 4.40Se..,,f",r0i".": Cr staasc kri ikke in.;
Olt ip....."0"11144/4 h, 7..ira4.1114.i.A.,..+12.4wrwrk;14. k k.,
won/m.1w if;r4. rAlelr
, I i,rr-r, lit "1/;,'
i /L.% ' .ta-r.:mt,..,
pote4ilhimi?,
.
polma pCbinTirl41,13,4*,v .,4;s,40rl 1o4i 4;7:4 4 C4064ra( e
i
setimmleuirrerig(.p l'4,"1"-nsyksk,k,i.
ti457.3°P;4 CAVC14-9P("4"1. '
Il'ilqUitlariiii:4?ell
k;ritawsm.74. 9.y k.,;,.;.4 ,
,..714,,,Ae,".;,:tiouplvirigveK,10-110,4:11Piii,rtkr4,45.4-r4,44.7,v,,is It'crr f! 1;1 -7774, 4, -re *1/ ec_ --7-0 ,
AIF,:ei84 30,11. ic, 44 It I );,. 7."` (e(
fAL,40,4t.w4..if;cceesibui,
,.

,,4,104,,.,;4,,,,04,..m;...2
...m.,,;f.......gt44,i0.9t.e.4.,51,,,;,5,:p
r14.0,
A 4,41 / hi tr'ir 1.441 -ran, tr ert) V 7-41 -t -7-Tx .4 /_LI
r,,,,.,,, Z=n, Nr.A.,:,,Ani
44,74.,,:, vr,,,,,,;,,,,)74,tir, .
kr, wire
4.94 rip, 71;rosevAifra
ortriefttoui.f.
4,00.04P+4.,
.74 ir r
?-" -
/ OC'V
1
0 I 0(
Aro
e' e --r-v teCvo.f eei ; .
f r
41.1*".1iiegogatyr;,,x4 '''y I, , A 'k ,.
4'14.4444 flub n ',;,,..1.4,..4,34, ' .

is44;Pt,r4Ithiiit.v-40:;Irii,x4ANA:c 'LlAkil:fi *it tcp. I .j L- yt. /C(A. L1 - ? u r.(,v ki.x,(1., -r.-. -T:rf -rr7 At DPxf1Y f"44

(
).4%s grow..., ;1rt't,":A4.4 :Ans.v07, ye, , .
...
1 119104%. /46,440wrif/irsi'w
mter.Who WTI inMmi folf*arki vtu 10'414W.Yirg,9,;L"ks`i'r4,471,
-r-v A Li ,
5 a^44l -7-4( -7r4 7-,e, 4 -, A rj n x vat" *Y: z

A , ..
OLter, k1 kilthro.14.44011.,Eerf Yko.7,.4-kcviousuieoviks456.P.few-
, I

A.'s irsp ruo

ZrpaIr93s4:1,eAt lhrZS,14,...irp,4 'rt., 77 Xi' V -77-01.0{,s.-71 ti-oc.f 2.c 7,o-1 --r-f a ra .) v -7e 14'
IPAIPAITriatqw; ,
ilw*(42...erprIlvatc,illpm,.1,9ai,ximi;4.1,, k 19?..74A.,/ t;ilfor.v.; .... . \ ,
;-0.:.r: Tr A :ris, )..1 1 e 1....iv V j-itA,.ey T :
loo;414*4.7i iv ir ;AI 41;., Ti.V404)
wa..74',..0?.W.1171,;11,....1v 10; 71,' 1:f+1, 44.2.-n T14.1,
/4'4 r
0,
r-ir. 3 I ,.....1

.
- e" 1 .

t. e f -
smoc ,
yoc. .if:.
A .., ,
n61411/
%

q40(.'&I 3
.
ys 4. r .! " k v,ri
'
/4"41aY;A.4)fany9{.00. 174 InAj r 41r; ,( i./rit 1
f .., 2.111 ,

p k ri;.1.4 7 yA1491.0 kiiAl ;44471i ,r

. . . -
i Tr- .., te yer
ka'''''PF4k? a, A.v.: vr944!
;;Ael,',.;ft;:44cp f T6CrMEI't 7,A4 1:: cb / riff 7r e f: e'r .-- ; -', t .f

1'
town,,,,4 1,v.47.,cpt ,itspg.rt.e.4 w A 1 . . 4 1 . 0 7 c /d e - j .."

rA4501.;,y,;5,7.,ri,;;11144:,;4:.71;;ft;...kam..?;;;"t""r,..,rp., :
\ , >.-- . "1-01 . . . . . . f...,,
o t f--v
"11010f 4 .

Fig. 7. Cod. Paris 1310 f. 391 ; vz. p. 433, 4 435, 14 rig. 8. Cod. Paris. 1766 f. 409v ; vz. p. 435, 9-14
ni.AVTac 'NA,- oiiv Of F:Vro.; (Tr()) ).lv zo.i tirv... Oil V Of P

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.
Introducere 5-22
5. - Duca si
p.
Viata lui Duca, p.
6. - Duca patriot si mare invAtat, p. 6. -unirea bisericilor,
Duca istoric si
literat, p. 7. - Cronica lui Duca, p. 8. - Rominii in cronica
lui Duca, p. 9. - Editii, Manuscrisele P si Pi,

- 0 noun editie critics,- Unp. vechi- rezu-

p. 11.
p. 14. 0 traducere italiana, p.
-eche 17.
mat neogrecesc, p. 17. 18. Apa-
ratul critic, p. 20.

Bibliografie sumara . 23
Sig le, Prescurtdri pi Semne. 25
lstoria turco-bizantinci a lui Mihail (?) Duca . 28-437
Epoci mari de ani de la Adam ping la Alexie
Comnen, p. 28.
log.
-De la Alexie I Comnen la Joan V. Pa leo-
Cuceriri turcesti, p. 32. -
Lupta de la Cosovo, 1389,
1

p. 34. Cuceririle lui Baiazid I in Asia Mic5, p. 38. -

RAscoala lui Joan Cantacuzino, p. 40. - Bunicul cronicarului
Duca, p. 44. - Gantacuzino se proclam5 imparat, p. 46. --
Razboiul civil 1341-1347, p. 48. Emirul Omur intervine
in razboiul civil, p. 50.
Orchan, p. 54.
-
Imparateasa Ana ccre ajutor lui
Cantacuzino cistiga ajutorul lui Orchan,
p. 56. - Domnia lui Joan VI Gantacuzino (1347-1354),
p. 62, - Domnia lui Ioan V .Paleolog, (1341-1391), p. 66. -
Urcarea tron Paleolog (1391-1425),
Manuil II
p. 76. - pe a lui
Lupta de la Nicopole 1396, p. 78. - Plecarea lui Ma-
nuil II Paleolog in apus, dec. Ioan VII Paleolog
1399, p. 80.
si Baiazid. - Soli de la Timur-Lenk. p. 86. - Navalirile lui Ti-
mur,Lenk, p. 88. Lupta de la Ancara, p. 92. Pup3tiirile lui
Timur-Lenk, p. 102. - Luptele pentru tron intre feciorii lui Baia-
zid, p. 110. - Intoarcerea imparatului Manuil, p. 110..- Dom-
nia lui Musulman (Soleiman I 1403-1411), p. 110. Domnia
lui Mahomed I in Anatolia -1403-1413, - p. 112. Lupta lui

www.dacoromanica.ro
500

Giineyt pentu domnie, p. 114. - Giineyt se preda lui Soleiman I,

p. 116. - Musa, sultan cu ajutorul lui Mircea cel Beitrin,p.122.-
Domnia lui Musa 1411-1413, p. 124. - Lupta lui Mahomed I
pentru tron, p. 128. - Fuga lui Giineyt la Efes, p. 132. - Prie-
tenia intre Manuil II si Mahomed I 1413-1421, p. 132. - Soli
romi.ni la Mahomed 1 1413/1414, p. 132. Prima sotie a impara-
tului Joan VIII Paleolog, p. 132. - Bot-zul si maartea unui
print ostatic turc, p. 134. - A dolia si a treia sotie a imparatului
Joan VIII Paleolog, p. 136. - Plecarea imparatului Manuil II
Paleolog in Peloponez, p. 138. Expeditia lui Mahomed I in
contra lui Giineyt, p. 140. - Cava lerii de la Rodos zidesc un
turn, p. 144. R5zboiul cu venetienii ; infringerea turcilor,
p. 146. - Giineyt e trimis in partite Dunarii, p. 148. - Miscare
religioasa comunista la turci, p. 148. - Murad, domn la Amasia,
p. 152. -Expeditia lui Mahomed I in contra lui Caraman,
p. 154. - Mustafa ridicat contraoretendent de Mircea cel Btitrin,
p. 154. - Turcii pradd Tara Romineascli, p. 160. - Tradarea
numitului Teolog, p. 160. - Moartea lui Mahomed I, p. 162. -
Ultimele dispozitii date de Mahomed I vizirului Baiazid,
p. 164. - Ascunderea mortii lui Mahomed I, 'p. 166. - Anun-
tarea mortii si Inmormintarea lui Mahomed I, p. 168. - Procla-
marea de sultan a lui Murad II (1421-1451), p. 170. - Mus-
tafa contrapretendent la tron, p. 172. - Feciorii imparatului
Manuil II Paleolog, p. 174. - Obiceiul de succesiune la turci,
p. 174. - Razboaiele for de prada, p. 174. -- Originea si orga-
nizarea corpului ieniceresc, p. 178. - Mustafa proclamat sultan,
p. 180. - Vizirul Baiazid e invins de Mustafa. p. 184. - Mustafa

Manuil II Paleolog, p. 200. - -

nu da bizantinilor Galipoli, p. 194. Murad II cauta" ajutor la
Exploatarea de piatra acrd si
intemeierea orasului Focea Noua, p. 204. - Trecerea lui Murad II
in Europa, p. 208. - Mustafa e parasit de Gilneyt care fuge la
Smirna, p. 210. - Fuga si moartea lui Mustafa, p. 222. - Im-
presurarea Constantinopolei in 1422 de Murad II, p. 228. -
Moartea tradatorului Corax Teologu, p. 232. - Turcir:.,a lui Mi-
hail Piles. p. 234. - Alt contrapretendent Mustafa, p. 234. -
Moartea imparatului Manuil II Paleolog, p. 236. - Pregatiri
politice si militare ale lui Murad II, p. 236. - Soli in si din
Tara-Romineascd; pace cu domnul romin, p. 236. Sfirs;tul lui
Giineyt, p. 238. Puterea Iui Murad II sporeste, p. 244.
Soli cu urdri de la domnul Taro-Rominesti, p. 244. - Salonicul
se preda Venetiei 1423, p. 246. Cucerirea Salonicu'ui de Mu-
rad II in 1430, p. 248. - Schimbari de dotnni in Tara-Romi-
neascd, p. 250. - Murad II se razboieste cu Caraman, p. 254. -
Vlad Dracut la Brusa, p. 254. - Caraman se supune, p. 256. -
Cererile lui Murad II fata de Serbia, p. 256. - Expeditia lui

www.dacoromanica.ro
 501

Murad cu Vlad Dracul in Transilvania 1438, p. 258.

se cunun5 cu fata despotului Serbiei 1436, p. 143c.
-
Murad II

lui Murad II in Serbia 1439, p. 260. - ExpEditia

Vlad Dracul inchis si apoi
eliberat de Murad II, p. 262. - Murad II 'pleaca asupra Belgra-
dului 1440, p. 262. - Sinodul de la Florenta 1439, p. 264. - lancu

- -
porneste asupra Turcilor. Vlad Iqi primeste itzapoi copiii de la
Murad II, p. 270. Murad II in contra lui Caraman, p. 272. -
Moartea lui Aladin si abdicarea lui Murad II, p. 274. - Lupta
de la Varna 1444 si revenirea lui Murad II. p. 274. -
Lupta de In Cosovo 1448, p. 276. Expeditia lui Murad II in
Peloponez, p. 278. Moartea lui Joan VIII Paleolog si procla-
marea lui Constantin XII Paleolog 1448, p. 278. - Casatoria lui
mahomed II, p. 278. - Moartea lui Munad II 1451, p. 280.
Urcarea pe tron a lui Mahomed II, p. 282. - Caracterizarea lui
-
Murad II, p. 284. -
Visul lui Murad II, p. 284. - Mahomed II
ia in seams domnia, p. 286. -
Prefacute intentii de pace cu bi-
zantinii, rominii §i altii, p. 288. - Mahomed II pleaca asupra
lui Caraman, p. 290. - Bizantinii cer sporirea apanajului lui
Orchan, p. 292. - Mahomed II incheie pace cu Caraman, p. 294.
- Mahomed II hotaraste I zidlrea unei cetati, p. 294. -- Soli
bizantini la Mahomed II, p. 296. - Construirea cetatii Rumeli-
hisar in 1452, p. 300.- Agricultori bizantini ucisi de turci, p. 302.
- Imparatul incuie portile orasului, p.
dona once corabie sa dea vama, p. 306. -304.Turnarea
- Sultanul
unui tun
foarie mare, p. 306. - Sculundarea unei corabii venetiene, p. 308.
or-

- Incercarea tunului eel mare, p. 308. - Mahomed II pe

strazile Adrianopolei, p. 310.
chemat la sultan, p. 310. --
Chalil Pasa, la miez de noapte,
Planuri de impresurare, p. 312.
Imparatul cere ajutor de la papa, p. 314. -
Potrivnicii unirii
-
bisericilor, p. 314. - Liturghia unirii, p. 316. - Unirea facuta
nu este sincera, p. 318. - Imparatul ia mAsuri de aprovizionare,
p. 320. - Tunul eel mare e adus in fata Constantinopolei,
p. 320. - Tulburarea in biserica, p. 322. - Incepe impresurarea,
p. 324. - Mai bine turcii decit latinii, p. 326. -Ajutoare geno-
veze oi venetiene, p. 328. - loan Giustiniani, p. 330. - Inca-
ierari intre bizantini si turd, p. 330. - Genovezii din Galata
aiuta pe ascuns, p. 332. - Cornul de aur inchis cu lant, p. 332.
Infringerea flotei turcesti, p. 334. Trecerea flotei turcesti pe
uscat in Cornul de Aur, p. 336. -Tunul eel mare bate zidul,
p. 338. - Apa'rAtorii Constantinopolei, p. 342. - Imparatul tri-
mite soli de pace, p. 344. -
Incercarea de a da foc corabblor
turcesti d5 gres, p. 346. - Turcii scufunda o corabie genoveza,
13. 346. - Pod peste Cornul de aur, p. 348. - Mahomed II cere
predarea Constantinopolei, p. 348. - Turcii pregatesc ata-
cul general. p. 350. - Masud de aparare in fata zidului cazut ;
deschiderea unei porti tainuite, p. 352. - Atacul general
incepe. Numarul atacatorilor si al aparatorilor, P. 352. loan

www.dacoromanica.ro
 502

Giustiniani rhnit, se retrage,. p. 356. Turcii phtrund prin poarta

tainuita, p. 356. Bizantinii fug ; imphratul cade in lupta,
p. 358. - Numhrul celor chzuti, p. 360. - Icoane sfinte sparte
cu securea, p. 362. --- De ce lumea fugea spre sf. Sofia, p. 362.
- Turcii in sf Sofia, p. 364. - Ziva sf. Teodosia, p. 368. -
La zidul dinspre mare, lupta tine inch, p. 368. -- Prinderea ma-
relui duce, p. 370. Giustiniani Ii corhbiile latine fug ; Galata
se preda, p, 370. -6 Robii phziti la corhbii si in tabarh, p. 374.
- Mahomed II in sf. Sofia, p. 374. - Mahomed II Oh capul
imphratului, p. 376. Alta versiune despre prinderea ducelui
ai sfirsitul lui Orchan, p. 378.
p. 380. Plingerea Tarigrodului, p. 384.
rhzboi, p. 390. - Mahomed II In Galata, p. 392.
-
Sfirsitul tragic al marelui duce,
Robi gi pradh de
Restaurarea
zidurilor Constantinopolei, p. 392. - Mahomed II tutors la

homed II in Serbia 1454, p. 394.

p. 398. - -
Adrianopole, impune tributuri noi, p. 394. Expeditia lui Ma-
Mahomed II isi ridich palate,
Nhdejdea lui Duca in sfirsitul nenorocirii, p. 398. -
Mahomed II cere tribut cavalerilor din Rodos, p. 400.
e trimis asupra Rodosului 1455, p. 402. - - Chamza
Scufundarea corabiei
lui Chamza la Chios, p. 408. - Minia sultanului asupra lui
Chamza, p. 408. - Investirea noului domn din Lesbos, p. 410. -
Flota turd plead asupra Chiosului, p. 414. Focea Noua se
preda ; cea Veche e cucerita ; Enos ocupat, 'p. 416. Chiotii
sporesc tributul, p. 418.
p. 418. - - Insula Lemnos it cheamh pe turd,
lancu invinge pe Mahomed II la Belgrad 1456, p. 420.
-
-- Duca duce tributul, august 1456, p. 422. Flota papei in aju-
torul insulelor 1457, p. 422. - Mahomed II ameninth pe despotii
din Morea 1458, p. 422. - Soli de la Uzun Chasan, p. 424, -
Cetatea Iedi-Cule, p. 424. - Cucerirea Moreii, p. 424. - Con-
struirea ,hazarului, p. 426. Mari preghtiri, p. 426. -
si la rominii de la Gurile Dundrii, p. 426. - Predarea Sinopei,
Spaima

p. 428. - Expeditia asupra lui Uzun Chasan, p. 428.'- Predarea

Trapezutrtului, p. 428. - Expeditia lui Mahomed II in contra
lui V /ad Tepes .1462, p. 430. - Cucerirea Lesbosului 1462, p. 432.

Indice gramatical. Index Gramtnaticus . . ..

I. Particularitati fonetice, Phonetica, p. 439. - II. Par-
. 439-445

ticularithti morfologice, Morphologioa, p. 439. -

a) Substantive,
Nomina Substantiva, p. 439. - b) Adjective, Adiectiva, p. 440.
c) Pronume, Pronomina, p. 441 - d) Numerate, Numeralia, p.441.
- e) Verbe, Verba, p. 441. - Augmentul, Augmentum, p. 442.
Reduplicatia, Reduplicatio, p. 442. III. Part;cularithti sin-
tactice, Syntactica, p. 443. - Acordul, Congruentia, p. 443
Acuzativ de referinth, Accusativus relations, p. 443. Constructii
-
ad sensum? Constructiones >data aii'vemv vei incOngruentia?

www.dacoromanica.ro
 503

p. 444. Participii absolute, Participia absoluta, p. 444.

Acuzative absolute, Accusativi absoluti, p. 444. Acuzativul
si nominativul cu infinitiv, Accusativus el Nominativus cum
infinitivo, p. 445. Infinitivul la genetiv, Infinitivi genetivus, p. 445.
Indice de cuvinte, Index verborum . 445-453
Index nominum et rerum 453-470
Indice de nume qi lucruri 471-497
Figurile 1-8.

www.dacoromanica.ro
Dat la cules 25.06.1956. Butt de tlpar 25.11.1957. Tiraj
2.200. fartie velind de 80 gr. /m2. Format 16170 X 100.
Colt editoriale 37,7. Coll de tipar 311l2 + 4 plan.Fe tipo p3
htrtie cretrifil. A. 02283 /956. lndicele de claaficare pentru
bibliotecile marl : 9(498,1) e 1 410 : 1462s (0031) Indicele
de clasii (care pentru bibliotecile midi: 9(R) c14.x>
Tiparul executat sub corn. nr. 5217 de Intreprinderea
PoligraficA Nr. 1, str. Grigore Alexandrescu nr. 93-95,
Bucuresti R.P.R.

www.dacoromanica.ro
 ER AT A

pag. rindul in loc de : se va citi :

122 5 Tara Romineasca Tara Romineasc5. Acela impli-

nindu-i cererea cu placere, II
trimite $1-1 trece in Tara Ro-
mineasc5.
126 37 ... srtingInd
Tesalonic Tesalonic: vz, XIII, 6 si
XVIII, 2.-
126 3S 8-9: era... 14-15 8-9: '110.0Coac ay... itax,o6-
0sv ilv card); Apoi stringind...
era departe de aceasta: cp. L.
Chalc. 1167, 7-166, 14 si G.
Strantes 1 91, 14-15.
126 39 IV, XIII, 6 si XVIII, 2.-1 IV, 1

310 27 fund 1utnd

330 36 (note) In cu
344 2 nopti noptii
344 39 (note) grijea grIja
345 27 (note) e rezistenta de rezistenta
358 13 intimplat si cad IntImplat, c5ci
366 13 purtindu-si-o punindu-si-o

ERRATA
Pag. vers. pro scribe

27 2 ISTORIA HISTORIA
33 5 cpovEti;- cpovvig
33 16 %ai xat
33 17 y-o) r(1)
33 20 v.cd, xa
33 21 Pcouaioug `Piotaioug
33 26 xaL xai
35 3 of 71-rav O i)oav
35 10 611Ni/tog 60grrog
37 27 bg oi
37 29 ()Mac o.O8E1;
37 32 og 8i
37 32 33 (Ivospaviv dvacpavev
39 24 Sg Se
39 29 ()7.6-co 41,sto
41 20 aciotoilatv nool,oiioLv
41 31-32 A ),aaaCov 'Akctuaveov
43 9 uizu Taxi)
45 25 yir.orrau, yevwvrat
47 22 "Evexci "Evexa
47 23-24 61,.(04v 6AoAav
49 2 , )(ea xai
55 24 ap. crit. no.o4vri GEV ...spotivrjoev
55 26 Oveiv Opyilv
57 6 .TrocrO5v ,o0uOv
57 21. 11
.11

63 32 'AvOclovosoii 'AvOt-jovixoo

www.dacoromanica.ro
 65 11 ap. crit. v.oCro.ciat. xoircum
65 18 'Opx (iv 'Opxriv
71 4 ixavOv Ixavitv
75 9 iithoaro firiloctro
77 1 IIapatIlt llayultrir
89 18 bovacrrkt 8-ovuorEig.
91 3 oic, oi;
91 34 OnorE 8 note
93 7 Stet tE Std TE
93 33 (1)viivEg (1)0yEg
95 16 ioaciic Onk(T)g
101 34 Ith ph
117 19 8Loopcytbv 8LaSpattiov
123 21 ARBans Iv Icooljg
127 5 ntortiv ... zo'i ntor6v...xpil
127 27 1-12.11v MO
135 1 ivSixarov evSexatov
135 20 0Eop. 0E00."
137 27 6XLyotc Oktym;
141 29 Optrixii 01)4x11
141 34 SnEp6cpcivtav SnEpricpcivEtav
153 15 Sui Sta.
153 20 revfrrixev varriXEV
155 15 'ASplavoitnoAmg '1%.801.avounokiwg
157 20 TLQ 013,;evilact I, 7C Q0;;EVi Gat
157 20 xOp 'xi,Q,
161 2 gyyposprog gYYQ64x0;
163 29 Spoioic Opicag
165 21 kl. Eri,
165 29 ap. crit. 29 9
179 18 veep Snip
179 18 vilv Thy
483 10 oiix oioc
197 29 EloO8ov ecrobov
199 10 Snoxakcbv Snoxa.7.(7)v
203 28 ay-4E10.01v iyxEiptoiv
205 24 riaaaok6you licacttoX6you
213 25 SE1 Si
215 31 8e.;avivog SEciftEvog
217 15 'cat: 'sal
217 20 vi ti
219 11 inapztac nctexCag
221 9
1)
'/')
225 17 onXtrothv Oxarri.x6v
227 14 StSOvEc 8LSOrrEg
229 7 Haiyathr Ilaytathr
237 5 vO to
254 36 notae 'ALOCrli(10c 'AXicritpag
265 23 ESpixol.tivo)v ECIQtaXOttivcov
301 25 ap. crit. SnoOpyovv Unoi,eyouv
305 16 v& Tag
313 10 ouvaycovioope9a cruvaycovLoOpE0a
313 22 Stavuxrupeticov SIAIVID4tEQEUCOV
319 30 ap. crit. cpEpovaa P epepovaa P
321 21 6 6
341 9 Xvoiv .Eithv
343 1 1{ECCCULL3VCOVTCA xavanirrrovra
343 21 ap. crit. 7EQ0CpTITECE npocioirsiav
349 15 xui ma

www.dacoromanica.ro
 355 14 clin6 6.7TO
363 8 T1570VTL Tux,civri.
367 29 TAV TilV
401 19 rivprivvou ruorivvou
413 20 0Qciva OP4x11
433 20 xatioxyggvog scattion.iltEros
433 25 firtioato Wails°
435 18 deli delli
435 25 arme. arme

CORRIGENDA ET ADDENDA
43 ap. crit. adde 9 -rd.zu P ii
.348 3 "pentru prietenia curatg pe care galatenii au ar5tat-o
turcilor" corrige in de prietenie curatA ce au aratat-o
turcii galatenilor".
425 ap. crit. adde 1 xolicivwv P : Touexotnivon/ ? J)

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro