S C.

rdit S

YZ AN 11-N1

D' CA

ISTORIA TURCO BIZANTINA

1341-1462

EDITIE CRITICA

VASILE GREW

EDITURA ACADEMIEI
,

REPUBLIC II
www.dacoromanica.ro

PORULARE

R MINE
0

DUCAS
I STORIA TURCO-BIZANTINA
1341 - 1462

www.dacoromanica.ro

SCRIPTORES BYZANTINI
I

DUCAE
HISTORIA TURCOBYZ ANTINA
1462)

(1341

ex recensi one

BASILII GRECU

EDITIO ACADEMIAE REIPUBLICAE POPULARIS ROMANICAE

1958

www.dacoromanica.ro

SCRIPTORES BYZANTINI
I

.DUCAS
ISTORIA TURCO-BIZANTINA
(1341-1462)
editie critica
de

VASILE GRECU

EDITURA ACADEMIE' REPUBLICII POPULARE ROMINE

1958

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
Despre Duca stim numai atit cit putem desprinde din insasi cronica sa. Bunicul sau Mihail Duca a lost unul din
cei peste 200 de partizani ai lui Joan VI Cantacuzino (1347-1354), aruncati in inchisoare de adversarul principal al acestuia, marele duce Alexie
Apocaucos. Chid acesta, la o inspectie in inchisoare, a fost ucis la 11 innie 13451), a doua zi detinutii au Most macelariti, numai Base dintre ei
au scapat en fuga din Constantinopole si intre acestia si Mihail Duca,
bunicul cronicarului nostru, care s-a asezat en locuinta la Efes in Asia Mica
sub stapinirea emirului turc Isa, feciorul lui Aidin ; acesta it apreciaza mult
pentru marea lui invatatura Si pentru stiinta lui in ale medicinei 2). E probabil ca si pe nepot sa-1 fi chemat tot Mihail Duca, deoarece ni s-a pastrat
o cronica mai tirzie epirota care, copiind inceputul cronicii lui Duca, iii
Viata

lui Duca.

da titlul de `Icrro@ta Tit; Iliteivov MtXarll vE.705ra iov Aoux6g rstoria Epi-

rului de Mihail nepot al lui Duca. a)

Familia Duca trebuie sa se fi mutat de sub stapinirea turceasca din
Efes mai spre nord sub stapinirea unor domni italieni, caci Duca ne spune
ca-si avea casa la Focea Nona 4), unde pe la 1421 indeplinea functia de
iliac la curtea podestatului genovez Giovanni Adorno, scriindu-i scrisorile 5) pe care acesta i le trimetea noului sultan Murad II. Ca Duca s fi
fost In stare a indeplini un serviciu de secretar pe la 1421, trebuie sa se
fi nascut eel putin pe la 1400, daca nu chiar ceva mai inainte. De la Focea
Nona, Duca a trecut in serviciul domnilor Gattilusio Paleolog din insula
1) e \PEE:tit-n-1

II, 731, 18.

be

jv 'Iouviou Nichifor Gregoras, Istoria bizantina, ed. Bonn, vol.

2) vz. V 4-5 ; cp. Gregoras, op. cit., II, 729-740 (XIV 10) i loan Cantacuzino, Istoria, ed. Bonn, vol. II, 543-545.
3) F. C. H. L. Pouqueville, Voyage dans la Grece, tome 5, p. 200; cp. i K. Krum hacher, Gechichte der byzantinischen Litteratur, ed. a 2-a, Munchen, 1897, p. 394 i
V. Grecu, lstoricul bizantin Duca, p. 593.

4) XXV, 5
5) XXV. 8

www.dacoromanica.ro

DUCAS

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Lesbos-Mitiline, pentru care a indeplinit mai multe misiuni diplomatice de

incredere pe linga sultanul Mahomed II si pe ling5 alti mari dreg5tori
turci. In toamna anului 1452, Duca e la curtea sultanului Mahomed II la
Didimotich ') ; in vara anului 1455 e trimis cu multe daruri de doua on la

amiralul turc Chamza care, la dus si intors, e in trecere pe la Lesbos

; in acelasi an duce tributul la Adrianopole 3)
si insoteste pe
noul domn din Lesbos la sultanul Mahomed II care, de frica ciumii, sc
retrAsese la Zlatita in Bulgaria, intre Sofia si Filipopole. Noul domn este
imbr5cat cu caftan domnesc, tesut cu fir de aur, iar insotitorii lui, intre
care si Duca, cu caftane de m5tase4). Dup5 un drum de treisprezece zile,
abia ajuns acas5 la Mitiline, Duca este trimis din nou la Constantinopole,
ca sa apere, dar far5 succes, in fata vizirilor pe domnul Lesbosului de o
cerere nedreapta a unui amiral turc 5). In anul urm5tor 1456, Duca e din
nou cu tributul datorat la Adrianopole, unde rAscumpAra prizonieri latini 6). Cronica lui Duca se incheie cu cucerirea insulei Lesbos de Alahomed II in 1462. Dar Duca trebuie sa mai fi trait citva timp si dupa 1462,
caci el ne mai istoriseste si sfirsitul tragic al celui din urma domn Gattilusio Paleolog din Lesbos care, deli s-a fost turcit, totusi mai pe urma a
fost sugrumat7). In ani rotunzi, viata lui Duca o putem pune intre 1400
si 1470, sau chiar citiva ani inainte de aceste date 8) .

Mitiline 2)

In timpul sau era foarte actuala chestiunea unirii bisericilor si, dupa cum se poate vedea din cronica sa, Duca a
fost un sincer si convins aderent al unirii bisericilor 9). In sensul acesta
it va fi influentat si faptul ca a trait ca mare dregator sub o stapinire latina si ca in aceasta unire va fi vazut si un mare ajutor pentru poporul
sau in contra primejdiei tot mai ap5s5toare din partea turcilor.
Duca si unirea
bisericilor.

Duca patriot
o mare invatat.

Tot din cronica lui se poate vedea ca Duca, deli inalt demnitar la curtea unui domn latin, totusi a fost un foarte bun

patriot bizantin
si, desi nascut si trlind sub stapinirea straina a avut,
ca si bunicul sau, o mare inv5tAtur5 bisericeasca si profan5 in greceste;
') XXXV, 2.

2) XLIII, 5 si
3) XLIV, I.

10.

4) XLIV, 2.
5) XLIV, 7.
6) XLV, 7.
7) XLV, 23.

6) Mai greu s-ar putea face vreo incheiere asupra timpului vietii lui Duca din
stirea ce ne-o da ca sint de atunci gi pina acum aproape vreo 180 ani", de and s-a
incheiat o intelegere Intre genovezii din Focea Noua si emirul Sarchan, caruia sa-i

plateasca un tribut in schimbul pacii ; vz. XXV, 6.

9) XXXI, 1.

') IX, 2.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

cunostea bine literatura antics *i a citit mai ales istoricii antici, ca si pe

cei bizantini. El trebuie sa fi cunoscut si istorici bizantini ale caror
scrieri ni s-au pierdut 1). Din feliul cum isi expune Duca istoria, se cunoaste ca a fost influentat de istoricii antici si bizantini mai vechi 2). Din
istoria bizantina a 1ui Niichifor Gregoras a trecut un pasaj intreg aproape
textual in cronica sa, asa incit nu numai a citit-o, ci si a folosit-o la cornprunerea cronicii sale3). Pe linga ,greceste el stia si turceste, caci citeaza
fraze turcesti4) ; ca mare dregator al until damn genovez, trebuie sa fi
stint si italieneste ; si poate si ceva latineste, caci pare a fi citit 3) scrisoarea mitropolitului latin din Lesbos, Leonard din Chios, in care se descrie cucerirea Constantinopolei din 1453.
Duca istoric
yi literat.

Duca este mult apreciat ca istoric, dar cred ca si mai mult

face sa fie pretuit ca literat. Scrisul sau este simplu si

firesc, dar totodata colorat si viu; adinc simtit si dramatic. Dintre toti
scriitorii contemporani care au descris-o, Duca ne-a lasat cea mai frumoasa si mai miscatoare 'descriere a caderii Constantinopolei din 1453 6).
Duca stie bine Iimba curata bizantina si ca orice scriitor bizantin are si el
ambitia si se sileste sa scrie in aceasta limba, dar talentu-i remarcabil de

bun scriitor ii smulge nu o data fraza nimerita si cuvintul potrivit care

merge la inima, fie acestea forme si cuvinte din graiul zilnic al poporului
sau chiar si neologisme. Si pe aceasta tale cred ca se explica dublicitatea
de limba ce-o intilnim in cronica lui Duca in care, alaturi de limba curat5
literara anticizanta, e folosita si limba populara vie de toate zilele. Invatatura lui Duca pe de o parte, talentu-i literar pe de alta parte au facut ca in
cronica lui sa apara aceasta dublicitate de limba 7).
Ca istoric, Duca este obiectiv si constiincios. In calatoriile sale diplomatice, a cautat sa culeaiga stiri si de la turci 8) si de la crestini 6).
Stirile lui se dovedesc sigure, mai ales asupra locurilor si timpurilor mai
1)

X, 4 si XI, 2.

IX, 3.
XVII, 3.
') vz. p. 164, 6 : 234, 25 ; 322, 5 si 13; vz. si G. Moravcsik, I, 126.
') XXXVI, 2 ; XXXVIII. 7, 15, 21, XXXXIX, 2, 13, 19 ; XLI, 2.
2)

9)

6) vz. V. Grecu, Istoricul bizantin Duca, p. 608-609. Partea din cronica lui Duca
privitoare la cucerirea Constantinopolei a fost tradusa in ruseste de A. A. Stepanov,

Vizantijskie istoriki Duka i Frandzi o padenii Konstantinopolja. Vizantijskij Vremennik

7 (1953) p. 385-430.
') vz. V. Grecu op. cit., p. 610-611.
9)

vz. XXXIX, 14.

XXXVI, 2.

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

apropiate de el, asupra celor mai indepartate da uneori gres, dupa izvoa-

rele ce le-a avut Zia indernind 1).

Dintre cei patru scriitori si istorici contemporani bizantini : Duca,

Sfrantes, Chalcocondil si Critobul care scriu dupa caderea Constantinopolei, lui Duca cred ca i se cuvine pe buna dreptate locul intii si ca istoric
si ea scriitor 2) .
Duca a inceput sa-si scrie cronica sub impresia cuceririi
Constantinopolei si, terminind cu descrierea acestei mari
nenorociri ce a dat peste neamul sau, a continuat-o mai mult in forma de
cronica anuala, inregistrind an de an pina la 1462 evenimentele mai insemnate, indeosebi cele din regiunea sa, adica din insulele egee si de pe
coasta Asiei Mici de sub stapiniri latine.
La inceputul cronicii sale, Duca trebuie sa fi pus si el, ca si toti ceilalti
cronicari bizantini, nelipsita precuvintare, in care sa arate insemnatatea si
folosul istoriei si de ce si cum intelege el sa-si scrie opera istorica. Nu putern crede ca numai Duca sa fi facut abatere de la acest obicei mostenit
din antichitate si pazit cu o staruitoare consecventa de toti istoricii bizantini. Prima foaie din cronica lui Duca trebuie sa fi cazut si cu ea ni s-a
pierdut nu numai numele autorului, ci si precuvintarea lui.
Asa cum ni s-a pastrat, cronica lui Duca are un inceput cu totul particular si neintilnit, a carui autenticitate aproape iti da de Vanua. Cronica
incepe cu o foarte scurta si seaca insirare, dupa obiceiul cronografelor, de
mari epoci de ani de la Adam ping la Alexie Comnen, apoi insira imparatii
bizantini pina la loan V Paleolog, aratind numai, sub care din ei, care teritorii bizantine au fost cucerite de turci. Se poate deci spune ca cronica
lui Duca incepe cu domnia imparatului Joan V Paleolog, adicA 1341. Dar
si de la 1341 pina in preajma caderii lui Baiazid I Fulgerul in 1402, cronica
lui Duca este mai mult un rezumat destul de scurt si pe sarite din istoria
turco-bizentina si nu e lipsit de unele scaderi si greseli. Incepind insa cu
descrierea luptei de la Ancara din 1402 si pina la cucerirea insulei Lesbos
de turci in 1462, cronica lui Duca este o cuprinzatoare si bine informata
istorie turco-bizantina cu insemnate incursiuni in istoria sirba, ungara,
romina, genoveza si venetiana, asa incit devine un izvor istoric narativ
de mina intiia si de mare pret pentru acest rastimp.
Unele mici nepotriviri ce le observam in compozitia cronicii lui Duca,
n-am putea spune daca sint din vina lui Duca sau a vreunui copist. Astfel
bundoara se face o trimitere, ca un print turc Orchan sa mai fi fost amintit
Cronica
lui Duca.

1)

2)

XI, 2 gi XXXII, 1.
vz. V. Grecu, op. cit., 613-615.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

o dat5 inainte, 1) ceea ce se spune si despre o sora a lui Mahomed II2), dar
locurile la care se fac aceste trimiteri, nu se g5sesc nicaieri in cronica lui
Duca. Tot o nepotrivire este si aceea privitoare la aceiasi ostatici pe care
sultanul Musulman i-a dat imparatului Manuil II Paleolog si despre care
se spune ca au fost ,doi 3), iar mai Incolo, tool 4). 0 repetitie .suipArAtoare e,

cind ni se istorisesc de doua ori 5) aceleasi lucruri despre originea si rau-

tatea unui tradator, Fara ca a doua oars sa se faca macar o trimitere la

locul intii, precum de altfel o face Duca de atitea ori. Poate ca Duca n-a
apucat sa-si mai revada cronica
Rominii in
Cronica lui Duca.

5i sal

si-o puna la punct ? !

Dar cronica lui Duca nu este numai un izvor de mina intii

pentru istoria turco-bizanting din secolul XIV si XV, ci si

un izvor insemnat pentru istoria romind din mai bine de jurnatatea intii
a secolului al XV-lea. Duca in cronica sa ne da mai intii o serie de stiri
privitoare la trecutul nostru, tinute in termeni generali. In seraiul sultanilor turci 6) si in corpul tieniceresc 7) au ajuns si copii de romini. Sultanii
aveau respect de puterea Tariff Rominesti 8) si apreciau faptul ca au Most

in stare sa infring5 pe romini5).Ori de cite ori se intimpla o schimbare

de sultani sau vreo biruint5 mare si Duca semnaleaza veniri si trimiteri de
soli, aminteste nu o data si ide soli romini1). Sultanul Murad II anunfa
$i domnului Tarn iRominesti ,urcarea ,sa pe tron 1r). 0 data Duca ne .da si
numele domnului romin Dan care la 1426 trimite soli la sultanul Murad II,
ajuns la mare putere dup5 inraturarea puternicului si neastimparatului
emir Tineit (Giineyt) de la Smirna ; si Murad incheie sff cu domnul romin
pace si prieteniie 12).

Dar in cronica lui Duca aflam cu privire la trecutul nostru nu numai

stiri de acestea oarecum generale, ci si stiri referindu-se la anumite evenimente de toata importanta. Astfel Duca ne da insemnate stiri despre
amestecul lui Mircea eel Batrin in luptele pentru domnie intre urmasii lui
Baiazid I Fulgerul, cind domnul romin isi are si sustine candidatii sal la
') XXXIII, 12.
2)
3)
4)
9)
6)

XXXIV, 10.

XVIII, 2.

XX, 4.

XXII, 7 0 XXVIII,

1.

XV, 2.

') XXIII, 8.
8)
0)

vz. XXII, 3 0 9 ; XXVIII, 8 0 XXXII, 4.

XXIII, 2 0 7.

10) XX, 2 ; XXVIII, 10 si XXXIII, 12.

11) XXVIII, 10.
12) XXIX, 3.

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

10

tronul turcesc, intii pe Musa 1), iar dupd incetarea domniei acestuia, pe
Mustafa 2) care cazind de la domnie, cearca din nou s fug in Tara Romineasc5 3). Pretioase si bogate sint stirile ce ni le da Duca despre legaturile dintre domnul romin Vlad Dracul i sultanul Murad II, cum s-a

prezentat la sultan cu o mare suit si a fost primit cu multa cinste si

daruri scumpe 4), cum 1-a insotit pe Murad II in expeditia acestuia in
Transilvania, in 1438 si cum sultanul nu avea Incredere in domnul romin5);

si de aceea e aruncat in inchisoare la Galipoli, de unde i se (a drumul,

dup5 ce las5 sultanului ostatici pe fill sAi Inca nevirstnici 6), pe care mai
tirziu ii primeste inapoi 7). Nu asa de pe larg si cu atitea amAnunte ca
Laonic Chalcocondil 8), dar si Duca in cronica sa 9) ne descrie expeditia
Vara de izbinda a lui Mahomed II in contra lui Vlad Tepe din vara anului
462. Istorisirea lui e puternicA si impresionanta si mai ales dup5 istorisirea lui Duca a intrat acest eveniment in istoriografia romineasca.

/kluge si insemnate sint stirile in cronica lui Duca in leg5tura cu

eroul romin luptator in contra turcilor care a fost lancu de Hunedoara 10).
Aceste stiri privitoare la trecutul nostru sint mai mutt in legatur5
cu istoria turceasca ; dar Duca ne dA si stiri in legatura cu istoria bizan-

ting, e drept ca mai putine, ins5 cu atit mai de pret. Un pasaj intreg se
ocupA de certurile ide ' domnie intre unii din urmasii lui Mircea cel .Batrin").

Potrivit acestor stiri e probabil ca Dan, nepotul de frate al lui Mircea cel
Baffin, si nu este excius ca si Vlad Dracul, fecior din flori al lui Mircea,
sa fi ajuns o dat5 la domnie si cu ajutor bizantin, oricit de mic ar fi fost
acesta. Sigur este insA c5 feciori de domni si de boieri romini ocupau
functii militare la curtea imparateasca bizantina, c5 luptau alaturi de
bizantini in contra turcilor si ca imparatii bizantini nu erau cu totul str5ini
de orice amestec in luptele de domnie din Tara Romineasca.
Din alte locuri se pot scoate in chip indirect stiri de pret privitoare la
romini. Astfel din locul in care Duca aminteSte de incoronarea craiului
Serbiei ca despot, se poate deduce ca si Mircea cel Batrin a primit acest
titlul de la Imparatul bizantin 12) ; din locul in care se vorbeste de modul de
')
')
')
')

XIX, 1-6.
XXII, 3 0 XXIV, 5.

XXVII, 7.
XXX, 10.
XXX, 2.
0 XXX, 5.
'1 XXXII, 1.

vz. Lavonic Chalcocondil. Traducere de V. Grecu. Bucureti 1958, p. 282-290.

XLV, 20-22.
n) XXX, 2 ; XXXII, I ; XXXIV, I; XXXVIII, 12 6i XLV, 6.
") XXIX, 6-8.
") XXX, 3 nota i V. Grecu, op. cit., p. 658-659.
`1

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERS

succesiune in domnie la turci, se poate conchide c5 si modul de succesiune

la domnie in trecutul nostru s-a inradAcinat la not printr-o influent deorigine turceasc5 r). Tot asia se pare ca staptnirea idomnului Tarn Rominesti pe la 1421 pAtrundea departe in dreapta Dun5rii 2).
Cronica lui Duca A fost editat5 pentru prima data in acel
faimos Corpus Byzantinae Historiae, corpul istoriei bizantine, care a inceput sa apar5 la Paris sub auspiciile regelui-soare Ludovic
XIV si ale sfetnicilor lui, in 1645 si a contintiat ping in 1711 ; acolo a
aparut sub titlul : Ducae Michaelis Ducae nepotis Historia Byzantina res
in imperio Graeco gestas complectens a Ioanne Palaeologo aid Mehernetern II. Accesit Chronicon breve, quo iGraecocium, Venetorum e,t Turcorunr
aliquot gesta continentur. E Bibliotheca regia nunc primum in lucem edita,.
Edifii.

versione Latina et notis illustrata studio et opera Ismaelis Bullialdi. Parisiis e typographia regia 1649".
Editia lui Bullialdus a fost retiparit5 in 1729 intocrnai ca volum al
6-lea din Corpus Historiae Byzantinae, aparut la Venetia intre 1729 si 1733.

Tot editia lui Bullialdus a fost reprodus5 si de I. P. Migne, Patrologia, Series Graeca, vol. 157, Paris, 1866, coloana 749-1166.
Si in sfirsit, cronica lui Duca a mai fost tiparit5 in Corpus Scriptorum Historiae Byzantinae, editio emendatior et copiosior, consilio B. G.
Niebuhrii C. F. institutai, auctoritate Academiae Litterarum regiae Borus-

sicae continuata", sub titlul Ducae Michaelis Ducae nepotis Historic

Byzantina recognovit et interprete Italico addito supplevit Immanuel Bekkerus". Bonnae impensis, Ed. Weberi, 1834.
La aparent5 s-ar putea crede deci ca" cronica lui Duca a avut parte
ping acum de patru editii, totusi, f5r5 nici o team de vreo obiectinne, nu

poate fi vorba decit numai de o singura editie si anurne cea dintli de la

Paris din 1649, Caci celelalte trei care au urmat, nu sint decit simple retip5riri ale editiei lui Bullialdus, unele chiar cu cledicatia si prefata, cu
rezumatul, traducerea si notele, toate latinesti, ce le-a scris acelasi prim
editor. Nici unul din editorii urrnatori n-a mai c5utat sa vad5 manuscrisele, ci s-au multumit cu textul editat de Is. Bulli51dus din manuscrisul P.
Im. Bekker, ultimul care 1-a retipArit, face uneori chiar indrepthri si le
trece in aparatul critic, dar ele se dovedesc de prisos, c5ci in manuscris
textul e corect si greselile nu sint ale manuscrisului, ci ale lui Bullialdus.
In editia lui Bullialdus, Bekker a g5sit,
poate numai simple greseli de
I)

XXIII, 7

2)

XXIV,

i Ibid., p. 659-660.
i Ibid., p. 660. Mai vezi

si XLV 16.

www.dacoromanica.ro

DUCAS

12

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

tipar, - un articol o,

unde to -ai astepta la un pronume relativ 6g,

p. 150, 2 ed. Bonn ; un pronume interogativ
vtogs, unde ai astepta
adjectivul naafig, p. 160, 9 ; un genetiv flE-caUco unde ai astepta un
vircOaov, 164,4. Alta data Bullialdus omite prepozitia %Ina
acuzativ
p. 176,13, ed. Bonn ; alta data predicatul rlv p. 292, 3 ; alta data a citit

lily Raxaiga era cutit" in loc de iv t-taxeciecc (a murit) de cute, 228,19.

Si Bekker face indreptarile si conjecturile cuvenite si le insemneaza in
aparatul critic ; si astfei pune in seama manuscrisului scaderi pe care
acesta nu le are, pentru ca in manuscris toate aceste forme se gasesc bune
si corecte si nu era nevoie de nici o Indreptare si de nici o inregistrare
in aparatul critic, daca Bekker ar fi recurs la manuscris. Si cazuri de
acestea ar putea fi sporite mult. Caci editia lui Bullialdus nu este lipsita
de multe scaderi foarte suparatoare, care apoi toate au fost repetate de
editiile sau mai bine zis retiparirile urmatoare. Bullialdus citeste gresit
natvoz 7twrI1Q xal 23,9 ed. Bonn pentru TEO; natclOg P f. 29v-p. 45,20 din
editia de fata; egiacrriag 24,5 pentru avoulac P 219r = 47,15; we 25,11 pentru etc 291v=-49,9; Coto 3o, 2 pentru u iol 293` =55,6; ikflAx0E 3o, 23
P 294v=57,28;(10Ctilipentru ikriXOEL P 293 = 55,23; iv 33,3 pentru
vo: 39,5 pentru CE944tivol, 296"=65,9; piXottva') p. 42,21 pentru p.auva
297 "= 69,26; xal 49,4 pentru -rt 299r=77,16; `Pcotia1cov 51,8 pentru Tfo[thvcov 299 = 79,25;

avanai,a0in 69,19 pentru tivanaiiOrm 304- 101,9;

an' ctinoii 71,2 pentru 4 aircOv 305` = 101,31; TovQxoutiCevou 88,3 pentru
Toupxotiavot, 309v-123,3; EiTIbEGTarri 100,16 ap. crit. pentru aitbiarCcTri
313'= 137,18; ma 109,21 ap. crit. pentru cd, 315'r-147,19; olv.o6op.Etv y.aar,00v 115,19 pentru olxobokv v..Con-Qou 317v=-155,3-4; Stooi. 116,23 pentru
61.6EL 317v-155,25; oi) OgsyE0iiciEtat 141,17 ceea ce nu are aici un inteles,
pentru ov 7.001),1115iplETOIL 327r= 183,21-22 ceea ce da un Inteles foarte satisfa-

cator; Eivrilliov-rog 142,6 pentru crwltov-rEg 327r-183,31; oi) 149,10 pentru xoti 330 =191,30; Einv5i) 158,14 pentru Eiyn 333"=203,3; iiraxicAETat
167,17 pentru [tEtazETCaritai 337r=213,18; tfig 67611; 181,10 pentru Talc;
Ox0cug, 340 = 229,3; ti0potaag 181,23 pentru a0eoi6eb 341r=229,12; iv..66(rag
206,18 pentru datieco-ug 347r = 259,4; itE),Eicoto ') p. 224,24 pentru ErErE-

XEiwro 352r-281,14; actcrnricipauivov 298,2, ed. Paris p. 167 D propunind

conjectura navtiru.tocagvov pentru gacarvotattivov 377r care e =--TECMITOL1Aaatth,ov 375,2 de la nap.Eroluetco, dInd un Inteles foarte potrivit si bun;

si exemple de acestea ar putea fi aduse Inca foarte multe. In editia lui

') St. B. Psaltes, Grammatik der byzantinischen Chroniken, Gottingen, 1913.
p. 188 i 207 citeaza din cronica lui Duca aceste exemple ca forme drept neobinuite,
dar ele se dovedesc deci inexistente.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

13

Bullialdus nu lipsesc nici nume proprii redate gresit, ca Accriviiv p. 132,8

ed. Bonn si olactrOvonavivov 207,15 pentru AaxavEiv P 323" =173,2 i
OLA.avOednrivov P 347"-259,24; greseli pe care celelalte editii le repet5 intocmai. Dar si mai multe cuvinte in rind au fost s5rite de Bullialdus nu
o data. Astfel, chiar in rindul intii dup5 avOcidmou p. 10,1, ed. Bonn au
fost sarite cuvintele roi5 Triaci &wog nap Bout P 288r-29,2; dup5 20Aoint
213,11 care graiete au fost trecute cu vederea cuvintele xal ivEvoiiv P
349r=267,9-10 i care lucreaza; dup5 ilccaipautv 213,20 In Inv515turile
Bullialdus a sarit cuvintele Cix@og macubtuttgvog xcd EV Toi.g zeia-riavan .ta.0iwacuv P 349"-267,17-18 foarte invatat si In invataturile crestinilor;
dup5 n0.11, 295,1 poart5 a sarit cuvintele criw nerramoioig acpfrAE cpv?krTaw T1lV 7rialv P 376`--371,6 cu cinci sute, a 15sat paza portii. Prin
omisiuni ca acestea doua din urma se strica Insusi fondul stirilor date
de Duca, In primul caz cu privire la preg5tirea si marea Inv5tAtura a
mitropolitului Marcu at Efesului, conduc5torul bizantinilor antiunionisti

in sinodul de la Fiore*, in cazul ai doilea cu privire la retragerea marelui duce Luca Notara de la Poarta Impar5teasca pe care o ap5ra, cind
turcii au p5truns in Constantinopole.
Dar in editia lui Bullialdus shit si greseli care ar putea da prilej la
concluzii insemnate, dar cu totul eronate. Astfel bunkara In textul cranicii lui Duca, publicat de Bullialdus, citim ca efemerul sultan Mustafa
din anul 1421, intrind in palatele raposatului sau frate, sultanul Mahomed I (1413-1421) a g5sit comori nenumarate si alt5 g5tire peste masura, vesminte si pietre scumpe, femei frumoase si b5ieti tineri, frumosi
la fata si cu deosebire chipesi la trup si tot ceralalt material din Tara
RomIneasca nacrav ably vxrly BActxtag si edea traind in imbuibari si imbatindu-se zi de zi si petrecind in desfrinari". 1) Cuvintul Maziac. Tara
Romineasca" din editia lui Bullialdus, p. 88 A, care 1-a dat si in traducerea latina aliaque Walachiae spolia si alta prada din Tara Romineasca ",
a trecut si in editia de la Venetia, p. 70 si in Patrologia greaca a lui Migne,
157, col. 944 A i in editia lui Bekker din Bonn, p. 157,19 ; si atunci acest
cuvint Blazbag to -ar putea indemna si ademeni sa conchizi ca Tara
Romineasca era obligates pe atunci sa dea pentru seraiul sultanilor de la
Adrianopole persoane si lucruri deosebite, Mat Duca, istoric bine informat
asupra imprejurarilor de la curtea sultanilor contemporani cu dinsul, s-a
vazut Indemnat s-o sublinieze in mod deosebit si izolat si nu in leg5tura
cu alte popoare crestine, precum o face de atitea ori. Dar concluzia ar fi
si eronata si lipsita de once temei, Cad in manuscrise nu e BXaxiag, ci se
1) vz. XXV, 2.

www.dacoromanica.ro

14

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

gaseste scris limpede

(3Acotetag

deci nacrav Cakriv iiAriv

Acotsittg P f. 333v,

vezi fig, 5 rind 4 de sus ; si PI f. 189', vezi fig. 6 r. 2 de sus (3Aaxiag

prin urmare si tot celalalt material pentru o viata in placeri' (p. 200,23)
caci aceasta inseamna (3?axdag, si nu din Tara Rominesca.

Aceasta singura greseala, intre atitea altele, arata indeajuns cite nevoie e de o editie critica a cronicii lui Duca.
Pentru infaptuirea ei, la drept vorbind, nu avem decit un singur manuscris si o veche traducere italo-venetiana. Manuscrisul e codicele grec
nr. 1310 din Biblioteca Nationale din Paris pe care-1 numim cu sigla P.
Acesta e un manuscris de hirtie, format mic, scris indesat si cuprinde in
total 444 de foi ; e un codice miscelaneu de cuprins variat religios, apoi
literar, filozofic, istoric, stiintific si altele. Pe foile 288r-391" e cuprinsa
.cronica lui Duca ; pe pagina de mai inainte, adica f. 287v se afla inaintea
cronicii lui Duca lista imparatilor Egiptului de la Alexandru Machedon
ping la Cleopatra si din imparatii romani Iuliu Cezar si August (vezi
fig. 1).
Acest fapt te-ar putea face aproape sa crezi ca si insirarea seaca de
marl epoci de ani, in felul cronografelor, e. cu totul poate strains de insasi
Manuscrisele
P aI P1.

.cronica lui Duca, din care prima foaie fiind cazuta, vreun copist va fi
adaugat si potrivit drept inceput al cronicii acea insirare seaca de epoci.
atunci, primul capitol din cronica lui Duca poate ca ar trebui Inchis
in paranteze dreptunghiulare, indicindu-se astfel, ca nu-i apartine lui Duca.

Dupe cronica lui Duca urmeaza in P f. 392-399 parodia homerica

Batrachomyomachia, adica Razboiul broastelor cu soarecii. Foile din manu-

scrisul P .au lost numerotate ,mai tirziu cu cifre arabe. Inca inainte de
aceasta numerotare, intre foile 288 si 289 au cazut foi, pentru ca, deli dupe
f. 288 urmeaza f. 289, intre aceste dotta foi lipseste intreg textul de la
6 xai (p. 33,15) ping la 1,/.4@a-ril.s. (p. 39,25). Pe linga aceasta lipsa,
intimplata prin pierderea de foi chiar din P, mai sint aratate doua lipsuri
printr-un loc mic lasat nescris chiar in rind. Unul e pe f. 289', unde e
vorba de cucerirea orasului Filadelfia in Asia Mica de Baiazid I Fulgerul,
iar celalalt pe f. 389v. Prima lacuna, pricinuita prin vreo stricaciune a foil,

pare sa cuprinda umai o frintura de propoZitie (vz. p. 41,4), a doua e

insa de un cuprins mai mare. Dup5 caderea Constantinopolei, Duca
scriindu-si istoria in forma de cronica anuala, insira pe rind anii si evenimentele intImplate in acei ani, unele mai pe scurt, altele, mai apropiate
de locurile sale, mai pe larg. Dar anii 6967 si 6968, adica 1459 si 1460
lipsesc ; de la 6966 (vz. p. 423,25) se sare la 6969 (vz. p. 427,11). Aceasia
lipsa trebuie sa se fi produs tot pe cale mecanica prin pierdere de foi din
www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

15

manuscrisul dupA care a lost copiat P sau dintr-un manuscris mai vechi
la care se reduce si P, caci anii 6967 si 6968 n-au putut fi sariti de insusi Duca, deoarece num5rul anului 6968 nu este Inregistrat, dar evenimente din acel an sint aratate 1).
Initiate le in P lipsesc uneori ; se vede ca in arhetipul sau au fast
scrise cu rosu si copistul lui P n-a mad apucat sa le adauge toate si el
cu rosu. P mai are pe margine note, uneori ca niste titluri indicind cuprinsul pasajului respectiv, alteori aceste note marginate par sa arate mai
degraba impresia cititorului sau adauga chiar oarecare precizki. Duca
inregistrind moartea impkatului Joan V Paleolog, nu arata anul mortii, 2)
nota marginal5 insa adauga : ixo4tirOTIO PaclEi).; 'lithivviri; Ev rci) giEL ,c(040'

,,a murit impkatul loan in anul 6899 indictionul 14". Notele acestea nu
urmeaza in mod consecvent ; la inceput mai dese, se fac tot mai rare, ping

ivo AS'

la urma dispar aproape cu totul. Nu le-a mai copiat copistul lui P sau nu
le-a mai gasit in arhetipul sau, nu avem de unde sti ; sau poate insusi
copistul lui P e autorul for si a gasit de cuviinta sa scrie numai atitea
cite ni le-a lAsat ? I

Textul cronicii in P este scris continuativ ; actuala impartire in capitole a facut-o Ism. Bullialdus, primul editor al cronicii lui Duca, si o pastram si noi, ca si ceilalti editori, din motive practice pentru a se inlesni
trimiterile si pentru o mai bung evidenta. Dar pentru ca chiar in aceste
scopuri s-ar fi impus, ca aceasta impArtire sa fi fast facuth in mai multe
capitole decit cele 45 ale lui Bullialdus, am crezut ca facem blue, introducind in cadrul acestor capitole o subimp5rtire in paragrafet iar la traducerea romineasca 4 pun si oarecare titluri pe margine.
Inca inainte de a se fi pierdut din P cele dou6 foi dintre foile 288 si
289 si farA sa fie copiate notele de pe margine, cronica lui Duca a mai fost
copiata o data chiar din manuscrisul P. Si aceasta copie se pktreaza" tot
in Biblioteca Nationala din Paris sub cota cod. Graec. 1766 si o vom numi
cu P1. Si P1 ca si arhetipul sau P este un codice de hirtie, format mic, dar

e scris mai rar si mai citet. Foile cazute din P ne sint Ostrate in P1
f. 22v -28
SI PI e un codice miscelaneu aproape de acelasi cuprins
divers ca i Psi inaintea cronicii lui Duca se gaseste aceeasi list5 a impkatilor egipteni de la Alexandru Machedon ping la Cleopatra si a lui
Iuliu Cezar si August. Cronica lui Duca urmeaza in P1 pe foile 19r piny
la 409v si. este fara nici o indoial5 o copie fidela chiar din P. In textul
cronicii din amindoua manuscrisele sint exact aceleasi lipsuri. PI mai
vz. XLV, 10 nota :
2) XIII, 4.
I)

i-i vol da datoria.

www.dacoromanica.ro

16

DUCAS

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

adaugind Inca multe allele prin greseala de transcriere, asa-numita haplografie, and copistul sare de la un cuvint la altul egal din rIndurile urmatoare. Apoi PI mai face o multime de greseli marunte ce se explica chiar
prin scriitura Jul P care, fiind chiar in acel loc neclara, facea posibile

greselile din PI. Astfel de ex. P f. 295' rind 9 de jos scrie itantoTaTot,
u asa Inca poate fi calla usor At (vezi fig. 2 r. 4) si
copistul lui P1 f. 48r rind 4 de jos, copiind repede si mecanic, a si tran-

cu litera

scris nonsensul 4azt[tOTaTot, (vezi fig. 3 r. 4). Exemple de acestea de transcriere gresita mecanica ar putea fi aduse Inca multe.

Amindoua manuscrisele, si P si P1, nu sint datate, dar dupa scriitura,

P este datat de obicei in secolul XV, iar copia sa PI in secolul XVII. Dupa
o examinare insa mai atenta paleografica, eu unul cred ca virsta aminduror

codice va trebui scazuta cu aproape cite un secol intreg, asa incit pe P

1-a aseza spre mijlocul secolului al XVI-lea, iar pe P1, copia lui, la inceputul celui de-al XVIII-lea.

Un fragment de tot mic din cronica lui Duca se mai pastreaza si intr-un codice grec din Biblioteca Vaticana de sub nr. 1408 f. 154', care sa
fie din secolul al XVI-lea ').
Neputind incapea nici o indoiala ca P1 e o copie fidela a lui P, la stabilirea textului cronicii lui Duca intr-o noua editie critics Pi nu mai poate
veni in vedere decit doar pentru locurile greu de citit sau stricate din P,
ca sa se vada cum le-a inteles copistul lui Pi. Oarecare valoare mai are
PI si pentru pastrarea textului de pe foile pierdute din P. De altfel in chip
firesc, deosebirile de text dintre P1 si P, cauzate din nebagare de seams
sau din nestiin(a copistului, n-au fost trecute in aparatul critic, spre a nu-1
incarca in chip inutil.
Din manuscrisul arhetip din care provine P, trebuie sa fi cazut prima
foaie, caci din cronica lui Duca nu ni s-a pastrat precuvIntarea cu numele
autorului si eventual cu titlul cronicii. Dar nu numai acest inceput ne lipseste, ci, asa cum ni s-a pastrat textul cronicii, ne lipseste si sfirsitul ei,
istorisirea IntrerupIndu-se Si in P si in P1 in mijlocul frazei care ramine
neterminata : 'OeCtrnEg oUv of iv-rOs
Atunci cei dinauntru vazind... (vz.

fig. 7 si fig. 8), asa ca nu numai prima foaie, ci i ultima trebuie sa fi

cazut. Caderile acestea de foi nu s-au putut intimpla in P, caci acesta fiind
un codice miscelaneu, cronica lui Duca nu este nici prima nici ultima bucata dintr-insul.
I) vz. G. Moravcsik, 1, p. 127. D-I Moravcsik, caruia ii multumesc, a avut bunAvointa de a-mi comunica variantele din cod. vat. 1408 i ca" acest fragment cuprinde
rindurile 2 Etta yivetat pinA la 17 kuvrOvng kthericrav de is pag. 37.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERS

17

o veche traducere Dar dac5 inceputul cronicii lui Duca ne-a ramas pins
acuma nedescoperit, sfirsitul in schimb ni s-a pastrat (vz.
p. 435,15 urm.) intr-o veche traducere italo-venetiana, facuta, se crede prin
secolul XVI sau chiar XV. Aceasta a fost descoperita de istoricul L. Ranke
to Biblioteca Marciana din Venetia si e publicata de Im. Bekker in editia

din Bonn a lui Duca la p. 349-512. Traducerea ne pastreaza nu numai

sfirsitul cronicii lui Duca, dar ne completeaz5 si mica lacuna, in legatura
cu cucerirea orasului Filadelfia de Baiazid I, cu cuvintele destituta de ogni
speranza de secorso (p. 356,7 de jos ed. Bonn : pierzind orice nadejde de

ajutor" (vz. si mai jos p. 40,5). In schimb pe linga celelalte lipsuri ce

le-am semnalat in textul grecesc din P, vechea traducere italiana, asa cum
e publicata, mai are Inca o mare lipsa, sarind intreg textul de la p. 283,2930: KAXEI5ov airoi)g pins la p.307,13: xabiaorrEg TA icracc din editia de fats

(vz. si ed. Bonn, p. 465). Aceasta lipsa sfirsindu-se in mijlocul frazei, se

vede ca s-a produs printr-o pierdere de foi din vreun manuscris italian,
daca nu chiar din manuscrisul din Venetia.
Traducatorul trebuie sa fi lost un dalmatin supus venetian. Fats de
republica Venetiei se arata cu mult devotament si mare admiratie, ba chiar
cu vadita partinire, adAugind atribute de lauds la adresa ei si facind chiar
modificari in favoarea ei. Dar el intrebuinteaza si termeni iugoslavi 1) si
trebuie s fi avut stire si de izvoare sirbesti. Lupta de la Cosovo din 1389
o descrie mai pe larg si cu stiri mai bogate ca in cronica lui Duca 2). $i, de
aitfel, el mai adauga si stiri de la sine. Traducerea e facuta in mod liber ;
uneori amplifica si adauga, alte on prescurteaza si omite ; citeodata se
intimpla sa nu inteleaga si sa traducA gresit 3).

Cu toate aceste scaderi, vechea traducere italiana fiind facuta dupa

un manuscris grecesc pe care nu-1 mai avem, ea it inlocuieste in oarecare
masura pe acesta si de aceea la stabilirea textului cronicii lui Duca intr-o
noua editie critics trebuie sa fie luata in seams si ea. Am si numit-o cu
sigla I.
Un vechi rezu- In Biblioteca Academiei R. P. R.4) se afla un codice grec
mat neogrecesc. nr. 4, copiat de la 21 octombrie pins la 13 noiembrie 1765,

dup5 cum arata o insemnare la sfirsit la p. 352 a manuscrisului. De la

inceput si pins la p. 115 rind 11 de sus, acest codice e un rezumat in neoI) vz. Duca, ed. Bonn,*p. 394, 431 si 455.
2) vz. ibid., p. 352-355.

3) vz. V. Grecu, Istoricul bizantin Duca, p. 626-628.

4) Vezi C. Litzica, Catalogul manuscriptelor greceVi, Biblioteca Academiei Romlne,

Bucuresti, 1909, p. 7--8, unde ins codicele e apreciat gresit; vz. V. Grecu, op. cit.,
p. 628-630.

2-5217
www.dacoromanica.ro

DUCAS

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

'greceste al cronicii lui Duca si anume incepind cu doninia efemertilui im[Arai Joan VII Paleolog, 15sat in domnie de unchiul sau Manuil II PaleoIO, cind acesta in iarna anului 1399 a plecat departe in apus, oiutind ajutoare in contra turcilor. Codicele are note marginate si rezumatorul, dup5

ce terming de rezumat din cronica lui Duca, pe care o rezuma ping la

cap5t, arata tntr -o astfel de notA marginala ca acum continua sa rezume
din Chalcocondil s x Tut) Xcaxoxovtliaou (cod. grec 4, p. 115) si dupd ce a
sfirsit cu Chalcocondil, arata iarasi intr-o not5 marginala ca mai departe
rezuma ix tijS kr-ropLag jcoetvvou Ectycaou (cod. gr. 4, p. 121 : din istoria
lui loan Sagridis). Aceste note to indeamna sa crezi ca rezumatului din
cod. gr. nr. 4 ii lipseste inceputul, cad tot o nota marginala trebuie sa fi
arAtatc5 rezumatul se face si din Duca ; si probabil ca s-a si facut de la
inceputul cronicii, pentru ca inceputul chiar cu neinsemnatul loan VII Paleolog e cu totul arbitrar si nemotivat. Cit despre loan Sagridis, acesta
nu 'poate fi decit Giovanni Sagredo care a publicat in 1677 la Venetia o
istorie turceasca sub titlul Memorie istoriche dei monarchi ottomani de
11700-1646, memorii ce au fost traduse in neogreceste de marele comis
Nicoiae' Caragea 1). Rezumatul e facut pe larg ; dar pe ici-colo cite un
loc e rezumat si mai pe scurt, ba chiar skit cu totul. Ceea ce e mai important de. constatat ins5, este faptul ca, in ce priveste cronica lui Duca,
i-ezurriattil este facut chiar dupii textul publicat de Ism. Bullialdus in 1649 ;
caci are lipsuri si greseli 'ce prbvin chiar din aceasta editie. Astfel stind
lutru' tile :cod. grec' 4 nu poate avea nici o valoare pentru pregatirea unei

editii' ciitiCe a cronicii lui Duca, totui pentru interpretare poate fi de

oarecare loins 2) .

0 nova editie Pentru o noud editie critics avind deci la dispozitie numai
critica.'

un singur manuscris Psi in oarecare masura vechea tradticere italiank s-ar putea crede c preg5tIrea acestei editii e o lucrare
destul de usoara. E drept c5, neavind multe manuscrise de colationat, ramil scutit de aceasta munca migaloas5 si care cere timp asa de mult.
In .schirith ,ai alt neajuris poate si mai mare la stabilirea textului care e
o miinca mult mai grea i de raspundere mai mare si in cursul cAreia un
numar mai mare chiar de grupe de manuscrise iti este de mare ajutor,
l) 1. I. Bjornstohl, Briefe. Deutsche Ausgabe, Leipzig-Rostock, 1783, citat dupa
C. I. Karadja, Die alte rtundnische Buchdruckerkunst ; extras din Geschichte der Buchdruckerkunst", Demeter-Verlag, 1940, p. 8 i 11, n. 14.
') vz. V. Grecu, op. cit., p. 653-655. Numai din punct de vedere bibliografic face
si.amintim ca cronica lui. Duca a fost tradusa in frantuzqte, foarte liber 51 deseori
oprbkimatiV, In Histoire de Constantinople, depuis le regne de l'Ancien Justin fusqu'a
la fin de'' rempire, traduite sur les originaux grecs de Monsieur Cousin, tome VIII,
Paris, 1685, p. 211-428. Traducerea s-a facut dupa editia lui Bullialdus.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

19

mai ales cind ti se ivesc cazuri de nedumerire. Si textul din P d5 deseori prilej la nedumeriri. In P citim de ex. la acuzativ singular forma
-popular5 Ihyatggav (P,f. 314", 320', 347"), yvvaixav (P 308`),1) dar de mul-

te on si formele antice 0'01(a-riga si yvvaixa. Apoi mai citim to P la ac.

sing. eavaov P 367v pentru CiA.ucrtv lant; apoi pod-)vtag 97" ca nominativ
singular masculin; Orrag ca nom. plural masc.: outs; etcrytv'ovritot allied
robi cumpArati cu bani P 300', pe ling5 atitea alte cazuri, unde participiul prezent ii are formele regulate.antice. Dup5 aceea intilnim si constructii sintactice ca pacrt4i)g... gti OVT0c... aniScoxs (P 299' imparatul
pe and era Inca ... a dat) s. Ev yaatp p TUE, Niqtcpatov Eltovoii46p,Evov
(348" entr-o cetate, numita Nimfeon), Vara acordul gramatical cuvenit.
Genovezii din Galata sint numiti of tov rcaccrii P 313', dar si tov cabi-Toy 313", 355. Substantivul vans corabie e declinat in mod regulat dupa declinarea a 3-a, dar nu o data e trecut si la declinarea 1-a (de-ex.
vilat, 334"; vivaLc dat. plur. iv TQ 4E01, xaE vilEg 336', cu E pentru at, Bullialdus dind viNcri, Bekker, ed. Bonn 165,6 indreptind in vivio1); ba o dat5 d5m chiar peste iw-coeutec virvi iCr[LEV 297' (cor5bii de negustori sintem,2) plural neutru. Apoi intilnim irrOg cu dativul (P 320' si 321 "), dar
si cu genetivul (P 321 "); prepozitia Out6 de mai multe on cu acuzativul
(P 368", 370', 388" si aiurea), dar si cu genetivul (316', 390" si aiurea);
stacrav (338 ") cu augment deci, dar si iccoocv (382') fAr5 augment. Prepozitia Et; apare in P pe a cincea parte sub forma ionica Eg, de mai multe on insa sub forma obisnuita noua atica Etc. Sa pAstrezi inconsecven-

ta, cad poate proveni forte bine si de la insusi autorul, sau sa o uniformizezi, cad si copistii pot sa o fi pricinuit in larg5 masura, e foarte
greu de hot5rit. Din cazurile de inconsecventa de limba insirate mai
sus, am p5strat formele Ovyateeav si Ovya-rgoa, yuvaixa i yuvaixav, am
pastrat genetivul absolut construit mai liber (3acraEi,g,.. Eta OVT0c
&TEE6(074E, am p5strat constructia variata a lui iv-r6;, considertnd ca a primit
intelesul de iv. Am p5strat constructia lui Cur6 cu acuzativul, ca o concesie fAcut5 limbii populare; am pastrat inconsecventa intrebuintarii augmentului si a reduplicatiei; am p5strat pe ig si pe Eig, precum e in manuscris. Am p5strat (30co-vrag si inovolic4611Evov ca acuzative absolute, c5ci

am observat ca sint forte obisnuite in limba lui Duca; (3o6v-rag ar mai

putea fi acum si forma neogreceasca invariabila a participiului prezent.
Am p5strat declinarea lui vans si dupa declinarea a 3-a si 1-a, dar iwtoQmet visa as indrepta iniwroma1 vfica, caci i[inomul vela nu poate fi nici
') Pentru aflarea locurilor in textul de fats cu toate formele neobisnuite ce le
amintim, sa" se vacia" indicele gramatical, precum
2) vz. mai jos p. 69,7.

indicele de nume.

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

20

neutru la plural, nici feminin la singular, spre a putea fi pOstrat; Bekker,

ed. Bonn, p. 41,18 propune o conjecture 4uto,goi, xath vita negustori cu
corabia, care e insa putin silit5. Cazuri de inconsecventO de limba in
cronica lui Duca s-ar mai putea semnala forte multe din codicele P; aici
ne-ar prinde bine m5car dou5, dad. nu chiar mai multe grupe de manuscrise, spre a putea astfel desprinde oarecare indicaiii, cind sa pastr5m
aceast5 inconsecvent5 ca o urmare a tendintei lui Ducas de a face concesii limbii vii, ca un scriitor de talent ce era, si cind totusi sa o indrept5m,
intrucit el este si un bun cunosc5tor al limbii antice si se sileste sO scrie
si intr-o limba bizantina curat literara anticizant5. Neavind la dispozitie
mai multe grupe de manuscrise, ca s ne fie de ajutor, a trebuit sa examin5m fiecare caz in parte, s5 ne orient5m dupe faptul, cit de deseori se
intilneste cutare sau cutare form5, s5 tinem seama cind era cazul, si de
felul de a scrie al istoricilor bizantini in general si al lui Duca in special, dar fireste Ca nu ne-am putut dezbOra cu totul, oricit ne-am fi silit,
nici de judecata noastra subiectiv5. De aceea in general, ca intotdeauna,
dar in special la cercetAri de limb5, va trebui s se recurgO mereu sl la
aparatul critic de sub linie, care de ast5 data are avantajul de a no fi at'it
de Inc5rcat si, credem Ca este destul de clar.

La alcatuirea aparatului critic, din punct de vedere tehnic, am cautat sa tinem seams cit mai mult de indicatiile si indemnurile cuprinse in brosura publicatO de Union Academique
Internationale: Emploi des signes critiques, disposition de l'apparat dans
les editions savantes des textes grecs et latins, conseils et recomandations
par J. Bidez et A. B. Drachamann, ed. nouv. par. A. Delatte et A. Severyns, Bruxelles Paris, 1938. Tendinta tnia Post cit mai conservative; si
dacA am indreptat ceva citusi de putin, am tinut s-o inregistrez neapArat
in aparatul critic. Greselile de ortografie si accent insa nu le-am inregistrat. Si manuscrisul P are astfel de greeli destul de multe. Scrie de ex.
Aparatul
critic.

iv 'MOTO T6) cpeovipan, schimba pe s si at, pe o sf w, pe u cu (3: aiii9Err4118t; 6741311 s.a.; greselile asa-numite itacisme sint din cele mai fantastice.
xinnwri pentru xoivou si multe altele; t subscriptum nu-1 pune niciodata.
Multe sint greselite de accent si spirit: fip de ex. in loc de ljv. In cuvintele compuse deseori accentueaz5 ambele parti: xcuoicpiga. Greselile de
acestfel au fost indreptate de not fOrA sO le trecem in aparatul critic, decit
numai rare ori, cind ar fi putut avea vreo InsemnOtate morfologic5 sau semantics. Am indreptat accentuarea genetivului plural la declinarea I-a care,

se stie, e un perispomenon, cu accentul circumflex pe ultima, dar Indreptgrile le-am notat in aparatul critic, deoarece am observat o puternic5
www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

21

tendinta in P de a-I face paroxitonon, accentuindu-1 de multe on cu accentul pe penultima astfel ywytwv, beaxamov, aoXl-cow, accreemw, rtioLou.ov,
(1)(oxcawv, eThiLvoiv, igyCrcov, axacpcov, TO'UQZ0n4:FWV TEXVLIWV, AATQCOV,

at1.41.1,-

TWV, FUXOLTWV, FEvou1twv, EltiJOWV .a.m.d. Tot asa am notat in aparat ac-

centuarea fAcutd uneori in P a-ripsaw, TELXEWv, pe care le-am indreptat in

orriOacov, TELzewv, dar am lasat neschimbat in text si b1ilQEwV, to Liwecov,
baigaog, ToLitoEcoc, deoarece forme de acestea, in analogie dupd aat,g, se
mai intilnesc si la scriitori bizantini atit de clasicomani ca Georgios Pachymeres, Istoria, ed. Bonn, I, p. 397,16; II, 70,11 si 14; 578,21; 579,11
si loan Cantacuzino, Istor'a, ed. Bonn, I, 374,12; 468,5 si 507,4. De asemenea n-am indreptat accentuarea din yvvaixabacp6c P 303v in yuvaix6-

8gAspog, precum inregistreaz5 dictionarele.

Cu totul inconsecvent si arbitrar scrie pe v icpaxuattx6v i tot asa

arbitrar face eliziunea, scriind de ex. cind b' cind be, cind CLXV cind &IX&
inainte de vocal5, s.a. In amindoua cazurile am lasat neschimbata aceast5 inconsecvent5, "cad o intilnim si la a11i istorici bizantini. Tot asa
n-am unificat varietatea de scriere de ex. ca y?.(iiitta i yA6aaa, 4aatta
i 00,otuact, ayLorwp i

l_tataTOV, itOVTOCYCCCUAO; si xovocitaii/Loc.

Aceleasi nume proprii sint scrise intr-o ortografie din cele mai variate si in forme felurite; bun5oar5: "Aymoa, i "Ayxv@a, Ileayykc i
(Deayx.ta, Ogayyot. si (1)Q6cyxoi, 'Etyyog si 'ICryxog Agovtagtog i AEOrtheig,
AlavoiLlecog si Aavo0Log la genet. sing.; alciovtii6XW i CIDQccvitijaxo; (Francisc); (Koiesvri;Cct i C.ovEv-ria (Floren(a). 'AIO l
Ai)ootaax i AiLbotak, 'Eookg si 'Eagg, 'FIA.T91,11 Si ,llroin, '019,tav i 'Owns, Ku@avtav i
Kupcwavog, Mgzgp.gt i 11,1gthtgi si MayovuET i MUX0Wet i Mox6vet i
MorLgt (Mthomed, sultanii si nume de :persoane); Mookato si Mcolip.E*

(Mohamed profetul); Alcoalig si Mowsfig (Musa); Movar si Mot l Moooat (Mural); NILAT`crls. i Mi.Xti;oLg (Mircea); Nthvog si NUtvog (Dan); 'NA@ i
Tau*, (Timur-Lenk); TC,LVEfit i EITVEhi 5i TtliVEirt si TtTIVCIIIT i TtIVCaltlic
(Tineit Gfineyt); XcLXIVL, si XcooVoic i Xa?,(Axts l XaXli, (Chain); Koold-LoLov si

Koa[itotov, Katakcivcov i KarcA6vwv. SA purced la o unificare ortograficd si

de form5 in scrierea atit de variat5 a numelor proprii, fenomen obisnuit de
,

altfel la istoricii bizantini, cred ca ar fi fost o imixtiune prea mare in traditia

textului. Si atunci n-am schimbat decit acolo, unde ar putea

vorba
eventual de greseli de Racism. Astfel MiL241-1; si MiXttlag 1 -am scris nufi

mai cu nu si cu v, 'AM, i Xcal)L, cu L., nu si cu 11, i'l:VEirr tot numai

CU
in silaba intiia, nu cu 11 si v, KoattEtov numai cu L in antepenultima, fdra s5 mai incarc aparatul critic cu aceste schimbari.
1,,

www.dacoromanica.ro

22

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Pentru o mai bung claritate, aparatul critic, am avut tendinta s6-1

fac pozitiv, aidic5 sa Inregistrez si lectura pusa in text ; .uncle tnsa
nu putea fi nici o thdoiala la mijloc, 1-am adoptat pe cel negativ, spre
a cruta loc.
Editorul editiei din Bonn, Im. Bekker, precum am arAtat, nu s-a folosit in editia sa de manuscris, ci nurnai de textul editat de Is. Bullialdus in
editia din Paris 1649. De aceea in aparatul critic din editia de fatg, unde
e aratata" vreo lectura de a lui Bullialdus si nu e amintit si Bekker, s se
tie ca si Bekker se tine de lectura lui Bullialdus si nu de cea din manuscris ; iar cind Bekker in editia sa din Bonn face in aparatul critic vreo

trimitere la P, s se tie ca aceste trimiteri In realitate sInt la textul din

editia lui Bullialdus si nu din P.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE SUMARA
K. KRUMBACHER, Geschichte der oyzantinisclun

Litteratur,

Munchen,

1897,

a 2-a, in Handbuch der klassischen Altertumswissenschaft ed. Ivan Midler, vol.

IX, part. I, p. 305-307 si 394.
E. CERNOUSOV, Duka odin iz istorikov kontza Vizantii, in Vizantiiski Vremennik, 21, 1914, Petrograd, p. 171-221.
N. IORGA, Medaillons d'histoire litteraire byzantine, in Byzantion, II, 1925,
p. 296-297.
W. MILLER, The historians Doukas and Phrantzes, in The Journal of hellenic
studies, 46, 1926, p. 63-65.
H. OMONT, Inventaire sommaire des manuscrits grecs de la Bibliotheque Nationale, Paris, 1898, Vol. I, p. 295-297 ; partea a doua, Paris, 1888, p. 137-138.
ed.

GY. MORAVCSIK,Byzantinoturcica, I, Budapesta, 1942, p. 126-128.

V. GRECU, Istoricul bizantin Duca. Omul fi opera sa ; o edilie criticei a cronicii

lui. Importanfa lui Duca pentru istoria Rominilor, In Anal. Acad. ROM., Mem. Sect.
ist. seria III, t. XXIX, mem. 16, p. 591-661.
V. GRECU, Pour une meilleure connaissance de l'historien Doukas, in Memorial
Louis Petit, Paris, 1948, p. 128-141.

www.dacoromanica.ro

SIGLE. PRESCURTARI. SEMNE.

= Codex Parisinus 1310 ff. 288-391 ; sec. XVI.
= Codex Parisinus 1766 ff. 19-410 ; incep. sec. XVIII.
Vechea traducere italiana (editia Bonn, impreuna

p
Pi

cu

Duca,

p.

349-512) .

Bull

= Ducae Michaelis Ducae nepotis Historia Byzantina... nunc primum

Bek

= Ducae Michaelis Ducae nepotis Historia Byzantina. Recognovit et

interprete Italo addito supplevit Immanuel Bekkerus Bonnae, 1834
(= Corpus Scriptorum Historiae Byzantinae : Duca ed. Bonn).
== F.C.H.L. Pouqueville, Voyage dans la Grece, tome V. Paris, 1821,

in lucem edita... opera Ismaelis Bullialdi, Paris, 1649.

Puqu

p. 200-210.

taxe6v
EI:peavt`cf)
(Cronica mica a lui
x@ovry.civ
Gheorghe Sfrantes) publicatA in Migne Patrologia, series Graeca,
Paris, 1866, vol. 156, col. 1025-1080.
Georgii Phrantzae, Chronicon edidit I. B. Papadopulos, vol. I. Lipsiae
in aed. Teubneri, 1935.

G. Sfrantes col. = recorlov

G. Sfrantes

G. Sfrantes

= Georgius Phrantzes, Ioannes Cannanus Ioannes Anagnostes ex recensione Immanuelis Bekkeri, Bonnae, 1838. (Sfrantes si Frantes e
acelasi cronicar ; numai ca cronica de sub numele Frantes a Post

.Critobul

L. Chalc

= Laonioi Chalcocandylae Historiarum demonstrationes ad fidem co-

mult interpolata).
Fragmmla historicorum Graecorum vol. V pars prior. Critobuli Imbriotae libri 5 etc. ed. Carolus Mfiller, Paris, 1870, p. 40-161.
recensuit etc.
1922-1927.

dicum

G. Moravcsik
Charitonides
(

*Byzantinoturcicd

I.

Eugenics

Darko ;

torn.

III

Budapestini,

Die byzantinisohen Quellen der Geschichte der

Tiirkvolker, Budapest, 1942 ; II Sprachreste der TiirkvOlker in den

byzantinisohen Quellen, Budapest,. 1943.
= Ch. Ch. Charitonides, Eig MtxctitX Aoi)xav apArut in flbirtcoy
IV (1952) p. 99-101.

Aceste paranteze inchid cuvinte ce din gresala au cazut din text si

trobuie adaugate ;

ad
om

vz.
cp.

inchid cuvinte ce au intrat greit In text i trebuie deci scoase.

area locul din text transmis stricat ce n-a putut fi indreptat.
adaugi
= omite
= vezi
= comparA

Numerele de margine insotite de litera b arata pagina din editia

de la Bonn.

La trimiteri, primul numAr arat5 pagina, eel de al doilea rindul.

La Critobul trimiterile se fac la carti, capitole i paragrafe, nu la
pagini.

www.dacoromanica.ro

DUCAE
ISTORIA TURCOBYZANTINA

DUCAS
ISTORIA TURCO-BIZANTINA

www.dacoromanica.ro

ISTORIA TURCO-BIZANTINA A LUI MIHAIL (?) DUCA

[Nunigrul anilor de la cel dintii ow ping in zilele noastre]

1. De la Adair', cel dintii ow lacut de dumnezeu, ping la

Nce, in timpul arida a lost potopul, au lost zece generatii:
de ani de la
Adam pind la Intiia, cea facuta de dumnezeu, a lui .Adam ; iar dupa 230
A iexie
Comnen.
de ani, a 2-a cea a lui Sit, fgcut de Adam ; iar dupa Sit
205 ani, a 3-a, cea a lui Enos din Sit ; iar dupg Enos 190 de ani, a 4-a,
cea a lui Cainan din Enos ; iar dupg Cainan 170 de ani, a 5-a, cea a lui
Maleleil din Cainan ; iar dupg Maleleil 165 de ani, a 6-a, cea a lui tared
d:n Maleleil ; iar dupg bred 162 de ani, a 7-a, cea a lui Enoh din Iared ;
iar dupg Enoh 165 de ani, a 8-a, cea a lui Matusala din Enoh ; iar dupd
Matusala 167 de ani, a 9-a, cea a lui Laweh din Matusala ; iar dupg Lameh 188 de ani, a 10-a, cea a lui Noe. Si Noe era de 600 de ani si s-a
facut potop de apg asupra pgmintului, asa Ca de la Adam ping la potop
se numgrg ani 2242.
2. De asemenea si de la potop ping la Avraant, zece generatii, ani o
mie o suta dougzeci si unu. Si Avraam era de saptezeci si cinci de ani,
cind s-a mutat in pgmintul Canaan din Mesopotamia ; si acolo stind 25 de
ani, a fgcut pe Isaac. Iar Isaac a avut doi bgieti : Isav si lacob. lar cind
Epoci mar;

10

15

Titlul nepotrivit : Numkul... noastre P : om. I : Nurnkul anilor de la facerea lumii

pin' la domnia lui loan, feciorul lui Andronic Poleolog, in care s-a fa-cut gi cu-

cerirea Ianinei de sirbi. Pouqu.

I

'AeLfqi.ot

...

VE

2 facut de Dumnezeu P I: om. Pouqu.

Numdrul

noastre e un titlu cu totul nepotrivit

pentru cronica lui Duca ; apoi numkarea anilor nici nu e facuta pins in timpul lui
Duca. De aceea cred ca acest titlu nu-i apartine.
Si primul capitol in intregime da de bAnuit. Din cronica lui Duca s-a pierdut
inceputul cu precuvintarea obisnuita, anatind numele autorului si eventual titlul scrierii,
dacA Duca ii va fi dat vreunul. $i se prea poate ca vreun cititor copist, vAzind aceasta
lips5, s fi adh'ugat din vreun codice miscelaneu aceasta Insirare seaca de nume si
.ani 5i sa o fi pus drept inceput, dar vadit nepotrivit, al cronicii lui Duca, f5cindu-i

www.dacoromanica.ro

MICHAELIS (?) DUCAE HISTORIA TURCOBYZANTINA

['AQL0110i,

ituyv euto toil CC" thr096X.013 EO)c r85 illIETEQ0l; maid

10b

I. 'AnO 'Abita, toil REKOTOU ec1/46.101) roil Jaafr OgliTO; aCtQe.x. OEoi, gcog
Ndie, err 8v 6 xataxkucri,c6g yiyovE, yeveat Sixa ysy6vaut aQr"o-ti,
tci naoi

roil 'AS6p. lath Si Ca: gq, p-a, it roil Eij-0 saga TOO 'ASCrix p,Ev,et Si
Efpl. crC Err), y-11, rj roil 'Evd.); ex roil EijO 1.1.E.r6c Si toil 'Evd4 pg' ETTI, S'41,

0E0i),
Toy
1)

roil kOCI:V&V ex toll 'Eyck. 1.1ETCC Si roil KCCIVCCV go' gTTI, CI,

ex TOT) KCI:V61/

'140

Ern, t-n,

TWO" MCCAEAETIX

'IrieES ex toil MaXE"[Of) 'ElkbZ ex roil 'la ()ES. Rev& Se roil

!AEI& Si Toy MaAEA.EilX Cite Errl, g

XdP intet Si toil

1)

'1,

rj Toil

sEVWX ()E' ET11, Tr, 1) roil MCCOOMO'Clia ex roil TV6))(

IlEtel Si toil Ma001JCFaAcc

Ott ETT1, 0-1, 11 Toil A6p,Ex ex roil MCCOOliaOtka RETIA Si Tay AegtEX (17C11' gT1), 171
fl toil NthE. 1\16)E bi rlv iraw x' xat 6 XCETCCIam011Og roil Ratog iyivEro enI tic
yiig,

65crrE

10

(1Q1.01.1EICi`al &no 'A8(111, go ; roil XUTCOLAualnii gT11 ,130143'.

2. `Olio icog vas Cr6 roil xarax2annii gcog 'A.13paC.t ysvecti, Sixa, grn x aux
ixorthv EYxocri gv. 'APoclp, Si iTiv inTry
op:fxorra 7LEVTE, ore Retoixriasv et;
yfiv Xavaelv ex Tiig MicronotaRIag xemET statotiyas gni xe' ETEXE roil 'IOCECCX. 15
"ETExE Si 'Icraax Trai.Sag S-6o 'Huai) xai, laxthf3. riv6aEvog Si 'Iax41)(3 )(clown

1 Titulum inaptum Ccetiluoi

yeveag P : om. I : &etfl toi Tiov LEO x-riaewg xocqopu
etwv aixw. tiffs Paatleiag 'Icolivvou ulov 'Avoeovixou To0 IlaXamA6you, iv .16 xai Il Watiatc
iyevovii Tthv 'huavvivcov lino!) -rdiv Ei1(3COV Pouqu II Fortasse totum fere caput primum
ut a Ducae Historia aliemum secludendum est II 2 to aXacrOirrog Ttaeck 0E0f) PI
_ _ RETObLIVIEV P: 1.1E'rq)XVIOT Bek.
om. Pouqu 113 1;v P oil Pouqu 11 10 toil om P11 14

o legatur'a fie la sfirWul capitolului intii, fie la inceputul capitolului al doilea. Lucrul
pare cu atit mai probabil, cu cit i in codicele miscelaneu P care ne-a pgstrat cronica
lui Duca, chiar inaintea cronicii se mai ggsete o astfel de inirare seaca de mime
ale imp5raiilor eleni ai Egiptului i de la romani, Iuliu Cezar i August. Vezi
figura

1.

www.dacoromanica.ro

30

I 2-5

ANTI DE LA ADAM PINA LA ALEXIE I COMNEN

lacob a fost de 130 de ani, a coborit in Egipt dimpreuna cu cei 12 feciori

ai lui si cu nepotii lui, 75 la numar. Si a locuit Avraam cu neamul lui in
pamintul Canaan patru sute treizeci Si trei de ani si inmultindu-se s-a
socotit douasprezece semintii si populatia s-a socotit case sute de mii
coboritori din cei 12 feciori ai lui Jacob, ale caror nume sint urmatoarele :
Rubim, Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Zabulon, Neftalim, Gad, Aser, Dan,
Iosif i Veniamin.

to

15

20

25

3. Si urmasii lui Levi sint Moise si Aaron ; si unul a inceput sa exercite functia de preot, iar Moise a trecut la conducere ; acesta in al opt
zecilea an al vietii, calca Marea Rosie si scoate poporul din Egipt. Acest
Moise a fost in floarea virstei in timpurile lui Inachos care a imparatit cel
dintii ; astfel iudeii sint mai vechi ca elenii.
4. Si sand ei in pustie patruzeci de ani si condusi find de Iisus Navi
douazeci si cinci de ani si de judecatori patru sute cincizeci si patru de
ani ping la domnia lui Saul, care a fost la ei cel dintii imparat, in timpul
caruia, in cel dintii an al domniei lui, se naste marele David, asa ca de
la Avraam ping la David se aduna paisprezece generatii, ani 1024 ; si de
la David ping la pribegia babiloneana paisprezece generatii, ani 609 ; si
de la pribegia babileoneana ping la Hristos generatii paisprezece, ani 504.
Socotind la un loc anii dupa cum urmeaza, o sa aflam de la cel dintii
am Adam ping la Hristos 5 500 de ani.
5. De la intruparea lui dumnezeu ping la Marele Constantin ani 318.
De la domnia Marelui Constantin ping la domnia lui Iustinian imparatul ani 210 ; in timpul lui s-a cladit marea biserica, ridicata de, el intru
numele intelepciunii lui dumnezeu.

De la domnia lui Iustinian ping la domnia lui Constantin si a Irinei,

maica lui, ani 260.
4 Base sute de mii

(cp. leqlrea

12,

37 ;

tut Const. Manasses v. 1059) : sase milioane P

Numerii
Pouqu.

1,

46 ;

si

Cronograful

3: Inachos e cel mai vechi impArat legendar la eleni. Cronogra fele crestine
citutau sa arate ca cultura biblica ebraic5, prin vechimea ei, e superioar5 culturii
antice elene ; de aici provine tendinta cronografelor bizantine de a sincroniza evenimentele biblice cu evenimentele din mitologia gi istoria antic5.
4 : 5500 ani : Eug. Darko, The letzten Geschichtschreiber von Byzanz, in Ungarische Rundschau", 2 (1913), p. 390 spune ca Duca face o greseal5 socotind de
la facerea lumii piny la nasterea Domnului 5 500 in loc de 5 508. Dar numararea
de 5 500 nu e nici o gresea15, ci un sistem cronologic stabilit in chip savant si apArat
cu 1ndirjire de Gheorghe Sincelul in cronograful s5u (vz. ed. Bonn. p. 4, 8) si apoi
urmat de continuatorul sAu Teofan Marturisitorul in faimosul sau cronograf, asa ca
la anii indicati de Teofan dup5 era cresting de la facerea lumii trebuie mereu ad5ugati 8 ani. Sistemul cronologic de 5 500 se intilneste $i la alti cronografi bizantini (de
ex. Nichifor Patriarhut, ed. Carol de Boor, p. 92, 5).

www.dacoromanica.ro

2-5

DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA

ek' xarfiAilEv Fig PayIntrOV aa tots

31

wt TOT.c ix-pivot; aircoii

toy &C11;0 1.10V OE'. Haas Si 'A(3(2CCel CriN tw altEellOCTI Cd./T0i./ Etc 'Ay XaVaaV
owSexacptlov iXoytml-ii :tat
ICY] Tet10DtoOla TQL6X0Vta rota 1{11i, AkTrat/Vel/EV Et;
akiii9vg sic ialtootag xtli6Sag xaTEInicptoOri ix taYV LP' vt(T)v toi3 laxWP, tr)v to
OvOuata Tairta Tov04, /vixEcbv, AEvt, 'Io0Sag, Icrcixae, Za(3ovkWv, NEcp&cAE111,, Pa, 'Agile, Aav, 'Imatitp xat Beviaptiiv.
3. Kai, toii Ev Asvt anOyovot Mw-60-1-ig xat 'Aa@Wv xat 0 ply TO tE@a113'

'l/1.014

0.1.1t0i1

1 lb

TEUEtv ijO ato, 0 Si Maiicsi); noon TO ZiOXELV uEbiaToTo- og iv Tc1) OyboixoonT,) stet
trig twiig airroi3 naTEI trly 'ECIlYaclaV 00.410001,V V.Cd. E tysL TOv Akan/ E Atyiurrov.
Wm); 0 Mwikririg fixtiCWEV iv Tol; xateolg 'Ivexxov TE16)T01.) 13110141')GaVt0c ovtwg

10

a@XCCLOTEQ01, 'EalIVUOV 'IovScaot.

4. AlCCTQL1111:13/TEg

bi iv t

i@iftw gni TEDOCCEHXXOVICL vat into

'Irjaoy toy

Nuii 4V:161101 g-CTI ENOCIL nEVTE X(11, into TCOV 1SQLT(.7)V ETTI TETQCCISOOLa 7CEVT1"1/40V-

'Ca TEOODeCt 11EXER

TTic (3a01,21.6(,01g Eccoa, T01.3

7CQ6)T01)

TEO.Q5 airtag Itccteco-carrog

Pacoliwg, hp' ip EV To) new-co,) gtEL Tijg PaollEtag ocircoi, 0 plyag TIISTETIal Au-

15

AaPtS yEvEat SExaTiona@Eg, gui

,axS xat Cato AaPtS gw; t13S RE-comEota; BaPvkj.wog yEvEat SmaTiooa@sg, grri
rar vat auto t75 Il1ET01.1iEfftag B11(311X63VOC goig toy X@RYT0t3 yEVECCI. 8EXCETEOGOCCPlb,

QEg,

(76471.8

IT

Ovva0@oltEa*ca 63TO 'Ari@aau gwg

TS'.

`Ouvii Ica-rex tag TiOv XCIOVO3V a:N.02101YMa; D'UpinITLOCWTEg 1.5C1C0f1EV an() toy

12b

..7026Yriou 'Mau, gwg T01-3 XOLOTOli ETTI ,Ecp'.

5. 'An0 Si Tii;

EVC:16C(W.01.)

OtX0V01.1.Lag

gcog

TOO MErilov KwvaTavTivou

ETrj "CL1'.

'AitO Si nig PaaaEta; toy Miy0Lov

KOJVCITUVT[V01.1

gcog

tic

PacTikEiag

(Xe0V0)) (Jana 411408001N TO OW

10116TLVI,CCV013 TO15 Pamlico; gni GC' EV

TE[tEvOg to ETC' OVORatl, Tfic T015 0011 &ytag EOTtag ITCCQ' aurov cricEuctoOiv.
To.):

'AJTO Si nig 13CLOIXEIAlg 101)6TINLCCV013 gcog Trig PautlEtag KwvoTavTLvou xat

EtQTjvrjg ffig ILITIT10; &Ira gt11 o3'.

2 napdystricre P 1 autoii Pouqu: om. P II 4 g crosoaiag seicento I: (cf. Exod. 12, 37,
Numeri 1, 46; Konst. Manasses, EuvorpLS v. 1059): itocztaxaiug P Pouqu 1 sta-revricpial
P : trprlwiaflrl Pouqu 118 Mwiiaiic P: om. Pouqu II 14 to8 Pouqu : om. P II 15 jp P : ov
Pouqu. 11 16, 17 et 18 yEvEag SExarguaaeag Pouqu. II 20 tio8 Bull : In summa I: to0 P
diecoluv P: EliGlottEv Bek II 25 xeove,.) Bek : tempo I : om. P I airroii xeOvcpPuqu.

5: Numa'rul anilor de domnie a diferifilor imparati bizantini nu e tocmai exact,

aproximativ, dar deosebirile de adevArul istoric nu sint prea marl.
Constantin eel Mare 324-337.
Biserica sf. Sofia a
Iustinian eel Mare 527-565.
fost zidita de la 532 !Ana la 537.
Constantin VI 780-797.
Irina 797-802.
ci

www.dacoromanica.ro

25

I 5II 3

DE LA ALEXIE I COMNEN LA JOAN V PALEOLOG

32

De la domnia Irinei ping la domnia lui Alexie Comnen ani

De la Alexie I
Comnen la loan v 295. Iar Alexie a domnit ani 37 si luni 4 si jumgtate ;

Joan, fiul lui, ani 24, luni 8 ; Manuil, fiul lui Joan, ani 37
$i luni 9 ; Alexie, fiul lui Manuil, si Andronic ucigasul lui
Alexie, ani 3, asa cg toti anii de domnie a Comnenilor sInt ani 101, luni 9.
6. Iar dupg Andronic a domnit Isaac Angel ani 9, luni 8; Alexie Angel,
fratele lui Isaac, ani 9 ; Duca Murtuflu luni 2, asa c5 de la zidirea lumil
ping la domnia lui Duca, in care a si fost cuceritg Constantinopolea de
latini in aprilie 12 intr-o zi de luni din s5ptamina a 6-a a postului celui
mare, sint ani 6712.
II. Dupg cucerirea Constantinopolei a domnit Teodor Lascaris in
Nicea ani 18 ; Joan Duca Vatatis, ginerele lui Teodor Lascaris, in Magnezia de lingg Sipilos, ani 33 ; Teodor Lascaris, fiul lui, ani 4 ; Joan Lascaris ,inca Inainte de incoronare orbit de Mihail Paleolog si scos din domnie, (ani 3) ; in cel de-al treilea an al lui au fost scosi si latinii din Constantinopole si a intrat din rgsarit, detinind domnia, Mihail Paleolog.
2. Ping la domnia acestuia, Asia Mica, Paflagonia, Misia ca si Bitinia,
Frigia Mare, Frigia Capatiani, Caria si o parte din Cilicia, Lidia intreaga
erau sub stgpinirea bizantinilor. Iar turcii avindu-si s5lasele in Licaonia,
stgpineau pgrtile de dincolo, adica Licaonia, Capadocia, Galatia, Pamfilia, Armenia, Elenopont, Pisidia, Licia, Siria rupestrg si celelalte.
3. Si a domnit Mihail ani 24 ; dupa Mihail, feciorul ski Andronic Paleolog ani 43 ; in timpul domniei lui a fost cucerita capitala Asiei, Efes si
tinutul Cariei de Mandahia ; si Lidia de Atin ping la Smirna ; si Magnesia ping la Pergam cu intreg tinutul Magedon, de Sarchan ; Frigia toat5
Paleolog. Cuceriri
turcesti.

10

15

20

25

25 cu I:
Alexie

ping la Pi.
Comnen 1081-1118.

ai

loan II Comnen 1118-1143.

nen 1143-1180. Alexie II Comnen 1180-1183.

Andronic

Manuil
I

Com-

Comnen 1183-

1185.
Isaac II Angel 1185-1195.
Alexie III Angel 1195-1203.
Duca Murtuflu, adic5 Sprincenatul, sfirsitul lui ianuanie
13 martie
1st. lui Nick. Choniat, ed. Bonn, p. 755, 21).

Alexie V

1204

(vz.

6: Data atit de precisa a cuceririi Constantinopolei de latinii cruciadei a IV-a

este scoas5 intocmai din Istoria lui Nichita Choniat hv scoosxorm lay rob- 'Arcetliou

urivo;, Seutiect Si ci1S gsttil; ipbophOo; -riov vicyrstoiv ed. Bonn p. 753,11 (era doispre-

Hee al lunii aprilie, luni din sAptamina a 6-a din postul cel mare).
Joan III Duca Vatates 1222-1254.
II
Teodor I Lascaris 1204-1222.
Teodor II Lascaris 1254-1258
loan IV Lascaris 1258-1261.
in cel de-al treilea
1

an : adica 1261.

2: Elenopont : provincie creat5 in sec. IV la t5rmul de nord al MArii Negre;

inainte vreme facind parte din provincia Pontus.
3: Mihail VIII Paleolog 1258 (de flapt) 1261 (si formal)
1282.
ani 43:
in timpul... de-ai turcilor: cp. Isde fapt 46, caci Andronic II Pal. 1282-1328.
toria lui Gheorghe Pahimer, XI (V) 9, ed. Bonn, p. 388, 13-389, 4 ; Nichifor Gregoras, Istoria bizantina, ed. Bonn, p. 214, 12-215, 2 si 384, 10-13 ; L. Chalc., I,
Mandahia (MendesiasMentese)
p. 12, 20-13, 6 $i G. Sfrantes, I, p. 82, 1-12.
1300 -1309 ; vz. G. Moravcsik, II, p. 165 ; unde se arat5 gi toata literatura.

www.dacoromanica.ro

5II

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

'An6 of Tfig (3aoastag Eienvng

tit;

gcog

33

(3amiEtag 'AkEiou tou KOIAVTIVO-13

ETT1 81,0EXOCILa gVEVTV-OVTOL 7CgVIE.

'E(3ao.D.EvE Oi 'AAitog
%O' tonva;

viol atoll, Etrl

g-rn

rare

/4-'

1..tflATI;

b' xat %Imo 'Icoavvrig, 6

o ut6; 'Iwavvou errt At'a ailvag 0'

'AXitog, 6 viol MavouiP., xat sAvS@Ovtxog, 6 crovEl'ic 'AAE,;tou, Etrl y', (55OTE
MCIVOIY(1),

ET,Val ra ACCVTOG girl ft); flotoactac

TiT)v

Kopviv65v ETT1

QC('

IlliVag T.

6. MET& 8E Tay 'Avbcpfivizov i6OKYLAEUGEV 'IodrAtoc; 6 ''Ayyaor; gri

vac n' 'AXtog 6 ''Ayyaog, etbacrO; lo-aazi,ou, errl T Aoimu; 6 MokrourpAog ttilvag f3', 65ots EINOLL Coto XTil6E0Y; "4601.1.01)

xat ga(40

ft KUYVCCTCIVTLVOinTOALc TICZO

fil*ce SEUTieg

gO.Yg

ri).; PaaaEtag Aointa, Ev ll

rain AUTLVWV,

gT11

;sno6i, 'AR.Qatcp

113'

II. MET& bi Tip, ti1; 116Aecog Cacomv iPaot2,Euos 0 E6bovo; Mc:maw.; iv

NMOticl Errl un' 'Imetvvrig A0i)XaC 6 Barc'nclic,- xat yapf3Q6c 0066)901.1 toil AaOtael Ent OlYylaTO, Ev TT, Mayvnoic,1 Tfi iv E(a6"/A, eni 2,y' 0E6ouTog A(5(kmavv;, 6 vie; caroi"), gt11 S'. lo'Avvric Alioxaoig 6 ;tat 7CQO TOT) OtEgrOfIVOCI tIJCA(0bsic 7(aci Toil MLZailA TOT) Ilakcaa.6you %al, ESounIEL-,- n'); (3aaagag (lit i y') Ev
T(15

to

Tfig g-Tic i(38op.6813; TO5v wiatelATiv.

13b

15

y--( aUrov ETEL i5wor9rlaav xat of Nati:1,m TS); 116Aaoc vat EloiValE PaollEiloyv

&X tilg avatokijc Mixailk 6 1-10.octo6yog.

2. Mint,

Trig Pao-LAEia; TOirC01)

ft 11117/.0

'Apia,

111206ayovia, Atuota, ft

%at BLOuvta, (Deuy(a Mcyari, (1)Quyia KaTrartavii, Ka pia :tat goo; Kaixiac,

20

AuSta aaaa 63T6 Pawatoog TEXoarat fjaay. Oi Si Toii@xot, Eyxarotxoi Auxaovtag

lira; ra iTretxsiva

11Qzov,

'AQpEvtotv, U.EvOno-wrov,

tiro( Al1MOVISX,V, KWUCC(bOXICEV, nacCiTiaV, ilapcpuAlav,

Iltothtav, Auxtav, KotXriv, Eruf2iciv xat FTECoa.

3. 'Ef3aoaEuos bi MizairiX grri xb'

!AEI& be Toy MuncilX 6 uiO; carrot).

ze6vod tij; iiao(XcLag avrov ia4uPp.ritoktoktg rrls 'Aotag ''ETEoog xat r3 izaexia KagEla; aacitic TOT) Mavraxta xat

'Avo@ovt.xog 6 HaAa(o2,6yo; gni p,y'

iv To:.)

rl AuSta nay& T0171 'ATTIV (1)(Q1 E[L'UOVTig

t& n6611; trig MayEodw

Saud.;

Ala,(26

xat rl Mayvnoia pixpi IlEgy(3(gou peroil /CCEHAV

11,coy[ot nEcacc aae& TO-5

3 xat ijatau scripsi: ii[ti Bull : g" P11 6 ail-vac 6' Bull : 'LI"' P: om. I II 7 i(3aaasuosv
Pouqu : om. P11 15 6 xca p. 39 u, 25 iyxga-chg duo folia exciderunt ex P 11 16 earl y'
adidi : om. Pi I Pouqu II 16-17 nae... iv 'CCU: Pi: ncl)a6ri 2rls paaastag nae6 MLxarlA Toil
110.ainA6you. 'Ev TO): Pouqu Zuani Laschari, el qual avanti la sua coronatione fo excecato
da Michaele Paleologo et fo cacciato da l'imperio. Imperante Michael Paleologo, nel terzo
anno III 20 xanattavit P1: Ilaxattavit Pouqu II 21 taoficrat iloav Pouqu: -rsXiiv ?iv P111
25 ;wimp tempo I : Ent Pi Pouqu II 27 [Leta Pouqu : con I : xot P,.
Atin : e Aidin 1300-1333 ; vz. ibid., p. 64.

Magedon : vz. G. Pahimer, IV, 27,

Sarchan : 1300-1345 vz.

ed. Bonn, I, p. 311, 7 ; cp. i III, 21, ed. B., I, 220, 6.
Carrnian : mort la 1264 ; vz. ibid., p. 142 s.v. KceibitaG. Moravcsik, II, p. 230.
v65.
Nu acesta deci a putut sa faca cucerdri in timpul domniei lui Andronic
II Paleolog (1282-1328). Dar Duca are obiceiul ca Si alti istorici bizantini, obicei
luat de la turci, de a numi pe urmaii acestor sultani selgiucizi tot cu numele pri-

mului intemeietor at sultanatului respectiv, dei

ei aveau

3 5217

www.dacoromanica.ro

alte nume.. Aici e vorba

25

LUPTA DE LA COSOVO 1389

34

to

15

II 4H1 1

de Carmian, cealalta Frigie Mare, incepind de la oraul Asos pins in

Elespont, de Carasi ; Bitinia' toata i o parte din Paflagonia de Osman ;
acetia au fost sultani de-ai turcilor.
4. Dar impreuna cu acel Andronic a domnit Mihail, fiul lui. Iar dupa
Mihail a domnit Andronic numit cel Tinar, ani 13, iar dupa Andronic loan
Paleo log, fiul lui, tinar Hind i povatuit de domnul Joan Cantacuzino.
5. In timpul aceluia au inceput turcii sa treaca peste Elespont, din
Asia Omur, fecior al lui Atin, sultan de al turcilor, care stapinea Smirna,
Efes i partite din jur, iar din Prusa Orchan, fecior al numitului Osman.
TrecInd ca nite oameni pradalnici, stricau tot Chersonesul i marginea
de la mare a Traciei ; neavind cine sa le stea impotriva sau sa se ridice
in contra tor, strabateau jefuind Fara nici o frica ping la Didimotich
spre capitala imparateasca ping la Silivria, cu gindul sa cucereasca intreaga Tracie. In timpul domniei numitului Joan, fiind Inca un copilandru,
a fost oucerita insula Chios de genovezi i celelalte insule Ciclade de frincii

veniti din Navara i tot Peloponesul afara de tinutul Spartei i afara de

Monemvasia ; si Foceia Notta i Veche din Ionia de genovezi.

III. In acelai an murise i sus-numitul Orchan, sultanul

turcilor, lasindu-i domnia fiului sau Murad ; acesta facindu-se stapin deplin pe oraele din Tracia, a impresurat i ocupat Adrianopole i toata Tesalia, afara de Tesalonic. Cum avea sub mina lui aproape
intreg pamintul bizantinilor, a ajuns i la Tribali ; i nimicind multe cetati
i sate de ale tor, pe locuitori ii facea robi i-i trimitea prin striintoarea de
la Chersones in partea cealalta. Vazind deci acestea craiul de atunci al
Serbiei Lazar, feciorul craiului Serbiei Stefan, i-a adunat toata oastea de
Lupta de la

Cosovo 1389.

90

25

5 Tin& Pouqu: Dupd Andronic a domnit Mihail, leciorul lui, ani...

4 Impreuna
Dup5 Mihail a domnit Andronic numit cel BAtrin P1 I
8 nepot lui Atin Pouqu Bull :
9 fecior Bull : nepot 1131 I.
om P1 I
11

11

de un urmas de-al lui Carmian din timpul lui Andronic II Pal. si anume de pe
Frigie Mare poate e de indreptat in Mica, deoarece Frigia ce se intincoasta Mdrii de Marmara se chema in antichitate Frigia Mica fati de
Carasi : pe la 1300 si ceva ; vz. G. Moravcsik, II,
Frigia centrals, cea Mare.
Osman: Othman 1288-1326, vz. ibid., p. 185, e intemeietorul dinastiei
p. 138.

la 1300.
dea spre

sultanilor osmanlii.

4.: dupa Mihail: de fapt dupa Andronic II Paleolog cel Batrin care, ping la

1320, a domnit impreuna cu fiul ski Mihail IX Paleolog ; iar, dup5 moartea acestuia
din 1320, a mai ramas imparat Inca opt ani pins in 1328; si abia dup5 aceea a urinat
nepotul sau Andronic III Paleolog cel Tink, 1328-1341.
loan V Paleolog 1341loan VI Cantacuzino 1347-1354 impreuna cu loan V Pal.
1391.

5: din Asia: sub Asia, Duca intelege de multe on numai provincia antics romans Asia si indeosebi Ionia de pe tArmul de apus al Asiei Mici cu centrul la Efes;
Ornur: 1340-1391 vz. G. Moravcsik, II, p. 187 s. v.'0[iecerig 3,
vz. Asia din Indice.
care e un nepot al lull Atin, adica Aidin 1300-1333, deli Duca ii spune fecior vz.
nutnitului loan: Joan V Paleolog,
Orchan 1326-1362.
VII,
cp. si II, 3: Carmian.
insulele Ciclade .a.m.d. pare sa fie un anacronism ; c.p. W. Miller, The hist. Doukas
1

www.dacoromanica.ro

11 4-11I 1

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Kacifttav irgea (1)evykt

35

Mgyearl aQxoligvi ana 'Aacroii 7aAscog Cixo, xat SEAMr:mew-cot) napes rov KaQacch. Bytluvta 7tELOCC xat ligeog rail/ Ilawkarivcov napes
rofi '019 &v of i'jrav Ocurlyot ToiTmov.
4. Yov airec-p bi TCp sAVOQ0147a9 00E011E11E Mizaiik o viol C(1)T0i). METa
Sg ray Mtxatik if3aollguctiv 'Av4Ovixog 0 inovol.,tat4tivog vnbtrQog EtTl ty'. ttg-

14b

to bg ray 'AvSe6vmov 'Icolivyng 0 Ikaatol.0yog, 0 vliog avrou, viog uiv xat nthbaywymittivog naeec 7L1J0011 'ILOOVVOLL rou KCIVICIX01JTIVOiJ'.
TOripX01, JTE(LEIV toy `Dahanovrov tx
(len* Toi,excov, So:Fagan/ Ep.kvav,

5. 'Ev rcu abroft x@Ovtp itIciQvro of

!ley trig 'Autag `01..toi5Q, gxyovog

''Ewrov %at to Trget, Ex bg Ileoixrrig '097.6v, gxyovog tau

U1Wv-rog

'0*Ray.

10

IIEpwVtrg yoiiy Arjor,9ux(1.,) roCutip inkrbouv XE66Ovricrov tC oav xat 71010A.101, 0(14'talc puii Novas Toy arkarlip.Evoy rl avtatpovvot ecoows giXQL ALS'Up.OTELX0AL xat

neog trly baotAdouaav Ctxet EiAvf3piag xargrElixov, cbg Thy 7CJIGCCV 0e4xriv irnio
zilea not.iffovrig. 'Ev t, 13aot).itq yobY toii 60ivrog 'Icoavvou gtL REEQCOLOg Ovrog,
.6)w Xtog vioos nue& rwv rivouiribry xat at 2.017tai KUX1LiSal VilOOL napes rjiv
(1.7rio NauCcciag dtcptxoggvcov locCtyxwv xat IlaoicOvvioog naaa aXiiv Aaxibatp.Ovcov
%al MovitA(3aatag Xal al XaT sIOYVIL1V

15

01:1(;)XCLICCL JtaQ11 T(.7)V rEVOLATCW.

III. 'Ev bi rcp aicc7d gTEL itEl5Vii%61 xat 0 ltpoNnplitg '0@viv, 0 Ocariyog
rcbv Toi5Qmov, xarakoubv rely flywovtav avrou rcu viw (117LT017/ MOUVLT- b's iyx@aThy-rico; TcOV OQQCXLMTLV ?CRUwv yev4tivog, noLocntirag trly 'AbetayointoAtv goxE

15b

20

eirraktav agiaav JrAilv Oio-oaAovtxrig. `Qs obv axibOv Jrgiaav trly Twliatow
yrly iutO xgiea xarixow, ;tat Etc Tet(3aD.oiig exqiXETO. xat noAlec rc.T.)v CCOTLIIV ao.xoti

Xtxvia xat xthvag aTavtaag xat ton; OiltirT0pc CLIXIACOLUOT011g 3TORTW etc trly lte()Cain, Sul rub' iv XE660141019 JD:0110ft eutglunEVICE. 'NOW Oir/V MOTU 0 TOTE TiiV

EgpPlccv ItQaii5ary Aga@og, vi3Og EriVevou roi3

x@ari Ei@Ptag, ovvayriox(b;

1 fi Pouqu: om P, 4 .1.6v 5 vithtseog Pouqu : Me-rit be Toy 'AvFe6vixoy gPOMEXEVOEV MocailX 6 viol aircoli gni.
Meta Si -rev Mixa4 oaCf[AEIJGEV 'Av6Q6mog 6 g:COVOgctOttevog yiGcov Pi Ill 8 xgOv(p tempo I: xatecli Pouqu : gTEL P, II 9 gxyovog scripsi, v.
VII, 1
gyyovog 'Ar6v Bull Pouqu: om. I P1 II 9-10 Euilleync., 'Ecpsaou xal tcov Pouqu II 10
gxyovog Bull: gyyovog P, Pouqu: nevote I 11 11 -rilv naGlaXiov Pouqu 11 12 av-cEeof,v-ra Pouqu 11 13 13aaiA.Euaav P1 1 cbg Bull Pouqu: gcog P1 11 14 noulactaftat Pouqu I &Tog Bull: oliToc
P1 11 15 al Bull Puqu : of P1 I Kmaabco. vi sot PI : KuxkOtosg Pouqu I napes Td-YV o no Pouqu:
1

ix Ti6v P, Bull: da Latine quali venero da I.

etc., p. 63. Frincii din Navara sint asa-zisa companie catalan5 care a reusit s lutemeieze la Atena o republicA military ce a durat de la 1311 pins la 1385.
III I in acelasi an : e o trecere vagA si numai aproximativg, cad mai inainte
n-a fost doar vorba de vreun anumit an. a ocupat Adrianopole : in 1362 ; vz. G. Os:

ti-ogorsky, Geschichte des byzant. Staates, Munchen, 19522, p. 427 si n. 3.

toata

Tesalia afard de Tesalonic : Duca, Salonicul it consider5 asezat in Tesalia ; vezi gi

XVIII 2 ; XIX 9. Dupes L. Chalc., I, p. 44, I, Murad I ar fi ocupat Salonicul prin generalul ski Charatin (Chaireddin) ; dar mai vrednicA de crezare e stirea Iui Duca
(XIII 6), ca turcii au cucerit Salonicul pentru intiia oars sub Baiazid I Fulgerul in
1394 ; vz. Ak. Nimet, Die tiirkische Prosopographie bei L. Chalk., Diss., Hamburg.
1933, p. 85, nr. 3 si G. Ostrogorsky, op. cit., p. 433, n. 2.
La tribali : adios sirbi,
Lazar I, 1372-1389.
precum le spune si Duca de obicei.

www.dacoromanica.ro

25

LUPTA DE LA COSOVO 1389

36

to

15

20

25

30

33

III 1-3

sub mina lui si se incaiera cu asupritorul si din amindoua ostile cad foarte
multi. Apoi se intimpla ceva nou si o isprava cu iscusita siretenie mai
presus de orice cuvInt. Un barbat dintre nobili, un sirb tinar, viteaz si indraznet ca nimeni altul de pe atunci, dupa cum s-a si dovedit, smulgindu-se
din linia de bataie a crestinilor, pica in mijlocul rindurilor turcesti ca
dezertor. Si fireste, turcii 11 apuca pe acesta, el insa ii spune sultanuliii pe
nume, zicind : Vreau sa-1 vad pe acesta si sa-i soptesc citeva vorbe, incit
sa biruie acest razboi, caci pentru aceasta am dezertat" ; si ei i-1 aratA pe
sultan. Iar Murad facindu-i semn cu mina .sa vie spre el, tinarul se repede
si, venind aproape, it raneste de moarte cu un pumnal in inima ; si el e
taiat bucatele de baltagiii si stash de garda ai lui Murad.

2. Atunci turcii vaz'ind intimplarea noua si ne4teptata si neputind

rabda ce nenorocire Ii s-a intimplat dintr-o data inaintea ochilor, tau u
hotarire la repezeala mult inteleapta. Au ridicat in mijlocul rindurilor o$tirii un cort si 1-au asezat inauntru pe Murad pe jumatate mort ; iar ei,
primejdiile cele multe, intru nimica socotindu-le, au pornit asupra rindurilor de lupta ca niste ciini turbati. Sirbii insa nu stiau de lovitura ce-a
dat-o pentru ei acel tinar stralucit si ca pe turd i-a facut sa-si piarda sultanul, ci ei erau cuprinsi de multa deznadejde, asa ca acel vrednic capitan
s-a prapadit f Ara folosul asteptat ; si ei s-au impotrivit turcilor cu inima
plind de teama, piny ce razboiul a luat sfirsit. Si Lazar e prins si cu
dinsul foarte multi din mai marii lui, pe care i-au dus in cortul, unde zacea Murad, tragInd acum de moarte, si-i macelaresc cu desavirsire dimpreund cu Lazar pe tot cei de sub mina lui ; si cu ei moare si Murad si
amindoi si-au dat sfirsitul.
3. Aripa dreapta nu bagase nimic de seama ce se petrecea si nici cea
stinga, caci la coada ostirii s-au savirsit acestea. Si era comandantul aripii
drepte, Savuti, cel dintli din feciorii lui Murad, iar al celei stingi cel de-al
doilea, Baiazid, aprig si energic ca nimeni altul ; pe acesta chemIndu -1 cei
mai inalti sfetnici ai lui Murad, pe care in limba for ii numesc viziri, ii
descopera cele intimplate pi-i arata lesul parintelui. Iar el, pe obraz nearatindu-i-se nici urma de jale sau phns, II chiama pe fratele sau Savuti,
fireste ca din partea tatalui, spre a se chibzui asupra unui lucpu mai adinc.
Savuti nestiind insa nimic despre drama petrecuta, vine de bung voie ca la
tatal sau si este prins, fara sa vrea, de frate-sau si orbit de lumina ochilor.
28, 32, 34 Savuti Pi Bull : Soliman I.

si 2: Mult mai pe larg si cu amAnunte not este descrisa lupta de la Cosova

p. 352-355. Cp. si L. Chalc., I, p. 49-52.
3 : Savuti Saugi ; dupa L. Chalc., I, p. 53, sa fi fost Iakup (Iakup), alt fecior
de-al lui Murad I, si a lost sugrumat ; dupa G. Sfrantes, I, p. 86, 5 a fost Musulman, adica Soliman ca si in 1.
1

in I,

www.dacoromanica.ro

E-I

III

001913

11709731 Alstl

'1l..0113q3173 51301031001.02

5(1)0173%

AC01

50)4:911315201

51.11

apn.

11 A9A.17)% 173%

1)113A1A,

ACO%6(20J4

V.3

.5(2

LE

17)11

(In. (3)AA00.1

'A0)99A3 5qP3K '503A 501369A72

511 A0)1

ahAV,
Af01 '3191

IMINVZP3-0021111

'ongxrofriaci,

A11-177A9.9

1.0001111 1010131)1 7311H

A0)31130A.

A003T1

viacusi

SVOrla

A10d)117) A091

Aokoy 1011LlA6cI0AX31

17311

5961111y01 50,) 5139C1( 501102

5111 50kA)TO:76 MO1 A.0)117311916X 513

inarpr pox

5op11019i70

A01001

1(101 001

111393 17011

ac -

0,

73X3112

Sop.. SDI:Au-loci 1137. kopIrot mptvio Colgldn xinax, 5771981311 Anlairix, 10co919
.41iputyr pox soirpo )?mou 'tun. A.0)a0cbct^43,(31 1107. AC019.11913101, 0.01 19600K -h)/3T1

`1113.01(3 9

3191

noacoo. 13
1707.

10 1070500J, 01

Ald12 A9D31L'113

'Ah%111)1Cb01)

Aje

17060.0N t031.A10734
MO1

11111

cam Dcypro

A9A1197 10113111)29)330, 'pox A020 A9X73% 973-

'10A311911A.3A3

ALF0,00 A011C0A99C,12 iloirtor1310,o0 73y941

e09311 5h1 5()3)21136)31.0 AhALLXI) 5319ALL1C31C ()013 A91

1011,110

39 5m DA(910 59.01

701736701 A0)3 5C9 53Aft% 531A0)1101(

Sok9113)14 '41371iLQ

59A.1uma19

433110

511.0q63%

001

500n01

-maoltoTX 20

513 501(170 A73013411A3A 736701 0.01 0.0y1011 003A

5a.oxon.oi,

01

991

A99 '1)013A11131))17)%

17311

69A floictoi 5olto11019L7o `k131)Lrt-y1tv 'Acpup A91 10110113111,1

ctow 11,6 39 xog 51..11 598137, 57)9111371A139 A01001 5c0 5961 1191111'7)

'cloripoir

loctor,tAxigg

500A91( 510A11 '1D916041401C11. 50) 5h1106%A.3

7011t9

90a 11)0.03A3A 1101

533.103.091 20 1o%600j, 01 'A010 591(170 .N 1191 711.9113Ah 11073110110 A0)103%

1)37101(

ag -

Fro? Aoroni

11.A706L1141,

gI

50.0A9LgA1% '531A10900112 01013

No

1og6K

'53197,01)AA31[12

0.0A3T10,07(0100051.0 '013y02172

531A000AA)2 A111
ID%

Alp 513 5(101

scp 9 5cr(70x 501113x3

CL01113X3 A191X0109.3

Sc)1go7011oy13g

101113%12%

cog

5961: 5901 5(10%,390,I '&07.1311172 5(1) ao 501(3i 0 513113rlt 3c1)1113 17313AIN1173n0K

Arlo 9 500777317 inX
it
non mokinDikari 10 cioloiTitr. 50.o 531119b3kn19
Ill TtAitx..0 II 0113x, 0 nodaohl ItglA. lin niaoloy `110)3111 AaD (b1 (1)6)21317 5731117)1

(hip

5001 c1(1,
'01A133q3

1123473

kligop

.A.D.3c13,1:qaust

17)11

A947

173%

5101970

'1000W

0)4719 501(31
Cg

E 9J

cr

A091

A91312 57363% MIthil

31(10 01
AcoAriollnoir A9A3710g9170 '11
39 111 7i71470oct0 )310)31 'ADDLttalcolq AIL 39 0 3 50)Ca70 001 11.0130g
501130311 542119t0d7)K O 5ovooic AM1 Al-01a '17)6001A1 0.01 N (1o63191572 0 50631939
9 1'o1L 311`11Q731/l.7 59A139 170% 501o1;L.1910olg 50) 5130129.0 A011 `11.0)1/12 AO '1,73x -3'o3m3131-1
`491532D1672

113

ionn.cpXo nol `170ort0w 5c1.0 vox 571421.013g rn-nx L1 & nn11001 A7)1103YtA. `A.1000y70% loaoliccroovomp 711 70k3r10ht3A, 1117 01 DT-kolas. o1 mirmalmc
.m.actortriclyril O 3g 3gn0 mil.tXD 51kkw1i10
amigrvolx A3 51701 51731387)11 -134)10Al)
A3A 1701.13'V3VaD1311 OgDK A0119 A91 kochy3gp 5(19 A.341kg 113 not 59,52031 7)111 -A0)43"49
531A7Jo 2o H(1 51.110.130

17)1

11

.A0a319414 solAnoonA.DAy 39 a01 acrii..o.odnK 01 `minag mpyq 1D13Xa3 5(n

ling :

.wo 'poD '1EA

ung
not

II

'sz

tcl

EC

wo

50n? 'd

8 A1341F01,0 'Poo luA :8061

Alit A4k1rof Una II ET 91 :Td
806I II 91 A19DX1,1431 Td : 10)3%33431 ing II Li A,10Dikatpx :Nag An9313(4 Td
17 501119.0d))X 'AO- no- 'd fing : ouemos III EE 1D1A044XLI Td Ilrig II T7E

A49Yoner). 'id

MA,041Y1":0

II

A491,1,1CM 'cl

AwYY9 *P03 '1eA 08171

D9w(IM 'PEI II

II

TT AL,LLIL'os Td

'1111E1

www.dacoromanica.ro

OE

9/3

CUCERIRILE LUI BAIAZID I IN ASIA MICA

38

10

4. Si sultan al turcilor este proclamat Baiazid, barbat aprig si repede

la lucrurile razboiului, luptator in contra crestinilor ca nimeni altul din
vremea sa, in religia arabilor ucenic Infocat al lui Mohamed, p,azind pins
la ultimul punct poruncile lui nelegiuite, neadormit pi priveghind noRtile
in sfaturi pi planuri in contra oilor cuvintatoare ale lui Hristos.
IV. Acesta luind domnia dupa caderea lui Lazar si a lui Murad precum s-a aratat mai sus, mai Intl pe sirbi i-a facut birnici si tributari, luind
si ostatici si obligindu i, ca feciorul acelui Lazar, Stefan, pe care Serbia
dupa nenorocirea aceea 1-a ales crai, sa fie cu oastea lui, unde petrece
Baiazid, spre a pleca si el in razboi cu dinsul, si pe sora sa Maria, fata lui
Lazar, fecioara frumoasa in floarea virstei, sa i-o dea in casatorie i talanti de argint indeajuns din minele Serbiei.

2. Si astfel sirbii Hind supusi turcilor, Baiazid Si -a adunat

Cuceririle

toata calarimea din stile Traciei Si Tesaliei pi pleaca in

in Asia Mica.
partea cealalta spre rasarit ; pf trecind strimtoarea ce e
intre Galipoli Si Lampsac, cu multa oaste de turci pi bizantini ce erau suo
mina lui, ngvaleste asupra orasului Cotiaion, capitala Frigiei si a cucerit
pi orasul Si pe Carmian, sultanul Frigiei, 1-a prins. Baiazid ocupat fiind
cu lucrurile din Frigia, 1-a trimis pe Carmian la Brusa ; dar el scapind
cu fuga, a plecat la persi. Iar Baiazid trecind prin Frigia, a coborit de la
Laodicea la Efes pi s-a Meat stapin pe Ionia ; pi prinzind pe Iese, nepot
al lui Atin si sultan al Ioniei, 1-a trimis in surghiun la Nicea in Bitinia ;
gi acolo pi-a petrecut el restul yietii. Toate stile insa trecindu-le peste
Meandru, a luat fara nici o ciocnire toata Caria si Licia pi sultanul acestora Eliez a plecat fugar la persi.
3. Apoi luind calea intoarsa cu toate ostile, ajunge in Lidia la Sardes, capitala Lidiei, coborind drumul din Tmolos, cel mai mare munte al
Lidiei. Si mergind pe drumul spre Magnesia care e asezata la poalele
muntelui Sipilos, i-a exit intru intimpinare Chidir, sultanul Lidiei si al
oraselor eolice, nepotul lui Sarchan si i s-a predat. El insa, dupa ce I-a
facut partas de oarecare cinste, pentru ca Chidir ii era cumnat, tinind pe
sora sa, it trimite pe acesta la Brusa, dar peste putin timp 1-a $i ucis prin
Iui Baiazid

15

20

25

30

111 4IV 3

4: Baiazid I Ilderim (Fulgerul), 1389-1403.

IV 1 Stefan, crai al Serbiei de la 1389 ping la 1427.

2: Carmian : evident ca un urmas de-al Iui Carmian, amintit la II 3, fie ea
s-a chemat asa sau altfel; vz. II 3.
la persi, adica la tatarii mongoli ai lui TimurLenk care, dupa infringerea lui Baiazid la Ancara in 1402, i-a pus inapoi in domniile
for pe sultanii izgoni(i de Baiazid, vz. XVIII, 3.
Iese. nepot : acest Iese este feciorul
Iui Ese, la care s-a refugiat bunicul lui Dca in 1345, vz. V, 5.
Eliez : 1390-1421
vz. G. Moravcsik, II, p. 115 s. v. INAgtrig.
3. Chidir : 1388-1410; vz. G. Moravcsik, II, p. 288 s.v. Xvojerig,
:

www.dacoromanica.ro

111

M-17

na41D1C pox Aano2

59611 401
59,911

vNumvzig-0073l1

1m3modrirracto

(tOl cLocby310 yov, 599l -ynacho

Onir

'17313112a03
17

16311

V121OISI

SVOI1C1

vox

J. AO3X6C,10 0 3.14n1illo11 'irartAxlnrml? aaAv

`53ocalt6k 5oX9rionininioX 51 513g10 A01 131

594,11X69 AC01

91 p)irigyou

roki)

59A13q pox

43

`A,91Q,D

al
51pliQ:011 001 q31-901A1 `591919ria30 mo119Ifith 591
amp
5ctorto4.012
59yoiq lax!? ppx Sal 51119109, '511714110 50Ara6A72 173X -3114C1A1O1g
19
31
Am9.36
51D1(CL0g 1/314 51D1A600ADX1,111 131491 AC01 (101
rtainiox Acomkolt Oau AMgDoV, 7513X91160

AC01

Acruin

AI 20 591

To% (101

`1326CLON

00A 591t `59Anc1341K 40 1DX Aliy9ox

50i9y 5.rvonab
5ryx.tt4Aa9 'A0)py
73103K 731371 Aal

5q)

511,060601C9, `A31411101L31C 50,0614719 31 ryx, 1

LL

10110 13)L7318 9

`A3X11A9106 1173 AC10 111 7511/361D `0010.73

1laC193C131D610

17314

(101c1D `AL/16101,J Alt).

Alpby3qp

731731

A01194 A139(9q743 `einctr, A0A3*6131C mo99.9

143 A(01 yy93,311A0) -.5):9053K

170}1

Aal

A7307-11:

Aoicoor,

Alp. 4n1A0r13A1,t, 5oA3119DagnAp

Aloc)ut rtooinnv

cup

AC01

p314

7301.

73960C1311CLD

Alth13143 -13X314

50) 0

`114r1A1)11 50413102%

001

A111

11,061nDV 13743

nooprw

`ArlopDAR.Q. 513

`5319A9A31. 9 11r931A1011

731,11

A73110631L

31 Anyou

A3 5101

5907319

Al?yrionx A91

52o1krt6q

A9A.1.00672 51731

5n1l.,(164) 0 114131AD11 A91 ADA731116DN A?

0 573.970og0mm 513 573.06311

lms oup 5m3X1lgonv

A91

I8I

ACOX11p1130 ACO3T173Aq 50)X011A73ACID 1E3

ACOX1X7560
Al.1 7373136011 13101C rx, 59J731g A91 A9710,601C A91 A3 ()00

3103 1nx Aol

19m114ft Ski

.A3f411131c

SI

1DX,

i. hl 596u (O
a7oN5(o3youn.01' 1nx runtwItrinv 91311 autyou CLOWIX107111013 73C0146C,10j, 31 vox -ma,
AO1D71 A(01 014 73613X pq 01 A13139(119)1 `13X01on.9 myoicoallui Sal `5D1AC034) 173%

Aal

01

-X373739

`A953cbctel1 1nx n0o91,439 ))A70x1D1ADy93..

logo?K 5101 floxorpj, l0git0ir90ic9,

A?ri

A.11,X11t1C1

27314

5000333 91371
`Alomilm 5131010E11
4311

A003da,

513

'A3A,C1633

5oA3r19A3

Iii 1.10;tooll
Aal

A10(,Ly3173Y, 5141336XA.3

oz

Sal

AnilArtooD

5/31A101 013A3A3

Sg

1D031
Aaiv,
51.11
,51crjAco1 ATX01317314 A3 al
91ny. myptctoia Dp3X1N .A3016CA3 11.3X914 91 Aormy 5111 51,103 001010 A39N1J31g
5u, 3g 51311D73a9 50.0491C 5/391410319 A91 &069A33113W 11014 A731677).1 A/39711C lux rtv mop:. pitcbortup `AmOrry 0 A1019,01 1.11X6p591
59ehr 57396311 SpArtch 013X92
1DX

A0730A13 7301

E AnAnv
A14.1

A7313601 01/9

A24,Locax2 D1732

3g 5701 5131kArt9 `51)9)::11 AorriOoplico A3

`rtornij,

7301

A1tolc961 5Lu. `5)ajgav ATttyan3x

A3136 `50A3T100101C 3
AC01

A3Wtt11 513

pax

59611 ArnoliAA.NAT

A19111A9ACID

(1011p

Acogiyow `Amayou 9 J,3 50Ao/ not `A9Zeir3K

50,0101371

511,1416371 '5111111

5961: W3900611 5(9 A3

6

AoAo/,.4.

Aoicnau

d:

13113

4131.1y0

sfloimou

@TOAgU f : Ax2 AoAo

Ili ioNctv

913A1A.nonu `7

(101 no191A371 Scl000 51L1 `5731qay 523 `513969K

59ogrimk.,

113

cz

A91

`a,tglax

173V.

1Icby3932

31? 17314 (31130116D6

udo td

Alp

cl-rvpriK Aal

ILTI
01C

0 50A,IiXo9 573190V 17314

43xam6nit Aoirtrq 59i73.v 3g

Al o

`ol,igLax

A011101 .A.3A131N.1tp

OC

ianyinorop td :

ling

www.dacoromanica.ro

131C7131L

0,

yi Acmian
yyn

A011101
-70173.7311

ung

sz

(161

40

10

IV 3V 2

IRASCOALA LUI IOAN CANTACUZINO

otrav5. Iar Baiazid a tinut calea ce duce la Filadelfia ; cAci acest oral ca
unul ce se ridica mult prin mgrime si era foarte populat, isi p5strase neatirnarea aproape de vreo suta de ani. i tot rasAritul era subjugat de
turci, acest oral Ins str5lucea ca o stea in mijlocul cerului intunecat de
nori. ImpresurIndu-1 pe acesta... si nemaiputind ei din cauza lipsei de
hran5 ,s-au predat. Iar el luind toate stile Casaritului, dupa ce mai inainte
a pus in provincii comandanti si guvernatori pe care a vrut, pleaca spre
dupa ce a trecut strimtoarea, deoarece cetatea Galipoli era striapus.
cata de mult timp si de catelani si de turcii insist si era naruith cu des5vIrsire, a cl5dit din temelie alta nou5 ; si a construit o baz5 navala pentru
trireme si a ridicat pentru aparare un turn foarte mare ce se inalta deasupra portului.

V. In timpul de atunci Imparatul Joan trecuse de virsta

preg5tea virsta barbaiei
copilariei si a tineretelor
pentru bAtrinete Intr-o toropeald cit mai mare ; si cit a fost tInar, s-a lasat
povatuit de domnul loan Cantacuzino, pe care 1-am amintit mai sus, un
barbat priceput si mare lupt5tor in ale razboiului si intre oamenii de
neam mare o floare cu bun miros, precum ar putea spune careva. Fiind el
un bArbat ca acesta, si Imparatul de mai Inainte Andronic it socotea Intru
toate ca pe un frate si la moarte i-a Incredintat imp5ratia ImpreunA cu
bAiatul. Ci ursita cea rea a bizantinilor a aruncat saminta urii si a fAcut
sa se iveasca piz-ma ; cAci oamenii ii si pizmuiesc mai mull pe cei ce se
Rascoala lui
loan Cantacuzino.

15

20

25

30

Malta mai mult prin virtute.

2. Drept aceea si in timpul de atunci, Imparatul Joan fiind Inca tinar,
Cantacuzino voia s5-i fie socru, dindu-i pe fie-sa Elena. Ceilalti insa din
sfatul tarii, pizmareti fiind, spuneau Intr-una catre mama imparatului, c e
obicei de demult, ca din alamani si germani sa i se aduca mireasa Impg-

ratului romeilor, nu insa dintre supusi, ca la timp de nevoie sa putem

avea sprijin si ajutor de la neamul acela". Inteleasa fiind deci si doamna
Ana cu aceasta, pentru ca" si dinsa era din Alamania si vedea cu ochi
5 dupci acesta printr-o junditate de rind rcitnas nescris arata o lipsoi iP : pe care
9 s12 Beck: am. P.
o intregeste cu. cuointele : pierzind once nadejde de ajutor" I
la Filadelfia: L. Chalc., I, 58, 9

11

20 ne spune ca insusi imparatul Manuil II Paleolog a

slatui orasul sa se predea. Nevoind insa s asculte, a fost cucerit.

ca o stea...

Catelani: e faimoasa companie catalana, anganorr. Vz. lisus, fiul lui Sirah 50, 16.
jata de Andronic II si tiVlihail IX Paleolog sa lupte pe bani in contra turcilor, luptindu-se
insa apoi si cu bizantinii ; vz. II, 5.
V 1 : ca pe un frate si la moarte i-a incredinfat: vz. gi Nichifor Gregoras, Istoria
bizantind, ed. Bonn, 301, 15-18; cp. si L. Chalc., I, 21, 14-20 si G. Sfrantes, I, 45,

1-8.

www.dacoromanica.ro

V3V2
tilt
07?

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

41

TO 310g 41241aSiAspaav etne.upuma EIxev ObOv vat yetg atiTi cbg inTEQiX01/aCC
REyil$Et xat 3TOVICIV8Q0; (AOC( LtEY.Q6TEL 'iyytatec not, rot; Q' gTEOLV. Kai rl

noktg cdt

btx,Tiv eurriQog
iv Ouvvecpthosi vecroupavilactit cpaaolnya i)v. 1-1040Q-Airag bi vaiaiv
xai, p.1)
0cpiiAlog :Tata Ilv 157C6,Xfl110; ITC/06 'TCOV TOiVACOV,

bE

buvettavot &ex trly gvhiav ToTtv Temp6)1, naca60Tioay. Acc[3e0v bg Telt; buvattag
netaag ti}; gat, 5Q0Y.UtaGtira; iv Tat; ina@xstatg ettarryoUg met ilyitiOvag, cytig
airrOg iipOiaTO, nQe); Ta ianiQta x0Jcid. Kai, 61) Toy noolliov btapetg, iJTE1 TO
Tijg KaUtouneastog CpQ0'60.01/ JTQO nokkoii Y,ateoi naga TE TOW KCITEVEVUOV XCEt
nap' airaTw To.0Qxwv otscplap.ttivov xai, Et; 7CCO/TEki) et(paVIA41OV .11v, ctUTOg iv,
OcitIvcov &AAo xatvav citxotteltaixi 110l1 OQIITITitQl01/ gliEV.CC TQliWE031T Cp131.0L'441V "rtut
nt512yoy intipxyg-Dri n,oag IAVTUTC26T411, int EQEGTTIXOTCC TOT/ XLIAVO; (p,Ob61,1T)0EN.

10

V '0 SE PaatkEtig 'Itoavvng it3-cEQ(3ag Trly ItxtQaxidiSri xai VECAVLItiv REOT)Xtxicoatv xat Trly etvb(Kbav REIT iifflig vacnterning 31Q0; riry nQ60(3v-rod)v iTowettE-to
icy TOTE %cavi), xai, y&Q vgog eUv vat natbaytuyei XQUIEVO; MVO) 'li06VVII TCp
3T906610eVTI,

KavTUX.01.1111/0:),

etVbQi,

ouverij) xui

JTEQi,

Ta 7C0411.1^/.6

RCLXII.UOT6,t(p

15

xcti, TC0v dyivav, cbg ELA01, Ttg, Civ*og iiioattov. Totoij-rov y&Q CiVra vat 0 n@olie-

Pamitzttx(6; 'Avbe6votog vat& netvia (14 etbacrov hyst-ro %Ca, trio (3C(011EiAlV (ToV
rtatoi, TEXey'rciirrog, etvg-asTo. 'AAA' 1) -t-00v `Patuatwv crox etyaOil Tirei [ling

20b

TUJ

iViOJTELQE xai cp11.6vov LthTEXE, XOCi, y&Q TOovoiiat, tt&A.Xov Tots tteiAlov En' aQETri

atpupartv.

20

2. "011'Ev XOLi, XateC TOV TOTE

xat16v, viog eov En o Paolleitg 'Icockvvrig,

11(3019.ETO o Kartaxouiv0; XTI8EaTii; airroft yivafiat ens iluya-ucti `EA.gyll. Oi bi

AOUL0i, Trig auyAircou whovoiivmg, agog TO faith/CC TOi5 Paatkewg, es 'A)tattaveryv
xai, rwttavitiv tog Ex ITUVip5011; axpov TCd. PaatAET Tebv Tuol.taitov ayayimaat
vilopTyv EcpaOxov, oitxt b' ix Tot) intrixetou, Onto; knoviiv vat (300itav ev xatQeti
SE011gWp 7TCCQ0C TOtii yivoug ExEivou axohltiv."
EvyxaTaviuoiiarig ovv Ei; TOi/TO
2 Eyyua06 P 11 4 post tairrly spatio vacu) lacunam indicat P: quam verbis
de soccorso" supplet I 11 8 xai Bek : urn. P II 10 fortasse

destituta de ogni speranz a

cpukaxijg.

3-4 bizylv aciTieog ev auvveythbEi, les. Sirach 50, 6.

2 : Din alamani si germani: Adic5 din Germania si Fran a, cAci sub g 'A),cgiurov din alamani, Duca intelege Germania, iar sub e reQua vebv din germani, intelege
Franta ; vz. mai jos XI, 2 si mai ales XIV, 5. Aceste denumiri se intilnesc acum la
istoricii bizantini de mai inainte ; astfel Cecaumenos it numeste pe un Petru nepot
de frate o dat5 toil Paciagwg (Deayyia; (p. 96, 10), iar citeva rinduri mai deTot;
OlyOg
parte
reQl.tavebv
(p. 96, 14 Strategicon, ed. B. Wassiliewsky-J.V.
Iernstedt) ; iar loan Cinam ii spune imparatului german Conrad (. 'A).cip.avo;, iar
regelui francez
o caettavOg
(ed. Bonn, p. 69, r. 9 si 10). Intiia sotie a lui Andronic III Paleolog a si fost Irina de Braunschweig, iar cea de-a doua Ana de Savoia
(vz. Av. Th. Papadopulos, Versuch einer Genealogie der Palaiologen, Diss. Miinchen,
era din Alamania, adica din Germania ; dar Ana era fata contelui
1938; p. 43).
Amadeo din Savoia, asa ea era italianA-franceza, nicidecum germanA, asa a Duca

www.dacoromanica.ro

95

42

10

RASCOALA LUI IOAN CANTACUZINO

V 2-4-

buni ca imparatul si copilul ei sa-si ia si el sotie din acelasi singe, Cantacuzino este dat la o parte. $i el este desarcinat de sarcina epitropiei; si
pleaca din Constantinopole si se duce spre Macedonia. $i cei cuprinsi de
pizma gasesc cu indeminare prilej si plasmuiesc in contra lui invinuire
de les-maiestate; si imparatesei mame ii spun plAsmuirea for ca lucru sigur si-i dau doamnei sfatul sa-1 puny la incercare, spunind : SA se dea
ordin din partea maiestatii tale catre domesticul asa, inch sa ia unitatile
de ostasi macedonene si sa vina in graba la Bizant". Caci aceia ii ziceau
in mintea for : daca va raspunde la ordinul imparatesc vor avea vinatul
ca si in mina; daca va respinge ce i s-a poruncit, vor ridica invinuirea pe
fata si-i vor alege urma pe altul sa conduca treburile obstesti.
3. Neamurile insa si prietenii lui Cantacuzino ii descopera in taina

printr-o scrisoare ce s-a pus la cale si : Daca vrei sa vezi soarele si sa

scapi de intuneric, prefera nesupunerea", i-au scris; iar de ai sa to supui,
15

20

25

30

vei avea inainte de moarte intunecarea". Cantacuzino aflind acestea si trecind cu dispret peste ordinul imparatesc, s-a ridicat pe fata in contra lor.
Cei din capitalA insa aleg eparh pe altul in locul lui, pe Alexie Apocaucos,
om de neam prost si nebarbat, dar inzestrat cu tot felul de viclenii si
aprig la strimbatate ; pe acesta imparateasa 1-a si pus in demnitatea de
mare duce.
4. Acesta aflind tine a anuntat pe Cantacuzino de cele intimplate, i-a
prins pe toti, rude si prieteni, si i-a incuiat in inchisoarea din palatul cel
mare, peste doua sute la numar, barbati eroi semizei, neam coboritor din
al de Pelops si Aiacos. Avindu-i pe acestia inauntru ca pe niste vrabii in
lat, se temea ca nu cumva, incepind vreo rascoara, inchisoarea sa fie atacata si prizonierii sa puna mina pe putere prin grija rudelor si a prietenilor, caci partea cea mai mare din populatia capitalei, pe cit din senat pe
atit din poporul de rind it stimau pe Cantacuzino ca pe un om foarte generos si mult binefacator fata de toti. $1 atunci Apocaucos pune la caleun
plan viclean : ziva s fie gramada unii cu altii si s stea cu totii inaun-

trul inchisorii, noaptea insa impartiti cite doi si cite trei, sa fie tinuti in
sigurata in niste celule. $i dorinta 5i -a pus-o in lucrare ; si scinduri si
lemne si mesteri erau gata. Cind cei din inchisoare au cunoscut ce se face,
pare sa confunde originea celei de-a doua sotii cu originea celei dintii.
domesticul:
inainte vreme era general-comandant de oaste. In sec. XIV insa, marele domestic
ajunsese una din cele mai inalte demnitati, venind indata" dupA demnitatile de despot,
sevastocrator si cezar, demnitati rezervate de obicei membrilor familiei Imparatesti ;
vz. Codin, De officiis, ed. Bonn, p. 7, 15.
3 : intuneric, intunecarea aluzie la pedeapsa obisnuita, orbirea, ce-i astepta in
eparh : adica guvernator si comandant militar al capiBizant pe rebelii politici.
talei ; aceasta era functiunea, iar mare duce era demnitatea ca un fel de rang si
de neam prost etc. : cp. Nichifor Gregoras, ed. Bonn, I, p. 301, 12: 01) nava
titlu.

-ciov EiryEvaiv hy, (3athryvthalav be &vile xai Eiquiixavog xcx1 66Xoug auvilEivat &twig nu

www.dacoromanica.ro

-g i

svona \flaws' vNliNvzia-opuru.

541 5LtA7oico3g `511nny 5m 112 lnx. 3 nemnrinyv A.t,t

Sonicioothe 3%13 itlynic
x3 Ac01 A.0910.7) A031971173 ADonc17601L 170k9g (?a 1310074 in% "ignaic 1X717360673E. -ADx
170%

'50Aleln.0%131 173X 5034.10

51.11 (511E3511E0 A.01

A01a0cb .17313.3.3.60cbolC71 10133 51.u. -m03m

0.0&11A7310 173% 5061.0 A731A0q3%131A1 173113101.0.311

A131363X0.3

A1907100413%

1)3%

111

.m0ct03.14910.1:

A03. A0A0Rcb 533.A0c453.

173%

111

igroyog

AO6C23

170%

niiknaic Aoingo imovumcp in% Aoirlixog 0.01 knaicllArito3g mo1A0ct3r3ir1ct0 `o1110.11A3j `5314t0kR nriAnioothr 04731t

50m11:104 01 3T1070,(3
5051371

173% 11.019./3

170' 10

5(1)

AC01 mortogaxpix 5rno

51u 51to 57013loon0 50611 A01 `A.0%1103716? 31003 A1370y
pay. A13qv 01701 5061L 01 0..q '&01.3.A7
10A13%He A3Ti a70A .Acto9A3A3 p A3Yi -111ADEp
130 5963.c 01 `nrioluont A.91 AoAnimatio Atono`i;i 503 .AoqouloogAp p q 7ta0173130n,0

01 `A3X.4731.000)1 A01(49(23

AL,t1

A131604.4173% 10(101(3a13173%

173%

ion71 mth-toolp.o.3.0613X A06g3cb3

.c 20 3g (101 11..0A1t,c03%731ADX 513A3A.D0672 31 in% loyicb 431 nrinag 5(0173413y
D19 511431343A 19(1.0y4
2j" A3T1 13100g A01 AOlt mciao 113% 50,019%0 `173403X37t'9
731310x971 11.1 Lioxnom: `3113n, .m0ncb70dA34 13" ,g 50ox1,t7170 `LIA3k 551331 cau
cioiDA
.A1,00310%0
rannI Ampri 0 50ALL0.0%131A13x 173% (101 50110T1ir17rD34 )ox N 5I11 50737y07E A0y169 1A73 003413 -41.01(171141.
'5Doctitood3701 5comathod7L qu031A.9
A10 'ADZ:513E3

A0131(NQT A01

&W(1% A3 i31A.60.0ADE

1103

`Aox(DoxoiLy nagAp 1in3A73 31

173%

Q13

A0r(73 A3 5101 k70au -

91

`AnogrinA9 AtroL 70E -

A.0A13q A3 '11410113%0 AO pox. DA.371 ADV.0.0g

Siyiond -icbcbm

LL

03

*A30031%

't, 501(20 A0,10137-1 50.01 A.01 A0ALQ107033..A.73N 5731AD13il.4131C72

DA3710A3A.
n01
Acp070-ro9 5731moup 513A3A..906E 31 lrnt '5aoy1d) A.3
a0'ynk3w
dionnacb
(10)173/10ll 3013x31C72 &01 AoTioiav a3119. '5n0190x7318 5pagit77 01T4 5a03 5nmolk 1,10y.
nmg11r0y311 170% Acoglxow 'moA07n2 5a0ispj, Ao)X2 9A A0 5o2 7310.a0610 513 ALLA.DE
170%

fir 5paligocb

Lid 3107E 531A.73ia1o31co3A iDoVp.Ap

;19 503343%01113 A.001 A.(0A3A41.09

5131Do%A.3

A000

5tu 59)3i9it '5oa31i

A9A

aoja(tood)
170-%

`Anyicb

5731on.oa3A. A000 01 'A91361)&1.0

511.1

5m Ao1Y310o(og0y70A.311 p3%

513

5131/1331C72

113%

7731A0U3k

-DN

013393 Ito,0x731A.um -

`Ao1p1mxu3A.a3n3 173130310.0g Alp(no)

.ADoltA0112 A.111 A3T1 ADo3111,t A13X3 5ioilptya A03. A0y1TI0 170% A73A.7019An..9 503A3 flol
0.0161.06c1) 5001 `5D1A13190 AL11 3g 7X31x.0A x 705 50,50 00.9A9...0 173% 51361/1.99 -1y13013171?

loll

173$03 A.3 510%01mo

91 3g A.MtV(0,0 513 AOAa3 .013A.14. pax, 1Lq inglAnD 11)%
70,e15 173% 53A01%.31 .02A09(13%9367/1r 5c5, 3g 03. A0A.37101:1706E 20 10n.3rk10onooth 0mA3
g An3daX,13

A.77]50X(,73

:d Ilooroolod td

II

17g

Ez 5nowlitL 5nma4

DA311

-pa -ds

soiqurel

:ling

nA04.93/9

ArrOcoxcia Nag

d:

5nozicoaL,L

577A0A91[p

Inx

I '0n'Z1Z

9g

oig. 01 A01013y7r

'po%

5no31111il

imumg :lsdyas apla

5non.9Aoup

Nag

pride Luziaeqom

X :I 11Ylond -

sale!uoLD K -9(0

!ewooi ap weau 'unq lep un in olusof lS o!uSells el Ibplu1 aualolA 'dp IS epolsi !n!
ueol 'ou!znoeltreD
!qasoap 'pa 'uuog 10A
'69 '16--! -g
:t apiv sdoiad js :soomy iota pepua2a! !n! eonu.d !! aoeld Fs azapeied no
um :lvuas Folpe ulp eaullimou Fleuuoi ulp
aialumkuno apes u!!) ei2ololitu -Folque

www.dacoromanica.ro

OE

BUNICUL LUI DUCA

44

10

15

au spus in sinea for : Asta nu e decit pierzarea noastra vadita; caci despartirea noastra unii de altii prevesteste sugrumarea in timpul noptii sau
inecarea in fundul marii". Acestea le spuneau si descurajare i-ai cuprins.
Iar Apocaucos venind sa arate planul celulelor, corn trebuie constructorii
sa le fixeze, singur calare, insotindu-1 nimeni altul decit un serb si acesta
pe jos ca de obicei, a ajuns in usa inchisorii; si detinutii de acolo privindu-: pe acesta ca pe unul care are sa-i piarda pe toti si o sa be is sufletul,
unul din cei de frunte din neamul Raul apucind din lenmele ce erau la
intimplare in Joe de sable un leat dat la rindea pentru un uscior, it loveste
in cap pe Apocaucos. Si acesta cade jos Ia pamint de pe cal ca un alt Satan din cer. Iar serbul lui se incaiera cu Raul si amindoi stateau luptindu-se singuri. In timp ce acestia erau prinsi in lupta, altul din cei inchipi,
apucind o bards din miinile unui mester, ii taie capul celui cazut jos si-I
infige pironit intr-un lemn intr-o parte pe crestele zidurilor.
5. Aceasta

adus pe locuitorii Bizantului impreuna cu

imparateasa si cu toata oastea la o descurajare nu mica.
Ci alergind de-a valma cu totii, au intrat inauntrul palatului nu fara greuBunicul

CTO-

nicarului Duca.

20

V 4-5

tate si varsare de singe, ci cu multa violenta si i-au macelarit pe toti

afara de case care s-au salvat in subsolul bisericii de la manastirea numita cea Noua ; cad pe cei mai multi i-au si injunghiat ca pentru jertfa
in mijlocul acestei biserici fara nici o sfiala sau crutare pentru altar si
sfinta masa". Unul din cei case s-a intimplat sa fie bunicul meu dupa tata:
marii dregatori si inaltii functionari ai statului i ai curtii imparatesti ; Tls yipolicsiug
na@a-rux6v-rwv ne-am
e identic cu ritc auysairrou sfatul Orli" de mai sus V 2.
astepta sa stea nagaruxovacTiv in acord cu femininul o-avibtov. Tott* n-am indreptat, caci
ropteci-ruxdv.rwv
poate fi inteles ca neutru colectiv : din lemnaria ce era acolo la
Intimplare.
cade jos : Apocaucos a fost ucis la 11 iunie 1345 : iv6ixOtrri rjv 'Iouviou
Nichifor Gregoras, ed.Bonn, II, 731, 18.
ca un alt Satan : aluzie Ia Ev. Luca, 10, 18.
5 : Biserica Noud : disparuta acuma, a lost una din cele mai frumoase si vestite
biserici bizantine ridicata in incinta palatului celui mare imparatesc de Vasile I
Macedoneanul (867-886). Descrierea ei ni s-a pastrat intr-o predica festiva a patriarhului contemporan Fotie i in Viata si domnia lui Vasile I Maced., scrisa de
nepotul ski imparatul Constantin VII Porfirogenet (913-959). Cum insa si Nichifor

Gregoras in Istoria sa bizantina vorbeste de Manastirea cea Noua" tits Na; goviiv

ed. Bonn, 11, 737, 16) i loan Cantacuzino in Istoria sa de biserica celor noua cete
ingeresti" way Toy rthv evvea Taypiecrcov ed. Bonn, II, 541, 11), s-ar putea eventual crede

ca e vorba de o manastire ce se gasea in noul cartier imparatesc Vlaherne din coltul

de nord-est al Constantinopolei (vz. V. Laurent, La Nea Moni" de Byzance, in
Echos d'Orient", 32 (1933), p. 313-316). Dar si Nichifor Gregoras precizeaza ca

Apocaucos a fost ucis de detinutii inauntrul palatului celui vechi de la rasarit

(neon raw SrQiwv ivtog TOij noon ilviaxovtia ipuov noactioii nals.atiou ed. Bonn, 729,

si Ioan Cantacuzino, ca inchisoarea se gasea in palatul lui Constantin cel Mare,

uncle era o cladire numita a lui Iustinian eel Mare (Oicrtixorimov 6i iv -wig Paciaitcag
15)

rot, KWVISTUVT[Vol) -roi;

Miyeaou

()Nov yolE) iirro; exei fley6A.ou louatmccvelou 7wocra-

www.dacoromanica.ro

V 4-5

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

45

aav, 1,7TOV iv iCCOTOI .,,Oint (7)10 toito TEKTIV acx.paviig fiaiteeog SAE40g 1
yap an' Waiikcov bukramg rov VUXTal ItVLy[LOVTIV f TTIV Ev (3u1917,3 Tijg 13-deto-

ur xatourOvtomm nooKirrEi5E-uctt." Tcciirs grpcmov xai, Sig et,' 141 Liav Evencaov.
CO 8' 'AA6xatixog iathv Tov 11006Eafal 'Ca; 415%1V& 7C6; 6E1 AigOLL TOlg &Qv.tiXTOBLV, a6vog gc.pmrog Clint ii1X01) meg 61JVI5T7tEi/OVT0c JtA.T1V Evos boiikou tut
toirrou 7tEcO7C0(10151/TOg thg Ho.;, irrog 8i Tijg 01,Elag -ro6 rpeouQ'tou yEvOaEvog xcci,

toutov of

XaTEx6REvoL cbg cp8oQia xotvilv xai 1111UX6C/TECCya, 11EC661,1.1A/01,,

el,SE1

tii)V TECLEMTUX0VTCOV (savibwv cpAu5g gVEN.,41 XEntrurhigav Acc(36.)v

TCOV

ex

yivoug Tccoa avri.

;tcpaug

xct-ra

araCE1

xEc.pcailg

1.11t1V

et; tthv acioux6v-rOv

'A.7t6x.c.o.ntov.

CO Si xata yirig Caro roi ITt7C01) 64 Cue oiTavaii (1kkog Eccretv rdirc-rEt. `0 Si SoilIto; a) ixEtat rw Taa6A xai, Cipsyo tIOV0fACCX015VTg Etail*CraV. TOI)TCOV 8' tiaxoAO'UlleVCOV Eni rhl AetA,11, ETE@Og T(TiV irtkE(6C(53V

XELQUI5V 0(egaaag Toy xaacti m66vict

To7w 7rQottax6vcov

XaCIC(TO[16,

nikiscuv IECteit

10

T0i5 TiXTOVOg

'16.).11

xai trly Xecpcair iv

Evi., p.EQEL

;i3koL) 71E7TEetOVIIIiiVTIV 7Toonfryvvot.

5. Tato oirx Eig aixQav era-u tav

XgaTIDUall Red 7ICCVTI

TIT?

ake ton; 1311a,v-rioug

611V

atier. T1)

23b

urea-co:J. 'AAA& tpiTbriv aJtarrEc 6uvbeap.6vrEg ivrog Toi

JtccAccriou Eithilkov oinc, CotOmog ot",8' avatato-ri,, Calet RE-ra ItoAkiig t7; Piag xai
narrag xottE6KFOCC(1/ n2 v grb; CfCdiVTCOV iv RI) inroyatod -rot) vaoi.)

Tirlg Niag vat

yap Toil; 70,Eiovag iv !aim!? Toi3 VOLOii TO1)-TO'U %atalXilaV Oint. Ceiba, it Tuba x011641,EVOL Tan/ lihnOV gVEXCC XCLI,

tot) '01XTiaarr1ci(ov. 'E.; Jo EL; 6 ITO; nu-wk. iliac

19 alb& P wEiti) P.
I

yoQE-oRivou II, 537, 22), asa incit se pare c5 nu poate fi vorba decit de vestita si cunoscuta biserica Nea cea Noua a lui Vasile I Macedoneanul. MAce15rirea detinutilor s-a
intimplat a doua zi dupa uciderea lui Apocaucos. Nichifor Gregoras, Istoria bizantina,
XIV, 10 (ed. Bonn, vol. II 729-741) si loan Cantacuzino, Istoria III 87 si 88 (ed. Bonn

vol. II 537, 22 538, 11 si 542, 6 545, 22) descriu pe larg si amanuntit construirea

celulelor si uoiderea lui Apocaucos. Duca se apropie mai mult de descrierea lui Nich. Gregoras pe care pare sa o fi folosit in acest loc, cad nkciovag... xcurauaav din Duca
aduce a rretv-c8c ellimv-ro din Nich. Gregoras, II, 733, 13. Duca adauga insa
istorisirea cum a scapat cu via(a bunicul sau. Aceasta, Duca o va fi stiut-o din
traditi.a falniliala sau poate din vreo scriere istorica necunoscuta, la care Nich.
Gregoras pare sa faca aluzie cu cuvintele to 6' enl .rokoLg gcruv aXIAELN otaexiase@ov
ZD.Acov SieWvTcov II 740, 9: cele ce au urmat se pot auzi de la al(ii care le trateaza

www.dacoromanica.ro

20

RAZBOIUL CIVIL 1341-1347

46

V 5VI 1

Mihail Duca. Ei imbrkindu-se in mantii de ale calugarilor din manastire, au iesit din Constantinopole si, trecind in cealalta parte, s-au imprastiat in partile rasaritului, unii in Bitinia, altul in alts parte, bunicul
meu insA in Asia. *i intilnindu-se cu Ese, feciorul lui Atin, i-a dat pe
fata cine e si ce i s-a intimplat ; cad era plin de invatatura si inzestrat
cu toata cealalta stiinta profana si fiind nu necunoscator in arta medi-

cinei si coboritor din vechiul neam Ducas si o veriga cu podoabe de our

din acelasi drag; si tiranul it primeste bine pi-i da un feud si-1 face partas cu cinste de venituri de tot felul si incArcindu-1 cu beneficii ii aseaza
10 cu locuinta in Efes.
noua lui asezare a imbratisat-o ca pe o patrie si
pe barbarul de neam strain 1-a stimat si 1-a cinstit ca pe un domn de
dumnezeu incoronat, pentru ca avea in minte faptele netrebnice ale romeilor si deoarece prevedea, cum ca peste putin timp toate partile Tra-

si pina la Dunare vor cadea sub mlinile turcilor si ca peste putin

15 timp vor aparea singuri stapinitori, precum nu de mult s-au fkut in Frigia si in Asia si in pArtile de mai departe, dumnezeu ingaduind sa fie
ciei

asa pentru calcarile de lege ale romeilor si ale strabunilor nostri din fruntea statului de atunci.
Cantacuzino

20

25

30

se proclama

VI. Cad loan Cantacuzino, despre care si cuvintul de

mai inainte aratare a fkut, a aflat despre omorul nedrept

imparat 1341.
ce s-a savirsit fata de neamurile si prietenii sai; si unii, nu putini la numar, au ajuns din capitala la el, fiindu-i rude lui si de ale celor
dupa singe si mai multi prin cuscrenie ; si cerniti in haine negre s-au infatisat lui Cantacuzino, plingind si tinguindu-se si cu glas mare invinovatindu-1, ca : Pentru tine sintem dati mortii toata ziva si i-am pierdut
pe ai nostri si floarea romeilor s-a vestejit si a pierit. Imparatia e ca o
suveica pe mini de femeie, torcind si destramind pe de laturi firul mantiei de purpura ; domnia e in seama unui copil de la pieptul mamei ce
abia isi poate pune in lucrare mintea si limba la jocuri si &Oven ; puterea pe mina unor barbati de pe strada si de nimic. DA ascultare cuvintelor noastre si is domnia si incinge-t sabia la coapSa si cirmuieste si
povatuieste si domneste pentru adevar si bunatate si dreptate !"
Ese: e Isa-Beg I, sultan al Ioniei asiatice, tatal
mai pe larg".
in Asia: vz. II, 5.
lui Iese pe care-I goneste din domnie Baiazid I si-1 surghiuneste la Nicea, uncle traieste
din vechiul neam Ducas : din cauza acestor cuvinte s-a crezut
pina la moarie vz. IV, 2.

ca cronicarul nostru ar .fi coboritor din dinastia imparateasca Ducas care a domnit
in Bizant intre 1059 si 1078 (Bullialdus, in Duca, ed. Bonn, p. 545 si K. Krumbacher,
op. cit., p. 305), dar s-a obiectat cu drept cuvint ca aceasta inrudire Imparateasca
nu e numai decit sa fie sigura (E. Cernousov, op. cit., p. 185).
pinti In Dundre...
singuri stdpinitori: acestea sint profetii ex eventu, proiectate in trecut, dupa ce evenimentele se petrecusera acuma.

www.dacoromanica.ro

IA-9

svDnu

yktuku

Soincuir .nanuXA.cp.?
3

51,11

%Awl

072

`A20111391C031q 10

pax

5o3yu73412

moznov

110%

504141736

5inio3A.

Ski

,51.ticirt

57041.1311X)

113%

Aon1

j,0 X(31,1MD

9,33s

rionlyo

1DX

A111

410e0906972

Sip

'A101.11.01a7Y%
Tny..

5u1 5n1110n9 non 3191

173%

(1)

uyIto

5731cbou

Ae)1

-63f13

50) -DU

n011c31o03tt

j393 3

0I

631 3700

173%

A.03173TiCO,L

ioxri

173X

A701%103311

51-030-,Lomov 9219. 5n613x

A3
091,1/113th1711A 5m

536o1700,to11u3

31 pax 7510V,

A01Q30

513

1D10.0139 i101 A01 0 -Cp.

`50396%,

541 11%))60 1DX

X11

731,1:91C

5010l03011

31 504137.10473173% MO1 A30,7oxn.17

134134

7} )31yuaona5

MOADdibOy 5171

illkaalb

413

7'118

50i41cto6

itA340y,0

0031t AIL )01 1 post

,17X

731

AC01

Lori Ski

701

Aca 736g,t9 51019361u10 510301An1t

pox

A91

17)%

50113

fAtiupc 5ltyy10 5111

121

%09(16Z507190

(bopia

110 A3 67411(0

Sep

'ACO1C

613D 5D

5015107112

Aoin.03. A?

OAAil

513

7311113

11110

V, 'Alp

(b1 041a 001

irni3liiiort

In%

290410610

ug]al oinolynxAltq
173%

511/1X31

591nud21 513

noXuyy-o o q

`AX71A1t6.1g 5005313

'3D3

531A3VIRA3 MOXDAOTI

A211631C

A.1.,11

aXaltiro. 57313o1oic 5910311

a)?A.

51.1.%161731

varx..

513

41371

A.CpX(11A3 (?1

ktg

-- pax
`57301p0i0

lo rut Dldyt

.57)tctov

ounlimoloncom 'DX

nu,ouL, 5111

nulov lux

V]2IOZSI YNIINVZI0-0021111

qjg

'thnlyo 5copv, ID%

0030 -03X736D11

104113X3113 0A3A.3 01A

410)1

nomriocuilyor ncornicod,

173%

4100153134,1,

-03.no

.n.comtur

'IA

O.

`4130 M13073)i

`AIA4

O'PA-

nl.Li ADDCOA0434. 513 50.01

53All

173%

.>q

513A34D06L Suno
`53A,

10A

Amp-4, 5It 9 `59nItctoxp1n70m no poy. 5no77*th o 50401t

5L.1

531ACIOA0T113A.731(311
123%

50)3y011

jug)

110%

A.101

513

(p 5

53111(0001DX `n01(13

(1)1

.6113%

CLOD

Ol 50012

nuaioutA.
5101100

413

1)3%

n.runcrigAll,
C1000113173%

D32 AM 5101

510A11113gliii
1D%

10331C

1.;

L1167}

413

1'73D0

All

A101

A.10173d)711)00 (10.0

5xn3141XA9 -0131(11

5314101731t% 11711

(13'nDli01tct 13c130d

1140131i

A0141.115)}.

-37i06(.1)0y0

1.1)13TiDA.09

ACO17J11110?

1113

Siyori A01

A91

It

AMA;

4196141c71

A41041

pox

/C1310DA1112 413
110%

ROD

Og CO3-cm

31131(11)2g

:d

413%313 5731344y/1 !DV,

(111,1D Eg11111111

7413119r043119

S01k107301i

1D%

'd

www.dacoromanica.ro

41
-04

0.0031(114173

/141

TO

17.111.

306131113
f)

173%

Anaric, it%
ncorcrilcod, IA,Gnuourin.ux put -coyo
nitxjg 30.0000.ep1(X7367311 1D% -DO)0E

Mt Al9u73rior3 n13463q
9A72 '1098

-)0(119

73.0.31i3101DA7a A1110 Atp.

still

.n3y It mayirnog n3 loagX flupwrunctil 5o41x63y.

D0(101%7361 ALL1 AMMO? 5391

7311173 1D% 5,3

-0)1(1,143

q1:) ACM

%fp 10A1(0 A91

10A3110%1(1372

`thAll,110%7311t73X

10%3AR"

uttgrioyuggro rut

So.ol 5c106313rit1,

A01(LX)

A091.A.V(t3A0d)

411101110367011

500,0

5134134A00 31 173.

01Q70

01)3311g511A9.0

9g

RAZBOIUL CIVIL 1341-1347

48

10

VI 2-4

2. Atunci Cantacuzino gtndindu -se Inca o data la ridicarile in contra

sa ale imparatesei si ale sfatului tarn, porniti din pizma asupra sa fara
vreo cauza binecuvintata si fara cel mai mic gind de vrajmasie din partea sa, pleaca urechea la sfaturile romeilor si imbraca pantofii rosii de
matase si armata it proclama imparat ; dumnezeu cred ca a impietrit
inima lui spre aceasta, ca sa dezbine imparatia romeilor si prin aceasta
sa aduca pe turci, ca sa strice tot pamintul de sub mina romeilor si nu
numai al romeilor, ci al tribalilor si al misilor si al albanezilor si al oricarui alt popor din apus in urma judecatilor pe care ochiul eel neadormit
le stie ; si pe alte neamuri le-a pedepsit pentru necontenitele razvratiri in
contra romeilor, iar pe romei pentru prea infricosatele juraminte si blesteme de nesuferit, pe care si le-au adus asupra capului lor, jurind si iar

jurind ca vor pazi domnia pentru feciorul lui Lascaris si ea nu se vor

alatura de loc si ca nu-i vor fi de ajutor Paleologului la razvratire, apoi
15

iar jurind dimpotriva, ca-1 au si-1 recunosc imparat al romeilor pe Pa leo-

log, orbindu-1 intii pe loan Lascaris si facind insisi sa cada asupra for
afurisenia, ca si Iudeii in timpul patimirii Domnului atragindu-si blestemul ; ei s-au si prapadit cu desavirsire, precum cuvintul mergind inainte
va arata, osinditi fiind la aceeasi suferinta a iudeilor, pentru ca urtnatori
20

zelosi ai calcarilor de lege s-au facut.

25

3. Luind deci de indata cu sine ()stile ce le avea din Tracia si refugiatii din capitala, soseste la craiul Serbiei si
Coate i le-a spus, toata nedreptatea ce-a suferit-o si rusinea si uciderea
oamenilor din neamul sau. Cad Stefan, asa ii era numele craiului, avea
in timpul de atunci mare putere si faima.
4. Cad asa se intimpla de obicei : cind ceea ce-i cu putere si greutate, cade in umilinta, se tidied in sus ce-i usor si slab. Nenorocirile romeilor si tulburarile ce urmau una dupa alta zi de zi si razboaiele launtrice au facut ca hoardele barbare sa se ridice mai presus de ei. De aceea
Razboiul

civil 1341-1347.

2: pantofii rosii : incaltamintea de culoare rosie era unul din insemnele cele
mai caracteristice ale 1mi:161.410r bizantini ; numai ei aveau voie sa poarte pantofi rosii si sa semneze cu rosu.
Dumnezeu cred cd etc. cp.
o1,13L -rob' -a of,
Nichifor Gregoras, ed. Bonn, II, 611, 13:
otuai TOi3 ihoi) neealvov-rog Eeyov TatRau apoweLattavov cred ca Dumnezeu a dus la Indeplinire un lucru hot5rit de mai
a impietrit inima : cp. iExod (Iesirea) 9, 12 ; 10, 20 si 27 ; 11, 10.
inainte de mult".
Tribalilor: adica sirbilor.
Misilor : adica bulgarilor.
din apus : adica din
le-a pePeninsula Balcanica ; in opozilie cu din rdscirit : adica din Asia Mica
depsit: dupa conceplia de stat bizantina, numai Imparatul bizantin era Indrituit si
Paleologului : e Mihail VIII
lasat de dumnezeu sa domneasca peste alte popoare.

www.dacoromanica.ro

VI 2-4

DucAs : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

49

2. Tote 0 KaVTEMOlitTIVOg (Ivcaorat[tEvog tac bTaVOOT6CIElg T1js paGoabog

25b

)(at -it aurahrau, 06v(1) cpse6aevo1 ;tat' Clirra (IVEU Mk" E'N.6you altbag

vat tits tuxoUatig imPauXiig, alivwmtoi/EL TOic `POVA;([01g %CIL C(IITL,EVVI)T0(1, to

%OM/AVE( %Ca, ra arivta aebaa xal, Paaael'c ita9Oc roil OT@ECT015 e(Vay0QEiETCO:
Ottlat

TITO

ChOil et; rovto OXATIQUVC(VTOr; T1V %C(08(11V Cli)1015 Tov Syvatatijacu,

T1V (30(CriXEICEV `POACELOJV %Ca 846 VEGOU TOUTE)V Eta(30:;(11 tolls TOLVCOUg T013

%EC-

TC(E0E1QCO, Jtacrav yijv `Pcoaaitov tip/ .6316 xdoet %CA 01) liOVOV `P041.0.10.1V, 0.4(

xat TQL(30.47)v xat Aluo-Cov xai 'AX(3avitaiv xat navtog Waal) SUtlxov Hvaug
itOiltaOLV, otg They o eux,olatitog oplaXaog, to ov @act yivri tt,iiwcW6v &Cc tag
(TUVEZEig (1VTaQ(IELg xuta TO41C(LCOV,

TOIig

SE Twlialoug. St& TOiic cpcItwobeata-

10

t oy; ii,Qxoug xai, acpoo.cr[toiic OccpoQiitoug., oug g(peciov ^Aar& xecpctii); aiaT)v, olavilvteg xcd E 011.1/-UVTEg TO:i) cpub64al, T1ty

6Awg auvoaaetetv xaL CrUVOLVTOCieEIV

(pig Si naLV aVTO[A,ViNTEg, Uig

T(i)

(3aaixEktv TG)

ai14

TOT) AeoTACCOL

xat

flo4a1046)/(1) JtclOg arroatacii.av, &TM:MOO-

gZELV %Cd. CrT4yELV POLOLlk( T(T)11 `P041.CtitOV TOV

Ikacaa.Oyov, eiTCOTIJCpAURTC(VTEg aQc7yrov 'Iwavvtiv tOv Aila%ClEAV %Cd, ElVabifICATI

xotilunazilivrEg aircot xaft3 icurraw wg OL 'IauSalw, Ev teii xeaQiid toil 6E0110-M015

15

n60ovg iTCLanaaaVTEg rrty 410(V of wd (101IV threoA0VTO, th; 7CO@CMCATIthV o ?,6yog

611?+.60.64, TilV TaUTOTLCIOEIC(V TaW 10"ObaitOV
111170

5taTcc%Qtalkyteg tn2Lcotai, tO5v 701QCCV0-

yevOlievot,.

26b

3. Eiraicog oi5v na@a2caf3Wv, as stze, Suv4tetg Ooaxix6c; xaI toms Ex tit's

Jr61,,ewg on)toa62t,oug 3w0g ITCativ /eci(Mag aeteayLvetcu xcz t1tV Ctnaaay, jv

20

(161-

xwg inteatri, tyllAav xai, Oveibog .xat rrty i% Toil 7evovg TCC3V 03,%EiOW Oociav,
Cbtavta xatayyeilag. THv yap doosaaCov o /ticpavog to:.) TOTE ItC(lOgr oiitw yap
itv TCp %Qat] TO Ovogcc.

4. Kai yap, wg

To OraTobeg xa.i 13aov taaeLvoYDev, to wrikpov %al

AE7ITOV et; iiipog C(41ETOL. At yap Suctruzico, tc7)v `Pwacticov :tea, ai, xabrip.ecnvai,
da.2teJtetariA.ca taciaxai, war of iacpiatoL :;t6Xet,to4 tong Paci(36Qoug xal, ilyacti,oug
14os,

imegezovra; caircov 10EJTOLI1XL(OLV. "MEV %Ed o t(r)v l',9(30)v avery6; ET ktia EV

4 JtiSeXa P 11 8 'AAPavirrary P11 14 div-roavirvTag scripsi: eme thart5Eiv P.

1 -a detronat si orbit pe nevirstnicul urmas legiuit la
domnie loan IV Lascaris (1258-1261), in numele caruia purta domnia vz. II, 1.
3: Stefan: e marele craiu al sirbilor Stefan Dusan (1331-1355) care iii luase
singur stapinitor
titlul de Pacral+xiig xai aii-rox,Ift-rcae XEQPiag xal Pwaaviag imparat
al Serbiei si imperiului bizantin" (vz. G. Ostrogorsky, Geschichte des byzantinischen

Paleolog (1261-1282) care

Staates, Miinchen, 19522, p. 416, n. 3).

www.dacoromanica.ro

25

RAZBOIUL CIVIL 1391-1347

50

VI 5VII 1

si conducAtorul sirbilor a indraznit sa is domnia imparAteasca si s se

numeasc5 crai ; caci aceasta denumire barbara pe greceste se traduce
imp5rat.
5

10

5. Auzind el cuvintele lug Cantacuzino, s-a umplut de bucurie si s-a

invoit sa -i dea sprijin si ajutor, ca sa se lupte in contra romeilor ; ceea ce
a si fAcut. Cei din capitals insa auzind de rebeliunea lui Cantacuzino si
CA a imbrAcat insemnele de imparat si ca toti locuitorii din p5rtile Traciei
ping in Silivria chiar 1-au proclamat imparat, s-au indurerat foarte intru
sufletul for si umplindu-se de teams si frica, vorbeau mereu intre ei, fie-

care spunind catre vecinul lui : Oare cum se va savirsi aceasta ? Ce a

mai sortit romeilor ursita care apleaca cump5na spre nenorociri ?"
VII. Unul din feciorii turcului Atin cu numele Omur, conducatorul cetatuilor de pe la Smirna si al Smirnei ins5pi,
in razboiul
dup5 ce a luat ca urmas domnia de la -Lath! sau Atin, fiind
civil.
cutezAtor si cu inima indrazneatA, a jungind stapin si asupra porturilor, cite
le cuprinde Ionia in golfurile sale, si asupra unor p5duri bogate in lemne
bune pentru constructia corAbillor de transport si a triremelor de razboi,
0-8 construit si direme si trireme pirateresti de ajuns, aproape cite a vrut,
si echipindu-le, strica orasele sl insulele dimprejur : Mitiline cu intreaga
insula Lesbos, Chios, Samos, Naxia si toate insulele dimprejur. Aflind el
despre dezbinarea dintre romei si cum Ioan Cantacuzino, barbat nobil si
coboritor din eroii din vechime, viteaz si cu multg pricepere in ale razboiului si cu intelepciune in toate obiceiurile cele bune, (s-a rasculat), plAmtieste plan viclean. Dup5 ce pi-a pregAtit o flota de peste patruzeci de cor5bii cu pinze, a iesit din port si a sosit la Galipoli, nechernat de nimeni
si de acolo debarcind, a ajuns la Didimotich. C5ci s-a intimplat sa locuiasc5 acolo sotia lui Cantacuzino cu toata casa ; caci voind el sa piece in
Emirul Omur
intervine

15

20

25

30

Serbia, si-a adunat tot aurul si argint5ria din casa si toata cealalt5 avere
si copiii si sotia si i-a dus din Adrianopole la Didimotich ; sl dup5 ce a
luat toate masurile si cele mai neinsemnate pentru grija acestei cet54i,
atunci s-a dus la craiul.
24 patruzeci P : cincizeci

I.

4. domnia imparateasca : Dupa conceptia de stat bizantina insusirea titlului de

basileus si avtocrator (imparat $i singur stApinitor) de alti domnitori cleat imp5ratii
bizantini era un lucru de neing5duit. Caracteristici in privinta aceasta sint istoricii
bizantini Ana Comnena si loan Cinam ; poate ca de la ei a imprumutat Duca aceasta
conceptie orgolioasa bizantin5, cam deplasata Ins pentru timpul lui Duca.
VII 1: Omur: Acesta, dup5 Duca, nu poate fi identic cu Omur (1340-1391)
de la II, 5, precum ii arata G. Morayscik, II, 187 ' O1.ae1g3 cad el moare in curind

www.dacoromanica.ro

VI 5VII I

DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA

51

&VCCHOIX.040l1, ',Tato; xal xQarlg OVOliatECIDOW TaTO yap to

(341PCCEIOV

Zivoita

1EXATiviNtEvov Pacraei.); iQ1111116Etat.

5. 'Evrottrn5eig oiry to VilkOlta KUVTialCO'UTIV0i) XCLi, 7CAME)Tig 66ovilg yEyovein ovvi0E-ro tov SaivaL dab: Payhtav xai 4coyitv :wog avTura@Crrat.v Taw
`PcuRaEcov o xai nenoirkixev. OE Si Tfig nOkEcog ficrOOrrEg trly 6,7I06TUB(CCV Karra-

xcrutrivoi, xat to naeacrip.a Tfig PacrikEtag ivbirSirra xat nuclei namv cbg Pacrikia
avayoemOREvov Tag Ev -wig 0@gx@ng eps6LV obsoilaiv Cix(ng a itrlg Eriku13 Qtag,
xorrairuviAirro Thy

LVvxrlV

xai

tEL

SEOdag xat

q)613au

yEv011Evot cuviExorro

xmvoit.oyoir'v-rEg 0 xaSEEg neOg 70v yefrro"a Ti Ci@Ct gatal TO elltoolcioREvov; Ti.

6i

fi

10
neOg to ,tcota 6i1t0UOIC Tki Tag `Pwo iois gxxowEv;"
VII. Toiv Toi3 'Atiiv Toot tiOg d; `Ottthic ilrovottato[tsvog, aerriyag 27b

taw iv

tCl

/1.tivrn acaLxvirov %at avti3S EfAl5EWrig, %Cad( otaSoxilv ?,.cEpOrrog trly

ilyEliovtav naps Tov nareOg crirraii 'Ar6v, solirrt@Og wv 'scat .SQCCOVX4(116E0g, ZVTVxeov %at Lltivag, acrug iyxdlgstai, f 'Icovta %rd. SQ1.4.16vag naubikoug xai 7r*
ICOGTOMBIJOCg Tocrrixayv VrlcuV xai, licexpeir.

T@Liiecov iXt,t1SEE0Vg, XCETEO-XEliaGEV a1)-

15

vii@xcog, nek as iiPcagto, Micrt@istetc 8111()Elc TE XCei T9LiIQELg %at btsilf3aLvwv

mirk in6Q0EL tag aceixinart) nastg %at VhBOVg MLTUVIV11V Bin/ Min vim)
Ai613(0, Xiov, Eaptov, NaV.av xai nacrag -rag 7rE@Lxiixkcp viicicrug. Mcvar.bv Si Tilv

Sixotrracriav -ro7w Tropairov sat Eimog 'Icoavvr5 0 Kavtaxifellvog, avile EiryEvitg

is %at Tr:ov 5ra2um lie4cov an6yovog, avevElog [taxiltdrratOg TE JCEO, to noketitxa

20

xai ovvs-rog iv Cinacriv ayakig 'Peon (iaavirrni), (3otailv PoilEiTrat. norrigay.

1-r621.ov yap EUTQE1IL0'01; toy aQVDROV 1/TEQ Ta TEOIYOLQaX0VIC4 katcpri xrci novaeov

Toz XL[igVOG' 3rgOg Kcaliolino2av acpExsto airroxaarrog ltaxsT;SEv idfacbv sta

`gri-

yvvil Tov Kav-raxcruilvo.5 navoixt eutEclopivou yap ain-oii iv EE@(3Ecc, crvvayayaw nearra Ta
@a; axeLg OLSvoTSixov CozpixEto. "E-ruzE rico i%E768 SLayovar
iv Tei-)

an)

r1

25

",(01.Xraw TE X0,1, apyvvi xal 7TaaetV ei2LA.T1V ITEQOUCTIAXV XCLi. nociSag TE 'ACGI

yvvaixa ix ti; 'ASetavoil

Et;

AtSwirraxov ilyays lad nilcrav CD.kriv Thy tuxoli-

crav ing.tikEtav Tov no2axvitru TraQaultEvacrag, TOTE TrQ0g -thy xeariv agoExe-ro.

3 Tiny 61gurcov P, sed cf XLIII, 2 et passim II 8 nkiriet.g Pil 21 braviaTri addidi:

havea preso le arme contra la sua patria I: om. PIP 22 TETE6Craeaxov-ra P: cinquanta

la Smirna in lupta cu fratii cAlugAri cavaleri de la Rodos VII, 3. Faptul c5 Duca

le spune feciori ai lui Atin, nu inseamn5 decit ca sint coboritori din Atin, dar nu
chiar feciorii lui, c5ci Duca are obiceiul turcesc de a intrebuinta numele intemeietorului emiratului ca p5rinte al futuror urmasilor ; desi in cazul de fata o dat5 ar fi
bunic, iar alt5 dat5 tata vz. si II, 3 Carmian; sau mai degraba pe fatal lui Omur
it numeste Atin, f5r5 sa se fi chemat aa.

www.dacoromanica.ro

28b

52

10

15

20

25

30

RAZBOIUL CIVIL 1341-1347

VII 2-3,

2. Omur negasind pe cel ce-1 dorea, s-a am5rit foarte si era neajit ;
cki dorea sa-1 vada si sa vorbeascA cu el Si sa -si jure unul altuia, ea vor
fi pin5 la capatul vietii ca niste frati si ajutatori unul celuilalt. Cantacuzineasa insa urindu-i bun sosit, 1-a primit bine cu de toate din belsug
pentru hrana si de toate bunatatile, si el a ramas trei luni, asteptindu-1
pe Cantacuzino ; si avea cu sine pina la cinci sute de turci calari si altii
tot pe atitia pedestri scosi din triremele lui. Ceilalti din flota insa adunindu-se si urcindu-se in vasele ce prisoseau, au jefuit tot tarmul marii chiar
de la Galipoli pina la Silivria, chipurile ca aliat al lui Cantacuzino, intr-adevar insa umblind dupa parnintul Ti-aciei. Iar el insusi cu cei din jurul
sau a strabatut pe uscat pin5 la Redestos, pradind si nimicind, si, s-a
intors apoi la Didimotich. Vazind c5 sosirea lui Cantacuzino intirzie, a
voit in graba sa ia calea intoarsa, caci auzise CA fratii c5lugAri de la
Rodos, pregatind o flota, au sosit in portul de la Smirna si au inceput
sa cladeasca in el o cetate intru numele sfintului Petru, pentru ca sa fie
loc de salvare pentru cei fugiti din robie. Si atunci el incheind cu bine un
tratat de pace si prietenie, iar Cantacuzineasa omenindu-1 cu daruri cit
mai multe, 1-a lasat sa piece, dupg ce venise cu prada i robi destui ;
acestea au lost primele roade ale greselii bizantinilor ce locuiau in Tracia
i in toate partile din apus. Cad cei din Bitinia si Frigia si cei ce locuiesc in toate provinciile de ras5rit
timpul de mai inainte le adusese
stricaciune ;
acestia au si fost prapaditi de turci.
3. Omur insa venind Ia Smirna si vazind cetatuia savirsita de c5tre
frati, plin25 de oameni razboinici si indeminatici, pe deplin lucrata si ne
mai fiind nevoie de nici o alta constructie s-a indurerat in sufletul lui si
cu hotarire pi-a fkut un plan in sinea lui, sau sa ia cetatea sau viata sa
pi-o dea. Si incepind sa lupte si iar s5 lupte si sa incerce si sa nascoceasca masinarii de razboi, nu inceta zi si noapte sa dea razboi necurmat,
Wind cu bolovani de departe si sapind galerii pe sub pamint si pe sub
ziduri si folosindu-se de orice alte unelte de lupta. Si luptindu-se mereu
ca un al .doilea Lie in lupte Si inc5ierari ca acelea, 'a ajuns atit de departe,
2. of cHigiot. fratii cdlugdri, cavaleri luptatori in contra necredincioilor ; cpeietoi.
fr. frere (Du Cange, Glossarium mediae Graecitatis s.v.).
Avatog adica izbavitorul de orice grija in
3: Auatog Lie : E drept ca"
calitatea lui de zeu al vinului, figureaza i intre numeroasele denumiri ale zeului
antic Dionysos-Bacchos ; 5 E. Cernousov, op. cit., p. 176-178 5 W. Miller, op. att.,
p. 64 i N. Iorga, op. cit., p. 297, cred ca Duca se gindete aici Ia zeul antic. Dar
acesta n-a fost niciodata un zeu luptator i razboinic i atributul Amato; n-are nici

de la

un punct de atingere cu situatia din cronica lui Duca. De aceea cronicarul nostru
care a avut o cultura mare teologic5, 1 -a avut aici in vedere pe uriaul 'Agin din

www.dacoromanica.ro

HA:

CF,

0,

"g

39 4500110L

L,LALQao%

133/113

`A9Ati.aoxxli

143

731

A,(101

51361

51DAttri

Stioxacpj,

5a0190x1o3A33.c

13.1041,73g

-Anx

50A.3719X3gN A.91

'pox

51311111

5n0O31

Aco0l,n01 30 3? oinoy 2 001 001919 531A30.0101501:1&00

1101013

A1111119X36314 Am1oylt 531A90113 ALAI AO1y1?0101L A/30/31C itaolpy11,310

A4-01

51.urp 54031(91taorm3m

5m A30,110 AC04111110.0

oX12 1 `5732601y1,1,K

hiaaityp itounItltal

,1?

1,119 A393Xa

riommg 5O)

&311

AWX3

5001391 5(1031C

111

3,v090Xortv
maguy sormt
3g raAnx-

17314

,d)?

A3 Ala731T `510013103

17314

351d)ob1on

'eon

13091[0/11303

0.01C A00,31100

Fix 1no1ivi2 13::P5t 5aoxao 1/3A0019 27314

aoog 511031 UJ A101 OCbre cl 5 px 5na011rifyyrto
Lcq1inoco1S:3g mime]. 173% 5omoothoyvb 1149-riri3g01cp A110 limpar

nolao not

523

A01

Agr/o(1.3

L111

(101 A1301 A911113

anA

13110011[3

VOX

vniaLsi arlI VNIINVZI1-OD

SVDchl

Attk 591cty 32

543.. 51.176560

11001tD1A13)1

4"311

z?ig 5Da1ta Asp 5101

01

an/cm A.grbabgp.xix 16)6,3 (101011093,1 21314 5)3s)7330011014 pox 513041(oi173 liCh9611:03 523
A11(11)2 1101 110X/31/173)1 00AL.1 A13139/Jog A73900 vox
'110X131971C101V Mpg', Af10 Al,L1
51304-tog 5o1ltrio9c1o11c0 123p3A3A
3nao.41 ,a9A. 119 ;(;) 1 51 itogod, 10163456
A0y910 31/113.09C1,3"49101M 5 amonc)p A3 (-1-1 1A3111y 11 51 51.1A61,171 27314 01A1361t 07420-

A137109 kon5C,I.Ood)

(blip)

Scp 113

AnD

114A1,111014/3.2A73)1

,1311

53cYjnorpriXpa

157?),

20A0a1a

`51.1A.Dx1

111400
20 A3

mpgny o)p, 9 5on9oX ,t3O13gtb31.nx,

s Awe

Tg 9

ktorio,

Aon.pionaallox
0/37q

5o)A91i11c3

53311i3glAr

1101(1733

51/3Kpt

33.

210X

'A13%9903(4

1,10

A.007191togooxp vox A.0)11y1iil0do7oA.

A0)(13XD

Sonav

lAgH 3g

A3

17314

-/i0

lL

21314

:ling

oy1d) 5)0.01,1A3

5115311

XIX

II

11

11314

It

AL!,X[1.41,

AlL1

59x1113y01i

MODD1L

n.oactiop. ctoi.

:d

107)1t 5101

53alnu 'ling

5116(A
21314

AVC141

7s3

0A15nod, 7)13ALtylog, 5111 51.17t1ch08A04 51iAx31

www.dacoromanica.ro

96

513&13X1.1111

Scrap
aopthrir -mg

Nag

511

A1038311

:d

Plnpualll pue.lbopeq an
ap -noaupq
5010nv
ad i-aleo appn js
nalup.un innuus appLura : -zn ns 13101173o34 not nolAn no?dltaitty auunum) .1s -lun.a

(ail} tir nolDnAmiv n01

OZ

500rinoic 91g
MOM 7311314-

/Telt MOD7iO2 ancT

61 5100p31 51101

CZ 51A61(Ya,

4i

A106314 AC005134310

27314

1C

`409A9XIL7IC,L3

3ZS:031/314 Al

m133:911A0aoh31 lmt

5101 51019,0101 AMMO 10/31102

511 5)31DV.

VOX,

1730,0341111M2

5oA.3719X5oriump 1A011Angtt 523 `Aoirol. 5m 113X

LT 21:00.01.A.A2oy1cb

.,t1016374

27314

-0611

Amonoi, Azott09.0.th31ox
Awareou ttglh oirn, AC01

A01a9,aid1

31[11(319 101140A

m93o31i 30

`51)oliXorns

`51.u7iogax.20 11,0AR9co

01

14

96Z

15u

ACOX1113y01[

511,09.03g

01139C1,3'010g3

01u; Aco1

utetaipiK pox mp31

AC01[02130Al2

5Ity.0

531A,(1.0%10

lA

AM (0,,L-

573210513119

91

A(2/0.1(3

`A3(It1137q1np

51701 73173., A19410

5xxi3

5111

5)31O1ucoo MO1

513.033.mg `591cm

5(01(73X,

,13^fiGt) 131/1391,LA3

Sirimpu

20 lrnt

'1730.03r3g01[1? 50A.31-19pyc 39 1/30.93X1p1i

A13913,3

A3

21J14

th

A3

Anyjoaacb `A0A3T101olty1[31C A9103111

17Jx

o.3.0]3.tir 51

Slaanic32 51wip 001 aoicenox 5Iu

(I) 53A.06 213X

17114

112

Sioomg

A011 ACO1A.1,10X101/3% A3

ACO2)011

nai aoycp twain" man.2

59thc AuAtLop pr,t Alorpcb

A0909A0Cb 4Atracyr11X10

3g

71rni9A9

pa y -nodopuded

OE

RAZBOIUL CIVIL 1341-1397

54

to

15

VII 3VIII 1

Incit a trecut cu oamenii lui santul cetatuii si a rezemat scarile de ziduri;

si ca un cline turbat s-a n5pustit el cel dintti sa se urce si sa ia el singur
trofeul biruintei. Pronia cea de sus ins5, care toate bine le conduce si le
schimb5, vazInd cugetul lui s5lbatic si navala lui draceasca, face ca el,
cum urcusul Ti era acum pe la mijlocul fusceilor scarii, sa-si dea putin In
sus coiful de pe fat5, ca sa vada ce a mai ramas ping la creasta zidului ;
si atunci o sageata dintr-un arc greu e repezita asupra lui si-i strapunge
fruntea la mijloc Intre sprincene ; si cade peste cap de sus in jos si asa in
chip n5prasnic 3i -a dat sufletul. CazInd Inauntrul santului, tovarasii lui de
lupta 1-au apucat, dupd ce multi turci au cazut, si 1-au adzes mort in cet5tuia Smirnei, care era asezata pe virful muntelui ; aceasta cetate a fost
odinioara acropolea Smirnei antice care e in ruine. ImpAratul bizantin
Ioan Duca apucind putini ani Inainte sa o restaureze, sultanul turc Atin
Insa, tail lui Omur, a luat-o de la bizantini in zilele lui Andronic eel Batrin si a ramas in stapinirea lui. sSi Omur a avut un sfirsit ca acesta.
imparateasa

VIII. Cantacuzino Insa Incheind invoieli cu craiul si prie-

tenie nezdruncinata cu pretul unor cetati, orase si tinuturi de al nenorocitei Impar5tii bizantine, care au fost
date, in loc de (unor) despoti bizantini, unor domnitori barbari, tribali si
sirbi, a inceput si el insusi sa strabata si sa jefuiasca si sa strice toate
orasele Traciei pins la Silivria chiar. Cei din capitala Insa gindindu-se
ce-a facut Omur iarna trecuta, dau cu socoteala, ca pe acesta Cantacuzino
1-a chemat si ca el e vinovat de venirea lui Omur ; si ei nestiind ca a
venit de sine sau ca ursita cea rea a romeilor, torcind in chip potrivnic
firele sale, I-a f5cut sa vina si sa cake tarinele infloritoare ale p5mIntului
bizantin, sf5tuiesc sfat rau si urgie asupra capului for si minie a lui dumAna cere ajutor
lui Orchan.

20

25

nezeu. Ii vird in cap doamnei Ana, mama imparatultti loan, baietandru Inca,

30

sa trimita soli la sultanul Bitiniei si Frigiei si Inca al Paflagoniei, despre

care s-a amintit mai sus, Orchan, ca s5-i ceara sprijin si ajutor, pentru
ca sa lupte M contra lui Cantacuzino, rebel fiind al i'mparatiei; si s-a Inveil sa-i dea o suma mare de bani our si pe eIti romei supusi de ai lui
Cantacuzino ii vor prinde turcii, sa aiba voie sa-i vinda si s5-i negocieze
unde voiesc si cine nu vrea sa-si vinda prizonierii lui, sa-i poata trece pe
la Scutari si sa-i clued fara nici o piedica si sa-i ia cu sine unde vreau.
17 nezdruncinat5 P : cu tratat Bull.
los-Keramens, St.

Petersbourg,

arc greu: vezi mai jos XXIV, 10:

trin: vz. mai sus II, si 2.

VIII, 1: tribali si sirbi :

1909, p.

TOryect.

185.

Ttaye66sAo5
sageata dintr-un
loan Duca, Atin, Andronic cel Bd-

teasa v'aduva" ; vz. V, 2.

e, la dreptul vorbind, o tautologie.

Orchan 1326-1362; vz. II, 5.

www.dacoromanica.ro

Ana e impara-

ITA

IIIA-E

svDna

YI210.1SI

iniumvzig-oDani

ge

(imp

pox 5)3xm11yx A3 5101 193Z131 .1DA-13.0, pox 5m otp,laway

Ao.)9,x A391,611a92 591933 Sounou inAltOom? lux 01. A017019a1 5910'9 5oA071 4113grYy
,9 oim2 rrioAciois I .Q1 io.m.91c (11% SO 1)Nt04.19 irnt tkixtoMmini 10oco09 91 -01614
119.00631C AQ,0 5101

(101010 1D% A0131A0%7060 13TIIL71o0 501,10700371

AOT10M.A.

ri M091 5111 soxprilvt pax sa0913103m0 Acomi 41111

(101 M391 11 91 Aologro laxpi aol. 50/1.09X1311061
,170% (1010D 170% 1DI11AON)31C

01 A01A9,%01E3

colips pox o120

A.3.0.(oAQ

'WW1
A.O.T(01C

`0015d31/1

TV'.

wx

1311[11 -119,%
531,1130701t ,9 -070

A001A093E `410100.0,14

51.1.A.0ipt 01 A.0A311]3%. A3 Ili 1.16n,43ox

001 .50000 03100 macioOd) A.3AuXA,9,13 5R019ox72 aloiL 5131 y111t 5ido73 110% -6110310
.
57391A1D%D4110 9101) Amgrryooit 510A.lyo A10313 51tAn.9coi 0 `513x9,00
Yi 5[A,A3 ririK 51.1A6
AC01
503y1944
`AOIDliffid 9 AL,ily. 39 59Ahlo7? `Affixonoj, 9 in% oamt (101 ,aaarli:I
(7)D1C 70

AC01

'3)(131

itoiamoi Lob

ACO1D*0I

II1A

0,

413

51131

51D03111;6 (10%1A060AV,

01 50101 0

1101

goc

501(3006A.131

170131d))0

Aconocbo

5m1X31J 1.14Q31I70 3 A41

50X70)
A01 10 `1D10)1170,31.0110 AO9413 501410931C 5111
1104536133 A010D A.015X3A A3 e01 dY1A.X11(01C 5111

5010g

1XW.

-wad

5(0340

0E70 5111

AD1DX7X133%115311

rtoori

7019

50039700DM0 A011

511.1

L1,91L

501A.063j

30)u

11:11(

01

-D%

91

an,orilo .413792

59A1tytox7o1moN 513x11ttru09 570911.101 1?131-1 Rol Lo/J)ox Tux -id)

nnly `41o941019o2 giop9311 mo1k0 modloyx 'pox Acogric pox ii.miXoroq 51n 5a9X01909
g 5);)93.10970 Acoi Asolnidood, pox 1141)9 (513) 5cloimicod 51o191.t939 mo1rt301t109ooltyx
513

570itor13A111

170%

50.1070 11J%

5111

39

'51106904 500rt70J1aj,
A131Xr

lo

-5D1agrot1i3

4110(1631C

1341C01113X

39

31

Ski

59,1.1.1aoxioltiox 0174113E31311 170%

xcio
'5319913. 110 5911rtx919)) 130.(L1(ltla
`onorio

501070 nil 5011p3 51n. 5r3171t69413

112 1.3. x)900ompt 5(969o1o11m? q1 raiorid,ut

1.1.

iraitocpy
10(0A3

1D%

UXX)%

170011110ED1D% r1X171TX

Lan1

AC01

a41101E939

3.0,0 'Am

170%

quAv Ill

lailuri

50)

13411

(101 50)3't10Dg

01C73113% Ty Lloyd

`5)313.poiod l6A.3113RAsto 110Aa99 eolcip

A19rt099901c

Anyour

10

loxocioj,

aon.twoii

ID% 'A.13%99131C11C

459,0101)

100413

eoi.

miti000ir. aolsmaZ

-0611

113

51ti

(101 111011110 40151)

ittictoiminlox (10 U19100E1?

noyyoic

cm:

113 `54oxp013ii (101

5DiAf160 113 39

0 `ADX6

-110g

177x

5qo

oA 11
3

5141I

of

-nagAlo

5no113riom 50oox1610 noi 'cl0A.L150wcan.70).1 41199)Z3 41o33919

iatiq .1701A0y9.00 pox 5901 till S701,toy30. W1C 1110 5001 -Cy.)

(101 5aoupyr71X273 5co1Di90r1I3Al2

Anoo

Atpoog

trtioct.93 Acoporimd,

1ny1319 513go30ir 513 A01 70Ao713A.1.1 51u. 5701Aaola 'pox

`S701it9A,701Cdo70il 4191 n.2 0 SoA.9.,t 51o9oottd) `A.39o)itt,up A01

AV,

11'0)d AMID 3001C A3,01Lit3

A.1311,101t 170% 10110% 5111 513,tiodnx A.0010/3 A1,14.62 1D% Alai Al AO1Tft11.30.
111

OZ

(I

`5314100110%9 110 A01001 0

170%

d113.0.1(3

A13X301D113%

it13o13od) 5709911 5)01 513y91 51.11 511x00 51137.9 -fp

So3y9ac 041143 531A70.01! 91 50A013), 7?(1701 (101
Oli 130 A01

17DY.

001

41010D 001

50000K

1)0%

moons 50OI003 oin?

1101

flojornacry.K

pp% M3A1) pTy.

irwtoynod

SE

Li hognmuop d : A09A.0319q Iing H gi 513 amppv mo),,tnikaogoallyx :/sdpos -oottyx

d mo)..A.H.ogoolqx ling H tz 30a1: A3olin.3 isdvos '10 'd :5`L5 "Dit&30a3= d
I

531A.3{}I.61o9

vianv nuvui apa.eu./0 'AlfatAna.a.

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL CIVIL 1341-1347

56

10

15

20

VIII 2IX 1

2. Orchan prinzind acestea cu urechea si auzindu-le cu placere, cad

de mult insetosa dupa o gustare ca aceasta, si sarind intr-un picior, le-a
spus cu multa bucurie : Cu placere";
lasa pe soli sa piece veseli si
bucurosi, nestiind nenorocitii de ei pe cine-1 chiama intr-ajutor si din ce
ierburi gatesc alifia, ca sa o puny pe rana ce pacatul for le-a adus-o. Asadar Orchan trimite zece mii de turci la numar si, trecind ei peste strimtoarea din fata Constantinopolei, constantigopolitanii ii primesc pe acestia cu bucurie ; iar ei umbla pe zidurile orasului si pe strazile dinlauntrul
i, omeniti fiind de imparateasa si de Romei, pleaca asupra lui Cantacuzino.

3. Cantacuzino insa intarind cu grija cetatile si ingrijind bine de aprovizionare si de toate cele de trebuin',A, porneste si el impreuna cu stile
bizantine si sirbesti ce le avea cu el ; si incaierindu-se si la un atac si la
al doilea, turcii n-au putut cistig3 nimica din ale lui ; cad era omul
foarte priceput la orice fel de razt oi, barbatie avind si cunostinta de arta
militara ca nimeni altul din timiul acela. Si pe citi turci ii prindea, pe
toti ii trecea prin sabie, bizanti iii Ins erau dezbracati numai de haine
si-i 15sa sa piece goi acasa.
4. Si atunci turcii lasindu-se de razboit, s-au apucat sa despoaie sateJe;
si rinduri nenumarate de oamE ni legati in lanturi ii aduceau in Constantinopole, barbati si femei, copii mici si tineri adolescenti, preoti si calugari,

25

30

toti de-a valma ca oile pe straia cea mare ca pe niste sciti sau avasgi de
vinzare. Si mai grozav era ca, daca se intimpla sa nu se gaseasca indata
un cumparator, atunci bizantinii in fata bizantinilor erau biciuiti ingrozitor de barbari ; o, ce cruzime ! Si cu aceasta, in viclenia lor, nu urmareau altceva decit ca privitorii sa fie induiosati si astfel sa-i rascumpere.
Iar pe cei ce nu erau rascumparati, repede ii treceau peste strimtoare M-i
trimeteau la Brusa si mai departe in sus, ca sa fie vinduti intre turci. Si
era de vazut o jalnica vedere ! Pretutindeni plinsete, pretutindeni vaiete,
pretutindeni lacrimi pe fetele romeilor si cine sa se Indure, nu era, nici
elen nici barbar.

IX. Atunci Cantacuzino luind in consideratie acest fapt si

Cantacuzino
cistiga ajutorul neputind rabda lucrul fara de minte ce 1-au facut cei din
lui Orchan.
capitala fata de bizantinii de afara, planuieste plan rau,
35

dumnezeu, cred ca, impietrind inima lui, pentru ca sa-i infunde cu desavirsire pe romei. Si trimite soli la Orchan si cere de la el sa-i dea
ajutor ca unuia ce i s-a facut nedreptate din partea romeilor si ca unul
4. : sciti sau avasgi : sub aceste nume Duca intelege popoare de la nordul
Marii Negre si din Caucaz, de unde veneau pe pietele bizantine cei mai multi robi

de vinzare.

www.dacoromanica.ro

IIIA

XI-Z

SVOI1G

V12101SI YMINVZIS3-0021n.l.

Lg

.g airmj, 5239.91i0)iq 9 mono 173% 5(0391). '573900%1? Lollm eh?A. Akt1. CI9101 Ala oait aorou ,A19Ct3A. pax 50q1(990961. 57391,),91L1C 173% 91311 simoic 511Aogii. .01
". 913 59159X citop139081t 1311T1131C 50,01 51309313)C 5/10A31101M9M? 110% .5731A.061/3X
/SC,1,0 5310313 10 1011(09 9A11 un.Actovomouri 523 A013LIA,00 10% A13101C AA,A.70100 Tywq `A.190t.4 DA.1 moololpoir itobiorryut 513 Aka A090A. ALL LL rilidurin AC01070 '3911A.33061C
5731t1313 A00 50ox8(1o1 A.21 Aoriaion 5np1oX 1)%39 9 m0y00 110 A.01 A.0413011 -1319

Ha

531A9g

'5(0316911 volAoXm 5(101(101

5(03' Lap). vox 591

iryx,

511A201c93g

/vol.

-910

Ornc

5111

ma9.066 in%

731

5001(70% '50A37-19911y3T117S3

1913,2

snybooloe;)

01

173%

521073 91311 AC01

173%

1092 3g

'13103231E3

701iO3y9A95731C

399n0

`531Artoy3cb9 59.0itriaA. A99a1cb)2

20 N 10%8ft01 01

'17
AOX

pox

istg

5136

'500703A.0111

`Aoinricod, Aortori 5101 m91ri99q 5f-stoip

'531A3C4 01 A1303,01%9 57?1 5nrio,m -38131D%

A13113y01C

Aingpcin SciouTeittA)2 531Aq3orriao

5701AMT A1.900(b 5co ,7334901,

DlittoZ Xcl.0 013%91803 0 `Acol?aoA.12 A3 51731

X767311

al

10340

13

112

14

531qoth-rho% 50.0193)

'3X913 It11

AC01 AC0Wli00cL 509A139

Affil ,Aco8)3g69g m 51u. '5731A71.731(1C910 '01A011973T13

A0A3T1903A.6110A.

.I.ortootpxo

%00

01(1/12

5ctoj, 3g 1.0

-73157310

01

Aorrincpx

ACt A1391 7011733# .A9A1331(3

loriganyy,
2m 0 moau %00

'XI 3101
A01C019 9810

`A1

IOTri8a92 00X731A701C D(16%99

00X131A131L
ALL

,29,o

Altyyg.

311,10

113

17W

oxip.com3 5n..o11to1

143140

mu

5corl9to9 olAD92i513X3131i

531m-to9(

ling :

5101Anoyour13ino

II

flti

20

ysdnos : 5c,toir,tv
3.1311/q,3130622t

Eg 5:17)1

clEE

ADH -

Aorpyrkod,

50)31(911

173%

tpi

A0363(b AU.1

-cod,
Akti A132969x cm

59alt 5901

3 co

`Sclowri Alputod 1323cpyrt0d Woolmou a030 `501itoAnolly-x9 'mho

R01 7019 01 1041.110,911A01t011CYX Ali9eo2 5221 5R01or00d poN 5)31(1312 513d4381t 513
r, xcto
x10 d II
A(03.(tn
S
o(nvp oamanaoau 3oau 39LIA3
d:

95

.sooDgaN

9 52ititrt0xp1rt70x 513 AROA Axpgrot 01 52etoA3A

Ala

91C -

-Trictoitco

lionooll

(10XD1

05

10 00cL -

5110A 5061.03601C A21 Aoriqaoir. '531A7309g701g A3 th.

it 5101 510%13001 '500A3i10.0110:061C11C 173X

31-

669d30)3 502 5909,7ta

.A01110%3 'pox 21 `A0a319A.139 '112

52,oADDgv, 531A00y01CTi31C1)

1017371

A3

513 Alp,

50.00033 '5003A.

'573%173AilA, 733.A.07),(141. 1311tLIA 113%

11-nc,

91

-1961.939.3o0ic

59.0.6Lorl8o 5oo.i.V1Q.16loitp 3

00A11A131.0A00X 57369A9 31
173%

AC01

0I

A00

cn- A2Nariou 1nx AC0x1dO3K .Amnpirt3r0(11.2 inz 513%73,101109 17)-4 Atwou 170%
A.731531039 'ALRojop %fp A0Z13 10 101;0901 10#1.003% 11 AC01 'CL011,113 ALL a)p. 0 aktm?
)1 731A.131L `501331Cpx1rby01r Al...%1(1? A007.3 17)76. latA731 A.coriRoic 5(1) 523990 Mill
113310
Aco1(o2 001 3121 71.061/0%
1000 A311 AC01 Amx9901 `o1n.0290inoo9Al1. 5n813Y.9ri -fp

Snot

clge

197313 731Dx Rol .ctoitt.triovan.moN

A(011011COct

91A9142

A731305X

51.11

701

AO9A2 57)10.A.7? 531A739C11731t73170%. 173% 531A36tliA3fi01(1al

O. 39 59A.I.A,Rox91,o3N 5n9m1incb9X)

52611 Al11

Anilyoll 1nx

01311 5rAUX 20

td

Hug 5101

d : 52ollpo :ling assviroj 5noicto ofd

61 Sno11,11141"m? slq d II gz -ouriaup
'd
II

www.dacoromanica.ro

OC

RAZBOIUL CIVIL 1341-1347

58

IX 1-2

ce a fost pus epitrop-regent al imp5r5tiei de decedatul impArat Andronic

si romeii din pizma 1-au gonit din epitropie si i-au macelarit rudele si
pe el 1-au fAcut fugar. Daca deci o sa -1 asculte si o sa -i intinda o mina
5

10

de ajutor, are sa-i dea pe fie-sa de sotie cu multe comori drept zestre
i o sa-1 aiba ca pe un fiu si o sa-si piece urechea la toate dorintele lui.
Atunci Orchan auzind, fara sa se astepte, pe soli vorbindu-i de contracte de cAsAtorie si punindu-i in vedere comori neslirsite, i-a lasat
gura ap5, intocmai ca si un taur insetat in arsita verii care, bind dintr-un iaz plin cu apa foarte rece, nu se mai safura de undele apei, asa
si acesta la auzul acestor cuvinte sub imboldul desfrinOrii particulare
caci si este aceast5 rratie neinfrinatO si istrechiata ca mici
unul dintre neamuri, desfrinata mai mult ca toate semintiile si nesaturata

barbarilor ;

in ,destrAbarari ; si asa e ansa de patima desfrtului ca si impotriva firii

si pe alaturea de fire nu inceteaz5 sa aiba relatii fara nici o rusine si

15

fara masurA cu parte barbateasca si femeiasca si cu ,animalele neouvintatoare ; si, pe deasupra natia asta fara rusine si salbatica de pune mina

pe o grecoaica sau italianca sau, vreo alts femeie de neam strain, fie
roabO sau refugiata, o imbratiseaza ca pe o Afrodita sau Semele ; de

20

25

30

femeia, insa de acelasi neam si limbs simtesc un dezgust ca de o ursoaic5

tot asa si amintitul sultan Orchan, cind a auzit de legasau scroafa ;
tura in cAs5torie cu fata, caci era frumoas5 la statura si foarte placuta la
fat5 si, cind a auzit de gramada de zestre si de darurile dinaintea nuntii
trimise de Cantacuzino, a spus cu usurinta da. Si dind solilor toatA
cinstea, i-a trimis acasa, jurindu-si unul altuia, ca de acuma inainte va
fi ginerele lui Cantacuzino si ca va fi gata fara preget la tot sprijinul si
ajutorul ca un fiu fat5 de lath, numai daca-i va trimite fOra intirziere inaintea prim5verii pe viitoarea mireasa impreunA cu zestrea ; caci aceasta

spurcata logodna s-a intimplat sa se faca in luna ianuarie a anului de

atunci. Si dimpreun5 cu solii au fost trimisi pentru Cantacuzino ca la
cinci mii de turci, barbati foarte luptatori si aprigi la curaj si pierzanie
bizantinilor, incit i-ai fi putut asemana cunor ciini cu .dintii ascutiti sau cu
chipurile mortii.
2. Cantacuzino primindu-i ca de obicei cu multa dragoste si cu daruri cit mai multe si saturtndu -i de fOgOduieli, se pregatea s porneasca

35

asupra Bizantului, avind cu sine ceata de turci i tot pe atitia sau poate
si mai multi sirbi si bizantini, citi putea sa aiba Tracia atunci. Si dupd
ce a pregatit cele cuvenite pentru zestre si a trimis lui Orchan pe fie-sa
IX
080v ar..A.ripi)vov-ro.; Thv RaGOictv vz. VI. 2.
decedatul impdrat Andronic III Paleolog cel Tinar 1328-1341, vz. V 1.
pe fie-sa: Teodora, vz. loan
1

Cantacuzino, ed. Bonn, vol. II. p. 588, 3.

Intocmai ca si un taur ,a.m.d. e o asemanare homerica, dovedind ca Duca 1-,a oitit pe Homer.
Afrodita, Leila iubiriii si a frumuseIii feminine; Semele, de care Zeus iindrAgostindu-se, 1 -a fAcut pe Dionysos-Bacohos,
Lui Duca ii place sa-si arate cunostintele din mitologia antics ; vz. si V. 4.

www.dacoromanica.ro

A01

maim

SVOfICI

X g---I

iti?xaoc

,an ttoiqn

231111

5(9 50uoo111t3

A)313011,0g 50)

6c
014 Ami itcopYricod, In%

59A31icl0X1g73

5o31(1nng ctoxiAoagAy, inx 10

5111t06111L3 1nx A.731361:131113% 5(1,01 C1,0100

(101 a0A,3110X101C72

51.0 51913100730
10110110U, 531A13.01,0,046 3 A.13.00)3 A91023

513A3a0.0

incimvziu-oparu

&co

Si

A0A,13%/2%

ngnilacb -Anxitynsmt
13X2 1nnaog cb11111 A.1u

la

AC3,0

A919.10

1731149101M?

1131S

101313X

5X134110g `q339
nainka,g. nolnn 513 nxinnail nlari 1Tht
Atm.= &coactrotto. ma9x 59-gioau 1nx 4113X3 rwign 5m nor, pox. A1390%101t0 61033
513 niAnic 701 nlnrit,tyag. .ftoircua 3191 9 AnXoo, 513990x73 59131 513003the sarnt -pro
ng Amxilink moinriknrconsto Sann.ploAA.30cb 510A01th 113% A00030.109114 AC013131C12 9 3/-

`Snyt 5pAIA13x 100314.0

501

0.0173108X(1111,

'513,9 914 Stti SLtxlangond Sloinnyoxp

41,101101910 500

Alp(

Amp

11,

))A11

ALIN

Aux

It

1101E

4A. Aoittinexn 01 Soitty 919n inx

qn

A019/31(9%12 43314 510991C

`A,01A31.

110

'11010013CL1C

45131

A3

pinx

1/31i.

A3 510A01(9

173%

A1011,C1

5(01103%70

51?1/06 17011,
13x. votar
A0A,3T111,AA.111

5961C A0119A, 5411

.531.&013.(ro90
511A59%.

5nDnolw Aanica 0 513410

`A70136X)&0.0 AIL

au, Soxioau

4373A, 10113430)

AOXko 'pox na..

A3003A3M19

nlnininA.00ir `nanripcog
`A3(111131: Siloxag 59ng pox ,A9031(

niqoynio

50-Pt0X.C13

5Cp 01072

61

113)1

00,1

3A.

59ALOCOp

ctoi

mgoo, 4,1

13913 1/1% AIAl A141,0 %00 -13X70

nonu (101 aoAltil.011,D1A.13N
)1t 5D 5Q,01 513d93131t

in% 513 91 3

Sl.L

L(nii1013 `1n1anti,L A0A011

5o011 13 .13(11,Ti31031311 3X(112

AL11

Al1th7i11A.0yy3ri

05X1A.

Lur

00171

rutu U1

13631101C

5ffnio1n.ct9

Llita3Gb

D1319LLATI A3 6160CIOAN10I,

111403A3A (101 3191 9,0A9aX 113)1 Act 5101(.01 A7JD1.1.410193 5o2 31A31C

OZ

--33210

iraDA scacyba,

Rol nnAlt,rinxn1Anx lnx Sp /wpm 4ARoon 1nX Aniagtiod 5m Scryt Sooic

Scon.awn

11

134111
11t3Ao631 nailtdnypoou Ii 4.c1m1(nairtp I1 `Aoyarioaqn 5p ooGbv,
Atty3Ti3K `inin.onawn Altu. 1tn3kori9 39 111% A01mit..91(po 50) -69

DADon,

'513 1nx A91

0I

'A193,362
51062 5(03913
1110:01 91 53g1nAn 1)3% it01cco6.0,Anun `50A.H

51tr131(tto

to .119139.M

ln%

Sup

-11(0/9

A0111,0001

'511911C0902

1t0103139%12
AlDC;16 A3

A2 A0)1 A033,A91L

3911,0

A3 CO1Ogry (1t 5101.3, -1392

00100 pax

AA-01 `ACO212TIDA

50A31iclAA,360%

LLTi

saoan

A3 1AC009,1a%

5rtog A.corllig

5cp

ACOA.11L

cou
inturi

SZ

5391011/1X ano,L
in% AC01 01,1-

lox (hi `Con.lActoxramom 5369A9 mira.cprlibin ItY% 5139 513 A.01104

Aolnri '51313046 502 100911.13 511 5(1.01Q.11 513 5/041.9% 5D1n,og9aDX.Onv.
'5n1m069X
.z 50A3T1r/n3qoltv. AQ,0 5rst01nn 0 59,t11ctoxxnAnN 7:11107, Ai,1 119111.0.0 -0.360106
11,

AttA11.0

131311

A.0)6(09 110 A(010131t1C

113%.

A.00303X001L0

5nD3ooxnum

'59.0112,17)

-9Ti1013

013 1tLi 590u 01 A01141.041 AIA,11374.00(51010 s.o)X3 0311 9.019.1y3 01 5ocbuo rani -.39.01
mox in% Sacio3i Sannoi La lnx 5-aAo13y1r Saogo7K 1nx `511,oinykod, 5n,002 ll, Imi2030

3191 A13X2 0113M1gll

inm

LLg

5n0911101 91 51n. 50%1081C inX 5nduflic A1u no31nActg,

6 53a4Pe e d 13'54101 Huff II ZI mol&pic :ring mppnu d II 8T nAing d : tominq crag

gz oad 50OdiinA. laqamid 50ortnA. d II 8Z 13D9x13 d II 6Z rpm% 3pg : ln% d

II

vuni apvn-uvl ro minnv ap :?avniv

uolpu pnclup -osJad
5nimua97C
pulowu 6eapuour aumael .us Er ululA .lopuauivo `uoienD Bai1E001 `ule3gtuosiad enof
un 101
ap leutuasui
aiapua.ai
u!zaod uleindod -,u,DsuaDaaoau
g : pdnp as v m,pEard :1)14'1)1 nen' ouiznoulueD uI upolsi us .pa `uuog `n d

ua

www.dacoromanica.ro

(19

dE

10

15

'20

25

::o

IX 2-3

RAZBOIUL CIVIL 1341-1347

60

cu toatg cinstea, fala si marirea si cu multa stralucire, insusi a inceput

sa se ocupe de razboi si sa pustiiasra si sa arda toate satele si orasele,
incepind de la Silivria ping la insasi Constantinopolea. Si pe nenorocitii
de bizantini, pe care ii prindeau sirbii, ii trimiteau in Serbia, pe care
insa turcii, ii treceau peste strImtoare si-i duceau la Brusa si in celelalte orase ca robi de razboi. Si era de vazut o jalnica vedere : Cine
robeau ? bizantinii ! Cine erau robiti ? bizantinii ! Cine tragea sabia ?
Bizantinii ! Cine murea de sabie ? Bizantinii ! Ale cui erau trupurile
moarte? Ale bizantinilor ! Cine aducatorii de moarte ? Bizantinii ! 0, ce
nenorocire groaznica !

3. Ajungind Cantacuzino cu acea oaste, despre care am vorbit, ping

chiar la portile Constantinopolei, dupa ce a ucis multi romei si pe cei
mai multi i-a luat ca prizonieri de razboi si dupd ce toate de jur-irnprejur le-a lasat pustiite si nimicite, cerea predarea capitalei cu astfel
de cuvinte : Oameni buni, eu n-am venit sa fac vreo nedreptate sau
dupg ce as fi facut-o cuiva, ci dupa ce mi s-a facut si mi se face mie
nedreptate. Sint regent al imparatiei romeilor pus de decedatul imparat
Andronic. Iar acel tinar urmas la domnie imi e imparat si ca un fiu
adoptiv; caci asa mi 1-a incredintat teal sau in fata lui dumnezeu. Ce
rau am facut, daca vreau sa mi-1 iau ginere ? Nu stiti ca tatal lui ma
privea si ma socotea si ma avea drag ca pe un frate adevarat si adeseori imparatia si pe adela insusi mi-I incredinta si domnia o impartea
cu mine ? Nu sint cel mai de frunte intre oamenii cu vaza, intre cei mai
nobili si mai straluciti, intre cei ce se mindresc cu avere, si cel mai viteaz la dus razboaie ? De ce va purtati cu dispret fata de mine ? Si
Inca unii ce sInt de neam de jos, si amestecatura de barbari ! Cetateni
ai capitalei, pentru ce am venit incoace ? Nu sa fac cuiva vreo nedreptate, ci mai degraba sg fac dreptate. Si pe cei ce au gresit, ii iert de
greselile lor, iar celor ce au Post nedreptatiti le voi intoarce din vistieriile mete si liniste si pace voi aduce in statul romeilor. De altminteri,
eu voi razbuna orice si, din porunca lui dumnezeu, voi rasplati faradelegile voastre ! Deschideti portile ! Ma jur pe Domnul Hristos si pe prea
a tot curata Maica lui, nu ma voi arata ca dusman, ci ca prieten".
30 De altminteri P : Daca totusi yeti sta neinduplecati

gi

indaratnici.

I.

587-588 descrie frumos si dramatic ceremonialul cu care a trimis pe fiica sa la

Orchan. o jalnica. vedere
Citind aceste ultime rinduri din 2, nu s-ar putea

spune a Duca n-ar auta s5 scrie intr-un stil frumos retoric. Si acest loc ca atitea
altele din cronica sa dovedesc ca Duca tie sa scrie nu numai frumos, ci si adinc
simtit.

3: Oameni buni q.a.m.d. : Vorbirile directe erau un mijloc de expunere a evenimentelor istorice in istoriografia antics, din care a trecut si in istoriografia bizan-

www.dacoromanica.ro

X 2-3

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

61

airroi-) T(i) '0 execv 01)1/ 76.011

T1,1111 Xai, gE,OLVEVELa %al f)(511 xai J10)1.11 Tfl ?lag:49011M, al/T0g Eig 7o9.Ettov iio-xoXEiro %at Ofiroc er@VutEvog Curio Eriku(30.ag kTitELV X.Ca XatilV :thaUg XAttag xcri rraEtg CixQrg airrfig 1119.Ecog. Kat To6g SIVTU-

xEig

`Pcoaai,ovg, fig

[Lev EipPOL 1117,1.1aXATEIJOV,

Eig

EEQP[aV

130Ti7CEIAITOV,

oirg

be Toiiexor, toy rro0Ou6v braPtfigovrEg Etc TIQoilaav xai rOcg Aomig 7(6414 SoFul:Dim); igOaaiuov. Kai, ljv 1.861v 'Halm iAEELV6V -aye; cot atxuctAaatovng;
`PCOIAUTOL IlvEg ot atzuaXcotrt6uEvo1; Trouator
TitvEg oi, a7tUDIOVTEg; 'PO.)-VAIOL TtvEg oratht6uEvo1; `Pcopato T[vrov to vEx@a creouotta; Toia[rov lIvEg
ot vExgrboarrEg; `ProuctTor 2'52 45Ervfig crupspoQeig
V.EV,

3. 'EA'a6v-rog SE toil KaVtaX01/TIVOil 0-1)V CCOTUT) TO) aTQUTU), OiTEEI Eleipta71131S)V Tit; Koovotavtiivoy, ..i[oX4i,g TOW `Palloctow ciAEi,ciag

10

6.7,01, Mi. T6)1/

xai SOCYUUAATOUg 7CAEL6TOUg Xai. TraVTa Ta 7tiCIL

iv 41[4 Ndal aff aVla1.1.6) XaTa-

aTilaag, ititTEL Tip/ 705k1V 2,,i)/031/ (Sg Oim &Sty.I'loaw TIN&

6.61xiioag ikfiktka,
(7.)
iivbryg, CO: Cog Otorv.rillEig %at ecomoilrEvog. 'Erri.-rQwt6; Et u trig Ocro-aEtocc
TOTaiO)V JtaQa Toy CUTOIXOUiVOU PaalAiWg 'AVbEIOVI,X01). `0 wog auto; 7tai, biec-

oozog rllg pacitAElag iurig i6T1 PctorAE6g %at lag %at& 'aim- okcog yaQ u0L aVithiXEV 0 Accrile avtov iVA7CLOV Tov 0E0i5. TL y.ax6v grtQata, Et (3caouat Ara(3Eiv
cdr-rOv yauf3(16v; 06% otbarE, Ott 6 7EUT119 arca thg et6E46v yvilarov vat icbQa
:tat ia@OcrExE xat iTtA.Er %at Tip/ PaatiEtal, goD,Cr%rg Cog ixeivov airrOv %at avETkler %at ouvEttierE TaliTTIV list' ifiOil; O& etpt -r6:v iV6000V, ToiV EintEVECIT6lTGOV,
TO7)11 JLEQUfaVer)V, ToiV
iv 30,0i)Tql XaUXOttiVCOV 6 .61rieoxog, -nov iv arearriyiatg
o akx.qu'o-ratog; Ti. E XaTUITQOVETTE; Kat Ta3Ta, yeVOg trig %lino rUng itat titof3aepotQov ruyxavoviig. At& tL roiito iVcclov, (T) TraiTal; aint CCSIAMOV rivet,

36b

20

6016 piaXov SmocaSacov. Koci, tons [tiv iltram6Tag acpirlt -al nocQunt4tata, tons
8' eCOIXTrairtag &MIAMI) ix TU5V ipAiw ilTiGUINCJV xai EtellVataV XaTaaTaaLV
ii,ciaco iv Tri TCov Tcoaccicov aoXiiiia. Et b' OUV, iyo..) To nail ilt6rxii6o) %at avraao6rboto 0E013 XE2LE1JOVTog 0L ora -rag avoutag 61.4.65,v. 'Avoi.cr-ri !tor (-rag) ot6A.ag
Ouvugt Toy beano-illy XQLOIOV Xat TT1V 7CaVIntiQUyV0V a:1mi; 1.111 iEla, OUx A; ixOcRig, &XX'

eog gollog gaavirouar."

2 a@V.tsvog Bull : etectp.gvou P II 19-20 avE-rilIcr sripsi: aveniffe P: avetifhi

Bull II 26 post av add. vorete stare duri et pertinaci I 11 27 Tag add.Bek : om. P.

tins, asa ca aceasta cuvintare a lui Cantacuzino nu e o cuvintare istoricS reala, ci

o compozitie literara a lui Duca, voind set arate c5, prin vorbe trimise ca acestea,
Cantacuzino trebuie mai Intl sa fi incercat sa obtin5 trecerea de bunavoie a Constantinopolei de partea sa.

www.dacoromanica.ro

25

LOAN VI CANTACIJZINO 1347-1354

62

IX 4X 3

4. Cei din capital insa nu i-au dat de loc nici un rAspuns cit de mic,
ci-1 intimpind cu dispret si oamenii de jos din popor i1 Improscau de pe
crestele zidurilor cu ocara sl cu vorbe necinstite, batjocorindu-I sl pe el
si pe sotia lui. Si pe fiica sa Elena, pe care in curind timpul avea sa o
faca doamna si stApina a lor, ei o terfeleau ca pe o tIrf5. Atunci Cantacuzino v5zind ca prin cuvinte si indemnuri nu era chip de loc sa-i supunA,
a apucat pe alta cale si prin actiuni razboinice si cu ajutorul oamenilor
devotati lui ce se aflau inAuntru, intrA in Constantinopole ; si la vederea
lui toti se adunA alergind si I aclam5 pi-1 slavesc ca imparat.
X. ImparAteasa Ana insa s-a inchis inauntrul palatului impreuna cu fiul

10

ei si cu putini ostasi si nu voia s se dea, ci striga si nu contenea s5

15

SufAr o mare nedreptate !" Oamenii lui Cantacuzino insa voiau

sa sara si sa intre isnAuntru si in InvAlm5seala s zvinture totul de sus
in jos si de jos in vazduh, ci Cantacuzino ii oprea. Ostasii lui insa aminLind de birfelile si insultele oamenilor de jos ce le-au revarsat asupra persoanei lui, erau suparati pe el. El insa cu cuvinte convingatoare Chita
sa mulcomeascA multimea. Atunci cei din palat vazind ca sint in pericol
de moarte, s-au predat.

20

loan VI Can- rele cele mai dinAttntru ; pe ImparAteasa a g5sit-o sezibd

tacuzino

spun

Domnia lui

2. Si Cantacuzino intrind in palat, a mers ping in came-

impreuna cu fiul ei, neabatuta de loc, nici sa se clatine

cItusi de putin in minia de care era minata in contra lui Cantacuzino, ci
sta jos Fara s5 tremure si cu totul fAra nici o teams. Cantacuzino insa
apropiindu-se cu crestetul descoperit a sarutat mina tinArului, apoi inchinindu-se dupa obicei si la mama si doamna tInArului, le-a fAcut urari de
impArati ai romeilor. Atunci toat5 oastea v5zInd bun5tatea lui nemarginita si CA nu poarta nici o ura de razbunare asupra dusmanilor sai, a izbucnit in urari de i'mp5rat si in cuvinte de slavA. Iar pe turci dup5 ce i-a
omenit, cum se cuvenea, cu daruri foarte multe, i-a trimis acas5, ar5tindu-se multumitor sultanului si ginerului ski Orchan ; cetatenilor capitalei
insa le-a dat multe dovezi de iubire si a iimpArtit foarte mite recompense.
3. Si pe ImpArateasa luind-o cu vorbe bune si dulci si cu inf5ptuiri
1347-1354.

25

30

pline de grija pentru dinsa, a induplecat-o sa dea urmare si

35

,s5-i

is pe

fie-sa Elena mireasa pentru Ioan Paleolog, fiul ei si al Imp5ratului Andronic Paleolog, despre care s-a vorbit mai sus. Si se fac pregatiri de nunta
si se i'mpodobeste biserica binecuvintatei stApInei noastre NascAtoare de
dumnezeu din Vlaherne ; si slujba cununiei si Incoronarea se fac dintr-o
X 3: biserica... din Vlaherne : nu in sf. Sofia, cad era stricafg de cutremur
(vz. Nichifor Gregoras, Istoria bizantina, XV, 2 si 11). Bisercia Maicii Domnului din
www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

IX 4X 3

63

4. Oi Si Thg 7rOhcog to Jraganav anOxgtoty [th toOrreg, (in gruxEv, aAla

xataygovoiivreg, iii3gErg xat (ITERoug 2t..6yovg of tov ShRou xvSaiol. ix TGYV

3tE10-

1CtX6WOV WaTiZEOV earthy TE AotS0Q0i5VTEg Md. TO CLI)T0i.) cr6tuyov xat Thv *vya-

37b

Tigav `Dt.ivrw, fly (7); iv Cain) Sionowav xat xvgiccv airribv o xgOvog gitEUE XELQOTOVf1CFCCO,
CCUTOi ci); protxUcoa Stic yAtkrng Xatgal1Q0V. TOTe 6 KavtaxouthvOg

Opwv, 011 Sia Shtehyogiaw xat vov*ETixaw 11.Orov Ovx iv TO Trageorav xEtgcboacrOai,
Thy CiUhv gcpege xat Sh Siert maer.tixiov %at Sla To:w ivTOg Efiglicrxolliven oixEUov
airr6;) EIZEIGIV ev it Haw IGOd JT6VTEg 0-VViNEOV Eni tp 19-Ea ccirroii dcprpoiiv-

TEg xat cbg Oaciaia SoVctovTEg.

X. 'H Si r3agatg "Avva gySov roil malaTtou iptkeicrOEloa ccOv tc:o view ailThg xat O2LEyoig aTeccTicbTaig (Aix ivESESou, aAla xaTEPOcc xat ASExhiiai" itlyovaa
ovx incr6sTo. Oi Si toil KIIVT0tX011tTiVa f'306X0VTO I.LEV E161T118liaat. xeci, ivTOg
iaEtv xat ataxTcog to Civco xattat xat Tee xatco Elg toy aiga ?tAxpirjacci, CcXX' 6
KavTaxovivOg ixthkue. OE Si iNatiaiat, CEValiti,WhintOWTEg Tag aboA.Ecrxiag xat
Taw Pavw6acov Tag iifigEig, Sig xaTixEov eni agOacoaov avtov, hyavecx.Tovv %Ca' ail-

10

15

gait. A1')TOg Si Sia Mycov )0avary XECTE3TeeciiVE toil Oxkov. TOTE 0i, T01.3 Allkat[011
EbOvrEg, Ott,

XLVERJVE'UO'UO1

1015 ilaVEIV, 7TAX050CFCtV eauTolig.

2. Kat Eizeli5ciw iv VI) 3takaTiX.9 Cri-v1.0Ev go); Teby ivSoTaTcov OiXLCMCOV

ETTE v v SE6ROLVOLV CrUV Tw vi6): ccirrhg xecOEtottevTiv, lLTI Cp@OrTIATCLCrTig TO 11.4A6AOU
RIPE lta@DaCOLEVOziaTic TO 1310V0iiV frls uhvibog, ijg inEcpigETo xater toil KtIVTU-

xoutivoii,

ivibrito Ce-resliofiacc %cti. [di cpol3Traeloa TO xcoliaou. `0 Si KavraxoutivOg CCVCCXEXElkUMIEVI1 Til xopvcpp agoaEyytaccg .x..ccraptket, rely xEiga toil viol),
ara (log Hog 7Te0GX'UVipag xai Thy phtiga xat bEGICOLVCCV toil VEOU, EiKpiNITIGEV
(IXA:

airoi); (7); 3acnXeig

20

38b

tale Tolicricov. TOTE &nay TO crTgaTeuRa ESOv Thy Cixgav

airrcrii etya0OTriTcr xat Thy Eig tong i)(1)901./g CIVELICCOLiEtV aqpiiphas xat iSoacre.

25

Tog SE ToiTxoug cpritosvhaag, thg g7C@Eas, oi)v Scivorg IrkEtcrTotg oirrinEppE, xapiing OlioXoyc-Ov Ta) hyEp.Ovr xcct ycct).(3ga) airroi) Ta.) 'Ogxav, Tag Si TroUrag TaoThoicag xat yiga n2LET,oTa thophaag.

3. Kai Thy Seo-aotviv ilEgansiroug iv

7I8Vopao-i kOycov

x.at agot3A.enrixat.g

7t()C5E61.V, EltEIATE Tal5TTIV XUTOUTEIA TO1) itai3Eiv Eig V15ficTiV Thy aka 0.11)/CCTqM.

`EA.viv sig -ray airrhg viOv 'lioavvhv TOv IlakaidAyov xat tiOV TIYO paciaicog
'Avogovixoii roil" licaatoX6you, toil Ov Trgoplacrag o 1.Oyog iShAtous. 'EToiRatovTOM Toivvv yaoi xat 0 va6g Thg Eaoyvtivig Sec:moil/rig ill.trov 0EorOxov 6 iv
Mazigvatg iT011.tatEtal Xai [EQOTE2LECET[al xat 6TEVEI; Ooil yivovTai xai Thp.1
17 xtvouvei,ourn. Bull: lavouvel3cocu P II 27-28 fortasse cpaornatE; acc. neoell. II 29 thy
bEcnroivriv Bull: -al SEcraoivi P II 30 Emus P: hcoillas Bull.

Vlaherne, ridicath de lustin II (565-578), frumoasa si vestita odinioar5, azi e disp5rutsa. Vlaherne era cartierul din capalul de nord-vest al Constantinopolei, spre
fundul Cornului de Aur, devenit din secolul al 11-lea cartier al curtii Imparatesti.

www.dacoromanica.ro

30

IOAN VI CANTACUZINO 1397-1354

64

10

15

20

X 3-5

data si sint intimpinati din toata inima cu urarea : Bine credi-nciosul imparat si singur stapinitor al romeilor loan Paleolog si Elena bine credincioasa Augusta Intru multi ani !" De asemenea i loan Cantacuzino, socrul imparatului, a fost incoronat si el cu sotia lui pi proclamat imparat
al romeilor pi fiul sau Matei despot. Si la masa cea mare se putea vedea
un sirag de Imparati pi imparatese, de despoti pi domnite ca Si cercul celor doispreze zei din anticitate.
4. Imparatul Joan era pe la mijlocul virstei de June, iar imparateasa
Elena avea 13 ani. Raminind grea, a nascut Imparatului un fiu; pe primul
nascut, baiat caruia i-a dat numele Andronic. Apropiindu-se insa de
timpul sprevirstniciei, a inceput sa duca o viata destrabalata cu felurite
innoiri, nu in niinuirea sabiilor si a lancilor, ci in desfrinari Si in destrabalari ; Si acestea raneau pi faceau sa porneasca fum iute din inimile multora. Cantacuzino insa nu dadea somn ochilor nisi atipire timplelor. far
turcii de cum au vazut si au cunoscut din anul trecut intrarile pi iesirile
din Tracia, nu conteneau sa treaca unii de la Sestos la Abidos, altii de la
Lampsac in barci de tot mici si sa prade Chersonesul. Cantacuzino insa
nu inceta sa alba grija de cetatile dinspre Serbia.
5. Atunci Si Suleiman, unul din feciorii lui Orchan, trecind de la Lampsac cu oaste foarte multa, a inceput sa prade Chersonesul. Despotul Matei Cantacuzino tritilnindu-se cu el undeva pe la Examilion in Chersones,
a pornit razboi pi pe multi din turd i-a ucis pi pe Insusi Suleiman.
16 De la Abidos la Sestos I
4:

11

17 Cantacuzino

18 Serbia om. I.

sd ducd o viala destrabalata : Rezumatul de istorie ce-1 face Duca asupra

razboiului civil dintre loan VI Cantacuzino si Ana, imparateasa vaduva, mama minorului Joan V Paleolog, nu se deosebeste de descrierea larga si arnanuntita a acestui

razboi din cartea a III-a a Istoriei lui Ioan Cantacuzino. In judecarea aspra insa a
tindrului imparat Ioan V Paleolog deosebirea e fundamentals (vz. si XII 2). Nichifor
Gregoras in Istoria sa bizantina' si Joan Cantacuzino in Istoria sa sau mai binezis
in Memoriile sale nu an decit cuvinte bune pentru caracterizarea tinarului imparat.
Joan Cantacuzino subliniaza chiar insusirile lui de ostas si ca suporta barbateste
ostenelile militare (vz. ed. Bonn, vol. III, p. 53, 6 12). Din felul cum scrie Duca
despre acest razboi civil, el trebuie sa fi avut la indemina o descriere prielnica lui
loan Cantacuzino, insa pornita in contra lui loan V Paleolog.
intrarile (i ie0rile din
Tracia: De la Sestos la Abidos ar fi iesire, iar .de la Lampsac intrare.
5 pe insu0 Suleiman: loan Cantacuzino, ed. Bonn, vol. III, p. 278-280 ne
spune dimpotriva ca Suleiman, profitind de stricarea zidurilor pe urma unui cutremur, a ocupat Galipoli si ca a mai intreprins dupa aceea o expeditie in Asia Mica
(ibid., III, 284, 3). Iar L. Chalc., I, p. 29 scrie ca, intorcindu-se dintr-o expeditie in

contra sirbilor, a murit de board si ca a cerut sa fie inmormintat in Istmul de la

Chersones, unde i-a murit de mai inainte un baiat.
Examilion: Vechea traducere

italiand scriind de Isthmon Coryntio chiamato Exemile" si per I'Eximili vastando

la Morea" (vz. Duca, ed. Bonn, p. 368), face confuzie cu Examilion, zidul de inchidere a isimului de la Corint. Aici insa e vorba de o cetdtuie din Chersonesul trade

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

X 3-5
alt0(0110,LCCO-TOg

.ICOOVVOIJ toil

E1)6E0E6TetT01.1

65

POlOathOg xat (117TOXQOTO00g Tw-

ptakov toll IlccXatoA6you xat `DIvic Titg EiN6EPEOTOT11;" airyoilatri; nolaa TCL

"

`01.tokog xat o Karraxoutivk 'Iwavvn; xai AE119 egog. Tov 13aatX6cog ',tat a6-r6;
aticold; aim -rij civiryr.p {3a6aiiy; Tcoaaiwv avriyo@iiiEro xai, Merrilaiog, 6 via;
dna, biart6r115. Kai In, ibeiv iv T 3 ACC1,8(110:CA sxEivtl OVCCOOV PC(6110.)11 Xal,

Paatlibuw, Eliartwalw xat bEaJtotvc7N, Lb; to riabai bcobixCLOiov.

39b

4. 'Hy yai? 6 (IcasOce6g lwavvi; Trl fiXtzia LECctoN Ecplo;, T7 bi 13aolli;

TAivi ty-v grog Liyouaa. '`Eyxvog be yEvoaivi TE'rlE Tod OCCOAXEI 1.11,01/ 3TeCOTOTOX0V (106EVOI, ov xai sAvbQ6vtv.ov irroN6aotai. 'AQ'Zaaivou bi neoaxe.)9Eiv at; Toy
TIT; eaprIklxterCTITOg X9OVOV, eCTCCOCaEiV itigaTO xai VECOTE4,E1V, Oir4 eV aixaciic

10

xoci, b6@aatv, ox iv %ourctoicac 7tui, eliSEA:YElalr.; xat Taiira baxvo6aat; xoti, xartv6v
bgtlr6 emonE[t.Troixratg am') xa@bLag rtol?,(7.w.

'0 be KaramautivOg ovx ibibou

iSAVOV TOT; Pkicpa9o1c abe tot; ;To-teapot; vuo-raya6v. 'AA..?: Co; EMOV xai ElAa'a0V

I'll; CV(V.11; ei,a6bta xat i5obta, ov 811Am-toy ITEEKTYVTEg of 1,11V 14 Eliaroil 3tQ6.; s'APubov, of bo Ex AcLavaxcru ovv axeTLOLS navy outxgoig, aE1IX6rouv XiNovvriaov. CO bi Kuvraxoutriv6; ov 1510LELTIE
3T,Q06XCOV Tel CpQ015ela re/ TO T V IeQpiay.
5. TOTE xat EovAilwOLv, Eig TO:iv vioN -roc; '0,9xav, 7teeaoug &AO AcylapaTOV TECCQEAllAiNTOC Xe6VOlf of TOTTXOL Tex

xou Cl'OV

6TEK1T14 akEibtli EA.E11X6CTEL XE(60V1160V. CO bE

biarOtrl; MarktIog 6

KaVTaX011l111,0g 6UVISCVTTIOGIc aire) 3TEcC rit01.3 TO Ey X E66ovilact)

ITTEL JtOXE[i0V xat 710AA01);

`E':;otailLov, cruva--

TOL/T.1.CM, 64.0"E xat CCUTOV TOV IGUXETIptelV.

TILI5V

4 00/11y6E/EUTO P11 6 SECMOTCOV,

6Earceivow P11 11 ZOLTCCUEOLL; SripSi :

ZOITfitlin P II 12

8(14 P: 69111iiv Bek 1 xacibias acc. plur. scripsi: xu,obictig fortasse pro xaebicg acc. pl.
neoel. P11 15 da Habido a Sexto III 16 '0 6e-17 269(3iav om. I.

(vz. si XXIV 2). Gheorghe Pahimer in Istoria sa ne spune ca turcii cuceresc in Tracia
`Eatki.A.Lov
cpeolietov
ovtw A.Eyouevov
ed. Bonn vol. II, p. 587, 5: cetatea asa-numitd Examilion". Tot asa si Joan Cantacuzino ne istoriseste ca i se preoau
mai multe or.w i cetati, Galipoli insd vi Examilion (Ka).Atoiuroktg xai `EZauD.Lov
ed. Bonn, vol. II, p. 476, 10) i se impotrivesc. Cp. si nota lui Du Cange la Chronicon
Paschale, ed. Bonn, p. 589. Gheorghe Sfrantes ii spune tot Examilion is zidului dinspre
uscat al Constantinopolei. Oastea lui Mahomed II tabdrdste ca nisipul marii de-a
lungul zidului dinspre uscat (Kat& to `EccRIA.tov ti; xiecrou p. 237, II) de la o

so

mare la alta". Sau poate cuvintele de la o mare la alta" ar indica mai degraba ca
autorul cronicei, din care cronica lui G. Sfrantes a fost interpolatd, se gindeste nu
chiar la zidul Constantinopolei, ci la asa-zisul zidul cel lung pe care-1 ridicase, la

40 km la vest de oras, impdratul Anastasie I (491-518), cam pe unde vine Ceatalgea

turceased de azi, ca un zid de apdrare al hinterlandului Constantinopolei in contra
invaztilor barbare de la nord. Cp. A. A. Vasiliev, Histoire de l'Empire byzantin, Paris,
1932, t. I, p. 141, precum $i nota lui Du Cange liaxgOv -mix(); to ?.cyotavov 'Avacrtaaiou

zidul cel lung asa-numit al lui Anastasie" din Chronicon Paschale, ed. Bonn, p. 443.
17

www.dacoromanica.ro

15

20

LOAN V. PALEOLOG 1341-1391

66

XI 1-4

XI. Cantacuzino insa vazind statul romeilor ajuns la strimDomnia lui

loan V. Paleolog toare, iar pe ginerele sau si coleg de domnie loan petre1341-1391'
cind in destrabalare si betie, era foarte necajit ; si intr-una
din zile i-a fault pe fata si fara nici un inconjur aspre mustrari ; atunci
dinsul a plecat din Constantinopole cu doua trireme si a ajuns in Italia.
Cantacuzino. Camas singur imparat, pe cit ii era puterea, s-a impotrivit
dttsmanilor, cind turcilor, cind sirbilor. Si turcii deseori sarind, stricau
Chersonesul.

2. imparatul Joan insa, dupa ce a stat timp de doi ani in Italia si

10

15

20

25

Franta pi pi-a adunat multi bani de pe la italieni si francezi drept contributii benevole pentru apkarea Constantinopolei, s-a intors inapoi si, venind in insula Tenedos, caci era locuita atunci si apartinea romeilor, era
apasat de grija, cum it va primi socrul sau, imparatul.
3. Tot atunci un nobil genovez a luat-o la drum cu data trireme din
Genua spre Elespont ; deoarece statul romeilor se zdruncinase sl ajun-

sese la deplina destramare, s-a pornit si el din Genua, sa is in stapinire

vreo parte din cetatile Chersonesului, precum unii au luat Chios si altii
alte locuri, genovezi si venetieni. Si in tale intilnindu-se cu imparatul si
intrind in vorba, imparatul si-a descoperit gIndul si 1-a gasit pe om gata
sa-1 asculte si sa-i dea once fel de ajutor. Si 1-a incredintat cu juramint
ca-si pune viata pentru dinsul si ca o sa scoata Constantinopolea din
mina lui Cantacuzino, cu ajutorul lui dumnezeu, pi-I va pune pe el singur imparat al romeilor inauntru si afara de oral. Numele acestuia era
Francisc Gateluzi. Imparatul insa i-a spus : Data aceasta cu ajutorul
lui dumnezeu se va face si to -mi vei fi de ajutor sa-mi iau imparatia, mi
to voi face cumnat, dindu-ti pe soru-mea Maria de sotie".
4. Acceptind amindoi promisiunile, au strabatut Elespontul, cum trebuia, si plutind prin fata Constantinopolei in timp de nOapte, au ajuns
suflind dinla poarta cea mica, numita a Maicii Domnului Odighitria.
in Italia fi Frania:
XI 2 PEenavia Franta si nettawbv francezi, vz. V 2.
Duca face confuzie cu intimplari din calatoria facuta cu 30 de ani mai pe urrna de
Manuil II Paleolog (vz. XIV 5; cp. Echos d'Orient", 38 (1939), p. 339, n. 1). Joan
V Paleolog n-a ajuns decit ping la Venetia ; despre aceasta calatorie vz. pe larg in
0, Halecki, Un empereur de Byzance a Rome 20 ans de travail ,pour l'union des
egliscs et pour la defense de rewire d'Orient 1355-1375, Warschau, 1930 si A. A. Vasiliev, Il viaggio di Giovanni V Paleologo in Italia e l'unione di Roma del 1369 in
Studi bizantini e neollenici III", (1931), p. 153-192.
cum it va primi socrul
sciu : Calatoria lui loan V Paleolog a avut loc in 1369 si Duca o pune gresit Inca
in timpul domniei lui Ioan V Cantacuzino, care de la 1354 nu mai era imparat, ci
calugar cu numele Ioasaf. Aceeasi greseala o intilnim si la Laonic Chalcocondil, I,
p. 46, 3-47, 18 ; aceasta e o dovada ca si Duca si Chalcocondil s-au folosit de un
izvor comun, necunoscut noua si care nu ni s-a p5strat. SA se fi folosit unul de
celalalt, e greu de crezut, caci amindoi sint contemporani si scriu in localitati diferite, departe una de alta ; gi apoi fiecare mai are amanuntele sale deosebite despre
aceasta calatorie (vz. V. Grecu, Istoricul bizantin Duca, p. 605-606). Aceeasi gre-

www.dacoromanica.ro

XI 1I

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

67

XI. '0 bi Kaviuxouiva; 6,965v iv 0 TEV(I) Te( TO:1V `1)(011Ci[COV Jigay[tata ruy-

;0:worm, ten, Si ya143@ov Cd1T0i3 xut atitiPaaikEi,ovta 'Iwavviv iv am-call %at

ttito 8hyorra, ituoxiQaivE %at Lai v rlEocry xa-rovetbitrag avrov (IVIDEXEMkkiNtiV(9 aQ0Cith7(0,), E rlA E Tr1s 116kEug ((UV

hot vtiwecn %at et;

'tl-coatav

40h

60-

%ETO. `0 8i Pal:Fax6g KavtaxourivOg Ithvo; claukEiscil El; PautiEU;, ii(Yov rl &Ova[tic, ONTExaillatato tots intEvarciJoig, njl t v TO4r401,g, ail 8i Eisof3oig. Euxveczig
oiiv of Taexcli, nriboavrEg. ino@i9auv XE66Oviuov.
2. '0 Si (3autleOg 'Tweevvrig &it)" xQOvov iv tri 'Ircaia xat rEQ110(ViV 8tairrt0AJIGOGO(1,1EVOg
1343aciag xat ato27Lchg ix TOW ITC(ALV %at rE,0[1.C(Vo5V 'ffITOCCU90
i(IT4,26r1 xai iv "CIA TEVitKly
xeceiv Ei.)Ee-yEatag EVEIM 'TIC; HOXEcog AOLEI(ITUACCX
vrjow ikaeov, ;Tr, yeCC) 'TOTE Oi.X01116VT1 %Ca Tan/ TOlf.tatOW fillij()XEV, Ev cp9ov-rioi, bi

10

niog ccOrOv o nEract?Og xai (3aolksi)g inT080.---ETat.

3. TOTE Erg tGiv dy EV CoV rEVOIJETTIg (Yini 86o rQui'igEat, JtAEti1aCtg Ex FEVOliag
ITQOg TXMIGAOVTOV,

it

to -row .Pcopkawv To9cluato )tat Et; navtaij ilwavLauOv

gip;

xaDEva-rfixEt, Ta 7T,OetYttata, (7612pArs xal, air* Ex FEVOiNag tov ACEPEIV

Tan/ XE660111)0-0'0 (1)9019ICOV IOC) 8Eangav, (1); ETE,90t, Xtov xai, cWoL 614oug

TI

15

to-

novg, rEvcrutrom xai, Bivstoi. Kai %at& neu208ov Evruzebv -r(f) PautlEr, xai, XOyovg
ouvavarag xai, sir yvd4triv o Pa(LXE1); livaxcainpag avrov, EirTE rOv ifv8(la xatanEL'&ij %Cd, Eig rmarroiav PoiplEtav groLuov. Kai, JTICITth(lag 0(1)TOV OQX0
(7)CYTE
TYIV 1111./i1V als.3T0i5 astvco, 157ti@ &ma xai TO 1164v itii3OaL ix 7Et,e6g KCEVTC(7.01JtilVOi5, .0E0'11 ifuvEciyarrog, xai, dyrOv uOvov 13C(611Ct TC011ataW XaTaatilCrEl EVTOC
xai iscrog r1/4 at67,Ecog. (I)E10(VTUIC111.0g ?IV O&M; o Fatskoiitog ri v imovuiktv. '0
8i Pccculdg El Tat() 0 E0ii (ILVEQyOITVTOg yEV il(YETCIL itCd. g (.13 of (3OTi43OV iV r11
inavaMppEt, trig iprijg f3acit7LEIag, yauf3Q6v GE aotiloopcu, be 418EAcpii ti3 i3:1

20

Ma@ta."

25

4. E.-Lig-ay-mg av CzuvOTEeoI. Tag iutocrziaug ?g-rEuov TOv 'EXXiloaorrov, (1)g

exciiv, xai, Sr) aTAElkraVTEg tiVTLY,OU HOXEcog 8Let

aOkti

trig vuxtO; EcrOacrav iv tri

ttot4

tit Ltovop,cfccillivn ti; '0811yriteiag. Kai, etvip,ou GT08E/Oil 7EVEUOVTOg VOTOV

4 8ual P, sed vide v. 13 11 10 aueucrui,azil; scripsi: JUQuicui.azio, P 11 13 Oiio P, sed

vide v. 4 11 23 or Bull : a0L P.

in G. Sfrantes, I, 52, 5, unde pare sa fie interpolate din L. Chalc.

poarta Odighitria: e poarta Maicii Domnului care to duce pe drumul eel
bun, fie ea acea poarta era impodobita cu o icoana a Maicii Domnului Odighitria,
fie ca prin aceasta poarta se ajungea mai de-a dreptul la o biserica sau manastire
inchinata Maicii Domnului buna calauzitoare la drum, care, pare ca se gasea linga
seala e

si

4:

zidul dinspre Marea de Marmara in partea de r5sgrit, cam pe la mijlocul zidului.

loan Cantacuzino rose ne spune ca loan V Paleolog, fireste nu cind s-a intors din

Italia, a intrat prin portul cu Sapte scarf, rygvc-ro vux-rog EvSov Toi3 Ev Trc-rao.x6tho,..)
vrweiou ed. Bonn, vol. III, p. 284, 21 : a ajuns noaptea In6untrul santierului naval
din portul cu
apte sari". Acest port Heptascalon se afla pe tarmul de sud al
Constantinopolei ; vz. M. Is. N(omidis), Xciern; roaoycoacp,x15; xai clexaLoi.oyi.v.og TA;
liccsatcovtx1);

licovatavtivoumiXEcog Stambul, 1937.

www.dacoromanica.ro

41b

68

10

IOAN V. PALEOLOG 1341-1391

XI 4

spre miazazi un vint foarte tare, lui Francisc i-a venit in cap un siretlic.
In triremele lui erau multe vase pentru untdelemn ; caci avea o mica
incarcatura de untdelemn luata din Italia, pe care 1'1 si vinduse, si ulcioarele mari le ducea goale cu el. Si a poruncit vislasilor si au luat cite
doi un ulcior si-1 sfarimau de zidul orasului si se producea o pocnitura
mare ; si n-au Incetat sa izbeasca si sa scoata strigate, ping ce paznicii
auzindu-i, au sarit din somn. Intrebindu-i ce inseamna zgomotul, cei de
pe trireme au raspuns ca : Sintem corabii de negustori si avem mult
untdelemn, parte pentru Marea Neagra, parte chiar pentru resedinta imparateasca si abatind din cafe, iata ca o corabie a fost sfarimata. Dati-ne
o mina de ajutor si tot ce a ramas din incarcatura, vom imparti frateste,

numai sa scapam cu viata". Cad marea avea o infatisare tot mai salbatica si scuipa valuri spumoase. Atunci cei dinauntru deschizind portile si iesind afara ca douazeci la numar, cei de pe bancile de vislit stind
15

20

25

30

35

inarmati ca la 500, an intrat si au ucis pe paznicii ce se aflau in turn.

Apoi lasind triremele goale, au intrat inauntrul orasului ca la doua mii
de oameni cu toate armele si cu toata pregatirea for de lupta. Imparatul
insa cum a intrat, a trimis de indata din cei mai de aproape ai sai pe la
locuintele Paleologilor si ale prietenilor din parinti si si-a anuntat sosirea. Si cu totii au alergat, caci era noapte. lar Francisc urcindu-se intr-un turn si punind in el o paza puternica de scuticri si lancieri, 1-a dus
acolo pe imparat, inconjurindu-1 de ostasi bine inarmati, latini si bizantini. El insusi alerga sus pe zid impreuna cu o garda foarte mare, in
limp ce strigau cu glas mare : Intru multi ani, imparatul Ioan Paleolog !"
Si a inceput a se crapa de ziva si poporul prinzind cu urechea
strigatul, a inceput sa alerge la ipodrom; facindu-se dimineata, foarte
multi, si oameni de ai palatului si din popor, venean cu gramada. Imparatul Cantacuzino insa in graba a intrat in manastirea Maicii Domnului
Perivleptos, isi tunde parul si imbraca haina neagra de calugar; pi-i face
cunoscut ginerului si imparatului, ca intrarea in palatul imparatesc i-a
lost pregatita. Si imparatul coborind din turnul, unde s-a fost intarit, a
inceput a merge pe strada ce duce la palat, insotit de toti italienii si de
conducatorul for Francisc si de toata populatia capitalei, citi ii urmau
pe el si din nobili si din popor. Atunci si Imparateasa iesind imparatului
intru intimpinare impreuna cu Andronic, copilas fiind Inca, s-au imbratisat cu drag unul pe altul si veseli au intrat in palat.
Per ivleptos : adica a Maicii Domnului care poate fi vsazutg din
toate partite, prea vestita si strAlucit5 ; era asezata spre coital de sud -v.est al Constantinopolei. Azi pe locul ei se ridica biserica armeneasc5 Sulu-monastir ; vz. M. Is.
N (omidis) Xlierrig Tonoyeaquog etc. si R. Janin,
Le Monastere
de la Theotocos

manastirea...

www.dacoromanica.ro

IX

VNIIINVZIE-0021C1.1.

SVD11(1

17

69

9 50%plic1n70(50 110135icboo ANA.octoArat -DA11

oloA, 51731 A10361t161 (I.01Q,D A100.
.
)DX0001100 73134AD /MOIL Act a);:a A01X2 9117) 5n1y7)21 Acawai Aop..aocb c101ny3 g in%
173%

`,13It10o1131c

5701

573Allo1( 57),13%

51o13rm

.3a3c)3

ongitno

,to.o 5091 45)7)1383

A3 (131 (1)X101 51.1.1 5033,t911 A0173W3A0.0

ALL!

5.0n, %fp 50Art9

ADO g 531A0591073
(t0 A01t731013 531,1,9996x ims
531Anovioin? 5m2 10 53-4n,(c,tch noci0v.19 .013X
531 im9li31,t1c3 '10A1L(q3 532Anotj11m8g 39 511. 9 '50060. 10 A(01 A003611,181 A.13A1814.31C12'01 .110 IV %1601L17) lath' A31103 531A0636 A01131:3 `c,t1(071 701 A311 A3 Lii tbtuAoll

`Lipo91730

701

ILL

0v93A3

itgrtgamm

AcoLtn.

tilF)

39 A3

a.00.0113y10DO

A(10

itoyrict 59157!

01

(1031

MC 531A70DL):41315

170%

511

1,tA.(1361?

113%

A3

Awl

573:ritt 173% MAXUS A01

A01a0d) 5(0 10Chy3072 g3T19010331i731q 73 A0A9Ti 1.11i 3.1A30731tcj 5 1:u. micpopiorooype. scou Oy Aoalupla? 19000a 113% A0X1A000flp A0y310

)01A3.0.1031(70113%

in

'nuctoc,incoup 319j, 10 501A3

5701 CM, .5)3() 531A1010A7) 170%

531A0e3;"3 50)

1901{13 A91

10 10A31iipp.)0%1313)31C 10y1f0A3 %3 M01 AC0a3170% 5(0 A) A.73031.3.013 113% 5001

A3
cbkocLu Sxmarth .A.7371:1-1933:70x 1pst 5722. 513816181 3x 52-,u 531A3612

`41.911.01a72

5)31A30.313113

pax, .139170a707c
Aaaylicip 592,1.3 au 59-)3you 5T ioroXing A.(1.9 tiODU
a. 33 593y1ong A(7)6L13013 1)3% 0.0(1315)31C 5731(1310 AC0.7. A.0)13%10 c101Q13 A3 5101 11700 1013T1 AC01 moilormpu pax A,0)1 AC1)X1152731C 01(113
`A.031()Cb 3A73111403 A1.1.1 001933 1061:2
173x,

533.4t...9u `A0303

AcoAacuc pox 5D,e9actx9

ALL

()DA.

30 50%.0111,1:00

A.(130.13A72 513 73A3

A.91(170 A.0.0 51731011L.0731C(1, 173%, `510A.DX/C01(

AC01

30)3g1ci3A)0 A91 -log

0,

,9 5910,73 (3,u A37.3

11.11,0 51019137(71 510.39tho.a09 5131AfOog .50ompthoy1343ri )?1(yoll"
ctokormy/oH 5o)3:10.030 .(L0Ampcor
0170-j,(511. 30 A131'A.013%11y in% 9 -lig

73310 7313Cb11531C 5)0 A..9/(2.D

OA11DV 51

173%

5197xricod,

yl.0 51101l

SI

OZ

0)A7)3/ (101 5(10X131

not

I7,i2

5136t9ught4
10 0101 0.011731031C

001

173%

.11110%731A7)X 591 A3

Altri

At,tog A3X3812 513 A91 .Aorrioogoicat; 51990t81c 33 5Lut3110A3A.

AIAi

173% 17310AA31(bTI70 701

1101173y

59a1C 91
173%

(1)%017L1A1315(1)

liArac ml

1304161C

IZ 511^,020d d

II

II

001 -DE

0 50.3,00730 A(1)0,(3170X 91C1) (101 -(119

inuac 5101

Nil

'50131(01t

5101(73.1L 173%

A000

AC01.

(01

(WIRT

ACOA.3AS,L3

173%

3191 pox

en

ii h017)TardID d
II

173%

33 50.3,00730

13y1970g pox thati-rimt. 13;1.mA Alla

3(13002 A90

c0x1,1063A,v, d71nacb360 71A0

Aool(lto 513 01 *A011D1(731.0

Nag

an

Aogoop inm

A01112y)31C

A06Laoyoy.1?

A.000 AC01 (1.01

A90,

lomoyo pox

0,

(1.011C31016311 A(170163.013 17313813% A.La

11A011 5111

n.93.91) m13D136Ls701l1013

50.1737415 ALLI
A031011

Roan

(131101A0,0 111

101.013y11 A9041)(00 01A0M3.013A(19

inwoolni?

InuA.

It DmotroN Dun.octiAmtgooic du 131(1030

oi.,torpott.tiax. Swyt,tyyQ 1707'. 10A3r1oynA.) -p

:asd!Jos 7]t90o1!0

IC 510YYTYP :d 5aY1PCO2

ling

rtltn.

101301[112

7011et

7311A,

so)dalawd v 'aiodaunur3)suo0 ui unaling" ap el uotpas anbiaolsui pe3v '.tunoa

1 9Z '(Si76I) 'd 'I0gC6I ui Ftseape a.rgsyueut aleod
!euinu e-s 'ipe.2nLe3 Rep
outznoqueD tnsul, au aunds e0 un thug e tels ut, ea.olseueut IS ati2Joatio u!p
M.191
pa 1.11.10g 0A
MO9Asc1n
aue2uew
unroll
'd '90E (6I aidsap
visene aillseueut ZA
6

www.dacoromanica.ro

OE

IOAN V. PALEOLOG 1391-1391

70

10

15

20

XI 5XII 2

5. Iar imparatul Cantacuzino a parasit dintr-o datA si marirea si

domnia si desfatarea cea lumeasca si a cerut de la imparatul
dea
hrisov s piece din Constantinopole si sa mearga in Sfintul Munte, sa-si
duca viata de calugar intr-una din manastiri ; ceea ce a si facut si acolo
ducindu-si viata cu bine destul timp, a repauzat in pace. Cam tot atunci
s-au savirsit din viata si Orchan, lasind domnia fiului sau Murad.
XII. Imparatul loan trecind de 25 de ani si ajungind la virsta barbatiei, a mai facet, dupa Andronic, doi feciori : pe Manuil si pe Teodor. Si
Andronic intrecea pe toti semenii lui in taria corpului si in statura si prin
frumusete covirsind pe multi. Murad avea si el feciori pe Savuti care a
mai fost amintit ; si pe Cuntuzi si pe Baiazid ; Cuntuzi era de o virsta
cu Andronic si, avind o data cu el o intilnire si petrecind la o veselie impreuna, au scapat vorba ca, prinzindu-se amindoi cu juramint, vor face
rebeliune si Cuntuzi va pune mina pe Murad, iar Andronic pe tatal sau

Ioan si in viitor vor fi ca niste frati si Andronic o sa se faca imparat,

iar Cuntuzi sultan. Acestea ajungind la urechile lui Murad si, dupa cercetari amanuntite, aflind ca vorbele au fost spuse cu adevarat, ii scoate
ochii fiului sau Cuntuzi ; si trimete impkatului loan scrisori, in care
arata orbirea feciorului si cauza orbirii si-i spune ca pktas la vina este
si Andronic, feciorul lui, si daca nu va face si el la fel lui Andronic, va
porni razboi neimpacal in contra lui.
2. Atunci imparatul Joan, fie ca nu avea nici o putere si nu se putea
caci de cele mai
indusmani cu Murad, fie ca nu prea stia ce face,

25

30

multe on era usuratic si nu se preocupa staruitor de alte lucruri, decit

de femei frumoase si chipese, pe a cup si cum s-o ademeneasca, iar in
celelalte lucruri, oricum ar veni din intimplare si le va duce la capat
roata norocului, asa le lua si le primea,
1-a orbit si el pe Andronic
si nu numai pe el, ci si pe fiul lui, loan, copil mic fiind si abia gingurind.
Si in local lui II incoroneaza intru imparat al romeilor pe cel de-al doilea
din feciorii lui, pe Manuil ; pe al treilea insa, pe Teodor, 11 'mine des5 : in Sfintul Monte : loan Cantacuzino, ca monah Ioasaf s-a retras (vz.
Memoriile sale, ed. Bonn, vol. III, p. 308, 21) dupa vreun an in mgnastirea Vatopedi

din Muntele Atos, unde se mai pastreaza si astgzi frumoase foliante copiate caligrafic de invalatul inip6rat-cAlugar.
s-a seivirsit din viola si Orchan : aici cronologia lui Duca e numai aproximativa, c5ci Orchan a lasat domnia fiului sau
Murad I in 1359, iar Ioan Cantacuzino a murit in 1383 (vz. G. Ostrogorsky, Geschichte des byzantinischen Staates. ed. a 2-a, p. 423) la Mistra (linga Sparta) in
Peloponez, unde feciorii lui s-au mentinut despoli si dupA abdicarea tatglui lor.
XII I a mai fost amintit III, 3.
vor face rebeliune : despre razvratirea
acestui Andronic IV Paleolog, intimplata in 1373, vz. si Echos d'Orient", 38 (1939),
p. 334 urm. L. Chalc., I, 36, 20-42, 4 vorbind despre aceasta rebeliune, iI numeste
Eaoutilg
Saugi, c6ruia tatal sau Murad ii scoate ochii, iar lui Andronic i se
:

www.dacoromanica.ro

XI 5XII 2

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

'71

5. '0 Si riaatiE6.; Karoaxolicivi; a5TCL:; &TEL; xat bOrav xui paCilkEtOLV xcd
TELIJCAV trly %ata, 1,C601-LOV itirCEL gOL,Qa 700 Pacialcog ?66yov Tov i`r;EXOEIN Tfug 116XEcog

rat EMIEIV EV 7&0: `Ayto,) 'OpEL xat ttovao-at, iv ivi, T6V 110VaailWiOV

JtarlItE 71.&V,E1: Sta.(343Ccaa; zEOvov ixav0v xcaCi; iV

'Oexav iyy6c inkimpaE TO 'air;

Tw viii) aka) McogCr.

`coyil;

EtELTIVI,1

8 :cat nE-

aVE7taiLaa70. TOTE rat

(Viral") riXog, tiiv ivE[toviav xaTcauubv

XII. '0 bi PaatkEiig 'Icoavvig 6.7rE,9136; Ta xs' gni "'Lai Tip/ avbE4av {1XL%Lay iv8i)g i3toii16Ev vtovs RETCC TOv 'AvS9Ovixov S6o AlavoiyijA, xat 0E6bovov.
`0 Ss 'AvbeOvrxog intEgEizE ovirrag To65 auvytkixalyrag i V TE t14.1.1.11 faLJilat0; xut
iv fiXixice xai, xdckA,EL Stacpiclaw roXXoi ;. '0 Si Mwoat xat al7/TO:; gZOW 11100; 76V

10

TE Eaf300TLOV 70V ITOCIVI1'4EV7a xat KOUVT00`:,11V xat IlaylaZAT, 0 Si KOLIV70011;

tailAtxo,; 611 (751)V tGl AVOQOVI,X(1) xat 'XCATGI ZalsOOV GLIV6JV a074) xat aUVEUCHaLVkLE-

vog 41601 X6yoc, dog 01.1.66arrig el[apoi fiv-rugaiktv Eta7Tocigovrat xat, o viv KouvT0611; toy Mweat, 0 b' AvS@Ovixag Toy 'Iwavvriv, TOV ACCTiQa a0T00, btaxsk@IGoyim. xai, gaorrau aSEXcpoi, Etc TO E rIS xut 0 ttiv 'AvbeOvixog Tip/ (3aatkEiav, 6 bi

4th
15

Kourroi)rig Thy ityettoviccv OtvahiriTat. EvornOei; bE TaiiTa 0 Mo.),o(IT xat i:;T6011C; ax@t(3(55g %at p,abdw to Aco.rxvi.ct

i'80OUTTEL 70'0; 0014100g 7015

LtX11.011,

14,015 C(07015 KOLIVT01./[0'U XCLi, atiXXEL 770; TOV (3aal).Ea ',Icoavvriv yea(pa; bT12L0.000l;

tilt' TOOLCOGLV tot vtou W0T00 xat 71)V &JURY

toy sAVOCIOVI,X0V xat 14.0V a'0700

beoviwp, EyEQEI 116xTiv Zianovbov

cat'

2. TOTE 6 Ow:Iasi); lwavvig i

71:04b6E0); %ea alJVCLL71.0V bTPLiOV

Et ail ;tad, afire; Tec

1iCCI.,

iota SQLVIEL rj2 'Av-

20

aka.

Stet Thy

abvvailiav ijv EizE, rl cui,6(ov ix-

yviDaEcog,
ijv yaq d;
i7ELITO2L0 "/.00Cp0g xat [al 7t02017tQayvowTiv Ev iiaor; 76 7COVilata Jailv iv yuval6v
CoclaCal; rat 'ILLACLig UT? ETbEL rat TIVOg "/.0d, ACT); 7tayISE6013 airiTV, Ev i .10)10I-

r0.QcoSibg Staxiiallat, TO) M01196a, Il sta njv {m5TieTICYLV

25

E2v0m, xaTec toxriv xat %arca-cm-zany et763,66dait, o8rw x,at ibiyen, xai, avTEX6[1.13avE,
iT6cpXwasv wiry xai, uOtO; Tov 'AvbeOvixov %at 06 tOvov
a6rOv, (Da& xat Tay UtOV aUtoU 'Icoavviv, vijatov 8vra xai !_t6),A..7 ivEnitovTa.
U0700 Et; Paat?,ia `PoAakov, -rev
'AvT' airroii Si atiTEL 70V EIE0TE@OV T(7)V

aLV itiQOLg,

c7)

MavouilA. Toy bE - p(.Tov, TOv xai, 0E6Sco9ov, bEaminiv AuxESatliovic,cg %aDian-16ly.

.ysti).; P II 12 icri)XE:co; Bull : IGOXizog P 11 13-14 liouv-roilyig scripsi: Ttuoi:oloc,

Bull 11 16 avabe511-rat P: avaUZe-rut

sed Kouv-ro-tiiog supra lineam P: Kouvroito; P,

Bek.

toarna in ochi otet fierbinte. Dupa G. Sfrantes, I, 55-56 feciorul lui Murad se cheama
Musa Celebi (Mcocrijg TtEXtfig) gi Murad II tale capul.

www.dacoromanica.ro

30

IOAN V. PALEOLOG 1341-1391

72

10

15

20

25

30

XII 3-5

pot in Lacedemonia. Iar pe orbul Andronic cu b5iatul loan si cu sotia ii

tine incuiati in turnul lui Anemas.
3. Stind ei timp de doi ani incuiati in inchisoare, au fugit din turn
cu ajutorul latinilor din Galata; si genovezii primindu-1 pe acesta, Tncep
lupta cu constantinopolitanii, avind pretext pe Andronic. Si r5zboindu-se
destule zile tatAl cu feciorul si feciorul cu tatal,
asa de departe a
ajuns neomenia romeilor si vrajba fat5 de dumnezeu in urma calcArii de
odinioar5 a celor mai infricos5toare jurAminte !
Andronic intra in Constantinopole si se proclam5 impArat al romeilor, iar pe tatAl sau si pe
fratii sai Manuil si Teodor ii tine incuiati in acelasi turn, in care a stat
si el ca in tartar, precum i-a tinut Zeus pe tat51 sau Cronos si pe fratii
sai Pluton si Poseidon; si el singur a inceput s5 poarte domnia.
4. Si stind si ei doi ani in turn au fugit prin lucrarea unui f5c5tor
de rele care avea numele de Angel, jar dupa porecla i se spunea diavol pi,
purtind pe amestecate numele cu porecla, se chiema Diavolangel. El
scotindu-i deci din turn cu mestesugul fie al ingerului fie al dracului,
i-a pus intr-o barca si i-a trecut dincolo la Scutari. Imp5ratul Andronic
insa afltnd de fuga tatAlui si a fratilor sai, n-a vrut ca bizantinii sa aiba
de suferit mai departe nenorociri si el sa fie vinovat de aceste rele, si-1
cheama inapoi pe tatgl si pe fratii sai, dindu-le asigurari intArite cu jur5mint,
aduce in Constantinopole; si pe tatAl sau it urcA pe tronul
cere iertare de vina greselilor; si
imp5r51iiei si cade la picioarele lui
el it iarta. Caci Andronic t i avea un ochi deschis, iar Joan fiu-sau pe
amIndoi, clipind din ochi si uittndu -se incrucisat. Atunci imparatul simLind mare durere din cauza suferintei ce le-a facut-o, s-a induiosat si i-a
trimis impreund cu fiul si cu sotia sa locuiascA la Silivria, d5ruindu-i
acest oral si Daneion si Heracleia, Redestos si Panidos. Iar lui ivianuil
ii pune coroana pe cap si-1 proclama impArat al romeilor.
5. Cit despre Francisc Gateluzii, pe care cuvintul de mai inainte 1-a
aratat ca prieten bun si de mare credint5, impAratul ii da pe sora sa de
sotie si ca zestre insula Lesbos ; si dupa ce au facut nunt5, s-au ridicat de acolo si au locuit in Mitiline. Si piny acuma n-au lipsit urmasi din
neamul for sa domneasca peste aceasta insula.
2 : turnul lul Anemas: era un turn cu o inchisoare vestita pe care cronicarii
bizantini o amintesc nu o data ; sa se fi numit astfel dupa un emir arab de prin
sec. 10 care a fost inchis acolo. Turnul era asezat in zidul cel mare dinspre uscat
inspre capatul sau catre fundul Cornului de Aur ; vz. M. Is. N(omidis)
Xaerri;

Tcbv xeffraiAnv tuxubv trig p.Ecratcovi,xii; K-ned,ewg, Istambul, 1938.

Zeus pe tatdl sdu: Dupa mitologia antics, Zeus 1-a rasturnat pe Cronos si
Tartar, cu fratii sai Insa a iMpartit domnia, Poseidon luind domnia
marilor, iar Pluton peste lumea cealalta. Duca face o mica" modificare, ca sa o potriveasca cu situatia descrisa.
3
4: Cp. Laonic Chalcocondil, I, 46, 3-47, 22 si 55, 8-58, 8, precum gi
G. Sfrantes, I 56, 24-61, 23.
3:

I-a inchis in

www.dacoromanica.ro

XII 3-5

DUCAS : ISTOR IA TURCO-BIZANTINA

73

TOv Si TumX0v 'Avb@Ovuxov f,IETa TOT/ natb0; 'Icoavvcw :tat t z ytvatxO; irtIEI-

any; iv t4

45b

3T1'.1(lyq) Tou 'AVEILLEi "40Eicryvoltv.

3. Ati-riav Si iv cp-Aaxi) Ey/41E1,0TM yEVOAEN01 01.11,401A11 TON TOT./ nal:1ra

AatLvwv (17E0 T0i5 ark/yOU E'Ec.puyov xat of Fivout-rut TOTOTOV be:14Evot fhor; al/TO
&VT141451.XE6taL Tag IloXitatz, RQOUCOjtEi:OV 7..EILT11!1EVOL TOV
11.11)6CCVTEg

90V1.%0V. Kat 3TaE-

iitthgag Exavag norTile irc-)0c TriOv xat -via; :TO; AUTE9Ct,

T(.0120( [WV eXITOEVNICOA bag X.Cd T11C;

%WV yivoaivri; ACCE461:71E6g. AOTE

TOUT() tfic

3rcitic OEOv gragag Sul TOW Cperti(015EaT6TWV 0(1EICIE WIN EV T11 110.4EL ViVb@OVIit0; ;tat (3a-

csaii); Twactituv avayo@iifriTC(1, toy bE na-ri@a aOtoi xat Toi; abamoilg Mavol.n)A, stat ChObweov iyxkikrrOl; 0 n15/yo ;, OV al)T1:11c irxiv cbg TagTacrov, W; 0

10

ZEtig toy JtaTEN xaL KCIOVOV 14.Clt To-U; macp0-6.; nxarranu xai noo-Etscova i'vsov
%Ca al/T0; Tfig OCIZIkEiug &TEAM ETTO.
4. A LETlaV 013V %Cd. aUroL EV Tql ICUQ.N.)

Y.CCTEIZE

yZiEl6T01 yivOaivor et.Tribrytoctv

ouvieyi(cs Ttv6; earicr-rocio;, livottor [rev aura) s'Ayyikoz, Tot bi imovuttict Staf3otal3o41yyao;.
Am; xat, W,),STIv (Ovary cri)v T1) E7CCOVUIA[c( TO givaaa, ia/xiTo

15

Ain-Og Totvvv, ix(30.Wv ectO Tot) JtiTy011 ETTE &wilco) EYTE EX410VO; TEZVII, EXEQUCIEV C.11)T0i1c; 143c2dw iv (1'4a-rim ,TIE@CCV Etc TO Exotraglov. `0 bi (lUal46; VivScOvntog !IUD (;)V rely cp-tryilv TOZ ACIT,00; %Ca To)V a bac COV CaJT0i) oux 71MAilcEv
Et; p,ctx9r1v yiviabat Tet Sucrroxilactra 'Pwactiorg, (Obs auto; EINCI I Tan, XCIX(7...)V
aYTLOg, &ALI RETCLISCadtal, TOV ItCLTE9CC xad TOlJC abaLq01); bOiJg ZIOTElg EVOQXO'llg

20

xat itcrasyit, To-Oro-lig iv tll noit.Ei xat clva(3t(36.,it TOv "rat

iv

46b

Twig irObac ct.;,yrob ;tat 1,1lTEi

kln5 IV

otAi(ag OWX01.t xai .71.1CTEl,

17/JTO

TOIC;

Ti-); (3a-

T(T)V irtkripa-

TWV xat auto; acptio-tv. 'Hv yaQ 'Avb@Ovoto; Toy Eva -(6)v Ocp0a14,t(uv airrai3
gxow avimyttivov, 0 Si siwavvrIg, 6 1.46g aura, 'Kai IOU': Sim, 137.B.,9tHapar4u.T.w xat,
na@ccfP.WV bicoQ65v. Tors 0 (3J.(nXsiy; xcq.ty-1gEiz xut Ent rql yE)'0VoTI 2TallE1 aw08067.)g AuarrOit; gnip,Miv ceirrOv CrUy To) nalbt %Cli Tfi yt) Valid ONEIV Ev /fiku(3Qta

25

bovitactg ctiui) Tairrriv xat Aaviuov xat, TIQaxkitav TibutorOv TE :tat H6V1.80V
TOv Si MOCVO'UTIA, CIThpeL Tatvtotg xat Pacraia (IVCCy09EljEl 'Pcolicacov.

5. Tay Si (Dearrtflox,ov FaTii.oritov, Ov o 2,6yoz tb;

(p1,2,ov

xu?.0v xat ar-

6TOTCETOV EbilAGOCIE Ite0 406V, Sibwor T1jv Cd/T0i5 USE2,(filv 0 paaiA,si; it; yuvaixa
xat, Et; irEwi,xa Trly vilaov Aia(30v xat Tok yaacu; TE)t,ECKLVTE; 1:1161) UV E ETD Ev
xat Ev Mtruklivti xa-r-Wwrway. Mize% Tcrii vir'v ',tura braSoxiiv ix To1,- yivou; carrWv

rite vfloov Tairriv xvoriiiovtic O x EAEL1pay.

15 goiQcov scripsi: cpegovrEz P

totui3oXetyyao; Bull: StOokoiiyyao; P :

OiTyaog P1 11 16 x(3c,cX.X.(1)v Pli 17 iv(3016v

Bull : tou,vLot P.

5 : Out Tov

Vi311

P11 27

Ea6.f3c1,o;

Iltivtoov Bull : ac'LvEtoo; P ll 28 Tatvlot;

ping acuma: Cuvintele acestea dovedesc ca. Duca a Inceput

sa-si scrie cronica inca inainte de cucerirea Lesbosului de turd in 1462, eveniment

cu care si-o Incheie.

www.dacoromanica.ro

30

74

10

15

20

25

30

IOAN V. PALEOLOG 1341-1391

XII 6X111 3

6. Deoarece cuvintul istorisirii, din cauza greselilor lui Cantacuzino,

ne-a intors de la Baiazid la bunicul sau Orchan si, retinindu-ne, a ajuns
la capat, sa incepem iarasi acelasi drum si sa revenim de-a dreptul la
faptele lui Baiazid sau mai bine-zis la nenorocirile romeilor, si sa vedem istorisirea ping unde se sileste sa ajunga.
XIII. Dupa ce Baiazid a desfiintat toate domniile cele rnulte de pe
lata pamintului Asiei Mici, adica si a Bitiniei si a Frigiei si a Misiei si
a Cariei si s-a fault singur domn, atunci si-a atintit mintea si si-a pus
ochiul pe Constantinopole. Si mai intii trimitind soli la imparat, i-a cerut sa-i dea tribut si sa-i trimita sa-I insoteasca in razboi pe unul din
feciorii lui cu 100 de ostasi. imparatul neavind nici un ajutor de la nici
unul din regii sau conducatorii vreunui stat, fie cu constitutie aristocratica sau democratica, s-a invoit la aceasta; si imparatul Manuil cu o
suta de ostasi bizantini deplin inarmati a lost trimis o data si de doua

on de tatal sau imparatul loan sa slujeasca lui Baiazid, plecInd impreuna in razboi, cind a pornit in contra turcilor din Pamfilia.
2. Baiazid a oprit apoi trimiterea de cereale ce se primeau in fiecare
an din Asia pentru aprovizionarea insulelor, si anume Lesbos, Chios,
Lemnos, Rodos si celelalte. Mai pregatind si o flota, trimite in Chios saizeci de corAbii de razboi, da foc orasului si nimiceste satele dimprejur
si pustieste insulele Ciclade si Eubeia si partile Atenci.
3. Tmparatul insa vazind pornirea neascunsa si lard de omenie a tiranului, a inceput sa zideasca intr-o parte a Constantinopolei, numita
Poarta de Aur, construind pe una din laturile portii cloud turnuri; si le-a
ridicat din blocuri de marmura alba, nu lucrate de mesteri pietrari, nici
din material pe cheltuiala proprie, ci adunindu-1 din alte monumente prey
frumoase, dupa ce a darimat biserica Tuturor Sfintilor, zidita de inteleptul si marele imparat, domnul Leon, si biserica celor Patruzeci de
Sfinti, o cladire frumoasa si ea a imparatului Mauriciu, si ceea ce a mai
Camas din biserica sfintului Mochie pe care a ridicat-o marele imparat
Constantin. Si a despartit o parte din oral de la Poarta de Aur ping la
marginea marii dinspre miazazi si a construit si un loc de refugiu, spre
a se adaposti la timp de nevoie.
6: de la Baiazid la bunicul sau Orchan, vz. mai sus IV, 3 si V, 2.
Mauriciu 582-602.
Constantin cel
XIII 3: Leon VI Filozoful 886-912.
Mare 324-337.
Poarta de Aur a lost cea mai mare* poarta in zidul eel mare
dinspre uscat ; azi e innadita ; se afla inspre capatul zidului catre Marea de Marmara. Pe locul cetatuii darimate a lui Joan V Paleolog, Mahomed II a ridicat faibiserica Tuturor Sfinfilor... celor Patruzeci
moasa cetate cu 7 turnuri : Iedi-cule.
de Sfinfi... sfintului Mochie:
biserica sfintului Mochie, care fusese parisita dupa
incercarea unui atentat in ea neizbutit asupra imparatului Leon VI Filozoful, era
destul de departe de locul cetatuii ridicate, totusi ea se afla Inca afara de zidul

www.dacoromanica.ro

XII 6XIII 3

DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA

75

6. 'End. S' 0 X6yog rlag 6.vanobitcov duTO tou Ilayiatift gig TOV aTa1T3TOV
cnrou TOV sOQX&V i'VEXCE TOW latTICtilaTCOV TO15 KaVTO.X01/tTIVOil etVUXULTiciag xcc-

TiirtrioE, TOE Tratv TYIV CaYTT1V ,.:yo[triv aclUtiltEVOI ;1@Oc., to TO11 Hayicd t Ea l.)8(10Acrcopxy, [4.6,-XXov bi JT(26.; to TO-)v `13ataiory SuatuAllaTct, v.cd, Ibo t v Tip/ SalY riv aXQL 7C0ii liaTaVtilOUL 67t01J6CtEl.

XIII. 'End, Si

Tgcg

TT

TIO4OLEYLISig

aa(MAC;

i5iloav ix ItclOCKUTE01.1

ti-y; 'AoiczTtbog yfig, xciti B1bvviag :tat (D,ouytag, Muoia; 7iyw xai Koteiug, %ea
p.ovaerrig ,.,/bt,ETO, TOTE ItaT6 tits 1167.aog XCEi. toy voi3v xai TOv OcpbccAp.Ov E6TT16E
y.Cd xaTet ttiv TO 3Tei6Tov 3T4rtpug exa0XOL6UCT[01Jg gig Pa 612,LC filljOaTO cpOeov;
&Sol/at stal iv igire6Lry Eva TO5V vicov avtou JCE(k7CELV criw crreccrubTatg e'. '0 &;
Oct60.FOg T1 gzcov PoiplEiav ix TivOg TcTw kytiboyv ij retry detOTOWITOOVICOV it TO-IV
811110X@CCTUOVTOW, gig Toirro xarivgyogv xoci play xai EiguTiciav 6 puoilg6; MuV01)))A. 6Ov iy,.c.trav 6-wan(>yraug
4itaig Tcovocioug inittcOri ncogc Tov naT@Og airroi3
'Io)Ccvvou TOi3 (3116aiWg gig inccrufniocv 6'UOT,00(TE'UO)V T(j)- Ilayl.C4T, ore 711:26; Hoy.-

(pukbccv rata Toivw.ov ixd)Qgt.

2. Tip, Si
EIS Tdc.-;

Ouroaolinictv

47b

10

15

i) bhos -city xat' gTO; Xa[ifiCEVO[LiVir i

'Aoki;

vilcrovg, Ag6(3ov kiro, Xtov, Ailavoy, TObov %al TO.; g.i71g. Kai bi1 oTOitirroyQ.
xwa5 CITC(VitEl xai Ta.c; Kula& Sag viroug xai tT1v Eii(3010.V xiai

Aov iTOItteCOTIg 7T4i7TEL iV Xf.(t) 110GLQ&g vilag iVpc,OVTOC xai 3114, ri1%

',tat Tag JEQ1.

TtOXLV

20

Ta tcov 316VOTIVOOV 0911.

3. '0

bi 6cc6aiOg OQOOV

IOU TIN16.VV011

TO

CuTEQLMAINTTOV xai CMCI.6E;,

Y.T[tELV gig EV ixiQog t1IS IIOXECOg, TO AgyOp.EVOV XVIVELCCV Harr, XCATCCCME'Vetintg TCOV)/01; 8O0 iv TCp: ,actrge(t. To-3v i.k.g@c7)v Tijg 110.1;, 4-uxCo, [ta,lpheod ouij(1,;CCTO

vu[toopivq) oixobolkipag orirroOg oil Sigt XiboOcov oObi tuet oizsicov clvccAcolthicov,
62a6
greQcov avatriliatcov xaA2a.6row, xatic'tot.g TOv vccOv TOV ins OWACC-CI 7TCEVTOW
TO)V exylow "HTLOWVTCC 7B;(011 I.LVQ013 Aiovtog, toil crowoii 54a1 figyaXou oct6o,h0,-,
%at -thv votev -R-ov c"tytcov TECKYOLQCGCOVTa., 'Mao-Y.; OtX060[1,10iVTa xai 011)TOV naps
TO`O (3amlico; 1V.Iccueizio-u, xai to JIC1,00aEUTOILEVCC TOf.) VOIO'D T01)
c"uyIau Mwxiou,
Ov 6.viiyaviv 6 tigyag fictoagOg IctovoTartivog. 'Extbetogv ajv taigo.; Tit; oTOXEco;
OuTO TIK .X111J6Ei,Ctg
%Jai,

601TITAQI.OV,

IIvXrls VoY; toil atylL7<0ii toil 3T1O 1AEOTItAPOCCV,

g'XCOV

'4C(TCIALYAEVCIOCig

CCU-CO ..To2Og -Acitacpuyilv iv v.aie6).

5 nob" P: rou Bull II 13 6aMTco..; `Pcon.caoLg Bull : OTaita; 'Paipaioug P 118 innowoi;
P, sed v. p. 91,15 11 21 cui)0(10Eg P II 23 Tip Oateeco Bull : -ri71 Occigoa P11 25 viv2 scripsi:
tc-tiv P II 27 toil vethv scripsi: TOT, vccoi) P II 29 gxthcnicrEv P.

lui Constantin cel Mare, ling' ultimul sfert dinspre sud al acestui zid. Biserica Tuturor Sfintilor era ins' mult mai departe, ea fiind asezat'a in apropierea bisericii
Sfintilor Apostoli (vz. T. Preger, Scriptores origin= Constantinopolitarum, Leipzig,
1907, III, 1, p. 3-4) pe locul careia azi se 'Malta moschea lui Mahomed II Cuceritorul. $i mai departe era a$ezata biserica celor Patruzeci de Sfinti, care se gasea intre
ipodrom $i forul lui Constantin, cam unde e azi Prefectura din Istambul, precizare
comunicata de parintele R. Janin, pentru care ii aduc multumirile mete.

www.dacoromanica.ro

25

481)

MANUIL II PALEOLOG 1391-1425

76

10

15

XIII 4-6

4. Cind cethtuia a fost terminate, Baiazid a voit sa piece in razboi

asupra turcilor asezati in partite de pe la Perge in Pamfilia; si chemindu-1 pe imparatul, acesta trimite ca de obicei pe feciorul sau imparatul
Manuil cu cei o suta de ostasi. Duph intoarcerea din razboi, and Manuil
era inch in Brusa, Baiazid ii anunta imparatului Joan, sau sa strice cethtuia de la Poarta de Aur, pe care a ridicat-o de iznoavh, si s-o lase
ruing, sau el, scoindu-i de indata ochii feciorului sau Manuil, i-1 va
trimite orbit. Imphratul Joan vazind acea pornire violenta atit de mare
Si neavind ce face, chci zhcea in pat bolnav de picioare, asa-zicind, pe jumhtate mort din cauza prea marii imbuibhri la mincare si bhutura si la
placeri, nemaiavind nici pe altul in locul lui Manuil sa-1 incoroneze si
sa-1 lase imphrat, da jos zidurile cetatuii si prin arhthri vhdite ii anunta
tiranului eh a fost implinit ce a cerut. Dar la auzul acestei cereri amare
si prevestitoare de nenorociri, fiind inch si foarte suferind, imphratul si-a
dat obstescul sfirsit.
Urcarea pe tron

5. Imphratul Manuil insa aflind despre moartea tatalui

shu,
a plecat fu Ind noaptea si, ajungind in ConstantiPaleo log
1391-1425.
nopole si implinind duph obicei comindul tatalui sau,
sedea ingrijat dinspre tiran, ce vrea oare de la el si de la Constantinopole. Sultanul insa aflind de moartea imparatului si de fuga lui Manuil, era nechjit i suparat si era furios asupra oamenilor lui de cash,
a lui Manuil II

20

25

30

cum de a scapat si nimeni nu 1-a cunoscut. Caci vroia sa -1 ucidh, dach

se intimpla sa fie in miinile lui. Atunci trimite soli la imphratul Manuil,
si-i dere ca inauntrul Constantinopolei sa fie si sh ilmina tutu] din judec5torii si cunoscatorA lui de legi, pe care ei ii numesc cadiu ; caci
spunea ca nu e cu dreptate ca musulmanii care pleach pentru afaceri de
negustorie la Constantinopole, pentru niscai chestiuni si neintelegeri, sa
stea, musulmani fiind, in judecata ghiaurilor, ci pe mulsulman trebuie
sa -1 judece un musulman", si alte vorbe asemhnatoare pline pe incarcate de nedrepthti M invinuiri desarte. Si in sfirsit : Dach nu vrei sa
faci si sa-mi dai cite iti ordon, incuie portile Constantinopolei $i domneste inauntrul ei ! Toate ce-s afarh de oral, sint ale mele".
6. Si atunc1 asupritorul a trecut din Bitinia in Tracia si a stricat
orasele Constantinopolei si pe locuitori, de la Panidos ping la inshsi
22 Caci

23 lui P : om. I.

5 : dinspre tiran : adic5 asupritor gi uzurpator al p5mintului bizantin de odinioar5. ; vz. XXI, 4 : tov Tuedvvou uzurpatorutui i XXXIV, 8 : cruzimea tiranului.
6 : Tac iris IIOXEwg anti orayele Constantinopolei : adica orwle care se mai

aflau in stapinirea bizantina de pe tarmul european al Marii de Marmara, incepind

www.dacoromanica.ro

XIII 4 6

77

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

4. 'ATECtetta0-EVTOg 0i5V

i011'

(KU XaTit TO4XCOV %EtailkOV eV TO

7i0ALXVE011,

o IlaytatiiT

71POUAV11

iXaTQCtTa-

ltiElEal toil %Err& ITiQyriv TT15 Ilcopsytiaccg.

v.cd Sil xcd,clag. TOv Occatkia, 7tillJTEL /taTa TO cnivrraec TOv ULOv xcd puot4a Ma-

ado Toig btaTOV GiVaildiatc. Kat 11Eiit TilV i70AV080V 11111/11E1 T) (3CL0LX.Ei
'IWaVV13, iV Til Ile0i1011 Orrog sod MavouiA, 'VI TO tflc XVIJOEta'; JTOXtlyt0V, 8 aviiyEL@EV Ex Vi011, Zal,Clat xcL i@ELITIOV aTztvat 11 Vic To` MUVOlAA toil viov WUvolstaX

'Loft X6eag 1500i1ag TaXiWg Etc ccirrav

3TE1.1.1pEL

TETAXpX04tiVOV. CO

0?1V

pot6i4Eisy;

Icatvvig O(155V rdly TOOVIITTIV b1JVCCUTEIAXV Xat pLrl gXGOV, 8 Tt 46011, ?TV yOQ xaTet-

xot,Tog xcd OcXycliv Tat; nObcc;', iftt'Oaviic WS EinEiv -OA JtokViig ?diricpayiEcg xcd
aokintocrio; -kat Taw 1ibumx6Eirov, liTl gxcov gTEQov aVit Tait' MuVOVTIA aTiVal '401

10

itanatItETV. f3a0t1tiCt, peaxEL TO tc0041LOV %an) xat !.11117i3EL VI? TVOCLVV(1) bt iVa12-

ytov iinobeiscov, Ott tO V.EXEltaiV 7theag EUTREV. `0 be Pccoliciig axolicrag TO

a', OV :ad Cotat0LOV LU)VUlta, iTI, Orrog EV Mi1VaL; 60.167(0V, aJti8(0XE tO XREe0V.

49b

5. CO be Pccoa.E.O.; MctvoviiX [kovOcbv TOv ra&VCCTOV Tov naT@Og a8Toii St& vu%TO; (0.n/tic clizETo xcci. 811 r-ccTocAciPeov TT1V ilatv vat TO Trivilog Tov JTCITOO; akoli

15

Cog Hog

dxras, ix6.013To a01.11VCOV ITEQ1 Tov i1itAVV01.1, It &Oa (30i)XETat Xat'

Xat %alit Tfig HOAscog. CO be TOQuvvog lict6d)v TOv Ncvarov To13 Ocvnlicog X.Cti
Tip, wuyi)v To8 MoLvouilX, iivtaTo xcd hoxigcavE xaL xctric toot/ oixEicov iwaivETo,
al)TOil

:TCog btikocc xcd

toil;

air-coy gyvco. 1-1(3oaETo yko OaVaTC60at aitTOV,

ail, grOXEV Uiv. TOTE aTiAlEt, AgLOg TOv (3occraia Mctvouilk CoToxeiatETtovg

Ei, iv m1,rlruYV,

8-

20

it (3OiaTat, Wt.') EIVICtl, %at 81,CtaiVELV ivrOg Tiig HOARD.; Eva TOYV uOToU XCILT(T)V xcti.

volit) ictOcov, Ov aitT01, itaA0i101 xab1ly, Oint

stew. bixcdov

26iycoV Toiig

Movcroa-

phvoug iv itinookag e(azoAovtlgvoug xcd ev TY] KOWIaVTLVali CDTEQXOltiVOt; SLa itVOW int00i4EGOV "kat al,a191130XaTJV gaQIUTTIGOat Tat; MOU001JA1.tCCValig ev XQLTilcItCp

Ita(301/Qt8COV, eax& Toy MovaolAtulvov SCE Mouocyalthvog xEllvccL", xcd gtEea 7M-

25

QcuTAirsta yetcovra cpOgrovg Ccbtxlag xcd cruxocpccviCo.;. TiXog nEt oU (30a1, 7tOill-

Crat %al boiivat

eo 1,,

Offa 001 AgO6TaTTW, *AEI:00V Tecg

.1115Q(X;

Tfig 116XEcog %al (3a-

011118 iy licrct) cayrijg or& Si ixTOg arc* il.tet :Marra EigtV.".

6. TOTE O VOCKIVVOg 7TE1610Ctg CuTO Btauvitig Et; 09(twriv 3-thvTct Tec Til; HO-

XEcog &aril XaTialtalltE Y.aL To US Nay-rag. p,EToExtmv CutO lIccvEbov Oix@ig ct8Tf)g
8 Opticret P11 13 Corrog P: 6ry Bull 11 19-20 "Hf3ouXETo...
GaScov P it 30 I.tc-rd?xLcrEv Bull.

ebv P om. III 25 xaPoi,-

de la Panidos mai la sud de Redestos si ,pina la insasi Constantinopolea.

www.dacoromanica.ro

A cucerit

30

LUPTA DE LA NICOPOLE 1396

78

XIII 6-8

Constantinopolea, i-a stramutat. A cucerit

10

15

i Tesalonicul i satele de
dupa Tesalonic. In Peloponez trimite pe comandantul Avranez i prada
toata Lacedemonia i Ahaia. In oraele aezate inspre Marea Neagra
trimite pe Turachan i le preface in pustiu ; Intr -un cuvint toate sine
nimicite i localitatile au ramas nelocuite.

7. Iar in Constantinopolea nu era nici cine sa secere nici cine s5

treiere, ci era apasata de foamete mare de sa -i dea sufletul. Cad asupritorul nu a inceput cu r5zbot in contra ei i n-a adus asupra ei nici
mainarii de razboi sa distruga intariturile i zidurile, nici tunuri sa
bata oraul de departe nici alte arme ceva, ci numai oameni peste zeici
de min, stind de departe de jur-imprejur i paz:nd drumurile, ca nimic
sa nu iasa sau sa intre in oral. Si s-a facut foamete mare inauntru in
Constantinopole din lips5 de piine, yin, untdelemn i celelalte produse.
Fiind lipsa de lemne pentru coacerea ptinii i gatirea celorlalte minc5ri
ce le fac oamenii din bucatarie, au stricat casele rele i au ars bIrnele.

8. Imparatul Manuil nemaitiind ce sa faca i neavind

nici dintr-o parte vreun ajutor, scrie papei, regelui Frinciei, craiului Ungariei, anunfindu -le blocada i strimtorarea in caire se
afla Constantinopolea ; i daca" nu va veni in graba vreun ajutor i sprijin, se preda in mlinile dumanilor legii cretineti. La auzul acestor
cuvinte, conducatorii tarilor din apus lasindu-se indoiti i inarmindu-se
pentru combaterea dumanilor crucii, au venit la inceputul primaverii
in Ungaria regele Flandrei i foarte multi din englezi i mai marii Frinciei i din Italia nu put:ni. Si pe la rasaritul constelatiei caniculare
i-au ridicat cotturile pe malurile Dun5rii, avind cu ei pe craiul Ungariei
Sigismimd, care era i i se spunea imparat al romanilor. Si trecind in
partea cealalt5 la I\E(copole si pregatindu-se bine, se gateau in contra lui
Baiazid. Acesta insa, aflind, destule zile inainte, despre adunarea neamurilor din farile Apusului indepartat, i-a adunat i el toata armata
la un loc din rasarit i apus i pe aceia care stateau de paza in jurul
Constantinopolei i a pornit de-a dreptul in contra lor. Si trecind de Filipopole si de muntii eel foarte marl, a ajuns in livezile dinspre Sofia
Lupta de la

Nicopole 1396.

20

25

si Tesalonicul: in 1394 ; vz. III,

1.

Avranez: (Evrenos) numit de Duca si Evrenez

XXXIII, 10 ; vz. Akdes Nimet, Die tiirkische Prosopographie bei L. Chalc., p. 39, nr. 13.

Turachan: vz. ibid., p. 74, nr. 70. L. Chalc., II, 172, 10-175, 17 $i G. Sfrantes, 385, 2
amintesc o expeditie de-a lui Turachan in Peloponez din 1455, asa 'Melt greu ar putea

aceeasi persoana trimisa si de Baiazid I pe la 1394 in contra oraselor bizantine de

la Marea Neagra.

fi

8:

(1)9c.cyyla5, (Dearscov, (De6ty-yoi5 am tradus cu Frinciei, frincilor, cad sub aceste

denumiri Duca intelege si Frank si Germania si francezi i germani ; vz. V, 2, XI, 2 si

`Pcapo.vcov al romanilor : e interesanta deosebirea ce-o face aici Duca Intre
XIV, 5.

www.dacoromanica.ro

XIII 6-8

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

79

Tlaecog. Ei-ks xat 0EctaccAovtxlv xott ra ttEcti TrIV CIEGOCtkOVi,"4111, xwpia. Et; HEitoitOvvriaov Si Itg[ora, 'As.(3@avtliv et@xiy6v xat 41?t,a-rei rcEtaav AccxESat,[tovtav

50b

xat 'Axottay. 'Ev Si cut; naafi Taig 7t,o6g. Efistvov II6v-cov xiti,tivatg atiwtst
Tougazatvriv xat kniata ki:lifLOVEV ctirag xat 6.10.65g EtnELV -c& narca, iicpctviccOri
%at yEyOvaatv Ciotxa.

7. 'H Si II6kig ant Etzev ofirE -rOv Oscgorra Vie Toy aoibrra, Ax Tit)
rOft ALR0i3 iarEVOXCOQEITO Yai, Cut EPetAlEr0 TTly VUAV. 06 rig inoX4tEt

j_LEyblE1

(140(30X1.61.1.01)g o68'
aAAo TI rGYV p:rizavutiov etv-mtnyayev, exxxa p.ovov erraet.b7coug snip 4.11.4oug xcctTrittivoug x6xXcp ttaxeirasv xat nclooixorcet ta; StEV)Soug Toi3 llTl i,;icixEctilott ij
etaiexcallat TL EV etirtfi. 'EyivEto oi5v 7ltog taxygOg ivSov -fl; 116A.Ecog auto TE atToy, Or1/011, 2,13ti011 %at iTi@OJV EZMV. II@Og bi xQstav ziet013 %Ca thong Cakrig xaTcccrxxtrii;, Tlv 63-roveyoiiat IlUyEtQCOV notibcg, ivbEtag oikrrig
UAwv, YviarQ.,61.7trOV

rct6criv 6 TUCK:Ill/10g, c6bi 6upEnet4Elg oUbE rELZEJECAEL; OhJ

Tok ictiataug Nov; xat T&; Soxcrog IMTEMILOY.

8. '`.0 Si 13cataF6g MavouiiX eutoVioac :oat inibcfciecv (3oiplactv aaav n6aaVr0;, yQacpit, 710c; netIrCtV, :NO; rim/ Ilya 1,0@ccr(tag, 7t96,-; TOv x@Cckriv 06vypia;, ttriv6cov ray LtoxXacsa6v xat Tip! ccrivozovictv Ting 116XEcog- 'wt Et Ili) TOZ01; CfNwEL aowyrl ti; xat 130061.11, 7CUetataOrat et; zEivag iTa@t7w Tit; -rtint xQtattotvCov ntarccog. Kuhr aivng oi5v Uni Toirrotg Tot; X6yotg ot -ribv imtEcitcov a,9ziyot xat 7te6g TTIv arrtactigt-ccctv T(Tiv izbpinv rov araveotl "Aa'003Tki.oCCVreg gCCUratc, 9.19-ocrav et; Oiyyyetav gap; ete.;attivou o re 611 (IaavoQug xat ix -1-(7)v 'Iy)'20)VCOV 7aE1.6t01 'Kai Trig Oectyytag ot aiyta-ciivEg xat >x -aTiv 'Irct?Av ant OXEyot.

10

15

5Ib
IP

Kai Srl no6; Tet; barOXL, Toil KUVO; g71TgaV Ta; axiivar; :ace& -rag Oract; T0i)
zovTEg five cI6r65V rOV xpetkriv Nyyeta; EtytaltoiivSov, 8; %Ca (3a-

ACCVOIVECO';',

OIXE1); TWV `PC01.1.CIVCOV intilQ7.

TE %Uti, Exsyero. Kat Si] 7tEQ&CiaVtEg rrly Its@atav iv

25

Ntxoaa.st xcti, xca,a)g it011aGiliVre rata Toil HOlytC41)t hiattOVTO. '0 Si IlaytaVit
.7t (26

i%Ctlidg 1)*Ct.; FOLIVOV TY1V DEPOUSLV T(11/ yevtov T6)v (bra iccns4,cov %at CilYITC-

ilvoizag xat i 0; Itarra Tel% CrT@CITOV Cana etvccroXijr; re

XCEi,

1515CFECO;

I<Cd. (11.1-

-Mk -ay6g cpuXactoov-ca; T7ly HOXLV, %at& 7TOGCO7COV ij)auvE. Kctt ILEOCCLICC; rilV

C.-

oat;

Eo-

2,i7C:7011 xat ta tieyi Ta inTEN.tE)Ori xat iv Tot; 20.(36(11 'ACCTUVrilaa.; rag

15 L; einav-ro; Bull 11 25 `Pcquitviov P: 'Po.41.u1cov Bull j 30 Tot; Xt1366t... -mi..; P.

roman de apus si intre al bizantinilor Pcup.ccicov romeilor ; aceasta

deosebire o g5sim acum in secolul al 10-lea la Constantin VII Porfirogenit in Cartea
ja de Inv5t5tur5 (De administrando imperio) ed. Bonn, p. 125, 19; 160, 4 si 162, 8,
la Nicopole : despre aceasta lupta,
sate Moravcsik-Jenkins, 29, 5 ; 33, 4 si 35, 3.
despre cave Duca pare s5 cread5 c5 a avut loc la Nicopole mai in interiorul Bulgariei,
intre Sofia si Dunare, cp. L. Chalc., I, 69, 15-71, 3 care aminteste si de romini in
laf3aca livezile" am astepta s5 fie
aceasta expeditie ; si G. Sfrantes, I, 63, 3-65, 7.
feminin ; dar articolul e repetat de dou5 on la neutru, Duca gindindu-se la 243681,
livad5" si declinindu-1 arhaic dup5 eleclinarea a treia in loc de-a doua, f5r5 sa-i
impAratul

schimbe genul.

www.dacoromanica.ro

30

AIANUIL

80

II. PALEOLOG CAUTA AJUTOR IN APUS

XIII 9XIV

si acolo ii astepta. In ziva urmAtoare si-au fAcut aparitia si cretinii sir

stind In linii strinse, au dat un atac compact si au spart intii centrul

25

frontului inamic, luptindu-se cu multa tArie si tAind pe oei ce li se impotriveau, ping au p5truns chliar la coada ostirii inamice. Si impreun6
intorcindu-se, iar5si le fgceau toate foarte bine, Inert sf pra'Viaii si arcasii turcilor se parea ca nu mai pot face acuma nimic. Cavalerii din
Flandra ins5 cum au vazut ca r5zboiul In contra turc:lor is o desfasurare prielnica si ea o apuca la fugA, alergau i ei de-a valma din urm5
si, trecind prin tabara turcilor si umplind cu valuri de singe fnlatinile
din cimpie, au Inceput a se intoarce in tabAra lor.
9. Dar turcii cu sultanul Baiazid, acei care se chiama PoartA, ca
un fel de us5 la palatul curtii, toti robi luati de pe la diferite neamuri ce
se num5r5 intre crestini, fiind peste zece mii si ascunsi intr-un desi, ca
s5 nu fie v5zuti, navalese intr-un gind la eel dintii strigat de atac in
contra frincilor si a ungurilor si luindu-i in cerc i incAierindu-se, pe
unii ii tree prin sabie, iar pe altii ii pun pe fuga. Iar cind cavalerii din
Flandra se Intorceau si au vAzut fuga ungurilor si pe turci scotind racnete .de razboi si umplind vazduhul ,de .glasul for si alergind din urma,
deodata alti turci, cu strigat zguduitor si sunet de trompete, au mai cazut asupra frincilor si pe unii ii gonesc, pe altii ii arunca jos de pe cai
si pe ceilalti ce li se impotrivesc, ii m5celaresc ; i pe cei ce au r5mas,
i-au fuggrit ping la Dunsare si foarte multi din ei s-au aruncat in ap5 si
s-au Inecat. Si au prins de vii oamenl marl, pe ducele de Flandra si Burgundia i pe alai francezi, baroni prea inalti ; pe acestia i-a trimis la
Brusa in inchisoare si i-a vindut pentru bani multi, cheza dind ei pe

30

Manuil II Pa
leolog in apus; foarte, trimite soli la Impgratul Manuil i-i cere Constandec. 1399.
tinopolea, el insa nici nu i-a raspuns. Partea cea mai
mare ins5 din locuitorii Constantinopolei, siliti de foamete se simteau

10

15

20

Domnul Mit:linei, feciorul sus-zisului Francisc Gateluzi.

Plecarea lui

XIV. Ingimfat de o izbinda ca aceasta si semetindu-se

infrinti i vroiau mai bine s predea orasul. Ci aducindu-i aminte de

35

ispravile turcilor in Asia Mica, de stricarea oraselor, de pustiirea sfintelor locasuri, de incercarle de fiecare clipA si de denunturile mincinoase
spre a to face sA-ti lai legea cretineascA, iargi ii intorceau g-indul,
spunind: SA nu pierdem curajul ! Sa ne punem nAdejdea in dumnezeu!
9 : firth() pmeiou; Ovto; )(al.
XExemittivoug fiind peste zece mii i ascun5i :
Bullialdus a schimbat acuzativele in nominative liVTEg i xexeuugivoL, dar nu e
nevoie, acuzativele putind depinde de :link, sau putind fi chiar acuzative absolute,
(Peetymov
xatet tan,
atit de obisnuite la Duca, intr-o constructie foarte libera.
in contra frincilor ; v. 8.

www.dacoromanica.ro

svola MOIST vNuNvzill-openi,

MX AIX-6 i

18

'A13O 13X3 5001CL9 .4313X3gx31t9 Lty ti00.011C3 AllA701 513M0d)113 10A3Ti0A3k 10 -911016X

7;anx m?.3130 ,531m31lman1c A0Y1.011/09A(LD 10A37-190luo1C Ao.i.o)au 01 Aoori

5111 Am. mo11-13y03L `543A,A.ny9ab rum 5co19o,)oci3 l0A311o1Af01).9 p3v. -raux

10A pox.

531A.0110cot SR01

`5aoArinunti.AQ

Aoonylpg 79X 53

ScoA

.ADTA,Dono

AC01 M021131(01t

M.1,1013 Alp_

531An(11,361.o10 51403 amou AO)ag3 )01 `rnounox.

5ctoixnoun itglk
?g 10 51,1 -A9y0

5,(1)

190,93A19d) 5(101 AC01 j,ACOX60,0 51311.1A0gA3Gh9 31 173.4 01 '51)19 5 5

5D64 A0973 A01 A0113y01C 39 5011 50611 5001 500X600,1, A0A31191010DX11119
50610 4A.C1Ch `10A3Tic9T160
AC21

1Xlx

531A9do1g

AMC:if-LC/I

523 591 AC0109 5916001i3691C

.6 20 N
001

106001

j, 10X600

(10119y701C

51,1.1

laictn Alxgra

1113X

A3001E9 A0X3613
91911131 001

321

D.1.6acbovyriF)

77JX

511,0A3111116X

11,030311

0I

Ac10 (1)1 OV1LX69

'111,91ADIT 53M110 7016011 191131,(DX A070

'51.0(09 531A9 1011.1,M06(1169 531091 1DX X3 AC)60101Q

50.01

A0A.,53 Aok1rulz91L73

AO1tXclX

531M/4101631:

7DX.

`5(Lod)l. Scstoi ?g 5ng9i1(,d) A(Lo)0u?

Am. moy9gAoaq, 79X 5310092

A111 AL11L061 AC01

ACON.A.Q.0

ACOXA.96(13

`531A101.1111(1,0

9.1

531A3rimooi ?g 10

inX Sn01 Sctoxbood, -Dy)?

5101A01C1131C 79.4 Al1C017DX `591A.0.4361 511AthiD53

5101A09y 79X 523 D639 59M0J)

A01)

91DX

79^4

ACOA3A,

7A11 -3X

111-17.9y

730g01(113 31 917)X MO1

411.01E011114W 531ADDL,I,A0oCb11119

A(064A40 531A/101060

clZ9

10A311199DA.63

Aodnai.oun,

7DX MO1
A311

91

591 591(011136DE

M01 AnATrictolio.ionup A3 '510A/011,016X 63E0, 50.026(1T1 531A9 1DX A3

919 01

42DX

101e

U00 13g(pZ96D1 79% rsoil.1l1ry700 llXll 531A9o3ro131q 5191 `510kkrido 59.01 0311

`ATiory)g?

5aorm

?g A0190 0019X

AC01 M)1C1C1 7DX

5001 5(106313 50,01 50.0A3119191Q,A9

06

,A.q)3103lnx 531,tr)_,c,grigranx Scull scpuloy lax!? `5003g(LOADV M2 10 1010131(1C A3

(hi cbrim.ou AxxivOlh 5ctalar13 7/T4 *A109L147A1t3119 AD41(640,)52 Ac10 5711,10)5 D1.014311 A01 DX009 MO]. nore9gAn3q) 1nx 591itoA.d31cly 7DX 5006313 .5)ag15351Anotp

`5DA

5rto191o1luliq.
A.011(

'AIX

3..n.3943

5134(1)19kt'

59610 Aci n3y1on0

)l

A(L0 A3

ylytoAxlv

1.1.00,0671 A3,013yX31r9 11J% xylg

A3

al hipv

sy?anis AC01

000632 `ACOA.31131 50101

,anx

AcT0[12 d

"5n1

AC011,1,

-Aiyou

ALIA

Ala. .A11(011 591n,o

10A3119mg

yyy,

0119, 1101

3t2

A91

(n

-91Lx29c10

(101111( -11(03A(10

531A0.4a,w11710ug, Dl

-Awnau

`A.00X640 ALIA m000td Awl `A.onyou ALL]. A190)1111,63 MO1

AtuDyq moac9 50,01109.6132I pox Snp.ivod)oxfto (101 03 -

190,09001i Alla AD13)30C,13 5(011604911C0

OZ

AO1CL

611,10101 11DlictX(11113 7DX ADly 5130.6931.3 131111310

SL.1 5co31t9ll

pax

5LtAlR111

you -

.rtot;toy31)3

`50.076/31916X.01C9

A3xcou 1O ?g lolopyir

Alf

rtoxoLt (101

01A0g AO 7DX A1399)9 01A(1061D061C

m.

1_11

Am9riltoX `AloTtyorrinc)? 531A9g AkultaLk? A91 Alu.A.mx)

a01 501A36,loNoo3L

ax

5fjo 5n01113u A?

`51091A.9.0a73JI1I

113)

I!

A.01

zE

A(10A,

Amy& Ao .531A0A.3y

Ampin 'd

LTg9-9

www.dacoromanica.ro

11.1,11"

9x03n2-

oc

82

10

15

20

25

MANUIL II. PALEOLOG CAUTA AJUTOR IN APUS

XIV 2-3

SA mai rabdam putin ! Si cine stie, daca dumnezeu, trecind cu vederea

pacatele noastre, nu se va indura de not ca odinioara de nineviteni si ne
va scapa de aceasta fiara ?!" Asupritorul insa cu cit vedea pe constantinopolitani impotrivindu-se si nedindu-se la .dorintele lui, cu atita era mai
furios Si mai minios asupra orasului.
2. Ce se Intimplase insa? Andronic, de care s-a vorbit putin mai inainte, fratele imparatului Manuil, murise in Sifivria, copilandrul loan insa,
feciorul lui, ajuns barbat, Linea locul tatalui sau si Baiazid ii cerea Si.
livria. Dar el nu se lasa, spunind Si povestindu-i nedreptatea ce-a indurat-o de la bunicu-sau, el si tatal sat!. Si coroana imparateasca for li se
cadea, facindu-le insa for nedreptate, a dat celui de-al doilea fecior domnia si tatalui meu acest orasel, precum vezi. Daca Si tu it iei pe acesta,
nedreptatea mea e lard margini". Atunci Baiazid gasind prilej, a apucat
o alta cale. Caci de atunci, cerind Constantinopolea, nu omitea 3i numele lui Joan, nepotul de frate al lui Manuil, Si spunea : Pleaca, tu Manuil, din Constantinopole! SA fie adus Joan ca mostenitor firesc al imparatiei i eu voi pastra toata linistea gt voi trai in pace cu locuitorii ei".
3. Atunci imparatul Manuil vazind poporul bintuit de vrajba,
i
unii cirteau 5t -i aduceau invinuiri, iar altii erau mai indrazneti 5t strigau,
ca : Ioan sa fie adus inauntru 5a sa se puny capat zizaniei",
Si imparatul Manuil fiind om cuminte si plin de invatatura si vazind ca multimea de pe strada murmura 5i -I invinuieste, ca nu vrea s cedeze scaunul domniei urmasului pretendent, ci vrInd sa domneasca samovolnic, nu
se gindeste nici la o m'Asura pentru salvarea obstei, planuieste un plan
foarte intelept 5t cu multa pricepere. Ii anunta lui Joan care se afla atunci
in preajma Constantinopolei cu turci zece mii 5i -i da 5t primeste lucredintari cu juramint, ca sa fie adus inauntrul orasului 5t s5-i predea dom-

nia asupra romeilor, iar el Manuil sa iasa cu triremele ce se aflau la

30

indemina, 5i sa piece, unde-1 va duce dumnezeu. Induplecat deci de cuvintele date si juramintele facute, intra ; it imparatul primindu-1 cu

inima buna, ii da palatul in seams cu o cuvintare of iciala in fata tuturor

celor mai de frunte ai imparatiei si a reprezentantilor poporului ; apoi insusi cu sotia Si cu copiii se urea in trireme si pleaca din Constantinopole, dupd ce a predat lui loan domnia.
murise : in 1385 ; vz. Av. Th. PaXIV 2 : pufin mai lnainte : vz. XII 4.
padopulos, Versuch einer Genealogie der Palaiologen, p. 52.
Toy eu,Ov rza-th@lx e
un accusativus relationis i un exemplu lamurit, cum dativul a inceput sa fie inlocuit prin acuzativ : cit despre tatal meu", i-a dat acest orael.
3 : li anunfa lui loan : dupg Laonic Chalcocondil, I, 78, 12
22 insuI loan
VII Paleolog aflind ca Baiazid I 11 banuiete de necredinta, fuge de fries la un-

www.dacoromanica.ro

AIX

13

.
A371l-094 513 A030 5701 5D9111-y3 AOTTRI, 113 A06%1Ti 43Ti0/4131(101/1). ism 511
5930 moglarac 5721 a737-172 57011 `A.0)1111. 502 2101t 500l SrapaitiN
73670 9

039?o

13.oLt31(3 13x,

139T9

173%

0100110.0.3

.g 11 39

n01 culotte.

5vr11l. 9319

5rn11(oll 5cton31i7no16L470
3411'1)

mats' YNIINVZIE1-0321(11.

svona

E-Z

19%

72173% 5111

.aolc,toi Q

39 50A.41)601 AODO 31131aJ2

5731A0QA3 5101 (101070 'Atop-6111(361 A01(10901

11T1

5(193.to1r

Ch 0810

0.045%111 513#11yny 50%1A015QAV; 10% 5010(3972 001

43
1(l1104731A1 Alt 50,1%1166131
`73345001t11K 0 3g '7313131i
51k4A90)i, 0 501(1 -013

Sconiond

:11030(1.9

601
3g to

`(101 5134magA3) 1X3x

0,

lajogayLK

AO1C01

ACOX31C3

401 ',tor:01731C 431231113 vorac n01 -rnA3311

41

313Xo3A1L AtDA.31( 19% 50A31100A.111Q

A30. 761)11 1101 110111170E `1101013 501070

pax

pox 9 oLtanu

870 %1 `A1)1 ALL -1)1C3

0113x3070 513 50ol01)

01 'A01310074 0 39 570DLtx1gp 59914133 3xxou 4111 A3313,09)30 ern 6631(13g aria pox"
A91 A9T13 )30531731c 91 A01AX11(01C `oastoi ST .57360 p 3g pox (19 011101 5130y -Lam;

AL,L1

3191 9 11.,i.1)1A7JI m36TX

110A11A7010ACON 10% 01

311131(2

.AcoAqy

,3e.y3a,,

13906 5011040611y14

511.1

3191 9 503.093g lty.aoAriN

1X)%

`A3A706%3%3

ipy

01

A31-1

.5T

(1.06191A70

173%

ALJ..

01A701C An1 A11AI11(7A,

(1)A3

0113

170%

502

A73c13rt0113Al2,

00

A0)(30 A01 AoriLtg

A73173A1l613

movo

A3

5170197019oXag 3T19(131039

'Am01Jni33% 91 3g 1X3x 7310271 913A9AN73.61A3

130301X)3691C (3/1

cm)

1)3139,3v-tog A.11191(0d709

X11

.7131(70g43px0

170%

o 3g --ifnog

173%

13i1A06c)
70y7211

721

411.%1.13A00

Akti.

ALLIAT 130

671

UT 11,A69

-736701C

7)743g pax gig 13 %60 5(10

0003rd( 3193. 111 0))1 0411A911) A0.9 001 %6 510
pax
OlcID
a
fun.
13490Ti70y .6701C
633473
iratemp 59103 51u. 50/31(01.1 19% -0.0Q73691L

103atpa1

Og

Anag36u3x. Imo -(13.

lam: 5111 570161/1C00 001 1(10010%

(beset?

i%

1716 (701073

SI

51131217311 '5019371 60)(50 A01 A0113Q0X 00)31( 1417767011-

1(1.FL0A.731/ 5(10A4410 AV 173%

1((10g At

(101413Al2

511Am3coi," colLt6LX1)013 Fox. co1Li6lo12

73140,16c161. VD% 731.0031117) 50)

503ti001)6

3101%3

Ano 5201 .517,33.1y0ll

410731072113%

AOA.

ao

001 `yttrloA73N rni0A2 Itoo

5t3. .5m31(9ll colLtollanp 9 5116A9coil

913 41(Lm0m3IAT

591310.0N pox

.Luroa. moitQ

ALvap

,0006!;13

001 `004A9COL (101

Amt `Aaparicod. 59102o 3Q 9 ylitcloADJAT A130.1(33 AA-p) 51)31

%91603 0 51700311 pox A.13.0..t31n2 0.0112 70a3:2 5930 3.3y9011173 51309131.1

Sg

ALL1 11.20331(1974

51731

170% Sioi 5iox62

.1013913 pax IN 5mA96c30y1cb 59A3ThA3g
5931091)1 pox Scslogoanic (?1273 91 loymrAou pax 51)91,td0ALtri1tg A011I(9/13173%

999

02,0 5291 lmariL,tg

A(.01 A.011

X33.51O

A.0)100)2

3.0:16.q3 5111

ziP)

zA

170%

A071 r101 ctoriLpg 591073 A3 0193011151 5K)j1l3 A(l9 11073A.0.4 170%

`50)3y0jj

5C10Q736731C 6111

0n13r0011

LIAA9mie

61 A.0.51131AP :Nag A.mopalAn .d

do -0 saluulls
'99 '99-61 'tz aJcIsaa pan uuoi
salmollof "I1A Jas173)1 Jai) JaPui02/21 0691
8011 111. lnuzSEI"
ic '(1961) .d 9E-ig

nFs IInuuW II Zotoaiud

`101319CE

'%psuaz

-A321C

www.dacoromanica.ro

OC

84

10

MANUIL II. PALEOLOG CAUTA AJUTOP IN APUS

XIV 4-5

4. Si care era gindul lui Baiazid si care al imparatului Manuil ?. Baiazid credea sa obtina Constantinopolea din mina lui loan ; caci i-o ceruse de mai inainte si el i-o fagaduise ; si Baiazid in schimbul Constantinopolei i-a fagaduit ca-i va da Peloponezul cu juramint si ca in viitor Q
s Ong pace cu el. Imparatul insa era crestin foarte si in minte avea cuvintele dumnezeiesti ; si plin intru intelepciune, vedea pe toti supusii sal
suferind mult din cauza lipsurilor; caci ajunsese masura de griu peste
douazeci iperperi ; si de unde iperperul ? Masura de yin asijderea si lipsa.
de alta hrana necesara ; minat de nevoie, poporul de rind cauta spre
necredinta si tradare de patrie; si el insusi in fiecare clipa si in fiecare

zi se marturisea lui dumnezeu si spunea : Nu da, Hristoase imparate,

sa se intimple si nici s5 se auda intre natiunile crestine care nu cunosc

15

zo

25

ao

situatia, ca in zilele imparatului Manuil a fost data Constantinopolea impreuna cu sfintele si cinstitele odoare ce se afla intr-insa in miinile necredinciosilor si luptatorilor de Hristos !"
Si atunci aflind pe loan lucrind impreuna cu sultanul sa-1 faca imparat
si sultanul preocupIndu-se de chestiune chipurile In interesul aceluia,
Manuil rostise vorba
mintuitoare : Ramii cu bine si sa nu-ti mai pese de imparatie !"
5. Si ajungind pe tarmurile Peloponezului,
lasat acolo doamna
si copiii; caci it avea pe loan copil mic si pe Teodor' in scatece. Lasindul
in Metone si trimitind inapoi triremele, insusi s-a urcat in una din corabiile cele mari si a plecat la Venetia, de la Venetia la Milano, Genua,
Floret-4a, Ferara si, strabatind toata Italia, a plecat din Provansa in Germania adica Franta ; si toti regii si ducii si contii 1-au cinstit si 1-au incarcat de daruri ca pe un semizeu. Strabatind toata Franta si trecind in
hotarele alamanilor, a venit iarasi la Venetia. Si venetienii 1-au primit
cu cinste, dupd cum se cuvenea, si cu daruri foarte multe trimitIndu -I
acasa, s-a intors la Metone in trireme de ale acelora ; si regasindu-se
cu doamna si copiii, sedea urmarind cu atentie suferintele Constantino polei sau, mai bine-zis, nenorocirile poporului romeilor.
4 : p.Etwripivo; to
OEZa
in minte avea cuvintele dumnezeie#i : Duca
face aluzie la locurile din profetul Isaia 26, 20 si Epistola sf. apostol Pavel catre

romani 12, 19, unde se da sfatul sa to dai la o parte in fata urgiei si a miniei lui
Ebtoen,
voRiattala
20 de iperperi : D. A. Zakythinos,
dumnezeu, ping ce trece.
Preful griului in Bizant In 'EnExiel; `Etoupeict; Butavuviin, cotou6div 12 (1936),

p. 398 socotind iperperul de atunci la 5 fr. aur, crede ca stirea lui Duca e exagerata.
anElpoLc E0vccl ar putea insemna si Intre nesfirsitele natiuni ale crestinilor",
cred insa ca e mai potrivit nestiutoarele" de situatia Brea a imparatului
si care din cauza acestei necunoasteri a situatiei, ar avea cuvinte de condamnare
pentru el, daca ar preda turcilor Constantinopolea.
/cbtou fii mintuit ! E o formula
de salut cucernic ; vz. D. Russo, Studii bizantino-romine, Bucuresti, 1907, p. 47-49.
Duca insa pare sa fi avut aici in minte cuvintele din sf. scriptura pe care ingerul le-a

www.dacoromanica.ro

XIV 4-5

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

4. Tic 4 5 axolcOg TOU IlaytaVit -stai

85

'rig o Toii

Potatthog Moivoi4.;

'0

Riv IlayLaVIT iTaVT6CtETO TilV 116Aty EXEIV N 'LETO; Toi3 'Iwavvov- xui ya,9 AQ0EtilrrioE TO15TO Itat 0(1)TOg 1717TOXET0 xcii o Ilaytatirr arci Tijg 116XEcog -67thazE-co
b6GELV tYly ITEAOITOVV11GOV .116.12XWg 'Xat Etc to iE1); gzEtv Eicalvaioty mc-raatacriv.
`O Si Pccoasib; x@LaTtavDakctTog ekiv %Ed liERVIDIgV0; Tex 'Ma 'Zed EV (NOVT)GEL
OpC5v TO inciixooy Eimiv TaXottmogoillEvoy ILITO ivbEiac, pObio; -yaE) OLTOU
!Isar()
1)7E41 Ta EN001 voplainuti xat Ito v011iaLa; oTvoo TO Oaoia);. %oci, iiXXwv avocy-

?wars-rig o %owe); LEO; E'ig amarlay ;cal, acloboaiay xaTgibog iwQce

xai airrOg icolicaoyci:To %aft' ixaorriv (7),Q0IV TE xai filLEQUV To)
0E4), 21yoyy Mil Rot YgVOLTO, XQLGTe 1311011Ei), irribe clxo-uakao iv Toig CaulQoig HvEai Tilyv xetariaviTOY, on iv fatiQatg Mayoui X roil Pacolhog aciQESOOTI it
116kis %ea Ta eV aitr, aril ;tat tIp.ia axEiai Tag ezoEUai :tat, nurrowizoic"

liCtiCOV TQ0CfitiV Xthing E

10

Ebethy OZV TOTE TOV 'liaLVVTIV ouvEroiivTa TC15 ruclavyq) TOU Troii-joat ccOTOY 8a-

ot4a.

6 TOQUVVOc cpcov-ci4ov r1ly neayptaTEiav c`oc 1J CEO iXEINOU,

0 Ma-

vouilX Etgipteu TO CrigOV Eci)t01) %Oa, TI 1.1E4TO) GOL 7TEQI, puutkEta4-

5. TAil-thy bi iv DA; JTCLQUA,I,OL;

T015

56b

110.07CO; euf fix.E TTIV bianOLVaV 01)V

gait. EtyE yap T6v 'Icoavvriv Pgicpog %cid TOv OEOSLOQOV ViliTLOV. KaTakEiVag be airro5; iv ME-acimm xai, Tag TQL4E1g o7t1O EV 7thp:tpcig, auto; iv tui:t
TOTS Ti'XVOL

T05v gEy6Xcov viCTyv Eia0v4thy EJt1 EL Etc BEvs-dav, arth bi BEvETia; Et; ME8i67,ava,

rEvoiiav, (Movivrttay, Owagitiv xai einccoav 'ITaXiocv Siskaeov, &To') Ilgoavilag

20

EZUVEL Eig FEWOLVICCV iiTOL 0QayyLav XCLI, navi-E; of C:rriyabEg %Ed Satizat xcii 7tOv-

T144; iTiacov LOTOV

xat 4; fitti-OEov 84oLg ktEiPorro. Aickadiv Se 7TEIGCCV 01ay-

yiav xai Eig Tet rwv 'A?.a[taviiiv Ogia nEgaccag, man/ likOEV Et; BEVETiCtV. 0i, Si
86201.;

WVETOL

7TOE7COVTCOg

iareacyri

Etc MEOUbVTIV avv Tat; CLUTCOV TQL11,0EGL %Oa 01./VTUZL;JV Tfi SEGICOLV11 %CA

ToTg -thxvoig

x1:1cOTITO

(pLkOEVI'IGOLVTEg

1LOQI:X8OXEW to

itCd

0.1)1,

rYlg II6?,.Eco;

el:TO7thttliIVTEc,

:1TXEI.0TOL;

eCTUZilILUTU,

110-062,01,

TeL

T013

Hyoug Troy `Paicticov Suaruxi-pocra.

15 elpipm, P: E ttrypte Bek i aculov P1: uoYccov P (1 23 sA),a.c6vaw P.
spus citre Lot oci)tc.ov c_r(."Ac trio ocautoii ipuxiiv Genes. 19,

vial5", Biblia, Bucuresti, 1939, Facerea, 19, 17.

17 Fugi, ca sa scapi cu

5 : Fseuaviav trot, (1)Qayylav

Germania adicd Franta: vz. V, 2 si XI, 2 ; cp.
Procop, III, 3, 1 : es Fspuavoiig 'LE of vi5v (Dgeoiyoi. xcaofivsai. la germani care acuma
se chiarna franci" (RAzboiul Vandal I 3, 1).
'AAap.avdiv 5eLa hotarele alama-

nilor ; vz. i V, 2. Manuil II Paleolog a ajuns ping in Anglia (vz. G. Ostrogorsky,

Desch. des byz. Staates 2, p. 441 indeosebi notele 1 si 2). La intoarcere se poate sa fi
trecut si prin Germania, daca Duca nu intelege mai degraba prin hotarele alamanilor, Italia de nord ; vz. si V, 2 : era din Alamania spunind despre impar5teasa

Ana, care era din Italia de nord, din Savoia.

www.dacoromanica.ro

25

86

NAVALA LUI TIMUR-LENK

XV 1-4

loan VII Palen log XV. Imparatul loan insa intrind In Constantinopole si incogi Baiazid. Soli
de la Timur -Lenk ronindu-se imparat, a introdus mai Intii, du pd cererea lui

Baiazid, un judecator turc, care judeca dupa legea araba

neintelegerile ce se iscau intre bizantini si turci. Si toate cite le aveau
bizantinii ping la Silivria si Insasi Silivria, le-a luat Baiazid si loan a camas domnind numai inauntrul Constantinopolei.

t()

15

20

25

30

2. Iar Baiazid sezind la Brusa, privea la arborii fericirif cu crengi

Mahe si incarcati de fructe Si zi de zi desfatindu-se fara nici o rusine in
Cintarile felurite ale pasarilor ; caci orice era frumos din limbile de neamuri sau orice era fiint5 aleasa la trup sau metal pretios sau orice e dat
de dumnezeu in lumea aceasta, placut la infatisare, nu lipsea s nu fie si
sa nu se afle in camarile lui; persoane alese de parte barbateasca gt femeiasca, din cele curate la trup si cu fata frumoasa, stateau in jurul lui baletandri tineri pi dolofani si fecioare mai stralucitoare ca soarele,
de ale
CUi ? De ale grecilor si sirbilor, rominilor si albanezilor, ungurilor pi sa
bulgarilor si latinilor, fiecare cintind in limba sa, si far5 voie ; iar
el sefind si imbuibindu-se, nu inceta sa-si petreaca in placeri desfrinate
cu parte barbateasca si femeiasca.
3. Aceasta e rasplata faradelegilor noastre. Dreapta e pedeapsa lui
dumnezeu. Ci tu, doamne, da-le si lor dupa faptele lor. Nu te uita la MCAdelegile noastre, stapine, pi sa nu ne lasi s fim striviti ca firul din puzderie, ci cauta asupra noastra cu ochiul tau IndurAtor.
4. Petrecindu-si el in una din zile, iata vestea ca au venit soli din
De la cine ?" a raspuns.
Persia si cer sa-1 vada pe sultan.
Iar ei
El Insa a porunDe la Temir-han, sultan al Persiei si Babilonului".
cit sa li se dea loc spre odihna. Si dup5 cIteva zile i-a chemat la el si a
cerut sa auda scopul soliei lor. Si ei venind si stind in fata lui, au grait :
Marele han Temir prin servitorii lui iti anunta spunind, ca nu-ti este
iertat sa rapesti tinuturi straine si prin ele s te faci mare conducator.
Ajunga-ti cite ti-a dat dumnezeu sa iei de la necredinciosi ! Provinciile
insa pe care le-ai apucat hoteste de la ceilalti sultani intoarce-le de indata si da-le tnapoi, ca si de la dumnezeu s ai parte de bine ; si de la
ceilalti sultani vei primi multumiri si laude. Iar de nu, eu, cu ajutorul
lui dumnezeu, am sa-i razbun pe ei". Spunind ei acestea si altele mai

multe, Baiazid a poruncit sa le rada barbile cu briciul si sa-i lase sa

si

XV 4: etox@iataeiou 11X.6ocsav an venit soli cp. L. Chalc., I, 95, r 7 97, 9

98, 4 7 si G. Sfrantes, I 87, 22 88, 5.
6,7E6 Ileola; din Persia: de flapt

din tinuturile mongole de la nord de Persia ale lui Timur-Lenk, pe care Duca le
cuprinde sub numele antic Persia ; vz. $i XV, 6, unde spune ca Samarcand e capitala Persiei.
Provinciile insa care le-ai apucat hoteVe : Baiazid i-a fost izgonit
pe sultanii turci selgiucizi din tkile lor gi acestia, fugind la Timur-Lenk (vz. mai

www.dacoromanica.ro

SVD110

AX 17-1

AX 02

33

g 59)1(9 5101

suAA9coi, AxpRy3913

5p,0030

5Q.31 't3.1313 3 A.0100o1C

9173x Oi

11,K Or( rYI

4.3473

(1.01

nritupo

pox

A3

L8

131(911

51306319 -19r4
A.0300.0jj 50 591 -iclarip
inx ox.59.0j, 51 591(17) 3A1ay..419
111

slopyriou

loamoor 7302 AoXp 101731-10),L

01A0A.34q pax. 9 51AAA9onr,

114701lo011

173%

1101 11A1a1A))H AL11161.4

51309.0A17301(19

('1,731311113/13?

A01. A0X107313V. 'A07-10A

7011:01.

171210.1.SI VNIINVZI1-001111.1.

ioXpi 510141cq1i.K pox

g 910310 Q 09A AoAoTi

ALE

clLg

591A3 51u. .5co3y0ll

o,

.g

pagqg

itnniknil

33

aoctoall

59A3r11;twax A3

Ac000 Sloiconx 101A001N

Frit

110%

)?o,

113%

51060(13131g ACOOR0619 911Tf9191010%

AormocoyA cp 'Awn() 3113 A.3 111011(9.0
g51101340 /06101L C1.01 (1.030 .5D1130. `5CO3(11,0 C101 (p1 p1A13 33.

caOlftr) 10A3119A.310q 01 ACM) )p. 013013x A.011

ACOA30b 31 1/3x `A00316Le. 01M:31,0113131C 13187291101C

I.LQ. 510111109

1341.0

Ina apct, A91

ru

Ault

cloini9y '1110

a )2A.1(RO

'AcoaA.A40 'ACq9K

`AC01

C01)0.310319

7'0'131

1,t00

1DX

fp-1

!ACOA11

rit

ACO

51u 5rPiXain.3 oriox-An.

AL11997t3 A70631.4 5C039/? Xl1A(011(1,51101/3X A3

11 1 An A.3 5101 AV, in3 &on

qo 09A 311.13.0
(10(1) 11 (toy/913ti

al

nod rioy `A(9/9 59349

33

tin ani99%

1730,937:916(13

AC0110TICO9

333A 113%

11/.

AC01

03Cbaol

5oA3111,Lctox

'mink
Aodim) 5p
5713171

`701010939
5m11lt

Owl

10

mAligidimio

5m11.1.

M01 31-4 a 'ACO R0g1

Ai3g1
AOL At; moria
5919d3ll 531Ano1LQ
.3g "
/i) 01 ft kLYI3j, `AOC-I5 ito,t91,009

39 17139061C 3 (101 1l0Aaog

5oA3719931trix.o0o1c

cap 5ct

AQ.0 70171

binacp
173%

ox -

5(0 1015121918Y.0102
0h11
n`.5 9A13x31r70
96)311"
5r1903 170it 50A.COrd73
5ioicoa h01/91 513 .M9(110109Ap zaaRT 33 59A11 591304
13111. 91 Stu 51914931hr 1n0ctox9 10 33 531A0ctv pox

A.,C01C101(

073

g^,q 51..,ultro

AM0113A.1.1 /31191OI3XR3 5

minctr,

-'I 4Iol&ocbrialolox
moliPtDdYNT. d

110%

511,0A.1101E3

73111131, 113X

:d assnpol

533A.311

'2,0170

a1.,1131, 1g

5132 2a
3'(11. 0)1

3g

`1

573111t

II

TA3 /3110.93 1

ARD

531A,01Cp 9 A.x)ll I 3.11,r) --0.31(3X3

II

II

p,s of pp13.1 '..anvpq pE aij '..pppdsap eaiapui

0 (8 nu-I Truao 1olnfe
gaIlIiedsap ap ago 0 !ode valp.updai p eia o D.101.1I au!Sni rS a_l!ublf 7A)
lulu sof 'IAX :17 Ps au arnful amios It 01 : au ua)dpdsap ap (angos -do 0 Z '-opLID
'I '86 II
1g Is '8E1 61
'6E1 'Z

sns 'Al

!!gin

www.dacoromanica.ro

(185

5(1.01

Ti Sn33lE d cr coplla A 31a8! : morplto,

d : asszpol AnA0 A9A11169 zg 3 51t 'd

Ac9(baain10x

6Z 5ml3ii 59/1.1.aan

Ali1X

OZ

5311(1.A.11.11

-nog
pax
12
Snot (101Q,70 13RALI.14 109 ACOA3lt 110 itcLO 3 A11133 109 A.1391r09 01 91619r9
39 Am1 1o6L9A3A. 39 5E141 -59,uizaz? aoxav, 5p loop ion 9 5030 3xcog3g yonic
MO) A0o19l1n2 dangloy 5191 3g `5.o1X67iq 5E1 pone AC01 AC03110't hOMOTI3All, 5ormoiolly
`5)3Dnitalh (1,034570le 5mit3lin '599 9A1 pax. 91391.c 0 073 Q.3 109 1131lL9A. pox x?ooic 0031
531Ap19700731C A.011.CTA.3 RO1(330 1162 ADO

st

(1391D1L -

3916911 591 Ohl) 5o) Attri)Rox `aoplccuo xm7

5101c1.33 7)1/3% 101 10A.63 AC01(1,73

511993
311011710 .n,00

A.10900t1 0100

01

11313%

lei

170%

1031731.C.0101/3)1503.A0)

f7

509010?

`119 `316Q%

01

5101

pox ACOltn1ms9110.4

oncimq `Aooxinoigoodo)? h3 510A3QQ1 A(nAp3Ay399 pax .A.1.03,(11{,L

'e luau A(01 A.0211i0Anonle Acoril.;t 701 Xpq3 Doi npawi
(101 (1030

?UV

A.3

go3K `A0 a1`A.107.7 -1ADOW.

A.3 10
Aoionx A.coimpiempri

`A.011131101cL

`AR1A1133V

Stt 59A11
110%

Lot

..519

CE

NAVALA LUI TIMUR-LENK

88

XV 5-6

piece fAr5 de nici o cinste, zicindu-le : Mergeti, spuneti domnului vostru : sa vie repede caci 11 astept. SA lie despgrtit de soma -i legiuita,
daca n-ar veni !"
Acestea si alte batjocuri spunind cAtre ei, i-a rasat
sa piece fAra de nici o cinste.

Iar dinsul n-a zabovit, ci cu toatg armata a pornit la razboi spre

pArfile de sus ale Armeniei.

5. Caci anul trecut cucerise Sebastia cea mare a Capadociei ; in

10

15

20

aceasta expedifie ins5 trecind hotarele Armeniei celei Mari si intrind in

pamintul turco-persilor, a pus stApinire pe unul din orasele lor, numit
Arsingan. Si luind calea intoarsA:, a venit la Brusa ; apoi ridicindu-se
din Brusa si trecind peste :strimtoare, a venit la Adrianopole pi-i anunta
impAratului Joan, spunindu-i ca Eu daca si 1-am izgonit din Constantinopole pe imp5ratul Manuil, aceasta nu am facut-o pentru tine, ci pentru mine. Daca vrei asadar sa fii prietenul nostru, muta -te de acolo pi-ti
voi da tara pe care o vrei ; iar de nu, martor mi-e dumnezeu si marele
profet, nu voi crtrta pe nimeni, ci pe toti ii voi prap5di cu des5virsire".
Acestea si alte vesti de urgie le-a trimis Baiazid, ei ins5 si-au pus ndejdea in dumnezeu ; cAci apucasera sa ingrijeasca de mai inainte pentru hrana, din multe putine ! Si au raspuns solilor graind : Mergeti,
spuneti domnului vostru : not fiind f5r5 putere si la multa asuprea15, alt
loc de scapare nu avem decit la dumnezeu care ajut5 pe cei far5 de putere si-i apas5 pe cei puternici. Si ce vrea, faca !".
Navalirile

6. In zilele acelea au venit oamenii din Amasia cu ptiri,

lui Timur-Lenk. ca
25

Temir-han e pe calc cu razboi in contra Siriei.

Si

Baiazid trecind d:ncolo, se opreste la Brusa si, trimitind in toate partite,

a chemat la el toate ostile din rasarit si apus. Temir-han insa strabatind
Armenia, a cucerit mai intii Arsingan dupa legea razboiului si pe toti care au
fost asezati acolo de Baiazid, i-a trecut /min sable. Apoi merigind asupra Se-

30

bastiei si aceasta fiind cetate mare, a tAb5rit in fata el. Si cerind cetatea si cei dinAuntru nevoind sa se dea, a minat-o de jur-imprejur, sapind galerii si sprijinind-o mai jos de temelii pe birne si scInduri si nimeni din cei dinauntru nu stiau ce s-a facut in contra lor, caci acei ce
au sapat, au inceput minarea departe de cetate, o mila si mai bine. Si
era cetatea construita din caramida nearsa. Atunci a trimis din nou stire
5 :Turco- perilor : cu acest nume Duca desemneazA (vz. i XXII, 9 i XXXIII,
semintiile turcomane din nord-estul Asiei Mici i de prin Armenia i nordul Iranului. Istoricii bizantini, clasicomani cum sint, ii i numesc pe turd deseori persi,
Arsingan e Erzerum de azi, capitala Arvz. G. Moravcsik, II, 275 i 216-218.
2)

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTOR IA TURCO-BIZANTINA

,CV 5-6

89

votq 1tOLO &QM toi; netryGOVOl; xat (15103Tg111PCl1 erriaoug,

OEV

fAcca; airoi; `Ynayet() airOv. 'Elmo

Taira xat ETEoa
,.,

yErE, clitocyydAccrE TO) xtvio,..) irp.Cov i@ziaa) Taxi Exbixoat

11,EX(0@LOVIVOg ecto il; carrot") vollitcou ya[cETijg, Et !Ail M6 c. "

aScaEoxillAccia EtAcbv too; ccim6g, &Tip);

IgagrIPEV. Ait6; Si

113)

difiEdiaa;,

akkic aiJV 3Ticcrn Tit at@a-rua: 70:26; T& aV6TEQ0C g Oil Tit; sACALEV tag iciT16(TE1X1EV.

5. 'Hy yet@
l'EPical-E cox

Tod"

iv bE If]

u-c@oXa(36v-rc x@Ovo,) Acc(363v Tip/

0-TQUTEict Taial

Ti"); Kalcaccooxtug 1N/up:Ally

ca(3&; Tic &ow

rij; MEyakri; 'AcittEvitc;

%at etc Thy TOW TovoxonEOiGly yily Eta EMbV NOCcure [tiav -r(Tyv 7c6XEcov AEyottivriv 'A ,occuyyecv. saTccv4E 6 `.a.-; SE ijkOsv >v Ilgo6con imic@a; Si ex Til; 1100O(nig Rat ca(3&; Tint Tco@OlcOv 40Ev Et; 'AO co cavoiTo4v at T(1..) f3aot1.ET slioicvni
kriv6Ec Xivcov, firc .., 'Eye [tiv, Et xat T6v payola mavouil), > iwaa Tit; 116404,

a 8111 ai, clUic

sc EI.IE TOiiTO 7CE:TO[Trffi. Kat Ei, 11.11V pouEi Toll ETVGC

59b
10

OS 111,11TEQOV

iv (300,11 Et Si it yE,
tticeTvg ROI,
Ea; xat 5 ttiyaz 3100CATIN, of CpFijoai Tuvog, etAA,ic aicrtag &Only
Cain)."
TCaTa %Ca gTEQC,C 6 flaytatilt 6Qyt?,.c.c ..rtippag p:riv6ctaTcc, WJTOt T)
csibiav, ILLETd/GT101 ToW NEI %CA 86)6(.0 001 EnaeXtUV, 1jv

Tic;

0 EfrO:

Sag civiihy-ro

i)Ofili

yC1Q

15

7tO0[1.E4ET1IZOTE; Ex 7rolai6v 61,1ya ir,oig

T@ocrfiv. 0 t oi eutEX@LVCCVTO 21y0VTE; ,.,`YaicyETE, avayyEtkocTE TCp itU,0(0) 41,61)1

filiEig iv icOuvogitg. Efv-rE; xat Ouvaa-c14 Acajj, o
gy,0[LEV 7C0i5 xocracpyEiv, Et
Eig OEOV TOV poTraoi-wTa Ta); e(suvarou; %CIL ItUTCgrUVUOTEi/OVTOI Toll; 61)1,6-

orccg. Kat ET tL 130'6XE 1,

20

JCOL

6. 'Ev Si Talc fig@co.;

ERTEL; 1121.0.01'

11yuana COQOVTE; E

Vita0Eiag,

64 o TEIA*2-7A1, 0.TeCCTEiT L MIT& Ti); EUOCC;,. 0 Hay c4ii-r bE 7cE Ocoug %at iv
Tfl IIQOA!)(3t1

blaywv, nipApag alcarraxoii AgoaExaAETTo Tic; ouvicc.Eig Toicsa; trig

tic 86crEcog. '0 Oi TE[cij9-xicv 8 caPic; Tip 'A, sottiviccv ix EtfA0aTO a@ CoToy TO 'Agauyyicv utokiiiou v6p.co xat JTCLVTOE; TO-6; ONIATiliVta; 7JTCP:26t Toil HOytatiir tcpEc xocTiocpcc7:-;EV. Etta i06)11 Et; /EPUOTEUTV Xat ileyaVino4y olaccv,
gaylE xetoaxa XCli, tiTIIOCC; Tip/ iT6 XIV xat il >1/66'T; of VT(!) %UT
yiiQoOEv iarrio-Ev cc6Thy inicvo) ToJv boy.c.T)v %Ca T(TYV OCO1hYV YhTara EV Ex EIAMAJOV,
llTl yvenfro; TWO; TWV Evros, Ti c'1,00( eyeyOvec Ta xat'
61-(7)v Tway yic,9 of, 6c26xrcic
&o al.LEvo1 Thy oovyiiv &AO }Accx960Ev Tii; OTOXECO;, 1.1.1.11.0V iv xat .7-0.ov. "Hy bi
him; xcci

1 airroi; Bull : carrofic P 11 3 D..Doi. Bull : E),.$ Et P. 11 13 (3oti1<ot P11 16 ApOP.Ct.ETTIXOTE; P : neop.EllEkernxereg Bek 11 18 buvuorEicc p: esuvacusict Bull I xaTcupuyEiv Bek : VSA-racpi,yet,v Bull : xaravoyou, P.
meniei turcesti ; vz. Critobul, p.

VI

138,

nota la Tigranocerta

gi p.

139,

nota is cap.

1.

131,
6 : Cp. L. Chalc., I, 135, 18 137, 17 i 130, 18
69, 15
23). Aceasta prima na'val5 a lui Timur-Lenk

2 i 134, 22 (Sfra'n(es,

a
avut loc in 1400 ;
vz. M. Alexandrescu-Dersca, La campagne de Timur en Anatolie (1402), Bucureti,

I,

1942, p. 43.

www.dacoromanica.ro

25

60b

30

90

NAVALA LUI TIIVIUR-LENK

XV 6XVI 1

celor dinguntru, spunind : Dacg voiti sa scapati, predati cetatea !"

Dar ei nu s-au lasat induplecati, ci 1-au improscat cu sudalme fgra ma5

10

sura; atunci el a dat foc birnelor pe care fusese sprijinita cetatea si a

cgzut din temelii ; si intrind, a inceput sa taie si sa jefuiasca farg crutare pe locuitorii cetatii. Si Tamir-han a poruncit, ca pe toti mai marii
cetatii sa -i adune tntr -un singur loc; si a ordonat sa sape gropi mari ca
niste morminte si sa-i lege cu o legatura, pe care Inca nici unul dintre
tirani n-a nascocit -o: Caci ii indoiau din ceafg si-i Impingeau intre picioare, ping ce nasul nenorocitului aceluia, al oricaruia ar fi, ajungea la
dos, iar fluierile picioarelor cu genunchii ramineau atirnate de amindoug

urechile; si omul rotund ca un arici era impins cu sulita in groapg. Si

zece sau si mai multi fiind intr-un singur mormint, nu-i acopereau cu
pamint, ci inchizindu-i bine cu scinduri, aruncau deasupra scindurilor taring, ca nu inadusindu-se usor sa inceteze din viala. Un chin ca acesta
15

a nascocit scitul. Dupa ce astfel Sebastia a nimicit-o ping la capgt,

merge inspre pgrtile Feniciei si ping la Damasc chiar si arde si jefuieste

is avere nenumarata si robi multime. Si Damascul lasindu-1 pustiu,

trece asupra Alepolui si 1 -a nimicit si pe acesta ; si multi mesteri iscusiti
i-a mutat in Persia. SI dupa ce a bagat in spaima pe arabi, s-a pornit
inapoi la Samarcand, capitala Persiei. Baiazid auzind ce s-a intimplat
la Arsingan, in cetatea Sebastia, in Siria si la Damasc si la Alepo, nu
contenea sa faca recrutgri si in rasgrit si sa adune in Asia oaste noug
si sa o sporeascg peste masura pe aceasta.
7. Iar sarmanii constantinopolitani cu imparatut, ridicind miinile catre dumnezeu, cu foarte multe lacrimi se rugau fierbinte, zicind : Doamne, dumnezeal milei, indurate de noi, netrebnicii robii tai si da aceluia
ce ne ameninta pe noi si pe aceasta casg a to si cele sfinte dintr-insa, alts
si

20

25

grijg, alt end, alt cuget, ca liberi fiind de asuprirea lui, sa to slavim
30

35

pe tine, tatal, fiul si sfintul duh, unul dumnezeu in veci, amin !".
XVI. Iar la inceputul primaverii, iatg ca si Temir-han vine din Persia inspre pgrtile de pe la Tanais si, aducind pe taurosciti i pe zichi si
avasgi si darimind orasele din Bospor, a trecut spre partile Armeniei; si
dupa ce a strabatut Capadocia cu multa armata si dupa ce a luat nu
ptitini din armeni, a ajuns in partile Galatiei, avind cu el o oaste foarte
numeroasa ca si Xerxe odinioara.
7: bag toy ixtanEtXoilvia... Optirvav cit despre acela care ne amenintd"
gri id vz. XIV 2: toy euov natiea.

dd-i alts

XVI i XVII : cp. L. Cha lc., I, 137, 18

152, 14.
XVI 1 : Din Persia : aid ca si mai sus, Duca desemneaza cu acest nume In
Tauroscili, zichi, avasgi : sint denumiri
tinsul imperiu tatdrasc al lui Timur-Lenk.
antice de popoare ; in timpul lui Duca, pe la mijlocur secolului al 15-lea deci, sub

www.dacoromanica.ro

XV 6XVI 1

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

91

316AL; ix :raLvdou (;)tilis OiX0801.LitaaGet. TOTE 71,611,V ip.ipruag Talc gvtwv kiycov
Et 1301j2LEGOE toy Oci)tEATaaL, naeabOTE TTIV ITOA,LV"
NOTOL Si 01 AEIATDEVTEg,
extra AoLooQtag ixxiavrig alig-rpoug, 7tije EvEriaL toffs 6oxolg, otg, ivibeko 61

Jai;

at
oxtagiiiiv toys noktrag. `0 Si Taaiw-xav AxE7<svaE naviag toys neoiixorrag Tfig

xc t ix TOTV 0E116.4.011 5.1.11TEREGE %Olt E100.06VTEg itigOVTO OVELbthg WITCCItORTELV

nOkiwg ouvonlcotota etg gv %at JtElOGIaag XO1S1,011g OQ11)1ELV CO; TO40014 4tiyi0Eig

xut oiottiiv aka.); biod.thv, Ov oint iaogotoaTO TL; TOiv Tvciavvwv TOv yOcco akiVa imoxAi,vavieg xat iv 1,tiaw t(TIV Crg,EXCTIV CWCIarrEg, &Nig it OtV TO-15 bixyrozoi); gxavou, oat:Amy sea Itai Eiii, 1.CCUCOVA011 Ev To): 71003XTCp, OIL bi xvi tcL1 criiv
Toff; yOvamv i ixatimv Tibv OSTOIV Onlacoerip.gvat, %at 0 avileconog 650nEQ )411VbOXOLQ0c ocpateoitohg iv TIT) Taqxp iiX0VaETO. Kai, Sim it mod, nkitoveg iv ivi,

arvitcp Ovrig, ou avvixkiwv x6Racriv, au actvtaiv ampakkravisg inavo) tiny

ocuisaw ixoNiatitov, tva rl dx6A,wg 7tviyv-rEg CoToPecXXwyrou Toi3 t rly. TOLOOTTIV
0 ExOrig inivoilawro (36wccvov. 'Enit av fakir Et; Tikog ii0vwev, EQXEDOL et;
to Tfig OoLvtxrig ger' %at gwg a6-rfig Aaaaowii xat itin110 xal XET1kOTEI, %GEL

10

61b
15

LOIIPOVEL 1t10II-TOV dEva9i3Opyrov %at aixttakwatav nokkilv. Kai Tip, Aap,auxOv Eprlwhaag And To xam sicocavEL %at aim!) i1051DaVLGEV xat nokkoi); TG-OV TEZVUTYV inLaTimtovag El; TIEQuiav RETOLXL66V. Kat Tog "Aea(3ag cpol3huag inaVECUEV El;

EaaaQxavr, aryceOnoki,v IIEQaiag. '0 bi Halatilt fiXO'OCOV TO yivORiva iv TO)

Aap,com4) xat "C(1) Xa'Aciouyyav, iv EiPaatila tjl nOkiu, iv EIVI4 1<reLL iv

20

ken, oirx EXCIOETO 7t01(7)V IITOVEKETOg Ey TE EGJCC xat Ev Til 'Auk! aNiottwv VEOV
OTQOTOV 7tal, 15n4 3TECROBOil toirrov 7T.A111511VOW.

7. 01 Si nTwxot HOXITOL CrOV -r4) Pacrikit )ilea; n@Og OEOv caeovTig, Tin/

5axEnicit, nkitatoi; btETE'UOV kiyovteg Oei xat Kive -rob iXioug, ikiriCrOV filth;
Tag ecx9itoug 80a0"Ug (YOU %at SO; toy e1MITELX0ihria floOg xaL -rev aOv Nov toilTOV xai TO iv utirq) biota Warp/ [LEQUILVGIV, DLTIV IT@OVTi8CE, CiAXoy koywp,6v, Tva
AkivaiewilivTig Tiig aka twavviSog SOVECFC0p,i1/ BE toy 7taTEQQ. %at vtOv 4111
TO Ciywv

7TVE151.1Ct,

TOv gva OEOV et; toil; att;vag

Opolly."

XVI. "Eacog SE CcEaaivou tba xat o Tettiw-xav -ix HiQuiag neag Ta

toii Taveno; Rica' ikOeov xat tong Taueo-oxi)ftag xat Zuxxag xat 'APowyobg
evaeoluag xat to iv Tel? BOCIJEOM nokixvia xaTaaxavag, Sti(31 neOg to -al; 'AuIIEVLag
OEVI,OW

25

"441i, TTIV KOM160X(OV Stikfteov CrOV 1OX41 Cr T ()MIES xat EX. 1-.6)V 'Aeoirx Oktymig naocaa(36v, neOg TOE TO-IV raXOTC.OV REV!" 011)blETO ITEQUTOV

EZCOV (bc; OnoTi BEC TIg 7COXIJOOL19IATITOV.

10 &raw P II 10 -11 Cexav06xotvos Bul11130 Tavedoog Bull : Thanaide I : vaLoog P 1

Zuzzoi,g P II 32 KannatIoxtav P II 33 Fcaa-rwv P11

Taurosciti sint de inteles Tatarii din Crimeea, sub Zichi gi Avasgi : Iviri si georgieni
din regiunea Caucazului.
Bospor : e strimtoarea Cherci de azi de la Crimeea.
FaXasitiv Galatiei : Duca asaza bine Ancara in fosta provincie romans Galatia,
dar i L. Chalc., I, 145, 4 si G. Sfrantes, I, 88, 16 nu greesc wzInd-o in partile
provinciei antice grece0 Frigia.

www.dacoromanica.ro

30

62b

LUPTA INTRE BAIAZID SI TIMUR-LENK

92

Lupta de la

Ancara 1402.

10

15

20

XVI 2-3

2. Dar si Baiazid ducind cu sine toat5 armata din Tracia si din Anatolia si alta armata de ieniceri si avind im-

preuna cu el pe sirbul Stefan, feciorul lui Lazar, cu o gard5 foarte mare,

a pornit si el s5-1 intilneasca pe Temir, si cum s-a apropiat si el de pgrtile Galatiei, a aflat ea Temir a popost lingd orasul Ancara. Venind si el
mai aproape si asezindu-si corturile in mijlocul cimpiei pe aproape de Ancara, avea si riul curgind de-a dreptul prin cimpie cu apa bung de baut
pentru trebuinta armatei si a cailor si a intregii tabere; Temir Ins se asezase intr-un loc Upsit de ap5. Dar ce se intimpla? Baiazid porunceste s
se fac5 vestiri prin mijlocul taberii, ca a doua zi sa iasa cu totii la vinatoare. Si a pornit cu toat5 armata, vinind trei zile si gonind cerbi. Temir
Ins ridicindu-se din locul unde era, a venit, asezindu-si tabara la marginile riului, unde statuse mai inainte Baiazid. Fiind deci greu de apA,
mai ales ea si soarele trecea prin constelatia leului, Temir nu mai avea
grija apei de b5ut. Dar Baiazid semetindu-se si gindindu-se cu dispret la
lupta cu Temir, socotind-o ca un lucru de mina, a doua, s-a tinut cu staruinta de vinatoare ; si acesta a fost primul pas spre nenorocirea sa.
Cad iesind la vingtoare si soarele fiind la zenit, ostasii de arsita soarelui
ajungeau in primejdie s5-si piarda viata ; si cereau ap5 si nu era ; lesinau
si mureau. Si au murit din acest mare neajuns cinci mil de oameni. Dupa
trei zile intorcindu-se spre locul unde fusese, 1-a gasit pe Temir cu tabara
acolo ; si apa nu mai era sub st5pinirea lui, ci asezarea locului era departe de apa." si nu o putea avea usor. De nevoie deci an vazut c5 a doua
zi o sa trebuiasc5 ,de nevoie sa inceapa lupta.

25

3. In zilele acelea, cind soarele era in timpul primaverii trecind prin

constelatia gemenilor, a apArut pe cer in p5rtile dinspre apus un semn
prevestitor de rele. Era o comet4 foarte luminoasa cu coada dreapta" si arzind ca flacara focului, mai bine de patru coti de lunga ; si-si arunca lu-

mina ca o lance de la apus spre rasarit. Ori de cite on soarele apunea

30

35

dupa" orizont, atunci isi desf5sura si ea razele particulare si lumina Coate

capetele p5mintului si nu lasa sa luceasca celelalte stele si nici v5zduhul
sa se intunece, ci flacgra ei se intindea biruitoare si se revArsa ping in
inaltul cerului, pina ce dispgrea sub orizont. Acest semn 1-au putut vedea indienii, chaldeii, egiptenii, frigienii, persii si locuitorii din Asia Mica,
si tracii si ungurii, dalmatii si italienii, spaniolii si francezii si orice alta
natie care-si avea locuintele pe la curgerile oceanului. Si a stat o rninune ca
soarele trecea prin constelatia leului: lupta de la Ancara
2 : ,Stefan : vz. IV 1.
a avut loc la 28 iulie 1402, dupa G. Sfrantes, I, 72, 5.
hind, adica francezi si germani ; vz. V, 2 ; XI, 2 ; XIV, 5.
3 : FEQp.avol

www.dacoromanica.ro

vtamst

VDflS

XIA ---Z

vf,IIINvz73-002tra

E6

0.

-g

39 11,6D1A.7911 13v, 5919)3 Arwmc mplinaio 5101273110 it11,x1X15050. 31. 1Mto

A1poyon3Al2 113% 03A 01%3y A Aoyyp A91731510 1739E A93.. AtigaK A0ox2 cLo119 ,A0Auctq1a
A91 (Lai (1wa)nDv A9111 A0.0 00 510601:ba '5101,0131(1C 3 34161 173% 501110 A0)D1,L1A77ACI9
er1 .614,113,1 5z5, 39 rot 1 503470 a1C0 391A.A1.0 5101 193450 `.573111151(73,1
5731:1A/la, 39 5oA1374.7?x
aisui 733 bactAky, tU.1 13'011 AC00.3%it1(1L
.510A11.%13

111.0

11

110%

5lu

5119711

.5(33.91736731.c

`573459kAve 3X13

31

11112

001

Ark136X

ALIA

9 39 0.1i3,14

Atct

0.01 `(101101

CIO

'41,

A001

1101731510 173)1

Atyyll
001 nonpowth lal

(170311

03Wax et)]

Alupoirt 9 '.71,1170147311

5011012A. ATLA101

olpiaj

1310113 9

A73

Akt1 36071

'clorb3ior aoug

341(11, 173% A3DCOA1,1%03 A3 51151 51710,X0 (101

173%

50A311903Ao70y7

*X9.0

1A71311:.0.

`501A0` 131t3

9 5011(4

monAxi39

Atstvoyrriao

AL,u.

93.11910113

-Eli

aol j, `di,tri3

.rruqklidtax vox 11 lumou

511.1 001473 513)X111902 J7i3 tRo A3zatuct 111(110 Aon:y3,a, 6nk In% 1101 0.011(11 501730
A3 `1.713rit,tA101110D3Ti. 10 1n1am73610 914 001 073% 50AC0D 0A31(310201A ui
.aa) pax
&OA/3431W,
Ac1.0
Aftwin awe, 1DX x90 .AIL p3)1 01A110X11.4101C13y3 173% OX91tA.431C72
532 v.? 3,o6319,39 ctokoy

A0)X3oo67c 73111913

A? IA1 15130173710m73y.

alp

'0113/9

gap

A3

(1.9

(131101

5389A73

A91

001073 '41. Alp?

AD1DCL0

alto

-5(101(9X

LL

oiyibizolAgic

aLpiDI

.5103Q,

1?1

301.0.81.1.A3

73131v 39 51361 5'70a3T1l1 513(1173610

01

23%2 .131A13,093A(1011)IS 173%

001 001101

37306%91131112 011101

`AnDomk? 110 Cu 147901113 3

13(000

1731t Vd,10

511.7a9A7

01

A3 eiD. 11A03y

oCb3 11A0 3 A03161C 76311 5731Do11o80(} ,yyNcr,

5ow.111coo3E9

A3 (1)699A72 11A,

ACOV.10

1730..93A3A, A3

5711031(7319

Aololirt lox 5731

Ayi /torinior
170%.

VIA A.3 A9.0 A09 11A7311 e01 403170610

51381 573631111 MIMI% 13 mo 10% 5cl0cb91(3 Acownig 0, 39 61p13j, 5721.073A73 9119

1100011C3 A1301(3113 5731A731110 733

111311

acogn,

13931(3a 0 11..731A7311

:1)313A1A

Aopityit

C101:1177%

91 Aori119E

173%

)31A(l000)429993
AO/1aq

001

573 A3 (b0371

3J -

110

`41.3.0.73113

toompi

9I
9E9

OZ

301

X110

730X13 -(13

indwArLo

0113r1C A "

Aa, 39

51131 SiDopit,,t 5173733ss3

A0119 5901 `53,o119919

5oy3/1LA.7

9j,

.A377.t731L

arm A9o3Aoycb 63E9

DAUM?
ALIA

319x0,

A701121

1/5311
312

41

513X1ur

701

31010 /Uti Aktmon? A0692 0

a31C.03 731 1/13311 013TiUDA 11A9Cb3 3

0% 11,11,LTi 5 4.51,,im3ch1a311

`5733731131 9E72

aao

110A.70(100 113%

pax. 3731.94173v,

703..A911

1:71

SILL.

SIT

751113

731136311

Sg

a11 O

7311,1

A79,9 9 5o11(4 9E9 A91 731Aoloo 513A99 `Alt 3193.

73A11vo?

1333E3

Altriox pax 53.7

5t9 00 (16 A(l)M% A4.1

A MOX:1
61

5013900 A3

Solt

lox

5919.73

vox %no

noyEtA?

1109193 5101

OE

51o111oy Atovaifoo A.13)1Axix)3 31200 7391 37 736 `A131A73y31i Tty72 Aoyynri 331%31)311n,
ow. 13v. A3 (In 11101.19111.061100311 olcil3vit36314 LL `.",:oych 50)3 914 7301 701A0169 -311
ama '0131 01(L0j 01 730v1i119 AnoDltDaay logAis oingynx `iointnAlv k4 `531
17396311
173X

1XYv.

101031j,

Ez

10 AL11 A913%11\1
173%

A7310V '531AX:10110

10/1131IDL 113% 10A731163j 173%

0 115%126

grail

13

31

113%.

II 504.3

lomyyri :d lortoyyri liag

www.dacoromanica.ro

Alt

10AA(10 11319TITOV
7303%10 A3

5101

(.101

SE

INFRINGEREA LUI BAIAZID LA ANCARA 1402

94

XVI 4-5

aceea foarte infricosatoare, lucind 5i luminind pretutindeni, care se chema

masalagiu, ping in timpul echinoctiului de toanma cind soarele incepe
sa trend prin constelatia cumpenii.
4. Ci sa ne intoarcem din nou si sa vedem minunatele lucrari ale lui
pi

dumnezeu, cum pe un faraon 1-a inecat cu ajutorul altui faraon si cum

poporul domnului a aflat alinare de multele lui necazuri; ci el n-a vazut
Si n-a priceput.

Scitul de cu seara a facut vestiri in toata tabara, asa ca dimineata

toti s-au aflat incalecati, inarmati
io

15

20

25

pi

Imbracati in zale ; sculindu-se acuma

foarte de dimineata, a asezat in linie de lupta pe toti capitanii de cete

mart pi mici si la aripa dreapta a pus comandant pe cel dintii din feciorii lui, tar la aripa stinga pe nepotu-sau ; cad. Temir era de peste saizeci
de ani, i la coada ostirii a ramas insusi comandant. Atunci le-a i'mpartit poruncile spunindu-le : Oamenii mei adunati pi armata mea neinvinsa, faptura de ofel gt zid de Cade 5i neam neistovit, voi ati auzit de
faptele de vitejie ce le-au facut de la inceput parintii nostri, nu in RAsarit, caci aceasta este patria noastra, ci in Europa si in Libia Si, simplu
graft, peste tot panintul. Voi stiti bine ridicarea lui Xerxe pi Artaxerxe in
contra elenilor, spun a elenilor barbati eroi semizei ; caci acesti turci,
amestecatura barbara, pusi alaturea de aceia se aseamana ca lacusta cu
leii. Si nu sa va fac curaj, va amintesc acestea, caci fiara ce o vinam, e

acuma in mlinile noastre. Ci s nu ne fuga momiia aceasta din mina,

ci sa fie prinsa Intreaga pi sanatoasa, ca sa o ducem in tara Persiei ,si sa
o aratarn copiilor nostri pi sa o invatam minte sa nu ne injure sotiile
noastre, batindu-si joc de noi. Vreau deci ca acest loc mare ce se vede,
sa fie inconjurat pi aripa dreapta sa fie dusa in cerc, de asemenea pi cea
sting-a; si intreg cimpul imprejmuiti-1 cu un val de Intarituri pi inamicul

sa se afle la mijloc ca un centru al cercului".

Si atunci cele doua aripi,
una din dreapta pi cealalta din stinga, mergind pe marginea locului, au
30

inceput sa-1 inconjoare, fiind 'Inca dis-de-dimineata.

5. Baiazid insa la rasaritul soarelui pi-a asezat cetele in lime de bataie pi, punind sa rasune semnalul de lupta, statea asteptind ca scitii sa

inceapa lupta. Aceia insa fara vreo vorba sau strigat sau zgomot cit de
35

neinsemnat, faceau ce li se poruncise, lucrind ca niste furnici fara zabava.

Atunci Baiazid a inceput sa ocareasca pi sa injure pe marii lui dregatori
pentru ca" acest fel de carnete se aseamAna unu; purtgtor de torte. Cp. Zonaras, ed. Bonn, III, 195, 11 : xolrivoic dash@ o AeyOusvog .ticpictc
astru comet numit Palos", asemangtor deci unui palos.
XcqinaSing masalagiu,

4: oii6e auldixEv n-a priceput: Psalm, 106, 7 si profet. Isaia, 1, 3.

Se/tut:
adicA tatarul.
tay[tataQxag xoti xatecpxoug am tradus generalizind cu ccipitani de cete marl qi mici "; de fapt insa taymitOtem; e comandant de legiune,
regiment sau
batalion, un maior ; si xaidox.r); e comandantul unui grup de o

www.dacoromanica.ro

1AX 9-17

SV011G

aotoo335

e in%

1101

chAct,

n01y4

A3 tbi.

my,

ACto

0,

51013

A311(01/113113

movoic

51.,L09%K

91,9

ALti A7313001t 11.0A010032 1710,0131011

111%

A91 0,30600 3011A9113171% c19 toOl33

Al1X0OX13elp AC01

56

91 A01110101 AoinioNffrmocb 5n031

0.0X11A.)) -.nod)
5)019X)1n173y `1731131(90% 164 541 54moonrom6Lcb `5731133rilto1

.Aionrko 111.0&

Aon pa% `A..ourhpy

VI110.1.31

A31110991

C9106130

MOA,91.0 .11011113 elty)?

mto 5T1t701Cni9

xno

001 11030

121

1701%

A3g13

Ncto

`01109031 50)1,
.5913 A30433

'3%ltACL9

513631C93 5730111011 A3

,Cbp

13A3

5o11 0 1101 0.010511X

iinrnt

du.

Ag31L011010

310(0 vmau

5n,o1 5niAnic 5ftoA3riaoXm1t3 in% 5ftoit3riknact1lb11 5101 '51oillo

5o391Xg )3130711 01X) 5131Av11 5901 5nX41nriA701 in% 69110X
5aoX 1)33 A3 A311 du. (b139 11730% A301.1,1.02 A9A10657? Ao1 nomothc A(r)1 kola ,`(01(1.X)
A3 ?g tha. 663111010 x01 A0A,OA,/13 11010/3 j,Al OpA altcl,
1.11 0 'otyri3J, A3 N

inA40643
5zI19nitp 401 ao8042

ai

319j, /1.3)313.0001t

751173690 591973 1311031313

`501031(72A7300g 3110990%4, 5121

v..Q.o A3 1x,1

5131310
A3

5201913 .A.(0AR

591n019 `Solsmunknimp 5io9d) 5oA91mpringa

11313

lictOlv

5o)rtp

1X1%

aopnrnav,

,nalt

icap

.Acoagm2

cimN

FA

A131:13

avp1

al

A3 1101211

-11.A.,

Ayn

3173910 5C0016/02
C11A.31(

Am1

rill Au lop-

A3 1114(p011,9 173%

A111

miAtirk

moma,t,

5m slava? 59ais 5731A0R 59A.Aq 3319 573/10. CO%911AThTi70Ap .1319731 in% aca 1,911
Y.
1111
CO190734%00102 01 A011t9:y011O011 010,01
.1DA

A3

al timpani ak
001 n1

531A9A73A. A3110313g 91973 5101 510A%31 A0314 173% A131101003g1131L A01913

9}

ctoo,?..7^1 inv.,

1oarifla9goiri ioxaaoj,

n1903X 5iv0313ii1j. 01 -rninatpo 7:my

Ami itopoux `Affirilt ,r02 0n1;(0a30Aa? A.00)0 vcm `S31A9,

q99

03

-731:72

613Clop

unioynog Andt302. 01 A9A3rimo0 omoi -311

inx
91
Acri3g
Aojacox iloittA,tvortaxionc
5no3% 50)%1150CbOy101.% `03.0133k72 5C010110
rtri

A131%
204

Drimottox

50X131 in% 723A34

A031 AC0031/31t

`A1103

51151701E

AcoAlytya `A19rn99Am3 A0m1y(1o,

a9A. 19

'101A0.170312 11O a)pA AMA,119O73.0.

ACOA

73041.01.}

5." it9t

A900310

5XICLA0A.3,1 726731r

511,X071

(3)p,

pax

01

173%

5)31111 121703

91 .A903101612

AC01 A(0ACACL9 .MOT11.1,

1/3% 3173019103O7)%

A061 (101 11o1(911 30113 'CO/1111

91

319j,

AO1g31.0 A73102 1n%

721

099

`73.17303%

01

59603

690

A3

A311 %3 `AA-01312

antnoll m3yxrt% 91 A013A;1531: 113 5)31.03olt -5iL9Q0

0. N 14triAnn cloiy4 5o1itom170n1? in% 59111.n 59.oa.

5(1) -A3%

Cg,

91 9

mwri9ns09.3

9
5/4

113%

10 N
'aoX14.

91.

Ao1y9aq

01/1011.7261r3
3 nAa 1on.3119

721

5111.0)3,13y -721A(L0

,5D91),xt,t orloiDA 50A3rt0n3g33 5r3t01u3thp 90701L 5103. '5.nott933

k hortknynyQ

731A3.0.X70100011 C1,3Ap 511,11(0d)

5m loAxolo 53311110911

0113OH,

A90 0

(4.

114n1knii

cjoi 5o2toku

AcoZo3yo02 in%

ouiznaulueD 'XI `C
`,9 nuauivo yaw alvunpv .p.uvurs pea Palmion
aulq PS e o-sndtuoa opopi 'sotuniI lode ,elseape aIelutAna e Ini _Amu
6Nuai elquanu! PS esndtuoa I Pa ap 'Pan( ainqall es tuaunds ea a um 'fluseldap
pup Pp @au} ad )111a-1-Intl!!! es as aiepap Set.= le Ini axiax PS `axiaxel.tv aids IS-e
axiay (ggvgo) lS axraxinry (921,-990
'vm7 earpe eapjv
vfunoul 10uTso
vs nu au ainfuj aigjos ailsvou : ZA !eut sns
Itudedul -ap Pe ra!saad aa!lue

aItu ap luatuPo

uona e

olinpu

'AX
9

la w!ssed

- -

`nhas eame !pule}

p-11

tuu,)ittai-In

www.dacoromanica.ro

OC

INFRINGEREA LUI BAIAZID LA ANCARA 1402

96

XVI 5-7

si pe ceausi sati umileascA si sa-i loveasc5, pentru ca n-ar duce bine raz'boiul. Atunci unul din cei de frunte din steagul lui Atin auzind ca domrtul
5

10

sau Atin impreunA cu frafele ii stau in fata, a dat friu liber cailor, si cu
steagul sau de cinci sute de ostasi a trecut si a fugit la cei din fat5. Si oamenu lui Sarchan an inceput sa faca si ei la fel. De asemenea si oamenii
lui Mandahia si Carmian, cind au v5zut pe domnii for strigind si fAcindu-le semne, cu totii au inceput sa fuga si s5 treaca la adversarii din
fata. Si Baiazid ca si cioara din poveste a inceput putin cite putin sa fie
smuls de penele strAine, iar cercul scitilor sa se rotunjeasc5 si foarte curind s5 fie incheiat deplin.
.
6. Cind feciorul lui Lazar si cumnatul lui Baiazid, Stefan care era
Inca linga el cu o garda de cinci mii de ostasi sirbi, a vAzut aceasta,
neputind Cabda infringerea, porneste eu mult curaj rAzboinic asupra scitilor,

15

20

25

30

toate sulitele indreptindu-le in contra lor. Iar scitii cind au v5zut indrazneala for plina de minie, le-au neschis o usa si le-a dat o iesire. Si scitii
din urma ii dadeau jos pe luptatori, lovind cu sAgetile in picioarele dinT
dArAt ale cailor, cad z5faretilor nu be puteau face nimic, fiind imbracati
in zale de otel. Atunci sirbii iarasi s-au intors si scitii iar le-au deschis
o us5, lasindu-i sa intre, numai Ca din amindou5 partite au cazut nu
putini oameni. Si Stefan apropiindu-se de Baiazid, i-a vorbit la ureche
destule cuvinte, dar nu 1-a induplecat sa-1 asculte sa fug5 ; cAci it inconjuraser5 acum ciini multi si tauri grasi au facut cerc in jurul lui. Stefan
insa vAzind situatia, prevedea ce va fi curind ; si luind pe ai sal si pe
feciorul cel mare al lui Baiazid care se chema Musulman, a lovit din nou
in mijlocul dusmanilor ce-i stateau in fata si, cu putere multa rArindu-i,
abia a scApat din capcan5, dupa ce a pierdut multi si dupa ce insusi a
ucis foarte multi. Cad scitii se indesiser5 foarte, ajungind de la primul
cerc in plin mijloc. Stefan Ins fugirrd, a luat drumul ce duce spre Brusa
si Musulman cu el.
7. Scitii insa, pe toti turcii citi o apucasera la fuga, ii taiau f5r5 crutare, ping ce Baiazid, fiindc5 era foarte strimtorat, s-a urcat in mijlocul
cimpiei pe un deal oarecare, avind rAmasi pe linga sine ca la zece mii
de robi de-ai lui, de acei pe care-i numesc ieniceri ; toata cealalta oaste
lugea in dezordine. Scitii gonindu-i pe Turci, cum 1-au z:arit pe Baiazid,
vrea

5 : din steagul lui Atin... Sarchan... Mandahia ,si Carmian : prin acestea Duca
sa

spuna ca unitAtile recrutate din sultanatele selgiucide Aidin,

Germyan,

Menteshe si Saruchan desfiintate de Baiazid, dar din care unii sultani si oameni de
conducere se refugiasera la Timur-Lenk, 1-au parasit pe Baiazid in toiul luptei.
domnul sau Atin... pe domnii lor : pe sultanul din Aidin nu-1 mai chema Atin si nici
pe sultanii ceilalti nu-i mai chema aa, precum s-ar 'Area din acest loc, ci ei aveau

www.dacoromanica.ro

XVI 5-7

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

.b6ettow TO

91'1

Reytotavag avtoLi xat rcrOg Ata(3cOotSag inco6t(Kon xat Uvov,

thg oil xaVaig Toy lthitep.ov IIVTITIAIEVICti. Et; Si Tan, i/ILEQEXIOVTOW &Ito

petv=.

Sou Toi; 'Aro st/COTICPOEtc, (bg 0 %lieu:1g airroii 6 'Alio, CrI)V Trp 06),(1,45 Nara n06.1

oconov Etutfixit, &Tag SA,a; iivtag xat 2ta(3cbv to 66vSov crOv Iterfaxoototg
Talg ccirrOttoAkg Sig tong gvardovg gSoaRiv. Ot Si 'mi.,' Ectoxav xat airrot

to

6Gb

ORoia glrectrrov. cOvoicog %at ot TOZ Marraxta xcd TOZ KOLOILL6V, OQZVTEg ToOg'
infiR6vag airri6v v.oatorta; xat GYFELoiivrag Et; a'to'll;, altaltng gl[pElry0V ',tat

ROg tons IMEVCIVTIOU; iX(401JV. '0 Se Haytatiyr thg 0 xoXotOg Nat' OXiyov kin!'
AOtiitO, 0 x600g Si Toiv Exolloiv gIVIYAOZTO Itat (1,:paipa ci)g apti, gyiviTo.
6.

'IStiiv Si ETiqoavog, 6 Toi) Aatti1011 tag Itat yovantaSi4pO; Toil Ha-

10

ratils,

E-ft auveff Ctirei) avv aevtaxioxatotg tivb@dan Eie6otg S000w6001g %at p,s,
wipoav Thy firrav, CCEIELX(7,) S'op.(7,) neO; tong Exinlag xwpi, atilouruss ra t!ocittpa
Toirra Nara TCCIOCIONIOV T651, E1L'Ul9.65V. Ot Si Exam. thirrig Tip/ TOA.I.tav airro5V
1514.toii, avotarrig NOUV gSwatav airroig StioSov. Oi Se ExirOut a
mirky OctIXov (30.ECU, TOiJg oTQatuirrag Ev tag Ontalotg Tay Inncov roes yap
impettag ovx sIzov autiloat tL niotaicpoawivoug ovtag ttiAavt otSilocp. Ot Si
EiQ13oL nalav g7iavacrr@aupgirug at noiXiv -6.6@av avAavtig of MxirOat, EScoxav
lip,cpotiowv T(7)V Epwv glisoov oirx OAlyot. rariatet-1
airtag EtaoSov, aliiv

7rXiipi;

15

crag Si 0 Etiqoctvog Tei) Ilaytatig xat Einem! eig TO oil; irkaVet Vpatia, odx gnitoev,
ctirrOv XCITOLITELIN TOT)

IITOSElaCriat

'Viol yap nicnixinacocrav OVOTOV

1thVEg'

noUdi.,

20

TO(15Q01 7t[OVEg ZTE(1116X0V airrOv. '0 Si ExiTavog OQUyv -ECt yEvOu.iva xat nc,o62t.g.-

mov to RET5 Oltyov ia6ttEva, sag iStoug 21.a6cbv xat Ten, 3t@CTYCOV 1.461, roil Napa:,
tiyr, TOv Xiy61.tivov MOIJCFO'UAROEV, xooi,occ; gv vicfcp 1TCCXLV Tc01, "li3LEVC4VTiCOV xai
avv OuvaREL 3takii CcQatthaag aircoO; xat c'tnorkadry no2t2toi); xat auto; xataocpetk
4t; aXstoToog, O L; afiEL
gveSeag. 'Hoav yOc@ of Exam, 3TE7TUILVW0VO4,

67b

25

ono T013 7E16T01) %15xXou Etc TO VIOWTOV MCTO(VtitCraVTEg. `0 Si ITicpctvo; trly noOg,

Hoolioav etnetyouoav cpEilycov rlv xat 0 MouoauXu,av (5.6v wing").

,
7. Oi Si Exam, nertvrag toil; Toi,oxovg, Ooot cp.i.iiyovre;
Ciltavrag
aTitSiog xaTitiRov, gm; m3 6 HaytaVit dcveAkeov iv Ricrop ioij tattifou St' Cixoav
T1VL gxwv naoaXstifottivolY; (S.; Silva xatobag CtorvoviiToo; CiiN al)TOT) Soaovg CCUTOII, Toil; otic xaXofjoi yir.,T0m.Sar TO Si A.mnOv anal,

ativoxwoiav gv

POUVC1).

14 airrolg Buli: airrok P: sed vide V. 18 cayroic P II 31 yevirrtgeioag. P.

acuma alte nume (vz. XVIII, 3), dar Duca, dupa obiceiul turcesc (vz. II, 3: Caramian),
cioara din
ii numeste tot cu numele stra'bunilor infiintAtori ai domniilor lor.
poveste : figura aceasta cu cioara care, descoperit5 fiind ca s-a impodobit cu penele
altor pasari, e smulsa apoi, e Intrebuintata cu placere de Duca ; vz. XXIV, 6, XXVII,
I ; vz. $i Const. Manasses, Cronograf v: 6589.
nioveg ciini... grai : Psalm, ;22, 13.
6 : ,Stefan vz. mai sus, IV, 1. wtivEg
7

5217

www.dacoromanica.ro

'25

INFRINGEREA LIJI BAIAZID LA ANCARA 1402

98

XVI 8-1Q

zbAtindu-se acuma ca un rechin in mijlocul mrejei, s-a dat veste din oni
in om, ca nimeni sa nu mai ucicja pe nimenea ; si atunci ii despoaie ping
la piele si le dau drumul. Cad lege este aceasta, mostenitA de demult si
se pastreaz5 neschimbata la urmasi, nu numai la bizantini, ci si la persi,
5

la tribali si la sciti, avind aceleasi credinfe, ca numai lucrurile sa fie

pradate, persoanele insA s5 nu fie robite si nici ucise decent to toiul luptei.

8. Atunci ienicerii lui Baiazid se n5pusteau ca niste lei asupra sci10

tilor ; dar scitii din cauza rindurilor for covirsitoare rezistau turcilor. Caci
ce puteau face zece fata de o suta de sciti ? Ci toti au lost ucisi. Si starea
nenorocita a lui Baiazid ajunsese atit de departe, incit scitii s-au apropiat
de el si i-au spus : Descaleca, domnule Baiazid, si vino incoace Te
chiam Temir-han".
Atunci fard sa vrea, a descalecat, caci calul ii era
arapesc, de mare pret. Ei insa au pus seaua pe o mirtoaga mica si ur1

cmndu -1 pe ea, 1-au dus la Temir-han.

15

20

25

30

35

9. Acesta insa, ajungindu-i la ureche ca Baiazid era In miinile lui, a

poruncit sa se ridice un cort si sedea inAuntrul cortului cu feciorul sau
jucind sah, pe care persii it numesc santrat, iar latinii scacon ; el voia
cu aceasta sa arate ca : Nu aveam eu nici o grija pentru prinderea lui
Baiazid ; cad cu armata mea nenumarata 11 aveam ca pe o vrabie in
lat". Dar intr-adevar el numai se prefacea, ascunztnd adevarul ; cAci, deli
armatele lui ajungeau si la de doua on pe atit, totusi mare grija si necaz
se Linea de el, pins ce a vazut ca pasul norocului se Indreapta lin spre el.
Si atunci s-a apucat de nAscociri si povesti si daruirile norocului le socotea isprAvi de vitejie de ale lui.
10. Aducindu-1 deci pe Baiazid 1-au pus s stea drept in usa cortului;
si ridicind glasul, 1-au aclamat pe Temir-han si deodata cu aclamarea

au pe buze si numele lui Baiazid : Iat5", zic, si sultanul turcilor legat sta linga tine". Temir insa cufundat in jocul sahului, nu s-a grabit sa
se ridice spre cei ce ii aduceau urari si Inchinaciune. Atunci ei, cum stateau, din nou cu glas mai tare, 1-au aclamat si a doua oara i-au spus numele lui Baiazid. Atuncil, bAtut fiind si in jocul sahului de feciorul sau,
care i-a dat sfahruh in limba persa, ceea ce la italieni se spune scaco-zogao,
de atunci numele lui s-a chemat Siahruh, adica al feciorului lui,
Temir si-a ridicat ochii si, vazind garda de ostasi si pe Baiazid in miilocul for ca pe un fAcAtor de rele, i-a intrebat, spunind : Acesta e acela
care cu putin In urma ne despArtea de sotiile noastre, daca nu ne vom
perFi: aici turci ; tribali: sirbi ; sciti: tatari.
10: numele lui s-a chemat Siahruh: La L. ,Chalc.,
lui Timur-Lenk apare de mai inainte cu acest nume.
noastre: vz. XV, 4.
7.

www.dacoromanica.ro

I,

129, 17 si 145, 22 feciorul

ne desparfea de sojiile

01-8

LAX

IZIOISI V VNIINVZI1-0D7II1.L

SVOCICI

66

Ali9ca .oi3X(1) 70 39 mcupta 531Amp1g 5Qta 15(toxacto1

A3;

min Ac)ptax, k9l

(b031i

paongAockr %70A11 500ATi0A.,

1370

SIAXogrog

Syou Sp.].

511306311 pax

5iorodia1

laxuad9y na.Asoapaula m9

/tom

Acti

itr,omilthll

atitTrionak 51391114"
531A00101C ADD3169 50149N 1591L A1103 '50129 A.3.0.0mp
5aoA9ito1 mpurax `50313altxp cto Amor' `51opa14cod, )nyx) pox
5(1)

5170619..x3 )?ig

FP%

5tr11(x

Aka 7311.129.3.aut Slu. `50)311:111

9A91i `A.13C,L3y0X0 91 39 9113Ti(S) Ip 1900311901C969A9

701mi4air

7123.

ATri

3191 10 au 111,131A.PH loyaog 5(1) 531AOR

30 3g 11a0)(3 919 ALL1 01E0 00.0.01631L AC010.9 A191,14,0
*8

Slox ij, az?A A0X13 19011101C

woo vox AODO1 13xLt1Alt1Dx

M313A0th 00/2

391111

113x A131c73

59au

DX39

A919%.3

A013/11/31A9 5101

:5049x.3 Alpot

-act01

53Im01L -1.0,9Gbo3

50.19

.06139 -9%

170%

Al

ao

9 5o11117

39 Anocoolo3 Amax:mu; Agaxtrio pax -14)0%

531AD.c. Acictr, um.93q 5oa1c Aoi m0X-611031 A,04DAL019

O, 9

591010 `5130,011110A3 110 1L1,701A7011

0149%3

itALL%0 `A

inDani

`A1,000103% 10 3,9

1014 511A0oCb AU, 1a31C

acal,trioid

11011

aolp

91314 1101 0010

11J.5340.0

ti51

989

am. 11I,D1)3311 `rworiVaipag 5(n ino9initylc 5ctoi

101

.th193 laltgpinyi" nal `aoicui aiorps `11,t7Y1il.13ll

3101 pax trri Amynt Ltdp:ox (Jai atouu;

59x4ao70 floyyou 501134011

.5170.0.9.1S3

01A9101013%11A9 5101

131 30 9 .A9X-akt1431

5o1391namc .ranttri

51ti. Sltitirbitois

57)*cp,K

5(1)

ivnag50)37 5q) Acrwaoolo

Akrr/Lto Aq Y01013

030C13611.0,.5C
A3 ,:191A701C

5no9.313x 1)31.u.c

A1oa3x

auttoto Acopaar itolnair)

itogn.A 51u.

loApaav `Aoxxixo

001 11,Q314911

A3

AoXp

ack

A01070

AIRLI 91

lo

.5(9 11374.0.0"

vig

SNIT?

51A,1

-mu?

Alt -16%014

Og

pq

pox
un.ornying 13a(1)x )i)a. a019,01 r1m-1(13170a10
19%
ity9A311 511AOacb
5019% A,3X13A00 `101073 50)2 120 )i)1 51u. 511X9.1 A3913
5C0a911103 Sp A.93.1pa r1it03(?Q731g 3191 lnx 0.2.39,11313 imt 513 5f1o61(111 13a(px ID%

ACOA.

ALL1

.Ax:1361;tyy pox axtA

vyyp lxrx

541 aoinla 5)336ra70agA73 13a13113

*OT

9AanuV, 531A

ACL0

701 51t1 51tX91

A70611 4ACOcb 531AQ.01i11bc13 A91 A70X-6111131

lailarilpacog

A91CL9 19% A3

ctogi."

5tu
113%

AcIS1

lial

51A,A1mer
7)'1TILLIK1,3

psi531A.n01 'Acrioag
17,174

91 (toy

min Aman.oLL 59ill.a.a73 -DU

100
o,
N
13x1u013a
SonioN
aktriu 5ort3rktorXop lu? 111 1.113y31i MO1 -9%0
ACO% %00 00A9
36 5902.c 5ctox 5731Aami1tcbct3 Acacoa 3191 Aims ha31oetcoA.31 IlAcorh
30
AAtoritykta
5319xtuo36731t pax 91. aoi 1131141311 7y7ioA0 x3 rtod31ft3g may13i1A.11A9
11Q31A. D1IOA.0

1113

.mo3ypX

3io1

Fos, 9

MORI,

5ctog

(blip

111)1063ic

513041111, A3 (b1

19,0akc7n o

1(

001

zz

ray

ynt

Ao1 lt4r1A.D11

lnx lnx d II

gE

mina

0)%9)1.0 AA,191L

9691C 001

1731314y ,a701C 510y911, 09S9X9

D1'IOA0 CLOlfp 3101%2 `X00oXXYI3 Aft0A.c1,

DAADy9(1)

`531A0) DX"

001 (Ion `noictr,

A.3 (b1)3111

:111113

Sz

-all

`0.oictn
099A.0 303/9%3 01
(10111

570mAai1? Acto 19% 91 AT

50) `A0A4/10%73% A30111(961.,1, 500109

pine 'd

www.dacoromanica.ro

ACOA.3y

969
OE

100

INFRINGEREA LUI BAIAZ1D LA ANCARA 1402

XVI 10 12

rAzboi cu el ?"
Baiazid insa luindu-le raspunsul din gura, a zis : Eu
sint ; dar nici tu, atit de mare, sa nu ai dispret fata de cei cazuti ! Ci
Atunci Tecunoaste, fiind si insuti.domn, sa pazesti marginile domniei".
5

10

15

20

25

30

mir vazind cit de ars si palid e peste masura, c5ci de dimineata si pin5
seara nu mtncase nimic si, cu spaima mortii in ochi, era uscat de arsita
atit de patrunzatoare a soarelui, s-a sculat drept si 1-a pus pe Baiazid sa
stea jos in fata lui. Si incurajindu-1 si mingiindu-1 cu vorbe bune, a poruncit sa ridice trei corturi, adica pavilioane de cinste, si i-a spus : Mergi
si odihneste-te si sa nu gindesti ca o sa-ti fac ceea ce tu ai facut altora.
Iti jur pe dumnezeu si pe profetul lui, ca nu altul iti va desparti sufletut
de trupul sau decit dumnezeu care 1-a Impreunat ".
Si atunci Baiazid
a intrat in corturile pe cari i le-a dat Temir, iar Temir a poruncit sa traga
in jurul corturilor un sant si ca o mie de soldati persi sa stea cerc de
paza corturilor, afara de Sant insa cinci mil din oamenii lui de casa,
ostasi bine inarmati pe care ii punea cu schimbul in fiecare zi si noapte.
11. Si a stat opt zile in cimpia aceea unde s-a dat lupta si in aceste
opt zile s-a raspindit armata persica din Galatia in Frigia, Bitinia, Paflagonia, Asia Mica, Caria, Licia. pi Pamfilia, asa ca in fiecare provincie si
oral se parea ca este toata armata lui Temir si insusi Temir ; caci in
aceste opt zile s-a revarsat si s-a raspindit peste masura. Temir Insa a luat
din Ancara avere multa si robi multi si, arzind si nimicind pe cei ce ii
ieseau in cale, a venit la Cotiaion, capitala Frigiei, avind cu el si pe
Baiazid bine ingradit in chipul, in care am spus mai inainte.
12. Dar la Ancara s-a fost petrecut un lucru, care face sa fie amintit.
Pe cind Baiazid era Inca in timpul razboiului, erau cu el patru din feciorii lui : cel mai mare Musulman, dupa acesta Ese si al treilea Mahomed si al patrulea Musa ; si mai avea acasa doi, Mustafa si Orchan,
fiind Inca prunci. Cel de-al treilea Mahomed to anul acela, primise de la
tatal sau provincia Galatiei spre guvernare. Cum a vazut deci si el c5
tatal sau peste foarte putin Limp va fi in miinile scitilori, a scapat si el cu
fuga impreuna cu cei de sub mina lui si era fugar in munti, asteptind ce
are sa fie. Si ,aflind mesteri sapatori foarte indeminatici, s-a coborit
noaptea si au sapat un Sant, ajungind pina la mijlocul corturilor chiar ;
si si-ar fi dus la cap5t planul viclean, dacA puterea lui dumnezeu n-ar fi
18 Caria Bull : Icaria P.
11 : Asia Mica ": sub Asia, Asia Mica, Duca Intelege tarmul de apus al Asiei
Mici, indeosebi fosta Ionie antica cu centrul la Smirna 0i Efes ; cp. XVIII, 8 : domn
al Asiei ; XXIV, 4 : tam Asiei : et passim.
124 - Mahomed...
aflind mesteri: Dupa L. Chalc., I, 150, 11, nu Mahomed, ci
marl dregatori de-ai lui au cIstigat cu .bani sapatori de-ai lui Timur-Leak; acestia

nimerind cu galeria sapata afara de tort, au fost prinsi

www.dacoromanica.ro

si Ii s-a

talat captil.

IAX

svpna

ZI-01

50100"

- 0,

A1103 9 9631

701 :70{,L3T10

VlifaLSI VNIINVZ13-0D21111,

rioaxiri Amcoil3`I131g 57p.

70l

3g

mpo.111A71

11.,Q01

51363131114

Akta.

TOT

'SKr/Awful

moioxouv .11c4

-gamm.A.p

4.11

.11123 39C10

(114.3."

a9A 3D Aginogoi A13/106613,011:11L 5001 .5019%.0111131C ,yy)? '1402 1)3x 591(p 5gA.LX1372
319k 9 6111-13j, 50A3T199.9270 Aku. 513
'A(t) mairpyath 30 scum. sacia2 5111 .5)02Aor13al
010')
d6314 AU.y0 ItgmioX A19a0xx314, '0010p Alt aza
2(-9531 5(1)2 5Ixtpg 51191L.A. pax 910}
001 50MO9013X 101 rtorgiarhog 27JX 511,1 X)2 .5o0t `5061A7l7x 5236`1319 5010.69
39113y 113029.11% e01 .1111131A.1011 aa.x11A9 .(toictoi. pax, '5nghilsoilloXruh, pp% -hogAgarat

5n0

.9 Am 3g9.3y311,3 .1131111

1312

3A.101rA;` 111(40131MAX)

109 A.930

Iriamio,

.5nbab11
A11X41.

009

.1141314.

Amopop

273%

001 5011311(00

X?

413

52711

1111

'51101121A? AO)1C13 IL))

y 001A0 A13111)alt 523 '30 p, (.1) 523

5(t0vp

311

Ayi (Loup `Alx31Lcbo6ir 5m xn.o .59r02 13.92amX Al).

3191 9 DTI `51.t1ct70 23 1,0i 5930 9 sumpet? ALL1070
213x

0 61.,L113jj `011391.Lamg3

`513A11.xo 573

igx

AC01 MOALLX0

A06691 1011(fo0 A390160A

Alt0A1.2, )31A31 5

`52361

ALLX9 53

dryx9..y. Akin

a1tr131,

A.131111(rtd3

5o07'oZ

A3.01131(3%3

miming

`5))06312 5917(.3 3g 5111 noothpl. 5(taryiXoixrun.3).c 500A1'503 X? MO1 -01X10

03x. 4111.109%3 111X0A 31 270% /1134531111. Am997y1(nA3 50o1rcu13

01

ClCIL

513.):41104

`MOX

2I

(bin.g Col 'dips (thug 9 .5011131(91L -3A.3

013A
A3 511010731 51131. 517163111c 411993%9319 01 A0%1015311 i111021010 01E9
-33
5)3211y 523 `A131An4 `A133Art.6t1g 'Agin.ol.nycbgll Amoy, `Anowu `AnlOgN APpLay
inv. `Agrutthrigll 31092 A3 11091L h1X4313113 20% 131(01C A23%09 113A13 A731L9 93. -031039
'TT A3o142011l Acto

51363111

cpixo

et3

213X

nri a01 alFr13j, W

0.

'A3910i111r11L1(113

5131 (01x9 511Da3ri1,,, 6.09,X3633t9.

3g 61p13j, Amdny insros Ao in% AnigcopTiXpa Almou
A91413 A91

.6hr13j,

A3 51731c,I13

213x

213X

50.01 5111A.001ADAIL9 ACOARth 213x 'Amx911013n13173% A30/1.41. 523 A01390.1031 41.71

myo1L961 5h1 `5732.1a4 AcoX Ang (bang pax A91 111,131A.7311 5ti)y70x -31.1A,70odn1cla31L
5136

410A

fill `Linto51

.zi

O7y0611531A0 *A3T10x10523

(I)

nox 34.7314.1oll

atm Solmou
501a13131 9

.51t9mil

37(13

am.

59oar701c 001013 0

pax

A1.L

A?

AL2.1

1193

(bug

3g 170) A? (ta

Cox:to

Acottaxa. 5m

'on

591A9
536709031 MO1 Amyl (po-

A70d-701:n0N

A70IV6D1t3 51,1 51311x10133 A73.0239,01(3111(X

A3

19

55

A143

sgp

(b `A0A311093 10(121E9

ug

.A019

510-11;tmi

Aglow. 5390a pax 50301

13113X3 9 50301

113%

13113X3

A9Za0

pcm

114 -11A

01 5912 0/113X3 7a7)11

59A13x1Dx A91 134533..31c 113 A3

210%

9Z

591071 A.(4)

5191

14 Acicoa

02

qiL

19362 Acor,taggA.acb pp% MO;togioara 91 'Aoyypi /1.026(la A00 5m1/1131 5701.4002

01 A00311 ACOlp M01.

`01103A.600A.

23

110-01.107)x

57311AX32. :11118

Alpayaigx

27Jx

50)

ACOAILXD `531M30111A1010% AOZ23 610A. .600103101 531AD911 01

-101C

f:(10)391.1,11u? 523 AIDA12 213X

`11.

(101 `A1111(no9 0 701311

.)31A0 3X2H 3g

Al
m

han.A.A,y,

(b). (b())79x (191 (t0113yo1L A7314 A0.0 0'11913

A3

73110

1o63X

A3

Al,tyll 13A9A3/13

1.0 )9230 511

II

SI

M0151331

51,311,u,131

1p19

511170n.9.g

5111. `591xcLA

390y0)x3

:II ^153613x1, d

001.

II

Aoctoct) Atli Agodcmi

Vi

1DA1;,OM3t1113y3

ZZ A191110x

.d

www.dacoromanica.ro

II

Og

A91

5136110031

-702
d II

ZE

fiE

XVII 1-2

JAFURILE LUI TIMUR-LENK

102

caci soaoprit, ca nelegiuitul sa fie fgcut sc5pat. Dar spre zorii zilei,
rele care mergea prin constelatia leului, st5tea ascuns sub pamint de vreo
a venit garda cea nou5 $i, vazind ei pamintul aruncat din
noua ore,
groapa, au izbucnit in strig5te ; si paznicii de noapte trezindu-se, au inceput sa strige tare $i s-a lacut zarva mare in toata tabar5. Si repezindu-se in5utnru, 1-au g5sit pe Baiazid stind in picioare in mijlocul cortului
si pe Hogiaferuz, arhieunucul lui, c5ci si acesta fusese prins deodat5 cu
dinsul. Mesterii s5pAtori Ins au fugit Si cu ei Mahomed. Dis-de-dimineatA,
Baiazid stInd in fata lui Temir $i acesta ocArindu-1 si spuntndu -i cuvinte

10

de grea amenintare, in fata lui, a poruncit de i-au t5iat capul lui Hogiaferuz. De atunci s-a facut paza mare in jurul lui Baiazid si peste noapte
i se punea lant la grumaz si c5tuse la miini ; ziva ins5, ostasi numai numerosi nu-1 lAsau din ochi, p5zindu-1.

XVII. De la Cotiaion ridicind tabara, a stricat Si a robit

i a luat orice comoar5 ce a g5sit-o cu chinuri
cazne
foarte multe ; arzind, spinzurind, ingropind oameni de vii in v5zul tuturor
si racind orice alts cazn5, a venit la Brusa ; $i deschizind vistieriile, a
scos odoarele cistigate de la bizantini, de aur si de argint, pietre scumpe
$i mArgAritare, masurindu-le ca boabele de gnu cu banita. A g5sit acolo
i sotiile si tiitoarele lui Baiazid si intre ele Si pe fata lui Lazar. Si dupa
ce a luat toate cele din Balsa, Nicea, Nicomedia si din orasele de prim,prejur, comori nesfirsite, a ajuns in Frigia-de-jos. Si dgrimind toate orasele mici si mari, a venit in Asia. Si trecind prin Adramintion Si Asos,
a venit la Pergam si acolo r5minind mai multe zile a adunat tezaurele
oraselor din jur $i a luat in robie baieti Si fete Si, chinuind si pedepsind
pe toti, turd si bizantini, arzindu-i in foc si 15sindu-i sa moara de foame
in inchisoare, pentru a stoarce aur Si argint; dup5 ce a ingr5madit tot
felul de bogatii, a venit la Magnesia care e asezat5 ling5 Sipilos. Si acolo
adunind toate odoarele de aur si de argint din Lidia si stringind toata
bogatia din Sardes, Filadelfia si Atalos, a venit la Smirna.
2. Si acolo ridicind corturile ling5 cetAtuia fratilor de la Rodos, pe
care o zidisera in zilele mai sus zisului Omur, a Inceput s-o ceara de la ei.
Fratii insa i se impotriveau, cAci erau refugiafi in cet5tuie foarte multi
Pustiirile lui

15

20

25

30

Timur-Lenk.

Frigia-de-jos: e antica Frigia Mica

XVII 1 : pe fata lui Lazdr vz. IV, 1.
Asia: adica tarmul de apus al Asiei
inspre tarmul de sud al Marii de Marmara.
Mici, locuit de Greci (vz. XVI, 11), celelalte parti, Duca desemnindu-le cu numele
antice ale vechilor povincii si tari.
Atalos "Arra1mg se vede ca e identic cu

'Avreast.a
R. Janin.

Atalia, oras in Lidia,

azi Jarantepe,

2 : Omur: vz. VII, 3.

www.dacoromanica.ro

precum imi

comunic5 par.

VI2IOISI YINIIINVZI$3-0011111

SVDC1G

paolD pax

E0Ti

5ok3rionEn.ax o 5o11tI6. 03A1L3 awe

5now A3 ein, 11no31( `Acoignci ,t3cl1(kt EL 5-1,322()an9C 1,, rap. Feet 531Aog1 731 atrni(nX
1DX 53131.303A3 10 531A0,0991(06 At1.1 D1X0A A7p0ll0ci3A32 1DX 94 5U1
`5Ltorlo

ALL

a);.A oun,

lux

SPA.31f 13A0k3A3

1U1 A0&31119191

'001

oau 5n1

AD0U0g3

5111C0

50dao

t;i.g

All

5101 0

A.3

(1)0311

531ApoLtgLuco13 A06.2.3 A01 Dl1.Dll

5D3A.31 1D% A01 `f1.063d010110X A.01 A0X00A031X610

SIii

auk 5oln0 aoulig 5outoroa3 Ana

.13113X3 5nyoall 3g 5701Daon1c

10 3g

.du..cctn

atobj

50.0A. 500X111.t1(133LDIL3 M01.93

1n1xr4ta0 Aokacb2

11J%

A09

00 -

5nopo41oy Acuscoo pax oy001073 5q91Doolt A13.0110063X3102

1DX

610D 1?11114 AOIL0OD0o1C

A01 'c1.063103110X 3101X3. A00 013A3A3 1.q11k3r1 Irmyad0 513 A.01010 pax looltgla
loioyx pax pag31.c0ol3Z plg 51t1 .5oiyak Cu. 3g 70o)3r4 AoAor 10AX0.9 1/310111Do10 RO

OI

A01C1331g A09.091(0.C) 531

*IIAX 5)3691cd 3g oup 01 `Aolaunaom

D1 A0a0,70.01.4. A01 A0A.3110X91450.3 A(1.0

'A0our13ox

`510673.0.G) `5)3D031031(DTX1D A.g)d/01(

g 510Apo73

lnx Sualoaniu.

`51pi9131(7t `mopax

aIZL

Salan.cpeoamo AsoctAxiag 5QP.. Saoltcpoomo pax Ar0131t Attyyp

5I

M0l
5n.oilpauLto. 13y.).AtA3
.APoaoall pax 57310A22
")L M011/31k InA.301.1go3x Pvtlyrpz `PurtaX `mookop Snuffy `5cto1r111 5u11oukorn1 ig AUX A0AX0X 0011D 50.0A31100a1311 A3 X1A.10X'1 362.a Af20 13X1 lux Sul 51x:1mak 010
0,01 1DX 501 5731oa1(1(331c 1DX A00 D1013 51 Atp_ DopoActo, .(1.01500v inx Acporly ovopt
A3gy4, 513

`A(0101C

'5(10;10611

51.1.1

`50.0a0.7JDItg. 513
1DX

5131(03L

5DimoN snlguTioviN

Allikaalp

A34161 523

AU1 (0112X

'013X1Cb12 113N

Feet

snoicoo

`5aoraiou

`Aco31(o1C

5/304601t

A0)1

51103A 1DX 510%0191191r 1DX 570o70yox

5)0.13110Tar1n
090.15X a

Acol 1a37t

*A.r9.0v D).1 1 514101g A011A.C,LT1DogVc

Amin/Lam 131tux Suutpoic 5/36011,

31 1DX

1D%

1/3X

5(.01 Snarl/apt%

5rto1p131(xk3 oun. 5ni11u7J 5D01LAo1x0r111( DX3A2

PiApit Awaoyu 570.003aC09 A3(,t1(4, 513 ArraktAkthi Attu it -1K

pxpn

1DX

ioruy

01001(1C 'A

g
51pa31ilt

5p

5001.0Cp3X1601C 1D%

put `a000kop

.AL1A3P13%

A.30.161.

poakop

511003801D

513 "ADA15011K

13XVN

513.0901A31

501A3.0.11Noa7C

`1olo3dcb Apoct auk.

iolaryou m01
01Q.,01
`aaorio,

A3

cbs.

n,(016331) 0 A13613/LUA/2 A3 51m

Opic

.Ako.up 5z5, 3g Aok3y31k0

53ogA73 31 1DX 53X110Aak 531Aokath000ic Al Col.

-apbcb

If
:Isdpos A1)91 d II or 1ng311o(137C
53gparoa137C d
53gplo0313X
d
rtopDaloN ling II 91 7o1A34111363x
131^4033631L d II ZZ YIU SAa :d
ainore alloz :1 assepol
3gli5n&u. 5)3DLyo1xorigy d II tg 1D3969 :Isdpos -Opx
5138 'd

zi

OZ

31

in% 5pol;1koriu Sni.Auu 5aolsor,toj

5/ap10oormao /ample 70L Stu. 5n)gav 03ocu5X 31

PlylyrIpx pax. rakuu Ac1 A.3 51D1 1a3gauK pox 7'J13d21pp01(10 1Xrit

thyar

)31A.X11(01C

A0DDV

A.0031(01C

14531.0

Soul. 5aoimA3xx2

D1A101L/2

Z A991 532
01 Aolmiom

www.dacoromanica.ro

OE
L.

104

10

JAFURILE LUI' TIMUR-LENK

XVII 2-3

oameni, barbati si femei, din Efes, din Thirea, Nimfeon si din alte orase,
crestini avind mare nadejde,. ca nu va putea fi cucerita de nimeni ; cad
si. Baiazid a incercat-o an de an cu razboi si nu contenea sa pazeasca bine
toate intrarile si iesirile, ca prin infometare sa poata pune mina pe cetatuie, deoarece cu razboiul n-a putut face nici o isprava ;
atunci Temir
si-a pus in cap sa inchida intrarea in port, vestind din om in om de cu
seara, ca dimineata fiecare ostas sa is cite o piatra si s-o arunce in gura
portului ; ceea ce s-a si facut. Iar cei din cetate cind au vazut, si-au pierdut
cdrajul ; si daca nu si-ar fi scos triremele si vasele afard din port in mare,
iri ora Mai din zi ar fi fost prefacute in cenusa de sciti. Acestia incepind
de dimineata intr-o ora au prefacut apa in uscat ; si nici a zecea parte,
ce spun a zecea ? nici a o suta parte n-a lucrat la indeplinirea poruncii
date.

15

3. Caci unde era intreg numarul ostirii atunci?

inconjurind, precum spuneam, intreg pamintul, ajungeau dintr-o Cara in alta, inainte de a
se fi auzit de dinsii, cutreierind prin lume, deseori intr-o singura zi cit
iri trei, ca niste iburatoare prin vazduh ; si nu purtau nimic cu ei, dar
aveau uneltele. cele mai bune pentru dobindirea cu usurinta a victoriei.
caci aceasta le era mad ales particularitatea, cind o luau la drum, intreceau

2)

in, privinta multimii orisice numar si in privinta miscarii erau lesne de

condus si foarte iute ; si ce-i mai insemnat din toate acestea, e ca pe sine
nu se crutau de loc si in lupta merg de-a dreptul in fata inamicului ca
niste fiare salbatice.
ora intlia din zi : e ora intlia dupa rasAritul soarelui.
3: Aceasta caracterizare a tatarilor navalitori o aflAm aproape textual in s toria bizantina a lui Nichifor Gregoras, cind, amintind de intiia for navala in Asia
Mica in timpul imp5ratului de la Nicea Ioan IV Duca Vatates (1222-1254), serie

01. ba xi v iiaxsuov xai goikpov daxoihrrsc Nov, asi &Sic(); Tag kaTQaTEiag notoUvtat xai
tetthv 801 wag fiugpag noWct,g oixtiv nrrivthv ctikeicov tEL
yijv alXtor L.;
5tAV axouafrlVat xattaap.136vovteg, pm8iv iv g.itayOusvot, miv-ra 8' oilv Ezovteg goat
?M
repo; to vi.xifiv ktbicog E ci-)681,cc xpaticrta. EivaL yap tauti TO TE XaTa aki9o; Qtivat.
xai aeLftp.Ov Onsopaivov to TE rfig xtvliascog cliatw:pov xai OVrraTov xai, 6 Toir(ov ttEitov

TO TEX81,a)g dcpEtbeiv iay-r(7)v Rai xaTa apOcatmov oixnv ecypiwv frieibv anavtdv Et; sac p.dixag,
(ed. Bonn, vol. I, p. 35, 5 -13: Ducind o viata Bra mult calabalic, intreprind in-

tbtdeauna expeditii cu usutinta si culreiera ideseori, intr-o singura zi oft in trei, parnintul

ca niste zburatoare prin vazduh, ajungInd dintr-o Ora in alta, inainte de a se fi auzit
de dinsii, si neducind nimic cu ei, dar avind toate uneltele cele mai bune pentru
dobindirea victoriei cu usurint5. C5ci aceasta be era mai ales particularitatea cind
o luau la drum, intreceau si in privinta multimii orisice numar si in privinta miscArii era lesne de condus si foarte lute ; si ce-i mai insemnat din toate 'acestea, e
ca pe sine nu se cruta de loc si in lupta merg de-a dreptul in fata inamicului ca
niste flare sAlbatice". Asupra acestei caracterizari, Nich. Gregoras mai revine o
dat5, cind, vorbind de spaima ce-a pricinuit-o zvonul unei navaliri Mare dinspre

www.dacoromanica.ro

XVII 2-3

DUCAS

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

105

eitp, 'EcpiaLoi, 06Qatot, Niwpatot %at arca a4X(ov nOXEcov, zetortavot 19a66COv-rE;

Ws 0'6 xuetEtnl-hoEtat naQee rivog,

xat yap 6 Ilaratirr :scat' tog inokivEt xai

oil 810t.EL7TEV aucpcaiiig tag StEV)8oug Tr1QE6v, Omog {m6 toil 7 LILOil gyx@curiic ygvn-

-rat toil noLlvtov, 'into yap itokip.ou 0i)81,

TOTE 6 TE[die Etc voile Aa(3d)v

011E1/,

qvartst To toil ALREVOg CITOILADL, Succkcatag notilo-ag Cap' gang@ccg, tva to newt 6 xa-

atoRan, toil ALOVOg 8 7tat ygyovEv. `0Q65yreg 8g of toil Itaat@ov g8Et7Liacrav %at Et Rh iri'Xwuciav Tag Teihvig
OEig TLTYV OTEICITLCOUTYV ava ki.Oov i't@ag Pi i)n iv

Xat to

TCp

r Ania E'co TOO- XIOVOg EV ti 7LEXOLyEL, to 7Tecbtri (ON tYlg fit.tg@ag itETQW-

0-nuav en, naQa Tail/ Exv&o. v. 'AQVcii.Evot 8g newt axcli -rijg xcEnbric i6Qag iaohi-

oav trly by@av

"riclav

07JOE TO 8gXCCTOV,

Ti Agyo) 8gxarov; cag r6 gxaTOCITOV

10

inro6Qyno-Ev ro tijg Stcacatiag n@Ooraytta.

3.

iov yap ?iv 6 nag a@L'Op.Og toil aTeCCCOij TOTE;

xuxX6crarreg trly clnaoav, ?Daly

511.0005

netv CosowrOftvat xataXatiOavov-rEg,

yip/ %at T@LCOV Stet fitag fillgbag noAlaxig Sixrly

OtX01.1111VTIV,

XCL15e0g EIpYIteV, 7LEQL-

RtliVCOV

at*EQ(COV

atEeLtQgX0VTEg

[LTISAV Ev i3TA)LyO[LEVOL, navra 8' o11v 'gxorrEg boa neon 10 6csoloug

votav icp&Sict Xeatiora Etvat rig remit r6 TE Mae( 7T.100g 5Wval, potpo6
kluaybv i,JtEelkavov, TO TE tYlg %tviloalog EikITQOTOV

%at

at OEOTCCTOV tat 8 Toirrcov

iLtEitov to TEXEtwg acpst8Eiv ecturaw %at XCLTO gt@Ocrconov 8txTiv ayetow il-rioUry anew-

ray Etc rac ttaxac.

9 Exirkov P.

Dunare in timpul lui Mihail VIII Paleolog (1261-1282), intre altele scrie : Taxi4ogoy yete to rdiv Mstuilthv Effvog xcci litag 686v filieQug 7t0XXCExtg noiEttcci TI)V -ccbv Tcnoiv
(ibid., I, 99), 18: Cad repede la drum e natia scitilor si deseori face intr-o zi un

drum de trei"). E deci foarte aproape de adevar Ca Duca s-a folosit la alcatuirea cronicii sale de Istoria Bizantina a lui Nichifor Gregoras. $i L. Chalc. vorbind despre

qrganizarea .armatei lui Timur-Lenk,' o caracterizeaza in chip asemanator : 6")ifts

vei,Rati toii lisyed.ou pacnlicog xLvelaftat Jtenrra oil TO'V GTOrroV,
SI,
yivotto, xuL

ixeivou oh Oiyov-rog to miv-ra icp' evi cruvft.tati tivut akixa, iv TOIZEL naGlayevolicvo;
Ent thy x@sictv xattiarabitat autlxa a/.a tovnt (1, 106, 18-21 : aa ca.' la un semn

al marelui han, toata oastea se pune in micare, on incotro ar avea nevoie, 3i sub
conducerea lui, toate merg de indata dupa un singur consemn, repede fiind de faa
acolo, uncle trebuie sa fie, mergind foarte repede de indata").

www.dacoromanica.ro

15

74b

106

10

15

20

25

30

JAFURILE LUI TIMUR-LENK

XVII 4-5

4. Trecind ei peste gura limanului si ajungind la santul cet5tii, fratii

au inceput sa lupte, dind vitejeste cu sAgetile de pe crestele zidurilor, si
adeau in ant ca 15custele ciocnite de \Trail ; si Banjul se umplea de
trupurile scitilor si scitii cresteau la loc ca si capetele Hidrei. Si santuI
umplindu-se de trupuri, scitii ce-au mai rAmas, erau fAr5 de numAr pi,
calcind peste trupurile celor morti si rAzimind scArile de ziduri, au inceput sa se urce, unii In sus, iar altii luind drumul ce duce pe lumea cealaltA ; si celui viu nu-i pAsa de eel mart, dacA ii este tata sau fiu drept,
ci in sufletul tuturor era un singur lucru la care se gindeau, cine sA
ajungA eel dintIi si sa infiga steagul pe turnul cetAtii. Si atunci urcind
din toate partile, i-au gonit mai inauntru pe fratii care cautau s5 scape
cu fuga ; si tragind triremele aproape de partea cet5tii de sus, intrau de-a
valma si Fara nici o ordine cu insusi bailo si cu ceilalti frati deodat5.
Iar cei ce au venit din localitatile de afar5, ca sa fie pAziti, toti crestini
cu femei si copii, unii in apa marii, altii tinindu-se de cirmele si lopetile
triremelor, altii de funiile de la pror5 si de ancore, strigau cAtre cei ce
se urcasera : Fie-vg mild de noi, caci crestini sintem si sA nu ne 15sati
aici !"
Ei insa lovind cu bitele peste .minile intinse, au ridicat pinzele
si au plecat, lasindu-i pe jum5tate morti. Scitii insa dup5 ce au luat si
partea de sus a cet5tii si dup5 ce au adunat intr-un singur loc pe prizonieri, cAci erau cu femei si copii peste o mie, i-au dus in fata lui Temir ;
iar acesta a poruncit la toti sa le taie capul cu sabia. Si a zidit apoi un
turn, asezind o piatrA si potrivind un cap, asa ca fata sa stea la rind ; si
in ce151alt sir unde era piatra, deasupra ei venea un cap, deasupra acestuia o piatra si toate fetele iesind la iveal5 pe suprafata dinafar5. Si era
de v5zut o grozAvenie stranie si o rfascocire de mare cruzime.
5. Orasele Focea insa au trimis soli, inainte de ce a venit in partile
Ioniei, si s-au inchinat cu daruri foarte multe ; si el le-a primit si a incheiat pacea cu ei. C5ci era o Focee a genovezilor, numita Focea NouA ;
cealaltg insa era sub stApinirea domnului Mitilinei, numita si Focea Veche_

Cind Temir a venit la Smirna si purta razboi in contra ei, voind s5 alba
ca qi capetele Hidrei : aceeasi asemanare vezi $i
4. we xupotAat Tric 'YoQug
Mrzaloukov
cu insusi bailo : asa se
in Theofan continuat. Ed. Bonn, p. 81, 4.
chemau guvernatorii venetieni trimii in orwle gi coloniile for din rasdrit ; vz. Nich.

Gregoras, 1, 97, 21 of ye [thy xata x@ovovg tax-rok dexEiv anocr-reAlOuEvoi TOUTWV 6 !Air
x Bel/Etta; xcact-cui ianctiovko;, o S' i x Hicrolg rcoivo.ouAog, b b' i x revvo6ag aroma-ea-roc

cei trimii dupa vremuri cu menirea sa guverneze peste acestea, se chiamd eel din
Venetia bailo, eel din Pisa consul i eel din Genua podesta" vz. si XXV. 7. Cum
Duca este foarte bine informat asupra imprejurarilor de pe tarmul Asiei Mid, Smirna
se vede ca se afla in sfera de influen0. a republicei Venetia, desi Duca pare sa indice aici prin bailo pe conduca'farul fratilor c5lugAri cavaleri din Rodos ; si atunci
ar fi de citit eventual ctim-ov (cu bailo) for in loc de airrOv insusi".

www.dacoromanica.ro

531,t9dmv Aaitioi 01
10

viacusi

SV011a

IIAX

4.0 ioload)

A(og]axv

Ao-)13. 9

A00

5191 iourric,ob

AINg
It 91

A3 11.1 (bad)b1 A011.C11f3A3 1)3%

MilttaXK 101t 20 19.01(K So 2910xlm 51u 5nogA

))10711141431 A(101

41

M01911010

1)3%

Snxrarllyx 531A3011C3

A91 A1,021V, Anoctoacb `itogovint

59au

A91 `X)19X11/1431 13

1,1.1731C

on}

Af01911(3.0 10 10A3r10ut13ynor1s

MO1

5111 Cl0ad)101
7?1

'01Al2 10 3g

AO

vig

pax 531mp9oo101.c A(;ti 4AciaI)n1

.50A3T1re

50113,39AX2 01A0X9113 1t3 A.0)1 AWATX0x10o1C 10Y,

A,011

oiAo0.c4 51to136Lointyll A2.0

A0a13T1 ilactiptx 531A10DItu1c
A0A11303A.12 10

Lot

914 A0100,010

AO)A3T1011:0103113%

outorkt

5oach

911911) (101

Mill Af01(30

1o1g

VINIIINVZIE1-00)1111

a A1193

11.

591ft 501911,AA,

Intp

11,11

01

-Aoacb

70g(L01L0 -

it 41, It 51X)1 At.01 ACO1A910? 4513Xcu0t 521 `Sounoic A13Ardnitp 20x 01

A0611L1IX9 1DA13. A3 0)1 .ibkarut 3191 x3 moimpt A(91 Amo3ri 531A9OcIA:g vox 5ctoi
59.90361) 513 01 itoonogitl `531A:romigninx flAacb A1u. m:18111(O9 .olArt.oy3rhiq 5131
A0A3X10

513.At1a1 59,A/4

51.A1

531A0X3 A01 A01((10131CIAT

(lox inAlltanytith X3

AO

AttgoC1.(1) 1)31t

5(93yo1Loax9 531Ann1lx1(3
A911213

A,C01

CL0119 273%

5991

59.o1L101(

4591x3 lomou_DnoX

5f011t9112 `01A0Xolt913

1nti1

20

-5n9253ac)

531A131C9 A9.9

5314t9010

297s `SioAxp.. 20

531ita01loox 101 lo11(9g1ur A(01 `Af0361t1051 20 3q 501 (px 51t1 5Doo,Nht nigmyDx 2DX 591 `SERInkil9 AlniM 5961E 5901 .5919g11r3

A? 111 `11D9pyno 2o 3g

ion?

`57m1

701

3173.olpoc

5DrIlat

59,ora11o1aX

5731A.2

29x.

1t11

,f)

311utp(919xA, .3gO2

rusty

.1:12L

itcsID

Sp 5nat3x 591 59A.3rilto(o1lio? 2nx 531An1mo31ic 101 `n1101

531q339 59.0199 513An6Lni1l, 'Ao31Cic 10 3g ing.cmg 5314.909por1e 1nx Aka -c9s96102

5101/91C09

my pax

531AX)0c101511.,

513 A3 531Armoo61i, Aka 'Arrwifyyr1iX13 ADoki, a.QA, AQ.0 irnu-LA.,

63un 50.01
133)1

27)%

A3

kty `Al.

al

2D)I

*1)3A11.07i10102

A9111 Alm:xi:13x `51090111610A11.0 311)(0

comp? Stur,tra na131L

VON

A/313A9C6113

(101 61;1113j, 390.31(3X3 5)31A91L

59.07.fs110 A.011L(12A3

533A9Ambaup

AIA,

A1391

11011

)?1

D1tcoo961e )31A.91C

Snap.

A.0A.3

1)9%

5)31A.04,

11311,

ADDIAA,9,1t39061.0 An.o

AtAA.to13 Ann 52919.19

qtA3111(10y

IL

LuTictoloox

10x091

nap.3 out;

3g

0,

A,0"4-9.7tK

PEE

'd

oinoinrn? AIL

3g 43103,1,

II

ET

A91

II

avA.

nt9ria/4

LI

A13.0.1t3 A.01Q,X)

Si000rn .5i01o13yit 1nX 591Q.73

AT.C1.1(3 A3 L11

&91in d

DA3110A1/3Gb

LI

14533L A111

2 0)

SZ

A01c(960A9u0 lo111i0A11c3

.g W 3g 1010t900 movi92 Siadop:bc 961r ft01

sill

.oz

5nolt110gox10 Aoilonx 'mt2 An771 mAipt

91 A.01.f0)9963/ 11309))197 &DX .A9T1al3
hap..g `13):;11 flOIT It 06131C 44, 0/1.1p3 5111C,1131 1t1(tad)3Y `1)3X 11,01I2 -TiCb3%

5101 51R20313X

52303
17:)X

`5(1011(1X 2DX

vox 5ioAx31

)3111

Af01 `A.0211ft0A3d

510i 103,50
011039314 pax
A.3

11

1X)/t

Stu. y1111.1/514,Alt `0113X3A)2 6 pox

11.Aactit

1X)%

3141r1rOunx4 d

II

)33N MS -

vni(nll

A0)V131(01L Aktlf,LX) 3103103 A91

ZZ

snottriogoxT d

www.dacoromanica.ro

II

LZ

inmx(90

(.00

108

10

15

20

25

.30

NIOARTEA LUI BAIAZID

XVII 6-7

stiri asupra oraselor Focea, a trimis pe nepotul sau de fiu. Si domnul din
Lesbos aflind de aceasta, s-a urcat intr-o trirema si a plecat la Focea ;
gi iesind afara de oras, 1-a omenit, cum trebuia, pe nepotul lui Temir,
mincind si bind si veselindu-se impreuna si la plecare i-a dat daruri foarte
multe. Si nepotul lui Temir i-a dat un steag in semn de iubire ,i pace,
imbratisindu-se, unul a intrat in trirema, iar celalalt a incalecat pe cal
$i s-au despartit unul de altul. Venind pi gasind Smirna darimata pins
in temelii, au luat drumul spre Efes pi oastea curgea de pretutindeni. Caci
de la Ancara se daduse porunca din partea lui ca, oriunde s-ar intimpla
comandantii pi capitanii cu oamenii de sub ei, toti sa se afle la Efes ; caci
de la Efes avea sa is calea spre casa.
6. Acolo ridicind corturile, a ramas treizeci de zile. $i din toate cetatile orasului, din tirgurile ssi satele de priniprejur, adunind pe toti, a strins
obiectele de our pi argint ramase din strabuni pi orice alt lucru de pret $i
vesminte scumpe, storcindu-le prin multe chinuri pi arderi. $i apoi a plecat si merge spre Milasa, capitala Cariei, fiind o iarna atit de grea, ger
pi inghet, inch si animalele patrupede de pe pamint pi zburatoarele din
aer $i vietuitoarele din apa au inghetat $i au murit prefacute in gheata.
El insa pornind sa mearg5 dintr-un oras in altul, localitatea lasata in
urma, o prefaceau in asa pustiu, incit nici latrat de cline nu se mai auzea
de loc, nici cintat de cocos, nici scincet de copil. Ci ca pi un pescar care
arunca un navod, it trage pe acesta la uscat pi orice intilneste in cale,
aceea trage la uscat, fie peste mare sau mic, ba chiar un pestisor de tot
prost pi un crabulet, asa pi acestia plecau, jefuind toata Asia.
7. $i de la Milasa au mers in Frigia de sus Capatiani, facind acelasi
lucru. Din Laodicea au ajuns in Frigia Salutaria, pe care turcii in limba
for o numesc pi Carasar. Acolo a murit pi Ilderim Baiazid care a indurat
atitea suferinte. Si se zvoneste de multi ca el insusi si-a Itiat viata prin
otrava. Caci Temir voia ca el sa traiasca pi sa-1 duca in Persia si sa
arate persilor, pe ce fel de tiara a pus el mina, si sa-1 expuna spectacolului public si sa-1 poarte in triumf pi dupa aceea sa-1 faca, frint de multe
lipsuri, sa se savirseasca din viata. Ci cind tragea acu de moarte, ii
anunta lui Temir ca : Eu plec acum din viata, to insa fii cu suflet bun

6: is xacrea, nols.ELg i xthnag trebuie interpretate ca acuzative de referint5,

iar anavtix g
atI9oicrag
ca obiect direct la
spre a nu fi nevoie de schimbat in
euclicrag.
jejuind boatel Asia : adica intreg Ormul de apus al Asiei Mici.

7: a murit si Ilderim Baiazid : dupd L. Chalc., I, 152, 6 sa fi murit de supd

Perna: adicA intinsul imrare, dupg G. Sfrantes, I, 89,
1-a ucis Timur-Lenk.
periu al lui Timur-Lenk ; vz. XV 6 : Samarcand capitala Persiei.
Perqilor, adic5
supusilor lui Timur-Lenk : mongoli tatari i turcomani.
1

www.dacoromanica.ro

L-9

IIAX

A0A071(1

'(1010.7)

`57)sALA3

dunlo
3g

'A16X3 A01

507

531'901 `aorig

A0,13

Sio&pg

0(1)3

Acnryri 9 51/1 110g03V -3ML

57319x07i ilo% dup61y33 3 07 511 5m31(o1 lux -1(1)

A0A071C1 (101

51010131p1

'611i3 531A0ADCb

A3chai31c37C7

'51369,A.AV,
10

5golt

A071

5073

Al) M901)41 30

11,0110

531A9u A19(0613643 A3

X31

-91131914

13Xa,

3IR

AlL
pa%

Ilyalayou

7018

mirctou

30 pa% 5261r A17. `Am39701(all

Saonox 31

`aon.311oA3A.,

1041371

MINA

ALLA371117313y 513

Ol

pgrcto

&10.0

173% 721.

(wool,

37314

aial.c

701

5731A13102 1DX.

91

01/11

ADODu A131Th1

59

-'(Lt

0'AD61

A(0(!)

50731(o71 513

Alyou

19A,31719

41

-731DX

bati

orienonliganyx 5 m1

Al2% 31 A1A.371

`AolgyvotoDx,

pa% 7317074 ALL. At01013

54aaaray
A.910193

it

pa%

631CDT

Act0X1 AIX( 31 A.06X1710

071(10 173% 10100

41

ADDD1r12

ltrx

AD19V.

Alp.

(DAT)

molAaao Alycourntrox

Apol

131

57)310909v 513 ADlitaasb Atc16111101(9K W9o11n1223%

AmicoyA ,o ioxa(tod, 227099anx 'A.19(104.31( 13Xa, 1DX 0 -01t
3g

711.453:m 11.1.)3147)LI

110,01617330

ittl5 iti37Qy1(9nrp
:5(9

513

*A31%1043102

191391v &no 7?22n1c `Amyyou

() 439A aILthj 013104It, A.311

119

591c170

Aolnao

ALL
dnoariomb 511 54(01 .A30110103
al 7'J1p63u A13i4 1)3% 17/139 5(lo1 `59.06311 aoinagou aojoLta 51.ta736744 -34.3

11371

'013A.

17071

'173Dt1103C

19913141101C

ally,

(9A.,a, MIA 071)2M71371 A01

I la
A,ogou

:4

oltyclik

Am

11014

91371

Ug131t3 701

`,tali no

main

moo)oy

3g 507694t1

1J1g 511(1t071
AC)3A,1C

'Act.

AOC1131(g

5.2316o-AoA33.9 (101

130A1111

910XLIA.031

601

,aip3,1

371

197( 01

g x(94) 5x17) d II 91 Act)D2oyftw :Nag Ao-/DIrtaik

AomyoN 1119E Li -.96131
Amg9in-.16131 Hung 61 a, noA311ox63 :d 10n.3119x1533 Nag. II 9g Amopyaw :Nag

:d

OZ

'SZ

m07o91(rtIAI

morig .531dt0119a7t natvc

rtlj

(ILL

0712 C101 '5(104001C 13 11 Al) -C10

531A7Joltva1(1ay ol.A.oXit)

'L Plirc 3g Acol

Cl

177A147(777k914 197( 513 A.0n91C3CloX -D1311

9r9

t lii.

01

`1923X152 5omor113X coxqo noogocbo

50111X1XXOX 39n0 (town)1z

91 A.oinioyanch A01gc,t013

lnx

119 3gQ,0 50ACLX 1X7310. 01 A97C9I6731C -39,074

4,01111223

"131ADA 011101 1DX 13100 59a1C A11

oup

57001060p

.14

A07a1go1C9n.22

A11c19 Aka A09031.1013.3. mo9d) n.(01

.11(01(p (1.0A00X(53a. 3g

itgroaX 5n310 13%y2 Altinm.

.xaA0x9151

ALL

17X rularioniolu.oan% 31ctrto

`5)a1221)7(

73M

736AilA,3

aoo3d3

paakap pax Atomo

ACOA.70910g

myounailal

itoD91 A9D3369

5001,09

ALL

corm a01n71 09x.3-

10 17114922199 A1,9 5201

59414

122X 51311TX

1/37( `C101341011 502 1DX

10x 91 9A111 91 map?

41

5oAoAA 5nog
0

A311 A3 ,13011221

731110019061C

173X

22221,

A391901q

110X 5131(011

A0)1 'MAO/Walt MA3061310173% D.011oX 31 lia%

A.071.011DT11

in% -maochn3

olphoj,

`5a01(tyro? 0

094.

53A1311,01A311

A93cba

5221 570A1xo

5701.,1.1t

131A.D119 5111 50531(01r 1)2210737(

173X

531A.911t

.A1D1104:915(oX3 Axpoya, 3g pa% Axp0g,3 AlA1

orpi L
`A1011(31130 5901
AIA A.0173cba All. Ampaoit naoloic3

p)% A3619X91rt91c 01 D710,3110619 A33(N3ACto

,5n1019.9

170%

3g ao1

9L q

`aourl up moyLt,m)

AWL A73013d)DI4D917X

A30 3

0,

517n311J pax 10n.3119991r99

A.0811E17%0 A01371110

51A9;t9

513

A.3611(12.1

601

carica

.573p3yA0b 3D7(

AC00100191 5701

,mpri 59gri3 A3 1361,,noi

0i

VI210.LSI VNLINVZIS3-0021111.

SVOCICI

Alyoyaronom :d :assvprof

'A,14A1311DX711

www.dacoromanica.ro

OC

MUSULMAN PUS SULTAN DE MANUIL PALEOLOG

110

XVIII 1-2

asupra mea, dupa ce am murit, Si cla trupul meu sa fie inmormintat in

mausoleul ce mi 1-am construit". Auzind aceste cuvinte, scitul pi-a Indoit
gindul si a trimis mortul cu cioclii, robi de ai lui ca la o suta, carora le-a
dat drumul ; pi 1-au dus la Brusa pi 1-au inmormintat in mausoleul ce Si
1-a construit. Iar Temir ridicindu-se de acolo, a venit in Licaonia si de
acolo in Cesarea si apoi in Armenia Mica si Mare, i'mplinind un an Intreg
afara de Persia. Si dupa un an a revenit invingator pi triumfator, aductrid
atita captura pi prada de razboi ca niciodata vreunul din staptnitorii
persilor.

10

Luptele pentru

tron Intre

feciorii lui
Baiazid.

Dar sa ne intoarcem iarasi la sultanii osmanilor care au

urmat dupa aceea
vedem, cum si in ce chip a dat
norocul i fericirea domniei peste ei.

XVIII. Imparatul Manuil auzind de Infringerea turcilor si

.de naprasnica rasturnare a lui Baiazid, cum a cazut ca un
Manuil.
fulger din cer, de indata merge la Bizant Si nepotul sau
de frate pleaca de la cfrma imparatiei ; pi dinsul e trimis in insula Lemnos
si Manuil este aclamat singur "imparat de catre palat si de popor.
Intoarcerea
imparatului

15

Domnia lui
20

25

Musulman
(Suleiman

2. Musulman insa trecind in partea de apus, a venit la

cazind la picioarele imparatului, 11

roaga pe acesta spunind ca : Eu iti voi fi ca un fiu to
1403-1411).
imi vei fi tata si de acuma inainte Intre not neghina zizaniei nu mai rodeste, ci nici pricini de cearta nu vor fi, numai fa-ma domn al Traciei Si
in celalalt pamint, cit 1-am avut de la parinti".
Si i-a dat gi ostatici pe
unul din fratii lui nevirstnici si pe una din surori cu numele Fatmacatun ;
i a fagaduit sa dea imparatului Tesalonicul pi toata regiunea Strimonului ping la Zituni chiar i Peleponezul, iar localitatile din jurul Constantinopolei de la Panidos ping la intrarea Bosforului in Marea Neagra
Constantinopole ;

sac

XVIII

XIV, 3.

jos 2.

: Manuil: vz. XIV, 5.

nepotul sail, de frate loan VII Paleolog ; vz.
insula Lemnos: mai apoi e ins instalat ca impArat la Salonic ; vz. mai
1

2 : 6o5skcptocov din surori" : data am schimba accentul

in IISE7.cpL6C6v ar fi
una din nepoate, precum traduce I. Dar Duca vorbeste mai jos de aceasta ostaticg,
6.80.(pit
trebuie
dind-o drept sorA
vz. XX. 4 a fratelui ostatic. ex60.01)(8wv
abaci*
(cp.
_Eiryev(Scov
XXXVII 6;
deci sa fie aici un genet. plural de la

sirysvi6ag

XXXIX 16 ;

niken, Gottingen,
obsnuitul

ca ar

vz.

1913, p.
atoacrit
sorA,

S. B. Psaltes, Grammatik der byzantinischen Chro152 270) cu injelesul de sora. Genetivul plural de la
doacpcT)v
ar fi fost greu de intrebuintat aici, pentru

fi sunat egal cu genetivul plural de la frate, tot Ctoskcpthv si care s-ar fi

repetat unul dupa altul, producind confuzie ; simtind nevoia de deosebire Duca 1-a
sorci. $i in rezumatul neogrecesc din
format pe
de la (Thekcpig
aseAspiom

www.dacoromanica.ro

XVIII

11---2

DUCAS

.66)R6 goau SO; TaTisivou iv

Ti..)

ISTORIA TURCO-BIZANTINA
=CC)

i015

111

SoRrifiivii ,RvittEicp" "AX0i/Cfa; Si

to ollicera tarrta o Exva9rl5 ixawari of yv(;)n 1,(111 6TBilag arty 81: irrotpacitUiv
Soiacov a11ro i cbg ixati5v, i4Eiy8EQ6crag canolig, eutkayov crinOv iv Tfi Ilpouall
xat gOoRpav sv Tip RviiREito, 8 dray; cp:xoo6Rrrev. '0 Si TERiw ana@a; gISZTAIEV

7Rb

api:Pg Avxaovtav clq9rxEto x&xEMEv stg Kausi5TELav, Etta Ei.g 'AGIREviav MmeCcv TB

MEyalv, akkieckag ivicarrov Eva ixtog trig IlEolbag. Kat Rua -ray x@Ovov
EtcriP.OEv vow* Tponcuoiixog, cpiQcov Xeccpea mid XEC.fav thg dbeig titiv thuto -r

%at

tveivvcov IIEEKrthv.
inavEcoREv miXiv Etg tor; [LEtayEVECITgeOlig flyEtIOVag TtliV '00!.kaVCOV
%at 1801E1,, 7165g %at nag? -romp RE-CLUBBY Etg &mi.); to rijs 11)1E1101/tag Eisr11-

10

Allata
XVIII. '0 ?LIT ,Claut.XEk Mavoii ivcouciMc trly fitTCEV TCYV TOA5(4COV
xat trly rov Ilayuatirr CCROCCV fLETC4301i1V, nth; (1.7t' ovpavov cbg CuSTQCCAV 7CEGOVTa, 7CCteEtri% Rog Butavuov avetaL xcd o avelpit5g avtov MCQCCX(.00a xthv 01.60SCOV

Trig PankEtag %at arty; iv tTl Virg) Alitivcp niRnitat, xat 0 Mavoirilk ROvog

15

130I0AFOg MT& TOT) Itahra01.1 xai Toi3 6i11101J dcpTIREterat.

2 '0 Si MoucsouXRecv JTEE,C(ccag iv T."7,j Siva EtatilkaV iVTOg Trig flOkecog
-ACCI ALITEL gv Tag aocri, toil (3aaLkhog vat SiEtaL TO'h01) kiyo3v, STV ;Eye goo-

Rat 601, Big vi6v, ab Si my* iROg si6il v.al any rov vvv Ev Riorcp filicT)v oil cpi)EL
tLtetviov &kV oiSTE o-xlivSak gcrovtaL, ttovov avayeTeucrOv E fiyEROva ()Ong,
Aolsig (Vivi) xat bRiwovg
Oariv at Early yfiv SLa titiv yovicov inExtricaRiv."
Eva tibv CcSEXqxliv ainofi tetiv etvhf3cov xai
g7t0V0114011gVTIV, 151t0010Eig Soi;vca tif)

Rfav

POCBOLEI

asEXcp[Saw cilatithxa-covv

rcTiv

rijv

0E0TfaX0Vt%11V %Ca 'LC(

2 aOTO P: carrOv Bull 11 13 lieraflokiiv nan P: Rerotf30),11v nun Bek 1 ante nr(); addere
vult xal aUT6v Bull II 21 btexTrialitaiv Bull: bTaxTicravro supra vto 1.tiv P 11 22 aSsAspiocov

P: una figliola desorella I.

cod. grec, 4, p. 9 al Academiei R.P.R., Taw etoekcplocov este redat cu any Tecg dt8ekFatmacatun: adica domnita Fatma ; vz. Bull. comentar
din surorile 1W.
Tesalonicul: fusese cucerit de Baiazid I
Xaroiiv
si G. Moravcsik, II, 287 s.v.
Zituni: L. Chalc., I. 62, 5 it asaz5 lingA Termopile. De fapt era
vz. XIII, 6.

(pen rou

asezat mai spre apus, in interior, cam pe unde e azi crawl Lamia. Duca pare ins;
sa aiba in vedere si o a doua localitate Zituni pe undeva in valea Strimonului ; vz.

XIX, 9 : to nue& TOv ErGrollova %co& mivra nkiiv Zrirouvfou.,toate localitatile de pe riul

Strimon afara de Zituni (cp. si XXVIII, 11 si XXIX, 1). Cedarea Salonicului si a

localitatile
Zituniului o aminteste L. Chalc., I, 163, 15.
T6
cijg flaEwg nget.
din jurul Constcmtinopolei: Duca le is pe o distanta destul de mare, data porneste
de la Panidos, la sud de Redestos si pin'a la intrarea Bosforului in Marea Neagra.

leedv Erknov Gura sfintd si TO ETOIALov ToilIceori Gura templului: cu aceste denumiri,

istoricii bizantini desemneaza nu numai intrarea Bosforului In Marea Neagra, ci si

insusi Bosforul, precum si Elespontul (Dardanelele). Vezi V. Grecu, La significa-

www.dacoromanica.ro

1954, p.

209-213.

791y

TO15

Etew6vog Cixpug crkoii ZTITOUVLOU %at Thy HEA.orcOvvirov, to Si trig Ham;

nEpL
and IlavLSou RixQt 'Teem"' ExoRtou xat and toi5 "Iestre ITOIA.COV Oxet

tion de Hieron Stomion, in Byzantinoslavica, XV, Praga,

20

25

LUPTE INTRE FECIORII LUI BAIAZID

112

10

XVIII 3-4

si de acolo pina la Varna toate cetatile asezate la tArmul Anil Negre.; si

imparatul incheind leg5turi de pace cu el, 1-a dus la Adrianopole ; si a
trimis pe Dimitrie Leondari, b5rbat cuminte si Indeminatic in ale rilzboiului, ca sa is Tesalonicul. *i el luind orasul si anuntind ImpAratului, 11
aduce inkintru pe imparatul Ioan pi-1 instaleaza pe acesta Imp5rat al
intregii Tesalii. De asemenea si in toate orasele si or5selele, imparatul
a trimis bizantini din oameni de vazA si le-au luat pe toate, izgonind pe
turci. *i era in pArtile Traciei pace in tot felul si liniste netulburata, p5rtile de fasArit insA erau in mare tulburare cu schimbki dese de domni in
acele t5ri.

3. *i la Inceputul prim5verii, dup'A ce a trecut acea iarn5 grea si vifornira cumplitA, s-a facut foamete mare si molima In toate taril e, pe unde
15

a ckcat picior de scit, si s-au ivit fazboaie lguntrice. *i a venit Carmian

care avea numele de Alisar pi pi-a luat, Temir dtndu -i voie, in stapinire
'Sara. parinteasca. De asemenea
instisit si Sarchan tara-i p5rinteasca
Lidia. Orchan si cei doi feciori ai lui Atin, Omur si Ese, si ei si-au luat
partea for de mostenire Ionia Intreaga. *i Eliez a lui Mandahia si-a dobIndit si el Caria si Licia.
4. lar din feciorii lui Baiazid famasi in rasArit, Mahomed
era la Ancara Galatiei, deoarece Tiara nu avea cine o mos1403-1413.
teni, si era si fratele ski Musa cu el, bAietandru fiind Inc5.
Iar Ese, celkalt frate, fatgcea Incoace si incolo, neavind nici o tara peste
care s5 domneascA ; tot asa si Mustafa. De aceea Mahomed trimitind pe
unul din marii dregatori ai pArintelui sau, cu numele Temirtes, din Ancara, in timp ce Ese se atinea atunci prin p5rtile acelea, si IncepInd rgzboi
cu el, i-a Mat capul. Si domnia lui Mahomed sporea tot mai molt in
Domnia lui

20

25

Mahomed I
in Anatolia

Galatia.
3 : Scit : dica tatari de-ai lui Timur-Lenk.
Si a venit Carmian a.a.m..a.,
Sultanii selgiuicizi de prin Asia Mid, izgoniti de Baiazid (vz. IV. 2) si din care
cei mai multi fugisera la Timur-Lenk (vz. XVI, 5), sint pusi de el inapoi in domniile lor, fie ei insisi fie urmasi de-ai lor. Cp. si L. Chalc., I, 157, 23
158, 2.
Carmian... Alisar : asa s-a chemat intemeietorul sultanatului si Duca, dup5 obicei
turcesc, it numeste 5i pe urmasul sau tot asa ; sultanul adus inapoi la domnie a
fost de fapt Iacub II.
Tot asa e si cu Sarchan ; de fapt sa fi fost Chidir-Sah-Beg,

despre care Duca insi spusese ea .ar fi fost otravit de Baiazid I (vz. IV, 3).
lar
Orchan e fratele acestuia si a fost pus emir in Magnesia. G. Moravcsik. II, 191, s.v.
'Oexarrig 3 gresit it face fecior al lui Baiazid I, ci e identic cu
'Oexclvng
2.
cei doi feciori ai lui Aim : lint numiti asa, cad ,dupa obiceiul turcesc toil urmasii pot fi numiti feciori ai intemeietorului dinastiei ; de fapt sint Omar II i IsaBeg II, feciorii lui Iese, pe care Baiazid I 1-a izgonit din domnie al 1-a surghiunit
la Nicea, unde a ram as pin5 la capAtul vietii (IV. 2). Omur gi Ese au fost scosi
apoi din domnia pArinteasc5 si mcisi de Tineit (Gynejt) : vz. XXVI, 3. Omur a avut.

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

XVIII 3-4

113

Bacivag Cinarra to naQeata xaot9a to iv tw EiiEivq) 116v-ap, xEEREva, 6 Si Paot/LEi,g Eigivaiav xaTaaTacriv noLipa; xai airrav iv 'Avogiavouna,Et, niavag,
iorEtXE AriATEnov toy AEovthouv, CivSoce OUVETOV xai 3TEei, Ta nOXERIXec Ei6T@O-

Tov, Toil naQakaf3Eiv Tip/ 0EaciaA,ovExiv. CO Si 7roteakci3thv avtrly xai, [nri)oac

fCp Pao0.Ei, Etoaya Toy 13124114I1 sicoavvriv irrOg Xai, SEMI/UR toirrov OctocAia 7Taaig OEffaXiag. 'O[toicog Rai iv nOusaig Talc nazo-t, %at toil noA.LxvEotg EaTEaEv

o (3ao-an); Tcoliatoug Taw EVSO wv xai, Itacaa(3ov narra SaifarrEg toys Toiv;wog. Kai i'v iv Tag 0(1a/40 t5 aiElEOLV EtO)VT) 710.VT0i,a %at aaTaffimOTOg yaAYiVTi, Ta Se Tfig ao Eo fieviXTI TaElaXfi Xat 60@611 RETa(304h T(7.11, in,EpOw.ov iv Talc

inaoximg.
3. "Eagog foEvuv CcQaligvol) xat toil ocipoSQoi) xEiwirvog inEvou %al xk6-

10

Smog 7LaQ06VTOg, iyEy6vet X1,1,1,65 ioxve6; xoti, A.o4.1.6g iv othoou..g faig inccQziaig,

at; of HOSE; to-.)v /x1r065v iTaiTTIOUV, xai, ecpvALOL 3T6A,4101. KaTaPag TOLV1JV 6
Kawitav, Sal); 6 Tat CiSELaV, EXa(3E Trio naTomilv &mai) inaoxiav, 'AXDoeT
inovaaaOasvog. '0).,1otcog xcd Ma@xliv Avbiav tily naTomilv iaaeXiAlV JtQog
iautav Ezoirioato. `0 'Ooxecv xai of toil 'Atir S150 U1,01 `01a0ile at Saes Xai

15

80h

airrot trio Toviav ntioav ixariothoccvro. Kai, o toil Nial/TaXta TA.14 xai auto;
KaQiav xai Auxiav inEwriioato.
4. OE Si xaTaAstcfragrrEg iv tai gcba toil Ilayt,4i1T 1.40i, 6 aiv MEZE[LiT iv
'Anniegic ill/ Tit; Fait.arEag, inEi int Etze xXi@ovOttov rj

inapxia Div Si Rai 6

6SEXT6g autoil Mwaris tef aotOfj En 7ta1beleisZtOg 651% '0 Si Taig 6 ETE@Og* fp/
alLav4tEvog gv19Ev xecx&i3OEv, ri ixwv ain5Evfiav 61.toitog xai, MovoTawag. "00Ev
ataag 6 MEZEIllit tiOa to7)1, REytotavory toil IraTOOg akar) TEVTieTig iJtovoptat65.A7y6eag, Stayovra TOTE toy Togv gv Tag ttgclEcrtv btavoig, xcei, cruviiREVOV e
Va; nOkEinv p.ET? aircair angTERE Tip/ xEcipakilv airfoil,. '0 Si MixiptiT 1111 neva-

kovOaEvo; ev roaaTia.

1 xcia-cpct Bull xeiaten P ii 8 Tag Oegtx6oLg Bull : tai; ifeccx6cug P 1113 2xikov

v supra lineam ad P iI 21 !ler' erre,/ P II 24 post 'ArriTag, addere cult Trek

P1116 O
Bull.

un fecior Mustafa (XXVI, 3) care a fost ucis mai tirziu in luptA tot de Tineit
Eliez al lui Mandahia : e acelasi ca si la IV, 2, pare sa fie de
(XXVI, 4).
fapt Muhamed-Beg. (V. M. Alexandrescu-Dersca, La campagne de Timur en Anatolie
1402, p. 91).

4: Jar Ese : L. Chalc.,

invins

Si

I, 159, 18-160,
I, 90, 15.

ucis. Cp. si G. Sfranfes,

5 spune ca fratele sat' Musulman 1-a

8-5217

www.dacoromanica.ro

20

25

EMIRUL TINEIT

114

Lupta lui.
Giineyt pentru

XVIII 5-7

5. Iar in partile dinspre Ionia lui Atin s-a ridicat unul

dupa nume Tineit, feciorul lui Carasupasi cu numele, bAr-

domnie.

I)

15

bat viteaz si cu faima in ale razboiului, tats -sau avind

Smirna ca feud in zilele lui Baiazid ; si locuitorii din Smirna, din cauza
guvernArii ce tinea de multi ani, it stimau indeobste ca pe un domn din
partea locului. Atunci a inceput lupta cu feciorii lui Atin, cad ei locuiau
in Efes. Tineit dupa ce a adunat ca la cinci sute de oameni din Smirna si
din localitAtile din jur, a pornit in contra for si prAda locuitorii din cimpia
Efesului. Stringind in foarte putin timp mult peste cinci sute, a venit
chiar asupra orasului Efesenilor ; si tabarind in fata cetAtii, in putine
zile, feciorul lui Atin parasind-o a fugit, iar Tineit s-a facut stapin pe
domnie. Dar el mereu scria lui Musulman in Tracia, cum ca : Eu pentru
tine ma straduiesc si domnia aceasta a lui Atin nu pentru mine, ci pentru
tine o cuprind. Trimite-mi deci ajutor, ca sa ma pot lupta pina la cap5t
cu dusmanii tai". Si Musulman a trimis din Galipoli la Smirna multi

bani o data si de multe on si Tineit cu aceia a continuat zi de zi razboiul, pina ce a alungat pe mostenitorii lui Atin.

20

25

30

6. La inceputul primaverii insk cind oamenii au intrat acum in al

doilea an de la venirea acelui groaznic potop, un fecior al lui Atin care
se chema Omur, caci ceralalt murise, se refugiaza la unchiul sau Mandahia-Eliezbei, domnul Cariei, si-i cade cu rugAminti fierbinti la picioare,
rugindu-1 de ajutor. Acela it primeste cu multa afectiune si-i implineste
rug5mintea ; si adunindu-si toata armata, merge la Efes impreuna cu
Omur, ducind cu el ca la case mii de oameni. Cei din Efes insa cu Carasupasi, tatal lui Tineit, erau ca la trei mii, caci Tineit se afla fiind la
Smirna. Atunci, pentru ca efesenii n-au voit sa se piece, ci dirji s-au im
pOtriVit, dau foe orasului si v5paia aprinzindu-se din patru laturi, a mistuit casele si focul a inghitit ca o iarba uscata tot ce a mai fost lasat de
sciti ; si in dotia zile intreg orasul s-a f5cut praf si cenus5. V5zind efesenii
un prApa'd atit de mare, s-au inchinat.

7. Carasupasi ins5 inchis in cetatea de sus, a mai rezistat pina in

vremea de toamna, asteptind ajutor de la feciorul sau Tineit. Acela ins5
n-a putut sa lase Smirna si sa piece la Efes, caci avea ostasi mult prea
putini. Atunci deschizind portile, a iesit si azind i s-a supus lui Mandahia. Si acesta luindu-1 pe el cu ceilalti din citi erau in cetate, i-a dus legati
Ionia lui Atin : adid intr-o parte a sultanatului Aidin.
La inceputul primaverii... in anul al doilea: de la invazia lui Timur-Lenk ;
un fecior de-al lui Atin: de fapt al lui Iese pe care Duca it numeste
e deci 1404.
caci celedalt =rise:
tot cu numele strabunului (vz. nota la 3: Cei doi feciori).
Mandahia-Eliezbei:
acesta a fost Isa-Beg II (vz. ibid.), ucis de Tineit (vz. XXVI, 3).
5:
6:

www.dacoromanica.ro

svona

L-9

111AX

A3 3g

5yaic An1A0I tiari

-wmcrtooioaloN alp.)?

701

591c1 ao3. A,3y TiO A3(10

1,11. A

3191

A.01A

Xfty01t

A.kuv
A3

silor. Rol 'Atp.v

5ID1

31COXD1A D A(01

513

kurp A

A1+1

S))

103.

OIL

rn1oA2 `1143Ait,
0 `50

51)363111,j. (101. 11.1.13147011

&at

01DA 1

1r3)(

01 Ataavic .01/1.0g3.0?

101113 A3 ,tbD?Gba,

Aftow,32

1113A15,1, 51001060p 50.0113AMTi3 1DX 14.3 A(01 1631C

31 5oA3rf9X6 30.31941(3 .5001 A3 (43. 110x that
cb 0.09 it
DA13X31C3 A101

5TI

1l6La3A11.,

pa% 513

DA.A3A. 01 5

59) A.9x1yo,933% 10

01/3A11, AD1A

5961c scum.

9113151,1 ALI,X9r1

aoi

oup

0 atsuzyu

AO)X AXY10A0olt A11.1 ALLA60113

91

liNinszvzie-opetru

A.0)16(0% 5(9 0.4731A331'51101D

0,
-D)

5u, iq jaiyo

39 60.DARD 5)1010
y9ic Al Am). A0)1D3Cba, IT X1 013 . 1D11 14g

01 `AolAlpunt A3 5173A,R9 51)35014, 0 alai A1.41v, 592(. 5134 nag31r73

lvx. 0 11.L3A1U 50160X en%13x1t1n13 Stu All, 3OTI .5)31A AIfl 591Ammig A3d)ndA3 A?
5110101)XD6701C

11.1

11x>3a scale A91 'ADriyrtoimoN .59) coA.g." 6314 alto

(LW.

41V,

00 :1g

'3713

vt-e2

1719 3.0

anyi5m31(cacao11

Aay pax :19

110c,trI3 1nx
0317)610 A.0) AV

A3

31{3 (10A1

T134AD1A0
44.9j
Oa 39 Awiyaopa,ow
1)33t A461

ALL11p31. .1)07-1001010%A3 A.01(1313 A00 1011

`A)3139. )3A1 513 5o1(3i paricq91)35)31c11A)2

93t)?

camp

118

59.0aox3

AD111 113)i, 01L

X.3073% ALUM?

0.0.0

A3y1314)31.c)?

51x7

Acarvontto,

0o 50.01 51.0119Awntyx 001

5m3

91

.3031]9?
050670ff,, 3g ILOA3TiOX612 1Tht A01 3103g 0 A 144. AoA96X D13111 Asia D1C
(101 00A13g 0.0A.13X3 aaripayx101D% `531A)3pr9 0 513 0.01 AL!...1.V. 59]a. 0 pax

pa

A
Ti it.

daorio, `5oAarktovax

cloo.13 5o.toxLinvai air 5

A.91

A93..

stain,

a031433 A.91

-331A)3N

11)13X63AD1C3 1DX

Somalax; 1311E11U/061C 5101

13100 5031.9131.tin2 A0IAW 1313X3go3cg, 1DX
.
A3olia1a alvtic 0 1 110% ql?Afti) 5 A01 701AD1C72 A01)3a1D 001g.D A? cba COD A.00
oaorio, '1n13XN A(0102 A(L4) (nip 50')
5a,a7(1ky1Y) 5)3,5gA.)3 10 3g 51u 50)3y9).:
`A1A,31c311(a-7DIX
nA03A14, 5XY16DX
3g
Aincos 0010D 513A31-1999 smactitog

0,

().1 1.0D1t0.0,01J6DN

CO1

161731t

001 31,1,3A111

AMA!, SO) `lop(1kyn53. 0

tioa
rtAapia moxa9irQ, 3191 4L:r1 533.morltaxorr4
`loAslipintglaxilAp arm cI)72 A10D1 A3 al 13'1/91: 1DX 7018
A3 111

4A., 14,3A151

10 `1131Dcb3, )3rroi) 5o35316)3x

A.0)1 A(061/0.031 3T1 (?6 A -DA)?

13mp.o3931)3x,
1)3x
zu.
51p. 5)31)99
731Amblayn110% orac
511913och 5t.1 `.;;9/loyd)
At-v(1%K 91 octu 5q) Aola9x 31.0.14173% 1DX All LI, m1a3t Sitou cbp. D 1DX 51A.OX A3

Arag

.517363711j,

10

3g 01D3(ba, 1 g1 531A0

Oa

0A3Ti9A.3A. 5 5o1D131(xA.3 A.3

(1061DX gX3 X3 50A3110 AD13011.0g

Ill

614)2 613'n:0LO

-701131Al2

lax!? clomanwomo
70051)1C
114,3m51 Oa 3g va0.9 91t 01DA.0 513d)r) Alfa (Ilia Attila A1301(31C1) h3
`6).03Cb All eiwk.
Ann
*A(01(m1
3101
'11:1A.)?
110it
A0031C -33/(L
510 5701 5)3101C 3g:t1.13
Six/pi) 14,y/ou
)3a1n
tarp. (b1 XD1MON 119 MATYVADll A.00 A.010.D A00 5101 51010(10 A031. /MAO A.3 an
T

9.

too

d If OZ dlaut31cFla,
ad 113 as axed
ullin!. ;e Immo
L

In!

d:
II

isaTri

9Z 41D70Icb9

tog teg

d II

d If

bao-paulegnw zA) aTou el :c

nimauaiirts
satepusw : ,c3!pe

In!

OC

1101

d II z 513agA9
51143132api)9onx

lt.onuctorn?anx

8Z moilf.txR

9Z

968

A.111073.001 ADITILLa ADDIA.A.0X3.0061C

.L Oa 39 51.0D1C00.0)0670)1
013X

06

173%

1101(1.

vidns

11010D

5Do 64A.

lop `(I.soloal launu IS la n3 aiatunu

lival-inuni
ap !hos : ap Tio2uotu-nlelel iu

.2ag-pauntinw

www.dacoromanica.ro

It

OE

LUPTA LUI MUSULMAN CU TINEIT

116

10

15

20

XVIII 8-9

la scaunul lui de domnie ; iar pe Omur, bgiatul lui Atin it pune in domnia
p5rinteascA. Pe Carasupasi II1Sa i pe osmanizii ce erau cu el, i-a legat si
i-a Inchis Intr-o cetAtuie, aruncindu-i intr-un turn ; Mamalos se chiam5.
cet5tuia. Dar mi-te Tineit, ce face ? Pornind din Smirna cu o direm5,
pleaca pe mare in Caria si vine la Mamalos ; acolo In tain5 trimite stire
celor inchisi, c5 a venit acum, ca sa -i fure. Iar cei tncl i9i fac un ospat,

si dau paznicilor yin curat de b5ut, ca s5 se sature, si adormindu-i ca pe

niste morti, au iesit din turn si, slobozindu-se cu funiile peste zid, s-au
urcat in direm5 ; si plecind au venit la Smirna. Si a fost mare bucurie
pentru o furatura ca aceea.
8. La Inceputul iernii Ins5, Tineit porneste cu rAzboi asupra Efesului
si-I inchide pe Omur in5untrul cetatuii si Intreg orasul it lasa prada ostasilor lui ; si afar de oameni, pentru a nu voiau sA-i fac robi, tot ce-au
agonisit dup5 invazia scitilor, au jefuit ; si pe multi din locuitorii orasului
i-a ucis si multe alte grozavii au f5cut cu miile, nelegiuitul. Apoi a c5zut
la invoial5 cu Omur si i-a dat pe fiica sa de sotie si prin jur5minte, incredintindu -1 de adevAr, a iesit din cetate si se ImbrAtiseaza ca un tata
cu fiul. Si cu jurAmint se leapadA de ascultarea fat5 de Musulman si se
arat5 intru toate credincios mostenirii lui Atin ; si strab5tInd impreuna cu
Omur toata tara, atrage de partea sa toate orasele asezate pe Meandru si
cele dinspre miazAnoapte : Filadelfia, Sardes, Nimfeon, 'Ana la riul Ermon

25

si punind oameni care ii erau mai cu credint5, toatA tara o da in miinile

rudelor si prietenilor sAi. Si in timp ce acesta petrecea la Efes cu viitoruI
s'Au ginere, deodata dimineata se rgspindeste zvonul in popor, c5 domnul
a murit, si la rAsAritul soarelui ridicind trupul lui, 1-au dus in cetAtuia ce
se cheama Pirghion si e asezat5 la poalele muntelui Tmolos ; si acolo 1-au
inmormintat ling strAbunii lui. Iar Tineit ridicat si InAltat, I i socotea
Cara ca o mostenire din parinti, si s-a numit domn de sine stAtAtor al Asiei.

30

9. Musulman Ins nerabdind obrAznicia lui, s-a hotgrit

sa treaca in Bitinia. Si trecind a venit la Brusa si bruSuleiman.
senii toti 1-au primit cu plAcere si cu bucurie. cit mai mare
s-au arAtat gata s moara pentru el. Atunci, cum a inceput primavara, a
Giineyt se
preda lui

Inceput sa stringy oaste in contra lui Tineit. Iar Tineit Insusi cu putini
calAreti pleaca in graba la Iconion, capitala Licaoniei si, dup5 ce vorbeste
Strand: coraible .cu ,dou'a ifinduri de visle.
ca domnul a murit: e Omer II, ucis pnin vicleug de Giinyet (vz. XXVI, 3).
Pirghion. adicA Turnulet.
domn de sine stdtdtor al Asiei: adica al Ioniei asia8:

tice (vz. XVII, 1: Asia) cu sultanatul Aidin.

www.dacoromanica.ro

6-8

MAX

dialyoic

CI

5(101)1030 523

SVarl

Aorbm,t 101

1M1 591A3 (10A61L11

(3)1AX11(01C

0)16 5

131171311

bid

59ou 5(101

30 1lc3A15,1, 71

al

57309,31(1C A3

110X,

novo)" 901

A4,1V A01

`11:mei110ac A91 39 m910u9.00)3a73x A019131(%A3

111

ft

LIT

A91 39

`3A.294.1A,

5101 My)

5131:41193 3(111663 VOX

501(nrim 2:91310ri0A9 91 -AolaTyou

Mp1,11(3 Ac10 1361,110

901973

AL,la AXYIA01131U

6110111(L. 23A7A20,xyxk3 A3 rt.).

A? (hi

V1210131 1iNIINVZ1/3-032iflI

C011110

Delp q th

1730

.57302m10r110.

Ita, 541

51L,AoclA3
A011/3y9 13X73X -COX

751610N 77313X63 513

`5(1919231(xil.3 5m LOA, ito0(IL31(x A301(4 .5r,1o1nx)

30 5(101 --CA

inx, 513 Aoaox A.91 Aoanoxp 531A7392203x, 1nx Lyriiox 531moo 5m `57310xLIA0,31 201913 Acto:y1.13 (Ica aokonu 173% 1010 0.01 1 5110X13 A3.0.913103X 531 5292qopo3x, A90.161923
Lll apt? 23 1)X 531A/399310C A.901i 513 Al3A61),TIK A3A.H, 3
513/031( A10101)30A1011

OIL 533,A739111

01

A(10

ltypilaYi xHIDX

'8
591q.

59A927123x 30

aoplo)Cop

1731131011 273x

oi4100,1x. 91371

9 1LL3A151,

7303173619

4.21(oir

AC01 `AC000,XK

daorla

lux,

13131(X

113%

CiD3

(ow)

o52nim1110a1.
5101
`o.i.AolicoyrniX1,1 91 AMC 0 3113 -

A13911310X.03

r3C) 7J DloCyri 70A139 A3X10a11311 9

173X

513o10 Amay3 Kani acia.

A09310,,

523

A109D1C

`A.031pot1Ap 110 X(10

A.001

AL.L110001061011

AL1.1

73603173X A3

ARIL

OI

1131o1(%

inx, itLp.

(101 o..o3AX21(011 1t91 &L011,

Anquothr.
AL-011y

lii 11..upioi

at

50,01(1(01: A011 011 -

173X

3191

aancom

AlL1 2363179/U2,o 513

Aria
5p0 210x

513

A73X110ACtil. (b.2423

91

Sioxao 5739m19ou ALAI `mia230,162 11:1133 (101 (10109% 173% 2233.Aoon9ario3r 5m ol,tanic
19132i cloyt pax 273131codoir9 Scoxo9A.3 ALAI 59oi1 it93, A10Tivtonct0TAT A1013#131CC13 1)3X
5L1AL11 50X11(0#10X /31f1A%73910/11? '1 Alp Chip A(10 91010 ATTIOa 411 A739131C A101A0Y13AL
59thc A01c133 519997t1(3 5701

AOlitap

51097011

`51306103

`A101361(30131(14)

5109pt10 5(101 50.0117/101911L

`A.0110C/MicIN

(:01(113 11311.

sou

5231(9ac 5131

ALAI

X311

A1397011

1-101

5D9491.anom?

501

01

A)3610 531

1523acoun. (101

-(101

0,

594.3rip
.6
A3

30

701i0011C

0.01(0211

itpomu

513 504u-,}

39 Alpriyitonctoil

al a A,1141 151

1)3N

L,1,0

513012

1,I,2

Q 0 5031,03

3d) AO)

LLT1

5739963u Dit

o1mo303u9,

.oamafinalj, 3191

'iL13A1u

(in `annITyou o

t1u

5aokt

0.01AL L1(131)3Al2

LAO

Aolactu

A731et0113/I4 5c9

`AmA.932

'1101131(73X

A3 111

AL01 AS0631131t

9g

--c11)

Aoxiorrac Aoalrfx. -UAL

9178

SoT1oA01n73 Agniailkt 52319v, -1181,i1(x3

50)1970u970 A01(1/3
(101

ebagripA.orni

5(1060 AM311`13X 137.3 A91c1/3 AD/IWO 5ctAA.3

173%

OZ

SoAorrida `acnirnoic pox

clu YoriLog 5m 9 Amr13A.LI, `13xLIA0313 pox

(101(173 A0133d)3 A3

590311

my1torl3A11, 513 5no23X A(01 a01(1'10

Aom3A,Ac19 210x Aurylcb 5238.A3 59111v A3 eb..com A09 an.

1SOOIL A3

A060A10113JAT 1737 5721

110x,

5o07703

1Lst3A15,14

AL371

AL,11

(101(13

A(903923
51190

aon,3rilo672

A09 510A.11(9

0173A7? A1313

ant 17399

11.81outod11

A3 LiDcLO011 31A101tX) 5 10 )39(10611 513

570073%

5031i1013 (101 3A100, Al

A011013153
5101C1C1

nialoottp

5011011060 523

611,

0110

91 631( C,110 ipirx rtza

AO11t9XL

961LtT1

T A.91 39 9q173at " A,91 isdiias : 012. 3g 19191C

m1 d assvjioj) snanvsnoop -ap
snonout JSa : 91 3g 29903/ 01 II g Alipmr999.5)3}1 d II ET au
d II T7T A0)49-xR d II T7T 9i
^`39
m913'01c d II 6T 51t&L,o-P d 51-stAIIIP 'd 59%1Y9619x MIS : 59.xr(96r-Ix
d II gg 5nottx10 d II gET
rtoicto Ling : A.919.73 d II CE 523321c; 'd
:

www.dacoromanica.ro

OC

LUPTA LUI MUSULMAN CU TINEIT

118

to

15

20

25

X V III 10-1 P.

cu Caraman, merge la Cotiaion si, dupa ce i-a spus aceleasi vorbe si lui
Carmian, ii aduce la Efes cu armate. Si cuvintele ce le-a vorbit cu acesti
sultani, au fost : Stiti bine suferinta ce ati indurat-o de la Baiazid si
parintii vostri, unii au fost macelariti, iar altii sugrumati cu juvatul ; si
s-a facut singur domn si pe voi v-a facut sa plecati peste granita. Acum
insa, fiindca, prin dreapta judecata a lui dumnezeu, facatorul de rele a
disparut, sa nu ne inghita puiul aspidei, ci cu curaj, cit e Inca in plina
crestere, sa-i strivim capul si viata ce ne famine, sa o ducem fara grija".
Atunci sultanii plecind urechea la vorbele lui si socotind ca este in interesul lor, au pornit Inarmati, si Caraman cu trei mii, Carmian cu zece Si
Tineit cu cinci au tabarit la Efes.
10. Musulman insa si el mergind de la Brusa la Lopadion si armata
lui numarind-o la douazeci si cinci de mii, s-a ridicat de la Lopadion si
a venit la Pergam si de la Pergam in cimpia Mainomenu, far din acea
cimpie la Smirna. Si aflind despre sosirea impreuna a lui Caraman si
Carmian, nu tia ce sa faca si era necajit. Ridicind tabara de la Smirna,
a venit spre Efes si si-a ridicat corturile intr-un loc numit Mesaulion ;
si acolo fiindu-i frica de inamicii sal, si-a asezat corturile ingramadite,
a tras un ant si a ridicat un val de pamint ; si la mijloc sedea el cu
oastea, iar inamicii sai la Efes ; si erau la o departare de nici jumatate
de zi, adica case ore, unii de altii. Si nici el nu se apropia de ei de teams
si nici aceia de el din cauza inegalitatii.
11 Stind astfel lucrul in nemiscare, vine la Tineit unul din prietenif
lui de taina si-i spune : Caraman si Carmian s-au inteles si vreau noaptea asta sa to dea in miinile lui Musulman ; iar ei facind legaturi de bung
pace cu el, s se tnapoieze fara nici o fried la casele lor. Si noaptea aceasta
isi vor pune in lucrare intreg planul". Aflind Tineit aceasta, cind se lass
seara, aprinde in corturile lui lumini si lampi, isi alege din caii cei mai
10 trei Bull. : treizeci P I

II

22 de el Bull. : .de ei P.

9 : Caraman... Carmian: cu aceste nume, Duca desemneaz5 pe urmasii acestor

intemeietori de sultanate (vz. G. Moravcsik, II, 137 s.v. Kaeatielvog 2 si p. 142 s.v.
liEetuavOg). De fapt sint
Muhamed II i Iacub II (vz. M. Alexandrescu-Derska,
op. cit., p. 91 $i nota la 3: Carmian).

10: oiiTE afyrk zwec7.)v ;TO; sxeivouS Stec siiv eEiXiav oily' ixEivoi nek Gtircoiic bLa Pity
itvia6TriTa nici el mergind spre aceia de teams ci nici aceia spre ei din cauza

Asa ne e transmis locul in manuscrise. Dar cuvintele nici aceia spre ei

dau un nonsens, asa ca airrok ar trebui schimbat in ailTav ca intelesul sa
fie nici aceia spre el, adic5 Tineit cu aliaIii s5i spre Musulman. Atunci insa cu-

ova zrly
etvia6TriTa
din cauza inegalita ii formeazA o contrazicere, cad,
precum ni se transmite in manuscrise, Tineit avea 5 000, Caraman 30 000 si Carmian 10 000 de oameni, deci 45 000, fata de 25 000 ai lui Musulman, asa c5 nu

vintele

aceia puteau sa stea pe ginduri s5-1 atace pe Musulman din cauza disproportiei
de numar, ci Musulman pe ei. Dar atunci ar trebui schimbat nu numai bteivot

$i kelvin aceia in acela, ci i aka; xwethv neon ixsivoug, el mergind spre aceia in

www.dacoromanica.ro

of, -

XVIII 10-11

DUCAS

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

119

Ro)av Tit; Auxuoviac, 4xFrou, 7tGL To) KostCa[taV 151.1.06-4041,g, 740.TgeZETUL Eig KOT'UCLEIGV xat VT.) Ka1[116V Ta arts EineoV, axEl, airro-6g 1.1.EV 876,wv Etc 'Ecpeclov.
Oi Si X6yot, oil; (bp.ilmas 1,1,ETIA TC6V flyEllOVEOV, "T]aall' "otsate &T113* Thy til-

tt[UV, fp/ fingatlitE ACT& toil Ilaytatlit Rat -raig iltstgpong yoviic oils Rev goirpctEOLV, oi3; Si ktx6vfi Cutenvtav 'ma mina; 1.tovapri5 gygvgio Rat illas efacto-roug

g7tOtTIGEV. NiiV bC gagt SLXCact 0E015 XQE,GEL 6 (1)1.6a-mop it qpiivurccu, rl 71.11TWitiTO)

fillag to tiic acini.bog gRyovov, axe( 3TeCraiiWg Ett etStligOV ov 01,VTQLVwptEv caTa TilV Xdt()CCV xat TO XEinOV iv al.teetilvkt SlaCOILLEV."
TLGAlgVTEg

Toi)g Liyot.; airroii Rat

Etc

014.11:pg@OV

TOTE Of llyEttOVEg iVCO--

IXOTC35V X0yLaapLEVOL iX(.401JV Cv

(lomat Rat 6 ttiv Kapaphv gv Tptat xat6atv,6 bg Kapiiit6v iv bgRa Rat 6 Ttt--

10

VErlt gV ITgVTE X1114GIV gV Tcpgacp gatpa.T07tibetiaaV.

10. `0 bi Movaon)uAlv Rai &nog (17t6 trig Ilgotiang ev Acntabty CADdv

tut TOV 7c6nra aTclaTOV ccUTOil gV EN00.1 7tgVTE xathatv ao.Rilactg xat LTC) AoactStou iygpbEig 11)LOsv Et; Hipyattov, Cud) bi IlEpy6p.ou, gv soil KOttLJTCp TO13 Mal,-

85b

VOIIIVOU, &Ad bi T01-3 KOp.7101) gV 41.15@v11. MG.01111, Si 'HIV OUVgkEUGILV toil KG,QCtilecV

15

Xoli T015 KGQIiitaV ii7TOGEZTO xat iiGXOLA.A.EV. 'AR6 SE E!r6pvri; :trek ''ETEaov anapas

TINE sit .as Tag GY-TiVetg etc rintov ),Ey6tavov MEaccia(ov

14..CotE6 To(3Tpleig Tag

Snivav-dow,- xat 7rtrxw)oag Tag Tiv-rar.;, -r6cppov gaXallJE *Ma 76pOlTel etviryitve
Rai auto; iv Riau) tat& -mi.") a-tea-rot-) iX619T1TO, of og intgvartiot Ev 'Ecpiaco, anC
xovTEg itttgpcliv oi)8g T6 iip.tau, ijyouv E (ep(Tw Stacinitta eve (12t4IXO)V, Write Clink'

21)

xweeov n@og NE[VOlic; Sta trly SELMCEV oft' gl<EIVOL Itek CCUTOV Sta Tin/ aVIGOTTITU.

11. TO 7tGetwatog oi5v iv etp.Exaq XEIVIV013, ITOGELG1 T(i) Ttvsirr etc T(.7)V
pUGTIY.C6V Wia(OV MCI Xiyet carri c0 Kaeattetv xat 0 Ka4.11itV OltOVOilOUVTE; (30OXOVTGI Tfi vnrt TG'11111 3TGEIGSGi}VCIA GE etc xeigocc toil Moucrou40v
exavoi be 6191VGIGV %G.TOGIGCRV It16otv-rsg &vac:m(14(1)m.y ac)613(.; sic to lenci.
'Ev Tott'rri o5v TYl vux-ri. TO nay EucntOCEorrcu.."
Moraeov SE -roii-ro 6 TtIvEirc

CEi1T0.0

Rut xa-maccOoici; fi)g ianipag cpavoiy; Rat Acca7t6Sac avalpag iv tai; ct iTou GXT1-

1-2 Koruatov P 11 7 ante TL addere vult anco Bull 11 9 tons Airyoug Bek :
X6yotg P1110 Total. Bull : totir.ov-rot P I II 20 ilItE06v P

iiP4Ccg Bull II 20 oiiTE

-roig

21 &w-

og-cilia] parte contraria la quale per paura non osava venir a trovar Musulmano; ne Musulmano per la inequality non andava a loro III 21 airubv Bull : airrok P.
zweoiiv-re.; ;Legg Axelvov
ei mergind spre acela. Asa trebuie sa-1 fi avut textul
sau cel putin sa-1 fi interpretat vechea traducere italiana. Dar in cazul acesta Tineit
cu aliatii &Ai nu-1 ataca pe Musulman de teams. Despre o teams insa a acestora de
Musulman nu se spune nimic, ci dimpotriva despre Musulman ca ,.fiindu -i frica", i-a
Intarit tabara ;
atunci e firesc el sa stea pe ginduri
sa nu-i atace de teams, asa

TOL

precum e in manuscris. De aceea cred ca e mai bine sa facem numai schimbarea

usoara a lui
airrok in airrdv gi, spre a desfiinta contrazicerea, cred ca am racut
bine ca in 9 precedent am pus in text coniectura lui Bull Total, cu trei in loc de
TQuixorra treizeci din manuscris. Trei mii e i un numar mai potrivit, in vreme
ce 30 000 e vadit exagerat gi poate proveni usor dintr-o greseala de transcriere, mai
ales daca vreun manuscris avea indicate numerele cu litere cifre.
apoi o corijare
de text ca Gni-rot vopoihrteg /wog eXEEVOV din autos xcop6iv 'twig gxsivoug mi se pare
fats de X' in r ca e o schimbare prea mare care trebuie evitata dupA putinta.

www.dacoromanica.ro

25

120

TINEIT SE SUPUNE LUI MUSULMAN

XVIII 11

repezi la drum si se urea in cetatea de sus la fratele sau Baiazid, caci

era paznic si aparator al cetatii. Si-i povesteste intreaga sa situatie pi,
dupa ce-1 indeamna sa stea cu grija de paza orasului ping dimineata, el
insusi cu ceilalti oameni de aproape ai lui se duce la Musulman. Pe la
miezul noptii mergInd oamenii lui Caraman si Carmian in corturile lui
Tineit, n-au gasit pe nimeni. Tineit insa, cind s-a facut acuma dimineata,
si-a pus un streang dupa grumaz si a venit in fata lui Musulman, plin-

gind si spunInd : Am gresit, doamne, vrednic sint de moarte. Insumi

mi-am atirnat streangul de git. Fa cu mine ce vrei Vinovat sint de toata
I

10

15

20

25

30

35

osInda ". Induiosat de aceste cuvinte, i s-a facut mila de el ; si Musulman

i-a dat imbracaminte curata si 1-a Intrebat : Unde sint acum sultanii
aceea si unde se gaseste armata lor ?"
Iar el a spus : La Efes ; si de
vrei, da-mi armata si eu ma duc si ti-i aduc legati". Musulman insa temindu-se, ca in aceste raspunsuri sa nu fie cumva la mijloc vreun vicleug, n-a mai voit sa se ia pe urma lor, ci dupa rasaritul soarelui, urcindu -se insusi pe cal, a plecat cu toata oastea spre Efes, avind cu el si
pe Tineit. Caraman insa sl Carmian intrind precum am spus, pe la miezul
noptii in corturile lui Tineit si neaflindu-1, au priceput cursa ; si s-a facut
mare larma si tulburare in tabara ; si unii isi cautau caii, iar altii seile,
altii camilele si catirii, pentru ca sa incarce poverile cu bagajele, iar ceilalti la arme. Si la rasaritul soarelui, si-au pregatit totul bine si, armata
de-a calare cu sultanii si cea pedestra raminind pe un loc inalt, au trimis
inainte catirii si camilele cu toti insotitorii bagajelor ; acestia trecind
peste pasurile ce sint spre Meandru, ei au ramas pe loc, ping ce au vazut
ca au trecut de locurile grele de strabatut, atunci si ei in ordine au intrat
in trecatori. Si and sfirsitul cozii armatei era in gura strimtorii, atunci si
armata pedestra a lui Musulman, el trecind de podul care e asezat spre
muntele Galesion, a ajuns la Efes ; si la ora patru din zi, soarele facindu-si
atunci drumul prin constelatia cumpenii, si Musulman era in Efes. Si
Tineit it sfatuia staruitor, ca sa-1 induplece pe om sa se ia pe urma lor,

dar el nu s-a lasat induplecat, pe de o parte din cauza inimii lui bone,
pe de alta parte insa si pentru ca se temea mereu de rautatile lui Tineit
la care se dadea cu usurinta ; cad pe cit era Musulman de bun si foarte
blajin, pe atit de viclean si neastimparat Tineit. De aceea ridictnd corturile in cimpia de la Efes, unde a ramas patru luni, n-a facut altceva nimic
decit s-o duca in imbuibari si placed ; cad era omul bautor de vin ca
nimeni altul si dedat fara rusine la poftele trupesti.
11 : StaPit; trecind de: trebuie subinteles Musulman.
pe la 10 dimineata.

www.dacoromanica.ro

la ora patrt, dirt zi: adi-

WAX

svona

I I

I VI210.1,S

IZI

YNIINVZIE1-002111.1.

`5101 501013 5203. 500110690X31 A501 107111.c1 50A37193y9u? 1913A1) A.3 Ca pla1c00%72
5001: A91 aolcin Aodypgy 112701A.7311 A4 69A. )312b 0.01 0061993 1133 50X137i9alt
l'IJM 91 inx A01013 51V115X12 01,41 53391.1,6 17:11S 5T)y13A.A.n0914 A1.1 Alpo)yacb Sin -91t
.5(931 59913111143 16X9 5731(10614 c11361,41919 501039 10.9 5201 Siolsioy 5103nr90
A91 Awiyao.orioN -1913191:3 113x 1,;119 5119311 .591xclA 10 001 A911)36)3N pax 001

(198

50th
-693/

(I

39 J.,.11.,,c3m5 5nol014
5X)1 5r1131 run 1123A1)z 53119E3 913920 100r13
Ltib 5L1A311oA3A. lox AoX9Og 5130/13 an. a3112X90x A3.0;y1,, 10111m13 0407 ,wriyaoortoix
Aorinyx 193 .Ac0A.31 ,3109N .A.01,5731114 .5919 -nip 001 (pka..m3A730. 501913 (hi nal -

A9111 513

fl

191 A.oZoog AltripoltioltAx?

5 `13,(0.0g 513 3713 .3111361C 501attc,13u9. nip
591o1Anic -451Axigamox 0 39 19110oo0o1 513.04y11nx 5101 9y 519A 5191291 173X
539ci2nicria9 Aolcua lnx /Owl. Al?ogind) `599ngA3 :39141(001.4 " (1,011 1013 (MA 10
aiy1;11 ao11

53A0113A.1L 10113X3 19X

p
0

.0993cbg, 19x
591511

39

0014 It 513.110091t mo19113 t1913x910ct3

`131001 oliorPXA9 1011 51,0A9,2,70( TAVK It(ptila

39

A9111(C1,0900K 5130,11g06

1(01 ,1071

A0)3.010x01L9, ,03.13.uou X00

(401
11,94
0o3112 591AoX91A70 iDx 593..p3

A003d)j,, -130(0x
59203x.

107z 1311

50311

1(11

0.

39 .131413

AV

520120 500111039

coA.p

it 60311 201-

701A.600A731L

39111024, (019919% 1n

OI

010111:0

:trop

`1(.011113

(nap

pcyx

aouirl 570guq 120 1,'1.9914 Lil 73113519 5981:

i,1, 0 39 19111)309)1 193 `A91Ti093/
101 L3m5j

599311 591xcl1 531A.010 513 591 59A.11,X9 001 111,3A111, 1333

`A3111tcb3 1631c 5101

133X 5131311 5006# 1310A.3A.3 A3 erix oxb 133

39
(b.up
`IJ,tbadna
atpi 5311(910303 59.91 .5cionc), `A01.3.C,113 10 39 5101 `5739161030b3
101110 591 50.010.1,7133 193 50,01 50010114 50634 03. 91 91160C3 A031 M003X036731: 1143 91130 100312 39 A3 .Alimniai2 193 istg 5o1itort319u9 1101 00116 91 701A91L 5071133

411 533.1060,3 `101033 A130110AA3 A41 A9693A3

531A13.090,314096731L 10
ROIL

5101
113X

9
Si

1133r141 A1341131[3061L 531A7399631L

`011))191 5(93 ,10213 112 )?1 13174099

310

19011'3111.

193

Chl e0X131C (0,313610 11L3

591 50,01610034 A20

5069 51m3y1nax `593319

A0191111(9

A3

6.001

.A30.161.

inx lb.

stu. 50014

11u09131 bac.; 51i1

A3 03,1
it 3cbH thA11. A41 0130014 17 `SoiArtoicac inx 9 wriltriooctow
39 111,3A11L 1MOIL 533,00.31100033 001 173.0111014 11213103133X A01 9A1? 736 001
19 03911:0 `A03109 X020
2?1 A1u
`1913X9 01 1331
Anax72 00123 924110o -

`Sparilst a01y1(

a)9 0,
0/1933113X.

93

too

523 5101 510nto913yx .AnDatql,top

001 001319 `Akt 3101 Fix 01 003. A971V103311.01AT `A.0)S,131.0 010) .51n. 590ctcb3A,
03.

9L8

01 -

31L 111
C01 OW (73110
50
5)360013131(3 591 61L
`A.069A331DN 101010 39
`11394319 3101 pax loacin wi3x p1 Al
39 01 59101 SIii 591A.9020 A3 (71 113311019

593. 50,0A01114

Y110A371913

(1,01(11414

51314141 1(.1..0

A3111

03

OE

in

'A9130. 01 39 pox 50A3/19.000d)

5701 5331.Q0019359 001 .143A.111, Act (3)011 0 001Ar A9111(CL09 A01110001 5921o)l.1 In% `50197920y1n0 'woo 0 11,1,3AQ, 506114101E ?DX 03)(5314 .591.

1tu 59

ACK)

'5.p0n9 xrto o112

01LOA,10 41 5

5(1)

II

ZZ

ALL

an 5Iu 0,093(ba

59ALLX9 A3

01 A0A3110309

513900 501yp

91 531A,900
570&911115

591

113%

5731A96:0

&lona?? d

A1R1L 51,161051

513 5701

II

e0141193 1333 59911101C

1733 .51,41(370119

5xna099 5nricttlint3

61 &9ar.13 531 :111111 5711^,96r.t3

5136709o31 .d

-SE 9E po3l 5Dan :td

www.dacoromanica.ro

59Altri 931 -

nit. 0DA. 9

C(AX)

5(33970 .m711.cpni3

d IZ
11

511.0&91111t

:11118

SE

MUSA AJUTAT DE MIRCEA CEL BATRIN

122

Musa sultan
en ajutorul

XIX 1-4

XIX. Musa tusk despre care s-a vorbit mai sus si care

statea cu fratele s5u Mohamed la Ancara in Galatia, a fugit si a ajuns la Sinope, unde domnea Spentiar turcomanul. Primindu-1 bine, precum se cuvenea, Musa i-a cerut s5-1 treaca in cealain parte a M5rii Negre, inspre Tara Romineasca. Si intilnindu-se cu
Mircea voievod, 1-a incunostiintat cine este si de unde si cum a venit ; si
atunci Mircea ii d5 voie sa umble prin toata Tara RomineascA si s5 fac5
ce a hotarit. AflInd pasalele din apus care pAzeau partile de la Dun5re,
de venirea lui Musa in Tara RomineascA, ii scriu si-i arat5 lui Musulman ce s-a Intimplat si, dad nu va apuca inainte sa treaca in partile
Traciei, apusul it va lua Musa drept moitenire si el petrecind in Asia, la
aceasta i se va mkgini si domnia.
2. Musulman auzind aceste cuvinte, repede pleac5 din Efes spre Lampsac, luInd cu dinsul si pe Tineit, in locul ckuia a pus in Efes si in
toata provincia alt guvernator. In Lampsac pe promontoriul din fata Galipolii zidea un turn foarte mare pentru Musulman, si constructorul era un
genovez nobil, Salgruzo de Negro ; cl5dindu-1 cum trebuia, si Musulman
v5zindu-1, i-a dat foarte multi bani. Si trecind la Galipoli, sedea in betii
lui Mircea

cel

10

15

Batrin.

20

si trindAvii si, veselindu-se si petrecind in desfrin5ri, nu avea grija lui

Musa. Musa insa nu contenea sa scrie marilor dreg5tori si sa orinduiasca

25

pentru ei toate in folosul' lor, dac5 va pane mina pe domnie. Si nu s-a oprit
numai la aceasta, ci stringind turci de prin pktile Istrului, era aclamat de
ei sultan a toata Tracia, Tesalia si Iliria.
3. Musulman insa 1-a trimis pe Tineit in partile Bulgariei, punindu-1
guvernator- in pArtile Ohridei ; iar el insusi ia drumul Adrianopolei si,

30

intrind in oral, toti Ii aclamau ca pe un binefk5tor si datAtor de toate

bunat5tile. Si Intr-adevar asa era ; c5ci unde Musulman isi lua resedinta,
fie CA Intr -un oras, fie c5 intr-un sat, spre a rAmInea acolo treizeci de zile,
si cei bogati si cei skaci si chiar cei care de nevoie cerseau de mIncare,
toti erau Indestulati, nemaiavind nici o lips5.
4. Atunci Musulman de la Adrianopole a strins o armata si a trimis-o
in contra lui Musa, iar el o ducea ziva intreaga in betii. Musa 'MA apuXIX 1 -6: Dupa Chalcocondil, sultanul contrapretendent, i-a dat lui Mircea eel
Barin p5mint i venituri in dreapta Dunarii si Mircea i-a dat lui Musa ajutor, oaste
destula in frunte cu Dan Voievod. Dar craiul Serbiei Stefan trecind de la Musa la
Musulman si bizantinii cucerindu-i tabara, Musa deli cistigase lupta fuge. La Dunare
se intilneste cu Mircea si Dan ; pe urma, in a doua lupta, comandantii ienicerilor si
ai cavaleriei de prada parasindu-1 pe Musulman, Musa ramine deplin biruitor. Musulman fugind spre Bizant, este prins de niste turci ; pe acestia, Musa care insusi
it ucide pe Musulman, ii arde de vii cu sotiile si cu copii, pentru pacatul ca s-au
atins de domnul lor. (L. Chalc., I, 160, 6 165, 6). Dupa G. Sfrantes, lui Musa i-a

www.dacoromanica.ro

XIX 1-4

DUCAS

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

123

XIX. '0 Si Mwalig, Ely 6 A6yog (096ciag ESilAwaev, Stayrov [LET& toil Crbe4(poi," U TOV MSZSIIET EV 'Alryi)ca tfig. FaXatiag xat yuyeov iixe iv Ityrbati fivetove6ovrog EnEVTLellE1 roi3 TOTW011etV011. OLAoeviicrotg ovv airOv, cbg Ebel, it Imps
7CEOECOCIL Max:Fijg thy

tilt/ attlyrty

ammo [cog

necatcry toil Els./WVOU HAVTO1J, to ac6g Bkaxtay. '0 Si

UVTOU 7ar1c ioriag arplierr xat Etg BAaxi,av accE:c. Kat Trp

mi.x-rtn puipokt OUVT11X6JV xat laT1100TOCITIOUg avrw, tIg TE ETTI Nat 7(00EV TrEKE
xai, aclig, &Sway airri) CiSstav toill nee manly iv min Maxrce %at acaTTELy to
bOavta. Ot Si tfig 6150E04 6aTcletal xat Ta Toil AarY6Pecog Earl (PUOITTOVTEg,
ic&Ovteg rely Sig B2taxlay EI0080V toil Mwrifi, 7c &pawl, xat STIA0i1.0, TCP MOUB01.12%,t0AV to yey6Reva xat &Rog, of fill] TOCcoac. TrE060-1, EY roig REQE(11., rric 0Q4cytr15,
Tily

6 Moxfvjg 1{A,71Q60ETCLL 7tai,

SU' CILV

881,

10

affrog Ev 'Arsic Suiycov et; avrrly xat %a-

et.

2. CO Si MO1J601/2141aV ivrotraetg toi,g X6youg tovtov5, riiivt4tcog E 'Erpiuou ack- ACtirtpaxoy EQX61111, avow 6Roii %at T6V Ttrvelit, Cakoy Enacxoy xata-

atirag &vr' cdfroil iv 'Eciart) tat iv nacrn Tfi inacxlc. 'Hy Si iv Aapperxrc Ica(Jov

15

Ovoilicat toy M01/001/AlIAV ni)cyoy Eva accp.i.teyiN iv tfi Cowl" Tfi anEvav-

TL KaA,26toya6Xerog 6 Si SoAtcoc rlv Eakycergro Si Nimo, revauttrIg etc trliv

ov xat otxoSo[tilaccg, eog 50EITEV, xat 18d3V ccirrov 6 MovuoukRety iSa)7IXEI6Ta Xeittiata. Kai 7tEC:40ag EV KaUtO1J7E6XEL %ai xerOluag EV
1r6-rotg %al attecrtatarg, sixpcatvOltsyog xal emeAyeelywy, 01)1t ECNOVT11,E tEL toll
Mcooft. CO Si Mi.lxrrig oil 81a1,7CE yc &pm Toig RevtatOtvoig xat TaTITOV Clinag
a6VTa TOE X@TICRIIAX, Et iyxcettrig tng fiyelioylag yEVTICETat. Kat 6.6 1.t6voy rlv iv
e.6yevotiv

@haat

airy Cp

TOUTOLg, (c xai T04%014 0061:fag ix T65v toil ''Iatcou ReccT)v, nue' cc6Tiov
lthaig 0 c(rwrig xat OettaXla; xat lauctxoii rlyEwv avywoceiieto.
3. CO Si Moucro.0.0v toil rive* Itc6g to RicTi trig Bcrukyactar; iv Tag

891).

20

25

1.4E01 TO.51/ 'AX(A8C-OV EACTX0V IODITUCIT110ag, EJLEWIPEV auto; Si iv 'ASetavoua6AR

trly nocetcry i3totet xat eicreAftday ivr6; rijg noXEwg, anaVTEg a-6t6v jog E6ecyetiv
xat Sot-flea aecrroov IscaCoy etyrn,Ocevoy. Kat iv COvrillsic ofyrcog ?"11/ ligov 74 6
MourrouXply ficxeto, xecv TS iv nOAEi xav TS EV itd/IIT), T0i) OTOtflOCCI, .ML Ttlig(lac
rcuixovra, xal of 7.0.0150.1.0l, 1.071 Ot IIEVT1TEg vat arm' of So' i'vbEtav rpocrim, :rpoo-

catoiivteg, 703tVTEg aineccxsig iyivorro.

4. Tote 6 Moixro.uX[tery & t 'ASctavova6Xecog auXW_,C(g OT@OTOV '412CTet TOi/

Mwoil g7rEp1pE vat Oka.; 61.TIBE9SUEV EV 76Totg. '0 Si Mcorii-jg cruvectpaz 764,1ov
6 MilkTtIl P II 9 Yeaepouol Bull : yeacp(oaca P 11 13 -rap; X6youg Toirroug Bek : rois
XoyoLg -roirrotg P11 19 xcuailoag P.

dat drumul Timur-Lenk, care-I prinsese ; si Musa cu ajutorul domnului Serbiei 11 invinge $i ucide pe Musulman (G. Sfrantes, I, 90, 18-91, 5).
XIX
s-a vorbit mai sits : vz. XVIII, 4.
Spentiar : 1402-1439 vz. G. Moravcsik, II, 249 s.v. 2,:pEvithrrig.
2 : alt guvernator : Chelpaxisi, ienicer de origine sirb ; vz. XXVI, 3.
1

www.dacoromanica.ro

30

MUSA AJUNGE SULTAN

124

10

15

20

25

cindu-se de razboi, a iesit biruitor, punind pe fuga, undeva pe aproape de

Sofia, armata lui Musulman ; si pretutindeni s-a raspindit faima, ca Musa
are sa a junga domn in partea de apus. Si la urechile lui Musulman a venit
stirea, ca intrarea lui Musa in Adrianopole se va IntImpla foarte curind,
caci si curgea toata lumea la el si din cei de frunte nu putini ; si trezindu-se in sfirsit o data si el din ameteala betiei, a voit sa fuga spre
Constantinopole. Si luind-o la drum cu putini calareti, si acestia 1-au paraL
sit si au fugit, plechid la Musa.
5. Musulman insa a dat in cale peste un sat oarecare s?, satenii z5rindu-1 1-au si recunoscut si dupa cal si dupa vesminte si infatisare, ca
este sultanul, si alergau sa-1 vada. Si cinci arcasi tineri, purt'ind arcuri si
sageti, au luat-o inainte ; iar Musulman tulburindu-se, trage o sageata in
contra for si unul lunecind, a cazut peste cap. Mai da cu o sageata si 1
arunca pe altul. Atunci ceilalti trei, cad citesi cinci erau frati din acelasi
tata, Intr-un end slobod sagetile in contra lui Musulman, care cade de pe
cal, pi-1 taie capul. Iar Musa este adus in Adrianopole cu alai si cu cinste
cit mai mare si e proclamat sultan al apusului.
6. Aflind de moartea fratelui sat' Musulinan, i-a parut foarte rau si a
trimis ostasi si pe cei dintii din pasale si au adus trupul lui la Adrianopole si de la Adrianopole 1-a trimis cu cinste la Brusa si 1-au Inmormintat
in mausoleul ce
zidise. Si Musa facind cercetare amanuntita asupra
ucigasilor lui Musulman, i-a descoperit pe cliesi trei ; si trimitind in satul
in care a fost ucis. si stringind pe toti satenii, 1-a legat pe fiecare cu femei
si copii si, punindu-1 bine pe fiecare in colibele lor, a dat foc si a prefacut
in cenusa tot satul si praf s-a facut si copii si parinti si rude si casele.
0 pedeapsa ca aceea a dat-o neomul unor oameni, aratind prin aceasta
cel dintii rau din relele pe care avea sa be infaptuiasca in zilele lui.

7. Intrunindu-i apoi pe mai marii Traciei si Macedoniei

i ai altor tinuturi, caci venisera cu totii la un loc, spre
1411-1413.
a-i aduce inchinaciune, le-a tinut o vorbire oficiala si a
grait catre ei : Barbati si prieteni ai tatalui meu, caci nu va spun servi,
voi stiti bine urgia ce a suferit-o partea din Asia de la Temir si ce e mai
mult ca tatal meu a fost dat in mtinile lui ca un pui de vrabie. Si nimeni
altul n-a fost care sa aduca pe sciti si persi si celalalt popor in asezarile
noastre decit Constantinopolea si cu ea cei ce sint imparati intr-Insa. Si a
venit apoi frate-meu si s-a facut domn peste partite Traciei si peste parninDomnia lui
Musa

30

25

XIX 5-7

7:

scitt pI per# : adicA Vatari gi turci selgiucizi si alti turcomani.

www.dacoromanica.ro

XIX
133%

svona

L-5
5063101t9,

513177di

VI2:101SI

itoinaio nol wriroorLow

pox 5t)(919 Aci

51),113

-0

(101E

013n.31 aoX731Ar1c9 quil,tcb 5c1) 9 Shot-ow 131cy311 Sit]. 5(0390,9 SLOlopuoi -31
ppyl 1,,t9 5139.911nt3 9 AprivtoortoN AL,1 Sm A? cbkyto Anortorori 410(13y3.023

`5737th

'mow.

131(01.000A13169V (101 11000N Alt

A?

9ZI

691 itoWcto Aura 91 5o6atyit

%fp 19A.R9 5011.10 ?III?

MO1 ACO1A.9XO061C

110.1,4,y000, 5063:

59A3710a70

01c173

.g

(1710,73 173%

X?

51A1 5110.371

'CM

pox

A99 5191rto 54019311t3 Alp. A099

531A.3cb77 Aolco) n.oArickq Trnt 50611 A01 A110(311 0A1120tA

A11(03.E00A13.A7319AC)N '173A311.0?

170%

A?

001 500673%

3101C 573(114A73A72 St?

?g A.TiyaopaolAi A? diamx

IA.11

A999 A0pX(11A3

,91311

173%

001

10

-COX

ao,a 532A991 Acicyr, 1711 1,q am. flo1Pit2 pax x.? &on, -Acoinyril ray. 7q Slia. %Mori pox
531A7Jo16mA1 50) 0 A(pri3111, A.11D3 A030.2 1113 71901 '001QX 113N 531A90ayrnmooic

01

1101001 531A.00c1) 7001 pax grog 0 iwrIrooctoml 5130Xnarn -Lido?

10 5010g 1/314 AC031,173 pox 9 513 59had71ox o513,0401y A.3031[3, pr)N A0o31c,139 5m0n1311
10%81A713A 31A.32,C

'1t06312 3191 10 51361

1311C16 A01

`53A07l1707lo uncricbp 701

Alre3Cb3% 'A19(10A113101L1J

A.141

M1 39 AO/

7)3\1

170%

6731

10 31A33.0 9110410 -

Ltvg lonax (lox Awlynaoctow 113% 13111111 001 (1.01C1C1 110%

Q ?g 51A90)1i 173134,9013 A? 9V, 131(0E0,0A/310 701311 -09

60d30.6 5131 in% 51.0111 51.,D9 173x

.9

A131:40AOTIO '531 A.13914.

59)399,9 -031(tm93970A32

Aosorl3A1,1,

AO170AX061

SfT

(101 0.0C131(399 001013

Aprivtoortow

3.0110A31C3

110%

5/31.9311/3610 573001312, p3% 50.01 5001(961C MO1 ,M01173(3110.0

4t0a3cb 01 10710)13 1101(2,10
A? V, 9131(01CCLOA/316 173% 01110 rIOADlogV it34tri39
50)7I01A A? 111 1.1.9110611 113%

91p

A/3417303

5aok,u01L 513

61

A?

rtoinx, 11401t1109 diaTILEATI Qt 39 51.tocow 1016x9 .0.0,363

6751C
5(101 513A0G5 001 A.73111y(L000011 173% Axpap 173% 5001i 51361 11:3% 51041X133e

it (31

`61(ROX

`1.10.0.3A.0(b3 1/3x

(1)

57091060.p 5/31A.91C 50,01 5)311603X 1/0%. 5)3010939 A01

`510A.191 yn(bD12 57301 A01 73A30,71% A3 51u1 5rogropx inn Aro

73A3113% M1.0 1110A11,1 170%

am: .Aismicblo
ADIL12

110x

MX31 inx 5iaitok

1/3% 513

11.6L0pach31311JX

OM? 5001C(pd 017309A613

11403!! A?
-L

Moyyp

KY].

Slit

51

51A1

5(p
273y,

`A,031X6/31C3

A.3/1.? AO

0/ '

3)c1t613

173%

110

mdryynx inx 01 itolacox

01.0 1,tAl A

AI/IOTA

A4xa)31.02 M03. A.00503%.

AL!,).

0 501L0)a*A.91.cp 523

AO)

cZ

-9A.63110%

31Q311111.

.c1332413

59ou

DA13191A.311 5

5t(1 51.1,xi?ae

3110910 50416%12

%7011 5101A093 173% M03.

173%

531M31C 513 A1D1AM111.0061C

(101173%

5309A9

.59o1(3.10

./towtoaw x9.0 orep

9). Acarioy 59A.6L3

17I

'd

513A31A.0.0

.1II6

41

aot
mt

59131701r

`11011110

-119

cioyjcb

lux

02

O 0,01 61.,,LTi3j, AIR13103

All 11.19314
51319V, 5163rd DX 1 01 AoRic 110 0 SOri3 aktamc MC 40936 513 510613X 0.01c110

1.110/3 10

A113

1)3%

A73911. 6131 A.?11.01060.11A0010

ali)A. 9,9 Sitoyc,039 `o-)AR

U

MAO%

A0OOA%139

A0,0 5(1.01

51lmoo6,v

510oltooatri

.0g

iq

41114101 AL.

5191 51oo313rill, ioryrfrpAlixo E AI.

A? 11/0/31 531109310913d

II

01 Og103173% ADD Scp.i.

81 moar96.1)9D

AllalaA

d II gg

62

A110

502

L,

5706LOxK 173x

9,9A11maism0oN

50ctot3917

:isdyas iau fenb a :1

www.dacoromanica.ro

5139453
113%

lux 5norplony.
:d no IIng

II

A(10
131

f,g -filch??

CE

MUSA IMPRESOARA CONSTANTINOPOLE

126

10

15

,.

20

25

30

35

XIX 8-9

tul cit a mai r5mas, peste care domnea frate-meu ; dar el nu numai ca
n-a dat nici o dovada de dragoste si stim5 fiiascA, ci si mai mult, daca
trebuie s-o spun, pe jumatate s-a si fAcut ghiaur. Intru aceea si dumnezeu
9i-a intors fata de la el si a dat in mina mea sabia profetului, pentru ca
sa tai in douA pe eel necredincios, pe eel credincios insa sa-1 inalt si sa-1
ridic. De aceea nici nu trebuie Constantinopolea sa aiba parte de atita
pamint si nici de orase din Macedonia si Inca de Tesalonic pe care tatAl
meu cu multe osteneli 1-a dobindit si altarele idolilor le-a prefacut in
sfinte lacasuri de inchinare ale lui dumnezeu si ale profetului. Ba chiar si
pe insasi mama oraselor, ucigasa tatglui meu, daca e voia lui dumnezeu,
prin stradania mea, o voi face a noastra si 15casurile de inchinare dintr-insa le voi des5vIrsi in case de rugAciuni ale lui dumnezeu si ale profetului". Si atunci cu totii 1-au aplaudat si spurcatele lui cuvinte le-au primit, de parc5 de la dumnezeau ar fi venite.
8. Apoi stringindu-si armata destula, mai intii a navAlit in Serbia,
caci despotul Stefan, feciorul lui Lazar, apucase sa fug5 la cea dintii stire
a invaziei,
si, str5batind nenumArate sate si cimpii, persoanele tinere
si frumoase la fatA, le tira in robie, iar pe toti ceilalti ii trecea prin sabie.
Si mai luind Inca trei orasele cu razboi, la toti le-a secerat capetele si
secerindu-le, pe trupurile crestinilor intindea masa si facea ospete cu mai
marii sal.
9. Din Serbia intorcindu-se in Adrianopole si odihnindu-se putin, a
inceput sa -i( pregateasc5 masinariile de razboi si de asediu in contra
Constantinopolei. 0 armata destul de mare insa a trimis-o in Tesalia si
impresura Tesalonicul. Si dupa ce a ocupat toate localitatile din valea Strimonului afar5 de Zituni, insusi pleaca asupra Constantinopolei si, gasind
toate localitAtile pustii, cAci imparatul Manuil le evacuase in5untrul Constantinopolei, toate le-a dal prada focului. Si asezindu-si corturile, avea
In gindul lui mare nadejde, ea se va face stApin pe Constantinopole, de
fapt insa, cu puterea ce-o avea, era departe de aceasta. Totusi zi de zi
luptele nu conteneau, atacind si atacat fiind, ucizind si ucis fiind de constantinopolitani. Si acestia f kind iesiri se Indierau cu turcii si la un bizantin cadeau trei turci. ImpAratului insa nu-i phicea aceasta. Caci Linea
la bizantini mai mult ca la orice, deoarece erau putini
pgzea ca ochii
din cap. Caci spunea : Ce folos am dac5 din o suta de soldati bizantini
1

cit a mai rAmasj cit mai ramlne P

frate P : tatAl Bull.

gaxeoffsv ilv iotthg Apoi srtinglnd...

Tesalonic vz XIII, 6 si XVIII, 2. '10poiaag
8-9: era departe de areasta; cp. L. Chalc., I, 165, 7-166, 14 si G. Sfarnes, 1, 91, 14-15.
8 : tefan: vz. IV, XIII, 6 si XVIII, 2.-1.
apucase sa fugo: textual : ajunsese
sa nu suporte invazia nici cu urechile".
9 : Zituni :

vz. XVIII, 2 : Zituni.

www.dacoromanica.ro

6-8

XIX

SI-00811i I YNIINV7

SVD11G

100

Deoxboe

pax

1111 A130Cl01ny `AltA

ALp.

soau 91 Aoianpr 51440

lxret.

,d)3

Aal

A1t1-13

srypolit arpox

11/11.002.0

691991 273x 9

731(1(2

404.97i

13 ItOX A.13441(

`Aoltraii

191973 '513431(g130131C 513

593e

a014cb0o3/ 3%cog3g (101 in.oltrioloXig

73013X ALsu m731:An-199 (-col

(0

0 5003141* 59,:b1(3In ,A3rt3109%4

x90 '01)31393A.3

6a

.013A3A3

A91 3g A91011/ 110f)(04191331/9

&LI,

4gi

A93..

'A01013/73

.1909g1g0A9 33%3Aa. Alva 0,019L01 9,0 LOX -/773D01

90A11A.1010AO/N
Alta 4,A. It
`199.1309990111(% 90 39 5131(93/ 59mitog3wohi pa% may' AlL1
A11x1t0p9930 AU Dig mo-tyou 16919)69; o 5911 611173ur %3 01100(poli1( 173% 5n,01 -cog
scstori A031 n.m1og13 513
).?.t

1)CYX

Att1.1933

41

173%

031

1(137131

901 11030

1137E

rtot

5ttrioagitao 511113 1730313111.1, (pt)i,onam% pa%

901 0o30 pax 901 9010031I 0193101 511X/13906E .5n.ox10
A01tA1(30 `A.1103

3191

mooloi pa%

g
30

vOnat 9030 5901 5906911i

569

5D910130Vc A90 A9110a1D

A.tyriookuq pax
1342

noVav
iorni

93A

PDX

7311311C90

AO

aoa)nrov

`AaVAnToral.), Sip]. 3g

AC01 ACOA10119143Z

al913

11131131

01

5314.7?3/ -L,Lthn3

Acoocb nq 5103. Alocp Alt.

LLTl

Acprinagm.ra

59orioy 5mm31/p

701 A37-1

730730(-9

111

91

13cbA 311acb93173y.

170X A0/1133.0. A3

5101

-T9

13101/3 9131i A(01

A91.01739AMC

9.01(3/Lyb3 1/3X

An3E9151

io

639

75103x -.9.LI.C4it3rinag31rns

3g pa% mAXiyou 707x1 '697131(03/ 5731A91e 3903.0.3

ACOA9113

'90199

*6 91eVc 3g 5731053K

it 131(93/90A1309V,

5136)36"

'50A 91 59(31/ Atilt (1.0A11A7319ACON A.33393%030733/

.57341,

A3

`591(1

niocoX pa% 5noryt9%

ttelvonfou

A3

901910 5ctoilo1( 393 '01M3

A9A3314.1 A01(0031C

9 511193/D3g chp.K 150m1 9 ao.i.

eni)A,

,59a1n2E 13

91

(1(7.6

-/y

901 11.0100a2E A39410313Ti

96331171 Acoi 1o31(02E 1/3% A91 D3A0Ch ctoi

113%

t17-131(o3/ 70

-3111190991/10A9

A.clo%171

OZ

l731D1ll,,1maXtt7ioX131

3g A01Da19 wcto AoAly9 A3 911(91130 1330911(03/3 .4%1A01039.030

% 17J 13.2.

Vime

Apt raorictolx riocoX rampat mpglaraoloar 111,12E florpuioaliz 5934D 5902E -A7319A(0)1
AiyouctoAu 13069X4 pax ramp 701 1:90(0X A0,-)0;t3 73ri1162 ALL 0731 51303X1013T1 I01(1X3 9

59.3vong ..tittaomaix 59149 au '5(031(911 101A91t laillt .n.3%cog30732E 5919.y 3g tA2E SD

591 59111X0 ul A.3Ti Dig/AA AC00330.
119 931391.,1A3 51119773i 59169.% th 3g -02E

clE6

'4

120 pax
101113y02E

111

nun

1331941.99 A30913%1331

inx 50,t3ri0vi3yo1C

10A3119X031

00

7019

3A310,. .a9A 21" iorl

Arnia2:13Y
3X2&

d 9I
II

.5(21,03

m0119cbo 1px

ioxactoj, mu 3g

Sclopyricod, 569 laq 91 (goat

:11%

10 1101110ll 01A0X311t3A(10 5101

A01911 51301 A011/11q

'(LOT{

1,3%

d 50'0(2)2
d
I

23414veri799t

1331(1913g

A.963114 3t90 013919113

510109.0j,
X90

37(33343ik

173%

:d

513 A91 DA2

1111nE1 E

509-01,111,

www.dacoromanica.ro

-cod,

'011101 3X10 09A, 5!101

5ct01p

8Z 6MI1'(031 *d

.moliyoll

41011

5(1)

Alt09% -yrigtbo

59,91 lt319173 na1D 5101l-p1

92E72

Oltut'u

4.033%

50A31195-060 vo)33:

Attu 7311a9My9 Aou.Dprd)

`Sayacb9 13

II

AVM

ark0d,5o,08

5o3opilt ling

I1

n7S362

OE

MAHOMED I AJUTAT DE MANUIL PALEOLOG

128

XIX 10

voi pierde zece, sau ce paguba are Musa, dacA din o mie de turci va
pierde o suta ?"
Dar bizantinii in indrazneala si curajul for nu incetau

sa iasa Si sa dea lupte cu turcii. Si intr-o lupta turcii au prins pe unul

5

10

din nobilii de frunte, pe paharnicul imparatului de mai tirziu loan, feciorul

imparatului Manuil, si i-au taiat capul. Bizantinii aflind ce s-a intimplat,
au deschis portile navalind i cu mult razboi si strigat au adus trupul lui
inauntrul orasului ; capul insa turcii 1-au dus in fata lui Musa. Atunci
Nicolae Notara, tatal celui mort si care era dragomanul imparatului chir
Manuil, fiind foarte avut, cu multe centnare de bani a rascumparat capul
si 1-a inmormintat impreuna cu trupul. Mare durere a facut bizantinilor
tinarul acela i tatalui sau si fratelui sau Luca, acela care in zilele celui
din urma imparat Joan Paleolog a lost primul lui sfetnic si la pierzania
cea cu desavirsire a Constantinopolei, lui si copiilor lui ii s-a taiat capul.

10. Ci sa reluam firul istorisirii. Imparatul Manuil vazind firea pornita spre luptA Si dusmanie neimpacata a
pentru tron.
tiranului in contra crestinilor, anunta lui Mahomed, fratele lui, pe cind statea Inca la Brusa, sa vie la Scutari ; si Imparatul cu
trireme va face trecerea la Constantinopole, iar de la Constantinopole cu
ajutorul lui dumnezeu si at imparatului iesind, se va bate cu tiranul. Si
daca norocul isi va intoarce fata spre tiran, Constantinopolea totdeauna
va fi gata, spre a-1 adaposti ; daca insa dimpotriva, ceea ce dorim foarte
mult si noi, vei pune mina pe domnie, imi vei fi ca si un fiu". Mahomed
auzind aceste cuvinte, s-a bucurat si cu bucurie I i mina toate cetele de
ostasi la Scutari. CInd Imparatul a aflat ca a venit de acea parte, avind
triremele pregatite, trece dincolo si, intilnindu-se cu Mahomed si dindu-si
unul altuia cuvintul si intarindu-1 cu juramint, i1 trece pe Mahomed cu el
la Constantinopole. Si la venire, Imparatul, trei zile, i-a facut mare sarbatorire, iar, ziva a patra, Mahomed iese din Constantinopole cu toata armata
lui i cu putini ostasi bizantini. $i ciocnindu-se cu Musa, a fost infrint Si
infrint fiind, s-a refugiat la Constantinopole.
Lupta lui

15

20

25

30

Mahomed

multe centnare : In Bizant sume marl de bani erau numArate in litre ()Item)
si centnare (xevrriveteia); o litra avea 72 galbeni (vo!,tim.tata), mai tirziu iperperi
($nteauGla se subintelege volkic,tata monede mai lucitoare ca focal) ; iar un centcelui din urma inipdrat loan Paleolog : e lucru stiut ca
nar avea o sutA de litre.
cel din urma impArat bizantin a fost Constantin XII Paleolog 1448-1453 (vz. 0. Trei-

tinger, in Byzantinische Zeitschrift", 39, 1939,. p. 201-202), fratele lui loan VIII
Paleolog 1425-1448. Duca ins ii spune acestuia eel din urma imparat, se vede ca
de aceea, pentru ca, din motive potittice in erne, in legAturA cu unirea bisericilor, si
externe, in legAtufa cu primejdia tot mai apasatoare turceasca, Constantin XII a aminat mereu incoronarea sa de cAtre patriarh in biserica sf. Sofia, dupa cum se cerea (vz.

I.K. Boyiattitrig, To th-rijice

g ateipecog Keivcrra vivo, IIcaato2,6you in Acioyeacpiu 7, 1923, p_

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

XIX 10

129

xt

Okioco Sixa l Ti, T4) moxyri '111.tigx, Et auto To Og Lou; Toiwoug 621.iott. ExaToy ; "
raip, ri Opao6Tr15 T661, `Pakaicov cm) StikEinE toil iV()XEC/OCIL xai (rugnivixEw tons Toisosaug. "EAuf3ov oi'}v gv aoki[up of Toilpxot, Eva TEA, gvSecov
TOv gni tic Teanitrig Iwavvou To maptaTtoarrog PaoLlicog, Tat; Oaatlicog MavouilA, viov, Ov xat aniTeaov &noir Lily 1LECpalip. Oi Si `Pcop.aioi aa'SOvTEg TO

yEyovOg iEROQT111111V xat Sta noUoi, 71.041101J xat xealryfig gcpEQov TO othRa av-

tov ivTOg ti3S 7thAzon, Thy Si xscpakiiv avtov of TOZEMOL -UP Maui) ixORtoay.
TOTE Notaaog NoTaetig, naTi1Q toil TENTI%6T0g, 81,Ee[LTIVElnilg (.11, toil PCLCILXiWg
XVQ015 Mavoviik, iaoi,aLog wV ozpOo@a, iayoQatrag Sta noW;Ov xEVTIIVOTICOV Tip
10
xEcpatAv Nave Cr&V UT) 0-611CCTt, giya nirOog noii-joag `Pcop.atoig o viog gxEtvog
xat TC) Itanit xat 111) 615EACK) AO'UX4, Og xat Ev Tai,g iwieatg toil iNSTettOli (30l6L- 94b
Xioag 'lioavvou roc Ilait.aw2L6yott [lEattCOV iZeilltealtrE Xat EV Tfl ITavTEXET. 0094

trls 1162i.scog xai airrOg ovv Toig rixvoig ixa@aroRii011.

10. 'AA?: inaViTiOV 3jSrl ITQOg rile Stilyriow. `O pacraeirg yap MavouilA
605v toil TUOVV011 to oinlivig %at TO JTQOg Thy twv xetottavi6v Raxriv, CialtovSov
Ex0-Qav, IJIMVUEL t4 MaX01111iT, To) abElvffi) avtov, gtt otaym gv 11Qa6ati, toil

15

EA eiv Eig TO Ixoirrii9LOV %at 6 (3aaaEk (Ii/V TQLTWEOL Suptf31,060EL Ev tp KowoTavTivotntOkEL, alto Si MovoTamvoinTOXEK PoTiftEta OEOZ 144.1 toil' kocraiog
i4(16[LEVOg 6A17(411ACIETCEL TITO: TITtiVVQ. Kai. et [LEV TO Tfig Tklig Ent toil Ti/-

1164g narroTE gToiRog gaTCCI, Eig imoboxiiv aiTta Et Si toirvavTtOV, 8 mi inuawritOv eiotv iaTL, "[fig INEIADViag ipcoatilg yEvifiam xat Cog itiOg
viol gam" '0 Si MaxotraiT Cosoivag toys AOyoug Toirroug xai noirOvilog 7EvOREvog, n@c801.11.og Eig TO Exoirrecoov ijlavvE necaag Tag airraii 8vvaREt.g. '0 bi
134;6011E1)g Ka46v, ott likDEV Etg TO 34av, Tag TEniwag itoiRovg it)(0)V nEp4t %Ca

20

r(i) MaXOU[LET iVTUXWV xat Myoug gv6@xovg ka(36v cat Swig, teen Toy Maxoupit crin dug') Etc TO KCOVOTC(VTINOIVCOALV. Kai ILEriklp aaViry'UQIN iv to EicroScp
notipag 6 (3aatX6g T@Eig figiQag, to TETaetil nELCIL trig 11Am; 6 MExEltiT

25

00INVOV CiEVE1,,

09

oin, naafi tj aTQaTt4 avtov cat ovv SAlyoug crvatuinaLg Tal.talotg. Kai oviL4tiag tri9 Mcoc iirriyori %at fITTryhtg waTicroyEv gv tCI 1162LEL.
3 Tel); Toi,ossovg P: rot; ToliexoLg Bull.

449456). $i Duca tine sa sublinieze ca imparatul Constantin n-a fost i nici n-a mai
apucat sa lie incoronat, dar ca a lost numit de toti imparat (XXXIV, 2). Se vede ca

aceasta era parerea curenta in insula Lesbos, uncle rifaia Duca, pentru ca si comptatriotul
sau mitropalitul Latin din Mitiline, Leonardus din Chios in descrierea sa a cuceririi Constantinopolei Linea sa sublinieze iaptul ca Constantin al XII-lea n-a fost incoronat $i de
aceea nu figureaza in locul rezervat ultimului imparat in profetiile imparatului Leon VI

Filozoful: collocandus erat si coronatus fuisset" (trebuia pus, data ar fi fost incoli s-a taiat capul :
ronat" Migne, Patrologia series Graeca, vol. 159, col. 927 A).
vz. XL, 7.

10-13: cp. L. Chalc., I, 168, 14-172, 19 $i G. Sfrantes, I, 91, 21-92, 24.

9-5217

www.dacoromanica.ro

95b

130

MAHONIED I

INVINGE PE MUSA.

XIX 11-13

11. Imparatul insa 1-a mIngiiat cu cuvinte intelepte si refacIndu-i lucrurile ostasesti pe care le pierduse, a pus iar la cale sa porneasca de-a
doua oars si sa se Incaiere cu Musa. Musa insa iesind din hotarele Constantinopolei, avind cu el toata armata de apus, facea pregatiri in contra
5

10

15

20

25

lui Mahomed si a Constantinopolei. Si iesind din nou Mahomed de-a doua

oars, a fost batut iarasi si iarasi s-a refugiat la Constantinopole sl Imparatul iarasi 1-a primit si adapostit.
12. Atunci Mahomed fiind foarte nec5jit si socotind ca firea schimbacioasa a norocului e ca si o sfirleaza ce se invirte, a graft ImpAratului :
Tu, sfinte parinte, cump5nind si cautind sa vezi inainte inclinarile cumpenei, cind vezi cum salta norocul in sus si jos, nu ma lasi, ca sau eu sa
fiu parasit de noroc sau dusmanul sa-mi fie dat in mina. Dar en unul zic :
tot ce-i scris in fruntea fiecaruia de degetul lui dumnezeu, se va Implini
neaparat. Porunceste-mi deci ca impreund cu oamenii mei sa apuc calea
ce duce spre Adrianopole si roaga-te numai pentru mine ca un tata pentru
fiul sau, precum si shit ; iar cele viitoare sa ramin5 in seama lui dumnezeu !" Atunci Imparatul, auzind cuvintele lui, 1-a imbratisat si 1-a sarutat ;
si dindu-i o cina stralucita si petrecind cu veselie impreuna, and s-a facut
acuma dimineata, Mahomed iese din Constantinopole si, impartindu-si armata in doua, o parte a trimis-o in partile dinspre Marea Neag-ra, iar
cealalta mergea pe drumul ce duce la Adrianopole. Atunci Musa, auzind
iarasi si aflind, cum si-a desfacut armatele in doua parti deosebite, a inceput urmarirea Inspre partile de la Marea Neagra. Si amindotia ostile
cazind una asupra alteia, oamenii lui Musa au fost infrinti si an inceput sa
treaca la Mahomed, iar el ii primea cu bucurie.
13. Musa vazind ce s-a intimplat si cit de schimbacios e norocul, a
luat-o la fuga. Si nestiind drumul, a dat Intr -o mlastina ; si until din pasalele lui Mahomed 11 urmarea ; dar Musa s-a intors si 1-a ucis. Sluga

pasalei insa, un calaret, ajungindu-1, i-a taiat mina dreapta din umar si
20

i-a aruncat-o in mlastina. Inaintind fara de o mina i din cauza pierderii de

singe lesinInd, a cazut de pe cal. Sluga pasalei venind la sultan, i-a raportat si moartea stapinului sr. a si ranirea lui Musa ; sosind la nilastina
1-au gAsit mort ; si au ridicat trupul lui si 1-au adus in fata lui Mahomed.
Vazindu-1 si bocindu-1 dupa obiceiul for ca neoamenii, a trimis lesul lui sa
35

tie inmormintat la Balsa linga parinti. Mahomed insa a mers la Adrianopole si s-a urcat pe tronul parintilor ; si zi de zi veneau comandantii de
frunte din partile de apus si i se Inchinau.
12 : eijzou oL thg acithe uto am atepta mai degraba viri, dar cred ca forma
transmisa poate fi pAstrat5 ca un acuzativ de referint5.

www.dacoromanica.ro

XIX 11-13

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

131

11. '0 bi 13autkiiic 15EciansOok airrov Stec AOycov oocptcatatthv xai 3TElawaTow CrTcla TKOT WSW, coil etathAEGEV, iactaksito Itatv toy iEXOE.1.11 Ex SETITiQOU xai

crwaaxiivat ra,)

'0 Si Mcooll; ickfte)v Ex Tiov 6@kov KcovoTavTivoinTOXEcog, gxcov .761,W, toy oUTLXOV OTVOLTOV aUV aUTC1), naCISOXE'attETO xata toil MEMcociii

ZElkiT xai Tfic HOXecog. 'E c2

SE 7CaLV Ex Selyci@ou o MEXi[LET ra

7C6CALV

110-

Tip,r1 XCLi, JthALV iv t7l HOAEL maigoi)yE xai 3TaXtv 6 Pao-0.EO; airrOv .63TESiaTo.

12. TOTE 6 MEntir Ev aSTitiovta yEyovthg xai trly TUrig RETcopeecv Cog
crq9Evi5Ovig OT9EATOV

aatiEVOg EZQIIXE T4) PUMA& Eil [LiV, Min() CirE, iu-

yoata* L vxai Jte0(3AiRWV tics nAhottyyac, ant imptic ROL, ZiVO) xai %a-co) TilV
TOXTIV 6,9)v, toil 3TEoSofifi1'a1 it naciaSoOfivai Rot toil gkfteov nap' aVtTIC,. 'Eyc)

10

yeacpiv ivOg ixacriou Soniad 0E0i) CutOQUITIITGO;

aiyv Tag ittOic tYly n@Og 'ASpiavoii cpieovoav
TeiPov ii95ucr9&at xai ROvov 0)(01) [LOL (74 narh( viOv, xccaa xai EIRE to Si Rik lovTa Sc) OEci) 110,6ra)."
TOTE 6 PacitiLE'Og (ixo oak TcyUg Myoug u toil %at, 7tEbe Xiya). 71411, tO ill

RETLintOL

noVio-ETat. KaEuaov oZv

ixot

QL7tA.OXEig Canal/ xai aCin0(04LEVOg xai bET.JtVOV einventioug 7t0AUTE21.1) xai xao,o-

15

vtxiog dcp@avOivmg, n@cotag ijbil yEvottivric RELatx 0 MEntiT trls IIOAECO; xai

Etc Si/o geetoag toil areaTOV, tO ev gv Vie0g 7toig to toil El)WV011 i111

E7SER-

E, TO 63 RA.o trly neOg *A.SQtavoii Cpie01/0111, OEUE. TOTE 0 Mcoofic 1thALV

CLICal-

oag xai 1.106)v, Iciog cis Soo maarowlg to pooara ittio,oev, to aeOg toy ilovToy 0.21 sto)xEv. Kai en) inacutscrovra (Iwo to OTEIOCTOILESa %Cd, Oi TO13 Mcoaij

96b

20

iiTmOivTeg, 3TeOg TOv 1V1exEaiT 0,90[torro, 6 Si &macho); imeSixETo.

13. `0 Se Mcocifig tO yEyovOg iSiov xai TO Tii; rOxig EilETO(3caov, gyEA)yev. Etc gXog Si Tt rj yvoic iturEathv xai Etc Taw oarQcmcTyv toil MEXE[Lit Xcaa6L6XL0V, caeacpEig 6 Mcooft; emixTeivEv airrOv. `0 Si toil 6CLIVag01.) Soi1),oc q)116-

oac ilmOTTic CoTeilsv aliT013 lily SE Lecl, auto toil

cr)tioi),

6i1pag akin, iv TCti

gAEL.

25

MOVOXELO Si etcrekadw xai SLa Tiic 6ixiscog toil ccittaTog 2xmovux1ioccg gICEOTV ix

TOv ZJUI01.1. `0 Si Soaog Toi3 oureanov iathv et; Tay ilyEp.Ova emilyyEas xai TOv
&Eva-my to XlJetOU &mi./ ma -rob." Mcoci Tip/ nkriyilv iktIOrag Si iv Tei.) gAEL
TO 6611CC wUroil xai gcps@ov ivd.mtov toil MaxougiT.
IScbv Si xai Nerforag %ate( tO Cuoiraeamov gilog cariciiv g7TERVE TO ITTebtla CL.d-

EITIO V TONTIXOTa xai 11(;00tV

Tov racpilvat Ev lIcoixru iv Tag acaVartv iyyk. '0 Si MEXEOT iltavatEiccg

iV 'AOQLC(VOUTOAEL xai XaOka; Ev Tag Othxoug Tag nar@moig, Etolwxorro %OEItheTriv oi Tfic SlicrEco; RotixovTig aTQaTTrot %at 7TQOOEWOVOUV abect.

18 Tip/ neOg scripsi, vide v. 12: non; tijv P If 22 Ecpuyev Bull II 23 croroancov. P 32

xaMiaa; P.

www.dacoromanica.ro

30

MAHOMED I PRIETEN BIZANTINILOR

132

XIX 14XX 3

14. In zilele acelea', cind Musa era ocupat si avea de luptat cu fratele sau Mahomed, Tineit s-a strecurat, fugind
din partile Traciei si trecind Elespontul pe ascuns, a vent
in Asia ; si adunind oaste de pe la Smirna si Thirea, vine la Efes, ii taie
capul guvernatorului pe care it pusese si 1-a lasat Musulman, si in foarte
putin timp se face domn a toata Asia, Inca Inainte de a se face Mahomed
in Tracia.
Fuga lui

Giineyt la
Efes.

XX. Imparatul Manuil aflind ca Mahomed a ajuns singur

sultan, a trimis soli din marii lui dregatori, barbati mai de
gi Mahomed I
neam si cere de la el cite s-a invoit sa le dea, cind Inca
1413-1421.
era in Constantinopole. Mahomed cu ochi buni a primit pe soli si, incheind
un tratat intarit cu juramint, a dat cetatile de la Marea Neagra si localitatile si cetatile dinspre Tesalia si toate cite sint pe tarmul Propontidei ; si
dInd solilor toata cinstea si incarcindu-i cu foarte multe daruri, i-a lasat
sa piece in pace, spunindu-le si zicind : Mergeti, spuneti parintelui meu,
Imparatul romeilor, ca, cu ajutorul lui dumnezeu si colaborarea imparatului, parintelui meu, m-am Incins cu puterea parinteasca. De acum Inainte sint si voi fi ascultator lui ca un fiu fata de tata ; caci nu grit nerecunoscator si nu ma voi arata in ochii nimanui ca un nemultumitor. Sa-mi
spuna ce crede pi eu cu bucurie cit mai multa am sa-i slujesc lui."
Prietenie intre Manuil II

10

15

20

2. Tot asa si soli de ai Serbiei, lath Rominesti, Bulgariei,

ai ducelui de Ioanina, ai despotului din Lacedemonia si ai
1413/1414.
principelui din Ahaia, pe toti i-a primit cu cuvinte blinde
si i-a asezat la masa In rind cu el si a ridicat paharul in cinstea tuturora
i 1-a lasat pe toti sa piece in pace, zicindu-le : Spuneti domnilor vostri,
eu tuturora pace dau si pace iau. Cine unelteste in contra pacii si dumnezeul pacii in contra lui."
Soli romini
la Mahomed

25

Prima sotie a
imparatului

loan VIII

30

Paleolog.

3. Imparatul Manuil fiind acum fara nici o jrica si

neavind pe nimeni care sa-i stea in cale, a voit sa-i
faca nunta feciorului sau Joan ; si trimitind la regele

Rusiei, a adus mireasa pe fata acestuia. Si cununindu-o i-a schimbat numele in Ana ; incoronarea intru imparat n-a voit s-o faca atunci, caci co32 imparat P: Inparateasa Bull.

14: Tineit: vz. mai sus XIX 2: 3:

Ionia ;

V.

XVII, 1.

a toata Asia: adica al sultanului Aidin cu

oconOrou
despotului. Dar la
2: Sous* ducelui : am astepta mai degralA
Ianina au ajuns la domnie
stapinitori latini din apus ; i pe vreunul din acestia

11 va fi avind in vedere Duca aici.

rat; cpao-rriatatg* am astepta mai degraba un
acuzativ ; dar poate ca e numai o ortografiere anticizanta pentru acuzativul popular
T

cpaorricrieg.

www.dacoromanica.ro

XIX 14XX 3
tec

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

133

14. 'Ev Si rat; imAkaig ixEivat; Exon axokily xai Ccroviay o Mo)ofi; !Azfair agAcpoii aircoij Maxoullif, gkak waycov o Ttivriit to ()main Rev!

Etg sAaktV ika(IYV scat afclatov &xi)

ERivvyig xal Ou@atoyv ouvayayd)v, gexEfai sic "Ecpuroy xoci. TOY fiyEROva, tOv
By 0 MOIKYOUAllaV XEIVOTOVigag aqiipsEy, xaecifolici xat xiviog we iv OXErp na-

97b

Rai 3TECCOgag toil `EAliptO'VTOV ITiva %Ca

gig 'Acria; YINETat, no0 tou yEvioilat toy Maxowit iv ft 004.xra.

XX. '0 be pacriA.Eirg MayouiPt. [ta'aciry trio Rovaexiccv toil MaxouRit %al
CLITOlt,QtataeLoug

otaa;

EilyEVEOTEQOUg TOW

apX6VTGOV

al)T0i71,

trITEZ nap' a6-

TOO, boa ouvexafEfii5/ botivai gti iv Kowofavtivou Suiyoyfog. '0 Si Maxoutiit

SEiii)g &noir; ISthy xai ouvNixag iyOqxovg notiloag, Sot); Cinayfa to toil &W.:
you 116yfou xecoVa xai to nyOg OEtraXiay xovia %at xeccrva %at Tic fii; Iloo-

10

nordbog CinaVta, cpaoftliipag xai, biopic 7tXstotrotg xoclioa; OMEXVOEV airroi); iy

Eteilvfl, naeccyysilag &Twig, iiyarv `Y7Lf!ryETE, &CUTE Tii) g(1) naTei. Teti PORlet: Taw `Pcopaioyv, on (3ortftEice OEoft xai alYVEQyEiq toil eov 7O3lTeOg xai Pami(0064.1.11V rile

birvaatv Thy narcixiiv. 'Alec; toil viv bs Eii xal goopai IN*

xoog airtif) Cog viO; 7w0; JtaTECK o3

alit yap aylf61..ROV

Oi.)85

15

aXOCCHATTOg &OA-

copa. KEA.Euivo Rot, TO boxoiiv avrcw, irb Si p.sta xachag Oft nAzicrtri; gvo toil
SOUXEOELV airrif).,"

2. '01A.oito
-x0; TC-61,

xal neial3Eig XEQPia; xai Maxia; BouAyaQiag TE %al. Sou-

sIONXVVINCOV xai toil SEan6fou AaxEOERoviag xai. ,aQiyxinog 'Axata; xal

20

ThiVtag 111141(0g Reocrayo@clicrag %al iv 41,aro,) OROTQWtEt013; Otrylt0E8Q(OO,c xoti, 98b

nag wilonloikag Etg aveiSEity xavuov irsaraortioag, &lava& roil; luivrag iv

Eierjvri Airoy airrolg y'AvotyyEtitarE fag xuetoig 'Wry, iri) 1.1E111 RaVTGOV Et01vriv Si Swat xcti, Eiprivriv 2aaf3awo. "0; TrayouQyEixi thy Eiviivriv %at 0 0E0; till
EleirVilg scat' Cana."
3. '0 bi (3ao1lEi)g MayouilX iv ethEia (0y xoci rl gzow TOy naeEpcobioyta,
'Rat-tiny xai, Irreaag Etg toil 61iya. 'Po)aiag, ineayEfo v6licnv Ti)v iluyatioa airroii. Kai acilthaag fain/iv, Refaxoalaag
TO iivolka avrig "Avvav, oint .0.101 Oti Val TOTE Etc Pao Aga, rlv yap rl %6Q1
-i)(3ookiyai yeg.toug noifrai TU.) yid): aisroii

4 ffuggaiv P II 11 xacrpa, Bull : stexaTei P II 20 Ireiymnog Bek : aptvxmog Bull : npip.lopTog P II 22 fortasse Tag cpaoTialag scribendum pro demotic Tic Tao-mate; II 29 pacn,Aga P: 13aailioa Bull.

e vadit o denumire nepotrivita pentru marele

3 : 6fiya `Pwcriag regele Rusiei:
t neaz al Moscovei Vasile Tiomnii (Posomoritul), carula trisa Duca ti aplid acelasi
E ig (3aaaicc
,intru impdrat": am psastrat aa,
titlu ca i domnitorilor din apus.
precum -e transmis, ca un termen generic incoronare intru imparat", fie imparat sau
semna hrisoavele cu atributul
imparateasa ; i fosta imparateasa Irina (797-802)
Pacrack impArat. L. Chalc., I, 193, 2 o crede greit pe Ana ca a doua sotie a

www.dacoromanica.ro

25

SOTIILE LUI LOAN VIII PALEOLOG

134

XX 4

pila era de unspreze ani. Dar dupa o trecere de trei ani, izbucnind in
Constantinopole o molima de boa15, mare multime de popor a murit de
ciuma si a murit Si Imparateasa Ana, mare jale lasind constantinopolitanilor in urma ei.
5

4. Iar feciorul lui Baiazid care a fost dat imparatului Manuil intre ostatici de Musulman, unul, cel mai mare, cu
print turc
sora sa Fatma a fost lasat sa piece si era crescut la Brusa,
ostatic.
celalalt insa s-a indragit de cultura elena ; Si fiind Inca impreuna cu loan,.
feciorul imparatului, umbla la scoala si a fost initiat In stiinta cartilor si
Invata de sirg. Si ardea asa de tare de dragostea de Invatatura si de a Ii
educat Impreuna cu Joan, Inc It mergea la imparatul Manuil si-1 ruga, s
fie botezat dupa legea crestineasca si zi de zi ii marturisea imparatului, ca
este crestin si ea nu se tine de dogmele lui Mohamed. Imparatul insa nu
voia sa auda, ca s5 nu se faca pricing de certhri. Si atuncea In zilele acelea, cind molima Inghitea pi facea s dispara atifia oameni, nesfiindu-se si
necrutind nici vfrsta cea mai mica, a ajuns pi la acel baiat nevirstnic al lui
Baiazid. Si atunci ii anunta si-i spune imparatului Joan : O i'mparate al
romeilor, care-mi esti domn i parinte, eu stau s las toate si fara sa
vreau, plec la locurile de judecata de acolo. Caci eu marturisesc ca-s
Botezul si

moartea unui

to

15

20

crestin si to nu vrei sa-mi dai legatura credintei si pecetea duhului. Sa

stii deci, data mor nebotezat, Ora am sa ridic in contra to la judetul lui
dumnezeu ce nu se lasa mituit". Atunci imparatul Indoit de aceste cuvinte
trimite, de-1 boteaza, Insusi Hindu-i nag ; $i a doua zi a murit. Imparatul
8 de, cultura elena P : Orchan fiul lui Baiazid, care a lost
5 lar Seciorul
dat ca ()static imparatului Manuil de Musulman, precum cuvintul nostru a aratat mai
sus, a fost eliberat cu Fatmacatu, fiica surorii sale care a lost trimisa la Brusa, unde
a fost crescuta in mod cuvenit de urmasii lui Baiazid. Orchan insa a ramas la Constantinopole, cuprins fiind de iubire atit de mare pentru literele grecesti I
6 unul, cel
mai mare aceste cuvinte poate ar trebui suprimate II 7 dupa Fatma poate ar trebui
addugat care
8 ce151alt insa ar fi poate de sters,
11

lui loan VIII Paleolog. Despre moartea ei din 1417 vz. G. Sfrantes 1027 C (G. Sfrantes, I, 114, 11).
4 : unul, cel mai mare... celdlalt inset : e o contrazicere cu XVIII, 2, unde Duca ne
spusese ea Musulman a dat imparatului Manuil II Paleolog ostatici numai un frate
nevirstnic si pe sora sa Fatma. Vechea traducere italian5 si intr-acest loc p. 400, (Duca,
ed. Bonn) vorbeste numai despre acesti doi ostatici, ceea ce pare sa fie corect si in
concordanta cu spusele de mai inainte ale lui Duca. Dar ca in textul transmis sa obtinem acelasi inteles, ar trebui sa suprimam cuvintele o av el; o xat rcGaTYrog unul si
anume cel mai mare, precum si 6 b' 6iXko5 celalalt insa, iar dupa (Durp4 Fatma
sa ad5ugam un relativ i care ; si atunci propozitia, dind intelesul ca'utat, ar suna

www.dacoromanica.ro

XX 4

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

135

TO iv8b.aTov ei'yOlUga g TOg. ITECWILOBILLeVUW Si Tviiiiv iToiv xai Xotatxilg vOoon xaTot/a(3oixsTig T11 HOAR 'Ma 7TOAO 70.1y0og ?mot) Sul 101-1 (30[143(7)V0g TEOVTV0T0g, iTEAE'UTTILIE xai Il (3acriAig "Avva, Itiyct 3TiV00c iSOLTCaL7t0i/OCE TOLS floAkratg.

4. '0 bi lag Toil Ilaytativ O Etc itaiwoug etvocrEbEig JTCECICL TOO MOU6O1Apa6L41: MavovilA, 0 [leV Etc O Stai :1(4:OTOg CrilV abEACit tq (Da-C[14 &ICEAar' x.cci, iv Tri IIpov011 gtekpETO, o 8' Caios *Iambi nat8Ektgi 'EXXrivtxFig- ETt
6lYV6)V TO) toil (3CCOLkhOg 1.4) slOAVVII VAI, eV VI) 01044 epviiiErog illrliETO 7011-r(i)

11f1V

[taBLV xai i8t8acrxETo. T000cyrov ovv ici)kiyETo into Tov Eetorog Tfig actbiloang xcti
Ti)g istETa, toil 'Iwavvon aatboTQtfifig, Cog xal, neontivat To) (3aoLkEi, MavanilX xai

99b

SE6t.tivog TOU (3anTictOilvat x@to-rtavtxci) vOacp xat Oao1wyc7)v To) PacitAET xabExa-

10

thg xotottavOg i6T1 1SCLL 01) Ne001ETUL Tel TOL) MOOLtLES 86yawca. '0 bi PctcitAE.Og oint ilbEA,Ev Omaikrat, Yva A oxav8Catov etwogail yiviTat. TOTE iv ixavatg
tail rjipats Till vOctou xaTabcutavoixtrig xai, CapavitoOalig to 043[LOLTCC, i3 CeL80111.thVTIg Ma ail T8'11001/1; Tits TuxoixiTig V.0465, gcrOactE xai Etg Toy Eivrif3ov JDOLiSa Tov toill Tlaytalrlt. MT/15EL yoliv T4) PaCiGkEi 4Ico6vvfl Ai-ycov n'S-2 pctotAeii
4TT1V,

-r(Tov `13(.0pAli(OV, ZILLOL

15

Si; aiYHVTCC Xai, ILOLTEQ, *IT] ACt(ACITall.LCLI xai ii ileXCOV etcptriat

;tam xai eatictxoptat Etc Tat ExEL SixattotiiQua. 'Eyd) yap Ottolt.oyt-o, OTL X@LBTIOCvog E4L I,

411)

bE TOV Ile6(10(OVCC Tijg ai,cirsoog. %at TYIV ocpQaynct TOI;

TLVEOgOLTOg

Oil taco; aot. riVCOCIItE TOLVIN, 'OCLVCl/V (11367CTUIT0g, gX0) xarriyoeitag cpiKov xaTOt

(la

EV

xpyrrwicp -10.0 eL0EX66TOU 0E0'0.

TOTE o Pantlei)g xctagy0Eig To* Oil-

4 '0 SE 6 'EX?..qvixfig P : Orchan, figliolo de Paiasith, the fo per pegno dato al'
imperadore Emanuel da Musulman, come el sermon nostro de sopra ha dechiarato, fo liberato con Fatimachatu, figliola de sua sorella, la quale fo remandata in Prusia, dove convenientemente fo enutrita nali posteri de Paiasith. Orchan veramente remase a Constantinoppli, da tanto amor preso de le lettere Greche. I 115 6 aiv etc 6 ;cal norl,-rog P: fortasse secludenda I post (13a-rac. fortasse ij addendum II 6 6
Ohio; P : fortasse delenda
II 7 4ml-co P119 Aeocrti.vaL Bek: ra2oolvaL P1119 cpeQwv P: (gem Bek.
'0 bi via; -ro6 Haya/Vit 6 sig 61.ti1eoug rIvarsOFig AGGElet TOG-3 MOUGMAILtel.V Tri)13a0Akei MaY01.*
01../Y

1150.q)fi

(Da

cbtairal xal iv tp flealati itQEGIJETO, 460.01 acabEla.g 'EXAqvutfig

$i feciorul lui Baiazid care a lost dat intru ostatici Imparatului Manuil de Musulman cu soru-sa Fatma, care a fost lasata sa plece si a fost crescuta la Brusa, s-a

indragit de cultura elena". Astfel contrazicerea ar fi Inlaturata, dar schimbarile facute

ar fi prea maxi si de aceea n-am indraznit sa le introduc in textul transmis. Confuzia
si prin ea contrazicerea s-a produs poate prin faptul, ca izvoarele mai vorbesc despre
un fecior al lui Baiazid I la curtea imparateasca bizantina din acelasi timp, fecior care,
indragind cartea elineasca si invatatura cresting, s-a botezat. Si Duca sau izvorul
sau I-a introdus apoi gi pe acesta intre ostaticii dati de Musulman. G. Sfrantes, I, 70,
13 si 90, 5 II numeste pe acest fecior Increstinat al lui Baiazid, Iosuf, tar L. Chalc., I,
167, 15 : lisus, cel mai tinar fecior al lui Baiazid. Duca nu-i aminteste numele, traducatorul italian ii spune Orchan. $i Intr-adevar intre feciorii lui Baiazid I, Duca, XVI,
12 numeste si pe unul Orchan, copil mic in timpul luptei de la Ancara, 1402.

www.dacoromanica.ro

20

SOTIILE LUI LOAN VIII PALEOLOG

136

XX 5 -6

insa cu cinste cit mai mare 1-a inmormintat in min5stirea Tnaintemergatorului, a Studitilcr, tntr -un sicriu de marmora aproape de biserica,
inauntrul portii.
5

10

15

20

25

30

A doua i a 5. Dup5 o trecere de aproape cam trei ani imparatul a voit

treia sotie a sa aduca alta mireasA lui Ioan, precum si celui de-al doilea
imparatului
fecior Teodor ; $ i a trimis in Italia si a adus pentru feciorttl
loan VIII

Paleolog.
sa'u Ioan pe fata marchizului Teodor de Monte Ferara, iar
pentru Teodor pe a contelui Malatesta. $i dupa ce au venit in Constantinopole, tat51 1-a cununat dup5 lege si-i incoroneaz5 si-i decreteaza pe
acestia imp5rati ai romeilor ; iar pe fata lui Malatesta o cununa cu Teodor si imbracindu-1 cu insemnele, 1-a proclamat despot al Lacedemoniei.
6. Dar impgratului Ioan nu-i era draga sotia ; caci era fata la trup
chiar foarte bine facuta : grumaji frumosi, parul Man si cositele avindu-le
lucind ca aurul si revarsindu-se pirau pina la glezne, umerii lati, bratele,
pieptul si miinile potrivite si degetele ca de cristal si intreaga statur5 a
corpului svelta si stind foarte dreapt5 ; fata insa si buzele si forma nasului
si imbinarea ochilor si a sprincenelor, s nu o vezi cu ochii, intru toate
precum spune o vorba din popor : Din fata postul cel mare, din spate
paste". Imparatul Joan vazind-o deci asa, nu s-a insotit cu aceasta ; nici
n-a dormit de loc impreund cu dinsa ; de aceea si tr5ia ea ca o calugarita
in una din camerele palatului. V5zind deci imparatul, voia s-o trimit5
inapoi in Italia acasa la tat51 ei, dar din dragoste pentru fatal sau, imparatul Manuil, s-a oprit. ImpArateasa insa vazindu-1 CA nu-si schimba gindul
s-a hotarit sa fuga din cale, ceea ce a si facut. A trimis la genovezii din
Galata si i-a incunostintat despre plecarea ei ; si intr-una din zile, ca de
pl5cere, a iesit din oral in una din grAdinile desfatatoare cu ceata de cameriere care erau de aceeasi limba, si cu vreo Oliva tineri, pe care si-i
adusese cu sine de acasd de la p5rinti. Si spre seara conducatorii Galatei
pregatind o direm5 si intrind intr-insa, s-au apropiat de tarmul marii si
au luat-o in primire cu cinste si au trecut-o dincolo ; si toti i-au iesit intru
intimpinare si i s-au inchinat cu supunere ca unei doamne si st5pine a lor.
Cei din Constantinopole insa n-au observat de loc ce s-a petrecut, caci se
facuse seara ; de cu dimineata aflind toti din palatul imparatesc ce s-a in-

15 degetele P : dintii I.

mandstirea. Studitilor: e giamia de azi Mirakhor; despre istoricul aceste: vestite m:anastiri
bizantine vz. R. Jamin, Les eglises du Precurseur a Constantinopole, in
Echos

d'Orient", 37 (1938), p. 319-328.

5 : vezi G. Sfrantes, 1027 D, datind nunta st incoronarea in 19 ianuarie 1419 ;
cp. si G. Sfrantes, I, 115, 1-7.
5

6 : cp. si

L. Chalc.,

I,

193, 20 urm.

www.dacoromanica.ro

XX 5 S

DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA

137

fAcult Toiroig, aginpag iPOVICTLOCV aircov, auto; OcvaSoxog yiyovcbg xai rq inioixrn

ktipg

TiOvixEv.

'0

Pc(craviyg Si VET Oarig nafig EilaVev ali-rov iv t

Rovil toi5

TIQ0SQ6aav iv -wig f.-rouStay iv IICTIlaeiVO,) Lie VaILL TaTIO1,01/ TOii Vela Evros tit;
5TUAT1C.

5. '0 Si Paaaii,g Era na(2aSQop.hv iTern TGIILV iyyk 7TOU il(30045TI iTiQCCV Otya*`Dal, Vvcprly TO) 'IOAVV11 %at To) SE11T4q) TO) 0086QT xat ataag

100b

iv 'Ircata hyaysto OurniQav Ow Skov Itaexiatou MOvnig Oi@a@a tcu vt(i) ai)Ta sIOAVV11, Tex) Si eioS(;vod thryaTicoav %al/TB MakaTiCITa. Kat itaik0Ornov iv If)

rlaaEL xat aricpav(kag aim* o nathQ vOiatt) yattou, -ccaviot toirroug xat Pamkits `Pcoacticov avaSibtvvat, Tip' Si 011yOLTeea TOT/ MCOLCCTgaTa TCp 006e070 xat
bEOJTOTTiV ACEXESCO4/0ViAlg EV017ilurlOEV,

'0 Si fiaaack lwavvrig

6.

10

ivErOOtilg CCUTOV to 3ta@liarllict.

Ith ost1c(y(0v 0615 alivoixov

tw !Ail/ 0.61-LaTI, xat [Mau O601.0OTOg Tpaxrlaos Ei,stSiig,

14p6

x601 rIci

157COMPKOUGOL %at

Tali; 7a014441.01/g dog &mac zgvatru-Aorrag !Ant T(Tyv acrteayakwv xaTa@Eottivoug

.gzovaa, 64(oug 7aatiig xat p9azi,ova; )tat (nova xat xEieccg iNietpoug xat Sax/lam); x42116TakA081,61.;

7{41i,

Tip/ .761001V i)X1XICEV T011 01;41,C(TOg (117041,476f %at

15

2TOXO

Big to COLOV toTapevi iivig Si xat xEiarl xai 6tvOg xccrOtataatc xat Ocfraakithiv

xat OfTeirCOV airrhatc 11E6Eu-rani nal/Tammy cbg Eno; xubcclov Cindy. ,'AV
tecrcraQaxoati) xai, O'Tacraev aaaxa."

Toiairrriv ovv iSi0v 0 6aollizi);

'Iwavvrig ovx iplyri Tal5TTIV, 0Obi TO 3TIVOCTIOLV criryxottog Tairrng iyivito St?) xat
ZI.uc(nig

povai,ovaa

i'jv

20

iv ivt -a-6v xoyabvcov tou maa-tiau. 'IS(;)v av 0 Paaulik fiPotall-

-(911 Itiavat iV 'ITCakt iv Wig TOT) TIOlTQOg 661.101,g xat filet rip( T013 703(TeOg CCOT0ii,
T015 PatialCOg MCLVOUi-6, 0109yiv iXO.OTO: H SE Pccatkig O@Ctiou To eittEtazTOV

101b

TVeolATIg CaJT015 ii(301A011 olfibfla0"Cli Ex 1.11601) OLOTColr 6 xat nnotrlxrv. 114tvaaa

Etg Toi,g FEvauttag Tor, Faka-raw %at Sracioaacra Trly avtrls eutariatav,
fv.(EQ(-0v

!ALFA. Taiv

25

67erat. rli; 7CAECOg EV Mit TC611 TECETCV(Olf %11MOV saulitag X6QIN O'OV rii yu-

vamovt-r(bt, tai; ktoykthaaaig, xat airy ?a(yoig veoic, oi% ano Tot) JtaTeUlta OTV.01)
iviyayE xat noOg ilnd@CCV tiliwtV ttiav Totp.liaav-rEg xai, of rov ralatifi ItQOLS70VTECZ

EkrEA:O.OVTEg xat TqI CttylUXCI) Tal10160OLVTEg, grriio3; avtrly Aa(36v-mg Tip/ ae-

@aka ibliPTVICCV xat MAVTE.; 51.001.17AVTOUV &nip/ xat Sauktylig nemExiivauv (14
Oawao-i5v ivvoilaccrrig TO
xugiav airciOv xat SianOLVCCV. Ot Si rile 1164w;
Sqiiaa iani@ag rjSrl statalaPatiaig, Tp ZoyaEv of T0c) 7CCaatiol) 7C6VTEg IICOOVTEc

11 elicollitcrEv P1115-16 toux-raol,.; P : li denti 111 26-27 tit yvvo.ty.(ovi,-niot P : Tat;

-yuvatzwvittut Bek.

www.dacoromanica.ro

30

LMPARATUL MANUIL PLEACA IN PELOPONEZ

138

XX 7-8

timplat, erau foarte necgjiti ; si neputind rgbda insulta ce-au suferit-o din
partea genovezilor din Galata, se gAteau sg nAvaleascg si sg strice proprietgtile for din suburbii. Impgratul Manuil insg i-a oprit. Dar impgratul
loan a lost multumit de intimplare. Si era o corabie de transport foarte
5

10

15

20

mare a genovezilor, incarcatg si stind gata de plecare in Italia. Venind

vintul de miazg-noapte, ImpArgteasa a intrat cu cinste si mgrire in corabie ; si ridicind pInzele, au ajuns in Italia. 5i dInsa nu s-a ales cu altceva
nimic afar de coroana cu care a fost incoronatg, spunInd ea si aceste cuvinte: Mie-mi ajunge si aceasta spre mgrturie, cg am fost si sint impgrateasa romeilor ; cit despre comorile de zeci de mil de talanti nu-mi
pasa" ! Venind la granitele provinciei Ferara si oamenii de la conducerea
acelei tad aflind, i-au iesit intru intimpinare cu fratele ei marchizul si au
petrecut-o ping la palaturile vetrei pgrintesti. 5i ea a mers Intr -una din
mangstiri si si-a ales acolo sg locuiascg si, inchinindu-si viata lui dumnezeu, a trait ping la capat.
7. Impgratul Joan insa a trimis la impgratul Trapezuntului. Alexie
Comnen si s-a logodit cu fata lui, Maria, frumoasg si la infgtisare si la
caracter ; si luind-o din Trapezunt, au adus-o la Constantinopole. $i patriarhul Iosif cu obisnuitele servicii divine i-a impreunat intr-un singur trup
i ea a lost proclamatg doamna romeilor.

8. imparatul Manuil ridicindu-se de la Constantinopole cu

trireme foarte multe, a coborit ping in Peloponez si, supuManuil it
Paleolog in nind pe principele Ahaiei si punind mina pe ceilalti urmai
Peloponez.
coborftori din stapinitorii veniti din Navara, i-a trimis is
Constantinopole ; si despot al intregului Peloponez 1-a lasat pe feciorul
sau Teodor. La intoarcere, s-a intilnit la Galipoli cu Mahomed ; si acesta
atita incredere a argtat fatg de impgrat, incit a intrat in trirema ImpArgteascg si a stat cu impgratul la masa ; si dupa ce impgratul 1-a primit cu
foarte multe daruri pe el si pe cei ce erau cu dinsul, el a plecat. 5i triremele cu impgratul s-au intors acasg cu mare si multa bucurie. Si locuitorii Constantinopolei toti cu patriarhul si cu sfatul tgrii i-au iesit cu toti
intru intimpinare si cu urgri si cintgri 1-au condus la palat ; si ceremonialul de intoarcere a impgratului s-a implinit.
Plecarea imparatului

25

30

6:

au ajuns in Italia: vz. G. Sfrantes, 1031, D (G. Sfrantes,

aceasta fuga s-a intimplat in

august 1426,

cind impAratul

I, 125), dupfi care

Manuil II

Paleolog

(1391-1425) nu mai trAia. Dupa L. Chalc., I, 192, 16

193, 3 aceasta a fost
prima sotie si Ana din Rusia cea de a doua. Stirea lui Duca e insa" mai Clara
cred ca e cea bung.
7 : Dupa G. Sfrantes, 1031 D si 1032 A lucrurile s-au petrecut in august si.
septembrie 1427 ; cp. si L. Chalc., II, 219,

Vz. G. Sfrantes,
19 si 202, 21-203, 13.
8:

I,

11

si

G. Sfrantes,

I,

123, 8-17.
I, 172, 21-173,

99, 13-18 si 111, 15-112, 18 ; L. Chalc.,

www.dacoromanica.ro

A.3A. 0A 59

91

moist YNISNVZIE1-0D2111.1.

svDna

S-L

XX

A0A1Do3X9CLq3

`nolpinj

Da Aon. ito1

a.

1DX

72711011.1.

0636 531A

1.1.T1

01A0

6E1

945GbD1DX DILA'Al

A14,1

1DX 11001AS3dD2

qT1173X A13117345

AD0111031L9

ALI,

7?1 AC01910

731C

1204:31C

5ct310.ong yLsuloAnw .A.30a1(mx 0. pg 931t1.073g 51tAA994. 91 59A0A3A

.131733g3u9 AFL. 39 Di rniood) Dprtoacto 70111 5913A 51.AvA3r1031.c9, A071 `AmilaoA3d

731310

rion.oX 901 1n0rt31(E A3

5mtoi?
500111A3

IA99 5

71)1311

0n39
X14:672 '01/10
1DX .03,101.

A3

SIAA
173X

limp(

1011

173X

Ski

D1101

10.1

531ADD(1)45311t

/U1

001

coma]. 523 `Aolocuorni

uo

Dooro.oloci At01

(1C

.7113 1453u 3g Acooanatg,

5101 5101459

3g 5mO0d 501A10.093A1C A30,1(1t923

CAW

A003313 73010A72q453X

A3g11111

13%av,"

173Y

ALt110A

51101038 A3

LL

aotAy

frrynaie

5D1X(5701C3 AC01

Amo9,530

79.0a01:13

A(01707103d 3A3

131371

39

oirvoall,

`591Acto3E70ojj

.13

13y1)3x 1DX.

137(oluton.
173"/.

pox

73ot10E03g

.8

(i

5(L3y1ond

1DX

5LIAA9mi,

Lxay

5731293

51LX1151731:

91t70

531A9A,73A70

Amprimd,

523

501A0.0'131C1045

7019
C131.,1.004

A(00.1LA.01)

mtirmA., AlyiroT
A3

A.L,L1DX AOAD

91

173%

-11A7319AMX

A(011.031(3104531 513 A3

9E72 50731(91L90A11AD1DAMX ACW

5736191:12

17YX

mrixAjoE

A.91

Sctoo 5ctoA9A.o3i 59.91 x3

34111ACID

570110XV

A1D3a1poi 1310.:

OZ

Snvacatg, pox

01C9 X 541014513

AApgD A3XIIA72
5113. 5959(uoN 511.0A3TiOAD1DX
Amicrourtx A91 Aolct In.)) CI A.045039930 ALt101/p3g 5b,c70c
5739373Arlica 3g 20% 523 `AiyounolyyDN AmLiait (In 137190X701A1

0A11A7310MOX 01[9 Art

CIA/01.),AAOILOy3/1

1DX

roloorO

01

.110.9.3OoklAA70

3g

511310 A30.111173% 5072 91[01(311 0.01MA A

523

513 A2

Aku(tr) r,Ap

A9ALATIOX

)3.8113Acto.. (1oicp) A7J1510N Sia

ALu.

9 51tZapla1rac

5PY7D7)d

573,0319

01

523 A10111A9A0.0 51i1913

A.13.0.yi.1,

Aou AcoOlPormori noctowa 13x3 Alp. Aintolo o110911364 1'3x (in M30
730130 01 A0i73y 51A1 511,0) alytic3Al2A3.00

0.

QU01

aortawo

1DX 531/1.90.73Ti 20 51.11 S101t0113All, -331.C3

531mA1Loar A9,o eol kby399 411113 5 (1)1.03YADT1

Ami Ampirooir 5La
0451C 531A/341.113U AL1,1913 iaxpi

A7011001j

513

1.104331D3 '501731111310

00

AW1A9103101

A.419.10902 A.11.191E

Ilxiyismog

A,070.1(3013

13qA3 50A31410 523 A91 `73To.on0

173Y

5iod Siolopyic px. 5901

51304311.03ACL0

ebign

A9D

13101:03g X71371 ODZ 573 1111 5111.0131(1C

531AD1C13

A90 (hi 1.1X691oi73ns Fr/.

,131i Sarl11693

Inx AmArt

A3

cb1 13,0D73d

39 `51:10g1

1tl.4,1

Ili

lux

592

vox

13a11,1o1 LLl

A.0.0.1(1,1

541

721

5lti clog9Anq

.oimolpr

g 50-qoaoo Nag

5opood d

Rop3d000 Una

II

TZ-OZ 51DIDI3'tis

www.dacoromanica.ro

:PH

9E01

0A11A74310AA1)X

513 9111A91.0?A.1 (01073

pax

5?

mg-

13 5136111a1 A9.0 t21

173X 10

AOg0A701/3 AO9A4

au eopxynit

tii

9 Sct3Tio73d Acanro Acto

31tylt53

MilycxActo 3

'pax A3

51011)13Y1I

.d

170X,

-31/3

0E

MAHOMED I IN LUPTA CU TINEIT

140

XXI. Mahomed insa consolidindu-si bine situatia din *tile

de apus si nelasind in urma sa nici un motiv de tulburare,
trece in partile de r5sarit ; si ajungind la Brusa, dup5 ce a

Expeditia lui
Mahomed I
in contra lui
Giineyt.

10

XXI 1-3

restaurat cladirile darimate $i arse de Caraman, porneste de acolo spre

Asia. C5ci atunci cind Mahomed a venit la Constantinopole si avea de

luptat cu Musa, Caraman ridicindu-se de la Iconion, a venit cu putere asupra Brusei si, jefuind-o, a scos din mormint osemintele lui Baiazid, tatal
lui Mahomed, Si le-a aruncat in foc. Caci insusi Baiazid tAiase odinioar5
la Iconion capul tatalui zisului Caraman.
2. Coborind in Asia, a g5sit pe Tineit marit foarte si trecind peste

orice marg-ini ; venind la Pergam din Asia, ii anunta lui Tineit sa se

retrag5 din partile de acolo si sa lase provincia. Tineit insa nici n-a voit
s5-1 bage in searna, ci Si -a pus cetatile in siguranta si sedea, ateptind
intilnirea cu dinsul. Mahomed insa venind la Cime si cerind cetatea,
15 caci cel ce o Linea, era pentru Tineit, au luat-o cu r5zboi si pe soldatii ace-

luia i-a trecut prin sabie, iar celor din partea locului le-a dat drumul.
Plecind de acolo a venit in cimpia Mainomenu. Si era acolo o cetate puternic5, numita a Arhanghelului ; iar turcii i-au schimbat numele in Caiatic. Dup5 ce a ocupat-o si pe aceea, bombardind-o i batind-o cu foarte
20 muita putere, a venit la Nimfeon ; Si luind si Nimfeon cu razboi, a venit la Smirna. Dar Smirna, Tineit a intarit-o, cum se cade, cu ziduri si
a pus in ea foarte multi ostasi si a facut mare preg5tire de arme si oameni Si de celelalte unelte trebuincioase, iar insusi a venit la Efes, lasind
pe maica-sa i pe fratele sau Baiazid gi copiii inchisi la Smirna.
25
3. Pe ginerele i robul sau insa, cu numele Abdulah, oamenii lui Mahomed 1-au aflat in Nimfeon, caci dinsul avea paza cet5tii ; luindu-1 1-au
dus in fata vizirului Baiazid, adica a primului sfetnic al lui Mahomed ;
acesta avea mare putere si trecere, era asa zicind al doilea sultan. A fost
rob de al lui Mahomed, dar pentru serviciile lui deosebit de mari 1-a pus
30 gef al casei lui. Si cind Mahomed era Inca in Tracia, insusi zisul Baiazid
scrie catre Tineit : Daca vrei sa fii domn al Ioniei si sa n-ai din parte-ne
nici cea mai mica suparare, da-mi pe fie-ta in casatorie legiuita si eu iti
voi fi ginere sl to mi to vei face socru si atunci poti sa stai f5ra nici o
grija in domnia ta". Tineit insa voind sa -Si arate ingimfarea si trufia in
:35 fata aduc5torului scrisorii lui Baiazid, spune catre Abdulah, rob al sau,

care era de fata : Al cui rob esti ?"

XXI 1 : Caraman : adica un urma
Iconion ; vz. XVIII, 9.

2: in Asia :

Aidin ; vz. XVII,

adical
1

Asia

Jar el : al Mariei Ttale".

de al acestui intemeietor al sultanatului de

Ionia de pe tArmull .apusean

al

Asiei Mici gi Sultanatul

cimpia Mainomenu : cimpia Nebunului.

www.dacoromanica.ro

1XX

E-1

SV3fICI

.ixx 0,

3g

VI2IOJSI VNIINVZ111-002111.1.

13T1cloX9TAT 731

morri3gcto A.30012:94

5134

7b632t

ITT

51u 5o390g LIAO Scoym, 5no116l3r)9 1107 Akanara

701 Stu 5)3(N .L00 197 A3 16,1 llo(poll
Aq-).Gy

9.3.4.n91u3bp yrx laau 9.1440.0g7)a1)3L ninrilirlogolgo )?ornt aol A91105931 -7)A1)

59D(p3A A3.013X3 513 Arifyvc 13.3273193 0 6704 A1011ria9N 310 0 1399.9X9N 513
19%

pl

Aly0liclOMIA7019M0)1 A(110.10 0131A(0/11. 919% (101 41.ionv 59693t9 orp rtcyjAoxi 513
Anon96ll A9.9 1399Aa9 301(U19x 19% 5991L19.yln1( Aktaau 19.4 91 93..09 (101 914911 -

rtca 596193: (Ica. 1399.DX9N

`11;1.,

57)D111oxnA.9 X3 cum_ (Lod)91 16a1c A3X(OpanI1

11.131/701.1 3.011eMCb31t3ILM 31011 A3 d/AOXI, A9.2. 9019it 0,01 SatAqtait) -931

694 591p
A9rina

.g Am.0.1(319x 39
MAO .131ACO9Liat mpg:a

inx inArGbp

At01 13x3

onaproocbotst

)?..t

bi.ov.

A.?

Ani)Xamc?

173%

13r1a0x AT.0,10 523 Aulic,EN

`1(.L3MIL

573C411131(01C

A3111.0.7?%3

3X9317nt 19%

7119%...03

OI

0, N

50A3119X39%.3 ALL1

5.90t,utt 01 ,Aoia9,0ad)

273x,

opal

5t(1 5)310v 13nAltr1 eh' 1113m5I inthombaornt

1(A3A15,1 39a0 01 A131tMaloir 50A3TI109441,1,

A3 arr17?ka311

Akta.

96109x,

369:3 A91 71113MIL 31AntArL1(D/3T1 1Tht.

Saol

41Anat9.
At al?A.

5911y2t9 0.01ct73

A3T1

1.011,113

(9)
134)1

0,

3g

Ink-

Ac01706% 7019 A91

`31(13A7?

Snot ?g

0:1P0

5cto1ocoL4 A.3Dop6nco1(3 59691w, ,g 430.13%3 A3.0.1(1.1. 513 A91 001 -111JN11,0A3TI0MI0N

'AOU ARL ,9 237(.3 Aoloaoacb Aoorao 01 (LOX (1.01t3A.AnXav `A0A3T19/,31( 10 107L6(LOy
?g 1.t.ki,1731/13N M39m119A0113T1 0A13%73)! AQ,D ll/opyit 137-I10Aa9 pYx. 510ri91yooax9

ATOyna A301,t
*M3A.69.111K

013 A(r)1(D

.A01th11C,LN 1D% 91

Aaincbri(IN A9.9 ibriRou Amdny A3016,1, 513

`A.13m1).7-13 5(9 `31[361L3 51301.)1131 1/3% 5(1010131(1C Awl AC01071110a10
41(9/31-1 Al73.7.A9J3 51399111013 1)19 31 Amico 113% A07agM2 173% Amo313
513

Alm, 39
173%

A0/13%/10A1) AC0(1.314.9/J6701C 9 `1l;1,3A15AL 593.rpo 513

73631

A91 A9C1)1t391? (1.01Q70 11A101/9ll

113%

A.9j, 39 A9agtinA,

531A969,3 10

001c1.73 173%

601 :13110.0X/3N All

173%

Ao.o3cbg

Mi

301(11, Am7L.11(919st

4i

1111

DAN..31 A? 11M111-1K 1310731/%/..3

A01(4o9 A91(aogay 11D1i9A9 513 01 A0173chricti\I

ol?A, )319,G)

0,01 `rtojo(Load) AoA.94.1.p.c70 4091110706731t-

001 .10(L0X13N ALI 694. A? b19(10?

501(aov 6704. 3XMAX9. 901 -73N
%vole
`13710.0X 1(3? M1 919 41 M39(1.074631C9. 901413 M/31(009 A.39419311X 731A0b39
aono aw.973 5919.y 3g 9 51304 ball 111.,)01 113 50140 A.3 ax9a0 a01 131'10.0X73N
131:1796/ 5961C A91 .11,,L3MIL la" 131(aod f1.01 173A13 39 A.0169% 591Acoi 14.ri A13X3 A91
531 era 111.131/7311 `11.4).n3j

onic
199 lop `596g7ita n9 g

`Apill, 59g 1071

701A0X9.1 A914096131c

llo

')31AnT13A.1.1,

Ar1A9cbtt633L9, AoutcpA.?
5w.A.oXay3c9,

TT

9z

11A..073.0371

5963.3.9.3g 59A.I.A1a9 59) 5o3L2 A132:13

ilaY. 751399

it 111

A.0.041.1.

'93

`ao199

IlAmA.nic

lon3d 'd

A1.L1

Alp nop.raao

59113 5963.01.431: 1191,LA34 117% 3101%3

11pA.15AL 39

ACry1(36.

not aoloiriox.crxmanc

13431(

mans wvaun

111.3A111

d II iT

cloth

pax 9.92 -

093 Som.1116399 Am4919

Thourtlig Ayi Arryt091(9 aa.tan lux

13

rm. tqacign,y a0yao9

0, ?g 5lij," 5119
:501(ang

it0A311701916131c

5you 1,4919.9 SoAru,"

(19,194

9 ?/31PPv II OZ 5DDIp031

www.dacoromanica.ro

OE

d : 111Ing5norX731

(1901

9E

142

TINEIT SE SUPUNE LUI MAHOMED

XXI 4

Tineit insa : Si de ce neam ?".

Abdulah insa : Din albanezi !"

Si Abdulah : Mai inainte am fost ghiaur, acuma
insa-s musulman !"
.Atunci Tineit spume catre mai marii sail : In ziva
aici
in
fata
voastra
a tuturora, iata da'u pe fie-mea de femeie
de azi,
leguitA robului meu Abdulah
fac om slobod si de azi ginere al meu
si unul din neamurile mele". Si toti care erau adunati in sfat au aplaudat
pe Tineit ; si acesta deschizind gura, a graft catre trimisul lui Baiazid
aceste cuvinte : Du-i veste domnului tau Baiazid, ca mi-am luat ginere
pe un albanez ca si el, pe un rob cumpArat cu bani ca si el, avind stapin
un domn tot asa ca si al lui, mult mai attar ca el si mai cuminte decit

De ce religie ?"

10

dinsul". Trimisul a prins in(elesul cuvintelor si i-a descoperit domnului s'Au

intreg cuprinsul for ; si de atunci, acesta avea o furie neimpacata in contra

15

20

'25

lui Tineit. Cind 1-a prins pe Abdulah la Nimfeon, a gAsit prilejul care ii
trebuia, si i-a tAiat testiculele si 1-a facut eunuc.
4. Ci sa ne intoarcem iar4isi la firul istoriei. Mahomed adicA venind
la Smirna si inconjurind-o, a gasit acolo pe marele maestru al Rodosului cu trei trireme, recladind, chiar in contra vointei lui Tineit, cetatea

pe care o stricase Temir. Cind domnitorii insulelor din jur au aflat de

sosirea lui Mahomed la Smirna, au alergat cu totii intru intimpinarea
lui pentru doua motive mai ales, pentru firea cea bung si blajina si
puterea cea colosalA a lui Mahomed si din cauza firii viclene si hrAp5rete a lui Tineit ; si atunci conducatorii celor doua Focee, unii pe uscat,
a Itii pe mare, Carmian din Frigia-de-sus, Mandahia din Caria, domnul
Mitilinei cu trireme, cei din Chios si ei cu o trirernA,
cel din Rodos
chiar era acolo,
cu totii s-au grAbit sa-i fac inchinkiune si sA contribuie la rApunerea asupritorului; si pe toti i-a imbratisat cu bucurie ca
pe niste frati. Si a stat zece zile, de s-a razboit cu Smirna ; si cei din
insule i-au dat ajutor de pe mare, pe cit au putut. In ziva a zecea a
iesit mama lui Tineit cu sotia si copiii lui si i s-au inchinat lui Mahomed,
cerind iertare pentru greselile lui. Si au predat Smirna; si el luind-o in
primire, i-au dArimat in multe pArti zidurile ping la pamint si i-a risipit
o parte din meterezele si turnurile si i-a lAsat pe locuitori sA sada
neapArati.
4 : Maestru : vz. i Joan Cinarn, ed. Bonn, p. 188, 11 : Toy sot; v Ilcacuarini
iyea-rayra [miaow, Civ Thu-d.ou ticeto-ropa AUTiVOL Ovottetouaiv conducatorul cavalerilor din
pe care o stricase Temir : vz. XVII,
Palestina pe care latinii '11 numesc Maestru".

2 si 4.celor douci Focee: Focea Veche de sub ascultarea domnului Gattilusio-Paleolog

din Mitiline-Lesbos vz. XII, 5 si XLIV, 7 si Focea Nou5, unde genovezii sub

www.dacoromanica.ro

IXX

VI210ISI VNIINVZ1g-03811.1

SV9f1C1

'V

.nom)30

0,

--.--

.5o110304217)

EST

-o

pox" nolou ,!5n.on3A.

fonnogny .N moi" -nrc
g
.5pvtognv ,timpaH A3111 a0,0d10% aim} .,`.57323x9lAkt

39 .1113A.I51

5732011"

Q 3g 1113A111 5061t 5901 S70Apic0A.311 aolnio A1.011Cb

,Aoz AILA 3g ..5on.70ri1(aoortori
Aompitanox
As)adtpu `morin. 0001 111(0910 Alp. ALLT13 73A04 Alm," A0133)111.0 rill 'ADO

A)op.

513

10% /106d7110A. 01172

39

ALs1,1

5coautoi .A3x11613 A0y13A.A73n,v,"

5c1o1 54.0kolt

A1271003y3/17? AcadllIDA. %3 A101

'dm

A7317701C

3(11CLy

Aog

92

AI11

301

1?173%

syyvc

O 9

A37-1031A731r3

131i ATO,y3 513 A73A.6C),TI3

5oA3T1ylo1.o31Lp

Aoilimpoaap

50) -13%3

A0A33%3 173%

A06310)3/1 olL(L
5131Arto

it `013393 At-pd)oncuo A91 run-Logi:Iv 513

`A301,53*33

51301X110AQ.3 *A01173

57300101

57)191(%11%1(531L AL,11073

*00111313

A3151213

13%3 A.01

60/1

-110X0N

amp

1101 13TinDX)3IN A3 1. 1i

AL,11 A.11(133:1

73A3Ti

pig

on

ACOAll

Aomy SLu. 5mar170nag

`Aompo

1?142

lim511113 531A01C0 A03,0.3

173%

7311210.0134

A1,41

1931

Sp AlotAlApup

91 -ogancn.
A9X161.01.11( 1141101

/3111106314

SI

A.7311 01D1

Apo aogoda A(123 ingaipai 19161 nimtoriogoxioAp 91 `A.01600aGb 01 706101C 1101 -31
attai 'itoDod) pox ',sal 501A.0/30 1101 '2113A1I1, 3101 10 A(OI 1a31L A(00Lt 53A0113A4
531A007311

01

5001 Saokoy 73nt3119 -

Alt 3101%3 A(K1)301 A101A7A -00111:02

173%

514Q21 513 1t01 5121

173%

noyclog

'1L0A13%3

.0.01(17)

39 A.9o1X3x.

513;c60 1101073

5c1,01

519

clop `11;!731),.7)11 110

COl (b)OcLx

5(1) `ADA13%3

A.0107i0

mthitloanc col aiaax,

'11.1,3A15,1 AO:Aga

`A01730brI(LI\I
17,

,,A0m3x3

o:))31.0

AltiA3pr,

/t10.91to3g PaAoXA

A003310,011A0oCto

MOA0gyV

rnioin 5oe1t Aol yraogan?-

A91 1113A1114 10 `531/213T?log3A(113 5)310/112 91

531A7311

Aoqri

chi 6114 ebloog X010,0011Vc 113% (01011 A011101 A06300.31(3

A0a3140 pox 70/t2 mo1 m01i3 ,,moA3Adlito 531Ano1.2.ri12d)na

XYX173A(1A. A0111T19A,

173%

Og

01 A0AallOA731C 1X3%
3 `ioXon 20 A37-1 pog
`41.30 10 A201 A03173%100
L2 `511 2o 39 pig `51Aacomo6t 9
con9
9
AlpT1873)1 5111
`SplAnolb
57)2.Zn1m0N `5131O7)N 9 512A1Rni1ix 7019 6no)3O1a1

lo 0.027 pox.
molt& aoicto

pup)

1101 137iCLOX0N 173% 7010

7319

to

'50)3611161

cLogod

pa)c ActrioogArto 7)1(303 5111

1119%39 A30161,3
423.012AA1% (1)).

41,1

IL

al211114

Lap].

pox 51.o1 573moZpr1oolr

3? SQ.01 5m5o.2.1plo
OT 171AO7(3

lox9 :d

591910

'pan

..5n.w. -070r72

5CLOAafp

1101173

'ACOATth317311L3

molt Lori

AmX3

II

Z,Z

Acopoxmo

ill

pox -39ooic

A73X0/036Dll A00

5)393113x 5(02

511,4 111

Slurp Agropex )q '5(1060

d II tg

10

1101x .1

-.1td3V

isauouw

:1

ac9x d

uoloonpuoo !nun elsopod neane ul oiquop:Ixo un alums] op

FJou .7A 'AXX .17
'urvitrinD vniviyuvw : eo!pe auin ll iolsaou !op poloptuolui ap oluuelins .zA) IIIAX
(6 '02E3 lUt3DA pull) no licaunD nuane op 11.1ains ap el la alms-' -!insunfuau

www.dacoromanica.ro

Sg

mcni3you All.,

Amtiolux 'Sctolx9ocbiann2

:Iscipos

ling

pox 523

173X

.no/upona pox

pox 5200x31

`13rin.0X7ai11 53111101173 A1.0126C,OXACLD AC01

51129131

53107)1171) 513 cyx.00lhc -

10 A(01 A0701tA, poR `51),0070look6L A3

1L,L3A152 A(lD 1%1DACIA,

.M3A6c1.TiK 17)X A(9031(73631C A14,1c123

57301)1011 A(1.0 573a3Ti1,1,

173X 531/11100120dY1323 519 A9110M10 173%

001

'1.31(3

(101

5033131110317Cr%

.5n). 5co)orn.c.op 5q) 5ctodyt3gfp '0213031t01l,

073060,713

173% Alb

OE

MAHOMED I $I CAVALERII DE LA RODOS

144

XXI 5

5. Mare le maestru ins5 era ocupat cu cradirea unui turn,

ridicase mai bine de junoptii a poruncit turcilor
Si 1-au darimat din temelii. Dimineata maestrul vAzind ce s-a intimplat
Si supgrindu-se foarte, s-a dus la sultan si vorbindu-i mult, i-a aratat cum
cetatea a fost zidita din zilele lui Atin cu cheltuiala Rodosului si, dac5
nu-i va da vole s5 fie recl5dit5, vor fi certe intre domnia lui si prea fericitul papa Si va veni mare putere armata din partile apusene si va nimici
o bung parte din domnia lui. Mahomed insa a ascultat cu blindete cuvintele lui si i-a rAspuns cu multa bunAtate, caci invatatura si pedeapsa ce
le-o dAdusera scitii, stAruia puternic in sufletele turcilor : Eu unul, parinte, as vrea sa le fac crestinilor din lumea intreaga mult bine Si toata
cinstea sa le-o dau ; Caci aceasta e menirea domniei : celor buni sa le faca
bine si pe cei rai sA-i pedepseasca, dar si de binele supusilor trebuie sa
aiba grija. Caci venind in partile acestea, am gasit multi din musulmani
care ma indemnau in mintea si cugetul meu ; si ei imi spuneau : Desi Temir n-a facut nimic bun in Asia, totusi prin faptul c5 a stricat si a 15sat
in ruing cet5tuia de ling5 Smirna, a racut o mare poman5 pentru Ionia.
C5ci toti cei pe care ii ajungea soarta sclaviei pi slujeau locuitorilor din
dobindeau libertatea ; si cei ce calatoreau
Ionia, se refugiau intr-insa
fie pe uscat, la rascrucile drumurilor, fie pe apa, plutind pe mare, toti
ajungeau in cAtusele sclaviei, prinsi de vasele piratilor ; si era dusmAnie
neimpAcatal a fratilor cavaleri cu turcii si pe continent si pe mare. De
aceea i1 fericeau pe Temir cei fara de dumnezeu. Si acuma vrei ca eu s
fiu mai fara de dumnezeu ca acel tiran ? Nu pot s-o fac aceasta ! Dar
facA-se voia ta, si ceea ce cer turcii sa ramina neclintit. Iti dau in hotarele
Cariei si Liciei loc cit vrei, si pleaca, cl5deste orice cetate vrei !" Atunci
marele maestru auzind aceste cuvinte, a grail cAtre Mahomed : doamne,
dA-mi o bucata de loc sub ascultarea ta si nu ma trimite in tari strains!"
Iar sultanul : dintru ale mele iti dau ; tot eu i-am dat lui Mandahia
tara ; si despre asta sa nu ai nici o grija !" Cerindu-i tin ordin in scris
si primindu-1, a plecat ; asijderea si chiotii si lesbienii si foceenii, toti,
primindu-le cererile cu burfavointa si implinindu-le dorintele, sultanul i-a
15sat sa piece in pace.
Cavalerii

de to Rodos foarte mare la gura portului

zidesc un turn. matate. Mahomed ins in cursul

10

15

20

25

30

19 cei... 20 Ionia P : Iondenii care ajungeau in starea sclAviei Bull.

5 : sciiii: adica fatarii lui Timur-Lenk.
Caci toll cei pe care .a.m.d.: adid,
turnul era un loc de scapare pentru robii crestini care fugeau de la stapinii for

turci, gi un izvor de asuprire gi jefuire a negustorilor gi calatorilor turci din partea

crestinilor pirati care isi gaseau sprijin 5i adapost in acel turn.
i -am dat lui Mandahia : e Mandahia Eliez-beg de la XXII, 1 ; vz. si XVIII, 3.

www.dacoromanica.ro

svpna

IXX .9

.g
111311019

5D1.3T1 3g

aco1924n11 01 591.oA3A.
A(1/113 27J%

500k

1g

At!..1y,

amiciAnri

VNIINV.ZIS3-.0DnIL

110%

5co3 01

`5n91,319nolo1

91,12

A0.034

13

13

0t

`0170110%3370 113 4594

5inX3ult AO/1

0.

312

A113i11.1?

1101

pax

(101

piappl Lori

A(11-)gi,,3g :9

5Pa (101

.:110L3libg011.10AV

n.oiraloaialomari

TD% 13'1111)009'

A9190;1(r1t
I

131190Xqx 5opf:hr. Aco60) 50o1 5(tokoy

700(301730% 11. M01 AO/0%K 731391731C 1/3X

H"(9).

cicol

59.0/ml 79(

51131

'maga

5X)1to113A (101970

511.1

(701

3g 3..31ic10b7Jw 919

A91 raori3A.LI pox

kui igo(pg

A3

1.413A31111131C

Aoloctoacb Ltoop.at'? A?

aogod, Inx,

m)i73ri0)y7na2 5111

5131 Ag1i3A14, 5E9 .1101010

5(4493

7343

'11.(101111h

5/)91,14731.00A,139 A303,{11 513

733911 1)3% 17313.09.3V 51TinA(l,g IA,ypAari 911) 731

50634

A04.0

ALL

siox .510)03,101 Andtiaa ?up g .mo0073 5x9c)oll

11)1t00 nynqA9x9

`mk

Acorlogono
r101 `5oA3711y 57999010A11 10141.73 631E0 191

5917(..aA 5)109,310x

5131

11O1SI

C101C113

-001111

01

a3193.c g3 A1iTi0yC10 1)31113. '19131 5101

(101 cu03199x 51onaa1191oX 5oacog9pA.3111 pax
.5Ori110rcb pax 094. 01 Stu 5701'n.ori34.1,I.
AOlq ,./.C301 '1193 91 50.01 5c10103% 113134.0303 1703% 59.01 ,-10611101e `A.1309111 9y,02

Told

51701,

pax 91 901
5101401

ACOX69.13

11.09N13L(1 A063chl1C10 A13g

A3711

-172,0939,31D11A.39o1

AO6C13 59,016yoat AC01 ACOAX:1(C10011.0A1

173%

5-91A.0A.06106)1t (WTI

palt n.3g9,0 A.91010X 911399A613 9

1736130.1 pax A013236 170A13da70 91 AolAXTyou 01
.5311013

Atp.gya, 094.

13

11.3

611:113J.,

it

11A69.7.13

111

A3 5101 10363111

AIWA

ibloy,

pax `Aaalonin
91(r) 91 -mg

91

DA.ri n.oAcootiLtAxi

Lli .7-52m0i, 20 a?A, A3 1.1,X91 5)313y/tog 53.01 5131(01 :531A003X110g 531A1* 513
0M343 531AoAct3da70173x 5)3)630.coy .A0AXIXA9.13 pax 20 A.? .51099101 .91g suatA, ;pax
91g 591bn31t n.? 63 11,9970 f1'531,t03' 771g AC01 AkomoioLly Aorpioxv 1531.napt I1X91
37L1to.

it .509101E02

57323yclog 01A110.1193g3 1nX

1.1.1191041 /01311 A011 *A091011.0,1,

31?

13/00g

11.01

173113 311

.17391.1101L A111(11 c00393&31.

rpicom loo

530.072 A.0631 0101

pax

AC.10

OR

11)%

0c) AN

:(1,0h13%3

91 7i/6/31 M)1

170T11

ACC31:i63.0j.,

clSol

A3 31.

,A;N

01(101 .9 511,d3912 '61.1113a,

1018

1101A.X2611.1

109 A0111r0d

6)0331.c1,1,

01901

11,11.1170

it

5ry1Xay `Aws91 109g `13^U1.0g

319j., 9 5)1411 do)1optiari
3.0.1(313 `Aoobilogowio 101030 13y9,0g .Aolnktou

-A01(13y99)2
11)%

Datix

01316XY/03Ti0

41'01636th A3 31

AC01

A3

5101 510109 57o1dox 273x

5130au.coA3 50.oa 5aoA.9y 5(1019301 3%11523

1031 Acoa..

914

.557x0333
ii.Latatocoo

Alt10 3 Ao99n.0

0.

4x

n.39(tior1
Am0P-K d

5060 pax

`n.3.0.y1L172

A3

11

Solorio pax.

10

iolx lux

5copl9p oAarb?agoodu5

`mpr13A,1.1,

Cp4.12%. CkL

59g

II

LTZ9-0I

www.dacoromanica.ro

1J1X731A131V

t5p01,L11y 3g

-901

pax `51370xcoo -Azni

lryx, Sung-ALL:pc

1A.14.1313

81 5rtoi ;d* 1100101)

Z5,,"

tyri 331 51117131o170 A3 517016101ty7?

xg," Ana. A(n1i3 T1IC0g;g .109

AD1X0naq p:nt Ti 100 0/1311311 2633 aloirLoa.

.531 5701 5139111)) Acolcoa

OT

A91 .i..pin.oXaoN

3g .1gni3A.11.

p 731'1,731 pax A(r)goy

mpli341.1

ito0L91

59ar

701

P1ail1.ye3g. 0

OE

TURCII INVINSI DE VENETIENI

146

XXI 6-3

6. Mama lui Tineit insa mereu a incercat s5-1 imbuneze prin rugaminti fierbinti, ping ce ascultata fiind, i-a izbavit feciorul de moarte. Si
acela venind, s-a inchinat la Mahomed si i-a jurat ca nu se va mai razvrati, ci toata viata lui va fi cu credinta si ca domni si stapini ii vor fi
numai coboritori din neamul lui Osman ; si provincia lui a dat-o lui Alexandru, feciorul lui Sisman, pe care 1-a cistigat pentru credinta lui nelegiuita; iar lui Tineit i-a poruncit sa vina cu dinsul in Tracia.
7. Dupa ce s-a Ingrijit bine de starea de lucruri din rasarit,
a plecat in partea de apus
venind la Galipoli, pregateste
Infringerea
turcilor.
o flota in contra ducelui din Naxia si a celorlalte insule Ciclade de sub mina lui, invinuindu-1 c5, precum mai inainte, tot asa nici
la Simrna, n-a venit sa-i aduca inchinaciune. Flota pornind deci din Galipoli cu trireme si direme, de toate treizeci, si avind amiral pe Talis-bei,
au venit la insula Andros, apoi Paros si Melos si, dupa ce a strins multi
din locuitorii insulelor si a facut mult5 paguba, s-a intors inapoi.
8. Dar venetienii aflind ce s-a intimplat, n-au stat pe loc ; caci ducele se supusese demult venetienilor si purta steagul lor. Si cind prim5Razboi

cu Venetienii ;

10

15

20

25

30

vara a venit, au preg5tit si ei zece trireme si se at!neau pe la golful lui

Adrian si pe la Eubea, Creta si insulele Ciclade. Sapte trireme ajungind
ping la insula Tenedos, s-au hotarit sa iasa pe fata in contra inamicului;
si intrind in Elespont, au patruns ping la Lampsac. Triremele turcilor
stateau in port la Galipoli gata de pornire. Triremele venetienilor insa
v5zind un vas mic cu pinze venind de la Constantinopole si crezind ei ca
e turcesc, trimit o trirema sa-1 prinda. Iar turcii vazind ce se face si banuind ca vasul urmarit e unul de-al lor, a iesit o trirema de la dinsii,
voind ei st-i is apgrarea. Dar aceea era o corabie din Lesbos si venea
de la Constantinopole. Cind insa venetienii au vazut triremele turcilor iesind toate ca un sirag, au navalit asupra lor si, semnalul de lupta rasurind, s-au incaierat. Si mai Intii lovind trirema amiralului Talis-bei, pe
toti i-au secerat f5r5 nici o crutare si .pe insusi Talis -bei 1-au taiat buca6 : 'Ake livbet.) Teti ulci) lui Alexandru feciorul: am Indreptat In loc de T4) oiCti
'AXEtavEeou feciorul lui Alexandru", pentru ca pe Sisman, al cArui fecior Alexandru
s-a turcit si a fost numit guvernator in locul lui Gfineyt, nu 1-a chemat Alexandru,

ci loan vz. P. Orgels, Sabas Asidenos,dynaste de Sampson in Byzantion", X(1935),

p. 79, n. 2.
7: neouayoecliocov s4 MaZOUlat nu TOv sa-1 salute, ci rivt ii sg-i aduci
InchinAciune.

8: golful lui Adrian: poate c5 Duca, f5cInd o etimologie popular5, vrea cu

primit numele nu dupg
acest nume sa indice Marea Adriatica; dar aceasta

www.dacoromanica.ro

XXI 6-8

DUCAS

6. `11 be

wilITIQ

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

147

toil Tt tvEirc ixstLxwg ovoomika oirx ina0sto, pixEng

toil Ouvato Og xat iaIbv xat

oil itifaxovo061.aa, iiXevaiwai toil viOv artr15

nQooxuviloag toy Maxouttit, 8@xolig Sous airii) Tov pixitt, ataxitiv, 6LIA1 :t1..-

otCog ouiyitv iv min rfi cofi airroi; xat xlvioug xat Sion-co-rag NEIN xat xaAeiv
-ark ix tail, 'Otikavcov xatayoptivovg, eSerxs trly inaextav s.A.A,sVcvoect) -UP viCti

109b
5

tOU Iouolvivov, Ov %at Etc' Illy cL1 TOV CwiPeiav ILLETE<DLEI5CEITE, tin, Si TtivEht nA64311g OiYV alit) Ev Si) 00X11 EM CLV.

7. Kahlig re( tfig CevccroXiic cpclovriaag Etc thv Haw inavietii xat iv
Kaiatowtast, ae-euv otaov ODLCCEITitEL xaxC to i &meg Na Lag xat 'TUN AOLTLEOV
K'UltX6C80)V VirOJV toiv into lily aka; xitea, ait tiov airrOv, dig oil ITQc1vriv, orrao
xai gv Tfl E[L'OEIVil 01)% 111,0E 3wooccyoQiimiov Tc9 MaX01J[tit. 'Anecea; oi5v euterriig

10

Kailtovnaiwg 0 otaog, gzcov atuvakiiv tOv Tcalig-airy ary TQL4ECIL xat 8E.11.,
T'fi vipp, gv Tp 116Qo,), iv Miliq Itca,
312)ELC1TTIV Junficiag inavitFutiv.
8. 01 SE Bevirmot Ra0Orrig TO yiyovdg dix 153t4Ritvav rlv yet() 0 Soirxag
2t00 not oi3 toi,g BevitLxotg oimomintwv xat thy arlitaiav airriov cpicov. Kat xa(OEULV

O[1.011 TeLCOLOVTa,

171209EV EV w.A.VocK1)

nal*, TioV VTICTLWTC7DV (109oLoag %at triplav

15

taXaf3Ovrog toil &Tog vinvinumv xat ant t@tiwitg SExa lika RQOCIEXOVTEg TVICEV

toil VARCEVOL1 xanov, Eq3otav, KVITTIV xai Tag KinaCcSac viloovg. 'ElOoikraL

SE teuiwitg seta Rixo, TEVE8OV VouAliOricrav gpspavii:g yivio0at tot; gravoig

xat eikeka6vtic toy 'EXitalonorrov Stikaav CxpL Aamplixou. Ai Si tOtiwit.g

tclv Toii@mov tatavro EV r biLtivu KaX7.Lov7tOXicog gTOLfAAXL Etg gtoxiiv. At Toll-

20

110b

9sig Si Ti&V BEVETLWOV 15065B(11, tOTEOV Ev CIRLIL@OV XCLTEQX61,LEVOV auto Kowa-tarn:

toil Aa(3ETV Elko. 01 Si T0i)OLOL OVLVTEg to be6p.evov xat sixecorreg to Sioymilisvov

wirraiv Etym., egi768s xat E airtiov itiea TQL1101g, Oscpsv6sikrat, OaorrEg mina.
'ExcZvo Si ijv AgafRov 7003i01, xatipx6Rivov and KowcrtavnvointoXiv. 'Thovteg Si
vointob.v xat Soxoiy-vtic touexix0v EIVCCL, CiTEUO'UBL

[LLCCV

TtlV TQLTICIELOV

25

of &velum tag TVLiwELg rthv Tokixow Sixiv ONia0oii itoixsag 65Qpiaav 'xat'
cdrulv stai, TO ivviat,Lov ilX7WaVy Cl'UVE7LA.thtlaCtV. IleLTYrOV [LEV SA

Trly toil atzt-eaXil Tang-ney. TQL1'1171, anew-rag

TgaX1g-neyiv [tikrISOv xatitiRov. Etta &log

TCQ0OXQ015CfaVTEg

evpiiSCog itiOietaav xat abtOv

CiAA.Tiv

ini143aivorrig nOccvag naps;-

5 'AA.EV(vocgp tw viw scripsi: TE) via) 'AXEVogleov P 11 12 equi@aXiv Toy TtaXicneYriv P H 14 vilatthuov P II 22 h scripsi: Eva P II 25 tteXov-reg scripsi: ffikew P II 29 ttaXilg-

Aer, Tetheiv P: Ttcatansyt, tetlicav Bull II 19 takiigneyriv P.

Adrian, ci dupa orasul antic Adria dintre revarsarea Padului si a Adigelui. Dar
lui
Adrian trebuie inteleasa aici Marea Ionics dinspre Peloponez, unde venetienii I51

corabiile venetiene nu aveau de ce pazi Marea Adriatica, asa ca sub golful

aveau insulele

orasele supuse lor. De altcum si sub Marea Adriatica se intelegea

www.dacoromanica.ro

30

TURCII INVIN*I DE VENETIENI

148

9-1 t-

tele. DupA aceea un.ii urcindu-se intr-o trirem5 altii intr-alta, le-au prins

pe toate si fAra mila i-au taiat pe turci in fata femeilor si copiilor lor,
departe fiind de tArmul de la Galipoli ca la o mil5. Inspre sear acum
5

incetind venetienii de luptat, au ridicat pinzele la triremele turcilor, ca 27

la numar, si la ale for si au plecat in insula Tenedos. Si acolo ancorind
in port, au fAcut o cercetare amAnuntita si pe turci despArtindu-i, i-au
mAcelArit pe toti. Asupra crestinilor Ins au inceput alt5 cercetare si pe

cei ce au lost adusi.pe flota cu sila la corvad5, i-au lasat cu viata, pe

cei ce Ins au venit pentru cistig, sau pentru vreo favoare cit de mica,
10

pe toti i-au tras in -teapsa in insula Tenedos ; si toatA insula de jur-impre-

jur era de vazut furcile ca butiicii de vie si ca strugurii pe cei atirnincl

de ele. Si triremele mergind la Creta, pe vislasii care erau crestini luati
la corvada, i-a imprastiat in acea insula, iar pe altii in Eubea pf pe altii
in Venetia.
15

20

9. Dup5 ce iarna a trecut si a inceput prim5vara, au pornit iarasi trireme de la Venetia si, intrind in Elespont, au voit sa cucereasca turnul
de la Lampsac, pe care-1 ridicase Musulman ; si b5tindu-1 de departe de
pe mare, n-au putut iesi la uscat, c5ci stAtea de paz5 Chamza, fratele vizirului Baiazid, cu o armata de zece mil si mai mutt. Vazind venetienii
ca nu fac nici o isprav5, 1-au lasat si au plecat spre Constantinopole. Si
a ramas turnul pe jumatate stricat ; si acoperisul lui, lovindu-1 mereu
de jos pinta sus, 1-au gaurit ciur. Atunci Chamza, cind a vAzut ca triremele nu mai slut, insusi a poruncit turcilor si I-a dArimat pinA in temelii,
spunind : Fara folds nu se cuvine sa to alegi cu ocara ".

25

Glineyt e trimes in partile

10. Mahomed trecindu-1 pe Tineit la Galipoli, i-a dat un feud

in p5rtile Nicopolei de ling5 Dunaile si i-a spus sapgzeasca
bine marginile si sa lupte din:r5spiuteri pentru Musulmani.

Migare reli-

11. In zilele acelea s-a sculat un turc oarecare; om simplu

de la Cara din p5rtile muntelui care e asezat la intrarea in

Dunarii.

gioasa coma-

nista la turci. golful Ioniei si pe care oamenii it numesc Stilarion, spre CA-

30

sArit in fata insulei Chios. Si a predicat turcilor sa se lase de orice avere

punea ca dogrriA, ca, afar5 de femei, toate celelalte sa fie comune : si

S-1

hrara si imbrAcAminte si vile de jug si o.goare. = Eu in casa ta, ca si

in antichitate si o*p1irte din Marea Ionia

furcile ca butucii : cperOpug [cbg 136-revu5
vz. Nichita Choniat, ed: Bonn, p. 375, 7 : x@macrilgvtcov oeo!tucriv 6); clUotg 136-revat,
de trupurile ce1or spinzurati ca de, nite struguri".
.': 9 : au pout sa cucereasca turnul de la Lampsac despre acest ekboi turcoirenetian cp. L. Chatc., I, 188, 8
190, 10 care spune (190, 4) ea Lampsacul a
lost cucerit.-

$i

G. Steatites, L 93, 14-19.

www.dacoromanica.ro

IXX

II-6

)7Y `A0

SVOrla

39 10%113A3H
A0)%6901

,./t

13X9)

AODILA

A91 A9710.167?

5901

.531A70911A 1131'.

MD A3

A3 Cia

5(1)

inx

170%

(buoicolvags

5111

5z5 39

51a1q

A(091

5701

A31366317Dit

531An91ocoX

A./M(1362

930ALt,co

A3

93A72 5(10963%

-(1901(3150y.

`73i00-12 5991 39

u 91

it 3A3E( -

51336 5rst0nn11D1oX -5n1n.oX01214

901 Soor: `noA371oX09 Aroic cio? 3x3g AD91.4111(900, A1301036MC A91

113990-91(3013

A0g13 10 10%113A3a

`51),or,1oit13yx

..1C,01C13

.0i 0,

.A9riyaoortohi lux,

A39LLT1

A01(LXT

7319

1531A09M2

511.099-tno ooxi? 61;-,A.

SI

Ao3X.cloihc 9

danow .5nproX )31G39

An931cb70 Acip pox 513

.A0190.136t974

5919,n 5cst01

inx 01

Soil.319

3191

_5(tox6nlij, Sn9c,t3y3x

90 A01t361t A1103 50913A9

amp

5x371nx

OZ

5(9,1 A0Oy6.31130

'1DA/Z1963%

3g 1371RoZnix A91 1L13A1J 5n9900311 A3 13y01Crt011zynx A3X(10g3g -913

e01 A7010A961: A3 5101 1036371 50)319ricox1N

itoinn m31lvvi(b

5)3/13A.

39'5(.01

A36.c)19x. 5(03 (nAp A991.tA1xoox -Anoliat9.6131nx

51301t161

173%

506L,a1

%90 A1Ot194A(1911. `A.13.ay33 Act

(-tonliAnumsom `A03y112 531itoinyninx

531A9rOninx ?in?

M101

511,09.0Zai 5)710A0olt 57311931 -07W3A.72

9 59thy3972 (101 1.11A7311 901 `591A0p9371 MW

-A03161:

5136t.161

1131%

A0A.691/ A91 A3 `cintiAvrinv A2 A3o13A114172 9

5907h:711(0g 531A701:4101L 7119

49 10

(in. (by91.9 Alp

it 52n19,70 -5com37i1713ox

5aoA37134570A.A.1)

A3

ACO1

Act A1391 A3.1.009A, Akt1 ADAD1C AODIAA 50) 5acro1C712 n.5)i

5onsan113x 39 501A9t1,10691L

5011 .51361t161

1951

1DX 5);:a

A3

5731A3.923.013

A3 Liac110 11,1 Yool,ut

A311

113%

4011973 `531A.70996311C A709311173% 513 A093A3,1,

tb11961

wg Jun999961:

g 513a610 59,01

13319 A796131 SYLO1

`5n7inx

AMX110A,(1A.

A700Lt 502 Acoyyri

it73thioic 531A10Dipl10

.5701.

(1)%1673A,A,72

.e0g3A3I 110

Tultam Scloi

M)1

-rtinctic,4 51j 39 5;101 sTmuligiax m)a313

A371

`oin.nol,tamq .5cst0i 49

5nxa9ocb lnx

6T,T

531A39.917169 A3 dn. lApilly 'pox 53an.n972133 5c9gioxi?

5(p02 `.5(to)Z6rtod, 5n1Anicp

Aniniroy

170X

ce3N 13ric(L01

A3

411

531A0Z31C70

5963L Ano31.C93 (101

5(1)

A011f91A3

5901 590%6901

.5003711M? 531A0A713170173%

(10/911)1C `A.001910 A9(3%7)11

611

VITIOSSI VNIIINVZIE1-0D2111,L

5X11

5ctA.A.

5n6xp 5oT1nx

113%

aw. aoilnioir `59)3gctoA10v Amonat 11316311631C9 nli.3q M01. -v-toortohl

9g

-,k(omori

IT
1 ) 50Y-10(3

`5701,104e 0

Ajc 39

51701

51DA.13%3 11.9.63AL

5101

10360 noi

50.069 (101

50)A10%

19(101(7351

`A.016701(0,1K

A.3

3.:snqig 5101 510%6901

1?,t1074..

5170631111,

pox

59610
Alityir

p 50061 pox ninricAq

.A.301197140q

513 A91 A99 A.0%10

AITA11.9011111%72

(10A31113%

5(p

`119113

: ui infioff ?aVuo/
'Ininoof ualouno eaum.2ai

9,9 39

511 Af01 A(9%690,1, 5Inc9192

A3

ai

AL11(0173A10

'ton
pay.

513 itcn. A01'13 50)

riltogyi Rol

x(taxiLtra)D

ri.orvx

170%

5111

(toix inx

moxinActA, 101 )i)itioy na.n.nit

LtA.9.3

'pax 5)3.59..06,2

'A.99 AIR1C

901

cpAg"

5031(1,t.9,

ad Inuu?1 313a Ie la!sV '!3!W EnC1 punt utp ealied

apeoj Gum IS ep meuuojuf aopaoa2 aulunutue tS

www.dacoromanica.ro

I I (IZ

30

INABUSIREA MISCARII COMUNISTE

150

to intr-a mea, ca pi intr-a ta, afara de partea femeiasca !"

Prinztnd pe toti taranii in ratacirea acestei dog-me, arata in chip prefacut prietenie Si Tata de crestini ; caci punea drept dogma : oricare din
turci ar spune ca crestinii n-ar crede in dumnezeu adevarat, acesta este
lard dumnezeu. Si toti care ascultau de invatatura lui, daca dadeau peste
vreun crestin, i1 primeau cu dragoste pi-I cinsteau ca pe un Inger al lui
dumnezeu. Si el nu Inceta zi de zi s trimita la Chios intre conducatorii
insulei 5i intre alesii clerului bisericii apostoli si le arata pArerea lui Si
ca nu exista alta mintuire decit in comunitate de credinta cu crestinii.
Si s-a Intimplat sa locuiasca in vremea aceea in insula un schimnic calugar din Creta in manastirea numita Truloti ; pi acel pseudostaret a trimis la el doi apostoli de ai sal, din cei cu o singura haina pe ei,
avind capul ras pi descoperit Si in picioare fara incaltaminte, imbracati
numai Intr-o singura haina mica de pisla,
trimitIndu -i vorba, ii spune
cum ca : Si eu shit schimnic ca si tine ; pi dumnezeului caruia Ii slujesti, aceluiasi ii aduc Si eu Inchinaciune ; Si voi veni noaptea la tine, trecind marea cu picioarele fara s-o ating".
Si staretul cel adevarat a
fost amagit de cel mincinos si a inceput si el sa vorbeasca lucruri bizare
despre acela, spunind ca : Petrecind in insula Samos, si el a lost schimnic impreuna cu mine ; pi acum zilnic trece peste mare si sta de vorba cu
mine" Si alte citeva minunatii ce le spunea de fata cu mine care scriu
Intr-a mea ;

10

15

20

XXI 11-13

pi

aceasta istorie.

25

30

12. Dar loctiitorul lui Mahomed, despre care s-a vorbit mai sus, feciorul lui Sisman, care cirmuia acea provincie a imparatiei, stringind
oaste Si pornind in contra lui, n-a putut trece de locurile strimte de la
Stilarion. Iar stilaricnii adunindu-se la un loc si fiind peste case mn,
s-au postat in locuri grele de patruns si au ucis pe toti oamenii ce erau
cu Sisman Si o data cu ei pe Insusi Sisman. Atunci lipasii lui Perclitia
Mustafa, caci asa ii era numele, si-au intarit si mai mult credinta in
pseudostaretul for Si 1-au ridicat pe acesta mai presus de profet ; Si si-au
pus dogma, sa nu-si mai acopere capul cu asa-numitul fes, ci sa-si duca

viata intr-o singura haina pi cu capul descoperit Si sa se apropie mai

mult de crestini decit de turci.
13. Dupa aceste intimplari, Mahomed ii d5 de stire lui Ali-bei, guver35

natorul Lidiei, sa porneasca razboi cu toata armata Lidiei si a Ioniei in

mdndstirea num.tei Truloti TGova.arii adic5 manastirea cu turn, cu
sigure.
cupola. Un manuscris din Biblioteca Vaticang, Cod. Ottob., Gr. 381, f. 336r avind
o insemnare despre un cutremur din 1389 In Chios, spune ca marea s-a rev5rsat
pind la manastirea cu turn ant rilg TGoolalkyriig vz. Fr. de Cavalieri et Joh.

Lietzmann, Specimena cod. Grace. Vat., ed. a 2-a, Berlin-Lipsca,

2 r 3: cp. si W. Miller, The hist. Doukas etc., p. 64.

www.dacoromanica.ro

1929,

p1.

44, coL

XXI 11-13

DUCAS : 1STORIA TURCO-BIZANTINA

151

(mug." 111aviiaag Si toys navTag OEyclotxoug Ev airrip t4 SOyp,aTL, intoaon

inclawatei,ETo xai Thy TO-YV XEILOILUVO)V cpatav kideso yap SOyp.a &fug Taw
TO4ISOJV Etna, Ott of XQLOTUIVOL Oi/X intCCQXWO1 ilEOGEOSig, OiltOg COISPilg gont.

Kat atecvng of bniptoot toy cHovilp.atog avrov avvavT6OvTig TLva Taw xQUOTI,aVOW gq0110gVOUV xat eog ItyysA.ov Tot") AtO5 iTtplov. AimOg Si xaftExhaTilv Ev Xicp
01) &AMES OtgXkOW gV Tag irycp.Oai xat TOic toy` 10:4011 trig gmdt.1101.01; XaTEL-

1eypivoic etootiaoug, taivixov airroig to airroii cpEOvnita %at oint EOM, &Dm;
oloOfrat, Taw Catavraw Et pl) Ev fti op.ovi.a iris nioTEcog rci>v xeLaTtavaiv. "EtuxE
Si tc 1 %mkt') ixEtvq) xaTomEtv Ev Tiji vhaq) ilvaxcoolTilv eva Kefira yieorra EV
sfi Rovii tai xalaup,ivn TcloulL2u.o4 xat aTEilag o vEvSaf313ag ixEi.vog Svo TCov

10

CL7toosaluv avrov, Tiov Ii0VOXLVI)VON, gxorrag trio XEITAXAAIV ItatE1PLAOJI.LiVTIV, &am-

3tfl xat tong nOSag xwetc aavoCata xaL alkov Eva p.ovoxmovimov ivSESvp.ivaug,
IteoaayoQeixov avtw %at gro5cov Cog Ow Karl) OUVOKOLTITilg aov Ett xat 1111
04, 4.1 XaTviiELg, ixEtvq) xecyd.) trio 7tEloaxinmaLv cpivo xat ILETO aov Ettu, vOxToN
Staf3aivcov Cap&pcp noSt To nilayog."
'0 Si (712$.1Ag appag 3tilavirOzig into T013

1 13b
15

Ev8af3f3d ijectto xat air* etAlintoTa into gXELVOU qyaiyyscrOca Xiyaw, 6w 'Ev
tai viicro? Eam.) CrX02AtOW MCI &nog auvaaxiT15 Rot) iyivEco xat vvv ipiQav
atop' iIEpav StaPatvwv ouvoliaxi. tun" xat 6.2aa TINCL Tgona, a zyWnLov etiod

toy yoicpovTog EXEyE.

12. '0 Si toy MaxoulLiT iaix@oltog, Ov o 2LOyoc cpalioac iSfIXONSEV, o toy

20

Iouquivou vt6g, ag trio gage)CLCIV trig ilyEttovtag ClikiVTEUE, aTQaTOv 4:10eotaag

%at ikOcbv xaf mita, 011% 5165v5191 SLa3iivaL Sec OTEVCO3ta toy EruLaQiou. Of Si
EtvAaptot Etg Ev avvarairrEg xat intiQ tong iaxtaxtitoug OvTEg, Eig to Sbaf3aTa
aTecvtEg ancevrag Took OirV Trp Eovoidtvq) xaciacpactv xat airrOv Oltoii Toy Eaficrp.avov. TOTE of toy IlEcnarrittia MoticrTatvii, oho ..y&Q g14,130tSITO, Trio OtlitthV

25

it6A.Trtinv iv Tit) vEuSaf3f34 OTECIEUX/aVTEg 'tat intgQTE10V 7CQ0Cpilt011 20171I0V bp.vii-

aarrEg, E E &vro SOya toy ith ivSOEGOat Thy XEcpakip atV ov, O xakoiiat, ta@xouLiv, axxa trio RovoxtTowa xar CiaxEnii f3tov %at ncioaTtiaEaThat nXiov xottrnavotg
ij Toi)Qxotc.

13. MST& Si Tair'ra p.riv15Et o Malovp.iT To) igaQxcp &Stag 'Akt-nEyt, toy
aTeamixrat avv itOcan Svvegat, AvStag xat 'Icoviag %at& Tiov ETOLaQtaw. Of Si
3 bnagxwaL P : imetoxouaL Bek 11 10 TElounxinfl

scripsi : Toucaorn) P11 11 Exorrag

Bull : Exov-ros P11 21 aihytE13e P 11 27 6 P : fortasse 6v 11 30 &Mown P.

Perclifia : e Bilrkludje Mustafa, discipol si

12 : s-a vorbit mai sus : la 6.
propagandist principal al seicului Bedr ed-din, InfiintAtorul unei puternice misc5ri sociale religioase in Ionia si sultanatul Aidin ; vz. M. Alexandrescu-Dersca,
taQxotadv am tradus cu fes,
op. cit., p. 98 si G. Moravcsik, II, p. 31 si 216.

cad asa i1 intelege si Duca ; vz. XXIII, 8, unde da descrierea fesului, dindu-i aceast5
denumire. Cuvintul e perso-turcesc zerkulah scufie brodat5 cu fir de our ; vz. G.
Moravcsik, II, 120 s.v. Tot aka numeste fesul si Leonardus din Chios in descrierea
sa a cuceririi Constantinopolei : pileum Teucrale quod zarchula vocant p515rie
turceasca pe care o numesc zarcula". Migne, Patrologia Series Graeca, 159, col.

942 C.

www.dacoromanica.ro

30

TNABUSIREA MI*CAFOI COMUNISTE

152

XXI 14-15

contra stilarienitor. Stilarienii Ins strAjuind iarasi intrarile drumurtlor

.strirnte,ocind, partea cea mai mare .a adversarilor intrase, tgranii i-au ucis
pe toti, ,Incit.Ali-bei abia cu putini a scApat si a ajuns la Magnesia.
14. Atunci Mahomed aflind_acest fapt, trimite pe fiul ski Murad, bAiat
5
fiind, de doisprezede ani, si. cu, el pe marele vizir Baiazid cu oastea din
Tracia ; si adunind toti stash, din Bitinia, Frigia, Lidia si Ionia, infra'
cu multA armata In acele loeuri greu de patruns si pe toti care ii veneau
in ,tale, ii.,taia fArA crutare, .batrini la un loc cu copiii, barbati si femei ;
Intc-un cuvint, orn de,orice virstA II ucideau fara nici o mild, ping ce au
to .ajuns irk muntele ,pe care-I aveau sub pazA monohitonii ; si dupA ce au
dat r4bOi,. In; care multi au cazut din partea lui Murad fArA de numar,
s-au predat en pseud,ostaretul lor. Luindu-i si legindu-i, au venit la Efes;
si acolo Cercetindu71 si. _chingindu-1 mutt, 1-au gAsit neclintit si nevrind
sa-si, schimbe credinta lui desarta. Atunci 1-au rastignit si, asezindu-1 pe
15
,Q, ca.rriila cu munile Intinse, pironite- cu .piroane pe scinduri, 1-au purtat

In alai prig mijlocul orasului. Pe 'udenicii lui Insa care n-au voit sa se

20

lepede ,de invAtatura, dascAlului lor, .pe toti i-au ucis In fata acestuia ; si
ei nu .,spuriea:u altceva' ,decit : Tete sultan, eris", adica Doamne parinte, vino !" si cu bucurie primeau moartea. CAci ping la un timp a sta,ruit credinta ,multor invAtAcei ,de-ai lui, ,ca el n-a murit, ci traieste. Si
Si
eiy IntIlnindu-rna; dupa intimplarile acestea, cu schimnicul amintit mai
aus,.pi intrebindu-1 despre acea.sta ce crede de el, tot asa mi-a vorbit, ca
rpurit, ci a trecut in insula Samos si ca locuieste acolo ca si mai
,e1
Thainte; dar. eu. Intru nimic, n-am bagat in seama inchipuirile lui si nu

25

le-am ,Creztlt,

30

Baiazid insa lnind haiatul, a trecut prin Asia si Lidia

i peste citi turci cAlugari a dat traind fArA nici o avere, pe
toti cu moarte amara i-a ucis. StrAbAtind apoi Frigia si trecind peste
strItrytoare,,a venit la Adrianopole srl-a prezentat In fata tatAlui ski. Mahorned pe fiul sau Murad ca Invingator si triumfator. Atunci Mahomed
Murad do,;,,

5.

is ...Arrtasia:

i-a si dat, deli era tit-ar Inca, domnia asupra Amasiei si partile dinspre
-.Capadocia si pe ling5 el a pus ca guvernator pe asa-numitul Gheorghitbei, unul din marii lui dregatori cu multa practicA.
monohitonii, adica acei ce erau cu o singura haina pe ei. TETE ao-u)..rav,
dede sultan, eris : G. Moravcsik, II, 31 traduce cu Herr Sultan komme
an : Dornnule sultan, vino !" Poate ca trebuie citit erir indicat. prez. pers. 3 sing. de
la er/nek a ajunge i atunci ar fi de tradus : Parinte sultan, ajunge !" (precum

lets

14 :

aici). Dar
a avut .bupavointa sa-mi comunice d-1 M. Guboglu, caruia ii mullumesc
in Fr. Meninski, Lexicon arabico-persico-turcicutn, Vindobonnae, 1780, tom. I, p. 112,
col. I, la acest verb se mai (la
explicarea Vox victoria exultantis, ut qui alea
vincit : Cuvint cu care isi

striga biruinW ca unul ce a cistigat in zaruri". E vadit

www.dacoromanica.ro

XXI 14-15

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Irtaaetou JtaXtv graCtav-crg rag i[tPokecg tiov

intevarrioyv ricreX06v, mivrag of

Ciy@otxot

153

crtev6Scov v.ai, TO 7TXEIOTOV TeOV

icp6vemav, (bg R6ktg oiry SAlyotg 6

'Aki-lcrytg Staolo&ig rig Mayviaifav iyir.

14. Thrr o MaxouRis ittaadyv TO SQE4ta Trgitutrt Tay 'ui6v avrov Movetx,
ITCCUOIOV OVTa bWoEXAXETEg, xat (Yin/ COT(i) Toy Ilaytatilt ttroatorra ory TO) 01c0C1,-

xcu owarci

114b
5

at &Amok ;tat OViyag xat NuSoirg xat "Lova.; mivtag drilvoicrag

EIGELOLV EV tag StKifidctotg ixstvoug triaotg avv ErnalLtEL 710A111 xat anctvt6)v-rag
Itavrag awriSiTig iCSE(4EV, yr@ovrag Oaoii %at VipLIAX, Eivoclocg SE xat yuvaixag
xat Coacbg E67tEiV JtaCICCV fiXIACCV liVT)XECOg gam-E.-coy, go; 01) qyalicrcnrcrg iV TO:3
ZeEt, O rixov rig cpuAaxilv oi [tovoxixtovrg, %at xQoxlicrarreg 3t62+4tov v.rxet not-

10

kthv xi:0v nrcrOvxcov,, (17t0 roil 1.14)01K; roil 1VICOQat '614 a(34[LOV, MIX(1168011T]aCCV criry
"a) ,-tprvSaf3(3q. IlacraXa(36vtrg Si xat brcr[tiloavrEg air-car; iikOov rig 'Ecproov%0LItEi EETO6OEVTEg arrov 'St& Itoi1.X6v TIROVICTYV Ei5Q0V ercxXOrrirov %at eti.LETGMTCOTOV

rile

'1:paVT1161.09Cg

CCUTOil.

TOTE OTCCIJ)thaaVTEg CUTOV xat inuSivtrg xalirikir) ExrE-

iNov, iNdt[tPcuactv
CaTTOV Ev gag) rig 7COXECOg. TOO; Si ficchicag avrov r1 Cmerricrattivo-ug x6 (NOVINU TO11 Stbauxaou airro5v, It&vtag in' &girt TO'UTO1J SWITEINUTTOV ovx eCXXO kgTaEVag gxoyca tag x1,00fg 3TEICEQOVTIVEVag 1, OCCVLOI, Sta. T(T)V

15

'yOVTE; 70;0 TO* TETE CrOlaTeCV, ECITIg", TryOUV 1415EILE ea(VEI, cpaCricrov", xat TOTE
iiSicog Toy Oliva-coy iA.61113CEVOV. sElteerTEL yeCCI Cixpt Xa100i7 SI5a JtoA,ALv xciyv cc&
Tor.) cpoirrix6v, cbg ov TEVOTIXEV, ed.X0C tq, 6.); xat Tei) acrxritn TO) a10E1CIT1!EVT EVTUythv Eyed lista TO MIT/TOL yevio'Sort xat krarrficiag 3TE01, TO"OTOV, TI (Ica TO SoVEtoi.
ELVIllti 1101, oTL ExEivog oiyx Cotillavrv, &XX& 7tELQaCittg Elf TO): Vila!?
rrict

20

115b

1.41.0) CXCI xat (70;" uxQdrrp, ccirkie-cat, sty Mix Eyed Tag cparcctcriag airtoii (Axe
aro-rst!)actg oUtr x.a-ca voiv XaPcbv.

15. '0 Si rlaytatirr ActPcbv TO ncato(ov xat Strarbv ririv 'Acriav xat Au-

25

Siav, ISooug' ivroxcbv iv etxxxittocr0vii tO-nrcag roupxoxaXoyii@oug, Cinavrag 7CLI<QC-0:

Su-vet-up 110)EtICOMV. HEQOOTig bi

Tip? (D)lryiav xat 'Eby nocral,t6v btaNtg TIXOEV

EV 'A8910(1/011, 7TC(12110.Tipag TOV 131,01/ MCOQaT Tel) 7C(Tel, Maxowir -vtxrixiiv TC101Tal-

tlil-ZOV. TOTE xat 0 Maxowir ibevilawro Tin/ flywoviav xfig 'Apaariag %at Tet
700:. ThV KCCITACCoOYALV

1),EQT1

ET1 VET OVTL xat TOIV

IlEyLOTOVO)V

^Alai ITQUXTLX(ToV

`iva Stotxrixiiv xciw J-Tarierrow XaTECYTTIOV Frovyixt-nrytv ofrcco xcaoilisvov.

3 clahneyiG P1115 EX0Vra scripsi: gxwv P 118 xiieis aiiiiag Bull r.iTia(313a" P II 25 xal
Aubiav scripsi: Aubiav xai P: xcci. Aubiav, 'tat Bek 1130 xamtabOxiav P II 31 yauvirrtnEynv P.

ca asa ceva s-ar potrivi eel mai bine si aici Si s-ar traduce cu Doamne parinte,
izbinda tie !" Perclitia Mustafa si-a pierdut viata pentru credinta sa in 1416. Asupra
acestei miscari vezi si A. S. Stepanov, Cartea lui Ducas, Istoria bizantina, izvor
pentru istoria rascoalei pornite de Mustafa Berkligi la inceputul sec. al XV-lea,
aparut in ruseste in Vizantiinskii Vremennic", V Moscova, 1952, p. 99-104.
15 : prin Asia qi Lidia... Frigia: aceasta insirare de nume arata limpede ca
Duca sub Asia intelege numai tarmul egeic al Asiei Mid si indeosebi Ionia ; vz.
XVII,

si XVIII, 8.

www.dacoromanica.ro

30

MUSTAFA RIDICAT DE MIRCEA CEL BATRIN

154

10

15

XXII 1-3

pregAtit o flota de
XXII. Sus-zisul mare maestru, anul acela,
trei direme si citeva corabii si le-a incarcat cu tot felul de material ca
var, pietre cioplite pentru colturi, lemne, scinduri si orice alt lucru de
folos la constructia unei cetati si, venind la marginile provinciei Caria
la un promontoriu, a fixat pe teren planul unei cetati in numele capeteniei apostolilor, Petru, dindu-i numele Petronion. Punind deci bine temelia, a inceput sa ridice zidurile ; si atunci a venit cu putere mult5
si Mandahia Eliez-bei cu gindul sa opreasca lucrul inceput ; dar n-a izbutit nimic. Incheind deci cu bine cetatea si facindu-i la locuri potrivite
turnuri ping in inaltul vazduhului, a pus inauntru paznici frati calugari
cavaleri, si el s-a tritons la Rodos, dupa ce a dat paznicilor cetatii un
statut si regule sa fie mereu treji si sa vegheze si sa alba toata grija
de robii fugari, ca sa-i primeasca si sa le dea loc de scapare in cetate si
sa i inscrie liberi pe numele sfintului Petru, ceea ce se tine si acuma
ping in ziva de azi.
Expedifia lui
Mahomed 1

2. Primavara incepind acum, Mahomed si-a adunat armata

de apus si iese din Adrianopole si, trecind peste Tracia,

merge la Brusa ; si chemind pasalele din rasarit, porneste
Caraman.
cu toata oastea spre pantile Licaoniei, voind sa se razbune asupra lui
Caraman, pentru cele ce le-a indraznit in Brusa, cind a deschis mormintele parintilor lui si a avut indrazneala sa arunce in foc osemintele tatain contra lui

20

lui sau. In cale a lasat in urma multe orase si sate arse de foc si a
25

ajuns la Iconion. Si 1-a cucerit, caci Caraman fugise in muntii dinspre

Siria ; si trimitind soli, it ruga cu umilinta sa-i ierte greseala. Indoit de
rugamintea lui, ii lasa provincia ; si el ii da asigurari cu juramint ca-i va
fi intotdeauna cu credint5 si prieten cu totul neprefacut si ca niciodata
de acum inainte nu va calca hotarele urmasilor lui Osman. Si incetind
de a-1 mai urrnari, s-a intors la Brusa si trecind strimtoarea, a sosit la
Adrianopole.

30

3. Si stind acolo, i-a venit stirea, ca cel din urma din fraiii lui cu numele Mustafa, fecior al lui Baiazid, de care s-a
pretendent de
vorbit mai inainte, se gasea stind in Tara Romineasca ; si
Mircea cel
Batrin.
atunci mai intii trimite doi din slujitorii lui alesi sa-i taie
capul lui Tineit. Aceia insa nu 1-au gasit, caci inainte cu dotiA zile trecuse Dunarea si s-a unit cu Mustafa ; si i-a jurat sa porneasca impreuna
Mustafa ri-

dicat contra-

35

XXII 1
2

3:

Mandahia Eliez-bei vz. XXI. 5.

Sus-zisu/ : vz. XXI, 5.
Pritneivara incepind acum : aceasta ar fi 1417, daca evenimentele in-

cepind cu urcarea pe tron a lui Mahomed I, sint istorisite de Duca in ordine crono-

www.dacoromanica.ro

-I

X IIX

991

V1210.LSI VNIINVZIE1-0D21111.

SVOCICI

'llxx 0,

3g 5130,1ANod1c 513A311 offl1o173ri it cbA33x3 cba. 1313 Aorico 1101309

5)39 A2.0 19361,119 1.2161 pox AcvitA `51363ri ALL7, ADD732T Akta3%0DaD1C A.O9A3 `.5na70.,313 Aoio
`Ao.123g.cr9 511,o8.1't g5cmoirnAcoAoaxp `roycA 53331A330 113% 13 11 orip 01 52a1t -ogoxv)

MO

A3

110011)DX `A.0053thria0

ATM

A.01a9.06th

.1016,4 Ave A3g20

5ctoAocut 5cLo119doo39
513

A.3%11A

521033.1

ACID

`Aogod, 5aori2A

A:13th 131Q 1D%

i10A3o0aloA3

ACIA)

173x

173x L.b.3

13T170A(l9

AOgA3

5rtorhacb
513c13731c3

z 0.

39 131113X3K

500733

1./.121,1

5730 1.013U 5tA9. 50)3y01C0IDADlogVe

inx

52.21 5111 51)(1)3 5133r9a1/32

513 91 AOloCIDath

Lori

517)A0D%
A3

al

`A3Tinag3A32 110011709%3 A0)1(3.0.

gacKpail

AMA./

A3

4.

ionic ADo13e.U.A73]mq

70a701C

lux sznicpx 5(1.00A2ydr1onac

mpg ,91c03 9 Awinanx
m0A,93th

701

thlDalD 59011
1101 ADTirlaDN

-row?
91

-RN/

5111

D1A.3.0.11.711/01

aoinn px,

Avripaux

(-Lox

I0

5(10,30(131a

Argxwall .1DL3xa3

701

D0101C

At.A.

1D1.3YPD

13.molt cbl

AG,Cb10XDI0AD Affil A.00031131C

5131(91c

110%

A033T111..0

5D0)031.0 AL.1 A.114030 513

573.133103x ACID

173x

523 5223. 5)3g9kacb X113 -

rtoApioxay in% ma Ski 50)30ctg Acuxolo

113%

QI9iI

513,131pD73333xA3 101c3

(cub 5)3x33

1D% AAA 18X311 A4.1

so

.01 Acno;tood)

527103%

U.

rtyyme A73D;t1(cox Amyy311 01

5221 5iox9yci.cb 0101 (L0160.06Cb 0.01

50.01(R1311 4101 Al3A)ATIDICI1AD 1D% M3(3)f) 511,019.D

1D.0.113019aA DOME 1.01 1Lo3A9 ,11001311

`a001311 -311

A.00y91D0102

AlA1 ADO11C A10431(37111E3 A.13X2

113%

1A3 th1O111COOX70

inx 50A3Tilna1 M311%

5)31/16)33LV A9.0

'A3Da.A1,4,

573.0211070

573315333i A3

CLOWthloO% AC01

A1D9) 5731,1.3s

Al;t1

0 5731X1IADAI A.,31C-3110,

113%

A.3.0.131,513X11r3

aoi.

A3 .1r3 1333110A2

1.4.1C2

.A01A9a1 91913 .5m33103%

11X131 %L. 3

5101 5100x10 Stu. 5)31Xamt3

Alp. A0)1 M031D9 A(01 -DU

*Anti:ix Acpoya, 3g pax, 591(1(0ic

139x) 570 A3D13*d)3 513 .A,oimpti,

pox

U3 -x01(73

OZ

it 5101 5900 A.73j0ctK .1.0382 5130001c 3g Tipt AID.(.

5730. 5colt113x1 023383 a01 170ult.0304 cb1233 21 larilt.y311Ti1t1(m (-_,b 3g 5130cbrbax 13t3 51731
A:10301;1.3Q

A:11).1).1th70

cb1413 Alp.

A.131X05733.c3

Acapilt 13x Aoinicpyogx)

11A13

51009 .A.91110 pax

A91 A.9110032

A.3%11.

5130170

513

.c2o12.13

Acyncb 1312

aca m3xcrn9

11011

pax 13813 Axmlocicboy cig (10)02 am.

X1.11

A.13A110dT131t3

1uth9010 A30.011C2 A3

ai

460

31011 Aq 5102,

apc,Looll

lox 52031g

?El!.

g2171n.A411

50,x 9 501Dieq

A.0)1 Aco0by3g2 `1101(11)

5o1A3.01uNoolr `3,1pla1k7311

CLO1

A3

111

Row-

151X)31(8 Alit Dig

Acirupg 5ao315xx3 (32.g 11o1 -our?

inolyucbax A.91 '1(.1.3A15,1 10 312 X9.0 A0a2.3 `A91913 AL. `am'. clalt Ofn 510a3Ti1l, A91 -OIL
A2111a1 `573D96331 513003A3 eoi hboimoN pax 5(1ox00 52.0g Cb3.2n (-Jai ApripagActo

AO 92 A.0103alt

170N )?170X,

OT

:Nag 51))xtrocb d

5107spyrtcb

131C1131L

II

52,131 A.0)1

oz 50004310),actu :d 5acaxycbioAu

irgoi do .N t2Ioi vpopi -107m7woe 'Hi 113.m3ng

rmsapvued vaainl paa `vpipg ain3ng `13 17176I .d .9u-no
'.q31201

g
E

21171U71,173D

:mud

va3.qw. iao

9-E

'IXX '1
'IXX '8

: 'zA

'zA

upLeg

9Z

.A11(01C0,10A.131agV

%70x,13 AsnAvig

5D61010 `50A.311913110A.9 5910.

'AMA

'9311

`2,6I

.sapponivuo
'd 9ES

IS

'd 'd

asnaaq vaipuna : pulbni ul Eiel. Vseaulutoa ei

'dD Z ''3IE4D 'I '061 ZI

'Z61

'0 'satuuliS 'I 'EH '9-C

www.dacoromanica.ro

,02

156

MUSTAFA $I TINEIT SE REFUGIAZA IN TESALONIC

XXII 4-5

razboi si sa imparta aceleasi suferinte si sa-1 fac5 domn in apus si ra-

10

sarit. Af lind Mahomed despre fuga lui Tineit si nevoind sa rabde neajunsul ce avea sa -1 sufere din partea lui, stringe armata mult5 si, iesind din Tracia, a mers in Macedonia. $i acolo afla ca Mustafa cu Tineit
au trecut Istrul, avind romini intr-ajutor si nu putina armata din turci, si
ca merg in jos spre Tesalia ; si atunci si el si-a dus armata in .aceeasi
directie. Intilnindu-se pe aproape de Tesalonic si incepind lupta, Mahomed a r5mas invingator si i-a gonit pe Mustafa si Tineit ping la portile
Tesalonicului. Ajutati de cei din oral, au rezistat cu putini oameni. Facindu-se insa acuma seara, fard sa vrea, au intrat in oral ; iar Dimitrie
Lascaris Leondaris i-a ospatat si i-a mingiiat, spunind sa aiba incredere in
firea usor schimbacioasa a norocului si sa nu-si bage in cap nici o grija ca
i-ar putea preda lui Mahomed, chiar daca ar fi Tesalonicul sa fie predat turcilor. Imbarbatati de aceste promisiuni ale lui Dimitrie, au Iuat cina fara

nici o grija si s-au dus sa se culce.

4. Facindu-se insa dimineata, Mahomed tr:mite la Leondaris pe unul
din dregatorii sai si-i spune : tii bine dragostea ce-o am si prietenia
nezdruncinata cu imparatul romeilor ! Nu incerca deci s-o destrami si
s-o faci sa dispard cu totul si sa aduci neajunsuri tot neamului bizan20 tin si intre not si bizantini sa aprinzi vrajba neimpacata, ci mai bine
da-mi salbaticiunea ce am vinat-o. SI daca aceasta nu o vei face, spun :
ramii cu bine prieteniei si voi imbratisa dusmania si in foarte putin timp
o sa-ti cuceresc orasul si pe cei dinauntru ii voi lua in robie, iar tie iti
voi ridica viata ; si pe vrajmasii mei ii voi avea in miinile mele". Atunci
chir Dimitrie, fiind om cu multa intelepciune, i-a scris un rAspuns, zi95
cind : Intelegi, maria ta, ca eu nu-s stapin, ci ma Intimplu sa fiu slujitor si nu numai al imparatului romeilor, ci si at tau, deoarece to to -ai
prins sasi fii fiu lui. De aceea porunca ta, e de datoria mea s-o implinese si s-o duc,la capat. Numai ca datoria mea este si aceasta : cele ce
30
se intimpla sa le fac cunoscute si imparatului meu. Si nu e doara un turc
la intimplare care a intrat sub acoperisul curtii imparatului urmarit ca
o potirniche de uliu, ca sa-si scape viata, ci e fratele tau, precum am
aflat. Dar dac5 ar fi si unul din cei mai neinsemnati, nici pe acela nu
ti 1-as fi dat fara ordinul imparatului. De aceea cu supunere to rog fier35
binte, asteapta putin ; si eu in aceasta clips anunt imparatului ce s-a
15

intimplat, si cum trebuie poruncit, sa porunceascA, iar eu voi implini".

5. Auzind Mahomed aceste cuvinte, a consimtit sa se faca anuntarea,
scriind si el imparatului parerea sa si rugindu-1, ca lucrurile intimplate
sa nu fie pricing de certuri. Imparatul Manuil insa ii scrie lui Mahomed:

Eu, dupa cum stii bine, ti-am fagAduit sa fiu ca un tata fata de tine
www.dacoromanica.ro

IIXX

yf'

triaaLsi

SV311G

VNIINVZIEL-0021111

LgT

noottanicom)3xActo 11.4 niAoxap 17091.ia97019x 50139(33 1934 .59(103 Acpophi A90

Alp,(Lut)
31,tait1li, 0 1ri3X3N 173% Ti I m0(30) Aka `Anyrilt ALt inAlianoicct 13re11
ont `aolco) A911010 136134 An.you pox 3 Acpw13 cm? Alixi)oe Antylci. 513 -3xnY4

(in 11,13A1j, 531A197203E 001 `Anoini

91D
'pox
MD1
53100Z 5cto7.9yEl 513 An13g1r0
A(1070(1.0j, %coo A0A1y2 `A.911011 50151
rp. 51.(1 5131100113e 10311 `nzo.AoXoplox pox 5011170 Akt1 59a1 5c101s170 Arvo
-10019
-AnlAoQ 13772N

cbx

Anpaoic

'Auppri

-13101c

110 0 5131)7310(10W A(ti)

531AVAIAn1y

SILA113 513 731

Stu

.0 511,x1AoX9993

ltapi pox IN

531AncitnAn9 A0ri3y01 1DX Aka AnDcoxiA 0 13113Z314 'AmZoi olAoxmiq earn: a01111
ioXpi in% Mill Aorrour 51..txywynoD30 9 5pcbr19(to1/4 A09 Chl '1LL3A15,j, oiAmploy
39 AQD 510k1(9 10A3T1Q0#110g 0157031 Mill 'A(011y01 57301oa, 39 [AA!. 5lik3T1oA3A, pox
531A013.6L A00.1(4013 A3 la 413191 50102lyri110 33 51151x91y 0 5100n701003v -goocti
5Q.01QD 1DX `5nDLtooAli0701

5301:4tA
170X

ADIri30,11

A3

D9I1A0(5A (101

A13,00g

(Y)A.

AnA.R A130/30, 513 91

5IA1

17JA(1090051

511XC11

AOrg91311(13

5(1019.01 mar

`10113X3JA

-cull.

13

0113X9613 1.1X1A0yD0030 1DAtt0.0127015D1 5102 .51oxono1 .531A99l,wor0

5701 5101 510A3TioX901(1 Om: nal 11.03O1LIXitA,V 5C01911A0,5672 AD9IAA11393
AOAILQ

01
<1811

170%

Ic

513

'AD9LL19(513
30g

5103.03811

.51.tAri0A3A.

1311131E

50au 001 Ao1691A.o3v 9

1314(10XDI14

7002

o" 57031

it
5codioxQ Alp. `AlL19An AL,. `norito..xx lnx
ttAn9Q12 AnTpcb A(1D chi 1311970 Mill .Acryparkod,
Slioll1n.o0 ACID )01310119 170
A1119.101 1DX Sp .50101 innymbn 173X 11A131 CO1 13A3A. Acoporkod 070111111 innitAgnothe
170/4 A3 69311 M01111, 1DX M91 A(o19ri0),1, 1D9.013
`AO9A0199 Dr02 Al11 -1.141(1%
MA70a.JX3
AD913.0.1.a. ,ant 10113 J A13Olt 5099r:9 lori la 3g VI 01(101 ,513Dtpoir m3a1'px Acp123

A(01 Ann1A9X15Q `(1o12.n ..,tcoAqy

iorl

All

04121(

`A.Droch

113X 5Q.01

AL,t1

ANA:4

.51nt

A3 AiDa3x,

A)a*X3

1X170

0q2

r100D1C01 11

110X. 5(1)

A3 (bA1X9

A11(01 (LOD 10891 -

1704E ALI,1

(00110)1('f 1DX 1100 Al).). Atp) coya4 pp% 5;101 59.05.012 nor?
3191 9 act% `51:06111,triLtv 5o191lprhA0Oth `A.?? A31Ap C11.130

xrp nip

.AoraTt `1700D1011LH," 318QX 'Mpli3Alst 112 (r)i,3

(nAl?X 1DX Q.0 000914 (101 5(0310.1:04 CAO/DTI00cL
51t '170013 9j, A.(104 A0A31-1011D1.0051C DeD1C 109

/RV?

170X

.013k10

`590

131.c?

.5ola

41019.70

-ZD13

(pa momoltyic pox 523 -31L

5o0X
ca 7)2 niAngrian inx dn. eini3 laynond
1.1.0?

aolows

pirwmA.

.5c,t310.coofj
OT

.yistrwArqk

A0117.01:

d Ii

1346A.

59151 A91 .1314a0k7014

5110113-Cg ;iSC/1-10S 5101i:2

d II

16

`51.11071933 72yy70 .t.oyclog Ana

Aktyll 5o33X 1D% 01(101 AO? 1103

voyi a)?A. xi,10 1293 Am. Ammon.). Amx69,191 9 A3 111 U,XR70 -1(3913
rt(p.e. 1101 45(n3X19ng 50A3n9xong 5o2 191531
914 '501001531 DX3A2 `5n15It1co9 :op?
la
3g
110X.
MD1
59d1(3qr) `59,0 5q) -A0010T12
000109X(11 '513 IRQD A91QD AD 100 0)939
DX (101 5C0311.0q lr,TI "Soimodtphoen.c O1Q o09313x2 `Sooxivtog 3r192.4 Aom .A.okiyo
w
49 al. bow llir,1X31 0)9ALtri (111 13y1993 702 DA311911.3A 1X)% 5(9 ILaX `A.13c131(3% 3(13,07. N 91 q0X7321:1961c 2,.co9c,oa1ty1
`0/1
g 5rJ9r,toxv, A(1,0 5n01 5nnAcly Saw.9.m. 9 1311a0XD14 913Q11ox3A.(19 (101 3A1/303A 91 DrinALtri 510196A, 17344 591QD (5961C) A91 703100Dg 701 D1A00X09 1DX D6D1CDX AO 091Q70 (101 kill 170013 07031120 0(0y99010^49 b1 919xtig3dr1c19 317331A.3,3ou
N
57013

0-6

(pAa"

LE 5.963!

.mairicIns

www.dacoromanica.ro

51-9

WO

520310 -L5rogloxy

d pas

'12

'66

c1611
'

OE

sE

158

10

15

20

25

30

35

MUSTAFA CU TINEIT SUB PAZA

XXII 5

si tu ca un fiu fata de mine. Si daca amindoi vom pazi cele fAgaduite,

iata, adevarata fric5 de dumnezeu si pazirea poruncilor lui ! Dac5 insa
o s le calc5m, atunci iata ca tatAl va aparea ca un tradator al fiului si
fiul, ucigas al tatalui se va chema. Eu voi pazi juramintele, tu insa nu
vrei sa le pazesti. Dumnezeu, dreptul judecator, sa razbune pe cel ce
sufera nedreptate. Cit despre fugari, nici vorba nu poate fi si urechile
mele nici nu pot s auda ca eu sA-i predau in miinile tale ; c5ci aceasta
n-ar mai fi lucrul unui Imp5rat, ci al unui tiran. Daca eu 1-as urmari pe
fratele meu si, urm5rit fiind, s-ar fi refugiat sub aripile tale, deli 1-as
fi cerind, nu mi 1-ai fi dat, ca s5-1 dau mortii. Daca insa 1-ai fi dat, ai
fi facut un lucru peste omenie, tradator facIndu-te i ucigas. S-o stii
asadar aceasta, ca eu unul niciodata nu voi face acest lucru care numai
nenorocire poate aduce. Dar pentru ca asa m-am prins ca eu sa-ti fiu in
chip de tats, iti jur pe unul dumnezeu cel intru treime preamarit de not
crestinii, ca refugiatul Mustafa si tovarasul lui de drum Tineit nu vor
iesi de loc de sub pazA, cit va dura domnia to si cit vei trai pe lumea
asta ; dupd ce to vei trece, va fi dupa iniprejurari. Daca insa nu vrei, fa
ce vrei". Cit despre Dimitrie Leondaris, ii trimite un ordin in scris, spurand : Cum vei citi ordinul meu, execut5-1 imediat. Pune pe refugiatii
aceia, pe Mustafa cu Tineit si pe insoitorii for intr-o singura trirem5 si
itpede trimite-ni-i la not ; si pe de lattAri de ordin s nu fad nimic".
Mahomed luind in consideratie urmarile ce s-ar ivi, daca va respinge
punctul de vedere al Imparatului, si cunoscind ca, ping la capatul vie ii
sale, nici Mustafa, nici Tineit nu vor fi %a-0 de sub paza, a incetat sa
apese Tesalonicul si, ridicindu-se de acolo, a venit la Adrianopole, izbavit de multe griji si ginduri, caci mult i1 muncea cugetul, cind Mustafa si Tineit si-au fost f5cut aparitia. Chir Dimitrie Leondaris insa a
pregatit o trirema si, punindu-i pe cei doi intr-insa, i-a expediat imparatului. Pe Mustafa, imparatul dupa putin timp 1-a trimis in insula Lemnos
cu ordinul catre oamenii lui s5-1 pAzeascA cu grija; cit despre Tineit i-a
dat domiciliu in mangstirea Preafericitei Fecioare si sedea acolo linistit.
Atunci imparatul trimitind soli, a cerut de la Mahomed cheltuielile ce
avea sa le faca Mustafa, cAci cu el mai erau treizeci de tineri si cu Tineit zece. Si au facut ca imparatul s primeasca in fiecare an din vistieriile si veniturile lui Mahomed un nurnar de trei sute de mii de aspri
in schimbul jur5mMtului, ca lui Mustafa nu i se va da drumul din inchisoare, cit traieste Mahomed ; dup5 ce va muri, dupa cum o s5 vada pe
5: Intindstirea Preafericitei Fecioare : e geamia de azi Fetchie de la margtnea
de sud a Fanarului ; a fost cradita pe la sfirsitul secolului al 13-lea sau inceputul

www.dacoromanica.ro

IIXX 9

V1/10.LSI VNIINVZIE1-0D21111

SVOf1C1

A1,40,3X03119, CL01 113A13 311 al113311 513 `31)

A31fo1n(Lcl) b1
A311411,36

`301A39,3X1301.19, c,1091 170X

(1091 9

`91C,113

.03 lux

39 591a 513

C1,0

0th 50 (1030

51) 5111990a1t 0010. 1131131t70b

alpine

13 A311 10o310d)1i7O

39 -Mt

1D% 51011a/11 .ACOlt014..3 13

9 591a 5q) 5961rDt

11310

5q3A0d) '17313D4,11,1(7t 03a A311 covtacb 5Q92. 15aox69 qi) g co Bycod .17a79.y(id)
on,og 0 Amigx? Act AoAnic.oxigp 5230 0 50170rc19 ".5L1116% 16311 A00 A031 -943.00a1C
AWA. 11c1,0 A11D3 Aritla 3w0 5101 Alm!) 1/3,000102 001 173ACLO9Da701e 5c20i0.X) 513 57Ja13x atop

ao

law.

91 AOA2 1010 1103 `A.9%110013d DyyD A91.11AAD&L).. 1/33.1 13 Arl (nA.3 -001931D%
`A9Cby39D 50A,3119XC019 A00 A3M1,1131/3% 914 MO1 MOA9.45311e MO]. 'MOD 113%

AO% A.9113

`Amitt xao

001

la

*113.oco113uao
11011,

lux

39

`513wo93 Sm1)1.6101c3

at

1.0,DT AnD `oictox 59-) a1o1c399,0

'51,13A0d)

OI

an01 AOAa3 Aktyll pit? 50)10,0 AtitaD13 001 113A13

Ao7c9a1 59aa.m.c 'flop 11iam19 101) A91 1)A3 A93() A91 A3 1991a1 A0A3T1i;LOA1I9,

1131301),A3A. ;19

513

110713

,a133/ ADDRI, MO1

73A

A(

117)

`A03.103a0A9 5111990a1t 5g)A03A,

a31113

311

lad 5mo93

A13

ciort

91

A0191731112

'AccAmicioX

cot

5tospyrub A91 -11,6D9o1L

Aoa9riogoAnD ,3113n,151 laxvi 20 a.0(),D1t Stu.

5om

g1t1i

A.136/31.000R1 31(10 Ao1 (1.01(2,r,

3 A13cty3 can? .541

5701A011

pax 5L1Q,D 5(11

A3

130 701

.m.railpou 1g

,9 9.0 `ialood 31113a3.: o

A1091A03v

eh

(1)1109%

)139 5191731iAlp.0007c

layr,tod

Aspipa

701

lot

,o3131L

513,01 510MiCbD9olt `51,10.1c1,73 A9.1

13auia1 tyni

5c1.01 '513im13ik6Ln.01(0XDAILD A3

113%

pt

DaDic 91

Doaic -

M36101000K

A0411311 7019

O. 131110.0X7ON
/1,30X701.00a1.1 tstli -.51191511
niAayypil `113003A3A. 13 13.09,06%0011 e01 ialoond 17ox `mptoyri

513 .571141,

Si

AOy 39 A01a11711LLQ A91

59,0AADAV."

AcoA3y .13d)Dt5A

`D1A3.01na. 5co1191Aao 'AomoaL,Lylt

Alp (41 3..1pAt1 pax

.511(0 501A9tty3aD1t 39 `00.0 50,1013% 41.1ADMID

50.041

39 513

ACLOA

OZ

Am x?a.
5m th3 rt,o09
511ml 1Laii2x) m1 77)cb)31D0ON %fp 113103 7316300,3/3 5111 511,1131(0) 31,(10 (701 `111,3A111,
013.09331t3 /101 A13yX9A3 AtA,%1A0y700.030 113% 5731597113 A3o13x3 Antacti. 513 -9,0A701agp,

`Aiyou

yy7J513A.73

70

movoic

Acogp.Aoacb 1D% `AnnoAA3 SoA31-114m-hognaiox

0011/DA 13%3A2 5191 50)31)02a3A1305 001

13d)1311)ROTA1

pax

914 001

11p3A1l1 02 39 act%

(2.91

-01(

up-

glZi

54:1a1lpi 9 SloviAoav
M33111 530:131h0i3 pax 59.01 OC,19 AogA2 AgYvVr4 -py
31031c 61 .1310.ond O, 39 5c.31c11)nj Act AO AncbracaoK .1311 A0A1t9 A3 CU (bap.
(70A14ty 341131t2 Acoulpt000lt 5c.o1 1301C.03 mainnath .5coy31h11r3 Aca 39 11pA151- MU

bawl

3% AlstA011

5Q,310/D3g
31(1(3112
11493A

cbinia

A3

5D1(131D

Anmoung 0

'13X39

ih

LiA07i

511 aolorommithall

Saajornmaxouv

13111,3 x?orns

5mbni0(ori AnAt

ADDI.1101Ca AQ,0 ,113%

ar)A.

AILS) e011,113

001 131-13X31\1 MO100/113161

001
500%439
1u' ipAuartyoup Act. Ansbnicrlohl

Ininpoas

lialph :Isdvas
iE

ualIT

.zn

AJLatpal :d mat,tial td
.EID

Itma

ALL

23x3 .A.co49Xactl,

131iaoXru

57p.

103A 101A0X9161

3191 9

`5Dmprn9

170% AQD

mo97111(1X
Gtb3

0,01)9

513

'61 -11L

5013 A13ADO1I10y 0 5n.310.o70g X3 A011 A0)&1110110,

A(01 A0)19111190.013

9g

lmt

an

11911

'A911014572 Mpg/31(
0.01 .131100XDA1 701311

AC0a1CD30
51.1,C0

'ling

ianuvw p jlb 'unuvzfiq atuol 'II 'd

www.dacoromanica.ro

C2L

It

1791

Elou

OE

TURCII PRADA TARA ROMINEASCA

160

XXII 61-4

urmasi purtindu-se fata de el, imparatul, si el se va orienta dupa interesele lui. Solii primind deci in scris invoielile intarite cu juramint, au
plecat.
5

Turcii prada
Tara Romineasca.

Tradarea
numitului
Teolog.

10

15

20

25

30

6. Mahomed insa avind gind dusfnan asupra rominilor pentru proclamarea lui Mustafa, trimite oaste multa si pracla
i arde si face foarte multa stricaciune.

7. Dar dupa aceea a inceput sa poarte in taina dusmanie in

contra Constantinopolei ; caci o avea ascunsa in adincul

sufletului, ci nu o arata de loc pe fata. In zilele acelea

era un oarecare om din orasul Filadelfia, om crestin dupa nastere, dupa
situatie unul din marii dregatori ai orasului Filadelfia, dupa fapte, rau
si viclean. Acesta in timpul navalirii scitilor fiind unul din cei de la con=
ducere, pe multi crestini i-a dat pe mina celor fara de dumnezeu pentru
vina, ca fiind cu avere, sa plateasca tributul impus de Temir. Si ei neavind de unde plati, barbarii i-au ars de vii in foc, incit si pe arhiereul
Filadelfiei 1-au bagat la necazuri alit de mari si cazne, spre a se lepada,
de religia crestinilor. Acesta venind la Constantinopole, s-a intilnit cu
unul din oamenii de la palat ; si deseori mergind cu el la palat, in una
din zile s-a facut mare cautare dupa un interpret, fiind nevoie apasa-

toare. Si el intra gata de serviciu si ce graiau turcii, el o spunea pe

greceste, caci stia limba turcilor la perfectie. Si de atunci solii imparatului it aveau cu ei in calatorii din cauza limbii si pe Teologu, cad asa
i se spunea. Si trimiteri de soli nu lipseau deseori din cauza unor intimplari si Teologu mereu impreung cu solii. Si asa familiarizindu-se cu
marele vizir Baiazid al lui Mahomed, intra, pe zi ce trecea, in legaturi
tot mai strinse de prietenie cu el. De la bizantini primind unele lucruri
de taina, le sufla in ureche lui Baiazid, deli se arata cu credinta curata
fata de ei, descoperind unele si de la turci ; si astfel a ajuns in situatia
cea mai inalta, incit a devenit ambasadorul general al imparatului si cu
Baiazid statea impreung la mass si deseori cu insusi Mahomed. Si se
vorbea de multi si se auzea ca Teologu nu lucra cu adevArat spre binele
romeilor si ca pe zisul Mustafa de frica 1-au surghiunit in insula Lemnos, ca sa nu-1 faca sa fuga din Constantinopole ; si alte cIteva chestiuni,
5 proclamarea P: slobozirea Bek.

6: Cp. L. Chalc., I, 203, 25.

7: Meld be... ibEiV,VUE Dar dupci... ,pe luta: cp. G. Sfrantes, col. 1027 D -1029
A.in timpul navalirii scititor: a tatnrilor lui Timur-Lenk; vz. XVII, 1.de Erica... Lemnos: pentru ca raspunderea bizantinlor era mai mare gi vinovatia mai vadita, dac5-1
faceau scapat chiar de sub ochii for dinQonstantinopole.

www.dacoromanica.ro

z-9

IIXX

SVOnG

VI2101SI YNIIINIVZIE1-002111.1.

19T

p? 01 `0130DO 5cn ugi 5c1.01 50.0631D3A3A.D1371 SmAoinpou Sp Aoictn A91 `I)ntong

pax 59a.p 21 00036710.0 '113,1331(X3 531A2EI1)V A00 7DA0X1)112..0 SoxbDaAdt,..4 lmt Samtag
513gD3O3t *ADDA1,3112

3g 13T1ctoXDAI DID% moi ,tcoxvm Acocbox 0r061X2 70X303 5111 1101 0.0N ?AMID dDA12 '5(030(0 132CtIL A21730310 An.yolt pax, i31tq11,31( past 231(0110a1 pax. -LLB

0,

.9

107T1 701

L
Alt

3g Dixtril 011345c1,

1?i3TAT

a70A

51ra13143

Th3lf Al 50AOCIOADle IDX '5011t29

91.

maati,X

501433ADd)

so1roaem2 91 Ari

50)3y21L `51013chApqrly1e1

501110 A3

Stu

11,1

`Strpcbyavrtio Aku
arloaglat? 513 Acti Aun

A011 A.01041XX

01 qdpaoik,

ODD MO DX3A2

(R031 '5o1(3i

63,1.

A733.11,:bpxy.,,c 5p.3.9.33 10

qui
01

Sco3.t91c

AX01 ACOAD11,016X A.? 10133X A(01

5131AoXa1prq 1X)Acto9o1cp

537.AoX2 `ilaArtogoup lactic

ILTI

700

Sacqmorc

via% 511 ,50)31(9ll

91 A/OuTornt '311019293 Aff

A13c1)01

X3 Acoa. Aoa1A9Xov

AwApittolmcoolz 3x(no11ax 51p1(1t03t

Szap.

liAbilax

Sp gsooycj
Su aktitv x3

Ala97. Sp

`59AICY1191aX AIA1

A.3

AryD 110

7310131 AC017ttAX

sita sirootl,
50A0.

.rasa131(1c

cmangelyg 50;

-113

10413X 4g

001 21Xav -

173%

9I

Slaiscbrpro Sp Siloutopoi Scstoriononar 1na9.o13 pax DAma9d n,01 1lawano9r10

01) 510 A(01 "ACOAD110145X 50120 ACM3 A3 131(21ICLOA11AD1DA0)X 1DX 1011 MO1 au

117+(7071 (1O

pax Alp (Imp 5ix9ALto (SoA3ri9Xa3la13

AA-pktiA

ibpiaraar 013034.3 Svaluln SoAu acuaaAluilaaig

5COT1

1/313X63013

Amaiang

AIal

5C03161DDg

41

ATO1

A0X13

AC01 ACOX62.0j,

Sp Soaxp

IDX A21

91

,,,,31A1,0,1L/y3

310171a 4.00

`origraq

coin. 15)p,

51930363L 20

5111

591.13 3

001

1311(10X70N 013A3k3 5DA.311 21 013%

A(101 AOYI1DTIC0cL

D011 DX

7D1017i1D(ITI

pax Acor,tAm39 LLAdmaaxp Anolu 519 `5(p12.73

`Aca13c9loax

A31311.1A11170X M41:0 513

AoA3rioXa3Aao

501o91,01aX 0.01 50)310000 1009303A.

113%

a.riaoXuAr .5ilon1(o3L oig,tRa ODI

DaD1L

A.4,

5411W

DX

0426
g uA9

3i&ILYYIQ? A

52A33A0D

1101

11.11

5003131,141

ling

II

II

OZ

5003D9.Nnm? Nag

OZ

7019

50'0

"(103470

5(9

2Y1A.DIT

Inrfzw-

001 LtrIDIADLI

A3 5101 1DTp

`51.LX,L1

61

)x3

Saca3T1

173X 52X11(0.61)3X

SG

rwor?-

--oup

clU

5002L1390lD 101 111.131AD11 VOX 0.01TO 1101

AOT(Or

11Dx `013dpX11,

AC01 ACIYIDTICO,L 7713 (b17)X 1T.IX

130DIL3g7A,06 A010.01

A1363T11;

3g 0001 A0OX02.0j,

A010.0D01 Sooxp 510.1

4 alg.

Ao1c131(319 D1g ACOA11 -1Y4T10,0

AC011q

DaD1C

-1013

10 513gD3OIC 0.01

Acolipa ilyx, 9 504.21(030 Alp 5101 'A:1.03001C 5130()13%10 ARA101

DODX

LIZ9-Ii

mtattoray

4.3 (191

0, N

Sliv,toklarnlax

57.136X

*5cpxlt.6.ra13ril

`ADA21(03

51%1JAX1 A(.o

11/1.091:131-1
ATOA.

Do=

ATOXotpja

0.01112

001x3r:719

AO01A2A

D1

17DX

Aou Amo3ri1;t.

701T1

001 7D103.0.14

Slu So3y9H
L

licbaax

5(9 9

31aEl

A3

al

yo305cdo9 xfto

A70cbD100.0A1

-302

(bATitpv 3 .Aninacn lux

Pcbaox d 6TH 6.31,0P(7.31? d

la Lz 5oax9 .d

www.dacoromanica.ro

0:

MOARTEA LUI MAHOMED I

162

XX II 8-9

ma gindesc la contributiile de hran5 ; si fagaduielile cu cheltuielile lui

Mustafa cite un timp erau oprite de turci ; si imparatul intervenind prin
alti soli, nu izbutea nimica, pirt5 ce nu venea Teologu si toate le facea.
De aceea, bizantinii aveau pareri rele asupra lui. Imparatul Manuil insa
nici nu-1 bAnuia, ci nici nu arata, chiar dac5 intru inima lui avea ceva.
Moartea lui

8. Dar dupa cum inteleptul ziditor dumnezeu toate

le

schimba si intr-o clipa cele ce stateau bine, le rastoarna pi,

cele ce erau intr-o stare rea, le ridica, tot asa si planurile
lui Teologu, sau mai degraba insa ale lui Murdarologu, in gol s-au rasMahomed

1,

1421.

10

15

20

25

30

turnat ; si cele ce se vorbeau de multi atuncea, au fost adev5rate, pre-

cum s-a aratat la urma. Caci Mahomed iesind cAlare la vin5toare si un

mistret ivindu-se din stej5ris, insusi s-a repezit cu sulita asupra fiarei ;
cade insa de pe cal si ramine damblagit pe jumAtate. Ridicindu-1 1-au dus
in palat cad vinatoarea a avut loc pe aproape de Adrianopole. Cei mai
incercati doctori, din cei de aproape si din cei de departe, slut chemati pi,
chipurile, 1-au intremat. Toata oastea insa era nelinistita si cerea sa-1
vada pe sultan. Dimineata f5cindu-se ceremonia de prezentare obisnuita,
1-au scos afara si, toti v5zindu-1, a fost aclamat cu bucurie. A doua zi
insa, iarasi la apucat un acces de epilepsie si, neputind vorbi si nici sa
miste limba, ,fiind pe inserate acuma, si-a dat obstescul sfirsit in patul
sau. Pentru c5 Mahomed, parte cea mai mare din domnia lui, pi-a petrecut-o in pace cu imparatul romeilor si cu toti ceilalti crestini afara de
venetieni, s-a sfirsit din viata de moarte bung ; caci in pace si-a dat sufletul in palaturile ce si le-a construit in Adrianopole, dup5 ce a lost atins
de o board scurta, avind parte de o moarte, pe care soarta din strabuni
nu le-a mai ursit-o ; caci aceia s-au sfirsit din viata, unii de otrava, altii
de juval altii de sabie, afara de acesta ; si cred ca ursita i-a fost ingaduitoare pentru prietenia curata ce-a avut-o fata de imparatii <bizantini) si
pentru simpatia ce-a aratat-o fatA de supusii lui Hristos.
9. Luind deci calea cea neintoars5 spre lumea cealalta, a lasat sultan
al turcilor pe cel dintii din feciorii lui cu numele Murad, care atuncea domnea in hotarele Amasiei. C5ci s-a nimerit sa dornneasca acolo in acele mar-

gini de tara ce i-au fost date de tatal sau, pentru ca erau in granit5 cu
perso-turcii, peste care domnea Caraiuluc, invecinindu-se cu lazii si cu
35

persii ; acesta a si tinut in casatorie pe fata lui Alexie Comnen, imparat din
8: Murdarologu, Teologu: joc de cuvinteeEoithyou,OoX6you.s-a ardtat la urma:

vz. XXVIII, 3-5. iv-rd; tots... acaatiotg in palaturile : Ev-rOg cere genetivul,
precum ne e transmis la pa g. 169, 7,
vtog T013 Fwatiou
induntml camerli", dar aici, ca 4i la p. 167, 30, am pastrat a*a, precum e to manuscria Ivroc

www.dacoromanica.ro

XXII 8-9

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

163

&la tLVa, atToSouiAxg Airo, xat to inTOOXE'agVTCL Elg banavriv tov MouaToupa xaiwv Toivxor xat irriv6cov 6 (3auarOg bi iti@cov
nEirof3rwv oi)biv rivvv, go.); ikklyv 6 OrokOyog Mire EITC/CETTEV. ETIOV 0i5V 01
`Po4taiot xaxag fmtaillPELg Eig wirrov. '0 be Pao-11EO; Mavouip, oii-cr int WATEVEV,
au' 0'68' ibEi,'XIMEV, El xat EvSov Etz6 tL.
8. maiv xecathg RETCKIXE'thitEl. 6 ooq)Og aextrgmov OsOg Tex ItaVTOI. %al gV
-Ta xatoiv g1S0Ai/OVTO 7-ca@ec

;JAE!.

c`iiect Ta X.Cadig 10TOILEVa V.LETCLUT(IiITEL, to or xaxiog %EtREVOC CEVEyEt@EL, OtTCO

xai to toil OroX6yov, [teakov Oi Oca6you (3otaripata, Et %at akryfrii to

Traoa
7TOD.CO'V 4)0iVTCL TOTE, %Crthbg xai TO TgAog ESE1,EV, rig xrv6v RETECITQCtcpricray.

`0 yap MaxovpIT gv xvvrry.Up totirsixov xai vog ggsexollivou Cx TO`ii 6@vp,oivo;

10

xat carcOg TO. 860., xtvaw xaTa roil OTIQLOU, Jt17TTEL roil 13T7COli g3Taartpkt %DSC/I:CLIO-

vog fit.ttrieog. s'Aparreg

airrOv iiyayov gv T-(1.) maw-Cup, hv yap gyytyg -dig 'A-

Notavoir OICIE150)V. METCMAEOCtIA.EVOL 0:15V ToOg Soxt[uoTatoug Tc7ov laTo7w xat toiig

gyyk lout Tag 7(666w, avePoilOoliv airrOv Taxa. '0 SC OTElaTOg tag riv ethrittoVaW xat i '11-GCT)V T-01/ iiyEgOVa Ozdtaageat. Hoot ltaeOKYTC,CO-Lg yrvo[trvi xaTa TO
FOoe, gVlyayov airrOv R co xat 166vrEg airrOv TravTrg rixpiptiaav xat ixacnio-ay.
Tai SE kruytiala aCatv inalviag rialtrooOolig xat cpcoviiv xat yX6iTTav wokuOrig
icrageag i18.4 xatalaPoOorig angoontE TO xerciry Ent -dig aivolivfig 0171T0ii. IICTEA4Orrog ovv TOi; MaXOURiT Ev El1111,11 TO Taiov Tfig aQviyiag aka Luta Tat') Oa-

124b

craicog Poiatort, xat 7DiVTOW TEA, ZEILOTIA2V(T)V zaiiv TCOV BEVET1W0V, gTatEOTTIGEV

20

15

anobobg TO xegog atecciaxov xat yae gv EiViVfl xat gv Tji 'Motavaii gvTOg big
nap' dna, SolnyOriat Itacrtiotg v6o-cp tiLX,C);;.( aQoao[tailowg g Erpu EV, OavaTov
bag TOv ay Ex Royoyow 151 Tkri ovx gxxoxigy vat yaQ of CV apao.ialup, of Si
ztvtypovil, ZTECIOL tiaxat@aig ray piov xaTauoav Jaiiv TOilT0'0, Trig ATe67T01.1 TECCEICCOXFOoTig, cbg orga, gVE)ta. Cpalag, itv gRE 1SOLOCCEI&V nogg tong al'iTOISOZTOCIag %at

25

trup,JuifiEtav rjv g8ELxvv nclOg TO TOii XQLOT017/ iutiixoov.

9. Ataf3ag oiiv Thy neOg TOv "AtSiv aRETaaTQapil 666v xaTiAtitE TOv new Toy Tcliv vikov wiroi5 agny6v Toi)oswv, TOv xculoOttEvov MOOT, TOTE gV TOig
6eotot,g 'ARaostag ilyEptovE6ovra. Kat yew gXEZ tag CixElag gxeivag EXaxry a60EVTVOCOV SoOriaag nacia To:). =TO, CCOTOO, 8Qta TlYyX6VOVTCC T(7317 IIEVOTO4XWV,
oi3g

jr

.ex KaeatouXoOx yetTvigcov Aatok xai Ilgecrag, Og xat 'avyaTgQav 'ME8 00A16you P ll 19 dtezLyeiag Pli 24 'A-reonou Bull : Cureano6 P.

cu dativul, Cad din punct de vedere semantic se apropie de iv In" cu dativul.

La p. 169, 7 insa intelesul de in5untrul" Sc impune $i de aceea a si fost cons-

fruit cu genetivul.

26-94, 2.
9:

XV, 5.

pentru prietenia curate .a.m.d.: cp. G, Sfrantes, I, 93,

domnea in hotarele Amasiei : vz. XXI,

Caraiutuc :

a murit pe

13.
Perso-turcii, Turco-perFil : vz.
la 1435. Stapinirea lui se intindea [Ana peste

Aserbeigianul de azi cu centrul la Diarbekir, azi Taebris In Iranul de nord. Ne-

www.dacoromanica.ro

30

VIZIRUL BAIAZID

164

10

XXII 10

Trapezunt. Si locuitorii Amasiei dedindu-se deseori la neorinduieli si chemind Intr-ajutor pe turco-persi, pentru ca sint de acelasi neam sf au acelasi fel de trai, p5reau ca inclina spre rebeliune. Tata] sau, decedatul Mahomed, a crezut ca trebuie sa incredinteze provincia in mlinile fiului sau
si s5-1 pund pe acesta domn peste acele margini si cdpetenie care sa se
impotriveascd in contra persilor, asa precum el insusi din Adrianopole
intoarce lancea in contra bizantinilor, ungurilor, rominilor, strbilor si bulgarilor, ca supusii sdi din toatd Asia Micd si Tracia sa o ducd in liniste
si bine.
Ultimele dis-

10. Mostenind deci Murad-bei domnia, n-a ajuns la dinsa

pozitii date de fdra tulburare si furtund, ci cu multd invalm5seala si mare

Mahomed I

greutate a luat coroana, precum cuvintul Tnainte va ardta.

Cdci tatal acestuia Imbolnavindu-se, it cheama la sine pe
cel dintii din marii lui dregdtori, pe care ei in limba for it numesc vizir si
pas5, cdruia romeii ii spun patriciu si prim-sfetnic. Pe nume ii spuneau
omului Baiazid, albanez de neam ; de copil soarta 1-a facut rob si a fost
Impreund cu Mahomed-bei la nenorociri si necazuri. Cind Mahomed era
Inc d tin5r si urmarit de Temir, ucigasul tatalui sau, in muntii Galatiei,
lingd hotarul orasului Ancara, unde a si avut loc acel mare rdzboi despre
care a fost vorba mai sus, si trdia prin itari straine in grozave lipsuri si
nevoie foarte mare si era urmarit de persi, zisul Baiazid a rabdat si a suferit impreund cu dinsul; i cum Inca ? Amindoi umblau pe jos si Mahomed
fiind Inca Mat, nu putea birui osteneala drumului, ci umflindu-i-se picioarele, nu mai era in stare sa umble ; si atunci Baiazid ca un magar african
ducindu-1 in circa destule zile de drum, 1-a salvat drept urmas in dornnia
tataului sau. $i deseori rdminInd fArd piine, Baiazid schimbindu-se in haind
de dervis, umbla prin sate cersind piine ca un cersetor ai-i aducea lui Mahomed de mincare, ar5tindu-se slugd bung sf credincioasd si cum nu mai
era alta. Ci si el, cind a ajuns bArbat si a luat ca o mostenire redoVindita
domnia pdrinteasca, 1-a rasplatit dupa cuvintul domnului Peste putine
Pe acesta 1-a si
ai fost slugs credincioasd, peste multe to voi pune" !
vizirului
Baiazid.

15

20

25

30

potu-sau a fost Uzun-Chasan (Hasan cel Lung) din timpul lui Stefan cel Mare ;
vz. Akdes Nimet, Die tiirkische Prosopographie bei L. Chalc., p. 53, nr. 33 si G.
Moravcsik, I, 136 s.v.
Lazii: popula tie caucaziang spre tkmul Ma"rii N egre.
cu persii : data Duca are in vedere vecinii de la sud ai lui Caraiuluc, ar putea de
ast5da t sa"-i desemneze cu acest nume pe insisi persii, iranienii de azi ; dar data
sint vecinii de la nord-est in rind cu la zii, atunci sub persi sint de inteles si aici,
ca si mai jos in contra persilor si 10: urmarit de persi, tatarii lui Timur-Lenk,
ceea ce se pare mai probabil.
Rorninilor : la enumerarea popoarelor ce luptau in
contra turcilor Duca tine sa aminteasca si pe romini, ceea ce dovedeste puterea
politics si military a Prii Rominesti din timpul lui Mahomed I (1413-1421) ; vz.
si XXII, 3 ; XXII I, 2 si 7 ; XXVIII, 8 si XXII, 4.

www.dacoromanica.ro

XX(I 10

DUCAS

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

165

10 U Tou KO [XVII 1'0 15, Pa 0 I AhL; TQCCIEEO i/VTGOV, ELg yal.tov iirAyEto. Kai. yap &tax-

rofivtgg 3-coaixig of

125b

lg 'Apacretag %at tons TouQxostieciag npaccxakaiivrEg, End

tif,LOyEVEig xai Ouobikciroi toyzavoucriv, Eig ilitociraniav xavoiivrEg Eqxtivovro baiv

cidirOli 6 accciakthbv Mgzglugr, 6 MaTiw CCUT015,
yZE Le [GUI 711V i7LOCEIX
76) "Ut(i)
CC1)70i) %Ca 1401XClatiwal TOiTEDV WlIGILOV EV rag 6ELoig ExsivoLg %at %scpakiiv /Tog

Hgeoag livriga@arectroucrav, cbg xecxgivog Ev to 'Atviavoii TcQ6c `Polatoug, aiivvoug, BACtxoug, EgQ(3aug, Bou4ripaug 86,ou xivcT)v, Ev neon
'Acricc %at Okewn
16 incipcoov EV gintpayicc otCyeiv.

10. K7<irw0gig oiiv 6 Mow:a-nay rile apriyiav, ant ecraQaxcog cri.0 CiVEU
tabig gioiPsv, ecaa eta 7CO2XOli toi 150 01')(301) %ai ugyaric triuktg rov 'convoy
3ev, we 6 Ahyog cprilaaag EcrIA.ckg L. KCa yap 6 Tai5rou =rile VO011karhig
geocixakeitaL tov Tc@iiirov riov ugyiaravcov ccUroii, tiv xat petieriv at nacsiav xaTa Thy ainaw xakoiscii cpwviiv, Ov Ot 'Polar lot MT@ LIGLOV xat ugaatovra kgyouni.
'Ovoucc T.Cu aVeyi, HayUX T, yevaug 'Ali3av(i)v, Ex natoiCrOtv Thy bOialltilV tvX1' 7<axwv xat 745 MEXEOT-REy 131/VUOV EV SE ovarcoayiaig at inilpgaiv. 'Ett vgog

10

15

?LW 6 Mgxeftgr, my& -ca.) Tap* roli TOV natipa 70lYTOU xisLvavtog encox611tEvog

Ev nig opaai l'accriag Ev 60,otg sAyx.iieag tijg 3.c6Agwg, Ev oig xat 6 Jt6Xsuoc
Exeivog 6 ugyag, Ov TceoAct0cbv 6 A6yog i&tikx:re, not

Sgiva xat Ict)uatnwQiag otm

ItkELGtag iv i o() iatc Stayaw xat oicuxOugvog nccea riov ITEeclw, 6 60Eic Hayucctiir iruvE8voltpaygi 'cat ouvE040gro xat raiira 5tthg; Astor tYly IsoQgiav Tuna,gavot. eqtqxo oi boo, nal; 6v IL 6 MExEugr xat [tit cpgecov rirIg 6bov rOv Ocyc-6va,
fInAl TO'06 7t6Sag goysauOgig xat uixgri Paoggiv Suvi1iggvog, 6 Ilaytatirc iv rag

tkang

126b
20

Civog Aif3vartx6g Ev Tfi TOij naToNg hygp.ovia di-coy Eitavgacontv. Kai IroXX.axig Coattog Siaugvcov, ccOr6g Ev axiiCpi(OV 3TOCIEI:ag 686v riEpcuv

EXCEVCT)V

Lbc

1A,11XL ROVOX [TCOVOg 153tE taoixov xat rag xeoftag Itgohgcov, Oi@raug cciuTyv thg JTQOaCti-

Trig rOv Maxopugr StE11.4.L4v, oniiXog cpavgig &yak xat 7ciarOg %al ovx 01,0;
t' riv. 'AkA.a %at airrOg av8QuyOgig xat thV icarcitxiiv fiyauoviav thg CcvaxriOgrra
xkijeov kcodw, xat auto; 1:1V7C1,LE ['INTO 'X atdc rOv Ebthvra K151 LOV 'Ent alycc
4 gyzeTioat, Bek : eyxewilaai P II 29 aerriyeiav P I 23 kiii3va-rix6g P.
10 : de Temir, ucigcqul tatedui sciu: aceste cuvinte nu sint de luat ad litteram,
intr-un inieles mai Iarg, Cad Timur-Lenk vadit a pricinuit moartea lui Baiazid I,
10.
despre care a fost vorba: vz. XVI, 2
dar nu 1-a ucis chiar ; vz. XVII, 7.

ci

ovog Atf1vo-rixOg magar african : cad in Stephanus, Thesaurus Ati3uatix6g e tradus

Libycus ; dar poate ar fi de tradus Si cu mggar ce cars apa", caci
Du Cange, Glossarium, col. 810 traduce ki.puauxerov cu potionis genus. Poate ca.
cu

Duca face i vreo aluzie la titlul unui roman bizantin, nestiut de noi, In care un
magar a indeplinit un rol asemantaor.
Rovoxivovog derviv care poarta o singurA
hanna sau cAmasa".

dupd cuvintutui Domnului: Ev. Martel, 25, 21.

www.dacoromanica.ro

25

MANUIL PALEOLOG PUS EPITROP DE MAHOMED 1

166

XXII 10U

facut sef al casei lui peste tot pamintul de sub domnia lui. Si zisul Baiazid

ca un Prometeu a adrninistrat, cit se poate de bine impargia si a avut

toata guvernarea Asiei si Traciei si toata grija de armata si de
r5zboaie; si Incheierea pacii, declararea si ducerea rdzboiului, el Inca
din viata lui Mohamed care domnea in pace, le dirija, cum trebuia ;
imbolnavindu-se Mohamed, it cheam5 pe Baiazid di-i arat5 toata
starea sa si-si face testament si act de ultima voint5, spunindu-i in

numele lui dumnezeu si al profetului for si pentru piinea si sarea ce i-a

dat si cu care 1-a hranit, adica pe Baiazid, ca-i va fi sluga credincioas5 si
10

15

20

fiului sau Murad, precum i-a fost si lui, dit va preda acestuia domnia parinteased
va pune domn peste casa tat5lui sau, pe ceildlji doi copii ins5,
caci Murad se Intimpla s atinga atunci virsta maturitatii, ceilalti doi Insa
erau Inca mici de opt si de sapte ani, pe acestia deci, a dispus in testament,
precum ca s-i incredinteze in mina impgratului Manuil ; si imparatul va

fi epitropul acestora. Caci toate acestea le facea de teama, ca nu cumva

Murad Si.! sugrume, precum e obiceiul la ei, ceea ce s-a si intimplat. A
dispus deci frumos si avea toata nadejdea, ca, si murind, chestiunea copiilor va avea o pasnica dezlegare, dar a nimerit eau, dind departe dincolo
de tints. Caci el se chibzuia ca : Daca cei doi copii ai mei vor fi in miivile impAratului, Murad va domni peste tofi supusii in liniste si Fara tillbur5ri, iubitorii de rebeliuni neavind miini sa le ridice ; copiii ins5 vor fi
izbaviti de ucidere nedreapta si vor avea de la sultan toate Indeajuns pentru
orice fel de trai al for ". Dar si imparatul se gindea ca va avea cu ajutorul

25

30

acestor ostatici prietenie adevarata si curata cu Murad, speriind ciinele

ca si Hercule cu ciomagul. Si daca o data ursita o s curme firul vietii lui
Murad, imparatul va avea sultan un sarpe imblinzit si usor de domolit,
crescut bine la sinul sau, si daca ar fi sa muste pe furis, dup5 cum n5ravuI
din fire nu se schimba, ci macar veninul nu-1 va goli din dinfi. LegAnindu-se in aceste visuri, imparatul se bucura, ursitoarea bizantinilor insa,
care vedea viitorul, suspina.
Ascunderea

morfii lui

Mahomed T.

11. Murind Mahomed-bei, precum am spus, in Adrianopole

in palatele construite de el, patruzeci de zile au finut trupul
lui ascuns in casa in care zacea, neingropat ; si nimeni nu

stia ca a murit, afar5 de patru : Baiazid si Ibraim, patricii sau viziri, si

35

doi doctori care zilnic intrau si ieseau, comunicind marilor dregatori vorbe
Prometeu: e figura mitologicA antics a prevederii si cuminteniei omenep ;
Murad... ceilalti doi: dupa L. Chaic., I. 203,
z. Hesiod, Lucruri fi zile, v. 48 urm.
18 sultanul Mahomed I sa fi avut numai doi feciori : pe Murad mai mare i Mustafa
mai mic.
speriind ciinele ca si Hercule cu ciomagul: .aluzie la ciinele mito]ogic
Cerber, pe care Hercule a izbutit s6-1 domoleasa

www.dacoromanica.ro

svona VIaaLsI

II-Of

TIXX

'5910131 1E3

SLt

YNIINIVZ13-0D2ICII

Acuitu

At-omit 30 ,-olotuormax,

L9t

591p

pp%

amp

AA:09x n.o/

0.

no

o.01933 3043.031nx pox 540n31 51/A 51il cap31 0.01913 '511A3ri0Xon

(10 59304110511
'501 9 513014 `11Q31/311 5mynx pox 5(1) '3X13 5n9l,moig Aku An1Aorl3A1.1. 13% AIL

'512.x))50 AnDra nguAnocb a023)1510 31 lnx --?you

pax 54x1Alto13 pax ctorl)Xnri 5o23970ioninx 31 lux 5lixoyu11a9 '5nAr,L0n3ig 5o)

At00/31011C3 ADC0311 5731.0V, 31

A03TI1

`A.31c30lt3 113

5o1m,9

1X)%

13-1-Ictohohi

pax 50/%141313

113113103x00olf A91 31Qo1An11 1D% 1/313011131g

5)391

11ox AnpoO33.09. 'AIDIty(Log

it? a31 6-109 ID% 11Dyp

AnoA.11 eh). '21,1,13147311
113X A3

'4

e0111.73

17D%

701

.133% cA919,13

Attx40nig An

ern (b30 pax A3 era 11.31,tcbo03: Aompu r%

A.?

.anic 901913 11A3.00g

'amp

pp% 13A3.013,A=39 513 A.10(94)

5o;
591Am 5oyclog pox not aola a.0193) `.1120oN 5(penx,
lairmgnonat 0)1901 A111 ATIA01113A.11. AIL1 4X161D3t 113% ran%1331.03

130L,L19 A919.73 Ao1,59.x. 3O1

tax

AoaTtc

`501A09.33.A30,913 57301.coon. 591933

ramp

onA, 9 1na9,91A1 3101

aoxio

'a019n n1 3g D0313

(101 5961333e

nl

41

?g

09.9

4399

AodlubA Arixiy4. 'A03X351A.3

AC.10
it u1 13y1)319 '5,3p10o(52e 50)

nil

1113111%9

5953e A91

many

70oo170ox019n ykuloAnn .thy1o13X13 in% 9 5931/19/4 1D103 AC0113101 '501too113t3

aDA. 1A133S 11/3151t2A3 '50A3Ikodocb 5andyri 9 10rtow 3219 51/Audio/t3c `919.73

5o02 Amiva '3103 '11613.06 5o; inx

'5o; pu. 'ATA330 1301093 na.
3DILX91011 01 a 903C0XD (N)093:
1D1A.0.02 A.? 51,01

5im1'opng

;ALA.

A73101

n.oAcrcb

23133rik7003t

5io31

1900

1171

9 59.31(1970g

.731A3cbnoi pax

poicomolo

531A.oX3 10

`ctongp

Q ?g 5rt3y1ang

AVAA,X,612

aol9n

5m03

A.9.0

513013X

`man

og

3g MAO.

701

91 Anox632 nbnat 901 aoklA,X4 513 -Anu

7D1A.oX3

D19 AO)1

Ana 117%, A010.30.0A9 ALAI A/311(16 70137i i101

Atoynu 5o; 51.tyvnall, pax 13 3103e Al 541

.132 Aox

50A3rh1)

gI

pax `Itc0Ntr0

5101 510Ax31 Anp3A.4013 `A1,03334391nx

VOX
*A.93104
aDA. '139A3A3 .110 la" 91 09,9 (10111
a3A.12 Sity7Q1 in% a0j9.600 -93t
`A.1.0053X 173193 0

5910 AmAnie Aou xicx9.'Am0

1,31A001,w0,53tui3y3

Scovox mln n1n1g

I0

`DA.14.31 3X(113.

DOAN

1DX 1113/311C? `131AOADV.111 73111131

qL

NA) MO
1noow

Mi3d0Gb%3 A91 DA9.%

5131;L1 1331mo119x03:9 nvorit,LA

1te1.kA419 1UX

132 nom-

139A31:0, 'AC019.01 scp

A,01313X9a3T4

11.1C1)0

pig

AO)1 -01)

aol '1n00n

5(0103% A3 5107.

-y9x

gg
(18gt

ni 5tu 5o)3094) '332131439127Ip 029r

1,13(togo many Am03t0o13A.2 0 59.3rong

13 Acpginc '1.1x.ng

5cp

Apx 91 Amur-14th x9.0 139gm3x03s72 5101

?g ELX9.1 AC1/1 AC01/31-1Wd. moo? 91 Aorgri 3A3103
`A315inX3
1;1.

II
5191 anal

.9 9

ATA,110
1101C,1,73

`A.31C-13110XDW 5t/2.0% `A3111163051t A?

A.1013.01/Tiog

'innriL,No D1A0XDaDDS/31 5)31504

la

goArnogy.

A.03,1C116%3

91 /A031U

14, '4311319
'Aocbrap 59A11. istri `501A0%99/A1.A. 110 `A.3%Lt.nv1 a3691t
.A03590033. .3.731/k.nu 1nx ritp153q, AC07. As031x151/32t t A039101W in% 99.9 `Am1517D2

C1019.73 A3 Ia1 '731X,10

:130

inX. ,g13%

:!sdvos

Anapit,t 1oA3T19X53013

d II 9 laixpnaxoup :lsdpas
d : pas appi ri d 691 'sJaa t.

130

13Xk
)11!

M,

3 01A.oXo3

531rulokoyon.ax 5301 `A3on1o7A3ri 50) 9

1009A302.tp 5201 d II mo2103EIES

mc31nl n d II tE 03.Aoxan3 d

www.dacoromanica.ro

m961-11

CC

ASCUNDEREA MORT I I I

168

10

15

XXIII 1-2

goale, ca sultanul boleste si are nevoie de unele leacuri trebuincioase si

potrivite pentru tratamentul lui. Si se puteau vedea multime mare de oameni trimisi, unii in Serbia, alti la Constantinopole, altii prin insule, cautind leacurile cele bune pentru tamaduirea lui. Aceluia insa caruia aveau
sa-i fie date de doctori, spre a-si goli intestinele de greutate si a-si usura
plaminii si ficatul, este spintecat la burta si toata faptura lui dinauntru au
ingropat-o in pamint inauntrul camerei in care zacea ; iar trupul i 1-au
uns cu mirodenii si 1-au invalit intr-o patura si 1-au asezat in pat ca pe
un bolnav care traieste. Toate acestea le faceau cei doi viziri si robii palatului care nu ieseau de loc si nu comunicau cu nimeni. Si scopul urmarit
era urmatorul : daca ar afla de moartea sultanului popoarele dimprejur :
bizantinii, sirbii, genovezii, venetienii, Caraman in Anatolia, mostenitorul
Murad nu va putea veni de la granita Persiei ; si se va face tulburare in
imparatie si rebeliune in armata ; si toate partite de rasarit le va jefui
Cararnan Vara crutare si crestinii partite din Tracia si vor fi turcii niste
nenorociti, iar bizantinii vor fi cu noroc si se vor int5ri.
Anunfarea

morfii i in-

mormintarea
lui Mahomed 1.
20

LUI MAHOMED

XXIII. Stind deci lucrurile astfel si printr-un curier repede

anuntind lui Murad, moartea tatalui sau, caci isi avea

atuncea resedinta la Amasia, dupa o trecere de patruzeci

de zile a sosit vestitorul pe care-1 trimisesera, si le anunta sosirea lui

Murad si cum ca a venit pins aproape undeva de Brusa tntr -un sat cu
numele Melaina. Si le-a dat in mina scrisori de la Murad, in care arata
sosirea lui in Brusa si-i hotara lui Baiazid sa is trupul tatalui sau si sa
25

vina cu tot senatul la Brusa, ca sa-1 inmorminteze pe tatal sau si pe dinsul

sa-1 proclame sultan.
2. Primind Baiazid cu placere si bucurie deosebit de mare scrisorile, se
urea a doua zi de dimineata pe tribuna cu toate pasalele si marii dregatori

si de fats fiind o mare parte a orasului, a inceput a cuvinta unele ca

acestea : Voua, barbati, nu trebuie sa Ara spun si s cuvintez, din ce stare
30

35

la ce situatie am fost inaltati prin bunavoirea lui dumnezeu in urma

rugaciunii profetului. Caci stiti bine, unii vazind insiva cu ochii, altii
auzind de la parinti, ca nu-s nici saizeci de ani sau ceva mai mutt,
de chid urmasii lui Osman au trecut strimtoarea, si toata Tracia au
cucerit-o si imparatia bizantinilor si a sirbilor au biruit-o si au facut-o
tributary ; ci si pe rominii de peste Dunare si pe ungurii, neam de zeci
11 : Caraman : vz. XXI, 1.
XXIII, 1 : la Amasia : vz. XXI,

13. intr-un sat cu numele Mckaiva Melaina :

poate ca e de citit Macuva Negrileasa".

2: nu -s saizeci de ant : turcii au inceput sa treaca Elespontul pentru intiia 'para. in timpul razboiului civil bizantin din 1341-1347 ; vz. II. 5. Cum Mahomed

www.dacoromanica.ro

XXIII

DUCAS

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

169

eteXTIYOg VOOTIA.E'OETCCL )tai, Owaym Tivdiv x@EccoSciw iCFTL, to 7c@Og 0E(M3TEICCV &@M0-

nok6, ToUg I.LeV eV IEQ(34, to

be iv 05
KcovotavTtvoy, Caloy; iv Talc vilocag iQeuvo5vTag Ts& IteOg LUTQELaV X1OLI.LO. '0

SLOE. Kai 11V toEi,V erCEGTC(.41iVCOV 36.1100

Se IciAl.cov nOttalgEGOCCL naps TeltiV ia.TQC7)V TOU

%EVCBOCCL TO5V iVTg(OV TO Pa@og

%at %ovcptcrac nveilcova %at Ipta@, ScE416ayi matav %at naclav Tip EvSov ablacv

airoi ft) yij

ITCTCCOESUYX11.OLV ivtOg ton ScoRaTkru, 017/ EXELTO TO Se (villa tu'vocc

aciftpavrEg xai acvS6vc Etkiicravng xaTilliptav Eni atvotcviic Cog aa0.Evii

OivTa.

Taiita ai5v MiVTCC inciaTTOVTO JOVec T(TW Svo PEtLefISCOV xai tcuv ncciScov TOU aCCkaTiOli, 07, 017/1t iVIQX0VTO OUT' ixouvokoyoi3vTo aEta Tuvog. '0 crxwaig oUV TOLOOSE
Ei ILIA:WT.0M TOV *1(VCCTOV TOU 13C.OXTry01!

to

7CgQL

Mini

`PCOILLOLIOL, EgQ130L, rEVOVETat,

129b

BiVETOL, gV vji 'AvaTokli 0 Kapavav, ov 81/VirETCCL liCLTEXOEIV Ex TCOV OQUOV HEQ-

(ring 0 IskripovOtcog MocOT %at, yeviiciETac OkruPog iv Tfi etexil %at Otaag ev T4.)
arca-air %at to Tfig icimg aecvTcc ILIcpst&Tog 0 KaeaRav A,E12t.atfiaEL, Tee Si 'Tic Okcxrig oi, xplaTICCVOE xai gaol/Tat, T0i3QXOL trUOTUX0iiVtEg %at `Pcoaccioc Tag Evtvxrp

awn, OecnortEg.

15

XXIII. Taman oi5v (Ara); ixiOvraw Mi sea Taxikk.cou Two; ton OavaTov
Too naTeOg tUJ MOOCCT altayyEilavng, iv 'AROOE4 TOTE ScOyorrog, int& act041ILV TEGOOLO6X0Vta fIREQCOV Itat, ov gatEaCtV Ciyyd,ov, gplaCrEV turivixov aka;
tiiv 'ilE1XYLV MO@CCT xai Cbg xaTil0Ev eyyvs not 11@aOarig iv Ict0 i ttvi xalov[tern Mekt'ava. Kai yElacpag airroig ivExEt@LOEV TOi MO@CET 8112,0.6c:rag rip
arra gA.E'uoiv iv r? IleoUafi %at 0outaOcrag TO) 110CyLaVIT, Onwg kaPciyv TO ntWMa ray' naT9Og aircoU Cri/V 7teColi tit yEQouala inavimi Ev 11Qoivra, i',Va %Oa TOV

20

3tatiea *ill/COOL %Ca cdfrOv 0yrriyov CcvayoQEOmat.

2. TOTE 0 Ilaycatirr
Bari; fiSoviic %at xccecc SEV.LEVOg to yONICC-

tTi iicakicov zaataag E7Li Tot, Pi-pa-cog airy Ram. ToTg acct@ancag Itat taycotdrux, %at p.icaug ant Oktyou Tijs ItUson (3Tcc@Ovrog), figaTo STRITIYOQETV TOMS'

25

(Hoc) vMac, w CivSeEg, ov )(co) Xiyav xat Sip.lyoesiv Ex 3To(ag Etg aotav TO-

130b

TOE,

XT1V

1511Xfr9TIIIIEV

auvEvocmoilvTog

OsoU Sca

Tca@coafcrEcog ton 1T@OTAT01.1. OISCCTE

Of, tLiV al/T011/EL, of Si Jta0 TWV yovCwv ivortmairreg, we ant gaTLV

Oibbco ErixocilOv 1i JtAgOV TL, exCr OU ton novap.Ov Sca(36vTeg Oi tot 30TILLCCV, ETog,
yeti) CEXQL(3CTIc,

Tin) Okcxxiv miaav iss9Cctrioav %at TO {3aoadav Tco[catow %at Ek(3cov incorEkil
%at intOcpoc)ov ESEuccv, mama ;cat Maxoug inteE Tay AavouPcv xat Oijyvoug, TO
8 pEtiieLOwv P II 20 &vExeivrinEv P II 26 rzae6v-rog supplevi II 27 neog suppl.

moare la 1421 stilt cel putin 74 de ani de atunci. Dar aici fiind vorba de o
ci ci pe
cuvintare fictiv5 retorica, faptele si datele slut de luat cu aproximatie.
rominii de peste Dundre : Cuvintarea festiva a lui Baiazid fiind o compunere literary retoricA a lui Duca, din acest loc nu se poate face vreo concluzie asupra
I

timpului, de cind Tara Romineasca a inceput sa plateasca tribut turcilor.

www.dacoromanica.ro

30

URCAREA PE TRON A LUI MURAD II

170

XXIII 2-3

de mii, pe albanezi Si pe bulgari, pe toti aproape Intr -un cuvint subjugindu-i, pina la urma asa de tare i-au umilit, incit darile tarilor for
nici nu sint in stare sa ajunga pentru tributurile ce ni le dau in fiecare
an ; ci si fetele si feciorii lor, le trimit sultanilor cu supunere ; cum ?
cerInd mils si Indurare si incetarea apasarilor grozave si pace de la
noi. Dar si ce a fost tare si mai vrednic pentru functii in aceasta imparatie, au ales cu pricepere si intelepciune din toate neamurile si, ce
e mai mult Inca, din straturile de jos si de pe la Cara, cu toate ca nu
credeau in unul dumnezeu pe care 1-a vestit profetul si i-au facut cu

10

credirrta adevarata si functionari fericiti si conducatori straluciti, dintre

15

care si eu unul sint si partea cea mai mare din cei ce ascultati aceste
cuvinte ale mele. De aceea trebuie sa nu ne lasam nici sa nu zabovim,
ci s fim treji si sa veghem si fiecare din noi sa se osteneasca $i sa se
lupte ca un adev5rat fiu al lui Osman, ca mostenirea parinteasca sa
nu o stricam, nepasatori fiind. Gael si parinte si domn binefacator
data'tor el este unul singur Mahomed si urmasul sau Murad, primul
$i cel mai iubit din fiii lui, carele s-a si urcat chiar acuma pe tronul
si

tatalui sau in cetatea cea mare a Brusei ; tatal sau insa

nostru si-a dat obstescul sfirsit".

20

25

Proclamarea

30

si

domnul

cu aceste cuvinte a izbucnit cu

mare durere in vaiet si plinset ; si deodata toti marii dregatori si inaltii functionari bocind Intr -un singur glas, plingeau amar cu mult zgomot si mare larma. Atunci Baiazid cu Ibraim ridictnd mortul, 1-au
asezat in tinda palatului ; si dupa ce 1-au plins Indeajuns, au poruncit
ca a doua zi armatele de rasarit sa plece spre Galipoli, iar marii dregatori cu Baiazid mergeau din urma pe jos impreuna cu mortul ; Si
trecind strimtoarea, 1-au dus la Brusa si 1-au pus in mausoleul ridicat
de el, facind jelanie opt zile.
de sultan a
lui Murad II,
1421-1451.

Si

3. Dupg ce i-au facut pomenirea asa, precum e obiceiul la

si au lep5dat doliul, 1-au proclamat sultan pe Murad.
s-au facut serbarile cuvenite si el a rasplatit pe dre-

ei
Si

gatOril lui nu cu putine acte de generozitate si cu binedupa aceea au

inceput sa se ocupe de treburile domniei. Si au pregatit soli pentru
Caraman si pentru Imparatul romeilor, anuntIndu -le moartea lui Mahomed i urcarea pe tron a lui Murad, reinnoind si legaturile de pace, dupa
faceri, iar ei fiecare i-au adus daruri si inchinaciune ;

35

cum e obiceiul la sultanii si domnii cei noi. Ei si voiau mai intii sa

aranjeze si sa consolideze situatia din rasarit, cum se cade, prin tratate
si jurgminte cu Caraman si dupa aceea sa treaca strimtorile si sa se
ocupe de situatia din Tracia.
3:

Caraman : vz. XXI,

1.

www.dacoromanica.ro

IIIXX

-Z

ILI

VniaLSI VNIDNIVZI1-002ini

S11DfIG

itm10.1.391am1 '50A3A., 59.0A/30M ID%

a 059A..y(10 '5(10

513 50101 531n.o10oloorik113 `Av90on.131tv13

X0 A093 A13113 A01110001

5731A91L

vl

Sq) pox

m99-r11Ag M010.70 Ltyp.

t.tl

5101
Snot 5aortu3 59,01 5a9A3Tion A1TlU.
sn631mA.04. pox 59,01 59,01n, M01913 A13ity31901033 59ou Scum. 5006313114 59.0Alaa70
.5o1c34)1Lo1Caog :Sour Ao3u Sal.Actoitt pox Aoixio ALt,X9m3nv mom3g pox AttALtola
,anic .A.0a111.1. vroir, pox A092 5317)6x4 Fit lanc Atsu m31mari3A4 419731 -11731i03172

n.13;a9 59.01

`A.13%.5703 vatyi?

59,069c

`A.0531cpx 5(9cbo9 pox 50)Aorittionc3 531mo31(160.9 1t3

AC01

AWOXXI(

110%

ACO3A3A, 173%

73141131

91 AoRic 53Luomax pox AowiloaAv irr% A930 70A.3 IA,T1 `531A.1439 A91 AO 9 -1tcb0o11
511,1 `&3061tx3 pax 51439931. pax S137(019.3 59.9xularkoiv 31 pox 590orriny -9r13A.11,
AT

'11313031C9 3

510A

13V A.(1/1101

A3710AyX

01 A.01913y1C

CpA.22% 120%

A13T1(10q

1011

not Avr110, cab

502 5930. Smolp.A.

ciya 0 Sompaic

ToN

5961 0.0190

Al3a0m.tal3

73A1

alum

11)%

6701

-Ana

0343y

9,1.71

110%

ALL -1a1731C

11E1

pa% 51u9a.c93g

9 59193a 513 A1193 13113X3k!9 pox. 9 aoicoo 5oXogvig ON-

oluog

173%

ID%

CtAjd1 A13

morill, 9 513113% `Ine.931A.o0k7i

naajrithtooltyx 531Avott1(3*2 .Aarfroopttcb

51A,10.03c,13 31 pa%

rpm

`A13,1,149

391-1.71

504)371. AX01 `A.001A911.0%9

5011319A13.0.011 AC01 AC010.

`(1.01.193

50

A3 C'01 cbA9(5.0. (101

173%

-inc

91

37-4

11,09.06ll .1A11/1. 9 39 oluvic (L0191) 1,3x,

01
Aomox
173X DICI.201 AT1C13 01X)9I,0x3 A9131.c0x
soon 5111910338
.5op5X
Al3A.311 1311 511A01410 pox .Am(La)mg in% mix) 531Av1r 10 53,1131131A3T1 FY% 10 10Xclogdul)
hvri amoch 531A73,70.0 701371 arogoaa yox 9.0196% alayyme 5c06301, .n.oPoyx2 3191
A301.C110%3 A3 .1/1 13r1L010313111
3XC01231/72

9 11,strY14.r)ll
a691)31(

59oic `myoucolyynn lo 3g

173t1.93034)0.1L

A0.9 (bi.

.thax3A

01A.303170% Aq 611

.E 7u1

170X.

u.AnItriog

3g `.5(2 5(p0/3%

73A(1991-11.1,ATi

loctoN

Cp0 510a

pax

41

1.,,og

41.191111.9.X90a1L

9.1. 511,1

701311 (101

3213 ka 523193

co2

OZ

/3110719.31734)19 5111 (03

-9170%

A053123 A019.20 A3 1.1.99.0611 1/3x

Opp 5

Aoontipoixo
53111/013L).101L pox 01 -Apt

531/1.731:41011

5101913 '11133

50.61.3

(lynx) 0.01 -inc

pox T.

9g

)319%13 531ma9101a03

5101 A19C10X(3)) 5D(4)3119

173% 1019.73

AOTI3A.11, 5)33

A9.9

.A0114.96113

A.0ryr1101 Scoit
Avaivonyi pox 59olt AT. 7)31(19q `A.031731103d
A91 A0170/1.9* 13719X0 lryK Aka 9A,DA9 M0113 Ohl 196 pox 51310111 mu?-

531/1410341. 59141A11813

01

`(bT1(OJ

A3 111

du 11it1A.lo11 Allgvd

501013%2 '5319%0)93001PQ 1.5311 5111

513d9ou

531A0941,1171

OIL A9/1.0a

A9A.tocaQ .A1390,339A.11A9

pox Sntpluoyid) x90 SnA3y9 170)

/0.1

FIA39.011L3

IA,1

53A3101/1311 A9.0

531A242010 A01

claiTo

en311

`531491Cndo1C1 A91

59.0.

531Am9v19nd 91 Drloont Aloxlkol

TIL,113a1LI

501A73)1 531/11301;14(10 A739(131(3)3

173%

A30011L

(b1

AQ13

A91.

5C9

50.02 5101 5103A. 5101ILX(522

insktrio9oxi000lt vox c1u9roybo9

Alpiinal3)1 iDX 3191 7)1

n.0190 :Isdvos soixio d

II

Ski

0 51.1.10)03

8 SOCctioinx

d II

170%

'1091134

5(;) `116Z

Tg

1X3N 139A..

-A.0100g3

A01%1101119 113%

A.00)

)30,910413%12 1 531.1.1109531L A.01 'A.01100O1L

81 .1311

3121E1

www.dacoromanica.ro

<431i

It

L.09.0au

'd

41ZEI

MUSTAFA SCOS CONTRAPRETENDENT DE BIZANTINI

172

10

XXIII 4-5

4. Imparatul Manuil insa apucind inainte, trimite el soli la Murad.pe

Paleolog Lahanas si pe Teologu Corax, chipurile, cu condoleante din
parte-i si cu felicitari Ia intrarea in domnie ; pe linga aceea, ei mai aducindu-i aminte de ultima voint5 a tatAlui sau, ii cer sa dea imparatului
bdietii, in caz ca ar voi sa fie in unire si dragoste, precum erau cu fatal
sau. Daca insa nu vreau sa -i dea si sa se tina de dispozitiile pArintesti,
atunci el, adica impgratul, are pretendentul la tron si peste foarte putin
limp it va pune pe acesta domn a.1 Macedoniei si Chersonesului si a
toatO Tracia ; ba, nu dupa mult timp si al Asiei si al celeilalte p5rti
intregi de rdsOrit. Facea. aluzie la Mustafa, despre care s-a aratat mai

sus. Baiazid insa, ca din partea noului sultan Murad, a dat solilor un
raspuns, zicind : Nu e frumos si in concordantO cu sfintele porunci ale
profetului, ca Valet de Musulmani sa fie crescuti de ghiauri si educati,
va sA zicA, bOieti de-ai bine credinciosilor sa fie epitropisiti de necre15

dacd vrea, dragostea noastr5 si sii

ramina potrivit primelor tratate prieten si pgrinte al tuturor acestor
orfani, dar Fara alta pretentie de epitropisire. Si noi vom avea prietenia
dinciosi. Ci impOratul sa aib5,

lui ca un mare noroc si ca o pecetluire recunoscuta de toti, pazind ca

20

nimeni din noi s5 nu faca vreo incalcare nenorocitO si sa treacg dincolo

de marginile hot5rite, ci intre noi si voi sa stea jurAmintele ca un perete
de fier si

ca o imprejmuire neclintita. Cererea insa de copii

si sa-i

detin5 si sa-i epitropiseasc5, e cu neputinta sa i-o implinim ; iar sa

dAm, e si mai cu neputintO".
25

:30

i -i

5. Cu aceste cuvinte solii impOratului au fost tr:misi

acasa si raportind totul impAratului, cuv t dovezi s-au
trapretendent la tron.
p5rut. Si muncindu-se in sufletul sOu, si-a adus aminte
de cuvintele cu care s-a lost inteles nu de mult cu Mustafa care trAia in
insula Lemnos, de cind a lost trimis in surghiun de insusi imparatul,
Mustafa con-

precum s-a aratat mai sus ; xi-I cheamO la sine pe Dimitrie Lascaris Leondaris, un bArbat si, precum ar trebui spas, general viteaz, care si-a cisti-

gat un nume mai intii in Lacedemonia si Tesalia, cind traia Inca fiind
imparat acolo loan Paleolog, nepotul de Irate al impAratului ; c5ci acest
numai simplu Teologu.
vz. XXII, 7, unde e numit
ca an
des pre care s-a aratat mai sus : vz. XXII, 5.
perete de fier: Prof. Ieremia, 1, 18 si 15, 20 ; Iezechil, 4, 3.
cuu f s-au parut Locul in P si P1 care-1
5: Cp. G. Sfrantes, 1029 AB.
copiaza" pe P, e stricat. La sfirsitul paginii In P f. 313v e numai prima silaba
4 :Teologu Corax :

al Asiei : vz. XXI, 2.

dintr-un cuvint care

in

pagina urmAtoare n-a mai

Post

www.dacoromanica.ro

intregit. Vechea traducere

XXIII 4-5

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

173

4. '0 Si PaoiXEOg MaVO'Uhk ILQ0aQnaGag toy latte0V atikka, neOg airGOV

3picF13eig toy HaLuoA.Oyov Aaxavilv xat 0EAOyov Tay K6@axa, (f)g biplEv ItaeaRIYOZV %at tijg avrfig to EkloSta 00yX111,Q61-1EVOg, nQOg TO'UTOLg aVaRLRVirIXOVTEg

%Cti. tTIV IOU natQog aVtov iXITEQataV POUTICR,V, ai,T0i3VTg to 7Laibia 600i)VCCL

T(1.1

Oinvota xat erpinv, %a lb; xat RETa toil 7CaTQag

ijoay. Et 8' OU (3oaoviat. SiSOval, xat to6S nateixoig Osoltoig 1i 31Q06iptELV, auPaGLAET, EbtEQ

Tag,

(30i/2OLVTO iv

iiyouv 0 OacolEiyg, gxEL toy ETESpov %at c)g iv aryq) 70a-m10-thou IOUTOV ilQ-

X0VTa MaX80Vtlag xat XE000Vh001/ xat naorig Oe(cvai.; oil,

not o!) Si xat

'Aatag xat mimic 0iAkng avatokijg. TaimtatvE Si Tii) 7C0obriXwOevri Mow:qui:Kt:0
iLET' OU

bi IlaytaVis cbg Ex TLQ00431TOU toil Vial/ tlexTryoii Mouclat gSaw..e TEQ6c toil; Tre13-

10

pug aaLOv vRv Alywv cbg aim gin!, itaAaV tat rag roil nQOCATOU OECIAL.BILLaBL
OUVVIOV M01/a014t6VCOV 7tIathaI; TQN)EITOaL napes %0LPOIJOSCOV %at JalLbartlyalAaL,

out' gatI,V dl:714364.1, naibas nap' antaTGOV iJate01tEi1E615aL. 'AAA' et 0a61, 0 PaalAe0g, ix110 TTIV fiRETiQaV etyOurriv xat IlEVT0) 'MT& Tag 7(Q6Tag TUVOipalg Cia0g

xat naThQ ailV

Oprpavwv TOUTGOV TEaVTCOV Ettog

Cali;

iatTQOALWrig Stallgoscog.

13113,

15

c'EoILLEv Si xat fiRetc trly aysov cpatav Cog g(Ittat6V T1 %at liatIOA.MOV inicappa-

point, nwoir'vng

1l iTEERPaLVEIN tL To5V aaalatCOV RTISi 1574 to ia/411ROVa ItiPEtv

Ttg Cup' iitiGyv, COX Ev plug? fituiyv %at 141.65v gotcooav 00%01 %alla,7tEQ 01811Q011;

TOIXOg tat &oval; neetyparta. TO Si atteiv

'chiles tat EXELV tat iJILTQCOTE"i/ELV

etE/15VITTOV iaTtV att0iiVTL atIVTOEBOaL tO SE Soiivai juATtAov auvatdrrEpov."

20

5. Toirang tag XOyot.g anongtOivrag of -col-, pafiahOg ROGI3stg xat Jteog

Toy 13aatkia mivta avaXiav-rEg, gSOE to V-1 t SEiy[tata. Kat 84-1 Thy Ilmxilv
w.awbv tat et; etv6,uviow eXIMV tebv (JT111.6-roov, .(Tv U'UVETaaTO Teo: 1\401/0Tagrii
eiQtt iv to AillAvq) vi q) Stayov-ri, E OTOU ?Una Toil aUtov paaahog i3th[tqyar,
it OQUITOg,

(bg 0 XOyog cpaCcoag

iS"'"AcooE,

p.Etax,alcital, ATIRTITQLOV Aa6/taelV ToV

AEOVraQLOV, CivSga xat, 6.); xprl EtnEiV, OTQaTTlyaV yEvvalov, siiSoxiixtioavta gv IC

AUXESaLMOVta xat OE-Mita tO 1tOCTYCCIV tCOVTOg toil iv anti- PaalleikfaVTOg

8 of, scripsi: 01) P: delevit Bek II 12 xal3otTiowv P1: xa[3oiJet.Ocov P II 22 linea desinente

paginaque 611 P : fortasse 6iwa-ra ettpaiag sive tantumtnodo 611T6 supplendum est.

italian5 red5 locul numai cu nella anima sua rimase motto contristato" (ed.
Bonn, p. 419). Rezumatorul codicelui grec 4 al Academiei Romlne, p. 33, care
si el 1-a avut locul stricat, 11 interpreteaz5, rezumindu-1 astfel : alit& r& AoyLa dtveq961)01/ of aGia8Etg rceog toil fictuaia 1,cal gyetvlaav 'coact Sayx4tota aceste vorbe solii le-au
raportat imparatului si i s-au parut tot atitea Intepaturi". Poate ea ar trebui in-

tregit in 6fittata dcqoatag Seiwata cuvintele dovezi de dusmanie i s-au parut" sau
numai in 611-nit 8siyincra raportind totul imparatului, le-a socotit drept anumite
indicatii".
precum s-a arcitat mai sus : vz. XXII, 5. loan Paleolog : e loan VII
Paleolog vz. XVIII, 2.

www.dacoromanica.ro

25,

XXIII 6-8

SUCCESIUNEA LA TRONUL OTOMAN

174

Dimitrie avea pe IMO el cele dintii demnitati si functii. Dupa moartea

lui Joan, impAratul trimite pe cel de-al treilea fecior al lui, dindu-i coroana
de despot al Tesaliei ; pe Leondaris insa 1-a chernat de acolo si-1, tinea
in Constantinopole pe ling sine ca pe un barbat priceput si incercat in
chestiunile militare.
Feciorii

imparatului
Manuil II
Paleolog.

10

6. Caci imparatul Manuil a avut fericirea sa aiba Base

copii de partea bArbateasc5 ; dintre ace
cel dintii era
loan, care a si primit de la tatAl sAu coroana si a fost

proclamat ImpArat al romeilor ; cel de-al doilea Teodor,

pe care 1-a pus despot in Lacedemonia ; cel de-al treilea Andronic, care
a fost f5cut despot in Tesalia ; al patrulea Constantin, care a si primit
pgrtile dinspre Marea NeagrA [pArtile dinspre Chazaria] ; al cincilea
Dimitrie si al saselea Toma, care stAteau cu tat51, fiind copii brudii.

7. Atuncea Impgratul, dus de nevoie, ii d5 din Constantide succesiune nopole lui Dimitrie Lascaris zece trireme, bine pregatite,
la turci.
i-1 trimite in insula Lemnos cu ordinul sa is pe surghiunitul Mustafa cu Tineit, de care inainte a fost vorba deseori, si cu ostasii
de pe trireme sA-i scoat5 in Chersones. Si pe Mustafa it va pune sultan
in Tracia, ca unul ce este fiu firesc al lui Baiazid, care a murit mai inainte,
i mostenitor universal al euterii de stat parintesti, al locurilor si tArilor ;
si aceasta s-a si facut. CAci la turci era un obicei din vechime sa nu se
intereseze al cui baiat este acesta si al cui acela, ci numai si numai,
dac5 este coboritor din Osman. Daca Ins5 nu este din aceeasi tulpinA,
nu se poate sa-i urmeze si s5-1 dea cinstea de sultan.
Obiceiul

15

20

25

Pazboaiele

for de pracla.

8. Dar sa fac aici o expunere a mentalit5tii turcesti, pe

care o au ei de demult si care tine si pinA azi ; cad in

urma acestei mentalitAti nAvalesc cu vitejie asupra crestinilor si-pi ridic5

so

monumente de biruinta in contra for si Intotdeauna ca nici un alt neam

au avut parte de victorie. Dup5 ce turcii, pornind din Persia, au trecut
granitele Armeniei si au inceput sa prade pArtile Capadociei-de-sus
ale Licaoniei, au dat sfoara in lard ca din partea sultanului, CA oricine
ar vrea sa vina la n5vala In contra necredinciosilor, sa vina Cad era
natia turcilor, ca nici un alt neam, iubitoare de prAdaciuni si nedreptAti.
1

peirfile
6 Cp. L. Chalc., I, 192, 11-14 si G. Sfrantes, I, 124. 15-125, 14.
dinspre Chazaria: aceste cuvinte nu-si au nici un rost. Chazaria, un stat mare in

nordul Mgrii Negre, aproape de la Nistru 'Ana la Volga,

www.dacoromanica.ro

spre sfIrsitul secolului al

8-9

IIIXX

VIHOISI VNIINVZIE1-0D8f1I

SV011(1

CL1

aw. caokoyomyru n.cri43A.)? aot .5oaolvoxoictr, 11ox 8)i)A 9 5olaityril(v 5o13o

3X13 721 nicnoit Amt Acoriu ,omt .(blictu 503A9A70e 42 001(213 incrip A01. Aorph. Atoi
AcoTp, (10117) 5nomm1cb310 Alu92032 A3 liymaao A01 32 A01a91A03V 5734T131L131311
93013X3 93X13 A3 a0A1IA101DACOX Aolottrc aolccoa 50) 73a2A9 A013A(10 1107t 1.5371 2?2.
00A

qtel

97t11(011734)113 A0111X92

Sol

17331 67)A.,

lux 51346319
505319.32 5060)203e

All `SitAmpaqc 52

.1L2tpawc.itA70 0

Aloome `A793QIN? AT 9 -cothe

laXnar,th 0 5rtay1970g ylytoADRI A3 g

10orne 0101

5931X17r

(Loup 50310070g

A0317311(0d2

A2 173X 911,192.C.032 A0r11)323503V 5731 A30111931.0X

9 543161311 -ADaompx

9 501361 `5ox1A9a2Avc 52 llox 5D1r7)1130 5Iu97L932 013A3A3

pig
TtuAoll 19.60 )31] 5267t [A733a7013x .01709cpa1r1x 5o17tri37c 32 -tts
lux
50112 '5D11no 70 'pax Ap (12.1 1611311 AoAltig 'Map. '531A0A'7)X/1111
3oloi1pi
.2, 3191 A(to surax 51409.0k187c31'1x 5133111a1 `13192 5(1)
X3 5111 A3310A0)).1 `50911 50

723.

01

vx

00,111 e01 0/6111.1111,V (1)1

913d7y A01

5)3 A03470

163X09V

A019160 Anc1:0310(L0N

1173A 1701 Al3A7)A.733 5Q.01233 A3

639t1A0N3X

Acmaa9 13029431Dx

Ancbm...oftoN

51l02/36731L A34111131C3 A3 111

AQ,D

AQ,D 112.

50)

.511%7313

9o7191 pax .Acoaarriq 0

1.1,2

in%

pyx

.A3ADA.3A,

5)

731A2 A2X10(1Cb

AC01

031

A01

91

0X101L7)0OIL

Ammon:at ctoi9x, 4,tompik70a1t

a9A. 50.2.2

ALL

itoiaop

5101 510x6noy

131

A11,1(1L

`9092111

A0173A.0,272 A13X)31C2,

0Z

A9A1/X1512 'A7)r111

'8 1731103pV.

32 A3.241.31A3

AIA1 17017)11X,2 ALLA3TIOA3A

AnioA c11).201yoktillimg It pyx 1ax9 0101

AO9A.1011916X
A10.0

mogolpai psT

13rivAag Amt

91 VI `AntorlAnourtyou SoAp. 50130 lrni. Sonli 50913g '52:ou

001 Alp110 A2A0A,01.02 "1193 2a sg %fp 1193 5111 5111TO '51.q1)
13X

-9190a1L

m1 51XIM(01( 11A3.014Q0a1L 151 -

A2211

rwAri 11A11lo0ll pox 5m A9m1(og1ax A0112A0alLy%

(>7911,A (70A.Tit.),V

5C9

A01&

1701A/310104 paX 731311061 113%

70210

crap
17031

`50XCUALX

`5(1)

91 50A03

A01)1

pa A011

;12

1Y3X

190,0613/U12

173X

53

113%

1310

0)2 10A31.11? Aleivtlay 91 sta

5111 `.57)3A010X11V 90110,310(.3 5(9

)9

1101C(090a1C

Pq-

362A3? 501 M101

51111(17)

41

173X

matrix-

c0m2

001 cl01UiXo9 912 (101

oiloyr,tog 513 Akurioapq Amin/7r'3 'Anon (oInt:u AHE aKht

`ACOX69.0jj 5(9 %Q.() 'WM A:v.730910th pyx -A.0%129106 59611 nyityyp

13 511

OT )?2- 5calt AD343):QnX d :

W :1 7snioas
Iing : Pug. d iLlaxt,Lur1 td II ZZ 1)3110a9 "d

11

Og A9A,o493n2

d : apin la 81'681

AnX331V,1

eai-8 o psalupd elezego e sunfe esealpethui ui luezIg inlos la punt numu ap

uowl AI InmulID `(g8L-021)
asniOsrp ap lintu ul indum !ni emu -aA
eatio aiampeIl euelieil mu nu ai ale alsape -aluvino pall F3 a elou psieuialetu u
Inunain
nes 'lsIcIoo 71.ellu! lode uT ixal
ap eaaou
sons ulp 1)ral
8 : poinl pururod yip visiad : nu a 'els-lad inueii istz-npdoid p pusen npadun
unuoaull 'A 'IIAX
RaaDe

www.dacoromanica.ro

99E1

A -03X1

50A3A -031A10615./X3X 1O 1050(101 531A1a9113% X3 50210153U

Al 541 5733A3riav, Imao 531A190912

501x02 tkapi

.1)313(1Ap

07)1C M03. AC01059.01

93

176

EXPEDIIJI DE .1. \F TURCESTI

XXIII 8

Caci si intre ei erau asa ! Dar in contra crestinilor, ce sa mai spun ?

Numai sa fi auzit glasul crainicului chemind la navala, ceea ce pe limba
for se chiama acchin, atunci cu totii de-a valma ca un riu ce se revarsa,
alearga nechemati, in cete nenumarate, cei mai multi fara vireo ranita
5

to

sail traista si fara land si iatagane, altii facind drumul pe jos, cei mai
multi cu nimic alta decit cu un ciomag in miinile fiecaruia. Si pornind
in contra crestinilor, ii prindeau ca oile, dumnezeu cu judecatile lui nepatrunse dind aceasta osinda in contra noastra pentru multimea pacatelor neamului nostru. Si navala for tinind neintrerupt pins acuma au
cuprins nu numai tinuturile rasaritene, ci si ale Traciei, strivind cu desa-

virsire toate tarile din Chersones si pins la Istru si nu e zi in care sa

stea degeaba, ci daca azi se faceau ea au revenit la relatii de pace cu
15

20

25

30

35

sirbii, miine pradau in partite Aticei si Lacedemoniei, ale Ahaiei si Eladei. Poimiine, daca, in aparenta, legau pace cu statul bizantin, plinset
si valet se revarsa asupra sirbilor, apoi asupra bulgarilor, dup5 aceea
asupra albanezilor ; si asa necontenit, orice popor incult sau civilizat,
barbarii n-au incetat sa-1 bintuiasca si nu inceteaza nici pins azi si,
precum cred, nici nu vor inceta, ping ce nu o sa primim in inima noastra frica de dumnezeu. Caci pacatuim fata de dumnezeire si, dei sintem
botezati in numele tatalui si al fiului si sfintului duh, al unui singur
dumnezeu, totusi nu tinem seama de el si calcam poruncile singurului
dumnezeu adevarat ; si de aceea am lost dati pe mina celor tara de
dumnezeu si pe drept sintem pedepsiti de ei, caci bung sl dreapta este
hotarirea lui dumnezeu.
Si nu numai neamurile cele atit de multe si numeroase ping la Istru,
le-au infrint ping la capat, ci si dincolo de Istru pe romini ; sl pe insist
ungurii, multime fara de numar, i-au facut putini ; si nu numai turcii din
partile vecine, cei din Tracia, din Atica, din Iliric, din Hemimont i cei
vecini cu Serbia strabat pradind ;
si cit despre mine, e astazi mult
mai mult popor lure de la strimtoarea linga Galipoli si pins la Istru decit
acela care locuieste in partite Anatoliei, adica popor turc ce-i supus sultanului coborttor din urmasii lui Osman ;
ci si turcii din pamintul
Asiei si cei ce locuiesc in Frigia,
dar ce spun ?
cei din Licaonia,
cei din hotarele Armeniei, din Amasia, Capadocia, Cilicia, Licia si Caria

yin ping la Dunare pe jos, ca sa prade pe crestini. Si chiar daca ar

navali de zeci de mii de on asupra unei tad din cele mai mici, ci totusi
turcete, incursiune de prada si jar vz. G. Moravcsik, II, 65 s.v.
intambvtwv e genitiv absolut ; de subinteles tii3v Toivuov i de aceea am adaugat
nedg, Poimtine tragind spre pace statul bizantin, in aparenta". Bekker suprim5
to legind Lttcottivvuov cu `Pcopaicov, dar nu bizantinii erau aceia care Incheiau pace

etxv.hv acchin :

www.dacoromanica.ro

8.111XX
opA.

SVOCICI

.A1,1t,

13

3g

2)1)2%

V12IOLS7

tox

11

,moninuoX

YNIS.NVZ

113%

`./1.13A.311 1X)31

Alpttncb lucoortoxn 5op .52670 `A1pi0ag17e3 2 nol.ploax

`Atl.%

3101

531A/91C

5130 10 1011)13X1L

GLY

13 AOAOTI Atttl

not

Soiutal).%

A41 AC01413 3..uoyA, An -192

inx
5g)
5orimou
n3K2`1oiltyxo1y73
A.44X
mo30
n.ap.Anyng 173% -1110
113%
113%
1031C
`41.0)%13A.11al 100312
Alp. Appaoic -0nornoarl
A.0111%113
X(L0

5norl 5nyogrladnic 531AnolpGiolo `Aion.032.

70173%

oro 10

53Ao311t Alt)?

0.01.01219 1.003X 1/33I Kan% AOD. AROA7311910X 531/U01109

A0y133t9Q 51131.

50) no.n.ijgoot 5aoictoo.

0.030 lornilax maw. pax morilst 41 nriou)t,Cri), 5o19=232 nx3A3

5n.o6.lgo: moixonrip aoi aoop.arillt .5n.oA3A. pox t. 1,urioacrot3 11. 54,X3mto noaoroox
laxp (1.01 'AAA 9.0 A0A9Ti 701 7xrc0173m2 'E173113.2. nye pox 721 5111 511%00 AMAX
o1n2 nooL,LAtoN3x 10X311 n01 nmaloi 5D07071 5131 51:9X073u3 n1ountt70x `531A73
`531A13.
`AsoaA. 5101730O73

91 X3013% AULT
5101 `5ioda3K

`531A410y31112 70,1,E

Amar

913

'01A0V,v/3
ALIA

I.F11

701 51,t1

Aoamil,to 5961.c

Slimly.

wA3riglmorlIAX0m3T1

11090 5101

`ACr)11311COd

03K 510g

5o) 43%923

) 5901C ( A.41

`A.339Q31C3 13113

311

.51o11Andyy. pox 5113.0.13% /Nifty 531A0A1 A731:12 A9104 31 119% Aoaarill 5oA0,3
io 1o0ndo9d %9.0 03404731E3 pox cto 1101Aoroc7t i0X9 ALL7. .Ao63111,to 50) 1ori3 `131t08 113%.
40 731A.004/31t 510X9 Al) 513114 A91 a01 4030 A0g9Ch A3 don. .A3ric0dvy lux axc, 5p
91 A0130 513111 g3.01? ,531A0.0 notims90 531A0X2 513 olloA2 `59011210 non irrx aolA,p
VI/5 (101

51.L1

a0t9TI

113%

`5o310.930.

570111

(10/1.101.1102

.n030

(101401 (531Aft0A.00103113% A3Tif_101309

1o3g3op T11,1492302= A3 pax 507p0x12

5102.

101311 Acu.

Aoanoi. 5o,oXp1(g

513 5o1(31

`533.AnonA.63113x pox

Aoilto13rip (mmityot A0013111gn.3

lolsocuoj, `A1caoX35173370x 10

5731

13A9XAni. 01

not

nOa1DIR amc

A00% (101

5oA34 01(101

floAtaay am.

Imp

4.5r,toup0

10 533..mo1A1131

not 'nova/val. lo

91 `A41.0%10110% (0Al1C 91 -1.,t1t4

Imo? pox lo x3 51..73. 5og1171ov. 5111 FA

51.A.yoinAN7. 11)30311

(04% `53A09X4V 10 A? 5101 A.0)141.3110V, 510109

c10A3:1113x `lomnoorivc `noxognitunx' `53X11(1)1 X4V '101 530X))1 10X12 501g9.0MV 1031t
At,1,1 A3313001C 531A11.0101t 131t3A.2 (1.01 173dt3yx *Aonnuolax 1733.1 JA. a p 511opdarl wn&pi

10 Akia A733A.A4 6531Anom0

T7

mex9A1xml

d II

ET n>

9Z

,110% `3113 03L 9.y

170'x,_,./triga3K a73Jl.
?up norloacnt No3youctorrox lax!?

It3 Aou. .A.yrio.oc

pax

10

Aop2 91

OZ

A1t,1 A.003T433

5lu

AO02 A3 51o1

5nomu10

(t0 Aompi

`51.1.7o)00 10 511.1 `5Im111N7.

0.01 0,01,1.9111111V 1D% 10 53141.011/U13A.

/tonic

`531A10DC0A131M01

91

01A3-

un moinn

'noarionyox 101 0,030 010.01 5f0ynx pax 50)173x12 '501Ani/o9

pax f,10 A041.911 701 ?au cloi, (toaloix 73Ti6L1ap10nTi tt,t02 3DX Drto7cri97t
Thlt

q9C

-pp

a `510094y110

101131133.

`503..nrIOA7t

0I
1

pox `5E9Aorl1ng3xny 5731nXir pxt 50210yyx.

AkIl A.010,473 32 Ka AC01

`A.001A031tI)11C3 50A.1.100 113%

AlA.Alp613

33.

d llnalaP

Nall

52873

pup no Hun pup no `Ile Ia 41o1ni IS Bli.oruisuoo

LT/ Op inlsap ap !lam Izan aoTui
leogeuielb
luoupway : a ISOJ O apuinold
pu8100.1
(snit u,i. va1Arqdt.u4 BAnuiplugups ap Tem rung e

lnaiddns

InplAplua0 Iniosqe Bona o alasoloi

n.iiy : wnoirfini g ataunou uewo.t -uad
tti upB.11, el afaieod Jollueoleg .aern
inInpadtul .uetuol

www.dacoromanica.ro

I 9/2
OC

ORIGINEA $1 ORGANIZAREA IENICERILOR

178

XXIII 9

infra ca niste hoti, prada si pleacg. Acest lucru, toatg Tracia ping in
Dalmatia a fgcut-o pustie ; acest lucru pe albanezi, fiind popor nenumarat, i-a micsorat mult, tot asa pe romini ; pe sirbi si pe bizantini i-a
nimicit ping la capgt.
5

15

20

Originea
organizarea
corpului
ieniceresc.

din acestia, ajungind astfel robi de razboi, a cincea

parte din captura de rAzboi, du pa legea cea noug a lor, o
dau sultanului si o inching aceasta a cincea parte statului

9. $i

si aceasta e partea cea mai bung si mai aleasa. Dupa

aceea, functionarii fiscali ai sultanului si de-ai statului, unde vad intre prizonieri un tinar voinic, 11 cumpara pe un pret de nimic si-1 trec pe seama
statului sub nume de rob. *i pe acestia sultanul ii numeste oastea cea noug,
pe limba for insa ieniceri, pe care ii si aduce la legea lui Vara de dumnezeu si tgindu-i imprejur, ii numeste cu totul ai sai si be dA foarte multe
daruri ti -i pune in cele mai strglucite functii ti -i inzestreaza cu mosii si
privilegii nu din cele mai mici si din tot felul de alte bunuri si maninca
si bea trnpreung cu ei si-i inconjoarg cu dragoste ca tatgl pe copiii sai ;
si acestia cine-s ? pastori de capre si oi, vgcari sI porcari, baieti de tgrani si herghelegii. Si aceea in fata unei purtgri ca aceasta, pentru sultan

viata for o socotesc intru nimic, si in timp de razboi pentru mgrirea de

care se bucurg, ca sg nu o piardg, fac sfortgri supraomenesti si dobindesc victoria. sSi semnul dupa care pot fi recunoscuti acestia este acoperamintul capului care in limba romeilor de toate zilele se chiamA zarcula.
Cad in mod obisnuit toti turcii intrebuinteaza acelasi acopergmint al capului ; si anume toti cIti sint din oameni de rind si din nobili, 11 intre-

95

30

buinteazg de culoare rosie purpurie ; cei de origine strains insa care au

cgzut sub jugul robiei si au fost inscrisi robi ai sultanului, acestia poartg
pe cap invelisuri albe dints -o pisla foarte alba, ca o jumgtate de sferg,
cit sa incapg capul, deasupra pe crestet mai prisosind ca de o palms si
terminindu-se intr-o forma ascutitg. sSi aceasta formatie nottg de armata
sporeste an de an foarte mult si la una se numara de o sea de on una,
caci robii dobindesc alti robi si robii robilor iar robi ; si toti se chearna
robi ai sultanului. Si intre ei nu-i nici un turc nici arab, ci toti copii de
crestini : greci, sirbi, bulgari, romini, unguri, care imbrgtisind legea lui
tars de dumnezeu, se imbuibeaza de placerile lumii acesteia ca porcii in
i-a nimicit piaci la cap& : in acest 8, Duca a prins bine $i cu talent caracterul
fostului imperiu otoman de stat organ:zat mil:tare$te *i traind din prada *; tributurile de
razboi.

Cp. L. Chalc., II, 7, 23

10,8. 3tElovoiag (privilegiu. favoare, feud)... ayasint genitive partitive ca si dcpcmicov Xatinekata subintelegin du-se c5 din toate
Pcistori, veicari ql
acestea ienicerilor li se cla ce e mai bun *i mai de seama.
9:

ftitiv

www.dacoromanica.ro

locooypg
531

110R0X111 A(01

111

oacapcb

maw.

oictoj,

ALt1

saogaK

Fan

Scrot.itholly wooKyogrinsg
`A9 SaoilTrAolarictg

5t-to1prio)d 513 5o1(31

233%

62,T

271%

-A0rptt573
4.11x))60 Anima/ lax?? 57311niy73esi Aoritteq .0173994.6331c73

(moiXamq

59qA bgitg, noriglop

59,91 g5ct0Anthy,

.59T:wi0

vmiNvzia-opani

V1801S1

SVD.1C1

IIIXX 6

.4394101q

Sao4yg

A391A9c131.1.

.6 Aom;toj, 5or1qo 'AumpionoropriXir, 91 At:oxlip Aou mootyboy (hi -11X0.72

(hA. 100.06(1.11,00O1/ 70173% x111 A(01003 A73on3A pyx ion.oloodco? aillo1 91 Aolarrip
273os 511.1 stilav -0/013
11X63? lox 101(1701 731 nit011336% 7312g 27331. 20 a01
`1731 (10110 .9 All A03A, 173% A019036(13 %3 AO/1 Aco2Anyo1iX1n (10co92 Aouto.i. 19 27.73y3 (1010

531An0ltAo? AcaLuoiro23 lli 1.1X1332 To% (1,09 A01 loaolpriottoa.ox 1x33.1

5ao3s,toi 9 50A,1116)? A01X3y03A `A010619 1J173-4 3g AIt1 ACOlcin Aniaroyik, 106313A3/C `13103%

590

501731114,7111

Aniggpoag

513 A111 (1019,73

1D%

Acoil.91311 19%

(731o19a1rtirry 53320n0tht no
Amyyp `AX09,)3M? 5(1.03103610110 173% 513101:Th0 A.0)101C

`1391-10A 50.09 51011170 nyy01CriY)1C 736C0Q in% AC011t1CIA0

Hu.

5119;10k0.1

Anolitolt

273%

OI

itormrigriogu 50.013x20 (Imp) -0173%

`59.01(1.73 (0X3 A 513 LO.50.01c A11k.6019 50? 61.1.1)31r

72.1

50olf .DAY.31

113"/,.

7310131 573,111

-91.r13

"59.oxoogoa1oX moAa0-84 57391731C 173% -our;

Alogpiq
10m3)Ty. oug, aoi ROMA:MI?
AtA,O)
Aco0396 Sooll 13nA AIA1 Aluctrnoi
A031(.111 513 A399.0 `531n01l0y dloyyrai ogrn. 5111 `511aog Sit AOXa13 `5314tonnyorp 73A1
llii incoopcx `511iron Amn,oXimpt A3 (bainx. CtoriRoir 6314 51Jo9Al2 170% ALIA ADOMIA.
513y pox 573A31i103L 50.0yOltRO1J

31

3nY.

(180
Ig

01

'IDaom?gri-oy
so

411

70173%

,toxlioloom.A. 3g

OLL

AtAA10x

m-91!191

91 51u. 5lty-ocb3%

`nriniar%
ltrx
al?A
mrytoxaril AcktoAR
limo% 531q1/

nri(933rit19

molifoyA

04

qrI

`531mpf 1092 3 -(9191

m-0A3A.p ,10(10A9XA,a1 5(1cmgoitlxx0x 01(101 `1131A.coaX 1000 39 AOU oyyp AmAgA. 071 5Ix1 5n33yao9 A0931t1r0. (-1)An. 53a.A.3dbfaA (109 10 1101 `aoitlak? icacto agy 73oaX9x. iort000d) 731 Stu. 51ty73dnx. ninyodionc x3 flOypt 'CL01910X11.3y 53151101:617111, A090

lowAto,L 01 91913 531m9oX 59) 51tynd)3x `AomyogiagE 10

Aco. 1D% 3

A1360/X

`1.1.10(263X

A300)M2

A0X3 ACKL3111a31C

Stu 51txbobox

A0.09 1/3% .73#11CD

lox

523 co. Ag 51x91A0173ot3 Ag

3731miox lox, A(01 Acorog 10

noAillop loyaog x9.0

loitpq

A.1193 A3

..5.110161.09

E AO

531A1094309

:Isdlios

:31ag 3on.10x

3salaoluat
a3lua!

ESE

DIA.2

d II gg

1D1t

5101913 3111.0

1101 501A015731C

0111 10311-3.&3A.

1,tvocb3x

d:

II LT

Alyy70cb3x

SZ

(,1.19X
5013 3031/9. 1733.1.3riolop in% aza loyaog 5ft01(11og
173X Sgimpt 11J1A0)p1i0n.9 173% 1913 0.01

Soxan,od,

,1730

crftpav

3Ry72 p1/ 533.

AIDA.73itoi6X .5391731/ `MO)DliMda `MOgo3K `MOADOI(V. 'AC0694y(lOa ACOXI?ya

'AMA. 53A.1120

_23
5

/9A01073

910. AoAltvoinx 01(10J, AR.A101 01 A01X3y03A DriA.731A09

Aort3111a 1102

_
SI

5)?1 513.09.731(01/7? 5o)

521&010'1010?

173%

-A411)

loaioX Aom9hay

:ysdpas 533A9dnyo1Iv d

OZ

)lag

ae
plldxa avec.' auN apni
elfavi eaD a.putu e Ininclioo. ap. neuuu
vinawz : Saj -ZA .ixx gi
guasui Nor ID :!ninumns po!pu, 71T indioa

.1011

www.dacoromanica.ro

0E
416EI

MUSTAFA PROCLAMAT SULTAN

180

XXIV 1-2

gradina de zarzavat si ca turbati asemenea unor cIini poarta mereu o neImpAcata ura de moarte asupra celor de un neam cu ei.
precum am
spus mai sus, ca poporul turc trece usor de la un sultan la altul, numai
ca noul sultan care a luat acuma de curind domnia, s5 fie din aceeasi
5

spit5 a lui Osman si nu din alta, si atuncea si acest corp de ieniceri,

a carui istorie am facut-o, si-a Insusit si el aceeasi pornire ; si e de

ajuns ca noul clomp sa fie un coboritor din Osman. C5ci toti coborItorii
10

din Osman slut socotiti si sint patroni al for si acestia II au pe dinsii

ca robi c5rora le-au dat libertatea. Cind Ins domnia a alunecat de la
unul la celalalt, fie de la tatgl la fecior sau la un Irate de la alt Irate,
catre care norocul s5-si ii tutors fata, acolo sta alaturea cu toat5 credinla sl corpul de ieniceri.
Dar sa incepem din nou istorisirea, de unde a si Inceput povestirea
acestei digresiuni.

15

20

25

30

XXIV. Dimitrie a luat pe Mustafa care era feciorul lui

Ilderim, precum s-a aratat mai sus, si cu el pe Tineit,
de care deseori s-a vorbit mai inainte, si dup5 ce mai
IntIi i-a legat cu juramint, ca Mustafa nu va calca niciodata voia Imparatului, ci intotdeauna ii va fi ascult5tor ca un fiu fat5 de tat,51 sau,
dindu-i spre Incredintare si pe fiul sau, au incheiat un tratat, ca va da
imparatului Galipoli din Chersones, apoi p5rtile dinspre Marea Neagr5
pins la granitele Tarii Rominesti si din Tesalia pInd la Ierisos si SfIntul
Munte si alte citeva cule greu de biruit si de ajuns la ele ; asadar dupa
ce le-a luat juramintul, au ridicat pinzele si a plecat asupra cetatii GaMustafa
proclamat
sultan.

lipoli.

2. Dar si oamenii lui Murad au luat In cetate toate masurile de siguranta, precum trebuia, si ducind vasele si triremele In port si ocupind
bine turnul din port cu oamenii de .1upta, sedeau
asteptau rfOboiul.
Dimitrie Insa debarcind pe Tineit cu putinii turci pe care ii aveau, si
oaste bizantina nu putina, a inceput sa ridice r5zboi. Si armata de origine grecolatina din Galipoli si cea de origina bAstinasa iesind de-a
dreptul la atac, n-au fost in stare s-i reziste lui Tineit, c5ci era omul
5, 9,
XXIV, 1
XXV, 3: cp. G. Sfrantes, 1029 AD si L. Chalc., II, 1, 4
precum si G. Strantes I, 117, 20
119, 10.
s-a vorbit deseori mai inainte ; vz.
1 : s-a ardtat mai sus :
vz. XVIII, 4.
XVIII 5 si indice la Tineit.
partile dinspre Marea Neagra pins in granifele Tariff
Rom.in.e#1: In Imprejurari analoge Duca precizeaza de obicei pins in Dunare"
Aavoi,Pswg V, 5 ) ; sau cind Musulman i-a cedat mai inainte Imparatului
Manuil II Paleolog cetatile de pe tarmul ;Nadi Negie. spune. ca i le-a cedat
.,din Bosfor, pins la Varna"
(pizpi Bapvag XVIII,- 2). Precizind de asta data
ca cedarea s-a facut pins in granitele Tarii Rominesti" (ZixpLg 6Qtcov 132,1:Wag),

www.dacoromanica.ro

XXIV 1-2
ItataTeUTUTAITSg,

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

181

3Tae6tIOLoi x vEOr kOttaV VOCIOihrtEg xaTa twv 61.toycycliw gx0eav

Zionovbov Oavaurp6eov Cat cpieowt. '52g yap avoniew Et@iixap,ev, otr TO {nthxoov Retoc(36D.ETai E taut, Etg gTEQOV apxTy6v E6x62,,cog, nliiv ix Trig avtrlg
61tric toii 'Gov.& ETVCEL TOY ii6T1 toy VECOOTI Cie4EVTCE %al Oint CUlaSEV, xai To

Soaov wiikov, 8 8Lii2 Dop.Ev trio toToetav, %at airr6 Thy draiv OeLthv Iti%Tirtal
dessEi: yap E vcn toy ViCEQX0V '0011aVIOV. Hewn; yap of '0011.6VEOL 3t&TeEOVEg avtav Aoyttorrat, xai Slat %al CCOT0i, (I)g t8[oug anaelki@oug airro.6g gxowt,. 'Enav
8i 6EiVill t1 aexh E Ulm) Big gTEclov T Ex ow-Tag n16g viov .11 Etc abacp6v

460,goi3, Thy Ov rl r6x/ xoaciig nQ0C13Xiipti, Exar xai T6 Satilov TWITOTata Thy na-

oakiTaolv ancepgsTat.
3Aetthp.Et0-ot Si Jo6aiv
89Caro

10

ThV ICETOQICEV,

80-EV %at o

2t6yog tov 6;tr1Yhiarog

XXIV. `0 AhahteE0g kapeov TOv MouoTacpav, viov Orca toii '12,:reiliA, (.);
6 ib-yog qpilacrag i6V.(06EV, xai ,:r6v ainCti T6v NeoRITEDivta nokkamg TctvaliT,
OcxoLg aim* aacpakitiag noSTE@ov, thg (6 MouciTacpag) ovx etasTirret note ThV

15

130laal.%0 (301AhV, (IVA siEt gc,Tom bniixoos (1); utOg nclOg JtatieCC, boi)g aic(!) T6v
vidv akT0ii El; JTICITLV, xai auyalixag nOtiraVTEg 15610.8EV TET) PaCIEXET, ThV iv XBOO-

vim) Ka2amytinatv %ai to IlovToca gel tizQL; Optcov Maxtag xai to Tirig etacraliag axpr 'Ecletcrooii xai 'Aytou '0@oug xai &Via Tiva 86a8oTa xai SIX:Ma-

140b

Tier:Una E.Wp.ccice, ecovaAtoarrEg ovv airrobg OcixoLg xai to kitkt TCTEVEICICEVTEg

20

,-Et Thy KaAlt,o6nolav gaXunsay.

2. Kai Sri xai of toil MOIVert aocpcatouvreg, eog MEL, to 7tO2IXVLOV xai
EV t() XtRivt tag oxaTag xcci. tag TEdieug do-nay-mg xai -rob; no?Epitotag Ent
TON, 3T6Qyov TM, iv Tel) XilltiVE ItaXe5g iya@R6aavng, ixaTivTo n@oo8sx6[tevot n6XERov. '0 Si AlipliT1,,og iaywythv Toy Tivailtriv [LET' 61tywv, wv Eixov, To'6Q"Am xai 1:10..taitov o'6x OXiyov 'neaten', iletaTO nOkEp.ov CEICIELV. Kai Sh tO Paoltcrulotew tr18 KakktovaREcog xai tO 8itionx6v xotTa n@Oooncov RaxsaavEvoL oi'yx
Tway aQxoihrteg et; CEVTIOTCECIEV Tei) TS at

avSesTog Y a p fiv

6 aviiQ xai nEQt

4 post ii81 addere vult xal vel TovEdita xai Bull II 8 6elicrn Bek: 6a1)(1EL P II 9 newf3Akvei P11 11 &QV:II-mile( P 11 15 6 Mouotacpag addidi: el Mustafa

7(ov P.

om. P 11 25 ueft' 6k1-

fie o dovada, ca pe la 1421 stapinirea Tarii Rominesti dincolo de Dun5re, adic5 in Dobrogea, caci e vorba de pArtile dinspre Marea
Neagra", se intindea mult spre sud, incit cesiunile lui Mustafa sa poata ajunge
pins in granita Tarii Rominesti. Stirea aceasta din cronica lui Duca e cu atit mai
important5, cu cit e adeverit5 si prin documente care, in titlul ce i-1 dau lui Mircea
acest fel de precizare pare s5

cel Batrin, ii arat5 st5pinirea pAtrunzind departe in dreapta Dunarii, numindu-I

stapinitor
pin5 in hotarele Odriului" (Adrianopolei) ; vz. A. Sacerdoleanu, Din
Arhiva mancistirii Cozia, in Hrisovul" VI. 1946, p. 65-67.
odniata textual
case ; dar fiind vorba de cladiri intarite in locuri greu de patruns, am tradus cule.
2: 13aououktx6v tot asa si XXVIII, 3, dar si yaoliouA.Lx6v XXVII, 1 : Exp'icarea

Olv 'Nap-a-Cog 6Lys vet; iinca,

cuvintului ne-o dA eel mai bine G. Pahimer : fccolioam,
ix Toagaiew yuvatxiiiv yavvri&vng tots ITO,* (ed. Bonn, vol I, 309, 14: Gasmuli pe
care un Bizantin i-ar putea numi de origine dub15, nascuti din mame bizantine si tali ita-

lieni". Si istorisind ca Mihail VIII Paleolog se bizuia pe marinari gasmuli, scrie despre ei

www.dacoromanica.ro

25

182

MUSTAFA PROCLAMAT SULTAN

XXIV 2

viteaz si cu foarte multa experienta in arta razboiului ca nimeni din

10

15

20

25

30

35

turcii de atunci. Si atunci cei din oras, Para sa si vrea, dau dos si o ian
la fuga. Mustafa v5zind aceasta, a prins la curaj si cu multa indraznealg, iese si el din trireme. Si aprig s-au rgzboit ping seara ; seara,
Mustafa cu Dimitrie se urea din nou in trirema impargteascg si, stind
amindoi pe pupa, Mustafa ii someazg pe adversari sa stea inaintea lui
farg nici o Prica fata in fata, incredintindu-i ea vrea sa le vorbeasca
putine cuvinte in interesul statului si in acea vorbire a inceput sa le
cuvinteze chiar asa : Barbati, stiti bine ca sint feciorul lui Ilderim si
voi ieniceri de-ai tatglui meu. Cum se face cg nu dati stima cuvenita
domnului vostru ? Nu stiti ca acela care a domnit mai inainte era fratele meu ? Si el pe celglalt frate 1-a ucis si a detinut pe nedrept domnia
ping acuma si pe mine m-a pus pe drumuri si ping acuma m-a dat in
inchisoare pe mina romeilor, dar acuma cu voia lui dumnezeu norocul
i-a intors fata catre mine si-mi netezeste calea, spre a ma duce la domnia parinteasca ; si voi vg impotriviti soartei si nu o lasati sa-si mearga
drumul inainte ? ! Daca deci o sa v plecati spre mine si o sa treceti de
partea mea i-mi yeti da calea ce duce la Adrianopole la casa tatalui
meu, imi yeti fi de acuma nu robi, ci frati si eu fata de voi, voi 'Astra
bunavointa tatglui meu si la favoruri voi adauga din belsug alte favoruri si la daruri alte daruri. Daca insa o sa va impotriviti, eu voi ajunge
stgpin pe puterea parinteascg, fiindcg soarta imi sta intr-ajutor si parintele men imparatul bizantin ma sustine din rasputeri ; caci lui Murad
nu i se va da drumul inspre partite de apus. Dupa ce insa o sa fiu sta-

pin pe ale mele si o s5 am timp, eu va voi judeca". Ajungind aceste

cuvinte la urechile tor, unii din conducatori au trecut la el si i s-au
inchinat si altii dupg ei. Dimineata iesind din trireme cu Tineit, au incglecat si, dind semnalul de lupta, au pornit ca la razboi, cu bizantinii
si turcii inarmati de pe trireme. Si atuncea toatg multimea poporului

citi erau sub arme si care venisera ca privitori, in aceeasi ora i-au f5cut
inchinkiune si toti ii aclamau ca sultan si urmas al lui Osman. Si au
curs ping seara satele din jur si i se inchinau i-1 aclamau. Cei dinguntrul cetatuii insa n-au voit sa se dea, ci rezistau, grgind si facind urari
cu glas mare pentru Murad ca sultan al for si domn a toate, iar pe Mustaf a ocarindu-1. Si atunci Mustafa ridicindu-se cu cetele de ostasi, pleaca
spre Examilion din Chersones si toti locuitorii Chersonesului si cei afara
de Chersones alergau, aclamindu-1 sultan, iar Dimitrie a ramas sa asedieze cetatuia din Galipoli.
care in limba italianA s-ar putea numi arnestecaii, cad erau nAsculi din bizantini
italieni ; si-a recrutat marinari din ei, c6ci de la bizantini aveau mostenit5 in

si

www.dacoromanica.ro

svona

AIXX g

Dl

VNIINVZI1-002I111

AM1 3191 .A07%6901

20w1113y0u 5o19190137rr13 5(9 51309.0

3191

111%

ILT1

0,

5311_0130.

mom
1DN39 1DX 513 Aktkocb
5111. 5mgyo1L -011_0173613
570cbraoc70w
A.91)
pax
(?)Holt 011 13996.67 3.01(1,t?
591913
mo69 pax 5rtoo690 5110ty1u 50A3Ti9A3A
2.01 .A.033a7pa1 1nN Ittg 501 573a31LO? 50/%131572 531ADDL,L1131(03L 711 hap)? 41.112ic
9 5odmiocton ACID (b1 ka1t.1,111LV A3 Iii LiArtiond 13611,161 531A9010.013 pax coirrip
lo

731MA

A3 111 15AT19.al: 531A/0010D% 173% 520031(3% 50/d9C1372 59.01

1_03

50.011A70A3 11ADA31L10

0010,01

notau.o90u. `57314t910 51310110 `59.og 592 5ctokyy9 573211 5aoA.o Lt.139A00 ,13111
513 itoocbrict.o 51.u1 `5opirtou 03.1361A, ?g 5D.01.00Mirlaq 1331(01(st7 .5colqo
lorog 0.01
5
"
53a1RAKI 3113910 `5(odialco2 110 ctol riktortm 93)091:9, `591n, 513119,
11_11
01
1t9.0
5200
`3173910
aoyi '591311317
e0E961
313113A0102 tin eolortx :Amin,
119 9 5209.31A30013061C A3Xol1c9, 59113 :59G113cr9 50A13%/i/X A91 A06312 AM1 ACOd:11(3g7?
70113%

A071933

No

our(
0I

-Firm

570993A0G) 173% All AD)A01i3AL 16X12 (101 442,A, 59)%m 'AMthyvaanu ?TiL? 10g9AAd3
lax (701 MIA A.? 19153X AC0170T1COd 1a2A01.0131 52IAL104311:11S0I7p AaA 0.030 131393A 5961C
311

513

51t,1

4.
1_2.0

51.tX9.1

5coopy7

7 41015173)

51.1.012431(d11C3

A.'11331A01-131J

31i190.3A 59a1C 311

51371(1,

pax

1273%

50111E9%0013M? 511Dp3X36106le

31130071Al2 A1L19131

311to71acoXDO731 1011

1737)013

371

xcto 31734 yuDAugoau

pax 313omg Akti rtogo Akla DM/ 133%

SI

A190004, 1011 1_3 111 00/0316gV4 A3 011 61%10 011 '6%1151131C 30.13303 1071 9102 001 AaA
cto `loyclog clap locbyagy 113% AL!.1 AL1,i1a1131t 111310ACI3 (q910Ch 513 51074 12% 1t3631I9, -

la ,9 `33.1tpoolothtv (1),13
Amt
mowriAnalt
mortialror 51109.0b63Ano 511_1 511X93..
59612ot (70). .5m3y1o7d vox t57p. Col 10ct0N cto 11o0X A)U 3q 1Dti0olpA3A 5o159.1c AC01
X714333LD3 91t72 /3.00.0A .5989

0/137t4 51701 1o1d9X 57f111a9X

A.311

irnt

51,31

51)33459)9 -593acog

51.1.1.D15%k3 113110.01.),A3k AO)).

lox 5oimour0xAsto

aot

1701

1/3130411A I. 59151C /13.

Acot 173x. coglyt `itootox, (9,4 57314 *MA115%
10101191 AM1 AC01A9X0.061L 531_11 A0.0.1I2,

A0/19.0

5011110

A101A30011COA3 ^RD

5ctom3 -106312
A00AC,1%3D0o1C
,1311
3g
.)q
Aml
A9.0
170%
AomPM4
5ro1coo11
Aumaipal
col 1ku70m51,
011L? 531A9 5101C1L1 10%
92 ,at3 Aov `53.3AD.011.X1.2. x3 Axp. 1_0)3677161 ADOI/Ti6(,9 502 59131/ A0113191C A9.0 5101
51oyuctA 5101731cod, 31
A011G0A3 1DX.
Aa011141439.3

57063712
1(42.0

Ivo

17011

Sioxactoy 173a

1_099 `53gcoa1n34L

A91913 592

170 141)3.c

A9A11X612

1731107% 11:1%

1/3%

113%

92,

1101

ctorliN 5oLtity1

4A7319:2

AOD0

.cg

Cigti

AoocoNo A21113A31C72 Alx1 AlD11A1,1%130151C

531A91C
irm n01 Alpha iton.oAcon? 173x rk03Q0rtn9 5167a2
113%

531A00Aa7t00a1:

10

.A11.011L,LCbc13

3g 0.01 0.01AX1/01E 591A3

cto-

()

A0.0g193A3 X172 0111.131010A73 531AOA3y TEnt llytob,ct IA1 aA036 p1(Uli 533Ao (bi.
502 (70M1X159 AMIC,113 12X

3191 9 572d:nonow 5738zon?

drayottrot
5.93.

513r19itag 5y6u 01

1903 1D% 531AD1C 10 SlA1 11.00t1A0N3X

SoloilltriLtv

iaxamolq

91 31131:93A. d

`11191to39 A91

113%

AM1

Apthoi,octolT '531ne_1g13A9

A91)01111;2

511_i

aoo(,utoatpx

A0303/10.0 53111.4101111603 9

91 Aotactoo(b 51r1 -5m3younotyyria

3139a3A Iing

!oqzvi uoiapanald 1S 'ealado3pd 121 op eI !onel ealellzonladui! IS uleauzpIpu!

*plqi) '1 881 (8 IzaA iS AUSOID El Jainlud pa uuog ion 'I Ng AS I$ ')1 -21.111.1M
'po `g d 'Fics found 17
uomumxg urp sauosiaio : A X
`iaiovq yasa9 iap zfiq

www.dacoromanica.ro

SE

LUPTA MITRE MUSTAFA 51 VIZIRUL BAIAZID

184

Vizirul
Baiazid

XXIV ,3

3. Dar sa ne Intoarcem acum la intimplarile cu Murad

31 sa aratam cum si in ce chip a luat domnia si cum

e invins

planurile bizantine au fost in zadar si in ce chip Mustafa

a fu it si a fost ucis si cum Tineit, parasindu-1 a sc5pat.
Murad, precum cuvintul mai inainte a aratat, se afla in Brusa ; si
zi de zi, partea mai de seama din supusi venea la el, ca unii ce doreau
s5-1 exprime condoleante la moartea tatalui $i sa-i aduca felicitari la
intrarea in domnie, cind deodata vin oameni din Lampsac cu stirea, ca.
la Galipoli-s trireme foarte multe si strigate si larma si sunete de trimbite si tobe Si pocnituri in meterezele zidurilor Si steaguri oarecare de-ale
dusmanilor. Cei mai incercati si mai straluciti din oamenii de frunte ai
de Mustafa.

to

15

20

25

30

lui Murad aveau de mult pizma pe Baiazid, ca unul ce se ridica peste

orice demnitate si era foarte Inemfat Si pe toti ii socotea de nimic, cad
si era omul foarte semet pi-pi ridea de multi ; i acuma ei aflara prilej
potrivit care sa le aduca o izbinda, caci Murad era tinar si frinele domniei nu le tinea Inca in miinile lui, ci tirania batea din picioare incolo
gi Incoace ca un minz neinvatat si nu tinea seama de baiat,
in el nu
era nici o scinteie de initiativa, ci mai mult o inclinare si o atitudine
peste masura catre parerile pasalelor,
si atunci au inceput sa spuna
catre el : Vezi, doamne, ce grija a avut seful nostru ? I Partile de apus
le-a pierdut acuma si o parte din coroana domniei tale a fost puss pe
capul lui Mustafa ; si cit de curind va pune mina pe toate tezaurele si
pe stile din Tracia $i nu dupa mult timp va fi in stare s vina Si asu-

pra noastra, daca nu se is vreo masura. Ordona deci sa treaca fara

multa vorba cu ostile ce se gasesc aici, strimtoarea i s dea lupta cu
Mustafa, inainte de ce vin si se unesc cu el stile din apus. Caci din
pasalele tale nu este altul ca Baiazid, care sa is lupta si sa spulbere pe
dusmani ca dinsul, pentru ca si unitatile armatei din Tracia it stimeaza
cu totii ca pe un domn si el ii duce ca pe niste oameni de-ai lui, unde
voieste, caci toti arata fata de el supunere si smerenie."
3 : 'EasLoii
tkEyov (Murad... au inceput sa spunei") : e un anacolut; deli
propozitia secundara incepe cu o particula a 3-cetSit, trece imediat in constructia genitivului
absolut SLayorrog, crukliov-cog apoi fara sa fad acordul cu aceste genitive, continua cu nominative absolute 3o0.6p,svot. si xaw-citovtec Ne-am astepta acum la propozitia principala, In foe de aceasta Insa urmeaza tot un nominativ absolut Ctayyaov-csg cu obiectul direct ixiivup.a. $i In propozlia principals of SA sof,
EXEyov intervin mai multe construetii participiale si propozitii parantetice.
TO xesivrov e un acuzativ de referinta ;
,-,supusii in partea for cea mai aleasa".-15nspixovta, pxya)..auxotvta, Xoyttbusvov se resi s-ar astepta deci sa stea tot la genitiv. Nu le-am infera la TIA IlayLativr

www.dacoromanica.ro

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

DUCAS

XXIV 3

185

3. 'EnavayetywRsv oiry Toy X0yov Etc to TOij MOlVat, OTIA,03t0LiVICOv haiv,

3.(6ig xai, ,Tivt tokap trly aCIXTIV gDZE %at nc-og

to T6V `Pcollakov Pouks0Rata sig

XEVOV ItaTTiVTilltEDECV %at notcp TeOmp. 0 MovataVag

etnalcoa blXVIITOY6Ei,g

;tat 0

1Vvaht nth; airrov xataXinthv iyuye.

'Enst,Sh Stetyarrog ev ti3 11@oi)atri toil Mov@ecr, we 0 XOyoc cpOetaag 015330OE, Mt to int111601) TO %EEiTTOV VABX6DITIV Cfq6gOVTOg 60 airrOv eog SilDEv Thy
Ita-roxiiv Ouvhy na@aRiAilaai (300LOREvot, xat TO -rfig et@xlyiag Eigaiov xat@sTitovng, dkpvrig Rhvutia Ex Aappetxou, (cog to,h@sig iv tjl KaUtowast, Ott
nXcia-rat xat Tonal xat Ta@axat xat 6@yetvcov lam )tat %Timm, inecgEwv xat
&?Xa TLva ahRsia iXOQUTYV emayyi2aovisg, of Si, Tov Mou@ett Soxtlid.natoi, xat tt,T)v

I43b

inTE@EXOVTOJV 7CEQUIDaVEGTaTOL cp0Ovov r@icpovisg Exna4a, %at& Tab' ilayiatht, eog

ims@ixorra mimic TLils xat REyabxyzoiivra xai Etc ai)Siv Xoyit6Revov tons navsag, xat yet@ inti@oqvvg rlv 0 Aro 'tat toic noiaoi,g monttx6g, XCETOV Eii@OvtEg
CTROOtov %at TO naCII6hataatt,x6v rt@Og dyrobg 6Agov, xat yap 6 Mouoar viog wv

xat Thg a@xfig Tag hvtag otimo Tail, may xectro5v, &?X cbg istovog (186Raatog

15

it ru@avvig gvilev ItaX.E1,0EV CUTOAD,XTLCOV Tth ILOSE %at ItatalINIOVo5V TO ITat6LOV,

aa-r@a7tag toy
airr6v ;00.cg, xii@LE, thy Toil
intp.iXEcav; 1i81 sec riig oixrEwg OXaAsv xat it oil; ai; airkvilag

ant rlv gv CUOTa) nae6holag am,v1911@, eaCc tuflAlov n@Og TO

xat aka toil Rgt@ou

ilTLOTaX011 f11.05V

Sievasaig,

iXsyov

it@Og

'XOCKOVtg itgOTI iv Tel Tov M01301aCpa xscipaXii 6); iv Catyco yet@ iyx@athg yEviKE-

vat. getv-raw ti0v e@crxixibv

xat xa0'
lack Tatg

fitt6iv,

20

Ortaav@div xat ouvegkEm xcct Rsf oil non taxivet

st rl dea ygvh-rat ttg iAtRiXELot. Kasvuov ovv cr6v Talc enivii-

E1511,01-00fliValg

LUST

JTECIaCral. TOV TCOVO[LOV xat aVTLItaQaTatat Tri) M013-

crracki no6 Toil 0.15Eiv xat auvacpfthvai tag Sumac SvvetRsig airy airt-0). Kai yet@

aim Eau fitiv airav aatQanwv its@og eog 6 Ilayiatir litynaffrai, xat Icatcur@omi.)<ma'am to
ivavitoug dog airog, enei xat Ta Oegli.114111 vivant obg wocolOV all-thv DiPOVTal, 7tavisg xat airrOg di); otxstoug aka* dyst, Eraa %at (30aEtaL,
SetxvirvIsg Eig airrOv iix@av intaxohv xaL taaEtvwcstv."
3 xarrivriptEo-av Bull : xavrivtixecrav P1112 2t.or.t6uEvov Bull: AcrptoOvw P11 15
raiv P1116 TO naLSiov scripsi: t i ncubi P.

dreptat insa, ci le-am lasat, precum ni s-a transmis, caci pot fi acuzative absolute,
deoarece in limba lui Duca se poate observa ca constructiile participiale (genitive,
Urania :
acuzative si nominative absolute) sint intrebuintate in chip foarte slobod.
adica uzurparea prerogativelor de domnie de catre mai marii imparatiei.

to natbiov:

pentru
in manuscris e taw nat8i, si cred ca e acuzativul popular TO ncuoi
Zo natbiov pe care 1-am pus in text, desi marturisesc ea $i TO natoi ar putea
sa ranting, dar mi s-a parut o forma prea izolata. St. B. Psaltes, in Gramatica
cronicilor bizantine nu o inregistreaza la nici un cronicar.

www.dacoromanica.ro

25

144b

CUVINTAREA

186

\ IZIRULCI

BAIAZID

XXIV 4-5

4. Atunci Baiazid auzind cu plkere ce s-a spus, cu multa grabs,

cum era, ajunge la vadul Propontidei de la intrarea Bosforului in Marea
Neagra si, trecind in partea cealalta cu putini oameni la numk care
s-au intimplat s fie de fata, In cloud zile ajunge la Adrianopole; si acolo
5

10

15

20

a adunat armata foarte mare, caci era omul, precum am spus, cu trecere la toti si toti cautau la el ; si a tinut sfat cu guvernatorii partilor
de apus si le-a luat cuvintul, ca nu-1 vor parasi si CA nu va Indura nici
o scadere cit de mica, ci vitejeste au sa reziste dusmanului si cu ajutorul
lui dumnezeu au sa-i aduca victoria ; dupa ce au vorbit acestea si altele
ca acestea, iese cu oaste foarte multa. $i abia au inceput sa piece pe
drumul ce duce de-a dreptul la Chersones, s-au si Intors citiva curieri
repezi ce au fost trimisi de el inainte, 5i -i aduc lui Baiazid stirea, ca

Mustafa ridicindu-se de acolo cu oaste foarte multa, a trecut de satul

pe care turcii de curind 1-au populat in numar foarte mare si caruia i-au
pus numele Careia Mare, si ca a doua zi dimineata are sa-si aseze tabara undeva pe aproape de cimpia Adrianopolei. Baiazid auzind acestea
si sovaind Intre indrazneala si teams, iese din Adrianopole cu cei mai
multi din oamenii lui, fiind peste 30 de mii. Ajungind ei intr-un loc
apatos si ses,
si aceista pe aproape de marginea chnpiei, asa ca
orasul Adrianopole se vedea de acolo in contururi sterse,
cad locul
era acoperit de tufisuri si foarte umed, in acel loc Incepe sal faca preg5tirile de razboi. Cad si Mustafa ajunsese cu oamenii de sub el si amindou5 taberele de nevoie trebuiau sa dea lupta, deli locul nu parea
prielnic.

25

30

35

5. Atunci Baiazid IndemnInd pe comandantii apusului sa is armele

si sa incalece, a tinut totodata si o cuvIntare si a spus catre ei urmatoarele Barbati frati si Cita oaste e sub mina voastra, stilt bine dragostea ce a aratat-o fata de voi raposatul nostru domn sl cugetul lui
binevoitor si cum nu va trata ca pe niste robi, ci ca pe niste frati, si
nu-i statea capul asa de mult la placerile lui, cit la folosul vostru ; si
binele obstesc it socotea mare noroc de la dumnezeu ; si scopul lui era
sa mareasca poporul profetului si sa micsoreze pe cel al bizantinilor.
Si multe orate si tari le-a Impreunat cu imparatia musulmanilor si n-a
Incetat ping la capatul vietii lui sa adauge si sa sporeasca puterea armatei si a statului. Acum Ins acest pseudoturc din fata noastra, care
si pentru pacatele noastre s-a sculat in zilele acestea, Imparte acum
Imparatia, inainte Inca de a fi luat-o, si, Inca inainte de a le avea, da
2Topinv vadul Propontidei de la intrarea
4 : rev aopapov zi); Hoonovriaoc roiit
Bosforului in Marea Neagra : vz. XVIII, 2 ; cp. fi comentar Bull. Duca. ed. Bonn,
Careia Mare : adica Nucetu Mare.
p. 585.

www.dacoromanica.ro

12101SI V VNIINVZI1-0D21111.

SVD13(1

AIXX

3191 9 Ann1A.71II 567190n610 91

A3OLY.3y

L81

577oc,toxp

771311 51.1.gctoic9 y011

173%

Acnigaoit 51t1 5oci11A.m.coall no1 9703I, nopioi.K AcNtrfoinx lox

Alp. Appian:- 5nd11g AC,10 5101 AlINIOX111736731C `51034la7cl3 p( Along sinziotl, A111
9V, yOltclOAD10 Al Amgnynxrnt 73x)pt 5cpXoliAlonao Itoltyinimt `A0173610 170% A, `a70 502
A.91.

5m '3743

`51Ay

sisteladyi

`4137173X1013
173%

A.C10%

9 alp.)?

ALL

5013119911A01(0A10%

own:

Aourp3 Jn'(

7?1(y7o

5cormA3A. 19co{1no11A.72

'AC9 5C2 %Q.0

`i.ocopqrap ninni
-51(10 lrix Llg 41
iffrioag 53A11

5m 9

opir

M03. cL0,1,

zu.

173093ApA 503690:1-42
113a1clit

01

k 531A96Ly3m1l3 lonorokiln
3013%3

AC01

173%

mo9ivitarDA.311 Attrimx, lOX 513 -nyou

MaA

`iDlltyxpt 59.A.A.3 11011

Ontrinx 5Lti.
nixtru, Spoinimq 0 11nn1API' pox Aooni

700.151331

1013

5[11

7)1311 1O%

110A131459V

e1.1

1A11

AC01

91

A00

13qm1ng9,

419171

013

avk 313noc4

177N

lox colpto 91 rigncoinalo

A01

AltOyd

A.3 ml 136%9 001 `ftorrinx glom

myou rnagv,139(por 11A.2 pox A.Ply `diakctonic /9 chirp:a
'11010.13

oirsua A019ILYu

nal notyou

im

57igniyiX Aco1A.2 Ao1A.7io1elb 3g

C131073 ACOA013y1C 31(fl a MA0%721151

lx:rx

51310111

11100119,

scorioagaqp -I0t3ri70a70 -rani

5D:bo19mow 91371 50)3Ti9Aftg 5111,01310: 5)3a9102

noArnagv, (01 :1S0311: 13V3Ti

50.po73a2 lox 513113g 504.3110(13A7310.61

130,1

AD9ctob1

-9tpa73N

170%

ebaox? lux A010.01 a030 5o1nit0A133AR1) Aktilixan

5101801 13101110 531A733y 19132 n1371 5co3l-InActg -13y1t

17313(13ACtOlD%

dyypic

A.01(lo

scair

(1/1

gm? A01:036 `A7313130.03131 5111, try70k3Iv

41

311}0

Cb0I,LA003X Anorwacb Aogo

1100)3A.

All].

53imO11

5101 lOCIOXap A031 MO7t110.9 M00311

531Awbrimmoic ,anu rtomaxl

AOOIL

)H ." `11L
5130.0)10633.:

A?

lox

1901C

5101

`A100.00,111731901C70

701

173%

A3

Afill

5101 ycl, -fp)

13 'pax 9 501/01 093 -

1DX 9 570C1373101101V A0.0

,iratxrptirTiao

511zA.9A9 A1t6x3

OZ

13% 50a0GbriClO7)

.g 3191 9 114n1A111 iorip pax

5101C

1tl00.3101036731C

53aqn.v: lootrpq
5oloy.l.a(banu
A0130 5111
17-7x

ACOOLL

5117-12-)AA.

no Aooca

(101

50,te3 19x

173(1193.011

1737C,

113%

AL13.

59o1 SPAT-13AL 541 503399.9 910./31 .it3clia13

Dopx

A.0A,0x, 3170010

A.0.0.10A.70

finpitio 5c9309

jsod

0103.

,C,L73

173093AO 01

Rol

11,d)oar.

Am. Acopmicod, lnx 513yoir 01C SD 34111A.C10 173%

mon.nnyciooctow 'Rol? pox 7.9.0 A3upo i6x9 5E1,103101 (10101) -.00151C
91

A139A03y1C 53311'hACtg

33.!:)0

pv

gg

52) 01 Ana0yrict9 Amin. inv. 5m A011371a2

O11% A01C0X9 3X13

113%

'100)(2.10porpr DA719 10 0.01

L

50-46x,2 1101
pax 91 91qct3 -

411 `ALUCOAO All 3(tAX)393 5061/ 573719,

`901973 5m x90 oinaX3 573719 Sm `5nny9ng :tan 5m `59ocby3gn

170%

731701jA3061:

`5ox69o1 52 pix nig 591 5701169719 Acoril; it 51n1 51noc1oan1c

tuaji,tavn m-0363-ri ?au 0.01 dOly /173 1nx 5101 510173TiOU
1137.3,

A3 107)T179 173% 19 -

11010'ILD3Q

inttonoiror

snixamc3 La 01 11.(

ArlooAliiiitq

A.002 ?leg. Alp. 4706313Th}

311A.915dr.q 51.11

0113L4 01 A0A10%

59ait

5731119A110
173%

A(;la

A.9.4 1111ng

Li

00mixol2

5)-y d

81

MIA
13X

A.0,3(5701:

5i963111;1.
7?1

53(33101C 7?1.3TI

66x9: ling

www.dacoromanica.ro

OE

5012.0 9gct34-

`Lt.qap4 Lc*

0)11138x.

oir

001

Amiacat Am/magi

419171

188

io

15

20

25

:30

CUVINTAREA VIZIRULUI

BAIAZID

XXIV 5

bizantinilor p5rtile cele mai bune, pe care p5rintii sullanului nostru cu

multe sudori si ostenele le-au cistigat. Sau poate ca nu stiti ca. Galipoli
si vadul de acolo este cheia dintre raskit si apus, dintre Marea Egee
si cea Neagra ? Si daca bizantinii vor stapini acest oral, turcii vor trece
robi bizantini foarte putini spre rasarit, dar bizantinii, robi turci, mult
si bine ; si pentru not va fi inceput de dureri, iar pentru bizantini intiiul
pas spre libertate. De aceea va rog, rezistati, cum trebuie, acestui mincinos Mustafa si bizantinilor ap5r5tori ai lui si de acelasi cuget cu
dinsul. C5ci acest om fAra de dumnezeu si dusman al credintei nu este
din singele lui Osman. Acel Mustafa, fratele domnului nostru, a murit
negresit de copil, precum imi spunea domnul nostru. Acesta este unul
din turcii de rind si in zilele raposatului Musa, imparatul Manuil 1-a
scos pe acesta la iveala ca fecior al lui Ilderim, ca s5-1 sperie pe Musa.
Apoi ac-est inselator, cind a vazut pe impgratul CA este legat cu juramint si c5 in urma intelegerii cu domnul nostru unul pe altul se impartAsesc de o dragoste nemArginit5, a sters-o si a ajuns in Tara RomineascA si, stind la Mircea, care era domnul de atunci al misilor, se da
fecior al lui Ilderim si-i cere ajutor. Si luind de acolo un mic ajutor a
intrat ca un hot in partile Tesaliei si pe negustori si pe oricare ii intilnea; ii rasa goi si pe sine fecior al lui Ilderim se numea si urmas al lui
Osman. De aceea si domnul nostru, precum voi o stiti, a trimis in contra
lui o armat5 de seamy si, dindu-se razboi undeva pe aproape de Tesaionic, nelegiuitul n-a putut s5-1 stea impotriva sl infra fugar in Tesalonic. Atunci si Tineit care era cu domnul nostru,
c5ci mai inainte fusese
rebel si domnea peste provincia Asiei, numindu-se pe sine domn de obste
al Smirnei si al Efesului ; si domnul nostru cu multa oaste 1-a gonit de
acolo si i-a poruncit s5 rAmin5 pe linga el in partile de apus,
atunci

si el, gAsind prilej bine venit, a fugit la Tesalonic si s-a legat din pricina amintita cu Mustafa. Cum cei din oral nu cedau sl nu vroiau sa-1
predea pe acest insel5tor, domnul nostru a scris catre imparatul, cerindu-i-1 si i-a aratat printr-o pild5, spunindu-i : Am iesit la vinat, prea
luminate impArate, si am pus pe goana un lup si salb5ticiunea o aveam
in miinile mele, cind sarind in stina domniei tale, a scapat cu viata. Iti
5: Mircea... domnul... misilor: Duca ti numeste pe romini vlahi", o singura
data in acest loc le spuse ,misi". Explicare poate sty in faptul ea locul acesta lace
parte dintr-un discurs care e o compozitie literary retorica a lui Duca scrisa Intr -o
limbs mai savants anticizanta ; si atunci Duca a tinut sa intrebuinteze o denumire
etnica antics Muccot si nu pe cea curenta populard de Bkaxot,. In privinta aceasta
s-a luat dupa Nichita Choniat, amintindu-si ca yi acesta ii numeste pe rominii din
Balcani de obicei vlahi Maxot dar Si Muaoi misi ; vz. Nichita Choniat, ed. Bonn

bunaoara, p. 485, 3-6 si in deosebi 489, 1 : Mticrol, xat Boayaeot, misi (adica romini)
bulgari" ; si 482, 4 : oi, Mucrol neoTeeov thvowitov-ro, vuvi 8 BAixot xualiaxov-

www.dacoromanica.ro

XXIV 5

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

189

xat 7c6vcov ix-dwarf. "H Clint ottlaTE, Ott 71 KaAltoirnatg xai 6 -mimic 7(00116;
XAEtc ianv avatokiig tE xat Hoccog, Atyatau 7LEXary01/c xat tov EiltEtV01); Kai
1:)co[taiot, f3aatA.E6aovatv, fpticita Toiiexot, Tcopataug atX111:XUTOUg Etc
iddav otano091tEi)aotx:st,, 513coltaiot SE Tokmoug xai aeck xat gatac aexii 68uEt

iCitiltliV

Vail, to fillgTEOCC, EXEOE(Itag 8E' anaexii to TCov 5PcoRatcov. At& ItcteaxcatiO

cOg xeh, arriatilVal tc

55015,

7LXCE43Te.p. TO1')Tql MOVCrTaCpCit, v.at toffs (magma-mac xat 6116-

Teocct: TOirT01.1 TcoRai,otg. 0'6 yap Ex uTov ctit.terraw 'Ontetv atog 6 SvaaEf3iig xat
x'actOg Tfig ntatEcog, xat yap, ixEivog 6 Mouatacp&g, 6 418E246; -rob" xvetcru flp,Z5v,
itOvhxgt, xopA,M) virtu); &iv, xafteog 6 %I'm; /pan/ EA.EyE ne6g ts. Oimog yap
nov xubatcov Ta6excov EL; 6iv, iv talc ii[lieatg toy' AQ07ECE@ORTiliOng M01.101) 6
(3adtXmig Mavauhl Toir'rov eog vt6v 100 14-ceii icpaviecoaEv ix93136,iv toy Movav.
Kra 6 3tAdtvog oirrog we ET8E toy Pacrulga Oexocg avvbetlivta %at Cixectv ety&xcpc
eakfiXot,g Ex avp,cpc'ovou airy trp ISVQCO? fiaCtiv RE-ra86aavtag, anobeag ig BActxtav
CozpixEto, airv8u:tycov Tel) MaTtia, TOTE TUN M1JaatW si@XTly(ii ovtt, utov airrOv toy

10.

'Thorpip" anoxaAcciivra xat f3o0Ecav ictitoi)favov. Kfixahv A,143cbv Oktriv nv&

Porpletav xat Etg to -at; OETTCatac REQ11 46T0111{17); 16Ekrad)v, to

15

crovavnbvtag

417E6c:ionic %at otoua8lInvag icy6tivoy, xct4bv icarrov Jay -rob- Thep xat T015
'OTIA&V kthyovov. "00Ev xat 6 xkitog fitto)v, cbg b[c.eig Ricca, atectiov &WAoyov nitutpag xat' avtoii, ir,r6; not) Tfig 0800,0V1X71; crovenparrEg 7c6XEtiov, 1111

1471'

burrractg etvnatilvat 6 eckaanoe cpuyag Etc Tiv OECRICCADVIXTIV EloEult. TOtrE %at
6 rctveitt avv8tar.ov VI) fillAETE(N) WUQLCO, Itat y&Q 111, a.a0G-ratirag to 7C@OTE-

20

poV, aacirrEi)ory Thy inaexi)av ,5Aotag %at' xablAtx6v flyEROva Edpvr15 to xat
'Ecpicrou et.TcoxaAdav iaut6v ;tat aisv no2LA.ii 8vvaint tar' rov nEXacrag ixa8ev, cr6v
TOTE xat
a6t6;) 8tayEtx ixiA,EuEv 6 fati-ieeog x'6eLog Etc ta si115 66ccEaxg e011,
airrOg xcaeofi 8eaVtgevog EtaijAkEv EV tp 0EaccaXovrAli cpuyecg vat tic) Movatacpq 25
St' EttliEW t v 6110eicsav ITovimart. 12g, 85 oi5v of tllc a6A.Ecog &El/86110g tatktEvoi

xat 1l neo8oir'vat. Poukr18ivrEg toy, agatecimt toiitov, 6 hgteeog bEcclairrig 'yiyeacp6 ne6g Toy 13acrtlia at-cciry ct6t6v xat 7tacaciwanxiiig ii.thvue kiycov
5EEA:863v Tot) OrieEiiaat r9rlpav, ixXaptecitatE (3accasii, %at A.irxou xxivriyEtovi.tivou xat 8h iv xmcciv thy Eryeav EXCOV, ElanT181) (Mg (1601 E V Til iolvbect tilt
4 obitvm P II 13 RE tabOcravtag P1114 1.0),.Ttri P 1 Muaitiv P : de Tribali I.
-cco, care mai inainte se chemau misi, acuma fuse' se numesc romini".
throxalocirra gi naLtoitp.evov se refers la Mustafa dombeag gi ouv8ihy(ov si le-am astepta
tot la nominativ: Par dupa obiceiul sh de a construi acuzative absolute in mod
foarte liber, Dttca 10 continua .fraza cu astfel de, aouzative ; de aceea le-am si
pastrat, precum slut to manuseris, peste provincia Asiei : adicA peste Ionia ; vz. XXI, a

www.dacoromanica.ro

300

190

VIZIRUL BAIAZID PARASIT DE OASTE

XXIV 6

cer deci, ca sa mi se dea vinatul, ca, pe vreme ce trece, sa nu-ti strice

si turma to si turma mea".
Imparatul Ins i-a scris Inapoi : Daca
si un lup a scApat cu viata in stina mea, ci eu sint un om liniptit si iubitor de oameni si nu ma pot bucura de moartea altora si de aceea voi
fi salvatorul lupului si nu-1 voi trada. Tie ti-i de ajuns dac5-1 in legat
si-1 am in mina si nu-1 las sa iasa si nici sa -ti strice ceva din ale tale,
ci sa domnesti fArA nici o teams si nesupArat de nimeni ping la cap5tul

tale, dac5 tratatele noastre incheiate cu juramtnt ramin pazite".

De atunci imparatul pe acesta si cu Tineit 1-a tinut in Constantinopole
si dupa patru ani 1-a trimis in insula Lemnos si acolo a stat ping acum.
Acum ins5 imparatul nestiind ce-ar putea face si vAzind ca dorinta lui
nu i se implineste, caci el voia pe cei doi baieti nevirstnici sa-i alba in
miinile lui si prin ei sa ne lege de imparAtia lui, a slobozit pe acest
rebel impreun5 cu Mustafa ca doi ciini salbatici si turbati asupra noastrA.
Ci noi nu ne vom al-Ma ca niste caprioare sau iepuri fricosi in fata adversarilor nostri, ci ca leii sa scrim si neinfrinti sa aruncam drept la tinta
sulitele asupra lor. Caci noi si sintem mai multi ; priviti numai, ca usor
poti s-i numeri pe cei ce-s cu el. $i printre dinti au Inca piinea domnului meu pi in aceeasi ora vor fi si ei cu noi, lAsindu-1 ca pe o oaie
ratAcitg, numai dacA o sa ne avintAm cu dumnezeu de la inceput hotAriti in luptA". Dupa aceste cuvinte, si-a pus cit mai potrivit rindurile
in linie de b5taie si semnalul de lupta a rasunat.
6. Mustafa ins5 cu Tineit pi-a intarit si el din toatA inima oamenii
ce-i avea, si le-a jurat ea, de va lua domnia, vor fi stApini si ei pe toate
ca si el si se vor bucura de onoruri pi daruri foarte multe din partea
sa ; Si pentru cei mici a rinduit lucruri mari si pentru cei mari lucruri
peste masura de mari ca r5splati si favoruri ; Si vazind Mustafa ca
aripa razboiului stA sa salte,
pi dusmanii au si dat navala, lovind cu
sulitele, si arcasii au inceput a trage de departe cu sagetile,
atunci
el stind pe un loc Malt, a lasat razboiul in seama lui Tineit, cad si era
omul viteaz ca nimeni altul i.obisnuit cu razboaiele, si cu glas mare a
strigat : Fratilor, caci nu va spun robi, la ce aceastA nelegiuire ? rob
in contra domnului si Inca din albanezi, neam barbar, asupra mea, feciorul lui Ilderim, domnul vostru ? ! CAci daca ar trai fratele meu, si-ar
avea rost aceasta nelegiuire, chipurile ca acesta, care in curind o s-si
aib5 parte de moartea lui n5praznicA, are sa -si jertfeasca viata pentru
el. Acum insA fratele meu fiind mort, cine-i este mostenitor ? Feciorul
vietii

10

15

20

25

30

35

fi dupci patru ani : G. Sfrantes, 1026 D spune ca a fost luat din Salonic in
toamna anului 1417 si trimis la Lemnos si apoi la Mistra. Cp. si L. Chalc., 1, 191,
19-192, 4 si G. Sfrantes, I, 113, 1-5.

www.dacoromanica.ro

5110

VaiaLSI VNIINVZ19-008111,

SV01143

AIXX 9

()1;V,

'5)131(1010

161

01 A0I13 '1)T11364, DM

A(10 4101 11)A.1(.e.oq 1071

Agri? Aco113nir1360 oltiAnrirrt 173111,1,3A 11061))% *.501A0'.1.0051C

1DX, 501tf1'11 91 Aaocoonig Aa 111
34736A31A10 5961C .A011L13 "

Amtcr000mmob pax 01 ktii dinar:A

not
rtoxtyy
11)^4
110 -5111990a1e 13%av, 100 1101
ottimo Porian
AnoX? p3%

pax. A? 41063X A13X3

170% 4,11

3g 5pr01)11

ail? bagA931 xp?

la"

op.? 91 A9A1tyr,A,

A011 1,0)0

173%

myri

of

p3%

,313 530281o1(1tp `519A90b

17300)&11(73X

1D9703 A.13Aing061.0 3111,Ti A136;13,041

(pi

A01(101

`AM My

A0)1

A?

9
98171

753397? 1))% illA09,0by A13CL3A0T13A11. 3D 5iax72 11002 51t(o %op Awn3rioniarch At-01 A3
3101%a A2,0 3X13 A01(L01 9 59,3)004
510%69 A.(0A3Ti0A3A, AC06313)11t. 'ACOldittACID
A.?

111 131(01:(10A11A)010A0))1 A(1.4)

al

A93(p) A3

ibot),A.

13,422%!(bAr11tv

Acokl o 11 y3% `A.313071)og 60 401

10

73133i .5(toitooX 5)30730091 A347139

A.34too lax?? a01 .AnA AnN ?g 9 59.3,09n11 (pi
513 5ov1 01 aolcoa milivtog `A0A3Ti0X63`i3 1DV.

apik. 0131(9.01'13 5n,o1 g OO 57:3T173r 59.01

5303111.

50,011C1IA, A? 51901

WI

m1 ao1913 ,131126x

inoDuonq

173%

6)1 11,10415AL

A73x DX

A19a3x

513

5Q,01 5/1,031/1)3A331Q,

yl

p..u3a..to)313ri)?

10170609 513

xp?

`A3T10,0AUCb

5Q,01(1,D

.53A0131(1C 31)3,39 Ax1,901 5(1,01 Act!)

5(9

(blip

5a01100,1613Q3 5131A9

A06039. `11014003 Acarcuo 5m Aon.?rittAnylrau

Avay

ApIrla pox

5701

5p(b101octoN

5co1g 53opco1)1?31D
59.1.ccua

pax

ioup

170x 5101

5901or19 pa%

51i33.

(toriRou

`A.06311E

541urrio1yodool

ATILlrinv. din
52o1

item:

'Aoomog 50A3A

&(LS)

29

M714,

`531A0111,13'1001DX A0A0T1

S1oi9A311

ACO1A121L

13

OIL

17)X 20

im..(Aoi

`1103/1.111,

513 11

11,

173%

1011ADA31L(L

`Aoarrintpou

5Kn0

oyA A4, 9 4,A)2

70dx3 3

1131j3D1

Aoa73do0 5961e

,c4

ltokarianu; p1

"

5mAn2thoyDA.33i
t11a(1.73

3713

A01

5oiclog

'ton
LL

Aom.

gAv 53o

31130x
(-tool

`ct01r01

n.o1011()14).

513gcp

5cr2

wrap

`1ocby3g32

n.oloatriag pox

`31103.yic

570 5731

vinaog
Ao3..

nori31(01c

59336gA1 pox

pox

44

to

331m1)1

AIINI

3g -A0AD6}

13-13a031s- lid ez -oryogqox

14 d ll 'C 513A731.01d 'd

www.dacoromanica.ro

9g

in%

Om} noApx?

m3(394 Aoreori 9 SktAng.oid it ebA1y9 Aortypi 170.04)3A3k '5012,0

96171

(LOX

A91 Amorix :Amin. pox

m31I31a9 1tillp 5()

: 311 d : wo Td 111ing 6 5x)opoo31 11ng

iori
5noti :Brig loriontociqoa. vidns 1 ovipas 5 d II CC 1(3 :1111E1

5o73

1)31A000131(01T

531A013011t3 701

An0lIT160000O1L

OZ

amm -

A0)1911A)361C

AM1D131CV:

(p -

1ftlaj,

`51)3:09X pax 1t9 Acoao 9 573cbrfri0n.0lAT 1LgIl Ao&3r1on,31co0 01

573A 13 13.11 9 597-1? `50ct1og73 it3X:13 Ap Aoy Ao

Aktco

Alp

101Q,10

9,0 0330

5101

91

a9A. 10 106313111L
113 A? 51101 AD() -

eal. 3473/1.111, 13x. `591(cm 5Q.oi 500 'A3X13

Swami larAari pax

5 `51tg.L,tAruo

5aoy9N 'orpox

pax

pox '57/99319 `5tp 23 Slu. sun)? `1(47101q

1n1A002 a9.1{ 101 pax /walla 170)S AO)6(29 119

,atilt `aoi(pa

5(p 53(paxelog

.A31icov3ly31t
7Jinx A1101 50)10060(13 5r)91Aao 91 ,toiy)?a,,,?

533A.k1)1ocl0

-9 co.

A01/4061:

5111(00313 (101 c1,01131(01t

5111

pox
TM

'500X01011,3

A3T10/0131)

Xr,o3

A3110)LNIAltiY133L? 10%

531AoR

101)11 A011 A0)1A090 A01 A01672 0,01 (1016(1X, 11011 `531A063d)

50)110.0. A111

AcoA23x3

101

A01 Alu701001.02 A011101 AQD ern Mixasx-tow

5(p .5n.op3A9 57onr,tx son% itorrill, 5mmo11(ty .A..3xUcbp 5191-1m 3g

53X0121t

OE

MOARTEA NAPRASNICA A VIZIRULUI BAIAZID

192

XXIV 7-8

sau ? Dar n-are loc in Tracia 1 Ii sint doar de ajuns partile din rasarlt !

Eu nici nu intru In stapinirea tatalui s5u, ci in a tatalui meu. lar de

5

10

spune careva ca nu-s feciorul lui Ilderim,: eu ii voi arata adevarul curat.
lar de vrea s se razboiasca cu mine, s vind nu robul meu, ci nepotul
meu de frate ! Si cui ursita ii imparte domnia, acela sa si. domneasca !
Dar ma mir mult si de voi, oameni bine cunoscuti din expeditiile tatalui
meu, voi care vedeti mindria lui desarta si fumurile si indrazneala .acestui om de trei parale. 81 daca va avea noroc in lupta de fata, ,cine Va

fi acela care sa poata scoate o vorba in fata lui ? De aceea va rog, nu

ridicati arma asupra mea, ci mai degraba luptati de partea mea si veniti
la mine cu toata cuviinta. 8i martor mi-e dumnezeu, Ca nimic din ale
voastre nu v voi lua, ci mai degraba voi adauga si le voi spori Inca si
mai mult".

15

20

7. Acestea fiind spuse astfel, dintr-o data pasa care avea in. seama
sa aripa dreapt5, s-a desprins, ca si cum ar voi sa se incaiere cu Tineit,
si cu toti ai lui au mers in fata lui Mustafa si, descalecind de pe cai,
i-au adus inchinaciune cu supunere. Nu dupa mult timp i cel ce Linea
aripa stings, a facut si acela acelasi lucru. 8i se putea vedea o schimbare neasteptata, pe Mustafa 'in putin timp prinend aripi si asemenea

unui vultur ce se va ridica in inaljime, pe Baiazid insa ca o cioara

smulsa si sand parasit numai cu oamenii sai particulari. Atunci dindu-si

seama ca robul rar se poate ridica deasupra st5pInului, si v5Zind ca

25

30

35

ursitoarea firul lui i-1 toarce de-a-ndoaselea, se sileste cum sa scape mai
repede cu viata si, descAlecind de pe cal cu fratele sau Chamza, cu supunere incep si ei a-i iesi intru intimpinare si a i se inchina. Atunci
oamenii lui Mustafa fac sa inceteze razboiul, ridicind corturi, cum se
cuvin unui domn, it coboara pe Mustafa de pe cal si incep sa-1 proclame
sultan al for si domn al intregului pamint al romeilor. lar omului care
i-a adus lui Baiazid porunca sa stea mai la o parte, i-a dat paznici s5-1
p5zeasca pe dinsul.
8. Gind 'MA a venit Tineit si 1-a vazut Inca In viata,
cad el Linea
extrem de mult s nu-i scape potrivnicul,
si and a aflat ca era prins
in lat, spune lui Mustafa : Pins cind acest nelegiuit o sa vada soarele,
el care nu e vrednic nici de intunericul cel pipait ? 1"
Iar Mustafa i-a
zis : F5, precum iji este voia !"
Atunci, dup5 ce 1-au tirtt putin afar5
de tabara pe. nenorocitul, Tineit porunceste sa i 'se tale' capul. Ceea ce

s-a si facut, fiind si el de fata la taierea capului, si spunind : Te pri7: ths kO2oLdy ca o cioard smulst : vz. ,XVI, 5.
8: iptilagniToi; Ixidsous intunericul cel' pipait : Exod (Ieirea) 10, 21.

www.dacoromanica.ro

AIXX 8--L

SVD11(1

30LSI Vi

aruincimvzlia-OD

0,

:5917 ,yyv, xao

501 a.on.33x3 531 Sorion.00Ltyx :cto1933

egt

alto

13x moamx A3

541 .5303 pax o)?A, 9.0 51o1 movribpau ompgrinc? 5101 -DU
9y102
510X181 '1101013
5101 aal aorl 59617ou 1j apA, X30 111113 '59111, 13k?y 4511 not
'111,La1yI, ,Ityp cplq Attu manottyp it303A3ch .copgiar? la 3g pax m3T13you 311 `131(30

pxay.

701

67,1 cbi93

X70 9 59ri? `Soyaog

,typ

59t

1)3X 13 1A11 13TI3A ca 503.vax

593413A.12 (0130.10

41an1 19X. o11311345% .5on13x co7p,ri(o30 3g lox 573719, 5991 5131A.30L,1Thltog0.3

5131310619 001 (10Ti? 5961D1C 1D% 50.0A031011C3 A41 AD13A05131(9 (10103 Frg
AO(b 1DX.

41

pax

(101D111y0g0161 CLO1c101

AD1(1101331Ifj. (101

11,

5131

at

A.91

Ill-

130111a193 A3 u1 -D1t

(109

!103473 910 nowt -

lionoo `11xcryrriao 511 '1D193 50 17313.olptag 1D620A0.0 AoA9y in!

`coy:ox Ipi 3ti.o3A1A, i91o7ri31101t pro? Aoyyryri. ,alzkolcXurtriao lad pax 731311 533331ti311t3
.313o,r000ic pax A.(01 4M-031314 511169T1 '5930 00 CO0l0310 '11 11(72 ACO(102/11

(0.04

1DX 113 DA013y1C .(091,1,1,113

moictol, 5coirlo Aommlay 5.trub73 9 91 3g

%IC '51300101C.001C70

5110

A301.19

170ALLIC3OC3LTi11,0. A.(01(3.0.

AO0y11 A.011e(pA3 1101 Dd:001.00.0n

A101tAIAD061C ADT113A.3102 (bircin

ACOI 50A13XDX

311101:3

721

A41 51133X A(011CO3(3314

(111 `11),DA15A

1D5 531A.Dg07L77 MO1

.2311 ao 9.y0u 3g

110X

AILA3

D10710 'pax

Arc/

533.4tran2 A.4,1

AD1L1C1

0 cd.

101110

A.09 5101 AQD 011.073

Aktx1r09

A91 A.3cb31.0001A/

mocopyyp

A.?

131 5111

51.419,3. 313Ti1LA

13X71 pax

Alala A3

pax

g1

A9631mo9 5n6x pax-

13()3X3 inAnLcoolix in% 5o2 A91372 31Acto131t14ut. `A.0101"19()73U A91 3g 911\311 114 50; ATI:1(0x raitwoyultranx, Tox Aorilt62 A0A9T1 701311 Amt mow! A04.3T191.01 -91
31 701DX. AflOA `A(pocot 5(.9 1C.0501A13 130Co16324 5oyaog '00193L039 ID% `A,03.59 5m 119,11
5(p

0I

06

A(.1.1 minx) -lump

aolipa
eocbiogp
'ZiV)ox 5mxiyaog
10
701
3191
6193
wiconoctow A.91 :.-93E

5cocho61011A7 `-naLtao.cpyx l313c1a13ailk1363e

5Nor3

701 aoirui

A0.0 (321

1o1(173 M101A.1.).1C11..0061L 1DX, A00A.0%30061L

533A13091( 1DX. 57ALLX0 1A.0113411. 5730001C361C 531A,q1,11t 531A13D70O1g0100 001

A91 AnchnipaojAi 5m A9Ali,X6x2 ito1973 pax lanpiaill.,t, %Dip 511A. AOY1011(0cL
An0ni44b m1 3g 11QD1b311 11A13003y3X inAttogoryx m13r1 A3o96 5zm31(c11 36302.313

Acaiay

aouul

001 A131191(103 A.919D

mpora.

3g 9 11p3m151 vox ATgi A91.43

A.(0136X
pcyx,---:,rnmo alp.
'Amami no A3 5iox670 'Alt
13A3y cba. hi.73cbaiDa0 5coa" 3191e 9 501D9Av 50130 A91 Aolylk 'Lao 9 ?glui nta
01 :5
0 3g .57ad131octoN 5E5," A.911.yaolj 3193 `100
0.0iicb3y1u4t 50.0101,40 itc2
5221 5736%9 (101

ILTi

A.91 `A0A3T113XUAD

17aA3ov1g

113

11314

,`131010

'ASO1L13

'13031(3X

Aktyndnx irmkg.tuiloup
.n.coAqy

`50910"

c2

A.96X1111

ot,

'aiorqx

531A.D00Xy3

pox A.3,to,4A, itcoa9

A.13363.0.

g 13 1A31 :Isdins 13 1^.12. lid gg

5lox159 :d looxo9 [Ing

siart gt

(0?

5111
11074

-- 1DX
..513X60

Amine

:ISC11198

gig'

540g1136)7L A91
59112,n A141

A2347

3Xn13

5axap td

LTZg--CT

www.dacoromanica.ro

6Z

A.4.1

AlikT1191363X ID%

a9A,

II

A.011(012

imt1p.cox
*0 *ta

59,o1

'd

ETZ

pE

194

5-

10

15

20

25

GALIPOLI SE PREDA BIZANTINILOR

XXIV 9-11

cepi, rattle ce esti, sa retezi testicule ! ?"

CAci mai inainte s-a lost
tntitnplat, de au lost t5iate din porunca lui Baiazid testiculele lui Abdulah, ginerele lui Tineit.
9. Atunci 1-au adus si pe Chamza, fratele aceluia, si vo:au s-i taie
capul si lui. Dar lui Tineit i s-a facut mils de el, fiind tinar, si Lasati-l", a spus, caci asta nu este ca acel om crud ce s-a savirsit in chip
n5prasnic-; si din miinile lui nu iese nici o fapta care s faca vreun rgu.
Fie deci un om slobod al meu !"
Nu stia nenorocitul Tineit ca-1 pastreaz5 in viata ca focal sub spuza pe cel care avea
aduc5 moartea,
si 'ca se indur5 de acela care foarte curind are s-i ia viata fara milg.
10. Atunci noul sultan Mustafa cu incredere si alai infra in Adrianopole cu intreaga ostire si locuitorii i-au iesit cu bucurie si cu mult alai
intru intimpinare, aclamindu-1 cu glas de bucurie.

11. Cei din Galipoli insa aiiind ce s-a intimplat, si cei

Mustafa nu
da Bizantinilor. din cetatuie pierzind nadejdea, cu juraminte si tnvoieli
Galipoli.
au predat cetatuia. Dupa ce garnizoana a iesit din cetatuie cu tot armamentul si echipamentul ce-1 aveau inauntru, potrivit
tncredintarilor ce s-au facut intre ei, Leondari bizuindit-se pe tratatul
incheiat cu juramint, a scos din trireme zale, coifuri, land, arcuri grele
si tot lelul de armament si a inceput sa le care in cetatuie. Venind Tineit l privfnd ce seintImplfi si mai alei vgzind ca poporul turc striga
si se tulbur5 din cauza schimb5rii
totului tot neasteptate, a inceput
catre Dimitrie cu vorbe aspre s-1 ia in bataie de joc, spunind : Pe cit
mi se pare, generale Dimitrie, crezi ca lupta ce am luptat-o si pericolele
prin care am trecut, s-au facut de dragul natiei tale si a impargtiei bizantine ? ! Dar nu e asa ! Ceea ce s-a intimplat cu not c, in inchisoare
fiind, am fost sloboziti si ca, robi fiind, am ajuns stApini, pricing pentru acest bine s nu va soCotim pe voi romeii, ci s atribuim lui dum-

nezeu din ceruri. Ca la aceasta schimbare voi ati siiferit impreuna" si

30

V-ati ostenit, s-o spunem drept, din indemnul lui dumnezeu v-ati ostenit.
Pentrti ostenelile deci si muncile amindorura, s aducem multumiri unui

singur, dumnezeu, iar pe voi ajunge sa va las sa plecati cu daruri -indeajuns si cu .prietenie t aceasta Inca deocamdata.; cit despre luat de
,Teolo/3thv mai inainte"; -nominativ absolut cu inteles de adverb de timp; vz. XXI, 3.
9:
ia viata : vz. XXVIII, 13.
arcuri grele : Ana Comnena, Alexiada X
11
tVcyyeag
.rWypag
pentru

o corabie mare a unui cavaler din

8 descriind o lupta intre corabil bizantine
cruciada I-a, ne istoriseste ca amiralul bizantin le striga s nu lupte cu oameni de

aceeasi credintA. Ei Insa trggeau cu un arc special (Stet tiffs "rtetYYQus ed. A. Reifferscheid, Lipsca-Teubner, vol. II, p. -83, 8 ; ed. B. Leib, Coll.- BucM, Paris, 1943,
vol. II, p. 217. 6), o inventie barbara drAceascg necunoscuta cu desAvIrOre bizan -'

www.dacoromanica.ro

XXIV 9-11

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

195

130X6L; TOO AlibOlikEt, y040,0013 TOO TrcLVEfiT, 7To?..af3(.1)v TOO flocnaVir TOOTO XE).Eixrciv-rog.

9. TOTE ilyayov scat 1bv Xagav, ray ellSEATOV CtOT0ii, -0iXovieg XeCICEIVOV
ta90T011ijaill. '0 Si Tivai-IT iXerlaas wOTOv vov OVta s'A.cpete CCOTOV," &LEV,
01.1 yap' golly cb; ixEIVOV TOY (31.019OLVil MCI LteCV15QCO7E0V OZTOg OW ix T(.7)V XEL-

9651/ TOOTO'U niCIXETat ti toil 7C(iCLI ItaltOV. "Eatw 131).1, 410; liTEEXE151.UpOg."
aOx, fiSELV 6 OiHITTIVO

Tctvaiti, too

ray 19CLVOLTTITOQOV aVrov tOntiTei scat, Ov IXEEZ

aims, avIVLE(.7); *Xs! Thy twitv Edna)" we 4v OXLycp A.af3Eiv.

10. TOTE 6 vko; CogiyOg MovaTacpag aETa naO61criag xcci. OaQaoug int Titv
'AbettlVOintOALV EtGetfft GOV TODEVTi, n CfrclaT(1) xai aeTa xa@ag %at na6.41TiaLag
:ToAXii; ifisk0ov of goAlica Etc alravrriatv OLOTOO EOcitioilvrEg 44(0 "C
opxx9.
11. Oi.,' 8i tlig Kaatou3T1AEcog iii,a0Ovng TO move); scat OiTEA.7t1,0XVTEg of
TOO TQOUQ1.01) 1.1.15'

10

152b

'gX(.011 Xdi, ITUVOTIM701/ 701080ACtV TO tiVOOOLOV. '0 Si AEovTa-

ptog iXattow rata Tag VUOircag Tag ivaliOToug, t.LETa TO i0.0Eiv ix, toil CpQ01)
(1101) TOO; grAaxag %at naaav t v Jta@acrxEtrfivx 1jv ErX0V gV80V, %OLT& rag atcrTEtg

15

as iyivovTo

p.ET' Eck-6W; &nag ix T(.7ov- Tpawscov iaro-y(.1.)y 19(.beaxag, ageixecpaatag, 86@v, .Ttegmag scat nay ETI5Og (.10.1.6TOW. fIQCCTO EloayEtv iv Tii.) Teou@ki.).

(1300acrag. oi5v 6 TtivaiiT ;cat 18cbv" Ta yEvOacva, 6e6iv Si scat toy Sijaov Taiv To6QI

%WV 19004304LEVOV xat TaQay.OSTI F rzi Tfi (11/0.11LOTC9 %at eut006801ATCO 1ua/3okt

ijElaTo 13X67ETELV %Ca aukriecaoysi.v rail

2Irov 1-2g tot Soxei, 65
ITTQC(TInt ATV.iiiTQLE, TOY &ythva, Ov irycovtaatte0a, scat ToOg xLvE6vaug, atig inthGTIMLEV, gVElta. TOO ygvaug roil aoU scat trig riv Tco[taimv PetaikciAlc fmaap.136(vstg
yeyovkvca. 'AAA' oirx (Ara); tar[. TO yEvOaEvov Etg fiReig, irlstatoug Orrag Curskuifijval scat boxAoug.OVI* 8eG3TOTag if1/L70411,, 0OX 151.1.ac tong `Pala[Olig rljs
SwpEag TaliT% CLITIAXV ItetVWFLEY, 61t.ME t(I) 43T01)QaVitp OECO:. `Yi.til; 8i TOO; TOR1L0(-'

axiparrag scat -xwaao-aviag EV tTl

!AST. GOgGEL T4x6-6, 001) 140.6tiTEL

20

25

%ExontaxaTE,

6p0i6g.imacia136.VcolAv.. e'EYEXCC oily TWV itoMOY Xat TEW alicpOri (KAY TOW VolattkarY
To)

ii3Ovq.) 0E6) 3tOompgewitEv axaQtaticcg, f.tag 8i 8La 86Qcov, txavaiv Ktt "cpt.ktag

scat Tai,T71; apOGXC'Raii AfleCC-741,111aL, TO bi ia'Astg xat cpeolieta AC43EIV /TAX(/'

.

7 tam scripsi: stop., P: dewy Bull 11 16 as P : aE Bek II 25 post Aka fortasse

.ypricpuip.ev supplendum eSt cf.201,2 ypayeig [ay ihio: to rah, I] 29 huiv P : fortasse:
lituiiv cf. XXIX 4: rtaqa; Terry :`Puip.atcov Taertiv Ekaf3Elt.

tinilor. Un om intins pe spate intinde cu amindou5 picioarele areal si cu miinile cla

drumul la coard5 si sAgeti .de tot felul sint repezite cu mare putere dintr-o teaVii-.
E deci o- arms pe care bizantinii au imprumutat-o de la cruciaP, .vz. Du Cange,
,Ttayypu
Ttayypei3eXog.
Despre originea din latinescul
Glossarium s.v.
si
cancer vz. H. Gregoire, .Notes sur. Anne Comnene. in Byzantion'; III, (1926), p.
315-317 ; cp. si J. Staquet, in Byzantion", XIII (1938), p. 505-512.1
,

www.dacoromanica.ro

1536

196

MUSTAFA NU SE TINE DE CUVINT

XXIV 11-12

la noi orase si cetati, ajung5-ti sa fii trimis intreg la Constantinopole,

aducindu-ti aminte de relele de la Lemnos si de batjocurile cAlugArilor
din manastirea Preafericitei Fecioare. Iti voi spune vorba lupului, ai
drept rasplata capul intreg. Pidica lopetile ; ai vintul b5tind din r5sArit
miazazi cu dulce adiere. Sa ajungi cu bine la Constantinopole si saluta
pe ImpArati din parte-ne. Spune-le, cum dumnezeu ne-a dat domnia. S5

10

tr5iasca in pace cu noi si noi cu el. Lipseasc5 dintre noi chestiunea

Cuvintele acestea 1-au tulburat nu putin pe general ; si
Galipoli !"
aprins de minie a spus : Tu nu-1 stiff pe imp5ratul meu, city pricepere
si cunoastere si ce vederi largi si nobile are ! ? Trimitindu-m5 sa plec
Fara nimic cu vorbe rele ca acestea scuipind din gura, o Tineit, sa" stiff
ca, precum vad, foarte curind te vom avea iarAsi in Constantinopole si

atunci ai sa-ti dai seama ce ai grail. Dar nu e de atributia ta, ca eu

sa-ti dau tie socoteal5 si ca to s-mi spui mie ca eu sa plec, ci de a
15

20

sultanului Mustafa, pe care dumnezeu si starea rOmeilor 1-a inaltat. Tu

lush' intimplindu-te unul din cei multi, tnceteaza s mai vorbesti, ca n-ai
cine sa te asculte". Si sculindu-se, a mers la trireme plin de minie sI
amaraciune, neavind ce face si cu gindul la juramintele calcate si promisiunile fAcute de ei. Totusi a stat si a .asteptat raspunsul lui Mustafa,
dac5 potrivit tratatului are sa is in primire cetatea sau nu si atunel sa
piece.

25

30

35

12. Dar cind Mustafa a venit si amindoi au discutat destul de mult,

i-a gr5it lui Dimitrie : Eu dragule si mult dorite al protectorului meu,
stiu bine promisiunile ce le-am facut in fata lui dumnezeu si a profetului lui $i ca tithe acestea era si cet5tuia de la Galipoli. Si pentru
toate celelalte am sa dau seama in ziva cea infricosata, dac5 nu vor iesi
dup5 invoial5 ; cit despre cetatuie ins5, mai bine e sa calc jurAmintul
decit s infrunt pe dumnezeu si s5 dau credinciosi pe mina necredinciosilor si, poporul liber si inchinat lui dumnezeu s5-1 lac rob in miinile
necredincosilor care nu cunosc pe unul dumnezeu al cerului si al pamintului. Si daca, fereste-m doamne, ar fi s cad intr-un pacat atit
de mare, atunci neamul musulmanilor nici mie nu-mi va da sultanatul,
nici tie milli va ingadui s intri in localitatea aceasta: Prin urmare
pleaca pi eu pe cit dispun de mijloace, pe atita dau si rasplata.
Ceea ce nu este ins5 din averea mea, .ci a fost sortit sa fie a obstei si a
icily ylinawr xaxiDv se spune si la figurat despre rele foarte marl: dar aici e de inteles
rfi
mdndstirea Preafericitel Fecioare : vz. XXII, 5.
ad: litteram ; -vz. XXII, 5..
vai spune vorba Sapiduir aluzie la fabula. Lupul 1i :cucoara", care, fkindu-i-se mils,
ii scosese osul . din. git ; si lupul drept multumire ii spune sa fie bucuroask ca
.te vom avea iareig in Constantinopole dutind
sl-a.,sco& intreg Caput din gura lui.
ad5post $i -ajutor.-

www.dacoromanica.ro

100

13%4320

th

AVM 173% AC01 A3

A91

Aoam

513vo73g

map)

ACOA7010 1DX

WADI

X210 `570g10

A91" A9113

1331/1,013g

cloi '5011311910 p
CLOA11A701DACON 170% 3191

AC0011CO3I0 D1

30

14

7t3

31i A0A91e 113x

1119.1 A032731R0d.

marripcorp

501313A110

5131010

4U4.19Ti 70

cioi.

112 52)

VOW! 0.01
A016

1K,

5w 513o3bolt0.
DCb101.0(101A1

`(L0 170X

o.

drOihrikv

(walla)? nr.Innoctoltv
A301(12,D13

ADy 91

Acpwa psnt

TAR"
`513D3x,D0i

5p AltoX.oncg.

A130,06%.0061C

A0630310

110%

A0A91t

COX2

91

5p

pa.,

01

1103 01 -9g1g
0

AO

593e

113X

II,

`A734 110

C1O1

5136t1i431

51161yot

AC01

Amog -36v

5mTio. onaual

50A3119X30X3

91

qt9I

-9,13t5th

,e030
91

d3OC13 513

630

(Lori

V5

laau

030Ct

1046063L

-073

50131(91C1101r73M 'A0160,066 7)X3Aan

A.0.43

bark

110% C101

A?

Ili

3g

am clopltooth

q A10o3X g31:02

Acp,

1lA73x3 U,1 1103d0cb 13

'316C,t){

.Ao19923

1J ?g

1D% 523

AC10613A.101 VA.72x

11311.

Alm-low.

513 AoDo `coome9.3 Aos)91 170x

Aviolgiam? :isdpos Avr1a13g7A9 d II E

'd
10.0 :Una 'r14 d II 6Z 100 11nEl

pa.

41

ling

17

A,91 mtp,

Arn3O3D70 -70X,

AV

d II 9g

www.dacoromanica.ro

01

A141

'A0091113 1011CV

7300,

A.4101i/31A0 .03A131%36/31t

m1

10

-1100

A13101C

01 Ama. AcoAwiyao.octoik 50A34 10.0 10113

A701U.1161? 13.010(0Xna707t 31(10 100 (101 1101603X C101001 13016DX

OG

A0.00136% M3A,14043131I

11:IA30110U/1

AoATrimamcbp 50A03 513 501.3X Amisnicy X

511,A, 1111

`moolArlitaxal 9 VI '0110A3A

59om0n `obr19 (71

acasratonagleg, `31.493r1031: ngio

A.011:(2)q C101

mArtogorp

x(2.0 .1101301,tgo1p

A930 0.01 cloAnorp pax Hu

d II sz

mywr

SaoA.9y 531A70o70itclo

001

3y1cla 170%

ebDpi Acoir,tai All

pamx 01 A3011Amcbria0

57a101t

5101(033Gb

13vo11 Ipurx 5701 5)axlmAcua A13g)ay 01

13

`Abaloxoup

3g 5ncbmixtoN

A(01 Amyx) AOD.Ayup

A0X60

1.0)31119,

&OD

Moth

AS01043 573A,3710A3A

,arde

pax

3101 .173a0313A731C3

.1163

sovoxy 5701
aoi 1rnt 119 A?

41

50)3139A1

513 A(01 ACOVOlt MDADXAC11 39(11311

5701

-91L(1011(10331

it chAgg 5m `mag

41(11 00

floyoX pax 457a15xue kui AmX,? p. '110,01001r D1D% AllOA

Ababa. pax

173%

311 A9A3% 51019.0101

510X11623

513063A.a, A20

AOAVO A131361213 173% 51361031110

lL 11,,tnA1 'tan?

7pc02.

-300)65 0.3 3g

X00 513x3 A91 .731A0cLOX0

513x43

.5102apt 513X2
D0/3400 1 50.01

(01,01.CV. 5101111A

'(101020

,1311

5131111,

A91 A9M113361,13 701 701X)rlt),9 X210

'1163

aaw

-17yri0

.110A.21A101DAWX
Aolom 3A90.0
5930 Alt11 A1311A3EL70 ATITRit '011301,4150N3 (010a. ,03/1

514ArtooriMAAor0A3r1 A2103 AODCD3E01CV,

51rap

1X)A

Alypcbax 01 (toi acrx9:t A3o4i

Al,t1

D1A03A1C A9oaxrtyA,

1L4613

n'5(03y

13

C1.011326DXDDT11311 AC01 Acool),Aoloax -Ax014Digi3A9

541

I1A011

.clap 'AC011[1. 3A.3y 5co7t

41.3

AO3Tiij.

L61

113ALC61M311 A3 LOA11A731DACON 531A0X5ALATI1TI7A11 AC01 A031ATILV -10%

AOCOO

ctooDiri A1a9X

.n0iNvzisa-0p7Ira

V1801S1

SVDf1G

Z1-11

A1XX

(1390.

:31aEl.

)1

(936

OS

198

10

MUSTAFA NU DA BIZANTINILOR GALIPOLI

XXIV 12

profetului meu, nu vreau sa clintesc nimic din obiceiurile musulmane si

din poruncile profetului, cad sint musulman. Si cu staruinta voi lucra
sa adaug si s inmultesc orasele si tart de ale ghiaurilor s le fac
sa fie ale musulmanilor. Dar sa dau un oras si Inca Galipoli care este
g-itlejul musulmanilor, pe care se duce in jos tot neamul crestinesc, sI
juvatul crestinilor, gituindu-i si nimicindu-i, un gind nebun ca acesta
riiciodata nu-mi va trece prin cap si nici nu-1 aduc la .indeplinire"..
Acestea auzind Leondaris, ca si leul ce da gres in navala asupra vinatiraste pe parnint, asa
tului, isi duce capul pe jos si coada lasata
si

acesta de necaz, parts iesit din minti, sta cu capul plecat, ping ce

Mustafa s-a oprit, terminindu-si cuvintul neasteptat, si atunci ridicindu-si ochii spre el, a zis : Noi, doamne si sultane al musulmanilor, va
stim bine atitudinea de multi ani fats de not ; caci sint acum mai bine
15

20

25

de o stita cincizeci de ani la numar, de chid strabunul tau Osman a

smuls Bitinia, Paflagonia si Frigia din miinile parintilor nostri si le-a
oprit pentru el. Si urmasul sau Orchan ajungind domn s1 rnostenitor al
acelor tari, n-a .ramas niciodata in marginile tratatelor si juramintelor,
calcindu-le si trecind dincolo de granitele, pe dare le-a statornicit dumnezeu si adevarul ; si stilt de atunci cam aproape o suta de ani, de cind
a inceput s strice partile de apus. Dupa aceea nepotul lui, tatal, tau
Ilderim, punind mina pe putere si facindu-se domn al tinuturilor dupa
dreptul de succesiune si calcind si el juramintele in picioare, dumnezeu
la urma a dat toata domnia lui si pe el insusi in miinile persilor. Acuma
implinindu-se de la moartea lui ping azi aproape treizeci de ani, fratii
tai Musulman si ,Musa calcind in picioare juramintele, in chip nenorocit
si-au gierdut si viata si domnia. Numai de curind raposatul sultan Ma-

homed, fratele tau, el a pazit juramintele si de aceea a avut parte de

un sfirsit pasnic si s-a bucurat de bunatatile domniei in fericire. Tu
30

insa facind acestea, nu-ti va suride mult timp norocul, tinindu-ti partea
i ajutindu-te. Caci pe cei nedrepti dumnezeu inainte de vreme ii trimite
pe lumea cealalta si pe cei ce-1 sfrunteaza, ii face sa dispara ping la

urma. Cind fugal. Hind, ai intrat in Tesalonic, data imparatul romeilor

to -ar fi predat lui Mahomed si juvatul iti lua viata, multi ar
invinui si osindi pe Rome! ca tradatori si ucigasi groaznlci al acelora
12 : mai bine de 150 de ani.... aproape 100 de ani... aproape 30 de ani : Numa-

anilor dat de Duca e numai aproximativ. Osman a ocupat iarile amintite pe

la mijlocul ,domniei lui Andronic II Paleolog (1282-1328) ; vz. II, 3; si pins la 1421,
cind se petrece scena intre Mustafa si Leondaris, sint mai putin de 150 de ani.
De asemenea i Orchan (1326-1362) a inceput sa strice tintuturile din Europa in
rul

timpul razboaielor civile

ale lui loan VI Cantacuzino (1341- 1354), inclt sint mai

I Fulgerul (1389---1403),

putin de o sutg de ani. 5i nici de la moartea lui Baiazid

www.dacoromanica.ro

svona : viacusi inniNvziEl-opani;

AIXX ZI
3g no

7DoD1r.'

4(.1 AL03

nyla) era dinorittg 1131coottyx3x inx o1 am3 -063t

A.1.01,L1X 'A1.0,13

moo wo(.3ponarac

661

,1114,d1
moo 113% 4C01 -91141)19061L
M01 0101 `aoityboolr rtooaohr 50A10riy .itom..9xm1 -110N 69A. 50mo111u3 1mico9A.6? 001
110413400671 pax 1rtotqamc3 513you 110% 51360,)X A910(1000/4 11391L101C 4(1)1 1(1000.0W
m0A971 1))413 9j, 3Q 41.y911 1DX 1319701 Anyoltoortynx 5111,1 1103 5911101( moi -n.ow

oo

11 M01 MOMAIOTIV10.0(1011

n9g1

mominiyttoo Anaolsbninx MLR SOA3A, 40o1 momaiunaX pox itutoliklAir 40-n: -13119i6x
40)4 4.0141A1CD1DX 113% mor,t3503110 `5110193) 3101e9)11 31(10 13110%. ACLOA. 1)3113931L9,131C3
01 401(10101 rninikovaarn: 31q,0 513 Scrol,
many 5131;.im1mq 9 -403v
vox
itcov
(017DX
501691
631co92
51,u. spat;to ,51391a91.912
AL,L1 AlptDC1)3X 40603 113% 117
boo 4111 AIL/. `molitiNuc? mpyraoug, '`A16111.17. colqo imc 5oxclo gut) 5111 51.utc,ty 5q)
A3 139910X3 1Q1I1A30ch 5oA3119434, olDx. Ala 41tyncb3H. `4coX1 5co2 CLQ 5qII/10nm 491

Aokoy9or3r

4oA.,9y

tAlq

or

5961 cuqn A .ttcb 513rill," `A3T1

3161,X, VOX
5o416x7? AU1 59ale. 5)204 itor(ymt.x? m0m,96X

57069 91 rydri2

A001 `4c0mpityclopa0N 43Ti10glo

.41.1)3091g pax a7oA 1Lg1L 734.13x1r3 91 1112 13A7DXAA.1 401 A9114161) 4101 111311.3 -41431t
`701A014 .c1:02 ci:o 0 59D 50Intmt9a1L Ariloc
5tu 5ry,Imv1a 'pax 59)Aokny1bnll pax

3A.11)C612

511A.(04,

100

5o4ols,A.2

noinia ApXoa

90
ra

5nor1:457?

3A131131g 31011

M01 A03613X AO)1 40)63131V

5016(1y,

50A3r19A.3A,

11011.

.51701 51DX44A11.0 170lt 1510X60

ozmulynsboll, 5930

bl

113

px

543. 50)3.09,9 0173134,

tn3.01R22 Am/A3

bro

/036130

59,01

5a,ox69 pq

131(31 41.!,1

A.Vap

A.011

5011941061111t.

40,9730130731e

113%

9.1

19, qg

3X.09170%

4(01910 M0197134
ACOQI.L7LD1311

`10160

501 310119 5cyll3 acne `49100170x.3 d)

0 50A.94,19 `9.01(173 0 599 a4.1)31L `Till.01yL

50A3119A34 50169.X. A.001 ACO1701141361C 110X AC01191-134

AMA

MO3A.OA.

cLOUI.D

nrox

`AlpCogniq Fry. 592.9,n

indnarne

macaw lux 491on 9 5930

A3 1963X

4co063ll 43xom6me mEN .g

n10A131S3 501A941(36101L 5g,CAq (you 101 )11Aox70161 1113 -31

DA3tto1( 50)2 itoo3111,L0 10 1o6313110, 1oth1(3gy `49rlycloot-Loix 51tocoW 531413d136131t 5i-s1ox
A0D3 4o4ow 0 kola. liocom -loom
`5ctox60 lc70x 50) vox Stu.
5112 Shoal 3

I95'

;pop pc

59A.1a69 9 590 `59cb1(3go 59irco0 5(191 5(1,0%62 A3DUaLp3 11310 591913

Aomn.1013 lnx. AU.1 Allcbna). Stu 51avto113k4 56)A9rignqn.3 A.3g13y31L70 133 N
'mimic x9.0 513 ADomi 13,091(34 tL 117.1,11 D0(10611/M19 in% -99no.6Luog lop logy.

Aim6 13T13X3A1

Ol

5or1

xnam.

5n.ox 69A., 9

5ov,i
AX01

AOYJDTROcl,

AOY.13

assn;

A.1,3

131L1131M6Dle Sp Attgiv. pax 59.m. Sn1kn013olo A.93,4)3

910,2 6221 4o)49,3(b 534y11913 A3 Doo3e `1.1x3401 23 9 593101:)
n.og1g3arn: 3p 6)1 13113X3W 113X 1.1.A.OXA.1) Aka A1,C0 (109 `A.1301121(3

5930 cal: cloainx

'131A.73tby

iOnOIL

f, A,091&10c1Dx

A.3n7ro1rc1

`inoonuin
d II

A13A11)X(013X

mw,13600Y9

11

50.0101i0)ct

61 ito)A,9

5CO

5101990611 19% A(01 513

d : assnpof

A.049

II

Lz 43d71y37t1p

4,113

-.101

nu luls 'OE p Imunu Et Iuu up inipmu louue a lausie munu na etup:o.idu `al
m
!Snsul uona o plpul uud aialuyino naxpt?
alsad'. IS 50&,1.3 nou ad" .adsoide
eona .1U tI lnInd ap Funq pstueas aunds !mu puxa In.Tuiu
iolsaae
lei) pp
a upon ap o areluinno ,ogolaa 'pAgoin ap o, agIzoduloo pelalll ! It anin2ai a3polai
nuauao Era alalip es an app ul alcatunu apurnol .angemprozde
211 anunw :JovJad
pipe ill ajlullw 10111EM tnj :1111a1-1Milli ,;ZA ciAx 6 IS '01

www.dacoromanica.ro

DE

www.dacoromanica.ro

SV0,11C1

AXX

59,01 A032A0A.Rth.0061: 5ROA.13q 5733A0ch

3g

Tog

V12101SI YNIINVZIE3-0D21111

173% 771 7311A.7rM3

ROI 110173%19

llay

-531A01101:

0 (b3

/1930 10 '101101107d.

3.0

91

A131t
A9MIXo? 531AT1)3q)3M2 7313111
513c131245A. A3T1
pax oin.02 50-ro7x `5xml.A.613 31200 cpAq .o)41t1im? 5c1ox 3g 5731A730911.COXA1,0 5(1) 5a0a0X3
111A..01( pax 5136015m170 01 :A01U-09961t 3A1701A.,L AQ,0 .50A3TIOA.1736C1)93 5:131111 3g

.59oic Si-pi Snow!

5(tono

531A00.163102

173%

eo1 137(1070g 531A73y134,413/112

7?3..

51L) `5113.9up

ca. AMC (:930 '10A3713.013A.1? ',137103131031670%90431r 10131I0X33X3 AIA1 ctoalpa mapaxig -91/9
Dinaaj, Alp1/13 pax 3 Acp6L1(3 not 50131111( in%
7:11.01 57)1x-p53131
mp)ada

5963/ All(01R10A11A7319MOX mapooir .A.3.0(13y2t2

'AXX mponW 3g mpaa. 0 59.310,004 1(1aom7w pax L1( Lint Ilyyou 51303X9n.o
pax /Lori(/* 51.01.g3/ ,50A.3119A3A,
AcoX2 9 11 `173011103t 017309.3y(10g3 70170% ARON Alstl

inappg

pax

1731031.0

11p11(3.61 p3x,

5130361C ein. ti .3.9an0 wet

171409

13

1)913.0.0g

1L21

of

panottyie Alit

1cb35c) 50) '50,0a1T19 131/3 nxpgo1sx3 13A9A3A3

7.3. of,t9

'1141701AX11 111(711 11030 501AR0AX0672

A01(1,01

1301p1.073.1701t01r9

513

111

A73(P0161C

ma1m1-13All.

'z 0.

`510chxlipaoN pax 894 513 191c176 onpinarAmq 9 `5ok9y Slapcnorao

91. Aoion.oacto pax, M7D1Alt0 5op1(x3x pox 5DDI.p.aen,on, A91 Amittg 170% 573011,107310%
342

51

5734110% 511013190 no1 (1,07(9A311 11,01(010 17nt 1031. A0A.459.1t A91 A3

1A31i1y 5m1(3x 5c9 `AILaX3 56Dre0cbo3 173% 510700 5ROQ1g 01910 51 17371 513315073
17)%

.5(10107A10,0ag
'57341 1,3

9V, ROAI31a

11.1

a0A3TIOX103t)? `13riX3IA

pax

AIA1 A7013601E

.0113103 pax

r102 3g70 (Loeb 'ft01/(170

113%

A736313 41(1(13 Atp1.3%0736733.t `A.06137-1331U,I.

5n,06 '523701(1.yOU 5r)%1/3ACI,A 5701736(9

50)14.963661q.

173%

A13.0731C

ADd ARY9.0371

173%

'AON1,373A.1(3072

c 0.

rugpall

514.1

3g

5ol3.1

o131m033

mpa9,3 sctoactuDlLo. sculityrittiaDA.9

5aoxclgime

Aire `Supmatg 0149%3

Soup
pax x2.0 rq

(mug 01

3X1a

5n,0m1).o0a1ll13

a7DA

Bram

`A031031731197173% .0.7:)%

_x

5012
cLO

A919,7D

All

-31*

51)0731(3 0116173x3 A3
'A.OD 173%

-113%03

Anyttoat `Aonrox 5910.19 33 n.3A9 53033a1lr3 59111

1311 R01913 17)% tOU ACOA9191A311 5(1 5701A0740a1C
9oit aoArto 509x7ati 'ffig3up 5cp 9 5o191(
7073

6 6Yrie NaH Flint d II LI 00,0/.371 Ting : ^tkari

Eg 50)1A963cb7015 :d 57:11Ao4cbmg 11.11H I
0134197 d II 22 732 'd
II

CISg

A7J1AO1I3A1 111 131L

ung

sz

ao oun.

4(1L
`11n1Aloll pax OpA,
531A9tu3w 13)?A. 5(1) 01 noiactood) sin 5m3yolmortyrom 1.610336n3e pax 9 5011391A.03v
5913x Ltacbtacmy pax 9 50d:o310aolv 113 5colovvx)? ilvar)31L.13131.13% YI 11 i1.07X3 AoOch inx 0 74 `ngp. 50.c 133 1391(rtcb ALL1 1711011311 'Lump Aktyn.og '17D139,3/11.0g 41
(101

5i-tout vox -vkarni

A01(101 9 5o11i1Aoy `Ao.unAroak?

pax (brit anrodi DalLoaToaxnAp 59a1S

.5DD31(o3L7D

pax

7)17arktgq

)p.. 710119 ,A(011)?air Attylt

,A1lt1o1 Ail 9 6111331 0173911%3

A3o7oc32

5n.03A

113 503A Ito) 1DX

57apta611a pox

5111 5og11maoc3

'0131

ivaaoN

Altityp

173%

ILg mp61y3.013 A3 5101 5101l93 11,01

:vox/id

:d

/DA.Tri Td II 81 sioxa2 d 5aoxag

EE 5)37X)3 ling I 03.14.9x3 :Ting

www.dacoromanica.ro

QE

202

SOLI INTRE MURAD II $1 IMPARATUL MANUIL

XXV 3

hotaraste si Murad la pasul la care se hotartse imparatul ; si a apucat

el sa trimit5 mai intii soli la imparatul, pe unul Ibraim, fratele lui Ali,
despre care a lost vorba mai sus, om cuminte si dreptsi strain de destrAbA5

10

15

20

25

30

larile si desfrinarile Para de rusine ale turcilor. Acesta detinind locul al

doilea dup5 Baiazid, a ajuns in locul intii dupg moartea aceluia si era
eel dintIi Intre .pasale si mare vizir in treburile domniei lui Murad. Venind la Constantinopole, nu s-a amintit cu nici un cuvint de ceea ce a
facut imparatul, ci minie neinfrinata nutrind in suflet, le ascundeau
acestea, ping ce situatia for va ajunge cu timpul intr-o stare mai bung.
Ibraim cu fata senina si cu cuget prefacut, luptll din5untrul sau if arata
afara ca miel. Si incepind cu vorbe blajine si foarte umilite, ajunge sa
ceara ajutor, spunind ca toate cite s-au intimplat, s-au facut din vina to
Baiazid si aratind ca ei sint nevinovati, tot asa si romeii ; si spunea :
Daca Maiestatea ta va voi, in foarte putin timp i1 vei pune din nou in
domnia tatalui sau pe stapinul meu Murad, precum ai f5cut si cu tat5I
sau, prea luminate imparate, caci ai in mina ta cirma si, unde vei vroi,
acolo incirnesti corabia, indreptind bine directiile cirmei. Caci precum ai
f5cut cu tatal sau, cind s-a ridicat In contra Imparatiei tale Musa, tot
asa milostiveste-te si acuma si nu lasa s5 detina domnia unul care nu
este vrednic s stea nici intr-o colib5. Cad cind Mahomed", care fuses&
amintit inainte de mai multe on
domnea Inc 5 in rasarit, in Tracia,
dupa ce 1-a omorit pe frate-sau Musulman, Musa avea atunci'' domnia
si s-a arAtat potrivnic romeilor si dusman neimpacat al Constantihopolei",
precum s-a spus mai sus,
atunci imparatul 1-a chemat de
la Brusa pe Mahomed si, incheind un tratat 1-a adus Inauntru in Constantinopole, dupa ce 1-a trecut impreuna cu ostile ; si el iesind o data
si de doua on si de mai multe ori, s-a luptat cu Musa si a fost invins ;
si iar5si a intrat In Constantinopole si iarasi a iesit, ping .ce in sfirsit
1-a nimicit pe Musa si, la urm5 ucigindu-1, a luat domnia. FA si acuma,
imparate, tot asa", spune, si fatA de Murad care rasplateste si cu daruri
peste masura de mari si de mult pret, afara de predarea cetatii Galipoli si a
celor doi baieti". ImpAratul insa nu se lasa, ci tinea tare si neschimbat

la parerea sa, ca sa fie aduse intru indeplinire hothririle. In timp, ce

35

tratau astfel si Ibraim a stat destul de multe zile, spre a obtine un rezultat al tratativelor pe care le dorea incheiate, altul a sarit ca Intr -o arena
de lupta si ceea ce Murad cerea de la imparatul cu multa rug5minte ca
a fost vorba mai sus: vz. XX, 11, caci despre alt All n-a mai fost vorba nicaieri ; dar
se poate ca Duca are in vedere cu .aceste euvinte chiar pe Ibrahim si atunci vz: XXII,
11 si XXIII, 2.
care fusese amintit inainte de mai multe ori... precum s-a spus mai
sus... spune : Aceste intercalari neobisnuite Intr -o cuvintare directs pe care istoricul

www.dacoromanica.ro

AXX

svona

vniats1

YNIINVZIg-ODelf11

20Z

5n3,00 .w.manayaoc)? pax 5131.Jo361 5909a,c3o61 5o19 Purip 50o1 t3l(1913d Tilp361L
A.,9 9 59A9y 5)3D9ocb `A.31:(9yLi413 96gA.9 A.913Acto
'DAIS AcKby3g72 raitoxavEr; ctoi
pax. 1.1(1413 'pax 59o1 591 Am. Amxkoj 513919A9 x9yd 5013 in 51313A:00D 11Q1,A(1.011

iry

50

1/311..

adty?

701

1013631(13g

AC01

119%

Amoya, Ago

A0M-121,01A.311

5113y %(t0

501COa1

AtL

19.%

layouctomimalomoN pax

A?

`xnal.malt aoApx? `solAnwpainc

A.0490311 51n 5131A0D3A4 001 .19on.o1A1

001 11.sca1Mai1 Amo?cb

cyloo A3

701

lane

A31i AOU

AU)

A3a13612

-.1.0)9g

531A0c4o1D1g Aorinv, AoicoArtav 5092 A)? 0

50A9oX 513 AZIA.0111139113 131:1 701 1a31C `Am19,9 910)1 -oiA0licrt6R1 (auyi, 39 tvA 1111D pax 6)1(9.914 11x1mAA. A.Or1 A0gA2 A.oxny 5m Amadgau 012 .31tAx1383
4.9 9y

6,r4Ari

(111

10A

rx

5969Ano 5cto9O1 31 pax mayy 50o313191 A70136LLLo0 c131(9x33 5m 3 5701119

`9193o3. 900 ktg pax `ATIDDA0A3A. A.COAR 1101 `114101A13ll 11 50.00,3 5001C1D `40/0A.%13003LD
Son.cmom 31 'pax 5(tororimd, .AcoAR ia" 13.01R3.0. 01 A99 `5919ax 5m it daA.1y9 -03SD
513 411 /11.%161101 AD1A011.3A4 A01 30TH Ala01939 3.126101,11
513.01..,11013110% 31y31
mox541 pox A? an. loirac aw.9.1a `ww2A,a13 3192.9aan-ay `r13v900 513X apA. wrn. .1All
nalgX 91 A.orogInc pax canto Ali tlyn.od 13x3 pw.. 1 AL,L &won. `..513cb01,10,3.3/1 D% 5O
5110A.

AmA9.01 51191

.50x010 sua axa

COD10AI513

A3

(1)1 1a1D1C

131706% `11,90)W 091q0 173% ACIA A.09111991L419 D%

9 5w113g1cri Sttgc,tyzax *5(99 173)1" ,o9A.
9

`0011113

501iv91o11A.70

du

96SI

9I

Coo

1.1,71 511D33
Ala Aiy1tori3A154.. 313X31ialt
Sponyoic `5p*X3yoair
131i3X3BI"

3101 41,1 AwA043A4 5111 511x,3a0 -AoX3

501 inx A91 A9day3gp AwiyaoimoN '501ADA131% 50113333 LLADC63 ),L510113T(0 1D% 5111
50931011 soottX ;50gAo1iT
5o2 .m1x3y3-t06E
3191" 9 5031(1E03d 903yD%31311SoA311 carp Stu. skonooll A91 103X3 pax 5131011 `5nog 599.913 A.919.7) 591A3 5I11

al

113 A.0103A0113ALI. A?

01

calt0113A10 0.01 1113041

,og

pax Amoya? pax mapi pp% 519

in 51%/M01 173% 513111T111.0 Cba. likocoN pax 513oluil.l. pax Amoyaop Aram A.? 1.0-1X 13y01L1LOA11A1310 pax mywc `Agagy33 5093 9:o 5p 50101 A01 AIL.0031k A301/1.12611, 19.4
59101 `A3mw.9A,903 44.1 maytorlaAk. ,A(9031/ coln.o pax `A(lit. 'A1DItct Cp" `031(10/3d
A0.013ka3 1D% 513 A01 19(1101A1 A0)1191 pax b...0qA..31-Ia314 .919111.,tomg pax aonoic -91(

9g,

(IL
Scoayoicaorroox inX Am. ong 31LACO9U 41.1 r'A1p1333XA3
%fp
xvo
pax
0011113
51,1310.coog
`i10919333
523 A01ag30
Aolaginarip 'gala? 44,1
in 513 59101 110A133 701 13A3119(1,3)tCLOO A3 51oin31 53132 173x 0
ALtrkpAA.
a AI

41091

flOA11A101.0A(0)1. A(10 5101 10131113113610 `71A3.0.001/30331

(LOA

/2

D1

ALL'S

5no311ls1 59A.Dx1

511.2.

M0011511319A3 1101

SnniNtuLD13 5q 113

,53o1orr1

Apjny
OS

Soy?).

A.0,11

MI)

aortarinolli 9on1

'1313
(LOS

'AcniAnxbricLo 50a312
Sco?ywrig 91311 yywc513.

d 44ug3 ling 1101M13 31aEf II T7I p 9Z 93'0D09 T11 : 5,-,13/174 d II Li LLD(ow

d AoDlizpVICA39 d II 81 9 5recpyyor Slatcnyoau assnidoi uinpuapnpas II rg 5(9
10 A assvpoj npuapnpas II OC 3 17)A,13 :d 3 31 1DA 7/71(2 '31@g
(oa1 m1x3y3 p gz
E

:110H

41.13

51,1-0(0.1A1

alde; al `apasap Del eisaadtu! ea )uls !um Fgeaap

plumasqo ateu.O.rum aie Inunaln lalgra t9 za un ls!cloa lualeau e-aI }maul !ode, 1 11
asupas ulp }ca}
'pca) uoui ionwena. le II aupci
o aund u!, m3n2 loiafeuosaad aie .10.1p

www.dacoromanica.ro

OE

204

EXPLOATAREA DE PIATRA ACRA

XXV 4-5

o cinste si o favoare sa-i faca, ceralalt it ruga pe Murad ca pentru un

mare bine sa-i incredinteze lui acest serviciu.

$i acum voi porni sa istorisesc de la inceput, in ce chip Murad a

trecut strimtoarea si cu cit de mare pregatire si cine a fost acela care
3

1-a trecut si pe unde a trecut marea si ale cui au fost corabiile.

4. In Focida din Cara Ioniei era in apropiere un munte in

care se afla o mina de piatra acra ; si toata piatra din

in foc, apoi in apa se face
i intemeierea
ca
un
nisip.
$i
nisipul
ce
s-a
fAcut din piatra aceea,
oraului
Focea Nona. pun intr-o caldare cu apa si clocotindu-1 nu prea mutt,
nisipul ce a lost pus se dizolva si ceea ce e gras si substantial din el, r5mine in zeama aceea ca un lapte blinzos, ceea ce e
uscat si pamintos din el, it arunc5 afar5, pentru c5 nu e de nici o trebuinta ; zeama insa o desarta in scafe si dup5 patru zile, zeama din
partea de sus a vaselor in care a lost pusa, se g5seste inchegata si lucind foarte, asemenea ghetii ; iar pe fundul vasului si aceea e plina de
fgrimituri ca de ghiata. $i zeama ce prisoseste dupa cele patru zile, o
iau si o pun in cAldare, si mai turnind alt5 ap5 si mai punind alt nisip,
o fierb si o varsa In scafe, precum s-a ar5tat mai inainte. Tar piatra
Exploatarea

de plats acra culmea aceea de munte pus

it

10

15

20

25

acra, dupa ce au scos-o, o p5streaz5 in magazii. Ea formeaza un obiect

de neaparata trebuinta pentru vopsitori ; si toate corabiile ce pleaca din
rgs5rit spre partile de apus, in neapArat ca fundul cor5biei sa-1 Incarce
cu piatra acra ; c5ci germani, francezi, englezi, italieni, spanioli, arabi,
egipteni, sirieni, toti pentru mestesugurile vopsitorilor se aprovizioneaza
cu piatra acra din muntele acela.
5. In zilele imp5ratului Mihail Paleolog care a domnit cel dintii din

dinastia Paleologilor, au venit niste italieni, de au cerut sa li se Sea

for muntele in schimbul unei sume anuale cuvenite. Tot atunci st5teau
si turcii la pInda s5 prade *tile dimprejur ale Lidiei si Asiei si stra4 : (Doo.yym frinci" inseamna de obicei apuseni latini de once natiune si din
once Cara. Cum Trish" Duca enumara aici aproape toate natiunile apusene, am tradus
cbeayyot. cu germani, caci cu csvavoi Duca desemneaza pe francezi , vz. XIV, 5.
5: Mihail Paleolog : Gheorghe Pahimer istorisind despre conflictul dintre genovezi *1 Mihail VIII Paleolog (1261-1282), aminteste de aceasta concesie : Jte0Cr-

!Ail/ OTYV Occaaag ibicog xoti TINL siryevsi, revouiru, Mavouhk ksyoaevco
Tot) Zaxcc@ioy, to 2715 XUT' vatokir ciscoxctiag beetvec ligtaXkov avirips(.65 exovta, CT'
(Tov bit xatoixhaag cidvapa t4l toiCLO Xa6) sleyats-ro. Kai noXA.6 ti1c 4yeariag eutoviip.svog xrd, alloy fifteA.ev Exstv Ex Tfig -rob XGooroiiv-rog neag gxEIVOV EljtiEveia; 1toti btaikiascog.
yoiiv 1Li1 eivsiciOca revoulta; Ex x6iv Olvco aseibv SLOG ffaXecacrhg Ensivou
xataysiv arugt-rmoiag ag-rcaXov, iTtEi 7OA./03 tivi X9C73^1TQL TCOTTI Tel. Et 41,COV 11TaCIpAXTOL
TCEITLXOT61t71TaL

factivovteg xecbaciaL bicap6Eoig, thg 605iv EtEati. Kai 6 fiaaasbg xa-raysiov gnitattEv. I 420,5:
,.$i imparatul a dat unui nobil genovez, cu numele Manuil al lui Zaharia, un

www.dacoromanica.ro

XXV 4-5

205

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZAD,TINA

naQax4ioEcog yeviaat xat cptlovpiag xat vievrog, auto;

6x,-

SO5p6v

TL

plya

TrIV inowEotav Tairrnv iyxamalivat, a6-rip napexecksi.

Kai SrI 4 et@xfig, 7104 TC167ap bigpi toy 7t0Qop.ov 6 MOUQaT ?tat RETa 3TO.

(mg na@aomviig xat tic 6 7rEQatig xat n013 Till, ilseaaaaav inkaoE xat TtvEg ot
5

va6apxoL, X4cov gpxoRaL.

4. 'Ev

xath Thy 'lioviay Jr.kriatov Oeog rIv, Ev ip lAitaXkov

orwrowtag iutaexE xai o XtOog &tag trig CexQO) Eiag nvpi TrQoaoixtlirrocc, Etta
Tfi (Domt451,

411

Matt, cu; Walift0g yt'VETOLL. Tip, Si an6 toil XtraOli ysvollivriv valip,ov etc Xikra
PaXorrig aim float!, 7tat xaxLitovtog ou TOoov, ri Okryaekfa ipeqtRog Stak6stat.
xat -r6 ttiv Traxii %at d6tiii6eg ain't Ev Tit) t cottc,15, Ithov cbg yak topioSsg,
TO hciov nut yECOSeg airrilg 4o) 617crouatv Cog Cixeriatov .1.6v Si t o.161, etc ox&-

10

(pag =idiom-mg 45ixcag flusEglv TEMIZEKOV JtaeaSQOAV EiTtomEtat iv Tot; gixCIOLC

TIT)v intOoOXWV CEyythov nE3Taya.tiVOg 6 t co[tOg xat intewuyttow Ototog xeuat6X-

AT Ev Si T45 atnagvt toil etyysiou %at aim!) 3t4QEs Vrratatow Iscruotcaloettay.

161b.

'EarrAoiiv-rEg oijv Toy to4t6v Toy ItEeLTTE150Vta tLETa Tag TiciaoLeag 111.14ag Eta-

15

DCOdunicrtv Ev Teii 2tiPTITL, It000-XEMTEg nut gTEQ0v "b803Q mai miXLV paov ilipea-

AorrEg ft:log(11)01V nut iv Tat; ox6cpaig ixxiouoiv, thg neobeoVarroti. TO Si aro7trrip[aV 1430.01/TEg iv rat; eutobillsocig TetitiEI501)atV. "Eon Si Ccvaymiov xpkta
tot; Sevaonotoig ecnarat, yap at vilat at OuTO v45 Ecbag et TO goniQta Rigti
algovaaL tivayxalov fiyoiivtat, Toy cpkyrov Ervat Thg vii6g riiv iv tcu nuilltivi. aroarrietav nut yap Opezyyot, rEppavot, Tyykilyou, 'ItaAoi, lonavot, "Agal3sg,
Alyintitot, Eivoi. alto toy CiE10"ug ilf,Etv01) Tip aTinITTIONIV 7MA:1v-rat i'vEma TCTYV

20,

ElEva07t01,Cov TEXVCOv.

5. 'Ev rat; iitti@cag Si toii Oaollicog

to apchnog paaLA.Eivairrog iv IlaXamX6yoLg, iTika6v TINE; 'I-cdoi at-ray-mg to 6pog 6o'OTIVCEL airroi,g %al. 2ta44136vsiv xtre gtog to owcpcovriOiv. Tors nut ot Taije%01 eyeevEi5oVTEg IiaaV 46TetItEn to nEplS gar) AuSta; TE vat sAata; vat MaT6T9EXOV
MLxaTjA Toil IlanaLcdt.Oyau,

3-4 3tOoric P: Jthorig vult Bek 11 6 cl.i.oxibit P : (I)coxaiq Bek 11 8 anO toi3 Bull :
:taTo6 P 11 13 84toLog P: 6p.oicog Bull 11 14 airrO scripsi: airtio P 11 20 Toy Bull : TO P.

privilcgiu special in muntii dinspre rgs5rit de Focea, bogati in mine de alaun ;

locuind acolo cu oameni de neamul lui, le exploata. $i scotind din exploatare mult
ci8lig, dorea sa aib5 si mai mult pe urma atitudinei binevoitoare a imparatului fate'
de el. $i cerea deci s5 nu ingiduie genovezilor se' aduca din regiunile de sus pe
Marea Neagra piatr5 acre', ad au mare nevoie de aceasta, precum se poate vedea,
vopsitorii de stofe de line' la diferite culori. $i ImpAratul aprobindu-i cererea, a
dat un ordin in consecinta". Cp. si vol. II, 558, 12-16. = .,si Asiei: adic5 tarmuI

de apus al. Asiei Mici, vz: XVII, I

www.dacoromanica.ro

25

206

10

15

INTEMEIEREA ORASULUI FOCEA NOUA

XXV 5-6

bateau jefuind pina la Sardes si Magnesia chiar. Vazind italienii si temindu -se de navala turcilor, au inceput sa cladeasca o cetatuie foarte
mica, cit sa ajunga pentru paza for si-a celor cincizeci si mai multi lucratori ce se aflau. CInd aceasta a ajuns la urechile bizantinilor din vecinatate din cimpia Mainomenu si a Magnesiei si de la Nimfeon, au venit
si i-au gasit cu lucrarea Inceputa ; si intrind in tratative cu latinii, ca
sa ajunga la o intelegere, au fagaduit sa le ajute si sa se osteneasca si
sa lucreze impreund la ridicarea cetatii si nu cetate, ci constructia s-o
prefaca intr-un oras mare, numai daca, la mare nevoie, si ei ca ctitori ai
unei localitati ca aceea vor gasi inauntru adapost. Amindoua partite cazind de acord asupra unei astfel de invoieli, au "inceput deodata, romei
si latini si au construit orasul cel pazit pina acum de dumnezeu, Focea
Noua, la poalele muntelui aceluia, aproape de mare, avind inspre partea
de rasarit asezat muntele, spre apus insula Lesbos, spre miazanoapte
golful Elea ; iar spre miazazi e golful Ioniei. Si zisii intemeietori ai aces-

tui oras au fost genovezii Andrei si Iacob de Catanea ; si orasul si-a

luat numele de la Focida mai veche, numindu-1 pe acesta Focea Noua, in
care si eu imi am locuinta.
20

25

30

6. Si trec'ind puterea de la romei in miinile turcilor, nu dupa mult

Limp cei ce se gaseau in oras, nu puteau suporta zilnicile Incaierari cu
turcii si uciderile crestinilor, cad turcii ajunseserd stapIni pina in portile
orasului ; si atunci amindoua partite si latinii si romeii au incheiat cu
sultanul Lidiei Sarchan un tratat intarit cu juramint si 's -au prins sa-i
fie tributari si au statornicit sa-i dea in fiecare an lui Sarchan un numar
de cMcisprezece mii arginti marunti, echivalind ca valoare cu cinci sute
de galbeni ; si an de an, cel ce se va intimpla s fie in capul orasului,
sa mearga si sa-1 salute pe zisul sultan, aduc'indu-i daruri de zece mii
de arginti, si astfel sa traiasca In pace la un loc turci si romei, neavind
nici cea mai mica suparare din partea nimanui ; ci ei sa poata iesi neopriti si sa faca negot, de asemenea si turcii sa poata intra farce nici o
&tea in oral si sa-si procure din belsug de ce au nevoie, traind ca prieteni impreuna. Si iatelegerea incheiata astfel tine pina azi si grit de
atunci si Vina acuma aproape vreo 180 de ani.
14 apus Bull: rasarit PI.
spre ,apus insula Lesbos : exact spre miadnoapte apus.
Andrei si Jacob de Catanea: urmasi de-ai lui Manuil Catanea feciorul lui Zaharia Catanea ; vz. comentar la G.
'Pahimer, ed. Bonn, vol. I, p. 676-679 si la Duca ed. Bonn, p. 587.
6: Sarchan intemeietorul acestui sultanat selgiucid, cuprinzind numai partea
aproape vreo 180 de ani ; Daca am porni chiar din
de nord a Lidiei ; cp. II, 3.

mul an de domnie a lui Sarchan 1300, am ajunge dupa 180 de ani aproape de 1480,
ceea ce vadit e prea mult. Duca, se vede ca face nest calcul din timpul, cind t i scrie

www.dacoromanica.ro

AXX

9"9
110%

itC0396033

5(103

A03%

5111973 '5737,01.1Ak731X

q0Cb3'A.0 `531A3.0,1100C10

Amp

Akmayath

113%

531,90911 33 39

121.

170X.

Af).0 131A01j1.0q 10

5"el

93 AO)A.3710741)16

Ahi moi -.5901,

Aoimooxirio n002 513

It 173% '(0131(1C -o)AR,

(hi ei1cr19x (to1 cton.Trioitpami

A.001TIA.63 731A011.1,c1A31t

A3 31

531ACLOX10 1011071(0d,

`ctopaobriaN 531A96La A06.9:3 5(101p 51)1A731512 (101

x3 Soimitt,on.a.o 10A3T110p1aoyom0x

litg

Log

A.13T1090%10 ACilaclOoGb 11

014.1364

M101

1d37L

13x. 51.u. 5701aitAl1)ix

pox

V1210.LSI VNLINVZ18-0D8111.

SVD1-1(1

1719l6LL0tir1a,0 pax innlamouricto

17011. 90 '410169,06d) )?yy)? 173X 513

palcs

d1,9,0

5101

510A,1133V

11t3

141)o1rriaia

.rtoA:6

001

01A0XD31C9,

aca noionoacb

131o0A3A72

AL1T9A.371
173/3419731/3%010? 91 `A.oAarktoriogoxr
13 noA9r1 51)13aX 51.1,0;10.13u3113x 173X 10191) 5m 5360141% 0,01 0019,0101 001a(0% A0.03 11)). 501A3 utcb lort3t193.11) Aco1m0o3av, ArtoA.
A(01 AST63/1 91 A0140101 -TC13111C1,13

1061011

Aopa

xyrip 1011)71CO,L 31

02413P4

U9

mioir

At

`737111A

11376

10A1113V

1D) m0plAx19g0xT A41

(V9

C101

OI

MIA.

All(1.3110.06001561) /1133N A70173XTO A3 1k (101 001973 5(10150 13120?g01t9, trot

5111 `51A,omprag. A33.1300X3 131 5963L A1,1 41,,ty011)t70 1660 91 5962 'AO/1.31113X 59611
11030

Alp. A0,013,A, .`AoMv 59624 Aoixop 3g A9)., 5111 57011)yg, .Aoiryox 59d1t
3Q Axnagritwiri 9 ..nax krimacoi, .501L1(Ox moolL 3g 10 531it1}1to? 5111 5co3y9ic %up
53a03.1.1,1X X3 AC01 ACO3A7317)}1 1701:1.0,0A,3d 9A,V, 5133a 11)% .50gC0X9I, .113% AIA1 AT91ICI,M01L3
51il 51)a3112orau 50g17c(00 %3`0110.0111 A1119331 A.733NI m1)170m)(13, `531A113.031(10% A3 LL
-Atp.. A13631:03

matno -nariluxp,

170x TA.3 ALL1

A.(01A9031t7313N

'Am clad.

51

9.0

(pcou 10

A11,0

MO)..

momplAmois ?up 5n.0-17011ou

10A3719XD169,3

igyou

Aq 111

A3

531ito60

1.

Min 15901, mon%alti09

1,003X
5701

OZ

57p,olturrap M01 j,A(0109,0 113% 591 A(01 MOA,131101OX `59A1)cbJa 173% 61)A. ADO ioX9
pax M01 tO)(1U SUi 5m31(93: 51311)axA3 5319A9A3A, 10 `iaxactoi cocbrip 10/11170V 3).
11)X

SD/NAO.

.10110711C0d

pax, 50o6ocbotal.

o1ia

(101
511,0%a9A3 531A1),01),101C 101371

531A.1) 1)A.13

A7.011103

dmx

(1oal69 5r1gav

A9,5X70K

501 11)Aft0g era AvaXDR ncojoaLOQ

A(011C3y A97.101619 A.0)g911(1X X3q `31A33L1) 513 1)1l119Dou

Alm0ito.o2 AniTiovrion.

da pax

44

? 91t 5913 9 ATXCL1 4T713A.4 511,1 50331tOlt 173.0,133X633 113% A971,0131039 A13101r 01
CoA.Alop A0.0 mg 510a Acolarlitali tomiX xrqg 113% (01c10 A3 1.1A613 `maAog
cl0119 10X6E1.0j, 31 1/3% `10173Ti0)J3 IATI 531A0X3 itca 701n.9)Gru Aorlopong Onit `59A.11

,,/r? Datt,D3Xon,
,

5030961? A3

111

5,(019.ipax7D

13y9At po% M01. mo11)x/o1)m2

531Aok91g 13173631
16% MLA,

itd

pox ,11).go3rt3a011t 50)10T19

Acto

50)4902

t ltaspaloi. )aptcoclariao

17:04

10

0j,

10) 110p3X63013

`413,t9gr11)y01Ly

5T

-n(1l)

(161 1O

501 `nsa63T1LL9

59(lk3 9,01: 3101X3

n.rooppg

&DT?

-0

Lu.2 lo.LADA.9XA.ni.
H Cl
ADDaOX linfl : A(OX d
LI 5031xcocl, d swivxmit )lag

ito19A0 d

.0Dx A201m0I, d

II

'uourolo munu no a1e3a.JEO arleuuxoidu

II T7T

II

LZ

E3) !- uT

ona0 'd

-aue

I-1110P'

=laird E 14nsuE o Flue n3 .-ataluqAna 5944 not dEOldE"

tuu vel.nd apudsap e3 uona e lre.4 Fuld acluolde ap,
nail
Fa uoutolo En' a2unfe Eutunu Fuld el ggil i ED Ea ainqa4
11U3 alga UAW rem e+p 1A aU1

aluapo

II

GT

'7A 'AIXX !ZI 'AIXXX '(9

`oa.rA ue Fa up) lsa3u aoi
pulnu Intl sap uE alapaA
us as El waspu ad El oot.

www.dacoromanica.ro

Sg
clE9I

02

ADORNO OFERA AJUTOR LUI MURAD II

208

XXV 7-8

7. Guvernarea acestui oral insa se face asa : Deoarece Genua este

republics si nimeni nu poate sa detina acolo puterea in chip absolut,
trimit de obicei in fiecare an sau si pentru mai mult timp in partile din
5

r5s5rit, in orasele de sub st5pinirea Genuei, ca in insula Chaos, in aceasta

Focea, la Galata, in Amisos, In Amastris, in Cafa Inalfi functionari. Si
clupg ce timpul pentru care a .fost trimis, a trecut, trimit iarasi pe altul
si cel vechi pleaca, lasind celui nou scaunul ; si pe acesta in Emba for II
numesc podestA, la Bizantini i-ar putea careva spune guvernator.
8. In zilele acelea, Mahomed fiind Inca in viat5, a venit din
Genua ca podesta, unul din cei mai straluciti genovezi, cu
in Europa.
numele Joan Adorn, tin5r de ani, dar batrin de minte, feciorul lui Sir George Adorno, care a fost si duce al Genuei ; primind penTrecerea lui

10

15

20

Murad

II

tru zece ani functia de podesta, a sosit din Genua la Focea. Si dup5 vechiul obicei a mers la sultanul Mahomed si, intilnindu-se cu dinsul, i-a
facut obisnuita inchinaciune si a luat in areffda si mina de piatra acra, ca
sa-i plateasca in rate anuale in timp de zece ani un numAr de dotfazeci de
mii de galbeni our curat ; dupa aceea s-a intors la Focea si a Inceput sa
exploateze mina cu investitii foarte marl. Dup5 case ani a venit si sfirsitul
sus-zisului sultan si s-a fAcut proclamarea lui Mustafa, despre care s-a
vorbit mai inainte ; si Tineit a v5zut ziva pe care o astepta, pentru el cu
bucurie si Baiazid a apucat ceasul eel eau pentru el si s-au petrecut toate
cite le-am scris mai inainte. Atuncea zisul Joan Adorno se simte Indemnat
s villa la noul sultan Murad, sa-1 vada si s i se inchine si sa primeasa

25

30

dispozitii not si sa-i plateasca darile datorate pe sase ani ; cad in acesti
ani a avut pagub5 mare, pentru ca in anii aceea a fost lupta Indirjita
intre genovezi si catalani si catalanii opreau corabiile genovezilor sa nu
pOata naviga in pgrtile Italiei si Frinciei, Spaniei si Engliterii si piatra
acra era nelucrativa si st5tea nedesf5cuta si Adorno ajunsese in datorii
grele si nu stia ce s faca ; si atunci pl5nuieste un plan foarte bun si cuminte pentru cistigul sau, multor crestini insa spre paguba. Caci ivin7 : it numesc podesta : aceeasi explicatie o intilnim si la G. Pahimer care
ne spune ca imparatul Mihail VIII Paleolog le-a acordat italienilor privilegiul de
a se conduce de autoritatile for autonome dupa obiceiul for de acasa vi ca genovezii se gaseau sub un mare dregator trimis de Sfatul obstesc al natiei lor, podesta,
pe care in limba elenilor 1-ai putea numi guvernator ballexorri, acanougvcp naps tou

xotIcrii ouveSeiou -rob- yivoug airoiv, Ov xal notscrtetTog Qoucnaaritv cInot ay tt

vwv
ykiboact ed. Bonn, I, 162, 16 ;Bevemoig 6i... intO actioaq), 6v `E2Ariv Civ clam eattoonov,
Tot; Se Illactatotg xovooacia, icpoecp... 1 163, 4 : jar venetienilor... sub bailo, pe care grecul

1-ar numi epitrop, pisanilor insa sub consul, efor...", vz. si XVII. 4.
8 In zilele acelea : Cu cuvintele acestea Duca introduce in povestire un eveniment ce s-a intimplat inainte de vase ani dupa cum o precizeaza citeva rinduri

www.dacoromanica.ro

XXV 7-8

209

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

7. 1-1 be fiyEl.tovia Tijg carilg. rrOXEeug iaTIV ofircog 'End

i1

FEvoiia tagto-

xparixii)g Ci@XELOLL xai oUSEig Oiwatai tueccvvix6ic Ciexeiv iV ctirifi, aiwilOgg icFri

mat' E tog i) xai Tasiova xccieOv

Talent Ocprpixiaioug Eig to tv1g gepag litgel iv

Tatg into Tip/ rEvoiktv 7D5AECIL, 01:01, iv Til Vii0Cp XrAp.,

tw FC(401T4, iv Tij 'AllicriT,), iv

-CI)

iv Tairrn t

docoxalcc, iv

-Aphatclibi, iv KoccpEc:. Kai Tabs xottQuil ;CCICIEX.-

0Ov-rog roil WeicrItivou gTEQOV cciraig 6TWO1JCILV xai 0 acactiOg E EIASL 7TtIQUX(0@CJV

trly 10THOQUV Tw ViCp OV XCti, JtO8EITDAV math trly ct rroy yACorrav xakoiiaiv, i011-01.(10-ChV

ELTOL -rig xa-ra `notictioug.

8. 'Ev 8i Talc. figeocig ixEtvaig,

ELL

("iiv-rog T01.1 MEXERiT,

13:12VO.EV

Cato ra-

voimg .TrobEarag ET; eciv TOW ivbooTeirow Tiric rEvoOccg, 'Icoacvvig 'Aboikovog Ov6[10lTL, ViOV aywv to
Og xai 80"i1

10

tog xai ataAcciav CHOV1111U, Ei1,0 FECOV)(1.01) 3/61604V01) "Uto;,

rEVOimg iZQTIRkTIASEV iv EliXEC SE ETECILV TI)V ROSEGTECTICCV AyXELOL-

obsig iaaviixEv s x rEvoing Eig (1-48xaiay. Kai Oh mall TO naXaiOv gOog i E)L'ai.ov
xai [LET& to 6).trica MEXERit Evtvxwv %Ca TEAkoag trio OUVOT1 Jte00%151/116LV, TiAog xai TO Tfig arintrigiag lAgTaixov AcE063v, ws mat' grog anobovvai ENOCILV xixtas(ov evuoilov volikivorra xcracteoi3 xpvaiov iv gt01, bixa, Eig rile aleoltalaV

164b

15

avakiblictoi akcioroig. HEQUI01.11.1EVWV

rowvv iTC&V E Mt to TgAog toil 7T,9066TI&VTO5 &plea grprOarFE xai r1 en/66611m;
Toil gcla.ExIliv-rog Movoracpa iyEyOvEt xai o Ttivocht Thy i171Lt 01-LiV71V airrc-p
inaViCit@EVEV,

[LETC(XXE'liELV

IIQUip.Evog criiv

xcciecov EI,SEv 111i@CAV xai 0 Tlayiatirr orjv Loaciaiov &MT.) E-1,8EV 6e4DEV 1141 ItaytEt,
a neoygyeacpa, yEyOvacciv. TOTE o 01r9Eig '..coavvrig 'AOGiiQvog gxow acpoeiiiiv toil

20

etcpixic&oct, 7rElOg toil vgov Occixiyav TOY MWeat xai iSETV OUL nclocrxvvilocci xai ilea
7C@O6TCLyilata. SiCE(311C0. xai arroboiivai to OcpsiXO[Liva tExil Troy E

iv Topic gtE61 tovtots trilidav 0'8 Thv Tuxoliccav,

EU:6V ,

stxE yap

mat yap iv aiaolg Toig x0voig

rlv pair) XIDCEITEQ6 6.1/0.110"OV FEVOliTCT)V TE %Cli, KaTCEMVCOV xai iXe0A1301, Tag vilag

Tciw rEvovIribv of Karcacivoi toil [th 7tAiELV iv tag 114661V 'ITaXiag xai 0Qctyytag 'Iarraviag TE 'gat 'IyyMivcov xai 1l (IT'OnTli@LOI ITV itclyil xai CtIAETTLANTITOg
xai o 'Aboikwog Eig milaitoku xegog xai oinct EixEv 8 Ti nOiT YcLL, ficnAsi)ETai I3ou10 noSocrTag P II 11 &yaw to scripsi: ayovTa p

25 ava0crov P : ava ploov Bull.

iiyav TO Bull 11 12 no800TaTiav P II

mai la vale, aratind ca dupd o trecere de ,case ani a murit sultanul Mahomed I.
Acesta murind in 1421, noul podesta Giovanni Adorno a venit deci la Focea Nona
Rat' E-ros anual": Cum insa o arena anuala de 20 000 galbeni mi
se pare foarte mare pentru timpurile acelea, am crezut ca e mai bine de tradus

in 1415.

mat' Eva; in rate anuale, asa ea 20 000 de galbeni sa fie arenda pentru toti zece ani ;
aceasta se vede si din XXVII. 2, unde se spune ca datoria restanta pe ,case ani era rA
la 27 000 de galbeni si no eel puffin 120 000, precum ar rezulta dintr-o dare anuala
Catalanii: sint spaniolii aragonezi ai regelui Aragoniei Alfons V 1416de 20 000.
1458.

14-5217

www.dacoromanica.ro

25

TINEIT DOJENESTE PE SULTANUL MUSTAFA

210

10

15

20

du-i-se un prilej la care nu se astepta, trimite lui Murad, Inca inainte de

a veni de la Amasia, scrisori pe care eu i le-am scris, i-i arata devotamentul netarmurit si prietenia mare, ce a avut-o cu parintele sau Mahomed
si pe care vrea sa le reinnoiasca si cu dinsul, scriindu-i: Sint gata la orice
slujba, sa-ti ajut si sa to tree din Asia in Europa cu trireme si corabii si
sa-ti fac un astfel de serviciu ca nimeni altul. Porunceste-mi numai si ce
mi s-a ordonat, se va face in graba". Murad auzind aceste cuvinte ale lui,
le-a primit cu placere si i-a scris Inapoi, spunindu-i ca : In putine zile cu
ajutorul lui dumnezeu am s ajung la Brusa si acolo sa vina unul din oamenii tai intimi si din cei mai de incredere, precum ca sa vedem despre
aceasta chestiune, ce si cum s-o facem".
dupa citeva zile trimite pe
unul Dimitrie, numit Aga, cu scrisori foarte importante, pe care tot eu
le-am scris si pe acelea, la Murad si la vizirii lui Ali-bei, Hagiaivat si
Omur-bei ; caci Baiazid fusese ucis mai inainte de Mustafa. Atunci Impreun5 cu Dimitrie au pus toate frumos la cale, sa trimita cu el pe un
turc, Chatip cu numele, unul din cei mai chibzuiti si mai Intelepti, care
sa-i dea lui Adorno thcredintare cu juramint ; sj cu dinsul trimit cincizeci
de mii de galbeni, ca sa angajeze si sa echipeze o flot5, spre a-1 trece peste
strimtoarea de la Galipoli, toamna fiind acuma pe Incepute.
Mustafa e pa-

9. Mustafa aflind de cele ce s-au pus la cale in jurul lui

Offs

Murad si cum Focea Noua pregateste o flota in contra lui,

11 durea inima si era muncit de ginduri si Focea o avea

rasit de

neyt care fuge

la Smirna.

25

30

XXV 9

mereu In gura si distrugerea ei o punea la cale, dar nu contenea sa o

duca in imbuibari si destrabalari si betii, si, zburdind ca un mindru armasar, s necheze in desfrinari cu parte femeiasca si barbateasca. Tineit insa
auzind acestea si asteptindu-se la ceea ce avea sa se intimple, si pe Mustafa vazindu-1 ducind o viata in placeri si negindindu-se la nimic, nici la
razboi nici la alts pregatire in contra dusmanilor, infra in palatul lui Mustafa si a Inceput a-i spune aceste cuvinte de dojana : Nu stii, doamne, ca
not detinem numai pamintul ce-1 locuiesc tracii, iar cealalta Intindere nesfirsita de provincii, si ma gindesc la cele din Europa, toate stau sovaielnice in cumpana, asteptind viitorul ce-o sa iasa. Caci am prins veste, ca
Murad a inceput tratative cu imparatul, ca sa-i is partea lui si sa-1 aduc5
scrisori pe care eu

le-am scris : Cum aceste intimplari se petreceau pe

sa alba atunci eel putin vreo 20 de

ani, Inca sa poata indeplini aceasta slujba de diac la curtea podestatului genovez
din Focea Notta. Duca deci trebuie sa se fi nascut pe la 1400 sau chiar Oliva ani
la 1421, se poate conchide ca Duca .trebuia

.Inca inainte de 1400.

9

tes.

Cu trireme

qi

cortibii : cu vase de razboi si de transport.

XXVII, 7 : cp. G. Sfrantes, 1029 CD ; L. Chalc., II, 5, 10-7, 12 si G. Sfran-

I, 94, 6-9 si 119, 10-17.

www.dacoromanica.ro

SULTANUL MUSTAFA LA ADRIANOPOLE

200

XXV 1-3

ce cautau adapost la ei, si ca pe unii ce fac fapte potrivnice dreptului.

Chiar acuma, dupa dumnezeu, romeii facindu-te sultan, totul atribui lui
dumnezeu ; sj aceasta ai spus-o bine si eu nu o contrazic ; pe cei ce
s-au ostenit insa impreuna cu tine, ii socotesti dusmani si-ti intorci fata
de la ei ? R5mii cu sanatate si bucurie ! Eu plec acas5 si am sa raportez
imparatului, cum am fost inselati ; si lasind totul in seama lui dumnezeu,

sa avem rabdare asteptind dreapta lui hotarire". Cu vorbele acestea a

iesit din port si ridicind pinzele, a luat calea spre Constantinopole.
i()

XXV. Aflind acestea impgratul iVlanuil, a fost cuprins de multa durere si plin de minie, neavind ce face, s-a chibzuit in capul lui s apuce
'cealalt5 cale si sa trimita soli la Murad ; si dac5 vrea sa implineasca

Vointa tatalui sau sj sa dea cei doi copii ostatici, caci Baiazid nu mai
sta in cale, atunci cu ajutorul lui dumnezeu Il va pune in domnia pa
rinteasca.
15

20

25

:30

35

2. Mustafa insa, caci la el sa ni se intoarca vorba, a intarit cetatuia

dupa ce a ortnduit bine si a dat poporului indrumari si a pus oameni
de ai sai comandanti si capitani ai flotei celel mari si turnul din port
I-a pus in siguranta bine, cum trebuia, le-a predat for cu juramint
rasplatindu-i cu daruri, a pornit la Adrianopole.
intrind in palatele
raposatului Mahomed, fratele sau, a gasit comori nenumarate si alts
gatire peste masura, vesminte si pietre scumpe si margaritare de mutt
pret, femei frumoase si baieti tineri, frumosi la fata si cu deosebire chipesi la trup si tot ce trebuie pentru o viata in placed ; si sedea traind
In imbuibari si zi de zi imbatindu-se si petrecind in desfrinari.
3. Murad Insa -attar si neavind Inca 20 de ani Impliniti,
edea in Brusa Bitiniei si ducea si el un trai asemanator,
la Manuil 11
Paleolog
dar nu in asa masura, caci era mincat de grij5. Si nu-1
lasa gindul in pace, ci se chibzuia mereu, cum si in ce chip sa-si is
Inapoi domnia parinteasca, pe care tatal sau a cistigat-o cu multa osteneala, el ins5 a ajuns s-o piard5 fara nici o bintuire. Caci avea cu el si
pe cei mai de frunte din pasale afara de Baiazid, caci nu de mult incetase din viata de moarte rea, precum s-a povestit. 31 ei au aflat ca cetatea Galipoli s-a predat si ca Leondaris a fost lasat sa piece cu mina
goals si ca Mustafa Inca jsi duce viata in destrabalare Para masura si
n-are grija, cum trebuie sa-si pazeasca domnia nevatamata, si atunci se
Murad 11
cauta ajutor

XXV, 2 : tot ce trebuie nEicrav 6)$.11v {Arm

terial".
3 : precum s-a povestit : vz. XXIV, 8.

tradus textual : tot ceralalt ma-

www.dacoromanica.ro

SVDfla

AXX 6
AD170AA31

A14.1(

ALL

pyr.

AoainN a9A.

5Dp.onriv,

VINOISI YNIINVZ12-0021f11.

5aogo3% `ctolccoo Dig Am/you ?g AommismoX 9161

A91 AO %fp `377t1(ll 1311(319 573d:120A cau 1101 Aigoy? a?

23%3A3

A,11113A110

4A(9X11,111L3

591 59 TA3

`1106CLON

A(09.A2S13q

`101:6/36A.P.

`23111.19131 AIi 3X13 5961L A91 001010 22631231C A01 13113X3N

A09

A.C1A.

1100136311

'e02.0,23

30 3

lta" `Aohb911

51.21(0122A22

5027i91A0.0

02n333

7313f4A3A,

AC01 'Am1(1(p A0A0JAI

5134911nta4

Acto 9

A,226X/2 AprOcto 12214

Alo.

1233%

hprog

A9:131(3% 1011

IAT196CL0

001

123.012,01100 122% -22112

`A3T1oN1 71 70o12 773x

9991

123%

91 -00101

12101.2160.02t0

91 A391231.0062L

1011

5001 5001.91( (1010D 5co1onice73

smarill. coveri Apoyairrx

0)13.611(3 513 IS3 A011 A4013%10 VD% AC0191015Y11C

001001 (tat 5o1nr11j3xo

10

17013y0od 173Dco3A1A70

ALL

170% 517311.1 130%

A3673ok31t70 ,mpiep 110 A.Q.N (1)39 A? 51D111(9

710%

th llonoall pxpx

A?

it 110pu

50111013"

513 A1909 A3 1036L,061

A01 1)T111iA6002t0 50) 513900

TE

'am) 5q)

91311 3g

Sow A3ri0)n1noic

73A7 1633.0

01

510171

d 513 larei.D mpaityritiv 23411 A9A.V. A0A31itn73110A01e3 A00 mmorlriDaA, DicoAoyoly'5io1 a 10A13x9x, TA? `DcbDt541 5961C 31 A91 iDaaoik 'pox 59au 5QD1 ao14213 1.1,a13g -

'AiAnclyy, 1700,031133x

5112

/26

IA2/31,0001/ 3101 Alp

11O1

(1)1 6/611,LTELV )01A102L12

10 .1311 0010234 Aturip.Dx 1173119A9 `Aoxdao,L DA?

6A600gy, inx

`Acolipk. Aox62 1)1409x-pg

?g 5Dth701octow mponri 91

01 91t0. 001 aorisnAoy

van

70131(3112

pox A303Q012

0,

A92. A701001.0001A1

A3 51D13xn1(d

231A09 1D11.

a o1D itigAqy

-ova

-A0X1.),14.31t

51u. -91auDy1(11x

lant

1a0-41 Fat

5111

it

ALtA9T1

'5(03009

llgoup

1101 113.0.0303101Ap

731A101.0

A02/1,123101(3072

131

5913300 (r1070

1727.t.

tiA910,61

12)9913

OZ

999I

A3 31 5122131(12.61

Da.Aoyypi 'pox Amo9

D13A71

LI

ncbnicaow inrx

DA.31`111,&01,11C9

ioffiN

A.3

91( -

`mpr13111. 112

'1013

tibirou
-0912062e

510101( Ali,

ACID

513 Alp. A721AOT13AL Alst,1 4X161701L

9 51D4A :Isdmas 531p. :d )(ILA ling II ET b vA237Lp7S :Una 5)2 513A73x)20G d Av. ling
d II 17I-EI 52931151)13d `A1432rinVe 1(12E111231122X pas) '12 (6Z`ETE d II 9I-5T 02001(y310 :11ng
c AQP59 :11nEl 13IA.(9,59 d
190)V03-0 d II OE ?ant :d Dle
31aEl II
(p2-

www.dacoromanica.ro

96

aotyou

`AarioX?vox D1 ?g )prioy 113.ton2

110x onA `Aortoxlk 5(9 9

A01001

Ll

inx -oainninx
Anctori 'sup `Ann31(2

11013913 A3 eoi 63173103u (101

5370ho0 AltA pox,

Sour

irp26Dx pax -3Ax70g3

5961C A01022 500X1191913A9 .3120001 7t0(:)" 5n1210

'vox `AariXonu? 0)AR

531Am. col `Aorori 11
131/104

173X

39 1ip3A151 AC000X9 2310121 pox Amoguarm

5001

621

91

1u3 Mulcpyil A3X13

AmV113riaoZ1)170x 17)X

511r(72

mono

A3111

(101

573A090 A3

91 A236061 you ADyninumoirm

51203X9026221C c1E0X `AC0150X3

A11.

zaryrinpion, 5ng11oX

721A36112131(311 1631C

lux Aka Aninmpo 50'a3119

AcoAlnialu? 502 5ouic2 `50Xcno0.22

A1,1.1

amp) -

mninminittoad) inx min

172972631L A91 A0210.601C

233N 2319X920 139'1111013 A01(910 c123X '001013 3X13

51u0n

Scorx iortarbnnaDig

0.01 0.06921r0A1.61.th '501,123673

6 0.

AlF13

AC01

clap

msto

Aoycao 001

101 0.01 173041.3A,01? 123X 1/30116702C72

'5o3y 49ct

9 #1,1 111.)91A.D11 LA70cb930ou -Du

.mAnt-onnrio,

1117

OE

212

to

15

20

MUSTAFA PLEACA ASUPRA LUI MURAD II

XXV 9-10

in domnia tatalui sau. Acuma insa s-a ajuns sj cu frincii, iar tarile din
Asia le are toate in mina. Si noi sedem in Adrianopole Fara grip si nu
facem nici un plan de lupta. Dupa pArera mea deci, inca inainte ca dusmanii sa tread strimtoarea, fie la Lampsac fie la Scutari, si sa dea striBare in provinciile de apus,
sj dihonie se va face in armata,
e mai
bine ca noi s-o apucam inainte sj sa trecem cu armatele de apus sj in
graba sa o luain fara nici o traganare peste podul de la Lopadion sj sa
dam lupta cu Murad. Cu bung voirea lui dumnezeu, noi sintem mai tari
ca potrivnicii nostri si in arme si in cai sj, numai la vestea venirii noastre,
gindul for se va strivi ca trestia sj planurile for vor fi spulberate, asa precum are sa se Intimple cu noi, dad stind nepasatori le vom da ragaz sa
tread inainte".
Spunind Tineit acestea sj altele mai multe, Mustafa
abia de s-a trezit din ameteala betiei si a Inceput sa asculte de cuvintele
lui. Caci Tineit nu-si batea capul asa de mult de dragul lui Mustafa, cum
sa-1 fad pe el domn in rasarit, ci fiind un om viclean si prevazind ca omul
foarte repede are sa se prabuseasca pentru viata lui molateca sj pentru
betia sj destrabalarea lui sj ca nu o s poata duce razboiul, s-a hotarIt sa

fuga. Si avind el un plan ca acesta, se cugeta in sinea lui ca, dad o sa

incerce aceasta in Tracia sau in alta provincie din apus, usor va cadea
iarasi in mrejele Imparatului sj atunci iarasi va fi triinis in surghiun la
Lemnos sau in alta insula sj o sa sufere o amarnica ispasire din partea
romeilor. In rasarit insa i se trezea staruitor in minte si speranta de tara
peste care a mai domnit inainte, sj putinta de a scapa cu usurinta. Ci
acestea erau ascunse in ungherele Hadesului.

25

30

10. Sj asadar dupa ce si-au adunat arrnata si au plecat in graba, au

venit la Galipoli sj, trecind peste vad cu putere foarte multa, au ramas
trei zile la Lampsac. Si capeteniile frigiene ale oraselor dimprejur veneau
si i se inchinau lui Mustafa. Murad insa auzind de navalirea lui Mustafa,

s-a ridicat cu oaste putina la Fulmar din Brusa sj peste noapte a venit
la Lopadion ; sj erau cu el conducatorii treburilor politice sj militare : si
Hagiaivat si feciorii lui Temirtes-bei, Ali, Omur sj Orut-bei,barbati viteji st
foarte destonici. Intre ei era si Chamza-bei, fratele lui Tineit ; acesta de
copil a trait impreuna cu Murad. Ajungind la pod, inainte de ce Mustafa
9:

.51

cu frincii :

i cu

latinii apuseni ; aici cu genovezii din Focea Nou'a.

fie la Lampsac fie la Scutari : adicg sau peste Elespont (Dardanele) sau peste Bosfor.
podul peste Lopadion : e anticul Rhyndacos, azi Lupad ; si podul trebuie sa
fi fost la revArsarea acestui riu in lacul Uluabad, anticul Apollonia si care, f5ra
pod, trebuia sa fie Inconjurat pe drumuri grele, spre a se putea ajunge la
Brusa.
in ungherele Hadesului : unde, dupa mitologia antic
nele viitorului.

www.dacoromanica.ro

elinA, se pastreaza tai-

XXV 9-10

DUCAS : 'STOMA TURCO-BIZANTINA

213

at 0-Ov Tag 10QC.tyx..o1g Sig*ETO, Ta Si tijc gco iv mat 3taVTa 1)V. Hoag
av iv 'Ab@tavoi,- xonletorrEg Cep.scit[tvcog c6Siv crTQatTlyMOV AVETTOttEV. 'Qg E tot
IV UV bE

?oily Soxa, Jtea TOZ 3TEQCCOCc1 To0c ikb@o'bg Toy 7I0Q01.1Ov xav TE Acq4 6X01) xav

TE EXO-Utaetol) xai Sawa 15paiiv iv Talc inaextatg tris Hoecog,

StzOvi.a iv TO

OTQC(111:),

XQEITT6v

LET',

l'EQ04(13OVTC/c

xat yEviicrEtat

hilEcc ObV Toig Sumoig

167b

crectrE011aut otaPijvca xat Erin, -rdczEt 0:Oxvcog aEoloat TO iv AOHCC61.(p ViCpiVoLV

at Tw MoyOur crutntAaxilvat. H[tEig. Ouri; EMoxoiiv-rog xat iv d()Ilaal, ma Ev
T.Traotg 153TEQixo[tEv roes i)JtEValato"ug xai, tOvov iVOYTIATftiVTE.g triV ii[LETOCCV &FL-

tty, 0 vows airriov Cog xaAaRo; ovv-r@t(3iiiSETal 1mi at (301.1ACCi, airU)v StaaxESa6th00Vtal, 7taillbc REUEL ysvgabat xat Eig iwtag, EnTEC) iitp.slarrarreg Sthaotav 4:dim-Cc
xklav Sta)TE@Ziaat."
Taina Eind)v xat aAAu 70.Eto) 6 TW/ETIT, 1.1.6Aig Ocvaviwa;
Ex TOU %&()01)g Tfig [tekTic 0 MOvOTa(pag inEikETO Tag AOyoic airra. :0 yap TctVAT 0O% iTEZViiETO TOCrOV 15Aie Toff Movaracpri TO iyxabikeiicron aircOv iv Tri

10

g(f)cc ii@xorra, alkeic 7TOVTIQOg COV xai 7TQOP.LROV Trio Tov livSQ0c jog iv Taxa yevo-

uivriv %a-ream-iv 157141 TE ti); airof, pa.axEtac xal tiOrig xat 0aEkyEkcc %at to

15

CeCiTVOCT-nyT)T0v avtov, iiPovAlyari rov Stato@oiaat. Kai Ov-rog airroii iv TCT) TOLayup

o%07Top, ikoytE-ro iv icarei), Ott., Et I.LiV iv Til 00%11 ij aAXii inapxta trig S0aEcog

Einsatog itutEad-rat nail, iv Talc a@xot,g toil Pao-0.go.);

%at adatv AfFvog rl ETiQa VilifOg ailTOV 16QuaTov StaSiEtca xat nLxpa 7TCCQet
T(.7)V `PaACciaN Etc airr6v Man nomii. 'Ev Si Tp etva-roM) xat %at& voiiv EixE xat
gt@EcpE T6v livb@a rl tric ina@ziag iX)Ttg,
%at irQdmv ijoxE, xat simatog to Cinokoaaat gzEiv. sAua Tanta Ev p.uxoig toil "ALScu iY.QintTETo.
Tato 1.LE-caxEL@to-ritat,

20

10. Kai Sii Cruvova@otaccvTEg Toy 6TQaTOV %at Tarl)8Q0IlilOaviEg 1ik0OV Etc
KCaktoU7COXLV xat TOV 3TOVTLOV StaParrEg CIOV JaEtaTTI SI)viip,EL ICQOOEXCTT6,QTrOLV

Ev rp AaKtpetxop fve@ag TQEIg. 'EnOp.Evot Set of To5V 7CicItZ

7TOXECOV aQ0i3ZOVTE.;

168b

4:1)@iryEc lt,006EXimr11V T(70: MOIKIToccei. `0 Si McoolT axol'icrag trio i'yoSov toil M013-

0-Tapa, eucetQac i% trio ifIK6cmg ai)v Eiwikgitrcp area tip Stee vux-rog 11k0Ev Etc
TO AoaCcStov, Excov cii)v &aj) toil; iv ywbact xat noAgam inKtraroijviag, TOv TE
XaTi.:LOcilf36Tiv xat TOO; viol); roil TEIATierid-AEyl, 'AAtv, `01.1.aik) xat `0@oirrt-aE-

71.v, 0ivSQag yEvVal,01)g xat liQtaroug. 'Hl) Si a0v a6-rots xat Xccp.t&-JtEytg, &SEA4TO:.

Tov

Tivair, fig Ex ncaS611Er ilv

Sigtycov [IETec Tov MOVaT. 4:Mcoarreg OZV

2 i!tol Bull: g[ti P II 5 outocotc Bull: Sucrtzot; P 11 18 6iezot; P: CiQxuat Bull Notae11 29

leunerecnEri P 1 'Alyv P I 'OeoirrnEyilv P.

www.dacoromanica.ro

30

214

TINEIT SE HMI-NESTE CU FRATELE SAU CHAM2A

XXVI

1-2

sa-1 fi putut p5stra, 11 rup si au facut dusmanilor cu neputint5 drumul spre

ei. Sosind si Mustafa cu ostile, a ridicat corturile pe tarmul lacului ; de
asemenea si Murad In cealalta parte sedea si el, dupa ce
Intins corturile, neavind nici cea mai mica frica unul de celAlalt. Si ruperea podului
5

a fost un lucru bine chibzuit, cad stile lui Mustafa sosind la pod
si g5sindu-1 rupt, au fost oprite in drum, cele ale lui Murad insa se puteau

aduna fara frica, pentru ca apa era adinca si nu se putea trece de loc.
Iar data ai fi vrut sa inconjuri tot lacul si sa ajungi in partea cealalt5,
nu ti-ar fi deajuns nici trei zile de drum ; si pe deasupra in tale munti
10

inghesuiti, riposi si de nestrabatut.

XXVI. Tabarind deci ostiile fata in fata si neputind inainta una in
contra celeilalte, sfetnicii lui Murad au inceput a se sf Atui, cum si in ce
chip sa-1 Infringa si sa-1 piarda pe Mustafa. Si se chibzuiesc asa : I1 chiam5
la ei pe Chamza, despre care am spus CAA fratele lui Tineit, 0-i spun ca. :

15

Daca ai fi in stare sa-1 "indupleci si sa-1 ridici pe frate-tau in contra lui

Mustafa,
si nu-i cerem altceva nimic decit sa se desfac5 si sa se despart5 de el,
iata ca-i dam lui tam lui Atin cu hotartrea si voia domnului nostru Murad, s-o aiba in baza unui decret inscris cu drept de mostenire din tats in fiu, numai sa-i fie om de credinta cu juramint si cu
priinta cu totul neprefacuta al domniei lui Murad ; si pentru ca in toata
imp5ratia lui sa se vada ca Tineit este supus la toate ordinele lui, sa trimita in fiecare an pe unul din feciorii lui s5-i faca inchinaciune 5i sa-I
asiste in razboi si s stea cu el si acela o sa aiba deosebit de la sultan un
feud, cum se cade". Propunerea i-a placut lui Chamza si In noaptea aceea
trimite pe un rob de-al sau. Si acela trecInd lacul inot, a intrat in corturile lui Tineit si 1-a g5sit stind in b5taia gindurilor, fiind noaptea pe la
straja a doua. Si i-a spus : Fratele tau si stapinul meu Chamza-bei vrea
sa stea de vorba cu tine, dar nimeni altul n-are voie s aud5 ceva. Daca Iti
este deci voia, pe la miezul noptii vino singur pe malul riului 'MO pod si
acolo, to de aici si el de dincolo, o s vorbiti despre tainele acelea". Tineit
1-a ascultat cu plAcere si 1-a rasat sa plece, si iarasi Inotind a trecut de

20

25

30

cealalta parte.

35

2. In noaptea urmatoare pe la straja a doua, Chamza-bei a venit la

locul convenit pe mal l'ing5 pod si Tineit din cealalt5 parte, singuri,
singurei ; si prin anumite semne recunoscindu-se, Chamza a inceput sa
XXVI 1: fara lui Atin: e sultanatul infiintat de Aidin pe la 1300, vz., II, 3.
541 cucerise data" ; vz., XVIII, 8; si a doua oars, vz., XIX,
14; i a fost scos din el Intiia oars de Musulman, vz., XVIII, II si XIX, si 3;
iar a doua oars de Mal-tamed I. vz., XXI, 6 $i 8.
noaptea pe la straja a doua:
gl pe care Tineit (Giineyt)
adic'a pe la miezul noptii.

www.dacoromanica.ro

XX IA

g-

3fla

;dal

it u,1

MOIST VNIINVZIg-0071(11

ooir 901 A91 Ancbmpaolk

'1DOCOD

5101 A1070T19310310 3L1IL5 591 5DAL4X0

Do

A.?

U1.

A1o9091

Alp1o3 in% AoiDdp ALIT

3g pax. 0 572(bnio9ovi Act()

Acmg,

5961: 59.0i9p A9g9 5101 51011ADA3u2, *Amity:mg

gIg '

1.212

i 9

.5l4Ai11y 5019719

ow -

u1 firione Tox, 59193) 5n0cp1A31 `olltoyxg 4411 A0)X2 50191ls3 01 A9X91 5o3g
pornz 001 -906313 1px arca 91 morty Alp Ariatubp. 511,10A.3r1 Slt1(900 ACIA.02 'All -93
A?

532A96 oDA. 10 531A9.0.1(3 A441 41.10o91b3A AllA3TiA.333173%

A.1301149.1CCOX3 A441.

9o1 10(nAl 50)119011 `oa.Aol000tt.Art.o?

ovit 41 r11931? ffng 113x
-A0131(1L*9 All. 3g 1.93.2.111(tod 511 901 1p093g01o310
Alp; AliAty (1.73D73109
513

4i

zIoL

pp% 703X101

4A73637L11A72 14,90

A109003Xo71 61913

tt60

i1 A0)03

A.031(31

A.1.0731CD1AD1L

1DX 41.1.301(3

.11D(502 113X 7310331

40A31.0

0I

u3 *n_lx)09.9

it ()0311

'AD13801C 10 33

IAxx

A0)1AD093A90110N ACIA101 A.001 (1.07173T1931D(510 3

5D11ADA.3 1DX 4411 D1
97.
Ag
701px
901
conoau A136t-nX 7311.o1ao1
`110413 Aolyi,Logrins) Aognyg 10 901 -9,\I
5cou 1ax, 1A11. Cb1C9a1 1,00X11,01DD1DX 173X 1D0/031(9 A91 "A73671.00.01/ 1731(1.03.19XZ

'Sony)

A90

Aarluxt,,tdp A9cb1(egy 001

1.01101(73X73131/ A.91 'AIQ1173X A.91 A2

q69I

j,

`11,133A15

pax Ai.on,olqy `chiclr) .112 la" AFI vig Stu 5tto 5031t19An6L17t 511033k31g A91 A90 '
Accirogy viDx aol pax,--47367uptiow X90 A96312 11D3 91 A0A31i9011.4`5, 901 -1X001r9
9.o32 Aariogn Cb11170 41.111 A731X6733t3 1101 Al,tay,
1DA4D F.% imatomamx ,ILV `C.1.01913
pax
aol
a119109
mina*
9001341, 50A9113A11, 100-4k 7018 5011441D0olt a0h9151,4

not

A13X3 AlturGua 12170), A44X0g731g

5011/19pA0A

Aonnmyogp Amcb vox Amyl siti

aDDIE

al

'1D6OW

iinor13A1.1.

A1349109.0

173X.

90119

173(1.13

1DX

5lo1A071344. 1101

A91

A00)44L1E9,

M31a31,13 173X 5012

;A1310A9a1t

1113(1.111.

D.0

11..

941.

901

33

'iluctr, .5m

(131C13

tt
Al.

5oAcnia,l1.1,

nAg

Amalagg

A44Xp1(9c1)

901

mliftrup

5/3091(0102 'A.91910

uy

?g

91 A3(,t31M10

A3

*g

5on.

'67/1.911

110%

A.11001C

590 `59cb1(3g9 59114 3g solorpt 51)311-011,3x

11XC1A

1.01g3

1031[

(1.1(11

moa?inag

*473373633/

(14)voyctcb

A0,30.1(3

0 DX 57311 101DX

u1 11.062 al 590u 41 etnoacb0, SoAlampt 9102 ca Ao3312 '5000 911zng mopritto A.00A11 '531A3.0.CbarXDA12
0113 0 5r)VDx .A134.31

&ON:p.m? d II

Elg

(10LI

31g 50)(13110V;-.311A1v13 A90 5oA.0733g A91 y

A0.9 13x

50(13T1InUA.

1113C,1011e3

SZ

aOX3

igym 590491t 1,34 913ri '90D 5901 51)o Iccto A7102 (1)0313 '170Atu6L011mq
A9.0 -clog
lip?
ag
Acuity
'100 1031[ 5p1 51500 5)3,392 5141 591mA,
50A9Ti, lant 5731 5)3212 1).03.
tuniniou 59631 Alp. ADO(1.C44 `1370014 QD 40 X? etall `3go2 5oA13x3 N X3 A.921 `13x2
pax zu. kmictlo

Og

A.001

A441 Al.A.A.rlp( 1DX A0)01(30'13 513 5131 513ALLXD

0,"

A3

AD.0001C30IL

111 11W1A. Lli93X3 131CTI31t

A.91913 A.? 7:31A.034 Af011.01A0( `A.OA.31i93e10X

(13(1"21.3

o..

13011C

hark% pax

Agyoog -ctoicy) 1px 5oA3r17nitA. bane

17314

01 A13X0g

10133L 5101 lornil.911:10alL 901

9019.D 513 A1olt.A.9.xpo021 pax 4139317361990

50)131 A13X2

A3D3on. 9 501,01t 6.3.

11?amik ,13It

7019

14L73A15,1, A3

73(1.2 A.001 $1.01111

59191

Aon.971 50)Xa0A3 (101 173A.13 (191D11e

5c1.03.

:d 590E 'Una

www.dacoromanica.ro

se

216

TINEIT SFATUIT SA PARASESCA PE MUSTAFA

XXVI 2

graiasca : Stii bine, b5die frate, precum ea si eu stilt copil al tatalui tau,

to

15

20

25

precum tu esti rodul mamei mele si ca sint eel mai din urma fatA de tine.
Prin urmare at vrea si as dori ca tu sa fii domn a toata lumea si toate sa
le st5pinesti, pentru CA si mie mi-ar veni o parte bung. Si pe cit de bucuros
as dori aceasta, pe atita imi este de resping5tor si nedorit si unit s te
stiu ca esti la strimtoare si in pericole si in mijlocul unor oameni din care
multi sint cuprinsi de ura in contra ta ; caci eu voi simti cu toata fiinta
mea nefericirea si nenorocirile tale. Dar stii tu oare cu cine te-ai insotit si
de cine stai alaturea ? Mai intii toti striga in gura mare CA Mustafa nu este
din neamul coboritorilor lui Osman ; si in bAtaie de joc, pretutindeni e
spusa aceasta vorbA. In al doilea rind, si din asemanarea faptelor rezulta
ea nu are nimic ostAsesc In el si ca e un muieratic smintit ; caci doar coboritorii din spita sultanilor nostri si-au aratat gindurile razboinice si vadite
sint faptele de vitejie si de arty militara ale fiecaruia. In al treilea rind,
daca acest moliu si barbar de rind va ajunge monarh, atunci aceia care
an lost din vechime aparatori ai pArtilor din apus si ai granitelor de la
Istru, ma gindesc la aide Avranez si Turachan si la orice alt urmas at acelora care de la inceput au detinut locuri de frunte in partile de apus ale
impArAtiei; dar ce s ma gindesc numai la cei din apus? caci dacA, doamne
fereste, norocul si-ar intoarce fata spre Mustafa, atunci insusi Mustafa i-ar
stringe la sin pe toti guvernalorii provinciilor de rAsarit pe fiecare pe rind si
le va da onorurile avute din strabuni. Tu insA, cind se vor intimpla acestea,
la ce te poti astepta ? La nimic alta decit s-o sfirsesti cu viata si fried nu
intr-un chip demn de vitejia ta, ci intr-un fel, cum nu ti se cade de loc, si
Bra de nici o cinste. CAci toti din cei mai de frunte stiu sufletul tau navalnic si indrazneala si vitejia si curajul tau de leu la purtarea rAzboaielor.
Si chiar virtutile sint tirmarite in chip aprig de pizma si pizma naste fried.
Si cei pizmatareti crezind ca pierzare ii asteapta linga tine, ei vor cAuta mai
intii sA punA la cale uciderea ta, umblind sA tie Para frica si sa goneascA frica

30

35

de la ei. Prin urmare din aceste cauze determinante care duc la pierzare
suflete de eroi, precum cred ea si al tau e unul asemenea acelora, leapada-te
de aceasta scirbA de om si desparte-te de el. C5ci acuma domnul meu Murad, in urma rug5mintii pasalelor lui si a mele, iti iarta tot ce-ai gresit sl
ce-ai facut si rebeliunile si cite le-ai intreprins in contra lui si a parintelui
lui i a domniei lui, si cu ochi induratori cata spre tine si-ti dA prin mine
Ora lui Atin cu drept de mostenire. Si precum tu, asa si coborItorii din
coapsa ta se vor impArt5si de ea ca de o zestre, dar pentru ca sa se stie,
2: Avranez, adica Evrenez at Turachan sint doi generali gi guvernatori vestiti
turd de prin partile europene ale imperiului otoman din jumatatea intlia a secolului
at 15-lea.

www.dacoromanica.ro

VI80,LSI YNLINVZI11-002111.L

SVOI1C1-

IAXX 3

29,onaolicH" `50og16xv ?lor,tx o.ori

V)rpo

LIZ

110 mA9.x. 0.01 cm()

.5(p

59a1nu

11113

A,.

9-

13 19% 50191001 110D .orm9XA.na AltrioyaodHe

1mt 9D 51n. 501'3 596141d 5011.6/3%
1X3A13
30
Agyak,
A016(1% 511091C 5112. 511A311ct0w10 'pox A.1391.c93g 91 `701A.931
110 pox 10TH oico23xewoodic Ap 526311 post '5oOlt1x 55 Acto 50)0.1, A013411, `01(101
pox 5H,X33.c13 rox A014'0002 19%. A011101/1 1071 1311.9XA.CL1 91 110A.13 3D A3 -310
.
7?)io(oXIDA 19% 510A(AA1% 110% A3 (3)9311 A0A901cb Am/IV-nal Acoyyou 9191 (100 pox 69A.
xfLo 508207122 11771093 mill moo Amin111Aloaor19 pox .As000dytiao 961i. 3A. `5992o 11111

5oA.

Itcto po%

alp

5139.31t1t1ACID U 1A11

111)3 (101 .5o,oAA.

:513413AC11) Oy
0

Amt mompigo

91 DYiirt917310 A.06319.3V 110

110%

010)aic A 20 531&911

A3T1

.59thraortow.

OMA

13031t 01A10

)0%134

A,r1.113% 1:4%3119

4A.

5m x(40

law, aoholAnic ltal,Neolimx3Dost

13x.

quo-Ionic 91

MO1 A(01911A.DO1t %MID ACOA3TIOA16

%3

A0x1A1,11oo1o9 n01931 pox, .LIA,Drirrdlo, 1D%

TI

g7311)%0 `11,19(0

5901

91 nirnil.plOod)

19% 03A71th 1?1 (10109x3

,69A, 63142

'mobcap 9 591919 59chn19rt0N

1.471

`o11oi9A, A93

5101

5711A93.r

1L

t5imogooau x9,0

`591360A9 91y13

110%

'o11

13

101

50131

ionoi

Alp 9 a Lai Atptii A11tZ0111 171% 01 5961t 5101

AyoLtrlyoi !)int (ymoo, .p.pc Aomimpy 17ix 5962s 5101cuo

5101

10A3T1911,31Di1A11061: A141

59Dcl0A1730131q `523.1r)

d0Ch9 `A731 A91

In

9111 AC01 mon.23.1q 1010119

!WM

(LOD

`0)xo9

1tA3A.

&01 51u.

13

apA, 10 531A921 Acoi

591360 133.mglaq
A91 AoAocb

1411.A.9Y113) floa.

5Lto

A(0171X)

5731(1731

(101(101

91

-310

173%

ligH

69A 9

solopt.

LL

-311

locow

Om

5)olitorl `moico pox Com 119111i0 131(3ydD061t

X6731t A731
:DUD

(101

5ortcb.o2

Adt).V

Aluctui

TI 11(1'014rf 11A :d

502.14,19%1A,OAU11:111.

Aia9x

31) 171%

5?1

1701130(0

19% %JD

II1InEl 9T 5DA(0110'49

d II

100

(10113 &111

A, A13%0(0A1

Ze g :11118 109

www.dacoromanica.ro

19

50)10,0 1711 20 vq 5111

502 9%10614 `1731A0Di1.41,013A A1111C 13%3A2 1101

f'3n'):111(1'0111

9g

591

173X,

91g 5m3oLppo9a911 Amt o..olcoo 131,04.311 5911

A0)1. 171% (10113 d)9 1919 731A91L 131 DiARYxbo 29x
(100 701A3t11061C im 5731 ,u) 5n390101 Tox AT (101)1613X3113 1D% C101c1/3 110% 1019% (101 59a1101L tioupo pox 5141 3411, -1010.991

Og

1143-

531A0p141.63A

ACI0A.

cloarilogg

SoA9.0,cb

523 Ao643y9 lor.toA.22 591 Amt Ammal,l `59X,ruft 50)

'up

coA,R

310 731(191

xcLo

5314t0NA91001t9 101V

Si

5coi39 -muyoxiq

'pox A91 Aommcb d117111lA9 23m3 5009(1) 273N 10 10A3T191k01 ?X.%

A061. 96701E 109 06311.00J (1 10111) 19(10A90d)0161I 9110x,

kto

(mai.

clILI

-mu/

59A.731106131t MO1 MOTI3y01t

MOA9d) Akt1

59

'N

591hi

514co 110x,

Anly 531C361(9 31 vox 'A.orrtup

11

Lidtmj Smopyi 5901c

14X9.1

5)3(N 3 5o.oZo9

5111

5oA37190 Aoi `Aolouxmlox. 591 59mAs0k 130m90119

'1D130 11

pax

5141159 I. 51.09g 529Aori`O'49 5111 5712A0113A4 .A30lamAA.3

15,-).0.411cug 110x,

Oi

10 %3 5111 51)613D A011 A(06313714 -3AL,L

lOirnii,toloiloodop 31 pox omoriitAlwoaio `Ao1313,1, 112 13 iloVanitori 9 591aga111.o c10 Sol 113% soangao `5L410)ig1 20 ..polpozy 5310A0k3A. 5111 5(030(10 1O% Amu. Aco2a9 cm:a
rtoenoi `53.x731(9.1 `coA.R ..531A90gye 'pox 5391A9Xnartoj, pox oyyp A731t `AomaA9319
Acol AmmiAm 3

'd

'30 110

OE

quI

218

10

15

20

25

30

TINEIT PARASESTE PE SULTANUL MUSTAFA

XXVI 3

ca esti sub o stapinire si cA esti supus, trimiti dupa vreme pe unul din fec:orii tai sa-1 insoteasca in razboi. Acestea ti le spun, fiindu-ti cu priint5,
tu insa spune-mi ce crezi".
3. La acestea Tineit a inceput a-i spune lui Chamza : Stii bine, trate,
c5 eu de la coborttorii lui Osman n-am vazut nici un folos, nici o atentie,
nici o demnitate, ei insa de la mine, in situatiile for grele, multe si prea
multe fapte razboinice, pe care le-au raptuit aceste brate ale mele. Cad
dupa navala tatarilor, chiar aceasta domnie pe care promite sa mi-o dea
acuma, cine a scos-o din Miinile lui Omur, feciorul lui Atin ? Nu Tineit ?
Nu I-am izgonit apoi pe Ese, fratele sau, si nu 1 -am inchis in cetatuia orasului vechi si prinzindu-1 nu 1-am omorit ? Pe Omur, fratele lui, nu 1-am
ucis prin viclesug ? Si acestea, cind ei erau mostenitorii firesti ai locului
si ai provinciei ! Musulman Insa, unchiul lui Murad, pe care tu-1 numesti
domn al tau, sedea traind in desfatari in Tracia, iar eu it proclamam domn
al Efesului si a loath Ionia. Mai tirziu insa pe mine m-a scos si a dat-o
lui Kelpaxisi, rob de neam tribal. Cit despre situatia de acum a tarii pe
care mi-o daruieste acum, apoi feciorul acelui Omur al lui Atin, caruia eu
i-am taiat capul, acela o guverneaza si s-a facut domn peste tare parinteasca si stapineste provincia fiind de vreun an sau si mai bine, si toti ii
s'int supusi
apartin lui. Daca dumnezeu imi va da aceasta tara prin
faptele mele de arme, ce favoare mi-a facut Murad ? Nici una ! C5ci si
bunicul lui Murad, acel Ilderim Baiazid tot asa a smuls-o si si-a insusit-o
de la Atin, bunicul lui Mustafa de acuma. Tot asa, de-mi da dumnezeu, si
eu azi m5 voi face domn. Asadar, frate, pentru ca ai venit In scopul acesta,
iti promit in ora aceasta in fata lui dumnezeu si a profetului, precum ca
voi fi prieten curat de acum inainte al lui Murad ; si in caz de razboi, unul
din feciorii mei II insoteste intotdeauna pe Murad. Cad eu in urma cuvintelor tale, si fara aceste invoieli, aveam de g'ind sa plec in Ionia si sa incep

lupta cu Mustafa, urmas al lui Atin. Prin urmare, pentru ca tu, fratele
meu din acelasi suflet si din acelasi tats, ai crezut ca e mai bine sa fiu
prieten al lui Murad, ti-o fagaduiesc acum si in noaptea ce vine, voi incepe
prin fapte sa-ti dovedesc ce ne-am inteles".
Si desp5rtindu-se unul de
3 : Omur... Ese : vz. XVIII, 3: cei doi feciori ai lui Atin.
1-am omorlt ; vz.
XVIII, 6, unde Duca ne spusese numai ca celalalt fecior al lui Atin, Ese murise.
1-am ucis prin uiclesug : vz. XVIII, 8.
it proclamam domn: vz. XVIII. 5.
lui
Keloaxisi vz. XIX, 2 ; acesta insa nu poate fi identic cu turcitul Alexandru, feciorul
lui Sisman, precum crede Bullialdus, Duca, ed. Bonn, p. 588, caci acesta e bulgar
de angina domneasca, pe cind Kelpaxisi e rob sirb.
Moutyracpti Tot) 'Atilv Mustafa
a fost aratat ca fecior al lui Omur si ca Atin ii este bunic, asa ca prin TO1) ATior
nu se spune decit ea face parte din dinastia infiintata de Nidin; de aceea am si
tradus en Mustafa, urmas at int Atin.

www.dacoromanica.ro

IAXX
9E4

svona

varoist

ru. 15131I)o19 no.anj 109 Acoyido

Om

73

`71

`ALt19,13

1011

ALL

moo ao). ca(1:Aro,

Antvlio
ant q Sna1

5oApinomai3X

0,

oicto 7013

D9131091T A91919

113%

tnA131x2 rcto A91

MILD].

.hrfox ononloptg"

dll.

11

5og33x

`11ACI.A.

I.i

con -

50130. (tOl

`AO/1(01731C97)17)X 3 (Y)A,

40

A9

`Ivacoik

AL,LT106911L3

7000193110% A91 A9Gby3q72

A91 A9Gby3g10

0,01 CLOIL91

511 01111X961111/3 Ifq AC01 13X-

chi ibiAXiyou Stu.

`ocunio,

0.Cb 10X19

10119A0o111(%
O

5ood1ifixn

Anpifloymb

LL

Alt]. A0)1 M0691731,

570A.

ft01 tAIL1V L-2.0 9 t1i;o3A15j,

3g `AnriyaosmoN

11460

A? 111

A13A31(

17)13X093V} orartog AX)1A0113AIA,

A12112.73

:111.131X31L2 110%

.531

b 109 .23x08

'ailn

Snollmouortg Acoupa nyyou pox ttgit.yocrinu nxpoc

10 53,101X736g

11,02CL

1700DR

A.91

11,01t2,13

3g ioTi

rsto

os)4 AN-to A9gia

A0)1

A73911AALA3

ai4i.

'copy

ilpomu, onoat,!.

1310731

1osto2x3 3g sonu

'nil
,63

59611

no

?cloyagr)

6TZ

513X69101, 170X 5001d.1r9, '13 1)113% A06113% 10A2 AC01 A0)10, (100 5131Lli3u A?

Ataav

VNIINVZIEI-0021111

5oo3yootonlynu To%

'concur)

5)391),A04b01(09

01

stti 59iXamt3 -AoAxami

173%

ry, Avian.%

CLOD

3g Ac1.01-4G69.3 A919.0 A0169%

'Slap%

011.0.12X3

(1000)a in% 5tto70or

Aoo31DA. ?g ACRDM aTi A3XC093q Alacp On 70It1(3N `1911 169AV eoyyndiaji

vox -c'ollptmooi,40)2 cd, 3g AnA itoX Atu. An)Xoroq Altictn AL; iori 1Xo1136cog 'ARA 9
it TA.? X3102 `13011(724b3 50/113%3 1.34.13
-A3.0.1,113
592(1 001 Alt1V 0L0A13X3 (101 'anorto.
.57D1Asoi,

139.31

13A0A.3A.3 50169% A0)1 AC0172T11A,7olL A0)1

110%

A100,0A *(1019,10
511

slo9x I.

lip).
110%

1011

ono. !in000lAT .n7Ti3gcto

0113196(Ly%3 'AEL19111

0.01 0.030

tt pox AoTps in%

c3 Itopmg Ira

'11A7)1moll 10arac 0.01

iod loug,

stc?

A3

5013 0.01t AoX691.c9.

`A.701Y

A(10 513

0.01C1C123L

0)150

(5)?4,

531A91L t9.100Xt11 10% 1013X10

Souitnu

1101

170X 11,01

mill

A0y1(3)12 1101
A(1A101

p..o) pox nig

niattygm?

A3 U1

`99 0 SoXakorto

Aoy cto1
A.139AX13g

`inacoN
721

MOD Am1v(2y

AC01

pox slocoX

hjmoi, pox inAltmoyurion

119%.

5016191COT10

41,4. 1701ioX997tc;

D1A301.0.0)d3TiCI9

59T13

pox La

PT

CLOTI1

A(Y)1

1-04m="031

'd

www.dacoromanica.ro

110%

139,390A00
XI16LA(19 A(13

513 91

1312

'AUX

9Z

131La

110A13 311

'Aoy,t(pety 9

ebi

A0019.01

irnioao9 .1q AcoaA

u77

A(1K)

3):11Loc15.

A011C(3)A3113%

ARA

6)1 75C1)1010(10W 0.01

11A311oxe3 11%11.A

11

93172 11,01

(Logo 5o1A9g1g

3912 '50Cby 01011369, 1101

31A/2110)1v

1011

6 5co3y92101ny7)Ic :Nag 5may9araomyrac

Aktry Song.

haw Ltirtni

Lb.

`0,0110061t ST nit? vorlaq 506130)0% 501(16

not .11?amix pix 312 DigaX 'flonobis) 9 513 AC01 AC019

.19,30-1v

aori `moximounolo
`i.nocoN So/max? 0 -yL

A063TI11,9 1731i091).A31. oactx So

of of 'Sn.g.rtyttyi rcbiggn nona.ocotg.

DXA,C1,1

AmA.a3
01,01

001 AAA mbraDOOIAT

TA.12X,

I CIEL

A0)%161DIC 1DX 1391co3g AIA1 -6)3E3

Altirpoi 9 5930 rig

pox

9I

7C13

-oosp

Y110X

Sp

OC

TINEIT FUGE LA SMIRNA

220

XXVI 4

altul, Chamza a raportat lui Murad si sfetnicilor lui ce a vorbit si cum s-a
tnteles cu Tineit si la tot le-a placut si au prins curaj sf bund nadejde.
4. In noaptea urmatoare, Tineit scullndu-se de cu seara, a lasat pe la
straja tritti de noapte corturile ridicate si inauntru tot felul de lumini pi,
luind tot ce era de folds pentru o pregatire de razbot ca arme si caii cei
mai incercati si orice lucru de aur si de argint, a incAlecat cu robii sai personali si cu prieteni nu putini pe cai ca la saptezeci, fiecare ductnd In sea

si o povara potrivita de aur si argint si alt material de pret care nu era

prea voluminos, si au pornit, fara sa auda nirneni ceva sau s bage de
10

15

20

25

35

seama. Lucrurile insa grele si anevoie de luat, toate le-au lasat, de asemenea si cai si c5mile si cattri si orice alt bagaj. Mergind toata noaptea si
trectnd peste multi si cimpii ping dimineata, au ajuns pe aproape de granitile Lidiei in partite dinspre Chliera si Thiatira ; si in noaptea aceea alt
facut un drum de doua zile. Si pe la ora trei din zi, trecind peste nub Ermon, ping in seara au ajuns la Smirna. Tot drumul nu i-a impiedicat nimeni peste tot, afara de numai pe malul riului Ermon, cind au voit sa-1
treaca, niste turci de pe acolo au incercat s le opreasca trecerea, crezind
ca stilt de-ai lui Mustafa ; caci tntreaga Asie s-a fost tulburat de expeditia
lui Mustafa spre partile rasaritului. Tineit insa Indreptindu-se asupra for
i puntndu-i pe fuga, pe unii i-a taiat cu sabia, pe altii i-a ranit cu sagetile si fara nici o frica pi-a continuat drumul pina la capat. Locuitorii insa
din Smirna vazind ceata de luptatori, erau cu totul nedumeriti, a cui este
si cine e conducatorul ei ; dar cum au aflat Ca este Tineit, au alergat
cu totii, femei si copii, sa-1 vadd pe Tineit, caci era de nastere
din Smirna si a trait si a crescut la un loc cu totii. Aflind de la ei CA
Mustafa, urmasul lui Atin, petrece la Efes si Thirea, s-a dus mai lbauntrul
tarii, pe unde e Briela si Eritre si Clazomene si alte localitati. Turcii de
prin apropierea acelor regiuni muntoase Hind cu totii buni luptatori si
foarte razboinici si prieteni din parinti de-ai lui Tineit, a adunat din ei ca
la doua mii ; si din padurile de stejar si-a facut sulite pi pi-a faurit lanci,
din cauza grabei rau ciocanite si una mai lunga alta mai scurta ; si intr-o
singura saptamina pi-a echipat arcasi si baltagii si lancieri peste doua mii.
Dar Mustafa aflind de venirea lui Tineit, si-a ing-ramadit multime de oaste
si plecind din Efes, ajunsese spre Smirna, ca sa-i iasa inainte. Iar acela
auzind, a pornit sa-i iasa si el inainte. Si intilnindu-se unul cu altul intr-un
loc ce se cheama Mesaulion, si pregatindu-se din amindoua partite liniile
de Male, pe cit era cu putinta, caci locul era mlastinos si paduros, a ratot felul de lumini : Acelasi

a camufla plecarea, ni-I istoriseste si

si Ana Comnena, Alexiada ed.
A. Reifferscheid (Teubner), vol. I, p. 29, 18 si Nichita Choniat, ed, Bonn, p. 814,
11,
De la ora trei din zi : adic6 intre orele 9 si 10 dimineata.
4:

fel

de

Nichifor Vrienios (Bryennios) ed. Bonn, p.

150, 12

www.dacoromanica.ro

XX IA

SVD91(1

f7

V1210ISI VNIINVZIE1-00811.1,

1ZZ

5D102A.Aum? en a-Octopi Tx Ll1 `111(94 39243c1,

197
59912L1(3 '5919W6X
Saw. Sloimpt
509694 A00310
1.1,14 A90 1,109011L3 p.xact ed2
5163ts93 o 11,i3itti, `52.onit0 113.m6it tlyoard)

raqo.ltyp( ptx olAnatmocbliao

)-?).

110%

Stti 592xtA
A70102

5134)70 5101 57-ml.txo

iq

plod

Doocbvio

1707

J1J AO)

I 411;1

41,193X9706701G

-flan

Sctoll,tmod pox Sacrylth

5010

it (1190

Tox.

AorliDGAV A010 791701167/ pax 5r-tomt-A 59.03. 5no/vatoritxog

Myra) AlAin ftoortaX 1D7 `901391.672 ACOX3 1311 cloicctu 59w. 59013110

01 513

173X A7313031L

51tpiAlnc3ic

111

tccto

1936.19344 no-A3t) 71x

51t1(1tz, 5739111 511199E

itnoltdpq

5ctok11to

A70610111

5101 51oicul, 5m 190.4taxt,triogg3 0 -D%3

901160th

51.1090X3 A01a.0 `1.16130(331:9

1,111

A0(31311113
1101.1

9010(1,05X

1100311102

01

It

9004613

A111(7215731L

50A11

0I

501A3401100A3 11
73303700 1193X9 irrx rfraital.orqoag 7)117)m2 -7)13
`A709 50310119 117 Saorm 17011 5rto1(13,r170ot lox 59ox91111ct inx Anoxic Altyip 7067)1:
'11,(13X,0 .1V 5111(0 3g 5917taA 531A90,1(319 770x 531m3onig Loo 31 Fot 59om117 5002
`yoolt Avon6d3 in moo 5ct1.1.3 (Lou 5111 573199,V A3 5101 weari 5101 596r )11 yoalyx
yr/. 'D6131729 531A7399390 10063111;i Lg O rtogo
117caA .11113x3 173N 596ic 'mom jai A91
73A0116H,4 `1971D1010
50) 570631.c93 Aiimmlit 513
ALI Hu 51045374 531A30031C
.Alkitactrt 1171 531n.36E91g01C11 7?oloac A(0A11 91 101(01119 ARIL A3 113. 110Zo 901
Sortoni `rtorbnotr 532A361.lA1(a0j `lon.4Jolg Sctu. ACO1 1373 10X(110j, A0(11(9X3 AL11 7219
`A.10710 ion,arilnikoy X3 AM1 901 73d)D19(LON .110113 py,<, o)p., D41:72 Li 731.0V, -7013
1,101)06 11:3 (11 59811 10.1. (03 351331C 9101 '134109.0N 0 39 5411113A1i, 519(b3olo vox

9I

970-

OZ

.503431AR9 70y 39

-aa

59691o97)17)x

`5r,toup 5911

501 5(.009(4

ALI1

131)1 13CbD3173% `3

A311

Aogo -3c1Al!

20 39 10170A&L1t

59,131

39 1o3100 `5oocpth.tarrz

531,11-060

A1.1,1

`10131406 50A.11 1193 inx

531 9 51.wp01 `59A.L1X67? 50) `A00,73113

531A3SQ

5io1x31 A0302

1)3.4

11c3

I:ULM/2d)
110 0

-01(711q

111%

wn:1u

1 'A1103

(101 ALL.11,L3A.111., ot?A.

5oi3ctactriK
137 5othool9itataD .Acolm?ic At.p.o:ohl 39 ,onE Au.kip 509 0 -Rohl
53cbo19 101 Alp.y A3 Coo0K-4 13x 510worto `13A.131g 5cip soolc 701 706310913 rums,
AcLO

ninACIA

miltitqA. pax

miliott

lop

731 D1(3(1.(41 173X 170

ll1

7036E

I '19/

173411(5a 170/131103101 31 To%

7o1(1(9

`-oloca

-it36L1(it923

7o

SZ

39

tairagyrilhati 137 Arrly -01L

itonctr, 50) 5.c-1.03'0)(91g
10,41113y pyx, l01(id) 1016192: (101 .11113411U cw 5981061u31 g 3
1XW x3 itcoi
17311
momprirtog 379699 51399(13X931DX
570093Xy3X 5707191( 501T191A9.07012
A001 AC03139 ACOA13X3 531A0721A113A,

5906C,d0.0%70%

im

`59001t1,12

it

173X

.A.coDtp.

591

f7Z

pox

AC01

OE

Sooltyu `ftambio 3 A311(L4. x3 542. rtacrOg

Attito(,triK 01741(4 Aco,oLtimain? thictla .5c.tcty 3g Al04731i 13161:72 -A,731n2

111,79A152 17)%

5062: 1111

3olu1olt 13x 01 5X)16 vy,t -9cbn1t3y32t

moiyikorig 0. 39 5706701990N AC901311 AL1,1

1991iod hill

5f-too 13X 5c-t000cbaaog 73,113X31:3

1111Cb9 901

to%oclod, 571Aoln2 1023

57009360)9

I,Ig 531113#1,11A73MID 5101(1,1V12 A3

it

`Co3t91.

513121.7)15101L AC0(53110%3 Ac01 AC063111 Soct A.93.1mag

So 1701.13103X `A011(970031\1 1737

'533471.076313

ALL

69A, 9 5o1r911.

T7T nait3.9a1D d II 61 7;11 :d i Al :)jag pas r7 5coic 7,71 549. goAn7(391/, 02.37.(;? 'd 9I'Lgg
50cb0509A7maD d II SZ 510eme d II EE cuzithP :d ol3,09 ling II i7E 59 rd : o 'd

www.dacoromanica.ro

II

SE

222

io

SULTANUL MUSTAFA FUGE DIN FATA LUI MURAD

XXVII 1

sunat semnalul de lupta la Mustafa ; caci Tineit nu avea nici trimbita nici
alt instrument din cele obisnuite. Si and amindoua armatele s-au Malerat, Tineit a intrat ca un uliu in mijlocul vrabiilor si i-a Imprastiat printre
copaci ; in acel loc dInd undeva peste Mustafa, it loveste in cap cu un toiag
de fier si nefericitul, neputind suporta lovitura, cade cu fata Inainte de pe
cal si-si da sufletul. Atunci toti oamenii lui Mustafa yin la Tineit si Incep
a-1 saluta cu aclamatii de damn. $i de indata cu mare alai au plecat spre
Efes SI acolo aclamindu-1, 1-au proclamat domn ca si mai inainte. Trupul
lui Mustafa Ins a poruncit sa-1 ridice cu cinste cit mai multa si oameni
de neam nobili s5-1 duca la Pirghion si acolo sa-1 InmormInteze la un loc
cu strabunii lui. Si asa s-a facut a doua proclamare a lui Tineit.
Fuga si moartea XXVII. Dar sa ne intoarcem acum si sa-i vedem si pe cei
lui Mustafa.
lasati la Lopadion de Tineit, and a fugit, ce s-a Intimplat

15

.20

25

30

cu ei. Dimineata, pasalele sculindu-se si mergind sa se InfatisezP dupa

obicei la sultan, vorbeau intre ei, ca asta-noapte in corturile lui Tineit a
fost mare zgomot. Unii spuneau ca a trecut in cealalta parte si s-a unit cu
Murad, altii Insa, cei ce aveau pizma pe el, spuneau dinainte ce s-a Intimplat. Oamenii lui Murad Insa care erau de cealalta parte, au aflat ca Tineit
intr-adevar a fugit ; si atunci in tabara lui Murad se putea vedea rasunete
de mutica si trimbite si alergari de cai pe malurile lacului si strigate si
chiote de razboi ping in inaltul cerului. Iar Mustafa sculIndu-se si aflind
de fuga lui Tineit, si-a dat seama ea nicaieri n-a fugit cleat In partea cealalta s i ca s-a aciuiat sub acelasi acoperi cu Murad ; si incepind s tremure, se grabea sa piece de acolo. Si in tabara lui se putea vedea mare
frica si tulburare si invalmaseala si zarva. Dusmanii for Insa faceau contrarul ; racneau si-si bateau joc de ei, strigind fara frica in limba for
Cad podul
Stati, stati, nu fugiti 1" adica : turun, turun, catman 1"
fiind stricat, nu aveau cum trece si sa dea lupta. Si atunci Mustafa Maedud a plecat spre partile de la Lampsac, grabind sa ajunga dincolo ; Murad insa reparind In ziva aceea podul cu birne mari de lemn, trece peste
pod si cei mai multi din oamenii lui Mustafa, alergind la el, it aclamau
domn si i se inchinau. Iar Mustafa ajungind la Lampsac, Intr-adevar cum
spune proverbul, ca o ciora smulsa, a gasit o luntre de-a gata si trece la
a doua proclamare a lui Tineit s-ar putea spune aim a treia ; vz. XXVI,

Atin.

XXVII, 1: ca o cloard stnulsd : vz. XVI, 5 : cioara din poveste.

www.dacoromanica.ro

tara lui

IIAXX

lnx 45oyal-tyoir

51tg(p113

91 Acnywo,? 991(11.1

OM

70Al13r1(99 3100 11

(1)9311 AC01

10x

311,3A311,
it1111

3191

30% 3 'il3DCL3A1L3

(101C1C1

5(1) DA9r13A,Lt

532A91C

p n01

'ActoriLtcbco VON

A.99.3cba. Aomaryll 23x)2x

9j,

du.

orp.

1t7.3A.111, 314()

-nolo

531Ap9Tirict3 Act nxbri9 701

fxbralmow laropg

lawnSon

Axod(b Aka lityuAl,,t) 9

Lsal

(110311 AC03.011061,0, ACI41(31)33 3)3% 573090%1:0010 A3

(10,1XCL1A3 1101073 (101C

`A0)60A30

aogg0 lux

5n6tig19

it

Egg

aoi .ncbui.ortow

oiltaxpq

AC)1 ACOta,LA(1,0

`701ur1921 9 1t173A11.1, 502 5913)2

(b1

VNIINVZ18-0321aLVI?lOISI

SVDOCI

?1D% Stvtxxbax

5lptli63t cup

1311C11:

1101

rxbuloaoix 53341.9E3996u olitopicsk

59,L136D1C AI,9 Lly9A311

It1A2

A910) 532AD9L1111Lc1)03 70AT-13AL

A01

froothetoog 596ic

.5(!) 370% (106319431C

-LLA10

39

'A0.0(13(19A.
7311010 0.01 73(1)01.01LON A3.00,3113%3 10AC, 110 11103311C (11111 (101 -Dd
17399E1 1)3x A136c1c) olfp 918 Aom3A.,2l3 moagA)2 A3 (1)1 (blailll 13%p% 1)3419.0 AC10

5191 51on.9A,06u .(1oarpo 173N 59-1ip 013A3A.3

'IIAXX

531A3Gb706190AD1Ca,

`510e1ye

oinswA.

.31t3A1U.
`3q 30

lorty

110%

91 5003 533

173% 22170%

5cp lib.

31%CtA.

zap

A3

5(to1 .5go

10A3TIOX63 30 53A.73191A3Ti

(1.11)701096101C

-oyomox?

1.11(p1 51DA.34 13A9A3A.3 50.060 A3 51101 51DAILX0 ROI

flat

10 38

AL1 -31:

(101 196(91A1 lot ',too 5cp 5(nolty70 9 111.3m4 .106g31g pax 3191 All

awn. Arsryou A3 0)1 C1717361.0 1101 17?&ON px --wpm!

5)319 (lq 5:931 51):1X2) sua 511Aity mx 5270 170x 5ctoriA7poxt70 5)09(1(:)A730) 5(92 -Docto
'non oa 3g 5)3cbmsmoix 53303/4 373% A(ptini AL11 ALLA.CL(/) (101 1li, 1t,t3n '01104311 5(-12
xcto `ftoX)c)ro? p LL11 At(,1 A13370(131L `5900ig )21311 0.01 .110931(0.1000N ppx 5o11o61mp.
/mg.! Acomp.d9 pax

5(pA.0k3A.

A3gf1,31CD3

thxnaw vox
531A0300 10Y.

AscoAklary)99

1n9k6mx10A)2 A.(91 '131{3 1DX

ALL

Aoa %ATI-0)3031g stioelo

stu

5pd13c3 (101 cwitic2 o13X(1)

Mar()

11130010317JX

0,

3g

holt

531

vox

ACLOA91(39061C (1)1010

5oA3Yicopit3170x 59urtox 91

9Z

5n69th3A. 1101

Ar)rogg

11L1

II

-Z8 EE

A33631L 310%

harilii

Aka A060.63A.
-Actorittcbc,13

SHIT? Nu

0,

1.1A.33%3

173%

30

Alt,v2A.311

17311.

A3

xi A,oxp 6pA

'1D1111-1(19

Da

og

ciLLI

bx
9Z

-91.e

570Cb11:10.01A1

1163111 itC09011.01.C.0 Alp. -31C

5D99li6nACLO

Anacybp, )ing

ALL1

101033y1/ (t01 nabnismoix -A.OX361

573C1)73100.0JAI 510990Gb

`5101rho67D3s

131(91C(1011103).1 AILS 196701131

mc(rillox ling

,A.Dt1911,

596u m. 51(1 (10)(19(ft14)v

1.000N

moyeA molopari Amog

moth f).63ic A3

A1303

loamAktx lux .A001390 30 3g lop.AnAncg, b1 patoNpatv A0X3611)31S,

531A01g13A9 531A.096% 5(i)30)? vilox 4x Acrunx) .A.micrytA `31111K"

`311110 Istri .313A.(,13ct) .A010 `Al1o6f,10,1," A.0.069.01

A.0.0

I c.

21260.4AT `I.LOApq 1015312

AO/190(h .1)914 (1020D 531A0C1b361 01. 59A0A3A. .A0001l16b30451L

m01736 532Artox10

ein eryppacov

V1 110% A(01070 *M3013(19A.,34,3 5,33.0)1511

`A0A.3y2 110 AL1 AU30831C 59d7018 111311

01

70631a39 519qQ9A9 aox '111.3/1-111,

LL

A(1(1301 A311(.014 170x

5cpxp6gagoup itaxItcb)? 9 `11,t3it1li, sone

531A303A.3

902.i

it(1)159.3

AlA113013

(1.3

A70311

510A9Y1 A(01 A(01119600.N1

mocbpxo "d

www.dacoromanica.ro

`COX9(11.1110V

A(01 -73%9

m)yctog -(p3

OE

ADORNO SOSEUE IN AJUTORUL LUI MURAD II

224

10

15

20

XXVII 2-4

Galipoli numai cu patru din robii sal curieri; si dupA ce si-au adunat stash
de origine greco-latina din Galipoli, sta asteptind ce are sa se intimple.
2. Murad Ins dupd ce a trecut podul, trimite curieri repezi la Focea
pi, aratind lui Adorno ce s-a intimplat, ii anunta s5 se afle eft mai repede
cu corAbiile la locul de trecere peste strimtoare. Avind Adorno corAbiile
pregatite, se imbarca si ridicind pinzele, a plecat spre Elespont, cu toate
ca avea vintul suflind din fatA. Vislind pe mare toata noaptea, dimineata
s-a oprit la mijloc intre Lampsac si Galipoli si in aceeasi orA si Murad la
tArmul mArii. Venind deci aproape, cad erau sapte corabii foarte marl,

Murad a intrat in cea mai bung si mai mare si Adorno i-a dat cea mai
mare cinste lui Murad, precum trebuia, si Murad lui Adorno si sfatuiau
impreuna pe corabie si st5teau de vorba. CAci Murad era ingrijat, ca nu
cumva frincii sa nu se tina de jurAmint si sa-1 dea pe mina lui Mustafa si
sa is comori foarte multe si sa piece. Si Murad avea cu el ostasi ieniceri
impreunA cu pasalele lui, peste cinci sute in corabia in care se urcase,
Adorno Ins in aceeasi corabie peste opt sute frinci ostasi inarrnati viteji ;
ifir in celelalte corabii erau imbarcati tot pe atitia turci, pe cit5 oaste de-a
frincilor avea fiecare corabie. Dar Adorno pi-a tinut juramintul in chip curat Fara nici un viclesug si pe la mijlocul strtmtorii s-a sculat si plecindu-si
genunchii in fata lui Murad, a cerut s5-i ierte datoria ce-o avea pentru

minele de piatrd acra. Si Murad cu bucurie i-a daruit-o i, muind pana, a

sters plata vechii datorii ; si era datoria ca la doudzeci si sapte de mii de
galbeni.
25

30

3. Mustafa insa statea de cealalta parte si era cu inima plinA de durere, cind vedea corabiile ca niste mici orase in mijlocul m5rii sau ca niste
insule ; c5ci era senin in ziva aceea. Si neavind incotro, trimite un caic
si chearna la sine pe until din oamenii mai devotati ai lui Adorno, ca si
cum ar avea sa-i spuna ceva. Adorno it trimite pe loctiitorul sau Varnava
de Cornelia ; si intilnindu-se cu Mustafa, i-a fagAduit s5-i dea lui Adorno
cincizeci de mii de galbeni, numai sa nu-I debarce pe Murad, ci sa-1 duca
aiurea, unde vrea. Dar Adorno n-a voit sa -1 asculte.
4. Auzind Murad ce s-a intimplat, s-a imbratisat cu Adorno si i-a zis :
De acum inainte ai sa -mi fii ca un frate si amic de credinta".
i atunci
7 dirt fats P : cu vint potrivnic I

din spate Bull.

yacmou/Ax6v de origine greco-latind : vz. XXIV, 2.

2: Vislind... toatei noaptea: Sa ajunga intr-o noapte de la Focea Nou5 la

Lampsac avind Inca i un vint putin prielnic, a fost cu adev5rat o cAlAtorie foarte
fortatA.
ca la 27 000 galbeni : la o dobinda compus5 de vreo 12%, rata anual5 de

2 000 galbeni, restanta pe sase ani, s-ar apropia intr-adevar de o suma ca aceasta.
Cp. XXV, 8.

www.dacoromanica.ro

XXVII 2-4
roil

DUCAS

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

225

Vat cruvccOeotactg TO vamovAixOv Tfig Kculatcun6AEwg TaTaTo izbEx6lavog to

May.
2. '0 Si Mcociat (litTa) TO ITEvitactt trly yiTIJElaV GTiXABI, Tax'Ub1011101J5 Etc
(wltatav 81-0,65v TeE mov6Tot T(73 'ASudgv(1) xat IITIVOG3V (73g VitXVDTCt EiNIEOAVOLL
ain, Talc vavatv Etc TOv noQ01cOv. '0 S"ASoivvog itotpag gxwv Tag vahg, staEXeoil %at Ta iaTta 3TTEEKbaag gICAEL ROg Tdv "Eatianorrov, T6v CivERov gxwv cpv-

acT)vT' &TO 3T96@ag. Kat SLet vuxtO; viictg tO 7thAayog, ucQuitctg etruEnct@iorn pkiov

Aappemov xat Ka1lcova 67tEcog xat 6 MCOOET ainfl to Oicct Ev Taig etxTcag. 'Eyydg oiry yEyovidaac, ijaaV yap int& intEOREyOug, &WEI! 6 Mc Qat iv t %0ELTTOTiOct xai Et tOVOTiQq. sT8C074.6 ycrtiv 6 'ASolvvog ii.Eyeariv tlrly TCI) MOOT,

178b

10

cbg Exprly, xat 6 McvetT Tw 'Abotiovw xat avvE8@iatov 6)14 iv trl lilt xat 41.tA011V. EtXE yap iv w@orctSt, lAii nOTE

01 (1)Q1iyy01 xaTagsvovilactvTEg ToOg OCEX0Vg

KX4SOTOV 7t011101061 TOV MfAVaT iv Mat toil MOVIITapa xat 4436vTEg 15Tio-avQ0dg

d.Etatovg aniivOCOCILV. Eixe Si 6 MOUOT aiw ctirci) 6TrAtTag oixElbug Soiaovg 0dv
tots aaT@Onoug orkoli EV TCI vrlt, it in6(311, 17.134 tong 7tErramatovg, 6 S 'ASoii@vog

15

Ev ocUrn Tll volt intiQ Toi.); OXTCLICOO"Lolig yEvaloug 63T4rotg olVetyyoug. 'Ev Si Taig

Woutaig vavatv insii@xov TIOacic inif3Caai Toiiexot, Scrov OnA1Tcx6v (1c1Qayxwv ixetaTTI

Xi/tTTITO. 0 Si 'AooilQvog rlv yuktiTTcov Tod; Semi); airroil COSEQaitOg OlVEU SO-

Aou nv6g iv Si T(I) Riacp Tov nopraoil &math; 6 'ASoiiQvog %at, ydvv xXtvag
Evavrl toil MCOOT, fitAcrato tO Owzadlisvov x@iog toil taTealov Tfig 43-ruarricitag.

20

Kat 6 McoolT etya7A61.1Evog RIK:41mi xat i(361LTSTO 'XIACC[10g ioaElcpcov nalcuoi3

eta6Tiatv tO Si x@iog rlv Cog stxoaL inTa xiAuiSag voRtouitruyv euraoiNniatv.

3. `0 Si Movcricapilg it; TO atiectv iaTtbg xat *Ewojiv Tag vat cbg Ito4i,xV1a iv 1.110(1) 7t6Afryoug ij cbg viroug itiTQcOaxsTo ft lima. ?Iv 'yap siknog ij 691-

25

pa iltEEVTI. Kat aim gxwv Tt SCTwal, a1E11E1 Ev TCAV altaTkOV jutcosakoiv TLva Taw

179b

xgiovc;

E-Ovovat4Kov toil 3A8011-0,01.1, wg gX WV Xoyoug Tivetg Tov 6p,iMicrat. '0 S' 'ASohp-

Vag atEAAar TOV avtoil (311X41.01, Ba@vet3a Si Koeviikta xat ruxtbv int& toil MOUotacpa, imiCIXETO Toil Soirvai Tit') 'ASoiievw REVTipSOVTa X11168ag V0111,01.141Ta, ROVOV

.}(13caLei.v aircOv gc tits vvig, eaa: eutonglivat gtkoyaL, Ma xat Poastat.

`0 Si 3A8m1Qvog crim iTaikricrsv CoicikaL.

4. '0 Si Muvett axcrUcrag to ysvOlava IvriptaAluato soil 'Aboil@vq) xcci Eiasv ;Tao and Toil viry filliTEQ0c 6SELfOg xat Olog atat6g." TOTE nacmaTetv3 I.LETet add Bull: om PII7 netheag P: col vento contrario I: .05111,m; Bul11113 Ex8o-rov Bek: Motov P 11 22 zOoug scripsi: xclgos P, fortasse xekog scribendum 11 32 -rth
'AboiTvw P: fortasse TOv 'A8oilevov.

15-5217

www.dacoromanica.ro

30

226

MUSTAFA FUGE SPRE TARA ROMINEASCA

XXVII 5-6

Mustafa nu i-a lasat de loc s se

ajungind linga Galipoli, oamenii
apropie de port. Capitanii corabiilor insa au slobozit pinzele in largul marii
in partea de jos a portului afara de oral si totodata si ancorele si se pregateau in linii de bAtaie sa iasa la uscat. Dar si oamenii lui Mustafa alergind pe uscat, le-au stat impotriva, oprindu-i sa debarce. Adorn insa
pregAtind luntrile, barcile si caicele corabillor, a trimis peste douazeci sa
ajunga la uscat, fiind inauntiul acestora peste cinci sate de frinci cu
arcuri grele si aruncatori de sulite. Iesind si trimitind arcaii ca la o mila
departe de la marginea marii, au aparat bine tarmul ; si a iesit si Murad
Cu o mie de arcasi, tragatori cu amindoua miinile si luptatori foarte viteji
frincii, dind cu arcurile grele si improscind cu
mai bine de trei mii.
pietre au inceput sa deschida drumul inaintea liniei de lupta.
5. $i atunci oamenii lui Murad cu frincii, facind sa rasune o
data trornpetele, au inceput sa alerge asupra oamenilor lui Mustafa ; si
aceia dind dos, fugeau si acestia nu contenau sa-i urmareasca, ping ce
n-au ucis multi. $i in timp ce Murad mina spre cetatuia orasului, Mustafa,
asa cum era, a pornit spre Adrianopole si, intrind in visterie, unde erau
pastrate comorile,
luat bani cit a voit, si a pornit cu putini insotitori
inspre Tara Romineasca, minind caii, cit putea.
6. Murad insa a Camas trei zile la Galipoli si, luind cetatuia, pe toti
cei care 1-au oprit sa debarce in port, i-a macelarit lard crutare; apoi s-a
dus in graba spre Adrianopole, avind cu sine foarte multa armatA din raliti

10

15

20

25

skit si apus si cu loan Adorno cu toti capitanii de corabii si o armata,

peste douA mii de oameni italieni imbracati in zale de otel si lancieri si
baltagii pedestri clocotind de pornire razboinica. Cind a intrat in Adrianopole, toti locuitorii orasului i-au iesit Intru intimpinare, aclamtndu -1

30

35

domn, el 'MA cu bucurie mare rgspundea tuturora. Intrind in palatul tatalui ski, a facut ospAt mare si banchet ; si a chemat pe toti latinii cu
Adorno si, veselindu-se cu totii, i-au urat domnie fericita. Lui Adorno insa
i-a dat daruri foarte multe si i-a dat si unul din oraselele din Europa, Peritheorion, ca sa-1 alba si sa-i is veniturile toata viata lui ; tot asa si veniturile din comertul oraselor Focea. $i pe ceilalti capitani de corabli i-a
rasplatit cu vesminte foarte scumpe si cu alte daruri de mult pret si multumindu-le, i-a lasat sa piece in pace ; si ei ajungind la Galipoli, au ridicat
pinzele si au luat calea marii spre Focea.
4 : cu arcuri grele : vz. XXIV, 11.
6: Peritheorion : ora reclaclit de Andronic III Paleolog (1328-1341) ; vz.
Istoria lui loan Cantacuzino, ed. Bonn, vol. I, p. 542, 14.

www.dacoromanica.ro

XXVII 5-6

DUCAS : ISTORIA (TURCO-BIZANTINA

227

rEg CiVTLXYU KaUtOUR6AE(.0c, oiix acpi-jxav of ra6 MoDurcapil to (TOVOA.OV 7TA.1616030.

Ev Tcp )alaivt. OE Si ICUPEQVilTal twv VTICO'V 3TQOg Ta tov 11116VO; gel Ta. liCETO)
Ect.)

61, 7/19.6w; iv TCp 70.6yel, iDTEC( XCaliffaVTEg (41,0i1 Rat rag tlyy4ag, it011/1-

Ear4eiv Ev tf) '111(a:. Kai, of tov MOUCITC(Ta SLa "11()Zig

b@atkOv-rEg imivarriwg Eturipsiaav, x.coXiiorrEg ri)v E oSov. `O 8' 'Ao0i5CIVOg Et0LtOVIO etc JEC(QCGT('LEIg rou >

tukag Tic; Paxag Rat to ox&pri Rat COIATLOC TC61( VT16511, 15* Ta EN0011( gASIAVEv, ova A(3430)D1 yTjV, OVTEg grrog roimov vnEp -col); nivraxouicrug dvayyoug
rtayQato@oug ',SQL 80(YUIEOp,X011g. sE606vrig ci5v xat (12T01(61.11PC(VT6g tot; roVirag cis REAtoy
[taxciliv roi) cdytakoi) %at SETEVSEiJOVTEg rrjv Cotriiv &gpa2a7.)g,

iWtras xot 0 MOVOIT 01')V TOVnaLg xt2doig Owpori@o641o/g %al, ilaxti.w/g Cala-

10

worecro/g ige1tELVa 1.(7)V retuzaicoy. OL Si (12T6yy01, gt1,1T0011EV Tfig aaearaicog 8/6c

1806

rojv itayeoPoXualiaxwv xa. TEETC10(34401/ tr3v ObOy 2LEEav inoicuy.

5. TOTE of

Mcoolr cnry -Rag (Poiyymg ialay acc?,ayiiv acdatiyyd)Si

710Li1OCTVTEg %DT& TOi/ Movaracpii 06ov xat CCOT01, 1165TCE 6/86yEg i'cpEuyoy xat 015-

T01, SuSxovrig o
ina'Uovro, Eogg o no?acrUg xarimpaay. Kat 0 Mouoir n1.0;
tb noXilvtov 0.0(iNGOV TIN TrOXicug, 0 Movutacptig, dag Etx6, neog to Ti ig 'ASeiccvoui 4 to xat SIGEA,0(1)V iV TU) TatkEiOdy (T) Of, ilTIOVINOt iVangXELVTO, XDI, At(13(1)V
XVitlaTa, Ouo 111165400, ncOg to rig EXazfag Rien ovv Oayoic rijv oSoutooEay
7'(01..Et

15

Eltauvwv roi,g innoug, Ouov iSi5varo.

6. `0 Si McoeOrr Ev Kalatova64/ red; futigag noilluag Rat 1-'0 cpQaTtoy

AaPeov xat rob; xcoaaavrccg 1I /Wkeiv iv TIT) aLjtEVL navrag acpitSiiig xaraucpat-

20

ag, Et; 'ASQ/avo03rokiv crAE1)6(01, (Y)XETO, g)C0)1( REV aUtov Jad..0-TOV CrTQC(ToV

Eepag Rat SliffEcog xai toy 'ASaiigvoy 'Icoetyyqv oov airy maul. tors imam-ram
recg vijag xat YTQaTOV flItAQ -rob; Souxakrug OivoQag sITCaolig XCLTOJTECIDQUylaiVOUg
11,11;kavt xast/T) xat SocrucpoQoiivrag Rai TEEX6wucpOpovg 3rEolig /1(4%6) 0144 tioytag. 'Ev Si t j 'ASeiavoi, eigiQx6REvog, Ciaavreg of rijg 7/6XEcog iijA.Oov Eig &ray-

Eixprpofivrig airrov, ixEivog Si Ilita 7CE@LXID(Qaag roiig Ectavrag 7/Qoarly6Tei) na?.arEw Tov nareog airroi3 xat Eiicoxiav pxyaily %at
navSaiatay novilaccg, b,CCXECFS 71Otvrag roiig ACCT[NOUg Oi/V TC1) sA8015(Wq) 7(.41, e69@aragrag 6'44/quay airthy CbtOLVTEg. AO)CIGra Si T(i) 'AS015EIVO) Sco@fpara
aTa iScovnuaro xcct to HEQ1,116(1)01,0V, EV r/Tw Iroblytaw rijg SixrEcog, toii Exav xat
141.011111, TOIITO
Slaw tctrijg avtov Oiaoc.tug Rat to 1S01.141.6@ltia TUTYV Ocoxati0y.

25

t'Y1011,

QEVE. EE6EA:86)V Si iv

181b

Kat toi.)g (Wayug %.14/yug rc-ov vrjciwv Ca.A/Zag urcaaig pap ri[tcag xat CaXo/g 7TOX1)--

TE4O1, ScoVittautv eutikUUEV airrolig i'Oxapiarhuag iv sivOn iNOvrEg Si iv Kak401.n164/ WA, nreQthuarreg Tag yiiag grEtwv TYjv gtElOg Odyltatay 15610u:ram%

3 ayyveag P11 5 anevarriwg scripsi: Otnevav-riag P1117 4 scripsi: 6 P II 19 gaga

Bull: graii P 1 22 aEfr airroD P: 0i aka Bull 1124 et 35 vitas P 127 aie6v scripsi: ccoT6 P, sed v. 30 airr6v P1131 gv scripsi: Eva P1132 troclnsamv P.

www.dacoromanica.ro

35

MOARTEA SULTANULUI MUSTAFA

228

XXVII 7XXVIII /

7. Murad insa in mare grebe a trimis tineri sprinteni la picior si comandanti viteji si 1-au prins pe Mustafa undeva pe aproape de malurile

to

Istrului. Cad voia s5 fuga la Constantinopole, dar gindindu-se la intimplarile de mai inainte, constiinta nu 1-a lasat. $1 1-au adus in f ata lui Murad si acesta a hotArit sa moar5 de streang in locul public de osind5 ca
un f5c5tor de rele, pentru ca oamenii, dac5 si nu toti, apoi cei mai multi
din popor care numai bAnuiau, s poatA vedea CA el n-a fost feciorul lui
Baiazid, coboritor din Osman, ci a fast un mincinos, pus la cale de imp5ratul Manuil Peleolog. AdevArul insa e asa, c5 el era un fecior de-al lui
Baiazid.

XXVIII. A ajuns, asadar, dup5 ce incepuse acum iarna, sa

Impresurarea
Constantinopolei _tea, pe tronul domniei tatalului sau si primAvara, trimitind
de Murad II

vestitori si credinciosi pretutindeni, stringe oaste foarte

mult5 si fAcea pregatiri in contra Constantinopolei. $i impAratul Manuil
a dat de mai mult timp impAratia in seama fiului sau Joan ; iar insusi
fiind batrin, sedea ocupindu-se cu studiul dumnezeiestilor scripturi. Aflind
deci ca Murad are de gind sa porneasca r5zboi in contra lui in luna aceea,
trimite sol la el pe Corax Teologu cu numele,
si era luna aprilie,
om de fel din Filadelfia, care dup5 navAlirea tAtarilor in Asia Mica, s-a
mutat la Constantinopole. Cad era viclean ca nimeni altul din timpul de
atunci si foarte rgu la fapte si calomnii de ale turcilor. Urnblind deseori
la palat cu unii dintre inaltii dreg5tori, 1-a cunoscut si imp5ratul Manuil
pentru ca vorbea limba turceasc5 si o stia cum trebula, era trimis mereu
cu solii imparatesti, fAcind serviciul de interpret si traducind euvintele
in 1422.

15

20

25

30

SOMor c5tre vizirii sultanului Mahomed de odinioar5. $i mult timp fAcind

deseori un serviciu ca aceasta, 1-a cunoscut si sultanul Mahomed si marele
vizir Baiazid ; si s-a imprietenit asa de tare, c5, dac5 imparatul avea vreo
dorinta la Mahomed sau Mahomed la imp5ratul, Teologul in foarte putina
trecere de timp o ducea la cal:1M si trecea in ochii amindurora drept om de
mare ispravA care le-a facut multe servicii. Dar pizma care pindeste cu ochi
rAi toate cele bune, si-a pus aprig ochiul si pe Teologu.
30 clupd servicii adaugci : Despre ,acest Teolog cuvintul nostru a vorbit mai

inainte foarte pe larg I: om P.

7 : la intimplcirile de mai inainte : cind n-a voit sa se tinA de cuvint si sa

predea lui Leondaris orasul Galipoli ; vz. XXIV, 12.
Adevdrul e insa
: Cmnica interpolate a lui G. Sfrantes, II numeste pe Mustafa Toy o.accaTOv uiov toil MnaymtilTou falsul fecior al lui Baiazid" (G. Sfrantes, I, 113, 3), cronica autentic5 insa (G.
Sfrantes, col. 1029 CD) nu o spune, asa ca" Duca pare sa aiba dreptate. Vz. si L.

Chalc., I, 190, 14.

XXVIII, 1: Corax Teologu cu numele .a.m.d.: Cele ce ni le spune Duca aici

despre acest Corax Teologu, Fara sa face vreuna din atit de obisnuitele trimiteri

www.dacoromanica.ro

11AXX

IIIAXXL

L 0,
Scpaunoio

10coN

3g

aots vi vNamvzig-ooanl

S10110

1341 draoic

A(19

3 5731131oolno

6ZZ

5110O311rtx0) 51o1a,703A vox

5n,0936gAy A0g1013ACL.0 A91 mois)nipaojAT Scut/4

51pt140 01311,1.0ga

A13010013 A3

ax?A

513 lt(tOlt A0)A9gT1Xa1 91E0. (101

1310urt0A11A70IDA0ON

5o19g13Ans)

,r)? 10 10101311
ATieo, Ay)?

a0A9101rrtru
Lt

11,

AC01

701

clopyraux 5() kto

Acanato 13101:1012
'131'013 vox 0 50,310D7og

xgXaturg.

173%

1Xcto

5311701

711rm

1X3x

51~(1

(10X131(11)1t 11)X

ylpoduzu no)

5co319ic

'5330. 593('1r) Away.

`olt149x3
112 9 ayacoN Mg/pl./361D 13110111

Aco)cotoXo A3

ctoicoa

1113%

5961C A0103) 1113119A9

Arintood

111310
cbt

A0)13.0,

111171

591n.

5oome -cp

loinri/a,talAx. `51ark1i37c

(LOA11A1310A0)}1

yLstaomaik you rtoyyou A41

5c1n, 1101 114734,17311

A(10 1103 (101 a.0A9,50 SU,1 5731A.0113AL 1101

Am

131(131.0, e1.01671016%0193

throrkg

C101 11n731A1011 A3X6LL1tg.

It SomorhaX 501Alop9 A3 1632 5nX)1X)ig

Arstyou

dn.

A91(1.73 A3

Acoucpa*Ap 45161.ty0ut; 13

3g 73130,u1v 5(0100 413X3 50)

501,133910)331

a0a19i

7319A0A3k0a1C

591,o731it ID% 5oA311man3nno1Xyx x:I)nt (101 g 500311o1J

1---L

'IlIAXX
rtoi

Asia tica 4ct0r1ll,g

Fro?

.0139.10x3 Ariolusyphm Artok Acacctr) chi

119,11011 9 33 x0n2 it3 Atoncbouy 01 a 19 51A,A94Ay 1100C01DAD.0

C10101 5(!) /313 M-01 `AO))1.60.0X10X DA1

1101

(101L 5:933.

cn1

ALL1

eon

A1310,3111013

11AA903j1 -13AV

.molkoy Amorqk

`6Alax3

ALL

a1o1

104/030

cizei

'A.42:13

50iyouv.

91

1(3 -1(1)

`DX060).1 AMA-060Q
A1)iOV. A0g0Cb2 -101311
5X)13C1Y1(301:r1 A0A3110)469
,01311 A11.1.
AL,11
7)1A7301)X. A3 "13101010A11A.7319ACON Alts. a)3A 50Aaa0AD71r 5(p 51312(y) Acol A.com Col
3101 tha173% Tox 513 591 AC01 100,0j,A.0) 51370oic pax. 5F1og701g '501n0ottA0ar 9AX(IKA0)1 AC069119,1, 513

113%

61 ityp.npu 013A3A,3 173% an. laylDrld 111.11.0ATU

moi moxac,tol, Aravoyil. 1X3x, moonunaq `1111(113
5(p `Att4643 0131(1(3103 Alp 5101 193gDoit (101 5C031194 1312 M0136111CcL 173% -6303111
MOC,13A1A,111 71)1 73A3T10A31 vorm A(03. A0)30*u syalt ;t01 5 5D1A010.0311 1101 3101C MK
AC0

91311

ACOA11 AC01

501116(pAk 1DX

Am1A9X612 A3

9ig 01

13110.0X .50rt0113A4 00,1,

(106170X A0A101

CLOA31IOX,91113A9 511T1X(10.

51a 91 A01(10101

du 11011311E larictoXnN pax (1)4. ea19A.371 -99311

11A0 .111./3147011 11)% A01(10101 '4911063 '110 13 11 All 91 A0A31101(L0g vame (lox
scoRID)Dg 50,3E A91 131110.0X731/ 1)316 )06/31C 001 laTictONIAT 59au A91 J `771311973 A3 YJX91701311A, 5o111o0AA To%

`rallaactoug,

136.

ctoomx liacq 0 5o191o30

51p.om. mo191IAmo1c AOYMIC

013734

OZ

la

173it

3A170Cbl-A3 173x oiaA170Cb3

0,

701 Dlet91C /10.04,

5961( A91 A0A.0103e 9

ACOAll

701

pax

2nnx

513 Sctoi. on,g 5r)A..3r1

ACOA1DX9141

-aoig
OC

57)^11 d II Ig AC1 wo d II 6g sod moyyou pv aG olsanb

[MAR nid aluaumidtue eq oieped :l wo .d

aoloatii

to 5-al !Ku suds o plup ei 1IXX L

'S oppou i-npuuunu puniu nidtu!s oas
'n2oi e1el xe7OD g o elipen }oda.'
elpvilodau iS ap sosud amp a naJ2 ap -!idxa
'4EZI 0).P0d Ea /U can e-u lende 1-es 'pund E311.1010 El .pund
Rr '10

9g

50A0.04) -0193

'5CO3

:/sdpas

1.10W.13S 0.11SOU

OZ

x972 173 Atp.

www.dacoromanica.ro

MURAD II IMPRESOARA CONSTANTINOPOLE

230

10

15

20

25

30

XXVIII 2-3

2. Dup5 moartea lui Mahomed si a vizirului Baiazid, deoarece puterea

in stat a ajuns cu ajutorul romeilor in miinile sus-zisului Mustafa, dulceata prieteniei s-a schimbat in dusm5nie amarA, cind puterea in stat a
ajuns din nou in mina lui Murad ; si imp5ratul voind sa schimbe din nou
dusmgnia amar5 in dulce prietenie, trimite la Murad soli pe Paleolog Lahanas si Marcu Iagaris, bArbati de vita nobil5 si cu mintea ascutit5, ca sa
staruie si s5-1 conving5 pe Murad ca n-a fast de vin impAratul de ce s-a
intimplat, ci Baiazid, epitropul dornniei ; si el n-a voit s5 dea tinerii printi
in miinile impgratului, precum tat51 for ii ordonase prin testament lui
Baiazid, ci pe solii care ii cereau, i-a demis in chip neonorabil. Dar Murad,
pe solii amintiti, nici n-a vrut s5-i vad5 nici s5-i aud5, ci i-a tinut la o
parte sub paza cIteva zile, ping ce pi-a putut pregAti, de ce avea nevoie in
vederea r5zboiului in contra Constantinopolei, si atunci i-a trimis inapoi,
spunindu-le Mergeti si anuntati imparatului, ca eu viu acuma in grab5".
in putine zile adunindu-si toat5 armata, fiind fara de num5r asa-zicind
peste douA sute de mii, porneste asupra Constantinopolei.
3. Constantinopolitanii ins5 aveau grea banuial5 in contra lui Teologu
pi-pi ziceau in mintea for c5 a urzit viclesug in contra orasului, pentru ca
n-a fost el in solie ; caci Teologu era in legaturi strinse de mare prietenie
cu turcii conducatori si cu insusi sultanul. Imparatul Manuil vazind miscarea zgomotoas5 de nemultumire a multimii in contra lui Teologu, it trimite
pe acesta la Murad, chipurile sa trateze incheierea pAcii, cad Murad impresurase Constantinopolea si o blocase, ridicindu si corturile inauntru in
biserica Izvorului, aproape de zidurile orasului. MergInd Teologu si intrind
Ia Murad si la vizirii lui, s-a straduit mutt si a vorbit pentru pace, dar
n-a putut s5-1 induplece pe tiran sa-1 asculte, dup5 cum spun unii ; dup5

cum ins5 au banuit cei mai multi, a grait catre turc : Daca vei face cu
mine intelegerea cu jur5mint, ca en sa fiu guvernatorul si comandantul
Constantinopolei, eu iti voi preda-o". Unul insa din cei mai de incredere
ai lui a prins cu urechea aceste cuvinte ; si dupa ce s-a f5cut intelegerea,
ea in ziva in care are sa se dea rAzboiul, el cu oamenii lui Ia Poarta Izvorului ii va introduce pe turci inguntru, s-au inapoiat in capital5 ; si Teologu
2 : Paleolog Lahanas qi Marcu Iagaris : cp. G. Sfrantes, 1029 D
119, 23-120, 4) unde sint numiti alti soli care au fost arunca(i in
amintiti de Duca poate c5 au f5cut parte din alts solie, cAci se pare
Manuil II Paleolog a trimis mai multe solii la Murad II, spre a-1
gindul de cuoerire a Constantinopolei. Despre Marcu Iagaris vz. R.
Revue des etudes Byzantines". VII (1949), p. 175.
I.

3:

(G. Sfrantes
temnitA. Cei

ca imparatul
abate de la
Guilland, in

caci Murad impresurase Constantinopolea : e impresurarea din iunie 1422 ;

descrierea ei

ni s-a pastrat de la Joan Cananos, martor ocular care a luat parte la

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

XXVIII 2-3

2. Toil Maxolvit ovv 3ta@a66vTog xai Ilaytatilt roil p,soCctorrog xai

231
ii.E-

TaILECF6VTa to noiy[ta-ra Ev -r(1) uwoOkaivtt Movara951 otic cnivo@otilig T(.7)v 'PO)tem xai T6 frig cpatag y7tvxv etg Ex0@aV Tny.Qi.mg %0LITIVITIKog t(7.W 3way[terrow
naltiv ileraneo6v-ccov etc toy MOlVat xai Ogit.COV 6 Paciaelig to notQ6v 1.te-raPctke6V

nail/ sic yktric6, atMet ze6g toil 111coQicr CutoxptotaQtoug llcaatoX6yov TOv Actxaviiv xai Macixov 'EtyaQtv, Civbeag Oyevelg xai ovvetcr6g, -roc) naQaatiioai, Sul

183b

205.N/coy JOIDCV(7W, ott to 61111436VICG Tit) Movirr arx ?iv attta 6 paCraEilg, aXA: 6 1111ytatilt, 6 Taw nealth-rwv t fiyei,tovtag i7tt-rQoxtog xai ant ilpouxith Soiivat
Tic vcoyva iv xecK11. Tot; Oacraiwg, xaOthg iV8Lalli1X(.0g atQaTQE1I1EV 6 net* CCOT(.7W

Tip Haytatirr, ava erctitton tong attoirvtag aura AQ6C1PELg ani3141.11JEV. `0 SE Mco-

10

pat toi)g Oraivtag anoxotataetoug Ate Vex [tilts koikrat .00.11aag, nt@toeikrag
ainoig iv 62t.tyatg fiRiQatc, gcog oil anapttaat SuvriOetri to ow6g xQetav
TEOXERIXa %MT& frjg Ilaecog, TOTE eutiAmBEV etmlyr ;Ynayete, ecvayysiXate 'Grp
'Ev 6Xtycag SE ittiQatg 6.0@otaag Cinavra toil
Pacalei, Ott ilori EQX011M taxi)."
BTQCCTOV MUTO1i, inTEQ etcap.ov OVICE Einsiv, inEliELVM t(70V 6taxoolo3v xatit&ov, na-

to tits 1164(1)g

15

g`1,01.V.

3. Ot Si 110A.ITML MT& IOU' Oed.6you intsvOotiv %map, int6votav Xiyov-reg

iLtii Cupixicrilat aiyr6v iv tit aQEOPELQE Wimps 86A.ov %omit tits
TE6A.,E(Og rlv yap (bg int TO aleiziov cptAtxiog otaxetlievog avv tag emcriyoig TaiQ-

184b

%mg %at oiyv avrov Ta) fryeR6vi 6 OeoX6yog '0 Si (3aoasiig MavouV. Op6v Toy

20

iv yip, Ott Sta TO

toil" OZA.O'U %MT& toil OeoA.6you, atiLlet roirrov 2w6g toil M01.1Qat, Clog Sii0ev n@eofietiolov to tits et@fivig, rlv yap 6 Mo3Qicr JtEQLX111(1.600(g xai
.0-45Q143ov Ev E6(.9

xa@amboag trly 116Xtv, nil as airroii tag oxivag iv T(15 'MC!): iftg Thyylls EvSov,
nliatov toil tetxifug th5 nokaogt, 'EW..aeov SE 6 OeoXOyog xai irruxeov -LAI) MOUQat %at nag aeyuatavotg avrov xai now 7tetiviiv xai XaMiaag nEet riprlvris, O'int
(15; Tweg Xiyouatv
Cog S' of 36,EICITOt
bnioniewav, iXaTICrE nclOg toil Toiipxov, ihr. ,Et nothostg 110L Olivaiptag 469xaug toil EiVat E ?iQX0Vta 1(ai, irsteROva titg 1164cog, 46) 001, ta.15TTIV naga86ow. "
El; Si Tiov OTICITOTaTOW avtoil Zvoracrftel.g to Aey6p.eva xai elocka6vng

iEuVi101 7CEZOML ItatcutELOTI Toy TiTavvov,

ky 'Cf:]

7COXEL IIETa TO notivat Tag CrUrafp(Mg, On Tint i11.1.400LV iV ij !Ana. yeviaat

15 iznexetva Bek: enexet P

-cavaav Bek: inton-mucrav P.

26 notaat xatonatftii P: xatanatftil mallow. Bull II 27 iircthn-

ap5rare ; (vz. In ed. Georgios Phrantzes, Bonn, p. 457-479 ;) cp. G. Sfrantes, 1029

D si L. Chalc., II, 7, 14-22, 10,9-14 0 11, 21-12,10 si G. Sfrantes, I, 94, 10-15

si 120, 5-15.
in biserica Izvorului: e biserica inchinat5 Maicii Domnului cu
atributul : Izvorul tama'duirilor cel de viata primitor" it tcoo6Ozog nriyil. Biserica
era asezath afar de zidul eel mare, azi Valucli, aproape 1de Poarta Silivriei, numita
pi Poarta Izvorului, a treia poarta mare de la sud spre nord, Ca la 2 km departe

de malul math de Marmara ; vz.X6.mc -aim? xeQuo.i.wv TEL7,6)v ti's Reaaturvi.xiigKovaTav-

-ctvounOkecog Harta zidurilor dinspre u scat ale Constantinopolei medievale ,de M.Is. Nope tiran : in inteles de usurpator al teritoriilor bizantine.
midis, Istambul, 1938.

Notiunea de tiran in limba veche greceasc5 nu implica notiunea de om crud, ci

usurpator ilegal al conducerii de stat, mai ales impotriva unei conduceri democrate.

www.dacoromanica.ro

de

25

PEDEPSIREA TRADATORULUI CORAX

232

to

a mers sl s-a prezentat la ImpArat, expunindu-i rezultatul soliei, acela insa

le-a spus oamenilor de afar lucrArile necredintei lui si cuvintele sale le-a
intarit cu oarecare dovezi. Cind Teologu a iesit din mAnastrie,
caci imavea atuncea locuinta in mAnastirea Maicii
paratul, bolnav si bAtrin,
Domnului Perivleptos, iar imparatul Ioan era ocupat cu m5surile de ap5rare a capitalei,
o parte din marii dreg-Mori si toti ostasii de origine
greco-latina, 1-au huiduit, improscindu-1 cu cuvinte de ocarA si batjocura.
Atunci imp5ratul auzind t5raboiul, a intrebat ce s-a IntImplat ; si omul
care a denuntat tradarea, a fost adus in fafa lui.
Imparatul voind s
molcomeasca multimea, a poruncit sa fie tinuti la o parte sub paza si
Teologu si denunt5torul, pentru ca a doua zi sa cerceteze adev5rul.
Moartea

trantorului

Corax Teologu.
15

20

25

30

XXVIII 4

4. Ostasii din Creta insa care st5teau de paz5 la Poarta

Imparateasca, cind au auzit vorbindu-se de tradare, au
alergat la impAratul, spunindu-i,

caci erau acesti soldati

din Creta totdeauna cu mare credinfa si cu o rivna dumnezeiasca pentru

locasurile sfintilor si pentru moastele for si pentru prestigiul ImpArAtesc
si i-au spus : Imparate, e o mare nedreptate, ca
al Constantinopolei ;
noi sa punem Constantinopolea mai presus de pgmintul ce ne-a nascut si
s fim cuprinsi de dorinfa sa ne v5rs5m si singele pentru capitala imp5rateasca, cei din partea locului insa si cei care se aleg cu marire de pe urma
ei, sa fie tradAtori ai dumnezeestilor taine si ai Maiestatii tale. Porunceste
deci sa ni-1 dea pe mina noastra pe Teologu si noi vom cerceta exact cele
ce se spun despre dInsul". Imparatul le-a rAspuns : Teams mi-e, ca nu
cumva omul din pizma sa ajunga in primejdie ; caci de as sti ca e hain
cu adevArat, in aceasta clips 1-as osindi la moartea cea mai de rusine.
Ridicati-1 deci voi si cercetati ; de e nevinovat, dati-i drumul, dacA-1 prin defi insa cu vinA, sa-si is pedeapsa". i 1-au luat pe Teologu si 1-au cercetat cu de-amanuntul si prin cazne si cu oarecare dovezi pe care, c5utind,
le-au descoperit in casa lui, felurite vase de aur si de argint si vesminte
fesute cu fir de aur si aratAri in scris pe care le f5cea in contra impAratului ; si lucrurile ii erau date din partea imparatului sa fie duse turcului, el
insa si le insusea ; si atunci ostasii din Creta 1 -au tirit prin strada cea
mare ping la Poarta ImpAr5teasc5 si acolo ii scot ochii in chip crud si Fara
mcindstirea Maicii Domnului Perivieptos : vz. XI, 4. Pacruoukix6v de origine

greco-latind : vz. XXIV, 2.

4 : Ostagi din Creta : Creta era atunci sub stapinire venetiana ; dar ostasii
originari de acolo care intrau in serviciul impAratului bizantin, erau de mare incredere gi foarte devotati.
de pazd la Poarta Impdreiteascd : aceste cuvinte par
s arate ca ostasii din Creta formau garda personals a imparatului. Dar mai incolo
spunindu-se, c pe Corax I-au tirit prin strada cea mare pins la Poarta Imparatease& de aici se vede ca e vorba de asa-numita Bacraixii Hari sau si 110.i

www.dacoromanica.ro

MAX:K.

svona

YiliaLSI YNIINVZI0-0D21111,

EEZ

b. 51.61 511,a,11 Lly9n 2?).3.ri AM1 00112./3 139.013 5c1ox6;tol5(1oi

rupoyaola
39
9
`59113
5o4.91(o30 170% ATX(11 61 1310,073g pax Son.arictoAkig vol. Ski
`51013013610 5o113)q 3103411A,A.9. Sioi (IO2 701. 16310 Stu 5/321011012 0.0103) 50A31-4010,11e
o `5o1'131(0u 593470 A?

101

X)19 A0Ialu1%31 M0,111 Am61.1(3g, 3g 9 Sokoyoae x,3 51.61 51.tAori

3101 0 Scpytolog A3 111 1.1Aori 5111 a01E31(016311 517tA3tt910 'pax ,Anay., 9

A9Ti0Az(

aria

A(0%10

All

51tAA9coi, 9 5(131(19D6} 0113y0X011 Soau 131 DX)arip.A.)? Sin `50/3)(010 2135 5063ri A(01
mo1n.gX62 pax 01 A0X11(00110/4 A73102 d3110% A.7091.10 113X `(1010,20 513600. inx. 5roi6og101(

aioj,

531A.o3Xx

9 5c131(1lmog 570prtox70

(kip

A70D1L190103:

A91 AoaromIGAp AoAgrinoilAug

? 59aroDO mAnloohnoims
/tQl) (.4.3(9x) A91

'

10

Akiogoou

270X

DAD&

17311,

`(1010.73 DA:),

41

7311210

513 91. Am1(19nd 5111 .50131(011

6314 4.1
01E9. 5L1 5L6o9oa31(1ong io

MOTilt

17an.13

miogoou

501034310. `Act

lnx

MO1

alp

1.'u.1

bam

.31roo912 pox

Alta *A9a0)111.1

23

531A0g1N

/1430Cb 1643710 731111.6X

53x701(rtcb

513

31

1731{

a72A, 10

11YX

qSR

01

pax 531m3.09.0m2 u.
1/311035

1372

01.0110

vAarloorioxou9

e01

AILA3T113X/L3A.3 110X A13.0.010

cg

53A0001013

Aloao1196o3
GI clucoo

170X

A(IO A.01

`3134)39

10 01

00(13 A13

A0A.01(030

173X

3g

II

09913 -

A3TI `0011030
7323.6611100

an.

'1173113(3x co66D9D11

lux

)?ig

531An.o4A4.36 Aoo52,3 A3 Col lbX10 `0,01(1X) -910

721

nyup

lrox, 5o.ocb9o5A.Aq

-oliv

3g 1643X9 Anoog1g3 99rn0 aw. 5co31(1910

501c1/3

01326.00A3

6Z 5111 51qctr. 5111 514K11(1Dnd

.19141131

3101 10

51.1X11(1f0DEE 13'X3 5n..01

mittax
-loattcbo

--mbo

:ling 41 (vox (Ii Lotixtond 'd

aaua eta o vlaeod uI inmz aadsurp inuaop ap 'any pup law! 111 -1E3
Lp.mixrooll
plan 'aulagelA intioa ap isa-plou le 'plodounuelsuop apun puldaaul uip inioaas
gi as Eas.B !ninplud osawaeckul .zn aA.ouoa.51.1.3.4x pax X613 516i Dart 5onlou-m gun IQ
DID
N 'IT-LT.11E1s H61 .3D I `aa.avad amdvi3orloi 1.1012 `iadounuvlsuo)i ul " As Z ILIE
,,11111131-PZ 'VI SO61 'd '22,g

www.dacoromanica.ro

03

31136Vc A90 Ayircln

5co3ykrt.9 pax ..50T10motutmo? miclo 6)p., ? Antitayk3 Snot

:ling olnn d

531AX:Wy133 scodiax9

rooltkop pax mAnsbaoraX

cog

1103

iy1

'CLOD

A.041t030 pax 5131'4

SI

1101 1D66913XX3

.50100)ag,m2 13 a7?A `AO1DO0A2v4 110 A3

qrl '5oCou

`6xo9,o,j 9

italoorog A0X109

.610.13 "

A0/3X103113X 05192X1170 '60110A190,

aol .5cono.ong

la-joug ip.nx.

A01C23 A(LO

521An6cto 1t919.p 7018 51t1 a000cbco3y 5c03 5161 511y0.11 541

594311

A.0A.01(030

3g 5c131(1ond .o1nA15x3r9 TAH,"

Aomooyriu. 1DX 7019 Acoprilio 4Akom1 Ao2

Sm

39

A.01

mojao, Aonakionli pax, Stu 5101310110g

- 0,

A0A00,Cb 1L11340A1X 9

5ffi10 721131t

130 `513

1i1(9u

513 573613X AC07* A01

73A2 A1.00100070o101C

50/016X12 101 16310 75.(101C,101

523119.

Alorg

AOytt, A0130 531A0X3 5061C 1)1 1LA3T131 Ao-n. Acoplip 113X 513 101 AGAD 231( -

Aoimay 'Arlo

1111

3g

110913 AtL1 'AX)13041(12

A0115013

Aorinag Sain.oAR Chi Anotb_,I3ylong

51Licpai S31n,oX2

A311

`A0A3110A3A, 10

16330 5161 .57o19og0o10

1040,01(50105310

al rotrosma

A1103 5221'4 A.701111061C Aka A71(01j

9L

)pa.

3011.31/3X3

`A.01(X0

3g 1)91(1631 531M1 A?

51u. `5733oogoair
101/31

A01

01

AtpC206)31 cramatco. 31

A1,1.1

q9RI

BIZANTINII SCOT AL CONTRAPRETENDENT

234

XXVIII 5-6

mil5 ; caci asa i s-au scos ochii, incit nici urma n-a mai camas de pleoape
sau p!ele. AruncIndu -1 in temnitA, dupa trei zile a murit, casa lui ins5
plin5 de multe comori, i-au confiscat-o si i-au dat foc.
5

10

15

20

Turcirea Iui
Mihail Piles.

5. Auzind Murad de moartea lui Teologu si care a fost

cauza uciderii lui, s-a si miniat si i-a pArut si rAu ; si unii

i-au denuntat, precum ca nimeni altul nu este vinovat de uciderea lui
Corax decit Mihail Piles. CAci acest Piles era din Efes, grec prin nastere,
de credinta crestin, dupA stare fAcea parte din nobilimea acelui oras, dup5
meserie si functie era diac la curtea sultanului pentru scrisori grecesti si
arabe, la caracter si fapta netrebnic, destr5bAlat, desfrinat si mirsav de tot.
Fiind acesta atunci impreun5 cu tiranul, 1-au denuntat, spunind ca acest
Piles a scris atunci imp5ratului, cum Teologu are sa tradeze Constantinopolea si pe urma acestei informatii Corax a murit. Si 1-au legat i I-au
chinuit Fara mil5, caci era urit de toti ; mai apoi au aprins un foc mare si
1-au pus pe nenorocitul IMO el, intrebindu-1 daca vrea s se lepede de
credinta crestineascA, va fi scapat, iar daca nu, focul it va minca. Atunci
acest turc dup5 fapte Inca inainte de renegare, si-a renegat credinta si 1-au
taiat imprejur, purtindu-1 prin ulitele tirgului.
dupa destui ani, si-a pierdut sufletul, dindu-si sfirsitul in aceasta lege nenorocita.

6. ImpAratul Manuil Ins5 zacea bolnav in pat si in fiecare zi, asa-zicind vedea moartea dinaintea ochilor, totusi
nascoceste in contra lui Murad planul pe care vreau sa -1 istorisesc. Din
cei doi bAieti ai lui Mahomed, frati mai mici de-ai lui Murad, pe umil a
apucat s5-1 sugrume dup5 obiceiul scelerat care e in putere la ei; pe celAlalt
Alt contrapre-

tendent-Mustafa

25

3o

insa, care se chema tot Mustafa, cind tatal for a murit, unul din marii
dregatori ai tatalui sau cu numele Eliez avind functia de paharnic, in
limba turceasca spunindu-i-se siaraptar, 1-a furat si 1-a trecut in pArtile de
rasarit spre Paflagonia ; si impAratul trimite in taina scrisori catre siaraptarul Eliez, ca sa aducA baiatul la Brusa, si-i dA si o bun5 parte dintr-o
sum de bani aur, cu care s5 pl5teasc5 si s5 ridice o armat5 noun si s5-1
introduce pe b5iat in tara Bitiniei. Murad se silea cu d!strugerea si bornbardarea intAriturilor, ca sa is Constantinopolea. i dupa putine zile ii
vine un curler din cei repezi si-i anunta lui Murad, ca : Fratele tau a intrat in Brusa si c5 orasul 1 -a primit si 1-a aclamat sultan ; si din Brusa
plind de multe comori noXiw

.dricrotueOv yeuoucrav ne-am astepta la ao2L2LoC, fitaaueofy

dar putind fi interpretata i ca un acuzativ de referintd, am crezut ca e bine s5 ramin5
nesohimbat, precum e in manuscris.
6: cp. G. Sfrantes, 1030 AB (G. Sfrantes, I, 120, 15-121, 4) si L. Chalc., II.
12, 8-13, 15.

www.dacoromanica.ro

IIIAXX

9-9

59011 `9.91973

592

lil lx/ordo

A3

.g

Aouni

3q1.a1

A3

A01Co3s

ADDLED)[

mods' vNi.LNvzia-opdru

\OM] S

a 531A0Pt73

1ng,o3A173cb 40o073Gb3y1) It 5o173rio3g

Lioish. 51)36011, `34n6L31Lp

ALL1

ADM

0011273

01 ACLA1

-34153.3.Artorpri1tg

woortotA

Acartnolt.e.

loctoN

gEZ

A90

aw.

A01 40173490

5731:100X72

floik..91(930

inx

521

1:91173

LL

ctoi Roitod) LLO(nT1C1613 31 273x Liotputla pox 53411 Apxo-manu 5p

5011 901 ,00110 1101 50%7300)1 X00 ALL Scrap 23 Uri lepoku 0 -Strroll 50310 a9A.
`A.019:73 5q) 110 173

(bp.

11,01

,d)AA9a1t1 Am0g3an1c

5010309 ID%

`50A.A.9(

Aoup 53149,3'

A3A130.33.c70

a9N

5931w111 looms

A077/09

23

5731 5130.9611,

cau

V TTiD3 531M0.0
A01531,0{1

`A.071A701C

3g 1,trl 91 &lac

A1.1,XCLC1L

A010,01

.1373)4,47)11,73g

lux

`A.311001.cp A2

11,01

170%

A01

3191

cox,

11,01

59113rA1t1i
O?A.

AtA.

A3 111(1,73

A01

,10(011 01

AOCb17317-1AO A.13130LIA1U0

A3TI

41L81

5a9A9OX 3g -73x2

tbpyoolcv 50og 91

1900)1

ol

3101 an. ,1301n73

pox 41072%3070%

A0)

S011ox721)3x,

7013

toicp.

ACOX2

A13193

31( A0) 110TIOX63 73.1,

it 570-0.9.03 a1A1Q 3

70170%

OC,LIg

,06

Aka

91 ,2 'oyyp 9 pax 570c170waow -)ax?

11,.01

O1 A01X7CbC:b0 (1,01070 `51A,A.opck11c 0 59A3119A.31( 73173%

'`..13110,

A(TARI)

A3001.11D36731L

,0113y 591494736. 001 5961731C AC01073 513 A071 AC3A91D1A311

111311

Al

-7ayme

innorlo 41 A:11011L Awl `A.conmiloioX -0)9

3191 9 9air 5tLI 5(03D1tA6)? 50XaCIOLL 73113%

Aorrivagcbo A91 `AoinAyg, 17313V)99 )?unt 901

`rmxp. 901 `131-1X3hi r1ckrog-2 3g

ci31

531A.73o1'A7olog `Sco3y1tA.9

111 731A.0y0710 11,19191 1.11

59.310.opg let.a.omolv

A739n0170ox, 523 5001073

el.3 3(f1106

73-131t

,Thau a0423x3

170%

531410419470

CLIC AXY170%a

5Irrubll

Alp

5012.0

A0713131/531t 401033 531.A.731KL3ILTIOU

01/7.01.LAL5L.L 173%

41
g Da N

A(10

13 17313yr,toj

1DY. 531A33171.t100a3

`iniancto
5CLOA

70

A1yq11

5(1.3cMoolk.

drov, '510%1

.50,tiLdgTiD1e

112 5931,9 9

Scou 9 59A916930 13yy3Ti 1DAa0g0oU AlL1

Altki

`59A73119rioX Aka

TzniagoLunq

torrriltaA. 519x:1.7:n19u pox

MI, 50419713 A.3

'5019v-ikon

A01C0451

ALl1 A11AX31 173% OL

51n913 `59)31/91c

Aorm,3A.03 514,1

g.0 5D

3Cba, CLOD 50170Tiom, cn1 '1340., 91

.51),1(19.11 Alb

AnivoyA. `6913spor19 5)orknx oictIo pox 573070311, 513

):?.i

5oollou
4111

5.Lti 511,yoaDAp

901 -9A0

Aga Acoxonol

Ltori

zu..

5963r

SZ

9 s031Li973g 11,o1
'AinAoArotcboll 133.ct1c 5(909.6% 59cbral 59)11, 491 owarnorno 11(g
Alakg Ol A03g1731c A3 141 1tD9.01511 5701(73173 59a1L 491973 1D% X CL019Cto SOopi 03L 9.1( am.
0.3A0 ipo

pax

1n73111.0

541 57314a61,ia
A13031(

Alp

0.

A.01%31(03A

(LON

11041.11AD1DA07)1

movA.A.Dity era 19,50..0N

0aH at:9
L 021

170%

ACL0

01A7039314

1D% 17073913

01231(0X911,

01 DU A.9221

193:1021.c3y3 1Dx

A3

q al

h1xaDIL3

Siorioliodooxr2

11,o1

Ads 51DA11t0 A00 51na3111; 173133633 513 M01 o.min19avi1

.112
10

alp A0333

0,"

541

59cby3212

OU 5073y

13'94 'd Id) '13 6EZ :(gir2 91

A.

CLOD

9 57cbD19a92,\I

'WY. it73DILACbc1.3

5(.)/q

ling

II

8T

401013 50) .73A0T13A4

^.4101sP :d

www.dacoromanica.ro

ltD13 Wtt 3 A A3

A3th1Q031f9 '11n8

Iii
173%

OE

cIESI

MOARTEA IMPARATULUI MANUIL II PALEOLOG

236

:5

XXVIII 7-9

s-a ridicat cu siaraptarul Eliez si merge spre Nicea". Af lind Murad acestea
si luind aminte ca : Imparattil romeilor are si un al doilea Mustafa, pentru
ca eu sa am de indurat grele incercari", se lass de dusmanie, desface linia
de lupta si intariturile de asediu ce le punea la cale si constructiile de
stricat zidurile, da drumul ostirii Para de numar si insusi, lasindu-se de a
se niai razboi, s-a intors la Adrianopole.
Moartea

7. Imparatul Manuil insa zacea tragind de moarte

si,

avind un acces de paralizie, in trei zile si-a dat obstescul

sfirsit, cu adevarat un mare intelept si inzestrat cu
virtutea si de om bine chibzuit si o adevarata podoaba ; si a lasat imparatia fiului sau Joan, cel din urma imparat al romeilor si cel dintii intru
toate to ce priveste insusirile de imparat ce le avea.
lui Manuil II
Paleolog.

ao

15

:20

:25

8. Si a stat Murad cu ostile lui asupra Constantinopolei trei luni ;

dupa ce insa s-a ridicat si a ajuns la Adrianopole, vine dupa trei zile la
Galipoli si, trecind cu destula oaste pedestra si cu putini calareti, fara sa
stie nimeni unde merge, dupa un drum de o zi si o noapte, ajunge dimineata, intuneric fiind inca, la Nicea si le anunta dinainte paginilor sosirea sa. Si aceia facind iures in mijlocul orasului, portile sint deschise ;
si la rasaritul soarelui, Murad este adus inauntru si, gasind pe baiat, 1-a
sugrumat si pe sustinatorii lui i-a macelarit ; si era Mustafa ca de case
ani. Atunci cum 1-a vazut mort, a poruncit sa-1 clued la Brusa sl sa-1 inmorminteze alaturea de tatal lor. In anul acela au murit trei sultani
Mustafa : unul care era socotit mincinos de multi, altul fratele lui Murad
si celalalt urmasul lui Atin, pe care 1-a ucis Teneit, si imparatul romeilor Manuil.
Pregsatiri polltice si militare

:30

9. Dar Murad inapoindu-se la Adrianopole, nu inceta zi

ale lui Murad II. i noapte sa caute vreo pricina, ca sa se ridice asupra lui
Soli in si din Tineit. Ii anunta asadar spunindu-i : Stii invoiala ce ai
Tara Rominesca;
pace cu domnul facut-o cu mine ! Si daca vrei sa-mi fii prieten, trimite-mi
romin.
repede de tot pe feciorul tau, ea" am de gind sa trec peste
Istru. De altcum, ai sa fii trecut in rindurile nesupusilor mei si voi purcede fata de tine, cum va fi voia lui dumnezeu".
Si atunci Tineit i-a
raspuns : Fa ce-ti este voia, rezultatul insa las5-1 in seama lui dumnezeu".
7: un acces de paralizie : vz. G. Sfrantes, 1030 A (G. Sfrantes, I, 120, 20).
si-a dat obstescul sfirsit dupA G. Sfrantes, 1031, D. (G. Sfrantes, I, 124) la 21 iulie
1425.
loan, cel din urmci imparat: vz. XIX, 9.
8: antatoig paginilor, adica turcilor, necredinciosilor". asa Ca nu e nevoie de
schimbarea lui Bullialdus in ma-roi:g credinciosilor".
civatg?.),..cov rAsArind", de sub
Inteles fiX1.0.; soarele", ca nominativ absolut, foarte obisnuit la Duca ; vz. indice gra-

www.dacoromanica.ro

XXVIII 7-9

DUCAS

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

237

claCteCtg Ex Tfig EQ00011g WOV Tei) GlAnWITOIQ 'Dolt i)nayEi. Et; Tip, NL'AULGIV. "

Teta Raadov o MoveaT xat Ev v6) (30.A.Wv, (1); `O PautlEiig twv `PwRatcov
gzEi xat gTE@OV MOIXT6LIDEIV tou iveruat, 111E JtEiguattoOg," awtriaL Tip/ ge141V Y..01
FUEL Tag naeaTastg xat Tee; REAETcovivag inaXEig %at i7LEIt621,ELg %CIL SLOGOOLV 21:601V Tif7p ILL'UQL6,01,191.10.) areaTO:i xat abiOg etcpetg to 7Lo4aElv
igraVitFUEV EV Ti)

'Abetava.
7. '0 Si Paciasiig IVICIV0111)4 g%ELTO ta, 2o31.619141 TIVLOV, yEvOREvog naeanXrptTog xat iv Teiaiv il,LE(JaLs liniScoxE TO X@ELbV, tivrwg aopkaTog %at iVOleETO; Ev TE 6wgJ ocrUVTl xaL %06ILLOTTITL, xaTa?,,Etipag Tir {3aaaEtav To.) vi(i) aVtov

'Iwavvu, Tfw iiaTecup pwithi, Taw 'Poitialow xat acicbut) iv 3ta6L to Trig Paaaitag
gxorn toLWaaTa.

1Ct,

8. 'EnotioE yoin, 6 MOU(16T GiJV TOig 6T,OCLTEOR66LV IDCOT01.5 i7ECEVLO Tl; 1164(0g

[diva; Test; gEta Si tO lyEerililvaL xat Et6EWEiv iv tjl 'ASetavoi), [LET& TeEig
iae@ag gexErat

Ev Ka?awunOILEL xat nEeauag 6vv ixavio: 7IELX0,,) xat 641yo tg totTrOlg, tLVOS 11 ytvcbaxorrog no l 3TOQE'OETIaL, 81: iveig illizeovuOtou newt ETt, exo-

15

Tiag oiiang wOavEL Ntxatav xat neoariaatvEL trly EkEvaiv airroi3 tot; etniaToig.
Kat carrot OCIOit'V n011)6C(VTEg EV [Li6T) Tijg nOA.Ewg, etvotyovTca at IliJ(KEL %QC, elVQ-

TE2LX0)V, EtaryETaL 0 Moueax ivtOg %at E1/6.1V TOY IxEteaxa gAVLEV xat To J; cc6T011 int (Lama-nig IL6Ti6q94EV iTIV Si 6 MairaTayag thg iTayv 8. TOTE Lb g ELSE tO
noubtov TELITTIXOTOI, iXiA,E116EV gyELV avid iv Tr) Flealkm xai naeaSoir"vat,

TCp

Taww

189b,.

20

'Ev t4

ETEL iX,ELvod (Inillavov 'Wag eLeXTry0i MOUnaOa tot; noUoig 2,,EyOttEvog, liAlog 6 toll- MOlJeicT
(ISEA0g xat gTE@Og 6 toil 'Arils, Ov LiTtiV,TELVE TtIVEilt 5L61 13a6ilEOg TOW `Pwpatwv o MavoviiA,.

TaTICItOV T0i) 7t4AT9Og CCUT()V.

6TCTELSEg

ET; 6 xat TaCCO-TO

9. "0 Si MO1V&T i7MVEA15e0V iv 'ASelaVOUITOXEL 0OX i7t6UETO vuxTOg %at

ktieag iCIEUVO5V etwowilv TLVCE, (OaTE CLVTileOLL TO) TCLVEl'iT. MTiVUEL oily CLOTLI)

Xiywv Wag Tag avvOiptag,

Etc' 1,1,01,

GIWOOLJ. KUL EL I V POLAEL TOZ EiVUI

25

of

ept2Lov ip Ov, nippov poi toy GOV lifOV Laraziwg, Crri [ii2t.ACO 7TEQELV TOV '16Te0V.
Et b' ovv, g 60 MI SLaxei tevog 6vv Tag i[tolg avrix6oig x6Eycb, TO OnEe 0E4) 13011-

`O

XTITOV, Et; GE g16(C0."

TtlVailt ?OIiV eCTE/L,OLVOCTO 5,"0 60L POLATITOV, ACIaTIC, Tip, S' ecnixf3a6iv T'(71). OECD (acpsg."

11 gX0VTL scripsi: Excov P: sive fortase `noRaicov, xal nethTog... Excov scribendum II
14-15 1,11rEig P: inotoig Pi: laciico. Bull: cf et 243 v. 1511 16 ania-rotg P: ntatoig Bull 1117

18 dva-calaov Bull: clvatakov P1120 Ileoi)crti Bull: neon P1129 b' ovv P,
20 (et passim): be oi3 Bek
matical.

TED vizota mort" : poate

fi

cf. 257 v.

o constructio ad sensum in acord cu Mustafa ;

rsOvrixOg spre a fi in acord gramatical cu

si de aceea nu e nevoie de schimbat in

acutliov.

9 : am de gind sd tree peste Istru: fireste ca in contra Tarii Rominesti, Murad

aratind astfel importanta cea mare ce o dAdea astor fel de expeditii. Expeditiile tur-cesti peste Dun5re in contra Ungariei nu incepuser5 Inca.

www.dacoromanica.ro

3(/')

MURAD

238

10

15

20

25

30

II

IN DUSMANIE CU BIZANTINII

XXVIII 10-12

10. Mai trimite in anul acela calareti repezi in Tara Romineasca si in

Serbia, aratind proclarnarea sa. Si vin soli de pretutindeni cu urari de bine
la intrarea in domnie si de la despotul Serbiei si de la voievodul Tarii
Rominesti ; si a incheiat pace cu aceia.
11. Cu imparatul Joan insa nu era de loc cu putinta sa stea linistit,
ci era cuprins de o dusmanie neimpacata. Si cum in contra Constantinopolei n-a putut face nimie, si-a Indreptat &dul navalnic asupra partilor
Tesaliei si asupra intrarilor in Peloponez. Si trimitind spre tarmurile marii
de laStrimon osti destule, a blocat Tesalonicul si prada regiunea dimprejur;
intreprindea expeditii de jaf la Zituni si in imprejurime. La Zituni a fost
trimis guvernator atunci Cantacuzino Stravomitis, un barbat viteaz, daca
e nevoie sa-i spun barbat ; si facea multa paguba turcilor care locuiau in
acele parti si avea grija de siguranta cetAtii Zituni si a tarii dimprejur.

12. Dupa ce Murad si-a pregatit armata de rasarit, trimite general comandant pe unul cu numele Chalil, grec
prin nastere, tinind de sotie o sofa a amintitului Baiaz!d, pe care 1-a ucis
Tineit, cind era Inca impreuna cu Mustafa; si luind toate stile spre partile
Filadelfiei, nici Tineit nu s-a speriat de loc si, avind si el armata destula,
porneste si-i iese in cale lui Chalil in cimpia de la Thiatira. Si asezindu-si
corturile fata in fata la o departare ca de cinci stadii, dimineata rasung
trimbitele din arnindoud partite ; si dupa ce si-au asezat cetele de ostasi
in ordine de bataie, cel mai mic din feciorii lui Tineit, care era poreclit si
Curtis, ce se spune lup, intra cu scutierii lui si cu restul unitatii si a strabatut prin mijlocul liniei dusmane ca un mistret salbatic. Unitatile si legiunile lui Chalil dindu-se la o parte si facinduli loc, el a trecut prin
mijlocul lor, facind stricaciune putina. Chid Chalil a cunoscut lipsa lui de
stiinta si de mestesug in ale razboiului,
dat stile in putin loc ca la o
parte de drum si a poruncit sa-si ascunda fesurile albe fiecare ; caci el
banuia ca la Intoarcere Curtis va trece pe acelasi drum. Tineit ce-i drept,
sta.-tea pregatit, ca atunci cind Curtis o sa se intoarcA la coada ostirii, sa
Sfirsitul
lui Giinelyt.

10: CourttibEg
e derivat din
eusxliv
expeditia de prada" vz. XXIII, 7
inseamna cavalerie usoafa pentru expeditii de jaf ; vz. G. Moravcsik, II, 65, s.v. La
Duca e Ins vorba aci numai de calareti repezi ; olacari, care s5 anunte urcarea pe
tron a noului sultan.
soli de la voievodul Tarii Romine4i : e Dan II ; vz. XXIX,
pi

3 si 7.

11. Cu imparatul... linictit : totusi G. Sfrantes, 1030, CD noteszA ca la 22 februarie 1424 s-a incheiat pacea cu Murad II. Poate ea e aceeasi pace amintit5 in

Zituni : vz. XVIII, 2.

Cantacuzino Stravomitis: Cantacuzino Cirnul.
cinci... zece stadii : Stadion era o masurA antica" de lungime ; ea poate fi
socotit5 ca avind peste_,177,6m. Si istoricii bizantini, buni cunoscatori ai antichitatii
elene, par sa Intrebuinteze acest termen. Astfel Nichifor Gregoras, Istoria bizantina,
ed. Bonn, vol. I, p. 85,7 ne spune c5 insula Dafnusia, ast5zi Kefken de la rev5rsarea
XXIX, 1.
12 :

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO- BIZANTINA

239

10. ITEUEL 04 EV EX&I.V0d To) ETU et7LLVTtlba;

Ssotv0ow Tip/ eLV6QC1TIDLV

XXVIII 10-12

Ev Maxkc xat iv Esdna

atrot. 'Ecixorrat (im 11710XeLalk1101, narraDsv, neocca-

yoQs0ovng airr6.) Ta tag flyeftoviag eta6Sta xat (Ina toy SecrnOTTiv

EQPLag

xat

&Ho PE111308(XV BAuxtag i7COLTICrEV 015V EteTIVYIV 61./V inEivotg.

11. MET& Si Toii paauXicog 'Iwavvou oimc jv tO crin/oXov filisQcolliiVOLL, akk'

ETeETEV EZ1511TV CianovElov. `12g cri5v 01)X iibliVi1071 tL nel-gCCL 1LCCT6 rrls 116Ascog,
no); Ta hen Tirig OETTLALag TT1V OCTLTIV TOIL- voog etas xat nQOg Tag itiPoXag

190b

Tfig ITEXonovvii0ou. Kat iv Tag etitakoig TOig %Dia TOY ET111.1.0VCC, JLEILIPag OZV
ilLaVOL CLTEICCTEALLCCTIA NXELCIE IDECIDOCkOVI,XTIV xat to 7CEEIL

EASikaTEL tO ZTITIAVLOV

xat to ItEE4 EX015(16EVE. THv Si TOTE EV ZTII01./VIV r& zi; et; intaTEILDIV Kavraxou-

10

-c111/0; 0 ETQCO011inTig, OivScoccg yevvalog, Et nil Itcasi,v airrOv CivSpa, notipas. [tsrikrp, trillictv iV NEI:VOL; Tag iiQEO.L Tag larromairwrag Taxmatic ;tat 7TECILETWJV
Ctacpal6g Ta 1LEQL rov ZTIT01/14,011 xat TO noMlvtov.
12. 'ETotitt:tuag TOv Tfig itbag at iron 74.7tEL CIT@CLTeLeZTIV OV41.11T1 XaXikiv

Ttva, `Po4tai.ov rdS yivEt,

ya[t.13Q0v

Ov &nix-UWE TtIVOLl'IT ET1

(7/11

in' Ccoslcal TOO' AQ01,INTHAOVE1YOEVTO; Iltry101oiry Tc11 Moucrrayol xat brl Aa(3(bv Tag Stiv6.-

15

fist; &thou; neOg to Rgeri (I) tkaSzAxpetag, 0 Si 'nil/edit TO naelinaV i1 SsiXiiiiv,

Exow aTopurov ixavev scat airrOg, E Epxerav xat 711001/7031VTITC -ref) Xcalk iv T0) xeolt.nw Ti0v GuaTEkKov. Kat TEvT6accv-reg an' eLATIAACOV tiVTL%ell, el7LX0VTE; Cbg ()ti-

bia agILTE, newt craktiyywv iariciavitov ailLpOTAICOV T.-6V REQ(01, xat navrow i1/00-

20

tvo)c TCLULVTOTV tag cpalayyag, 0 vsWTEQog Taw ticTov airroii, 6g %at Ko4Trig ilt0)-

V011gETO, og UysTat, A.Oltog, dawn crOv Tot; CconthocpOootg a0Toii xat TLIL Aout
I-6watt Itai, iv Iiimp Tfig notQaTecscog (OOICEQ vg CiyQtog Stif31. MI Si TCrypaTa xat
of hysioveg xov X&.t? na@axcoQilaavisg xat TiOnov SOrrsg, t,(3T, piny OXiyriv

trptav notifrag.

'0

Si XaXiX siSeog tO eursxvov airroi5 %at aCITE:06,TEUTOV flET411TTIO.E

're( aTeaTE4tara iv OXiy(p Tong? eug Ev 7114/680,) xat NgXEUDE Tag AFIIILLI; 140,1./nTelag
int01(017RTELV TOV %CI:01VDC, 1/710ACCI36V, Ott O K0150Tig EV inTOUTEIOCp11 naltv Thy Cal-

Till/ 0Sov StaPilmat. Tttveirrig ttiv TOTIDETO 7LCC@TITOLVD,DREVO;, epg, &ray O Koivrrig
2 nav-roftEv P 11 8 crieep.p.ova P11 11 crrGlauoulyng P 1 livo@ag P: &vile Bull: livbeog
Bek II 14 XcailXiv P 11 22 Og P: 6 Bek II 25 iticbc P: todyv Bull: vedendo I.

riului Sangarios, e la o depktare de o mie de stadii de la Constantinopole, ceea ce

ar fi 176 km. lar istoricul Gheorghe Acropolit, ed. A. Heisenberg (Teubner), p. 126,
20 ne spune ca Imparatul Teodor II Lascaris a facut cu oastea un mars forlat de
patru sute de stadii intr -o zi, ceea ce ar fi 70 km. Daca distantele arkate de Gregoras si Acropolit ar putea fi socotite prea marl, apoi L. Chalc., I,

173,

1 spunindu-ne

ca istmul de la Corint e de la o mare la alta de 42 de stadii, arat5 aceasta distant5

destul de exact, c5ci Intr-adevAr 154imea istmului e de vreo 7 km. Dup5 arkarea
lui Duca deci stile stateau feta in fatd la o depktare de vreun km una de alta,
iar Curtis, feciorul lui Gilneyt, a trecut pins la doi km dincolo de linia dusmang. Se
poate insa ca unii istorici bizantini, sub m'Astira antics stadion, s Inteleagg mila
bizantina', probabil aproape 11/2 km, ca si cei o mie de pao romani. Atunci taberele
erau la o departare de mai bine de 5 km, iar Curtis s-a indepartat mai bine de
10 km. In situatia data aceste cifre par mai potrivite.

www.dacoromanica.ro

191b

240

10

15

20

25

30

35

MURAD II IN RAZBOI CU TINEIT

XXVIII 12-13

porneasca si el in contra lui Chalil ; caci sa mearga pe urma lui Curtis,

se temea, ca nu cumva in oastea sa ramasa in tuna sa se produca oarecare
miscare si s piece de partea lui Chalil ; de aceea statea locului asteptind
pe Curtis. Curtis insa trufindu-se si semetindu-se de-a calare si cu ceilalti ostasi tovarasi de lupta, intirzia sa se intoarca ; si dupa ce a str5batut un drum pins la zece stadii si pe cei ce i-au iesit in cale, i-a ucis,
s-a intors de-a dreptul pe aceeasi cafe pe care o strabatuse. Si zarind intr-un loc deschis ostasi multi si rasunet de muzica si steaguri asemenea

cu ale tatalui sau, a crezut ca tat51 sau din urma 1-a pus pe fuga pe
Chalil. Cind s-a apropiat de loc si a vazut ca sint inamici, a tutors frinele si, gonind calea intoarsa, fugea, ce-i drept, ca un lepure, dar era urmarit de ostasi repezi la drum, de ai putea spune, de clini ce zboara prin
vazduh. Tineit era insa foarte necajit de intirzierea lui atit de mare. Si
in foarte putin timp a fost prins lupul si adus in fata lui Chalil. Iar Tineit and a aflat de prinderea feciorului sau, a luat calea intoarsa cu armata ce i-a ramas, si a trecut muntii pe la Smirna si locuri grele de strabatut, ping ce a ajuns la o cetate cu numele Ipsili ; cad si-o avea pregatita de mai inainte si inzestrata bine cu arme si ostasi tineri si provizii
de tot felul. Si era asezata aceasta cetatuie intr-un golf la mare pe tarmul Ioniei, in fata insulei Samos, pe un promontoriu induntrul marii. Si
s-a adapostit acolo.
13. Chalil insa trimite pe feciorul lui, Curtis, legat in lanturi la sultan in Adrianopole ca o frumoas5 trufanda din recolta Tineit. Iar sultanul
Murad II trimite pe acesta in lanturi cu unchiul sau Chamza, de care s-a
vorbit mai inainte, la Galipoli si, legindu-i la miini si punindu-i in catuse,
i-a aruncat in temnita din turnul cetAtii. Chalil insa trecind peste riul
Ermon, a venit la Nimfeon si, de acolo ridictndu -se, a venit la Efes ; si pe
toti marii dregatori si pe cei din servicii publice i-a incredintat ea sint
liberi de orice vina, si a primit incredintarea for Si le-a fagaduit sa le dea
tainul si locul si cinstea fiecaruia. Insusi scrie si trimite sultanului stire
despre toate cite s-au intimplat. Murad cum a auzit de fuga lui Tineit si
de isprava cu feciorul lui facuta de Chalil, i-a dat lui Chalil guvernarea
provinciei, tar in locul lui trimite pe Chamza care era fratele sotiei lui
Chalil si al lui Baiazid care a fost ucis de Tineit in zilele lui Mustafa, ca
sa pazeasca bine din toate partile cetatea Ipsili si s-o impresoare cu razboi si sa is seama cu grija, ca Tineit sa nu-i scape. Acela insa vazindu-se
cu numele Ipsili: adica Cetatea

Inapt. 'Yam

inovopat6p.svev se subinlelege nokizvLov

_v xdosey uvt, Niiiicpottov inovouat6-

e un nominativ obinuit la Duca ; cp. XXX, 5:

p,svovintr-o cetate cu numele Nimfeon".

13: s-a vorbit mat inainte: vz. XXV. 10 gi XXVI, I.

www.dacoromanica.ro

svpna

IIIAXX
1141361o3A3113 513

0113g0G4 'aDA,

1/1210ISI VNIINVZIE1-002IIIL

All 'Amil3o9,o

L,LiI

LIM

5011113 3

11.0)041A.DAMO

.yroox

dn.

pax 591(173 Amm 9,01 quactoN 5p A9.1. Acntioy

pax A1Dfocit0 513 A91 .yrylax in% vig 02(101 12,0 311-

A3014142

50311

oloMng

A910610 pailtA?A. 511

3191 13%

Tfiz

O. 3g

0113,11%31 moxogooOic A01 AlL169,0N

50A311903A03y7g pa% AcoX(003A.3

51-k1ac,131

61 Onaq

A49

pa% 5101 5,10x313 1no1ix13ri9 `5103.(pmaalo 3Artg9ad? .mocb?olo pa%

Am9310
13x38 A,0119ag 53091531C 1DX 5901 5191M01ADA.90 111cbirDi3% 53 014q IAg iaX?ri
tub 59ou Akt,1 'A:9134Lc13 ALL lig319? ,5om3x '6999 pox Aco32 A? 13A3cbri? (10.c91 361,0-

501(211

pa% AWA9Ao9

51101616o1c

AOXLL 173%

531311110 51310119 9,01

'max

110 0 sAurat 9019X) 3 A3f0I1L0 01731:91C0613 491

pa% `50o1oomA 112 2o 1011A10A314 'mop Sorlt?Oxo

5)?3..

scannt

901913

,A.3a09

573.09,A.Aff, A120 A91

57)144

ID%

&omit

5orr190200,ont9

OI

mompoy? 3Act3c4 A,94 50) 59coAny 013%m133 3g 901021 Am1 `Acoricogani 50) 101(13 `511
AC0110g0a33 MI,'AMA Oa 39 lja 343A1 pt? 113. 11,19op01 7b1Ae2 .3A1303Xo9,g3 5m A3
50% 119% 111,0303I1 (701 11103X Oa 39 11113A,152 ACN31i A4.1
(9k1169 A90 6,0413o,ll,t. 9

901 (Iola Amoy?? Spcboolo ACL0 col annoy `(910619 731 594511 ALIA. Aun.6971K 102 pa%
5a03.9gpag 5901L91 `A3A,1)4419 5CO3 2,0 roapAlulox A? eolAbrat `1A11 ItLyttch,A, -0A,ou?

(166

.A0A3119311 3X13 OvA 91(p3 A0A3T141316371311061C 1707E 5(101033 A0A3Ti91ylOCI101,1, A3 1073T1633

vox 5i0A, vwc inoxArnr acboai AFL 3g 91 AO1AX1y0IL 01901 A3 1A.3 6211/9% 511999163e
70173% AL,1

`AD]moi

iimoApp

ctool,LA

ctorl9K

AogA A3

gam? 519.

tte9r(111

'514,9991(704

A90 '13x3

N ICIT0X 13r(310 A91 A.919, 901910 Alliaa0N Aougooligio A? --mogn.y

Anaillt 50) Aliaarat? 901 907101334 11113A1IL 73% 'A1 O, ?g 5)26114)2

'ET O.
90A 59a1C A91

OZ

13/y?19 A01901 Ao11io32 721311I 9,01 90)30 (101973 `131113X A2 9 Sok9y -r,gcb
5no `A3oory4? A? u1 13yolt9,01tt3m ln% 531maolyrioagoo13X pa% 531m39lpgod1tg10
A0y3J3 59,01913 A.? (hi .0)A.,a9aL O. N Y1Y3X 5720319 AV DAaniaa,a A91i73103L in%
.1.9430)A1

AoindarktN Agagna A30,13-xy% 513091o? 513 A033tha .A301611 Frx. 501A701c 5rs1o1
59,0A910 p3% 51101 A3 3 511199,0 3m093 5131022: pax 303y2 901 10A13 Scloclagp 0=2
591Anic cLoyog 11aX 591973 5101973 013X93119, not 110A90(2 59A.3 a0199%3 91 A.olo?OlA,mo

523

pa% A91 AO1C91

133%

Alt1

moyy?A.Aran? 91A3IT

901 aifyl 9019,73 plg

'max

jAv

(10193

-Aktriu

701

5919v ?g 134a,k.

5E5 A3D(10%14 Aka

*3A31"i9A31

yroax
?g 13ra10
1101

110X 131C1i31r-

A73.0(0A0A3A,

A91

901

`A3131,01072

cmarbax 52

ALL

A131C3yd1a33s

11.1Vall

59th

91

'd

17737E

13413620mm? d

Jam

Avgx2

A13110X0 A111

II

5143.

A.tRImitA

ZI A0)190.33)2 d

d II 9g

II

^3013,<703

gI

VOX

111,73A1lj

3%(2g

51DO3Titai,

M3X1TI3y09C

13x1P1All1713
57:092D2 :Iing

ALL1

A91 0A9T13A,11

A&I,A9C1)

pa% Att.1

m02X6701s3

(In

59dpog3mma1 oat `loyox

596y3g70 39 901 '114791/U3H Ag 3993,1.963 11,3A11.1, A? 51701

nal

59a1C

All1C,ID

901 `odaoloctoll
11:1%

A13):3D0a3L

d II 91 A? 141x9 :Td vidns -n

13"3 93112 d II TE y3gnxlnn.nA.-

Ligg-

www.dacoromanica.ro

SZ

QE

SFIR$ITUL EMIRULUI TINEIT

242

10

15

20

25

30

35

XXVIII 14

la mare strimtoare, a plecat pe mare, caci avea in cetatea Ipsili trei vase
cu doua rinduri de lopeti si, urcindu-se in ele, a plutit spre marea Pamfiliei, punind in Ipsili pe frate-sau, Baiazid cu numele, conducator si indemnindu-1 sa alba grijA de cetatuie, pe cit ii va fi puterea ; cad avea
inauntru de toate, pregatite in to chipul indeajuns si arme si provizii s,i
lucruri trebuincioase de tot felul si soldati tineri foarte multi.
14. Insusi insa a plecat la Amorion si a anuntat sultanului din Iconion Caraman, ca vrea sa a:ba o intrevedere cu el, avind s se inteleaga
asupra unor chestiuni urgente; si acela i-a trimis Cloud sute de calareti si
Cu o parte din marii dregatori a luat hotarirea sa vina! Si galerele, Tineit
le-a trimis inapoi. Si avind amindoi o intrevedere si Tineit vorbindu-i mult,
sa vinA cu armata si sa-i ajute, Caraman nu s-a lasat induplecat, aducindu-i aminte de vrajmasiile de mai inainte din timpul lui Musulman, precum s-a arAtat mai sus. L-a lasat insa sa piece, dindu-i bani indeajuns si
500 de oameni intr-ajutor. Ridicindu-se de acolo, a plecat in jos cu cei cinci
sute de cAlareti si, trecind prin Salutaria, a coborit in Laodicea, si de acolo
urcind marele munte Tmolos, a coborit in Sardes si din Sardes la Nimfeon.

Acolo insa a taiat drumul, lasind soseaua de la dreapta si mergind prin

albia unui torent, a rAmas peste noapte intr-un sat numit Triaconta. Si in
ziva aceea trecInd peste muntii, asezati spre mare dinspre muntele Galesion, a ajuns pe la straja intii de noapte in fata cetatii Ipsili ; si pe neasteptate cu strigat si zgomot dind alarma de lupta, oastea de sub cetate
a fost batuta si unii fugeau, iar altii tineau piept. Si cetatuia deschizindu-si
portile in larg, au iesit cei dinauntru si unindu-se cu cei de afara, omorau
pe inamici. Cind insa s-a facut dimineata si armata s-a strins intr-un singur loc, i-au aruncat pe toti farA voia for in cetate si pe insusi Tir.eit ;
caci cei de afara erau peste cincizeci de mii ; cei dinautnru insa cu oamenii
lui Caraman abia o mie. Si Chamza vazind ca dinspre uscat n-are nici o
putere, caci era cetatuia foarte intarita si asezata pe un loc Malt, ii anunta
lui Murad, ca ei s se ing-rijeasca dinspre mare de corabii genoveze intrajutor ; caci, cit dinspre mare, era cetatea larg deschisa si toed asezarea
dinauntru se vedea de pe mare si toate erau descoperite. Si unul din genovezi, Persivas Palavicini dupa nume si porecla, pe care Murad it cunostea, s-a invoit cu sultanul sa mearga si sa is cetatea ; caci Adorno
nutrise de mai inainte. Si s-a dus in insula Chios si a inchiriat trei corabii
14: Caraman... din timpul lui Musulman : vz. XVIII, 9.

mai sus: vz. XVIII, 9 11.

numit Triaconta : adica Treizeci.

precum s-a arcitat

caci Adorno murise :

e Giovanni Adorno din Focea Mud care-1 trecuse pe Murad din Asia in Europa i-1
ajutase sa-si ocupe tronul parintesc, disputat de unchiul sail Mustafa pe care-1 ajuta
imparatul bizantin si pe care odinioarA 11 ajutase fara succes Mircea cel Batrin ;
vz. XXII 3; XXV 8 i XXVII 2-6.

www.dacoromanica.ro

111AXX

svpna

171

5arp7i1q noi
919

0,

170tx:020322

1.01

.5Ltsko10'+(n9L 3X13 (1)0,1 A3 ijia

131(1[3

11Lx)7b011

"11v923y two

itonTi(0ag

`A0A311190r%

01

`511170,1912

5919y

39

Asp9ty3 513

`5a0110xiL7ot1 A3103193

mprIoXiip .57)9289 .(93.ma

(101i?

'en

173%

aca ',L9Tiro99iow

A(94 A90

Aolooriv

(1019.73

5u,

Scp

173.A

573139A9 513

A230v

A77ilDy90
aorg

inx

Limpou

qA,152

701311

cb19ox `531A1091(nr? 01

1() AoqA3

173X

273m

Al1.1

lux

IL9

111907)

A3 611

-V173%

170%

A3{yytt173%

513

91

A30.,y1ti10x. 513 `5132670K

`M91131 5134372

59tht

AL11

513 A01601X A0A3li0A.316

IA1

.111tIL4A

lox

itic9613

Ao19.99):-.13

itolartoic 591

01

A9191) 59.99

cair AolDLytynd 5962

A0A311113%1313731[

01

531A36.362.3

A,colycloquq

A731157310.01tna

A3A1311I3

173%

A9.0 51o%1a311

,g A3013%3

5rpkity

M313130)1

701

11,01A0114

113ACLOq

7:)1

mt37123%
3 511.Acbp3

110%

oal

10 A3Ti

5n59,0, 4A70o7J131'omo

c1176I

AoRytt

19.0 15101 (11)'3 531A7)y11lict9 Sctoi 5a011m0itmc9,

noixolp ,591Ant910oto0 513

10% C101

yri g 5ctoet31i0r0
9 '5r4i1I70x 112

10% A91910 A91

.11t3A1M,

ALL

AxtoniT mow
AC01 j: AC011.0.0A3

S70aI,L %90 '139101

7012

`A0A31113% 139LAI.Lit

513 .A1313411,00

5(93r19Aa2 pax inoticatog 930 -

`A3

itolinthcq 5732po11
itord Sratup A3 (?11 (192Akyo1

Mkt

(5)?A.,

10, 591%3

701AmAt1n3.r. Ang7;or2Z 10 39 591A3 .21(97-1 io1''t2Z Acip 5101 9.01

ant

50.040(

AoAoy

213%

5962 ao.i. (urupril,

39

harii.; 1LA13X3
11x91(9Lth 5lu 591xa1

`A0A.9,3113.

ACIO,

001

0')A.11Xo70

CO1

A1l07)o1L MOA3110A3A.

59031g Alp.

111

le 39 ,biAo'horiginp

511A3110A3A.

5DoctilLu1

g -A391341L0

110%

573n9o31['701Q 39

311173

AC019Tik pax

'9 5ca91( mpnyoau .A39c0yLLw A34213upyc

,C6

0,01973

91O1

113%

591A

5910190%1312

91!,,,N 'Aogo 912 001 50%100 MIAL1(3 591WIA

Ano

Ayinn

5)912)310k 39 A3y13103 41.301)11t9

39 513945106 513 A0170d)119.1\1 13%He

52a1C

170x

273%

5cu01[1[9

5101 510100)031A31C 5101[1[2

131A071.9115j,

Arkomr

513 91913

A91

tly[1(1)L

111

5)31(13A.A.136ou

43)?4,

ATR3913

173%

9E61

A0)3A AU0113131(1C A9901A731[ All,a3%,01315731L 'All,A13%1

`A/313%1q073V A3#13%3 39 m2.57i)09 01 DA.pi

91,:)?

A3

5139L11073110%

3X13

ycy01C 5olux)1,ty7y a019,110 9L01

(1)1973 )?A70rx2 77i70T110Z

bl

Dacqu 703at19

701x1

9 miaboonm %90 1149131C3 51301AATIDAp Affil

challYtt

e0A319 101 /31/311A9151C `731A0 3E413'012

A3

niitoXdp pax

.AcortX2you

EVZ

.17013,61.0g n,01 10A.1(43603ACI,0 ,13Ti 9.0197 ID%

502

'A91113451331

113g-oy

rvylotA,

173% A.03101A701t A001315X 173%

17-r

(b1

39 A0160

5961[ A70110.60h011 `Ab11731(90,

ALL1

qv?Acid:

VI210ISI VNIINVZIEI-008112

)1

6p.,

ALL

70it13%31C3 iA001

aominixonx A0)(30,

6101 A01131(96119

1731S

A3 M1,9

(1),,

-01

10A1 7019

`1960,01A1.
5Lip.opyng mocoolyhtoolt 51311A 5V4100A33
91 Amarpoch 52) 59ou Arnavon Scittagx 113X 523 Asti aogn.,

.A0CIA%13901[12 AIAl A10.01:0000 10% 1?AiiO4, 101A91C .A.09(-1,3xpoic9

5ig N
001[3-

501-ha1A4 ml '11;laC10N 57?0296311 `11.2oriorto y1)il d2J 50nl11 Alt1

01303A11.9`A101.1i0A cla chilltIop nal A13oyn12 inx 3dn1(An: 01 lactoacb .Ao 9 aciA, -vc

son.ortog .13xipta313061[

gg

0,

33

Amm

gI 5131011 :d 5101ns2 :Td iDantici (Ins

qsdpos. A.LLID d : ALp. Ilfl

A3

ii

690171,A.

dix

1TJX

Zg AnD)p..girnm?

50it3rt9Dovo1ri

.7sduos

www.dacoromanica.ro

5701.0.

51o97913103,9

51361

d II 6g

513

oc

JOAN VHI PALEOLOG FACE PACE CU MURAD 11

244

10

15

20

25

30

35

XXIX 1-3

foarte marl si a venit pe mare la Ipsili. Cei dinauntru insa si cu Tineit,

cind au vazut corAbiile, a intrat frica in ei ; si ziva intii luptindu-se, si-au
dat seams ca in ziva urmatoare vor fi predati. C5ci in cursul acelei nopti,
cei 500 de oameni ai lui Caraman, deschizind portile cetatii, au fug-it ; si
unii au scapat cu viata, iar altii au fast taiati de cei de afara, caci turcii
caramanlii erau in mare dusmanie cu turcii osmanlii. Cind s-a facut dimineata si Tineit a vazut multimea nelinistita, s-a speriat ca nu cumva in
noaptea ce vine, sa fuga toti si sa-1 lase singur ; de aceea trimite pe unul
din oamenii sai la Chalil, caci in saptamina aceea el conducea razboiul in
contra cetatii, iar Chamza era dus la Efes. Ii anunt5 deci lui Chalil ca,
data -i va da lui Tineit asigurari, ca nu-1 omoar5, ci lasindu-1 in viatA, it
duce la Murad sau ii va da drumul, el iesind i se va preda
va rasa lui
orasul. Si Chalil 1-a asigurat cu juramint si Tineit a iesit cu frate-sau
Baiazid si i s-au inchinat lui Chalil. Si le-a dat for corturi si s-au adapostit in ele. Spre seara acum ins5 a venit Chamza si, and a aflat de la
cumnatu-sau ce s-a facut, a trimis patru gelati si i-au zdrobit capul in
somn, cad dormea dus din cauza multelor nopti nedormite. Asijderea si
lui Baiazid i-au taiat capul si feciorului sau si nepotilor si n-au crutat nici
copiii cei mici din neamul lui. Si capetele for le-au trimis in grabs la
Adrianopole la sultan. Atunci sultanul a trimis la Galipoli, de au taiat
capul celor inchisi acolo, adid lui Curtis si unchiului sau Chamza ; si asa
s-a sfirsit Tineit cu tot neamul lui.
.

XXIX. Imparatul loan a restabilit relatii de pace deplind

Puterea lui
Murad ti spore0e. cu Murad, dupd ce i-a dat orasele si satele asezate la marsoli cu urari
Tarn la .
gmea Marii Negre, afara de cetatile pe care nu le-a putut
domnul Tarn
Romine0.
lua cu armele, ca Mesemvria, Dercos si altele, apoi Zituni
cu celelalte regiuni ale Strimonului ; si dInd in fiecare an un tribut de
300 000 de aspri, avea, pe cit era posibil, pace.
2. Murad insa cum a vazut ca norocul si-a intors vesel fata catre el si

ca pe toti potrivnicii lui i-a facut sa dispara cu.totul si ca n-avea de cine

sa-i lie frica sau cine sa-i stea in tale, trece prin Tracia si a ajuns la
Brusa, si de acolo ridicIndu -se si trecind peste podul de la Lopadion, a
coborit la Pergam ; si de la Pergam a ajuns la Magnesia si din Magnesia la Smirna, la Thirea si Efes.
3. Si curgeau soli de la domnii dimprejur, ba si de la cei de departe.
Caci a trimis imparatul cu daruri foarte multe pe chit Luca Notara, intiiul
XXIX,

Zituni : vz. XVIII, 2. 2: cp. XVIII, 10.podui de la Lopadion vz.XXV, 9.

www.dacoromanica.ro

E-I

XIXX

SVD110

I V12101S VNIINVZHI-0311111

9f7g

5130A3riTime noe, 70111 511Drnpr6t t 1 Clykku 10 311 Aogq 1C19 C01 111n/t15.1
531A931 591 51191 .ADJY03,03w 123% 01 531A10ol1ri31 J.
tivpau ba?-rol 'AmontA. 112
(11 1311 1111T3 1701A0040g7aD1L >0 a91 ,cb 536gA20 1101 mininorT )pig Stu 571m&
511493)9 531An70A)2 5701 5Do(t4 rto), rtoolort `A0/lad) 10 A3TI '53141300V 10 3g -o%
531A31COXD1

731511IL

A(01

4(q2 Artoct a)p.

1311

(IS61

10A31113XD1 10 1101 191111611%

5(09011013

1101 '1731110. 5D150oll 39 suq1-10A3A. Arno? 9 1113A1IL A01 101(X0 -0*

in%
/ton311110O11l
`51aolidoth Ini 31011 11.1 11,09.011r3 111ta1 1x7A9,cb 531mpt 531A3cbp 110
101'3 Ak01 AC013%10 1101p
1A01 131('310 SOa3t Aca
091 50173,q A.Oni9yOU
) /1(31 (

701311

'lynx

93. Aoio(tood)

111.

ig10rtogd3

9 3g

TA.A13%3

574rbax

13 CopRcbac 'Am/lam 13c,tAlthi

ALL

,taoil. Col `yroox `5(2) 13 13.1:99 inapt

e01 y 11p0/11 C101 Ittri wroonnuag. .4.91cuo
Fro? mitco 5)3.01ta1n 1319 1010120 ml iloamix IL 1341131: Aom.y33 1nI3911.0ogname
.
IX ,ttta myor: 13623-v919a .0119.10 O. 39
59.og 5131,91u 45(1910913 13,61:ylt3 9

oi

rcox

(ill (bGby3gp riolccoa 11..stD1A1011 1D% MX:14A11X3D0o1C

AQD

1113m1L

Act0 5101T9 5701UX9

it

/170,0110,011(01

aolp

Ampri )?arns fun ctoogrbok

`59699
ODA. 50AP-1021110%

1021

vo% 1101 (10111 011p0 11 1D% M01

0,

5061 101 nA91-13111

570voct

1DX, ACOX139

5/41IDX

oio

runt 511

.M0/1.0A.13

am

XC,10

AC01

39 1Cpr1314

1101

`A.0)1113y%A.3

5134T131C

113

InactoN coilrt 1nx

'lynx

A3xcoga,,

4"3641'9 1V6t/4 IDx

5910310

5D1urao11p

pax

oil 5ffi1

c'02.

591331

Ut21,-1

DI. '7/IA3.011)61C

1(11(DX

A1D1

moTrilLg -D31.

-9103A110

'CLOX9.AAML

3.L(1.ry14u

SI

Alood313%

A111

01A70.013Cb3 1D% AC01 AC01111141

5111 5D3A3A 1011c1D 570jj 57p1670d33% itc1.0 A011fclD 131D3

%.3

110A

311

X 0 11.0A3T1(10111

ADD 1101C,ID AI11 A1100(b3%

/torlaxpn?

1341

it

A73

-D109V,
Aoliavpn? 57)1 -3%

max '13.vic1101

at

473-1-inx 1101 11013* .1101019

lux -qo

Oz

1961

5o01 it61(2131013 1313A1rx 9 .1.1,13m52

XIXX

0,

41t.
po93y Alp(it Ann mooloxix
5ct6x037 13x 'Elm 'Inn 01
UM.

al

5no9O31'. no.).
A73117

I.;

ti19.1 50611

11011,120

/1.01106DX

513 501(31 A391A7C4, 1D% %(10 3X3 A01

110V.

7J03U Atli. 111."460

nownrov

`913x0)9 9 91

311

4013

1,21,

13

ctorpoll

343103

5n70l111AniAl 513

5911701L 50,01

D1110.01,tg I6 A01 `131AD139,y(0%

.A3A0A4A. A302.3x12x 5)3691E9

A30.1(111D% 513

113%

Tx

A2,1 Anortc)3A.

orp 311 n0ri9A.,o3ll 5p -Ii/tA.DIAT

con?
N 511itoctiiK 523 0 Di/0(:1 DX
`Alt/tocirt
`AODDA.133ll

.Acip3Jya,,

g
ADO%

A0303ArIK 39

31310H 69k

41(01

5,16311:

A00/101i3At

`101691011)%01L73

5ct3VOng 1 M onv. V AIWA ADOD1OM

DM

1101

1D%

AC01

-7011

(1019D ODD3r1 DIA

9 AT1 :1P1lopv 0
d II 1. 1.00)0d) :d 1o(04.9,3d) ling II OT 21;t73Alt d II 17I 5203.1213 :1InEf 5noinn
gg A3330drigogiAT d : 5103adlitiDaw 11Rg II 9z 50noricAlp d ij LK 7,-.11)3X 01 :31011 9173x d II 'IC
Am-buxom :line n1.J3u .d

Sti

A01,19,0111,Z Alp) 5101 DE101( 51 510610X 1101 50A9TICI.613 173%

1' 1coct3Alto13 xp:rx 01 1011111111 0141743

5(10413

111'13y31

thl 5731 513y9E pa% '5xt1ig)% 570 A3X13

1ptun.oll
107 .49.o 14,411Angl2. hisOoy it
'11,X9ri Aolo `AplOgri3o3w

5013 5O'31 Amor972

Oz 311 `4300JA1 5(9
CLO1C,ID

Ica

59.3y1Dng A(10 51LAA90)L Sloolpoic moral:Trio%

7p131i (101 11?amix 5n.og

11

www.dacoromanica.ro

OE

VENETIENII OCUPA TESALONICUL

246

XXIX 4

lui sfetnic, de asemenea si Lazar, despotul Serbiei, ci si Dan, domnul

T5rii Rominesti, si stApinitorul Mitilinei si chiotii si rodienii, toti ca sA
aduc5 urki de bine. Si toti au primit Incredintare de la el si 1-au incredintat si pe dinsul, c5 au sa fie cu pace si plini de prietenie cu el si el cu
dinsii, cu exceptia venetienilor pentru motivul pe care yin s5-1 isterisesc
acum.

4 Despotul Andronic, cel de-al treilea fecior, dup5 imp5ratul Joan si dup5 Teodor, al imp5ratului Manuil,
avea domnia peste Tesalonic ; si el suferea greu, fiind epileptic. In timpul
cind Murad avea de lupt5, si anume Inca inainte de lupta in contra Constantinopolei, de cind Mustafa a iesit dhi Lemnos, Tesalonicul avea mereu de lupta si toate pasalele din Tesalia, Etolia, Fthia, Teba si de dincolo
de Ioanina, feciorii lui Avranez, si Turachan si ceilalti foarte multi II
apAsau
blocau. Nec5jiti tesalonicenii de zilnica nAvad5 a turcilor, nu
aveau nici o nadejde din alt parte; caci Constantinopolea ins5si suferea
grozave lovituri si nu putea scapa de ele ; si tesalonicenii sufereau de
foame din lips5 de cele necesare si atunci trimit, despotul mai vrind ma:
nevrind, citiva d n marii dreg5tori la venetieni cu propunerea ca ei sa le
predea Tesalonicul. Venetienii au primit cu placere vestea ; si s-au Invoit
sa -i apere si s-i aprovizioneze si s5 aduc5 orasul la bung stare si s5-1
schimbe Intr -o a doua Venetie ; si ei tesalonicenii s-au prins s5 Fe cu credintA in comunitatea venetienilor intocmai ca si cei ce s-au nascut si au
crescut in Venetia. Dupa incheierea tratatului, aduc pe zece trireme la Tesalonic un doge s141 instaleazA in oral si pe despotul Andronic it scot
afara. Si cele zece trireme, dup5 ce 1-au instalat pe noul doge, s-au intors la Beotia. De atunci s-au putut vedea multime de razboaie, pentru ca

Salonicul se preda
Venetiei, 1423.

10

15

20

25

turcii spuneau : Orasul acesta este al nostru ! Cad dad not nu 1' -am fi

30

adus la aceasta stare de sl5biciune, nu s-ar fi dat de partea voastra ". Si

in acest gind s-a incins o luptA aprg5 si turcii erau mai tari si tesalonicenii sufereau de foamete. Latinii ins5 se temeau cu nu cumva romeii impinsi de nevoie, sA fac5 rebeliune si sa aduc5 in oral pe turci, iar pe venetieni sa-i izgoneascA, Cad si mai inainte vreme orasul fusese al turcilor ; si au inceput sA mute familii nobile bizantine, pe unele in Eubeia,
26 Beotia P : Venetia I si Beli dar oz. ,si p. 268, 18 si

19.

3: Lazar : adic5 Stefan (1389-1427), feciorul lui Lazar vz. XXX, I dup5
obiceiul cronicarilor turci, Duca numeste si pe feciorul despotului Serbiei cu numele
tatAlui (Vezi si comentarul lui Bull. la Duca, ed. Bonn, p. 590).
Dan, domnut
Tara Rominesti : e Dan II, domnind cu intreruperi 1420-1431.
;

www.dacoromanica.ro

vraoisi

SVOIla

XIXX b

9v

5196(99 `51oltyou 5oiori0 1OX

A0.0

AIL 41,
.17

A.Q.0

AQ.0 (191C,LD 110%

501011

itcry -1or10X32
0, 51.11911939 `50x1A9ogity,

Sorph 592a rtoi

5015)3

Sluolung

51tAltr11N 51t1A.30c113 pox ioix

Aoduto 5131.0111 ,6101C C101013 1101I

9 5)3963yEE `Aorr13A4 9

'531A0C471 531A9ll
1DX 5nrod) 10103111

VNIIINVZIE1-002111I

A(L1)

ropc

AmAlAmocoi,

lop, pox

loAtaap

AoOrmArip

7013T1

0 m0X736a0j,

173X,

X:11

363Cb2

5(101.913A 7?131-1 `5LITI0g

A73o311139 AD113A3a
110A13 101911L

A3

513aLpai

H,"

51y0IL
XcLO

'A.31170

9,i LLX

10

AcLO

Ap

/363131'4

3x.

5p
1

13X

40.0.

173)1

1737L

A01 A.03A

.13X4591C9,

a 10%113A3

110

'AN=

5(011:031CO70

Akt1

ID% 1nD1k-un.3 hlA,1

A1y91c

10

101131t1A0100093()

ancom

5cl011t73 5(101

1; 69A.,

513

P3103 M3

1101

A.3

7019

11.13141109

531A13ALTILLIIN(L3

p an,

51m1;

j,`ACOX139.0

01A/0 50.01 ALO1

173X,

3 100.0A13

.10xan.oj,
%Q.() -13g3up

(1861

243

9g

inorikutoacb 031,513x
.513x1Aoin3D30 10 ?g
AlIXODL,L1OIL

A1i:145101AI)

`A.113(qC019 AIL 13)?A `173X 131061C-

moitailp A.cororimd, 531ono

-D1311

TI tiAloadv, :?sdlras 103AnaciNi :d rtomo159Nir, Ilna II LT 5r,tolipo :d 52019,70 Nag II 81

Inoperup :Nag ULns X D d II I' 10310)109 d Enauu I 70vi13A3a :Nag pas t2 d 69g slag
1X,

OZ

(1)1
14)

Smic 10 10:20110cL 531A34L1OCOX0A311)

a 511.071:113A3

1711341.3a

Dxn Atioi

A1043a1.0e3Itg. 1/3

AL119131 A730CL0A3.0.912

axa aurpi

al

91

Anly31,A,L
113'X

A1.0110A9913 A010.73 501A3

A001016334 10 cloxartoj, Aolacorijy? ?g

1pri

oi

timoagv

C101

10 513X1A0167391:130

ALOA3110h3j my Acol `Amx11,0Acto

53.01 `5ftoxor,toj, 5f1A1 ?g

511(011 AC01

173

10

57min, .A.3,t1ot31Lp

4A `10h311

030 -

Acodue

`5731.04

531AoX lagpvt?

Lstri

3g 10

linAorD030

*A.01{1A.06QA,Vc

1.1341.10

limoi;op

'MA It

3X13 AllX9T1

.frp_oriog 1DX Alb A1391 3101N 500111t1C `Acori?you 531A0AR

9.3.3q4

lominv
iDX

A?

173)4

111110A1OX AC01 El iglu Am,/

Aso3o 1orto1,32 Amutog A?

A1110103Cso

531A,70.0LLIXDADN

iolny

)?1(acti 19,

1DX 5)31A36L1LAA3 110X *5)31A3C4:51

A01

`ftoArttv

0 `ALLX1A0103993

A013yX31C12

ADD11'0111LX0E113Ti 110% 101(110

al

5(~1.1

030 )40 ,A363c13p31,

Aanoyrim a)g,
`AoopoxAmAp lon.orolo 53A11 AC01 ACO1A0X6)3 59au 5ctoi -3a
3101 010ILD39 It 591Aoi36L I inx Lsui 501Aola6L C101 0.091:3/31C-

(101

qL6I

4.a o 173x 0.511 5(x11

CIO' `196CORT

`5nor113e `5133vo1w

moxortoy

Aka Al1x1tov739p30 *531o1p0

10A3111n39 01A,343ACLO

Anjipo

1q

5LL1013 7p.139 13x

110)L

513X1A0y731) 7'01312A3 Aon.

173A

a ACOX113A3

AOU

ALLAAvoq vox AodoNoge

.A11X1A01039930 52 pox carg, ski

01L031? A03

10.5313 '1019131(10

AIA,1o73x3o7x Aogotb3 Aool

51y9ll

51A1

173%

A10X0393 C101 173A13 10110A10313

A01 /331(1013d

-01a)3.06 Aa 3Q 6:21 ehairix Mu 5111911

`5m3you X70 cr 0 .51301:03ion0w 3.0.1(1.q3
10

pox 50A91NT
pox `iolgod, 531moirp 11603 -

5co3y1ong `ylp-tomajk hl1

LLX1A01000 110% 31A191C 5

Imp

'5733083K

5101C,110 ALMS

573.531 (101)94.

5111911 5111

1,17g

LT 1a '8T

-b
:t

9 'do -I "01011D "II 'ET 93`17I-gg

'0 `satuuljS 'I '96 LI-91 0 'LEI vz--6
punf :3/Idapda udnp .1 "oiutp 'I 'HI 9 ualajns ap eldal t -do IS .0 salums
as -qns
'I VI asasnj- In -Jonaini '.p1zomg D-1 7"/ 'ZA 'MX .9
Acoduyoau
a2aialul 5oA9ax un Allen:won :}niosqe 13 'Leg :81-LI moyyp.raop ap saialniqns -.301161.

www.dacoromanica.ro

of

MUKAD II CUCERESTE TESALONICUL

248

XXIX 5

pe altele in Greta si allele in Venetia. Si pretextul plasmuit si pus in circulatie era c5 s-au rarit articolele de prima necesitate ca griu, orz, pastaioase, came si orice alte alimente ; ca sa se rareasca deci familiile, cei
5

10

15

mai de frunte sa se mute in alta parte din cauza acestei strimtorari si

mai pe urma, cu ajutorul lui dumnezeu, se vor intoarce inapoi. Si pe
foarte multi i-au dus incoace si incolo si pe multi i-au aruncat in fundul
marii ; pe altii ii chinuiau sub pretext de necredinta si pe cei ce au ramas, ii faceau sa sufere prin nenumarate vexatiuni. Dupa intoarcerea lui
Murad din Asia in Tracia, venetienii au trimis soli la el, cerind pace. El
lush' nu le-a dat nici un raspuns decit numai ca : Acest oras este din
strabuni al meu si bunicul meu Baiazid cu puterea in mina 1-a luat de la
romei. Daca ar fi romeii acei care 1-ar stapini, ar avea motiv s spuna:
E un facator de nedreptate ! Voi insa fiind latini veniti din Italia, ce pricing va aduce incoace ? Plecati, de vreti ! Daca nu, vin in graba". Si
s-au tutors solii far5 nici o isprava si au trimis in scris raspunsul la Venetia cu triremele de gard5, adica de paza.

5. La inceputul primaverii 'tusk Murad ridicindu-se din

Adrianopole, a venit la Seres si, acolo concentrindu-si arMurad II in 1430' mala de apus, i-a scris si lui Chamza sa is stile de rasarit si sa treaca strimtoarea, spre a veni in Tesalia. Impreunind amindoua
armatele, it trimite cu toate ostile la Tesalonic. Iar Murad petrecea la SeCucerirea

Salonicului de

20

res, imbuibindu-se de toate bunatatile de acolo ; caci it placeau ospetele, era

25

30

tin5r atunci, de vreo 25 de ani. Chamza a inconjurat Tesalonicul cu palisade si-1 batea zi de zi cu razboi ; si cei dinauntru fats de cei de afara
erau ca unul la o suta. wSi dupA ce a pregatit sc5ri si foarte multe masinarii de stricat zidurile si multe unelte de lupta, 1-a chemat pe Murad sa
vina sa inceapa razboiul. Si cei dinOuntru stateau, asteptind triremele de
la Venetia. Si Murad a venit si toate fusesera pregatite bine in vederea
razboiului ; Irma triremele nu soseau. Atunci Murad a dat de stire cu trimbita, spunind Tata, dau voua toate cite sint in orasul acesta : balrbati,
Atunci trimbifemei, copii, argint si our ; mie lasati-mi numai orasul".
tele si tobele au rasunat si scarile au fost puse ; caci ce puteau face cinci
sute, o mie sau doua mii de oameni intr-un oras atit de mare ?! Abia de
st5tea la zece metereze cite un arc greu ; si suindu-se pe scari, in aceeasi
venelienii au trimis soli: adica guvernatonul venetian din Salonic.
5 : uovov Thy miXtv Opt tupc-re cp. cu triv Se navy NEIN gwye 130-okopm din loan
Anagnostes ed. Bonn (impreuna cu Georgios Sfrantes) p. 517, 5, asa ca Duca
pare sa fi citit descrierea cuceririi Salonicului din 1430 scrisA de loan Anagnostes ;
arc greu: vz. XXIV, 11.
vz. si XXXIX, 20.

www.dacoromanica.ro

9037010 5R01
ARO

114371

v18cusi csiumvzis-onni,

svona

XIXX 9

0n90199

`Lyriooctp

oye

`1)1671D9 196x 1)3%

01 596E

110

A13136X 1013 '10140E0 4010

019 91 10901131512 ARO 5101 `509x10

13 11 .A07111)061

10 533..40k0.0071 1)71.342

SoiAtioAmoco 1131A0,00,3734DE3 4,0A)0AL413N ARO 5110101371C 39C2

'00079x

04110 'An411662
510 511013A7aGp

0, 39

x9.0

49x Rod
4017071

1193 10x 9

0419.1)1

la

.431)073

(601

.413037

51).91

3013%0%

39

50,016101.016%01112 50671

Sot

501trli7(

al'iu

AODI.L

womgp

5111

'5019451)0

'4919,0

0,

*g

304

32

013g 501

51311124(1,9
ARO

531A3,070ACI3
V10371

Amy

Soa)3

1LQ1)1A0ll 13119499

10110710U 20 '531A0031010A0.9

513110, 39

104111)IT

:3610 a043110

51)679)11)0

7q 541

at

511)6633 MOCku510113% 0011

60

sop.

0mA9

3)04=3, '3191

13)3

50(13%1310%

'00011 3191

01

41

A3

Iii

01y91C

'Am1A*
419739

Solq
lnx

3**
9

5701(1(o11

o1A70101

701

ipkow

13y971

Rinni

3713

*313d313

11

010

(011 :13

.911)i

ARD 511)1 19361p01

513

5n0d33

flu

3191

5701

01)0

'51969A9 '51))1009k

13vq9

X)110611

<<

Al

`nigmic

10(00(99 A91

541 .51113A3a
ro 51364161

11)3I

xclo

1rim919

01A9r

'A069A(59 .A999451

A0A911

Antobo
10l1(JX

in% 5131(o11310

7301

`5oilkurv0o .Ao)A.rt %tom"

3191 A01A001tn, /1AO

A3

oulp

sigatpal

loroXoig 536900
.010101

A3 -01

-1E3

TT `53140(13107)44.9
jori 407.13 :/sdvas 531A.0[131obAc19
A3Xi3 :d 531A0c131ormi1q
Aoxla mng 5314oR31o7An9 `1011 4tox1a 'PEI II SI 50109A. d II ZZ 10 SZ--,3 bA3 :d uW
manb culuap oueia onow Flood e auoiluledwoo ap manb :eloj e euad ago assoj oun -UO3
u4 Pap III 8Z 5rnAt d II 6Z 3113 :d 10)13 'IME1

www.dacoromanica.ro

900g

Tax A031 00X0111y% -31

513 501(90045A.)1

loll

1)

59143 5m 59611

51)x1)7111()

aorimu 5co1(m .010003%031DX Tux

AUX13 17)--2,7)d1c 10109m01A3E

5116071

c9

cla 100)Fq (1ol 'Ainty3

0A31i9x39q

3c161..1.,q 019 51.u1

.50119,

5D979I3V.0X)17)%

39904713

.Ampkv
6120 -Id)
O. 39 57T1nX

,,0
5013 ROE 3%

5(601

59011 '1003

ADDIS A9110%3

9 11)50m

1171101(15,3

Arnow n

AC,(23 AU

lot

SI

`70110797,0 01 41130%3*101t A0111131t011 .471,1A010011030 10

30

9661

541 '5(03999 341.0aA lnx

)31-1)0); -1)7
5(41 02 10% 109063E 491 A91110011 (101 4,131;L73 43 .7)177).3.130
'a0719 13r019. 401001 43 1119A01030030 ARD 5109911 Srol -9099

'0100E7190

-A01131(01L

Ami md,

53140 lnx oup `5131yr1ic 5)1

(1.ogm

5019'131(71 11)x

)i)oDu

1613Y.

-A4A4O13

519919601m1U9 X3

39 1060)A1 Al!,

(),

)pi

213a0TAI

Laqn -1,51131t

541 .5.4,xn7admo6pu

491 A910610

13x107t

531Aftol170

400911 .110 II," 507ou

11

$11
101%06E12 An(IL)U3 ALL 01016%01112 43 7)113A3a

0u001.6

.5R0770E A3

113%

5DI0.64tb13701(nA A3 loari-

5101,1,6(9X.00611 4f01 :3902 '3141o941)13A1 13 .30931000 23 9

53113C1))3813 ARO

0030

im4ainolc9, 491 11009N 7q sui 57019', 523

'Sioiiin Ay)?

moloxoup A3X9On11

12711,1,1%

m910ch961r

10%113A3f1

10

,ALIta() 4731113193

14x101371-

51119131 1071. 513 01 101131131311

Stu 50160X0A31.0

5ao' 5(9 59oiolup

.Aamopq )013 39 91

FL -09))
'50110 `11)0-4

A? 41,1415)I 5aoyy9 43 7)113A3E1

4311 523 "mmodcla 59.91 39

Soimayrpq

617Z

OE

SCHIMBARI DE DOMNI IN TARA ROMINEASCA

250

XXIX 6

ora s-au vazut inauntru si, deschizind o poart5, ca un roi de albine toata
armata a intrat inAuntru. Si grozavie stranie era de vAzut : bArbati sff fe5

10

15

20

mei cu tineri sf fecioare nevirstnice si copilasi, fiecare din c515reti tirind rinduri intregi cu miinile. Ei ins5 tiriti fiind, strigau numai vai ; sff cine sa
se indure de ei, nu era, nisi cine sa le intind5 o mina de ajutor. Un inceput
si semn r5u de nenorocirile ce aveau sa vina asupra capitalei impArAtesti.
Case le au fost golite, locasurile de inchinare pustiite, podoabele bisericilor,
sfintele odoare pe miinile pingAritorilor, fecioare alese in bratele desfrinatilor, femei nobile in miinile oamenilor de rind ; si toate nenorocirile, pen-

tru ce si cum si de ce ? Pentru pAcatele noastre ! Si intr-o singura zi s-a

fAcut desert un oras atIt de mare si a r5mas pustiu. Dar sultanul adunind
din satele si orasele dimprejur pe turd, i-a asezat locuitori cu femei si copii;
apoi a poruncit ca. dac5 din romei careva se va rascumpAra si-si va dobindi
libertatea, sa aiba voie sa vin si s5 locuiascA in acel oral. Din mangstiri
ceie mai bune, ale cAror faim5 a strgbAtut pretutindeni, le-au racut altare
ale religiei lor, afara de biserica marelui mucenic Dimitrie. Caci intrind
intr-insa, cu miinile sale a jertfit un berbec si si-a facut rug5ciunea ; apoi
a poruncit s5 rgmina in miinile crestinilor. Dar podoaba si a mormintulu
si a bisericii si a altarului, toate le-au jefuit turcii, lAsind numai peretii
goi. Si ridicindu-se de la, Tesalonic, a venit la Adrianopole. Jar peste putirt
timp, venetienii au trimis soli si au incheiat pace, de fried sA nu uiard
cumva si Eubeia.
Schimbari

25

6. In zilele acelea s-a sculat un fecior dintre ai lui Mir-

cea voievodul Tariff Rominesti ; Cad avea multi din flori,

de domni in
Tara Romineasca. traind in desfriu. Si s-a ridicat din Constantinopole, cad

petrecea acolo la palatul impgratului Joan in tinufa military si stAtea zi

de zi la sfat cu oameni mai tineri si indeminatici la lupte sff rebeliuni ;
cAci in timpul de atunci se g5seau si oarecare Romini la Constantinopole.
Si ei 1-au luat si au mers la o margine a TArii Rominesti sff acolo adunin6
8 : vz. V. Grecu, Istoricul bizantin Duca, in Anal. Acad. Rom., Mem. Sect.
ist.. seria III, vol. 29, p. 649-658.
6 : In zilele acelea: Cu cuvintele acestea, Duca introduce in cronica sa, indata
dupa" ce a istorisit cucerirea Salonicului, intimplata in 29 martie 1430
(vz. loan
Agnostes, in ed. Bonn al lui Georgios Sfrantes, p. 507, 3), pretioasele stiri ce ni
le dA din istoria T5rii Rominesti. Dar evenznentele ce ni le comunia, nu e numaidecit sa" se fi intimplat chiar in acelasi an, cAci cu alt prilej, Duca introduce in,
povestirea sa cu aceleasi cuvinte evenimenoe intiniplate inainte de case ani (vz. XXV,
8: In zilele acelea), asa incit cele ce ni le spune din trecutul nostru, au putut sA se
un fecior dintre
intimple si in acelasi an, dar *i citiva ani inainte sau dup5 1430.
ai lui Mircea: e Apaywaiog (vz. 8 si 10), adica Vlad Dracul (dup5 Duca deci a
domnit de pe la 1430), fecior din flori de-al lui Mircea cel Batrin ; vz. D. Onciul,
Din Istoria Rominilor, Bucuresti, 1909, p. 187 ; I. Minea, Vlad Dracul si vremea sa
extras din Cercet5ri istorice" IV, Iasi, 1928, p. 27-28 ; N. lorga, Istoria rominilor,

www.dacoromanica.ro

DUCAS : 1STORIA TURCO-BIZANTINA

XXIX 6

251

pay-mg obv toys xAiltatv airthaeOv irrOg EiTELITIOOLV %Olt CLVOLaVTEg iav as iv,

EtorlL. Kat Iv ibii,v EEvov Ticia.g

iiv8Qag xat yuvaixag airy viotg xat nacrilivotg licpfiXti %at (3QicpuMotc, Oetta0oi),;
Cog oltiivog ReAtaaeav 6i3Tag o ar@atog Ev-ros

6 xi:30.st; twv bUTECOV gX(OV iv XEQUIV gXXCOV. AOTOt Si TO dui 116vov ikx611Evot

ixQatov xat aim rlv 6 iAieov cr6Si 6 Oeiycov xiiQa Pori' 8itag. 'Anaexii xaxii xoti.
artatatog twv [tak6v-icov xaxibv iv Tfi pccai4voixon. 'Eyullvd)Orlaav ()Not, icrrumbTway vaot, ixxkno-tio'v Einwiltstat, xitp.ilAta tiQ6c EV xEqat ItttaQ6-ov, nacalivot
aquvai, iv Cepteataig etadmov, yirvaixig dyiveig EV xi@atv ayiv&w %at to narria
>taxa, ti xat noiig xat Sta Tt; & Tag klacIttag fitUT:W. 'Ev 1.LCE:1
OBIGa rl

TOGCCUTT)

015V ToigElct %EVLO-

7c6A.tg glAELVEV gerlliog. '0 Si iiyilicbv &Oval:rag ix tiov Tri@t

10

xweicov xat n6Aioov, iyxatoixoug TOkIXOUg GOV )111VOCLi, xat TEXVOLg xatiarriaiv,

xikiliaag,

El.

-rig

teav Ta.tatcov iayo@acrOitri %at E41/15EQCOLIsim,

iXETCO

15.8ELaV

TOO- WEIN xat otxijaat micktv iv a6rii trl ra5Xet. Tec bi taw 1.1.0VaYTTIOLCOV %pat- 201b
TOTEQa,

61, at

tlls a6-ribv 001Alittilr4.0'U. Kat yap Ev Clark)

qpii[tat narraxoii iXT1OTTOVTO, EROtTIGE 130.110Og

axstag 7tMIV toy Va. Of) TOO

[LEVD1XOLLaQVU@Og toy

EifiE Abcbv vat 'Haag x@tav Eva otxitaig xieaiv AQ06-1115CITO* Etta EXE4110.E
EIVUL Ev XECIOt.

-ECOV XCILOTLaVCOV. IIArly xat coy TOO- ta Tau x6aRov xat to

15

T017)

WW1)

xat TCOV alliTCOV Ciaavta of TOtii@XOL Evoocpigccrro, taxoug ROvov (ITivtic xEvoitg.

'Ana@ag 8' ix tiffs Chao-aXotherig

&iv iv 'A8@tavoint6Xit. MET' OiLtyov Si of

BEV&CLXOL tyczilavteg CCJEOXQLOLa11.01.1g, inobio-av EiprlVTiv cpoPoiltivot,

1.tfi mog OXi-

20

awn, xat Thy Eill3ouay.

6. 'Ev Si Talc ill.tiQatg ixcivcite iwicrOli tic T(.7)v vt&ov toy pETIPOSCE BACExiag MIX-rov itx6 yap nokAo6g vacruc aadyrcog ti6v. Kai Ccx69ag ix tfig Kcovaravrtvoint6Aicag, rlv yap ixEr. SiOtycov Ev TO) nOlAaTt(1) toy (3acraicog 'lioetvvoit iv
OTOCCTLCOTLX4) a)(1)1ATEL xat 01.1V6111AGOV Xa0EXOLCITTIV GOV VEGOTECIOLg

xoti, nclOg to ttet-

xtyot XOti, aVtaQTLX11 brufiEVotg Tiaav yap xoci BX.Ccxot Twig EOQLOXOREVOL iqi TOTE
xcapi7T iv Tri Kwvoictv-rtvov. Kat 81) Xot(36v-rig ccirrOv Otal)Ectotv iv Evt Cix@cp BAa-

4 Rxwv scripsi: gA.x.ov-rag P: forma de motica participii II 22-23 TO 13E1.(366a 13AaxEickg uilivrou P 11 26 LttEleiotg Bull: httocious P.

10-25 ; C. C. Giurescu, Istoria Rominilor, ed. 2-a, BuP. P. Panaitescu, Mircea cel Boitrin, Bucuresti, 1944,
p. 57-58 i Al. A. Vasilescu, Urmasii lui Mircea cel &Urfa ping la Vlad repes,
extras din Revista pentru istorie, arheologie si filologie" XV, Bucuresti, 1915,
p. 17-18, confundind Ins
pe AQayoiAtog cu Dan.
la palatal impdratului loan :

vol. IV, Bucuresfi,

1937, p.

curesti, 1937, vol. II,

p. 2-5 ;

e loan VIII Paleolog 1425-1448.

www.dacoromanica.ro

25,

252

SCIIIMBARI DE DOMNI IN TARA ROMINEASCA

XXIX 7-8

du-se destui, se adunau zi de zi si s-au facut o armata puternica. CAci era

neamul rominilor iubitor de dezbinari si-si indrepta cu usurinta gindul la
rasturnarea domnilor.
7. Caci voievod in timpul de atunci era un nepot de-al lui Mircea, feciorul fratelui, care se chema Dan. Si cind a aflat ca Mircea a murit,
acela insa se gasea cu Murad in expedifie in contra Constantinopolei si ca

unul ce era gata la orice fapta de razboi si insusi mergea cu turcii la

s-a strecurat pe ascuns in oral. Si dindu-se de cunoscut imparatului, lua parte la iesirile bizantinilor si savirsea fapte mari de vitejie
in contra turcilor. Si cind Murad s-a lasat de impresurat Constantinopolea
si n-a ajuns la ce nadajduia, ci si-a gresit scopul, atunci Dan s-a inchinat
imparatului si-i cerea slobozenie sa piece pe drumul cel mai drept acasa.
Imparatul dindu-i toata cinstea, 1-a urcat in una din cele mai mari copinda,
10

15

20

25

rabii si 1-a trimis pe Marea NeagrA la Cetatea Alba. Acolo boierii Tarii Rominesti ce se aflau, 1-au proclamat pe el domn si 1-au pus in domnia bunicului ski omorindu-1 pe feciorul din flori al lui Mircea. Cum s-a facut insa

domn a toata Tara Romineasca, a trimis soli la Murad, cautind sa-1 impace ; si s-a facut, caci era Murad bun din fire si blajin. Si dadea deci tributul cuvenit in fiecare an si avea liniste in orice privinta si Dan domnea peste Tara Romineasca.
8. Ci cuvintul sa mi, se intoarca acuma la Dragulios, caci asa se chema, pentru ca era rau si viclean in felul lui ; caci numele Dragulios se si
talmaceste cu rau si viclean. Purtind deci razboi cu Dan, i-a taiat capul
si a stat domn pe tronul tatalui sau. Murad insa cind a aflat de aceasta
fapia, s-a necajit rau ; caci el avea in mina alt frate al lui Dan si, voind
sa-1 puna pe el damn in locul fratelui lui ucis, 1-a trimis cu armata in Tara
Romineasca. Dragulios insa pornind razboi crincen in contra navalitoriCad era neamul rominilor iubitor 9.a.m,1.1 E o explicare vadit simplista *i neindestulatoare care a trecut apoi si la invatati umanisti ca Enea Silvio Picolomini; vz. I. Minea,
op. cit., p. 23 *i 25.
7: un nepot de-al lui Mircea : e Dan II (1420-1431 cu intreruperi) ; vz.
XXVIII, 10 si XXIX, 3 si operele citate la nota 6: un fecior dintre at lui Mircea.
Numele acestui nepot, Duca ni-I comunica in rindurile urmatoare atunci Dan s-a
inchinat imparatului, adica Iui Manuil II Paleolog (1391-1425) sau mai degraba
Iui loan VIII Paleolog care, tot cu titlul de imparat, ajuta pe parintele sat' batrin
la treburile domniei si care condusese apararea orasului impresurat de Murad II
cind a aflat cd Mircea a murit... ornorindu-1 pe feciorul din flori
vz. XXVIII, 3.

at lui Mircea: Lui Duca ii scapa aici informatia exacta. Mircea cel Batrin murise
la 1418: Murad II a impresurat Constantinopole in vara anului 1422. Intre timp

Dan II a mai stat pe tronul Tarii Rominesti, asa ca trebuie sa ii stiut de mai
inainte de moartea lui Mircea. In 1421 turcii aduc in Iocul -i pe Radu Praznaglava
si Dan se vede ca n-a putut obtine ajutorul lui Murad II care impresura Constantinopole, unde it va fi cautat dupa informatia lui Duca si atunci se strecoara in
.orasul impresurat, se distinge in lupta de apirare care e incununata de succes, si
cu ajutor bizantin igi ocu,pa din nou tronul ; *i boierii care 1-au proclamat din nou
domn, it ornoara pe Radu Praznaglava, feciorul din flori at lui Mircea, ceea ce

www.dacoromanica.ro

XXIX 7-8

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

253

-Ala; vetxF1 ab@oioilevteg ivavoi, TO xa0-5 ipepory fra101.0VTO vcci, accE41.13o1i) vvaCCU& eyEV8To. THV yap TO yivog Tuwv BVtxory elaikitaTOV %al neOg intPounccv
T6Jv fiyeliOvcov C)inov trly yv6.1ATry EimtVTITOV.

7. `0 yap 8614360ag T013 TOTE 19aLQ0i; intiwzcv &mink. tai.) MaAct, tag
exavog
aSEXcpoii, NSavou enovoaatogvov. MaDtbv ativ, Oti TIA.Orrix6 Marta;,
(.7.);
iv naStaycov
Tim
Tcu
Motvat,
OTE
iaTQCGTE1KIE
XaTa
Tii;
Haat);
vat
8e siTpf
eaTaEl, noAh.tou grOillOg Xai airrOg avv roi; TatieXOLg Seallcbv Etc gveSeavy EAakv Eloar0.(bv iv Trl TrOXEL. Kat i[Lcpavii noarag iautOv Teti Paaad iVIPX6to
(Yin, TO-E;

2021)

Twaai.oLg xai iiV8Qayecht vats T(7)1, TO'15QXGOV. 'Qg ovv 0 McoQk entifiti

tijg TIOXEcog r1 Tuxdw, 8 iv eA.7thfiV 171V, (Da' anoroxiiw T015 OX07t0i5, Xat 0 N86.vog
Jt@OOXIJACrag

T(1)

POIOLAEI

itSrit

10

eXE1P5E@LaV Xai, 080v Eiyhtav toil s )tfaET.v Etc ..r&

1bta. CO Paoikek qvA.on[tilaag Se xat Et; [day TWV aEyiarcov viCov Eiklaag gaTEL/LEV Cd/TOV emit toil NOV-M(0i) Haa..youg Elg TO 'Aon@Oxaarclov. 'Eva, Se 01, TIT;
BX0Ziag EiTIOXOREVOL dEIXOVTEg Ei1941CraV WOTOV co; fiyEaOva %at Et; Tip 7tanTriX1)V

ilyEp.oviaV

OCICEXaTiaTT)CraV,

XTELVC/VTEg TOv v&O.ov vtOv

T013 Malta. `Qg

15

S' iyevEto vivo; 3tharig Bkaxiag, gcrTELAEV Fig toy MCOOT CaroxEncrunCoug Eiprlvevawv aittOv vat gygvEto, Tlv yap xolotOg TO) flOEL xat il'ILEQ0c 0 Mcopar. TA5[boto yotiv nap' C5T01-3 TO vat' gtog tOwg xat ETIE JtaVTOLaV 6,VaJTCJOIV xat Tip/

Maxiav 0 NSavog ai)&riEuev.

8. 'AAA' Litalitco 1101 1,15V 0 A.Oyog Et; toy Aclayoato otito3 yap exaXEITo,
:Travoiipyog

Toig tQ67toLg 65v xai yap TO A@ayoatog Ovoika 7tOVTIQOg i@AT)IFFi1E-

TM- KOOTiialag 013V JTOAEROV [LET&

XilEolOg

20.

toil NS6vou eutgrE[tE trjv avtoil XECpaMIV %al

vij5 ilysttovtag roil ItaTQO; OL'UT013 XatiaTTI. '0 be MalleaT arbwv to 60-

Ra (3aQLog Ecps@ev EIXE ?a@ iv XEQUiA, C'EXAov aeleAcpOv toil NSavou xat,

Osig to8 vatUatiladi OlirchV flyEROVa aVti, T0i1 Tovaraerrog et8EAcpoii osdroll,

13ovATI-

into,

X61, airrOv 00v Surilat, iv BXaxEcc. '0 8i 4@ayoatog nOA.Eaov otE6,0Ov iyEi.pag
3 OTCWV P 11 4 136.66Sag P.

Cetatea Alba
pare ca s-a petrecut mai tirziu (vz. operele citate l.a nota 6).
Explicarea numelui cred ca ne-o da cel mai bine Constantin VII
'AcutoOxacreov.
Porfirogenitul care, vorbind despre ierwOxaerrea cetati fara stapin", nu parasite,

pustii", de la vaduTile Niprului, ne spume ca prima cetate e cea numita de Pc-

cenegi Alba", pentru ca pietrele apareau foarte albe" xacrrpov n@Erov to ovoRacrOgv

8Let TO Twig killoug autoii CPC(EVEal5aL xemaekoug

De administrando imperio, ed. Bonn, p. 167, 7 sau ed. Moravcsik-Jenkins, 37, 60.
llavoirrog rau si viclean : Duca explica astfel
8: Dragulios : adica Dracu.
gresit AonyoaLog sub impresia contemporanului sau Vlad Tepe (1456-1462), feciorul lui Vlad Dracul ; vz. N. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, vol. 1,
Gotha, 1908, p. 413, n. 1 si I. Minea, Vlad Dracut si vremea sa, p. 6, n. 2. -- alt frate
al lui Dan: .despre acest frate al lui Dan II vz. Al. A. Vasilescu, Urma.,sii lui Mircea
cel Batrin, p. 15, n. 11.

TWO TCO- V llattiVaXIA65 V 'ACUte0V

www.dacoromanica.ro

203b

VLAD DRACUL LA BRUSA

254

XXIX 9-10

lor, i-a pus pe fuga si pina la urma i-a nimicit si pe fratele lui Dan I-a
ucis si insusi a mostenit domnia.
Murad

11

9. In anul acela a venit un om de-ai lui Caraman

pi-i

spune lui Murad, ca intre caii aceluia e un cal din cei arabe ti in ce rive to isprava, statura, culoarea, proportia
madularelor si incheieturilor lui ca nici unul din citi cai sint crescuti si dresati bine si cu grija la arabi. Si pe Murad 1-a apucat pofta sa alba acel cal
si trimite pe unul din slujitorii lui de cinste pi-i cere calul ; Murad avea
se fazboiqte

cu Caraman.

nadejde sa-i dea calul la cea dintii vorba, de dragul prieteniei sau in
10

15

20

schimbul unui pret oarecare ; caci Murad era acela care mereu it hartuia si-I ameninta totdeauna, pentru Ca din timpul parintelui si al strabunilor sAi norocul a stat de partea lui si in contra tArii lui Caraman.
Si asa in multe feluri avea nadejde sa puna mina pe cal. Caraman ins
gindind dimpotriva, a raspuns slujitorului lui Murad : Poate stApinul
aratindu-i si calul cu degetul. Acela insa
tau sA incalece calul asta ?"
a raspuns : DacA poate sau nu po.ate, nu e de cAderea mea sa dau raspuns ; cad numai dinsul poate sa-ti raspunda ; mie Ins spune-mi rAspunsul care am sA-1 aduc domnului meu".
Iar Caraman a spus :

Anunta domnului tau, ca : Nu vei putea sta pe cal, deoarece e foarte

zburdalnic ; caci eu abia de pot pune piciorul in scara ; si de aceea nu
ti-I trimit". Cind a auzit Murad aceste vorbe, s-a catranit tare si, in
graba adunindu-si stile, a trecut strimtoarea si a sosit la Brusa, asteptind si acolo putin, pinA sa se adune si stile de rasarit.
10. Si Dragulios, voievodul Tarii Rominesti, care a fost
amintit de curind, a venit trecind .strimtoarea si intilnindu-se la Brusa cu sultanul Murad ; si inchinindu-i-se, i s-a supus si i-a fagaduit ca, atunci cind Murad o sA trebulasca sa treaca in Ungaria, el ii va
da vad, el va merge inainte pina la granitele Alamaniei si Rusiei. Murad
bucurIndu -se mult de aceste fagaduieli, 1-a pus sa stea la masa si sA bea
impreuna cu el si 1-a primit cu toata cinstea si cu daruri foarte multe pe
Vlad Dracul

25

51)

la Brusa.

el si pe tnsotitorii lui, cad erau peste trei sute ; si imbratisindu-1, 1 -a 1asat sa piece.
9: Caraman : adica un urmas dirt timpul lui Murad II (1421-1451) al lui
Caraman, intemeietorul sultanatului de la Iconion al turcilor caramanlii ; vz. XVIII,
9. L. Chalc., II, 20, 17 ii spune Caraman Alisurios, confundindu-1 cu Carrnian (vz.
G. Moravcsik, II, 68 s.v. 'Aicritpclog); ne mai spune ca Murad a pornit asupra lui, pentru
ca intre altele i-a gAsit gi vina, ca 1 -a ad5postit pe fratele salt mai mic si apoi 1-a
trimis la bizantini.

www.dacoromanica.ro

XXIX 9-10

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

255

with to5v inegiaivOrri0v, gtQEVE xat Et; TiAog iicgtvtae xca Tay ectieATOv roU
I\Tbavoi) gXTEIVE xal, auto; Tip/ ilysp.ovtav iXkli@OVORTICIC.

9. 'Ev ixEivit) 8i Tap: Era l'ik&EV Erg ix TC5v TOU KUQUOV eutayyacov TCp
MO1VOLT, On Ev TOT; Znnoig cdtov ga-riv Elg TOW 'AQaPixCov iJtJtOW Ev TE 1tQC(EL
Ev TE rl7clxta, Ev X@thROLTI, Ev taOrrirt, To5v [i&A,65v TE cat eit8Qcov Cog oi)8Etc. tc-ov

710le& nag NAQu'ipi vtairog xat in4icX(74 Teupoliivcov MIL 110(LEIEVOttEVOPV. `0 Mot,-

gat tri31, ekolbv Et; E7CLITU[LECCV TITO T,Junyu CrteUEL Eva raw itiitiov OcUTOlj 800Xciw
%at tTITEI 146V ITC1t0V, EXIgall o MO'lleetT with Tip/ atethrriv ilyyektav to15 SOUVai
toy 7,3t7t0V

XOLOLV

Tata;

'VI

CCVTOLX/Layfig Two;

ttivilliatog rlv yap 0 MOAVIT CcEi,

NOCOV xat EnCl7f11.6)V CUOTOV JraVTOTE, Ex 3TOCTQOOEV %al 71(31JOV EiYttrichg eliv with

10

trig itywovtag IOU Ka@CC1,1,6V. TOCC66E1 rotvvv vita nokkoiic T(1671011g T015 gxEiv
toy butov. '0 8E Klaeali&V to EVCCVTUX Cp@OVO5V el1tEkOy[ilaTO TCT)
QC(T

,415VCCTCEL 0 'die tog

0011

e7LLP71Va

TCp TAR.) Tamp ; "

80152,(0

roil MOU-

8ELXV1' UOV SCIXTUAO-

SEEXTGOc, xat TOv kutov. '0 8i ELTEV Et hvarai f1 0.8 80vatai, oint E tot ruy)(awl t1ly (1716XEILOLV 80f1V1:11

ankeivai ri to

airrOg yap 8rUvarcit, T0i)

CEVTUTCOXQUOilVat 60 t

Eot

'0 8i KlealACCV Err

'Avayyalov Tit) xue[4.) cfou, OTC 01) 8uvini %Okra!, iv rip Z7otip, ayiewxog
ithexcov i.thAug yap iyth Trly intPacriv tikrita xat Sra Toirto ov 1141.110) G01." "
be

ILLAX0V liVTCONEXQIVIIL

15

rip Xuetcp pn."

`0 bE MOIV&T OCX0'664a; too; 2,6-you; iaxiow0v01 %at, anoutifi to GTQUTEipOLTCC

avvayayibv wit neci6.sag -rev novktOv, et; ITE1015aCEV Cuptsieto xeixd, iii,x90v (IvaflEtVag, gwg xat to Ti; (Iva-to/Sig avvarthixii.
10. Kai, 0 IcQO lxpoi3 61T0Eig Aeayoatog, 0 13Ei(368ag B4axtag, gq70a0E

204b

20

bial3dig rOv itoe0p.Ov xat iv Trl TreaNyti TA.))(e0V Tip CciAllee:( MO'UOTL xat It100XU-

viicrag ciirrci) ints-thyri intocYzOag, OnOrav SErI TEEQiiacti 0 Moiveur Ev trl C'iyyQEQ,
wink. 8601 116Q0V, 111/Ta);" yEV11CFETIl1 ne0000nouig CixQt.g o@ix.ov 'AXU[taVillg TE wad

`Pwiliotc.

'0

be

111(0Q&T

eitycayagig gni, TOig inCOGXEMM, wad OVOTeactEOV %Ca, alp-

T6TTIV aurov noillaag xat May' cpaortp.iiaag xai, Sava, n2,E1,0-ra airrov TE xat TOlfl.;

Crin, air4, liaaV yap 11114

-roi)g

TQtaxocri,oug, xat OrnamittEvo; 611a1 GSV.

1-2 4168XcpOv -rob Norlvou scripsi: OGayoaLov et supra ad Savoy P: el fratello de

Danos I: ACcvou ift6E2t.Ov Bull 11 14 mix gpot Bull: oi)x gpi) P: oux 46v Bek11 22 13a1366ag

13kaxstag P11 23 Moueatt P: Mo-upat P, Bull.

pinci la granitele Alamaniei

10 : care a lost amintit de curind: vz.. 8 si 6.
Rusiei: adid ale Austro-Germaniei si Rusiei subcarpatice.

www.dacoromanica.ro

si

25

AIURAD II CERE SERBIA INTREAGA

256

XXIX 11XXX 1

11. Murad din Brusa a venit la Cotiaion si de acolo ridicindu-se, a intrat in hotarele lui Caraman si a cucerit don5
orase ; unul se cheama in limba turcilor Acsiari si celalalt Pegsiari ; si
orasul din urma era aproape de Iconion la o dep5rtare de dou5 zile de
drum. Atunci Caraman neavind ce face, trimite soli la el pe cei mai de
cinste din marii lui dregatori si bani destui si calul si-i da si cele dou5
orase care le luase, cu satele si cimpiile, numai s5 se intoara inapoi ; si
i-a trimis scrisori de rugaminte si soru-sa, c5ci Caraman era cumnat cu
Murad, tinind pe sora acestuia. Jar el 15sindu-se indoit prin rug5mintile
lor, a facut pace cu jur5mint si s-a intors.
Caraman
se supune.

to

Cererile lui

XXX. Dup5 ce a sosit la Adrianopole, a aflat ca despotul

Murad II fata de Serbiei, feciorul lui Lazar si fratele sofiei lui Baiazid, a
Serbia.

15

murit ; despre acesta a fost vorba in timpurile lui Baiazid,

anume Ilderim ; si Murad trimite soli la urmasul lui si-i cere Intreaga
Serbie. C5ci despotul care murise, nu avea mostenitor ; se savirsise din

viata f5r5 copii. Avea un nepot de sora, de la Mara, fata lui Lazar si
sora rAposatului Stefan ; era adica Gheorghe, feciorul lui Vulc, ginerele
lui Lazar. Vazind el solii, i-a cinstit cum trebuia, si luInd in seams apu20

25

30

caturile balaurului ea, daca a mincat si s-a sAturat, se va smeri putin,

de altcum, si Serbia si Bulgaria si locurile din parinti, toate deschizind
larg gura, le va inghiti, activeaza potrivit linprejurarilor si-i da in Casatoile pe fie-sa si partea cea mai mare din Serbia chipurile zestre, numai
sa incheie pace cu juramint. Iar numarul talantilor de our si argint, cine-1 va putea spune ? Trimite soli si-1 indupleca pe sultan si el trimite
pe Saritia, unul din viziri, sa peteascA fata si sa-i dea lui Gheorghe juramint si sa is si de la el incredintare. Si s-a intlinit Saritia cu despotul
Gheorghe si savirsind lucrarile logodnei, a venit inapoi. Cerind despotul
dezlegare sa construiasa pe malul Dun5rii o cetate, Murad i-a dat-o
si s-a trimis o hot5rire in scris si despotul a inceput sa zideasc5 Smederevo.
XXX, 1 : despotul Serbiei : e Stefan vz. XXIX, 3, feciorul lui Lazar (13721389), care a fost ucis in lupta de la Cosovo 1389 vz. III, 2 ; pe Stefan (13891427), mort fAr5 copii, 1-a urmat nepotu-sau de sora Gheorghe, feciorul cumnatului
sau Vulc Brancovici, ginerele lui Lazar. La Gheorghe Brancovici (1427-1456) trimite Murad II soli si Gheorghe da pe fie-sa Maria dupa el, spre a-1 molcomi.
a lost vorba : vz. IV, 1.
trimite soli oteuna Zutoxetcnaeioug cp. L. Chalc., II, 20,
7-17.
xai
ginerele : e Vulc si am astepta
yaufl@ob"
in acord
YetliPeos
Boaxot,
cu
Dar, pentru ea urma iar un genitiv, Duca a intercalat un
xai.
i a continuat cu nominativul. In genere, Duca nu prea tine acordul cazului la

www.dacoromanica.ro

XIXX

XXX-1

mac

Fr cL 39 1009N
4301y11013

impy

x.3 51.11

it 5101 510160 (101

D1r(11. A13,1

liNl1mvz00-0nn1

VI2101S1

5Ltoctooll 513

inx

.itnrinanyi

j, 4C0XI310

LGZ

A3013%3 102

A.0137?1110}1 `A.00113

5oA311no0oo13X 513191 `099

573
--DX

'Uri

13,

7)x313 .16o19A.3jj ALs ktg

51101 1,1,1070 59A43 'cloptoxL 2o9nDX31p 99.g moa31tt -A929 3191 9 Anrinonx
moY. 11 `monag 131y31D scau A01(31) 513003611 59,01 Sctoo31ori11n.3 moi Ac01A9X819
A191

ninriLtoX

(101((110

'clA13711 110%

431101A.

31?

`11501.0Xli It

r1.01 A0101,1 1rnt, 5701

octg '5131o1

'3)10.to

512

ACID

5101

91

`0)011C9 100.0y)319 pox -Dail

5190(0X nortoli
5nch 5)intuliyxnarnr 13, 1,3C11y39/2 0.011310 50451L 4A03.1333 Akt az?,k, 0 ATinaDyi 504111)31
3g 5130Yrinx 51701 xnanic A193911 A1011-313 A3911101E3 -13
tiCh13q10 1101 '19601N

5101119% 10% 5193.

C101 1ntlA,6b7361.0 513

cisco

0,

AttAllo

Sic:moo 1r01 'A.343611)31g,

A(3120

XXX mpo,ya N
1101

50111

(1,061n1017

5101 (101
(101f310
A(13ADO.

x3.

131o1(umn16gv,
pox 59ch13qminAct.A. (101

11A)31/1.1011

(l01

`510A96X

A0Z09919 `51101601916X011?
ACOX3

1311

Si.

01

A3

1.1131511I
A131

A.00111,

.Aorlonnabyx inx

173x.

Am2,nri 112 9 51,110193Q

A130)3102

*A1010633

Ant

Akt 1570A

A01

5061

`A391.091,91 1331,1131

'(r)A.3.kt

-019

a70A 0

51)3102 'A.391/1031(313 A3Z1a Act Astogxb13g7p

ax)A.

59o11kn.0 aooOnv pox fluby3g9 (101(313 0101

45o1kam3d 591(1 a.oxynog p3x. 59050)9A, *(1,01303V

`c9a9IAT SIAl

.110A9(I)

`57110533
0 SoLoy A3

A2

`i1.3/110#3112

`11.3.131/1,7311

91

-313
5noi
591 noi

5010^411,10131

ACNI

AQ,0

5ruionunaxoin2 inx 5noltriu `590.34D Scp 4A1,05X 170x. 731D% AC1OA, Acodny
591Aox96g `5Dpatt13 'uo p 4311 rtA9Gb in% 112.0360x A9oxyri `,n91301,ALCOA1311.131 13
`A(3.0 173% g633 Arq 10% A103(5)1A1110E1 110% 5901 59oxub7ou 5(103101 4(101(313 -A10141
101 ATATA '13011cbq pox 1oi3c1.31oriA70o11 4.91 A961ox pox. muc)gig chip itItl 001(33
71303110/1.0,0, 5p Am-1'9A. pox 91 Aolu-bylt 5050 Hu 57310533 513 reXioaic `70X91 no,orl
507x89A3 19010t1101 A1.31 ALLAL3A113 acismax 3g in% aojandlon mnimmoi itorfolol0 511
t11)1391,t1t1g 13100.13 50,0113701916X0102

1)3%

191100,j31C

401

.1A0113)1,13,

1/0%

131C1131:

A01

`Ann11.113133 7049 4001 AWQ131)130 (101 100(131911,Ali AIA,i Alia9% pox Dortaog 51toxo0

(3)1Aa(03d
11191.c9
c11 419

173%

A13d13y

Onic

itoicua 'Arrixodlop ATX(11AH

(b1kam3d vox 5,31:913)(31

(101 173911,110q074.10

hl..3.12a10 pax

A1t1 4(01

lartolC A01 A3

11.29,10102

111

moolot,,I.Ali oc1nt51
a1X7?

(101

'warp pox

sorifyiao 513

(1110

A3X(10939

A.1311y. 9

(11,31(310

Stt191939 Ol

Aq.)oag3113
Z1

OE

59,1)V9Dxlimak d

A09104 d

aq!zode p unueluoo

no

11

61 53-Anz983

p-vleuuuou

:1111E1

do

5n1m)x9as d

59.oicip

II

11

OZ

.9

AP :d

53xrAtchp

.9 no

531.42

Una 9g
11

d 'EN

nes A.3 Chal99% 1411 AMY)6119.N 31iOnTiOA,01t3 A.CIA d 'Egg tj ;a ttussed ?- upuffing :
tnwdsap lalmas eautdp3s uaouniu l alsad !lied um upaing
:JoHluviv/ ualuial
luuzp!sup n.quad inuquem JUI11L1@3" : '7A. 'XIX .6
oaojapaws :
AogoogoR
`uppuawas F,olpu valulao Is 'apluluci !eat nai2 u -Is 'pipuy tunoald apaio 'snPlellInEl

ET

tona

.pa

'twos

9g,

5)V1tiori3 thi -3q q90g

A.36111tmo1r, 5non.W

`5103dC30(1.70V

x11 0173

(171

-d .969

-LT Zs LT

www.dacoromanica.ro

NAVALA LUI MURAD IN TRANSILVANIA

258

XXX 2 3

Expeditia lui 2. Find acuma aproape vreme de vara, Murad porneste cu

Murad II i Vlad
iese
Dracul in Transil- armata in Ungaria, si, trecind Dunarea la Nicopole,
vania, 1438.
inainte Dragulios si intimpinindu-1 cu bucurie, 11 insoteste
5

to

15

20

cu armata sa pe Murad. Si ducindu-1 inguntru tale de patru zile, a aflat

locul pustiu ; caci ungurii aflind de navalirea lui Murad au stramutat satele si orasele mai mici. Si au calcat turcii mult pamint pustiu si n-au
cistigat nimic decit o cetate mica si aceea fara sa se astepte. Caci barbatii
iesisera s caute cele trebuincioase pentru trai si au ramas afara de oral ;
dimineata trecind turcii in graba pe acolo, au gasit portile deschise si au
intrat induntru, pentru ca nu era nimeni sa le stea impotriva ; dupa ce
insa au luat prada, au plecat mai departe. Venind pina la Zipinion,
acesta e unul din orasele stralucite ale Ungariei,
n-au indraznit sa se
apropie. Si locuitorii orasului, cautind salbatic la turci, se luptau piept la
piept, fara sa incuie portile, caci ramineau deschise ; si omorind multi
turci, au luat-o la goana inapoi, avind mereu pe Dragulios mergind Inaintea for ; caci Murad se temea sa nu i se intinda vreo cursa de Dragulios. Si ajungind la marginea Dunarii, au trecut-o. Si in timpul acela rege
era un copilas i nici regent nu era. Si cum au vazut indrazneala turcilor,
regina a pus pe unul din nobilii viteji mare domestic al armatei, un barbat indraznet si inimos si in ale razboiului, un al doilea Ahil sau Hector.
Murad

11

se cununa cu fata

despotului Serbiei,

3. Trecind Murad peste Dunare si ajungind la Adrianopole

.
.
trimite pe Sari is ca vatajel sa-i aduca rnireasa din Serbia.

Si venind, despotul 1-a primit cu toata cinstea, caci iarna

aceea fusese incoronat ; imparatul Joan adica trimitind pe Gheorghe Filantropinos cu insemnele, 1-a facut despot al Serbiei. Si a pornit vatajelul cu
mireasa, luind cu ei odoare nesfirsite si vesminte cusute cu fir de our ; si
1436.

25

ea a luat cu dInsa si pe cei doi frati ai ei; dupa ce au ajuns, au facut veselie mare si nunta ; si sultanul mai avea o sotie de mai inainte, pe lath
lui Spentiar, ci pe aceasta o dorea mai limit, hind frumoasa si la suflet sf
2: o cetate de tot mica: Sighisoara dupa Christian Engel care cunostea izvoare
I. Minea, Vlad Dracul si vremea sa, p. 12.
Zipinion :
rcora[toii Dundrii : Duca nu o data numeste Dunarea simplu
Sibiiu.
no-rap.65
rege : se intelege in Ungaria.
mare dofluviu vz. p. 259,21; 271,26; 273,11.
mestic al armatei: e Iancu de Hunedoara ; vz. XXXII, 1, unde i se spune protostrator. Marele domestic era generalul comandant al armatelor ; in timpul de marire
ale statului bizantin era un domestic de rasarit si altul de apus. In secolul 14 si
15 mareie domestic era a treia demnitate dupa despot la curtea bizantina ; vezi
Ahil si Hector : cei mai marl
Codin, De of ficiis, ed. Bonn, p. 7, 15 si 36, 19.
si mai viteji eroi din legenda razboiului Troadei.
3 : cu insemnele, l-a facut despot : Stirea lui Duca despre incoronarea de fmpAratul bizantin ca despot a craiului Serbiei e de toatA importanta. Domnul romin,
Mircea eel 13atrin, intre alte titluri, purta si titlul de despot. Si cred ca N. lorga,
sasesii contemporane ; vz.

www.dacoromanica.ro

XXX 2-3

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

2. '0 be AilovOit

259

ijbrl '041131.); I1pa.; iyyl)g Oii6T1; CITEXETEOEL EtZ O'Sywiav

xai nEciCioac Toy Acivouf3tv

St& rrlc NIXOAOAECOg, 011Varriii

TO'OTOV

AQayokiog

xai nth 7CE(111a1E1ag dicoTaodep.Evoc 6'61/ VT) OTQatql Caft01.1 01,1VOSE'iJEl TCI) MOINI6T.
Kai 0,01360a; ainew Evro; TETTOICROV r11lE,00311 3I0gEtaV, EZQEV g1:201110V toy Tonali

pabOvre; yap of 0i5yyQoc tip/ iotazuoiv -col; MCOQaT, E[IET01.4100tV Tag x(Op,ag xai
Ta fAIX116 7031.1XVITA. Kai XOCTEACETIlaaV 01 Toii@xoi yijv 7'0/air

,1?I'1110V,

r1 XECIbil-

&ark TI 70.0

EVO."; Ithar@OU 41)1.1."490TOCTOU xai auto nap' Ek4Lba. Oi 'yet@ EiVb0E;

Elf,E061'TE; Tail EITEIV Ta TWV Ovayxcciary x@etthOoi xai, p,sivavteg esw trig ROXECOZ.,

01 TaliQX01 Jr1001. naciaTEIEZOVTE; Ek0V Tag niaag avapytievag xai, EiciijkSov, Two;
tog OVTO:;

TO'1.;

CeVTUtaciaTaTTOVTOc A.af3OVTeg be Tiiv AEiccv isljE6ay. 'D.Oerv-reg SL

10

ZUTTIV101J, OTT] be TOIL lila rwv rEcacpaw.7)1, ItOAeow O'Syycliag,

ovx
irOAttlioav irc000Eyyloca. Oi no) itai bi ayotomOv 5TQOZ tong TOi/OX01.); (3A,evavieg
Xat WIT& GTOtia aV111.101T)04tEVOL, r1 xXeioarreg rag ni)Aag, ?ray yap IlvapylieVat, xai TWAA0i)::: TwV Toivmov cpovcioarreg, OnioScboAricrav gzovie; aEi Toy Aea-

207b

yoiatov n,00000notov itpol3f101 yap 0 Mcoo6r, Am.; ivetpa yevirai xai' aka

15

4157.91.

;UT& tou Af2a)(0112,.100. Kai ik0Ov-a; iv -Eli Otx-rli TOT/ norapo-ii eRiclotaay. "Hy
yOfQ TOO TOTE XalQaii git',; Peupaliov xai, (Dim Av 6 EJTLIQ07rEik011. `5.2c Eibov Toiruv.
rrly TOXIATIV TO-JV TaiviCalV, gall-16E1f rl

6irieva -aTiv yevvaicov gva [Ilya boo,kauxov

T011 qoaxretrou, CivScia tokui@Ov xai Ei0,401.01/ "Sat Apo; Ta iTOXE0,1Xel grEQ011 'AXLXAECt

ij "EXTOQUE.

20

3. '0 oe Molvdir &alike; roil aoraa0v xai iv 'ASEnavoi:1 xarav-rnoac, oteA4EL Toy ECCEITICVCCV (1); voi.apaywyov roil Olyaythr TilV 1/01411, EX trig. Ewpiric.
Kai gkothv xai sEtwa64.tEvog airrOv 0 ElEoTrOrrig coloTiolog, ?iv yko iv ixsivcp T4.)
xEtat)vt CirEplEig 0 yap Potot4Eiig 'ICO6VVTIg JlittiPac FEth(yLOV Toy 011a1.0920)10NOV
ai/V rag 70!1@a0ipOl.g, ETCOLTIOEV CIUTOV SEOTCOTTIV EEQ(3[ag. 7inetpa; av 6 vulAcpay(0-.

yoc-, aim Tfl volicvn, gzovtec; ilrioaugok ktErehroth; xai zevooikpavtoug

utak.,

liyauaa tat' avrrlc xai Tak 8'60 1:1SEXcpoi; aurrlg, ikaOrreg Si xal, xa@etV IlEyeaTiv
xai yeictiov; aoilwavTeg, Tiv yap gzuov xai ire,gav ncloAa(3(.6v, toi) EAEVTIAIQ 191,-yochmv, yuvatxcc, &XA& TaOTTIV EJTObEL 5T4OV eogotiar oi5oav xai iruylj xai 6d1 (Iva P 11 18 yevo)v P: Eiiysvi-hv Bull. II 22 TO
/aerifcia P lI r..4 cpa.,;,ivov P: 442.avtfethaivivov Bull.

1937, p. 291-292 si 296, are toata dreptatea

cind spune ca Mircea primise de la Bizant titlul de despot. loan VIII Paleolog
I-a incoronat despot pe craiul Serbiei Gheorghe Brancovici, trimi(ind insemnele de
despot prin Gheorghe Filantropinos ; tot loan VIII Paleolog, ne spune G. Sfranies,
1051, B ed. Bonn p. 200, 16, dacA nu cumva e una gi aceeasi incoronare de care

Istoria Rominilor, vol. III, Bucuresti,

ne vorbeste Duca) ii dA titlul de despot si lui Lazar, feciorul lui Gheorghe, cind
is de sofie pe Elena, nepoata de frate a impAratului, fata despotului Toma Paleolog;
$i tot asa loan V Paleolog (1341-1391), cAci in 1390 Mircea isi spunea acuma
despot, trebuie si-I fi incoronat pe domnul TArii Rominesti despot, trimitindu-i
insemnele cuvenite.
Spentiar : e sultanul din Sinope vz. XXXIII, 10, numit asa
dupd tatal sau Spentiar, la care se refugiase Musa, protejatul lui Mircea eel BAtrin ;
vz. XIX,

1.

www.dacoromanica.ro

25

NAVALA LUI MURAD II IN SERBIA

260

XXX 4

trup ; sAvirsindu-se serbArile nuntii, i-a lasat pe fratii sotiei sale s plece

cu bine si cu multe dartiri, iar el, deoarece toamna incepuse, sedea la Adrianopole, cind iesind la vingtoare, cind petrecind la spectacole si in betii.

4. La inceputul pritnaverii Ins pune la cale un plan plin

Expeditia lui
Murad II in Serbia, de rautate in contra despotului, socrul sAu ; sfAtuitor la
1439.

aceasta avind pe until din mai marii lui, un om rAu si

dusman neimpAcat al crestinilor, cu numele Fadulah. Acesta a fost mai intii administrator general al veniturilor impArAtiei ; dupa aceea, sultanul va10

15

20

25

30

zind insusirlle lui aprige la orice fapta farA de scrupul si neinduplecat

in planurile lui si dusman hotArit in contra crestinilor, it face si mare vizir. Si intr-una din zile i-a spus lui Murad: De ce, stApine, nu faci s dispara ping la capat dusmanii credintei noastre ? Caci dumnezeu ti-a dat
o domnie atit de mare, to ins nu o bagi in seamy si nu-i tratezi pe ei, cum
ii place lui dumnezeu, ci ii alinti pe necredinciosi ca un iubitor de oameni
intru indelungata rAbdare. Dar aceasta nu-i nici cu voia lui dumnezeu, ci

iataganul tau sa mAnince carnea celor necredinciosi, ping ce se vor intoarce la invAtAtura singurului dumnezeu si a marelui profet. Cunoaste
deci, o sultane, ca acea cetatuie ce a construit-o despotul Serbiei, nu este
in interesul nostru. SA fie luata de la dinsul si o vom avea ca punct de
trecere din Serbia in Ungaria. SA-i lugm izvoarele vesnice care fac sa iasa
aurul si argintul ca o apg nesecatA si deodatA cu ele vom cistigfa Ungaria
si vom ajunge dincolo de Italia si vom umili pe dusmanii credintei noastre". Sultanul fiind foarte simplu si neavind nici o rAutate intru inima lui,
si-a plecat urechea la vorbele satanei. Si trimite soli la despotul Serbiei
i-i cere cetatea ce a ridicat-o de curind, anume Smederevo. Dar el i-a
trimis inapoi cuvint pi-i aduce aminte de jurAminte si de inrudire. Dar asupritorul n-a voit nici intr-un chip sa bage in seamy cuvintele despotului
si porneste cu armatA asupra lui. Si mai intii, in timp de vary, merge la
Smederovo. Si era hambarul cetgtii gol, ca si celelalte magazii de provizii.
Si pindind clipa potrivitA, a blocat cetatea impresurind-o trei luni ; si din
lips de cele trebuincioase pentru trai, s-a predat, dupa ce a jurat si a dat
incredintare sa nu faca nimanui nici o nedreptate. Deschizind portile, au
iesit intru inchinarea lui. Si inguntru era feciorul mai mare al despotului
si unchiul lui dupa mama, Toma Cantacuzino. Si-a pus turci destui de
4:

cp. L. Chalc.,

II, 23,

19-25, 5

si

Critobul, II,

7, 5-6.

tieccatorra

izvoarele vesnice... aurul si argintul: despre bogae prim-ministru, mare vizir.

tiile miniere ale Serbiei v. L. Chalc., II, 177, 14-17, dar mai ales Critobul, II, 7, 3.
crOv acids deodatd cu ele ; asa e in manuscris 0i n-am indreptat in airaig, cAci am
considerat acv ca adverb si airrag object direct la xepErnaottsv.

www.dacoromanica.ro

svona

XXX t

,tou Acorirp. 34
51041131[01LO 91311

IhI

`0111619x3

A0)1A39L01031.1yE

ACOOCOQ

AC011601t

591913

T9Z

lox

01 50 500Ch(3910X1OA(L11 001010 500A31109

113

131(0r00mo1159ve (toOpicomob cto,t3ri0k519

the 39 113 5191311236. lox 51019u oX99 -

510193A16AIX 3 `53A3119ZO3

113

A311

VI210ISI VNIINVZIE-0D2If1I

SoA3iilyw

foonffe 4
00830,13E `noinn
-1j

lTret

m101(939
513 01(101 0113 110)1 Acorup.oblwri cuncuo `Aoyclogrino 1170
ACOAD11121115Z AoottX3 '1109Aor0)3 11/3719A2 '7.1?1(009130

(10A3T1OZ039
110)X3

A.01r-0/(30. A0101rOX.73%. 17)% AC01

A16y000 113130310.0d

(1.9611A.01C

9113X 1101

qEOZ

(0

501 89A, Alt AoicoOic Acol it0319T11690923 5111 5ry1t0r13A,16 50A.3r1 .501oFoo15nX rap
Ao)69 (oicuo 91 AoanoArar 9 Ag)TisAll, (A9 110X 50131r 591 51M10g A101119013 lox OlOX
11011 ACOAD1191(57.

ind

75114

501901603 `A0A3t310319

A011 11f083114 .A3X1IA1:13

50)310 513 50,(31 X00

`.5131A13Cb10

13AI"
5930

lox ..D1A090311 2)3,1 m1 (tow 31a9.x. 5Q.01 500a.04 543. 510a3131111 11C -

131011 A010D

ao

5cLogi9

Alt). Alt1013901

`AT1AOTi34,11,

Q0

513u3yg1u3 513 '5c,Loi9,r) 5o; eol (b30 'Act0x09 rmip Am(1d) 50or2)6 513 moiriaqoomyri 5rtoi 5ao1opc9 5131ry96LublE X00 A1103 A0.0 '01001 -400
119I 0030 `110111V10g :rtO It 9e1nx9ri (top on3A/31) ri3ox, Awl 'Acod3o12 50-)3 (A1.0 1113ACOA06J1D1OX Act10X)

01

1{1:10

91

1119c041619 113 111 1101 CL011011 11030 lox 1301 (101(0311 claAtcboou .hpooxongig coevki 3X9 `A00 cp 'm17r13A11, 112 91 'AmAliyou o A30Ltrio90mb1r3 9 511101193Q `5131033 X0.0
1103 (1.083J)i(19 'A.0a313Ti1t (011,101/, A00 ,119 (101013 110X 2 A3710 9191) AlorOing oux)
573)053R 523 .A)3)6A.A.n0 A3r10)oy ?no rump 591 591,,Lut 591 `5(-10913)2 Snot c,tortag Soo 5C9 (501q(1. A01341411) A01 1106(1169 110X A01 ,199aax 113 11110 5101013 A31l09L,953%
Anlo,l,lcto vox nA13x3r3 5/3ppaii 'it31i0999Mb 531A0.002A131L/01 50oi 5Q.004X3 51u. 3Tit;t -

5no31 50/31011/

-0

39 Am-ri3All. 5o.uoi9noyup Am

113vo9 010) 5101 5ioAoy 1101 *mtninx

Alt10ar932 513103K AcoaLt 91 ',to1A410r 0

0,

39

A31131931:711A0 (b10/0 5rtoA.9y

lox

13q0-1311
11907311

Lstri

(1.00

Ac0X3

molaliAcos

50.0)(3101918X0102

'0inrip93 t010

0,

-on%

513 A91

O1

A0g0o93rt

lox

-311.11.(13

5001 .511X0a0
Al:11
AmOryy 9l am. (-1131911939

ACOXiAlAril)intO

113

39 5oAmoact1 ,91t11 Ano9ant9 523 Anthk.

731131110
13031130319 Da% 'cuan,D 1031 119 A010)(51r 1013X02 513 AqoawriK 75a9; (10x361 .5 All
13911..
tr,Loolio 1101 c0a109% LIA3X 1OX 1:11 OlflOy AC101 AO-K)081 .7)13Th01 lux -oxo
Snolpt A961/3 3013,tx3119 01 41,11310r 173% 5nD14lamornr coup 5DARTi ,spai 91E9
'A/113.1.

Aomoractn '4993a0n: Snossoo 5(109 lox 5131,opt noi LLTi -199

531mo1oty 39 591 5narg, 3 ,tottyl1 513 moltArpt000r ctoin.r) Anna,
5oacoor 591a mu ao10u939 inx 0 5cou 50a11111 5o130 noinD rico0 519

5111 .59)391,L63191} Acoi

poottx

rhtu

39 591,13 0

9 59ALQROYDIMON

9T

91,In :PEE

3,03ga Anok 50,0X600,14

(1).1,P)

d II

6Z 5T-LoctPrompanis

500A7)%1 513 `A.113y0(f) 501011 39

coin( 'd

www.dacoromanica.ro

-9112

OE

VLAD DRACUL INCHIS LA GALIPOLI

262

10

15

paza, iar el insusi ridicindu-se de acolo, merge la Novopridon, mania a

praselor ; si batind orasul cu razboi, 1-a cucerit si toat5 Serbia a dat-o
in seama turcilor. Iarna sosind, s-a intors la Adrianopole ; pe cei doi feciori insa ai despotului, caci unul se afla la Adrianopole, cind Murad era
plecat in razboi la Smederovo, iar ceralalt a fost prins in acea cetate si
adus la Adrianopole, ii trimite legati in rasarit la Amasia si-i orbeste pe
amindoi, la sfatul lui Fadulah.
5. Iar Dragulios venind in timpul acela la inchinaciune, ii
Vlad Dracut
incbis
apoi trimite legat la Galipoli si-1 inchide in turn; drept pricing
eliberat
i-a gasit, ca in Ungaria umbla sa-1 tradeze, cind i-a fost
de Murad II.
calauza si alte citeva pretexte pe care i le nascocea Fadulah. Si dupa ce a stat mai multe zile in turn, i-a cerut ostatici pe fiii 1E11 ;
trimitind dupa ei, i-a adus si i-a predat, fiind ei inc a sprevirstnici. Murad
insa luindu-i, ii &Unite in rasarit in Asia Mica intr-o cetate, Nirnfeon cu
numele, ordonind s fie paziti cu grija. Pe Dragulios insa 1-a lasat s
piece in Tara Romineasca, dupa ce si-au jurat unul altuia, ca de actin
inainte va fi cu credinta.
Murad II

20

6. La inceptitul primaverii ridica oaste mare si multa din

plead. asupra Asia si Tracia si porneste cu razboi contra Belgradului.

Belgradului, 1440. Era Belgradul un oras puternic si greu de luat al Serbiei

Dunarea si Sava. Craiul

Ungariei ii ceruse cu putin timp inainte acest oral ; si despotul Gheorghe
i 1-a dal. de frica sa nu-1 is cutnva turcii, i, trecind dincolo, sa cucereasca
si orasele ungurflor si ale despotului. Caci sirbul are in partea de dincolo
orase destule. Si Belgradul deci 1-a dat ungurilor ca mai puternici i mai
razboinici, ca sa-1 pazeasca. Si cind Murad ii cerea Smederovo, despotul
trecuse Istrul si afla adapost in orasele lui avind pe unguri care it pazeau..
Din aceasta pricing si turcii luara o atitudine dusmanoasa fata de el.
7. Venind Murad la Belgrad, si-a ridicat corturile de jur-imprejur ; si
asezind aruncatoare de pietre, mici si mari, a ridicat un val si a pregatit
sa vina pe Dunare mai bine de o suta de trireme ; impresurind orasul case
luni intregi si pe uscat si pe apa, nimic n-a folosit, ci mai degraba a pierdut multi si din marii lui dregatori si din ieniceri din cauza unei molimi,
cit si din cauza armelor de foe ce bateau din cetate. Caci bateau asupra
si si avea asezarea la mijloc intre doua riuri

25

30

XXX 5-7

NopOnetbov Novopridon: NoPlutueyov la L. Chalc., II, 176, 21 i No86npobov la Cri-

tobul,
6

-II, 8, 4 se vede c5 e Novo Brod de azi, vreo 30 krn la rasarit de Pristina.

7 : cp.

L. Chalc., II, 23.

17

26, 5.

www.dacoromanica.ro

XXX 5-7

DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA

pa; ixriOry EQXEMI, E ig No6Orce 'boy,

v.TiTgecc

263

64(ov

Tthv

:tat 'XCLTUROAERhOttg

Tiv vai irceekbcom Toi_texotg. xai, OAriv E EQ(3 iay. XruRthvog Si q)i46cFavTog
iciTQC(yri iv Tij 'AS cnavoii ToOg i Silo iitoiig toil SEanotou, riv yap 6 et; EiVEEUE

0Eig ev Ab()LaVOIntokEL, CrT@CCTEUOVTOg Ev TO) EILLE80130,) toi MOIVOLT, 6 Si ETEQ0c

CIAJAATIOEig Ev CarrCil To) 1t0AIIVICO firth]

01.tioug ev r

Ev 'AoQUIVOii,

JLEILIApag

01JV CtljTalg bE-

CtvaTokfi iv 'Atiaorict, EOVYTTEL roils OT*CLA1101jg xai TCT)V 569 OW-

13001toil OCI8011AdcX.

5. 0 Si Aeayoatog ia(bv rig 7EQ00%iNTI431V OVOTOil Ev EXELVT

TCO:

44.411,Q(i),

ioluov ev KoaltatoT641, paaxicrag airrOv ev TCP abpycp, Ei1(06V

OliTtaV, Ott eV Tfi Oirry@ia girdle TE10660EtV GairOV, olE npOOA07LOLEL, X(11, GiAla
TIN& iTETTillaTa, a Strv6ri o (DabovAax. Ho tirag aim igtipag noUag iv T(1)
Jtkorp, itilTTIOCCV nap' airroi3 tons vioOg (Tina 4/414 xai 3t4iVag ETECIE "Ma
;TE[otei &min,

21013

10

gT1, aqviiAtxrg OvTeg. 0 Si Ac(3(bv airra aTi2arc Ev Tfi avaToev 'Aoict ev miaTExp Tivt, Niwpacov inovoliatOilsvov, naeayyst4ctg cicroVaTav

311106COXEV OCUTOI)g,
A

ilmiek(7); Qin& TOv Si A@ayoatov, boy; Oxou; xai ktfkbv, cbg EMU, ;nark

15

eGTO roil ViiV xai Eig TO C`jg, Cutikuary ev Bkaxig.

6. "Eaeog bi AQ'attivou oTeuT6v eyEfpEL viya xai itokO g% TE ioiag xai

Opepaig xai 1<aTeC toil HEAOyeet&O EITTOITEIJOEV. THv bi TO HeAoyelitko nOktg
IEQ6 tag oxiva xai buceacoTos, gx0v Tays. Orleit.ioug avaRicrov goTattiov Silo,
avo-Ofiecbg TE %al Ma(3a. 1116 OXiyou Si aiThaag airrhv ti3v JT6ALv 6 xeCcAig

20

abyyetag, SiScom ne6g. aOTOv o oranOTTig ratTytog cpoPoiluvog, tiirruog of Toi3QX01, 7[CleaLCEPOVTEg aUTY1V, T11V nEeCtLetV bll1PCUTEg g Xoacrt Tag nOketg Oiiyygow TE

.tai

TOT",

8EMTOT01.1. "EXEL yap 6 /igliog iv Tfi nrciakt Triartg ixavag. eQg 81)VOC-

TCOTE0011;" TO IVIJV xai VaXtp.O.YrC401)g, ESCOXEV &nip, 2TQOg toys Oiiyy@oug, Iva yv-

XaTuouiv. Kai y1 6 SE47TOTTig Etxr 3TE06014 toy 'IOT10V, Orr 6 Mowers ithTet
TO IlAiSclopov, %IA "fp, ai.qatOtterog ev Tat; airroij Tofarcrtv, gxcov wun.6000vTag

25

aiitOv toys 0.gryyeoug. 'Ev TOUTO,3. xai of T0TIQX01, EXN:10664g olETEOTIO'CLV rig airrOv.

2111)

7. 'EA,Oiov Si Ev TCp IleXoyeCtScp xai Tag axTivetg nrl ag yOc.ollEv xai ITETgopokialiaiig noUoiig 7ICETCLUXEmiactg, 111X9015; TE %at ii,EyaXoug, xai xthficcia avryri
eag ;tat SLa t0U ICOTCt [Mil TQL11,0Etg EJTEXEIVCC TOW EitaTOV JTAEELV ETOLOGYag, Ev FOWL;

irk aicriv 7taf241^4a0L Ott g xai bra 'T)QC-Eg xai stet -fa 710T04110ii,
1,145AA0V

et7TE(3&AETO

1-Cat

7T02A01);

01.78EV 6VTIGEV, &AX

TCOV RryiaTavoyv xai TOW Soi.)?.o)v carroii 81Ct TE

Tijg Aoilabboug vOlacru xai. Stec 16)v irrixav(7)v

Taw

ix TO xaoT,00v.

7tE11.11t0fliVCOV

3 post ev zit addidit et distinxit punctis supra infraque positis ava-coai P: (Iva-coal
solum P1 11 16 UngAuccev P1: euth4vEv

?)

1 17

gygiegt. P:

Glyt i@E

Char 1 agya xai nokii

P: agyav xai 7021.i,v Bull 11 18 xara rot) Bull: xaroil P II 19 Excov P

iacov P1: aVa ueaov Bull.

www.dacoromanica.ro

Ovaagacov P: et.6.

30

PUTEREA IERBII DE PUSCA

264

10

15

XXX 7XXXI

for cu gloante de plumb cit alunele de mari, din teava de bronz incarcata
cu cinci sau chiar zece gloante in sir. In partea din urma a tevii de bronz
se afla o capsa plina de iarba de pusca, un preparat din silitra, pucioasa
si carbune de salcie ; daca se apropie de aceasta amestecatura o scaparare
de amnar, adica o scinteie de foc, se aprinde dintr-o data, iar rasuflarea
inchisa de gloante intr-un spatiu strimt, de sila impinge gloantele $i, impinse fiind, glontul de linga iarba de pusca impinge pe eel dinaintea lui,
iar acesta pe eel din fata ; si astfel puterea se propaga ping la glontul ce

sta inainte spre gura jevii si pe acesta it arunca ping la o mila cale de
drum, orifice ar intilni in cale, fie om sau animal, chiar daca sint imbracati in zale de fier; puterea ierbii de pusca este cu atIt mai mare, cu cit,
chiar trecind glontul prin unul, lovitura nu slabeste fata de al doilea ; si
nici la doi oameni puterea nu-i slabeste, chiar daca sInt imbracati in fier
i inarmati, ci daca lovitura da de fier sau alta materie din care se lac
armele, si, de e silit sa patrunda printr-un loc strimt, glontul I i schimb5
forma devenind lunguiet si se face ca un piron si trece prin maruntaiele
cele mai dinguntru,, ca un riu de foc.
Sinodul de la XXXI. In anul acela a plecat pe mare si imparatul Joan in

Italia cu patriarhul chir Iosif si cu ceilalti episcopi si mari

dregatori, ca s se intruneasea in sinod. Caci de mai inainte s-a fost straduit pentru unire si a trimis soli la Roma la papa Eugheniu ; acesta fa
gaduise s dea toata cheltuiala in cursul drumului si intretinerea in Italia Marilor dregatori ai palatului si ai bisericii si insusi imparatului si
patriarhului. Si s-au strins la Constantinopole din Asia i din Tracia si
Florenta, 1439.

20

25

citi se aflau din Peloponez si calugari citi se aflau din Sfintul Munle,
la numar si dregatori de la palat cu imparatul ca la
si
papa trimitind din Italia trireme si bani de cheltuiala, s-au urcat in ele
si au plecat din Constantinopole la Venetia. Debarcind la Venetia, cu
bucurie venetienii i-au primit pe romei si pe imparat ca pe un al doilea
monarh si purtator de grija pentru mintuirea sufletelor, de asemenea si
pe patriarh si pe ceilalti arhierei si le-a dat si un sfint lacas si ei au inca

30

. ;

o mita : romans, de 1 000 pasi, trecuta si la bizantini, cam 11/2 km.

5.tol
ce ar intilni in cale : xai are aici ca si in neogreceste aproape inteles concesiv, care este reluat in chip mai hotarit cu et ;cat.
XXXI,
1047 D ; L. Chalc., II, 62, 9-63, 12 ;
6 : cp. G. Sfrantes, 1046 A
66, 3-10 ; 67, 18-69, 24, care tie ca atunci mai era un papa Felix la Basel si ca
acesta cauta ca imparatul bizantin sa trateze unirea bisericilor cu dinsul si nu cu
adversarul sau de la Roma. Cp. si G. Sfrantes, I, 176, 10-18 ; 180, 8-189, 19 si
190, 15-191, 1.
I : TIT; Nipaou din Insula, adica din Peloponez.
Ca..., ca la...: se vede ca Duca
al doilea Inonarh :
n-a putut afla numarul participantilor si locul a ramas gol.
7:

toy TincOvra on
1

dupa papa fireste.

www.dacoromanica.ro

DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA

XXX 7XXXI 1
"ETEt.17101,

ya,0 El; OtOTOOC; PDXibrig

IA0A1)(36iVC,tc,

265

600V Y.IDI(11501) 110V-tretOtii TO 1,11yE-

bo:;, ?nth xecrocoxEuii; xcaxi; izo061; iv-th; Tag

pogsw; xua'

7thrrE

OQ1ACCOOA,

ij %tit 6601. 'EO:ICICPOEV 013A, Ti); XIXAX.-11; Xa7 il.1011 (36T6vr1g oxEvaaict ix Vlt(101), TEa-

T11; %al %0(Q130OVOU Ir6ag 7[41(01;7

69.1.1.ip

oily (1031101; iiyouv CYJTIN0i100; 7t1/(1og

El :77,11016L0ELEN, TTl eact[ityfi TU1T11, Carpi.; CZaJITEL Y.al OTEVOXCO(101J11.1.ivOU TOu ItVEO[AUTOg 113TO TOW (30Alt OA CZ erVetyY.Tic CZOIET TGC; (30MA5Cl; "brit 66014,111,COV

7r(10; Tip

(30TUV11V iryi); dyhi Tip TCQO I:CO.61g, 11 8' tth-rii Tip/ g1,11r()OGOEV. Kat alio; i1 bU-

yaw.; p.iysn, TO El; TO OTO1.1.I01, 7E,00XE11.111,T11, (301aa 1417rETC(1. out

OUTOJTER3TEL TUO-

Trtv oXQI tuAtau 680v, )tal, TOv TUXOVTCE EiTE 61/15.00)2101, EITE tCp01/,
TOQ0150IN' (Da'

El XC1i. 01101Q0-

8151,atitg T717 PoTavou TO6ov i7[Eet6x0EL, Oacp xca, 7TEEMVTVICVICE

i3

11 (3013g toy Eva OU zavvoircat mg.; TOY gTE,00V* XCCi, 01/6i EV Tag Suai, 04t.conv
cl-rovEiTai

6vaing,

i3

Ei xcti,

atbriwpOeot, xcd

,g1,01tAOL,

eo: 5-ray

i1

10

212b

pod.; Tixn

{yisiwou ij Ca lig Two; iDaig Oa AoaotEicov, ciTEvozcoeoutiivi;, TO Orp(KrobE; Elg Y(1041.0 (36X0;

tap p.ET0(01111.40LTIZEL xal etiaJTE(/ 11A07

yivEroci

xal 611(Y-rill Toi

tO)V

gy-drtiov irrieot; xaba notal.th; 7th@ivo;.

XXXI. 'Ev 8i To) gra i%E11110 gIrkEL itai 6 PccotkE.0; 'lio6vvri; iv Trca[cc 60v
T(.7)

.7Torr@taexti %Ue

.`,11(01:61(p

xui

2,01.3T06;

EnlaxOnOL7 %CIL &ROOM, it,(10TI10OLL

15

Tip

GOV060V. Hv rkg :11,00[A,EXET'llYA; Tip gl,(0011, %Ca 7thinpot; iv Tdiluri irsigapsig 7[E184/(3eov

T(.1.)

aCurct Eiysvicp '0.1-ci6xEro Ti1v miaav

Soivat, xcLI risoo668ou; iv -1-rcaic Toffs

r.

ix

aUTq) (3a61)v1.,
T11;

'Auto; xat

XCti,

13aat4Ei dog

1'01-1101la

. . .

8a3T6vriv

autos

xat tfig ixxXriotag Ci@xcuot

TO13 JOACCTiOU

20

TOP 3TaT(1169X11. Ol SE Cc0e01THVIE; EV KOW6TOLVTLVOUJTO7LEL

0,1:21;!%11; 'Mal Twy TT1g, NirOU E1/91.0:3"40p11/0)V, T()Y Ex TOii `Ayiau

"Opoo; Ei5cluxoltivoiv [tovaxibv, -thy

UT?

%tar& T11V 06Ov

cleillp.Ov

Co; .

%at TQL4E1; 741.11/Ct; o Jthrfftg CZ

dailarav

,ITA&YTE; CoTO

t117

%,C41

ircata.;

Kowaravri,vo-o Ely

of -col)

Acactriou 60v

%Ca to 7C(16; 6C17I6WI1Y

BEATTirtV.

'Ecafiov-

TEZ 01711' EL7 BEVETIOW, eaTCO:Il0.1; i8LECCVTO Oi BEY6 T1^401. TOO; `POL111(1[01.1g, TOy 13a-

001Eu Co; 81TrEE101' 1.10V&QXT1V xal Urf201,0T1Ti1V TY1Z Tr7JV 11./UXCI)V 6GOT11@la7, 01.1.06;

TOY :TOLT,014(1XTIV xai TOO.: 2,01.7i0O;

eci/JEOEil;. "Ebwxav 017/V OLOTOT; xul iEVOV

xui

ti

2 Oeuunv P II 4 Oel.Livv scripsi: owL iv P I Ctanittn; scripsi: acrnt*og P: aanibog

P1 I iiYouv scripsi: rltouv P: 11 toii Bull II 10 Potavou P: Potion"; Bek I Meovhaucra scripsi: rap viicra; P II 13 Onkonoielwv scripsi: 670.o.nothcov P: 6.7ttionotict Bull: Onkonoitav Bek II

23 et 24 post 6; exiguo loco oacuo omissionem numeri indicant PP,.

www.dacoromanica.ro

25

266

10

15

20

25

UNIREA BISERICILOR

XXXI 1-4

trat ca sa savirseasca jertfa cea Para de singe. Si s-a strins in ziva aceea
tot orasul, barbati si femei, ca sa vada si sa asculte sfinta si dumnezeiasca aducere a jertfei celei de taina dupa ritul bisericii rasaritene. Si vazind ei, au lacrimat si din adIncul sufletului au strigat cuvintele
Doamne, pazeste tu biserica to nevatamata de sagetile celui viclean. tit
impreuna-o intr-una, tu spulbera din mijlocul ei certurile ! Caci not care
nu vazuseram niciodata greci si nu stiam rinduiala lor, auzeam numai
din zvonuri departate pi-i socoteam barbari. Acuma insa any vazut si am
crezut ca acestia sint primii nascuti lii ai bisericii si ca duhul lui dumnezeu este acela care graieste si lucreaza intru dinsii "
2. Si ridicindu-se din Venetia, au venit pe uscat la Ferara. Si acolo
incepind lucrarile sinodului, a izbucnit in Ferara o molima ucigatoare ;
si ridicindu-se de acolo, au venit la Florenta. Si in Florenta sinodul s-a
tinut ping la capat.
3. Purtatortil de cuvint din partea grecilor era dintre arhierei Marcu
al Efesului, iar din partea italienilor cardinalul cinstitei cruci Iulian, mare
intru stiintele cele profane si intru. dogmele legii crestinesti ; si Marcu
al Efesului era extrem de invatat si in stiintele elenice si in invataturile
crestinilor si in hotaririle sfintelor sinoade era canon si linie de conduita
neclintita ; Visarion al Niceii si Isidor al Rusiei ; acestia erau cei mai
invatati din arhierei ; si marele hartofilax arhidiaconul Balsamon. Iar din
Sfatul tarii au fost Gemistos din Lacedemonia, judele general Gheorghe
sholarul si Argiropol ; acestia au luat parte la dezbateri din partea stiintei bizantine, din partea latinilor multi.
4. Si au avut loc multe sedinte. In sfirsit discutia incetind, italieni si
greci, afara de Marcu, au cazut de acord si a fost asternuta pe hIrtie o
incheiere cu juraminte si blesteme, ea nu vor mai incepe controverse niciodata. Rezultattil incheierii era ca spiritul sffnt purcede de la -lath! si
$i vazind ei, au la crimat s.a.m.d. : Duca a trait in insula Lesbos sub st5pinire
aceasta imprejurare in chip firesc it va fi influentat sA fie pentru unirea
bisericilor ; $i de obicei se scrie a el dorea aceasta unire mai ales din interes politic
in vederea ajutorului pe care poporul sau it putea n5dajdui prin aceasta in contra
turcilor. Totusi in randurile ce le scrie aici, se vede 15inurit c5 credinta lui sincer5
era, c5 aceasta unire nu atinge legea lui ortodox5, si deci el o dorea in chip sinter
si nu numai din motive politice.
3: marele hartofilax: era directorul general al cancelariei patriarhicesti, avind
sholarul:
si atributii juridice bisericesti ; vz. Du Cange, Glossarium Graecitatis s.v. .
a fost pe vremuri un inalt demnitar militar incredintat cu paza palatului imp5ratesc;
Latina si

www.dacoromanica.ro

XXXI 1-4

DUCAS

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

tkEVOg xai ElailkOOV XTEAGOVTE.; Tily

aVOC11.0MTOV

267

19UCII.UV.

TneoCathwav

yoi5v

Ev ixEINTI t1j 15)0@c( 157TOWTE; ot iv Ti) 7tO4L, &yogi.; TE xai yuvaixig, rov 1.6ETV

xat EVWTIOCOAal T4eiav xat tEgav uuctraywytav

ixx2motag, %at tS6v-rig xat baxoiroarreg xat ix

xaTCc

Ti

213b

gbog Tijg Ceva-roXixi;

(3abovg 90719-

^4,06:.,CCVTE.;

TO'

KOQLE, CrO CpaCCOV TrlV EXV.11GLOLV 601J 6T(KOTOV Ot5TO TibV PaCiLIV TOf/ TCOV11Q0ii,

ainfcapov, ni) ra ox6tvbaXa ix ithroe 61.6661g0V `11[teig yap of Wino)

icvaxOTEg F@atxoi,ig 0i)TE tily airrolV rate ElboTE;, 17)71,01/OVEV i OutQag Towirjg
;sal (i)g Ne136Qoug iXoyttOuilla. Niiv Si EXSop.ev %at, itEntoTE.6xattEv, Oct oistoi
stow of JTQWTOTOXOL Tijg iX%21.Tylbag viol xai nviiiuct Osoii EGT1 TO X0.01iV wit
al')

etc

EV

VECy0i)11 EV airroig."

10

2. 'AiaigavTig ay ix BEVETLa; ota 511oas ijX4aotv iv (De@apia.

etgiCtuivot,

Tdc

Tirig ouvObau, VADCTOLCCOE baVaTTNOQ0; iv

Ketxei

(1)E@CCO,c( V000g "/..e1XE-1:19EV

a7teleiGIVTE; 1100V iv (1)400VT1.14. 'EV bi Tfl (NOVEVTING baT1e6011 i3 oi)voSog.

3. ;Hy bE 42(17,0g to

11,11,9011; 16YV FEMOUT)V etIto T(TYV elQZ1EflEWV 6 'DO-

0.01/ 1idetErit0;, ago Si Toil uicoug Tt.T.w 5I-raAti.w 6 xabbrivatog ToU Tuttov EITLIJ90i,

15

'IouXtavOg, uiyag iv r11 E.0) 4:31:xpioc wit EV TOT.; SOrtaot ti; -6.51, zoto-actviov Al.-

OTE(0; xat 6 Mtpioou MaQxog iv `Dalivtxag uabiluaoty Cix@tog 7TEJTalbEWEVO;

xat iv Tag To-iv x@tortavav uabhpautv xat klotg 1-65v ayEary auvObwv VAXV('OV wit
OTO[1.1") et1T11043CCTO; 6 Bioact@kov Nutatag xat 6 `Pcootag lotb000.og ouroL
Se ijoav of Xoyaki,00t Tc-ov kzticoitov xat uiyag zagTocpaa 6 BaXaaut,Uv ;tat

20

kortStaxovog. 'Alai Si Tlig ouraiirou 6 FittanOg ix Aaxgcquoviag, Fekryto; 6

21-lb

ozo/Aetog xai, xaboiaxii.; %pail; %at, 6 'ApyuclOTtou/Log OZTOL b' ijoav ot uErixovTEg A6you ix uioovg Si xat `Ptouaixofi uabiluccro.;, ectO Si Tail [tE()011; TCT)V Aativaw 1104).01..
4. IyEy6vEtuav be TUVEAEOCFEl; noaut. TiAo; 7rauoauivrig Tiffs cpa.ovitxtag

25

xat et; Ev 6uovoituarrig 'ITaXot wit reatxot

JIMIV MaCZOU, '67tEGTO6011 6,9(4,

Op.OoavTzg xat &pas bilMVTEg, 6.); oux ivarrtaoyilocrum 716)7TOTE. `0 bi xacntOg

Tov O9ou, 6-r T6 nvsiiva, TO (7iytov E%7I0@EOETUL Ex rtaT,96; xat via o; ix uteig

8 18ouev P: otbuttEv Bull 11 17 &swag P 11 27 our. evarrioi,orlaouca Bek: ;Awl vrtoXoyiuwat P: X'Evavnokoyipaovot Bull.

mai tirziu pare s'a fie un om erudit, profesor, avocat. Acest Gheorghe sholarul a devenit mai tirziu monahul Ghenadie i conducgtorul micgrii antiuniate in politica
hisericeasca. Dupa cucerirea Constantinopolei a fost primul patriarh de sub stapinirea turceascA.

www.dacoromanica.ro

268

SINODUL DE LA FLORENTA

XXXI 4-9

fiul ca dintr-un unic inceput si dintr-o singura obirsie, ceea ce grecii spun

din tatal prin fiul. Toti deci au semnat intru aceasta marturisire si au
plecat din Florenta, dupa ce mai Inn au liturghisit impreuna si s-au impartasit, sarutindu-se unii cu altii, afara de Marcu. Supararea lui Marcu
era adaosul la simbolul credintei si el spunea : Stergeti acest adaos din
marturisirea credintei si sa fie pus, unde vrea, si sa fie cintat in biserici
ca altadata troparul : unul nascut fiu si cuvint al lui dumnezeu, rara de
moarte fiind". Latinii insa obiectau : Daca adaosul cuprinde blasfemie,

10

arata-o ; si s-o stergem si din sfintul simbol si din toate scr:erile teologice
ale sfintilor parinti, adica : Chiril, Ambrosie, Grigorie si iar Grigorie,

Vasile, Ieronim, Augustin si Hrisostom si ceilalti foarte multi. Daca noi

latinii marturisrm pe tatal unic inceput si izvor, unica pricinuire si radadna a fiului si spiritului si nu facem douil inceputuri, la ce e nevoie sa
stergem adaosul ? Si noi aceasta nici nu o numim adaos, ci lamur:re si
15

20

25

explicare".

5. Dupa unire a adormit intru domnul si patriarhul in Florenta.

6. Si ridicindu-se imparatul si sinodul, an venit pe uscat la Venetia
pe cheltuiala si spesele papei, iar de la Venetia in Beotia cu trireme de
ale venetienilor printr-o hotarire a papei si din Beotia la Constantinopole
cu trireme imparatesti si de ale venetienilor.
7. Cfrid au ajuns au gasit moarta pe imparateasa chira Mar:a a imparatului Ioan cit si pe doamna despotului Dimitric, fratele i'mparatului.
8. Si imparatul trimite soli la Murad, aratinclu-i gind bun si prietenie
netulburata fata de el. Caci Murad incepuse sa fie cuprins de gindul, ca
imparatul trecind in Frincia, s-a inteles cu frincii ,i s-a facut frinc $i ca
vor sa vino cu razboi asupra lui pe uscat si pe mare, ca sa-1 izgoneasca
din apus. Spunindu-i ins solii si aratindu-i cum stau lucrurile, ca im-

paratul n-a fost in Italia pentru motivele ce s-au zvonit, ci din cauza
30

deosebirii dogmelor in credinta lor, s-a Inseninat intru cugetul sou.

9. De indata ce arhiereii au coborit din trireme, locu:torii Constantinopolei le-au facut primirea obisnuita
intrebau : Cum slam ? Cum
4: ca altildata troparul : aluzie, intepgtoare pentru latini, la o concesie fncut5
pe timpul ImpAratului Anastasie I Dicoros (491-528) sectei monofizitilor care pre tindeau ca in Hristos a lost numai dumnezeu, nu $i om. Grigorie
iar Grigorie:
adic5 sf. pArinti Grigorie din Nazianz si Grigorie din Nyssa.
7: OicutoLvav impcirriteasa : (3acriliao-av doamna: ogarcoiva era un atribut mai inalt
decit Paaatmaa vasilisa, vz. Si Gheorghe Pahimer, ed. Bonn, I, 289,19 si 290, 2 unde impar5teasa Teodora, sotia lui Mihail VIII Paleolog, e numitg tot 85arcoLva Despina.
din apus : din Pe8 : Frincia... frinc: adica Occident... occidental, latin.
ninsula Balcanica.

www.dacoromanica.ro

XXXI 4-9

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Eigxfig xai aovaoixfig ngo8oki1c, TO

6.7tEe

Ilawcfg ovv intoyeartpavrEg iv ccinfi tlj

269

?Leyouatv Oi Fvuxoi, Ex Ircureog SL' uiov.

CitioAoyict giTIADov ix

ti-ig

(1:0Acoeerriag,

avA.A.ErroiroyficravrEg ITQCOTOV vat cruyxcavcovilaavrEg xcd etaaaa6taEvor, fx?,.A.1)Aotg 70a-iv

Met@xoy. TO Se xvi.ov Tot, Mcipxo-u i v f Tr@oaiixr) roil al4430A00, 4eyWV ;AMA41,111C(TE 000T11V -Ex

tit;

61to1oyEag Tfig TC(ATTE0); %Ca, 6710'U &v POOXTICOR, TUDEOk0 xai

486;:ibu) ev tai; gxxXicrEcag, Cog iv CiAXOTE 'CO'

aovoysviig vi3Og xai, X0yOg TOT)

OE be Aativot arrghyov El 4E1 TO (D.a.acpriaov

00i3 aNZVISCTOg 157C6QZWV."

it iT@OCNIIYATI, 817,;OV Y.Ca et7tCCAEllIKOliEV CILOTO *XCti a710 roil ayiou crual36?.cru %at Ciao

aav-apv p[oxcov, (761, MEOMyTICYCLV of naTiclEg, AE'yO Kilet23Log, '4(3,96atog, rgriyOetog

1A06

'XCAL

FQTryO@LOg,

BaGRELOg,

'IE16V1)110,g,

;tat ETE001 JaElgT01. Et S olioXo-yotirrg.;

Myoulni,vog xai,

iji.tET;

X111GOOTO-

215b

of AaTiVOL Lau aQX1'1V xai

Clii(CAV VAL mirky xat 6Ectv Toy natgcla "Ca ti011 xai roil 1tVE'UlACCT0g, 1l A01015VTEg
Silo &Rag, rig 171 XeEta TO11 anCAXELTEIV 7t0000T1'411V; Kai yCko fiaci,g OU agoaDlixiv
TWOTT]V %ClA0i*EV, ecam CfCACAVEIOCV %al e(VOCITT131V."

5. 'ExoLliiiari oiry xai, 6 701TQLOCQ)Tig [LETa Trly gV(.0011, EV "Ili

(HCOCIEVTICL.

15

6. A,16,0aVTE6 bg 6 Pcaragig %at fi aivobog., flaw:ray Cv BEVETkl Sta 5T1QCtg

GOV elV0.4410.01, xc i oaaaVillg IAA Jt6Jta, (17TO Se BEvEti,ag, iv BOIADT[lit OiAV T0111QEOL

tale

BEVET1iXOAV

Si' Of2L011011 roii nano XCEt dud) Bora)riag sic KCOVOTOCVTIVOO-

JtOALV airy TQL71,0E01 (3aaamaig xai TAT)V BEVET(X0W.

7. TA.*OvrEg Se sii@ov T13v tIccsItotvotv it'UO MCTI.ClV TOVTIA:UT,CEV toil PC10104

inavvou :tat rdw paGLAUSCICW roil

8EGIT6T01)

ATBA,11-1,0(01J,

8. '0 be Palsagig ITEIAJTEL 7tQecIPsig rob; -(6v

CIOVTIV vat et7COCCLCFril cpaEccv

20

el8E240-15 TOO Paaakog.

Malicia-E. oELXV60JV EOyVOJAW-

Et; cST6v. 'HA/ IT@OXUTELATUIREVOg 6 A.oytcraOr;

ait0 oi3,

cu; btaPOEg gv Oclayyiq 6 (3aatlEk Lash-rev 6a6voiav criry ro66 (I)@Ocyyorg xai, gyey6vgi, (1)Elayyog xai p.gUoicrt 0TVOCTET)CfaL warn roil MO1Tett Cal6 yfig xai bc,aha-

aig roil

aaQcarriicravisg, on TCEQI,

4i);

25

',';a@OU, CCOTOV Ex trig blvEcog. OE be aQgcr(38tg eurayysi/avrEg avrcu xcti,

TO)V

(T)1,

11X0'60-'01160CV 01116XWV,

gv 'ITakEct, Cca& nEQi oLcapo1.; ooylth-roov Tilt;

0"OX LtE@Cl6EV

0..OT(OV

6 (RIM-

7tITTECOg, 14)&011 It

fdrn.
9. Oi Se aey.LEQS6g Eaiwg LEO .aT)v retil@ccov Outo(3av-rEc.:, xcci, of T.11; KCOV5TaVTI.VOU with TO cri5vOsc TIO-7C6OVTO oarroig icurCorrEg

MT); Tec

iip.gtE@cc;

3 aUilkotg P: ak),11Xoug Bull II 5 (3oirXi-ron P,: Pol'AELTE P: PcniloicnIE Bull 11 17 13to-rift P II 18 Bono-riag Bull: BEvEring supra 13evE corrigens 1310 P: (3Lo-riac P, II 25 [te4Acacn P:
tt011ovcrt Bull.

www.dacoromanica.ro

30

2161,

RAZBOI SI PACE INTRE TLJRCI 5I LINGURI

270

xxxi r'xxx it

iesit sinodul ? Oare am dobindit biruinta ?"

Ei insa raspundeau :
Ne-am vindut credinta, am schimbat legea cea bung cu cea rea ; am
a

trAdat jertfa curata si ne-am facut azimiti".

Acestea si alte vorbe mai
urite si murdare ! Si acestea, cine ? Cei care si-au pus semnatura in j0sul incheierii : Antonie al Heracleei si toti ceilalti. Cad de graia careva cAtre ei : Si de ce v-ati pus semn5turile ?"
spuneau : De frica
frincilor !"
Si cind ii intrebau iar, daca frincii au supus pe vreunul

la cazne, daca au batut, dac5 au aruncat in temnit5 ;

Nu!"
D-apoi cum atuncia ?"
Si atunci spuneau : Mina asta a semnat, s
to

15

20

fie taia15 ! Limba a m5rturisit, smulsa sa fie din radacin5 !"

lancu porneste
asupra turcilor,
1443.

Vlad Dracul iii primeste inapoi copiii

de Ia Murad

25

30

Altceva

nu aveau ce sa spuna ! Ciici au mai lost unii din arhierei care la semnare spuneau : Sa nu semnam, cind ni s-a dat indeajuns de mutt ?! "
Si aceia dadeau si tocul era muiat in cerneara. Caci nenumarati au fost
galbenii cheltuiti cu ei si care au fost platiti la mina fiecarui parinte. Pe
urmd caindu-se, n-au intors argintii. De aceea pe linga vorba lor, ca
si-au vindut legea, au pacatuit si mai mutt ca luda care a intors argintii.
Ci stie domnul si intru minie a izbucnit ; si foc s-a aprins in neamul lui
Jacob si urgie s-a ridicat asupra lui Israil.

II.

XXXII. Mai sus zisul despot Gheorghe vazindu-si domnia

despoiata si neavind alt5 n5dejde dectt putinele orasele din

Ungaria, suspina zi de zi sl cine sa se indure nu era :

atunci vine Ia craiul Ungariei, caci era tinar foarte, dar
toata guvernarea era in mina reginei mama si a pro-

tostratorului Iancu ; si se roag5 si se tinguieste, ca sa dobindeasc5 Indurare. Lasindu-se regina indoita, mai degraba si temindu-se, ca nu cumva,
Serbia parasit5 find, sa nu ajunga dusmanul nimicitor si in Ungaria, d5
porunca generalului comanclant, pe cheltuiala lui Gheorghe, sa -i ajute ;
caci era bogat foarte. Si deci naimind pe bani, a luat calAreti si arcasi
ping la dou5zeci si c:nci de mii si trece peste Dunare ; si mergind repede
ping la orasul numit Sofia si dind foc, au ars si toate orasele si satele de
primprejur, Para sa lase nimic. Toata prada au trimis-o pe Dunare si au
trecut-o dindolo, iar ei au pornit spre Filipopole. Murad insa, dupa ce pi-a
strins armata de apus, caci armatele din rgsArit nu le avea la indemina,
ca sa le cheme, a venit la Filipopole. Ungurii insa cu despotul an venit
12 Sa nu... de mult?!] Nu semnam, daca nu ne dati destul de mull! Bull.

Heractea: din Tracia.

olds Ci tie Domnul .a.m.d.: psalm 78, 21.
: Mai sus zisul despot : vz. XXX, si 6.
in mina reginei mama :
Stirea e inexacta, cad regina vaduva, mama lui Ladislau Postumul, murise acuma,
iar pe tronul Ungariei se afla acel Vladislav (1440-1444) care in anul urmAtor avea
protostratorului lancu: Protostrapiarda capul in lupta de la Varna (1444).
9:

XXXII,

www.dacoromanica.ro

1XXX 6 IIXXX5011 9.1 5111

svona

taoqoAso

13

aI

V1210ISI VNIINVZHI-0021:11

Dap A3110'13

10

tADOCOX1

AL11

3q %31T 01AM18 .

-3ll

'91(1(11A9 A31113 111 g3010 hp A.11.1 j30(1,3 A7313 531A000131C

All
Anjoag.
L 101010 17314. IOW) 1083106X9173 113%
,tortguy.
irarria")D
.A3Y19A0A.3A
41
19)1
910731
10
:53A11
73A311,07)1[903 d31A01(
531A73Klw8ilou9, iq du 0009 () 131(410611
173x.
10
13
573 Sowpiity,
531Apit
al,:a 5961( 59.0190 5I1 .0130313 19).1" 919 11 -96.4.3E9,
A11911(

V.961C A3T110

ACOT111.3.

.(?

173).1 A11911.
.A0A31(3 10A37-111.0004) 59.01 500A19154)
043 531M01 -00
313/3
'5(201 13 A901A9D9g3 10 10AA.964) '9A11 13 `A.73.0(3A11109Y13 13 513 Alpooyad) tA01(7303
ll," 3g 701 Lunn A3(It9aApc9 'AoA.310 .outpsox" II
fl.cto" )ircyx," r1sons

- -

53A.
A0A.

x1t0 01(e

.
AOX13 11 Al3A,31(

19N 69A.

A1001.1. -11
M01 AC036317039 A3 dn. Ai3cb96Amtn. .531Aoil1( X9.0" 'AITIC0696A.01I9 A.93 Ol TN 10 3q Aog192 1737c
o1311.c1J SorirryDx
A.11111.
5l iloqu000lt ,,tirliAtXoDatur

73119RA. '439114.0y137191

e41.rA, Amiwolo

a10A A10.011

71

01

731A301A101.030 513 5(20199 1019401110A 113X 101 A3

pa3x

culioDx Aou. 'Asoo.voir 0113 5349014o1101311 Ncto 91 M0 10169.A. 303193.(1, Ancb, 59au Als11 ALLMOth A.0.0 `A.0119.70 110 ALL]. A11.0)1C M10199 `A.101t961r3I1 pax -13799
DA ctoi Dgc,toi, Aolanyith (201 501modtpi.0 731 'Diartka)? y ,r( 3410 50169:4 19% 3A7) 701AeLta13ri

imf. anis

013y13fj

110.thk1A.10 A3

0,

IIXXX
Ano AD)3101(o3c)
jAl

.N

7737

5130400o)/ 51101(030

5916

Alb

Lou?

11(3 A.91

501A8T3 A9/01

91

y1L1)aDI

(101(19 13.0.0)AT1L-

ALIA

1)L 7)

gLiz

M10qT113% A3

AIRS A0)L11(9 Acopartoic

01 'Al11.09%3013X
173% XcLO Al 0 `A(-y31(3
1913x03 590311
m?,,, 503A, '0.41.91/ ARIL 101 101A91( 01M0M5301X3 1Jlq 590313X

lLli A(10X3 A134)13

751113A.A.9.0 1OX AO.i7,)/1.310

Altrox

0(-91.03I in% 1gc,a2

oz

5149k110 Slu. 5OaiInj noinD 1707 no/U.DI aw .5oo01108l9010)o1( 17371 131t10X.130301L pox.
i3Orn0 173 no1 A13ku, 5n.031t3 IL 4g rA3A.Ly-) 73n13tir19x Aoroort vox lopuelidocb
0731: '5 3
-3V.
(11111.6 liqii0A101/Yi'lle3110X 11,3063K ro% 513 m913AAno 9 Spoottch '11090)
13c13i A91 Acaturaw Arp 7101 iolorknynmo
;toyr
Rol
avA
aolkocog
.173911-01,0g A.Lt
5010 90q9cho lx)m 1,1q 5Doc,t3A.00 imt AsndDy 5131(1:1 1737 5701001 i8x9 570gx111oZ
190%13 '31A31(

.4to111aoir 19% 531ADIALY1069(1101

50r) 51u 50)31(o1( 51u -97t

197
591
8l.L
lopr 5)9D91( 5131(o1( vox
L
3g
A73)31(
A9.,991(
65)311(pv, A3g1T1 531/967
All
531A9(127131L A3 du
20o7c31g
10
'ADo
3g 59au Alll Ar(orcynacry1(I) AoAuloyl!. 04 39 iDonDIAT A.91 5111 5co39nq nolo
31L

A.91

51Ar1no1( 5731choK

17011

'531A01(730 M7301311:3A3

'59010609 1i90 3X13 ()DA. m731a3Zct3 1.01 i73o973o31(Dx731311 110% 701 51A.1 5111(0110A10
`91900A A3.0.16. 513 A.71(O1(0oicu1104) 10 3q 106A.A(10 \Ali) chi i410u93g 531A0m
A.01

oiatql d

II

OT

A3llo)thnoA.02a,t :d A37iocI)2a4ou9 ling I lsod A7/3 'pv uli Iing II TT -yaw

:d 3.1.1.0.09a01: 110E1 II EZ c113994th II 6Z /0 TE Avtoisinarrod) d II TE

1110 :101 .7.9C/1.10S 3110'./.09(301c

lsod 513
Alp

ppv

ling

puoi e1a un la; ap ni)suiuu ieaieui ie Ininieled el !unueziq la el) !eat aialew
IOHJOIEJ4S aJEJ neane Ma op !tea nSaleJedtul I elnfe Ininleap,dtul ej leoaLeau! 0 -sap
;eaalea tS Eauridaput Lit thug ap togzel alieut HarAias alepllui ZA nci 'a2ueD
unilivssoiD synnaavi9 AS am.9.53.4)
letuolo pmcpon @idSap un 11E111 -map
levu lumuu ueasnde is
:
ieSaiew" Eta mum ut 033 alSaApd eqauni
ad equni
vaseaaaa euuleasui 5ox1(1ps.olami)1ole.usolo.rd All 1 wrioylp y 61.3.A9 2oitlu?
cox -ya
ll.5nAlet ktro)() Ay3. xp3o3.953.00lcoaas pa `uuos 176L, (g el eanci ut }sane 301 a }men -atia.2
!

it

www.dacoromanica.ro

272

MURAD II PORNESTE ASUPRA LUI CARANIAN

XXXII 1-2

ping la localitatea numita Izlati in limba bulgarilor, ceea ce se traduce

Aurie ; caci era satul la cale jumatate intre Sofia si Filipopole, iar de aici
incolo ping aproape de Filipopole munti si paduri de stejar greu de strabatut ; si voiau sa treaca peste acesti munti, dar mai intii sa-si deschida
5

drum cu securile, cu oamenii ce tafau la padure si apoi sa inainteze. Turcii

insa au strabAtut locurile grele de umblat si au venit in fata taberei ungurilor ; sa coboare din munte la ses, le era frica. Ungurii insa cu multi

indrazneala s-au urcat ping la jumatatea muntelui. Iar turcii nu conteneau sa traga din arcuri, dar nu faceau nfci o isprava. In sfirsit, amin10

15

20

cloud partile vazind ca, din cauza locului neprielnic, nu pot face nici o isprava razboinica, s-au intors inapoi, de unde a venit fiecare. Atunci Murad
a lost cuprins de teama, cind se gindea ca in zilele lui n-a vazut oaste ungureasca sa treaca Dunarea si acum despotul a pus la cale aceasta ; de
aceea trimite sol la despot
da toate orasele si Smederovo. Ii trimite
i pe feciorii lui, orbi fiind ; asijderea si pe ai lui Dragulios si incheie tratate de pace intarite cu juramint. Si anunta in Ungaria reginei si loctiitorului domniei. Caci protostrator era Iancu, loctiitorul craiului Ungariei
era insa regele Saxonilor ; caci it chemasera pe el si-1 facura epitrop,
pentru ca craiul, a caruia era Intreaga domnie, era tinar : avea atunci cincisprezece ani. Si vin turci in Ungaria adica soli si-i jury regelui Saxonilor
si primesc juramintul lui, sa fie cu prietenie si cu iubire unii fata de aliii :
nici ungurii s nu treaca Dunarea sa vie in contra lui Murad, nici turcii in
contra ungurilor. Iancu insa n-a jurat, spunind : Eu ascult de domn, nu
domnesc".

25

Murad II

in contra lui
Caraman.

2. Fiind atunci stare de pace din partea turcilor, de asemenea si a ungurilor si a sirbilor, Murad face pregatiri in
contra lui Caraman. Si stringind toata armata din Tracia

si Tesalia, a trecut strimtoarea si ridicind corturile la Brusa, pregatea si armatele de rasarit. De asemenea trimite si la feciorul lui mai mare, Ala30

din cu numele, sa adune armata lui din Amasia si sa vina la Iconion ;

ceea ce a si facut. Caci atunci cind despotul cu lancu au venit asupra lui
Murad, Caraman gasind si dinsul prilej, a mers si a mat orasele care i
ralul comandant al arniatelor ; vz. XXX, 2 : marele domestic al armatei. Izlati :
e satul bulgaresc Zlatifa ; aceasta lupta de la Zlatifa, in care turcii au fost invini
de Iancu, din decembrie 1443, ne-o descrie mult mai pe larg L. Chalc., II, 81,
11-90,20. si pe ai lui Dragulios : adica ai lui Vlad Dracul, domnul Tarii Romine*ti ;
vz. XXX, 5.
reginei... regele Saxonilor... cincisprezece ani : toate sint inexacte ;

regina mama era moarta, iar pe tronul Ungariei se gasea Vladislav in virsta

www.dacoromanica.ro

de

DUCAS : ISTORIA TURCOBIZANTINA

XXXII 1-2
[dxgt. Tfig xtbIlEcog

icifITIVEOETCa.

Tijc, "ACIXO'UlleVic

XpvOr1,

'ItA,Ottii MT& Tip?

T6.)"1,

273

Bolayetpcov yALTTav,

fiv yap TO xtoptov etvalticov mocptag rat cavutou3toxaoc,

iv u Teo' itETati) 411 xat bg1,1165vEg HopaTot gtog iyyOg CoLAETLIT017, ii300.0VTO yap
218b
3TEUEKral, to 411, Taiiv boa gaEmpOgoov xat bEvbgoT6tuov avbgeov notfloca nogdav
5
ITQCOTOV, EITCL etaafteiv. Ot be TO1I@XOL atEgacravtEg Tee bOo(3aTa %al ia6vTEg CivT1,xcru Toi3 Twoatov Tiov Otryygcov, bEadtoctrreg 0'6 xafTP.Oov Ex tot/ bon); iv
Tip nEbko. OE Oiryygot bi rat psaXa OagoaXicog etvgpirav ewg fiRicrEog TOtii OCKYUC.
Ot bi TOi-T7SOL TOOPDX0i)VTEg 0'6% inCCOOVTO,

?air ovSEv fIV1JOV. TiAog 6gCovTE;

TOt n o p.iel RTIOEV aQENOV ItgarrovTEg St Thv trucrwatav toi Timm), ioTgaqm6aV thtlailEV, Craiv 0ov, 6 xctildg. TOTE 6 MO1JOIT i6EtAta6Ev 13&thv rata voi3v,
6T1 iv Talc ktigcag aiyroi," ovx ElboEv trovcativ Otryygeov StaPiivat toy ROTaliOV rat
viiv 6 SEaltOtlig TOi;TO EV'neVTIOE 7thilltEL alroxgLatagtov dg tot/ bEanottiv xat StStool Tag gO),Etg anaoctg ctirroii xat TO E0Sgo(3ov. ilitotatEt ovv xat ToOg vioO;
otirroi; TvcpXoOg OvTag ',tat Toi3 Agayouktou attoitog xat notst ovv0.4ixag ivOotovg.
Kat i.trivOEL iv Nyygtg. ft) 6iyivia 'tat TCp TonotrIgritil 111; Pacradag. THV ?ay
TIQUOTOGTOTCOQ 6 'Iayyog, o SE TO7COTTWITTiic TO'13 xpaIrl OiryyCliag TV o 411)

10

15

Taw

Iatcov iletvetcaeciarro yap otOTOv xat iaotTiactv i7ILTQCOTOV Sul TO EIVOLL ViOV TOV
X.01.00XMOV ItEICaT)V

17iV

yap TOTE 7LEVTEMbi7SCITOV Cirov gTog. Kat EgZOVTat Ot

TO15(1%01, iv Oiryygta, iiyow of ngio-f3ELg, xat Stbovotv Ogxoug TED hyi Mattov xat
Aictil3avou6tv iigxoug Tov Ervat Tt m. xat iiyanTiRgvot !ATE of Oiirgot nEgaocoot.
Toy 3ToTaROv

TO11

ikadv rata TOij MOUQOET, ATE of TO17,QX01, with Taw Oihrygoyv.

20

219b

'0 Si larog oirx 65p.o6Ev, Air.ov 'Eyth beonOto[tat, ov SainOto)."

2. TOTE EtgrIvElicrarrEg 0i, TaQX01,, Oliottog xat OZyygot, xat Migf3ot., avrog rata Toi3 Kagattav notdTat. Thy nagctoxeuilv. Kat 6lJVC10,901.6ag 7tikraV Tip/
Tag OCI(EXT)g rat OETTOOLigg OirvELIALV rat btaPag TOv noettOv, ate ag Tag cretivag

iv tj 11(10-661:1 naCiEGILEitatE xat Tee avaToXtxa otgaTEOKaTa. "Ottottog 7(41=1. xat

ng6g Toy ..utOv ccOTa Tint 7tQUITOV, 'AXaTipliV Ov6p,aTt, TOv crullica, aTgaTOv Ex
Tfig 'Attaccetag

rat ikildv iv Ixoviy 8 ma 7tEnotlxEv. '0 vac, Kagaidtv,

OTE 0 6EcfnOTTis auv Teti sThrict) ilikaccatv rata toil M0'114T, Eb9(bv rat OZIT0c X6-

1 %chum.; P1: xthusog P11 2 aval.LEGO'V P: olva uicrov P, Bull 1113 TO scripsi, v. 261 ,24
et 263, 26: -cOv P II 19 oloovoLv scripsi: &Swat,/ P; II 20 AattPlcvoucrtv Bull: XapPetwociv P.

20 de ani, feciorul regelui polon Vladislav Iagello i nepot al fostului rege ungur
Ludovic cel Mare.
Turci... soli: care incheie pacea de la Seghedin din iulie 1444.
2: Cp. cu L. Chalc., II, 90, 21-91, 10 gi 98, 21-99, 9 0 G. Sfrantes, I, 95, 6-9.
18-5217

www.dacoromanica.ro

25

LUPTA DE LA VARNA

274

XXXII 3-4

le cucerise Murad mai inainte ; aceasta-i pricina fazboiului. Ridicindu-se

din Brusa, a venit la Cotiaion, de acolo in Salutaria si acolo pregatindu-se
indeajuns, vine asupra orasului Iconion. Caraman insa fugind cu armata,
5

10

a intrat in hotarele dinspre Siria in munti intAriti din fire. Iar Murad
jefuieste larA crutare Iconion si luind de acolo destul our si argint,
merge in orasul Laranda si, acolo f5cind larandinilor toate relele cele
mai grozave, s-a intors jefuind si pustiind orice oral si orice colt de tara
a lui Caraman, facind stricaciune turcilor ce se tineau de el. Chid a volt
sa iasa din pgmintul lui Caraman, 1-a lasat pe feciorul ski sa piece cu
armata, de s-a intors la Amasia, el insa a coborIt la Brusa si a trecut in
Tracia, vara fiind pe sfirsite acuma. Iar Caraman s-a intors din nou in
locurile sale.

15

Moartea lui Aladi. n 3 Dar la inceput de iarrig a venit un rob de-al feciorului
i abdicarea lui sau Aladin, anuntindu-i moartea aceluia. $1 Murad i-a IAMurad II.
cut mare jelanie, caci era Aladin de optsprezece ani, fru-

mos foarte si viteaz mare; dupg ce ceremoniile de jale au luat sfirsit, a

chemat pe toti comandantii' si pasalele lui si a declarat sultan si conducAtor al tuturor supusilor sal pe cel de-al doilea fecior al lui, Mahomed spre20

virstnic Inc 6 fiind si baletandru. El a trecut in rgsarit si s-a stabilit la

Brusa, ducind viata de particular.
Lupta de la Varna , 4
1444

*i

Dar la Inceput de primavara au venit cercetasi dinspre

revenirea partile Ungariei si vestesc noului sultan si celor ce purtau

lui Murad 1t.

25

30

grija pentru dinsul, Chalil, Saritia si Zagan, ca pe malurile Istrului se aduna mare multime de unguri si romini. Iar Mahomed ii
da de stire tatalui salt Murad uimindu-se de calcarea jur5mintului, se
gindea ce s-o fi intimplat oare. Si fiind vara la inceputul ei acum, a chemat la el de pretutindeni armatele de ras5rit, in preajma constelatiei caniculare. Si din Marea Egeica au aparut dougzeci si cinci de trireme si,
venind in fata cetatii Galipoli, opreau trecerea. Tot din triremele acelea o
parte au plecat ping in Bosfor, impiedicind trecerea si pe acolo. Ungurii
insa trecind vadul Dunarii, veneau fara Idea ; curatind drumul si luind ceta-

tile, au venit ping la Varna. Murad insa negasind calea deschisa, era ingrijorat, iar ai lui Mahomed erau la mare strImtoare si descurajati. Atunci
Aladin... moartea lui : dupa Chalc., II, 121, 23 cazind de pe cal la vinatoare.
4: Cp. cu L. Chalc., II, 95, 6-24 si 96, 20-110, 16 si G. Sfrantes, I, 95, 10-15
196, 1-198,4 si G. Moravcsik,`ED.rivocOvnotritta mei -nig Raz% T.-404v% Budapest,
3:

$i

1935, vers 334 urm.

au apdrut 25 de trireme : vz. G. Sfrantes, 1050 A; dupd L. Chalc,

Old in Bosfor : am tradus Ow, -rofi `TE9oii

II, 95, 6-24 la cererea bizantinilor.
Xtopiou, caci Duca desemneaza cu to M-ropnov to Ise6v. sau td SOU" 'Izoo5 ET6p.Lov
nu numai intrarea Bosforului in Marea Neagra, ci 5i alte puncte din Bosfor, ba
chiar

Bosforul intreg ; vz. XVIII, 2.

www.dacoromanica.ro

XXXII 3-4

DUCAS

QUI/ XaTiPE Xrai, gAaPE Tag

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

X6XEL; a7/T01-3,

a.;

275

aeoXa136w etkev b MOQIit Xat

aiirtl early f] aitta rfig Orig. 'AnaQag SE ex 11Qoixrr15

1)A.Ocv

el;

KOT1JaELOV,

ixeiftev ev EaAotrrakt x&xsi Roar-lag na@aoxeviiv IxavYly, gpx6-ra6 et; '1%6A/toy.

`0 Se KccQaphv qpiwdw avv T(1) orearn*an etaijAkev ev Tot; Ocitoug Tag JtElog
Etviav iv OQecrw Om*. Mouolt Si to 'IxOvt,ov 4E111E4 xotTasimag %at x@u.aov cat CtQyu@ov ixaviw ixii0Ev X011iflag, ey Tfi nov Aaeavoitiv g@xsTal Ttokel,
XeCV.Et

ItaIrSEIVa %awl i@yauCtinvog

tot;

Aoceavbivoig,

iotpicpi Azik-diry xat

.xou@o-E0on miaav 3-(64iv %at xdvav rov Kaeattew, Thy 111114:w nodiw ORoloic Id,
ou TO15QX01g. BoWt.611Evog Se i,E7t0e7iv Ex 'en; yijg Toi5 Kaea[dw ODIeklXVE VEY

View Mita' aiN tcu CrtQat4l Xai, eaTQCCTT1 Eis 'AtteMelaV, avid; Se XateloV)V EV
-1-11

flecrUcrii eJteclaaEV rig 00X11V OeQ01);

i1811

220b

XaQEQZ0(lAIVO'U. CO Se KaQattaV

Earg&qmi X6tAA,V eV Tot; ISLOic atiT01) Tonotg.

3. XEillawog Se .5.p corog i1Ar9EV i 'Allaottag el; Titiv SoiiXow -col-, 'Ma:thy toi3 utoii mini) wrivticov -cOv avrou Oliva-my. CO Se Mou@at gra ngrOog

7rotipag, ijv yap 0

'AAccrilv

yaw t Tog Ox-rmaibbtatov, theaTog navy ma. dna-

15

ttog, 1./Eta Se TO nevilo; xagcrag aewtag Tons a@knyolig %ai. (FatQaltag alma ?me90100, fiyep.Ova Xai, clexririv Tali innix&u nowTOg Toy Sel!reeov view dna ..cOv
1V1Exevin 0vpiPA, En ma, nauStov v&ov inthQxow. Aired; Se neQacrag Ev T OwaTogij, IStureixov ev 1100ixTri eX61511TO.

4. Maeog Se eggetovou Waal,

Curayyblov-reg

TO,)

vecp

XatecaX0AOL EX To5V

tits

ObyyQtag !It:Q(7w

20

fiyeithr, xat rag (Nora:wow &ni), XaXik, Eaugta

xat Zayavog, On iv tat; Ogaig tov qaTQOU otweryE-rai ;0014 OtiyyQuw %at
13/60cyjov Trokil. CO Se MenliT [111Vi/EL to:3 Itasca airtoii. CO Si Mov@Ccr Otrotiewag
E ti Til naeafilicrst, Taw OQxow eAoyitrro, ti &Qa eXAEi mgcrOcci. Ogeoug oifw

etexoplvoi) ix&ket Rog airdw -dtg. Outarrapil Erovegtetg tit; gco, a@og -deg T013
;smog EniroAa4. Kat e Atyakro Helayoug CwEcpCmilaav n111'10E14 &tool Itbrus
xat iX0oZoat tivuxqu KaAALowc6Aecoc ixauov Toy no@ov. '01,toto4 xat IA@og

25

TO)V airdiw tetiweow EtI.EBV 11EXQL TOT/ `IEQ0i) Etoplou xca.igyucrat Tag ixei ito-

QEia;. Ot Se 0i5yyQot asoicaavrec

Toy TrOcHw rov Aavoq3Ewg ii@XOVTO CCSE(.7)g

trio OSOv xat logiPavorreg to xecarQa iPoo-ccv ovv Rexet, BliQvc(;.

CO Se Moivert r< Eb,otaxow ao,ceiav fioxakkev, of bE Tab- MEXellet eV an0Qta
7(C40(1.001/TEc

2 xo-rilatov P11 26 nabiyou; P II 30 xeccrrea Bull: stewroot P.

www.dacoromanica.ro

221b
30

10

15

20

25

30

XXXII 5-6

LUPTA DE LA COSOVO 1448

276

Murad luind-o mai in sus, pe aproape de intrarea Bosforului in Marea

Neagr5, a g5sit rAgaz din partea triremelor si a trecut si el si cei ce erau
cu dinsul. Oamenii lui Mahomed care tineau str5jile, au aflat de trecerea lui Murad si intr-o singurA zi stile s-au unit si in alte dou5 zile
au ajuns la Varna. A doua zi a Inceput razboi infricosator si groaznic, de
dimineata ping la ora noun din zi crestinii au thiat f5r5 crutare pe turd_
Pe la ora zece ins5, regele saxonilor r5minind singur cu mai mult sau
mai putin de cinci cute, isi indreapta calul asupra lui Murad. Iancu II
oprea, dar el nu i-a dat ascultare. Apropiindu-se, calul ii este lovit din
plin, iar calaretul r5sturnat peste cap ; si de indat5 ii taie capul. Iancu
lush" a bagat de seama ce s-a intimplat, caci capul infipt intr-o sulita
era ptirtat ipe sus ; si racnete si strigate Cine poate fugi, s5 fug5", si
turcii au tAiat pe bowie multi ; la cAderea serii, Iancu abia a scApat si a
trecut Dun5rea, iar turcii s-au tutors Invingatori si triumfgtori. Atunci
plin de fericire Murad trece iar5si in partea cealalt5 si soseste la Magnesia si acolo isi is resedinta.
5. Dar crestinii inc 5 tot n-au Inteles, ca pacatele noastre skit dusmanii care ne stau in cale si ca rautatile noastre sint pricinile tuturor
relelor ; si atunci soarta a ridicat din nou alt5 urgie asupra noastr5. Cad'
Chalil fiind om practic in lucrarile guvernArii si dindu-si seama ca tInarul sultan nu va avea nici o izbinda, it aduce din nou pe Murad In palatul de la Adrianopole sl e aclamat ca sultan. Iar fiul sau, tin5rul sultan Mahomed, este trirnis de tat51 salt sa domneasc5 la Magnesia.
Lupta de la

6. Aflind Iancu despre aceasta, trece de cealalt5 parte a

Istrului pe alt drum si, trecind prin toate trecatorile strimte,

Murad era gata cu toga armata lui si, lupvine spre Nis sau Cosovo.
Cosovo, 1448.

tindu-se de cu seara, dimineata fiind Inca Intuneric, Iancu se ridic5 cu

o parte de ostasi, ca si cum sa faca din vreme preg5tirile de lupta, si
insusi a plecat fugind, cad a vazut armata turcului fiind mult superioara
i ungurii cuprinsi de teams, umblInd cu ginduri de fuga. Atunci Murad,
crud se lumina de zi acuma, vazind corturile ungurilor in dezordine si
pe ei cautind sa fug5, se ngpusteste asupra for si pe unii i-a dezarmat,
iar pe altii i-a ucis. Altii au fugit ; si s-a fAcut o mare izbinda a lui Murad si o Infringere a lui Iancu.
ping la ora noud din zi : adic5 pin5 pe la orele trei dupg-amiaza.
Pe la ora zece :
e pe la ora patru dupA amiazg.
regele saxonilor : cu aceasta denumire cu totul nepotriv to Duca II arata pe regele Ungariei Vladislav, care era fratele regelui polon
Cazimir IV (1444-1492) i nu are nici o legatura cu Saxonia (Cp. : regele saxo1

nilor).ii fate capul: la 11 noiembrie 1444, ne spune G. Sfrantes, 1050 B (G. Sfrantes,
I, 96. 1).

www.dacoromanica.ro

XXXII 5-6

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

277

ETOpov eyyUg xai 1,031/ Ci8ELCCV

OvTEg ethivouv. TOTE IIVONCg Rog to 'Mi./
lino 'ant TQLtiwROV i7thpOOE xai ccUTOg xai of fats CCUT013. Oi Si Toii MExsaeT Sleet-

TOWTE; Otykag xai WAOVTE; Trly StaPC(OLV Tov MOIVOCT, EV [A,LES r1EpQc fr6OTICKLV

%at Si' iTeQag Svo flaeciag gcratarav iv Tr' BeievE. Kai Tr) intoiKrn avvetvaytEg
nOAEttov cpof3EgOv xai cpeaoSTI, and ncicotag g(05 wpag evvaTrls xaTexontov

Co:pet8(7.); Ot xQLOTUIVOi tons ToiTxoug. HEPi Se (141V SVOitiV, ILLgVag [tOvog oiry
ItsvtalcoutoLg 1j 3060V Ti ElaTIOV, OTOWEL Tag iiviac Tov I3utov 6 6'4 ECCO.W xat'

aircoii. '0 Se 'Iliyyog ixauEv airrOg Si ca iaiicy&n. Kai aQoasyytocig, Ital,(1611V

bexeTai 6 t7t7tOg Tin/ nkriyiiv xai Toy &VCCPCCTTIV Xi1111(30LX0V icpanXol xai xCCQaTO110{101V Olir051, JLOCIElai). '0 Se 'IOtryos. io*Eig TO yEyov6g, rlv yap h %upcovii CarnwQTivevn TCp SOQEL xai x@auyat xai aka/allot %al 6 cpEliyow cpuyeTe, xaTexo-

10

ipav ovv of TaciitOt nXEi.crToug xai Tj vv xaTeka6E xai o letyyog R6Xig SLaow
*sig. iae@cicrE Toy noTaa6v, of Se Toii,oxoi vtxritai vonatolixou irraviEuay. TOTE 6 EilTuxiic MouOT Adtkiv Tip/ 7tE(1(OLV glE@C:c xat iv Tr' MayvTiola acptxvEixca
%Cca rily Xatobnicriv ill1t0QE15Etat.

5. 'AA1' of xeiciTtavoi lAiwO voiloavng,

Ott,

at 4ta(yriat Tjwv Etoiv of

15

222b

illA080ilVtEg *tag NAli, at '<MEM f1ll.LO)V eigiV of to xaxel It10EVOi-YVT'Eg, 7tC1LIN iti-

acpilicity %aft' fulibv OQyhv

nixi. '0 yap XOAR It@COCC1%O5 {17ECCQX(011 ItEQI,
CQx.fis RE0oSEAuctia xai Ott, 6 viog 0i1X Ei./TUXilOCL nOtg, CiyETat natv
nap' airroil 6 Mou@ecT iv Titi naXaTiT Tiffs 'ASoiavoii xai Eigill.titETai cbg fiyEaeov.
`0 Se ye(); fiyElicbv NIEzeaET o viOg CLUTOU CrTalETUI, na06 TO1I ItaT(Idg TOij &gmQUI/

to tilg

20

yEiv iv tj Mayrnota.
6. MaOlbv Se Toirro

'Idcyyog ItEQq Tip/ nsocaccv TO1) 16TE1011 E MaTig

6Sofi xai Sta6ag tCL OTEVCOna Jtarta gpXETal, apOg TO Nirjoiv rl neOg Thy KOciof3ay.
Kai 6 MOMAT CI1)1, mian Tlj atQat14 aVtoi Et01110c %Oft Srl noXERilaavTeg etw'
(17ckac., newt COSOTtag

25

oliorlg iyEIVETal an/ 11EQ11tOic OTQIITICOTaig 'gat (74 Sii6Ev

iToiltamov ncO jvccg TOv 3to1 EIA0V, &nog SteSQa ELSE yap Thy oreartticv TOU
Tif6Qxou kEeexouoav Ent TO JACIUTOV %at tong Oiiyy@oug SELXi(OvTag xai Eig cpuyilv aaETC6vTag. TOTE 6 MOUClat iiXE01.1 fibri air/ectorrog 6@c-ov Tag OWIlVag TUJI?
OiSyyQCOV SIEOXESaalliVag %at Eig cuyiiv 6XenovTag, EIEEICEOEV ER' ctirroiig %at tons
ICev gal/.62LEIKIT, Talc Se -,,,arecrq-AptEv..wAXXor, gcpuyov xai iyeVETO tayart vim)

(TOO MOIJOat xai ?Ma TOO 'Ietyyou.

2-3 xparov-reg 13.6ykag P TI 10 lolir; P : fortasse scribendum ataitElg II 32 TOO addidi.
5 : Chalil... it aduce... pe Murad: dupa L. Chalc., II, 122, 8-123, 6, Insusi
Murad II caindu-se, a revenit printr-un siretlic al lui Chalil ; si Mohamed II s-a Ei
thbunat mai tirziu asupra lui : vz. Critobul, I, 76, 2.
6: Lupta de la Cosovo din 1448, o descrie pe larg Si cu am'anunte L. Chalc.,
II, 124, 18-140, 21, argind gi participarea rominilor cu 8 000 de oameni in frunte

cu domnul Tarii Rominesti.

www.dacoromanica.ro

30

MOARTEA IMPARATULUI ION VIII PALEOLOGU

278

Expedifia lui

Murad It

In Pelopones.

10

XXXII 7XXXIII 2

7. Si intorcindu-se cu o mare biruint5, a pornit cu razboi

supra Peloponezului. C5ci Constantin, fiind atunci despot

al Lacedemoniei, cind a vAzut venirea regelui $i triremele

in Elespont, pi-a inchipuit c5 s-a isprgvit cu turcii. Si iesind dincolo de
Examilion, a cuprins Teba 5i localitatile de primprejur. Cind insa Murad
s-a intors cu o izbinda alit de norocoas5, trimite sol pi-pi cere orasele.
Constantin insa n-a vrut ; si Murad pornind cu fazboi pi-a arzat tab5ra
la Examilion, c5ci Constantin il construise inainte de patru ani ; $1 fiind
cu saizeci de mii, Murad a intrat in5untru. Si peste foarte putin timp $1

Constantin si frate-s5u, Toma, care era despot al Ahaiei, au lost tradati

de albanezi; dar ei bAgind de seamy viclesugul, au scapat cu fuga. Murad

insa a strabAtut ping la Patras si Glarenta nimicind total pe acolo ; si

s-a intors si a d5rimat Examilion. 15sindu-1 ruing, $i luind mulfime dp
popor in robie, peste saizeci de mii.
15

XXXIII. Imparatul Joan suferea greu de multi ani de piMoartea lui

loan VIII Paleolog cioare si, dup5 intoarcerea lui din Italia avind multe su-

20

proclamarea Iui
Constantin XIi
Paleolog, 1448.

necazuri, pe de o parte din cauza tulburArilor

in biserica, pe de alta din cauza mortii impar5tesei, a
cgzut la boal5 si in putine zile s-a s5virsit din viatA, el care a fost cel
din urm5 imp5rat al romeilor. Si din Constantinopole au trimis, de I-au
adus in capita15, pe Constantin ; si acesta a trimis soli la Murad pi,
luindu-1 cu vorbe dulci si daruri, 1-a imp5cat, inlAturind dintre ei toate
pricinile de cearta din trecut.
2. Murad dorind sa fac5 nunta feciorului sau, i-a adus mireasa de la un sultan din cei ce se g5seau inspre hotarele
Armeniei, o fat5 de-a lui Turgatir, un conduator al turcomanilor ce erau
asezat acolo, mai sus de Capadocieni. Si aceasta inrudire n-a primit-o, ca
si cum 1-ar pune pe aceeasi treapt5 cu el, in ce priveste puterea si averea,
Casatoria lui
Mahomed II,

25

1450.

a pornit cu rcizboi asupra Pelopone7: Cp. cu L. Chalc., II, 113, 2-119, 21.
zului: aceast5 expedifie a lui Murad II a avut loc in decembrie 1446 (vz. G. Sfrantes,
1051 B ; G. Sfranfes, I, 200, 18-23), inainte deci Inca de lupta de la Cosovo din
Examilion:
1448.
sosirea regelui: Vladislav in preajma luptei de la Varna.
deci intrarea dinspre uscat in Morea.
era zidul care inchidea Istmul de la Corint
tradafi de albanezi : de albanezii din Peloponez.
XXXIII 1 : cel din urmci imparat vz. XIX, 9 ; a murit la 31 oct. 1448, ne spun
Constantin:
G. Sfranfes, 1051, D (G. Sfranfes, I, 201, 14) ; cp. si L. Chalc., II, 140, 23.

era socotit ca al XI-lea impgrat bizantin cu acest nume. Dar B. Singowitz, Ober das.

www.dacoromanica.ro

XXXII 7XXXIII 2

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

7. Et@otcpEig Si [LET& vtxrlg Riyeang xat&

`0 yap KcovoTavtivog Sionorrig

(70' v TOTE

Tiv-;

279

IliXonovviloor iottATEAXIEV,

AaltESORROViag %al 18611

'CilV

licpti,v

tov 6Tiyog xat Tag T11,4E1g ev `01110.7t6VVO, illLaVTEiMaTO naVtEki) tilfEbit,E1,11V Tail?

Toiicoxwv. Kett iEniov &t

223b

TOtii `Eattatcu sas Oft(3ag xat to ng4 )(0)(1111.

InacpEig Si o MOUO&T 01!1V eirrox(ct 70.6167) 0T6.1a6 CutO1CQ1014LOV, t'riTeoV Tag

nastg &mot), o Si Keovotavri.vog ovx il'OEk. Kat 0WaTEl'6ag %at -*it; xd@cota
gV Te-p 'Ealiat(1), ;Tiv yap 3tElo TECKICTON XEIOVOW 01%08%Lirag &ITO 15 Si Kovotaviivog, obv iiptovra xadocciv div ivtdg ctirrelg itcriPs. Kett dag Ev Carp xat
ctirrOg xat OomAeig o eiSih,q9k aired)", Santo-rig (.6v 'Axctatc, 701QEStoorro {.1316

-reov

'AX(3aveov nAiiv ainot Tem SOAov ivvoiloavtic etniklacray. '0 Si Mcrupert pix@tg

:0

HaTEKT.W X111 Fkapiv-rtag 45@awbv xat eavavtoviii acteaSobg narra to iXST,, '83TaVg-

OTQEIPE xcaetaag T6 'EtailLov, i@itmov Itatotkutiov otin6, atxp,thotEi56ag akiVog

inixitva xa.Letbeg iiptorrct.

XXXIII. '0 Si f3a6lliiig 'IoAvvrig noSakytqc niEt OREvog Ev noXXolg gtEal,V
%al p.Etol trio inavobov Cute) TraXtag gv noactig Oktviat xat oucrepo@tatg (tv, nil
ply Stet Thy TO'51/ &malt:Re-by Ta@axiiv, nil Si Stet Thy i7c8iliatav ri)g SEcototvrig,
xatiActf3ev &yaw vociog ma iv atyctic filliectt; itiAiLTYWEV, ii0taTOg Octothi%

xeriRatioctg To4takov. Toy Si Mover-raw-Nov nippavtig of

15

Tfig KGOV6TaVTI,V01)

fiyayov crircov Ev tri a621.86 %at npicrPitg 6tit7.ctg Etg toy MOUQat %al 80516aag
al)TOV sin/ SW(101; /tal, [teatxiotg AOyotg, 81@i1VEAKIEV ai/TOV, iklag IX ttioou netvict

acteekikubOtot cdtvSaXa.
2. Bo0.0E1.; SE yetpoug 7COUTI6al, tcu

20

224b
V141.)

avtov ilyeryETO Vi/I.U.RV Ex TZ6V

flystiOvow n@og Ta tfig 'A@REvtag 8@ta %1,0VOW, 'thDiaTiQa sof) Tov@yath@, exvS@Og et@rly0t)

To.iV

EY.ELOE

Ita@axitp.ivow

Tolvv.o[tlivow, bnipawo KaanaSentow.

Thv Se eruyyivEtav taklV cyi.) lect-riSiato iog iv SeuvetixEL xat 7aoiyro,) tootE@Ittov

14 '0 add. Bull: om. P1117 airrOv Bull: avid P.

byzantinische Kaisertum nach idem vierten Kreuzzuge (1204-1205), Byzantinische
Zeitschrift" 45 (1952) p. 345-355 a dovedit c5 a mai fost Inca un Imparat Constantin
XI Lascaris 1204-1205, aka ca ultimo! Imparat bizantin a fost Constantin XII Paleolog
1448-1453.

www.dacoromanica.ro

25

;80

y)

15

20

25

30

35

MOARTEA LUI MURAD 11

XXXIII 2-3

ci pentru ca locuind la mijloc Intre turcopersi pi Caraman, zisul Turgatir

avea totdeauna sa lupte ca aliat al feciorului sau care domnea la Amasia
$i sa loveasca si in Caraman care navalea din jos, si in Caraiusuf, din sus,
si fiind la mijloc inrudirea, avea s aiba de la el sprijin pi ajutor la orice
intimplare. De aceea a Si trimis pe unul din vizirii lui, anume Saritia si a
adus-o din casa tatalui ei cu cinste Si marire cit mai multa, in timp ce ea
aducea cu dinsa multe odoare si zestre de mult pret. Cind socrul ei Murad
a aflat ca se apropie de vadul de la Galipoli, a trimis de la Adrianopole
intru intimpinare, au conpasale sf oaste frumos echipatA ; si
dus-o in palatele sultanului de la Adrianopole. Si sultanul primind-o cu
bucurie foarte mare pe mireasa, a inceput sA serbeze nunta ; si a chemat
pe toti conducatorii si domnii de sub mina lui atit turci cit 3i crestini, si
cu totii au alergat cu multe daruri sa is parte la serbarile nuntii. Si incepind-o din luna septembrie pi implinind luna decembrie, s-a sfirsit Si nunta.
Si pe oamenii tatalui ei ce au venit impreuna cu ea, omenindu-i din belsug si rasplatindu-i cu mult bine de tot felul, i-a trimis acasa ; pe feciorul
sau insa, pe tinarul insuratel cu sotia, I-a lasat sa se duca sa domneasca
in Asia Mica si Lidia.

3. Dar ajungind la Magnesia pe la mijlocul lui ianuarie

Moartea lui
Murad II, 1451. acum, dupd ce luna asta a trecut pi fiind cinci februarie,

s-a oprit in fata lui unul din curierii cei repezi ca un vultur intr-aripat
de lute si i-a dat in mina o scrisoare bine pecetluita. Deschizind sf citind-o, a aflat de moartea tatalui sau. Scrisoarea era trimisa de viziri,
de Chalil si de ceilalti. Ii aratau moartea tatalui lui si el citind-o, sa nu
intirzie cu venirea, ci, daca se poate, sa incalece un Pegas, cal inaripat,
Si s vina in Tracia, inainte de ce a ajuns vestea despre moartea sultanului pe la popoarele de primprejur. Aceasta a si facut-o. In aceeasi ora
a incalecat pe unul din caii de cursa arabesti pi catre pasalele lui n-a
spus decit Cine tine la mine, sa ma urmeze !"
Si el calarea repede,
avind inaintea sa, toti pe jos, ieniceri de-ai sai, arc* buni de amindoua
Infinite i repezi la picior, uriai adevarati, iar in urma sa, calareti cu
iatagane pi sulite in miini. Si in dou5 zile de la Magnesia a trecut strimtoarea $i a ajuns' in Chersones; Si asteptind la Galipoli alte dou5 zile, ca
sa i se adune insotitorii, a trimis la Adrianopole pe unul din curierii cei
repezi pi pi-a anuntat sosirea in Chersones.
Caraiusuf : era wort
Caraman: vz. XXIX, 9.
2: turcoper,si : vz. XV, 5.
acum din 1420; vz. G. Moravcsik, II, 136 s. v. Kivex louuoi)cp. Duca numeste aici
pe urmas tot cu numele /naintasului ; vz. II, 3: Carmian. trly tuxoimav aemilv

s-ar putea traduce si cu un mic sprijin", ceea ce insa e mai putin potrivit ca un
sprijin IntImplAtor la orice Intimplare".qogeovaa Orlaccueoi,g Bullialdus indreaptA in

www.dacoromanica.ro

II1XXX

CZ

Yol.coa

yr

(511.170A.6(10j,

svona
110 A3

(1)1)311

183

mono

A()1 AC09(53100505(10I 1D% n01 mini/36pm

3101AX)10

3X13

V1210.1.S1 VNIINVZISI-ODaILL

A.3

(?1

3X1H111119

7i739r)11V,

111

0 5134119
Chi (101

11A0c13A0-1113A.I.j.

iocow
Ai3r,Loox9oo30 pax en. mininanN A30L0o19x 11mor1ao pox an. thrtopaoinifinx
A30.0)A9 rox 51199.9c13119,311 511 5/323A3Aalsto oltixax, ix) ,157310 (101913 ALL Aralocloku
Alp.o)Op ID% .A.10130L1.p0g A301:L n% 51310310 70A3 A.,(01 (loin") `ANL,LaiW Acn. 3T1943'AOA. 013)3.100K
lq C1,01 C1ON,10 (101 59031101C 1()1311
SL 110 511io13iE
A3A.DA.1,1. Alp.(L)
173%

ill

99

170%

`511

mm060

113% 59(331,LA310 t

51oAm91A,311
AOA.

590&1139110, 59.01(1(010

170%

51119 AVg13r1 ADIX101AA3 A3

sity

qv, a (LOAM

523 59,01 5C10NO 01 a

A91/3610

70).t,

SoAo1134

Nilo

ALLAO3d)

'A01Ap'p1(1'O1C

0n1.0.6030

C1)1

AOACOC,13

511

3(g

yy7Dm `5o3ycnuto1

\I MI

10

arttrincA

1DX AtL1A)314 531ADDL,11010 -DA(<

A3 .13y91C1-t0maiagv,

0,

eg mpr13A4 )21311 13y30

ALLCblip. PL3 O1D A13y31 5C101 5(10TIVA

01

5/3931(1)%
5D67oX n3g03Yp 50A311 Alp
)E: 5)31A 5c101 910 ))613X 5ctoAlilo7 pox 5nA.0341,1. oo.3.no 5cloxo9.0j, 1,?0,9% -1CY110613X
OA 5n
531An1n2 A030L3 ACID (pg Oa 51 ou 5101a A0.091609 531 *91 .7311(LIAD. loitmi9aav,
91070 59Alui r10115g311033 pax, 531A709913y31 A91 DMA 'A01omx3v
010)13y3131 pox 9
173%

1li0r, A(1,0 Sn1A.90y3 5a0pn0 am. 50o1a1c Slunx, 5c0pfuo9 -oyicb

Snalptooth pox Artylimou Aryi93ko30,3 5Di1t13rip 513 71 79191 `3(1131330 A01 39 A92(1 -1,1,10
(101 A91 A01:011493A 10111) LA,1 174173A11.A. A.3 111 ALL 4i01tOTi3 LA,1 7015x3w 7519V. pr)Y. 01 -CIA/
5c1.0j, A0.0

TI9A. 50

9933

`iyig -A.39rtv3o2

2 Two,A
pox. 501A.90./3ornr

3g S13 AlopltAA.Dik

ctoictoi

As0A.12

(101

cuioroctoAmoi,

5olo9cwagn,

4A1,1110131t

5oAltri

LLglt

cioA3Tion93T1

513 AC01 AC)T1969C0CD1

5a)

03

5o0txxb97 x 70acbD31Z

595313rcmn ,5u. 501372 1.4.393u4 5c-toglg (blip Alttc1D3OA. 51a 5)96.13X

-AltqricoA. 10Ay 510 Arlo Alprpo x 7i 5ctoAA.rm7 o)AA3 A91 A.0173/190 (101 50a11010
Dortrao 01010 AC01 `AO)gI,IAM3d (101 31 'lynx. pax AC01
'9101 H N 4.thooit.

a01 5963Joic (Lmp) pax ALAI A19n.3y3 rtoicos, (101 -1A.DA7

501Aox9xr,m. I
`DoAcupoog x02 23 n.oirmxtg irmitoq 61:7JAtAn (burl ilitpoanc 1D)
A3
ibtoo
colt (101 17114.0(10%72 523 701 1331C 11A0L3 11 /3)1(3A.A10 5111 -31
inoopticbp
pax .A314190u33c
9101
'50A9T13k4
th bow 5/03/3 1/13 A0)1 A0)1011069
Hu(Lay
ACO1C1C2 x00 A31C13 Oyyp 5101 monivani tjoip .A1,110:
OLD Agnroly 311
ACOX1g736V,
0n230110/0M2 ,.iori
5919N 3g 3X731 5m
X 013
A0ox2 A31,L90o1Cri3 5no1 5(1o13x10
.Acoa

Actoyina, A91

A01.041.90,

93

a,

C,12

OE
5.ctoynog. 5/3.1.9w. pox Smariodgaxtp `5(10A31g003310C)li):2 A131t13 Sp1Ap)1A 5701A91r -210
)N
N
pox
.A3#911C9
A?
Along
5/?1autoxp 5)apcir;
5ctoi
5cwocxblAcbil
t02
51loopil.
9102 Ary)9IAAAJoN 570gnig A91 Acyrioou A3 (bolptoNax .lupplax pDx 5raprimu0 A3
13y01Cctoiyyta Snyy9 octg 57363111j, (101 IDA49106473/1(10 Spa. `5D1An.o4rt0rx7 DA2
AC01 Aoniyogram 5mitri33C A3 (10A)31612V,
Octitipi 3 Asa n 019 a A3 ch9lptoN3x -91g 9933

.A1973g

131

AW9oprOXaR0,1, d II 9
A(10/191 .7.3dmas

II T7g

CZ

A(0316f,lag d

aoylna,

A.clo

.d

II

60A316gAv.

II

OT

moortoacC,
aluod eaululea lequi!tiosau ea Aneulwou `lnioscie 4!no!qo
a3!PUI '1E311uuma

www.dacoromanica.ro

-comoduo163Av,

31

EDI1G

ZA

JELIREA LUI MURAD II

282

XXXIII 4-5

Urcarea pe tron 4. Si s-au facut dese vestiri pi s-a dat de tire in toate Ora lui Mahomed 11.

to

tile, c5 sultanul e la Galipoli, ca nu cumva poporul de

rind s5 se dedea la neorinduieli si sa se revolte, cad avea obiceiul, la
schimb5ri de sultani, s lac rebeliune ; de aceea de multe on ascund
moartea si spun poporului ca sultanul e bolnav, Si aceasta o fac, and cel
ce are sa fie urmas, nu se gaseste in locul in care e mortul. Dupa aceea
a pornit din Galipoli pi multe cete mari veneau de i se Inchinau. Cind
insa a ajuns aproape de cimpia de la Adrianopole, toata curtea domneasca a iesit intru intimpinarea lui, pi viziri si pasale pf guvernatori si
capitanii pf preotii mari pi dascaliti, religiei for necurate f cei ce se indeletniceau cu stiintele, cu artele

15

20

25

30

35

pi

meseriile pi o parte mare din poporul

de jos. Dupa ce multimea asezata in rind a mers de-a dreptul in calea

sultanului ping la o mila de el, au descalecat cu totii si au continuat drumul pe jos sere sultan; sultanul insa pi cei ce veneau dup5 el, stateau
calare. Mergind asa ping la jurnatate de mila cufundati in tacere adinca
pe buze, Chid s-au strins mai aproape, au izbucnit in jale mare cu multa
varsare de lacrimi. Atunci pi sultanul si cu cei de sub el desc5lecind, au
facut pi ei la fel, umplind vazduhul de strigat pi plinset. Si era de vazut
in ziva aceea mare jale si tinguire de amindoua partite. Si venind la un
10C i apropiindu-se unii de altii, marii dregatori s-au inchinat sultanului, sarutindu-i mina. Si apoi incalecind, au intrat in oral pins la
poarta palatului si, sultanul intrirtd induntru, fiecare s-a dus la casa lui.
5. A doua zi, facindu-se primire mare ca de obicei, ba mai mult, ca
la o urcare pe tron Inca noud a unui sultan venit de curind la domnie,
el a stat pe tronul parintesc ;
precum nu era sa fie a bung, dap pentru
pacatele noastre dumnezeu a ingaduit-o ;
si din fata lui stateau
departe toate pasalele pi vizirii tatalui s5u, ,si Chalil-pasa pi Isac-pasa ;
vizirii lui insa, Siachin eunucul si Ibraim, erau aproape linga el ca de
obicei. Atunci sultanul Mahomed 1-a intrebat pe marele lui vizir Siachin :
Ce e, ca vizirii tatalui meu stau departe ? Chiama-i si spune-i lui Chalil
sa stea la locul lui. Isac insa pi cu ceilalti marl dreg5tori ai rasaritului
sa mearga la Brusa, ca sa inmorminteze trupul tatalui meu ; Sf sa aiba
in grija lui pi tinuturile din rasarit !"
Cind au auzit ei acestea, de indata au alergat si dupa obicei i-au sarutat mina. Si Chalil a ramas mare

vizir, iar Isac luind lesul sultanului si cu foarte multi marl dregatori pi
cu multa gatire a mers la Brusa si 1-au inmormintat in mausoleul ce
si I-a construit insusi ; si la ingrop5ciune a golit multe pungi de bani in
miinile saracilor.
4:

pind la o mila : vz. XXX, 7 : o mild.

pe buze :

www.dacoromanica.ro

pe care stateau s-o rup5_

svDna MOISI

9-V

IIIXXX

14N Sorpyrri9

.17

VNIINVZ111-0021111.

ERZ

516431io434 pox Sturtub cooXruArocr) 5m 0 Amri3A4

%Ala

'131(9m0011a0,' rtAl col 9 54(913Gbdivo 5oyX2 5D0161x010 `ao9i4licb70 SoN 0591(.

919 01(101 yot Aka
Act 51019,0 it 5101 k10A.01/102 4011 A0)401i3A,1;, 413A.45342 '410919
9
411103101 511191/y0E 53211o219.05x lorto/qy (11 d-nryt Sm
ATI-13AI. `1343p70 210% 01001
41.0.11010E us. 9 Aartypi 3g41g 1966130 Xrto c1013X026(23 A.? ei2 email 9 4C0103101 -4)914
'137.

01001

91371

403MA0D ttolpic

5005701ty 01(73 .5co31(91rto1't1(4n

701(1(011

'S

074D0a1t

53111a0r1 alupo 5014901(a, 2g LLItE 4029 001 Tip% C1,01C 430,1(1.q2 000E72 1L 01 51 5tu.
'5914011344 10 31 5321ton3d 10x 1701:905100 10% ioXbou lox 10X80riL6g Tx 10 Ski
5)3601ri 4051913 5013x0110566 1419071 wx. `101(0x00912 in% 10 113 51/3111tionq 10% 51734121

1o,t3r1r,1oyoZox?

lox 5060

noa..

9.1(o1L

50ogmlabd00 Ropy

nal

001(X2 Kunst Aom000eot

ActO 1101

50140.0,10
pox 53149goin0 4071

4,1

513

Q.10 (201

5049)13A16 50) Amyyri

113

'414,140E9,

'01

4921A,Xio10

53149E 1031( 4112 40)34301C 500511 1191 040113A16 .A01g9g3

9 32 Am113A,11, 10% 10 ,1311 49211,0 0140191 10431.11;t0X03.9 m0149.41g 400 ax9
5030 `0011t1li 57064 51nrono 19 5101 41931(23X 4092(",10 5119(10 400649 5314910 -3E0%
A91 0A211 91311 400p31039 '40/313A449 3191 173% 59100 gO1C9 59 001 1101n17 4.09 5101
,119. 4019.0 173% pur,lo 701 morio 'A0110thr2
51to Alp (brignzyyx 401 13022 -4(6015(11(1C
'531 20)1

40)1C1C1

nAri

All, A1321

5o614311 10% 49131rov.

tia

bap*

1.6433x3 3

40345210CbT19 (LOU.

'AC06311 531496Ly3411,K 40:0 pox .53147301A.A.3p06u `51431(14102 4091i49,100061C 10 -01011(,371

534 chi chiliad)? 10,13.th09701f.09 411,1 oi(1r) '730513X 20N gl1C2 53149 4(01 40)1C1C1 -y11.013
Aott A3 lit 131(911 lax12 5112 Stroic 1101 0021701033S ims 9 ATI-1344 `49-)E3o13 50104ot2
513

X11 70121

.g

.20I605(pX3432

4031(11 '11

50) (101

hager,x,

A3 161

SOAOTI31U 113

Lit

51.1,1(9A311

th Rap

ao]..9.01

'53946.-,Q30 411,X711K 9

010% 4111 '47013040.0 3101 0

50,61,2

14%

1tc1,0

5321ton3g noi 59ainic '(Loup 2 31 -yro0x 501.0005

20

91.0% 01

1100034 501490,(3.023

`40y3Cb2 Aippe 1391.00)X045)3E (1030

573214042 5314910 10 10E9(h00 9E9 434013X01i

`5234.036L0X 5(9

1.11045101L

912 591 573)1430119 liL. `Am_ 0140191

Tx.

5442r1043A,
50140 (1034 10% A?

4,01439,01C2 509399.1.0005011

1.11 312

50X1104C,L3
40,-013A.16

lm

9 .501.07lic-x901, 10 32

ppx `rittoolq, Anolt 5314024,A3.00a1C

13112Z3N 30111(981.1, 491
`411.101 401.

e01(2,1)

(101,933

.01A09.03T1 11" 110 9E9 4.30,010371 10140191 10 0-0311 53.140 (101 (tot :59051101c 0)1
I10.031( 500100 20X 2E13 era 1(1y73X 11049/D2 42 du 60591 .aoirp 0, 39 lo00L -1(3050
0)12* 42 119(1,011
5101 52.oa1oy SL61 SocN 19007,459 II,Cbra 104410g 91 101-1010 (101

to

0712 ft 506101C

212

0)12X2

5314730 400 )3111)31

pox

130137.
50A

9 42Ti

4,(20 5101.9231t1t

43(ft 919x)

10% AC01 AC0%11(01049 40)191136(

19(10X05

al

4161

3413112 'A0o7,0n3ri 9 32 X70.0", Amd.oy 91 0110)11C (101

'lux blrion.oxp '11,Tyo1

/9 du ,anic

294537. 4.0)111,4305 A3

;0921406th

5214,911015Q 910% 91 5301,14(),9 0140991C91.1

C,1.0.(1,305

'coax

41

1143410102

513

001Q0

03411, -

moortooll 3pluo2 lox -)ool

Yoricoj raolayE

7013311011104

509(943% 42

.7)23121.1%

'9 9Z la LZ 2E1 5391a1 d II gT nAp.i :d pas app d /LT .A. fa Anit.p.1 9111d 54og :Nag
51pd d 95 ox5n1oovAl6' d II 6Z goii :d (.14/11 :7scilras nori line II 9E DID23P0 :1112 7D113'01 'd
I

www.dacoromanica.ro

10E

'99

284

Caracterizarea
lui Murad 11.

CARACTERIZAREA LUI MURAD II

XXXIII 6-8

6. Si moartea lui Murad n-a fost incercata de boli si dureri grele, ci a lost chiar mai usoarA si mai feritA de su-

ferinte si boale decit a tatAlui sAti, cred ca, pentru ca dumnezeu 1-a judecat
5

:to

.15

-20

:25

_30

dupa bunatatea omului fatA de obste si dupA purtarea lui foarte indurAtoare fata de cei saraci, si nu numai intre cei de un neam cu el si de legea
cea rea a lui, ci si cu crestinii; tratatele ce le-a incheiat cu jurAmint, le-a
respectat pins la capAt neatinse si netulburate. DacA si unii dIntre crestini
au stricat pacea si si-au calcat jurAmintul si n-au rAmas ascunsi ochiului de care nimic nu poate fi ascuns, al lui dumnezeu, si pe drept si-au
luat pedeapsa si rAsplata de la Murad ca razbunator, totusi niciodata n-a
intins pentru mult timp coarda miniei lui, ci barbarul, indat5 dupA biruinta n-a continuat urmkirea, nici n-a insetosat sA nimiceascA ping la
capat un popor at de mic ; si de indatA ce cei infrinti s-au rAzgindit sA-i
trimitA soli de pace, si el ii primea cu plAcere si pe soli ii lAsa sa piece
cu pace, pentru ca ura lupta si iubea pacea. De aceea si parintele pacii 1-a
rAsplAtit pe barbar cu o moarte bung in pace si nu de sabie.
7. A bolit numai patru zile de toate. Caci iesind din palat cu citiva
tineri ostasi, a trecut in insula pe care o formeaza pe o intindere mare
riurile ce se desfac linga oral ; si fiind pAmintul gras, acolo e pAsune, si
hrana bung pentru vite si cresc in acea insula herghelii de iepe si catiri
si cai mindri pentru sultan ; si avea acolo cele mai felurite clAdiri de
odihnA si placere dupA anotimpuri si orice alt lucru bun pentru un trai
in desfAtare ! Voia sa petreaca acolo mai multe zile, retras cu putini din
cei mai de aproape ai lui, ca sa se linisteascA si sa se odihneascA de grijile si ostenelile ce le-a avut cu nunta ce trecuse. Trecind deci acolo, a
stat o singurA zi si petrecind in desfatare, nu ca de obicei, a doua zi a
poruncit sa fie dus la palat spunind ca-si simte capul foarte greu si tot
trupul amortit. Stind in pat si bolind trei zile, a avut un acces de dambla
si a murit la doug februarie amul 6958.
8. Se spune cA, dupA nunta si inainte de a trece in insulA,
intr-una din nopti a avut un vis ca acesta : i se pgrea ca
un om groaznic stAtea in fata lui. Si in timp ce era stapinit de frica, omul
ce i s-a aratat, I-a apucat de mina. Sultainul purta pe degetul policar de
la mina dreapta un iriel de aur. Si omul i-a scos inelul de pe degetul cel
Visul iui Murad 11.

6: Cam tot asa it caracterizeaza pe Murad II si L. Chalc., II, 142, 4-10.

unii dintre creqtini 7.0 rod : se vede ca Duca se gindeste la calcarea pacii
de la Seghedin, care a dus apoi la lupta nenorocita de la Varna.
Dacci or

7: la 2 februarie 6958: adica 1450. Dupa G. Sfrantes, 1053 A (G. Sfrantes, 210,
19), Murad II a murit in februarie 6959 si dupa Critobul, I, 4, 1 tot 6959, adica
www.dacoromanica.ro

IIIXXX

8-9

svona

visniNvzig-0p8ra

58Z

9 0,

so13A90, A13 a01 3.09AT 0 110 A.11 59173193gmoom1to1c 1110 -9cblq,X1-2

506 91(1(9 113% 91))011 101 50611311 1011133 501)31011145(04119 39% Ao)arru 113% (1coo9A.
`5o(5310283.0(131(3
133101

SOlA0A16x 91/3% AIL (101 50()W112 5061L 01. A0A10% -(13

AIl1 419103.01321Tia0 50()U 51101

173%

010173

irnir 1o30

TT% 101

nx 1

SOA3A

X ,110

'13130309

5019131 513 5o1(31 513419'9

5z)gAmt9D6rne Amu az AADA131101 53A11 lnx

010 AOAOTI

'A.1030910

51311,1A311

Tap lox

573xL,Lek10 A.311)3())12

pst

siox

lox

.511310119161(

59y

'Doors

A.91

41

008,w 5131:T

,1311 %Alp:To `311(311p A0)011-1

41

5114613 301.013r131A9
'z, ADDEL 3g

A03011y1C 51.11
5IAA.

113

oityto

la

50)11(10,0131C

513X9T1 M01110k9

4113101 101

A1A,1

1oaqaug,

it

091

-13)631311

41

41410

511,1

5114,01

501701110

23.13 -

1)3%

(14613

Z10

A3

75537carni

Amoygge avA )1.3 (101

lorkolou g (2101 531134)31)

Al1 10

'A094A

03Ticl, 10A 310%

MO1

ACO1CIL1

29 19X9)031.1() 1.01 .59A9r13A4

-ono

Svrlog 31 g aocbrn /311?10)5 513 17011(961 31 173X (fta.i A1 91DX 51136194 1U% ATTIC oyyp
Aorilotoz 513 AiDarrtoino o13y9,ogg, 3g 1)3411)1910 59631111 59A10%1 13%3 A(1)910) A(1.0
9 y 5.1911

510191013%10

5061E AL1X1fILDA9

101 501A041(36)31: (10Ti9A

gD1V 59 A10

313X
3T)%

AVC01173A9
5T:011101C

A0)1

cb

A1063TI11L

0A0)011A
A13311

itot

110%

SOA

1191

`57391,t(b101

(N)

A(1,0

SZ

a01o01901031q

.
1312 A9a3goth )3(3gm2 170A911)3 101110213 -(173
/ZATI M01 A0)1X(14. A1302 73TID60 A0111010/
6191 A9,1 3g 731A3)(101010 (b1
A3,0tuip6lq A011n Hu 52613x 0 5l3Anth a44.32
3g
30
it
(1011110
1359cbg
111
7731
1a13z MAA9gA.3ch9 AoaaXAI 523 191 )3613)(11A32 -11v.90

',toy 11.01pg%0,

eg

1olth010og4D
(191.99x1A1A32.c 11990.9 .51oi3
110 )?131i 5(101 510T194 1,9X 01511 101 inAlAmg 41 A. A.0.04

Xpixrt? 0110 1019

`g

<116gg

5)3.91,0,11noic 11,341)3o1L7) 7b631(13g 1101

5731537111, `57991,W0A.

1n1343v

91

A0)119%

X10 5q) 53.011.110 111 110(1011L3 A30(131(3%3 m61931.12 513 01 A91191(91: Ao,7L13 50? -3%
AAry)3(1) pat 01 A01C101( TARO g101)3X 53610 3)3X 53003010A .110316331 omoN 513.6111( A10
2)3x 51361

.0I

013X303 1nx 50.03. 513g9o1c

.A.11,4613 pax 9 otstiou 5111

5111 113.09A. 1130010 11063Ti11 .53(5199941

41

41(1)3 513 Ax26coXa6r.13 .AloolAtopnx lux 5n6r1s7y 51to(-19 51.t1

incbool A0)1 moilow Al-o(1) I963oyx ,TD1A09. 1n1A049,134 alp,

113%

1)30903011

591

510%1)3A103A tA,g41in

50)31(031

rmaril.,ocoog yox.

A3 111033

51olt6913

5p,

Amag

Amu.

5101

(2.9

Acrlommbp nchlogl 'am;

51.t4013 `o1An43xo3 1ax 591(2,r)

Ac1.0

A3

Anoy3331m, 9 506nga9g -ef,010 513 -31

ALA
Soirt9X11 .51A3A1jL3 xyri, )31-112 30 531A3.011114, 9.30)361C-

eyyp 50413 )?131i

A130 D1 5111

aocwoymc

691

5(19.1gritoo9 A.311131(rLth3

533.A.w16 A91 A01tig910.2 am. 1930 nortyng.669 799 A06Lny2. 310%

01(19 101 10111.%10X3 X010 513 A905%)311 101
OTTI11 A301113 531 6n1C
01A0A

18gg

9 533A73d3 AG1 ALA00A3C)0 01C9 (101 10yr)A.311 ctoyciaxpg (101 -3A4

6 51A,A9,11 :11118 544," d

Aoo DI
monedoeou Dl
DA9gAecbo 'd

II

ETTI

iag

II

ez

A13.09.30361C
A.D51-11,t

Td

171

AooctaOpeOr IDl :d -114.0361:

nogril!, d II re AltA9gAacb9 :iing

:/sdpos.

Eng

igvi `snplemng 'Bona pa `uuoil 'd 'L09 apala ea uI inpral In! eana a o eleaSaa ap
Ispdoa eaa3 ao a alleoi uciecioid Z -Dino 11 `gt,r I aunds eo e pinta leaq ap uIn

www.dacoromanica.ro

OE

MAHOMED II IA IN SEAMA DOMNIA

286

XXXIII 9-11

mare si i 1-a virit pe degetul arAtAlor dupa policar, apoi scotindu-1 de

pe degetul argtAtor, 1-a potrivit pe degetul mijlocas, dupA aceasta pe de-

getul de dup5 cel mijlocas si apoi iarasi pe cel din urrna, pe cel mic.
z

10

15

Dupa aceea scofind inelul, i 1-a luat si a dispArut. Si sultanul trezindu-se

din somn, si-a chemat tilcuitorii si le-a spus visul. Si ei au spus ca inelul
inseamna domnia, iar degetele, cel dintii e el, iar celelalte cei ce vor
domni dupa el, coboritori din el. Altii .insa in tain5 si pe soptite au spus
ca degetul cel mare e ultimul sAu an din viata si luarea inelului se refer5
la domnie, iar scoaterea si punerea inelului pe celelalte patru degete inseamnA numArul de ani ai domniei celuia ce are sa domneasca dup5 el
si atunci se va sfirsi cu uzurparea domniei.
Ci s5 relugm din nou firul istoriei si s vedem city pierzare a f5cut
in zilele lui aceasta liarA insetata de singe si pe citi i-a facut s5 dispara
ping la cap5t.

9. Dupa ce a trimis trupul tatalui sau la Brusa s fie inmormintat, insusi a inceput sa cerceteze visteriile si tezaudomnia.
rele pgrintesti; si a g5sit comori nenumarate In argint5rie,
vase de aur, pietre scumpe si galbeni same marl si le-a sigilat cu sigiliul
lui personal si le-a pus inapo!! In visterie.
10. Dupd aceea a descoperit un copil de parte barb5teascA al tatalui
Mahomed 11

ia in seamy

20

sau, ca de opt luni, n5scut din fata sultanului de la Sinope Spentiar,

sotie legiuit5, cAci Mahomed se n5scuse dintr-o roabA ; sl fiind mama

25

copilului si mastera lui in ziva aceea la palat, ca s5-i prezinte condoleante tiranului, el a trimis pe unul din dreg5tori, fecior al lui Evrenez,
cu numele Ali, mare portar fiind in timpul de atunci, la locuinta numitei si a sugrumat copilul. A doua zi, 1-a dat mortii si pe Insusi Ali, iar
pe mama copilului, fare voia ei, a dat-o de sotie lui Isac, robul tatalui s5u.
11. Si pe cealaltg masters a lui, pe fata despotului Gheorghe al Ser-

30

biei, care era bung cresting, voia s5 o dea si pe ea altui rob la Intimplane, ci s-a temut, ca nu cumva tat51 ei sg ridice la lupta in contra lui
pe unguri, nefiindu-i domnia inc g bine consolidate, ci uor expusa vre8 : Tueavvic uzurparea domniei : din punct de vedere bizantin, domnia turcilor era o uzurpare ; si e interesant ca" aceasta conceptie o intilnim si la Duca,
un istoric bizantin de sub o stApinire latinA ; dar si aceasta era considerate numai
ca o delegalie din partea impkatului bizantin. Cp. VI, 4 si XIII, 5.
9: sd cerceteze visteriile : cp. Critobul, I, 5, 6 : Dupa aceea a inspectat
visteriile tatalui ski si indeosebi a cercetat mult pe administratorii acestora" MET&

Si TaOTa Toii5 thisaivok avriesiiva Toil; na-reosok eivaxeivcov 5-rf ftealtrra sous TOlitWV

www.dacoromanica.ro

svona

11-6

IIIXXX

vieroisi

YNIIINVZ1B-0D21CII

L8g

43 au 0)4)97.1y (hi 91311 491 530137,11412 73113 053 573916.7346

411.11,110
x3
(Ica
a0y91mog
1101 (lcankly 113901io1h 4Lt293) 523 491 Aavoilnosii rux9g
Akti.
70134 39 401(101 Sp 491 caari 401 A01731173031i vox Stactu 513 401 Aoirolon, 401
9 504 A31043

973 `AO'
111

A9 )?131 D1(1131 4C917303 4,11 MAA99A3C139 9 5134od) vox m9Ony 51p473109 349A,34
IDN 9 it(91i3A4 50414112 5043119A3A 01)393y70%39061C 59,01 (101213 45131491i 5cpx4313
pi .4361'539 loircty 39 Atsll 43ri A41199(13(09 41,1 A01i3AL it133 `470413X319 5910i 39 fl11039 'Sao? 401 4311 (1.010/151l 513 `491T3 59,w. .9 5ctoro 513 59191 ,1311 (Lx)491 1131439,913 -

5731400 53 (101913 10631a,. 39 ALL909ax 1nx 5coolucco7o 49) 4311 DA3r1 Aoynalwg 401
r1019n Sit). 51io Ao1731.9q AoA9oX Womoxpg Aka 39 11193611A72 Sit1 511h99A3Cb0 ALl
`A,7313101L03g 5101 3g 5139013 in% 3 51357) 4(01 Acoapq M06)?9931 7319 51:1 -9gA3cbD
5114 moy9...txng 491 137i 49107:1 41309240Y1341,1. raitoyypi 401 Acntlap 40)1 40o2? 5111

q0Cg
01

3191 50131 132 It .514473ot11

43110)14XYq 510(tn 5y611 Alt) AloLtAIpig Pa% 43+091 11 91 Tip') g A0059
01(101 04. AO) 43 5irn S1736014. aoa(1r) 3613031DX 373X 30111491C73931D% 319% 513 50r1
5mAg1i3A4 Amt1ORA.9.93

173%

yyv,

91

.3.91A9thci

'6 5ncltr131 404101 91

593473 0119p1,

50,01109163A.P
417,

510r-111
A?

591913 b13x20 AD(3619 191 Anad)0731x) 7Jr/

31171

3131(,

A9)11}3

43 11104 -

(pi ioprini
06

rnla

ATO3 Aolgunt

439

59oime `tjoiry) 5u.) ACOALLTi `(01x9 43044434

g 15,711A31L aotrioA. _,597vinma 11)X al?A.
/Up Ski 59olitri nal 59girnc volt 5naoilui runctn
1101

5111 5913113A,(1.0. 1101 5049113AAJ, suaccpAIK

Solito
11.1

59.03a1DIL

01301D2
OT

11

5017311 (101913 513 All.Cb731 A3 112 `11139.0611

ADM13,5 701 731311731 lnst 59.01 59.011173049. 59,01

A3 510111/W? `,111939,37/.9 43 '510911/57. 43 ooly 51

`510149yr1ar1t

%Groh)

1011010 (101

1.(q

5og1oog `o134143

756011

51tDCA,0

43 (01 e011)31(731C 737/.3113

53339411ina (101 9,011A96111 5)31031n 3042
1,3 M101 401(1 not `?4313ga Alyve 113349119 50169110001(Q1t (1.92 (14

1'1413X1

MD1 MO1A9X0312

3101 11161XYX, 43 (b1 6%10 5111 5110139.119 01 (10191D1L 111.1L3 .3 31Ca 4111 Aolop 39
pox 49193) A91 Arty. '39o1vArm Akti 39 no311111 (401 5991D1I 31)) furl AlurioycLog
(IIE6
(131 (byaOg (101 an:al 59 1101910 an %1JOJ 523 AorbpA oin.o94611,
II At1y 33 41313313 (1019.30 'AV110.1511111 1 Ail 73631nA0.1J (1011*)3 a01931939

,stiga33

g3 013100 1131i 3DX Aliwp (bap? Col 1i.A.9Xru

vap
'uoArtog
ebynog
513oltgoa) scouipi 9 (N,11731C 5119.13 (163343 el.n% 1101910 /141
M01 4(06A.A.(10 `Altlyri Stu 5mAcyri3AAI, rtoi9D 112 l,ri ,stwporolArat ,02 AViltv

CI"- 101311

:(41041Oxpg
ALofV.

11,191(oximcniwaxA

'd

t.2.

111092.0

:ling Acl )Plarl d

d : lti

)394011349.

9 A.41 A701A01.13A1, .7SOJOS

i)ptoriaA.1,t 111111E1 EZ 511,13(10

II

a)

Vi

.7sduas

6 nolni.oq Aon.pax
(2 A

501A0

II

gZ

la

LZ

riD --1 "3I3LID 'II 'al v--E 1, Evi `6--E ednp 01E3 'undo E ;soj 'maul
innuads, : ZA 'XXX '
IT : lg. ad pnnivaa pialscriut v Jnj : z4 xxx 1 ,dric[ -0 `saluelis 901 u
901 H
0)
saluelis 'cig 'Lizz 0, ad ursuaoe e o-plad !ode unuuisuop 'Ix ioIoaled 1Ep
Esulp E-U ;Ion -es 1$ aquutlas ealp.w4 pAeni ap !mu alu!eui ap
Elpil in 'aillseup,ui
uinD EA udp.os nip apurpu wpm}

:0I 'cb

ul 'Ede

www.dacoromanica.ro

CE

288

10

15

20

25

30

PREFACUTE INTENTII DE PACE ALE WI MAHOMED II

XXXIII 12

unei rebeliuni, nu putea face ce voia. C5ci si despotul, cum a auzit de

moartea ginerelui sau Murad si de venirea la domnie a lui Mahomed,
de indat5 a trimis soli ca, prezentindu-i condoleante si mingiindu-1 ca
pe unul ce a pierdut pe tatal sau, sa reinnoiasca tratatele si legAturile
ce le avea cu tatal lui si sa le intareasca cu juramint si sa cear5 Inca
si pe fie-sa si s-o is acasa. Mahomed le-a si facut acestea, nu din dorinta sa traiasca in pace si in chip binevoitor sa -si duca domnia, ci s5-si
poatA rascump5ra timp; caci cind o sa alba vreme, va face nedreptAti
si incalcari de lege. Acestea si altele le fAcea, imbrgcind piele de miel,
el care era lup, Inca inainle de ce s-a nascut. Asadar i-a primit bine pe
soli si jurindu-si unul altuia reinnoirea tratatelor, i-a 15sat sa piece in
pace si a trimis la tatal ei pe imastera sa cu mare cinste si slav5, imp5rtindu-i si venituri foarte multe si sate de la hotarele Serbiei, ca sa
aiba din ce trai si cu ce se ingriji in tot chipul.
Prefacute intentii

12. De asemenea si nenorocitii roniei ce locuiau atunci in

de pace cu bizan- Constantinopole, aflind si ei nefericitii cu domnul Continii, rominii

stantin de schimbarea domniei au trimis soli pentru condo si altii.

leante si sa-1 felicite la urcarea pe tron ; cine pe eine ? mieii pe lup, puii
de vrabie pe carpe, cei cu sufletul la gur5 pe insAsi moartea lor. Acela
insa, el antihristul in locul lui antihrist, el nimicitorul turmei Hristosului
meu, el vrajmasul crucii si al celor ce cred in eel ce-au fost rastignit pe
ea, ca un ucenic al satanei ce s-a schimbat in carpe, si-a pus masca de
prieten si primeste solia si scrie tratate not i jura pe dumnezeul profetului mincinos si pe profetul cu acelasi flume ca si el si pe cartile lui spur-

cate si pe ingeri si pe arhangheli, ca se leaga si r5mine pia la capalul

vietii lui in pace si bung intelegere cu Constantinopolea si cu domnul
Constantin impreuna cu toate marginile si orasele de sub acea domnie ;
bunavointa si atitudinea ce o avea tatal sau fats de imparatul inaintas
loan si de domnul Constantin de acuma, in acelasi gind va trai si va niuri
i dinsul. Pe deasupra acestor frumoase fAg5duieli a mai dat impgratiei
romeilor un numar de trei sute de mii de aspri in fiecare an din veniturile localitatlor asezate in valea Strimonului ; ei, de trei on nenorocitii,
i-au cerut aceste venituri pentru intretinerea si alte cheltuieli cu Orchan,
12 : rcimine... in pace pi band intelegere: cp. Critobul, I, 5, 3 : ;Tibia Rev wthvbemt, `Poialotg xai (3cogilei Kuyva-ravtivc.p mai intii incheie un tratat de pace cu bizantinii

si imparatul Constantin"; cp. si L. Chalc.. II, 142, 23: xixi toil "Ekkma onovoclg inotsito scat
beticaxE triv iris 'Aaiag aueetAiov si a facut un tratat de pace cu elenii si a dat regiunea de la

marginea marii dinspre Asia". C. Muller, Critobul, p. 57 nota la 3 crede c aceasta

s-ar referi mai degraba la grecii din Chios si Lesbos ; dar aceasta nu se poate, cAci
acolo erau domni latini italieni, chiar in oarecare dependents de imp6ratul bizantin,

www.dacoromanica.ro

mornono.

513

V12101S1 YNIINVZI3-0321aL

SV0C1CI

1,11XXX F,I

qt.o.i,trogi,i, 19,0

`51.1.9091,i13oXo61s

0170114911.

6132

10

13453.0

511793.c939

aKil, 57001:10)02 A91 A0113A0.61' 001

aoaTilail. 11019113 19a0ohl 10% Aci 103x.31\r Ail

An,Aorb,At ,A0A3T799in73t70 5;103 5401on191oxou9 A3411131C2 ACODt661411160IS A91933
1DX Dr.Aka moDt,ta 5(1) 01A2.0,01&136501CD 1DX 591 573XI1.11413 1DX TIMM)DO '5)31 513.
3)(13 701311 tun. 596113ic `ctoicua Amu?113.0(03 173X 17300131Y1110d)DD 11? `A.0)7(62 113 31
pcnt Asti na41xart.61.
pax `A.n.l.truau X90 5q)
nantult pax, AlVoy 513 xp. 70191

v,

Acovg, 50)X1A11813 '!DX 5cox1011(13

11010 fiDiv

`1104

A,D1g A13 1)3X A.130:3A0113A,

5701x190, vox

50413%2

`1,1,01(

911110

5191110117 '1394101C

A0a11X

-vaokr);.,

1910.101 10% D6312

myptap AKOog SiggagAmtn, '3111361C2 50w,111 A01 1DX 961( 5111 50)3141,AA3A, Lupo
cox9ach 5 cocl A g 5oA3r1)?_0(013 59o1 5a03673191axou70 pax S4070T1wA3 5rott,c61Acto
540
1DX Mpg701( 113041123.02 113 114613 5)31(1310 10X AO 001910 11D111.611171 59131C A01 -0U
At.0

Dap.

51,11913

013111

A,37151.117;

5D1113A.01.02 L1,1913

51)15(1)7.

50310110 1)3X 10

1DX

101.111

31 5,91.913y3s 10X
513 ALL1)0131D19 10% 313 En A.op

5mi)34o3ct3

`511171i

591033K

11(0169

qgcz

oinzut An -Manx)

ZI

31 pay.

51,199

lq Awl

01

513k-1111(13

AcID

AL,LA,trepaq 5111 `5t9A0113ALL

13191taokaArnomoN 3101 5311119x10 ionlxio99

du.

(bA11A1319A0)M

(.1191C1)3g

1D9 110r113

513901.c Aid9X

531-A04137i

1DX

1019170

A41

173X

5t11 547,1))?
10
A01
10
531111
:701111
'AMUR
Ariog361)3%
.531A099.360/03.00a1t
5311670
10.006113
AL1.1
1191 `113b2 10 ;14:20Z11,41 531M10AD 1191 -A0173AL06t 5o11331sj
0 cal: ctoi acapjaham0
5131918Xp.m2 0 Ali nal accoiox aori 5L1Arijo1c `59.3609d) 0 59604 aoi 11060191D
513161411oo01r

1DX

5o2

AC01

A0)1A9C1311311.0

Sktitterni

CL01

513

4.91

et

(hasp

501A36Lcothoo1i701311 512

A.9%11th 11013E(0906u 513.0a3q

DA.D1DK 17313X3901T AL1.1 A131309381C

`103.A1A,D1c
A1d)(1

130119 A03.0 11.01 110.1114)061t03n3ft1, 1D% A01 -173110J3

ao199 5n011d1g pax SautokAa? 10X 4-ADX612
AOD(IA no29.13 AlulybooE pa}:. 591 SnOniri
(wag 5110)1 001913 nq thr.9A.12 1DX f)10A0119
5ao11311 cjoi 1113A01sa pax 111311311113
1D%

OZ

13(1)DoA 5)33A 513X1.,1473114 113%

9Z

9131( 5111 5(031011 pax a01 a0191t939 a0A.11A1010ACON ACW 19)21: 5101 TX1o31C510a 17DX
117931(01C 014 Alst1 A4,19.13 A101310E039 . 113% Ala A1010/1(13 17)Y. cmo3.9.919 44 oilliltpq 9
aL11131t

(olcp

r:13ri a01 4 50131090 aoAA9coie 1101 50197(..a3v91431-joa1t i)ox aw. -91.c939

a01 a0m1n1a19mom CLOT 'AAA 113 111913 U1 aTiTAA. pax 591910 11313.0iA 1D% -3aL14-0.31
101 DA13X21ta,
AW19.01 A.001 mop% A.0)3D2X.9014 01109I1A0g2 113% .113% 59.1 (11
hpyioN mop:akm 7.2 A0)1 Aso1za1(1gag13 AC01 0131: 1191 D119Ttaa1K 1101A.013x -0)X
a A,0/ Acrittiop Am13r.09 Acopoxrnal `AC0g9110X 531ADDLI,1113 11(1131 10 torm,ofial

0X3113 11061 5111

pax 506313 3 51,1,91A

1101

40x60,

(101

A2.0131(061t 501

90A9A01C0 01

c
094a A d : Das Mina 1004 ling AoolLoolliOniczt :d inDit6o4nonu ling II 6 -x3k
50)30A :d 5coapp.aA. )9E1 II 6Z )3D11, P-1 lnx 311)31,,A0.31 d II 1E nAo11;1511:1 d II CC tt743todi: 5ort
d wvnbsnu mnb Damn svona ap aoy aumpio avirvu
11

eaap as

pationew 1I 0 na4ounoal .eveptuumap

V
a welog es eqle Oeaaae alualapd ad ale

iS

satuelis
9-6T LIZ
!.0.

Ego!

4o1

!row =vp : !" e lep alintu 7eduil

o eann ESE3 eaaon no owl

119x60, rah, 701A3TIx3toau

Int

lvw'unyoio sns plslz Jowoqoa

www.dacoromanica.ro

OE

IEEZ

290

10

MAHOMED II PORNESTE ASUPRA LUI CARAMAN

XXXIV'

ntai sus' zisul coboritor din Osman. $i solii, dupa socoteala lor, incheind
cu bine legAturile de prietenie, au plecat si ei cu bucurie.
De asemenea si solii T5rii Rominesti si ai bulgarilor si cei ce loCftiesc in Miti line, Chios si Rodos si genovezii din Galata, de la toti au
venit cu daruri si i-au adus inchin5ciuni acestui cu adevArat demon in
carne si oase; si, dupa socoteala lor, primind asigurAri, au plecat.
XXXIV. RAulatea de el, aranjindu-si-le toate bine, dupA
Mahomed H
pleaca asupra lui cum insusi si le chibzuia, si in chip fatarnic arAtindu-se
Caraman.
cu ginduri de pace WA de toti crestinii si incheind chiar
t'cu regentul Ungariei Iancu un tratat de pace pe trei ani, insusi porneste
cu razboi asupra lui Caraman, luind drept pretext, CA el este prieten neprefAcut al crestinilor si crestinii au fatA de el prietenie Fara viclesug,
deli sint de alt neam si de lege strAinA, Caraman ins5, cu toate ca este

musulmart si se inching in legea lui Mohamod, totusi mereu si

15

20

irytot-

deuna nu inceteaza s ridice rAzboaie i tulburari, oricind se iveste vreun prilej. Iar Mahomed avind vreo dorintA, dorinta i s-a prefAcut in voirit5 si vOinta in fapt5. Caci apucase sa ajunga la urechile lui Mahomed,
cum Caraman auzind de moartea lui Murad, a pornit cu nAvala din hofarele lui i a cucerit trei cet5-ti si p5mint destul ; dar cetAtile acestea si
pArnintul, Murad nu be avea in stApinire din strabuni, ci cu putini ani in
urrna, be rapise din ale lui Caraman, pornind cu putere asupra lui, precum s-a si arAtar mai inainte. Gasind deci o cauza binecuvintata, feciorul
rApitortilui porneste la razboi cu armata in contra aceluia caruia i se fa.cbse '0 riedreptate mai inainte si care de aceea isi cAuta drepturile lui. $i
Mahomed 'a trecut vadul cu armatele de apus si, dup5 ce la Brusa a asdin Osman : Dar Duca n-a amintit mai sus nicaieri de acest Orchan si cum de
a ajuns sa stea in Bizant. E drept ca mai sus (vz. XVI, 12), Duca numete pe unul din
feciorii Jni Baiazid Fulgerul, Orchan care era inch.' mic capil in timpul luptei de la Ancara
(1402). Dar nimic mai mult ! Sa fie acesta fratele nevirstnic, pe care Musulman
(Suleiman I), feciorul lui Baiazid Ful-ger, it da ostatic in 1403 imparatului Manuil II
Paleolog, spre a obtine ajutorul bizantin la dobindirea tronului turcesc ?! (vz. XVIth

2). Duca nu o precizeaza, Dimpotriva, ne spune mai departe (vz. XX, 4) ca au lost dati
'dui fra(i ostatici si ca unuf s-a intors la Brusa, iar celdlaft s-a botezat si a murit
in Bizant. Vechea traducere italiarth ii spune chiar Orchan pe nume (vz. Duca, ed.
Bonn, p. 400) ; dar pe acelasi G. Sfrantes. I, 70, 13 si 90, 5 it numeste Iosuf, iar L.

167, 15 Iisus. De asemenea nu s-ar putea spune ca Duca ar face trimiterea la, XXIV, 1, uncle ne istoriseste ca i Mustaf a, contrapretendentul lui Murad II,
a dat ostatic un fecior la Bizant, caci numele acestui ostatic Duca nu ni-1 cla
si' e necunoscut. Pe un Orchan, fecior de-al lui Musulman, scos de bizantini in contra
sultanului Musa, it amintesc G. Sfrantes si L. Chalcocondil, care insa ne spun ca
acest Orchan a fost prins de Musa prin tradare (L. Chalc., I, 166, 15) si orbit

Chalc., I,

21); Duca nu aminteste de acesta nimic. De Orchan mai sus

se afla in Constantinopole, Duca mai aminteste o data, dar nu
mat sus, di mai jos, cu prilejul cuceririi orasului, cind Orchan e prins si i se taie
capul (vz. XL, 4). El pare sa fi luat parte la apararea orasului hi fruntea unei unitati

(G. Sfrantes, I, 91,

zistp r0 'In 1451

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

XXXIV 1

'OT[1.61'. Kai bi)

&SI; itaTa TO bOX0131, 7T011)GaVIEg rile

a6-rot zaieovieg.
`O[tokog vai. of

TT";

YATOLV.0i3VTE.;, MatalVal,0

291

(Iyaniv, infieoav xai

of -aT)v Baariewv xai of tag viloovg

Riot, TO6toi, ix Toil FALUT011 r3/0111:Tal,, Ex nay-

132,,azi,a5 xai,

Tow a0Ov-rig 6uv bio@otg- ACIOOEXUVTiffaV TCp

CO-;

da.Tp9o5g oapxocp6eo? 6a4.tovi, %ca..

XaPorrE; ret mot& xa-ra to Soxoiry airoig, Curfienay.

XXXIV. Ta 2-oirra ovv, 6.)s airrOg i?LoAsto, earaptIcrag xaVog o %twig
-xai, EteTiVataV XaTaaTCCOLV nisacccrligVCOg ilkat a; &awl, togs xems-cLaVOT,g xai
Oi/V aura) Tei5 im-reemp Oiryyetag u7) lecyxcp tox7ov itCov etprlvrly CcorpaAtoli1,tivog, aims %OCT& toil KaQattaV iXateaTEil1, n@oplioei aixtag, (.6g. autos T(61,
y.ptottavi6v 155taexi1 Tilog axiI3617.og xai of XelifTLaVOt Trly cpliccv Thy nclOg cc6TOv gx01/01V aSOAXOTOV ealoOveig Ovrig xcci, Csvrls ileriaxiIag, 6 SE Kaeap,av

TiovoovAphvog

(.3'n

xai Acapi6ow to toil

MOCCI,LES, act %at 7t6VTOTE

1/1)

10

na6E-rca

biEyd@cov aokilioug %al raeaxecg iv xcae(7d aietcrrecoicog. BouA.roliic o6v 06kriot xai OEM-inag iyivito. "Ecptagi yap ivco-n,o0itg 6 MEX4LET, Cog 6 KaeaRay axolicrag Toy OCtvot-rov roil MOV&T lIato@ap.EV aJto Tan 6010V &Ma/ 1tai.

15

fr

Ex Tan JtE)0yOVOn 1 Tan 234b

fff2OUQ4.01, xai tijg yfig. -rcl) Mweem %atop'', aA)ct neo 62dycov x@6vcov Ex tibv toil
iXELQ6XYCCTO (19e0AiElla Teia Ykti, "AV Nalriv 0AX Oirst

Ka@apAXV xatabuvaatiigov CapilMCCEV, (bg xai 6 1.6yog waecciag iSiiAmoEv. Edo

()Gin ovv E-Uoyov aitiaV 6 IA; toil knoxyog xa:cdc T013 7LCithTiV 681,x0iv-rog 1mi
bta TOIJTO
61'1

aVEQeiryclivrog to iota, oiry S'UV6EREL XaT' aka bEEOTQC(TEUGE. Kai,

7TECiffac toy 704:11911OV Ol`n toil OTQaTetipOCOL rrls 6150-Rog xai Eig Thy 11(10v-

9 'Iaidystw P Ii 19 an' itenotEv P.

de mercenari turci, dupa cum pare sA ne-o spunA nobilul venetian Nicolo Barbaro
care a fost fatA, in al ski Giornale dell'assedio di Constantinopoli 1453 (vz. Migne,
Patrologia Series Graeca, vol. 158, col. 1070 C). Cu acelasi prilej L. Chalc., II, 162,
4 ne spune ca acest Orchan a fost nepotul de fiu al lui Musulman" 'Oexiivriv TOv
Mourtou4iavew tiodi)vaceasta s-ar potrivi cel mai bine cu spusa lui Duca (vz. mai jos,
p. 292, 14.15) ca Orchan este acuma bArbat intreg de virstA" iar Critobul, I, 64, 1
ca a lost feciorul sultanului Mahomed I si Prate deci al lui Murad II si unchi al lui
Mahomed II, $i ca a fugit de mult timp de frica fratelui sau, sultanul Murad II
((mak( nee:, noUoii Ov-rct Stet viv ipo(3ov rou abapoii). Trimiterea aceasta in, textul cronicii lui

Duca ramine o nepotrivire greu de explicat ; poate ca provine dintr-o scapare de

a autorului care n-a mai apucat sa-si revadA cronica si s-o puna la
punct, mai ales ca se mai intilnesc in ea unele nepotriviri (vz. XX, 4 ; XXVIII,
XXXIV, 2 si 10) ; sau poate ca provine si de pe urma vreunui loc sarit de vreun
copist, o lips insa pe care nu o mai putem descoperi.
XXXIV I asupra lui Caraman : adicA asupra unui urmas al acestui intemeietor
al sultanatului caramanliu Iconion ; dupa cronicarii turci numele lui era Ibrahim-bei
(vz. C. Muller, Critobul, p. 57 nota la 3). Despre aceasta expeditie a lui Mahomed II
in contra sultanului de Iconion cp. i L. Chalc., II, 143, 12-144, 4 (G, Sfrantes,
precum s-a
I, 97, 6-12), Critobul, I, 5, 3, aminteste numai de pacea incheiatA cu el.
si aratat mai inainte : vz. XXIX, 11 si XXXII, 2.
vedere chiar

1 :

www.dacoromanica.ro

20

PRETENTI! BIZANTINE DATA DE MAHOMED II

292

5-

XXXVI 2.2

teptat armatele de rAsarit, s-a ridicat de acolo si a ajuns in Cotiaion si

de acolo in Salutaria Frigiei, care la turci se chiam5 si Carasarin
aproape fiind de hotarele lui Caraman. Atunci Caraman auzind de sosirea lui Mahomed, a trimis soli dintre dregatorii lui cei marl, cerind izb5vire de cele gresite, cAci da inapoi cetatile ce le-a luat. Si asupritorul
s-a Invoit pentru cauza care yin s-o spun acuma.
Bizantinii cer

2. Intrunirea cea Para de minte a romeilor a chibzuit slat

sporirea apanajului zadarnic, trimitind soli la Mahomed si spunind cum ca

lui Orchan.
c5ci nu fusese Inca incoronat si
imp5ratul Constantin,
10

15

nici nu avea sa fie incoronat pentru sus-zisul motiv, dar i se spunea imp5rat al romeilor,
si solii spun mai intii, precum e obiceiul la turci,
vizirilor cuprinsul soliei, cum ca : ImpAratul romeilor nu accept5 suma

de trei sute de mii de aspri pe an. Cad doar Orchan care este si el un
vlastar de al lui Osman ca si sultanul vostru Mahomed, este acuma
barbat Intreg de virst5 ; si zilnic curg la el de pretutindeni multi de tot,
numindu-1 damn si proclamindu-1 sultan. Si el voind sa se arate generos si sa" le dea daruri, n-are unde intinde miinile. Si atunci cere de
la impAratul s1 imp5ratul n-are de unde sa-i dea attta, cit cere. Prin ur-

20

mare, una din dou5 cerem: sau indoiti venitul sau lui Orchan ii d5m
drumul. CM nu e de datoria noastra sa intretinem copiii lui Osman, ci
ei trebuie Intretinuti din veniturile for publice ; cad pentru not ajunge
c5-1 retinem pe acesta si-1 oprim sa nu iasa din Constantinopole". Acestea si

25

30

altele mai multe le-a ascultat Chalil-pasa, caci el era cu totul

prieten al romeilor oarecum din dou5 motive : unul, pentru ca era blajin in judecata lui si bun, iar celalalt, pentru ca ii placea sa is ; sl daca
cineva vorbea cu el, tinind our in mina, sl aratindu-1 ca o oglindA,
putea neoprit sa scoata din g-urA fara fric5 orice cuvint aspru ; auzind
deci cuvintele ce le aduceau ei pentru sultanul Mahomed din partea impAratului si a sfatului tArii, a grgit catre soli asa: O romei fara de
minte si nesocotiti, lucrArile pline de viclenie ale cugetului vostru, le
stiu de mult. L5sati-vg de ce v-ati apucat ! Raposatul sultan era blajin
si prieten neprefAcut fat5 de toti si un om de treab5 si cu constiinta cu-

rata. Sultanul nostru de acuma Mahomed nu are un gind ca acela in

care voi va puneti nadejdea. Si daca din miinile lui, Constantinopolea
35

va scapa teafarg, ma gindesc la firea lui indrAzneat5, salbatic5 si

impulsive, atunci cu adevArat voi cunoaste ca dumnezeu trece Inca cu
2: SLA io a@oO6rrakv pentru sus-zisul motiv : Duca arnintete de doua on ca loan
VIII Paleolog (1425-1448) a lost eel din urrna imparat bizantin, dar nu arata nicaieri

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

_XXXIV 2

293

aav dEvaliEtva; Ta Tfig avaTokilc aTQaTEOaara, ecnagag ixEi-8Ev E ig KOTThiELOV

epty..ETo xeclaikev Etc Ecd.ovccTiav Tfig Ocruytac, TO xat Koteecaam nape( Toivxotg kEy6p.evov, inn); Ov iv Tag 6@toi; Tot Kul:241,6.v. TOTE 6 Ka@cquIv tht0i)-Cfac

Til V Lil:pL

IV Ta MEXEOT gljTEIXE ngicifiug ex TCov Ikeymavaw carot"), aind.w

/Oa IN T()1/ g OTpattgVOW aUv &ILO 86 GEL

gavvo.: itatiVEUOU 8Lr atliaV Tti1V ijv

-CLAW,
7

GSV OLTERETO, Cp001JQUOV. Kat 6 Tii-

wv gQ X011111.

1-1 yap 1.u.o@a Toiv `Paraakov cruvaycoyil iaxiiifraT6 TING( [10.TOt iaV 01)/0, 6 naccooc agOg aOTOv 7C06(3a5 X&yovng, acT)g 0 pacsaEirg KcovaTavTivo;,
criinco yaQ fiv atEcolEtg, (Ma 4-yOU o-TEIT811vati gp,EA.A.E Sia 'To ItQOOTtagV, 311,0
2.

Paaikia ixiiXauv 'Pwaatorv,

Uyoucriv oint neekov Ta tTjg npsoOsiag alivOciala
Tot; lAmitovatv, cis; Hog aOroic, 6:;. `O Baaa.Ei)g. taro `notiaLaw t v TeOlf
xat' gToc aonQUYV TQ LCOtai kOV X Lk LOICOV

3TOCFOTTITU 0U xata8gxrca L.

Kat yap 0

'Oexav, 8g EatL xai CCUTO; vi.Og Toi.; 'Owen/ xaNc xat o baiTEQog liQxiyog MET, 157C6QX E TekELO g LiVb QOLC; rtj Vaxia xat xaftExciatliV auWouoiv oTL 6.61(FTOL n()Og windy xvetawuttoiivTEc xat ?Envoy avayo@EilovTEg. .A.UTO; Si 'Si XOW aptAotittilactt ;tat 8oviiaaaai, out ExEL TC0c) tag xst@ag CoTALaat. AiTwv ovv TOv

13aaaia, 0 (3a6llEbg oOx EOnoosi, TO1) 80iivcu TOcrov, &sov atter,. 'Ex To5v Svo av
Ev alToijaEv ft Tiiv 741150080V 8LJEAAXMA6CETE Tj toy 'O@XeCV a7C01,1101.1,6V. Ovx gLITL
yap soilto X00; 1)1thEQ0V TO IQ hpELV TOO; '0 TilaVOU naThag, ea& bet TclicpEaOat.
ix Tat, 611 IAOGLCO V (1,oxEi yap ijaiv T1 TOl, IOU xaTaaxemg xat ij llTl TOT) bi(3i1VCCI.
T-11c; 116k.EWZ xthA.uaig."

Taiira xat OaXa 70.sto.) 0 Xala-naatag Cotaliaa;,

yap r1v tit& navT6g Tao; TE'ov 'PcolAakov Ex ErOo mein, atTiOlv

Riv !Ala 'CO

VaL Jte0611Vil V.aTec yVd)ILITIV xat fitteeov, 11 b' ilicKL, oTL TlV SCOQOA.ilATTIg

PO/

235b
15

20

xat
EI,-

%at EL Ttg

arra) Siagyero cpiQcov Ent xElf2ag xQuatov xat 8Emviicov cbg xaTonr@ov, an@oCotoiNyag
axOn-aog ani nrusv SI& yX(bTTII g LiVEU Cp6 01) 7thyra Liyov axArlpov,
ovv Tok ?tape( tov Pocallicog 2.Oyou.; vat fr; Oupa.ircou too; tardivrac to) f1y4t61% MEXitiET, CiiiTCOg 7CCIO; TOO; CLROI.CQ LCCLCCQ tOlig ECre gyCLTO

10

25

T Q &vorltoi 'kat 1.10 Q0

re( rijg Stavoicts '11.16V ITOLV01.C'EiftlaTCE DISC! ir8 2w6 no?aoii. ''ATETE,

a xaxgxErs. 1;) na@cprixeo; fiyEadyv fp.LEQ0g %at gig netvrccg CotQatcpvii; Tao;
itiryxavn, %at xgricrrfi; ovvEtbirEa< avoQamog. 1;) 8E viy'v fpAgTE@o; frisaiov 30
MEx4tEr oiri 6:5-ti ii); Thictirrn; yvcfmnig, fly filidg ba6661-cE. Kat yap Et Elt. taw 236b
za9(7)1, aOTOU doT0806EL

MOVQ-CCEVTIVOintOXLc,

7r115";

Oot,tririzav aurov Xgyco, ytychoy.aw ywhao!..tat, Ott ET L

tO
ELiC,

ilyaCri) %at Ziy@tov

'Acct.

7[021:113 ai nEL TI1C. 11l..16)V

1 xotuatov P II 2 u06craptiv P 33 ytwlgrxwv yvciniottat cf. 1 Reg. 28, 1.

-mai inainte nici un motiv, de ce Constantin XII Paleolog (1448-1453) n-a mai apucat se( fie incoronat ; vz. XXXIII, 1 0 XIX, 9. Iara0 o nepotrivire, in textul transmis
al cronicii lui Duca, destul de greu de explicat.

www.dacoromanica.ro

MAHOMED II INCHEIE PACE CU CARAMAN

294

10

15

XXXIV 3

vederea planurile voastre fatarnice si smintite. Oameni lar5 de minte,

avem acum in mina un tratat scris cu juramint, incheiat cu voi de ieri
alalt5ieri i rindurile scrise, daca se poate spune asa, nici nu s-au uscat
Inca, si voi acum, pentru ca am trecut in r5s5rit si sintem in Frigia,
vreti sa ne speriati, arAtindu-ne obisnuitele momii sperietoare pregatite
de acasa ?! Nu sintem copilandri fara de minte sau lard putere ! De puteti face ceva, faceti ! Daca vreti sa -1 proclamati pe Orchan sultan in
Tracia, proclamati -1 ! De puneti trecerea ungurilor peste Durfare la cale,
s5 vie Si daca si voi voiti sa nav5liti si sa luati ce-atd pierdut de demult, faceti-o aceasta ! Dar sa stiti, ca nu o sa izbutiti cu nimic din
acestea, ci mai degraba vi se va lua de la voi si ce vi se pare c5 aveti_
Dar eu voi raporta domnului meu si ce hotaraste el, aceea sa se faca !"
Mahomed II
incheie pace cu
Caraman.

3. Acestea auzind Mahomed, s-a umplut de mime, dar nu

avea ce face si a incheiat pace cu Caraman. Cad avuse. deend sa-1 desfiinteze cu des5virsire ; ci in capul lui se chib-

zuia : Nu cumva imparatul romeilor, fiind eu in r5sarit, s5 cheme celelalte natiuni ale crestinilor ; Si va scoate si va da drumul lui Orchan si
cu ajutorul acestora se va face domn al rasaritului si partile de apus le
va ceda romeilor".
Acestea si altele asemenea acestora luindu-le in
20

25

30

considerare, se uita la solii lui Caraman cu ochi senini si la timp potrivit

le spunea cuvinte amenintatoare, dar la timp si cuvinte blajine, ping ce
s-a asigurat de pace intarita cu juramint sl prietenos i-a trimis acasa.
Cit despre solii imparatului, le-a r5spuns, cumca Acuma foarte curind
am sa fiu in Adrianopole si acolo veniti si spuneti-mi toate de ce are
nevoie imparatul si orasul vostru Si stau de-a gata sa dau tot ce se cere"_
Cu aceste Si cu alte vorbe dulci luindu-i cu binisorul, i-a lasat sa piece_
4. Dar Mahomed in putine zile trecind peste vad si ajungind la Adrianopole, a trimis de indata pe unul din slujitorii lui in satele din valea
Strimonului si a oprit venitul ce-1 acordase in favoarea imparatului pi
pe oamenii acestuia ce aveau grija si gospodareau acolo i-a alungat ; si
numai anul dintii imp5ratul s-a bucurat de acest venit.

5' Dupa acest lucru insa s-a apucat de altul foarte paguaducator de moarte pentru romei. Cad cum a
unei cetati.
Inceput iarna, a dat porunci Si stiri in fiecare tinut si
din apus si din rasarit sa pregAteasca o mie de mesteri zidari si salahori
Mahomed II

hotara*e zidirea bitor si

5-11 : pentru construirea unei cetati : Despre construirea, in vederea cuceririt

a acestei fairnoase cetati, cunoscuta sub numele de Rumeli-hisar,

Constantinopolei,

www.dacoromanica.ro

XXXIV 3-5
bta(30.0Xitg

295

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

1tOtt

61,1:10TC/005. "AOQOMOt WOC/OL Tip gig ;tat grEQOTCotTa yivottiviv

tts0.' vwv Evoexov neifttv fityri cpieoliev wai, ei ,SUVOrroV Finer., Ta ysyeattlieva

obnto itileavtat, vim Si, Mu rip etvarolitv StaParag Y.Cd iv Oeuykit Stayovtig,
AliAzte cpafrijoat ilang, Scixviivrig Tit nap'

01.11,V

xoracrxsvaap.iva cruvipli Ttoep.o-

kketa; Oirx iattiv natSklia Civeu yv(0acco5 r1 Suvattscog Et -n Siivaa& 7teaat,

neeta-rE Et (30-(1404E TOV sOC/X&V SsiIat hyEROva iv 0e4x-rj, ostars EL Toi)g
Otyyeovg !..1,EASTaTE StanSeilaat TOV ZSAVOUPLV, A.O.gTORFCCV Et xat veic (3015xE0-06 -rob- xatabeap.siv tai Acoav, a 3* not ov CcauXioare, tovro 3t0t110aTE
IIMTv ytvthaxiti, On Etc (Abel/ toinow iiiSoxitdrniTE, CONe tuEiAlov, xat o Soxtiiyth favayyEAL TC/d 144,0..) [IOU xat to airrip

TE gXELV, Oce0iiaitat etcps inahv.

10

.pouvrov yiviailco "

3. Tarra etxmiactg 0 MszettiT %at &Rob- 70.100'stg osix EixE 'LC 3totiicrai Rai
Tel) Kaeattecv OUvecoutaato. Eize yate bta0y1.0p,OV TOif Capa.140121 COTOV xataxol-

Tog (WA %at& voiv iOltOnEt,

Mh non. 0 pacramig TiTtiv `nottatcov, iv &avail

Ovtog ttau, neoaxaXiarytat T& Xotaa gOvri TCOV XCILOTtavCOv. xat ix(3aAsi. xat &no-

15

XixiEt TOv '0@xav xai airy t 1:1Q0Yyfl TOirraW yEVilOETal, 7VOCItog stlig ecvatokiig. 'tat 237b
Ta riig Saecog nOteCtX(00)6EL to '13(0RatOtg."
Tanta xat TOL To0Totg Ottota
Actpeov xata voi3v, 137.Enit TovS neiaPstg tov KaeatiEtv tAaegi 13Aittttan xat %met
xateov inansiAnynxo0c 1u 6youg aircolg iStSou, naea %wily Si xat 31001/g,' gOag
oi5 Tint eteAvriv iv6exto5 Cimpa?acrocto xat n.& ayainig Unilt11.111/E. TGEO5 Si Tali 20
Paatlicog neicri3sig, iinExetvato, cbg 'HS1 StaabvtOttw;- iv 'ASetavo-uniait1110,Xto ply that ;taxa ixo6vrec ebtavra Tee t4 peccrad xcEi TYl noxst, etvayxctia awryyact-ri Rot vat E-rottuog Eva -rob- Soivai TaV TO t1IT01511EVOV."
Yin/ Toinotg Si
xat Etieotg ttiatxtotg X6yotg xokaxiiiatig azikuo-iv.

4. '0 Si Met StaPag

6MOLCIVOij EICIEANov,

Se Okiyaw iltrieqw Toy novOttov %at iv tit

7COLQE1Yffil ataag Eva TCOv 8019t(011

OtirC01/-

25

iro TOT; )<CMY TOy

ETErultOva xcop[otg gx61.1)crE T1ty 7tC/60.060V trly E/EQyETTy&EiMIV Tip &Rail Xat
Tobc

7tt.f3X67tov-rag 5tat ON,08663t0TVOOVTOtg Tal5T1110 i6CCOtE, 'TOV 7LC1CoTOV xe6vov tt6-

VOV yipaattevog.

5. MET& bi -ma To geyov iT4/01) Ertparo klav initittiat, nit .0avaatttou

rata `13041,CLIWV. XitttCovog yap etC/CCOVOIJ neoatayttauct xat Stalcatag Ev TE SO0-Et gV TF aVC(TOXI) iy ''rt(!c07"11 kracoxicc To5 Erottakat olio &ORo1)s TExvixag xatoipc
19 airroig scripsi: Utak P II 21-22 [teDAn ttev P: tteMLouEv Bull II 27 atcnip.ova
P II 29 YEumiuxvog P: ysucrangvoug Bull II 32 post enapxia fortasse EnEittita addendum; cf.

229, 11 ousacatag... a4tva5.

pe malul european al Bosforului, unde e cel mai strimt, cp. G. Sfrantes, 1056 Di si
1060 B (G. Sfrantes, 223, 2-4 si 233, 9-18) ; L. Chalc., II, 147 si Critobul, I, 6-11.
Cetatea a fost ridicata in fata cet5tii Anadoli-hisar construit5 de Mahomed I (vz.
6:) pe Ormul asiatic al Bosforului, asa c5 Mahomed II cu cetatea cea nou5 putea
inchicks once trecere prin Bosfor si once aprovizionare a Constantinopolei.

www.dacoromanica.ro

33

SOLI BIZANTINI LA MAHOMED II

296

XXXIV.,6

in proportie cu numarul mesterilor si stingatori de var si, Intr-un cuvint,

toate pregatirile de lucru si de transport sa fie gata la primavard pen5

tru construirea unei cetati la strimtoarea Bosforului mai sus de Constantinopole. and romeii au auzit aceasta veste amara, atunci crestinii
i cei din Constantinopole si cei din toat5 Asia si Tracia si din insule
s-au indurerat cumplit, au ramas inlemniti. Nu se mai auzea Intre ei alta

vorba sau stire decit : Acum s-a apropiat sfIrsitul Constantinopolei !

to

j5

20

25

30

Acuma a batut ceasul de moarte al neamului nostru! Zilele lui Antihrist

au venit. Si ce-o sa ne facem sau ce-o sa dregem ? Sa ni se is viata de
la noi, doamne, si ochii robilor tai sa nu vada pierzarea cetatii si nici
vrajmasii tai s5 nu spuna : doamne, unde sint sfintii care o pazeau pe
aceasta ?"
Aceste cuvinte le spuneau in lacrimi cu glas mare nu
numai loctlitorii capitalei, ci si crestinii care locuiau risipiti in rasarit,
ca si cei din insule si din apus se vaietau cu acelasi plMs.

6. Mahomed insa, Inca de la Inceputul primaverii, a trimis in toate partile si aduna mesterii si lucr5torii. Iar
imparatul a trimis la Adrianopole soli, nu pentru ca sa ceara ceva din
ce dorise, nici sad indoiasca venitul, ci i-au spus : Astazi stilt vreo suta
de ani si mai bine, de cind strabunul tau Murad, feciorul lui Orchan, a
eucerit Adrianopolea, de atunci, noi tricheind tratate, coboritorii din neamul lui nici unul pins la tine n-a cautat sa ridice in batatura Constantinopolei un turn sau vreo coliba. Chiar de s-a si gasit vreo pricina si
arrandoi au ajuns la lupta, dar printr-o noua intelegere intrau iarasi in
legaturi pasnice. Si dorind bunicul tau Mahomed sa zideasca o cetatuie
iIn partea din spre rasarit a strinitorii, cu rugaminte ca un fiu catre parintele sau, Mahomed a staruit mult pe lingd imparatul Manuil.' De aceea
i-a si ingaduit, avind in vedere ca lucrarea o facea in rasarit si intreaga
parte de rasarit era de multi ani acuma a lor. Tu insa, acuma, cu toate
ca relatiile noastre intru toate sint bune, vedem bine, c5 ai de grind s
inchizi Marea Neagra pentru frinci Si Constantinopolea sa o omori cu
foamea si sa-i opresti veniturile din afacerile de comert ce se Incheie
Intr-insa. Ne rugam deci desfiinteaza aceasta hotarire si vom fi prietenii
tai buni ca si cu tatal tau, bunul sultan. Daca vrei s5-ti dam si tribut,
it vom da",
Mahomed insa a raspuns : Eu din Constantinopole nu
'Soli bizantini
la Mahomed II.

5 : ev t(1) ETORECO T01 `IEE,05 la strimtoarea Bosforului : vz. XXXII, 4 si XVIII, 2.

lboaav, Elyrriaa despre aceste forme vz. St. B. Psaltes, Grammatik der byzantinischen
Chroniken, Gottingen, 1913, p. 214 331.
6 : vreo sutd de ani Si mai bine : Adrianopolea a fost cucerita de Murad I

(13591389) in 1362, asa ad nu sint vreo suta de ani si mai bine, ci exact 90 de

ani,

dar in interesul

solilor bizantini era sa se

spund cu aproximatie cit mai

www.dacoromanica.ro

V1801SI VNIINVZ18-ODW1I

SVDflO

A1XXX 9

L6g

573191,0 919x 9A9 Amy A93 moi 1(0111X31 inx go)? 510100u0xolo3 1TM( ^(1f7))5(0 A233123
1X)1093A0 170% ox9orac INA A (101 17D113
5001i1013 A3 16)7)2 513 (137,07J/73% ltst
A3
001
000109%
61 11O13e01
n003i, coA9031Ln, 5111 .5m3y0ll 3191 10 lopYrico,I -noxv
531Ano 41.1 A700%11C A11,19731 m01p1,1,9 pox 10 A3 rt0m1A91,onsox vox 10 A.3 1.1091/ 1
V, .0 h 31 poz Lix))45e 2nx 10 A3 51701 510Dipt 531100%20 10A7311016Z lik(1031C9 0 70 A
%9 Act A3 S10ylpty72 Doomyil. LL g 93y70yn1 .A.Lpos AaN" 01 SOy31 4,11,
^3' LI mottmit, A.
170%

rkonctr: A

.5073101 MU

3011, 5111

(tat itolo2OX11A9 pax

))3601.1.

5i-ogyou

;101A72

pax
A3

32Ltr1 1730113L13 10 1000.X3

A111973,1, 157ia

AAA/

o.

.9

3g

233%

5931A133._

'5130361:

yyp

culp

13012 01

" '5137ilL

(171.970

fp

gy

Alp.

000 513290

113X311

it13Y3713 3D

139,l. 210x 7071273

lift g 5(03090 Jp. Sit./

513e

A3

al

yr, 5

131i02 01 A0i052

Ltet?ti

9j, 3g

513yr7i

you Al

5961c noir

170%

9.0 ALP. 'A(LA

Aiit1

Dy9 A70DD

173.09V-0% 93V 73431i

9.(,.704

17CYX

'391991g Awrioxpg

COTO% 5

AL,11

013Y00

A9.0

(In

10

ithiTriA

A3

170

11E

Alitx `Aogo.o983x

a mi)za `591,

rtyc19

11.1

10A3719A73119%

co3)(9ll .5

51.13.

9119

106319d)7172 'AC)102ACID

1g

77.9)zpiq

q6cz

51.1n9

59D ott3L91: 5 0 13113X3jA1 4LYCLOg

1, al)

11,A,

.A0169061 11Ltyx73693: -

113.921x

11C3

7307310

99 mon Acortole

961C

Y.

'6E0%0 110

Z3 A9 AC01 (01A701C A

mai

5c-tog992

1617310 OD 0

g iLY00 A
CO.

All

1119X1

A01110%9102

th1olo3X

A3
ALL

019A9

-oxep
51oict9 001. 0)13"/.0)0 113..

...no. vs pasvapiz o
!uasnde !

:alnlqao

sica 5104490o
ACOA371(LOY31
170%

A,11. 1A91-13

700371003

)0%

Al!.1

M10)%1331i110%
(Si)

10Y1

10O

13yclo 29% 50131

" TAU %3 5111 5073Y911 90

ul iepads

1170^t

..res!q-!lopuuv
vs o ?zp./.92q
!Lia!lauan
izanoua2

www.dacoromanica.ro

Cg

A3110)89 `f,coiloclio)? 110

'1017

1DOLt1O1t

3g 3Z3IAT 137i 0173116%31t71

woad pup] : eowe niluad

91

901C A9100173%3 170% ^31C3

001 500A31, 001973

%3

5c101

Aont,tAx3i -d

!limn Tie

OI

10

131(yro0m010gy

m091073yr12

A3.003/9173x

1190 1419731 Ai!../

1173%

110./101AD1C72

,1J200)ix 9 (101

50101:91C

ALtOloox

<i

173%

39(,10

501 11.03

A00311LP

011 %11A LI A Ao3.)odp

5D1

270%

LL

ALt. A1olt1773 clo A9o%1l1 9 13113X3ix 5001. A91 7931(1074

170%

o3.)3A9kty

LL

1701kA01%0Tillt

X lto 1010

Lt

it?)?8 oil can

90

0, A3

01C3 A.3.0111

10 A3 51701 510.01AA

59.3101399 ?t? 57312310 A?

5001! LRo3.9A9 A aA31113% 001 ou lob (tot

Sox. pax 502

0A731-Al ylita

0,

kt1 A

AoAocur

SLIA11623

173

MO23 10 00139Y9Cb 531A [119101 A

i-toet11731:59 A31(13102

5;o6)3

A70,01t101C 531

511 013%01693

1101C

X 10A7311016 173%

ottni youn Al 0 59.0

pax 3101%2 573x1,to(to

4j)cro

cup.

1121,1,

A AC1

moil;

o33.1t.96 ,c139

Aco9g

112 (111.Q )130 11 AW1 MI)

.

jin?

53100%10

It

A90 thylvtxrpf, (to Aottoti 10 .543, '50)3y0u 9yyp

591.9a .Atok9A0o

59.o1

XfstO

A01r13

70A13%

1371X311

oic A3lianolp :

50.0A3A.

ot70ctd)9 Awl Anyrtog clot) Alp 0()) A9

norioarro

0131I

11

U,

.000 V '70101CD3

AktACOGb

2o Nita 511.019A9 A.1.199001to

al

AgriconqA

9,}1 316 . 19.3t tart A900g1 20

'Am7111

1110

21

573600) 001 001331314

hi 5

701 D01M011i,10
.

'Raz

02

298

SOLI BIZANTINI LA MAI IOMED II

XXXIV G

iau nimic ; dincolo de santul ei nici nu are, nici nu poseda ceva. Si dac5

as voi sa zidesc la strimtoarea Bosforului o cetate, nu ar avea dreptul

sa ma. impiedice. C5ci toate sint sub puterea mea si cetAtile asezate la
rasarit de strimtoare si in inauntrul for locuiesc turci si locurile nelo5

cuite din apus sint ale mele ; c5ci doar bizantinii nu-si pot alege locuinta
dupa" voie. San poate nu stiti in ce strimtorare si situatie grozava a lost
si aceia au trecut
pus tatAl meu, cind imparatul s-a inteles cu ungurii,
pe uscat
iar triremele frincilor, le-a adus pe mare acolo in Elespont
si, inchizind vadul de la Galipoli, nu-i d5deau drumul tatalui meu sa

10

treaca ? ! Si urcind in sus ping la locul aproape de rev5rsarea Bosforului in Marea Neagr5 la cetatuia pe care o cl5dise tatal s5u, cu voia
lui dumnezeu, a trecut in bard, c5ci triremele impgratului pindeau acolo
sa impiedice trecerea, iar eu sedeam la Adrianopolea, copil fiind, si asteptam sosirea ungurilor ; si ungurii pustiau imprejurimile de la Varna
si imparatul se veselea si neamul musulmanilor suferea si ghiaurii se
bucurau. Atunci (tat51) meu trecind dupa multe primejdii, s-a jurat sa
fac in dreptul cetAtii ce se af15 pe Ormul de r5s5rit, alt5 cetate spre
apus. El n-a apucat s-o faca, eu cu ajutorul lui dumnezeu am de gind
s-o fac. De ce-mi puneti piedici ? Sau nu-i voie in locurile mele sa fac
ce vreau ? Mergeti, spuneti impgratului Sultanul de acum nu este ca
acel dinainte ; ce nu puteau face aceia, acesta face cu usurinta ; si ce
aceia n-au voit, acesta vrea si doreste. Si cel ce vine de acuma inainte
Oamenii impAratului
pentru aceasta chestiune, va fi jupuit de piele".
auzind rgspunsul pufnind de minie si urgie al asupritorului, s-au intors
la Constantinopole si au raportat totul impAratului. Atunci cei din Constantinopole au fost cuprinsi cu totii de o spaim5 de moarte si de frica
mare si vorbind unii cu altii, spuneau : Acesta este care are sa intre in
Constantinopole si are sa piarda si sa robeasca pe cei dintr-insa si cele

15

20

25

30

sfinte are sa le calce in picioare si are s5 desfiinteze cinstitele biserici si

sfintele moarte dintr-insele ale purt5torilor de dumnezeu bArbati si martiri, are sa le arunce in piete si la r5scrucile drumurilor. Vai de noi, ce
sa facem ? Unde s5 fugim ?"
Cu aceste cuvinte si cu altele, vArsind'
lacrirni, isi plingeau nenorocitii viata.
sv TCO `IEQ(1) Itolity la strimtoarea Bosforului, precum se vede lamurit din acest loc
din cronica lui Duca ; vezi i mai departe : xai to Woos iivatokir x0.1Eva tov Mt0-LliOU cmoilota cetatile asezate la rdscirit de strimtoare ; vz. XVIII, 2; cp. si C. Muller,
CritobuI, p. 58 nota la cap. VI, 1.
in ce strimtorare... a lost pus fatal men : vs.
XXXII, 4.

www.dacoromanica.ro

AIXXX 9

VINOISI VNIIINIVZI8-032VIL

SVOCICI

66Z

coAN .11 5911<, 5111 cl001h71 ;<,110 13X3 31(10 palltrstp, 11 pax 09A., 13 A013.0.11 11%179 A3 (1i (3003L dryriolg 'A.0169.06Cb XR0 3X13 A0110%19 1101 A.13R1U0% 311 nirtpll 0))i.
97.; AL,t). Algi? A)31999? Arp 1371 X11 596i/ AlRoinkp 7A311137 noi ctoitiolo -9.o011

'7310

pox 591A3

AC011;03

loparkod, xn,o

'1023

113%

7111011

151000X0A310 111.031/0.

)A. a7

9 5ct310914

Itolgetao

1DX 7)1 A3

10X0C101 'AIDC10%10113%

113% C1A139

918

'173x

u3

A.1.090X,1

111

5/z11387 (101 .17091A7110

13008 7x10)3

130101010311 9 59113 '61,117E m712 5791

573a1A,

531A9.0.y3 10A1311.3

pi

5103991613t,

A3

i3J1,1.11 510

cot

591 moi.

Ha 91(1ol13yi -

631n.91coLtra 91341le1 'pax A91

AmA.A.9.50 513011101 A3 Ili0,31 111

%(10 '317)910

111,10 A.C103183 011 AD)30 (hi

chri tjoinic XV3AV: 5 ARO
n01
cloicoi
run
1371
A3
187.0
c10831, aoTrioiR 51A.A3
(701 `diAlryou 2
oinripg 0 7311 atu 'clolcuo ARD 519111y32 5709037/ (1030 `501A1101109C,13 ?DX apil. 17 513atpai 001

59)31 AoriRooit: '531A.09131X0102

A0/131/9%93171X r101

5013100130 13%3

17way0y71

(0A3

litionOpig

ALL1

01

A3

Airrit,ttoaq

'13yo1LrtoA710gv,, Aolgimc A9 Son.3119X3gy3 AL,ti ACOI Amo,k..A.20 1t10 .A1 10 38 10aA.4.9.0

mtolpyInv )?1 1631/ 5111 5Lutopa 1171 0 5113.0913g 0i3A1n01bc13 17X 91 A011 10000.0NA0111911

5on:p. 13d0cbDrun

57300

711311

CLOA31113%

91511

901

.179(~11071

COA.3

%n0

11933

,a,ti"0ir9 Dapx
13131340.30
5LtAdo

1192

ACO1

Ap0o9

11011

19

aoi
1101

5111

inz

1x)01304) 1371

mo

5(101 5/1011111 5R07A.

ipeliffr(orikIn
11371

Ao)(59.1(73)1 A3 51701 517313173y1L

CLOH

A31101A.Rth

`.

D107

11371

pi
17371

px3q

myor.

513 A112

A1193 0

Cup

pox

A3

71O312 10

51999161

fiticuoi parbpcloAAporli. Asti

1DA.31913

ACOVt311

110.0111/3103113% 711

A3

,aq

5)37391)

1141113v

I1

81

:ling 57)739m13 8nd [typal

7011 d :laawas) Alit :(moltx

(4.1

37i

1Itg

111

7)14,72 1371

lAncl)p

ncodochole. moogitp

rim

173.4

11 1001( tA311C0

531,topoyx At11 AM1911

:d assniioj ebirtol
'ling

www.dacoromanica.ro

SZ

13yoll

Alp)

7313-

AoolApy

8111101:

OZ

5010

PiAmAp pox 6)091) -3119X3mlo

COLDA3 6 -03(1110

n.8523Xa19

cloi

50190

AD41,3511:3icn. 531A.10y13A.ADAI?

A3 5101RD 1113X 1A3 1A7ri113y

51731

`10A13X,3

51i1 59)3otto1(n1

531M399.050?

59)3you 531A.71T

59.91 n.?

.13y1070

7 xclo 01itorod3

5033y197d

51oil.pap 531A1ov710 .A0A3y3 5919.0"

'19,1

(1061 016 (1

XR0 01M3A9.8l1 10A13%3 `1730111011

17373,11, /3%

RODR.O. A7OCLOR3A11 `A1910%91172

(b1 13y197g 32ADIt 3191 20

9117) (101 ARA

10 39

317W(311V 3171113

:11011oyn,od

Alupalt .5019712

1371 5(0,t0xr,13 3X3

AL,ci

C101

50tt.i3xa X90 307e.62

01001 corer' inoltioic 9930 501A.noAcoop 11 1011 :3139ycox H,,

0313.tc,to0 1731 0 Amplo

11131S.

11001.11011 (.10%161A101/0%

SI

Aktyo1nA32 A06312 A0109.00(1) 5961/ Mc:4n

11394101/ A3 5102 4510113

ARA AT1I3At1 XR0

311 -

91Ao093X 3191 0 59113 ) 01.p.D11. (

10 53q11d9o0)3x

5(stoyyo1 5(101 5n.oitct8A1y. 390r1c2 001

001

13y34}

17).x.

umpuarnias II

gr

Oe

XXXIV 7-8

ZIDIREA CETATII RUMELIHISAR

300

Construirea cetatii
Rumelihisar, 1452.

7. Mahomed Insa, la inceputul pr:maverii I o data cu

sfirsitul lunii martie, isi avea varul pregAtit ; la Cata-

fighi, dupa ce a facut un mare numar de cuptoare, it scoteau zi de zi,

5

10

15

90

25

iar de la Nicomedia si Heracleia Pontica aduceau btrnele si din Anatolia

pietrele. Si potrivit ordinului, guvernatorii si cei din provinciile de rasarit si din cele de apus, au pornit cu totii, dupa ce au luat mai Intii pe
cei strinsi la corvada. Atunci si sultanul a iesit din Adrianopole si a,
venit la locul, in care avea sa arate cum s fie pusA temelia cetatii. Si
ocuptnd o coasts de deal la marginea marii mai jos de Sosthenion, cu
numele din vechime Fonea, acolo a hotarit sa fie pusa temelia In forma
de triunghi ; sf aceasta facindu-se, a poruncit ca numele cetatii sa fie
Paschesen, pe greceste insa se traduce taietor de capete ; si in f ata avea
si cetatea ce o ridicase bunicul.sau.
8. Lucrarea constructiei a distribuit-o asa : Lui Chalil-pasa i-a dat

unul din unghiuri, cel asezat spre mare, sa ridice un turn foarte mare
si puternic ca un cap de cetate, lui Zagan ce151alt turn in celalalt unghi
asezat spre uscat, mare si acela, si lui Saritia alt turn In cel de-al treilea unghi, aceste trei turnuri pe cheltuiala for yroporie ca niste capete
de cetati Inaintate. Zidul si toata cealalta constructie a cetatii, insusi
sultanul .le-a luat asupra-si. Si se puteau vedea multimile curgind de
pretutindeni din toate partile pamintului cu cadiii, adica judecatorii asupra pedepsei capitale, din ordinul sultanului. Lucrarea zidului a impartit-o maistrului zidar cu cotul ; si maistrii zidari erau ca la o mie ; pe

linga fiecare maistru zidar erau doi submaistri pe latura exterioara a

zidului si tot atitia pe latura dinauntru si maistri si submaistri, iar salahori care carau piatra, var, caramizi arse, era,u fara numar. Si Insesi
pasalele in clipa cuvenita ajutau si dadeau piatra si var, vaztnd asprimea
tiranului. Materialul Insa ce se putea transporta si din cealalta parte si
7 : '0 di Mucilir Mahomed .a.m.d.: e sau anacolut, propozitia cu subiectul ME-

)(ROC la care ii lipseste predicatul nemaifiind dusa la capat, sau trebuie indreptat in
sq.)

de

111-ExEeiT.

dupa ce luna martie trecuse : cp. G. Sfrantes, 1060 B (G. Sfrantes,

233, 16) : Mot) all seat' MapTiov rov

aaxatoaroli gyvascoutooroi, k-",i;cootoi) hovg 0.19thr brew,

Si: TO Zravdv,
oixoSolAtioTi so atm, iat5 ca la 26 martie 6960 (1452) a venit dintr-o
data la strimtoarea Bosforului, ca sacladeasca cetate". Si Nicolo Barbaro indicA in
ziarul sau luna mastic Martio" ; vz. Migne, Patrologia Series Graeca, vol. 158, col.

1067 C.iv rag xatacpvylots s-ar putea traduce in adciposturile. Dar cum se arata lo calitdtile si regiunile, de unde se aduceau materialele de constructie, lemn5ria din Nicomedia si Heracleia de pe t5rmul Mdrii Negre, piatra din Anatolia, adica din interiorul
Asiei Mici, e mult probabil ca si in Naracmiots se ascunde un nume de localitate. Bullialdus, ed. Duca, Bonn, p. 608 bAnuieste Karayysiov de pe tArmul asiatic al Bosforului : cp. si C. Muller, loc cit.mai jos de Sosthenion : azi Stenia; G. Sfrantes
precizeaza
astfel sic TO TrEvin, negi rOv Agoinarov 1056 D la strimtoarea Boslocul

forului linga Ce] fard de trup" (adica localitatea in care se afla biserica Arhanghelului

Mihail cel lard de trup) ; cp. G. Sfrantes, 223, 2, 22 ;

www.dacoromanica.ro

233,

10 si

275, 14.

Iar L,

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

XXXIV 7---8

301

7. '0 bi MEXE[IgT, fibT1 sago; Clgavro; xat Moto-dot) [vivo.;

gibri acccleA1-

2aYS6rog rl Ci6(3coroc, groiliog yiyovEv iv roic,- Karacpuytocg 7,Ccg xapivoog naplari*Et ieyomitp.svoi xa0Exiortiv i'icpcpov, ix Si Ntxo[tribEitcc xat HOVTOTWaX2,Eiag
Tag boxoi)g, ix Si Tfig 'AveroAing to
2,654 vg. Kat& bi re aC100TaX'aill 7T10ka-

(36v-rEg CinaVIE; of Ev iOUGia, 01 gv tai inanimg tTlg avocroAfig (rE xal) ti);

biloccoc, REIT gccisccov -rob; ecyyccecirDirrag eXJLttEOCCV. TOTE %at 6 ilyg.t)V it;EXOWV
i% Tflg sAb@laV0.0 XaTilVITIGEV iV TCO: TOTq), (1.) fillEUE SEIZal TOZ nil aL TOV OETAikLOV

TOZ XCLOT001). Kat VI xarcactrichv tti.ccv C>ccziav NiCT(OEV toy Euxraevtoii -Acaowgviriv
E,UtuAut (Dovgav, ixci cbg iv TelyWV0,,) 6XT1,1,LaTL TOV 19Ep.atov WEILoccro Itlyv6vac- 8
xat ycv6p.evov, rlly XlijOLV T013 XACIT101.1 11a0XE0iV iX;EXElY0-E XaXE100a6, i,EA.A,TIVL-

242b

6!..tEvol, Si 4)11111/E1 TTOU, XECpaA0%67TTTIg, EXQW CIVTIX9O Xat TO CROO,OLOV, 8 ibEt[taro

6 7L67(7(0; aOT0i).
8. AliVEIREV 015V rile OtX0601.11)V 011TGOg Ti p iv XaM1-7taota Sibcoxcv aktv
ray ycovcav TO iv rfi cahoot' xclyiviv rov oixobo[tijacci 3r6pyov eves int91.1Eyi1911 Xai, OTEO6OV Cbg eixQentokty, rci5 Si Zayavog grEQOV iv to itiea ycovicc Tfi xEL-

15

[tin iV til rlpa, piya xcci.

ccit6v, TO) bi ICLQTITtla fiAlov Ev Tfl TI:21TI) rovicc,

rag, CCOTOOg TOEig Jr6@youg dog etvrivaza ;cal tixponOActg ix -ray oixsicov tiva61..cemov. TO bi Tsizog xcci,

0017

g-rii2av CiUTIV TOfl X60-T901) OixOSOAV airrOg 6 frye-

lay aveX4cro. Kat ijv

ibEtv cru66iovicc rec 1.1),Vr1 ix TOW anarraxof, Tfig yils

[tECAV GOV 'wig xabijac, fiyouv Tot; %octal; irniV00 xecpcauxii.; rquopiag, rot, T11OCIVV01)

JEQ0.0TeCOEVTOg. Kai StallE@fgag Thy

X.TCOLV

ayes

rciixEcog tw TE7V411,

20

01

TEXVITal a; xilioc xat iv ixecavp rezvtrn incougyot Ho iyy6g ccirroii gorkv Toy rciX01.1g xat ECROEV gTEQ01 T000i51-01, xat TEXV7Tal West 1ntOlTy011, 01 Si xo!..citorrEg ni-

roccg, O'caf3E0rov, TaLraovg krok,151tip 6900v. Kai, ("hot of pxycoravEg static "MIgOV 153toiTyouv xat 3Tinag Xatit(113E0I0V geno0V, 450(7)v-mg thy TOZ TIJOI5LVV01) (1)1.1.6,TTITa. Tilv Si nagaxoliceviiv xat ix ti); :noaccg xcti, itp6; r6 RI.)6VTLOV Cbta0aV nu-

1 '0 P: .fortasse Tip corrigendum II 5 rE Itai addidi II 7 4') scripsi: u P II 8 botxiav Bull: Oaxaiav P11 9 Toveav P: 1:14oviia C. Muller Critobul p. 58 nota ad cap, VI I II
13 Xcai?Jraata P 11 14 ywviwv P11 15 Ziotavog P II 20 xab8i)o. P II 25 intotipyouv Bull:
firrof:eyov P

Etfloov P: etlibouv Bull.

Chalcocandil precizeazg ca cetatea a fost ridicat5 13 cnEvairardv laic Statifivat and 'Ace'cis
II, 147, 4 : unde e locul eel mai strimt de trecut din Asia". Tot asa si Critobul, I, 6, 1 :
iv al) Boamig(pcigro sop zijs Ekulvms !Algot); xaTavvosei) rob' zi9av Teovpiov rijs ' Acrlac, ratiTT' arivonardv re xat 60cAectrarov pe tarmul Bosforului din partea Europei in fata cetatii
din partea cealalta in Asia, unde strimtoarea e cea mai ingusta gi curentul eel mai
repede" (p. 58). Nicolo Barbaro in al sAu Giornale dell'assedio di Constantinopoli o

aseaz5 la o depArtare de 6 mile italiene de Constantinopole ; vz. Migne, Patrologia

Series Graeca, vol. 158, col. 1067 C. Locul, forma si mkimea cetatii se vgd gi astAzi
foarte bine, c5ci impunatoare sint si acuma inc 5 turnurile gi zidurile ce se mai pastreaz5 din cetatea de odinioara.
Paskesen Newa2wcon-rw tdietor de capete : Nicolo
Barbaro loc. cit., ii spune Bogasum Kes, iar L. Chalc., II, 147, 4: acolirmv Aatp(M07l171V
peclovuivt2v o cetatuie numita Therea gitului".
8 : din cealaltci parte: a did din partea asiaticA.

www.dacoromanica.ro

25

ZIDIREA CETATII RUMELIHISAR

302

XXXIV 9-10

dinspre Bizant, Intreg it luau din ruinile ce zAceau acolo, ale marilor mo
numente de odinioarA ; din acestea au inceput sA care si unele coloane din
ruinile bisericii arhanghelui Mihail si citiva din locuitorii capitalei, impinsi
de rivnA au iesit sa-i opreascA pe turci ; si prinsi Hind, toti au murit
5

10

15

de sable.

9. ImpAratul dacA a vazut ca planurile tiranului merg spre indeplinire, a apucat alta cale ; si trimitind soli, i-a cerut sA-i dea' citiva oameni
de paza, spre a-i pazi pe romeii din suburbanele capitalei, ca turcii care
treceau, sA nu le strice ogoarele, cad se apropiase secerisul ; si i-a trimis
si felurite daruri si de ale mincArii si bauturii, zilnic dind de nevoie si silA
neimblinzitului balaur toata cinstea si atentiunea. Si Mahomed a trimis
din ienicerii sAi vreo citiva, dispunind ca ei .chipurile sA bage de seamy
si sa pazeascA pe pagubasi, dar le spune sA nu opreascA cu desAvirsire
pe turcii care intrau in pasunile bizantinilor, ca sA-si hraneascA animalele,
fie ca ar fi catiri, fie cal sau alte animate de povara intrebuintate la lucra"rile cetAtii, ci sa-i lase : Si cind bizantinii, impinsi de minie, se vor impotrivi turcilor, atunci si voi impreuna cu turcii impotriviti-ve.
10. In zilele acelea, feciorul lui Spentiar i ginere al lui
ucisi de turci. Murad, tinind pe sora lui Mahomed, care a fost amintitA mai sus, a dat urmare ordinului general si a plecat si acesta din
Adramition cu oameni inarmati de sub mina lui la sultan, ca s is parte
si el la munca obsteascA de la cetate. Si mergind prin apropierea turAgricultori bizan-

tini
20

nului numit Epibate, oamenii lui au dat drumul la cai si la animalele

9: planurile tiranului rvecivrov. Duca intrebuinteaza la adresa lui Mahomed II in
sens peiorativ termenul z60avvoc. Nichifor Gregoras in tratatul sau de gramatic5 spune c5. Tivavvos a insemnat odatsa flacastis imparat, domnitor", dar astazi e intrebuintat peiorativ ,8).aamisi-rat vz. R. Guilland, Essai sur Nic. Gregoras. Paris, 1926, p. 118.
10 : feciorul lui Spentiar... sora... amintitii mai sus... Caiabei : Dar aceasta sora
a lui Mahomed II n-a fost amintita de Duca nicaieri mai inainte. Spentiar, sultanul
din Sinope, mort la 1439, a fost dupa" XXX, 3 si XXXIII, 10 socrul lui Murad II:

si ca trimiterea de faits sA se poata referi eventual la locurile acelea, locul de fats

ar trebui indreptat asa : o viol rov Enevralp 0 psi Dvyarei yaliflea
(cu inteles de
socru)
too Mmodir, kaispiet rob" MErFyir
feciorul lui Spentiar, socrul lui Murad
care Linea pe fiica lui, mastera lui Mahomed". Trebuie insa sa marturisim, c s-ar
face o schimbare prea mare in textul transmis si pe deasupra nici nu se Nine un
cu socru" pe
inteles cu totul satisfacator, silindu-ne s5 traducem pe
rattfledg
gni Ovyarei
e de prisos si nefireasci De aceea am prelinga care precizarea
ferat sa pastr5m textul transmis, lacind numai indreptarea usoara a lui C8s7,99i1c
transmis in abe,199ii
Ca trimiterea nu poate fi
spre a fi in acord cu 'Ovyarei.
aflata, nu e motiv pentru a schimbare asa de mare in textul transmis, caci in cronica

lui Duca se mai intilnesc trimiteri ce nu pot fi descoperite (vz. XXXIII,

12).

Pastrind insa textul transmis, nu putem ascunde raportul de cuscrenie, cam incurcat,
dar nu imposibil, intre Spentiar care si-a dat fiica dupa Murad II, i intre Murad II
care si el isi da fiica dupd feciorul lui Spentiar, asa ca Spentiar e socrul lui Murad,
iar Murad socrul feciorului lui Spentiar. Mai probabil insa e ca sub Spentiar" din

www.dacoromanica.ro

)(XXIV 9-10
Oa TE7JV

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

303

EQEutiov TI-Ov %ElflEVEOV TWV 7E0TE 1.1.Eyea.WV etVaTitletTEOV Eketp.PaVOV

&V %Oa Ti Va; %Lova; [tETCelt0121.60tVTEg (17E0 T()1, EQEL7t1.(01, Tov V0t0f) too Tat,C(Qxoo

Miza4, Tivig TeoV Trig MARI); tilky xivoOp.Evoi niikOov TUE.') XCOXiiaal rove TOkl- 243b
Y.ETU xat Oh CIEAkr]cpbErrec Jailing 801 [tccxa1.(2a; anillavov.
9. '0 13ao-LAsi)g ovv thdv, Ott, Eig Ti4og nQoxco@oiiot, to Tot) tueCtvvou (3ov- 5
1E4taTa, TT1v Warp, ite6MET0 Yat 451) 7tEltiliCtg et7tOXQICELOCE11011g EtTITEL -rivet; 8Evivoo@ag tov SETEvSEOEiv To Og Etg 3cg *tag Tfig Aso); `PcottaLoug, l':va r1 of
To O'cotoi, SLE@x4tEvot avrlvovoL Tt'iv airio-v yEcoeytav, ?iv yecc) tyy.Oz cpDaaav TO
Oi@og, crTsiXag aim") %Oft
Acpocia boviwaTa xat aeOg Tozoocpilv 1tCti, 7TOGLV, Xafit:
cpaoTtpiliv TOv arillizeov SeCtxorra ES avdcyx.rig xat fitag. '0 SE MExipEr ix Taw aircoi) bol'Acov ECITEL4 Ttvag Oetuag carrak 'thxa roil imaxonEtv vat
fripEiv Toi)g triwouRivoug, naciayyEilag airroIc rl mo2L1ELv etc Tao,.; Tcrk Etc
Tag volthg T(.7)v TWILLEXICOV EIGEQZ01.1EVOUg TO'0014.01.1c T00 15011X0., Tet CUOTETW teO,CC,
V.etOTTIV

10

clicriv SITE trucot, 1j Cal.a -civil TOW aXOTROQWV t(i)COV, a EV Til 800.E[Gt
TOE) %Of:1TM) tuyx6voucriv, &X?' Oav afrroOg Kai &tore of TONACELOL '011,E0)0VTEC

15

rite 11111.01E01

aVTICITT)GOVTCCL TOI4 TOO@StOlg, 'TOTE ',at vetg oi'm TOT.; TO'kEXOLg elVTIRIT'VE."
10. 'Ev be rag kti@cug ixthiatc 0 viOg Tov E2TEVTI.O1, 0 E7tt blYyaTQL ')/0(1.1j3cOg T0'0 MCOQOX, eisExcpil toil MExittst, ijv o Myog 7teok(3eov ip.vrip,OvEum,
Ex Toii *A8Qagurriou xaTec TO xotvOv 19Eo7aO1La xat oi5Tog crOv Tag IV CtOTOV ix.-

alEfIEL Ev TQ) fiyep.Ovi i0T011@yfiCROV xai airrOg Tr1v X01,14111 OtyyavEtav

Ev Tit) .x4.13-cgo). Kat Si) 7tATI61.OV 7tEtEElaCtg TO0 71OOVOEJ T00 21.Eyogvol, T7a(36thc,
CIT@CtTEOO'Ctg

8 kup.iivoual. P: fortasse )mgljVCOCT1 cp4dtcro.v scripsi: cptIaciag P 11 18 askyfi scripsi:

&be Axpl; P 1 iuvrouivevcriv nusquam commemoravit 11 21 im,66Tac P; fortasse 'Eru,(36Tai
1

v. p. 321 v. 25.

locul acesta trebuie inteles urmasul lui Spentiar, al socrului lui Murad II, urmas pe
care Duca. dupe obicei turcesc (vz. II, 3: Carmian), II numeste tot cu numele tatelui lui si atunci Murad II si-a dat fiica, Pe sora lui Mahomed II, dupe un nepot
de-al socrului sau, ceea ce e mai firesc. Pe acest ginere al lui Murad II si cumnat al
lui Mahomed II, tinInd pe sora acestuia si avind domnia la Adramition, Duca ni-1
numeste Caiabei, asa ca a gresit se fie considerat dupe I. Hammer numai ca un
Katciney).
A 3e,trezirstor
general
otoman (vz. G. Moravcsik,
II, 132 s.v.

e Adramyttion de pe termul de apus al Asiei Mici in dreptul capatului de nord al

insulei Lesbos-Mitiline.
turnul numit Epibate era o cetate amfibie, pe care si-a

lost construit marele duce Alexie Apocaucos, rivalul lui Joan VI Cantacuzino, in rezboiut civil din 1341-1347, ca urrnerit fiind dinspre mare, se poata fugi pe uscat, iar
fugarit fiind de pe uscat, se poata scapa pe mare ; vz. Nichifor Gregoras, Istoria
bizantina, ed. Bonn, II, 585, 10-20. Tot dupe Nich. Gregoras, cetatea Epibate TO CM:11:1etov Tthv 'Entl3aT8)v Apocaucos si-a ridicat-o cu multe cheltuiale iv -wig naciaMotg Tthv
ITOCKFT1A.01, Tov BUtOLVTi0119 !AMOY ttg1P, notxikov be xoti. Scu4tovicog Oxv@Ov Te xat
tykrttazov ibid.. II, 602, 17 :
la termul merii al oraselor din apropierea Bizantului, cetate mice, dar complicate si diabolic de interite si foarte greu de cucerit". $i
Joan Cantacuzino in Memoriile sale istorice precizeaz5 ca asezarea cetetii era in
apropierea orasului Silivria, care se afla la oarecare depbrtare de Constantinopole
pe termul Merii de Marmara. Cind Joan V Paleolog ii cere cumnatului sbu Matei
Cantacuzino se depune insemnele imperetesti it duce intr-o cetate Epibate de 'Inge
Silivria- flyaytv sic 'Ent.13aTag cpecrocnOv Tt, met Erp.ulAPetav loan Cantacuzino, Istorta,

ed. Bonn, III, 345, 23.

www.dacoromanica.ro

20

DEZLANTUIREA RAZBOIULUI

304

10

XXXIV 11_

de povara prin semanaturile bizantinilor si stricau grinele si alte verdeturi de tot felul. Unul din bizantini v5zind paguba ce se Ikea in
ogoarele lui muncite din greu, a alergat si a alungat caii din ogor. Dar
unul din oamenii de la cai, un turc, sosind loveste 'in bizantin. Altul
insa, o ruda de a celui lovit, a alergat si dupa el altul ; tot asa si turcii
cu iataganele in mina. Incaierindu-se unii cu altii, au fost ucisi atit
dintre turci, cit si dintre bizantini. Atunci Caiabei, caci asa ii era numele, a doua zi ajungind in fata sultanului si facindu-i obisnuita inchinaciune, i-a raportat de tot ce s-a petrecut la Epibate ; si lui i-a fost
deajuns atita si a ordonat chiar lui Caiabei sa piece in grabs cu ostasii
lui si sa treaca prin sabie pe toti locuitorii din satul acela. Asa s-a si
intimplat ;

caci venind pe neasteptate dis-de-dimineat5 si agricultorii

iesind pe ogoare la secerat, turcii au cazut asupra for si i-au macel5rit

15

pe toti, vreo patruzeci la numar. Aceasta a fost pricina de lupta si nimicire

a bizantinilor.

11. Atunci, imparatul auzind cele intimplate, a incuiat

portile capitalei si pe turci, citi s-a intimplat sa-i afla
inauntru, pe toti i-a legat si i-a aruncat in inchisoare. Si dup5 trei zile
le-a dat iar drumul ; caci n-avea incotro. Intre turcii aflati mai erau si
eunuci tineri din oamenii de la palatul sultanului ; si acestia infatisati
inaintea imparatului, au spus : Data ne vei da drumul, o imparate,
inainte de a fi ajuns soarele la asfintit, iti vom fi multumitori ; data
insa dup5 asfintitul soarelui nu ne aflarn in fata sultanului, sa stiff ca
daca ne dai drumul dupa aceea, nu ne va fi noua spre bucurie, ci foarte
spre moarte. De aceea fie-ti mil5 de not si da-ne drumul in clipa aceasta,
iar de nu, da porunca sa ni se taie capetele ; caci mai bine sa murim
de mina voastra decit de mina lui, care e pieirea lumii intregi". Imparatul auzind acestea, si-a indoit inima si in clipa aceea le-a dat drumul.
Si trimitind soli la tiran, i-a spus : Deoarece alegi calea luptei si nu-s
in stare sa to fac sa asculti nici de juraminte nici de vorbe bune, fa ce
vrei. Eu unul, sc5pare caut la dumnezeu si, daca e in voia lui sa dea
si orasul acesta in miinile tale, cine i-ar putea sta impotriva ? Iar daca
din nou va s5di intru inima to cuget de pace, si aceasta cu bucurie o
prirnim. Dar deocamdata is -ti tratatele si juramintele. Eu de acum inainte jin portile Constantinopolei incuiate pi-i voi apara pe cei dinauntru,
pe cit imi va fi puterea. Tu insa folosindu-te de putere in chip asupritor,
foloseste-te pina ce dreptul judecator va da fiecaruia, si mie si tie,
dreapta lui hotarire".
,Cind a auzit acestea barbarul, nici nu si-a mai
batut capul de be sa dea vreun raspuns, ci de indata a poruncit sa se
Impiiratul incuie
portile oraului.

20

25

30

35

www.dacoromanica.ro

531AxDcLYo1L70 51101

5n01L)L1

3 01A77ALTIit Sn01. 5Th1X7310

Lot 5

701

1)x9cb0n3'0

it S1o1 5101Lx7x AO)1

70(b

ALx ALL12J A17101AD10

ATIII.L A3 5101 oic

AO)x0 AIL AILA3IF0A3I.

3

p)x
1)0'

50E

VInIoiSI YNI.LMVZIO-oD21n1

SYO(1Q

AIXXX II

51o1GOxc

CX

noiax

11)1j(nd

AIL '3 5 3g A(ni A(n113TI(M

`A1pxnhIAJ.ao)3/ Ac1Tbag -CO1g3

x3 not ii 'noO1 5?d 3g

5no1GU3,

'Ao17TI0d SonyK

A491 A(n1131CI.L1010 SOxx(LOy 570oi361th 1317310 1A0

3g 5IAA3AOOx10 (Lox SOiA36Lcbni 3II)3ag3 170x i311 Ao1(L10 `50x313

Smioljo p7x 10 10xx(10y 513aLcb1

531A3x131L11n AO 5m,lILI3 A709I.L)Ath03 V3 A(Ol
`Awxanoy 50)ioio x 1 x3 A(n1 AO01D1jmd, 319y 0 `A31c101k733{ (0130 aM
(b1f70

4i

pc

D A01x 5xo77Lth 5p A91 17A9II3A1;1.

01 `506L3 13U11d7o
1))A)1( 701 mt3II9A3A. A3 51oi
`lMjOAn

x p 5xo11LnxDoxx AOlnn L7)X

`5170l131x 1px 501(10 IAII lag -

`5(n39n1O73xx10 701Oox1L 5x m1(Ln cb1 h31L7bik10) n_OI Y31C1F A!36 A3 ctolcn U A(lo 5tox 1LO1QJ 5173i(uxx1D 17ox X117310 1x SnoicL01 A3
1)i10x101j
O 170' .A3A03c L3 M) x73A. 3 b1x 5U 9ro)xat 110x
5n1Ag1L (101 (t01aO)X (LOM3x3
513x313 Sro1,C3d.An

513.61

!j.

31

10A.x03A. 3 531Ao6L3 513 5(LOx 5nox/>u (LOx `A131x3bL 53iA0031L1Li31L3 10 1OxxcLoy -M)1L
5731 `A7tD3173x A01 AO1iQ1x70 50) '731AOXDx7)0031
LL1 1)1x73 Sill 511Xznl 170x nbV

Amt Aolxnio)d

5o1191A
T

310y

50AOA.3i 3 3913x

Oi

S739ctOx7o

731

Snoo0 A3Xn13

173x

613Ti

A(1)a113

,i

piDpamL 531A31 L (?) 13y1D70j A01L13 j" 7

Aol Ao1A inmyx 50xic `51311o(Lg A1a13X
531A36L3x(L3 A011L(oA3
A!

xnA

nol

A31j 513oL1(o]LXS `S10il1.

A3T10O

.109

,.U, `50A0r13 16L(oit/. Ol 731311

au 59 `A1xnx pY'l13 73x

AOOny

n.5I 5(n39IL

5xi&t

5oaA3 `5no'xnoJ 5nMxn 5nDItrIO3g A3 73anoadb I3136L3

11d A3 51oi -(L3
t
A1>10
.3On131L13
5xa3T1tt S13xx
x73A 3x13 not. :A1ag
x3
A(nl
not
nm1xmL
(Lo1
51oxxno AoXxLLlcc;
50AOTi3AU, t1olCnoicoxaoA(L3 10

`17ox

10136L3x

J OO10 5(L3

ti'

'AOTI19mv. ?W

13

3g

p J `(L31C10D

701311

mn701 O1tf

AOokicn

5p

A.1D(Lg

n011(L tLTi

90 -

5xnlL 5o3'3

x xto 570

1p103

1xAI16L1 1ULo
.

g n0 `Lii A0Dn33' 1nAIA(LG.TI101L70 573.1. rxxb3l

70a( `G,1iuo1
4}31
17oA10
(101 (LOA1ox 5lLi qo 5I1A3TIao oa6L310
M1)TInt
LL Da737C

arc

9a1L (L01

A0111Rxx

-(Lpy

Ui t17ipA/l 170x 31Lx A3Oct Snolno IULi >jxo) -13Y.3

5no
'ILt
573 u191xx01L13
Soa1L Aox AOAAxaL1 .A31L13 131L" in 51n 51LXn11
m9113au 177' ylno 51oxx0 3xn0 5r13xm(ox 1pAL(.6LO131L 1xoL101t 3O `o)X3 13oic 70 -(LO)
13y Tka a731 59a1L Aol A03e o)73170x `p p
A 13 (n1Q 1193 (Loi og mu
771

fix

5(131Di

17)x ALL1 A101L

Altlnni

513 573a13X `(100 S11 0 A131L131M) 5oA3T173Ang

130(131(L(b AILAIAx93 A3 WL
701

fL

01
5101

IA6LbII13x3

1319

AOa7)10

5i

jD1

5co3y911

3g 701'px

(LOO

)1gx7)x `n09
5701 D stc

717x 101(lox SO31D7p1LD70

t 570N

5X1A31j9131v/x3x X3

`w

170x

170x

3g

'170Y1boir
OY70 not

5n01

AOgA3 7o,laW `m AOOO

5orn 5IA11xx
i4170y 5136L911o)A3

13o()g01L10 3
O

A11v737t

u-

5aoi '5n(r7tab co/j

`3(L31nIDAng 5033 o cig

31 170x `100 AI11 M1173x1g A1D70th01L70

t.

113

AI, N.

A(LA

5131

S11j70Ang

`(nW 30II3'

Jai 50an 170' 3gtLtt

,
3 d_AO)1U II ET 531A9D33Gm3313 td :II77g 5)3u A1933 S31AOD37l d' II i
5t gQTD1hlDdllf
:d assv7ioJ
EZ I SO A1a7?x :tsdpjas 59d1 x 1oi lid D1Ctic
EZ1I A002 ll :d Log
,

sapuouny

www.dacoromanica.ro

TURNAREA UNUI TUN FOARTE MARE

306

XXXIV 12XXXV I

dea sfoard in Cara de razboi. Dar imparatul prevAzind de case luni ce

are sa vinA, a avut grija de intarituri pi pe taranii din apropierea Constantinopolei i-a luat inauntru si ei au adus inauntru grinele secerate
si totul ce a fost treierat.
5

10

15

12. Sultanul insa incheind cu bine construirea cetatfi si

dona ca once zidurile si turnurile ducindu-le 30 de palme In grosime
corabie sa dea i destul de inalte, a asezat in turnul lui Chalil-pasa tuvama.
nuri de bronz, slobozind pietre de paste sase sute de litri
in greutate si a incredintat cetatea lui Feruz-aga cu numele, dintre cei mai
credinciosi ieniceri ai lui, Si i-a ordonat : Vasele ce yin dinspre Elespont in Marea Neagra si din Marea Neagra spre Elespont, ale oricarei
tad s-ar intimpla, fie Corabieri genovezi, fie venetieni, constantinopolitani, din Cafa, Trapezunt, Amisos, Sinope si oameni de sub stapinirea
mea si de once categorie ar fi, corabii, trireme, bireme, barci, caice, sa
nu piece, inainte de ce nu vor lasa in jos pinzele si nu dau vama si asa
Sultanul o

sA-si continue drumul. far vasul care nu asculta si nu vrea sa se supuna, sa fie scufundat cu lovituri de tun". Acestea pi altele dispunind
30

semetul, i-a mai dat i patru sute de tineri pentru paza cetatii si el insusi,
dupa ce in patru luni a incheiat toate lucrarile, a plecat la Adrianopole,
fiind in curs acuma cel de-al doilea an din domnia lui, iar de la facerea
lumii 6961.

XXXV. 0 data cu trecerea verii pi inceperea toamnei, el

a ramas acasa si nu dadea ochilor odihna, ci zi si noapte
tun foarte
mare.
gindul ii era la Constantinopole, cum ar putea-o cuceri,
cum s-ar face stapin pe ea. Inca de cind era la cetate pi o zidea, a venit
din Constantinopole un maistru turnator de tunuri aruncatoare de piatra,
de neam ungur, un mester foarte incercat. Acesta sosise de mult in ConTurnarea unui

25

12 : in patru luni : Dupd Jurnalul lui Nicolo Barbaro, construirea cetatii a durat
din martie pins la mijlocul lui august 1452 ; vz. Migne, Patrologia Series Graeca,
de la facerea lumii 6961: ca sa raspunda anului 1452, cind
vol. 158, col. 1067 C.
a avut loc ridicarea cetatii, Mahomed II trebuie sa se fi intors la Adrianopole dupa
septembrie ; G. Sfrantes, 1060 C ne si spune : rji y' zoi; fEnrepfielov tope); gob' a' emus
1

Abetavoinzoltv la 3 septembrie <6061 a trecut la Adrianopole" (cp. G. Sfrantes, 234, 20) ; iar Critobul, I, 11, 8 : Otvoadvov TOivovros ij8r7 toamna fiind pe stirsite

btifin El; rip,

acum".
XXXV 1

zo ygvris 077yeoc maistru... de neam ungur: L. Chalc., II, 151, 12 ne

spune ca e de neam romin gi ne (15 si numele Urban : vilefloltariv 3 7iv TO fla:

Glean zoi;volta ' Opflavos, Add ch yivos si avea sultanul un tunar cu numele Orban,
romin de neam", caci la L. Chalcocondil, dac inseamna numai romin, pentru unguri

intrebuintind numele de peoni (vz. indicele in ed. E. Darko).

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

XXXIV 12 XXXV I

307

TO otovo0v Etc voilv uiXiTilaug OutoXoylav, :,T(i@EIYOU ixiksucri Stabablv itOcrig

.TIv& v eixi to cp@okna iv 246b
yiv6nlut. `0 i (3aatAiiig neoo9f6v TO 1.talov, .iceO
i:TlIAEXEict vat T01); ZWEI[Tag TcrOg Eyyk t11S 110kOlg EV80V %CA toy 'ECIolt1511,BV0V
OTaZUV xai Tag 2axit4optivotg ii4ovcc; ivbov ixOpAov.
"

12. `0 Si fiyilithv

OUTO(QTIAITCC:; Mao); TO cpc)04110V %Cti,

Et; mixog to Teivi

unt,Ocxag ixTzi,vag- Itcti TO i'Apog Elg TO CcQxofiv 'sat iv

T(.1)

aUpyod Tot; Xcail-nclla 7Avag xci)aoi3.-; anoXimOciag :th-reag futico ietv.ocricov

Xr-

7.(11.

TOO.; Jr6gyoug

T9(.7)v

A.'

tO (3aciog %at T(7)V

011/TOT)

7TIOTOTOCTGOV 800101,

4:106901'it-OrylaV

Ov6p.aTi maQa-

boO; tO noXilytov, actecryyit4t.; carriti Tag vans Tag

`EkknoltOrcuu Tr,o6c
flOrrov xcci. Tag 6TO HOrrou aciag `Daficutorrov, %av ono[ag acia airbsyriag Tvyrivaucri, EITE rEVO'UTTC11, ElTE BEVETOL, KOYVIITMTLVOU7TO1TCM, KaCOOLTIVOL, Tclouts"coOrctoL, 'Alitvarivot, Etvamaica xai of ix Trig Eiis ocirtlivTtotg, 63tomuoiiv TOng

10

xiiv (Tim, vrai, TQLTICIElg, EILTIQE1g, P&XV.0.1,, 6.146.11,d, r1 ITAELTONSCCV, TNIIN xabidOVTEg rat

laTiot TO xoi.tp.icomov bibOvai %at Otita); Tip/ 68Ov Cl1)1-6)1/ otoeiviobaulav, rl b' OULU..0TWOCCIa vaiig xcci. d1 ivboikia CII)V Ti3 AETQOPOACE) SLOCTaTCOVTLailt0i),"
TaUTa %at

15

ETEQa baaTcc,;6.p.Evog 6 acctdrv, bcrOg aic6,) xat TETQCMADOLOUg VEOUg itg cpuXaxiiv
T013 nokuxvi.ov, autos Etc 'Avb@laV0f17T04V En0QE'llETO, TETQCtal 1.1.1101 TO nal, liTtOl9T[Ciag, rjbrl Tig fiyiuoviceg ocirrof, Tvizowrog bilyriQou ETOUg, ano bi 7tiT10-ECOg %01311.01)

L:cmtaxatoaroil ivaxamoutoii RTIXO6T0i3 aQdrrou.

XXXV. OgQoug 015V 7TCCEIE2 SVTO; xai Tfig I.J.ETOICCUeLVfig Oicag !igloi)crrig,
oTv.oi buiyouv am. Ebibov Ccrii.cavatv toig (3yigo6@otc, &?X& ma Ev vuxxi, Iscci, 410scr Tfiv yclortioce Tfig 1162i.ico; EixE, nog Whip, 400i, JT(.15;* x.410; airril; yg;VOITO.
"En Ovrog ouv afsroi.i iv Tel) 3Tcatzvicp xai obtoboitofiviug, iiikbEv Ex Tlig' 110law,- et; TExvirrig 6 lag niT,r2o(3okti.tctiovg X6Vetg 1-taTOMEliettWV, TO yiVOg OilryyQ0g, Texvi.Trig bomp.th-raTo;. Ovtog aQO 70:aoi.i iv ti KOMITCIVTIV01/5TO7`EL ovadry

7 iSailknucrca P I Cutcauoi,croc; scripsi: licaoktiovrag P I kirrecov P II 12 'AlAvvatvoi.

P11 13 vilat P: 16E; Bull I xaeivocsav Bek: la.oivocrav P I xakficrorreg P: 7cc)cdtcravieg Bek.

www.dacoromanica.ro

247b
20

INCERCAREA TUNULUI

308

XXXV 1

stantinopole si aratind ministrilor imparatesti mestesugul sau, au raportat imp5ratului. Si imparatul a fixat o pensie nu demna de stiinta

10

15

lui, dar nici pe aceea, de nimica si putina, nu i-o dadeau mesterului. De

aceea
orice nadejde, intru una din zile paraseste Constantinopole si trece la barbar. Si acela primindu-1 cu bucurie, i-a dat cu cinste
tain si imbracaminte si-i da si leafy atita, 'Melt imp5ratul, de-i dadea
numai un sfert, nu fugea din Constantinopole. intrebat de sultan, daca
poate sa-i toarne un tun mare, care sa cuprinda o piatra foarte mare ca
pentru taria si grosimea zidurilor Constantinopolei, el i-a raspuns : Pot
sa-ti fac daca vrei, un tun dupa marimea pietrii ce mi se arata. CAci eu
cunosc bine zidurile Constantinopolei. Nu niimai acelea, ci si zidurile
Babilonului, praf si farina le va face lovitura data din tunul meu. Numai
eu, tot ce se tine de lucrul meu, it voi face bine, la impuscatura insa nu
ma pricep si nici nu ma apuc". Auzind sultanul acestea, i-a spus :
Fa-mi tunul, cit despre impuscatura pietrii, voi vedea insumi".
Si
au inceput sa stringa bronz si mesterul a inchipuit forma tevii. Si in trei

luni a fost construit si turnat o minunatie de tun infiorator si grozay.

Scufundarea

unei corabii
20

venetiene.

2. La cetatea Paschesen insa in zilele acelea coborind din

Marea Neagra prin Bosfor o corabie mare a venetienilor,
capitanul corabiei Rizzo cu numele, n-a lasat in jos pin-

pi eel din cetate, tintind-o cu o piatra foarte mare, au spart corabia, de s-a scufundat in adinc si capitanul cu ceilalti treizeci urcindu-se
intr-o barca, au iesit la mat. Turcii insa i-au prins si le-au legat miinile
si cu lantul la grumaz i-a trecut ca intr-un singur sirag ; apoi i-au dus
la sultan care petrecea atunci la Didimotich. Si le-a poruncit tuturor sa
le taie capul, iar pe capitan sa-1 traga in teapa prin sezut si asa s5-si
dea sufletul si sa-i lase neira-normintati ; pe. acestia i-am vazut si eu,
filnd acolo dupa putine zile.

zele

25

30

Incercarea
tunulul celui
mare.

3. Din Didimotich venind la Adrianopole in luna ianuarie

facindu-si toata preg5tirea de razboi, a vrut s incerce tunul, pe care i 1-a turnat mesterul acela. Si dup5
i

ce 1-a asezat cu mult mestesug in fata portii celei mari de la curtea

palatelor ce Si le-a cladit anul acela, a bagat bine inauntru piatra si a
SOIXEC agog Jew ficipfiagov trece la barbar :

gi Nichita Choniat ne istoriseste un caz cu totul

asemkator despre on mester foarte iscusit" qv foixavoveyois ciowros ed. Bonn, p. 671, 14),
care mai inainte fusese in slujba bizantinilor si, pentru ca nu-0 primea leafa, trece de la impa ratul Alexie III Angel (1195-1203) la un ra'sculat cu numele Hrizea (Chrysos) de neam
fiind romin' (BAcixog 6v TO rivog. 665, 13 si 643 21); si de aceea oamenii acestuia ucid
multi bizantini prin puternice si iscusite aruncatori de pietre (Nichita Choniat, ed.
Bonn, 671, 3 urm.). Numele Hrizea care reda pe grecescul xgvaOs it intilnim in
doCumente
Intr-un zapis din Tirgoviste de la 21 iulie 1627
vechi rominesti.

www.dacoromanica.ro

XXXV 1-3

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

309

%at Glift6Vag TOT,g I.A.E6g01/ 01 To) (34101XEZ lily TirVTIV aarov, GICV4EQOV UT/ PGGIAzi. 60 Si occaiA,Ei,g yealpac ainie aurnegaiov oint giov JIQOg Thy g7Lla-U*01V
O T013, 0.46
ETV to IATI OCI(11 LVOV Xai, EOGQ
iStScoaav t(1) TExvtru. `00ry

%at arroyvoUg, xaraitinthv trly 1164LV Lc To5V 1111E(41, TQixEL 7ce6g .r6v

(3Ote(3a-

(WV. Kat airrog aarcaaiwg artoSEVetkevog xat Teocpag xat ivi6Rata cpt)tiottp.irag
o)rov, &Sum xat 66yav TOGTIV, oarly EL 0 Pacrack ro TETG@TOV t MEV, am av
CCAD51.6COGXE -rfig KWVOTONTINGUTIOXECOg.
Teiorrrasig oiv 7LaQa TO11 fly s [tOvo ;, Et
()Vara

ILE V(5)CFG

XGOVE 101V IIiErOaiv, ni-ceav cpieouactv intEWEytall, OJOV neOg

45axiiv xat TO rEaxog roi3 rsixoug tTlg 1161tEcog, autos 8'

aVTGICEXCIINGTO

TTiV

A OVatt a

EL (301541, XECTGGXEUEIGGL )(COVE ECCV, 801 TO 1.1eys19og -rtryx(lvst. -rijg Setxvvoluivig ROL

rciteag. Tycl) vie to taxi 11

1/0(2 e&A.6

10

IlAscog axet(3itig intataltcat. Ov ithvov vie ixd--

uat to BotPuAthvux Tsixri 63g xifi}v AE7LTUVE1 Tl 7tGEH1 ri c xcovstag trig 645s

eapsOsiaa. Ill Yly iyio rb ;city Tait Fe-you xali6g 6.7rotettaco, Thy Si Pokily am. gatatagat,
o6Si auvulao-olAac."
Toro axoircrag 0 ilyse.cbv Fcry ,,Ka-racrxEiraCrOV .tot rely xco-

'Fletavto auvevevottstv xalvstav, aset Si tiic Poiic T015 'LDOU aircog Oipopac."
xiw toivuv vat 6 TExvtuic Toy rin-cov tics axsiirlg Far,tarrsv. 'Ev retalv o6v plat

248b
15

xarsaxemician xat ixcovE6-0-9 Tiectg TI TOP E QOV %at iatatov.

2. 'Ev Si tit) Ilacrxsaiv aoXixvice Tag finleag ixstvag xacsexo[tivrig nag

Ex To6 Etolitou uiy6,Arig rthv BEVET[XCOV, Pirctog 0 va6aexa; Toi3vonet xat urh
-xablaag ra Latta, nireav axovrtaavreg OL IOU X&ITQOU int EellA,BygOTI, trlV VailV

20

bii6CynE xat, staSuopirri Tip fiu,N, 6 vor6aexog aUv 2t,013TOTc TC) LCDSOVTG, iv am-the
gp,parrig, itiixoov Ev t(1) Cartait:). 01, Si Toilexoi 7.a(361rts; airco6g xat Warm;
-vac xagag VAAL tong t@arflkOlic eV a7:v6EL ItE(AGEWTEg (70; iv 1.14 GELCIEs, Tayrovg

neOg 'city ilystuiva dratityayov tore iv 418110TELX(1) Sulyorca. 'ExiXsuasv o6v -rob;
-ztevviceg a,TroxecpcataiNvaL, toy Si va6aexcry iv tit) 7taaq SLa roil CapeSeCYVOg Tip
tpuxilv alcoOlipott, xat 6.teopoug acpsi.vat, dig vat sTSov iycl) [LEO' fpgeag OXI-yag
Exei

25

Staysvopivou goy.

3. 'Ektiov Si iircit Aabwo-cstxou Ev 'AS@ LGVOUTIOXE TG? 'Iavouaetce in vi

'Kai itaaav GZEUGGiAlV noksp,titilv itowdcaag, Thy xcovstav, ill/ 6 TExvtrrig ixavog
xatsaxs6aasv, iii3oukkel Scoalmiciac. Kai Sri 7mo:to-dr:Fag a6-div Tsxviirciog Flineoa- 30
-4ev tilg pxyakng Ictikrig Tfig ccUitig ray naAartiov TC6V 7TGQ3 GinGii TO gTO; exEl- 249b
24 eitetyovta Bul

otayov.rt, P 11 27 otay8vottivou P: Stayougvou Bull.

ne apare un mare logof5t Hrizea. iar in altul din 1636 un Mare Ban Hrizea. Vz.
Arhiva istoricA a Rominiei, 1, p. 14, nr. 12 si p. 15, nr. 15.
2 : Rizzo cu numele : G. Sfrantes, 1055 B (G. Sfrantes, 217, 8) ii da numele
Antonio 'Ph.4.s.s si

ne spune ca a suferit martiriul pentru credit*. in Hristos. Numele

1-1 da si Nicolo Barbaro, care ne spune ea scufundarea corAbiei s-a intimplai la 26

noiembrie 1452 si ca dup5 14 zile cApitanul corAbiei a fost tras In teapa din porun.ca sultanului ; Migne, Patrologia Series Graeca, 158 col. 1068 C
1069 A.
3: in luna tartuarie 1453.palatelor ce si -a cladit: Critobul I 12, unde se descrie pe
larg cl5direa.

www.dacoromanica.ro

PLANURI DE CUCERIRE A CONSTANTINOPOLEI

310

XXXV 4-5

masurat iarba de puscg ; si a doua zi avea sa o sloboadg.

s-a dat de
stire in toatg Adrianopolea, oamenii sa alba in minte detungtura si zguduitura de trgsnet ping in inaltul cerului, ca nu cumva auzind-o pe.
neasteptate, unii sa-si piarda glasul si femeile insgrcinate sa lepede. Dimineata deci dind foc ierbii de puscg si aerul incglzindu-se si Impingind
piatra, a lost slobozitg cu o detungtura mare, strabatind vazduhul si

10

umplindu-1 de fum si ceatg. Bubuitura s-a auzit la o suta de stadii depgrtare, iar piatra a cazut la o rung de locul unde a fost repezitg ; si in
locul unde a cazut, s7a fgcut o groapg ca de un stinjen, asa de mare
este puterea amestecului ierbii de puscg ce arunca piatra.
4. $i sultanul, ziva si noaptea, si cind stgtea culcat si
cind era sculat, si inauntrul curtii lui si afarg, tot cugeAdrianopolei.
tul si toatg grija ii erau, cu ce fel de razboi si cu ce
arms va pune mina pe Constantinopole ; deseori cind se facea seara,.
iesind calare numai doi, alteori pe jos, cutreiera in haing de ostas Adrianopolea toatg, ascultind ce se grgieste de 0 ; iar daca vreunul din multime baga de seamy ca este sultanul si voia sa -1 salute cu urarea obisnuitg, insusi in aceeasi clips ii si dgdea lovitura de moarte farg crutare,
farg Indurare, ci precum cineva strivind un purece, simte o satisfactie,
tot asa si acesta insusi cu mina lui ucigind, el vrednicul sa fie ucis, se

Mahomed II
pe strazile

15

30

racorea.
Chalil-Paa,

5. Intr-una din nopti; pe la straja a doua a trimis pe

citiva din paznicii curtii si 1-au adus pe Chalil pass. Ve"si spunind eunucilor acestuia invitatia, aceia
au
intrat in dormitor si i-au anuntat ca-1 'eheama sultanul.
El insa s-a cufremurat de spaima si, crezindu-se' pierdut,
imbratisat
Sofia si copiii si .a plecat, lund cu sine tin taller de our plin de galbeni
la miez de

noapte, chemat nind

la sultan.

25

craci lui
30

ii era mereu teams intru inima lui din cauza pe care am ara-

tat-o mai sus. intrind in dormitorul sultanului, 1-a zarit stind jos imbrgcat. Inchinindu -i -se si punindu-i inainte talerul, sultanul i-a spus : ,,Ce-s
precum ar spune careva pe limba noastra .de obste tats ",
acestea, lala
adica badie. Iar el a raspuns Doamne, este obicei intre pasale, ca
atunci cind sultanul cheama pe until din viziri alara de ora obisnuita.
eu nici n-am adus in fata to
sa nu intre in fata lui cu mina goals.
o suta de stadii: vz. XXVIII, 12 ; deci cam 18 km.ca la o
vz. XXX, 7 : deci
cam 11/2 km.
Despre constructia si incerearea tunului cp. si Critobu], I, 29-30.
5 : din cauza pe care am arcitat-o mai sus : vz. XXXIV, 2.in Iota ta: Pr(L,4211-

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

XXXV 4 5
vo "ATI011iVTCOV Xa1,

311

rite 7fiT9C(V xakCog iraEig xcci, TrlV Poraviv cnctilltiva;, Tip/

aUpIOV ga,EUEv fiTtOHOTOV ainiiv. Kai, gv 3t6011 Tfl 'ASQLOWOUlta.1, EpayEe6v gyiVETO
TOil MET& voiiv gXELV rely 1301)V xai TOY ZT'inTOV TOV 0401V613e0VIOV, T.Va fifi

gvantoOivreg Twig acpcovoi, Ravcool %at ylivaixgg iv yUGTO, EXOUCICIL to g1113121111

an046(001. floIxot oi'}v 13caobv niie iv Tfl potavu xai, StabEpaceraiv-rog Tov 7E1,61m-cog
xcci. iXXE1OUGOOVlig Tjg Jth@Olg, GMEA.150T1

rfig xftwEiag Gino i-Vo? pa9a, CLEQOPtiTtp TIATI-

Q0O-VTL TOV Oticoa xanvoii xai Oaix.1g. 'H bi Pal acpixEro pixQt. orabitov ixa-r6v rO
lifRog, 6 Si 21,0o; gngcoE 1.1.ax@or9gy roit" empEalivtog TOnou thg ano,ov Ev, iv Si TOnop
Viz REGOVTI, gygVETO POOCIOg OCIOV Oey'OLag 1.,tuig TOOCCOTTI &nil/ i4

SiivaRig Tfig &yaw-

?fig two (3OTaVCOV tic ecxovntolknic Toy Xikov.

10

4. "Evoy Toy 6 fiyEadyv xai iv vtoxii, xai ktiec v v ..Taicrav cpQovii,ba )tai,
Rgolivav, xot,T64Evog XVI etVLCITO1.11EVOg xai ivTOg -rim; aaiic agyroii vat ixT6g, aolo)
TtO4fACt) xai nota graavil N.OVOitEL rilV KOMITONTLV0157tOXIN, nokbixtg iconipag ye-

vottevfig gin Svai, xai,

oxhi.tatt. OTElaTIATOU

965005

innEixoy, iv Ulm;

RETEQXOILIEV0g,

0e565

Ciaaciav Thy 'Abetavoii iv

emOiJO3V Ta Xsy6p.eva 7t0,

avTOV,

iay ya,

15

Tun no)J.Cov -n; xaTAal3Ev iv voi, On 6 ilyEpAby EatI, xai ilf301.CTOTI 7C0041Cly0EIEZOCIL

Cr6V1106;,, xai, abrOg aikOV6V ItCtleim ibibou trly 250b

.Tarlyilv Kt) EpEtbOiligvog, in iXECov, za &MEE, -rig ipiolaav aurreificov aLotAystai
rovog ilSovfig, oiitco %at oinog oi,xEk( XELpi TovEixov 6 qa6vou 5t1o5 6690049010.
CrOTOV 01)V

8-614)11AL WITa TO

5. MUTC obv two VIYATC5V 7tEet, Thy SElniQaV CFOXOOtilV altaag tebv -Efig

20

AiIS paevicov rivag, friary toy XaXii-nastay. 'EXO6v-rEg Si xat TO.ig TO.UT011 E.O-V0iI)(01g Eia6vtsc rO p.ion.ta, ainoi, iv VT? xoitievo. Eicrealirreg anrlyyLAav, nos

6 flygaeov xaksi, ainOv. kink. Si a6v-rpoliog

yEvOlLtsvog,

%Ed thy yuvaixa "ACti TgXVCE ItaTaanktOallEVOg,

ZutfIEL COQUOV

eutayoegiocag

firit' akar')

gotlyrOv
SLcosov

gva nuo-oliv Jrkileig voinatuitow xvuOCT,Yr gIxE pie 6E1 too cp6Poy iv -Eli x.aphi.a
ainoil 60' ctiaiav, 14v its neoAott3thy ibilXtooa. Etagathv Si iv TO) "401T6).VL TOij flyE116Vog EI,Se xaftivavov .xat ivbESui.tivoy. 11Qoaxuviloag Si xal gp.xcloo*Ev Dirac
TOv Siox.ov, 6 flyEptbv EITEE' ,T6 Cwt. -mina, 40ta;" 065 Elam tic rata rilV 1}1.11T@UV %MVO y45-Erav Tata," 3i)/01/V nat,baycoyi. '0 b' etITE%QiNCITO* KOC/LE, Egos
ZCITi toic coatOnat,g, iiTaV 6 fiyqubv cpwvilara UV TOW plyto-reovcov nap' 669av,
oi EtogQxEcollat, xgvOg stg r4EcoQi.av airmii. 'EytO oiov oilbiv Ex Taw Ewv gyteov
2 anokticrwv P: itno?diaetv Bek II 5 13ct1 A eov P 11 9 ofTyvtag P1112 xorrOp.evog Bull:
xorrth!.tEvog Bek : xott4Evo; P: fortasse xotTu0}..t.Evo.;11 21 ,(aXiiAaaaiuv P.
r ea

se numeau darurile ce le primea mireasa a doua zi dupa nunta, iar in anti-

citate, cind aparea fara val.

www.dacoromanica.ro

25

30

PLANURI DE IMPRESURARE

312

Sultanul
nimic din ale mele, ci ale tale dintru ale tale li-am adus".
a raspuns Inca n-am nevoie de ale tale ! Mai degraba Iti voi
da'rui Inca si mai multe. Un lucru e pe care-1 cer, Constantinopolea sa
mi-o dati".
Chalil insa la aceasta vorba s-a cutremurat ; caci el era
acela care mereu tinea partea bizantinilor si bizantinii ii aveau pe el
ca mina for cea dreapta si mina lui o umpleau cu daruri si era, in gura
tuturor vorba cavur ortaghi", adica tovaras sau sprijinitor al necredinciosilor. Atunci Chalil raspunzind sultanului, a spus : Doamne, dumnezeu care ti-a dat in mina partea cea mai mare din pamintul Romeilor,
el Iti va da si Constantinopolea. Caci dupa socoteala mea nu-ti va scapa
din mina si cu ajutorul lui dumnezeu si al mariei tale si eu si toti slujitorii tai ne vom lupta impreuna nu numai cu averea, ci si cu trupul si
cu singele nostru ; si dinspre partea acestui gind safii Fara nicio grija".
Aceste vorbe au mai domolit nitel salbatica fiara ; $i -i spune 'lui
Chalil Vezi perna ? Toata noaptea am petrecut-o, ducind-o dintr-un
lush'

to

15

20

25

30

XXXV 5-6

_colt al patului in altul, cind culcindu-mg, cind sculindu-ma si somn neatingindu-mi ochii. Iti spun deci, our sau argint s nu te ademeneasca
si"sa te indeparteze de raspunsul ce mi 1-ai dat acuma ; ci staruitor sa
ne lupthm cu bizantinii si cu ingaduirea lui dumnezeu si prin rugaciunea
profetului vom lua Constantinopolea".
Cu aceste vorbe si cu altele
1-a luat cu binisorul ; dar la mijloc de cuvinte dulci erau si aluzii lute:
Tatoare ce-i stringeau inima $i -i secau singele ; si i-a dat drumul, spunindu-i Pleaca in pace !".

6. Si toate noptile acelea n-a incetat sa stea treaz si cu

impresurare.
gindul la planurile lui in contra Constantinopolei ; si
lua in mina hirtie si cerneluri 5i -5i schita planul orasului si arata celor
ce cunosteau meterezele, unde si cum au sa aseze tunurile de bombardare si masinarlile de spart zidurile si minele si intrarea in an si scarile la care zid. Intr-un cuvint, orice masinarie de asediu si-o imagina
in cursul noptii, dimineata poruncea si se Ikea ; si toate le punea la
Planuri de

cale'in chip nimerit i cu iscusinta" vicleana.

ex scBv a Co v ra ad ale tale dintru ale tale: vz. IlaemteurOpEya (Cronici), I, 29, 14. cavur
ortaghl" Christianis favens" (favorizind pe crestini) in scrisoarea lui Leonard din
Chios, vz. Migne,- Patrologia Graeca, 159, 937 A.gxdimag (intransitiv cu intelesul

aproape de 0(30(0 ... itriptag e un acuzativ absolut obisnuit la Duca si de aceea n-am

schimbat in xoucit participiu in acord cu

koyoig avind ca obiect direct 11%4- pug
$i pastrindu-si intelesul obisnuit activ de am".
secau
ce-i stringeau inima
singele : L. Chalc., II, 167, 5-168, 19 ne istoriseste cum, dupd cucerirea Constantinopolei Mahomed II i-a luat lui Chalil -papa viata i averile.

www.dacoromanica.ro

AXXX

9C

VI210.LSI VNI.INV21$1-002in1

SVDC1C1

,yr?

513 `700i1i6co3.0.

4(01 40)0

%3

791 )?la

.3A0A3A.

73613X

40)1 91

113%

(wa)

.o1n4167'.31np

Aq)11321,1

YPPX Pq (hi

O> 3g

apA. 137) A0011L1/131331(0, 5101 510110110U

A701

mopyie parioopcog log) A.a 1103

113

lori

oiALuxpt? pax Aka 3g

0,

".49634)3D001r

x410a
iori 70136X 4(01 'MOD ,torpri
91 AoAarir,tailt 01 43. m1(911 inAogig
123

ETC

(h29Y ,D5orloalita

Amain

10 10173TkOct

11014

51obmg .AnoOlpylt?

562

-3g

qj

3g 961)1E -minc

Alk

,t),Ainao 4020 40)1 40)1011tp 9 50(bo6ik0W 14. .59.00g

3109,31" 0 5930 5909 10D 513 570613X
91 A9190rolt 500r1 Sin 51.62 moi .0)1)311(0d. 591013 100 170% Alp Airll 111301t0(o8
3191

0(1.003%"

A0A31119Q1)

513.g10x01L70 9 yp(7ax dal 1A9113M; .33;13

%3 /10)1 40)(313X (100 10

ax)A. 10713 '13%03

131 (10D 1D% tpk?

pyltp

173%

ptarko

raaroj,

170%

Sump
.1130111)

111139,31

29 loycLog (ton

W1.0
7303110,01ACOA.DA(11\

1031E (1019,01 (101

170%

(1)30 pyx. col -)0675

173% Ac1D

501971113%9

0.)19,0y1L

Anonu 701x94 70i70g20329 mom,

91t70

504(1)110%. 513

5161

41

513

51116102

91113

.icroax 5133sayg"
5111 513111 510140)2 (101

4706313 5043110411(x70412 pax

5oAxg.. 5191 5i0T11(706Lda9 rani %fp '5043119X03 0)k3V '1110 -4A67)

.
10
ACO7031(3g 11(11MO1Lp 5In `5(9392axo1Lp 511, om.26-,t31170 iori ADA
Aop(tax (pi

59A3719313233

itoia

vytp 50)647019
arm

1lL1

utxp

5101 510113T10Oda

)310,331C,0014C42131Ap

(101 (1011.),GbOo1C

A1'(911 ,136L31194111y

A1.L1

5104 510%11(13%7010% 520291( 57009.9X3 A?

5)0c,t01%-u0
get. A3

9L

7011370

Ana

n030

111

12i)03A

51019.01 myo pp% -133

du thopi Awl Ag13xnyox pax

Amnon%

5731

A3o(ty31L9 .ATIL13

570,or,tom7001.q 513gmA7573g

I9

OZ

013.1.14,

9
MDA

91

/10)C13

A41

113%

113%

531A.coaan6L

170%

01

003

somilarip

59611 40211(9 Argx-oarikt. Acu 4016212 .lootto, inot 13231(

91 t401731t9cb3x.o0611

'404911

5701( 579991E
70173X, 5111

A14.X0145311 51.1,1

513200170% pax

'0134323

vaito(930.

5w3y011

i)mag,

Nu

50)111Lp A131(13 AU1

5r1x04

acqo

513A23'q

33.111(3

A0)0369t1x1A7012

'59)31(911 ACOA.Inrbay A3 1003X A1i7.09X pcist

nc Sc ion,olcori

40)9,310^4

Atsto

5701

110% (1.01)clitX1312

flO0d)731 4t711 A090.013

A/3013U ill6(1.2%.0)4510)L

731ApIL 50)%11.0731(0X0

:)1aEl 7DU13am3#

moltodooic 29x

570(13%9 4001

II

170%

17015

g i113

5731

570lv0111yx

31A9%13)L70

:d

vig

5111

1(X)113

`40)3 (IOU

pox

5731

13X331

pax

5701 1,/.9113 513

A3

A ri
ri-1-3

pox -D34131%0

murtpi

5101 100111.11.041t3 A091

173%

&you

591%,(1/1

113%

91 1(061(

50/A6,LOA70IL 'AD)/31113t3

12131 )10E1

61 '1049Y

51949y monox2

www.dacoromanica.ro

5)0Dnoz3 :d

assnpod

qggg

BIZANTINII CER AJUTOR

314

XXXVI 1-3

XXXVI. Cei din Constantinopole insa, cAci sa venim Si

la ei si sa vedem care le este gindul i grija, ca sa scape
papa.
orasul din mina lui Nabuhodonosor. ImpAratul apucase
sa trimit5 de mai inainte la Roma, cerind ajutor si ca sa card de acord
in baza Intelegerii si a unirii de la Florenta si papa sa fie pomenit la
liturghie in Biserica cea Mare ; si patriarhul Grigorie se va 'intoarce pe
tronul sAu ; si a invitat sa vin cItiva din oamenii papii, s5 pun la cale
inl5turarea dusmaniei neimpacate a schismei. Si papa a trimis pe cardinalul Poloniei, arhiepiscopul de odinioara al Rusiei Isidor, om intelept si cump5nit si inv5tat in dogmele cele drepte, de origine grec, si el
fiind un venerabil pArinte de la sinodul din Florenta, precum s-a ar5tat
mai inainte. Si venind cu o corabie foarte mare genoveza ping la insula
Chios, a asteptat zile destule, pin5 ce negustorii corAbiei sg-si Incheie
afacerile si sa desfaca mArfurile si sa is ce cautau ; si ei mai asteptau
alt5 corabie care avea sa piece bnpreuna ping la Cafa. Cardinalul care
avea cu sine ping la cincizeci de italieni, au angajat si alti latini foarte
multi din Chios. Si fAcindu-si aparitia corabia asteptata de ei, au pornit
Imparatul cere

ajutor de la

10

15

din Chios si au plecat la Constantinopole, unde au ajuns in luna lui

noiembrie a anului 6961.
20

25

30

2. Si dupa ce Imparatul i-a primit cu bine si i-a cinstit, cum se cuvenea, a venit vorba despre unire. Si cardinalul a gAsit pe imp5ratul
aprobind aceasta si pe unii din fetele bisericesti ; dar partea cea mai
mare a cinului preotesc Si c5lugaresc, egumeni si arhimandriti, calugarite,
ce zic partea cea mai mare? Caci calug5rite m-au indemnat s
o spun si sa o scriu : Nimeni din toti ! Si insusi impAratul in chip prefacut a spus da. Dar cei ce se arAtau de parerea unirii, au venit in Biserica cea Mare, si preoti si diaconi din cler si imp5ratul cu sfatul Ord,
si voiau sa slujeascA lui dumnezeu impreung in obsteasca intelegere si
s faca laggduintele cu cuget neprefacut.
Potrivnii ci

unirii biseri-

3. Atunci partidul schismaticilor a mers la m5nAstirea

Pantocratorului la chilia lui Ghenadie, fost Gheorghe

cilor.

sholarul, si au inceput a-i spune : Si not ce sa facem?"

Acela insa Inchis in chilie, a luat o hirtie si si-a scris parerea si prin
XXXVI 1

Grigore se va intoarce: acesta a luat parte la sinodul din Florenta

din 1439 ; devenind patriarhul Grigore III, a trebuit in

(vz. L. Chalc., II, 169, 8)

august 1451 s piece In exil, pentru Ca a ImbrAtisat unirea bisericilor (vz. G. Sfran)es, 1055 B ; G. FranIes, 217, 5).
precum s-a areitat mai inainte: vz. XXXI, 3.
noiembrie 6961 : adica 1452.

2: calugarite m-au indemnat... sd scriu: e o dovada de zelul lui Duca de a

se informa cit mai bine ; el a fost un sincer si convins aderent al unirii bisericilor ;

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

XXXVI 1 -3

XXXVI. Oi bi Th; 11621.Eoug,

gkilmLLEy

315

brl xat la' crOThv ;tat

tboN.tEv, Ti;

iI cpQorrig aimlw vat fi iQt f va Tot,- StaOlbaCtOtaL trly 7C6A.LV i% ZEIQOg TO1) Na(3011XOSOVOGOQ0g.

'0

Pa6L4EiJ; hy ateilag iv `Pc0[Lird acioXalithy, atTthy poilftEtav xat

OIL,Lovota %Ca EVtUE6 Tfi yEyovula EV (1:0XovErrta v..at von To

ILtvig6ouvoy o Jteutag iv Til MEyean 'ExxAmolcc xat 0 RaTOLCEQZTIc Fe-V(5(110g ilTavaEliciEtat EV t(i) OQOVCO airroii xat [IETEXCCAEZTO mac acptxgo-i5at. twv ToU nano,
8.Tflog EtcyrivEixfli Tip/ Eocntovbov ggyav Tov oxtaixaTog. NECITELAS b' 6 neutag TOv

b:ruog (I1JVTEOCTJatlf TTj

xabbnyCcAtov Ilcacoviag, TOv not avxtentaxmov `Pcootag lotbavoy, revbea I'VE-coy xat crdmova %at 7tEactiteuiLtivov iv bOwaoLv 69boig, `Ikoixoctov TO ygvog xat
10
airTOv Eva t71g gv CtovEvTice ovv6Sou 67ca,oxorra ItccTi9a Tiplov., clog 6 A6yog qyaetow; ioilAwoE. Kai, ablivinc iv it vilow Xty [LETO( viOg I.LEytorqg To-iv FEvouLTiov 253b
iTt01.1WEV 1)11.th@ag txavag, geog ol) of gilITOQ01 Tfig 'nag 3votylLuxTE/6covica xat &b-

(Rout to xQEL(L)bri xat L613coot Ta triToOlisva, availivorrEg vat iti@av vauv, Ting
FILEAXE 6141.7TAIELV eixet KaCca. `13 xabbrivalio; i n/ gX,COV [La abT0i5 TEA, 'ITaXibV
cixQL 3TEVTI)X0VTa, iclOysiias xat gticlOug 7TkEIGTOUg i% Tfig X1,01) AaTiValIg. Kai,

biI TavEtaa rl ixbExoiLtivn naQs a&rov vau ;, iljX0ov ix trig )(kw v.ai nclOg Kum,criavTivoimoktv g71 ElKfal, 14,ataVTIVICEVTEg Ev aircii TOv Nog[t(39Lov Ki)va IOU,
iii.cOttcrxilLOaT0ii ivaxocitooToO g rlxoatoii IT(Ki)T011 ivo8c.
(t); gapE.TrEv, ijOov
2. Kat 6 (3acraEOg SE,;Libg euTOSE,;61,11,0; xat tt.0
Etc ToOg TTIS gv()oEcog X6youg, vat Ei.Ject)v TOv padaia Etg TOUTO "/.CtTOLVE150aVTa
vat IttEcitxoOr; TWV Tijg ixxkrialag. TO TaCIOTOV OZV figoog Tov twaTty.of, xat tto-

15

20

TL
2+.iyo) TO jaElivaxixofi Tawarog, iiyo*EvoL, (1111.1a8C0i,Tal, ROVettOUCIal,
CITOV; na@EXIVIlatiV E yap at ilovaoTwat EtnEiv 7ta6 yeet(IDELV oOSEig Et CM6VMOW :tat aiyaig 6 (3a4:71,XElig 7TEJaa01,1,6VCOg ItaTgVEIXIEV. rua)v ga6viEg oL (patv6-

boxoliv Tilg gv(0craug iv tfj MEyakrd 'Ewari a ig, tEvig TE vat bait.xovot. i(7.)v tou xiiwou xat 6 paatlE,og 0,6v Tfi cruyv.A.imp, poi.xorro xotVTj 4tovoia
7 etToupyfrat OECii %at anobOciat tag E'6xag eisalp yvcbirn.
3. TOTE TO oxioltatixOv geog ikftOv Ev tfj !tor) Toii HavTox96.To9og iv
1.1EVOL 1<ata, TO

Ti %WTI T015 rElTabi011, Toil 7TOTE FECOTy(01/ CIXO1LaQi.01), 'Xeyov

airair Kat filar.;

vz. XXX. 1 31 vdzind au lcicritnat.

in chip prefacut au sous da. Dar cei ce se areitau :
In privinta aceasta Duca e in acelasi gind cu compatriotul sau, mitropolitul latin
din Lesbos, Leonard din Chios care in scrisoarea sa din 15 august 1453 catre papa,
descriind ca martor ocular cucerirea Constantinpolei, repeta nu o data ca unirea
n-a fost sincera : sancta unio, assentiente imperatore senatuque, si non ficta fuit"
sfinta unire, cu aprobarea imparatului si a sfatului tarn, data n-a lost falsa",
Migne, Patrologia Series Graeca, vol. 159, col. 925 D ; unionem non veram, sed
:

fictam ibid., 926

B. Non ergo

unio facta,

sed

ficta ; ibid., 927

B.

Celebrarint

unionem Graeci voce, sed opere negabant. Ibid., 929 D. E foarte probabil ca Duca
a cunoscut aceasta scrisoare ; cp. XXXI, 4 cu Leonard ibid., 926 B : Si malum hoc
est, prisci illi Basilius, Athanassius, Cyrillus ceterique patres... mali censendi sunt.

3 : manlisiirea Pantocratorului: adica a A-tot-tiitorului : e actuala Zeirek-giami, ridicata in 1124 de imparateasa Irina, sotia lui loan II Comnen (1118-1143), deveGhenadie, fost Gheorghe sholariul: vz. XXXI,
nind gropnita imparatilor Comneni.
3: slzolarul.

www.dacoromanica.ro

25,

CERTURI IN BISERICA

316

XXXVI 4-5

scrisoarea aceea si-a arAtat si sfatul. Cele scrise spuneau asa : Romei

10

15

20

nenorociti, In ce rAtacire ati ajuns si v-ati indepartat de nadejdea in

dumnezeu si ati crezut in puterea frincilor si impreuna cu Constantinopolea, in care aveti sa vg prapaditi, ati pierdut si legea voastra ? !
Doamne, fie-mi indurAtor ! Mkturisesc in fata ta, ca nevinovat sint de
un pacat ca acesta. Stiti, oameni nenorociti, ce faceti ? ! Cu robia ce are
sa vin asupra voastrA, ati pierdut sl credinta strAmoseascA si ati mArturisit necredinta ! Vai voud in ziva cea de judecatA !"
Acestea si mai
multe altele le-a scris si le-a bAtut pe usa chiliei lui ; iar el sedea incuiat
InAuntru, iar hirtia era citit5 de oameni.
4. Atunci cAlugAritele care se credeau curate si slujitoare lui dumnezeu Intru dreaptA credintA, luindu-se dupA pArerea for si dupa dascAlul
for Ghenadie, toate impreuna cu egumenii si duhovnicii si cu ceilalti
preoti si laici au rostit cu glas mare afurisenia si au afurisit hotarirea
sinodului si pe toti cei ce au imbrAtisat-o, o imbrAtiseaza si au s-o imbratiseze. Si poporul de jos si multimea de pe strad5 au iesit din curtea
mAnAstirii si prin circiumi tinind in mina pocale cu vin curat, afuriseau
pe uniati si beau intru interventia icoanei Maicii Domnului si se rugau

la ea sa le fie aparatoare si ajutatoare a orasului ca odinioara in contra

lui Chosroe si a hanului si a arabilor, asa si acum in contra lui Mahomed..CAci nu ne trebuie nici ajutor nici unirea latinilor ! Departe de
not sa fie liturghia azimitilor !"
5. Ceilalti crestini insa adunatd in Biserica cea Mare faceau rugAciune stAruitoare catre dumnezeu si, ascultind
cuvintele cardinalului, au imbratisat hotarirea unirii si ei cu conditia ca,
dupa ce va trece impresurarea turcilor si vremea se va linisti, sa se intruneasca in sedintA citiva din cei InvAtati si sa vada punctele hotkirii
dacA e ceva ce nu e cu desavirsire pe calea cea dreapta, sa o corijeze.
Cu aceasta conditie s-au inteles sa liturghiseascA impreuna in Biserica
cea Mare ; oficiind italieni si greci si pomenind la sfintele daruri pe
Liturghia
unirii.

25

30

papa Nicolae si pe patriarhul surghiunit Grigorie, s-a sAvirsit sfinta aducere

de jertfA cea de taina la 12 a lunii decembrie din anal 6961. Si au fost

4: Chosroe si a hanului si a arabilor: e aluzie la izbAvirea minunat5 a Cons-

tantinopolei din asediul persilor It avarilor in 626 prin intervenfia Maicii Domnului.
Cu acest prilej patriarhul Serghie a scris imnul acaftist intru mgrirea N5schloarei
de dumnezeu. Amintirea acestei minuni s-a pAstrat si in vechea noastra pictura
bisericeasca ; vz. V. Grecu, Belagerung Konstantinopets in der rumanischen Kirchenmalerei, in Byzantion", I, 1924, p. 288. E drept ca Bizanful a fost impresurat mai
tirziu si de arabi, dar aici cred c5 in loc de Apr; flwv poate ar trebui scris 'Afrcigwv.
5: papa Nicolae V 1447-1455 si patriarhul Grigore III 1443-1451 vz. XXXVI,
12 decembrie 6961: adica 1452.
1.

www.dacoromanica.ro

SVOr1(1

IAXXX 9-17

`0,01(U3 );)19

59g3ro
A3

l)

0.030 pax

Q.01

1011060,16DAT A.011tCpA3

'Kayo Danyou

11

'5Driq 3101:0)X3
pact() Arvin, A.3

1DX

001

AD6(60,

`umarimd, 5p
31)3.931.cyLL 513

11t1431)x MO091( 1101t 5134964. A41 -OMA

41
irip

(101

x3

31DA,(1.614,D1-131a2

M04464)

A7013d30,13

01 A.010096D3L061131t 53440.
1101010

110X,

-tR4 qt9g

D1A3cb06 Aao

`Brij

A(40 U,1

113%

I509 ScpxyL,

Hu

.3159,N

'1071

J `313XOTA1

0,01(1010,1 '5011011111011t

A(,0 (b1 `CbT4011coymiXvo 50 131a31i 1a6L93A3k 513

173)1

.1)a6.931143x.

(1)1

3140,4A0y1L3
A1TI0A.0,0 MO1

ALI

122 59(1)012

`CLOD

:3113101C

acirox

11

1DX

41DA4600 311309X3

13yy3Ti

LTE

541 511,6)3.5. aoylm pax Alp. .ALtyaodri(LD oj4

lorgly,"

&toy .5coiclo

vi\nur,:vzis-opeuu

591(ty 30 5130.01310ti4 pax

,:AaricooltioE
ALA

moist

many

133X

pax 043313

3173,044,00T1(9
C013y1t

iteopicq Aogq

`5DOCO1(11,0061c

A41

5D(113264

113%

.A01303012

110X

sitia9x

513

41

-(9,t1).3m0

I0

013X0

219J, pa inDaoxog
1701431o9Aoli

100

Ap

loin's 91 A(Loxog

5101 510A011,044 1DX

paorvax pax

5:901(173 123% A01 M111013

133X 5331A,Ort311

a31D

531 X3 Stu. 51Ly9x)

110

pox

510X111311103A1C

Anolicida pax A91 A.0a2

Tarlag.

Acne

513

stu

)5)ogo6Loo

1Doa09yoX9
A3J `A01gp poly pax 5i0omy 01 9Al2 -

ACAO0X,D9919

5101C10y 1ncj,34533

(10001(1,0 10X 5(101 5131AD/631D 1DIt 5131A046310

Q 5010ila

'A0D11D113.6,0A70

(1.01 411:03AOTI `0,016 A3

A(10 DX 1 5011060412 50o0y

51033y1arms S31mo1:0%

A3 1Da3X

59A,coop

51.u1

`A(Og 0110,0

59)3you
170V.,

5C,0

30

A3

(ncipty

al

i1o1

591

-91(1)

A.3ix 11169

.c1:02

511.1

1DX,

aol

rtoA9Alox pax 1211]71 -96V,

Akij" am'. Aoadtlinv 31(L) gA01301.60 giqo

ao9o9ox pax

.13tx3w

MLA 70170X (101

AIAi moo)A.2 .Aariol),5X

ctrux

MOT14,

b)Dliyxxa,

AC01

A,(011T1CL32

533A36LD10a6L70

lA1

AOATI(1.0 751 AQ,0 112473 A301631.03

ay9A.3w .7?)paltyxxa, 199110,93y31 )?arrit

A01

AD1C91C A0701/0X1N A3

541 50631

121

5101 51ok11tig

(101

10,0,03A3A.,

moral
133%

lomalimaX A10430

5D14(041310(1.1-1 11.6,VolLy1C3 A3

pax

(10113y A1314.6 Atp1,10%

j Ammo

101 A.019161A3

141i eo1aox3v

II

nolLtiout,

www.dacoromanica.ro

OZ

50611

1DX

A,3

531A33.0(,13A01111ATI

ALLX612161MC `A,01604.116,1

aoi

SZ

111

aoLoolyikyrxr,

g 31rm.9.07<3Ti37Lp :d assvpoj aaDractaxnriarp II g 73YY3h :d 10).op :1 aSSVii0/ -3yy311

d I 59 :lima T d II 91 Ampiaprigomtp :d AnD111or33.0.3m? PEI II 91 54131trc d -9
Aolu91110.10n. :d dt1 .,1191i3tt3 0 Uilna og mod9.56)2 :d assvi-oi ^,0).39dv, II gg
31

1992

5,1)3361)3y

101 A030 1IA31X3 Saimaolpou imt 5ao1 50okoy 001 aolypAliggiax. 531A30.0110)A3 433103 AD A01 54,1 5co3oc9A. Aoao pax loaspo D13Ti `5)alitaxbria.o 5(3) `112 514,99.00vo101t 511a1
5c03.0122D1anc Am1 moxoctoj, palt. %Atypic `51.1A3110A34 531A7JD3''61DX 53111 AO)1 Ora
ACOTf1A. 1D0)92 59.01 50o432 `333% 13 11.03 11 91 Lstri scopoi. ,A0o11o1o61a9 Ex)ixpoolg
Agc

-A0.0.1/33

5ny 513o16et ack19o7g2 Ao1170113,)3A)? 5rtox `Sacnsli()A 531AoA1u 513 Ax130)3(ht

5919x33 511 504301lp1030 pax 531Aaoloawoo01c A41039 (101 1110,03A.34. 511,170100431[
3101[

OE

UNIRE NESINCERA

318

XXXVI 6

multi care n-au voit sa is sfinta anafura ca o jertfa ping5rita la o liturghie uniatA. Cardinalul insa adulmeca toata inima si toata intentia grecilor, caci nu-i rAmineau ascunse prefacAtoriile si insel5ciunile grecilor,

dar ca unul de acelasi neam era cu putin5 rivna si se grabea sa fie de

5

ajutor- orasului si cit se fAcea, aceea ajungea, ca sa raspund5 in fata

papei ;

cit despre mai mull, o rasa in seama lui dumnezeu, care toate

le chiverniseste spre bine.

6. Dar multirnea cea mare, violenta si, urind binele, ea

rAdAcina trufiei, vlastar al laudei desarte si floare a sesincera.
metiei infumurate, drojdia neamului elenilor, ea adevarata dispretuire dispretuind neamurile omenesti, toate cite s-au fAcut, le
socoteau ca nef5cute. i intilnindu-se aderentii unirii cu schismaticii,
stind de vorbA, le spuneau : Lasati sa vedem, de-ar indepArta dumnezeu
Unirea tacuta
nu este

io

pe acest dusman ce ne sta in cale, pe marele balaur ce se Faleste sa

15

20

inghita din temelie orasul, si atunci yeti vedea, daca ne-am unit cu azimitii ? !" GI-51nd acestea, nu stiau nenorocitii, ca jur5mintele atit de
mari care s-au fAcut pentru unirea si impacarea crestinilor, adicA a bisericilor, sinodul de la Lion ce s-a racut in zilele celui dintii Paleolog,
sinodul de la Florenta ce s-a f5cut in zilele celui din urrna din impAratii
Paleologi ; si acuma in aceast5 dumnezeiasca si sfinta aducerea a jertfei
celei de tain5, jurAminte ce s-au facut cu afurisenii de nedezlegat in
numele sfintei Treimi, ca au sa stearga amintirea for de pe pAmint si cu
ei si a Constatinopolei. 0, nenorocitilor, de ce va ocupati in inimile
voastre de lucruri desarte ? talk preotii tai si preotesele si cAlug5rii
tai si slujitorii si slujitoarele bisericii, care nu voiau sa se imp5rtAseasca cu prea curatul trup si singe din miinile preotilor greci savirsind
serviciul dumnezeiesc dupa traditia bisericii Rasaritultti, si care spuneau ca sint pingArite si nu-s crestinesti" ; si se fereau de binecuvintarea preotilor si bisericile le numeatt altare pagine; lath ca miine vor
!

25

30

35

fi

dati pe miinile barbarilor si se vor pingari si se vor murd5ri si

la

suflet si la trup. Eu am vazut cu ochii mei calugarita si stiutoare a scripturilor dumnezeiesti, nu numai mincind carne si purtind vesminte de ale
barbarilor pe trup, ci aducind si jertf5 profetului mincinos si marturisind
cu nerusinare legea cea f5ra de dumnezeu. Dar ce m-a fAcut sa sar peste
un rgstimp de cinci luni ? ! Caci ca miine si acea intimplare va sta in
fata noastra si va fi povestit5 cu plinsete si vaiete.
6:

sinodul de la Lion : din

vz. XIX, 9.

si

xsol

1272.
pshreivE
as

celui din urtnei din impeirafii Paleologi :

ocupati... de lucruri de.,sarte : Psalmi, 2, 1,

www.dacoromanica.ro

svona

IAXXX 9

VI210ISI 0021111. VNIINVZIS

61

00190190%9A3 00190%11,3 /1010001t '511013 ADDH, 3g pax `joyyou 10 7.0.0 AOCJny3 -006is
A004 11.06(0911A9 5(10 A1A1'aLy390 A.1010416L AD0136L93)(31 A3 111 liX110)A3 'n1A.6n01131 0,
39 5011a)AL19913^4 ACO/,13AX1A9 A10091C An/969% 107 101191C 101(01,0 AC01 A.0)%1915j 14.110
A0A90A17t3

0.0199

60

91 91101103ADAADli

10% 1n

irinpn? moi

j moxma 'chirp :rya

5o,) (1,01

19,0411,0g 111 131(ou 1nx 13x611, 9112,0

A09(1 .A.3A0A,A. Ol N A03111C 013011399 Thl 6130 Ch1 91A101C

511,0A3A Am MID 1,11kNO `11,1169 39(131IN

59Eir Anyloyoup

(1)1 `131.C9IL

un.orrioAovqo 59au 01 Ao0chrict9

g mv,

9942

9 59101( 0 5i1A111C9 19% '50y73%9011i

1.1

131t) 5U1 `57013n701blia31t9 0 -9117

509 541 090A31 `591 91 50.6.112 51,11 ViAcI9Oacb0y1141.41 11 91A.R61 4101 511,0A3A., M01
A.03Alyra,
9.0(10A.O6d)10110% 101 t1131 AC01 mompottAQ 5iottA96cbnaDx LtAiolty)? 91A91C
91.- 10A3119A3ik. oiAoi.A..ov 5m 10 'DA3149A3A, A0A31(an A00
531A/101(1119 lo SItu -mq
1,1.

51-.039

313thy"

5101 .51071170119a9

A91. Aoit3r1'g1o11m2

'Aiyor. 'pox 3191 `3*93/11.2

%/10.

A.491

rapi

'Ann; A91
13

`&3Tico91

raAolo?og

1015703 9

11966.X 1011101

9111,73j, 531n.0k31(
5101 51911T10.9. 51341. A.31-k-0011.3
13X312
ioxao
5lil 5C0309190.0 10% 501010110

M01 `A,(0191ry)1%3 It A3

MIOAL2.

(-3)0_

91A.COM01,0/1Ti

t1A3110h3A. 5090M,LD A3

73130 pp%

MLA. A3 111

10.9

SlorlDiaolo? 51019;v2 flt3 11rni9A9 5111

91 AOACLOOTiLLAT1 moicoo x4 Silk FA A99 oirstn 51

10 10A3119A3A,

1.x,11170

5D1A,v, 5099161 momyypil 3 11915))

Ol 5Lt1 -5m31(911 5 7011(*9 p. li?A31{ 311313y3r1 A3 51701 Sinigorm :Acorlict
10
10
Rol)
1100
irn.c
10st
10
10%
'20
10%
113
1301332
513631
loXrmori
104591V03A.
`194)9%0)3A.

1a xno A.0)/3.02,

17091.1A0)A101t, 1102

MO) A0331531 MO1

51.11

momubd

MO1

/1.01A964 5o17orimp Fix 50191119 N.3 AC01 AC01513X

ACO1A9.13a11014 91 1313(,. 91107' M.41 A...miontoltywq

5LL/019/19 A.1909945101L SalitoA.R 20,1.09701113A m3X1591.4

;10%11 19%

AIA1

`531Anot Aolorp

Mai n.03032

AM/WIC13
A3

LO.A0r1i 191AO9 19%.

531A0ik.9.31:bo1L7)

10a3x Aon A.0)69g6lod

ALI,XL141,

1)31{

-nrioop

Fix

.1707t

%go" 1913

-niunaX

mA.4

Slopwto miontri9
1916

731Cbli9 ACO1

ATYJ.0(14

moa9gaq

AD,ocloOct)

pax

AIL1

maw

g 013X1

d WO ling

nlaka61 d

ADD

:ling nonoA.oyorio d

91

II

II

ADD(10
1531l 3d) 05
ZE 1311 M040/110

II

11^.1110&3A.

:lag

II

9Z irr/- X0.0 1D13 OY.1A10719701 assmioj

D13(1031) d II Ig -(1040'0110

A.DD(1003Cb :line
,O311 A(940/i!O

s-nu" :71aulgaia alsaou alulAno .red es au o ?soli gieulbletu 'FuLg.ps gsnd !ode
u1. -.ixal alsad sun dusyspi ap pup :Iuni en.pinm upun u ;rue ooi el
zr .3ap ZSbI ! el 6z !ea] cgti pm} laolliaono nu lu.qul ut aiodounue}suoD

?sc

op unaJA lsIdoD

www.dacoromanica.ro

9g

19%

inilotWay

minds vpuaiap Duns DE

c1L9g

A73161.09A0Ti 19%

M313g399 5031A/1XL/191[3AX) A913/1.0A.01(0119 Tay, 11 01 A9911.101C all moligInt 31,91C

AmALtri :rniliaD919
(3)?4, om3x70x lxyx )?arac 570807c 17013o11,0,D1D pp% ,131-1 -10

;n-

06

59.O1 59,onn. 59.cn1m0 -0%

191A091..),0097343131C 110% 191A0131.,44A/011-1

Aom

91 1013.0. loikoy AL1A31ilLaT13T1 f10 A.0h9TI M39/1.0473(11(0361C

61 iimicps) `A.D.on.o0cb163u Fro2 1nx on c4tcb0altooft3dt

moAcorl

91

6A9,ogAstov 10n3A. Ltn.3 5o901.-,to

Sin). 51no3Til1t c101 aolmair `aokoyomyru 1.1 h3 17321A343(0y0

5191 5194)31-ill, /101 0.0191941 MO1 A03310914 y7a11`ACOA.91t017 19%

bon

A91

5930

01

A.91 A0A3TITX11.9% AL1,969 A131103113% Al11

mo,00DAA. 10 ,1071t6'70 112 10 101o0001

'AMA/31101U

OC

TUNUL ADUS LA CONSTANTINOPOLE

320

XXXVI 7XXXV11 3

7. Asadar imparatul a trimis cttiva din marii lui dregaia masuri de tori in insule si in alte provincii de ale crestinilor sa
aprovizionare. cumpere grIne si tot felul de boabe pAstAioase si tot ce
se tine de hran5, pentru ca la prim'avar5 se asteptau la venirea tira111.1111i ; si erau patru cor5bii foarte mari care adunau din toate produsele
de prima necesitate in insula Chios, griu, yin, untdelemn, smochine
Imparatul

uscate, roscove, orz si orice fel lie boabe pAstAioase ; *i mai asteptau inch'

10

15

20

25

3J

o corabie de transport din Peloponez si asa s-au facut cinci, venind cu

ele osteni voinici si viteji si trebuie sa spun : multi si inzestrati cu tot
armamentul din belsug, spre a pleca la Constantinopole. Si toate insulele erau pline de grija si descurajate de soarta Constantinopolei. Si
unii credeau ca va fi doborrit5 si cucerita de barbari, iar altii socoteau ca,
precum tatal si bunicul acestuia, fiecare voind s-o ia, s-au ar5tat ostenindu-se in zAdar, tot asa si acesta va merge pe aceeasi cale.
XXXVII. Trecind luna ianuarie si fiind la inceputul lui
e adus mare februarie, a poruncit ca tunul s fie transportat la Confata Constantinopole ; si punind treizeci de perechi la jug, 11 trastantinopolei.
geau de partea cea dindar5t cei saizeci de boi, spun boii
boilor ; si pe de lAturi de tun 200 de barbati, si de o parte si de alta, ca
sa -1 traga si sa -1 Indrepte, ca sa nu alunece din drum ; si inaintea trasurilor 50 de dulgheri s faca podete de lemn pe unde drumul nu e neted
si cu ei lucrAtori 200. Si drumul a tinut februarie si martie, ping ce-au
ajuns intr-un.loc, cinci mile departe de Constantinopole.
2. Caci mai inainte a fost trimis Caragea-bei cu armata asupra cetatilor de la Marea Neagra, adica Mesemvria, Aheloon, Bizon si celelalte si le -a cucerit. De asemenea si turnuletele de paza a sfintului
Stefan, asezate inspre Silivria, le-a luat cu razboi si pe toti cei dinauntru
i-a macel5rit ; celelalte turnuri si Epibate i s-au inchinat ; si citi i s-au
predat, au scgpat intregi, cei ce s-au impotrivit insA, le-au thiat capul.
Dar Silivria a rezistat cu lupta.
3. Aducind deci tunul la locul in care li s-a poruncit, si ordinul pentru Caragea-bei, ca sa -1 pazeasc5, a sosit cu ostile sa calce imprejurimile
Constantinopolei si sa nu lase pe bizantini sa ias5 din portile orasului.
Tunul eel mare

7: tatai it bunicul acestuia : acestuia, adica a lui Murad II, pentru ca Murad
TI vz. XXVIII, 2 si 6 si Baiazid Fulgerul vz. XIII, 7 ; XIV, 1 si XV, 5 au incercat
sa cucereasca Constantinopolea. Mahomed I, bunicul lui Mahomed II, a fost prieten
cu bizantinii care 1-au adus pe tron vz. XX, 1. Cit despre ai* pentru oiirw vz. St.

Psaltes, Grammatik der byzantinischen Chroniken, p. 194.

XXXVII 1 : boii boilor adica boi foarte anari si voinici ; G. Sfrantes, 237, 6
vorbeste de 40 sau 50 perechi, iar L. Chalc., II, 149, 7 chiar de 70 si Leonardo din
B.

www.dacoromanica.ro

IIAXXXL

IAXXX

ma's'

SVOIla

liNIINVZIEL-Oral.

IZE

5X7+t1310 51-71111 min (101117) minA9X513 113 5:991 51004A. 1101(

non
5iriXamc3
nowailoiaX ingsnaolpmp novo irm vunooinmc mhzoo

oft 5(P1(190g ncto

It?

51731331

pp% nos,
A.40

1101 00AA1001 A.3

11137c) Al
`10573 manlit
ACO1A193S A001
A3
ne
Y3
1mm0k911AD
5315739931
51303A.3111i7
AC0907136X
lit 69tp.
`ctonlo 'ciorav An99X91 `A.0111063% 1101.6116% lox 51t9x131 Hum? 5703813

50o3L 'Alt(i)061 10A3140X3g%3 AIL

1-11

17311A.

'war

`(nix

10A31119X3cM3 170%

`AC0163t99
AC,L0

ioDuA

A3

Acauood3

17390.31/1e 113

%(1 `11A,71(9

)5110LOA733L

=op.?

pa%

kowx0A319

0102

A07311

5101(9A.371 pcm 51o13Oonv

A.00A3TI0A.3A. 31431C 1109

173%

10

5101(1(0I1 173%

n20 inonup

'131t07L0.0A11AD19ACOX A731311,_

!ant Stu .5m3y911 'pax

7b1Tin6L72

3g

00,131(

(01410

173%

0.091,1AA01C01/311

51c19di3q

173

50)
10 3g .A0732g3 5q) 9
`A.0.01C0%03

A.3T1

oArci, U M
omoa9g673 ow1(p 417313011
5oaar9a.c caolctr, 513.0111(aog 513 501910%2 !UM j701( 1113 4Allan70 AD911m0c4 513
A043% '5310%7311E0113% %lip 173% 501(20 AIA1 Atl10,10 A.(4)61 131(24

17313.0411T131(0103170% 3Y

okurnt

4994
01

173X,

*IIAXXX 501A.901(3oru
501A,10P72 300.31(3%3

tLx

1130 (101 CL07(57300A10j,

A1313A(OX

A3

173/01.0,0171070913T1

701A0x91151 AOXy13

50Alni

110%

1101 001a730.0(5g3(D

.131/91monunraomoN lux

IA,1

ca.rt

5398 .moog 'pax

.sq aolAxope 51111 57313moX 536012
1D14, 513 co.
it lox 513 21 `110631.2 aol 4.13;tn
ArLopi ,ALpirpo 13A.1 kuri, aoinortto 1103. .001i0(5Q 170% A3.0..0061Ct M01 ACOUTi.`9 %31-01
5311 ,A (101 A139037{,973173% 510450.(b3A. 5nonlyrta 513 5701
57311(73T1COA7? 5IA.1 013g9 173%
1100
Aoi
1731721.053
5,101173 3.01.1101CH'.13 AMA.
A.9162a06g30 pax cotoilam 5002 30
5)3(.4t35,

5oaxpip

AL,L1C,773

1136191110 90

'530

91

'p

113

A34b,14173%

e011013. A706x7311

5o.)31t92: 9319 Aorporl

Stu

-z AFL. 691. 9 51k31t917.13(373).1

001 0,03A011

`7361999%

soau

oluDIpoaq

A010.733

A(10411.

01)1C

A0.0

5001

g731( Alp 573111911

137179A0,q

pc

`A.0601(3XV

50107-I0L ID% 5061L Alp.

ao3A,9 ctompcbalK AQ.9 67-131(Olt

Oz

513.0.yrn0

(1.06773%

'WOO-1393N

,3
91

AIPagftyl.LK I0A3113%

5p

Itrx

ctu 10)116

gal

A.0qA.2 .11373Cb93113% 10

3g

10AA01C nuollA9,11,300a3t To%

lo .iniloglua moo naoA. `nooLi,e9g3iimt 51agoygp

`Anolitt 10 ,9 533A3Gta7o1149

'A73.134911073103%31173

.E 531A,0630 1130
4.31L1?11 73TIA.1119007t
11.13X.3131 701

16311

001

701

AIA1 AL1.11.3%0

A13119y0.Cb

51u 5co31(9Ji

H N

DlogayLLK

5077111X70Y1

61 'a3t91 (1) `A73911090313%3 110%

'41073 3.000(133 A00 51701 193119Ang

110%

Uri

11733

5csun 51o170rico,L

:q

111

74p3(b01(

1031101(

D3 -{

'0173111Q.A.72

e01 -73arl).1
173%

-101n%

t0)1 Atol:cut

OE

tz

51kait1913-norix

ap

lueqa
Egki
Li

d II 8CLZ

L310211)3a0)1

'd

:051 wayqpioli mep_mquioq xin wnoq eluOenbulnh tunluaD ebnl -an

apanigaj j anavzu :
`au2rv1 OoiculudE toaeip 'LOA '651 103 266 'a

.ZA

aim' : 001A z112,

airlindg : ZA 'AIXXX
youlo

111)1 :

ZA 'XXX 1,

1 nv-s pumaul : da
InqopiD I 'Li c : 92 'ten _lug,
alecudg upd vunq 7,iemnut
:c n vsos no :allis'o :!aq-Ea2e.m3 zn is Ingolp,--) '1 'LI :c
'sal.ums `ing
gi a alaumu lia.vanX dpwruni- tuhu-pleqp F.dnp .1 'pimp 'II `617I 17 inuelins e-f
suunl ad 401 542 Sulepaeg glisualo 49 Any.,zvavx ad" elleies inielaua.5 luepuemoD ie

22?).5f40

4696

au.

5m3ric

soup

94

01 :

4onictooth 12,doryrit2 ealstlaD"

Rdoing

www.dacoromanica.ro

TULBURAREA IN BISERICA

322:

5.

XXXVII 4-6

4. Si, toad iarna au iernat acolo trei steaguri de osasi din Misia si
Paflagonia, ca sa Vila sub pad orasul si ca bizantinii sa nu poatd iesi
sL face, navald asupra turcilor. Si s-a facut tabard mare si bizantinii nu
erau in stare sa facd iesiri. Si totusi dinspre mare, cu direme si trireme
pustiau si ei ping la Cizic satele turcilor asezate de-a lungul marginii
mArii si pe multi ii jefuiau si pe unii din ei ii ucideau, pe altii ii aduceau
In Constantinopole si-i vindeau. Si cu aceste hartuieli a sosit si primavara si au inceput sa se numere zilele din postul cel mare.

5. Si tulburarea din biserica n-a incetat, ci era de vazut

o tulburare stranie intre cei carora li se Incredinta sa
asculte gindurile oamenilor. Si crestinii care veneau sa -si marturiseasca
pdcatele, erau Intrebati de aceia, unii, dacd s-au impdrtasit dimpreund
eu cei neimparfasiti si de s-a intimplat sa asculte vreodata liturghia de
la, un preot uniat ; pe deasupra mai venea si un canon aspru si stria
grea ; iar dupd ce a savirsit canonul dupd obicei, cel vrednic de trupul
sir singele domnului sa nu meargd la hripArtasire cu preotii unirii sub
grea osinda. Caci nici nu-s preoti", spuneau, nici sfintele daruri depline ".. bacd ,erau chemati la vreo inmormintare sau la vreun parastas
Si apdrea acolo un preot din cei uniati, indata t i dezbracau felonul si
fugeau ca de foc. Si Biserica cea Mare era socotitd de ei ca ascunzis al
demonitor si altar paginesc. Unde-s lumindrile ? Unde-i untdelemnul de
Tulburarea

10

15

23

in biserica.

to aPrinderea candelelor ? Totul e in Intuneric si nimeni care sa opreascd.

25

Pustiu parea sfintul local, prevestind pustiirea pe care avea s-o Indure
peste putin timp pentru abaterile si faradelegile locuitorilor. Si Ghenadie
Inchis in, chilie inv5ta si ticluia blesteme asupra celor ce imbratisau
p4cP41

6. S-a intimplat sa vAd mai pe urma o nobild femeie robita in rdzboi

Si
30:

35

nI-a povestit cum, apucata de durerile facerii In sfinta miercurea cea

mare din anul acela, a chemat pe duhovnicul ei cu numele Iacob si s-a

spovedit si el a Indemnat-o sa se impartAseasca. Si ea 1-a intrebat pe
calugar, dacd e vreo piedicd sa is impArtAsania din miinile preotului
care liturghiseste in biserica din curtea ei, caci preotul acela imbrdcase
numai odajdiile impreund cu uniatii in Biserica cea Mare atunci la 12
decembrie, dar nu s-a si impartasit cu dinsii ; caci s-a intimplat sa nu
intre de la inceput in numdxul acelora care liturghiseau impreund In
altar, ci s-a intimplat sa rAmind pe de laturi cu altii care au intirziat
sa vind la timp si stateau in biserica, purtind numai odajdille for preo-

steaguri: cu intelesul de cete, unitati de ostasi a trecut

neasca veche.

Misia: in Asia Mica.

postul cel mare: din

www.dacoromanica.ro

1453.

si

in limba rotni-

1IAXXX

main

17

VI710ISI YNIINVZI$1-008f1.1.

SVD1H3

39 pox A91 7ommii3X Aoyo 13%3

aoi

yitt!,7t7Y 5111 `50331(0u

`iolnrkod, %3 5731DC1AT
pox lo immicod, xcto

731A39.07)Ti13X73457311

013A3AH

5103A0A,73^0713U '13161

Ayv

.A.13.0;t33

A0o.XJ31

5(1oyyou Aon,31369.0x3 1L% Sao

13y93/R0m1 531A9A.DA9

113N A.9.0

*A0X1:0361C111:3

5101

pax

5111 570'1911yx.x3 5113910 xclo

LL

01 a 3 170ttn70a,tA0y0ri0 731 33333r1y9cbo

5101

3DUATA.10%3

A91

5101g13

(106%3A

'593631 5(1or13113x

14

173X

10737-109,0671,00o1L

91

A73g1

ALL

A,107210 A3

AttAn

5019

so703L

10

A0OA13%3

44.31-1

13

5p
'Soong

C101 50110TiC20 ID% 5013311273 C101 11.01411012,03g

,23ri

5CO3,0TA3 MDC13632

9131ox

-Ax31310

501003A031 pax 913Apx133

91L70

513A9y3Gb 10A311I01gx3 5o2

r101Tl7113L3

1d

MOx110)A3 13x3

-AoAaal3 113}1 lL

59a1ac

91

131Ca1i ,1311

A01A72

573l..

'9 AOL'Ila (A.3

'1011

110%

D13T1

f10A23%3 0173D3y73%3137-1 A91

)5111

01 a A13%31

1013110A1gT

5031E

570610 1391131a),

70111731

AIL1

AON170CILL0061L

,m0rritta2

lty9A3N

5101

ALI.1

0,

173X

39 -A*1

AllA1013 '510A3TI0707CD71

A(51 AWg1A3AQ,3 11013ortamyDrIX1D

Ill 1514

Og

173A111,001tg.

ALL

170% 5731TIDA1? AC01 'A001/1.9AYX10173%

51309036131C

5o1g9A 5911313yx.A.2 3xm0g193

917001)..A.

`013A1Dd73

50A311131

AoAR9 918

go9v

01mtcroax3

a)?A.

Su mai

lowltrosa, 5o; Aoikrybnim AcoAorling lryx, soricog 59xiAlm3 5191133 .(3t3-913.1A (toll
:looltx (loll Ao170y2 it 5191 :Spaylooart 70y 701A.191: DA:13107W pox 513gct0 9 '4079.y07%
AOrILD3a,.

-11(0A3

sanu

A701A.aaorigy

.(t5)0d D1311 39 91 Poon,ayrtog

og 59111 173x A01ri111it3

A3 e0A9D0TilLA71

591

N1C9

109110%71

A31113

-Pappriva9

'A(7)1p3 01M-010AL
13

0lt A13tLy300 5101 541

Lttri

`3po

5193.

iyocox

-Aranmom

'A01173(1702 5Go 3g A3

A.3711

513,331 'A1013 31,(10 Ka DA.3119a3CbD061L

31;10- 60i,.
ii3gtcx

pox. A(r)max

919-4 91 51:39 9

70A9A707C

91 onaLtmomox
A3

51011),ACOA70%1? DX 1

mom

nox .5033632

Inodriaame ItrA.31-1

11.

5cprio1iCoy -AnnuottA9 19N 10A31"19)03 10 10A/311016Z

A13c,t0x9

Atopttaalourri3

AC10

731 c173% A9/731A1D DA3T123%

573 11103113 1/3% 119 AC01 AU/13104A 110a3Til; 01A134:31,1

-g

513 -rtcb

Scorio x3 51ino91930 pox 1431133 1.90

19361tig pox A1o361no1 514541 ctoxictyl Att019y1t3y3

A011 A03%6C,101, 1)3X

poncitm)

pax 59'6341)1)3x APioic 5191 51oxa(toj, lo

ktri 3 7oseD3Zo3

1D%

Egg

ll-1(9/.311

173%

-lug

nol, 5n,012

1g963.31

96

SUIT Aogcox-ol 1130ni9A9 pax -1idloyorko3

a01
113x113
-inotxmomox pox 1,1,1c173 roo9D141.1coo3 A.93,
A23001101311 %3 AC01 10oa13% am 50031 a01 el103.13y

A9X1170113,3A1C

01730 173x 593.970 A3436134391E

`731413634. 13 0)x. 13(V 11 (101

5oamioik. A3

61

an3A

MAID 5/3036 5101

p3

51A

AogA2

Stu

51A.-ntro

511,1C,ID

510%1103A3 A.0A91"i A3 111 Lly9A,31N

qtc9ogax cto MO 3g

130%

`11A0X0391C9,

blolytwxH 3191

`57001),A0M707tACW Q.0 aDA A3X913 3

AU 119A.
19.1

51.1.,X1312

go

u_

AC1O

scoal

a01 -30

-11011,117161

5192 S1oAar10113-aao a01 `a03oli1snooDcle yy9 A3Xr113 (q2 AO,D /K `510

-bad
A3313g 531A9X111 91.99 A1oa310 pox oimaiDi A.3 an Com. 531A11060Gb 5701 570%1173932 -913

DOA

g AiD3a9,161

5isaL/702., d II Eg 130113318 :d 13011930 31a13 I tg 4013(In-310)V311741D :IlnEI

Lg RD
:ling 1.0-(P) d II EEZE A73239)3.50 :ling mannad "d

:ung

lopltonamovyrixp) d

II

la

www.dacoromanica.ro

OE

qI9g

IMPRESURAREA INCEPE

324

XXXVII 6-8

Iti este iertat ; dumnezeu iti va ierta.

Du-te, impartaseste-te si lass la o parte orice gInd ; caci e preot si liturEa insa in fata
ghiseste. Impartaseste-te Vara nici o nedumerire".
raspunsului Fara piedica al calugarului, incercind un simtamint de teams,
caci era din partea schismaticilor, cheama pe altul cu numele Neofit si-i
spune dezlegarea duhovnicului ei, caci era acest Neofit mai cu indrazneala si era duhovnic la palat si in case de marl. dregatori. $i a oprit-o
pe aceasta si-i spune : Nu e iertat ! Daca ai lua impartasania din miinile lui, ai mincat piine si ai baut vin".
0, rabdarea ta, Hristoase imparate ! Intunecatule si orbule, daca preotul ar fi latin, prostia ta ar
avea un sens Fara de sens, precum ca latineste
inaltat rugaciunile
catre dumnezeu si ca piinea nu era dospita si ca apa nu era fierbinte si
alte citeva obiectii fara sens, motive pentru care unui om drept credincios
nu-i este iertat sa-si deschida gura si sa-si miste limba in contra dumnezeiestilor taine care grit savirsite asa ; cad, cel ce indrazneste aceasta,
vrednic e sa fie ucis cu pietre. Cum, sau ce ai de obiectat cu privire la

testi ; si duhovnicul i-a spus :

10

15

dumnezeiestile taine care au fost savirsite in limba ta i cu rugkiuni

pe care to si preotii Rasaritului le fac ? N-ai ce spune alts, fariseule
!

20

25

sec, decit ca esti curat si ferit de pingarire si deosebit de ceilalti crestini

i, eu voi adauga, si afurisit. Dar acea nobila femeie stind la indoiala
intre cele doua indemnuri, cugetul a oprit-o i in ziva aceea nu s-a
impArtasit si peste noapte a nascut neimpartasita.
daca s-ar fi intimplat sa moara, sufletul acesta ar fi Camas pagubit de pecetea spiritului
stint' din vina lui Neofit si a duhului rau ce salasluia intr-insul.

7. Ci sa ne Intoarcem la valurile povestirii si sa vedem

marea furioasa, cum are sa inghita si sa Inece corabia
care 1-a gonit pe cirmaciul Noe si nu a finut in seams zburatoarele curate ca necurate din partea celor ce nu sint curate.
8. Caci tiranul de la inceputul lunii lui martie a trimis vestitori si
crainici in toate provinciile sa iasa fiecare la razboi in contra Constantinopolei. Asadar armatele cite erau inscrise cu venituri si solde, au inceput sa curga ; iar cele neinscrise, Hind si cele mai numeroase, cine le
incepe im-

presurarea.

30

6: cu numele Neofit: $i Leonard din Chios it aminteste intre altii si pe acest

Neofit ca fiind un aprig adversar al unirii bisericilor ; vz. Migne, Patrologia Series
Graeca, vol. 159, col. 925 C $i 930 B.
nea azimiti : vz. XXXVI, 6.

nu era dospiti

de aceea latinilor li se spu-

7: In metafora aceasta a lui Duca, Noe e dumnezeu care doreste unirea bisericilor, corabia e Constantinopolea, zburatoarele curate sint uniatii, iar cele necurate schismaticii.

www.dacoromanica.ro

8-9

IIAXXX
AM1

530yolo '404911

-n

5930 1301too3Xkua 10D

iin?

60.1. 5r,13631

4919010

'3.0.1(31CV

401 .4.11.03

n53111

z5E.

AIE

Soitianv

.11010

sta

4(01

4. X110 3

x3

p.

30)1

pax );ng

Aako.

it

,acw 502 110

14.%

Hi

Lsactdi.

11.

1D%

5(4.,7.

lux

`4131013

001

my,

3g 51A.341t3

`A.MX9.3

53A.4.Cb3 173% 404.113

'Rcbaa.

9 59.3032

591

510X(113

0)1

01

aininancb '343%

AL.3. 1001A.700Cb0

.4.3x9349.
11511111,

ig

001

511y01704.4.

514.1

E3

pox

coolwooar 3g

-32x.

110

4111(1C

soalvMS

130110040X10

1.(4.33x 11.404

54.91711111(01

4(31 40)13 -1110(lT1

AT 99 pax lo

not aorloiatoy pax

Itoctitcox oirg,

541atit. Solluommai)

bar

A3

-tiao,AAaDvs"

5(0%1411701(

43

A3.911+tuttaoxlaq

5017111(13A1C

1g

91

gag

dgqii 4(01
cto -371

13a3T111 114.13X3

111.

'Swap*

Og

-03N

AD111O CLO1

5014110%10170% 4.3 (171970 (10611401C -50133119.3410

rtarloyinaoaq Sobar

701

Stu

5co3ottA.It1g na.nric,im

px ota43110

Albt.Trion. 'ADDD731(90 5(01 13r311 110ADX pa% 173171A.011131D% AU1

A91

AC0c13%111311(1341C

5oXo137170 112x 5o4.3Ti.oloo)X3x A(01 4931L10y '40347311.016X

prx Son.pimboodar?

ArLoryy (101 -(13410

.AcoAqy

10vinaD1),A.oplry low:

513X,1

511.11TyA., 51t9

ova,

ong mainoa. `Al33y1mo01

.2,

14

179%

713Ap

14.1

coigo .Antplaoyai. 9 alp, maw.

A(016111,00.11 A(01

40/13.61

14.%

moolgX 091913 A0160

)3160)11

1,1

.4910X0

3g 113

5orirtn.2 p3x 91 ao% %(2.0 Ail 404 im map

4119e iba9goot59 4.r1910 .nalchty pax na313.co/A. ix-

x91)

5olop

4.01149.(,1931/31

aorionyori

110101

ALtican

5L1x04.70 (10.0 31D16X .03y197007 341310%K

523631 :iram-oaX xg.o 513X3

TA. 91

pox 10'tb,9 ency, 4U1

6)?/1.

4.3X13 etp AoA.9y AoA.oyn

.4.111

(101 51106371 A(01 -93119IX9

1(.3

0704.

3.0111()%a, 33
1,3 40)1

4.1A4.1

)304-torg01n0

591g.n 9 5010:1393N 111319110701/ 40)X3

50170 '171A4C0a1DO6L1y 50)11

A(101

noA?riltomXilsta"

.113470

.Aont,tAxpmo% H.-

ALt,

1113-n1949

9gE

51og9i Arryvomox

a.p3 7914.1170

70115%

without.

sarlaxDigy,

M0491014311 510110

(173C) 3%00031rD 1D%

)?itu DARK,

A.00114(1)4.10X

40 4010C1393N

110%117371 .5111913 ALL 0704.

1D%

431013

(jai. 5914.o0p. 4.94.99110312

'ACOX11 173113yDXD1311 1(0

la

YNI.LNVZ111-001:1111

r1c1341059x1170

pox 594..0c101131(

7314o1Co1Cp

510691mu?

VflO1SI

SYD11CI

111111t4t330011.

W19 ADD70

173V,

701

Ong,nx

7JA13131r

oug.

49104%

A11

11.14.3.

non VI 'mono%

LD173101

491 301N

-nx:n

5l?)

9g

'470073(113y006731

13

a.

(5)?1,

Anana Son 172

stoop rtollariN

504.11,11

341,113102

5v1stAlui pax

-nap.

513 fnip?r. 5.131 5101'/Z7}13 am. 170g.o3Zo33 501070%3 43 111 75131D1310 70170% 5I11
.50)31(0u J X 70113119317761.0 A3111 `Alp 7100 p1g noig000tftc pox 5nA.91? A.73.012. r1nbA.3X 7r/..

`nAri

,j

.1203(1931290

)?a.

oDDDIA.olv.u.-9

1Y

,g

n[bnoA3.2 na.

d II sz 501onx2 :d

pa%

`Dr11a16-910rt1-1

511 t7m3oLyilltig

/1,019Wq !MEI

www.dacoromanica.ro

5nu

avA.

ot

DEZBINARE NITRE LOCUITORI

326

Io

XXXVII 9

va Insira ? Cad tot insul auzind In contra Constantinopolei", venea in

fuga mare si cel care nu putea umbla din cauza virstei lui de copil ca
si aceea .ce nu putea alerga de b5trInete. Constantinopolitanii ins5 se
rugau lui dumnezeu s5 nu n5v5leasca in saptAm'ina cea mare, pentru ca
auzeau ca tiranul e pe cale si vine acuma. $i vineri din sgptAirrina luminata si Nabuhodonosor e la portile Ierusalimului si si-a ridicat corturile
in fata portii lui Charisos inapoia dealului ; si toat5 armata lui se Intindea de la Xiloporta de ling5 palat ping la Poarta de Aur de la miazazi
si hied :de la Xiloporta ping la Cosmidion si la sud in l5 time, cit cimp
cuprindeau viile ; c5ci fuseser5 stricate, mai Inainte, de Caragea. $i au
impresurat Constantinopolea in aprilie 6, ziva de vineri dupa paste.
Mai bine turcii
decit latinii.

9 Locuitorii Constantinopolei Insa din ziva aceea, in

care s-a f5cut chipurile unirea in Biserica cea Mare, se

fereau de aceasta ca de o sinagoga a iudeilor si nu era Intr-Insa nici
15

20

aducerea de jertfa' nici ardere de tot nici t5infie. De se intimpla ca vreuntil dintre preoti sa liturghiseasc5 in vreo zi mare, oamenii ce venisera
s5 se roage, stAteau ping la ora proscomidiei si atunci toti ieseau si
feme,i si bArbati si calugari si calugarite. Ce sa mai spun ? $i biserica o
considerau ca altar pa& si jertfa ca fiind adusA lui Apolon. De aceea
gr5ieste Isaia ca din gura lui dumnezeu Iat5 voi face ca acest popor
s'a fie stramutat hi-i voi stra'rriuta cu str5inutare si voi prApadi intelepciunea Tnteleptilor lui si mintea celor cumin o voi strica. Vai de cei ce
fac sfat In adinc si nu cu domnul ; fAcind ei sfat in ascuns, si lucrurile
8: Nabuhodonosur e la portile Ierusalimului : lui Duca fi place sa" asemene robia
turceasca a bizantinilor cu robia babiloniana a evreilor din Biblie. Si plingerea

Constantinopolei vz. XLI, 3 si 4 o face mai tirziu, luindu-se dupa plingerea Ierusalimului a profetului Ieremia, and a fost robit de babilonieni.
Xapeaoi;
in fafa
portii lui Charisos acelasi nume dA Duca portii gi XXXIX, 14, dar XXXIX, 12 $i XL, 3
ii spune
Xapaa
poarta lui Charsos, asa c.5 in textul lui Duca numele portii

apare stricat din adevgratul nume Xapoiov

poarta lui Charsias care in 447 a
avut grija de ridicarea zidului in aceastA parte. $i la istoricii mai vechi bizantini

poarta isi are acest nume ; vz. Teofan, Chronografia, ed. C. Boor, I, 374, 18 : els sip.

arderav
w. al
k'cos
/32axsevcov
cp. Index nominum s.v. ; apoi Anna Cornnena, Alexiada, ed. A. Reifferscheid, vol. I, p. 87, 11 : diet rt7s. Xapatov 2riblys. Poarta e
identificata cu actuala Edirne-capu, Poarta Odriului,
Adrianopolei ; vz. M. Is. N.
,Xcions roz079.
Trig pea. KcovaravrirovadhcosStambul, 1937. Mahomed II oi-a ridicat

Xagaiov

insa corturile nu chiar in fafa acestei porfi, ci ceva mai spre sud-vest inapoia
dealului de azi Maltepe si asa se face a L. Chalc. si Critobul pot ssa spuna ca
sultanul si-a asezat corturile in fafa portii sf. Roman, prima poart6 mai spre sud de
poarta lui Charsias : '0 di xareE r11v rot; Pcopavoi) xcaovaivyir aolnv, t akOs iarparwreSmiero flaatAe6s L. Chalc., II, 151, 6 (celalalt tun a fost asezat) in direcfia portii
mat
numite a lui Roman, unde tabarise insusi sultanul";
awa rorce-sErat
7(peic sp
Nolej intjg X021 rof) reixovs, boa cia8 aradicov reaadgwv, npas zags malovitivats aaais Too
dyiov
`Pcogavoi;
I, 23, : $i thlAreste linga ora pe aproape de zid, ca la patru
Xiloporta,
sta dii, ling porfile numite ale sf. !Roman" ; cp. si G. Sfranfes, 237, 10.
1

www.dacoromanica.ro

XXXVII 9

DUCAS :

ISTORIA TUP,CO-RIZANTINA

:g27

Ig 110404," EteExcv oi-ti.og 6 r1 S'uvaltsvog PaSttigtv

Evexa naLSLxiis hhxidg, xcuSiog o r1 SuvoiRsvog ipex6LV gvExa yiwovg. bt- 8E
1104TaL NETEVOV OSOV toil r1 31SX*EIV til dyke EPSopiaSt., Storrt fIX.01.10V, clic 6 r6eavvo; icp' Cielpta-nog xat rjSrl iexc-rou. Tjl 3taoaoxivii ovv tijg biaxaLviotp,ov 'xat 263b
6 Na(3ouxoSov6aco@ Enl, .SivaLg 'IEEKruaaA.iv %at t# as Tag airtoii oxiivag xati- '5
gxaatog axoixov ,,101TGIC

Till; nal; toil XCECRO015 OnLOOEV toil POUVOii xat 701041 h S'irvapAg, avtov
ano .65 EXAOITOCITTIc trig xittLivrig iyy6g toil nalattou Ea); -clic Xquaiig r11)7,.Tic
VaVIL

,go); toil K00)11EIL01.) /tat &AP TO

VOT01.) Sig 70,(1-rog, &my ateeticpEoov xectinov 01 ap.noLor xat yap rl rail, neo?.o.136v, cp&toivic; Two& Toil Kacia-ctia. Kat nwiExapeoicoosv atilv ,s,A4eatcp, ;',
trig aQ6c VOTOV 7ML ETL &ILO trig Ev/ton6etrig

ivioa naeauxivii h tate( TO 116oxa.

9. 01 Si

trig

1162LEcog

aaA T.,;

10

*gem;

Exeimig,

Ev

11

iyivttO ietxd

h gvcoatc Ev tij MsyC4 'ExxXioict, cbg louSatory ouvaywyilv tairniv aniL

cpaiyov xat ovx Tiv iv (Atli 075TE Ae0641)0Qa 0i)y or:amain-cool; ort- 8Opitit
[La. El i'ruxi rtg tOwv tepicov Amoveyiloat, Oul) iv Agog 6aoito00, of ripo
,
ovuxiiiiEvoL taxon Tfig eopag T71S nQoacpoQiic fierayso xat TOTE nal/1'k ETIQX0VTO,
wino) ryvaixeg Cog CivS@Eg, ovtwg ti.ovaxot, thg f101/1401XTCCL. Tt xprl XiyEtii; ,kat
-r6v va6v Cog [3o4t6v xat thy Ovatav dig 'A.7r6lacovi. teXouRivriv ivAittov. Aul

15

toly'ro 'Hadtag (.14 ix ot6p,a-rog Owl) cpriatv 1801:), AQ0Cf&1910 toil KETtchlyc5l,
TOV A.41.0V toir'rov %at ta-rwailaco CrotObc ILETCCOECrEL xat &AO'S) TTIV 000plaV TC0V 00CID6TV

CCUTOZ ISOI,

Paukiiv xat

13.6

rip/ 015VEOLV TCOV OUVETC&V eta111010.

SLa KOCIL01.1 of Ev lielK1711-

001.IXTIV

(Nal, Tag f3aDiwg notoiiol

7031,0i}VTEg xat E6TUL Ev 07toTEL

4 otaxacvnatvou Bull: SLaximcriuou P.

Poarta de Aur, Cosmidion: aceste porti erau portile extreme din zidul cel mare dinspre uscat. Xiloporta (la G. Sfrantes, 237, 16 : Ewg

T lc Trogtig Tfig

uXivic

ping la

poarta de lemn"), era poarta la capatul zidului dinspre Cornul de Aur, iar Poaria
de Aur inspre Marea de Marmara. Cosmidion era regiunea ce se intinde de la zidul
dinspre Cornul de Aur la nord inspre actuala Eiub-giami. Despre asezarea armatei
turcesti cp. si G. Sfrantes, 237, 13-21, dar cel mai amanuntit Critobul, I, 27.
in

aprilie 6: G. Sfrantes, 1060 D (G. Sfrantes, 237, 8)

la 2 aprilie ; dar Nicolo Barbaro

in jurnalul sau indica tot ziva de 6 aprilie in care Mahomed II a asezat tabAra de
la Poarta de Aur pins la Cynegetica ; vz. Migne, Patrologia Graeca, 158, col. 1070' B.

neokt(3(1.)v
e un nominativ
nu e neVoie
absolut ; vz. 329, 25 De aceea
de schimbat in nEwAa136v-rog spre a fi in acord cu to Kapa-rVa. Tot asa si hutpu
guectgxsuil it e Td TO Hemet nu trebuie schimbat'a in dativ, spre a fi puse in acord cu
'Anot),,LW: 5'.
9 : Isola:

29, 14-15 si 30,

1.

www.dacoromanica.ro

20

CORABII GENOVEZE I VENETIENE IN AJUTOR

328

XXXVII 10- XXXVIII I

Jor vor fi in intuneric ; sf vor spune : cine ne-a vazut sf cine ne va cunoaste pe not sau ce facem not ? De aceea spune domnul acestea : Vai,
fii renegati, ati facut sfat nu cu mine si invoieli nu cu spiritul meu,
pentru ca sa adaugati pacate peste Vacate".

10. Dar Ghenadie nu inceta zi de zi sa invete sf sa scrie in contra

unitilor sf sa indruge silogisme si obiectii in contra prea inteleptului si
fericitului Toma de Aquino si a scrierilor lui si in contra lui Dimitrie
Kidonis, aratindu-i ca eretici ; sf el avea din sfatul tarii ajutator sf cornplice pe primul ministru, pe marele duce care, cind bizantinii au vazut
armata nenumarata a turcilor, a indraznit sa spuna in contra latinilor,
dar mai mult in contra Constantinopolei, un cuvint atit de greu, ca :
Mult mai bine e sa stie domnind in mijlocul orasului turbanul turcesc
decit tiara latina". Cad constantinopolitanii cuprinsi de deznadejde, spuneau : De ar fi sa fie dat orasul in miinile latinilor care rostesc numele
lui Hristos si al Maicii Domnului si sa nu fim aruncati in miinile necredinciosilor 1"
Atunci si el a rostit vorba aceea. Ci catre dinsul a graft
Isaia ca sf catre Ezechia : Auzi cuvintul domnului Savaot ! lath yin
zile sf toate cele din casa to vor fi luate. Si toate cite le-au adunat parintii tai pins in ziva aceasta, vor ajunge la Babilon sf nimic nu o sa
rAmina ; si din copiii tai ce sint iesiti din tine si pe care ii vei face, ii
vor prinde sid vor face eunuci in casa imparatului babilonienilor".

10

15

20

XXXVIII. Imparatul Constantin, pe cit ii era puterea, si-

Ajutoare
genoveze si
yenetiene.

lindu-se a luat masuri impreuna cu genovezii din Galata, caci si ei aveau in mintea for gindul neindurat CA,
daca Constantinopolea e cucerita, si cetatea for va ajunge pustie. Cu
acest gind au trimis, de mai inainte, scrisori la Genua, rugindu-se de
ajutor, sf le-au raspuns, cum ca vine acum in ajutorul Galatei o corabie
cu 500 de ostasi inarmati. Si sosind din Marea de Azov si de la Don
si din Trapezunt trireme de convert venetiene, imparatul sf yenetienii
ce-si aveau locuintele in Constantinopole, nu le-au lasat sa piece la Venetia, ci au ramas chipurile in ajutorul orasului.

25

30

10 : Ghenadie :

apusene

vz .XXXVI, 3.

. filozof scolastic,

a trait in sec.

Toma de Aquino, sf., mare teolog al bisericii

n. 1225 mort

1274.

Dimitrie Kidonis

K13661,11;

mare 1nvdtat, stiind latineste a tradus din scrierile sf. Toma de

Aquino si a sustinut politica de unire a bisericilor.
pe marele duce : Luca Notara
caruia apoi Mahomed II i-a faiat capul ; vz. XL, 7.
Isaia: 39, 5-7.
XXXVIII, 1
trireme de comer venetiene... nu
nciokaf3thv vz. p. 327, 9 10.
le-au lasat : Cp. L. Chafe., II, 150, 13-15. DupA jurnalul lui Nicolo Barbaro, hora
14 ;

www.dacoromanica.ro

XXXVII 10

XXXVIII 1

DI:CAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

329

to Eeya airribv xai i@oiktv ti; illtaS Ee0Q0EXEV; vat Ti; ivia; yveoGetat it a iweir 264b
aoioiliev; Aiet toiito Taos kiyet xii@tog Oiyai, tixy' Cutoo-th-cat, inothoate Povkilv

a St' iou xai avy0iixa; ov Stec ton nvetiliatOc liou, tou

(f' 4taTriag."

ITQOCIOEIVal,

ati0VTGag

10. '0 Si revvatog oi) 81,0.eurts xa0exCtanly StUtaxcov xai -y@dECFWV YAkTa

TC0V El/WM(0V xai 7TitEXCOV 01.0.oytpAyUg xat etynOaeig %melt T00 00CIXOT(iT01./ %Cd.

1U,C04,04T01/ oolla Toij Si 'Axi,vou %at Toil/ auyyealiphvoy airro0 xat %.0@ ATIRTIT01,011 T00 KIJMVT1, Ol1T00ELXVI5COV 0:0T0i/g CdeETLISOk, EXCOV Ex tfig atrpafitou toy

agarrov p,ecogovta Toy Riya SOOXOY 01./VEey0V xai (r1J14010Qa, TOY xai TO0OCYTOV
EtItEtV TOAACRVTCC 'Lath ACITIMOV, OTE ETOOV of TCORCCI,OL toy aVCCCIWILLTITOV OtQa-

10

toy TC-0V 1.011QXCOV, ii5akov Se :caul ti s HOA,Ecog. KQELTTOTEC/OV EffttV 61,0EVCEL iv

to le,Oket TaxornAny (3acolei3oy Toiievoy f1 xakinnQay Aatt,mily." Kai,

ya@ ecnoyvavreg of tiro; 1-161t,ecog EA,eyov Et0e itION rl :rate iv xecol, twv Aafle011

Ti.vcov Titiv OV011at0VTOW XeLOTOV xai OEoTOxov 1GOLI,

till OCITOC/CO.06-31,1EV iv Tar;

TOTE xai airrog EXETVO icp0iyato. 'AU& 31clog airrov

o 'Hoatag icp*iya-oo xabit v.Cli TO) 'Etexiq 'Vs.xoinoy toy ?Oyov K1J0101J MCCOadY0- 1001J, figeal, g@xorrat, xai 7.1ivovta1 Joiv-ca to iv fei) o'imp clOu. Kai Oaa

TWV (10EP(i)V naMtliatc."

15

cruviiyayov (It natiQeg omi goo; frig kiicoag -mimic, etc Baf3tattova rj EL xat oil- 25b
Siv oir url xatthtetqD0fi. xat ano ulyv TEWVOW 0013 TCLYV EE@XO[LEVOYV &TO 000, (TA,

ycyylio-ete, Mytporrat xat notilo-ouat analoynte iv -cii) oly.o? tou (3ctoaitog tibv Ba-

20

fhacovicov."

XXXVIII. '0 (3aoaci)g oiry Korvatavtiyog, ikov Hyalite, EltLIIEXETWIlevog

intpeA.E1,-co aim Tolg -fa Pak-di revouttate, %at yae airrot eixoy %at& vary amQUETTITOV A01(t0p5V, on, My ft 1164g avi), nti To Teoiviov airro-yv Eerluov

.yevey-

OE-rat. 'Ev Tamp oteilayng EV TTl rEVO'UQ, 7C@OXE(3C;YV, y2a0g Seottevot liariffetag,

25

aviiyeawav, Cog r1Srl Eexetat [tat vai3g (Jim er eaktrate etc Poiyaetav T00 raAa-ra. Kai. at Taw BEVETIXOW ifino@mai, TethQete xa-r0.0oiiaat, ix tlig MattbnOog
A.t[tvri;

xat T00. TayetiTiog aotap,o1; xat ix Toanetoir"vtog, o (3ao1,4i); ovv xat ot

BEVETLX01 of xatomoiirreg EV to
&X?.' E!TEIVOLV

etc (3oh0stav thxa

TO ?EL

TTIS

0.014

ETEIOTIV OU0Teq: XCCTOCI.VELV iv BEVETiCt,

na.ea)g.

30

7 xlie P: fortasse xa-ra 119 tt6,a Soux' P11 22 Ltwastd.wavoc scripsi: LEtuao.yrilpe-vog P: brq.1.8) .oiwvog Bull.

rirea ca

triremele venetiene sa nu paraseasca orawl a

Post

luata la 14 decentbrie

vz. Migne, Patrologia Graeca, vol. 158, col. 169 C. G. Sfrantes, 238, 16 preci.zeaza Ca au fost trei, dupa ce a mai arAtat ca dirt Genua au venit Inca trei, una
din Spania i din Creta trei.
1452 ;

www.dacoromanica.ro

IOAN GIUSTINIANI

330

XXXVIII 2-3

2. De asemenea a mai venit din Genua unul cu numele

Joan Longo din neamul Giustiniani cu dotia corAbii
loarte mari sj cu multa pregAtire bung de razboi si cu tineri genovezi
inarmati, aprinsi de mult5 insufletire rAzboinic5 ; sj numitul Joan era
un b5rbat foarte indeminatic sj incercat in ale r5zboiului si la atac sj la
loan Giustiniani.

aparare. Pe acesta impAratul 1-a primit foarte bine si ostasilor lui le-a fixat

solde sj le-a impArtit beneficii sj pe el 1-a cinstit cu demnitatea de protostrator ; sj acesta a luat asupra-si paza zidurilor asezate spre palat.
Cad vedeau CA acolo tiranul isi fixa tunurile aruncAtoare de pietre sj
toata cealaltA pregAtire de luptg la ziduri. Printr-un hrisov impAratul
i-a dat acestuia spre beneficiu sj insula Lemnos, dad. Mahomed va Ii

10

respins si se va intoarce fara isprava din cite nad5jduia s le cistige

asupra Constantinopolei. De atunci latinii impreuna cu Joan se luptau
ca niste eroi, fAcind dese iesiri din portile orasului sj luInd pozitii la
intAritura de afara si la sant.

15

3. *i deseori sArind si din an afarA, bizantinii se Incai erau cu turcii, uneori 'Astrid, alteori luind. Dar aceasta
nu era ademenitor pentru bizantini : del usor se putea spune ea un bizantin venea la douazeci de turci. Ce puteau face in lupt5 dreapta si la
jesjrj ? Numai, se dAdea sfatul, ca bizantinii sa lupte de pe ziduri din
metereze, unii aruncind projectile din arcuri grele, altii sAgeti cu arcurile
obisnuite, altii impuscind cu gloante de plumb, cite cinci si zece deodatA,
mici la marime cit alunele, avind o putere de pAtrundere, inert, de nimerea sa loveasc5 un ostas cu zale de fier, iesea strAbAtind scutul sj corpul,
i pAtrundea in altul, dad-1 nilmerea, apoi din el in altul, ping se racea
puterea ierbii de pusca ; sj printr-o singurg impuscAturA putea sa scoata
din lupt5 doi-trei. Si au prins sj turcii felul de lupta si se folosesc sj
ei de arme asernangtoare i mai mult.
Incaier5ri

intre bizantini i turci.

20

25
,

2 : Tok crreatubtag e un acuzativ de referinta ; cit despre ostasii lui, le-a

demnitatea de protostrator : general comandant al armatei : vz. XXXII,
fixat solde.
1. Dupa G. Sfnantes, 241, 22 impanatul 1-a facut numai comandant peste 300 de oameni

si i-a incredintat sa alba grija de toate trebuintele razboiului,

cu titlul
Silltaexoc
punindu-si mare nadejde in el. Dupg Critobul a lost pus ateatlyiag airroxeiitwe xat
51.1jeLog Tot nokgRoo no.v-co; I, 25, 2: general comandant suprem si conducator al intregului razboi". Nicolo Barbaro in jurnalul sau de asediu arata ca Giustiniani a
venit in ziva de 26 ianuarie 1453 in doua corabii si 700 de ostasi si ca imparatul 1-a
numit comandantul trupelor pedestre, incredintindu-i ap5rarea partii de vest a orasului,
unde ataca sultanul ; vz. Migne, Patrologia Graeca, 158, col. 1069 D. Iar Leonardo.
din Chios, fiind si el de fata ca si Barbaro, ne spune ca Giustiniani a venit cu

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

XXXVIII 2-3
.

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

331

2. `Cktotrog %at ix -dig rEvoimg ikaeov Eig 6v6p,art Iwervvrig. A6yyog Ex

Tiov 'Ioucinvoivwv win/ bust vnatg inrEcip.Eyg*otg, Excov xat nolzfrixag naeacrxEuag
go2t,iLetg xat xak6cg avv iv6JrAotg vbDt; rEvouttatg, 6@EI:-,s6v avioV-rag rairliOv

xcli, 0

airrog 'Loewy% imbitrog aVT11 %at Etc no,patayag xat aliVatIniattoi)g noXiemy
Somithrwrog, iSEILUCCTO T0i)TOV 6 pacnixi)g xat 66yag eETprlos rok crT(MILth-rag airoi3 %at F6EQyEcitag EvEt[tE YU nearrOCIteat0(111 -roirrov hillier ;tat airrog

266b

-rnv c.p6Aatv -raw nog To TWIALTIOV ItEt[tgValV TELXWV aVaaPETO. Kai, yap i)CFCCV
6eairrEg Toy viTavvov ixsi, Tag oxEvag tag nEtvo(36Xoug anyvimvta xai, -rnv RAM/ ITadaV artiRaxov EV roig To[xoLg naQtaT41V. E'VEElyETTKIE SE TOlITCp ;tat Stec
xpivol3ca4au yg*Aa-rog -Env vijaov Ativov, Et aJTO%ealia'birntai o MExiliET :tat
i-coorparpirE-rat anpaxtog, E cT)v SaNET %EQbaVal, Tfig 116kErog. "E%Tors 015V

ttaX0VTO TWaii%6'; of AaTIVOL CITIV tw 100aVA/11

EEQX6I.I.EVOL E% Tan/

10

7C112,67.W Ti;

7r62t,Ecog xat tatailtSVOI Ev T(i) Eall,taaTQC9 xat iv trl reCTOC9.

3. Ilraiixtg xori, ix-r6g ring -raq9pou ixanSiovrig iCrINEJai%0VTO -roig Toivxorg Troika-Cot, ncrri

EV

agoivi-Eg, no-ri Si iLail(36-vovrEg. Map, Tat() o&, 71v anii-

15

bov -roig Trol.tatol,g- xai yap Etimaov iiv EtirEiv awn gyre `PcoRctiov nee; EIxoot
Toilexoug. Ti iS6varro xataTTOC10)761Crat %at EEkbETV; ilkip, 11 pouxii ESiboto,
ware Toil; `PC01tatOlig avrip.axsi,v i% TC)V TOLVOV bta Ti5V 7tQOaaX6VCOV, of ttV
Sta rtayQoPoArxiiiv PEXcin, of Si St& Totx6iv, Mot, St& ilokul3So136)Lcov CurcavoliiVOJV Ste( poDivow JCEVTE xat bEita 0110'5, aatli@a thg xaQvcc HOVTI%a TO iriyEbmg,

20

Et Toni 11.10ECVE-EV Ev al,b/10q96(Mt) 6thittaTt, xat

TT1V aantba 'Hat TO orTmia Sta-Tnaag iiIXE-CaL %at eig Calm I.LETaltioq, Et Tirxii
EITa E cu6-roii Etg gtQ011, so); a Apux@avOil i1 86valtic tic flotavo.u xat Stet
vat"; nclocrOokiig Si)varat titrt&M.ar Svo %at Wag. 'El.i.a.O.ov ay xat ot ToiiQxoL
xat x@thrrar %at airroi to iittota xat EJLEXEIVa.

2671,

anoTEXoiirra Sinrap,tv TonciErog.,

c5g

2 vilaig 11JtEeREN/EffOLg scripsi: vile; .UnEeusykfteK P II 7 TELZEWV Bull: TEEXEM P II 9 TEL-

xoLg P1115 CuthSov P; fortasse gnMov If 18 teivov P1121 et 22 Ti5x-n scripsi:

tvxot Bull 1123 patavou P: Po-ray-rig Bek.

rket P:

douA corAbii ale sale si cu vreo 400 de ostasi si ca imp5ratul i-a dat o sold5 si o
cornandH militara duabus cum navibus suis magnis et armatis circiter quadringentis... veniens stipendio ascriptus imperatoris ducatum militiae obtinuit". Ibid., 159,
Printr-un hrisov : printr-o hotgrire imparAteasc5 datA in scris si incol. 928 C.
zestratA cu o pecete de aur.
3 : din arcuri grele: vz. XXIV, 11.
putere de piltrundere: vz. XXX. 7.

www.dacoromanica.ro

INCHIDEREA CORNULUI DE AUR

332

XXXVIII 4-6

4. Si asa au trecut cloud part din aprilie cu putine ciocniri, cad tira-

nul iii aduna armata tot mai multa ; gi s-au shins oameni chemati gi
nechemati intr-un numar nespus de mare. Toti citi au cautat sa-1 afle,
spuneau ca erau peste patru sute de mii.
5

Genovezii din

Galata ajuta
pe ascuns.

5. Si genovezii an Galata, si inainte de venirea tiranului,

cind era Inca in Adrianopole, au trimis soli, anuntindu-i
prietenie neprefacuta gi relnnoind ,stipulatiunile scrise de

mai Inainte ; si el le-a raspuns ca le este ca un prieten nedeslipit de

10

dragostea fata de ei, numai sa nu fie gasiti ca dau ajutor orasului. Si

ei au fagaduit. Numai ca unul din doi era pacalit, dupa cum s-a aratat
la urma. Cad genovezii din Galata se gindeau, ca precum Constantinopolea In alte timpuri, fiind napadita cu razboi de parintii lui, aceia nu
s-au folosit cu nimic, Intorcindu-se fara nici o isprava, ei din Galata insa
le aratau prietenie, dar i constantinopolitanilor le dadeau ajutorul ce

15

venea de la ei, tot asa aveau mare nadejde ea se va face si in timpul

acestuia ; pi presupuneau ca prietenia lui e Inselatoare, iar Constantinopolei ii ajutau pe ascuns in lupta pe buna dreptate. Dar si tiranul zicea
in sinea lui : Voi lasa sa atipeasca sarpele, pina ce voi ucide baiaurul;
si atunci o singura lovitura usoara in cap it va scufunda In intuneric pi

20

pe acesta." Ceea oe s-a si intimplat.

6 Atunci a fost aduna la un be pe mare si flota lui cu

trireme, direme si vase mai mici pind la trei sute la
numar. Portul orasului insa fusese inchis cu lant de la Poarta Frumoasa
din partea Constantinopolei pina in partea Galatei, si corabille stateau
Cornul de Aur
inchis ou lant.

25

rinduri-rinduri Inauntru, oamenii de pe ele luind seama la port si la lant.

4 : TO Oittotpov acuzativ al intinderii in timp.
peste patru sute de mil: acelasi
numarauspt Tag Tacro-aeiixovTa aoetaba; ca la 400 000", ni-1 da si L. Chalc., II, 149, 22 ;
Critobul, I, 23, 3 : link) Tetaxovra Rug. tabag peste 300 000" armata luptatoare afara
de alta multime ce venea in numar foarte mare ; tot peste 300 000, din care ca la
15 000 ieniceri, arata Leonardo din Chios ; vz. Migne, Patrologla Graeca, 159, 927 BC.

G. Sfrantes, 1060 D pare sa fie mai aproape de adevar, aratind CS dinspre uscat
au fost doua sute de mii otaxoakov Si xiltaboiv livtiee.av etni5 tits crreoedg; G. Sfrantes, 240,

16 arata 258 000 gx tils Xgeo-ou xilt6Os5 intimov &it'd) xat ncv-riixovra xat Stax6aiat.
Dar si acest numar it credem exagerat. Si mai aproape de adevar e Nicolo Barbaro
care in al sail jurnal de asediu pare sa indite 160 000 ; vz. Migne 158, col. 1070 B. Ceva
mai la vale, XXXIX, 7 Duca aratind Lire mai precise spune ca alaturi de sultan care
statea cu peste zece mii de ieniceri, mai luptau peste 100 de mii de calareti, iar

spre sud pina la Poarta de Aur alte o sutd de mii

50 de mii, asa ca de toti ar Ii peste 260 de mii.

si

spre nord pina la palat alte

cit despre constantinopolitani, le dddeau (dar

> 81.450aav
5 : Talk aiv nokirac
si constantinopolitanilor le &Wean): e un acuzativ de referinta ; vz. 331, 5: 66w;
uteri-nth-rag
igaTErriaE
tons
a fixat solde ostasilor. Acest fel de acuzative de
referinta au deschis calea inlocuirii dativului antic prin acuzativ in neogreceste.

www.dacoromanica.ro

XXXVIII 4-6

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

333

4. IliQuicoDirrog obv To6 'AzniXi.ou TO bitioLeov iv 6-Alyoig. LIVTL[LetZFOLV,

0 yUc t6@avvog gig Tagov iyaeatteTo auviikaTioav ovv avbQEg xlarrot xat airrointiQ kit :6116V

XXTICOL

'674 TETQCOODOLO4

5. Kai.

hi brut iv

Ei7tEIV.

trOVCCUOV

OCFOL 1O1TECOSO3TVUOV,

EiVaL

Xalabag.

13i TWV T0i5 FCCXCETEi FE,VOirt:TaL,

'ASQ1aVOIJ7C64L,

gotecticpvit cpaiav

obv,

'EXEYOV

7.0(1

EoiELAav

avavEoi-yrrEc to

;tat 7r,o0 Tou AAOeiv -Egyv r6eavvov

etyyakov.teg Tgiv gi; earthy

7tg.goDzi5,

7t,90yEyeap,[tgva Axtv7twpata

NADti

crirrOg

zoos airrobc apiTrriq, tiOVov RI) FogillZoi 6o106-0,vrgc Cn nOligi. Kai airrot .676axorro. Map, Etc ex Tc7iv
SOo xargyikErre, dog TO TiXog gSEIEV. 01 yeto rov raxata ivevoovv, co; %Oa %Ai
iv itg@oic xgOvoig,
110Aig xaTioutO/i41010a atteCE Tan,' yOViOW CCUT0ii, OljbeV
anaoyEzto (bg wilog OtilT(ToV EIVOL VAlt abLeWIECOTTOg

CbVilOUVTO

L3tEA'DOVTEg 67tQCOSTOL, Oi Si Toil FaXatii (r6v gmtvoic cpatav SELX1r0V-

rig,

!Ai/

TTy6g.

191100fIVTE;
tTEUOV,

1162ittag iStSooav trly nap' CCUTOIg nEexogrriv Poiy&stav,

yiviaihti %at gv

TO:.)

70a40: TO15TOU,

014

7CAAVOV 1.111,

otiTco

tl>v Tiltav into-

t11 SA 1161EL r& dISOTO. OVVE[LaX0VTO "X.Quyloog. '0 Si TivaVVOg 7C6aLV gv

iauT(T) Rem. ,T6uw xoi tcwilaL Toy OTiv, gel;

TOTE pia 70aiyil ikcpea Isar& XEcpcafig %al

OU

10

15

xabA(76 Toy Solixorra xat

Toiirov

axotoSivielogi."

"0 xat

ygyovs.

6. TOTe cuviablottv xat SL& Iltahoorig to 76.01:C4

OL'OT0ii

Criiv TQLii@EOL, Sufi-

escm, 7.0amicifotg gwg TQtaxOola toy &et:Siam. '0 bg Xttliv tits 7rgagiog rlv xgOic(0p..gVOg ruv Tfl (50.150.1 (17TO TOij (igQovg Tit"; 7(.6ial7 Tfig 116Ageog tijg xalouttivig
12@aktg (b; TO TO15 FOXO.Tet g.igeog Xal, at vat VOTOVTO EVSOV OORCLOTISOV, 7reocc-

X0VtEs TOY Atpeva xat trly gavaiv.

1 Mi.tyoic avnuaxecrtv P: fortasse OXiyoug avu[taxilaecuv scribendum 119 intocrxovto
P: imsgaxorro Bull II 11 xatanoXERriffiida P: xatarroXeutoleicra Bul111 22 eug P: Et; P, Bull
to Pi: TO to P 11 23 Oimaiv Bull: Calurov P.
I

6 : pind la trei sate : Nicolo Barbaro noteaz5 in jurnalul sAu ca flota turceascA
s-a adunat intre 12 si 17 aprilie 1453 si c5 riumarul corAbiilor de felurite tipuri a lost
de 145 ; vz. Migne, Patrologia Graeca, vol. 158 col. 1071 A. Jar Leonardo din Chios
d5 nurn5rul vaselor cut b5rci cu tot la 250; vz. ibid, 159, col. 930 C. G. Sfrantes,
1060 D ne spune ca dinspre mare erau patru sute de vase mici Si marl'' teteaxodicov akeualucov 5vTWV 0.7th TO if abicrariv [ulteCov xul uEyalauv. Iar in G. Sfrantes se
adauga c5 au venit mai intii ca Ia treizeci de trireme si 130 de alte vase (p. 238, 2), apoi
la 15 aprilie 1453 a sosit restul flotei de 320 de vase de diferite tipuri pe care G. Sfrantes,
240, 2 le enumera. L. Chalc., II, 150, 8 indic5 flota sultanului la 30 trireme si Ia 200 de
vase mai mici. Dupa Critobul, I, 22, 2 s5 fi fost de toate 350 de vase f5ra cele de
Portal orasului lath fusese itzchis : dupa jurnalul lui Nicolo
transport si de comert.
Barbaro la 2 aprilie 1453 ; vz. Migne, Patrologia Graeca, vol. 158, col. 1070 A.
cu lanf de la Poarta frutrzoasid : L. Chalc., 151, 12, ne spune ca lantul a fost intins
de la orasul din fat5 (Galata) pirfa la zidul Bizantului linga numita acropole"
na0 Thy ilx&rokbv xaXoup.ivriv. lar Critobul, I, 18, 8 precizeazA ea lantul e dus din
santierul naval al Gaiatei pina la Poarta lui Eughenie, unde locul e mai strimt.
Poarta Frumoasd, azi Bagcekapu, rAminea in afara lantului si dupa aceasta poarta
urma $i mai mutt in afara lantului, Poarta lui Eughenie in directia g5rii de azi, asa
c5 ar5tarea lui Duca e vAdit mai exacta decit a lui Critobul.

www.dacoromanica.ro

26815

20

FLOTA TURCEASCA INVINSA

334

XXXVIII 7

7. Cele cinci corabii insa despre care am vorbit, una a

imparatului ce avea o incarcatura de griu din Peloponez
si celelalte patru ce fusesera inchiriate de imparat din Genua, au stat
la Chios pentru unele treburi de ale for ping in martie luna intreaga.
Venind aprilie si dorind sa ridice ancorele, vintul de miazAnoapte ii impiedica. Si cei din Constantinopole erau foarte descurajati si corabiile
tot asa. Si vintul de miazanoapte domolindu-se, iar eel de miazazi incepind sa sufle, au iesit din Chios ; si in ziva intii suflind cite putin, a
doua zi s-a intarit si corabiile erau minate cu repeziciune de el. Si cei
din Constantinopole stateau asteptind aceasta frumoasa nadejde, deli
nu le-a fost de nici un folos. Cum au apkut corabiile, tiranul de indata
ca un zmeu salbatic s-a repezit la triremele si la celelalte vase ale lui,
spunindu-le sl poruncindu-le ca una din cloud e vorba sa se faca : sau
sa prinda corabiile sau sa le opreascA sa intre in port. Atunci marinarii
au iesit si vasele stateau afara din portul de la Poarta de Aur, asteptind
sosirea corabiilor. Corabiile insa venind drept pe acel drum si voind sa
treaca de biserica Marele Dimitrie din Acropole, ca sa intre in Cornul
de Aur, vasele lui Mahomed atineau calea corabiilor, cad la ora aceea
Infringerea

flotei turcesti.

(13

15

20

era si marea linistita si nu sufla nici un vint. Si era de vazut o priveliste neobisnuita : marea acoperita de pinzele celor trei sute de vase
ale turcilor si de ale celor cinci corabii foarte mari se intindea ca un

25

uscat si de sageti nu se putea da cu lopetile in apa. Corabierii ca niste

vulturi inaripati, dadeau de sus ca si cu niste trAsnete cu proiectilele
din arcurile grele si trageau cu tunurile si mare omor s-a facut in findurile turcilor. Tiranul insa, minat de prea marea lui ingimfare, s-a repezit in mare, calare pe cal inchipuindu-si sa despice marea si sa pluteased pe cal pins la acele corabii, de atita furie era cuprins asupra alor
sAi, el si oastea de sub arme cu el. Atunci vintul incepind sa sufle si

30

pinzele umflindu-se, corabiile au despartit in doua vasele turcesti si si-au

luat drumul spre port, iar vasele au ramas in urma ; cAci de era atunci
flota barbarului inaintea lor, acele cinci corabii ar fi putut scufunda
toate cele trei sute de vase. Tiranul insa neavind cunostinte marinaresti,

a Camas numai cu strigatele. Marele lui amiral insa, n-a voit sa-1 as7 : despre care am vorbit : vz. XXXVI, 7.
gek.f,f6v.reg
si
crxiaavre;
deli e
nAoia,
vorba de
totusi sint constructii ad sensum, de subinteles fiind oameni,

marinari si de aceea nu e nevoie sa fie schimbate in neutre.

portul de la Poarta
de Aur : se gasea la Marea de Maramara, la capatul zidului celui mare dinspre
uscat.
biserica Marele Dimitrie : e biserica marelui mucenic Dimitrie asezata pe
capatul de nord-est al peninsulei, capat pe care se ridica antica acropole a Bizantului.
Acest capat inconjurindu-1, cele cinci corabii cautau s intre in Cornul de Aur.
din
arcuri grele: vz. XXIV, 11.i.tiyag Isolrov ault.oc era comandantul garzii impara-

www.dacoromanica.ro

II1AXXX

SVOl1C1

V121OLSI VNIINIVZIEl-M11111

aol

5c101c10

101c1(72

it (11)(

'50031oong 01m01D2 A3A

.573136X

It (101 500310079g /390.04536 A01691/

536floo31 x3 Sl)ctonaj 173013.61a3k09 96'7a1C

'1731(4 572 431170114613 '31A31C

491 ),q ao.ol;AA01co1(3u 'mum) p3 ,2

10111

loXpi

501A90301a A.90 aorodicv. 11)% Aobtrioyclog

l901c3A 3 AnoH, Arlo 20 inilyoll A3 7)111(1611?

.50A31-h1(

pox ?lox Aok11t9 Solitopx Lh aupaic

pax. g 5cop01 01AoO0)3 ,212, 1101970

173

aoyo 912

(101141)3K 59ALtri

591

1DOI)

a61C)01A13 5

'foot.;

A1C

'5734

snOod

10

.1701(A.

'413 3 /tottyLq

pan tia

qa.

Stu

-aollovaThq
0l,t3X3 -0

A031A3A13 AQ,0 A031

'AVogAratv 13 1DX i9gLtri 'AICOICAC)?
9
2
9173%
AC01
(10190 Amapa"
mom? 1.1711309") 39
'AVAA 511493
Sm./map. 5o2 C.)2 Solo1
pax AM./. oy moan ore 'Awl A00431/ TIM A009,04210063L `510199 110 %3 40)1 090 13%9alt -

10A3TI

Alp

A17,y174 AL(19X)1

11300343A 91 .A2

1701

U,

3291 3 '5314901M 91
5oA3T1 5111

Sitoctax

591

A91

mapy

5101A.A.

01AD101

10101(11

Stem'

31C 1//013a

170A31191tflOg

9y

.591X3

Al

1C1319

30 irktA 173.0a0010

ollpTill,V A01

73A.,3TAI

loll A1303013 A3

173DO1(03% 1301

I1,

m3119k1gx Alp

6311363x `dartox 91 Dyntic 01An10vit7)

0% el.

aol -ly

1p A A.001 Aogo 173x. q693

A1303013 A3 d01
91

XI? A11(01C0 (101

AL1

41

51731 A.10013r1

173%

69A,

11,

730970'('0.61. -13%3

5010(13 (10113A70 UTi .501A03A.1C VON All A1391 lIAAA.n

LI1 /3003

A.

5(9 590AC17363% 701 d WO A001

oAri1 AO)

A/30

slopli.riao 19 lb.
170%

Us:Ty%

5(1)2 AC01910 AC01

C101970 175%

I.

501C1COA3

ADA

13

culls ctolcul

it A3

73101(1C

OAA131)

`031C1C1

721A136b3

tai

gra Stu
013 1X0

A13

mak!?

-0olr9

Alp

0101(961-

.1700rt31(1r A009.1

010,0143 A3 5101
501A.D.ox13Alc pax 91 733101

3121 fp:Apt)?
1.91P11(

/t929

A,031(1L3 701

39

73101t10 -13112

113400dict m01213 3101 0 5o1(910 C101 and `0,0439 01ADA903 AD pa

(), 39 50AA1069.1 kuri Acoxsxpra
17131AA 173111A03110173% pax 91 13109=1/31

5111.19)010.. `ALTIL).11/11C3 A0A911 'A3A73a%3%3

p dISnaaxA.9

Nag asszwoj

:ring

MOLLA 1312

01A.0A9.911,

.eluilpie

5190600 d

II

5(0060g Ha

092 h ,a.trX AO. ;11V ,1D%

d II 8g
u1P

DX 03/731 1D.011A,

tr

ALID1

:Hug Inx 91

?DX
11

39 5nA,311 50ym01s:914tox 9.010.0

hL11

91 513

1no11A.03s

:Halmos Alp.mt :d,

^.1341Y3D

d II OZ-6T

hill
02,Amv,191,,t

.d

peuaolatu uasnde !ow esul a inprepuewoo !aim !ninuelins

eaaoe uze snpeil no alarm: infitur3

OZ

513113%0 A00,10102 173%

ALI,

akiliE:

siqu Pair
ALsia 51,11

0A31190X01C35

91173131D A90 -(3)1413

`D1/t6Lttiancb `5371A7001XD 91

0,

591

173%

A0311131E319%

50A93) X90 50A.11(9 AC01 A.03%1390,1, .013A.3A.3

5,013A

01

(1)1 1A.3r111(

ciuolLA

.man. )30134(3o197017Jx
o)i)A I,, 7Qo.orre.61 5io1 oli,on
5101007031(h A0)1 90j, A0)%o pax 31A31.c oloptari 51 /vat
A(nto. 3 ovoyulA lL 10onn1(12b1 Sm 50n* VD% 9'14 M01 A031(3d 39to 591 Siolapx
Jam A.13133Chn10% A3it Sao.). -All:Mgr!, 20 N ill 5 It 59 5cp 10139 103=91E9 A3t1C)M2
aA

Nil 5013'011

01A731DI A(10 20

.17311.4

-,1xb

510A11 AM1970

`11y1(o1C 50319.10002 173%

(Loy ScoOog Arlo 5a0mao1Cr17x 501A9D31G pax 11019A

x au;

9EE

www.dacoromanica.ro

ap

9Z

336

CORABII TURCESTI TIRITE IN CORNUL DE AUR

XXXVIII 8

culte ; cAci si dAdea ordine fgra sens. Atunci infuriat tiranul a ordonat

flotei sa mearga in portul de la Coloana IngemAnatA, tar marele amiral

sa fie adus in fata lui. Fiind deci adus si aruncat la parnint si intins
5

10

15

de patru oameni, insusi sultanul cu miinile lui 1-a bAtut, dindu-i o sutA
de lovituri cu un toiag de aur, al carui cap era de aur curat, cinci sute
de litre la cintar ; acest toiag, insusi si 1-a fAcut, ca la incercare sa -1
intrebuinteze ca o jucArie. Si omul I i trAgea neamul din bulgari, fecior
al unui mare dregAtor al Bulgariei, numele fiindu-i Palda. A cazut rob
de mai de mult si s-a lepadat de legea pArinteasca si era rob de la pArinti al lui Mahomed. El a fost care inainte de patru ani a venit la Lesbos si a robit robi nenumarati. Si la prada de razboi nu era tovarAs bun,
cAci le smulgea ostasilor din prada. Si vAzindu-1 ajuns la dispretul sultanului si batut, unul din azapi ridicind o piatra, 1-a lovit in lumina
ochiului si i-a scos un ochi. CorAbiile insa ajungind la port, cei din
Constantinopole au lAsat lantul in jos si le-a dat drumul inauntru.
8. Vazind tiranul ca sint corAbii de cele mart opt, de cele
mici peste 20 si trireme imparAtesti si trireme de ale venetienilor si alte vase mici foarte multe, ti -a dat seama ca
nu-i este cu putintA sa ocupe portul ; si atunci nascoceste o stratagems
plina de vitejie si bArbatie. DA ordin sa fie netezite viroagele situate Inapoia Galatei, incepind din partea despre rAsArit mai din jos de Coloana Ingemanat5 ping la cealalta parte a Galatei spre Varmul Cornului de Aur
din fata regiunii Cosmidion. Si dupa ce au fAcut calea neted5, pe ctt au
putut, au urcat diremele pe vAlAtuci, au desfacut pinzele si a poruncit sa fie
tirite pe uscat din strimtoarea Bosforului si duse in Cornul de Aur ; ceea
Trecerea flotei
turcesti pe
uscat.

20

25

iv zip AtnXii)KiovL de la Coloanu Ingemdnatd: era un port la tarmul european al Bosforului dlncolo de Galata, azi Besictas vz. 8; in acest port stationa flota lui Mahomed II.
cinci sute de litre: e o exagerare vaditd, sau poate o greseala de copist in loc de cinci; cp,
XIX, 9: multe centnare.Iva naltu avtily thg boxituov cu la incercare sti-I intrebuinfeze

ca o jucarie: e un loc intunecat si de aceea si traducerea data nu e clara. Poate era

numele fiindu-i Palda: La L. Chalc.,

o greutate de control la numaratul galbenilor.
feciorul lui ,Palta".
II, 155, 13 i Critobul, I, 22, 1 (p. 71) se cheama IluX-roykrig
Leonard din Chios il numeste Balthoglum (vz. Migne, Partologia Graeca, vol. 159,

col. 931 D), asa ca numele se vede ca-i era Balta. Despre. aceasta lupta navala

si

infringere a turcilor, vz. si L. Chalc., II, 154, 23-155, 17 ; Critobul, I, 39-41 si G.

Sfran(es, 247, 19-251, 2. Dupa jurnalul lui Nicolo Barbaro aceasta lupta a avut loc
la 20 aprilie 1453 ; vz. Migne, Patrologia Graeca, vol 158, col. 1071 BC. 0 descriere

vioaie a luptei ne-o da martorul ocular Leonard din Chios in scrisoarea sa asupra

caderii Constantinopolei scrisa la 15 august 1453 cdtre papa ; vz. ibid., 159, col. 931.
Fraze din aceasta scrisoare ca : exque coronis navalibus... infiniti lapides demittuntur... bombardae perstrepunt (01 Si oils vuog...livozhay... ma pan xating[i.nov xat tag axsugc;
euravov Duca); Rex... blasphemat ; urget equum in salum (`O be rivavvog... gv tp OaMoon Arroxoirtuvog Luta)... Tocrov Elf woiito) i(i intaresc impresia ea Duca a citit scrisoarea lui Leonard. Barbaro aminteste numai de patru corabii genoveze, Leonard de he'

www.dacoromanica.ro

DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA

XXXVIII 8

337

OiYX rlr9EArlaEV eOLOikraL %Ott ?Ile not@alOycog LLOOTaTTEV. TOTE 19v1030E1,g 6 ti)--

clavvog knoev -thy rtOAov anEkadv iv VI) ALAN.) Ktovt, TOY bi plyav xovi6otavAoy etx-afival, ivdmov aka. 'Araiv-rog ovv %at xa-reg ?fig 6vpivtog xat -bn6 rEa- 270b
oCceon Tavuo0ivtog, mink 6 ilyEtubv Nam; moty Ettnpsy bong ixarOv ovv 1415
zQuo-fi 66138w,

65 6

xeTaA.1) xQuo-Lou xabapoii, 011abp.LOV ALTQUL 7tErraxboutt ilv

airrOg xatcoxei)aasv, Iva Jsctit'n airrhy dog boxi.tuov. THY bi 6 iivbQwnog tO yivog Ex Tiiiv Boukyliewv igXxcov, Tty Og Tail/ Ccox Ovtow BovkyaQtag vt6c, IlecXba

inovop,atOtavbg. 'Ebouldyai ovv nee xaieoy xat icot,tboato tO 7E6-Tow oif3a;

xat /Iv 80152tOg 3ICETQL1tOg toy MEX4I,ET. kirrog ?iv 6 nod TEadc@cov otwv i7Aby Ev
sil Aicrpop xat atxRaXcotto-a; atkaa7twatav linsteov. 'Hy Si xat wig analisat;

10

oU xa7.65 Ttkog, (1Q7aitow airreilv to Xemp'UQU. Kat lbOvng airrOv into roi3 T'0QaltT(.15V ettant4503V 2tikov liclag %at v.ara
%k% v.eolioac nCbcYUE Toy Eva Ocp-Otau.Ov airroii. At bi vriica moiiaat iv Ti.)
Xt. Ow xat of -Eng 1161&)g xakliaarrEg Thy Cava IN gbomay doobov airraig.

YOU "AtitaCIDOOVTINNTICL xat 648tolUvra, Et;

8. TOTE 6 Ti leaVVOg Itx/W Tag

vita; tag ItEyaag OxItb okra;, VIC 1.tinag

15

inixelva rare le xat tediQug 13aolltxecc xat TQLiwEig tirw BEvETiwov %at dna
Agora 1 x0, Ere), (14 oint gon buvat6v, toy %a-moldy -r6v 2aRiva xat TE-xvectEtaL yEvvaI6v TL xat avbedov dkplop.a. 11@oothrin T0i5 thav000plaiivai Tag
vOtnag Tecc ii7t104EV XELiugvag toy rak-va one tO 010g tO 2w6g avatokiiv %lino
OEV T015 ALn1voy Ktovog icog TO CtXXo Ri@og toy ralatii To n@6; 1-6v alymAby to-0

KEQattov x6A.nov xdinvoy tiv-nnu Koo[ubiou. Kat notiwayTeg trly 6b6v

21.hy,

Buoy ibiwavro, OLet TCTYV qxdayxicov i3TL{31(366ag nag Stiwag xat Ta kfTia atEeth-

uotg ixiXsuasy Vixen, Sul rlpag Ex toy 7E00110'5 toy le6o6 Etoplou xai EkrayELV
4 Tavvcraivrog Bull: tartaiv-cog P II 5 crraftutov P I nEvrax6crtat. P: fortasse TEEVIE
glint.6cov P 11 13 x6ecrr1g P11 14 airraig scripsi: autos P II 22 cpcaayxicov
P: cpcadyywv Bek.
scribendum 11 12

genoveze si a Datra cea bizantina a imparatului si spune ca asupra acesteia s-au

napustit turcii. $i atunci Duca, luindu-se in acest loc dupa textul scrisorii lui Leonard,
s-ar explica foarte bine de ce spune OL 8i frig viog cei de pe corabie (coriibierii) 0 nu

inainte de patru ani a venit la Lesbos; despre

\pithy (cei de pe coral?).
aceasta invazie in Lesbos Inca sub Murad II, vz. L. Chalc., II, 267, 17 unde ne
spune ca Halroykrig fiind guvernator la Galipoli a venit cu flota si, atacind Lesbos,
a luat multi prizonieri si a cucerit Caloni, un ora bogat ; si de atunci domnul din
azapi: ostasi pedestri ; Duca, XXXIX,
Lesbos a trebuit sa dea tribut 2 000 galbeni.
15 ne spune ca se chemau si ieniceri, iar L. Chalc. explica numele cu pedestrasi
TO
dOnLoag Toiig Toivsoav ratok OVTIO xakovuevoug II 5,
pedestrasi de-ai turcilor
Tcov

asa-numiti azapi".

8: cordbii de cele marl opt s.a.m.d. Nicolo Barbaro arata 9 pina la 10 corabii
marl si 17 mai mid ; vz. Migne, Patrologia Graeca, 158, 1070 D. Cp. si G. Sfrantes.
238, 11-19.
din fata regiunii Cosmidion: vz. XXXVII, 8; trecerea s-a facut deci
prin spatele Galatei, ajungindu-se in Bosfor dincolo de zidul cel mare.
`Icpoi1 Etoutou
Bosforului vz. XVIII, 2 $i XXXII, 4.
22 -5217

www.dacoromanica.ro

20

271b

TUNURILE BAT ZIDUL

338

XXXVIII 9

ce s-a sl facut. Vase le erau trase si pe fiecare vas sta un comandant la

prora si altul la cIrma ; altul tinind pinzele, intindea vintrelele ; altul
batea toba, altul din trimbita cinta cintece marin5resti. Si cu vintul din
spate naviend peste viroage si piraie, au strabatut uscatul, pins ce le-au
adus ajungind la apa ; diremele fiind la numar optzeci ; iar celelalte vase
le-au 15sat acolo. Cine a mai vazut un lucru ca acesta sau cine a auzit ?
Xerxe a facut pod peste mare si ca pe uscat a trecut deasupra ei o oaste
atit de mare. Acest nou Machedon 'MA si, precum cred, eel din urm5 domn
uzurpator din neamul lui, a prefacut pamititul in mare si pi-a dus cora-

l()

biile peste virfurile muntilor ca pe valurile mgrii. Ci acesta este mai presus de Xerxe ; caci acela trecind peste Elespont, s-a intors inapoi, dupa ce
atenienii 1 -au facut de rusine, acesta insa trecInd pe uscat *ca pe mare, pe
romei i-a nimicit si a cucerit Atena cea cu adevArat de aur, podoaba lumii
si imp5r5teasa oraselor.

15

9 Si acestea le-a facut pe mare, pe uscat ins5 aducind tunul eel mare de tot, 1-a asezat in fata zidului aproape de
poarta sfintului Roman. Si mesterul insemna punctul, caci mai avea puse
alaturea dou5 Levi de tun, cuprinz1nd pietre potrivite din fire ca de ...
litre ; si cind voia s traga cu tunul eel mare, determina mai intii locul,
dind cu eel mic, si atunci ochind bine, repezea din eel mare. Si cind a tras
prima descarcatura si cei din oras au auzit bubuitura, au ramas inlemniti
si au "inceput sa strige : doamne, miluieste !"
10. Fiind sapt5Mina luminata, icoana Prea Curatei Nascatoare de
dumnezeu se afla .atunci ca de obicei la palat ; sl de atunci deseori o duceau in procesiune la manastirea Maicii Domnului cea ca o taring ; si
Tunul cel mare

bate zidul.

20

25

celelalte vase le-a leisat acolo : adica in portul de la Coloana Ingemanata.Acest nou
Machedon : cp. G. Sfrantes,1, 97, 1 sl Critobul, 1, 5, 1.-2iTavvo5 iicrrasog cel din urmei domn
uzurpator : aid se potriveste Intelesul antic al notiunii tiran, adica acel ce uzurpa pe nedrept
domnia poporului. Dupa conceptia bizantina to ti cuceritorii de foste ter itorii bizantine, erau niste
uzurpafori.mai presus de Xerxe : cp. Critobul, 1, 42, 7 gyth be vouita) 'tat Tfig 234 ov "A.-

Swevyfig ttsiov elvcu zoliro nok/4 eu unul cred ca aceasta fapta e cu mult mai
mare' decit strapungerea Atosului de Xerxe". Xerxe ca sa hiconjure capatul furtunos
al veninsulei Atos, a sapat la capatul dinspre uscat un canal, ale carui urme se mai
Despre trecerea corabiilor peste uscat in Cornul de Aur facuta de Mahovad si azi.
med II, cp. L. Chalc., II, 152, 23-154, 4 ; Critobul, I, 42 si G. Sfrantes, 251, 4-22
unde slut aratate si alte treceri asernanatoare peste istmul de la Corint, a imparatului August si a patriciului Nichita. Dupa Leonard din Chios, turcii au fost indemnati la aceasta isprava de un crestin renegat care stia de o fapta asemanatoare a

venetienilor care au dus pe uscat corabii din lacul Garda ; vz. Migne, Patrologia
159, 930 D. Nicolo Barbaro in jurnalul sau inseamna ca trecerea a avut loc
la 22 aprilie 1453, doua zile ,cleci dupa I.nfrIngerea suferita de flota turd ; au fost

Graeca,

trecute 72 de vase ; bid., 158, 1071 D.

www.dacoromanica.ro

XXXVIII 9

DUCAS : ISTORIA TURCO-B1ZANTINA

339

Eig TOY KEOCCTLOV Itlanov to nkoia, 8 xat yiyovEv. likxovro 8E TCE axacpri xat iv
ixac-ap 3TQWEIElig xat tDlog EItt TC.IV 0 ili1LCOV XOTNIEVOg gtE@Og 8i TO nueav

lTari5v TO toriov itivaaEv

TEE)Og daitiyya Ite0i1001, ilt AGA EL

4catiaatov Jt.tiA.K. Kai ES Oivtag 3Tii.gOVTEg Tag vectag xat Tag Oixmag, trly riCi.A.Aog tOtilt01.V0V,

Tairrag fivi)yayov, OySair.ovTa

Toy aethltOv ai StrlQEtg inthexovoat tag 6E ?Lou-tag acv NET. Ti; ETLE ToLoirrov
fi tic 1^401/(7EV; '0 F1'ieNg tTly '015eXaoaav iyupOecoacv xat Cog i'lpecv o TOO-Oa g
eetV StT1exovto, g0); oil 7SOCTOWThCIOCVTEg iv Tfi bye

ilTeaTOg i7C6EVCO tavtrlg StiPLOEV. 01,Tog be o viog Max,E8thv xat, cbg Eltot SoxEi. tcov

.yEvdev avtov roeavvog varatog Tip/ y7ly i00.6601.068V xat cbg 'Lath WIJIAATOW to
Tr Apia 'Lath TiiV xoovcpi iv TCov Ogicov inktet)Ev.
intie toy 2.744-riv airrog
%at yap ixEivog 8uaf3ag Toy Tallo-novTov, =ea TcT)v 'A'arivatcov ato-rOviv iv8vOEtg intioTeEVEV, oirrog 8E TilV '11Q(11, Cog 15yeav bta(3ag tong `Pcottatoug hwavi.trEv xat Tag xe-uadg OvTa; 'A1441vag Tag- %ooliatioag Toy xoottov, Thy 13ao0.1.8a Talv

10

aauov
9. Taiha !ley Sta OtaCcaorig, bta N r1Pag Thy xowEiav ixELvriv Thy na[L}avail cpiecov, avriyei, toil TEEX01); garirtv iv Tij 794-1 toil ecylou TcoRavoii

15

272b

nimatov. Kai A.a(3cbv orgiciov o TEXvimig, Elx6 yap Ex 717taytov EpoAdtg 8i/o xaTsoxEvaattivag, xcoemiaag niteag (.7)g krreo-YV
airro(ptrthg TExvao[tivag, xat OTE
i-1(3a)A.ETo CuTokktv t v RE-yeariv, icrittscoir'ro

toil TOnov neaTov, niintaw TO In-

xeav, xat TOTE atoxaorm"thg iawEv8OvEt, Thy Re-ylotrIv. Kai, %eoilaag Thy nWTT1V
POUIV xat etxaiaavrEs toil %Timm, of 69g 3TOAECOg, hiVE01., yEyOvaau -xat TO ,,KUQLE

90

WIT:my" gxeatov.
10. 'Hy 8i TOTE %aret TO gil.og sbeEb-Eiaa til Eixwv TTIg JtaV1J7tEeliyVOli 0 E0TOXOU Tfi 080110 L Tfig Staxatvriolp.ou iv -tip ItaAattcp xat gXTOTE cruxveoug ikiTerVEVOV iV rn fool rig X(I) (Mg' %at i7 Ebtd)V iltET, iCITCLTO !Lin Lg eacc.)auog. TOTE

6 Ectoev P II 10 grEQEuEv scripsi:: grriteucrav P: CutitE'l)EV Bull II 17 cpcoXeCtg Bek:

vokeag Bull (Tokeag P II 18 post Xureciliv parvo spatio vacuo lacunam indicat P II 24
Stamivricrip.ou P.

9 ca de... litre: printr-un loc mic ramas alb se arata in manuscris lipsa nu-

marului.

manastirea Match Domnului cea cu o farina: asa se chema aceasta madu XII-e siecle, in Byzantinische Zeitschrift", 32 (1932), p. 45-46. Totusi vz. R. Janin, Les Monasteres du
Christ Philantrope a Constantinople, in Revue des Etudes Byzantines", IV (1946),
p. 143-150, unde aceasta identitate e combatuta ; si atunci ar fi de tradus la manastirea din Carina" sau de la tara". Manastirea a fost restaurata si impodobita cu
10 :

nastire ; vz. H. E. del. Medico, Essai sur Kahrie Djami

frumoase mozaicuri de invatatul mare logofat Teodor Metohit, la Inceputul secolulul

14 ; prefacuta in giamie, actuala Cahrie-Giami, in partea de apus-miazanoapte a
Istambulului, aproape de zidul cel mare, mozaicurile au lost descoperite de sub
tencuiala turceasca ; ele sint importante monumente de arta bizantina, a caror influenta a fost cunoscuta In pictura din vechea biserica domneasca de la Curtea- de
Arges.

www.dacoromanica.ro

25

340

10

15

20

25

30

TUNUL FERIT SA NU CRAPE

XXXVIII 11-12

icoana a stat acolo pins la caderea Constantinopolei. Atunci s-a implinit

ceea ce a spus dumnezeu prin gura proorocului Ieremie : La ce-mi aduci
tamlie din Saba vi scortisoare bine mirositoare din parnint de departe ?
Arderile de tot ale voastre nu sInt primite si jertfele voastre nu-mi sint
placute. Pentru aceea spune domnul : Iata, eu boala dau peste poporul
acesta si se vor imbolnavi de ea parinti vi copii Impreuna ; vecinul vi
aproapele lui vor pieri. Acestea spune domnul : Iata, o oaste vine de la
miazanoapte si popor mare ; si imparati multi se vor scula de la capatuI
pamintului si vor purta arc si lance. Indraznet este si nu va sti de mila.
Glasul lui ca marea furioasa. Calare si in care de lupta se vor ridica la
razboi ca un foc asupra ta, fiica a Sionului".
11. Nascocitorul de mester al acelei rautati, ce procedeu stia, ca tunul
sa nu-i crape ? Caci am vazut tunuri slobozind proiectile cu iarba de
piic5 ; vi dupa Impuscatura incarcaturii, daca tunul nu era pazit si acoperit
cu paturi groase de 'Ina, crapa Indata ca sticla ; chiar dupa atita bagare
de seama, daca tragea de doua sau cel mult de trei ori, crapa pentru ca
aerul patrundea in profunzimile gaunoase ale metalelor. Acesta 'MA ce
facea ? Dupa ce piatra era descarcata, tunul Inca fiind fierbinte de caldura
silitrei si a pucioasei, de indata II stropea bine cu untdelemn vi cu aceasta
se Implineau neajunsurile de pe urma aerului dinauntrul porilor lui si
atunci raceala domolita de caldura untdelemnului nu putea actiona si
tunul t i 'Astra cu usurinta puterea de actiune, 'Dina ce a contribnit la
caderea Constantinopolei ; ba, Inca si dupa aceea este pastrat inireg i
lucreaza la dorinta tiranului.
12. Lovind si zguduind zidul, a volt sa arunce de-a doua oars in acela
loc alt bolovan. Si intimplindu-se sa fie acolo solul lui Iancu, si-a batut
joc de aruncatura, spunind : Daca vrei ca zidurile sa cada cu usurinta,
indreapta tunul in alta parte a zidului la o departare de la lovitura 'Mtn de cinci sau vase stinjeni si atunci potrivind ca Intiia, da-i drumul la
a doua. Si dupa ce aceste doug capete au fost batute bine, atunci (la o a
treia lovitura, asa ca acele trei lovituri sa se gaseasca in forma unui tri20 neajunsurile P : adincurile Bek.

prin gura proorocului leremie, 6, 20-23.

11 : xi Riitobov ce procedeu : e o apropiere de graiul popular si nu e nevoie

ca turnul sa nu-i crape :
de schimbat in xiva Rit+obov, precum propune Bekker.
dup5 L. Chalc., II, 154, 17 si G. Sfrantes, 239, 16 tunul eel mare a si crApat, dupa
L. Chalc. chiar la prima descArcatufa. Iar Leonard din Chios vorbeste de craparea
altui tun mai mic ; vz. Migne, Patrologia Graeca, 159, 927 D.etrcon4.31cov constructie
ad sensum ; vz. 7 it 06.015vreg si axicravx8;.
12 : solul lui lancu de Hunedoara, regentul Ungariei 1446-1452.

www.dacoromanica.ro

IIIAXXX

--- g

olstoalroe? 91 ANIL()

9031

AOADM X3

)?oloar

513acb

Morig. X90 A11.03 7?1%3Q

50145(1)1

HOISI VI YNIINVZ143-0011a1

SV311(1

1111(091

7018

901 no11361I, .5o2Aok31t nitio" 11

p3x. Aorlo0r19Amx X3

1011, 110 1))101161

(1043

901 a030

ACOT1C,t,

IT7C

:A309ox2r1

St&/

1011

7Dy 70170rio,rna70%0y9

3q91

X9.0 AX2/1(1g1h '10T1 V1V 01(101

134(

113 A91 'tool( A010,(11 A))13A3403? in% A190.0.011,413.0.01) A3

1731( 0 Aoioltyu (wasp "1901/U101tOILV 3g9j1 1344

Ull
-9.x

53o31701c pox 'Iola aarip Acorpil

rfiNod FA 60,4,2 .DA.pi pax 5131014 loyyou

1701itootNo3A. yx) cloizafq 541 `51..1A. o1 A0 .pax
mocloot,troox 59117011
.5016

'nog' 5900

11o13X02 01131

xc,to .13.ot,Lay3 tco(T)

7011067310 AO D1

IA

siourl

nox970 5(I) 7Q0,0D1(100 130(10A110111X

9) (331CD 0(11/ 513 OTi3y91C it 12:4

iDy.

4D a31DA94

CL (1

O. 32 Sktamd)on 5111 57315(lox `5111137q 9 511111X31 11 Aogooli 0170101103

002 Ilr1 g oa 10AL1A.D ALL f/o313,to0X
o)i)A. n3r11o913 510pn.coX 570,oitoayo10)) -9g0a10
.5tioy ylari nctoA 01 mittuartyouv (101 `5:109.31{.0 13 130X, 1(11 0131191(ftcb3 31107010311.0
'TT

oun Anypt

A(o)a3 'AfoX70ic 591036)310

`A.L,tacaxonq

LL

5101 5ioloox

AO/1 91311

A03y1C
AO31C

*A1otor19v)douci,

ttgq)a3)2

ltpir

(ton

7013711

50220

p.

506)) 50,3Astooga

)310131

A.?

:1330303 1013W 91 -0t2A3d30

etypov

(19.0

1705(

(11C,101

perx X90 13)(.61,1A3 91 Xa(ll /198 1361117331(

50-111191163e. pa% 3/01D9g3 191 AA:aro%

.5m3y91T pax 113

0131X133 (101

21

51.w9.03 OILT 5111 50111191030 (101 0.0611A ))X 1

/Amp

ct0ot:931 (b4(1,96)o1r (13X315031ax

itogq

Sp 50.0(L .ollin.A.iMaig pox va.ni

b.5p morripouv

A06131C 511 57013A.0)X

1DA1110.01A A1,t1

01

91

01

911(1,

01A11015111(1C3

56.1

fun aupav

Scorxrp 516X9 no aolaat;touct 191 A.0603,82

133131avob Dip pax

13A,o3A.4 596L 91

3?1

am

51.01

-napona.

og

-mitre*

.gj

573onoayi A2.0 pu, 5D913o701g 01 '50X131.

9
th1091 (113103g norm 1012
no,And,

Cria.

34VOXD3

AIL AtRog

Akta. Aty1.3%0
Via%

LI,

3191

AC01A30,90.06%

IT

ebro igoo

11,3

A2111391

ia"

n.00arog

Scnovsaxoup

clod lay 01D%A13,031:

(.101 110X101 11A0X3102

ACOSY13 A111 `A111(p(310 53d170

guy

`13513

5111 511,1(pait 5LLyog 9 COO) 5)?1 ,3

A1oa313

:d it3Tingl 11.11n9 RI 11,0931 :d 4090 )19

A,c9.c1 :ling 3 AnOD1 d

aoa. cioxA,w

-nla

5coy9xcl3 701 31 'IAA 09131i 53

.A.trog

Scoyariliq noa. 3.cog pox '4111161 5q)

5nytkacto d II gz 3

A3

ATOI, Ong ACL0 iiit06)1.9

I70Alco3o(13 5701

II

gZ nolt331

www.dacoromanica.ro

52,361

51Rog

d 5noZial. ling

9g

342

SPARGEREA ZIDULUI

XXXVIII 13-15

unghi ; si atunci vei vedea un perete ca acesta cazind la p5mint".

10

15

20

25

Si i-a

pl5cut sfatul si mesterul a f5cut asa si asa s-a si intimplat.

13. Acum voi spune de ce ungurul s-a vazut indemnat sa dea tiranului
acest sfat. In anul acela regele Ungariei s-a f5cut imparat al romanilor si
a fost Incoronat de papa Nicolae si, luindu-si in sema domnia, Iancu a
fost desArcinat de puterea de epitrop si loath grija domniei a luat-o asupra-si regele ImpArat. Iancu ins5 avind juramint cu Mahomed de bung
pace pe termen de trei ani, din care un an si jumatate se implinise acum,
i-a anuntat lui Mahomed, spunind cum Ca : Eu domnia am predat-o domnului meu si de acum Inainte nu mai sint in masura sa tin ce am faggduit ;
pe ale mele si fii, cum vrei,
ia-ti deci scrisorile ce mi le-ai dat pi
fa t5 de regele Ungariei".
Aceasta a fost cauza venirii solului. Cit insA
despre sfatul pe care, ca un crestin ce era, nu trebuia sa i-1 dea, asa am
auzit si asa o scriu. Se spune ea dup5 cea de-a treia infringere, despre
care s-a vorbit mai sus, fugind Iancu si ajungind acas5, nu precum ar fi
dorit si s-ar fi cuvenit, s-a intilnit cu un om Inzestrat cu dar profetic pi-1
povestea cum a fost infrint, pi-i spunea cu am5r5ciune, cum norocul a p5rasit statul romeilor si of pi-a intors fata c5tre cei necredinciosi. 135trinul
c5lug5r insa i-a rAspuns : SA stiff, fiule, ca dacA nu da peste romei o distrugere totala, norocul nu le va suride crestinilor, &Ad trebuie Constantinopolea sa fie stricat5 de turci si asa vor avea un cap5t si nenorocirile
crestinilor".
Cu aceasta nenorocit5 profetie in urechi, solul lui Iancu
dorea ca orasul sa fie cucerit mai repede si de aceea a dat sfatul, cum
trebuie si cum are s5 cad usor zidul.
14. Si au c5zut doua ziduri ce aveau un turn la mijloc,
si era turnul dinspre poarta sfintului Roman, si z5ceau jos la pamint pi-i vedeau pe
cei din5untru si ei erau vazuti de dinsii.
15. Ioan Giustiniani Ins se lupta vitejeste cu toti cei de
sub mina lui si cu cei de la palat, avind din Galata cu ei
o bunA parte de oameni Tnarmati. Caci cei din Galata se arAtau cu toat5
prietenia si iesind umblau f5r5 nici o fricA prin cimpul taberei pi-i d5deau
tiranului din belsug lucrurile cerute de care avea nevoie si untdelemn penAparatorii
Constantinopolei.

30

13 : regele
Ungariei: Ladislau Postumul 1453-1457.
1447-1455.
pe termen de trei ani: vz. XXXIV, 1.
asa am

papa

Nicolae

auzit si asa o scriu:

e dovada ca Duca se silea sa adune stiri orate pe care le da cu rezerva cuvenita.
a treia infringere... mai sus: vz. XXXII, 6.
Sii
creftinilor" Profetia se in-

temeia pe Apocalips, XIII, 7 si 10 si XVII, 14.

14 : turnul dinspre poarta sf. Roman: azi Top-capu, adicA Poarta tunului. Dupa
jurnalul lui Nicolo Barbaro, turnul a fost surpat la 21 aprilie, a doua zi dupA infringerea flotei turcesti ; vz. Migne, Patrologia, Graeca 158, 1071 C. Cp. si G. Sfrantes,
246, 2.

www.dacoromanica.ro

XXXVIII 13 15

DUCAS : ISTOR IA TURCO-BIZANTINA

Eig TQLylovov aximia

Ta. "

7tai,

34a

TOTE OVEL toy TOL0i5r0v Toixov Ets ?Iv 7tOrCantaT0v- 274b

NHCIECIEV (AV I) f3ouXii

xat oi.iToac nilteaZEv 6 Tixvttrig xat oktog aRipTi.

13. 1160iv Si nacoaxtvlyaeig 6 OilyyQog ovtws Thv f3ovAhv -cockily T{7? Tvpecvvq? Sibcoxiv, 1j817 )4(o. CO tal Tfi; Oiryyeiag Thy 13aatlEtav twv TOIROlifint
iv NEEvq) tw ETEL ZaeCulaPaN xat OTECIDOEig naps -rob' Mina. 1111t04cOU xat etvatosalavog Tip/ etexhv avtov, EtE(3lho tr1s inree07Tultfig iifiJCI Lag 6 Itiyxog xat
&VELVET Thy nallaV qvovtiSa Trig CtExfig o erl xat 13acrt4.6g. NEvov Si 8 exaUg
TQLWV gTc7)V,
brf JtATIQ Agri g toy
tura Toff MExip,ET ayanig neoa &LOeLT
ivOg xat in.ttoiog, EivvaE Tt) MEzEilET Agycov, (14. 'E-yth Thv Paaaitav IcaQiSoma
To;) %VOLT 1.10v xat an TOi3 viht int Ettli toy bEq3evSEVELV, a ,67tEaxiolv: Xaf3 Ta

10

gyyeawa, a gomas, %at bog Ta fillgTEea xat gao, cis (3015XEL, 1.1.Eta toy 011yog Tijs;
h atria rI, acgaog. IIEet Si frig PovAiig, fig oins gSEL
Nyy@tag."
ANTI
avp,f3oukiliaai cbg bageQxcov xpLaTtavog, obuog emoixrag yclacpco. Agystat., otL tLETa
Thy

ITTIV

fiTTaV,

(bg ipoxv r1

cbg

Y1v

Cp0 &Mg o A6yog ioliXcocrEv,, Tvythv 6 '16.71tog xat ovx

EneEME, XataLx(3dIV Ta 0 IXE,ia, EtlY# TWO; Tthv nventaTocp6-

QuOv &APS Q65V Smoiy,Evog to vi g rltrrls %at etErrlutovOW, nth; i tO

re(

TI-61,

15

`no-

!wispy %mammy xat nOg tons ecaeOcig xaQonOlt gi3Xivev. 'O Si yiecov alLEXQL-

TgXv0V, Et rl 3tarrenis 000 Toic 'Pupating btikaot,, ovx E ay&yaw:

MGR Tag xeleTtavoig rf rvxrl Sii, yeee Tipp 1162av into TCOv TYOQXWV qyeaciiivat
xat ofmo Ta -6;w xeurrtaviiiv SvaruxhilaTa Tikog gtouat.."
'Exaw oiry gv cbai.
ilitaiatov
Tairriv
neorytiiav
6
toy
'Iartou
rtyyiXog
EnErgvEL
OVVT011.6TE(MV
TO
rrly 2TOLv axawat xat b Toirco rriv f30D2aiv, mic Sod xat nclig WEL TO mix() g

275b

20

Eint &Log neadv, eSiSaan.

14. IlEa6vTa Si Sim Taxi, gx0VTa Ev TO)" gag) 3r6@yov Eva, ma 6 noSc
Tii aNt.11 nuerig -roc) etyLov

gv.iLvto xcycti.,

airr&v.
15. CO Si 'IovcrTmavog 'Icoetvvng yEvvailOg

OpirwrEg rob; gvbov xat

25

OQUiltEvol, ime

axETO airy nii.aL Tag

airthv

xat toil Tov notkaTioll, xorrEg ix Toil name( Epos ant Nlyov avbpiiry gv63thov.

Kai, yap ilaav avrot SitxviniTeg keurriv xat iN)x6Rivot Stilyov iv III) Itapccp
Toy (wam thp6f3(.0g xat Ta tit0i*EVa. XclEtd./871 iS (.800aV 49061.0g Tip twetvwp

2 niotenev Bull: ninvotEv P 4 Twitaiwv P: fortasse Twaavcov v. p. 79, 25 II 8 npoainoevrotfig P: nwthwetcrrixfig Bek II 10 ati1s P II 21 neopyrea Bull: ,neocorrEtov P I 16..vcov
Bek: letywo P II 27 cOtov Bek: ain6v P: aimy5 Bull II 30 xviAbeni scripsi: xpEWO'n P.

www.dacoromanica.ro

30

SOLIE ZADARNICA DE PACE

344

to

XXXVIII 16-18

tru tunuri si orice veneau turcii s5 cearA. Dar si bizantinilor le ajutau intr-ascuns si, trecind in cursul nopti, luptau "impreuna cu ei toata ziva ; in
noaptea urmAtoare insa schimbindu-se, altii veneau in Constantinopole, iar
aceia umblau pe acas5 si prin tabara, pentru ca turcii sa nu bage de seama.
16. Venetienii la un loc cu bizantinii se luptau cu turcii la Poarta Imp5rateascA pia la Vinatorul.
17. Mare le duce cu 500 de oameni inarmati dadea raite prin oral, pretutindeni incurajind pe ostasi si controlind cu b5gare de seamA strajile si
cercetind pe cei ce erau lips5. Si aceasta o fAceau in fiecare zi. C5ci nelegiuitul nu Incepuse tried adevaratul rdzboi, deoarece astepta ora cautata"
de ghicitorii lui.
Imparatul
trimite soli

18. Imparatul insa cind a vazut zidurile cazind, a socotit

cAderea ca un semn rau pentru oral si pentru sine, caci din

timpurile prea sfintului Constantin in razboaie atit-de mari
cu scitii, cu persii, cu arabii nu s-a Inti'mplat sa cada nici o singura pialr5
de pace.

15

de o litra de grea ; atunci insa o vedea atit de mare si atita armata nenumarata si o flot5 grea si drumul larg deschis ; si s-a descurajat, a pierdut orice nadejde si, trimitind soli, 11 ruga pe tiran, sa-i dea tribut anual,
cit doreste, Si mai mult decit poate, si alte dorinte sa i le implineasc5, nu20

mai sa se retraga de acolo si sa fac5 pace. Tiranul insa a spus : Nu se

'poate sa mA retrag. Sau eu iau orasul sau orasul ma is pe mine, viu sau
mort. De vrei sa to retragi din el cu pace, Iti dau Peleponezul si, cit despre insisi fratii tai, le voi da alte tinuturi si vom fi prieteni. Daca insa nu
15 : xoilepa intr-ascuns: clam" la Leonard din Chios ; ibidem 159, 934 A.
16: Vintitorul: locul unde se afla statuia unui vinAtor. Vezi si 21.
Venefienii

s.a.m.d. : M. Is. Nomidis, Xae-rig sonoyo. xai &ex. trig Rea. K-naecog istambul, 1937 asaza

Poarta Imparateasca in zidul dinspre Cornul de Aur dincolo de cartierul de azi at

Fanarului aproape de cartierul bizantin Vlaherne ; si acolo e semnalata o regiune
a Vin5torului pe o intindere de vreo 1/2 km. Mult mai am5nuntit arat5 distributia
aparArii G. Sfrantes, 252, 20-256, 5. Dupa G. Sfrantes, 255, 2 insa, Poarta Impard-

teasca ar parea s5 fie mai spre intrarea i n Cornul de Aur ; cf. si Praeger, Topographie von

Konstantinopel. in Byzant. Zeitschr.", 14 (1905), p. 278. Se vede ea venetienii aparau portiunea de zid dinspre Cornul de Aur expus5 la atacul celor 80' de vase turcesti trecute peste uscat in Cornul de Aur. Cp. si Jurnalul lui Nicolo Barbaro, ziva
de 10 mai 1453 ; Migne, Patrologia Graeca, 158, 1073 A; i scrisoarea lui Leonard
din Chios ; ibid., 159. 935 AB.
17 : Marele duce ; .a.m.d. cp. Leonard din Chios : Chirluca ad curam portus

totiusque maritimae regionis invigblabat ad deferendum praesidium". Ibid., 159, 935 A :

Chit Luca", adicA marele duce, avea in grijea lui portul si veghia asupra intregii

regiuni maritime spre a sari in ajutor".

18 : prea sfintului Constantin: cel Mare 324-337.

cu scifii: sub aceasta denumire sint de inteles toate popoarele barbare navalitoare incepind cu gotii gi sfirsind
cu tatarii.
Iva... phvov numai sa : Eva are aici o nuanta de inteles consecutiv $i de
aceea verbul urmeaza la infinitiv Sava' $i elanciaacraat,
De vrei sa to retragi : dupa

www.dacoromanica.ro

XXXVIII 16-18

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

345

xat Ekaiov Sul Tag oxivag vat coao, Et it Ceti0i3VIE; of T01.1@%01, icpaivorro. Tot;
bi `PwRaioig, x@i)cpa 7cal fins axl5 vuxtOg Stuf3aLvorreg, Thy elp.66000 nacruv ovRtaxointrEg

.7iCraY

ill S. intOliCIll Mitt iVeakati011EVOt, Cakot iv Tit HOAEL Vat CCh01.

iv Tag 01%Otg 1tat to:.) CpLOGaiG9 Sii-upt(3ov St& tb kavOliVELV toys Tokmoug.

Ot SE BEVeTIXOt iv '6:1 BaCiatIti) noxia gx(H, Toy Kurriyoii criiv To)!mating Ouoii tag TokncoLg gRaxoyro.
1'6.

17. '0 Si plyccg Sointag aVv cr ivOirkotg iv to nOkit. nECILE:TOXEUEV, .ftaO,Co-

vcov anavtaxoli toys O'recalLictg xat u-roxat4tevog Tag

iykag -gat iQrvvo5v -rag 276b

TraoakiinoRivoug. Kai, -roir.ro inoiovv wad" ixiiarnv fllAicsay. Oil yap icruvExclOrrio-i
Itokettov &ali,'"
Ocketat10(0 ixSsx6p,svog ITV klow Thy oxonevoixivriv naea -rCov
toirrecov.
15

18. '0 Bao-acbg Si tSiov to is [xi nsoovta

umtsiov star& Tfig

thAcwg XCCI, cat' al)T0i3. %QLvwv trly TtiC7)01V,
xat yap gint giUXEV &AO tong Vat9014 KcovaiCLVii,V01) toy 6cytorrerrou iv Tocioirrotg nokigoic Exiyetx,oig, Hegaixoig,
'AeccPtxotg toy yiviaeco, nri.7)olv evbs ?dem) Pa@oivrog ki.-rQa; !nag, TOTE Si TO-

10

%cct v.arcOv

00a0V id)Qa xat TOOOV OTQUTOV CLVCLOOILTITOV xai OTOX0V fiCLOV

%Cli.

15

3.accrEtav

Cureyvatu, Cutiikmasv xciti. CriELACtg 7C(Ii013Eig WET toy TUOVVOU, 'Na,

130'01, 13019tEiat -rikog %at. E-rog xat {MO AV binfalLIV %at ZikAa l trl tata, Rovov
livaxmoijaat To7n, NEE, Soiivat, xoti, iteirriv aanacraa0ai. '0 Si TiTavvog EtnEv
Gin,. gait Suva-rOv avaxweilood, [tE. "H Thy Haw kg.tPliveo ij r1 II6Xig )..141136.1566v,

VEL !LE 1l

t wvta 7j waysra. Et luiv (3oact tou olvavogiloot, tai)rrig

1.1E'e

EiQhvig,

rip/ IlEkoa6vvriccov Isat, oriirobg tong ook Obekcpolig, Siuuco itigag

inae)totg xat iff6p.F,e6q cpam.. Et 6' ou 7racoaxovhaug [tot, Thy EtaoSov it(nivmc7);
StScottot

crol,

9 naecaEtrzollevoug Bek: naeakeXoutolLevoug P II 22 akoiig toi); crok etbEkcolig P:

raircoig Tag croig 116E1ozpotg Bull.

L. Chalc., II, 156, 17 sultanul le cere bizantinilor, mai mutt spre a le incerca puterea

e rezistenta, un tri but de o suta de mii pe an in schimbul pacii. avrovc rag Gal;
cibehpas cit despre insisi ft-4U tat: sint acuzative de referintA (vz. de ex. XXXVIII: 1,
-coil; (steer-mimic $i XXXVIII, 5: Tar; [ay maiTag si nu e nevoie de schimbat in dative,
Precum o face Bullialdus. Acesti frati sint Dimitrie si Toma despoti in Peloponezdintre
care peste 7 ani, Toma e nevoit sa fuga in Italia, iar Dimitrie se precla lui Mahomed II,
-5/z.XLV, 9 0 12.
I.

www.dacoromanica.ro

20

INCERCARE NEIZBLITITA

346

XXXVIII 19-20

ma vei rasa sa intru cu pace si o s-mi fac intrarea prin lupta, pe toti
marii tai dregatori si cu tine ii voi trece prin sabie, iar intreg poporul
ceralalt it voi rasa prada oricui vrea din armata mea ; mie mi-i de ajuns
orasul gol ".
Auzind imparatul acestea, nici intr-un chip n-a voit sa le
5

10

15

20

25

bage in seams, caci nici nu putea sa fie data Constantinopolea turcilor din
mina romeilor. Caci daca s-ar putea sa se intimple aceasta, in ce parte
sau in ce loc sau oral al crestinilor s-ar putea muta bizantinii, lard sa
nu-i scuipe si sa-i batjocoreasca si sa le dea bobirnace ? ! Si nu numai
crestinii, ci si insisi turcii si evreii i-ar fi socotit niste oameni de nimic

Incercarea de a 19. Atunci Longo Giustiniani s-a clazuit, ca in cursul

da foc corabiilor turce0i, no ii sa se apropie de diremele turcesti si sa le dea foc.
da grq.
Si pregatind o trirema si punind intrinsa pe cei mai incercati dintre italieni si tot felul de unelte iscusite, stateau asteptind ora
hotarita. Genovezii din Galata insa aflind ce se face, au anuntat turcilor.
Si turcii in noaptea aceea au ramas mereu treji si, punindu-si tunurile in
pozitie de tragere, asteptau pe latini. Iar latinii nestiind ca necredincioSii
au fost anuntati de cei din Galata, pe la miezul noptii trirema ridicind ancorele fara nici un zgomot, se apropia de vasele turcesti. Turcii insa punind foc in iarba de pusca a tunului, caci toata noaptea au veghiat, piatra
slobozita asupra triremei a lovit-o cu mare bubuitura si a dat-o la fund,
inecind-o sub apa cu oamenii de pe ea. Aceasta le-a pricinuit latinilor mare
frica si spaima si lui Joan multa inima rea. Caci cei inecati erau toti de
pe corabia lui, tineri ostasi bine echipati si foarte razboinici, peste 150.
Turcii in schimb inaltati de izbinda si ridicind un strigat mare cu racnet
de razboi, toti si cei de pe vase si cei .din corturi, au facut pina in inaltuI
cerului un vuet atit de mare, Inca se parea ca acea parte de pamint se cutremura ; si de frica si cei din Constantinopole si cei din Galata tipan
cu totii.
i bucurosi si plini de curaj, se
luptau
si,
ingimfatf
de
doborirea
neasteptata a triremei,
funds o corabie genoveza. au incarcat teava tunului cu alta piatra si ea foarte mare ;
si statea o corabile la poarta Galatei aproape, incarcata fiind cu felurite
mArfuri si avind sa piece in Italia ; si corabia si incarcatura erau ale ne-

Turcii scu-

30

20. Facindu-se ziva, turcii,.

19: Cp. si L. Chalc., II, 153, 7-18 si G. Sfrantes, 256, 16-258, 5. Venetianul Nicolo Barbaro, care e cam pornit asupra genovezilor, ne spune ca insusi
podestatul genovez din Galata a denuntat turcilor planul care a fost pus la cale dupa
deliberari si pregatiri incepind din 23 aprilie i ca incercarea s-a facut in ziva
de 28 aprilie 1453 cu doua trireme sub conducerea a trei nobili venetieni ; vz. Migne,
Patrologia Graeca, 158, 1071 si 1072 A. Leonard din Chios insa it face vinovat de

www.dacoromanica.ro

svona

IIIAXXX

oz-6I

1px

51A,X9ri

V1730.1.SI VNIINVZ12-0071111

LVC

cc)orop

5n1Apis 5(1.01 5DAY1191A.3TI CLOD ActO 10D (1)91.131t hpodyriq

pox A.91 itouloy Dimoup Aony m1 dm.?rioyaog `liAnic ml iba?larill. chiloaio coolpkb.boX
ramoj, 9 5o,3109DO 5noctoxp pox.
.1non3qoatle 7oripx It 511(911 13xop 101.1 tug%
naoponto
A3
(2,0
Aoinnag
sgtoi
m1
`A,c01/74
apA, A.1A
1DALL0097013731C 411 A1y0ll 5101
1:111?

(ILLZ

rit

M01

X.3

5101{4110j,

13 aK)A 3)(13 01(101 `1110.133(1.3A., A73101e Aogo

4109(113X A071 ./11-0173TiOlcL

It Amu nom?). (4. Artou A0X13 173947001311 15X Acomanoi 1101 [pi (1.13c111L/3173X 11315 13A0
/11319 1DX A1311(37.C1CbD 5q0l :5napprio)d, 0 1Xct, A0(1.011 `10A7011916X 1) 11 lox loinn
moao,i, in% loinaga, AOX13 ApAncto? .59.019Th
61 319/ 9 50A...A.9V 5.0A11A119(10j: 01701113X93 Dlq 5111 521XCLA 5M111301AA300(31C

inx

kig 57099111013 /MID M07. M0305L1161 pax, Atiro4

liaTo 5ct,o1 5aolpicorlixog moi mnroir pox 73101031r )intiAIOXIA,Ti `I.u,taxo olArnol
raloynd 531it06L1ri 91 -3Tim6g
10A3T1oX3gx3 AL,17., .A3315(-2 10 39 17311(10A3j (101
11)38111g

173X,

1730tt61CD3

.513lyr1.

A?

Aon.

A1y13kiliptp 5101 -.519%(19,9J, 1O

531
10M1

173X,
X1,11

51(13X0 5(10T11013

111(.41A.

1.11

5(1,01

7013305131C 10A3Ti70

01 AWAIA,Ti

531M0A.A.,

D451330 A.(01

(101

11,(113X3 10=0,034 -M3179,3631NA.A.101q

5floivp1v .01toX3gx.3 30 3g 73v-

mop,'

513 5Q,01 `513g3.0712 16310 5D.o3Ti

Sump, r9'09 5)p. 5n6c,ixAv It suraipal lilicborfuo 5101 oyu 31u) rtortolcroolutu AU
30 ?g 10xa(loy A? Iii an.9100 st61 stymeD aftu ,531Aorg ADDLL oDA. A3 liyo 111
`531969atoAq pax IN 5130clori3rx 0 5o6L1y 1pax, 51u 5o9381;1161 vox Ac1.9 eon,
eolopvc 5n9cr6x, `Aliarpo 2y1g cappx A01n,60oun, AQ.,o 5103. S1119fJ7)r3 51civri31r 513
.A96Lng oictoj, scull. sclonlinv 523 A0096 Irrx m01m0A.12 (2,0 nTaltiri 3103g3A3 213% Aco.
AtutetwoL xao 3 Si A96n1Ti 9 .A799A-t4 AnDH, ao. 10 531/1.30.0114.03M133X 5a1m11Cp K3

13:KaA

it

/tort Toloirixtoic 8331 51101 -,Aa 1O ?g ioxdooj,

'5044. 1041.07t13 103A.
531,94ani3 1u3 111 bpi-1%09p 173X,
ALL'eA,3111 531A,70672 Alp) `eoriAmitro? -41.101L
.111
10
19X,
10
A.3
A3
531
5101 Sloioyu
5111 `527:IALmo A.0091 AoX1,1. A3 omoOp 5i --n?
91
0A13X3
`A10KIITI3u 5() A13x0g
n11Jyx
51.u. SLLe anoolgo ixrn x3 1101 aog96 3nx 1O
5111 5031(9ll vcrx, 10 101 72330rd 531mpc LJ3 'Aco
541

(101013

og
cl8Lg

*AA

0g
etoo.

31

1731E

51-0,01370E1,3 -3.0111311315

Iii (bilptogoodup lly0g7onox

51.11

`5CO3(54161 A.01(10 -11(

5736311Ha ActO 511A3rioA3A..

`53iit0ri 10n.3119,tagnq

7103

pox Aoilpo ltaA.wririnic

57:mi 5011A, A3

111

1737i.

1531(cocb

50OM),D011451X

5tta.

5m9A.0)X A3 An90Tial;

11W1C (101 733331(73d '591,/.,3 511.991363d)

113.

n0)gi3 pax Slioctoy:pri

A3

1531(11i

`A133y1t

91 5'0(1%49 d DDa91Diolle :15'd!Jas

d II 6Z IP- 9.31(0d) 'd
I

All ,572,t

^A0)311:11-ol7c

noloodo

11)

d II

59.1A

pox g IA %AO:rap;
Aomooltri Aniolmau
volt 0 50180t

A.011

8g 10it3ri9A(tadm:2 :11ng nOlJrinAa

10n.31-19A

eaignqz!au Neoiaoul ad inun Lup poleonpuoo ()Lope' DOD O `310D um 'affiquie u-u
1111\ Qs QuIg Bums op alai-U-10 !app 'PM `69I ZE6 CI 0 EEO 'Iir
:OZ aadsaa ealepuninas mcietoo oranoua2 do 'D 'saILIRJIS 69g 0 aleod 0 -IID
Ingo} I fib as eiajal et 0eaaou taleidwgui 'ZA D
`-RIM d gg elou as aged ,es at}
0eaaoe aieldwilui au dIUD oioJN oiectleg ul inieum! riFs o ezeauwasul el. erqz ap
g :eul 1 Cqp : ZA 'auBm e0oloiled `eoarJg 'gel giOI D paeuoal lup sop ul -ins
ealeos es aied ,s eoej o a!znjuoo `eo00i0u010 pulspols! ealeidumul pout alu!eul op
ealeolaoul emInqz!au ap e up ooj loilfteioo "ply 'HI IE6 a 0 gE6 'V
!

www.dacoromanica.ro

9g

MAHOMED II CERE PREDAREA ORAWLUI XXXVIII 20XXXIX 1

318

10

15

gustorilor din Galata ; slobozind turcii piatra, au spart pintecele corAbiei

si, crApind cu totul, s-a scufundat in fundul m5rii. Acest dar a fost rasplata pentru prietenia curata pe care galatenii au arAtat-o turcilor. Caci
in aceeasi zi au mers la pasale si cu glas mare spuneau, cum ca : Noi
prieteni fiind si purtindu-ne ca niste prieteni, v-am semnalat venirea triremei ; si dac5 n-ati fi auzit de la not de venirea ei, zAdarnice ar fi fost
ostenelile Cu aducerea peste uscat in port a celor optzeci de vase ; c5ci
cenus5 si praf aveau s 1e faca romeii. Iar voi in loc de riisplata ne-ati
Vizirii Ins au rAspuns, ca : Noi n-am
fAcut o pagub5 atit de mare".
stiut ca e corabia voastra, ci fiind de bung credint5, ca este a inamicilor,
am facut aceasta. Aveti incredere, faceti-ne urAri sa luAm orasul, cad e
Bata acum si clipa e aproape, si atunci toata paguba si orice alta datorie
vi se va da vone.
Cu aceste cuvinte dulci au plecat, fara sa stie nenorocitii, ca si ei si orasul lor, ca si Constantinopolea, tot asa vor ajunge
i ei peste putin timp.
21. Iar tiranul a facut si un pod de lemn, uitindu-te dinspre
Pod peste
Cornul de Aur. Galata in directia regiunii Vinatorului. $i a lost construit

20

25

asa : a poruncit de s-au strins butoaie de yin peste o mie si, legind cu
odgoane un rind in largime cat fac dou5 butoaie asezate de-a lungul, si
iarasi Inc 5 un rind asemenea celui dintii, apoi le-a prins la un loc si le-a
incheiat cele dou5 rinduri si, punind de amindoua pArtile birne prinse cu
piroane, a asternut de asupra scinduri. si avea podul o 1Argime, incit fAr5
greutate puteau trece de-a latul cinci ostasi pedestri.

XXXIX. Incheind toate preg5tirile, dup5 cum i se parea

lui mai bine, a trimis in Gras, spunind impAratului : Afld
cd toate pregatirile de razboi s-au incheiat ; si e vreme sa
schimb in fapta de acum ce mi-am pus de mult in cap ; atingerea telului
o lAsAm in seama lui dumnezeu. Ce spui ? Vrei sa lasi orasul si sa to duci,
uncle vrei, si cu dregatorii tai si cu ceea ce au, Fasind poporul sa fie lar5
Mahomed 11
cere pr ed area
Constantinopolei.

Ei5 Kinniy6v in directia Vinatorului : regiunea Vinatorului se intindea intre

tarmul Cornului de Aur, spre . cartierul Vlaherne. Si Leonard din Chios

21 :

zid

5i

spune ca podul a fost construit din vasis vinariis colligatis butoaie de yin legate

unul de altul", subtructis confixisque lignis, quo exercitus decurreret, ad murum

prope, iuxta urbis fanum, imitatus Xerxis potentiam, qui ex Asia in Thraciam Bosphoro

exercitum traduxit legindu-le pe dedesubt si fixindu-le cu birne, ca s poata trece

oastea, aproape de zid, linga o biserica din oral, luindu-se dupa puterea lui Xerxe
care a trecut peste Bosfor armata din Asia in Tracia". Migne, Patrologia Graeca,
159, 931 A. Nicolo Barbaro spune ca acest pod ,a fost construit din bard legate
intreolalta qi in jurnalul s'au noteaza ea s-a fAcut in ziva de 19 mai 1453. Ibid., 158,
1074 A. Despre acest pod vz.
G. Sfrantes, 252, 2-11.

si L. Chafe., II,

153, 25-154, 3 ; Critobul.

www.dacoromanica.ro

I,

27, 2

si

XXXVIII 20XXXIX 1
ill7tOCKOV

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

349

T0f) fUkaTa, 6.10VTEg of TOOQ%01, TOv 200V, bLalellE trly ylaCiTeEla talc

vriog xat Sta66ayacmg li@briv %am-toy-60i iv To)

13i1Vv. TO'OTO TO 66-41011 &WO-

REtApig trig axfpa6xpv0g cpaiag, 1)g. LIE6E6 aVTO TO15,0"/.01 TOOg 1"120.01TIVOOg. 5./k7Cf1EGGIV

toffs layiateivotg -narft an figea 13061/TEg, cbg `Hitiig (Pm Ovreg xut
VI tr1S pliag nQiirrov-rig icnwhvaliev trly P.Evinv tilt T@ITICIECOg 1tat yap Et
yap Z.11

O'OX EaTE nap' 15111TV i'VOMONVTEg AV E9,E1/15111 ui tVls, etg xivov aV 'TICICCV of TOGOL
11.67COL TEA/ Sta

rlpac EiciaxftiVTOW Ev /45 Avivi Cryboivia Itkotwv Ticpeot yap

gp.ED.ov yiyovivcct xat v.Ovig ?Lae& TO-YV

3.aricothOOLVTEg, E7t0Li1001TE ivItV

'PWIlatO)V.

`Y1.1.E75

TOGCCOT7 tlittiay."

Si tifv

ecrui.tucraiav

Oi Si Iiii6atOVTE; anexcit-

yam, On. Mil ymixmovrig ipiTi@av gym Thy votilv, Cul& 0a66olirrEg -65v
{mei/ay-Am rival, -wino vat nenecizap.iv. 'EzeTE dv beckog xoti iiixE6bE Tot)
Aa(3iiv fiRag oily AS/La, xral yap ijSri 7EliQE6-1111 xat o xat9Og Eyyus iativ, xat
trIllta Iced, nEiv gtE101/ TO
rots Tag Ritivziotg kOyoig eutfliaccv,

TOTE 7GEIGOI

Ocpsik6p.evov
iLrl 61,86-rig

2791)

10

fipiv SoNiaitat.", ovv tovof Eakiot, On liat Cl'UTOt xat rl

noAug aUrwy, cbg rl KCOVOTOWTIVOV, oiftw xat 0.0tOt yevi)oovtat [LET' OMNov.

15

21. `0 SE T4011/VOg ItaTEaltE15aCIE %at yiTivav VY.L'VOV, (117CO TO7/1/ rov ra-

LITE(' (347CCOV etc Kul/11,6v. `H Si 1taTa611,EVil

111,

OUTGO; avoLottg ItE2.EiJOEL OtV0-

86xa Ocyyiin 'fink? Tee X1XUX ant Shoots xcatobLoLg Etg akCcrog, Ociov Ta buo kryiia
xata triixog TWEVTOLL, 6121100V gva 'scat .gTEQOV c6.Aiv OcItia0ov oocov

-c(Tp.

JtQW-

-up, dm 01JVCapag xat C11111001160Otg tons 8'60 611100"Og %Cd. SOXO'iJg Ex TOJV 6'60
pIEQCOV 7TocriXdxsag,

20

cravtbag Itatiat10)0EV. Kat iyEyOvEL etc aUcto; rj yiTucla,

6,ats &nova); agl/TE Ytatil 7tXOITOg Stliciziabou, OT@CCTVotag JTEtaig.

XXXIX. 'AnaErtio-ag dv rec Ithvra, (1)g avtr I ESoxEL xcaclig, gnitiviv gv8ov
4ycov tw (3a1RXEr, FIVONTYX Ta TOO 7102,11100 ii61 CalligTtoftat, vxd, %cctgog &Val,

tou vita 702ilOti TO iral/p.Tibiv acIO noUoii nap' 41311 Vt311 Tip, Si glt(3aCSIN troy 25
01S07E015 tw 0E6) (1cptEREv. Ti Aiyiug; B0'041. %.11TaktnETV AV 70521.1N 1Lat anskadv, 280b
gvOcc %at 130aEt, [LET& %at TO5V 01.51/ Ce@ZOVTOJV itat TO11/ imaIXOVUOV afyroig, xaCI1TO

Toiitp.oi toy; Tcacurivoiic P; fortasse ToiTxmc 01 raXativoi.

XXXIX 1: spunind itnparatului: Dup5 Critobul, I, 26, 1-2 Mahomed II Ii cere

lui Constantin XII la inceputul impresufarii sa i se predea. $i Leonard din Chios
in scrisoarea sa istoriseste indata dupa incercarea de a da foc corAbiilor turcesti din
Cornul de Aur, ca turcul s-a facut ca vrea sa incheie pace ; dar ca n-a facut-o aceasta
decit numai s5 nu supere pe dumnezeu, pentru ca n-a incercat mai intii pe cale pasnic5 sa clstige pe dusman. Migne, Patrologia Graeca, 159, 933 BC. Face s5 amintim
Ca Leonard mai TA stirea unica si interesanta ca in tabara turceasc5 s-a rAspindit
zvonul Ca Iancu de Hunedoara, numit in popor eel Alb'', Blancus vulgo nuncupatus,.
a sosit la Dunare sa porneasca asupra turcilor. Ibid., 937 A.

www.dacoromanica.ro

TURCII FAC PREGATIRI DE ATAC

350

10

15

20

nici o pagubd si din partea noastra si din partea to ? Sau vrei sa rezisti
si impreuna cu viata vei pierde si ce ai, tu si cei ce to urmeaza, iar poporul robit de turci o sa se risipeasca peste tot pamtntul ?"
Imparatul
insa cu sfatul tarn a raspuns : De vrei sa traieti in pace cu not si tu,
precum au trait si parintii tai, multumesc lui dumnezeu. Caci aceia, pe
inaintasii mei ii socoteau de parinti, iar orasul acesta le era ca o patrie :
si la timp de nevoie toti au venit intr-insul si au scapat teferi ; si nici unul
care incerca sa-i stea impotriva, n-a avut viata lunga. Aibi si cetatile si
panfintul care 1-ai rapit de la not pe nedrept, ca fiind pe drept ale tale, si
fixeaza-ti si tributuri alit de marl, cit e dupa puterea noastra, sa-ti dam in
fiecare an, si pleaca in pace ! Caci nadajduind sa cistigi, de uncle stiff ca
de partea to va fi cistigul ? Cit despre oral, sa ti-1 dau, nu e nici in pulerea mea nici a altcuiva din locuitorii lui, caci, cu totii Intr-un end, din propria noastra vointa, mai bine vom muri si viata nu ne vom cruta-o".
2. Acestea auzind tiranul, a pierdut or:ce nadejde intr-o predare pasnica a Constantinopolei ; si a hotarit sa se faca in toata oastea strigari si,
ziva de atac a facut-o cunoscuta, cu juramint, ca lui nu-i trebuie alt ctstig
decit zidurile si cladirile orasului, toata cealaltd avere si toti robii de
Cu totii 1-au aplaudat atunci.
razboi : cistigul vostru sa fie !"
Turcii prega-

tesc atacul
general.

25

XXXIX 1-3

3. Facindu-se seara, sultanul a trimis de jur-imprejurul taberei crainici si a poruncit, ca in fiecare cort sa aprinda

lumini si focuri marl si la luminile aprinse toti cu mare

larma si strigat sa-si ridice glasul for necurat care arata necredinta lor.
Si era de vazut si de auzit lucru minunat si Inspaimintator ; cad luminile revars'indu-se asupra pamintului si marii, luminau mai tare ca soarele toata Constantinopolea, Galata, toate corabille si vasele. De cealalta
parte, Scutari si toata suprafata marii straluceau asa de tare, de parca ar
2 : neoSocriav predare : vz. neobiboakci 397, 29 sa se predea" $i neobtirreg rip/
xtheav 417, 28 au predat localitatea", asa ca nu e nevoie de schimbarea propusa de
Bekker in napaSocriay.
Wong cu jurtimint .a.m.d.: se aseamana cu cele spuse de

Leonard din Chios : Juratque... omnem depopulationem omnemque hominum utriusque

sexus genus, omnemque pariter urbis thesaurum atque substantiam libere bellatoribus
donatam", Si jura... ca toata prada si tot neamul omenesc, barbafi gi femei, asijderea si toate odoarele si averea orasului sint date in voia luptatorilor". Ibid., 159,

938 B.

3: Facindu-se seara q.a.m.d. : Toata aceasta pregatire si iluminare a tAberei

turcesti 5i rugAciuni rostite cu glas mare s-au facut, dupa jurnalul lui Nicolo Barbaro,
in 26 mai, dar in mai larga masura in 27 mai 1453 ; Migne, Patrokigia Graeca, 158,
1074 D si 1075 A. Jar rugaciunea spusa cu glas mare era, ne spune Leonard din
Chios Illala Illala Mahomet Russolalla adica dumnezeu este si va fi intotdeauna si
Mahomed e servul lui". Ibid., 159, 938 C. Cp. $i G. Sfrantes, 269, 6-12. Critobul, I.

53 in schimb, care cauta sa descrie pe eroul sau Mahomed II ca pe un erou antic

elen, spune ca toed pregatirea pentru atacul general s-a fAcut intr-o liniste desavir5itA, incit a impresionat mutt pe bizantini, o vadita inventie literara a Itti Critobul.

www.dacoromanica.ro

XIXXX

-1

1/1801S1 YNIINVZIEFOD2Ini

SVD.11/3

IGE

Amitlyna A91 A0ri1t9 A0191,t9 19A19 19% 6701 MOT114, 10% 9691C :900 1.4 1941011A9
17:04. A00
11,0) 11304 91 91A0X6914 513,03'0%'9 (-10 31 pax 3o plwrt `p-.) 9 3g SOTi1(g

0,-

Asuman AiDmomorng /9 rump th ttu.

-long
513*D11arturiXr5 0-nu Am
TTYX, 10
9
A.9,9
2H"
50,W%
5ct3y
0113&16%31C9
t11 AikuviArto
A3Ti `13.V1,0g
5363191L (100
`A10Dlt1 5005(.1A1013 A09 Anil; 1901tit.0 U)? '90 e01 6930 '5169X 10A.13XI 69A, 5991

70916191C
ADD pox,

5(1)79129

1D'H,

919Y. Atu A96313916

u.

OVA.

`110M109

119

colgotkoot 3Xg, N

513990 9 Aompa..913Ay

96109%
,5ng10

13

5013 4101

`A.1913A0.9 1.91t

AcoOno,

non

ATyou

9")

A1119,91

11CYX.

orac T4 Al paq.0,Xp1cap

5(p:1 541060th '50,0091 5(1009

n0

awyncp

0j,

5134m)ga3%

Awl Acoxm,lowourx

A390,0A73.9,010

1?.1

100 pax,

110ATI.09

swap

1mt139153-4

531A93L 5(013619061f01(,110

10%

D1Th lxyx Aorbtewolcp pyx.

Aka, 5m

A.093 A1103 1AO

c1.0

`Aonipq Alp.

50)309191631C 531.A.9102 501,1,3 51L19M 531A91,013 119933 -

(balm

1p% 69A. A.3

7xm Smarlo

AoVloy?

59.0713 523A,OA .59) 5963191C

A3

39 AIL

.11,1;tra

notoisd)

A3 1LA11,613

Stu

5Iuo

100

A1l(01C

1,14.10%

of

-ASOTicl,

02A.A.

.z ni.coad, 5no9oxp 0 50AM0891 pax 5ctoAko1r70 Aka ALpt1A1ia13 5411 5m31(911

91
Anwogoolz A391av 5101yny7r19 ToRoA3A., A3 tto93, U]. b11n53,0 10% aomilm AIA,1
maapilst 1101 noriRoic 5noori0 5(11) 1.37t90 0ro2
5o9op. ALsupt 5101 59r9ogox10 9186
1701t

yi

11X131

(0.1.03" MOD M0941

g
`A31191

5111 15m3y91L

usgo%

Aca

3191

571a31r9o, 3g 51utrioit34
A3 11091L

HALM racocb

41

A,0034/3

1:))?

DIA-0(b 131.A.3.0,0IX3631C9, A3

'my

91A101n2

19%

5911rxific1r

Llog loyi-riv 19

19X

tU. inv,

FYN.

svata,t% artwtx (Ica au) p0.3.30(log

91(0,39

Almg

A0691004

A.919(01t99X110

10 5314.91r .ArmArriIpcbp

MO1A39,193A9 591A91C Afp dAti,

ADoacrylLg

Am

4,1

113013p..9

A.9691Ti M019,73

AV A13g1 WY. 19.09,0%9

[lop-aro Oun

570,0310

Frx,

Aoi Amyl!.

A.0A.3

MO1

-09au3
At01(pCb

OZ

At

AIJ,I.M0d0

.5na3,:1 b1 8pA

AO1t9700t3 AI11 An.0103L

-9ll

A01 `AD1Dynj 570i 5/1ltA 57aiy9up ims Al 1310y1C `96311 01 6910,0WK A01 19'4

bit? 913A9

9.0911 51ia 5m3Act A01(10001

:d

clot)

ling II

g al) 1)30,A

gi

`A.01100

A/31.00904h1

:d

Ao.G9

ioup

A7D3Dogro1Die

www.dacoromanica.ro

511 cioAnnon, -19

yg

MASURI DE APARARE

352

to

15

20

XXXIX 4-5

fi fost luminate de fulger, putea spune careva. $i, o, de ar fi fost fulger

care nu numai sa lumineze, ci si sa arda si sa mistuiasca ! Bizantinilor
ins li se parea c5 a izbucnit un foc in oastea dusman5 si alergau pin5
la spartura zidului. $i v5zind dantuirile for si auzind strigAtele for inaltate cu veselie, prevedeau ce are sa vina si cu inima strinsa ziceau c5tre
dumnezeu : doamne, cruta-ne de amenintarea to cea dreapt5 sf izbAveste-ne din mina potrivnicului". Iar oamenii din popor, numai cInd au
zarit asa priveliste si au auzit strigatul, suflau pe jum5tate morti, de
nu-si puteau trage sufletul nici r5sufla.
4. In noaptea aceea, loan ostenindu-se mult, a poruncit s
rare in fata adune toti butucii de vie ce se gAseau in oral, si sa fie asezidului cazut; zati pe ruinile zidului cAzut ; inauntru a facut alt Sant, pendeschiderea
tru ca s5 poata fi pAzit5 partea de zid cgzuta ; bizantinii
unei porti
tainuite.
insa vAzind ca intrarile sf iesirile for pot fi zarite, nu mai

Masuri de apa-

puteau iesi afara de poarta, pentru a se impotrivi turcilor la int5ritura

dinafar5, fiind descoperiti din cauza zidurilor cazute ; dar erau unii batrini care stiau de o porti laturalnicA pe sub pamint inspre partea de
jos a palatului ; ea fusese inchis5 bine cu zid de multi ani. Incunostintind
pe impgrat, din ordinul lui a fost deschis5; si fAceau iesiri printr-insa,
acoperiti fiind de zidurile intregi si se luptau in contra turcilor pe locul
din fata zidurilor. Numele acelei pot ascunse se chema odinioar5
Chercoporta.
Atacul general incepe.

25

Numarul atacatorilor i al
aparatorilor.

5. Tiranul 'MA a inceput sa dea atacul general intr-o zi de

duminica. $i dupa ce s-a facut seara, n-a dat in noaptea
aceea ragaz Bizantinilor. $i era duminica aceea a Tutttror
Sfintilor, in ziva de 27 mai.

4: In noaptea aceea loan ostenindu-se : cp. cu Leonard din Chios : Interea

capitaneus generalis Ioannes Iustinianus, totius fortunae observator, ut praesensit ex
proclamatione Teucrorum praesto daturum certamen, agebat confestim murorum, quos
machina contriverat, reparationem. Intru aceea comandantul general Joan Giustiniani,
in grija caruia erau toate, cum a presimtit din proclamatia turcilor ca acuma va da
lupta, de indata a inceput sa se ocupe .de refacerea zidului zdruncinat de tun",
o portild... a fost deschisa... se chema odiMigne, Patrologia Graeca, 159, 936 A.
nioard Chercoporta: Incidentul fatal cu deschiderea acestei porti tainuite, deschisa spre
nenorocirea bizantinilor, caci printr-insa au avut sa se strecoare turcii in oral, ceea
ce a dus apoi la cucerirea lui, ne e transmis numai de cronica lui Duca. Aceasta portita, zidita de mult timp, se vede c5 este aceeasi despre care Nichita Choniat in Istoria

sa ne spune a a fost inchisa de Isac II Angel (1185-1195). Acesta credea in profetii mincinoase $i i s-a prezib ca cruciatii lui Frederic Barbarosa au s patrunda in
prin portita numita a lui
Constantinopole St& riig A.Eyo.tevig 1-70.0xgexov nuAloog

www.dacoromanica.ro

XXXIX 4-5

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

xriv. Kat yet() EMS i1v xceauvOg ov cpayritow

p.Ovov,

353

eaXer %at vataxakov xat Sa-

navc"Ov 01 bi `PUJIACti3OL iboX01JV 7t1:1(1 ip.7CEOTIV Ev TCT9 OTVILTE4LaTL xat 1.taTETQEXOV

Ewg tov EQELTC1.01J. Kat OQ6VTEg al)T(OV Tag Oex,fiaug %at -rag Orpcopaimog etxo6ov-

T8g aakayag Tag ytvottgvag, a10EthEICOV to PiX4OV %al 01)V xa@SLa auvtetOLEvrl nclOg Toy OcOv gAzyov KOQLE q9Eicrai

fpag ti g

Vit@waai, hviic > x r(7)1, xeL@Ury Tov avrixEigvov."

Tsg trly -roaakriv Okay xat

aov Omakiig xat

Oi SE bila6tat, 1,1.6vov ibOv81,xaiccg

-t iv (3oilv CoscrOciavrE;, Cog iftt(Daveig gal/E0V Y1 bv-

Val[LEVOI, EXXELV RVEiittel 1AT' elJtopioay.

4. CO Ss flioavvic SLa trlg vux-rOg Ex &Lvrlg

OricovtaaRsvog

%at

xeksi)aag

Tag xArula-accg andarag tag 15QMOREVag EV Tfi 7COXEL COVayayEiv xat TETT-Val

282b
ID

Ey toig EQE17601g, ISCCTOMEUOtaag aXAriv rea:p@ov Ev8o4sv, To.O cptaaTTECYfiCti Tet TELZT1

to OCCOVTa, of Se `nottatot, to6v.reg rrly Eigoboobov airrinv cpavecletv yEvalthriv

1SOLI, 411 811Vaft1,01/g ELEVal, E(.0 Tit; Jtaig %Ca aVTITYTClattl. l'Otg TO'6(l1SOLg EV ail
E(014.4)tate(p, Cut Eelita4157tr014 Ovrag, -rdiv TELXEOW 7OITCUCEOOVTOW,

1310Ocv

TINE; T(T)v

-yse6v-rcov intatCcinvoL naciarc6cuov Ev neO nok?,.(76v x()Ovcov exacpaVog ompeawg-

15

vov, intOyatov, TEQOg. TO miTOYDEV 1.4.40g T0i5 3TOUlatt01). Kat oi2+.(6aarrEg tw PaCILX1, El La 3WOCIT6lECOg

CCETOI3

ilVOLX1111 Wit

E r1OXovTO E

aOroi3

JTEQUO,(E1t01.1.EVOL

rot; Taxan, Tot; {,ralvauat, xat avnaaxorro TOig Tal(04,01g EV tq

TO OE Ovo[ta Ti; YteiNpfig ix,ELvrig narig gxcasirO :LOTS KE,OXOTEO,OTCE.
5. CO SE tii@avvog ii140tTO

efill,EQE KOQI,CEX1-1

ItEel130Aak1).

01)V6ItTELV JtaEttOV )GOL'O.OXIV5V.

Kat En) EGITEC/CCg )IEVOIIEVIN o n E8COXEV aVOLITCMCYLV -rot; Pcolicaoig to vox-a gutnil. THV yap rj KUctlaXil EXELV11 T6LiV Crytwv atavrcov, (1-ywv 6 MCCCog 1511.1EQ0Eg

2 ivasaciv P 11 4 yivouevag P: yEvouivag Bul111 13

av-riataallai P: a vilia-racrOai

Bek 11 14 reixEcov P.

Xilochercos i stApinit de ginduri ca acestea a zidit-o cu var si cArAmida arse" raig"

Totaiiratg neolarphig yva)jiatc ai* 'GE TTIV EUXOXECI.X0V Ma 'Cita-MU Xat 70j/001J O.Turi;"

clotecpeaev ed. Bonn, 529, 1. Tot prin aceasta porta, desfundind-o, aderentii rgsculatului
Ioan VI Cantacuzino ptanuiesc s5-1 introducA in oral: Thy ti's li.uXoxecixou 4yojtevriv rcithiv
ex noUthv iTthv CutOx000ttriveviv oioefiav-ceg EiairyEtv Istoria lui Ioan Cantacuzino, ed. Bonn
vol. II, 558, 2: desfundind poarta cu numele Xilochercos care era zidira de multi ani,

sa-1 aducg inauntru". Poarta era asezata spre capatul de nord al zidului celui mare
dinspre uscat in fata palatului imp5r5tesc, ale carui ruine marete sint cunoscute azi
sub numele turcesc, Tekfur-serai. Din cauza acestor locuri, dar mai ales a aceluia
din Nichita Choniat, greu poate fi Poarta Xilochercos identica cu actuala Belgrad-capu,
Poarta Belgradului, asezat5 in partea de sud a zidului indata mai la nord de Poarta
de Aur, dup5 cum e insemnat5 in M. Is. Nomidis, Xaetrig Tonoy@acpixog xai (locaLoXo-

il.ixog tijg Reaay.ovixiN KcovoTavtivowciaewg, Stambul, 1937.

5:

in ziva de 27 mai : Cp. si jurnalul lui Nicolo Barbaro la ziva de 27 mai

1453 si G. Sfrantes, 269, 6.

23-6217

www.dacoromanica.ro

20

ATACATORI

354

lo

15

20

APARATORI

XXXIX 3-8

6. Cind s-a zarit de ziva insa, a inceput sg se tina de razboi, nu aa

mutt ping la ora noug din zi, dupa ora noug insg si-a impartit armata
cele optzeci de vase au inconjurat
de la palat ping la Poarta de Aur.
de la Xiloporta ping in cartierul Platea, iar celelalte vase care stgteau la
Diplochionion, au inconjurat de la Poarta Frumoasa trecind de Mare le
Dimitrie din Acropole $i de Poarta cea mica de la mangstirea Maicii
Domnului Odighitria. Coborind ei ping' la Palatul cel Mare Si trecind prin
port, au inconjurat ping la Blanca ; si fiecare vas avea cite o scara de
fnaltimea zidurilor pi alte unelte de tot felul.
7. La apusul soarelui a rasunat alarma generala de lupta si insusi sultanul e pe cal la ora doua din seara ; si oastea insirata era mare foarte.
Lupta se dadea in fata zidurilor cazute de ienicerii lui credinciosi, tineri
voinici de tot ; si se luptau foarte ca niste lei, mai bine de zece mii ; in

spate si pe lgturi oameni luptatori de-a cglare peste 100 de mii, iar in
pgrtile de jos pind la limanul de la Poarta de Aur o altg suta de mii si
mai bine ; $i de la locul unde stgtea sultanul ping la marginile palatului
alte cincizeci de mii si pe vase si pe pod fara de nupar.
8. Cei dinguntru s-au impartit si ei ; imparatul cu Joan Giustiniani
la zidurile cazute, afara de cetate in locul din fata zidurilor, avind sub
ascultarea for latini si romei ca la trei mii ; marele duce la (Poarta) Imparateasca avind ca la cinci sute ; la ziduri dinspre mare si meterezele de
la Poarta de Lemn ping la Poarta Frumoasa, arcasi cu arcuri grele si cu
arcuri obisnuite mai bine de cinci sute ; de la Poarta Frumosa facind in-

25

conjurul intreg ping la Poarta de Aur, la fiecare meterez cite un ostas

sau cu arc obisnuit sau cu arc greu sau cu un aruncator de pietre, toata
noaptea stind treji, farg sa doarma de loc.
6 : Cind s-a zcirit de ziva: luni 28 mai. dupci ora nouci insd: e pe la 3 dupa
amiazA, pentru ca soarele sa cada in ochii apAratorilor ; vz. Critobul, I, 54, 1.
de la palat pipet' la Poarta de Aur adica de-a lungul intregului zid dinspre uscat, de
la Cornul de Aur ping la Marea de Marmara.
de la Xiloporta pind in cartierul
Platea: Xiloporta, adica Poarta de Lemn ce se afla linga Cornul de Aur la capatul
zidului dinspre uscat ; asadar de-a lungul zidului dinspre Cornul de Aur pin4 in regiunea, cam unde se sfirsea zidul dinspre uscat de odinioara al lui Constantin cel
Mare si unde se afla cartierul Platea. De aici pins la revarsarea Cornului de Aur
la
vasele turcesti nu se puteau apropia de frica corabiilor bizantine ut latine.
Diplochionion: adica in portul de la Coloana IngemanatA ; vz. XXXVIII, 7.
de la
Poarta Frumoasd... pind la Blanca: adica de-a lungul intregului zid dinspre Marea
de Marmara, de la rev5rsarea Cornului de Aur in aceasta mare pind in dreptul car-

tierului Blanca, azi Blanga-bostan (grAdina Blanga).

Marele Dimitrie din acropole:
vz. XXXVIII 7.
Odighitria : e unul din multele atribute ale Maicii Donnului, adica"
buna calguz5, ocrotitoare la drum.
7:

La apusul soarelui: luni 28 mai

ora cloud din seard: adica pe la vreo

10 seara, in luna mai.

in fata zidurilor cazute : din valea piraului Licos intre Poarta
Sf. Roman azi Top-capu, la sud gi Poarta lui Charsias, azi Edirne-capu, la nord.

www.dacoromanica.ro

XXX1X 6-8

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

355

6. 'Eracpw6xo06rig Si Trig fw.i,occc unvirlipe Traellov ov TOccov axQtg 4ag

ivvarric, air& Si TO ivvetriv ol,EN.,E toy CITQOCTOV &AO toil Jta lat6011 1,1,gXQL tiv;
Xeucifig. Kca ra Oy80ipSOVTC( 7a01,11 &ILO -rii; E14.076@tlig 45X(11 ffig IIAareag, Ta

Si grEQa ra iaikiEva EV Tjd AUTAMOVLCil JTEQLEXLMACOGUV La) Tijg `52ecdag 11-6-

krig, StaParra Toy Miya Arpitrcaov rile OLY.Q67(02611/ %Ca r v HOQTCCV trly plItOIV
tilv iv trl vovri tic cOSTiyiTrQiag. KaraParrig to thya irakanov Itca Stafiarrig

283b

Toy itAftivot ,ITEeLEXint,400aV 6X(11 roil BUtpta, g7taaTOV OVOTC0V gX0V &v& %kiliCEXCC

icrOcrraDittov Tag Te[xsat %cti, narrotav aAArly 310QU6%E1Ji1V.

7. Alivarrog obv toil fiXtau ro Evvahlov 1lxrl6E vtra cat-cog 0 tivavvog Ecpmno; -rfi SE1JT4)14 iGnieCtg XCCt 1Iv 1l naeCCTOLl,g ttcyCcki 608@oc. 'El.taxito oins %a-

10

6UV roil carrot) mccroic ScroXotg vioic xai

ItaVCOLIGE0LV int010(X0i3VTEg cbg Aeovrcg ild'AELVa. TEW Sixa xatitZov, iOntai5ev
Si Icca Ex :raayi,ury avSesg Raxittot t3T1t6Tal, ink) tag (1' X111,680tc, iv Si -wig %lino
Ta AQ600)JTOV Taw 7tE4OVUOV TE6X6COV

11.1e0S01,V &X@L roil bittivog Tirig XQuctijg gtE@CCI ilLaTOV xat i1L6ILELVOL WA, lino T011
TO3t011, o

YotatO 0 ilyEtaov, Ecog TO-i3 iTaatt01.1 Tag Cix@ag gtQ0l1 JTEVT11%0VTOC Xl-

?h* 'Kai, it; -ra akolot xat trly VigOVOCCV &t

15

Ote1;0116V.

8. Oi Si iv-rOg %ea 41.1)T0i, SICEI.LE(1104iVtEg, 0 ply 0 PCCOLA,E1)g airy t4 'Racy-

vu 'Iouottvictvgi Ev tag TEtXECILV rag 11E00i-101V g(.0 not) 'thaVQ011 iv 'rep' 7tE(Itt3a.(9,

ExovtEg Va afro* Aa-rtvolt; %at Tolicaaug Wg T(Itaxik[oug d Si gyag boimag

iv ri1 Bautkocii (nail) Excov (..bg JtEVT0Y..00(01n, to Si 7t:.Og rely ThiAoccructv TEEn %al
ot Rottaxthveg and trig Etatvrig 116Erag `go); ni1g Tecdag, TtayQ0TOCIOL %at TOVrrau htixetva Juvraxocticov lino Si rilg T2@cilag notcliv Toy yivov Okov axpt

20

trig Xevairig iliarig iv EIS&CitC 7t@ouaxCovt. ET;

TO6TTig rj xtayOrric rj nET00- 284b
(3oXtoriig, neicrav oi5v trly vvxra Staf3arrig avcrintvcog, firiSs Orrwaoiiv xo4i1 8grrig.

7 gzory P 11 11 mixecov P 11 20 Hh X11 porta I: ow. P.

limanul de la Poarta-de-Aur : acest port se afla la capAtul zidului celui mare dinspre
uscat la tarmul MArii de Marmara.
locul, unde statea sultanul : vz. XXXVII, 8.
8:

s-au impartit ci ei: Distributia ap5rAtorilor, Duca o arata in aceeasi ordine

ca si a atacatorilor din 6. Despre numArul mic al apAratorilor, vz. mai ales G. Sfrantes,

1060 D si 1061 A, care din ins5rcinarea impAratului Constantin XII, a cercetat si a

constatat in chip oficial numarul for : exam; rilg nO/Lsoug si1S tocrairrrig sic ReysOog,
avepag :wog avunaeCuratv ,6, (.1); dvsu Tthv Vvcov [LOALg Ovrary a'
LLLIte6v TL nek

orauI atit de mare ca Intindere avind spre ap5rare la 4700 de b5rbati afara de
strAini care abia de erau 200 sau ceva putin peste" (Cp. si G. Frantes 240, 12-241,
18). Si tot cu acest prilej, Sfrantes ne spune ca Inconjurul orasului era de 18 mile,

deci vreo 27 km, iar turcii impresur5tori dispuneau de 400 vase pe mare $i 200 000
ostasi pe uscat. Dup5 Leonard din Chios, Migne, Patrolog'a Graeca, 159, 933 D gi
934 A, aparatorii greci nu treceau de 6000, iar ceilalti latini nu ajungeau la 3000.

www.dacoromanica.ro

XXXIX 9-1I

IOAN GIUSTINIANI RANIT

356

9. Turcii insa cu sultanul se sileau s se apropie de ziduri, purtind

cu ei scari fara de numar pregatite de mai inainte. Si tiranul dindaratul
liniei de lupta mina arcasii cu un toiag de fier inspre ziduri, cind luindu-i cu vorbe bune, cind amenintindu-i, cei din oras insa se luptau barbateste in contra lor, cit ii tinea puterea. Alaturi statea ajutind vitejeste
Joan cu ai sai, avtnd si pe i:mparatul cu armele in miini Impreund cu
toara oastea asezata in linie de b5taie ; si se luptau rezistInd.
loan Giusti10

15

niani Tana,
se retrage.

10. Cum insa ispravile de biruinta, norocul avea sa le dea in

miinile turcilor, dumnezeu a luat din mijlocul liniei de lupta
bizantine pe uriasul si puternicul for general si barbat lup-

Caton Caci a fost ranit de un glont de plumb la mina inapoia bratului,

cind era Inca intuneric ; sl glontul i-a patruns prin zalele de fier, deli
acestea erau faurite ca si armele lui Ahil, si de durerea ranii nu-si afla
liniste. Si-i spune imparatului : Stai cu curaj, eu insa ma voi duce 'ping
la corabie si acolo, doctorindu-ma, repede ma voi intoarce".
Cad in
ora aceea erau sa se implineasca cuvintele ce au fost spuse de dumnezeu
iudeilor prin profetul Ieremie Aa yeti spune catre Sedechia Acestea
spune domnul dumnezeul lui Israil iata, ca eu intorc Inapoi armele de
lupta care slot in miinile voastre si cu care voi va razboiti impotriva Imparatului din Babilon si a chaldeilor care v-au inchis dinafara de zid ;
voi aduce pe ei in mijlocul orasului acestuia. Si eu voi lupta impotriva voastra cu mina intinsa si cu brat inalt cu minie si cu urgie si cu
intaritare mare ; si voi bate locuitorii din acest oral, oamenii si vitele,
cu moarte mare si vor muri. Nu voi fi cu crutare asupra for si nu rni-e
:

20

25

mila de ei".
Imparatul insa vAzind pe Joan plecind, teama 1-a cuprins
pe el si pe cei ce-1 urmau ; dar cit ii tinea puterea, rezistau, luptindu-se_
Turcii patrund 11. Turcii insa apropiindu-se putin cite putin de ziduri, cad

purtau scuturi, au rezemat scarile. Dar nu faceau nici o isprava, caci ii opreau improscaturile cu pietre de sus.
Cum deci opriti fiind, stateau pe loc, bizantinii toti impreuna cu impaprin poarta
tainuita.

30

10 : a fost ranit... la mina inapoia brafului : tot asa spune L. Chaic., II, 159, 11,
iar Leonard din Chios ca e strapuns de o s5geara subsuoarA, sagitta sub axilla

configitur", Migne, Patrologia Graeca,

159, 940 C. Dup5 Critobul,

I,

68, 3

fost

snit. in piept de moarte. Duca a fost mare dreg5tor la curtea unui domn genovez
si se vede ca acolo genovezul Giustiniani era socotit eroul principal ap5r5tor al
Constantinopolei, precum ne apare in cronica lui Duca. Leonard din Chios insa it
face tin5r rara experienta si sperios de curgerea singelui sau, inexpertus iuvenis,
sui sanguinis effusione pavidus" (loc. cit.). ImpAratul mai inainte si-a pus toata
nAdeidea in comandantul Ioan Giustiniani ; spem omnem in Ioanne Iustiniano praefecto reposuit" ibid., 159, 934 B) ; gi 1-a rugat s5 nu parAseasca lupta. siste precor,

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

XXXIX 9-11

357

9. OE Si Tolioxoi avv tod 1e1y4tOvi Ea3tEUSOV TLATiaLalliti ra TELZT1 Cpte0VTEg

%Maaxag 'UniQ aci10m.ov 3tQoxataaxeyao-O-Elaag. '0 TUeavvog OLT
tip;
7TtACIEJAP0Xi1g EV 6606(1) cyisieq EA,Cti1VCOV ItQ0; tit Tip tong toVtag, 76:1 11.LiV %Oka-

%ELK:0 gV Myotc, Itfl bi ii3tei4ov, OL be tfic 3-ceaeck elVTERaX0VTO CevbesEcoc, oaov

1) 66,04134. '0 Si sIw6vvrig yevvaicog TtOteikintTO CriJV talc aUtoii, gxCOV Xat 'TOY
Occoikga gvoakov al)V naafi trl 3tccecurCitsi, aVTIlaX6pLEVOL.

10. `525 ovv gii.E1aov REtoutEGEZV to tiic tUrric dcvb@ayabilliata iv mai

11.7)V TO15Q1/40V, etcpEIX.Ev o eiOg Ex toi) Ricov

7ECtErgit(30ki1c T(7)V 'PWILLUtCOV tOv

ateattly5v airriov .yEyavta %al tax-Uovta %at Civaoconov no4atcrrilv. 'ETahyri ',tag
SLa pau(36o(36Aou iv ti' XELei, EilaG198V rou PQRLOV0g, Ett 45%0Tittg datic %al
Stateiwag tYly cn,Stwoiv xXalkUSa, xat Ijttg {13T710xE ltataaxevaattivri (1);- t tov
'Azakick onXa, air% iiSUvato incO tr1S nktiyijg ii@sttElv. Kat kiyei t(o: 13aatier.
/tij19-t OaQataiwg, iv's.) Si tigx11, T1715 vr)k- gA.E1'.70-01U,a1 %data iitTeElYagi.g TaX0c
EiTaVatiTclE111(0."

THV yac iv EXE(,V1:1 ti (750x TEXtieoiiabta tit oLec IOU 'IEQe[tiou

Irv& tab' 0E65 Xix9ivta tag 'IcuSccEoLg. 0-iittog iestti apag EsSExEav Tii8s

15

iyth Ritual-0qm to 87E4( To JtOkEIAI,Ita to

1-coXElliIti iv aUtoig tOv (3aallia BallACtivog

2,6yE1 K-U@Log o 065g

tScro,

EV ot; {)aEig
285b
Toi);" XaMafaug toUg auyx6%/Lit,x6rac *dig E (.011Ev TOTI TEtx01); %Cti, Ei04(0

EV Tat; XECHAV 15111irit,

cd

10

airrak Elc -6 piciov Ti; 7t62..ewc mimic. Kai Ittagi.tioill iy63 vas iv xetQl EX-aTaitgril %at EV PcitIZLOVi {YLIJTIVE) Era 19'Uji0f1 xat Oeyiig 7tal Jta001,01.1.1.0i5 ILLEy&Xou

20

xai iTatettll -ark xatomoiirrag iv tfi TOAEt Mkt], tolls CerNmEntoug %al Tit %A
VM raCtVattp aiyaod xat &nail-maw-at. OU CpEkIllitlll in' airt01,g xat Oii7t oltTELQW
aUtak." `0 (3aatli'k Si tbiov toy TaCcvviv eLvaxco@iwavta iSzatacriv xat of
ltst' airOv nArly, Oa0V 15] Skaatg, avtiwixorro.
11. OE Si Taiicmoi

TO

Wre Calyov ncloaEyylaavtEg Tet nix)" all7L1A5Otp010i)V-

TFc, ETt'agaaV xkittaxag. IIA11v aUSiv iivvov

eiVOAEV.

9 airriov P: fortasse Canal" II 11

ak6v P.

ixiakuov y&Q airrok 40o(3a,oilvtEg

`S2c oZv iptoStt6p.ivot EitYTTI%EllitV, of SE `PcoptaTot Jt&VTEc avv Tell: (3a-

xcuraaxcuaagvil

P:

statecixEuacipq Bull II 24

capitanee, nam tua fuga alios incitat ad fugiendum. Non est mortale vulnus, patere
dolorem et siste viriliter, ut spopondisti. At ille salutis, gloriae suique oblitus, uti
altam quidem primo magnanimitatem, ita posthac pusillanimitatem ostendit. Debuit
enim, si

poterat vulneris dolorem sufferre, non recedere, si vir erat ; vel saltem

alium, qui loco sul stetisset, subrogare. stai, to rog, capitane, ca fuga to indeamna
pe altii la fuga. Rana rill este grea, rabda durerea si stai barbateste, precum ai
Idgaduit. Dar el uitind de salvarea lui, de glorie si de sine, dupa cum, ce-i drept,
mai Inainte a aratat o inima inalta $i mare, tot asa dupa aceea o inima joasa Si
mica. Cad de putea suporta durerea, trebuia sa nu place, daca era barbat ; sau
macar sa puna pe altul care sa fi stat in locul lui". Ibid., 941 A. Si Nicolo Barbaro
In jurnalul sau it invinuieste ca, fiind rang si strigind ca turcii au luat orasul, a

pricinuit fuga tuturora. Ibid, . 158, 1076 B. Cp. si G. Sfrantes, 242, 2 ; 263, 17 si 283,
18
prin profetul leretnie : 21, 3-6.

www.dacoromanica.ro

25

358

TURCII PATRUND IN ORA$

XXXIX 11-12

ratul tineau piept dusmanilor si toata incordarea si scopul ]or era s nu-i
lase pe turci sa intre dinspre zidurile cazute ; le era ascuns5 voia luf

dumnezeu, care i-a adus inauntru pe alt drum. C5ci vazind poarta de
5

care am vorbit mai sus deschisA, au sArit printr-Insa InAuntru ca la tincizeci de oameni din acei renumiti ieniceri ai tiranului si cu rasuflAri de

foc s-au urcat sus pe ziduri si, ucigind pe cei ce be ieseau in cale, au
inceput a lovi in cei ce trageau de pe zid. Si era de v5zut o priveliste
plina de spaim5 : caci bizantini si latini, care ii opreau pe cei ce voiau
sa pironeasca scarile de ziduri, unii erau faiati de ei, iar altii inchizinio

du-si ochii, se aruncau de pe zid si cu trupurile zdrobite se s5virseau din

viatA intr-un chip Ingrozitor. Si au inceput scarile s be fixeze f5rA nici o

piedic5 si sa se urce in sus ca niste vulturi ce zboar5.

12. Bizantinii insa si Imparatul nu stiau ce s-a intimplat sf
caci intrarea turcilor se facuse departe de ei si de altcum,
in lupta.
pentru ca toata atentiunea be era indreptat5 asupra turcilor
ce luptau din fats. Cad barbati razboinici erau cei ce se luptau in contra
lor, dou5zeci de turci la un bizantin si nici acesta nu era atit de o0a cit
Bizantinii fug ;
imparatul cade

15

20

25

turcul cel din arra. Asupra acelora deci be era indreptat5 toata atentia
si grija. Cind deodata vad cazInd s5geti de sus asupra lorsi ucigindu-i.
Ridicindu si ochii in sus, vad turci. Z5rindu-i o iau la fug5 inauntru. Si
neputind intra prin poarta numita a lui Charsias de multimea ce se inghesuia, cei mai tari if calcau in picioare pe cei slabi si intrau. Atunci
r-indurile tiranului vazind fuga bizantinilor, au racnit intr-un singur glas
si au inceput s alerge inAuntru, alcind in picioare pe nenorocitii de el
si ucigindu-i. Ajungtnd la poarta, n-au pufut intra, caci era zidita de trupurile celor cazuti si lesinati. Si atunci mai multi intrau dinspre zidurile
surpate in ruine si taiau pe cei ce le veneau in cale.
11: poarta de care am vorbit mai sus : vz. 4. Despre patrunderea turcilor,
Critobul, I, 60, 3 ne spune ca" turcii ii resping pe hizantini prin portita lui Iustin,
adia Giustiniani, pe care acesta o deschisese in zidul cel mare". L. Chalc.,
II, 160, 12 arata numai ca ienicerii patrund in oral, urcind peste zidul cel mare,

uncle o parte mare fusese darimat5 de tun. $i Nicolo Barbaro insemneaz5 in jurnalul ski la ziva de 29 mai 1453 intre altele ca la 30 000 de turci au pAtruns in
oral peste zidul d5rimat, dup5 ce Mahomed II, cu trei ore inainte de rasaritul soarelui, a atacat in trei rinduri dupaolalt5 cu cite o armata mereu proasp5t5 de cite
50 000 de oameni. Migne, Patrologia Graeca, 158, 1075 D-1076 B. Cp. si G. Sfrantes
285, 18
286, 2.
12: intrarea turcilor se fdcuse departe de ei : la vreun 11/2 km, caci lupta
cea grea se &idea in valea piraului Licos si cam atita e .ping la Chercoporta.
poarta numitti a lui Charsias : vz. XXXVII, 8.

era ziditci de trupurile celor cazuti:

dup5 Leonard din Chios, au murit latini si greci, calcindu -se unii pe altii la intrarea in poarta aproape opt sute. Migne, Patrologia Graeca, 159, 941 C.

www.dacoromanica.ro

XXXIX 11-12

DUC.AS : ISTOR IA TURCO-BIZANTINA

359

kfati IIVTLACteaT664:10VTEg 1)0-0,V wig ix0@oig xat &luau rl hvalug xat o axon6g
im, Toir rj avivat, Tag TO4t0 1g ttv El:608 OV yEVE6'lOaL Ex TGA, V.O.TanEOOVT(ov
TELxg(Ov E2tailov, Su' Ca2mg 080'5 Tarrovg et o-4ag o 'ffEkhocig 066g. 'Boy-mg yap
tiiv 7CaTIV, fly 7TQOAAXPOVTEg ElQhXCLILEV, aVETWEVTIV %Cti EiAnthbhaavTEg ivt6g Ex
TUYV OVOlia0T(OV etV8QCOV &nil/WV TrAW 60.640V TUOVV0.11 (0g nEvtfixovta xai, &YU-

xretvartzg,
tong axeo[30m-tag E7tatov. Kai rev ESEiv 'Halm q)Q (xi g
craw. Ot y&Q Tcollaiot
%at Aati.vot of mokUovtsg tog tag xkEp.axag 7tOoahkoiivTag tag tsixsow, of p.iv
naps TOW ItaTEXO7C1IOCEV, of Si taig expOccktoi)g xatigivarrsg ecnO toy staxovg 286b
ParrEg inavco tiov TELXECOV ?CO@ avgovtsg xai toys

61YVOLVThilaVTag

g7tuCTOV, xateNayirtsg ta, acbtLata at al &Evil to tikog Tfig colig Cutoi3CaorrEg.

Tag Si AERaxag CoccoA.ircog inflyvuoy xai, aviPa Lvov (1)g &Etoi oTETiop,Evot.

10

12. O[ Si `Paiaioi 51)v TC9 Paaad, oint Eyivw6xov to yEvOlisvov, Iv yap

CotO [tax Q6.4ev rl ysvoligvti taw Toivtow EigoSog xai Zino) g Ott inteQ teov 5.rapazOvuov &nag 6 axonog v. 'Hoav yap etyttzto44.toirvng livSQ6g pietztilot, TaoX01. ENO 01 ?Wog EVQ, 'Peopiliov %al toirrov ov tiKiov JtoXquo-Thv cbg TOV Ti1X0vTa

15

Toiipxov. 11@ag ixsivoug yoihr v xat o axo3t6g xai rl cpQovtig. TOTE iail:pvtig
exn. pool i% Taw alio) %unarm xat XaTCCOOTTOrref. TO151-01Jc. 'Avai3Xivavng
Si 6 p37)5 TO15@XOlig. 'Io6vt sg Si Et; pry* EvSov itvantiaay. Kat rl bvvavoL

sio-E7 asix && rjg narig Till inovop.atotiivrig XaCX:r0ii, atEVOxwpovILEVOI bla TO
a1 log, oE 1.1iV elLAV 7LE11,600TECIav gXoirrEg tong ComivS @wig xatanGtTOZVTEg Eta-

11QX0VTO. TOTE h toy TliOvV01) 7tOteelT4 Lg toOVTEg Thy TEIOlthV To5V

ulc

20

TO31.tatOYV,

(pawl! Pali:Fay-mg 610E6 mtOV, ItecTanaT0iiVTEg TO"Og aDALOUg Xoti, xaTaaWaTT0V-

TEg. TkaorrEg Si El; thy miktiv mix

'into TWV

fiSuiripliaav Ei(YEA*EIV,

"kV yap cppayaca

TaTEE6OVITOV <R011aTCOV Hai 21.61,7C0101)X1CraVTCOV. 'E% 11:6V TELXEM OZV Ot

AA.EZATTOL SLa To5V EQELJLLGJV Eiahpxovto xai TO

61JVCEVISVTag "HaTkOitTOV.

3,6 et 24 taxEwv P 11 3 EAccOov P: E2Lecti.ev:Bek119 /MEd( Tiiiv P.: fortasse nue' ainthv.

www.dacoromanica.ro

25

IMPARATUL CADE IN LUPTA

360

XXXIX 13 -

14

13. Atunci imparatul istovit de tot, stind cu sabia si cu slcutul in

miini, a spus un cuvint de durere vrednic : Nu e oare nici un crestin
sa-mi is capul ?!"
Caci ramasese singur-singurel. Atunci unul din turci
dindu-i una In fats si lovindu-1, si el i-a tutors turcului alta ; dar alt turc
5

venind din urma, i-a dat o lovitura de moarte, Melt a cazut la pamInt;
caci nu stiau c5 este imparatul, ci 1-au ucis si 1-au lasat ca pe un soldat
de obste.
Numarul

14. Duna ce Turcii au patruns in oral, n-au avut decit o

celor cazuti.

10

15

;In

pierdere de trei oameni la intrare ; si era ora 'Melia din zi,

soarele nearatindu-se Inca deasupra pamintului. Patrunzind inauntru si raspindindu-se de la poarta lui Charsias Oita la palat, ucideau pe cine le iesea In .cale, ca si pe cine fugea. Asa au ucis oameni buni de lupta pina la
doua mii. Turcii adica se temeau, caci ei mereu socotisera, ca inauntrul
orasului vor fi eel putin la cincizeci de mii de luptAtori. Cu &dui acesta
au macelarit si cele doua mii. Caci de ar fi stiut ca toata oastea sub arme
nu trece de opt mii, n-ar fi ucis nici pe unul ; caci neamul acesta fiind
iubitor de bani, chiar ucigasul tatalui de le-ar cadea in mina, pentru bani

ii dau drumul. Cu cit mai de graba, daca nu i-a facut nici o nedreptate,
ci a suferit-o de la dinsul ?! Dupa razboi adica m-am Intilnit cu multi si
mi-au povestit, cum ca : De teama celor dinaintea noastra ucideam pe
cine apucam ; caci de am fi stiut ca in Constantinopole e o lipsa atit de
mare de barbati, pe toti i-am fi vindut ca pe niste oi".
13: Atunci impiiratul istovit .a.m.d.: Despre sfirsitul celui din urma imparat
bizantin, G. Sfrantes, 1061 B, sfetnic de aproape al lui, ne spune : in ora in care
a fost cucerit orasul, a murit, ucis hind, si stapinul meu, fericitul intru domnul,
imparatul Constantin, eu in ora aceea neaflindu-ma linga el, ci din porunca lui, la
inspectie, in alta parte a orasului". Nicolo Barbaro care si el se afla atunci in
Constantinopole, noteaza in jurnalul sau ca de soarta imparatului nu se putea sti
nimic, data e in viata sau mort. Unii spuneau insa ca trupul lui a fost vazut intre
cei ce au fost striviti la poarta sf. Roman, cind turcii au intrat pe acolo. Pe marginea manuscrisului in tare ni s-a pastrat jurnalul lui Nicolo Barbaro, se mai afla
o insenmare care spune Ca imparatul se ruga de ai sai sa-1 ucida si furios s-a
aruncat in lupta cu sabia in mina ; a cazut si s-a ridicat ; si iar a cazut si asa a
murit. Vezi Migne, Patrologia Graeca, 158, 1076 D si nota. Se poate ca aceasta
insemnare s5 proving de la un cititor care cunostea versiunea din cronica lui Duca;
sau poate au pornit din acelasi izvor comun. 5i Leonard din Chios fiind si el
atunci in Constantinopole, inregistreaza in scrisoarea sa versiunea, ca imparatul a
fost strivit in inghesuiala de la poarta sf. Roman; si noteaza si faptul ca, spre a
nu fi prins de dusmani, a rostit cuvintele O, daca un soldat, bun luptator pentru
durnnezeu, m-ar strapunge cu sabia mea, ca maiestatea imparAteasca sa nu cads
in mina unor barbati fara de cinste". Ibid., 159, 941 BC. Dupa L. Chalc., II, 159,
24, imparatul a murit ranit la umar. Cp. Critobul, I, 59: Bcraei);... CinayopElicrag...
CutqtaxEro ?Evvoia); Imparatul... istovit... lupta vitejeste"... si... cade luptind" 1, 60,
3. Cp. si G. Sfrantes, 287, 9.
14 : o pierdere de fret oameni : pierderea aceasta se vede Ca a fost numai in
timpul jafului, caci, dupa Nicolo Barbaro, turcii cazuti la intrare abia 40 de co-

www.dacoromanica.ro

XXX1X 13-14

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZAN LANA

13. CO

13(10IXEOc,

013V

et7Lay0@EiKLIDLg

oat Cuyal8a, ELLE X6yov ),.(try; Cr; LOV

TrlV %Ecpeckilv Rou Cut'

;"

PrUTOV,

0.6v.

latibuevog Pantacov cntOc811v

terra TL; TL-OV x@tCrt laV(I)V tots kupEilf

287b

Hv yao uoventatog eutoXeiff*Eig. Tote eig TEOV

TO iOY.COV bobg CUOTod" %Met a@OMOTCOV ItCLL 7TX11,;(1g, xaI clank.

CZCI LOUT

361

tci? Toivxcp iTQUV

TWV OgLabEV 8' ,g TEQ0g %0C1.91011 450k Akryfiv, Eneae xata yilc

OO ye,

fibeeav, On 0 PCLOLAEk COILV, aX1' 6); %0 LVOV OT@CAXL6TTIV TOIITOV Davatoxravte;

Co:pilxay.

14. E1uea6v-re.; be of Toiiexoi Jtkilv tcuA.7)v Ov It elcrEXEiJOEL Mel; Wang

LIALOA.ETO
1)[LiCiClc, oiinw intee yily yavevtog. EtcrekbOv90 syko (Ocia lccnbrri
taw be xat StouyxebetaDert-eov auto TTIS 7Ca11g Xa@LCT0171 g cog toil ICCOLCATLOU TOV O.-

10

xai TOV cpeiryovra. Katkow4av oi5v iivkocc.; puyi.tou; Ewg xikui8ac 8 Uo. Kai ya.c oi Toi-vxm ibeSoixeloav, ijaav yap &Ei &a2,oytOtievot, btu ivr0; Tfig 7t6XEuy; to-alixintov goovtai 7(0411110nd. Lb; AEVT1TX0VTCMLOILA.L0 L. 'Ev ToOtcp xat Toiig burtalovg x.ectioTp4ccv. El yao fib ECfaV, OT 6
liCaTilOVVTL1 CCOVEUOV, 440 It

:iTEL;

TLT3V CVOICX(OV at,00ttOg Oby intecOalvet, -ray; enttocanxtktoug, oOx av etILCUE-

DaV raVa

Taozeiwarov yap OV to yevog TaTO, Et %Olt frOVEOg Mate L'LLO;

CV TUT; XECHAV CCUTC-OV,

aka:

abra

burrojaccvtO

8La ZOIJOOti

15

CIATthCLOL

ecTokivuoLV. Mood 1.1010V O ii (181.1drug,

1-.181,x0i,hvo.;; Kai -y&Q Int& TOV OTOXEROV EViTUX0V Cyth atoD.olg v.ott

I.tOL,

nol.; "OoPoOp.evol, taig gult@ocr&v, CaCFCITTOREV TOO; aeoka(36v-

Tag. xai. yap

aavtag Cog n@OPata, ILEgclimap.Ev ay."

EL 1041:EV TOL:fain L1V &TM QLOCV tiVOL265V O71611X0AJO'CLV Ev Tri TIOXEL, TOO;

12 iSsooixcLaccv Bek: a,e801,wriaav P II 15 ox-ruxiaxWouz P1: 6x-rucrzaiou; P II 20

ijoeucv scripsi: ijoey.ev Bek: E'CbituEv P.

rabii marl de transport ar fi putut sa-i incapa. Migne, Patr. Graeca, 158, 1076 B.
pi era ora intiia din zi : adica de la rasaritul soarelui. $i dupa jurnalul lui Nicolo
Barbaro, tot la rasaritul soarelui turcii au izbutit sa patruncla in ora peste zidul
surpat de la poarta sf. Roman. Ibid., 158, 1076 B. Aceeasi stire ne cid si Leonard
din Chios : necdum Phoebus orbis perlustrat hemisphaerium, et tota urbs a paganis
in praedam occupatur, Inca soarele nu se iveste pe cer si tot orasul e ocupat $i dat
au. ucis... pinci la cloud mil: dupa filoturcul
prada paginilor". Ibid., 159, 941 D.
Critobul, I, 67, 3, bizantini sa fi murit de toll ca la 4 000 si cazuti in robie putini
peste 15 000. Dar Nicolo Barbaro in jurnalul ski noteaza ca omorul Intre crestini a

atit de mare, Incit strazile erau pline de singe ca dupa o ploaie, de apa, iar
in Marea de Marmara pluteau lesurile pe apa ca poamele. Iar numarul robilor de
razboi a fost de 60 000 de oameni si prada de razboi de 200 000 de galbeni. Tot
la 60 00 crestini, legati toti de funii, cad in robie, vinctique omnes ad sexaginta
millia funibus christiani captivantur", ne spune Leonard din Chios. Migne, Patrologia Graeca, 158, 1076 D si 1077 A si 159, 942 B.
toata oastea... nu trece de
fost

npt mil : cp. cu 8.

m-ant intilnit... .yi mi-au povestit : vz. XXXVI, 2.

www.dacoromanica.ro

20

238b

LOCUITORII SL ADAPOSTESC IN SFINTA SOFIA

362

lcoane sfinte
sparte Cu
securea.

10

15

20

25

XXXIX 15-17

15. Azapii de la curtea tiranului care au si numele de ieniceri, unii au alergat navalind la palat, altii spre manasti-

rea Marelui Inainte-mergator, numita Petra si la manastirea Maicii Domnului cea ca o Taring, in care mi se afla atunci icoana
Preacuratei Maicii Domnului.
Acolo, o buze si gura, to care ai sa
spui ce i s-a intimplat icoanei pentru pacatele tale !"
Silindu-se apostatii sa navaleasca in graba si aiurea, unul din nelegiuti intinzind securea, Cu lucrarea necuratelor lui miini a despicat icoana in patru si, aruncind sorti, fiecare
luat partea sa cu podoaba ce s-a intimplat s fie
pe ea; si pradind cinstitele odoare ale manastirii, au plecat mai departe.
16. Si au intrat in casa protostratorului si au deschis comorile adunate
de mult din zile vechi, trezind din pat nobilele femei ; caci era mai in 29
si somnul de dimineata se lasase duke pe ochii tinerilor baieti si fecioare;
cad, ca ieri alaltaieri, in toata linistea dormeau fara nici o grija.
De ce lumea
fugea spre sf.

17. Atunci o ceata mare dintre nelegiuti a luat-o pe drumul

ce duce la Biserica cea Mare. Si era de vazut din aminSofia ?

cloud partile, ce plan ? Caci fiind dimineata Inca in zorii
zilei, citiva bizantini, la navalirea turcilor si fuga bizantinilor, au apticat-o Inainte, ca sa ajunga acasa si sa-si puna la adapost copiii si sotia. Mergind prin partile pietii Taurului si trecind de Coloana Crucii,
cum erau plini de singe pe haine, ii intrebau femeile : Dar ce s-a intimplat ?"
Cind au auzit spunindu-li-se acea nenorocita stire : dusmanii-s inauntrul zidurilor oTasului si ucid pe bizantini", mai intii n-au
crezut, ci mai degraba si-au batut joc si 1-au socotit de nimic ca pe
unul ce cobeste a nenorocire ; dar dupg acesta pe al doilea si dupa el
iar pe altul, plini toti de singe, au cunoscut ca paharul urgiei domnului s-a apropiat de buze. Si atunci femeile toate si barbati si calugad si calugarite au inceput sa alerge la Biserica cea Mare ; si copiii
cei rnici, si-i duceau in brate, barbati si femei, lasindu-si casele oricui
mtintistirea... numitti Petra: aceastA mAnasAzapii: vz. XXXVII, 7.
Ioan Botezatorul, data mare si vestitA, azi e disparuth ; se
crede ca era asezatA in incinta conacului de mai tirziu din Stambul al domnului
15 :

tire, inchinata sf.

Moldovei, cunoscut sub numele de Bogdan Serai; vz. R. Janin, Les sanctuaires de

Petra, in Echos d'Orient", 35 (1936), p. 55-62 si 37 (1938), p. 331-332.

ndstirea Maicii Domnului cea ca o Taring 1: vz. XXXVIII, 10.

md-

16: in casa protostratorului: vz. XL, 7: unde-i Paleolog prolostraforul cu cei

doi feciori ai lui? Acesta e un Teofil Paleolog, a cam' moarte 1a cucerirea Constantinopolei din 1453 o aminteste si Leonard din Chios; vz. Migne, Patrologia Graeca,
159, 941 B si Av. Th. Papadopulos, Versuch einer Genealogie der Palaiologen, Diss.
Munchen. 1938, nr. 166. Despre protostrator vz. XXXII, I: protostratorului lancu.
era mai in 29: vz. si G. Sfrantes, 1061 B: La 29 mai, marti in zorii zilei, sultanul
a luat orasul" (G. Frantes, 288, 17).

www.dacoromanica.ro

XXXIX 15-17

363

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

15. Oi Si tits Of.afl; Tov TIVOIVVOU CtOATISEg, of xat )/EV[TI;OlQ0I, XgXXTIVTal,

of lAiv iv

-c(7d

Jtcaccritp xcuriOectttov, of Se neOg. trly MEy6Xou 1-1@o8@Oaau

2881,

[Lovely

trly inotevlittiviv Ilir@av %at iv tit }moll s6; Xtb@ag, iv 11 xat Eixtbv tits
aavetyvou Rau 0EopliTo@og itv Ei1QLOX01.1gV11 TOTE.
e'Exei, w yALo'crot xat xEi.1)

1t Rakucia cpr4Ey as uL to t1t

Stet Tag apaeTtag 0.01P"

'AywvitOREvoi of CCROCITdttal, T0i3 Xata8Q4LEIV xat akkobi, 1Igkgruv O Erg Tthv Con)01,

EtxovL 0141(3(11,m

voy XTE[Vag 1.17alliey0OVUOV

T(.1.11, 1.1111C16.W
XELQ(TYV ctirroii Eig Tiocra@ot SLEiIE %Ed
TO COV tw TOXOVTL XOCIti(p gxaciTog TO YSiov 1,tE@iotov gXot(3E, xXil@ov PakOrrEg xai

Tet Titg [toviig

lLRLU

6XEitY1 (1Q7DiaaVTE; korto.

16. Kat Eig TOv Tal3 AQCOTO6TeecTO@Og otxov iip.(361/TEg, illoctu@chg

TO'Og

7T@OnCOLGEL b1t6cavio0ivrag

flac@UTiv Utaial,C7W,

iivotav

10.

E 't.utvi,tov-rEg. Tag ElsiyEvibag

ix Tig xoiTTIg rlv yap 0 Meat); wi@wv ETX.061 iV'Vga xat 0 jcQcoivog 'bawl; fitriig
ijv iv Ogka4toig T(7,11/ V&A, xat vEavi.owv jog xftig yap xat ICC/67,017a baki(bvTEg
gl3tEC14.2vcog iXOLTgOVTO.

17. TOTE aricpog noAi) Tibv etaEficiry 4ixETo -cOv S@O[tov TOv anciyorta iv .rfi
MEyean 'Exxkricria. Kai rlv itEiv E ixati@wv Tale E@&-w, tt Tixvacitia; 11@w-tag

15

yap oiiarig, ft!. kinwcpErw0aig Ti; ktgoag, Tivig Tc-ov `Pwaa(wv iv it) Etapokfi
Tthv TO4Y-COV xat tp gwyfl Taw nokra7.)v gq)*Etcrav wEiryorrEg Tab- scurcaafiEtv Tag
Mug xat JTQOall&EOaalTaal TCC TgXlia Xai, trly yuvaixa. Aict{3aivorrEg obv toil 289b
Ri@irri -mi.) Takeo xai. nE@atoir-v-reg Ten/ Kiovcc tov ITaVQ0i5, aitlaTOTrUQT01 Ovtig 20

iwarraivto na@Ot tale yuvatxcliv Ti sea TO etiro(36v;" 'Q; ovv fp.tovaav tits
CTEIJX-CataV iXE1,1,1TIV cpwviiv 'Ev-rOg Toil TE11,01Jg rile. ItOXEcog noXituoi xcactayetT-

TorrEg tong Pailiaf.oug" TO Riv neUrrov cbx iniaTEvactv, ea.A.6 Realov ma 'UPC&
0-aVTEg Xai, i01.111EVilaaVTE; dg analawv U1tyVTTIv, 0n10-EV Si TOilTOU gtE@OV xat

ItET' airrOv CaXov, 15?..oug aiticurociA@Toug, gyvwaav, ot1 ijyymev iv xEikEat TO noTitEgoy Tit; Opyfig Kt/Q[01J. Flaaal 0171V yUVaT,XEc %at Civb@sg, tiovaxol, [tovettcuaal
iv T1j MEyeau 'ExxAmoia,
coy Pa6T6OVTEg Ev Tat; eoXivaig to v1tnia WJTWV,
8 TO,

scripsi: tco P: om. Bull II 23-24 6f3Enkracravre; P: 613eiicravng P,.

17 : Si era de veizut din amindoud pdr ile, ce plan ? Turcii alergau spre Biserica cea Mare Sf. Sofia in nadejdea unei prazi bogate, iar crestinii in n5dejdea s
scape cu viata dupa profetia mincinoas5, ca turcii nu vor ajunge decit pins la
prin peirtile (toic 0(JE01. dativ de loc) pietii
Coloana lui Constantin cel Mare.
Taurului : lost
antics de bronz
forum Theodosii, numit Taurului dupa statuia
ce Impodobea piata ; era cam in regiunea, unde se inalta azi giamia sultanului
Baiazid II. Dupa L. Chalc., II, 161, 4 profetia spunea ca turcii au sa ajunga numai
in aceasta piata. Despre acest forum tauri vz. A. M. Schneider, Byzanz, Vorarbeiten
zur Topographie and Archalogie der Stadt, in Istambuler Forschungen", 8, p. 1722 ; si R. Janin, La topograprtie de Constantinople byzantine, in Echos d'Orient",
38 (1939), p. 134-135.
Coloana Crucii : sau Coloana lui Constantin cel Mare, de
granit row, s-a pastrat in buns parte pina azi i e cunoscuta sub numele de Co-

Ioana arsa.

paharul urgiei domnului : Isaia, 51, 17 si Apocalips, 14,

www.dacoromanica.ro

10.

25

364

PROFETIE DESARTA

XXXIX 18-20

vrea sa intre. *i se putea vedea aceasta stradO intesat5 de multime de

oarneni.
5

10

15

20

25

_30

18. Si de ce isi c5utau cu totii scaparea in Biserica cea Mare ? De

multi ani s-au fost auzit spusele unor profeti mincinosi, cum CA orasul
are sa fie dat turcilor si ca au sa intre inauntru cu putere si ca bizantinii au sa fie batuti de ei pina la Coloana lui Constantin cel Mare.

Dupa aceea insa se va cobori un Inger cu sabia in mina si va da ImpArOtia si sabia unui barbat necunoscut, ce are sa se gaseasca atunci
stind linga coloana, un om simplu de tot si sarackios, i-i va spune :
Tine aceasta sabie si razbuna poporul domnului".
Atunci turcii vor
lua-o inapoi la fuga si bizantinii ii vor Boni tAindu-i si-i vor alunga
si din Constantinopole si din apus si din partile de rasarit pina la granitele Persiei Intr -un loc numit Monodendrion. Socotind unii ca aceste
se vor implini, alergau si Indemnau si pe altii s5 alerge. Acesta era
gindul bizantinilor care le umbla prin cap de multi ani, ceea ce s-a
facut acuma, ca : daca vom rasa in urma noastra Coloana Crucii,

vom scapa de urgia ce vine". $i s-a umplut Intr-o singura ora acea
biserica foarte mare, si de barbati si de femei si sus si jos si in Incaperile de laturi si peste tot locul multime nenumarata. Incuind portile,
stateau cu speranta ca acel loc ii va mintui.
119. 0, romei Bra de noroc, o nenorocitilor, biserica pe care ieri
alaltOieri o numeati spelunca si altar pAgin de eretici si om din voi no
intra tnauntru, ca sa nu se pingareasca, pentru ca inauntrul ei au liturghisit cei ce au imbratisat unirea bisericii, acum din cauza urgiei ce a
venit, ati alergat intr-insa ca sa va aduc5 mintuire ?! Ci nici and
dreapta urgie a venit asupra-va, inimile nu vi le-a miscat spre pace !
Cad si Intr-o imprejurare atit de mare, daca un Inger s-ar cobori din
cer si v-ar Intreba : Daca primiti unirea si o stare pasnica In biserica,
voi alunga dusmanii din oral ", nu v-ati impaca. Si daca v-ati Impaca,
impacarea voastr5 ar fi o minciung. 0 stiu cei ce inainte de citeva zile
o spuneau : Mai bine sa cadent in miinile turcilor decIt a frincilor".
20. Atunci turcii pradind, omorind, robind, au ajuns la biserica, inainte Inca de a fi trecut ora intii din zi, si gasind
usile incuiate, le-au dat jos cu topoarele farA nici o intirziere. Intrind
inauntru cu s5biile in mina" si vazind poporul adunat cu zecile de mii,
Turcii in

O. Sofia.

19 :

inainte de

7r0 adverb ;

citeva zile :

zily x-Hg scilicet

ilOolav 4cuzativ al intinderii in timp.

vz. XXXVIII, 10.

Peroratiile lui Duca in contra bizantinilor potrivnici unirii bisericilor pot fi asemAnate cu acelai fel de peroratii
ale compatriotului sAu mitropolitul latin al Lesbosului Leonard din Chios din scri-

soarea ce o trimite

la 15

august 1453 papei despre caderea Constantinopolei ; vz.

www.dacoromanica.ro

XXXIX 18-20

DUCAS : 1STORIA TURCO-BIZANTINA

365

avb,cog TE xat yuvaixog, excperrog Toi); Nov; CCOT6V TIT? 13014.04W ZOJQEiV. Kai
ijv tbEtv trly ecyucc3cv ixavriv 7TExuxvcopivriv 70.11cmg gcrO.Qcbmcw.

18. TO be geoo-cpEirygiv gv Tfi A/loyal] 'EXY.A.11064 too; AdEltrag, t(4. THaccv

.116 Jtoadiv x,covcov clxcroovng ).taQ6 -rimy 111E1160[ICINTEO)V, n(74 p.algt Tci)exotg
acc@abobilvai 1j noXig xat Etagadv ivTog tar& buvalacog xat xaTaX6nTECP8Cl1 rolls
`Pul.tai,o'ug 3tCtes CtiJTCT)V ayQL T015 Ktovog Toil Mgyaol) Kwvcriarctvov. Met& be
Taina xa-ca(3gcg kyaog cpeecov 6o[upa[ccv RISCEICtS6OEL TiiV (3W:06E1m ovv t11 60p.cpot.i.ct c3cvawiy4 Tivt 6E1180, Ei)Q6'NVTI, TOTE iV T4 %LOW iCrTGliVCO, May elJTECATTT

xai 7TEVI,Xe4:1 %Oa Cosi Can A* Tip, 6o/ccpatav -rain-qv xat ixotwrio-ov -rOv Xccov
Kugioa)."
TOTE TQcuciiv gov-cai of Toii@xot, xat oi. Tw[tatoi xaTabtobovatv aU- 250b
tool xonTov-ceg xat i62.(icroucriv xat ex tit; 1[164w; xai 4176 Ti-j; bixsEcog xat Ocgo
TCov tip; avaraii; ILLE@COV 45zo, gletuw Ilwatag iv Tony ItaXoup.evel) Movobevb110.
Tailtdc -msg. cos altoPicco[ava gxov-rog, gTQEXOV %a'1 too; clUoug gaugoanov
TOXELV. MiTY1 171V T6V Toa[taixov rl axe-ipig, fly xat no') 7,96vaw TcoAliT)v 1-iaccv
ILLEXsTc7)Artsg, ro viiv JtQcceiv, 8-ri Et xcorca6Lipolkov Tgw Kiova ton ETCLIJCIOii COKai aiiTri ?iv ij cpiryi-1 rile
JaCPOEV imic7)v, cpeligqig.8cc Tfls faAlawrig Ogyiig."
gv TT) Moyearl 'ExxAriata Eio-obou. 'Eyeve-co oiiv ev [itiic 6S,Occ 5 inte@tigye.0-ig ixdvog vagog otkiwrig clvElEgiiv rE Xat yuvocosCrw xcct x&-co) xai CiWO 1tat gv Tag nEQICCUAoic xat gv Icarct TO)-up OzAog gwaet.11{Dirog. KiLEtcravtgg be Tag -8-4ag Eta-ciptEci.av

15

trly nap' 0C1)1-015 OGOTTIQ kin/ iATgOVTEg.

20

19. '5.2 b-Ucconivot Twpaint, CT) Ciinioc, ton vaov, Ov exakeiris x*eg xat nego
rely x8gg ani1Xatov MEL (3031./OV atQEM(7)11 %at Civil.gconog oirx EtOiCIXETO it; iilily
Tip/ gVUOCILV rijg gxxXriatag
gv-rog, Zva lurl RiaV151J taa TO lE@OUQVi0-a1 gV8E0V to
LTEMaxirig
8@yilg
cbg
OkOtiieLOV
Airr@OV glib-66ar46;
gcancctollivoug, vUy gvexa tilg
'AX/' oi)be tt<ls Sixatag ooyi1s inek0o-occrig ixtviaEv sgiv to anAhyxva iltei'w Rog

25

si@iivriv Kat ycle Ev Tocsocirrn nEgicr-akei Et Ciyyaog xaTiwysTo an' agavoii g@w-

ToT)v iitteig Et UxEkr0s rriy gmatv xat TO Elg-rivoctiv *XCGTaataaLV trls ixxknatag,
SLUAW too; grayoi)g. ix -rig nauog;" mix (iv CrliVETtftECI*E. Et be "ad OuvEtt*Ed0E,

29Ib

VeiThog av 'Tiv ro atIVT1041V0V. '10-ClOLV of 6116v-tog )too Oktycov 1NtEQ(7)v K@EIT-

TOV ip.).coadv gig xeivag To-6excov r1 (DoecrAcov."

iv ti

20. TOTE of Ta11(01. %01J@BEiJOVTEg, CfgArrovTE,;, atzp.cacoritov-rog 60.cm-ow

VOC(79 ovnw .1@(;)T11; (7)Qag 7capagoikillg Xat EiJOOVTE; Tag 7ciaccg ',WARGO-

vac CriJV Tag AagItEaLV

grktkOV x&TCO

r1 PclaSinfavrEg, 'Ek8orrEg bg Etcpit9Eic

9 A.6(36 P H 18-19 neetc.caot.; P: negtauMotg Bull 11 22 elotexgto P: eicrilexexo Bull.

Migne, Patrologia Graeca, 159, 943 B : O miseros et miserabiles Graecos... 0 greci

nenorociti $i vrednici de mils" s.a.m.d. et passim.
20 : ora intii din zi : adica, Inainte de a fi trecut o ora dupa rasa"ritul soa-

adunat cu zecile de ma : Biserica cea Mare Sf. Sofia e un dreptunghi de

77 m lungime si 72 m largime $i poate cuprinde cu galeriile de sus peste zece
mii de oameni. De aceea am $i tradus cu zecile de mii", desi s-ar putea traduce
si in numar nespus de mare".
relui.

www.dacoromanica.ro

30

366

TORCH IN SFINTA SOFIA

XXX1X 20-22

fiecare isi lega robul lui; caci acolo nu mai era nimeni cine sa spuna: nu;
sau care sa nu se predea ca un miel. Cine ar putea povesti nenorocirea
de acolo ? Cine va povesti plinsetele si tipetele copiilor si lacrimile cu
strigat mare ale mamelor si vaietele parintilor ce s-au facut atunci ? Cel
din urma lure cauta pe cea mai delicata. Pe cea mai frumoasa Intre calu-

garite o apuca mai intii unul, altul insa mai mare si mai tare smulgindu-i-o, o lega. Pricing de a fi apucata si tirita erau cozile parului, des-

15

20

25

30

coperirea pieptului si a sinilor, inaltarea brajelor. Atunci a lost legata

roaba Impreuna cu doamna, stapinul cu sclavul, arhimandritul cu portarul, tineri plapinzi cu fecioare, fecioare pe care soarele nu le vedea, feL
cioare pe care tatal lor abia de le vedea, erau tirIte, caci daca se Tmpotriveau, erau si batute cu toiege. Caci jefuitorul voia sa-si duca prada la

o parte si, purtIndu-si-o la adapost, voia iar sa se Intoarca si sa faca

doua si a treia prada. Erau grabiti rapitorii, razbunatorii lui dumnezeu ;
si intr-o singura orA se puteau vedea toti legati, barbatii cu funiile, femeile cu basmalele lor. Si erau de vazut rinduri nesfirsite, iesind din biserica si din altarele bisericii si mai si decit cirezile si turmele de oi. Si
plingeau si se vaietau si cine sa se indure nu era.
21. Cum s-au petrecut insa lucrurile in biserica ? Ce sa spun sau ce
voi grai. Limba s-a lipit de cerul gurii mete ; suflarea nu pot sa mi-o
trag, caci gura mi s-a inclestat. In aceeasi ora ciinii au sfarimat sfintele
icoane si le-au despoiat de podoaba ; odoare, sfesnice, acoperamintele
sfintei mese, candelabre, candele, unele le stricau, altele le luau. Cinstitele si sfintele vase din sfinta vistierie, lucrate in our si argint si din alt
material de pret, dintr-o miscare pe toate le-au strins, lasind biserica
pustie si goala, Para sa lase nimic in urma lor.
22. Atunci s-a implinit si In Sionul eel nou cele ce sint spuse de
dumnezeu prin Amos profetul: Acestea spune domnul dumnezeu atottiitorul : MA voi razbuna asupra altarelor din Betel si coarnele altarului
vor fi sapate adinc si vor cadea sub pamInt ; si voi sfArIma si darlma
casa de Lama peste cea de vara si se vor prapadi casele cele de Hides
si vor disparea si multe alte case, spune domnul, Sarbatorile voastre le-am
urit si la praznicele voastre nu simt nici o placere ; de aceea, daca o sa-mi
aduceti arderile de tot si jertfele voastre, nu ma voi uita la ele. Indeparfig dx... eAxktevaL, cp. cu xopai noAkai tipto nootzQov avSoiolv ocf-DERrai !Alba tlig natemijs oistiag Qtevoit xcraOcTiracrai. ...xEpaiv al/465v gxpa-rofivro copile multe

.7tacOivovg

pe care mai inainte Varbati nu le-au vazut *I care n-au avut curajul sa lash' nici
din casa parinteasca... erau tinute in miini de barbati". loan Anagnostes, 114 Cad).

GE tog esaacaovixig ed. Bonn, p. 511, 10.

'Ethettovto of &conayeg cp. cu anoubattov-mg
kinlicrat gr5bindu-se sa r5peasc5" Ibid., 510, 9; vz. i XXIX, 5. '

www.dacoromanica.ro

svDnu

XIXXX ZZ-03

vauaisi -op8i11 muNvz10

19E

pax 53311991 1101 noriolo)poocri `norilig 501473x 1101 A01g1 Aoicomixp) .7311o343
clo a)p., Att 33x3 9 Amit.3103.A9 14 9 (pi 590919001C 1191.(193 502 'A019091)% 511 `111103
SO A.U.19 LI. 1101373 Asia 13x3 !npoodarlaD 511 5ctoi 57319nok3A. 3191 5n.ori6L9'olx pax 5731
591113

57annia Aga nocyjultn, p3% 91 A90 uog naOxiog Aml 11(0033.1.0 pax. m03. AmO3130ar 59.91
59.orfOR.92

:111130L,LAAA19

MDX01

it 51704909A0Ti 3X13120%061C
5111

p3%

51A,A.m.c073

A3TI

j,50%0590

m 01149

run

1 All A90531C01531)9l '70A931:53 ALM, mapoth-p

50y''(70 3g

3 'Si

7311110

ACOAUap .13114393

5113.070A0.9

1011rrX91(1C

X1131 ACO

110031,11114

LL

ri(00.09 A

19%

stupon

53369.1e3x01rp AA0A91XDog .513091x4 3101 012331039 Iroo9 AcID al ,hiaity,

eint,LAtoacuap Xo9 '1159AX:011 ik1 5 A94 61 COEICIO. lb 101531)90l 103A no.0 -3091C
510A 590A3.0701C 570 X90 20a(p3 `501y1A, Stion.namc 57(1 591cp73 9 5001(A.A3A. 51y911
"t3% '1rfrA3T19xv 13 aip. 173% big ,03.,kao*coletp pox .173A.31191903? 0131000H. 45)011. O

A.;10 041

mat91

420x 50A314033123103o73at A3 ,7)13pcbol2 inntubDoln 173%

g p.CI3Ana au Ianma 1)0911101C ln% al A1111
01A01)1 10 53A731co 10 1014%19%3 901
3' 5730

523

11131120

01

9363

JJ

t
ALL
7'0111 bibm '570111.3.0.011i039 5901 AO 573A.3012
3g
Acto
A.Daiyo
pax
111331
`51o1gooy7x 5101
573x173nn,A
5303. 51328139000
1111
5Q.o1;L131169
.11039 19%

A1391 A3

5101A91C A311

901 (109A

590A3TIOXo3 59015131T %3
170w.

91A11101C 'AC01140131t

.ig

)?j, 3g 901

9101 '531A01

%3 AC01 AC010912

110%

104t31119150.99 270%

(019,3

no7O& 5COU

lel

901

11 :(0,*(10%

45130 91y990A207i 411(112113

531A015
734I115X

73X990.3.0Kb 7313111170

90631 %4 0093

yA. 7)00c0

n.orl

03

73M11 -13.0.Ch

.531A0A9090( 911

1101

1101x73

7011111

pax

113%

1.13rot?

7!31

LL

awl .50149k701) -9v

`531norcbp 57:1 -Fp?

031 `493%0
73a9A,a9 pax, 4
Sure2 5017111 5111(5 533.A3i973Nt3X0D173x 9.1m73u70
'Atokrat,tAn.0 531A3612 A91 A90A A0111o3 19% `A.9A1ICLA, A901109LL11 919% -

20(3313

31

5)324 511,33o361

5I111

spvic.)?

ALEL

1141;troxg

AAll.a9rt 1 .11011 no 191110/1.99 11049%1(3 /31193A1L not 5917331910

A96(00. 10 53A9% 5911 591A.12 %13 570119 MI10%3171% A91 nor109x

ml

701

C1010A 031111

AC103y3 %C,10

21

531,1104131 '
*Z 3191 ity1C3 01A110 19% 113 Ill hp, mpla 731 7)073% n01 n039 91g 1101 Nrc 901
5or11
alt iyi)0 (101 .73A31-19A.3y 3991" 13k3'( Solortx 0 5930 9 amivaxolninc -19%ff,
00011%. 19 .ca Dialp.Danaq, ,(1.l.a3H 173% 110130LAIYX470173"4 91 91903% 901 -ILID911DC10.

901 19% 0.031C IDIAIL 931n, Alpo

110,331111,3 1113 1191 Ao.y..10 1101

10%10

D1/1.0.04D1/1. 1

tel

110%

014A1015CI1G9 113

g 73,1[13,33

II1ing

I3-03

`10,3313

II

.41.11A.

A9maatt lux

iortou

5191

m03411.'10

170%

01 1191 11.0%10 1191 31C (0411a1MID TO%

1211111
10x13 10 03A,11mpth3v 173% --xxbp

1731Act0y01L70 10

13AR

A103a9A.I.LA70I1

d II

91

.f.,0169.31
MOTig.

uollocouv. 591 5701a03 11.Cn11g

31939 23 11A,xitqq lori rooxoy9 -

aairg. :ci a3iroc9 11nEI II 61 5o1n3.73oth :d 5o1n.3)70acbo

ge Luc/vs 517a1ao3 nwias moaarpcnnolt

5no.om? vadns no 0740S d13

og I jg : aidsaa Haim ul .1s elJos IS anunlaps.pd I aiprioi 'apion zn -oai

pluu una 'sop. ut 'au.iini eltotoilud uoae.10 '621 1176 CE
g176 V
'1 "31ND 'II
'191 EI-8 11 '0 !soilluilS '993 '063-61 'LI ollia!lovaCE In! 'eon(' ell" f, pis also Few
aolvetuulp r rent .ainol,valtu
ig : vquia7 v-s PC/7/ : I A '6g 01 '1111Iusd '1g 91 9E1
U '9
:zz 1.12 inuo?s, in nou : ill atodounuelsuoD
:
uud sum'
'E -pi 4I
'2 EZ-13 `E? '9-3 '01-6
'!

www.dacoromanica.ro

OE

clE6g

ORICE REZISTENTA INCETEAZA

368

lo

XXXIX 23-24

teaz5 de la mine rasunetul cintarilor tale si sunetul instrumentelor tale

nu-1 voi asculta. Si a spus domnul cgtre mine : a venit sfirsitul asupra
poporului meu Israil ! Si Inca nu adaug nimic, ca sa-1 iert pe el ; si in
ziva aceea vor tipa tavanurile templului, spune domnul. Ascultati acestea voi ce dimineata stoarceti pe sarac si voi ce asupriti pe sarmanii de
pe pamint, voi ce spuneti : cind va veni luna si vom vinde ; cind va veni
s'aptamina si vom deschide magaziile, spre a micsora masura si a spori
greutatea si a face cintarul nedrept, spre a cumpara pe saraci pentru
bani si pe cei sarmani pentru inc5115minte. In ziva aceea, zice domnul,
va apune soarele la amiaza si se va intuneca ziva mare pe pamint. Si
voi schimba sarbatorile voastre in jale si toate cintecele voastre in tinguire".
Ziva

23. Cad s-a intimplat ca in acea zi infricosatoare a sfirsi-

tului Constantinopolei s se serbeze si sa se praznuiasca pomenirea mucenicei cuvioasa Teodosia. Si se serba de tot poporul ; si era
sf. Teodosia.

15

20

multime mare de femei si lArbati care de cu seara au priveghiat peste

noapte la sicriul cuvioasei; mai multi Irma dimineata, cind s-a facut de
ziva, au mers sa se Inchine, femeile cu barbatii lor, aducind luminari si
tamlie ; si femeile, frumos gatite si impodobite cum erau, deodata au cazut in capcana turcilor. Cad de unde aveau sa afle, la o intindere atit de
mare a orasului, urgia venita dintr-o data ?! 0 stiu cei ce-i cunosc intinderea.

24. Aceasta vapaie amenintatoare despre care am vorbit,

s-a aprl:ns si continua sa ard5 de la poarta lui Charsias
Si a sfintului Roman si dinspre palat, la corabii insa si in
Inca.
port i'mpotrivirea a continuat si n-a dat turcilor ragaz sa pund scarile la
ziduri. Bizantinii aruncind cu pietre si s5g-eti, au fost mai tari ca turc:i
ping la ora trei din zi, pina ce a venit si a ajuns o parte din cei ce pradau dis-de-dimineata inauntrul orasului; zarind pe bizantini ca lupta in
contra turcilor de afar* au inceput sa strige, cit ii tinea puterea, si au
La zidul

25

30

dinspre mare,
lupta fine

alergat sus pe ziduri. Cind bizantinii au vazut pe turci inauntrul orasului, au izbucnit in glas de durere si strigind : vai, cadeau jos de pe
23 : pomenirea mucenicei cuvioasa Teodosia : intr-adevar biserica noastra serbeaza amintirea sf. Teodosia la 29 mai. Biserica sf. Teodosia, ridicat5 prin secolul
al 9-lea, este giamia de azi Gul-giami, mult adaugata si transformata (vz. Ch. Diehl,
Manuel
d'art bizantin. Paris, 1925, vol. I, p. 433) ; era asezata linga zidul de
odinioara, azi disparut complet, dinspre Cornul de Aur ; i o poarta in acest zid,
venind cam in dreptul giamiei de azi a sultanului Selim, se chema poarta sf. Teodosia dupa biserica din apropiere.
la o intindere atit de mare a orapaui : ma-

www.dacoromanica.ro

tg-Eg

XIXXX

raritimi lnx

SVDfla

69C

VI2101SI VNIINVZIEI-002111.1.

1mi0431Nr1lL2 AoDluonigik JO) 001i3 AOYA1, Acog(I) CLOD

lari0ocyrx)2 113x 30p 501a0.x 59a1( .31i 13%1A 91 -31
.5Do pc? Alp. evony (tort 'ylpaai, 113x(10 00 1111 010006E 0.01 A1301/31102L .A911213 1731(..
13,CL1(Or 701 D1)311(pA.1)d) (101 CLOD& A3 A131{3 al `>3orit; 13,4y 'Soloc,tx smortcrx.v.
57o1acy6L 10)71(0 11.(10

pm,. A9111034., MOA9A69

In

CLOD

'4(00

1011001 10 53litocj11t6Lx3 513

91 "MIL

1nx 531A0031910NCL90113K 59.137.colic car.)?

AIAri 1Dy. .AvioniptouTi? F% 319E 13,4 131

1011A,Apt

51,1 'MIA. 10 .531A0AR 319u 11)139(031(319 9

Dingop

10>t,

1nha1p13ri

A017101210 VOX

59.0rm1t101 coma

2)3%

A.31i1070112

501'6 spiadrilliati

5121

50.0(111004
11091,1,101E

C101

104103L

A9A41. `ADV.19p

monoriltgoun,
1)3%

it

139910X9109 1E3

CLO1

1'01731q
A3

SIAM,

5916o3 Amin, 513 500.A31C lox 57o9opt 5701

Ez 1a 3X10 ayA. A3 1I113x3 al 1J63doch

AcoN..114

91

A0313T1

inctomit

A3

(biactun? 5rtoXa1s

10%

1101

`harill. 130y `5oloc,tx =awn

har-itl. 591cod) pox co(itOlaninii

519(12 A0n10. 513

13a3T1l1

51.A1

60

53%113Ailk

A.00

51)131(31iuto

Ski

5co31(9H

5101 119969172 ACO103 170A31.19)031L)0 513 `A1ab..A.TX30a1t

1t341V l0 'IRBIL)? All `A3Tirr)4513 A37.61114 )3.0141610A9

113%

9I

maro60

pax tworboirkto mApioutorroommanc in% i1)i3Tilviamt3w163it `m.a4o -61113

A.?
SILA
Spa]. 101A,D1C AC01 j, A(0%.59.0 .A0.031.C3A3 noll alp. Aoxp inoitoAA? Aka -dy)q?
stiA Alpo'? Sp A0100.001 506(03 5112 5t-o3y01L A11:000L 10 5319913 91 500.3/0
5n,od1t^A

pz

IC

'1011110

1116L0391a03 170% A,131OCLAILAX.0t Aka ALITilAATi 5U1 50601673110109 '51)1009030 -31a

0113y An.0 kubo? .50rilAgmp A70011, 43/P. pox .doj 513631Cf.:9 D3.13313yic 10^4 1019131(r
531A139(13d11XCLAD19 it 11,1 6600 511.1 '50109 10 53A0131(3r 3q 2,coalc 5no311lt, `.51,tA31ion3A.
113

7)00,0)73"/.

x3

5111

q66g

OF,

C10960X 510101C 110X (101 CL01A.9 00A10TifOcL 10^/.. noi ..5n.oOri am. 'clop.nynit ll 3q Aon..
moiolps 1nx 0101 SoArily 51o701a11Al2 wcto ctog1g3q pacpX 5101 510xo(19j, am. -1A1a

Sumorilyx A? 5101 ?1103X131 MOH, 20 10110/101cL 10153103110a%11L3 1001 o00j,

`ACOX 531Aoym) 5106L1i pax g 1031(3 lax?? SI011a1 5)309) 5t11 `Srairilj. 50)2 ,ito A90113
pax AnoluAranx 50.50 Ann A.M1A91131(0.74.0 9E12 sooir 57D1 .591A.3 5111 5o31(93.c
-A992

11)0 Siin.

rx

Sol 5rt01 Sac:prim& 501A0Vi31(ou 59.01 (1q2

`ALLACOcla 1100
`517f0A9.9 531A.36/2
AOlinem f0A93q A011 X131 '1t( 20 N 101)3110U 5(001 5(10X69.0j, 531A991 591A3 541
1D%

5003191C

170X,

A1AAmdJ

53144

.A9oltA0.99 91 `10Tir

p noxp Dalian `aluair7sap apulap aonoxp 31

Amaxlai d

II

gg 531A.bp stq

vamp modounuelsuoD

punle k

EOlap
9Lo!

d II

gg DIDX /90.0111A.

aunuezIg ezeauo!sa.iduu

5110X131

..A011L11C3110%

:ling 5nolu.Arnryx

'Ize aluuesup ul afpnduul

Lg.

ap

.E9
Inqop.D
amdpa advolpiumawv : eo!pe ealapun.q.ed. ioipin}
pns
_ail.m.ler .1o! puidapul upd ...upodauaLiD aidsu!p Ivied
ail.iod inI selsietip .zn. `IIAXXX $3' I 'Is ilealqi I a;sad inp!z ledIns ulp
alsape enop !pod
inp!z iao aletu raldsum ;emu
Inine.ud sooi-j
"i!ze
ap mile nsap ap aum '1e.q.sed as al.uounD E3 ad Alone e' lune Doi -un.qed
dD l inieumf !n! olo3N `o.tecties %TAW Oopailed 'eoaeig `ggi
H
puid bt via jail uip ?z : FJ!pu eUld aids u.to 6 .eleaUlu.qp

In u.10

upd
eaten
pull;

'd

9102 0.01.

.do iS

-M LIU
www.dacoromanica.ro

97;

MARELE DUCE LUCA NOTARA E PRINS

370

XXXIX 25-29

zid, cad bizantinii nu mai aveau acolo nici o putere de rezistenta.

Atunci si turcii de pe corabii vkind pe cei dinauntru, au cunoscut ca
orasul e cucerit si, in graba mare punind scdrile, s-au repezit inauntru
spargind portile, au intrat cu totii.

si,
5

to

25. CInd a vkut si marele duce pe turci venind spre locul,

uncle statea, caci el cu cinci sute avea grija de Poarta Irnparateasca, s-a lasat de pazit poarta si cu putini s-a retras spre casa lui.
CAci se imprastiasera toti si unii, Inca inainte de a ajunge acasa, au fost
prinsi si robiti ; altii au ajuns acasa, dar le-au gasit pustii de copii si
sotie si de lucruri si, pinA, sa apuce sa suspine si sa plinga, au fost le
gati si ei cu miinile la spate. Altii venind la casele lor, au dat peste sotie si copii, ducindu-i acum, si au fost legati si pusi si ei in obezi imprePrinderea
marelui duce.

una cu prea iubitii for si cu sotia. Iar pe batrinii din casa, cei care nu
puteau iesi din loCuintA fie de board fie de batrinete, pe toti si pe toate
15

ii ucideau lard mila. Copiii nou nascuti ii aruncau pe drumuri.

26. Marele duce si-a gasit fetele si feciorii si sotia, caci era bolnava ;

ei se inchisesera in turn si nu-i lasau pe turd sa intre ;

20

el

insa a fost

prins cu cei ce-1 urmau de aproape ; si a trimis tiranul citiva oameni de

ai sai pi-I pazeau si pe el si toata casa lui. Cit despre turcii care apucasera sa inconjure de mai inante casa ducelui, le-a dat arginti destui, asa
tncit sA se vada ca pi-a rascumparat de la ei juramintul ; si era pazit cu
toata casa lui.

27. Si toti turcii care au intrat in Constantinopole, chiar si cei ce

pasteau catirii, si bucatarii, toti scoteau si carau.
25

30

28. loan Giustiniani insa, despre care s-a spus mai inainte ca s-a dus la corabie, ca sa-si ingrijeasca rana, de
care
suferea ; el fiind in port, de indata citiva din oamenii
se preda.
lui fugind, au alergat si i-au spus ca turcii intra in oral si ca imparatul
a fost ucis. Auzind el acest cuvint prea amar ce i-a strapuns inima, da
ordin crainicilor, prin sunete de trimbite, sa-i cheme Inapoi luptatorii
si marinarii lui.
29. De asemenea si celelalte corabii isi laceau pregatirile ; cad cele
mai multe isi pierdusera capitanii, cazuti fiind in robie. Si la marginea
marii din port era de vazut un spectacol jalnic : barbati si femei, cAluGiustiniani i
corabiile latine
fug ; Galata

cu cinci sute avea grija de Poarta impoireiteascd vz. XXXVIII, 16 si 17 ;

ii ucideau farei mild: cp. imbecillos, decrepitos, leprosos atque infirmos
trucidant, la Leonard din Chios, in Migne, Patrologia Graeca 159, 941 D.
26: ei se inchiseserd in turn : turnul de paza si apArare de linga locuinta marelui duce, turn asezat de obicei la intrare.
ci -a rascumparat de la ei jurdmintul :
25 :

XXXIX, 8.

www.dacoromanica.ro

XXXIX 25-29

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

371

Or yap TIV ixET, a),iov taxOg ogiTE bOvautg Tag Tcouatotg. TOTE xai o iv Tot;
7tAoioig *EOLOill,LEVOL Tar; Toivxovg irrOg gyvoanav, Ott, 1l ItOktg EaXw, %at eug
iv Taxa Ta; xAip.axci; tivrEg, lyre); ipt,f366bloccv xai, Tag. groXag xaTEaavTig
lanCCVIEg EVb0V Ei4EaCCV.

25. 'IScbv Si %at o eyas bov

tors Toivy.oug iXDOvTag, ov potato T6now, ?Iv yap int(3kimov trio Bacraixiiv IIOAriv ci v nErtaxosintg, acpiixE cpubiTTeuv -111V 7t1jATIV

295b

xai Iwo; toll ibtov olxov aVEZthOTICFE CriJV OXivotg. Kai, yap 1100IV

tinaVtEg StacrxEbotabirrEg xai ot [tiv 7tEIO TOZ Tip/ oixiav xatcacq3E6v, ociocau)Tiorro, ot be Tag airribv otxtccg xaTcaa6OvTEg, i@iluovg naiScov xai, yuvatxog
xai 7tEmayuaTcov ti5Q1a1LOV xai Cd/t01, Jte0 Tov atovaxi-juat xai x?aiinat iSEoltoiivto tag
xei,c,ag &CLAM/. 'EtegOl, Si 9)(61AFVOL Etc Tag ohtiag ctircilv xai EiTOrrEg tYly
yuvccixot %at Ta TE%Va 11611 aJtOlyotAEVCE, %Cti, CIISVEOEOEVTO xai E866110iiVTO ory toig

10

fpaTaTotg xai Trl cruir)(o.). Tok SE viciovTag tors tot obtcp, -col); [di Suvattivoug
i'EXOEiv ix Tfig oixiag rj Sta vOcroti 11 Stet yiwoug, 3TavTag xai aaaag avykiug
EmpaTTov. Ta (3@icn Ta aGITLyivvriTa iv -raiz; ltkTiaig N)61.7t-COV.

15

26. '0 Si giyag Sorb Eivbv Tag iluvaTi,oag mita xat Tim); vto6; xai
tip' yuvaixa, 'Till yap etaEvoixca, iv TfiJ Jthy0,) 7SEXAELCillgVOUg xai xoAOovtag tol;
T0;41%01; AV F10.080V, autos 1AEV ativEkiicpiTn 6ry Toig inTaxoXouDoiicitv cuOTII
6 Si T11QCCVVOg 7[41.1Pag TIVOLg, Ecpaccrrov %at CCUTOV xai 7C6VT0( TOV ONOV &IVA).
TOk Si x,ccrcacti3OvTag vat ItEQ1,%1YAUXIC1VTCE; TOV OIXOV ClI)TOZ, TO'6,1?%01);, gS60%EV

20

Nava. Cceyklfct, iooTE boxeiv iccyoQ6tEiv airrag SIa toll 69%0V ET'UXatTETO OZV
aavotx.i.;

27. Ot Si TO'kX01, aJtaVrEg EIATEXOOVTEg Ev tr3 HOXEL xai aUToi, of (3150%0V-

"Mc Tag' hiluivoug xai ot uayEtclot, ItaviEg iccraoiivTEg gq3EQov.

28. '0 Si 'Icoavvrig 6 'IounTtviavO;, Ov iplaoag o AOyo; gnEuipEv gv Tft Vrii,

25

Tov OECIOnElAVOLL AV 3thiyi1v, rjv intiorn, xatEuNg, Orrog carol"- iv Till XtOvi, 296b
"Mk TCoV CaYrOij (40115)(OVTEg, gS(10410V XEyorrEg, 7c6g. of Toi.1@xot Eioiccntv iv tq
nOXEL xai, o fianaEiig ioTpayi. Axo.Onag Toy at,xclOTaTov xai SQitti) AOyov dry,

avoardctrst, toiig xiontag bra ocaltilrywv avomakeiv Toi).; ad/tau {17CCCOLICTO(g xai
30

01.1170.6Tac

29. `0Rokog xai at A011tiaL vriai ET014.ta0VTO* 11aav yap ai 7tkEtaTca, anoOcaOluEvat tors vocuaexovg aircjiv aixttalunurDivrag. Kai 1jv ISEiv Diattu, iXEEtvOv iv tp 701@a'aCtLaGGIA2C toll XLIIEVOg Civb@a;, yuvaixag, RovatovTagy [1,0V625 to-rouvixtv6; P11 28 toevp.i, P: bet.ttiw Bull 11 31-32 Curopak?.61.tavai Bull: imoPoXX6-

ttevot P11 33 liovaareuag, govatovrag P.

racuse sultanul ca toti prizonierii sint robii ostasilor, ca sa pi-i poata vinde.
28 : Giustiniani Insa despre care s-a spus mai inainte : vz. 10 ; cp. Leonard din
Chios, Migne, Patrologia Graeca, 159, 941 B (*i G. Sfran(es, 284, 15) unde se spune
ea Giustiniani a merit fie de Suparare, fie de rang, Fara nici o, cinste in insula
ce-1

Chios.

www.dacoromanica.ro

372

XXXIX 30-31

GALATA SE PREDA

gari, calugarite strigind amar; si batindu-si pieptul, ii rugau pe cei

din corabii sa-i is si pe ei. Dar nu era posibil ; era hotarit o data de mai
inainte, sa bea din plin paharul urgiei Domnului. Caci corabiile chiar de
5

10

15

voiau, nu puteau. Caci daca vasele tiranului n-ar fi zabovit la pradA si la

jefuirea orasului, n-ar fi scapat nisi una singura. Ci turcii lasindu-si vasele, toti erau inauntru in oras si latinii, lasati in voie, au putut iesi din
port. Tiranul Ins scrisnea ce-i drept din dinti, dar nu putea face nimic
mai mult si, fara sa vrea, astepta rabdind.
30. Iar cei din Galata cind au vazut aceasta nenorocire nemai inchi-

puita, au si inceput sa alerge cu femei si copii la tarmul marii, cautindu-si barcile si, uncle dadeau peste vreun caic, intrau in el si se urcau pe corabii, lasindu-si in urma lucrurile si casele. Si au fost multi
care, de graba cea mare, si-au pierdut comorile in fundul marii si au
Indurat si alte pagube ingrozitoare. Un vizir insa din ai tiranului, care
si era atunci agreat mult de Mahomed, cad el era acela care-I ina alergat
Zagan ii era numele,
demna pe tiran ca lupta sa se faca,
partite Galatei si a inceput sa strige : Nu fugiti" !
Si se jura
pe capul tiranului cu mare juramint, spunind : Nu va temeti, caci voi
sinteti prieteni ai sultanului si va veti avea orasul vostru nesuparat de
nimeni si tratatele ce le-ati avut cu imparatul, le veti avea in conditii
in

20

mai bune si cu not si alla grija nu yeti avea, ca s nu impingeti pe

sultan la minie".
Cu aceste cuvinte Zagan i-a oprit pe frincii din
Galata sa piece; dar citi au putut fugi, au fugit. Atunci ceilalti tinind
sfat, au luat cheile cetatii si an mers cu podestatul tor, de s-au in25

30

chinat tiranului; si inchinindu-i-se, i-au dat cheile si el cu bucurie mare

le-a luat si cu cuvinte vesele si ochi bunt i-a lasat sa piece.
31. Corabiile insa au ridicat pinzele si. au plecat, numai cele cinci
marl, celelalte insa- n-au putut.. iesi din port ; caci erau corabii parasite
si capitanii lor au scapat, fugind cu alte corabii. Si corabiile care au
iugit, si-au parasit capitanii cazuti in robie si si-au vazut de scaparea tor.
Iesind din port si vintul -suflind de la miazanoapte, pinzele s-au umflat
si navigau cu suspine si lacrimi, deplingind henorocirea Constantinopolei,
tot asa si triremele de comect ale venetienilor
29-: piiharul.:. Apocalips, 14. 10 ; Isaia, -51, 17.
n-ar fi scapat nici una.
despre pierderile apArAtorilor latini, venetieni si genovezi, vz, mai ales Jurnalul
lui Nicole, Barbaro, Migne, Patrologia Graeca, 1b8,'. 1077-1078 si scrisoarea lui

Leonard din Chios, ibid., 159, 941 BC si 943 AB.

.
30 :
I, 67, 1.

Zagan i-a oprit pe frinci:

vz. L. Chalc.,

cu podestatul lor: vz. XXV, 7.

II, -164, 10-165, 8 si Critobul,

www.dacoromanica.ro

XIXXX IE-OE

5)30)4

57011310

c11OiS1 VNIINVZIE-091111I

SVOLICI

.5(061%10

91

19011011C91

110%

ELE

01410393 5901

tA.0.1.,1,11)

413

rant

51)31

(lox 19019g93114173 .A.0f199

xno ALL A919ACE9 131);) lt.9.026006)13 rtoi. rtigur 91
AoldltiolL Ol 536lty1r 5141 5ltk0o .nolon,m la 159A 29% 2)3 191.1/1 `o1A01tog3 i(.)(9 Ictrto

Tox

.01,t73A191.

29)1 ern dryri.taxt)

531.

91

lox

6941 23

`50)3yo1L xr,to

51.11

A71

5314191c 410913 Anoli.

`7321331

9191(7)3

1101

all

AOLD13 '110119%) 10A31101153.013 51701

Amu

.5n2x20

(ngrqj

39

`201(yo1E 5341110

A.1041,1131136Dr. 29)1

501a9

(Tann 91

504104

'91110410

Ala rtrtoit. Amin.

511

313/.13 7)1311

'311311

10411

aol

1101

Ilb191.03901: M0197)
5314109

5104193 29.4

unrir13,()

%90

911,

39

luta marktg

13% 1

20

17313A

nol

VA

970

A9.0

1971

0/110,0(A.96

1101E2

9a1t103.193

5901 590,501394 Acoio,r)

`13113X3 591910 6941

ALL

-410aiiato

3n.A.9199.9.4

39A

591419E 1101.apa6t4.9

rot
211%

591
oyyp

Aod)0.,0

5133%

1101

DX1631C 51)6

3001/3

1)3%

5136l1ol

SI

pax

`510%114/U1D
1111

'toad) -

9 50A0.4.9z A.91c23 -mv.q

7311110j,

591

-9z

cILZ

Akty1(1)3x

ALt1

(101 5041011341(;1 31.03 loylcb

.93oltoroX9,19 Aktipt 1000 AX3ottoctA1193

OZ

411.23A11cb

1103109% A913
113%

5(101901

-iptaX9061C

419,0

51001707,(1

MOD

RO113A70
7

nomyri .29 `113y9k311 1p 9

531ADDC,005311C 31A311.

694

173.0110111^03170%

41.001

01

9Z

91 91101

50A3rity 1mt

AO3y1C 11

.A.36.131r

A03't1t3 A.99 51011k10A31.010A9 3y

vox

-113(1)9

591 `51)%1/9t) 10%

50/A01113o% 3.1.31!

9:1 19012.013y01L9

531A9A.a(h. 4199 5191 5173yy13 A10111JA 0.1A0021:13

ARO %3

loxortoja

01.10AIA1L

it06Ly1t11)? 531it00l;tArtxD0o1c (b1 .11/A.A9611.1

3 .A1301(3

5rtoX 5rtoicpy997,273

99173611

Mf/li)DO A3 5101 1101 7711r)303 `411036311

'rictoy

591 '5133% 591910

531AD.P 1)3%

2NT

1101

.0.311

lL11

1190

533.41369 293t

'A0(193023

`30.1313d0cb 52311c1

n17Jy9

ill

mooluta31Lg.50171lx 52a 39 A0/1. 1101 a0AA9an1

A.01.9703aInt3A9 Or)?

1101

xy9

531,U10110%916311

g 5101

10

A3

41x9399 53141.9act3 01n.0Xo1A3 ROl

ALL/ 4101070%134110

513 0 A(tili.o 3130101% 4191 DA01-13A4

11,11

Ayy.

T1 'AOA0

.D9g? 11N" .313A.93cb 273)s-

3193 531A31413yrtogrins)

-TE

511.1

omr

`54-mo93(1 pox

3on3 5901 SctoAA.960

.A.0A.ach.

A19/110A.

5941139

901 al:m.41.96(u `An59 .119 LIN"

313

`11/A00141110

1100,03A34

ALLX7o11

loy.

70211

lomnav

nra 1.12 it

91170

A.0)9D3Ii. 52 in% onmnoAkt 3101

5730 021 (3A.A9(50.1 Ai11

10

1101 110An.96111

5901 `591A.992

A311

O31 531A

410Z313.13 A3

1:;170A11ik. 170% 51041%31

Ii0.3672

173%

50,13913 O 39 50,14113891 31I013

70 29./. mon? 1363169x3
7011E

.0E 20

moyir

tstri 01Act0.yoX09

1)3N

AD1oLL1009

113%

lo 1oXo99)3A A0)349

irtortoka(h pax 5901 -69(17341

19.o110.0.103
ill.)361139319 A10.0 01 .

1)311A.

501ADD;13AE 5c0360g

01 93102 51.ta1itir

510A.109. 531A01101(%

1111

ACOX,113A3g

213

11131yp

.2)3)obon1

oc 5m]ndood .d

www.dacoromanica.ro

5in 50)31(9ll

`9A3119A3A.

of

.A.l000thiirtn

gsez

MAHOMED II INTRA IN ORA$

374

XXXIX 32XL 2

32. Poporul intreg ins5 pe care turcii de pe vase 1-au aflat

la corabii si gatit afar de oras, bgrbati si femei, pe toti, on unde erau,
iat tabara.
adunindu-i, i-au dus la corabii. Ceralalt popor din ora a
fost int5rcuit afara la corturile din tabara.
Robii paziti

Mahomed if

in sf. Sofia.

10

15

20

XL. Toate acestea se intimplaserg de la ora intii din zi ping

la ora opt. Atunci si tiranul lepAdind orice bAnuialg si

teams, a intrat in5untrul orasului cu vizir.ii lui si cu celelalte pasale,

avind inaintea si indaratul lui pe ienicerii lui cu rgsuflgri de foc, toti
arcasi si mai si decit Apo lo, not urmasi de-ai lui Hercule, unul gata sa
lupte cit zece. Coborind la Biserica cea Mare, a descAlecat r, intrind
inguntru, a rgmas in extaz la vederea ei ; ggsind pe unul din turci
sp5rgind una din acele piaci de marmorg, 1-a intrebat pentru ce stricg
Atunci a intins
pardoseala ? Iar el a rgspuns : Pentru credinte.
mina si-1 loveste cu sabia pe turc, spunind si aceasta vorb5 : AjunCad
gg-vg comorile si robii ! Cladirile orasului insa sint ale mele".
ii parea rau tiranului de invoirea ce-a dat-o, Chid a vazut comorilescoase si robii luati fArd de sfirsit. Pe turc ins5 1-au scos de picioare si
1-au aruncat pe jumgtate mort afara. Iar el a poruncit unuia din preotii
lui necurati si preotul chemat s-a suit in amvon si a rostit rug5ciunea
lui necuratg. Feciorul fAradelegii ins5, inaintemergAtorul lui Antihrist,

s-a urcat pe sfinta mass si si-a f5cut rugAciunea.

2. Vai, vai ce nenorocire, ah ce grozgvie insp5imint5toare ! Vai, vai
ce am ajuns ? Ah, ah ce am vAzut ? Turc in sfintul altar, in care au fost
25

30

astrucate moaste de-ale apostolilor si martirilor si deasupra sfintei

unde-i mielul lui dummese un necredincios ! Cutremurg-te, soare !
nezeu si unde-i fiul si cuvintul tatAlui, care se jertfeste deasupra si se
mAnincg si niciodat5 nu se consumg ? Cu adev5rat intru minciuna am
fost socotiti. Inchinarea noastra la dumnezeu intru nimic a fost socotita
de neamuri. Pentru pacatele noastre, biserica ridicatA intru numele intelepciunii lui dumnezeu si local al sfintei Treimi, numita si Biserica cea

Mare si Noul Sion, astazi altar p5gin al barbarilor si casa lui Mohamed a fost poreclit5 si fgcutg. Dreaptg este judecata ta, doamne !
32 : Poporul... gatit afarei de oral: se refers la 23 : In tirnpul impresur5rii se putea
circula peste Cornul de Aur, pe portiunea p5zita de corabiile bizantine. Asa, Genovczii
din Galata puteau sa villa in ora gi sa dea pe ascuns Bizantinilor ajutor (vz.
XXXVIII 5 :).

XL I de la ora intii din zi pind la ora opt: adica de pe la 6 dimineata pins

o el; Trek Eva poate ar fi de pAstrat in text cu
intelesul
pe la 3 dupa-amiaza.
Pentru credinta : placa de marmura se vede ca
until ca unul" gata de lupta.
6 ric166c0C4t0; T01) ICIVTLZOTCOIP
era impodobita cu vreun chip, ceea ce coranul oprea.
:

www.dacoromanica.ro

1X-g8

SVOIXI

VI2101S1 VNIINVZ11-002111.1.

.zE A91 3g Aopy

731A731L73

10

XIXXX

531

`A0A.3711.039711101t0731C

531170910430 513 7p.

5)?Alixo

73117311X2

0,

-noop

5coayou

51.11

3i 5o 3

51.L1

cq

513 5):)1

91170

A,70.013A0A.3A3

5002)

A709731t A73111101:12.

5111(poic

5111

1pY it000d) `5oA31136L0ic72

aoicoa A1Dg-to9u31i vox 5100313 `517O1t9ailoo

A0D 5101

AcoX

nact000ltriA Frx. A36Lo11c0 %to]. aoirp 5n.orog oftle `5731A03A1C 5731A91L 01 59010
121 '2A.c0lcy01Cy Saon, `513g13.tmoll, 9 513 5oeac 70)99 120,21091Dolorilmi) 50111013 Am91)3}1 3g A3 111 Ily9k3N 751011r1.7ta 173% 57M01C72 1101 11.01:1t1 irnt mp6Ly3D13 50113

Lit

1713

LL193`3
.0170A

A311 A07.0/10,14

131C3AH" .5a731a11.c

.010.01

'AO% AO)A.31( 17314

Fri

Acpap 3g

.75361

Ama 'ACOA13X3 A01

5111 50731(01C

13A3

MO1 A011.tact01 701A703173%

DimaLst 1111 ancooi 13(1130cb 01

5919.v

5101331

AL,11

IDT13 ;A100.0A1?XA111

All,

Li.

a)p..

0,

Aa1oa)y7JriX1D

9 5onA73on1

1y N ogoxio -

51001.1.0A7313T1

aXhIMID 111 'IliqT10(13/1. Acoo9 A01 A0A3T1C,101(1A733 A00019.01.10 1734 Alla

MilD A4.1 .A01513Tip 531Arloc,1xya, 3g Aca Aoxonoj, X3 MO1 `A,cogoic
r

57399.31(37t 73A3 MO1 (101073

59i0

Amaialli `Aco3532
ao3.92 .AL,(XaaDoolc

5on.(20r1)2 1737t 3049101Q A41. itourri

51opi 0 5o7ioog9au 1101 /10113115X11A72 57n70iu?

16%31E9 -

cog

1361 A01 61101

73a13X 1317310 (101

AT 9 520ano116L

laxiW"

A701Ti

(b1Og3 'S0

01

moi -9rianri

ltipA72

1713

SI

-011(73Y1X173

1.11

"marli102

(186Z

-MAD

(101C0 11316 `A7391,1,

`57311911

39 591flo1 590y

3191 pax 0 `50hAriail1

Stu SuBloic

59113

1734 '570x170An.A.

'AOADAILD13

701Ctru,

5(0,1 5)36(9 .511,9gLo

Dp13t

loxactoj, co2

moi

313139it01i

acuRomal)

iX

5069Al2 31

73101/1C

SLE

ItAnomiLi,
0 5136tityx

(166Z

5219 5111 ()A9 -

5111 5n1Ap `51.1,03151

3.011101t3

A1.1.1

CZ

.4X(1320olL

.z ingna

Snaocbriao oath aw. 5aog(pmacb .501D631 '107110

5111

11

-79A0A3A,

:A3rb0gp Soxarlot.t A3 (371 a/A.70 `CO1a111.07311341.4 A3 (1) 734.))493y 912orp moy lox A,(269.1a)yri ixan.aogi pox comp4 a01000 .5143mo itoloo .31t 1)3N (o): 0

:A311

52A7-19 (101 C103() 173x

5on.3r1910.23
101315173y

1)3)t.

ACOTILal,

am:

almqglai

513

9 5929,

173X.

SoAoy, (lox

`590me

9 52A3r1oatt

COA91C3

in%

SZ

:50A3TITAUILD9 Sco.i.AO 513 n.oltlAgdpi. *Aariltoo)Aola

5101 *11931613 )?1\7 5U1 5)311orni2 Antill, 0 I3 -9A9

Amo ltoslAoy?

541 (loi. (logo aoAoy 5p3d)0K 5136auriogoxioq 59m. lnx SOA3Ti31 511i 5733A.v
'5099161 50A311973Ti0A9 119% 1,(10k3JAT 731.21cyxxg pox )DN 'Acp1K A.0631-4.0 59Tic)g
11731i

g Acoo9do13 pa% 50X10 /101 .0.3719(ON

1101.11(X31t3

1731,S

'A3A0A3A.

70173^41V

LL

510187t

'CLOD

.31of,Im

AoATdomilaitanic

II

Jadns 10q suaqyas

6 IT/39

nxn :d

ululaN lerioto aidsap

inJoinEJatualuum! In7 ispymuy :
i tog aunds : lo not noloioxmp lo-doagoou d '89L 9 pa uuog
ISM

Asap -p.m}
g

-pseaaainau

ai-zyntuaJinp
5ia Aoyllgdps

rum

alVOS : a o F.In2g sap

www.dacoromanica.ro

!n1

.1

till)
`68g LI

lipopiaana Iunut

enumul

.punyoujui eauniadatalui

4salueijs

uI eIzaod FIeindod
uotuolos `g 91

08

AF LAREA CAPULUI IMPARATULUI

376

Mahomed II

XL 3

3. Iesind din altar, a intrebat de marele duce si iarasi

1-au adus in fata lui. Venind si inchinindu-i-se, i-a spus :

Bine ati facut, ca n-ati vrut sa-mi predati oraul ? Uite,
eita stricaciune s-a facut, cita pierzare, cita robie !"
Ducele insa a Cgspuns : doamne, nu aveam not atita putere sa-ti predarn Constantinopolea,
nici chiar imparatul ; de altcum, pentru ca Si unii dintre ai tai 11 intareau
pe imparatul cu vorba, scriind : .Nu to teme, caci nu va izbuti in contra
voastra". Aceasta o banuia tiranul pentru Chalil-paa ; cad era cuprins
de minie asupra lui. Auzind atunci de numele imparatului, a intrebat, daca
imparatul a fugit cu corabiile, i ducele a raspuns Ca nu stie ; caci el era
la Poarta imparateasca, atunci cind turcii patrunzind la Poarta lui Charsias, au dat peste imp5ratul. Si au iesit din mijlocul taberii doi tineri si
unul a spus tiranului : doamne, eu 1-am ucis pe acesta ; si fiind grabit
cu cei ce erau cu mine sa intru in ora la prada, 1-am Vasat mort in urma
Atunci tiranul i-a trimea". Iar celalalt a spus : Eu 1-am lovit intli".
mis pe amindoi si le-a poruncit sa-i aduca capul aceluia ; iar ei alergind
repede, 1-au aflat i, taindu-i capul, 1-au adus in fata sultanului. Iar tiranul a spus catre marele duce : Spune-mi adevarat, daca acesta este capul
imparatului tau". Atunci uitindu-se bine la el, a spus : Al lui este,
doamne". Si 1-au vazut Si altii si 1-au cunoscut. Atunci 1-au pironit pe
coloana din piata Augusteon si a Camas ping seara. Dup5 aceea jupuindu-i pielea, a impaiat-o si a trimis-o peste totul locul, aratindu-1 domnului persilor si al arabilor si altor turci ca semn at biruintii.
afla capul

imparatului.

to

15

20

unii dintre ai tai... scriind... Chalil-paqa : cp. cu Leonard din Chios : ChirChalilbasciam... primum Teucri baronem, amicum admodum Graecis, quod
crebris litteris ad imperatorem missis eius animum a pacis consiliis detraxisset,
3:

luca...

utque fortis staret persuasisset, accusavit ; epistolasque servatas in fide regi praesenprimul demnitar al turcului si
tavit". Chic- Luca... 1-a invinovatit pe
mare prieten al grecilor, ca prin scrisori dese trimise la imparatul i-a indepartat
gindul de la cane pacii si 1-a induplecat sa stea viteaz ; si spre incredintare i-a
prezentat scrisori pastrate". Migne, Patrologia Graeca, 159, 942 D ; si dupa aceea
Leonard da stirea care a trecut si la Chalcocondil, ca Mahomed II 1-a aruncat in
inchisoare pe Chalil, i-a confiscat averile si i-a luat viata, spre marea suparare a
cad era la Poarta Imptirdteascci: vz. XXXIX, 8.
la
ostasilor ; vz. XXXV, 5.
poarta lui Charsias : vz. XXXVII, 8.
si tdindu-i capul : vz. L. Chalc., II, 163, 10.
1-au pironit pe coloana din pia(a Augusteon : Augusteon se chema plata din fata
bisericii celei mari a sf. Sofia, In piata se inalta Inca in secolul XIV o coloana cu
statuia lui Iustinian cel Mare, a carei descriere nimerita si plastics ne-a lasat-o
G. Pahimer ; vz. Migne, Patrologia Graeca, 144, 917-923 sau comentar la Istoria
bizantina a lui Nichifor Gregoras, ed. Bonn vol. II p. 1217-1220. Pe vremea cuceririi rama'sese se vede ca numai coloana si de aceasta coloana a fost pironit
capul celui din urma imparat bizantin, viteazul Constantin XII Paleolog. Vz. si

www.dacoromanica.ro

DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA

XL 3

377

3. "EE7,.'0thv av ix Toi, (Rouoii EVITTiaE Toy aEya boiixa xai Gat; ac2EoTriaav airrOv. 'Ekthiry olJV xai. neouxuvitaccg, EIJI EV COUTC10: Kc J.65g iJtOlilCiaTE Tov

naeaboirvat Thy 3t6Atv; 'ISE, noon tripia iyEyOvEt, Ithoog 3kE199og,

aixuaXcoo-ia"
'0 SE Soi) anEx@iNaTo KiTtE, ovx EtxaaEv -roam, isei;

3tOoti

iou-

oixtv Tou 8166Val OM Tip/ Haw, ()USE 6 Paoihtig ccOTOg OiXAcog oti IMIL TINE; TC-OV

ocliv ivES'uvOp.auv TOv 13autlEa iv 2,6-yotg yeacpoviEg Mel Topoii, ou yele lopiast

30)b

xab' v t v"
TOWCOV 01111OV

Toirro "y0ii1/ inta0(13E1/ 6 TiTCINVOg SLa TOv Xcaik-gcccrtav ?iv yko

xat' (Ii/T0ii. TOTE axoOcrag tO Ovoua tou Pacrakug ilcleotTplEV, Ei 6

(3acraEOg CTg8QCE avv nag vavoi, xai. 6 80ii altEXEAVUTO, Ott Oint OTEIEV 1tv yk)
ainO; iv Trl Bounktxii Ilan TOTE, OTE of TO13QX01. Crtilli1VT1100(1/, Eiciskaavreg Ev ti

7tiati

T'n

XCEX50ii,

TCO

(3121511Ei.

'.A7T007BaifftVTEg

01)V

ix

1.11(101.1

10

Tov 6TVET.07tibOU

Si10 "a01,, EZEITIXEV 6 Eig TCp tuoavvcp. KO,9tE, iyth TOiiTOV CDTg%TEIVCC PtatOp.Evog

oZy TOO EizEkeEiv %at acutaaat aiw tots (-yOv eltot, kat draw 1/EitclOV 1tOlTaXEt-

IPOCc." '0 b' aAXo; ETILEA/ 'Eycb TOiTTOV Enata CL

ReCoTOV."

TOTE 6 TO,oav-

vog ByEilag xal Tut); Svo, ivEtsilato cpEestv trly v.Eqxtkiiv aira of SE TaxuSooplicrarrEg Eivov xai 711V xupaiiiv airoi) TEuOvTEg, ACtOOT1160IV 111) ir(Eft6VL. `0
SE TOeccvvog Earl ireOg Tay p.Eya Sole.' UTE p.m tO arrOgg, Et rl XEcfaXii crith

15

iart T0i7, (30to-agoog mu." TOTE VoCCTWITOZIAG6I-LEVOg &nip/ ETEIT1XEV 'EXE[V011 Eat[,
1SO@LE."

Etbov ovv ocOriiv xai grEQ01 1,Cat iyV6Q1/BCCV. TOTE 3t1061)4000IV airily

Ev To-d %IOW TOi3 MyOUGTC(101) xai, potato ,go.); ia3tEectg. Met& Si Taiita iltbEiclag

xal, &Toot; tO Sieuot aTot(3Cusag, g3TEKIPE nal/Taxa SELXViTOV tO T;ijg vixi; ai41130X0V, VI) T(.5V 11,0665V etcorlly(f)

1S0(1,

T651/ 'AQ6(3101/ 'Mt tot; CAAOlg TOiTY.Olg.

3 I& P 11 5 rsoL scripsi: cm P 11 7 Xa)LilknuaLav P 11 11 ip scripsi: v. 359, 19: -rfj; P.

G. Sfrantes, 290, 18.

domnul persilor si al arabilor si altor turd: domnii altor
turci stilt sultanii si emirii turci de prin Asia MicA, precum e cel de la Iconion s.a. ;

mai greu e de precizat la cine se gIndete Duca sub dornnulta persilor si al arabilor.
Sub domnul persilor", probabil e de Inteles vreun st5pinitor ca acel Caraiuluc (vz.
XXII, 9), la granitele cAruia Mahomed I 11 trimisese pe feciorul sau Murad II, sau
acel Turgatir sau Caraiusuf, vz. XXXIII, 2, unul cuscru, iar altul duman de-al
lui Murad II. Sub domnul persilor" s-ar putea Intelege la Duca si vreun han mongol tatar, vreun urma de-al lui Timur-Lenk. Domnul arabilor" trebuie s5 fie
vreun domn ca acel de pe la Damasc sau altul de prin p5rtile acelea.

www.dacoromanica.ro

20

378

XL 4.

spun ca ducele a fost gasit impreuna cu

Orchan in turnul castelului Frantezizilor Si ca acolo s-a
predat, vazind ca nu mai e cu putinta sa reziste turcilor.
sfirOtul lui
Orchan.
Acolo erau cu ducele gi foarte multi nobili mari dregatori;
si Orchan a cerut de la un calugar hainele lui ii imbracindu-le, i le-a
dat calugarului pe ale sale si printr-o ferestruica prin care se tragea cu
arcul, s-a aruncat jos afara de oral ;
turcii de pe vase 1-au prins hi,
Alta versiune
despre prinderea ducelui gi

ALrA VERSIUNE DESF RE PRINDEREA DUCELUI

4. Altii Ins

legindu-1, 1-au aruncat inauntru cu ceilalti prizonieri. Cei din turn predindu-se, au fost dusi Si ei in acea corabie. Atunci unul din prizonierii bi10

15

20

25

zantini cautind chip si cale sa-si redobindeascd libertatea, a grait c5pitanului corabiei Daca-mi vei da azi libertatea, am s5-ti dau in mina pe
Orchan impreuna cu marele duce". Auzind capitanul aceasta, i-a jurat
atunci i 1-a aratat pe Orchan imbracat in negru ; si
ca 1 va elibera.
acela aflind ca intr-adevar este el, i-a t5iat capul. Luind pe marele duce
in viata 5i capul lui Orchan, 1-au dus la sultan in Cosmidion. Iar acela
dind capitanului beneficii si foarte multe daruri, 1-a lasat sa piece. Pe
marele duce insa 1-a pus sa stea jos si mingiindu-1, a poruncit s se dea
de tire in tabard si la corabii, sa fie cautati copiii si sotia lui ; si indata
au fost strinsi cu totii. Atunci sultanul a dat de cap cite o mie de aspri
;i i-a lasat pe toti sa mearga acasa si pe insusi marele duce, dupa ce 1 -a
incurajat si 1-a mingliat foarte mult, spunindu-i ca Orasul acesta am
sa-1 dau in seama to sa ai toata grija de el si to voi pune la mai mare
marire decit o aveai in vremea imparatului ; si nu fii deprimat !"
Si
ducele multumindu-i, i-a sarutat mina si a plecat acasa. Aflind sultanul
de la el numeTe nobililor care aveau functii mai de frunte la palat, a
facut o lista cu numele tuturor i stringindu-i de pe la corabii si de prin
corturi, pe toti i-a rascumparat, dind turcilor cite o mie de aspri.
4: Orchan : vz. XXXIII, 12.
turnul castelului Frani ezizilor : dupa cum se
exprimA Duca, marele duce Luca Notara, insotit de mai multi nobili, s-a retras la
locuinta intarita a familiei Frantes si s-a int5rit in turnul de la intrare. Cum prizonierii cad in miinile marinarilor turci, acest caste] ar trebui sa fi fost undeva
spre t5rmul mgrii. M. Is. N . : XaGrcig Ton. xat dipx. REcr. K-a6A.mg indica" insa un turn
al lui Frantes (m5eyog -rob (11pav6f;ii) in zidul eel mare dinspre uscat $i anume
in portiunea zidului Comnenilor. Imp5ratii Comneni au mutat curtea impArAteasca
in coltul de nord-vest al Constantinopolei linga Cornul de Aur, in cartierul numit
Vlaherne; au largit putin incinta orasului si Manuil I Comnen (1143-1180) a
ridicat in continuarea celuilalt zid dinspre uscat un zid nou foarte puternic, bine

pAstrat si azi inca. Spre capatul de sud al acestui nou zid se gaseste acest turn,
ridicat se vede ea de cineva din familia de mari nobili bizantini Frantes, turn poate
identic cu ace] aratat de Duca, intrucit la acest turn ar fi putut ajunge gi marinarii

www.dacoromanica.ro

DUCAS

XL 4

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

379

4. c'ETE,001, Sg cpaatv, (Sc o Soii EiTESTI RE-rec tou 'Oexav iv Ili? otkyo?
TO)

T0i) XOLCITEMOV

1-63v

olcvav-rtEWov xtXxEl aoteE660riaav 6v7irac, 6); oirx,

301b

Tiv

ouva-rOv CaTEcrtccaal, JtkEOV TOT,;" To6@xoic. "Ovtwv SE 7EXEl6nov EXEL %Cti, dye-

vCov ilex6v-rwv (rim Tcp souxt, fithaaTO 6 'Oexav auto tivog tiovaxof) to aimpLa
otirtoo xai cpoQio-ac dna go03X.E Tip ILLOVOlVT) T. &nob- xai, Siec [nag too(30,,Ax;r1;

fue1Sog g(3a/Ev icurrOv xaTet )(fig gk;co tits nOkaog xai Aa(36v-rEg oi. TWV al.oicov
xai SEalitho-arrEc g(30,..ov iv-cog Gin/ Tag Aotitoic ai,xpozacbroic. 01 SE TOi5 7tiTyou
7ragaboiliv-rEc, xat a6aq, EVTO; TOT) Ja0101.) E11,61.,VOU 1,0110116ClV. TOTE Etc TOJV
cdvica(Stcov ithv `PCORallOV XCETCL7CQW11.111t11614LEVOg ThV 0.1)T0i5 ikEtn5EQ(CIV eicaptE

'CCU' Val1aIXOY Et EXEOEQUXIEig ILLE 01114EQ0V, X0) (SOL Soiivai Toy 'Oexav xoti,

[Ilya Saxav

61.toi3."

-rOv

10

TOTE dtxokrag 6 vociagxoc 6p,o6E Tov ikElyaqxbasiv air6v.

Kai TOTE 8E1 CC; TOY REA.a.f.tcp6Qov 'Oexavriv xaL p,a19.(v, Ott XelTa eaTIOELUV ExEi-

v6g EOSIN, ialtETE,LLE ThV 14,Ewakiiv airroO. TOv bi tigya boi5xa tarca .xca Thy %ecpaArly

roi

'Oexav Aa(3(bv Eis TOv ilyEROva CutilyayEv iv TCO: Ko6p,t8iip. 'ExEIvog Si

'RP VC(116(Wp EOieystilaag xai, JaElo-Ta SoOg CutekuaEv. TOv Si p ya Salta ixi-

15

AE1168 XWKOCCL xat ITUriyovilciag aljt6V, 611,68 Stakcan*Tivca iv TCp cpWalitOd Rai

gv Tag To.oioLg sta To5V Tra(8031, xai tijc yuvaixag ccirroii %at ACTEVE1g Crt/Virkallmy. TOTE 6 fiyittthv So'Og Ccv& xiXicov acrn,967)v %at& xEcpakilv, anauas 7thrrag iv

TO) Ng) &mi.; xai airrOv TOv [Ilya Saxa, 0a6v)vag airrgiv Nat nacniyoeirac;

302b

Ta 7tAetata, 1,7KUV auto:), Ott' Tip, MAW Tal5T11V 130i 11EXXCO 1tCCE)CEXCETCEN6f1CU, rot:

20

gxEtv thy iiITOL6CEV &al; qwoviLba x,cd, nortiow GE Etc x@EITtOtieaV SO ay, ACV

ROxacnatilaa; oi5v xai,

a6Jrao6p.Fvog Thy avrov xitQa CutijkaEv Etc TOv otxov avrov. Matcbv bi nae' CO7-

ijv EIXEg EV To) Itat@ad TO11- OCCOLXhog xai, p.h (10-61,tet."

T013 to ovogt-ca Tun, d-yEva)v .65v iv Tud nahuticp ota1WElp&VTOJV OvpixtaXi.cov, n6v-

Tow to Ov6Rata xargyQatliEv xai iv -rag JtA01,0ig xai iv Talc axivalc 6vva*oo1aag oi5v mirrag irlykoaaEv, (Ay& xi.Xitov CcalcQ65v SoOg Toic To'6@xot,g.

2 (DElav-rteibcov Bull: di Francezi

I: (DelltUtL6WV P 11 3

clvOtatacnIcu. Bek 11 4 ap.cpta

P 11 21 XQELTTOTEeaV Bull: XEIELTTOTEea P.

turci de pe vasele aduse in Cornul de Aur.

II, 162, 9 spune ca a si murit ; cp. Critobul, 1,
sci fie cdutati copiii si sotia: vz. L. Chalc., II,
vz. i Critobul, I, 73, 2.
tes, 310).

Orchan... s-a aruncat jos : L. Chalc.,

Cosmidion : vz. XXXVII, 8.
gi 1-a mingiiat foarte malt:
pe toti i-a rdscumparat : cp. si G. Sfrantes, 1061 D (G. Fran64.
in
165, 12.

www.dacoromanica.ro

25.

MOARTEA MARELUI DUCE LUCA NOTARA

380

to

15

XL 5-7

5. Facindu-se dimineata, dupa ce a trecut cea dintii zi, acea zi intunecoasa, in care s-a facut totala prapadenie a neamului nostru, tiranul
intrind in oral, s-a dus la casele marelui duce; si acesta
intru
intimpinare si inchinindu-i-se, el a intrat inauntru. $i era sotia ducelui
bolnava in pat. Atunci acest lup imbracat in piele de oaie, apropiindu-se
de pat, a spus graind cAtre dinsa : Bucura-te, maica ; nu fii suparata de
ce s-a Tntimplat. Voia domnului sa se faca ! Mai multe am sa-ti dau decit
ai pierdut, numai sa te faci sanatoasa". $i venind si baietii ducelui, i
s-au inchinat ; si dupa ce cu urari de bine i-au multumit, a iesit, plecind
sa vada orasul. Cad nu mai erau locuitori de loc, nici om, nici vita, nici
pasare care sa elute, nici nimeni sa scoata vreo vorba inauntrul orasului,

numai citiva turci din cei care fiind prea slabi n-au putut sa prade nimic, deoarece multi s-au ucis Intre ei, smulgindu-si prada unul altuia; si
eel tare prada, iar cel slab care nu se putea impotrivi, primind o lovitura grea, raminea Intins. $i a doua zi, care era treizeci mai, au venit si
culegeau si ei ce a mai ramas.
Sfirsitul tra-

6. Atunci tiranul, dupa ce a umblat prin partea cea mai

tragic al ma- mare a orasului, a facut un ospat in partile de la palat

relui duce.
8i se veselea. $i boteztridu-se bine cu yin si imbatindu-se
20

:25

30

35

a chemat pe cel dintii din eunucii lui si poruncindu-i, i-a spus : du-te Ia
casa marelui duce si spune-i : sultanul hotaraste sa trimiti pe fiul tau mai
final- la ospatul lui". Cad era baiatul chipes, avind paisprezece ani. Cind
a auzit tatal baiatului, a ramas ca mort si fatz i s-a schimbat si spune

arhieunucului : Aceasta nu e in obiceiul nostru de viata sa dau eu cu

mina mea copilul meu sa fie pingarit de el. Mai binemi-ar fi mie sa-mi
fi trimis calaul sa-mi is capul". Arhieunucul insa 1-a sfaluit sa dea copilul, ca sa nu aprinda minia tiranului, el insa nu s-a lasat induplecat,
ci i-a spus, ca : data vrei sa-1 iai si sa te duci, is -1 si du-te. Dar ca eu
sa ti-1 dau cu voia mea, aceasta nu se va intimpla niciodata". Atunci arhieunucul s-a tutors si a spus sultanului toate cite le-a grait marele duce
si cum n-a vrut sa dea copilul. Atunci tiranul aprins de mInie, a spus arhieunucului : Ia calaul cu tine, intoarce-te si adu-mi copilul ; iar calaul
sa aduc5 pe ducele si pe feciorii lui".
7. Atunci mergind e! si ducele aflind vestea, pi-a sarutat copiii si sotia
si a plecat cu gi'dele, el si feciorul lui si ginerele sau Cantacuzino. Pe
Bucurei-te c formula de
dimineata : 30 mai 1453.
XCLiQE
greceasea. Dupa obiceiul nostru de acum trebuie sa spunem : Buna
dimineata !" sau Bine te-am gasit !"
Ekaotatliactv-rag airrov deli p. 383, 25 siixa,ctat6 aoL, fieotc, totusi aici constructia cu acuzativul se apropie de cea neogreceasca, avind intelesul de a-I ferici pe cineva cu cuvinte de laud5, bune urari $i multumiri.
5 : Fcicindu-se

salut antic

www.dacoromanica.ro

lx -9 L

SVOI14

.g

18E

39 `511A3110A3A, toeo)1t 5li0n09, 51(A137q 501i 511i070311 17)% 573031)05

lolooycomou (101 5aoW Asoritt, Aonly3913 A3 1.11 131(011 0

5731,0m03ll

`5730ritt 19

tl1ao.LS1 VNIINVZ12-opani

oi3A3A. It

11

SoAmoonx lros 523 Snot 5oono 901 aole?A,31.1 59x(1o9 Aspo110 3

A10111 001(X) 17;7% 5991.,1419%90151C `A91070 A30'60313 -591q Ane 39

-51.01pmyx 3191 9 do6ir Soritao9i73 Sowg

739110A

ctojoam

ooXa 113

0/0,03/1.3/1.

-3A173)Act

30'(1q3

ACO1A3glinn9

ltn Aorcimp
39 75631(139

1Xa0rt3yax9 11 91g

A.13

4190%10181

75033T1i,1

MOA.12

03773.,

AuDiaap

in%

99911 5ox1013 19,0

LI,

-Al)

501,13 '51;949 A0A9Ti 53A11

AC01,31(

11

',mi(1x) 11919 vox iortOIL

,ctoom 731 7003acb9i pox 0 51301tAft9

01 AoartIolAv

`509'9 Aotql.top lnx

701

91

.9 3191 0 5oAAD6cu
00A1,0

Am6L'y319

01 Aololayic

51,1,1

A.01091cr1n.9 5D91p011 .013A1X)033711? 173%

103030

173%

51309043111 A39103T C01 cart0n1L31X(19 a019,73

5003y91r 1y3x, 59011

5102 (101

In 5130.olurndloinx

0119, 1101

inx 5.991.00431:

ibxio 1101 ri0i9A3r1 59x(109 19% 31L13 .(71(1) 131019 9

A01 A.91(1 009 A01 A30331(p3A A3 61 A.H.,.._,,dyworrinD )A

301(31C A3 (111

5Liy

A.0749

99931 A01713199170%9303 5013

19%

5169 (Loup) 11.0.9-noyylt

LI,

751531314

IA.03k731011

510900WV A.00 9

px

loll ((01

ALL

4511,17311

13AR du. AX9,omo1X0373

(101 19/101397303701C 01

orme .ctoirpo Ao112303x Ap

1T

A9T13

invio

A0191731C

1101

A31C13 .

`mp113A,111 7)A1

%illy

Ao11114,9 19% A13]731(

-1319

5191393 9 `503/1

03

59917311

517013x10

y" -

A19033X

Alla

6713%10

di/
%ItO

111

ioAltaAniri

AL,11(9d33% 0011

o.

c1.13

aoi

)?amc

41,,tyn,o0Itt '173A(139 3191 9

30 A91 A017.49 A09 100

170%

50101 59.011

'L 3101 531A0.013

001 19% Alla

IEOE

II

tE

rtov0A.37-1

51317730319

319

1071

01

AORTA 91 loriculyri 9

0139,3a01q Acp eoi

o 5Q1a

50X(10A(131X(39 513C1373(319

3741613
A0191731L .

eo.i.

5co1c

591913 pox 0 591n,

:d !lo!PU 'I

www.dacoromanica.ro

91

0 39 5ml-1L1g co1V.73Al2

ctoig 0110991.14 91

`611-1119

31L13

Ammic
.6)(loAct31X0372 Dy"

Somog InAmItyloy 1)X

5oAA7303r,t1 51ago7Tia.0,

.aoirpo

113'4.

10%170Aak 19%

3ciTt

3191

11013911,A31. -3101c9)1l

1/191i3A,1,1. 101,tn7L10

173%

SZ

le

`11731141(30

A91 10X1109

OZ

LLOV03%3A31C72

1193 011101 A3

39 5oXo.on.a3iX0370 5739cpyaogricE9 A9109 (101 173A(109 01 `A0191731C

,k102 4A901c13 .112
DA:10 1.1,11 513 Alploo Ilopxx? A91 AOAA73(301 9 39 Isui `513*D131c
13.0,o9 A130ny 91073 1DX 4A13.6Lr1n0 AspOloy '3.610u73 91 39 0,)43 109 01091 19A.9919

.ftori

ccoe

10A31101ri3y73173x4

1019.73 AOAAVAILD

(10)173yr11:

OI

RI

driloy A)? A07 AlltALvos .01'13%3

1X)Atia01im2 ))ja.nox

50A3T11p.119

111i

5101 .1o9xltd3g1icto 91 )Tlltym. (101

AT x3vpic70510 001 173,1.009 `109 A0A9Ti

A739l1g.93A.0ob3 531A.oxIo 0 513 3

39

`A3731931,1

A.03A139 9,111005%

-oiLl0000ic

1.1b3

1113

Asti .A.rupt Ath.

ACOC,L39010331C

5oarco031 31c,lo 50A1.11% 1(10

IA,Ti

103,

45.o91lA 111 `11A1yx

39 lo 5391731c 1101c19 /1-901.144%390031L ..(1)1(73

531A9b1.ya

531A139 'A01073

A,031

aouay
nAopyit arac

`303110x. m .6.31111i Istri

51913(1345 .L119.3o

39 513 --A9A119
11Ara clomp 30979 -

A.m.o.7(3

10A%31

-09

clamp llyx

121t0E

CURAJUL MARELUI DUCE IN FATA MORTII

382

XL 7

baiat insa 1-a luat arhieunucul cu sine. Intrind i 1-a aratat sultanului
care, auzind ca ceilalti stau la poarta palatului, a poruncit calaului s le
tale capul cu sabia. Atunci calaul i-a luat putin mai jos de palat si le-a
spus hotarirea. Auzind feciorul lui ca vrea sa-i ucida, a izbucnit in plins.
5

10

15

20

25

Tatal sau insa sand cu curaj, i-a intarit pe tineri imbarbatindu-i si graindu-le : dragi copii, ati vazut ziva de ieri, ca intr-o scurgere de o clips
toate ale noastre s-au spulberat : averea noastra nesfirsita, marirea noastra minunata pe care o aveam in acest mare oral si printr-insa in toata
lumea locuita de crestini. Acum insa in ora aceasta nu ne-a mai ramas
decit viata asta de aici. Dar si aceasta n-are sa ne fie Fara de sfirsit; caci
o data tot vom muri. Si Inca cum ? Lipsiti de toate bunatatile ce le-am
pierdut, de marire, de cinste, de domnie, batjocoriti de toti, dispretuiti
si asupriti, ping ce in sfirsit ne va ajunge si moartea, luindu-ne din lumea aceasta cu fara nici o cinste. Unde-i imparatul noastru ? N-a fost
ucis ieri ?! Unde-i cuscrul meu, tatal tau, marele domestic ? Unde-i Paleolog protostratorul cu cei doi feciori ai lui ? N-au fost ucisi ieri in
razboi ? 0, de am fi murit si noi cu ei ! Dar si aceasta ona e de ajuns,
ca sa nu mai pacatuim Inca. Caci cine stie armele diavolului, daca, intirziind, nu o sa fim raniti de sagetile lui inveninate ?! Acuma arena de
lupta e pregatita ; in numele celui ce s-a rastignit pentru noi si a murit
si a inviat, sa murim si noi, ca impreuna cu el sa avem parte de bunatatile lui". Cu aceste cuvinte i-a imbarbatat pe tineri si toti erau gata
sa moara. 5i -i spune gidelui : implineste-ti porunca, Incepind cu cei tineri". Si ascultind calaul le-a taiat capul tinerilor, in timp ce marele duce
statea si spunea NIultumescu-ti tie, doamne", si drept esti, doamne !
Apoi i-a spus gidelui : frate, da-mi ragaz, sa intru si s ma rog".
Caci era in locul acela o bisericuta mica. Si 1-a lasat si intrind, s-a rugat.
Cind a iesit din usa bisericii, trupurile copiilor erau acolo, Inca zvicnind;
si iarasi dind marire lui dumnezeu, i s-a taiat capul. Luind calaul cape:

7 : Auzind feciorul tut: Vechea traducere italiana vorbeste de feciorii lui ;

Critobul, I, 73, 10 si G. Sfrantes, 293, 7 spun ca ducele si-a pierdut viata cu doi
feciori ai lui ; L. Chalc., II, 166, 7 de asemenea vorbeste la plbral, Vara a da vreun
numar. Dupa Leonard din Chios, doi feciori mai marl i-a pierdut in lupta, al trei-

lea a

fost decapitat in fata parintelui, iar eel nevirstnic a ramas In seraiul sulta-

nului (vz. Migne, Patrologia Graeca, 159, 943 A) ; pe acesta it chema Isac si a
izbutit sa fuga, ajungind la Roma, la sora lui pe care marele duce o trimisese
acolo Inca inainte de impresurarea Constantinopolei (vz. "Ex,Oecng novixii ed. .0
Sathas, Meactuovi.xii BLIDaofthx-n vol. VII, p. 570-571).
marele domestic: vz. V, 2

XXX, 2.
Paleolog protostratorul: ale anti case au fost pradate printre cele
arena de lupta este
dintii de turcii intrati in oral ; vz. XXXIX, 16 ; cp. XXXII, 1.
pregcititd: e o figura retorica scoasa din luptele de ntrecere antice; totusi nu s-ar
si

putea spune ca aceasta cuvintare directs compusa -de Duca si facind parte din mijloacele

tehnice de expunere ale istoriografiei antice si bizantine, nu este miscatoare, adinc

www.dacoromanica.ro

XL 7

DucAs : 1STORIA TURCO- BIZANTINA

o ycq.43Q6; &nail

383

0 KavtaxouvOg. TO bi xauSiov 0..a[3Ev fiEf ikarroii 0 CtortEv-

voi3zog. Eta Ekatlw cin, xat SEiag TO 3Tattnov rw fiya[tOvt, To Og Si )1.011t01); ilcoleuv
iv Tfi nvArl toy acaccTicru 1,0Ta giVO'Ug, 47,611GE T4-9 billikp '14:pe1 Tag xapakag can'ciiv
ancqurFivat. TOTE Xaf 3d)v a0Tobg [ttx@Ov xaToAsv TOU 7CaaTE011, ELTEV (Xi/TOT;
45 &Flag TilV OUTOCOMV. *Alto' Ocrag N 0 viO; avrov Tipf acpayilv ExXauciEv. '0 Si
tat Cuirrol5 yEvVcaan ataaEig ivEolYVatiOXIE Tag vicug, otlicittCOV airrag %at
Aiyaw ,,TExvia, EThaTE trly Xing fll,tEciav EV Itu 11 '<Envoi) 607C:li to ktiti34 naVta
cpooliSa yEyovOTa 0 nkci5Tog lititTyy 0 6txivoycog, f SO,;ct rl Oaty.auTil, ijv EL)(0[41V

iv Tfi aiyaXon6Ast, rain. xcti, St& airrijg iv 7thall Tfi yfi,

1lV OiX0i3CFL niaTtaVOL.

Nuvt Si to USga TavTTI 0i)X iVEAhTETO 6.210 Etc *tag 7tArly T OtaQ0i3aa attTi twrl.
'Eatat, Si flitiv afar] ovx etTEXEUTTITOg &pi AOTE, yap il-VriO[tE'acc. Kat TaiiTa
mTu'g; cYcimocrOttEvot Twv 6cyaNiv, iov eoXiacti.tEv, Tfig SO,;7K, Tfig TVATIg, Tfig aii-

10

.6EvTtag, Tropic narrow OVELKOIAEVOL, XataCNOVOilllEVOL %at TAERIEWQ041EvOL, &nig

OU

gkail

0r' iipag xat 6 DOva-rog Act(3(bv ix TOW jobE aTtp,crug. Hui," 6 filtiTEoos Pa-

cradg; Oirx icnpetyti gig; 11015 ktO; cluttne*E@Og xai, GO; gaTilo, O ittiyag So[ti-

305b
15

o-Ttxog; Hof, 6 IlcacucaOyog star 7C@COTOOTQaTCOQ Oiry nag Six) vticnv airraii; airx
icnpayricrav gig iv TCE) TopAincp; EloE %al iptoig CoTEftavottEv av OvV airoig IIArly
%at at-ill .1) (7)pa txavii early,
3T204,141EXilacoluev 7aiov. TLS yap orbE to Onka
toy Su:106Am), at star 13111HVOVTEg nArlyulev aa1 Tei5V tOPOI.COV PE4Ov CUOTOM
NOV TO aT(5181,0V ET014101, iv 1515[101TI, T013 aTalIQC011iVTOg ink) TIPATW %al OavOvTog
xal &Val:nen/Tag CoTaaVallEV Xai, hpoig, tva Ovv carrip aitokccOcrolav TO"av siya065v
aima." Taira 51,7aUV xat CITTielotg ToO; vEoug, iyeyOvEulav 7t.o&avitto1 Ta SavEiv. Kai, AiyEt Tip

6OTEXOUA4i.TOQL

20

1101,1160V TO XEA,ElJa0iV crot, eteVc[tEvog anO

Tag vicug."

Kat imam:1'00a; O Skuog CTiTE[ts Tag xETakecg TOliv veto', tcrTetttEvog 0 plycz; Soi) xat liywv TO. Mxccourroci not, KiTtE," star TO. Abtato;
ET, K41,6'" TOTE Elate To) al[EXOUCCTOQI, 'ASEX(106, Mg pot Za.tyriv etvoxilv Tot)
TI-Iv yap iv ixECvcp Ttl? Tom!? vaO; opotok. '0
EiclE0Eiv star IteoaEiiotc4Oca."
bE etcpiixe %at Etaalliov neour[OctTo. TOTE it Ekaleuv ix Tfig aarig toil vaoii, flour
yap ixel Ta 64tarct TiOv nattnov aitra ETi 071,4aQaTTO[LEVa, star 3t0.1,1, ,booXoyiktv
nipApag 066, 6oTET011111 trlV Xupailv. Aafr3iov o&v 0 Skttog Tag Xicpakolg ifiX.DEV
4 akoic Bull: af,T01); P11 5 Ascoltando li figlioli... cominzarono a pianzere 11115

014lJtEfkEeOg P: auptivitcpog Bull.

simtit5 *i bine potrivita. Despre sfir*itul tragic al marelui duce Luca Notara vz. *i Leo -'

nard din Chios (Migne, Patrologia Graeca, 159, 924 D *1 943 A) care e pornit asupra lui din

cauza atitudinii ducelui hotdrit potrivnica uniatilor. Cp. *i G. Sfrantes, 291, 14-293, 11.
L. Chalc., II, 165, 18-166, 14 se apropie de cele spuse de Duca. Critobul, I, 73, 2 *i 8
spune ca ducele *1-a pierdut viata din cauza sfetnicilor
ai lui Mahomed II, a
carui fapta urita, Critobul cauta vadit sA o acopere.

www.dacoromanica.ro

25

30

PLINGEREA TARIGRADULUI

384

XL 8XLI 2

tele lor, a intrat la spat si le-a infAtisat fiarei insetate de singe ;

tru-

purile insa le-a lasat acolo goale si neinmormintate.

8. Tot asa si pe a-0 nobili, functionari inalti de-ai palatului, i-au Cgscump5rat, pe toti trimitind gidele, i-a tgiat; femeile si baietii for insa i-a
ales, fetele frumoase si orice baiet chipes, si i-a dat in seama arhieunucului sa-i pazeasca. Pe toti ceilalti robi i-a dat in seama altora sa" aib5
grija de ei, pine vor fi adusi in Babilonul de Adrianopole.
9. $i toata Constantinopolea era de vazut in corturile din tab5r5, iar

orasul pusliu si mart, gol si f5r5 de glas, neavInd nici chip nici fru10

musete.
Plingerea
Tarigradului.

15

XLI. 0 Tarigrad, o Tarigrad, cap al tuturor oraselor. 0

Tarigrad, o Tarigrad, centrul a color patru pArti ale lumii !

0 Tarigrad, o Tarigrad, fala crestinilor si moartea barbarilor ! 0 Tarigrad,
o Tarigrad, al doilea rai s5dit spre apes cu pomi de tot felul inAuntrul
sati incarcati de roade spirituale.
2. Unde-ti e frumusetea raiule ? Unde-ti e Inviorarea binefacAtoare de
trup si suflet, a darurilor spiritului ? Unde-s trupurile apostolilor Dom-

nului meu de mult sadite in raiul mereu inflorit, avind in mijlocul for
vemintul de purpur5, lancea, buretele, trestia, pe care sarutindu-le, cre20

25

Beam c5-1 vedem pe cel rastignit pe cruce ? Unde-s moastele cuviosilor ?

Unde-s ale martirilor ? Unde-s ale marelui Constantin si trupurile celorlalti impArati ? Str5zile, foisoarele, rAscrucile drumurilor, ogoarele, ingrAdirile viilor, toate pline si iar pline de moaste sfinte, trupuri ale celor de neam mare, trupuri ale celor de neam mic schimnici si schimnice.
0, ce osinda ! RAm5sitele pAmintesti ale robilor tai, doamne, le-au pus
de mincare p5sarilor cerului, trupurile cuviosilor tai fiarelor pAmintului
Imprejurul noului Sion, si nu era nimeni care sa-i Mgroape".
8 : trimitind gidele i-a tdiat : cp. L. Calc., II, 166, 14-17. si Leonard din
Chios' (op. cit., 943 A) : Chirluca,... cum caeteris baronibus decollatur.

9 : era de veizut in corturile din tabard : cp. Leonard din Chio.,, ibid., 942 B:
nici chip nici frumusete :
Traducitur ad papiliones omnis substantia et praeda".
Isaia. 53, 2.
'52 flat.;, 116Alg, nCau.ov actooiv OcpitaXtte Tarigrad, o Tarigrad,
XL,
: Cp. cu
ochi' al tuturor oraselor", din Istoria lui Nichita Choniat, i ed. Bonn, p. 703, 4.
pustiirea Constantimapolei in
Nichita Choniat a lost martor ocular la cucerirea
1204 de .latinii cruciadei a IV-a si descriind acest eveniment, compune asupra
acestei nenorociri a neamului sau o plifigere care incepe cu cuvintele de mai
sus. Pe urma acestei plingeri se pare Ca s-au luat si Duca. Cucerirea Constantinopolei de turci a provocat o intreaga literature de plingeri gi tinguiri in proza, dar
1

mai. ales in versuri, numite itoilvot (vz. K. Krumbacher, Geschichte der hyzantinischen
Litteratur, ed. a 2-a, p. 839-841 si D. Russo, Studii istorice greco-romtne, vol. I. p.
50-56).
corrEiyhtaa... Novaa raportate si in acord cu Iloktg nu cu ;mock&too; care e masculin.

www.dacoromanica.ro

XL 8XLI 2

DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA

385

etc to atiptOcriov, itapaviciag aStag tip; aitto(36QT etwicp to SE otiliata yuRva 306b
ixii. %at Ccia ITC( 'Kati 1171EV.

8. `01.witog xat Saovg tcliv EiryiviTyv %at Ocpcpma?.im toil JIXXXOLTIOU REyL6Ta Vag iTlyOQCC6E, ltavtag, atetkag toy 61TEICOUVLT0Q6, xatiotpaiv. tag Si yv-

yam; %at 3taiSag ailtwv iE4ato, tag Weatag x6eag xat

naegSOME Tit) aQxLEUVOiwp

TM",

1111@eiaat.

in? name. Thv Se

Ei)ELOil &Neva, xat

2t01.1diV atxttaAtoolav

ItaQiScoxiv Ca ?wig toil cpQovtitia9at

ituaraolicriv itg Bal3uatirt(7)V, axes; o
A.Cova rip/ 'Atipt.a.vaii.
9. Kat '?v tSiiv tip/ Cinccciav 1164v iv tai; 6XTIVOic toil cpwciatou, tilv
11621,v gewov, vixclav xatievriv, yuRviiv, itywvov, r1 Exouaav EISog oi)Si )talit.og.

11

XLI. 'Q Mktg, II6b,g, 3t6Aicov 1ta6176v xicpaki cu 11645, 1164g, xiVTINV
tc7)v

tilsoitecov

TO')

x6atiou ttiethv

(T)

1161,4,

116A.tg,

xeuattaw.76v

menace xat

(3a@i3a@cov acpavtoTtOg
(13
116?ag, IIOALg, Zan 3tapabiL6og cputitraeicra nobg
blicrp.6g, Exouaa gvSov Tina ltavtoia PQW0Vta 1,ta17C0i1g 1VVE111111T17tOUg.
2. foil 60'U TO Xeln.0g, 3T,a9a8EI6E 110'0 60U 1) tiny XOT1TWV toil 1tVE410-

Tog Ei/EQyETLWil

)(.7xrig

15

VuXeg TE %at cr6.1Aatog; foil to tibv eutocrroakyv toil KU-

001) 11010 061AUTC1. to hQO 7t01/.0ii crutivOivta iv TIT)

etet,1 azi, Ita.eabitimp, gxarta

Afrypiv, toy oyyov, toy v!aatiov,

iv gag) TO'UTCOV TO TWEITUCIOil"V
&MCC Co:DiatOVTEg i(parrcOvE0a toy iv atavki inpOivra 601v Hof, Ta. taw
TilV

OgiCOV XE1TCLVCE; 11015 to tiny ria,Trliecov; toil ta, toil veyetkov Kwvatarctvou %ad,

20

rwv AoutuTiv Pcio-aecov Jrabliata; at ayunt, to 1tEQ1CLUA.a, cit TV0601, 01 elLycOt, 01

307b

tiny &pram asciicp@ciwoi, Tet Aelvta 76:11QT1g p.iata kiapavon eryituv, motiatwv
Einrevgyv, owliatwv ayEvibv, aunti7ov, aaxtitclao" v. TS2 tic ttip.ktg ,"E0evto;
CHE,

Tel

191/161[1616 TOW 60'6401, CrOU PQ6116TOI Tag 7TETELVOig TO'D OiTaV613, tag

akmag taw Odcov on)

o

TOT,

Oticitoug '65 yfig WOXAAp trig Niag Eubv Itat oirx ijy

Thintwv."
23 ilyevoiv P: Ciyviiiv Bull 1 licrwritpicov P.

2: Unde-s trupurile apostolilor ?' rn biserica sf. Apostoli, clarimatA de Mahomed II, care pe temeliile ei si-a cladit giamia ce se vede azi, erau inmormintati
sf. apostoli Andrei, Luca si Timotei vz. Viata sf. Eutihie, patriarh al Constantinopolei, in Migne, Patrologia Graeca, 86, II, 2384 D , Procop, De aedificiis, I, 4, 19--.
25 si alti autori bizantini citati acolo de editorul Iacob Haury. Biserica sf. Apostoli
;

fost prima gropnita

impAratilor

bizantini, intr-insa

fost inmormintat si

Constantin cel Mare.

veqmintul de purpurd Intre alte odoare scumpe in bisericile Constantinopolei se mai aflau vesmintul, tancea, buretele si trestia din timpul
patimilor domnului nostru Isus Hristos. Aceste odoare le aminteste si Leonkd din
Chios in scrisoarea sa cAtre papa din 15 august 1453, Ca prin ele papa sa" fie induplecat la o noun cruciad5 : moveat Christi incosutilis amictus, spongia et mucro
perditi, dilaceratae sanctorum reliquiae". Migne, op. cit., 159, 944 A.
"Eftsvto, 10-4
...Ramtuitele parninteqtt... : Psalm 78 ,(79), 2-3.
25-5217

www.dacoromanica.ro

25

PLINGEREA TARIGRADULUI

386

10

15

20

25

XLI 3-5

3. 0, biserica, o cerule pe parnint, o altar ceresc, o dumnezeesti si

sfinte locasuri, o to frumusete intre biserici, o sfinte carti pi cuvinte ale
lui dumnezeu, o legi vechi si nou5, o table scrise cu degetul lui dumnezeu, o evanghelii graite de gura lui dumnezeu, o stiinti dumnezesti ale
ingerilor purtAtori de trup, o inv5tAturi ale oamenilor purtAtori de spirit
sfint, o indrumAri ale eroilor semizei, o stat, popor Si armata, fara sfirsit
mai inainte, acum insa disparut ca o corabie ce se ineaca in drumul ei
pe mare, o case si palate de tot felul 3t voi sfinte ziduri, ast5zi va chem
pe toate pi piing dimpreuna ca si cind ati fi insufletite, avind pe profeiul
Ieremia conducator al jalnicei cint5ri.

4. Cum a ramas singur5 cetatea cea cu multe popoare ? A ajuns ca

o vaduva, ea imbelsugatA intre neamuri; doamna intre Oil, a ajuns birnica. Plingind a plins noaptea si lacrimile ei pe obrajii ei Si nu este nimeni cine s-o mingiie din toti citi o iubeau pe dinsa. Toti care ii erau
prieteni, si-au cAlcat cuvintul fata de ea, i s-au pref5cut in vrajmasi. S-a
umplut Asia de umilirea ei si de robirea-i far5 de margini. S-a asezat
printre pagini, n-a g5sit odihnire. Toti prigonitorii ei au prins-o in mijlocul asupririlor. Strazile orasului jelesc, c5 nu mai e cine sa mearga
la serbare. Toate portile ei au fost stricate. Preotii ei suspina adinc, fecioarele ei sint tirite Si ea ins5si amAritA in sinea ei. Asupritorii ei i s-au
suit in cap Si dusmanii ei sint cu voie bunk pentru ca domnul a umilit-o pe dinsa pentru multimea fArAdelegilor ei. Copiii ei au luat calea robiei in fata asupritorului.
s-a dus de la fiica Sionului toata podoaba ei.
Marii ei dregAtori au ajuns ca berbecii ce nu gAsesc p5sune i mergeau
Fara nici o putere din falai prigonitorului. Dusmanii ei priveau si au as de
bejenirea ei. A pAcatuit din greu Ierusalimul ; de aceea a ajuns sa se
clatine ".

30

5. Vrajmasul si-a intins mina asupra tuturor lucrurilor scumpe ei,

cAci a vAzut intrind in locasul sfint al ei neamuri p5gine, despre care ai
poruncit sa nu intre in biserica ta. Tot poporul ei suspina adinc, c5utind
piine. Toate cele scumpe ale ei le-a dat pentru demincare, ca s5-si Tina
sufletul. Vezi, doamne, Si uite-te ! Tofi care trecefi in cale, uitati-va gi
vedeti, dac5 este durere ca durerea mea ce m-a incercat pe mine. Dintru
inaltimea lui a trimis foc intru oasele mele si 1-a adus asupra mea.
3: 0, biserica, o cerule pe

: cp. aynxeu; Arti yr); aeavtoy acpaicaoaa

ca o adeyarata bone cereasca pe pamint" Nichita Choniat, Istoria,

ed. Bonn, p.
314, 16 i nattiAgyLate vaE xal itcarats, of/Qayi inlyeLE, Operve 8611; 1 E0D, xcpouf3mOy 001-

Si prea dumnezeiasca, cer coborit pe

pamInt, tron al macirii lui dumnezeu, trasura a heruvimilor, o a doua bolts cereasca"
Ibid., 783, 22. Vezi i G. Sfrantes, 289, 20 : Kai fly lociy toy naulaytatoy i xci.yoy yady

[m, xed. cf-reeiwaa SEO-reeoy biserica prea mareata

xal iisarratoy tics TO toil 20(plag, toil olieaydy toy gniystoy, toy SQ6yoy tfig SOgrig toil

www.dacoromanica.ro

XLI 3 -5

DUCAS :

ISTORTA TURCO-BIZANTINA

387

3. TS2 vai, 6 inEysts oivave, (T) oi3Oviov Ovcicacrnjetov, (T) IlEicz. xat tEga
(I) Icalog 11.mA/1(1163v, CU (A.-Nn EE(Nat xat 0E013 16yia, w voliou 3taiatot tE

nE6ivri,

JTA.AXOLL yclayElacci OEOV Scorciacp, w dayyaacc kcaTIOEvra Ocoii cr6!tail, (A) 14Eoi.oykci accQxocpknov ecyyiAcov, 65 SibacixaMat. avEwatocp6Qcov Ccr89(8871,11og, CI) area-cog 15neo
:Tow, w noctSaymicci fillvagwv 1p26cov, cu AOkrTEICE,

"tat VEOL,

GT)

GT)

ligt,00v tb R11,, VaV 8' eccpavtafig Cbc norcitottgvi vai5g iv trp Jadv, CU
%at JTCCVT0oCtna 7f(aatla. xat LEeet TaX11, aiip,Eciov Ciurtakth 7TCcv-ra xat dig
CrUVO@TIV(;), tOy

obsica.

E1111/1Y)(Ct

TECIERLCCV gX(01/ Ectexov r715 ikEEtviic TeayOta.g.

4. 11c7og i%CcOicrEv ittOvi r1 natc r1 nEnkroluptivi 2.cci6v; 'Eycv1101 eo;

pa

fi nEnloi'ffuligvri iv EOVEG1LV, a()X01)6a 1, ZUKICCIC Eysvipl-ri Et; sp6Qov. KAccEovcra

fuieX)vC(1.)681, Ev VtYltit %at to baXella. ccinfig Ent -r&l)v olay6vcov ainfig %at o
xEL 6 naclancAcTyv ainhv cin6 ncirrcov xi& ecyancbraov ain380. ITarrEg ot sploiirtEg
avtily 110ETTIOCCV Ev (117)Tfi, Eygvorro ainfi Etc ix0@cy6g. ME-cfpxEcPthi rl 'Aga Curb

10

3C 8b

TOMELVGiKTECOg abtlig xat &To nA,fracrug 8olasiag aVtiis. 'ExCcOicrev iv 151/EGFLV, Ovx

ETTEV avancuaiv.

Hans;

ot xcc-ra8cd)xorcEg aUtriv xaTEXaf3ov ccisn-iiv avec 1110.0V

to5v 144{3Orrcov. `08oi, 7LOA.E(Og ItEVOOikiLV naps te) [ATI ErVaL iQxol.,tivoug Et; ioe-

15

Tip/. Masan at rOA.ai airrijg inavco[tivab. OE tE@Eig canflg ecvcco-TEVat01X31V, at

7ra@DEvol, ainfig ety6isvai xat avrri noteatvolugvl iv gaol. 'Eyivorto ot 0?.(130vTEg ccirriiv Etc xEcpaliiv xat of Exl4pot ccinfig derivoiiow, On K6GLog itansEvcootv
ocirrilv La TO nkii8og tthv Cco-E13Etiiiv airriig. T0 viptua abrilc inopEinSi Ev atxpaXwoict %at& nQ6o-conov 02dpovrog. Kat EU.I0EV Er. 0-oyoc-rQog Eueov Iv:ma rl Elsnt()Enacc avrric. Tygvovio of clexorrEg airrijg cbg %QLot ott El5QEmov-rEg vo.thv xat

20

tCrel: ltaTa AQ6o-ontov oceo%ov-rog. 186vtEg ot igeot ainfig iyiXcccrccv Ent RE-mm(4 ctintlig. `Atict@TEav riaptEV `Iceovotaift 8La VAT Etc oecinOCIEL/OVTO Ev oitX

Xoy iyvero."

25

5. XEI:Qa ccirroii iEng-raciev 6 0400.)11 g7t1. 7teLVTCL Ta inolviiilizata ctinfK,

ELSE 'yap gOvi EtadkOvrot Etc T6 aytaatta arch;, a EvEtEtaw lAr1 Eloa8Eiv Et; tTiv
ixxXriaiav aov. Ilag 6 Xa6g ctinfig xatocatEvatorrEg, i ri-roihrEt; aprov. s'E80)X0(1,

to intOvAtara ainflg Ev 130)Cr6L, to

Pit.EIROW

"Ion, )41501E, xat 767C6VTEg of JtaecutnE*Evot. 686v LELP111/((TE xat I8ETE Et EffTLV layog
LTLOIVEIPat 1111.1V1V.

%ate( to CiXyog [Lou, 8 inapiqataiv poi. E

i'npovg avrov ir,;anotEas niie iv tot;

3 akaxaL P: n)aists.; Bull II 17 at niAaL bis P; punctis supra positis,

8130, T5 xe0ouf3tx.Ov Orata xat crreQecupa 8EirEpov... si puteai sa vezi acea biserica prea

dumnezeiascA a lntelepciunii lui dumnezeu, cer coborit pe p5mInt, trAsura" a heruvimilor

si o a doua bon' cereasc5".xat IsEa nevi fi voi sfint2 ziduri: cp. cu Nichita Choniat,
ed. Bonn, p. 782,. 8-12.
4 : leremie, Plingerile (Thren.), 1, 1-8.
5: lerem., Pling. (Thren.), 1, 10-13.

www.dacoromanica.ro

30

309b

PLINGEREA TARIGRADULUI

388

XLI 6-16

Curs-;., a intins picioarelor mele ; inapoi m-a inturnat. M-a dat s fiu nimicita, toat'A ziva sa" sulAr de durere".
6. A ridicat din mijlocul meu Domnul pe toti cei tari ai mei ; si a adus
5

asupra mea vreme sA zdrobeasca pe cei alesi ai mei. A strivit-o ca In

tease pe fecioara. fata lui Iuda. Pentru acestea piing eu. Feciorii mei
au fost nimiciti, pentru ca dusmanului i s-a dat puterea".
7. Drept este domnul, pentru CA am amarit gura lui. Ascultati, toate
popoarele, si vedeti durerea mea ; fecioarele mele si junii mei au luat dru-

10

mul robiei mele. Am chemat pe cei ce m-au iubit, dar ei m-au inselat ;
preotii mei si bkrinii mei au pierit in cetate".
8. Ascultati suspiriu1 meu".
9. Ca un dusman s-a facut domnul si a smuls ca un butuc de vie
cortul lui, sArbAtoarea lui a stricat-o. Si fie uitate, a facut domnul, sArbA-

15

toare si stmbatA in cetate si intru pornirea lui a urgisit pe imparat si

preot. A indepartat domnul de la dinsul jertfelnicul lui, s-a lepAdat de
sfintul lui locas. A sfArimat intru mina lui zidul turnurilor ei. Colas de
razboi a ridicat in casa domnului ca un psalm al levitilor in zi de sArbAtoare".

10. Vezi, doamne, si to uita pe cine ai incercat asa. Copiii au fost

20

25

ucisi de la sinul maicii. Daca vor ucide in locasul stint al domnului preot
i profet ?! Au adormit in pamintul pribegiei tinAr si bAtrin ; fecioarele
si junii mei au luat calea robiei".
11. A implinit domnul minia ILI:, a vArsat minia urgiei lui ; si a
aprins foe in cetate si a mistuit temeliile ei".

12. Adu-ti aminte, doamne, ce ni s-a intimplat nova. Priveste si

vezi ocara noastrA. Mostenirea noastra a cazut in miinile celor din alta
Ora, casele noastre in miini strAine. Orfani am ajuns, ca si cind n-ani
avea tata, mamele noastre ca niste vAduve".
13. Prigoniti am fost, am muncit, odihnA n-am avut".

30

35

14. PArintii nostri au gresit si nu mai sint; si noi am suferit pe

deapsa fArAdelegilor lor. Robi au pus st'Apinire pe noi ; nimeni nu este
care sa ne scoatA din miinile lor".
15. P:elea noas'Li a s-a ars ca in cuptor, s-a sbircit in fata foametei
ce bintuia".
16. Cei alesi au invirtit la risnita si tineri au fast rastigniti pe
lemne. BAtrIni au lipsit de la poarta si cei alesi au incetat cu psalmii lor.
6: Ierem., Piing. (Thren.),
8: Ierem., Piing. (Thren.),
10: Ierem.,

1,

15-16.

1,21.

Pling. (Thren.), 2, 29-21.

7: Ierem., Piing. (Thren.), 1, 18-19.

9:
11 :

Ierem., Piing. (Thren.),

2, 5-7.

Ierem., Piing. (Thren.), 4. 11.

www.dacoromanica.ro

91-9

11X

5103109'

CI

11011

pax A3A.73).Lp7X oupa

311 523 701

A3412610

'0)071/9 A.3%0M

DX A061

1ail0ARGL

agc,toL

1101
111H

liviDanabx 0 59641
2, 591nxiv" 1103 50i69x
`107) TM 31301 91
A3

inncorrIXF

68E

'3113 3.0/013121V A.0(11%1q 5101 1.001t .11011

Anapti.

`AILA.31101A1014 Aill(0 A1L1

311

.8 aimactoxy,"

110 01

-.31C11)

,41LA311mArtgo

(1071

10

10631000a1t

'1,t9 110 (1f49A319

'1101 A3131306310 AL111503 -11,01913

aupa a

po7311

A3A11 A3

`LLB

30 1A.0y36n7c-

101973

Ill iayou ,,,Aou1'tM1

0,011 A3

01

;9)4
5m

A3D731LO3

J11311116 11pri

50109)1

51.Aloo (101913

A.373A.1131.C10

`1101913

A.01(31C119

A3

01L3 3019

vottpmxylici

0, L1101310(1 A016

0n1 -

10 10%01AD3A 11011

(1011 110%

10A30/311

31101/90%V

10A73I5191C38131C

10931()%Hi 51101 591Dpa3 '11011

.6 013A3A.3, 50169,m 5() SolleLq pax 3

pax go:JD (toil? 1mx

oirkocnry, 5o109)1

110191

rnioin

.11011 271

50A.y12

ami my.

0141)0. .311 10 513831

7a13x

NV

5no1 59,o611Xo1 /Lori 9 50189)1 3 11000 .11011 A3931(9%3

Sctoixgyx? 'toll A0,ttiv 3014,191q 50169){ chAnoloit
624110
5101901 CpA.3 Tin/3/X 01A0A.3A,3 10 10111 (loll iop1oittracb1.1, 110

3r113

Anallopo

113

t 8 3 5731A731!

"

531A101r.

en op - iNvz

10.1.SI V

SVOT1

Al? )3110D1

01C 110113y AlOW)0,3,

50X131 AC0364 '51L1910 41.A(04)

91

)3110)ALIXO 4970

1301c 51n003

I1L1

1031e1

173%

733632

1101013

A341.1a13A(to

A3 (0%10

11g 001a 5q)

91

A9111004 AC011113V A.3

'39I"

0
7a1u1,1A.

A.70.0110411110Xj,

10%01A/3,3A. /Lori

1A11

5nrr7oty9la37c3 .50o10o

0A31%01r9 A.1.00 A3

731A091614 '590007011

:ALLII,td)

pax.

7141-4 '5111603
3169x pox itorfulajpq
Aco99A

523 ALL,

mauttapoOlq

.031 111311

.73

1107.t,

A01151001101C

Ama1te93A.ocha,

atioax

733631 rpyx,

.51u9.03aE

-061t
(Lori

10A3015731C

n'Anjocovor;kpo

533

IT 9.03013,tav
A.341k ()(1l: A3

.zi
Tip

-moral

0, A10AM
E

5016).N mniao `1101c113 A33X33 Tia*AO 51,0,59 .1101111

Ca 13y971 pax 3A33cla31ox xu. 101,07124 5111910

11i1.41ALAN"

H,

316931

11

`A3Ti1te.Xfplga"

`A3rhau1211/01q

X9.1)

Duni.

30" 530311011 AOAL Aotolcniti, 'pox

A.(-011 'A3110431[0. V MOO 1 A100C131430,%3

9613%

moirpa

509)A.110171%

o1 pria3g iIt

norhy
" 301myy.3

91

A3

Aco

5cp

9.11510y

511'611C

5omathix
A13931(1

0931C31/3% A

-wan' .3und (uanu) '9 -1 t

-wan' lund (nona) g 8-L

bl

:
:

tualai

173%

A91 -1013A9

5icA

9Z

moux

lae,3TilpftraC31132
Xc,to

.mu11oX693s9 pax

513711j,

50A311tr01tly %90

A0-1111.1.

701 1uriom0

A11.0 X3

5111

OE

03011 Dna oin?

'A/00

"

301

173%

531A.0x 10a3l10ic 53631LLri minict. 56)

171

gT

A041.31M1C3,

*A1Tli,11.

ild21731511031311 '510203101N1) 10 10%10 Akmit,t

try% 11110A013

A31at1;1;t41.34 5q)

013A3A.3

og
901E

uyd

('uana)

'9

"gg-E

`110.c7)mylolt

110%.

110%

A. A103 10XD1

yq101X3
E

91

91D? 0.01CO20.0131C

1.10.091/.03ARD

17L3

510',a

0%03/13? Oy

ou)? noxiiy-rxit

"11,1@la

'1-9310I

www.dacoromanica.ro

11,110 MO

4001 3110% -

'Build `(.9@-941.) 9'9

'Build `(90191) `9 01

ROBI $1 PRADA DE RAZBOI

390

10

XL! 17XLII II

S-. topit bucuria inimii noastre, jocul nostru s-a intors in jale, a cazut
cununa de pe capul nostru. Vai de noi, ca am pacatuit ! Dinspre aceasta
inima noastra s-a umplut de durere; ochii nostri s-au Intunecat. In Noul
Sion, pentru CA a fost risipit, vulpile cutreiera prin el. Tu, doamne, staff:
deapururi in casa ta, tronul tau din neam in neam. De ce intru prigonire ai uitat de noi, ne-ai parasit intru lungimea zilelor ?! Intoarce-ne,
doamne, pe noi catre tine si ne vom intoarce ; si sa se innoiasca ziva
noastra ca $i mai inainte ! Pentru ea, respins fiind, ne-ai respins, to -ai
miniat asupra noastra prea cumplit".
17. Aceste plingeri Si tinguiri ale lui Ieremie, cu care s-a tinguit la
cucerirea vechiului Ierusalim, cred ca si cu privire la noul Ierusalim, spiritul bine i-a indicat profetului.

15

20

25

18. Care limba va fi asadar in stare sa spuna si sa grAiasca despre

nenorocirea ce s-a intimplat in Constantinopole si despre groaznica rohire $i amara stramutare ce a suferit-o, nil de la Ierusalim la Babilon
sau in Asiria, ci din Constantinopole in Siria, Egipt, in Armenia, Persia,
in Arabia, Africa, in Italia, Asia Mica si in celelalte tari, risipiti. Si
aceasta cum ? In Pallagonia barbatul si in Egipt sotia si copiii risipiti
in alte locuri, schimbati dintr-o limba intr-alta si de la credinta in necredinta si de la dumnezeiestile scripturi la scrieri nebune.
19. Tnfioara-te, soare ; Si tu, pamintule, ofteaza, ca dumnezeu, dreptut
judecator a parasit cu totul neamul nostru pentru pAcatele noastre. Nu sintem vrednici sa ridicam ochii la cer, ci numai plecati $i cu fata in pamint
sa strigam : Drept esti doamne, dreapta e judecata ta ; am pacatuit, am
facut faradelegi si nedreptati mai mult ca toate neamurile. Si toate cite
le-ai adus asupra noastra, cu dreapta 8i bana judecata le-ai adus. Numai
Indura-te de noi, doamne to rugam".
Robi si prada XLII. Trei zile dupa cucerire a dat drumul flotei, fiecare

vas sa piece in tinutul si orasul sau, incarcat, de mai sa

se scufunde. far incareatura ce era ? Vesminte de mult pret, vase de aur,
argint, arama si cositor, cArti, fara de numar ; robi : si preoti si laici si
calugarite Si calugari ; toate, pline si thcarcate ; jar corturile din tabara,
de razboi.

30

17 :

Aceste plingeri... ale lui

leremie: Duca in plingerea

sa despre Caderea

Constantinopolei s-a luat dupa plingerea lui Nichita Choniat., ed. Bonn, p. 763, 4770, 13, scrisA cu apropieri din plingerea biblica" a profetului Ieremie Cheeittiag cpri-

alv o cptlobaxeug iriv nulvat Eubv xorruojilevog spune tinguitorul Ieremie plingind Sionuf
de odinior5". (Nichita Choniat, ed. Bonn, p. 763, 11). Cp. si Bullialdus comentar la Duca,
ed. Bonn, p. 621.
19 : infioaref-te, soare; si tu pamintule,ofteaza: vz. XL, 2.Aixato5... uou Drept...
ta: Psalm, 118 (119), 136.
fipice-rouEv am pciccituit... nedrepteifi: 3 Regi, 8, 47 si 2. Cronici, 6, 37; cp. Psalm, 105 (106), 6.

www.dacoromanica.ro

FIX IFIX-L1

301131ax 1?anx

'ADL(1,137r

A3031L3 0

7?6ttAa99

al

1L

VNIINVZI0-0D21fl,L

111710.1.Si

Wm* ltsb13a1n33 513 599,A31s. 0 scoox ,Amritl,

.Annilj.. 1990 Anill, no .A3rian5nrkt 10311 n.019,01

n19onx

0,031,1.01 A73.07319%03 10

lane

.A0711L1.

imirocno

h3 'L11(L)
733N 'AC,01K 112 `14t01A1cbL1. 53x3101(9 A.0oyLn9

nAnin

'51310011071 0 50A960, 0.00 513 An3A3A.

5arblayainx

nitu.9dxrai

5911ll, 513

inx

13y9H

lox

narlolo 39

aolpoic?

`3139.N 5963t
110

.A309061tt

qiIE

5o .na99113f)
5(10 011149%3

`0,01713a3L
1633E 512a

731011 Afth101 70DDOPtil. 3 1309191 1103. A731L13

5n3A 5m11911

91

A3

111

131111,3A3t

11lip:41063i,
,majaaK

50731(01S11,0A11 513

513 DAOYV1.00E1 It 513

513 A011C(Ik1V 523

523 'AII,X16d7V, 513 'ADRD1j,

'Alt9Da01CD A3

57au .5191Xo93s3 3nN num' 15cor

la L4441,A, 173 D1 DAX31 h3 5i0yyp
ILD

AD110Ytk 1D%

51313d3Dc1.3

'Au Al.oxili

'50,00043DV,

01L70

-ADIDAWN

5,13

Ignav 'AD

'AD1A3716V 513 '57396311

al

9 alp,72

A3

173%

Attea0ILD nAalkoloyyn 91n2

513 AD13g.0,72 pax n 91 Acopo Akochnod
5101E91

(bllMMV

5113.3.931A,

513

513

raoxoyyp
CZ

'61 `A.01150
AllA3140A3A. A3

al

.311(11 `170% (tD

hapArill,

731 11C(00931C 531A3(,L

4A37i0/07?T11.1,

7371119

A,3

Alla Ill(31ADIL

Il0116740197419

a030 b19

A1CII,131(72113%A.3

A4.1

5731 5911691i9 Am711.,t,

593 `A9AD0fcl,0 13 1tT A0A971 MD% 5329%11343A, 113x

.A.3180396% 501731L1V" '13 '316C,I,}1 1DX

`A,37-10,011.110411,

53A,DA413 `AMU,

73A71.1) A.0 513

narat 1101

753A,34

%Cy) Ar1D3 101X) 1D.D2A317? 99.

ALLA

91

19% A3 51731 -boy

haltlw

75,1DV 111

ill bietoiLny(bnll

it

V(12

'A91'/.191331 Alt

*naxatrindA.

513

OI

13011031( Alt]. AlAA,3110A3A, A3

113%

Al!,A13q A.D7000y7311X173 1D%

Alp

o06711(10 A73 113%

111.0314 Xcl,0 0102

0,01)

139311 'A3

ml alcicboolt

'g1

31 513 5ox13A

5010D1

MD1i12.

'AMA; a., -

39 '3169% 513 Aol

fl

!Akn63114, A063451p13ra,

acp .541:91., 2:b3 5731111.

50Aa11moup 010(p3r9
173%
10 10131(071 0.01
"L1 10100 30 10A.W10,
139o21(73 51t1 5n1D1tme `31litynna01531,

nAi

*AD3A3A,

?c pax .1003719ottdm9a1o13t3 pax, ii.o.Dimmaitp noritj,

LLl

16E

5733g67)7t

59Ancb31n 51t1 5111(94nx

119,1tA3A3
17:.-

SYDCla

A.37173.01,L7G10,

ameltyn pax fypamg

73oD7S

D1A,91C

131351.19

Dl itAty

13.01a7t '53A.)341.),9

RilAI

120X

L7

51916%

DIA,Dlt A

naopd)

sz

`mon

`318c,tx -n.)39311939

.131x

431\1

SDa3,1u A(tO 513,51

AoionzA 513 A47.

0,

39

`DA.10531

perA

59169c1)

:11

Drtgig

oin;

`30X9Ao11

b1

91 A11'()1I,

Zdnu? An;

AC07473

59rin11nt

5tu 5(1)300(9
310%

'51r(31(1,y0E

.A9110.169 1!X19

731A,D3L

5aaltyl:

d II IE-0

`A11L91.c

3,00,V1C1

91 7)30.of 1330,039,3a= cIZI

D1A0d3c1) A01059C6

LLC1,3%0

310(0 1730133,LUI,g

Do(IA,a)? `npn,OX

`1010) inv. 513'333 pox loxiny

`127t''ta 71191E
1D%

mortolomni

.11,0189th 1D 39 1DAILX.0 (101 11.0173.00Oth 511,01,1tIL -Xpo

>oti1d311sinx

:)13EI DA1130.f1117)Y.

.d

www.dacoromanica.ro

QE

392

to

OCUPARAEA GALATEI

XLII 2-3

pline de robi si de obiecte de tot felul din cele enumerate mai sus. $i era
de vazut in mijiocul barbarilor pe unul purttnd sacos arhieresc, altul incins cu patrahir de aur, tragind ciini legati, odajdii cu mielul lui dumnezeu tesute in fir de aur in loc de paturi pe cai. Altii sezind la ospete,
si slintele discuri inaintea lor, mincau diferite fructe, si beau yin din sfintele potire. Carti le de-a valma, intrecind orice numar, incarcate in _Cafute, le-au imprdstiat pretutindeni in apus si in rasarit. Pentru un galben
erau vindute zece carti, scrieri de Aristotel, Platon, teologice si orice fel
de alta carte. Evanghelii cu podoabe de tot felul peste masura, dupa ce
desfaceau aurul si argintul, unele le vindeau, altele be aruncau. Icoanele,
toate le puneau pe foc si, fierbindu-si carnurile. la flacara aprinsa, mincau.

20

2. Dupg cinci zile a intrat in Galata si a poruncit sa se

faca un recensamint al tuturor locuitorilor din oras ; si a
gasit multe case incuiate ; caci latinii fugisera cu corabiile. $i atunci a
orinduit casele for s5 fie deschise si sa faca inventar de toata averea
omului si, daca se intorc ping in termen de trei luni, sa-si primeasca averile, daca nu se intorc, vor fi ale sultanului. Atunci a ordonat, ca intreaga
ostire si satele de primprejur sa darime ping la pamint zidurile Galatei si
apoi sa-i lase sa piece ; ceea ce s-a si facut. $i au darimat zidurile cite
fusesera facute dinspre uscat, si au lasat cele asezate spre port.

25

3. Zidarilor insa le-a dat ordin, ca toata luna august sa

zidurilor Conaiba varul gata pentru restaurarea zidurilor cazute ale
stantinopolei.
Constantinopolei. Iar insusi a facut o lista de cinci mii
de familii din tinuturile de rasarit si apus si a dat ordin, ca pins in luna
septembrie, sub amenintarea pedepsei cu moartea, acestia sa fie cu toata

30

casa for in Constantinopolea. $i dupa ce a pus guvernator un ienicer de-al

sau cu numele Soliman si dupa ce in Marea Biserica a instalat altar de-al
dumnezeului lui si al lui Mohamed, celelalte biserici lasindu-le pustii, insusi biruitor a plecat spre Adrianopole, avind cu sine robi nesfirsit de
multi i prada de razboi faca de numar.

Mahomed II
in Galata.

15

Restaurarea

XLII, 1: odcifclii cu mielul lui dumnezeu fesute in fir de aur in loe de paturi
pe cat: cp. G. Sfrantes, 289, 12 : [Leta T(.1)11 leecrix,thv crrokthv xai evot.0iTcov ex numb,' >mi. xpunoilTavrcov iivuov Twig kotoug imse3c4ov cu ve,mintele $i od'ajdiile
Al it sezind
preotesti- care erau de mAtase si tesute cu fir de aur, acopereau caii".
la ospefe... din sfintele potire : cp. cu Nichita Choniat, ed. Bonn, p. 758, 4: TeL Siticacpii Soxcia... Etc oivov xavii xai otvwv xeoiapcura tat; ecru-raw Tecotitaig nctoicpc@or
vasele scumpe... le aduceau la mesele for ca farfurii pentru piini $i pocale pentru yin".
Cp. Critobul, I, 62, 2. Tag Se Pinot); emiaag ceirfile de-a valma: cp. Critobul, I, 62, 3.
3: Eok.cmiav Soliman: IouXaipAivriv Critobul, I, 73, 14

www.dacoromanica.ro

InX CZ
5791.0M/311
(700.

V12101SI 1'NIINVZITODdr1.1.

SVD:1C1

110%

A001 A39100Al2

A0/1 doDg A9)69 DA.3

01AD1C A.01

A021A30,11.119.1612

A0XXD9

011

A.0116,1736111q `ActogaIR

mAcrioo

.5a01A94109itax. lora?

A3

E6E

DM 1

AA-0913

A1391 A3

A.11.

m-pc11J831xa9 10% A0(3313

S70A0X '5110A3TiLL939A3 11AD AC01 AC0191i1DAD9 5ctoArip

sioToorrifto 10A.31i1toux

Tux.

5191 5c10831 5n,0)(1:99

.5(101301019A(19 57015021[9 `531A01.0.93 1D% A01 A.01/38%p 531A0A11L 0102

`AmaLt1130% 5101

3g

atiooth 531m090

(10X7o1imir77

-311

AA.00 Ti 0A3 A

901511113

min

Acoo31

5(101(M 5nowcp oprg, Agrigio)? 5nDnomr.053En, 51oi 5too9r19

A:3

Cry01DA70

111

1DX 13n0.8 '498131C9319

50A3 -1110A.

`7omy3101,c1ay oxiAmmyll `1 030 X140'y 10 1D%

0/1(1? ATTIC 50913 .cuyygld lo1'y3A,A7ygg 7J13111 00499% clojoiArm opct, `A0813r1 rfloA10 A02 531 Agi AgortaX 113% Aga. `A080,/,62 3,02 `A(101(021C3 i1(10,2 A01111f)Q3 591 51ortox.13 -pup
5o1.710-

7)a9

70X39 10.1(g1g

l&u

`oinoxDpounq

A0.9

A1109193671:

IA1

rtopontp

-z 3101 )pari ittuirripr Anapilt

nol

go3A3A i0 ALtabloodt.oup

X5(10A31191311X3

molueljonp,
'pax

13

1113

191310

vccrych

ttox

A30.161913

5101 A.110.0%10

A3

0301.1. (3DA 531A0A.11Cb 10 10A11DV /1(19

mop) lox

5701 5ro1c10

531A(04q

*A010..(4!

3112,3

5(101(y01t

britoiont

A3 11991C

'Awl& AngornRiny 701

'50A0113A-1.1. 3101 A30(1313X3

Aomiuri

`Acoictr, 13 g X00 `A190)(1)10619'11C3 1D1A0.03 (101

573,911:10d1r

510n0

agibm, moil.

'A:19CIDA

5101

'JD%

15173103

'chasm

Aktdmakrams molnou

AO mgoybloom ioZp 5mrig3.0,061:

(bl

113

0I

(101

rixaQ,D

qiE
9.1

r1A.0X8101t(1
AL11

-nolo

lox 5701 ,i83at 5pr1mx (101. 170.012100X 1DX 513 AIhA, 1704110 7)1 LtX331 con
7).110110 lox mg(iric)? .5191173 g 173% 'A3A0A..3A, 531AD971(0X Al1.0 )?.). 1A,X131
of 500u
AncN
);:u.
A91
nitl moolt?, 01ALLA.1p.mr3
59oic
netpily -10A31113X
M?)./ ADDD1/

.E 5ctoj
A13X3 All111013

5gigy

39

OLT 30193 D1DA.6 5

A0193012

101390(51C 3

(101 090%10AD 11091.1.11 31

39 5)3(445/W17oz 5xip(31Mth gulp A011

19

(101(2

.0.V(1019().9A

0.01

D1A09310017375

1A,X131

51.13.

50ALLTi

5or3110ll

5r1g9ro
`,3 061C 70139 A3 iaxpi 311C3K (1010g 50A1111 010.01 5(1 1%10A7131C A3 1,11 13,N11 110A13 9113 MA %Amur x 511,xrpCb
FYN A0Xor1C3 5.739111973110% ADTIIA3yOK A0 1170110 09 0AO/1)63131E3

11075

513(173

50230(19

-57a)ki311u.

AOt D 010 11

11011

A01 701,311 A010A A01102) (101 (1030 (101070

`5739 5c101 50011101( 513670 '511011103 5010.10 7019 51.I.1

MOX3 9.311

51p6

ling

010./33 0 (331[0. it0e131t9

5non.311ltg3con,
II

yr not

ljng

:i1nEr

mojgcovorikm in%

5n.0it31ing3gA d

II

173%

(101 9.311DCON

1A0a0q-

(10A731(59 .511.111%1A `A3(1.33A.D1C3

cbloy 106(1 a31uL

g 51-1069cbnigAnD v69ary

Spi d II OZ oiALLAtic33q :ling oiAlactunq :d

www.dacoromanica.ro

:d

Acnigiax?

A(LO

51od9thn1g -(91:9

olAnAA.1).unt?

OZ

syypionirio

SG

TRIBUTURI NOI

394

XLII 4

4. Si a iesit din Constantinopole in ziva de 18 iunie si toate femeile

nobile si fetele for le-a dus cu el in trasuri si de-a ealare. Femeia marelui
duce insa a murit pe drum in apropierea unui orAsel numit Mesini si au
inmormintat-o acolo, femeie vestita pentru faptele ei de caritate si de indurare fat5 de sAraci ; cuminte si staping pe toate patimile vietii.
Mahomed II in- 5. Intrind in Adrianopole cu un triumf deosebit, se puteau

tors la Adrianopole, impune tri- vedea curgind de pretutideni toti si toate, conducatori si
domni de-ai crestinilor, de aproape si de departe, salubuturi noi.

25

tindu-1 cu bucurA-te. Cu ce inirna, cu ce cuget, cu ce buze, cu ce gura ?

Ci f5r5 voie si nevrind, i se inchinau, aducindu-i daruri de frica, s5 nu
psateasca si ei la fel. Iar tiranul st5tea mindru si semet, ingimfat de cucerirea Constantinopolei. Domnii crestinilor insa stateau cu frica, asteptind,
oare ce va fi sa le aduca ziva de miine.
6. Si mai intii a fAcut socoteal5 pentru solul Serbiei, sa dea in fiecare
an stApinirii turcesti galbeni doudsprezece mii, despotii Peloponesului zece
mii in fiecare an (si) sa vin cu daruri s5 i se inchine, domnul din
Chios case mii de galbeni in fiecare an, eel din Mitiline trei mii in fiecare
an, cel din Trapezunt si toti cei de la Marea Neagr5 s5 vina in fiecare
an s i se inchine cu daruri si s5-i dea tributurile.
7. In primul an in luna lui august au venit oamen:i despotului Serbiei si i-au dat tributurile datorate ; au Mcut si mare milostenie in Adrianopole. Caci la porunca despotului Gheorghe, au rascumparat cAlugarite
tinere si bAtrine ; a eliberat ping la o suta. Si cei robiti din neam nobii
si din neamul celor de la palat, cu totii alergau in Serbia si primeau dirt
milostenie si de la despot si de la vasilisa cheltuielile de rascumparare.

30

8. Incepuse acum toamna anului in curs 6962 si, peste

iarnA petrecind acasa, a voit primavara sa atace pe despotul Serbiei si s5-si insuseasca intreaga Serbie pentru
domnia sa. Cad despotul, dup5 cucerirea Constantinopolei, se si astepta
in fiecare zi la aceasta veste amara si la aceastA nedreptate din partea

10

15

20

Expeditia Jul
Mahomed II in
Serbia, 1454.

nes5tiosului, caci el era bAtrin p5tit si suferise multe de pe urma nedrept54ilor tiranului, precum deseori am spus-o. Si i-a anuntat, care e pricina
16 domnul P : domnii I ; vz. XLIII, 6.
cu bucurd-te: vz. XL, 5 : xctips Bucurd-te.
7: despotul Serbiei: Gheorghe I Brancovici, 1427-1456 ; vz. XXX, I.
nap& -Cr); Pcioalocrig de la vasilisa: nu Imp5rMeasa, caci paoiliarra era o distinctie i
un rang bizantin dat sotiilor de despoti; vz. XXXI, 7; e vorba deci de sotia despotului
Gheorghe Brancovici. LVIai greu ar fi sa ne gindim la fata despotului, fosta sotie a lui
5;

Murad II; vz. XXX, 1 si XXXIII, 11.

www.dacoromanica.ro

8-t

SVDfla

g,

r7

H.

'519173

^/..3

39 (101 c1oy9Aa7l 59.mo9

u_111

(101 (10111a0I. `50,1411

ito)Ap A3 5101

lorniap lny.

510011E 5101

A3 51791

Dyllanc;

(bin

11h0.A. A3

13XLI.A..0,313 A0101.1103L 50)3TITY. --L1D3W

A.)341/49 ALt1c1D '13X3 Dx1ona.A. A011.1.001(331t A3 5171119011113y3

1131t

.5nriauxi0

AnAtAnc

96E

VNIINVZIEI-032111.L

5013,0011 111

5111

5701 Aco19,n 510631oAct61

51LA3110k3y

511A

AQ..0

A.30101,t

573q1d1.3A.Q3 2DX

V12301S1

pc

`AcoaclxnD hA3T10n3170oxA.3

qtIE
9

M0301Mou AcoxiXadi, A.cottnE

Amoya 3g

11.3 13100u1t0Aniogy, 501A3 91311 (10019141, `(1011?1(03(03

Alit A1392
pox
Inx
A101
`5101it91t
5r1oi
5r/1,1,03(242CW 510091C
54-,1oAltXov
SnA011341t
`ACOAD119,167.
59.431 SnAA3 2Dx 59oi `coNou .5103t0c,t3o0kroo0au 01 .36.oza nioll tploarA Djor -TAA.

`Ltri )9101C `11y13X

A0101C

xyy

:709919

`10A3Ti0.006 VI

`51043(1)q

53).A.oxp 1DX 111 1043119y(lOg ACIOA(1X3DO6E Alp

morio .A1ow492c 0, N 5o,tm9alcp. oiltgloAq

vi

170%

loinin
101'141014
`Axnr)102 5on.3rl9onnq pt? Cu 13D0r010 Slu .5023y9H 10 39 53A034,
A(01 itoNomoioX 01rt131o2 `ioroariooi `Ion.3119X3973 11 73672 191733 Ol A.orori .513 -913

431

279%

..oultcboan?

5r,too.

.9 olnolkoyncy

mut-odic Col 13go36u 570103K

AcLo

lit

731A.01113A151 A(.01 A031tor,101, 10113119ITI0A, 5)399110X

A(1.0
RoolpAoitcry Sngznya DxN 173X. 5012

not

173n.9919 113^4

3 f.o).

3H -

53x3129)g 5c1.01 .t.oi01Lo3g 56,1

5106029 o3X63
513 moLtA91-cooeou
(ivx)
irrx 5oi2 niuriopion. 5)301,0Z `2 C91 51.,LAIR(111N 133% 5o13
93.7ariorioA 5)3(proX '51361 thl 501A(1031036,1, 1DX, 107011 5101 h3 lit LIX11AC111 10.-

cool(o

dix

Aq

morLono

110.0Dy

13% 1DA.0919

1714

5013

1)311.

3301

SaoltpioX6'

A.13101C

ALL1 A,C1%90alt A.1911

7?1311

5)318oc1iookag

03

'11y31

62.,
col eovpaE
pax 532A9gno1m in

MILO

1313 d1or,L0A.9.y 2Al11i 531n,9410 20

7113111.119C0303X37i. '111031

aol. ctoicacogg 57o1033K

A13011101f3 1D% A.371

.13109imomma9v, 5n1013AA.DaDH a9A., 5103473 0

A1A1

AltActpori113103 A3

Sluomng

`5014.43(93d 3 Anondoelli
pox .5r110olkil. .5(02 4.91107q 300)6361113103 1133.1 10 A(01 M0)TI11A3 113%

5731o10nt01i p.. 5n
X3 SctoqA Amt cloino.trnE 5314.91r
110%

(103413 10%.

d731L

5111

206791C

531,voMao loico.eriXTo h3 vid63K AOAIV1110103

Skonlyunad 171 5061. 3 5101973a0An YJ1gOd13 n.43,t2

dIgIE
SZ

..5itA0Dor1113103

.8 iloj, (108T1I0/1106 Ac

aolooly

(10.3...omocrxr)A3

lA()11A1090I

h3-

1101

(10(531(139

1DX.

(101007.1.13

(hi

1.5102

(10/131-1)3612

1.1.101tD39

i11310490alt

moomx It,

rtoictu pm

Aml `51Auoara1001c 5o)

.51x91(ric 623

5n.01
A91.

5o1itoZ3h

LtglA,

lono

7JACOril3X

1XYA.

OD1Cp AZ

1Xmx.ro3

`5)3o9g1gro9

Al.-4(33K l0000l. -

ir1A0.r13A1.;
OloA, 0 U39 511101 b1371 AL11 511.1 50)3y011 -ore?
AlD Alt1D9X3619Z 50A3119X39X3 All nita_ AV:Ixos A111091 mly3A.M2 2n.4 9.1 Rol o3.01 (101X3A .nyitix)glo du!. a)p, 59%1nt10o1 AsoaA, 17354 AC01 1101 (10AA9o(11 -wiLtwign

91

113%

:!NPPv

MIX

}a

:j

'1110

d II

`A311191t(

LI teoi

poais

9 6511101W3g 51j,

'A

Ininue

Joigpidafpau
o-snds :

:9 10 ioiX

uc sang g969

'ZA XXX

'I

17

mpe
'L-9

plpe 'cyvj
e

It

513 01.

31i

:ling not :d t7 poub!s a 5iox assvpoj -uavias

is@uoew III T7z 5n1a1DnAori d

essawds III IE-OE axionoau inom :Ling 598E in.omixep (d

WIT

A1,10

II

9Z 5ILD1:93'0Dpg

- -

:d IP -

pail} allquialdas eumae

ap ad Plain
pin II
unload lioasap sun

!ninlsol uelins

www.dacoromanica.ro

ODE

396

to

15

20

25

20

NAVALA IN SERBIA

XLII 8-11

la mijloc pentru nedreptate, spunindu-i, cum ca : Locul peste care domnesti, nu este at tau si nu-1 ai nici de la fatal tau, adica Serbia, ci e al
feciorului lui Lazar, at lui Stefan ; si deci imi apartine mie. Iesi deci repede din hotarele ei si eu am sa-ti dau o parte din pamintul tatalui tau
Vt.& i orasul Sofia. Iar de nu, vin asupra to ". Acestea i le-a anuntat prin
unul din cei mai credinciosi slujitori ai lui, caruia i-a ordonat, ca in 25 de
zile sa se gaseasca in fata lui, ca sa afle raspunsul ; caci de nu, capul i-1
va taia si trupul i-1 va arunca fiarelor de m1ncare. Sosind solul tiranului
in Serbia, 1-a gasit pe despot fiind dincolo de Istru ; si marii dregatori ai
Serbiei 1-au tinut cu vorba, cum ea despotul azi vine, miine e aici ; si in
acest timp isi puneau cetatile in bung stare si Ingramadeau in magazii
toate cele de trebuinta. Vazind solul ca a lost inselat, se temea de pedeapsa
pentru termenul intirziat ; caci trecuse mai bine de 30 de zile. Si tiranul
plin de minie a iesit cu loath armata din Adrianopole si a ajuns la Filipopole. Venind solul, i-a raportat fuga despotului in Ungaria si viclestigul
dregatorilor lui,. cum ca 1-au tinut si nu-1 lasau sa plece ; si avea tiranul

sa-1 omoare, numai ca slujitorul a trimis Inca 1nainte de termen la sultan

si i-a aratat intirzierea sa si pregatirile sirbilor si fuga despotului.
9. lar ungurii trecind pe undeva peste Dunare, au pustiit partile de
pe la Tirnovo ; si gasindu-se cu o armata turceasca, au ramas biruitori si
au trecut inapoi Dunarea cu prada foarte mult5.
10. Tiranul insa ridicindu-se de la Filipopole, a plecat la Sofia ; si
acolo lasIndu-si tabara cu vizirii si cu tot senatul, Insusi cu armata pedestra, ping la 20 de mil, a intrat ad1nc in Serbia ; n-a gasit insa pe nimeni cine sa"-i stea In cafe. Caci despotul era trecut de multe zile in Ungaria cu toat5 casa lui si marii dregatori cu toti ai lor ; cetatile insa le-a
intarit si a poruncit cu toata hotarirea, ca tot poporul sa stea Inauntru, sa
nu descurajeze si sa nu se predea, cad Insusi are sa vina cu multa putere foarte in curind.
11. Tiranul insa a Vatruns la Smederevo, caci dorea foarte sa cucereasca acest ora*, pentru ea era asezat la marginea Dunarii si deschidea
drumul celor cu gindul sa treaca in Ungaria ; neputind insa ispravi nimic,
s-a Intors inapoi, razboindu-se cu unul din oraselele Intarite. Si cetatuia
nu s-a predat, poporul Insa care-si avea asezarile afara de orasel in c5tunele si satele din dm*, aveau si ei alta zona exterioard a cetatuii
gi deci imi apartine mie : intrucit Stefan murise farA urmasi directi si sora acestui
Stefan a fost sotia lui Baiazid I Fulgerul si deci o strAbun'd a lui Mohamed II
vz. IV,
si XXX, 1.
10: micro rii yeciounici. Cu tot senatul : e un termen clasic antic cu totul neonfrivit aici, la turci nu exista doar5 senat; e vorba de marii dreg5tori sfetnici ai sultanului.
;

www.dacoromanica.ro

XLIi 8-11
Gov

CA S :

abixikkatog,

I STOR I A TURCO- B IZANT I NA

8v benaget.g,
(301' E6TL TOn AataTOT/ Ereqxitvou. &virtu, oliv eRoi. "EW.De obv Taxewg ex to-,iv Oplwv c0-

cat 1.a

Tab"

ettl)VAXIE

(Alt Eon abg, / a' o0Se nate ixOg,

(IOU 1.4015,

rijg

Aeywv, a;

397

'iza.) be

tic eliaaa0a1, 001.

1.1.epog

briAovOtt,

220

-1-67ro5,

EE9[3i,a,

ex Tir; yIjs Tov ITUTOOg GOV TOii BOOA.N01)

'ad rip 7rOXiv Eocpiay. Et Se Rh, gexop.ai rata oat."

TaliTa OZV wivixiag 81:

ivog twv ataTOTOITOJV avtov bOaCOV, TECIOaT4ag iv fil.t6Qatg EtX001 N.Cd nevts 6.6-

ccafivai evdmov avrov, Tov itAATOTIV t11v a7CON-QtatV et b' ov lift, Tip? ItEcpcailv <76TE1161, to (5C5fla 4E1 toig c9Tlp6iv et; 130(16V. `11) be el7LONCILOLaciiog toll T11-

.6

ikaeoll iv 16(43 ia %at F6QWv Toy b&OtOTTIV AEQCIV TOti) '1011011 buiyovta,
eo(3 lac Cicizorrec, cb; ofittecwi 6 benitervrig EQ)ETal,
ini15111.1E17,
JUV TOliT014 inEILLEA.cli3VTO TUTYV ITOALXVI.01, Nai, ra 31,06; XVkL1/

II&VV01./

xciatiplIVTEg CCUTOV Oi ri)g

(TUC:010V

JtavTa iv ar(OftiiNalg iaT01.13at0V. 'IEKUV 01.5V 0 1:1710HVITIA3l010g,

8 Tt.

316b
10

ivt&TTITCAL, cporhi-

Ozig xai. TO eat-L-441ov Tfig aeoftsapiag, i v yko bRaf3Ccoag inb.1,Va fmiegag A', 6 TOEXAVVOg 011.1V
TEACI(3E

1-111/

0141.017/

317rinftei,g e Tjk14E tTjs 'A8,121,11VOII CV6V nOtall Tfi OT@CCEI4 MIL NCI-

tA,Lanov. 'EAbibv be o boUog xal, eurayyei,Xa.; Tip/ co nyiiv Toii beano-

Ton iv a0yyQta X0d tlly evebpav tiov aexoraav ailtov,

vat ok

nLOg

15

iVaT116111, CtinOV

1:131Fk1JOV, raAkE yap 19avotv.7.x:Fai TOilLOV 0 TiTaVV0g, Jtkiiv o boi.i4og 31QO

Till nciolleatti.ag gat ElkE, T(i) Tlyept6v NAC0V T1lV a1Jto 3 liclabilITITa Ned Tag MallCINEthig T1551, 1.,'e ()Paw xca Thy qouyilv toil bE0.716T01./.

9. Oijyyoot Se Ita.O.EV 8La(3avtEg Toy noTaliOV Xat Tet Trig TE@VO(301/ g@Ti
AeliAarilaavTeg xai, .GOV aTf2aTli:C TOi/QNX0V E159E'OEVTE; Nat, TO VI,NOKfaV Aax6v-reg,
06v AXE. i aril Aeia -rev '10-reov aakiv ibLe(31ciay.
10. '0 Se Tivavvog. cluthea.; ex 'jg (tAuutoturaewg et; ECKIDICIV i7110QE.6011
%alai TOV aT@CITOV NaTakEt1Pag 01'./v -Wig RE ag01101 xai, naati Tri yeeovakt, cwtOg
ai)v TEE 1.xf..) 01916-61), 1.1iXOL xt,Aultiag x', Eig I 9(3 tOLV ELCIE61), vii EiTe0V Si TOy aliVOIVThOOVICt aiETT).

20

25

THi, yap 0 Seaaerrrig 31po itEpcuv ixavdiv Ev 01"iyygict ILE96-

Gag 011)V necati TT) 01.1dc( CC oTaii Nat 01, tieyio -rave; aUtOn

navood Tee be X6OTPa

(Viva:Fag xai Tov ka6v Clnavta 'sae &rag evr0g aain1)i1V(11, iitiAEUGE 111) bEtAtillf 317b
Nal 7rQobiboaaat, aircOg yap j Eiv flake' ai/V bl/V6.1,111. aoAkfi eog iv OXiyw.

11. 0 Se r0gavvo.; eizathbv hot EllEN:4(301.),

Tiv

yap Strpwv Thy &irk;

tTtg 716Xecog Ci).waiv sia To gym. EV TTl ax-rf, t0U 7LOtao1J xai 8 tbOvat btobov toig
!..1.0.2,..01J01,V iv 0 irryi2ict 7CEQZ1V, 1I 8 ulnPeig be 71111
n,
QEIPE 7T04111.1'1Gag
Tc7..nr noXixviwv Evi. TO uev xeiCit@OV 0U nage8601, 6 be Aa6g 0 ITOTaNEttlEVOg 9676
tov 3TOALXVI.OU 1-6V labaeaw xai TOJV TOU 1(.61.7LOU xo)oicov, gzovreg xai (Thai, tthvilv

16 rvsbeav P.
II

cu unul din ord.,selele intarite : Ostrovita

deschidea drama': vz. XXX, 4.
turc Seadeddin : vz. C. Muller, Critobul comentar, p. 105 ; dupd

dup'd cronicarul

L. Chalc., II, 176, 21 No136nueyog.

Probabil Novobrod. Critobul si

amintesc nimic de aceasta expeditie neizbutita

vara anului 1454.

lui Mohamed II

www.dacoromanica.ro

G. Sfrantes nu
in Serbia,

din

30

NADEJDE IN SFIRSITUL PUTERII TURCESTI

398

10

XLII 12-14

care-i apara ; cAci cetAtuia era puternica, cetatea exterioara insa nu asa
de tare. Predarea acesteia, el calcAtorul de juramint a primit-o sub jurAmint ; Si dup5 ce a luat-o, pe toti i-a robit fArA nici o deosebire si i-a dus
cu el ; cetatuia insa nu s-a predat.
12. Intorcindu-se la Sofia, s-a ridicat de acolo si a venit la Adrianopole, ducind cu el Si prada de rAzboi ; si acolo jumAtate din pradA a
dat-o comandantilor Si celor ce s-au ostenit Impreuna cu dinsul, jumatate
din robi insa i-a luat el si i-a trimis, dindu-le locuinte in satele de primprejurul Constantinopolei. Si era partea ce i-a cAzut lui, patru mii de
bArbati si sotiile lor.
13. Si el r:dicindu-se din Adrianopole, a sosit la Constantinopole. CAci and era prin partile Filipopolei, daduse
poruncA sa se restaureze zidurile stricate ale Constantinopolei ; si el le-a
gAsit refAcute si incheiate bine, cum trebuia. Intrind in Constantinopole,
a m5surat in mijlocul ei pAmint cuprinzind opt stadii sau si mai mult si
a poruncit s5 imprejmulasca o curte sl inauntrul ei sa fie clAdite palate.
DupA ce curtea a fost fAcut5, intreg acoperisul ei 1-a 'hive lit cu table de
plumb, pe care le-a luat de pe la manAstiri, cAci ramAsesera pustii. Si in
manAstirea Pantocratorului au intrat, de locuiau dtrstari si in mijlocul
bisericii lucrau pielari, in mAnAstirea Mangane au intrat calugari turci,
iar in toate celelalte turci cu femei si copii.
Mahomed 11 isi

ridica palate.

115

20

Nadejdea lui Duca 14. Acestea ce Te scriu dupA cAdereaConstantinopolei, n-as

25

in sfirsitul neno- trebui sa le scriu ; cad nu s-ar cuveni sa scriu istoria

rocirii.
iictoriilor si ispravilor de vitejie ale until tiran nelegiuit,
dusman nempAcat si nimicitor al neamului nostru. Ci ceea ce m-a induplecat sa scriu este urmAtorul fapt pe care vreau sa -1 povestesc : Am auzit

et passim care staruie in chip

dindu-le locuinfe : cp. Critobul, II, 1,
grijei lui Mahomed II, sa reimpopuleze Constantinopolea golita
de locuitori.
cu13 : set se restaureze zidurile : vz. 3 ; cp. si Critobul, I, 73, 4 si 11, 1, 2.
sa fie cladite palate : cp. Critobul, II, 1, 2.
prinzind opt stadii: vz. XXVIII, 12.
rnandstirea
mancistirea Pantocratorului : adica a Atottiitorului ; vz. XXXVI, 3.
Mangane : adica manastirea din cartierul Arsenalului, caci t& phyyava inseamna
12 :

deosebit asupra

masini si scule de razboi. Acest cartier se afla la capatul de rasarit al Bizantului.

in acest cartier din apropierea marelui palat al imparatilor bizantini si al actualului
Top-seraiu al sultanilor, imparatul Constantin IX Monomah (1042-1055), in locul
unei biserici mai mici din secolul 9, cu hramul sfintul Gheorghe, a durat o biserica
mare si somptuoasa, a carei descriere amanuntita ne-a lasat-o Mihail Psellos in

Chronografia sa, VII, 185-187. Si biserica era ca un cer instelat din toate parmanastitile cu stele de aur' (Psellos, ed. E. Renauld, vol. II, p. 62, 10). Biserica
rea au fost inconjurate de un part maret numit Filopation, azi toate disparute fara
firma.

www.dacoromanica.ro

XLII 12-14

DUCAS

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

itE9CEV Tou "460"TC)011 ECAEV TUXOLT01}4SOLV

399

airro6g, 71V y&E) to noklxv toy OructOv, TO

Si itimactieov OU TOGOV, 46/ 6Qxotg 6 icptoexog g1va,f3E vai p,ETCt TO XaPEiv aitv-

TO Si qv 0410V a aaesSON.
12. ETQaTEig av iv Tr] Eocpig xcti, anCtectg ix EiDEv liADEv Et; Vthecavoii,
tiyaw xat trly lEiav ^ACCAEZ SOVTICra[1,EVOg tots apxovanv xal tots XFV.OntaX6at 01)V
Tar; 6p.013 fiXtLaUTLCIEV etycov

&Yuji TO ii[LLOT, &nog Thy illicau ctivccAcoutocv AccOtbv Ev Tat; Vil1.e01 Tat;
Ti1V KWVOTOINT[V011 Ltilapev otxtaccg airvo6g.

7CEQi.

'Hy yap TO XaxOv 1,tieog ui roil etv-

SQOyuva zacCeSat TicaaeEg.

13. AirrOg Si eataQac E

8TE iy tp

'Mecavoii Etg Kcovotaravcru CapixETo. 'Hy yap,

01.7,1,70T01) bliTQLPEV, %EXEliclag Obt080tIVITIVal to XCUI,CATOirra rEixTl Tfig

110ka0g E1.5()E OITIV CCVOLX080[LTINVTa xcci, xcao-ig

10

4T7ly. EiciEX.0thv Si iv Tic) 116ket, 'tat StattETOIcrag iv piaci) airti,- yfiv nEcitixooaccv 0-T681a OXIth

ij xat

JCXEOV,

rEvol.tivig

CmCc@TRYHVTII, it;

iXgXel/CrE nEetoctloat Gaily xat gv8ov aUffig otxoSopiwat nabitta.

0il9 ,-,-tEQ co iag, ixeckuvE Micky ThV %0Quwilv airciig iv ii.toku(361,- 318b

-mtg. It tXEOLV, etc)E7`tbv aUtas &TEO TOW govotaTTIQ [coy

?pay yap gErril.ta )1ELVCCVVI.

15

'Ev yap tp ovp T01) HaVTOXQaTOQ0c 10-11A00V llVet(pEig 0174015VTEg xcti, ipyatottEvot

axvrotottofirreg Ev thaw Toii vaa, iv rj Tibv Maryavcov ttovij Tolvxoxadmot,

iv Si Tag ci7ulats eutelocag avSQoytrvatxOnatSa Toitemov.
14. Tanta, a y@etcpco REra Thv trls TIOXEcog A,WCIA,V, of rit e80"-ri tan waCf. EtV
0i/ yap 111, 7TEACIV X clovoy@acpEiv [tot v (ma; xat CcvSElayaili)RaTa TITavvou
SuaaE(3ag xat EXi9pov aanOvSou xat OXETijpog ton yivoug' f1tti5v. 'AU& to aziC16,V

I.LOL yoicpEt iatt To iiTo, 8 2ticov goxolica. 'ElaccDov naps -MOW yE(16VTCOV TL-

oixicag atirok Bek: obelicrag airroig P I) 8 xt.XLdbat. P: zaticSec Bull II 10 Tft scrip-

si: Tot; P I

(1)abtatOU P: (Dtkirmoig Bull.

14: n-as trebui sd le scriu: Desi nu se poate spune ca" lui Duca if lipseste
cAldura sinceritAtii, totusi scuza, c5 a ajuns in situatia sa descrie nenorociri si

dezastre de-ale neamului sau, pare sa fi devenit o figura retorica la istoricii bizantini,
caci o intilnim si la altii. Mihail Ataliat, ed. Bonn, p. 197, 17-198, 8 isi cere si el
oarecum scuze ca arata decaderea statului bizantin sub Mihail VII Parapinaches
1071-1078 ; Nichita Choniat, ed. Bonn, p. 768, 3 isi face imputarea, ca intrebuinteaza istoria care este cea mai frumoasa inventie a elenilor pentru aratarea unor
fapte barbare comise in contra unor eleni ; ci acesti barbari, adica cruciatii latini din
1204, ar trebui sa ramina uitati, pins ce dumnezeu care, dupa ce pedepseste, pre i
mils de cel pedepsit, isi va fi Intors fata si faradelegile barbarilor ar fi trecut. Iar
Critobul, I, 3, scriind istoria sultanului Mahomed II, se scuza cu nestatornicia lucrurilor omenesti si ca stapinirile tree de la un neam la altul si ea el, ca si Iosif Flavius care, evreu fiind, a descris robirea neamului sau de romani, nu gaseste nici o
vina neamului sau, ci numai unor conducatori.

www.dacoromanica.ro

20

400

CAVALERH DIN RODOS NU DAU TRIBUT

XLII 14XLIII 1

de la niste calugari venerabili, cind eram inca tinar, c sfirsitul dom-

10

15

20

niei nedrepte a osmanilor va veni deodata cu sfirsitul impArAtiei Pa leologilor. CAci si Osman cu uzurparea domniei si Mihail Paleolog cu luarea impArAtiei tot deodata au inceput, cu putin mai inainte Mihail, puin dupa aceea Osman, in zilele feciorului sau Andronic Paleolog. Dar
si in zilele lui Mihail, Osman incepuse cu uzurparea domniei, dar numai
prin expeditii de jaf. Potrivit acestui fapt era menit ca sfirsitul si al iTnp5ratilor si al Constantinopolei sa se intimple mai inainte si pe urma al
Osmanilor. CAci Mihail s-a intimplat atunci sa caute sa ghiceasca prin
semne prevestitoare cu ajutorul pasarilor, daca dup5 moartea lui, feciorul
sAu va mosteni imparatia ; caci pe dinsul it mustra constiinta, ca pe nedrept a smuls domnia, orbind pe mostenitor si luind asupra capului sau
mii de blesteme si asupra urmasilor din neamul lui. Din prevestire a rezultat un cuvint nedeslusit : m a m a i m i. Ghicitorul tilcuindu-1, spunea :
Cite litere sint in cuvintul nedeslusit, atitia imparati vor domni din semintia to si atunci imparAtia va fi ridicat5 si din Constantinopole si de la
neamul tau ". $i aceasta apuctnd -o not prin lovitura cea de pe urma a
vremii si v5zind ca amenintarea nenorocita si infricos5toare s-a implinit
pentru neamul nostru, asteptAm ca in vis mintuirea si cu cea mai fierbinte
dorinta ne rugAm la dumnezeu cel ce pedepsete si apoi iarasi alina si,
in nadejdea ca prezicerile unor oameni cucernici se vor implini, scriem si
ce-a facut tiranul dup5 aceasta spaima a lui dumnezeu. Ci sa ne intoarcem
iarAsi la ce mai ramine de scris in istoria noastra.

XLIII. In al doilea an, de cind a ajuns domn al Contribut cavalerilor stantinopolei, anul fiind de la inceputul lumii 6963, tiradin Rodos.
nul aflIndu -se la Andrianopole, vin si din Rodos frati calug5ri, ca sa-i aduc5 inchingciune cu daruri foarte multe ; si i-au cerut
Mahon-led II cere

25

tratate incheiate cu jurAmint, ca sa poata face cumpAraturi in partile

Cariei si Liciei ca vecini, de asemenea si turcii sa poatA trece f5r5 frica
30

strImtoarea mArii si s5-si cumpere de ce au nevoie din Rodos si din insulele ce se tin de Rodos, si sa traiasca in bung prietenie ; tiranul ins5 le-a
Tueavvibog domniei nedrepte si kv vivavvioi. cu uzurparea domniei : Tucavvig are aici
intelesul antic clasic de uzurpare prin violenta gi Bra dreptate a domniei, a puterii

In statOsman: 1288-1326. Mihail VIII Paleolog, 1261-1282.Andronic II Paleolog,

1282-1328.semne prevestitoare cu ajutorul pcisarilor : se scriau pe pamint literile alfabetuld gi pe fiecare liters se punea un gr5unte gi, d'nd drumul unui cocos, se observa ordinea
literelor de pe care inghitea grauntele ; din aceste litere se forma cuvintul prevestitor ;
vz. G. Cedrenos, ed. Bonn, vol. I, p. 548, 15. Asa s-a ajuns la cuvintul nedeslusit
m a m a i m i, ale ica'rui litere indica initialele Imparatilor Paleologi piny la Constantin XII, 1448-1453 si anume : Mihail VIII ; Andronic II ; Mihail IX, 1294-1320 ala-

www.dacoromanica.ro

Iinx-11

HI%

VNIINVZIE1-0321n1

SV3fICI

mord Ak7)agA9 113 Sop, 'Am 112

ACID

0.0119 AD0D0d)

(101

oa.

T01'

31 5o SG,1 5091AAXAl1

AC01

(31 13 51.t1

Snploong 'AcoAcrtomoni aoricL

in% ylw7ow 0 5oA,9yolnynll A,3 '151310,010g

AOWD1i10, 103103
(1)?,,c. 01A.D01I, 0

AV1i10, A3 1g1AADI50.1
961C 1y0 f104 A311
it
0.1310L
9 'yl,p3Xiik ,131I Aokty9 3Ig 9 Ana
51231 51Da11k 001
0,01c113 ctoxlAodgAv,.
(CO]. *rtoioyonytnll AHE N 110% A3 51731 51101531t 0,01 /133X1N MDAM360.1 9 'Anita
Alpo!: 50)%ioiolly X:1113)1 01(.01 0113%009 VD% 01 ATI AcoRtong inx 511,1 5m31L911
5701531 AVOnyoaic 1236L133A3A D113 01 ArC01 .ACOA.91i10t,

5/30t,t1Olt0 '3191 13
013xA3113

0A.

A0119A001ty%

9319,

173% 5(101150,11

9j

50,0A3A .573613D

5cox1g)2 AL/ A1313'0014

5Q.01101a0C4

10110%

n1)0"

:0123C1,3633

pox 3101

OUP ROI 50ton.A (too .17313.01.,lOp

Ti 20 11 12

57000200,1 Aol
10110%

111 '1

ADD Col tb1531311!1

513

513111

LL

'13AV, 531Actoy010d13A9 23o3119X3IN Aka AlocoN72x9

ACOAll

701A3011,QQ061 DIL

173%

1:/1 7013Ti A1t1

A311

510.13 513 01

'MIX

3g

01,01

966E

Sumpi

loirt000a, Is4

n13vond pax oup Stu 5(031(911

it al al91.04 (101 -9ax

5L00133 531409.313%1 A01 131A09.391201L

X19 5015

O.

541

O1a0 Ag.0 5131i4, 10

booth 531,u3990 in% 531A.991 Aka A0103nE9 vox ,t9a3goth Avoncy

(LOA

131

pdg '59A.31123

7Y13Z1010 A3 111 (111,1022 1331,/ A1OCIDA70XA0.1

5111 5I.to 5130501L0 5131(1973g A.1,0a009.3'01:03g

inx

0AC010 -

ylpINAI

Slivadnx 5oA3119132 Inv,

A01314.131i ACP AkLACOth A0TILLD12

5on.311ctoAA,Q3 .A3A3y2

opt.

0 59in, ,a011110 51304,1a3,01 .5911073

Anjavond 13nV1m00l1yx

ALL1

am, '5o191p3Acto

3Xa115

173% A11(111

A.11.1

inx

A0A3111911

-13.0A,A3A

,142

9I

0.0113-

A030 VA

Acogny2,3 AcoogAl2 513 Alit,Xocrq 53141.011Ly3 A3710d)73O1i,

0,01 0,030 AiR1311.12 nanIL 1,01 0,0AAVaa(,1 .73A3I19A3A ,VCV, 01A1013 OZ

sua 5,300101 -A01133

O.

a9A., 50AADocl1 A3 e01 Coo31a3g 1313

aoi anriDox

'5(o3rI0toAuAno1.omom 5013 .5Lti

[Stu]

51tAtokn0731

d)12

(2:o

A3A0A.3A.

50139%

A01001ciXD1Y.n`3

-043

A01161 A3 Ili aoAniogy, `A92 1n1Ao7.033 lox 0132 n0g9d,

531itoollAaxnothc i. d Atitnana Alp) 5io0(pq 112 .51014:9310.c 173% 41.Q.A0,0

A01001.00% A9/1/01413

loidad)
510%

5o.ox139q

5131% LL031I

531ADDL,L1113

0.01

1atto31t3o01113

50) '53A0113A 50)10112

A21 cA0110,601 101

AnD941-d)

Soot

,303XAD1

173%

M011213

:!sclaios 5)309.4d) d

II

10

'iax,ortoj,

513
A3

701

5t11

51011570)1

eotncL 501g061:2

113%

531A0D1130531t

91xi 1Log9d, in% AO/1 5k110101 A0101.P.

TZ 5101

(1.V -

113

0) -

laalard

nes . apioipuy
ItCIKCI u10I 'A I6CIIVCI Hilliew
I6CI
Lao' 'MA '91717I-9Z171 11-IIS
F.sul. ue0I IA `ou!znaulueD v9CILVEI
-uy
Olucup 'Al 6LCI-9LCI I LIM IIA `20I0@led 06CI alga ne l!uulop I 'la eqaJoid a o
a.ulsana.ul xa `nluana epnion ul 'Tiding. plump !ill upuelsuoD 11X ednp 33 Jedu.q,
puivo ad :Jopuaitow ad ueoi AI `speasei
Oguiwe ne-! mayoul arnutuop
ap

SZI7I

'196I-99ZI

`III-IX :1

-7111.1v

E969

PIPB

17217I

9g LIZ9

www.dacoromanica.ro

SZ

EXPEDITIA LUI CHAMZA IN RODOS

402

10

LIII 2-5

cerut tributuri. Iar solii s-au aparat spunind, ca nu-i in caderea for sa
dea raspuns despre aceasta. Vizirii insa le-au spus : Daca nu primiti sa
da'i tribut, nici prietenia sultanului nu veti avea-o ; caci de acum inainte
el este domnul tuturor insulelor din Marea Egee si, precum Chios si Lesbos, Lemnos si Imbros si celelalte insule s-au supus, asa faceti si voi.
De nu, o sA fie lupt5 aprig5 si marele sultan va nimici insula si cele de
primprejur". Atunci solii au raspuns Sa vina cu noi unul din slujitorii
sultanului si sa vorbeasca despre aceasta marelui maestru ; si daca e
voia lui, sA dea tribut si orice alta, daca e spre binele insulei. Cit despre
noi, nu e in caderea noastra sa dam raspuns". Sultanului i-a placut vorba
si a trimis cu ei pe unul din slujitorii lui de seama si pe ei i-a lasat sa
piece, cum trebuia.

15

20

2. Sosind la Rodos sl marele maestru ascultind bine vorbele trimise

de sultan, a raspuns, spunind. slujitorului, precum ca : Insula aceasta nu
este a mea. Sint si eu sub ascultarea papei, precum to sub a domnului
tau. $i papa imi ordona sa nu dau nirnanui tribut, nu numai' in ce priveste pe sultanul tau care e dup5 origine si credinta de alt neam si alta
lege, ci si pe oricare alt imparat de acelasi neam si aceeasi lege. Prin urmare zic asa: Daca vrea sa fie prieten si eu pe a mea cheltuiala sa trimit

in fiecare an soli si sa-1 salut ca pe un vecin si mare sultan, iata ca e

bine ; daca insa nu, sa faca ce poate". Si cu aceste vorbe spuse ca in
bataie de joc 1-a lasat pe slujitor sa piece.
3. Auzind tiranul aceste cuvinte, s-a umplut de minie si furfos a vestit
razboi mare si a dat voie oricui vrea sa mearga si sa robeasca si sa

25

strice pe cit i-ar fi puterea. Atunci turcii care locuiau in tinutul Cariei,
imbarcindu-se pe direme si alte luntre pins la 30 la numar, au trecut
dincolo si jefuind o parte a insulei, au robit 40 de suflete ; si in insula
Cos de asemenea.
Chamza e binds

30

asupra Rodosului, 1455.

4. Primavara., sosind, echipeaza o flota mare, 25 de trireme, 50 direme si vase cu un rind de lopeti o suta si mai
bine, de erau la numar de toate ping la 180. $i in luna

lunie pornind de la Galipoli, au venit la Mitiline, avind amiral pe Chamza,

paharnicul p5rintelui sau, pe care-1 pusese guvernator al intregului Chersones si comandant al flotei.
35

5. Domnul din Mitiline insa 1-a intimpfnat bine, caci m-a trimis pe mine
sa-i fac primirea cuvenita. $i el nici n-a intrat cu flota in port, ci vislind
marelui maestru : vz. XXI, 4.

4 : xarturdtveo (comandant) pentru xammivtov poate prin influenta italienesculu

cap itaneo.

www.dacoromanica.ro

IX ]II

V12101SI VNI.LNIVZ18-0D2111.1.

SVDIICI

EOf

'Aio(p. 0 59AA73693. 59.069th 'onaa,till. 10 39 513493611 ^111,401(3109

9019.01
71c10 A11,02
39 531A.090311 13
1031t
A101oX91L-91 '1711009 30
.A01L la" 9.0 32,o3X3R2an1t 5a059c3 `770A9919 39ct0 AIl1 AlA1r9A.72 1101 5oA9r13A.11 3232
pax al?A. oicv flat MLA 591911 1103 501(39% A031 MDDVA. A.091701L9 A3 63.3. krzaw -7you
131 Aom3Ti13x '373x a371pc; 701X pax `iaids)v iouriLty lax loiodriL, Fix 173/yp 100kA
14
`AuDI1.AJ0131tr; (0120 vast 513119. '317301p01C
,00 uXyri 7031amt 1731I1A3A lux ettia

Ihr-94

10A3110(1343 733

5p

`01A730

AOOLIA 773x 731 1a37t

(0740.1(a"

.01A13A.

ern. M311
A72

131ADCbQ 9

.2.371

ACOTRI,

273X 23

(b .11501,01.mi

Il1(3110a1( 1019 Attu. .AcoLLA

Ant my) 9 50191(

sari

5r)A371 of0193.7319

DirrallA, 0173k3ax31tX)

AuDa 't1ri3

Tkpv.

Salt A90

mat

906313

111.11

1.P0%

17:TX

5012

X3 M')1

ACIOT13

ctolp

(bwog

MO) tha.

`131/1319 -can?

.5(1')

IL" 50.06.

001733 x110

5q7 9.0 513 A91 A913 -A1316ct%

`713717311

034V

Aciroog

0,

-971

1731t

A.2.0

'Acoacborlo

mri

1113991 A(91. -1074

.5(01,90 13 AO 173131(90d 1101 773Ap

573g03hr Anyvlo 0193a0Argwolt 50)

nAorpA. lax 7310113111. `ADApi 11091 .A9rnx 23 ,g `c20 `9)13?.011103r 0 -731731c,12 A.3.001(317v.
A90 A91 Aoltao9 AQ.D 5101901 5101 510%113L00%0 *A1,013T141?
'E 9,0%V. 5739 9 9 50A.Ano91 5901 5a0A.9y 5a03.4;7.01 173X 001109. 51.1.45L1.1(1C 5910311
`50210131 A3aolt7q ALLX911 A031670x valt
CoAriorog 0173.01670X (101
pax. mop.coymIXIn 173% 7735132,6 523 1000 .01717011,112 310y 10 Alp. A702X6n1q
573113

531111ono 70%on.oi,

A911 173X

41

531A9gr1g

AD1731331L

A730031(9103rTiX1,1 .5VX041.,

5o6nH.

173X 51361,1A071

A.3

1o3o1pg pax 570up

523 A3

40r9A

5060

ai (bx

5117..

inx `AoRic

3ALu1

513atpa1 3%

Oa 39 ATTi3A4

laXpi Amt tiara

91Lp 51,17, `50731(9/rao1>ty73N Aunaoylk A3 ,LIAL,tyaink

173.01.1103f 7?1 131A01L361G

lino II

5071(73X A.91973

01ADDI4op7s)? d
g

`50/1.31191X0139

173x 69A. X90 A3.003/1.2 rt3

&kti A703X6733.q

SZ

513aLL19

591C,LD

373113 A01

-91t

(10.01.6A.01N3X 391.11.03173X 210% A03A911103X -ao1(9113

xcto

-73N

aoot,LA 5(7)%762..o11y `531A9fp73

531A0x2 Atnno1n172 'A.73710x Ati.A,aptmu ctoi. 59anDu ,(1011p to

SILD

51J11

.50710719

592 1nAi3 5701 sDucar 513A3I14turivap

531n.00y33

gin

A1301(31Z72

5103173702 50)2 o_y A91 -2.162

eg 501A90.1(31r3 Aoy91.0 73116737.c72 `A.73411

A91DX3

vox 61 diAaoi

213X

:;11

173%

21

1171 no 10190 191 [Ayo 73A9r13A4 59

Am170riov3A32

J113 531170 A3

OI

ao7, 50A9113/4 5orpox, 5130017110)13 9

Onie

5o)37.opt 5LstA3A.ori9

173%

319j, 10 1009101a7toup -311X31C72

AcolNog 12)% 16331 001901 0713A3y

Acorii?.thlont

173/1.009 5a0a9G1)

MO3y Amu. 10)1310119 1nx *M01.0117or19

Soylcb

171

523 4A-73101L9 1101

139.3y3X 1011 (101

111173 5110A.6L3

,-A0y1i3k11,

A9111y3a 0)1913 `131.03 0)192 3713% 5a0a9cb 170% on? 13 '11

9Z g 513111.L X90 A3TI0X2 A.1016X91T ;173AA1,09

5wItt1c `5r,to1p 5(3) .AttaX?

.g 531A9v3 3g A3 co99d, inx
11112

513 AC01 1101 50A0113A.lt

113% A.Q.9 511311(073 7312

CIOZS

(1)1

3111131C3

`iqyily

a9A.

311

5p

A.9197 1101

VICO? A73/1.111961t 51Drkr,loax

LT-9T 52 A71D? :7iag 52 p11D d II LI god alappn5m3191at Tina

:ysduas 41 nIxarnq :d 5111 5703xoloar3 "Ilns

II

www.dacoromanica.ro

oe

EXPEDITIA LUI CHANIZA IN RODOS

404

10

15

20

25

30

XLIII 6

de-a indarateala, a trecut in cealalta parte, ca in oral lumea sa nu se tulbure, caci si acolo era un port in stare sa adaposteasca o flota ca aceea.
Caci numitul Chamza era un om bun la suflet. Domnul ma trimisese pe
mine cu daruri bogate si cu alte lucruri indeajuns ce se dau de obicei, si
i-am pregatit omului o primire, de 1-am facut ca un frate al domnului.
Caci darurile trimise au lost vesminte de matase si tesute din ling opt la
numar, case mii monede batute de argint, 20 de boi, 50 de oi, yin peste
opt sute de masuri, piini din doua masuri, copturi fine din una, brinzeturi
peste o mie de litre, fructe fara masura ; de asemenea si pentru mesenii
lui in proportie cuvenita.
6. Dupa ce a stat la Aghiasmati, caci asa se chiarna numele locului,
doua zile, a desfacut pinzele si coboara la Chios. Si acolo a facut tot asa ;
a trecut in cealalta parte si s-a oprit. Chiotii insa nu i-au aratat cinstea
si primirea pe care le-a facut-o domnul din Lesbos. Caci inainte de putin
timp chiotii au lost respinsi de tiran intr-un proses, pentru patruzeci de
mii de galbeni, in care ii reclamase in apel Francesco Draperio, unul din
marii dregatori ai Galatei, pentru pretul unei cantitati de piatra acra.
Acest Francesco era la flota pi tiranul ii poruncise lui Chamza ca, daca
nu i se da lui Francesco datoria aceea, sa bats chiar si insula Chios si
s-o strice, pe cit ii este puterea. A doua zi dimineata sculindu-se, flota a
venit din partea cealalta si, slobozind ancorele, s-a oprit aproape de
biserica sfintului Isidor mucenicul. Si chiotii trimitind citiva, 1-au salutat ;
si el le-a dat hotarirea sultanului ; si ei citind-o, au raspuns ca : Noi nici
nu-i sintem datori lui Francesco si nici nu-i platim nimic ; si fa cum
Atunci Chamza a debarcat turci si ei au facut oarecare prada
vrei !"
in satele de primprejur si paguba prin gradini si vii, cad la oras n-au
putut face nimic. Caci afara de oral era multime de barbati, iar inauntru
multime de mime si italieni artagasi si gata la omor. Si orasul era inconjurat de santuri duble, intinzindu-se mult in largime si de peste trei
stinjeni in adincime ; iar portul avea si el peste douazeci de corabii din
Genua ; toate pline de oameni si arme.
5: a trecut in cealaltci parte: adicA la t5rmul din fats al Asiei Mici, tlEipa.
gobim masuri : [tato; era o masura antics de grine ; masura cea mai

masuri : vedre.

mare era medimna care cuprindea case modii. Cit de mare era modios bizantin,
nu stim ; cel antic se apropia la vreo 500 kg. Mai tirziu, cu modius s-a mAsurat pa"mintul ; la romani era a treia parte dintr-un iugerum jugAr. La bizantini a insernnat
tot o masura de pAmint
intr-un mic tratat fiscal din secolul XII gAsim OW;
egal cu, 288 stinjeni ; vz. F. Dolger, Beitrage zu Geschichte der byzantinischen Finanzverwaltung, Lipsca, Teubner, 1927, p. 113, 12. Dar In diferite timpuri gi regiuni
ale imperiului bizantin marimea a variat ; vz. ibid., p. 123 comentar. Aici, la Duca

s'e pare ea trebuie Inleles produsul de pe un modios de p5mint. C5 aceasta masura

trebuie sa fi reprezentat o cantitate mai importanta, se poate deduce din numArul

www.dacoromanica.ro

DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA

XLIII 6

405

Thy nEvitav xaTaaf3Ev, iva Ili) criyyzikag iv Oil 3T641, yivrErat.

yap xenta, kitLTIV Etc im000xiiv TOICOTO'll OTOA01.3. '0 yap 6T1azig Xagag bitiwZEV affUVEtITITO;
Zira@WITOg. '0 Si hysitiov atEtXaS Ee abv Skotg txavoig xat CaXoig toil xat' Ergo;
btoollivotc, iSettcooaRriv toy Civoea xat (74 6ESEXqD6v toil fiyEROvog nEaotrixa. THOM? yap to osTakilivTa iliat101101 Crilet%Ot xat E 5 Egixov .6cpavToi, OxT(i), xa@awa 322b
etey11,0011-V xiXiCt.SEg 6g, f3OEg x', a@OPaTa v', oivog 'Snip to 6xTax&ria [LETQCE, 61T01
sa'QT01., vakaxot p,oStou EvOg, vueot 'Snip tag xtXtag Att@ag,
aTO-Val 'Snip piTQov 011oicog xat To'Og avyxa'OeSQovg IXOT013 %Ma TO avoloyov.
mcpu@p,ivot, illoStcov

13',

6. Hon Viag yoilv illAiQag HO Etc TO 'A-ActaOnly, oiiTo); yap %akEiTaL TO

toil TOITOU Ovopa, xai to toTta ItTE@cbcrag, xaTEuriv iv rug. Kamt, duo; nod-pug
"Sat trly aVTLJTECIaV Sta(3ag xat otahig, ovx EVE8ELaVTO of X OL trly cpaotiplav,
ilv o riig Aga(3ov Ciezwv inotio-Ev Etc aiyroOg. lisav yap ot XioL neO xaLpov 61U-

10

you na(0410XEltOILLEVOL nap& toil TI./Q6VV01.) EVE%a 157t00Eaecbg Tivog voillo-KaTcov x0.1,a8(011 TEaGaClaX0Vta, '111, EVEXXXTITE'UGEV CNICETVWX0) Aealt010;, Erg TO.5v acix6vTary Tel

Fa XaTa, gVEXa Tgifig OTUITTTletac. "Og eleaVTtEO%0; rlv Ey TO) (STOAT

at Te'll XOCIA-

15

ZE,C o Tl/ElaVVO; EX,EXE110.EV, cbg, et 01 Son TO xeiog auto Ur) (-haVitila%(1), %at Tip,

Tg inai,gtov Si iy6Q0Etg,
rl Hvai
6 aTOXog Ex Tijg itEQatag likas xat Tag ayw6Qag xcahaccg gOTTI iyyOg toil vaa toill
Xtov aOriiv 7T04:11T0'661,1 xat Ciqoaviom Eicrov

pa@Tv,00g 'IaLS(boou.

Kai, ot Kan outkavTig mac', aeoorry6pilvav ainfly xat

autos Toy; 6giolicOg toil 11V6VV01.1 ScrOg dna; xai avayvthaaviEg anEx@ikricrav, tin

20

Xeiog *tag T) (DeaVTUIIIVO oiSTe xQuooToiip,Ev (ATE StSo[av xat 310161, Cbg 6o6-

la,"

TOTE 6 Xafttag ix(301,1w ToiTxoug xat REQL%111/ Itectilow nOtrraVTE; Et;

to nepL

voQta xat Ev aktniAot,g xat xilaotg trptav, oil yet() Erzov Ev tjl nO41, tt

323b

7C(ACIL. .114V y&Q TO g,;(o tic 3TOXECO; 706)00; OCV8Q6V, TO Si ivTOg atkiWog etevatcov

Ri46ploy xat neOg ocpayag itOtp,O)V. 'H Si tOXt; aEQLExinacoTo TetSuacac etc expo; ixtsivoOaaig nok6 %at etg Pah; vnep OQymag TEWI 6

%at 'IToda-Ov
i:FQ01;

Si 1`4,1iv xat airrOg '674 Tag Etxoatv vijag tag ix FEvoisag aacrai, akflgrig avSpc'Ov
%at aQvaTarv,

1-2 Ay* Bull: Xtu:.-ov P II 11 Cori.irepav P1117 :Tr000xpoiicret xai acpaviasi P II

18 ayyuolag P11 22 TO-re Bull: 6-re P II 25 iroEucov Bull: groigov P II 26 &Taal; Bek: 8Ezaoic P 1 gxtEivoilacug Bull: gx-rEivoliaa; P 1 ofigyEa; P.
celorlalte cantit5ti ; la o cantitate de carne din 20 boi, 50 of trebuie sa fi r5spuns
pentru plinea obisnuit5, dou5 m5suri modii, tar penS i o cantitate adecvat5 de fin
tru piinea find, o m5surA.
of Xiot Chioli : signori Maonesi" in vechea
6 : Aghiasmati : vz. XLV, 23.
traducere italiana ; vz. Duca, ed. Bonn, p. 500. Insula Chios era in stApinirea unei
societAti comerciale genoveze, numit5 Maona, tar asociatii, in frunte cu familia Giusti[Mani, se numeau Maonesi
vz. listele for in Ch. Hopf, Chroniques Greco-Romains,
Berlin, 1873, p. 503-525.

www.dacoromanica.ro

25

EXPEDITIA LUI CHANIZA IN RODOS

406

7. V5zind Chamza c5 nu poate face nimic, anunt5 conduc5torilor din

Chios sa vin unul din ei sau si doi sl sO stea de vorba pe una din trireme cu Francesco, el garantind de siguranta for personalA. Si ei lucrezindu-se Intr-Insul, s-au dus doi, unul din cei batrIni, cu numele Chiric al
Iustiniei, si celglat Maar. Mergind la flot5, pe drum erau munciti si apasati de gindul, spunind in sinea for : Dar daca turcului ii pare rau de ce
ne-a fOgAduit, si ar vrea sa ne ia si pe not cu flota, cine va fi sA i se Mtpotriveasca, pentru c5 face o fapt5 rea ? ! Nimeni din turci, ci mai degraba

ii vor socoti fapta ca un act de curaj si ca o fapta cuminte".

10

15

20

25

30

35

XLIII 7-9

Chib-

zuindu-se ei asa, iat5 ca si flota era aproape acum. Cu cit se apropiau de

'iota, cu alit si frica li se Intarea mai mult in suflet. Si atunci intorcind
caii, au Inceput in grab5 s-i goneasc5 Inapoi. Multimea de turci Ins ce
se gasea prin g-rAdini si vii, sArind afar5, le-a oprit calea si i-a prins, f5r5
sa fie impiedicati de frincii care ti insoteau, ci aruncind cu sAgetile, i-au
alungat, far pe cei doi mari dregatori, i-au dus In fata comandantului.
$i el luindu-i inauntru In trirerna, a ridicat ancorele si, IntinzInd pinzele,
a plecat spre Rodos.
8. Cind au sosit si au vOzut de departe orasul si portul plin de cofabii
de rAzboi, toate stind in linie de bataie, si orasul foarte mare si dindu-si
seama ca pregatirea de rOzboi e de dou5 on mai mare ca la Chios, au
inceput sa despice valurile marii spre insula Cos. Debarcind si gasind
orAselul capitals p5rOsit, au pr5dat ce au g5sit ; si gAsind citiva mosnegi
si babe, intrebau despre locuitorii orasului. Jar ei le-au spus : S-au dus
in all or5sel ce se chiamA Rahia, ca unul ce e foarte Int5rit". Lulndu -i pe
aceia cu ei, au trecut cu flota la Rahia si, debarcind au ridicat corturile
si a doua zi au cerut or5selul si s-au jurat ca n-au sa ia pe nimeni in robie.
Cit pentru limbA, a lost Intrebuintat Francesco. Dar fratii c5lug5ri din
cetate 1-au gonit cu sAgetile si cu aruncaturi de pietre de departe si nu
i-au dat nici un r5spuns. Atunci Chamza cu oamenii lui, cu masin5rii de
asediu, cu scarf si cu tunuri au bAtut cetatuia in tot chipul 22 de zile pi,
neavind nici o izbind5, a luat calea Intoarsa, dup5 ce a pierdut multi turci,
unii ucisi sub zidurile cetatuii, altii morti de pintec5rie.
9. Pe drum, Chamza a stat de vorba cu Chiric si, ajungind la intelegere, amindouA partile au cazut de acord s trimit5 din marii dregatori
ai Chiosului la sultan la Adrianopole doi, din care unul sa fie Chiric ; si ei
5 al

8:

Iustiniei P : Iustiniano

Rahia : adicA spinare, coasts de deal ; Orm stincos.

www.dacoromanica.ro

XLIII 7-9

DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA

407

7. TOTE 18Wv 6 Xagag, iitt oil birvaTom notztv oMiv, plivio, Tag rlyEtOcav
Toil 0.11Eiv E airav Etc. 'fire %at 8'6o xai ovvapai. 266yov }Aztec T013 ohaviVioxot
gy Wei tallf TQL460.111, 05011g ntaTEug arag. 01 tog nuTTEiioavIEg airrov alrlik6ov 66o,

Et; Ex twy mgovuov, KOE.xog OvOlAaTt, 'IovoTivtag, %at grE@og vgog, 'Eezgq.A.Evoi
Ev Tip aTaq.), 'Hata trio 666v hvwxiwiivto 151E6 oil Thytxritai x0a, katOVTO, kgyorreg xai'' gairrolig Et RETap,E2LTIOEig into Tag iutooxOREvoig 6 Toiipxog xai (301.)-

Sa

201011) &QcLL iviig iv Tatg TQLTICIE01, TUg ECITOLL 6 avtEt.nchv Eciruju, 601 xaxo5g ElteCt-

Ev; MEI; T6liv To 4%0w, an.a %at aAXov avbeElav to Searla hyhoovTai %al
ooponxiiv ivg@yetay." 'Ev Toinotg rag ficruXE.Opaot nal 6 oraog riv fl&ri inrOg.
"Ooov gnivioitcoav toil ciTO4ov, Twang) xai, 6 96i3og iv tai Wuxi) airrebv ivEnari,
Ot 6E oTQglpavTeg Tag 'fivtag, avTtoTeOcpcog toils braoyug TQEXEIN hvayx4ov.

10

114-

Oog oiiv TEA/ TOI7EINA0V Ev Tat; etipta,014 XCCI, xivroLg EiveOgv ixdAvoav triV 61o8ov

Et w nibilo-avng xal A.a(36vTeg aim*, rl i v xuAvOirreg 7E11C/a Taw inaxdolkoi)vTon tocletywov, aka xal (30.Eol, Panovieg a6Tok ans61(otav, to 6g 816o Itexov- 324b
Tag Tco xa7nTaW.1) 7LaegiftTiOaV. AC(13(111, 88v CUOTO'Or Er* tr1S TQL1wEcog xai Tag
ayx.Opag lieaviEg xai TOL laTia iniAaartEg ;Tog Thy `P66ov graEov.

15

8. D.06vTEg 6g xai 1.86vTEg &no 2LxQ60Ev Thy MAW xai Toy li.t.piva 31kileig
vrieov REyeclow, mimic Big utaeliTatw icruboag, xai triv nO2t.tv intE@ILEygilTi xai St3aiiv Thy na@auxEuir ivvoiravTEg r1 Tirig Xiou, Eig triv viicrov IC(6 trio .96XaTTav
goxttov. 'ExEl TOLVUV nEk01511tEg 1t011, TO X110021,1itoV JEOM.XVLOV gmtov ebeOrrEg,

20

to EiVEOEV111. ea7C(121.EUOV" xai pipog yEQ6Vtow TE xai ypaGyv VIVOVTEg 110(11TUOV ascot

Taw nolaTitiv. 01 8g gwriouv 'Ev GaA(1) noAtxvim, o `PaxEla AlyETaL, Ev biELVT

Aar3OvTEg 'airy mimic xal Big Thy TaxEtav 6 o.146dug Oxv@coTaTo? EtaiixOloay."
Xog 8E,a(3ag, nEk8OvTEg to OXYFac ETETIOLV %Ca 'ft EnCOQLOV trITIVICLYTBc To 7toki,

no" i'SCOMV tioxoug to Rh aixinaonsiiom. 'Hy 86 6 Tiriv MAMMY REtaXEL@Lar4Eig 6 0@avitiimsog. 01 86 toil xecotpou )pg@toi. Sul fiatTyv xal etxpo(3okuriAiov

25

toil -toil iSkotav, 1.1116i 457t6XCIIKILV 86vTeg. TOTE 6 Xaittag cr6v Tag lin' airrOv xai be

gagul.Ecov xai 8u3e %Apixon xai Si& Rot36?Low trrixamii)v xai &a new% Cakrig pc$6bov xaTano2LEpaluag TO nOXLXVLOV futgcmg %(3' %al ttribgv xEcI8haag, ETrArdEl/E
xaTabaciw Tokixovg noAlok, toils ply MO to 7CO1IIVLOU otpayivTag, Toi)g 8g

3)

xoatax4) voaiip,aTt.

9. Kai' 686v Se 6 Xagag obv Trp Kvoixcp A.Oyoug 6pAcrag xai Eig ow- 325b
piplicrEig iketbv, 11TECIaV Zino) to 1 Q1 toil o-TE:Ovai ix -ribv apx6vTcov trio Vol)
Silo Elg Toro fiyEROva Ev Tfi 'A8@bavotrz4ixt, g (Iv 6 El; Elvat 6 K6Gootog xai Thy

2 fiTE P: Etre Bek II 4 'Iovotivtag P: Iustiniano I II 6 lino P: Ent Bek II 7 saig

toig1311

16 ayrocag P II 22 noXtuov P II 25 ihmv scripsi: xai P.

www.dacoromanica.ro

Bull:

EXPEDITIA LUI CHAMZA IN RODOS

408

sa expund tot mersul afacerii si hotarirea data de el va ramine statornica.

Ajungind la Chios, le-a dat drumul acasa si ei 1-au cinstit, precum se
cuvenea, si pe el si pe oamenii din jurul lui.

40

15

20

25

30

10. Dar ursitoarea intorcindu-si fata posomorita spre

;NOV, cum isi toarce firul ? Turcii iesind din trireme si
Chamza la Chios. imbhtindu-se, au inceput o ghlagie si batjocura si alte
lucruri necuviincioase. Si un turc apropiindu-se de biserich, a inceput sa
arunce jos de pe acoperis olane si sa le sfarime. Un italian vazind pe
turc, cum sparge fara nici o rusine olanele, loveste in turc ; alti turci
insa au alergat in ajutorul lui. Vazind insa crestinii, latini si bizantini,
invalmaseala, au sarit cu totii asupra turcilor si au inceput a-i lovi pe
unii cu sabiile, pe altii cu ciomegele. Turcii luind-o la fuga, alergau la
direma. Cad era direma aceea a lui Chamza. Si Chamza n-a lasat pe nimeni sa iash din trireme, ci-1 ameninta cu spinzuratoarea pe cel ce
Si turcii de pe direma, unii fugeau prin apa, altii in direma, si crestinii
alergau din urma lovindu-i, pina ce s-au apropiat de direma. Si lhsindu-se toti, si crestini si turci, cu toata greutatea pe o singura lature a diremii, au intors-o cu fundul in sus si cu puntea in jos si au dat-o la fund.
Si toti turcii, si vinovati si nevinovati, s-au inecat ; si in fruntea for era
un rob al lui Chamza, la care Linea foarte mult si pe care-1 Meuse vechil
al casei sale ; de aceasta intimplare s-a suphrat Chamza, de asemenea
si conducAtorii insulei. Dar bunatatea de suflet a omului si graba con
ducatorilor i-au domolit minia, despagubindu-1, de douA on cit facea, si
pentru direma si pentru robi si pentru paguba suferita ; astfel linistindu-1,
s-au despartit in pace.
11. Sosind flota la Mitiline, domnul din Lesbos 1-a invitat, si el a
intrat in port. Si eu am fost trimis de domn si am pregatit o mash frumoasa si bogata ; si au intrat in trirema si, dupa ce au stat impreuna la
dna, dimineata a iesit din port si a plecat la Gallipoli dupa o lipsa de doua
luni intregi ; si de la Galipoli a sosit la Adrianopole.
Scufundarea
corabiei lui

Minia sultanului asupra

lui Chamza.

12. Tiranul insa minios de neizbutirea expeditiei pi-a batut joC de el, facindu-1 de nimic, si zicind : De n-as sti

iragostea ce a avut-o tathl meu pentru tine, pielea ti-as

fi luat-o de pe trup".

Cu aceste cuvinte 1-a alungat.

12 : minios de neizbutirea expeditiei : despre aceasta expeditie a lui Chamza

nu ne istorisesc nimic nici L. Chalcocondil, nisi Critobul si nici G. Sfrantes. Critobul,
II, 3, 2 ne spune numai ca Mahomed II 1-a pus pe Chamza guvernator al Asiei

intregi.

www.dacoromanica.ro

DUCAS: ISTORIA TURCO-BIZANTINA

409

neioav aywyilv aing) tinayystAkooL xai. to anoyavftiv nagl autos goTcci PEPCCLOV.

Eka 'OvTsg Si iv Xt(1), anikuosv ciroi; sic Tee tSta xat &not xaTa TO sixOg icpi).oTip.rjaav xat a'UTOv xat toys 7CEQt Cl171TOV.
10. CH SE T11)(11 PA111CC6CE Pkoaue'dig neOg tons Xtoug, tL 1.0AY14EL; sEWLOOV-

Tsg oi ToikixoL ix Taw TQL4scov xat 11E141J6OEVTEg, iieCtVE.0 6xXaytoysiv xat

tsiv xat tdaag aoxTELtou0vag TCOLEIV. Etc Si Toii@xog iv va4) TIN!. neoasyytaag
6i7rVELV EX T01.) 6tiy01/g Tag xsoaRtSag %Caw xat ouvrOisiv aircag. siTaXOg bi
CZ; tbthv Tay Toii@xov &web; to xsQapla 61.1Vre100Vta jt011EL toy TOZQX0V, gtECIOL
be TO13QX01 'XOLTENICCIA0V ELg pOTIOELON autol7. '0,96wTeg Si ot Xclionavot, Aativoi

'LE xat 'PG0[1,Cli01, TaV OxXov, nay-mg stg 'ark TOVQXOUg inEJtOTIOCtV xat Toi,g Rev

10

iirpit, toi,g be VJXotg EJTaLOV. Ot Si Toi5@xoi cpsiryovlsg ivrij SIMQE1 EZ6ETQEX0V. THV

rie

Silicirig EXEINT) T01.1 Xalkta. eO Si Xecp.tag it stave TINCt EEA.081,V TO5V TQL11-

QECOV, &J& cpoi3Qxav ipTELAEL 'COY EEQX011EVOV. Oi be Tfig StileECOg cpsiryovtsg, otittiv

iv Tri OcaCtoaan, ot Si iv Tr' Stil@sL, %at ot Rev xcnoTiavot MEOV iVato4ev =toy-1T;, 0ixQug oil iV It" oli1Q1, 7C@o6iyyyL6ay. Kat Sr) 7E6VTK, xeLOTIOEVOE TE xat Tobp15
"ML, Etc ttiAxv Tfig bawscog 711E'UOV PaglitraiVTEg, itty T9 6111V 6.1,03 'Ma Tat OtE)(11 %- 326b

-no u15 frubli) naeini[npay. limey-mg navisg ot TO130X01, xat attiatot xat &vat-

not, itiv 0 worsinov inci-j@xs toy Xalita Soaog xat nap' aka) etyanaisvog, Ov
at oixoSsomiTiv Tfig Otlaag aka XUTE6ITI6E, EktfrICTA 0 Xogiteig Etc tO 6up,(3av,
0115 vi)oou Itexovlsg. Mew TO xa/LOyvwp.ov toy avSpOg xat h 6W1,Sr} 'rah, etexorrow XOTE7T,CO16E TOY 014,1,0V, SOvTsg aiStUd Tip/ 04.1bv tfig 81TleaDc xat

Op.oilog xat ot

20

toil 6001.01I xat, cuv acianterrow 02,.0@og yCyovEv, Ent tO 61.7[X0IYV %at ELQ1VEV6aVTEC CarOV, linaUCFCCV EV EiVIVIA.

11. 'EOccov

81'

0 oTaog iv rIVIttukkvii, RETEXCaiOatO CEi.)TOV 0 ilyqu'ov Nat

EICITIOEV EV nil 24tEVL. EtatA.Eig b' iyeo naps toy flys[tOvoc xat Ssinvov FUTQE311,6C1c

25

aokutEXfi, Eigiikaov iv oil. TeLTIQEL xat 6TV6E17EVL6CCVTEg, 71003t novaeov toy ?attivog
7EQOg KaA,Aio0noXiv gnA.Esv, o0o 1,tf1vag '8Aoug kinthv Cure) Si KaUtointascog stg
'AStc,tavoii etytxsTo.

12. `0 Si toeccvvog ilujioAstg Ent Tfi S'uoTuxtcc toy TccEiSiov xat 0(3@taag
airrOv xat E01/ftEVT)Crag, EilE6V Et IA iytwoo'xov rely (Iyectriv, ijv gwewsv 0 natiw [LOU ELg ag, tO ogoi.a alru aV acpskO[iTiv

ix tic

6ct,ox6g 601),"

aiTtEtICCOEV.

29 .rat8iou P

www.dacoromanica.ro

an); 81,7teAW

30

RAZBOI IN CONTRA INSULEI CHIOS

410

10

15

20

25

XLIII 13XLIV I

13. Dupa citeva zile Ins auzind de la altii de intimplarea cu direma

si despre moartea prin inec si cum chiotii au ridicat mina asupra turcilor
si i-au ucis, 11 chiama pe Chamza si cu minie Ii intreaba zicind : Uncle
e direma, Chamza, ce a fost scufundata de chioti ?" Si acesta a raspuns,
Iar el : In largul marii ?" Si
zicind : S-a inecat in fundul
Chamza : Nu, doamne, ci in port".
De cine ?"
De latini. Turcii,
fara invoirea mea, au iesit din corabie si, ametindu-se de vin, au inceput
sa spare:a usile si sa strice acoperisul la biserici ; si latinii vazindu-i, ii
opreau, ei insa se napusteau si mai molt. Atunci multimea adunat5 de pe
strada i-a gonit si, intrind Fara nici o ordine in direma si inghesuindu-se
numai intr-o parte a vasului, apa a intrat in vas si de betie neputIndu -1
indrepta, s-a scufundat si i-a inecat cu totul pe toti". Atunci tiranul ii
spune lui Chamza : Si de ce nu mi-ai spus lucrul ?" Iar el : N-am voit
sa to supar. Caci si paguba mi-a fost raspratita ; apoi vasul a fast al meu;
robii inecati ai mei ; tot ce era in vas, al meu. Ce-as fi avut sa-ti raportez ? S-au inecat citiva turci si toti erau vinovati de moarte si pe drept
au pierit". Atunci Chamza a contenit cu raspunsurile, tiranul insa a vestit
razboi neimpacat asupra Chiosului.
14. Zisul Francesco insa infatisindu-se divanului, tiranul 1-a intrebat :
Unde ti-s galbenii, cele patruzeci de mii, Francesco ?" Caci era dator
tiranului cu acestia. Si apoi : Pleaca, fii de acum inainte slobod de datorie ; caci eu sint asa, incit am sa-mi cer indoit datoria de la chioti, precum si pretul singelui varsat al turcilor". Si Francesco i-a sArutat mina
tiranului si luindu-si hirtia de stergerea datoriei, a plecat. Chamza insa
a fost scos de la Galipoli si trimis la Atalia in Pamfilia sa lie acolo gu-

vernator. Iar in contra insulei Chios a vestit dusmfinie si lupt5 neimp5cata.

Investirea

XLIV. In anul acesta, iunie 30 a anului 6963, a murit

noului domn din domnul insulei Lesbos, Dorino Gateluzi. Si la august

Lesbos.
am fost trimis eu de noul damn, fiul aceluia, Dominico
Gateluzi, la Adrianopole, ca s dau tributurile ce se dadeau in fiecare an,
trei mii de galbeni pentru insula Lesbos si dotia mii trei sute douazeci si
cinci pentru insula Lemnos. C5ci aceasta insula fusese data de tiran domnului din Lesbos, ca sa-i dea in fiecare an tributul cu care a fost inscrisa,
far domnului din Enos insula Imbros, ca sa-i dea si el pentru aceasta
insula o mie dotia sute galbeni. Venind deci si Inchinindu-ma dupa obicei
1

30

35

XLIV,
:
a anului 6963: adicA 1455.
Dorino Gattilusio : 1427-1449, cind
abdicA in favoarea lui Dominico ; vz. Ch. Hopf., Chroniques Greco-Romains, Berlin,
Lesbos... Lemnos... lmbros : cp. Critobul, I, 75, 4.
1873 p. 502.
1

www.dacoromanica.ro

XLIII 13XLIV 1

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

411

13. MO' ill.tiQug bi Mac 1.111111'01, 7-EaV Wow TO yEyovOg iv r11 &Iva. nal
TOv luevatov SL& TiIg nvtwoviig 7tat 7tc7.4 of )(an lipav XEL.9a %at& TeOv Takoxcov
%at xaTioq)ccav avtovs, EtaxaXEtTai Tay XceatEcv %al IA Eta 151,(01; tiipeoTa Xiyeov

Hai/ rl SLrlprlg

Kat Og anE157TO Tal (3v'0015." `O Si. 'Ev Si) neXecyst;"

'0 Si XaRVeg "a6xl, 7(1511,E, &A,A.' Ev TfTo: AlftVt."
,11(1Q0( TEVOYV;
TECO
Te"Ov AaTlveov. Ot To.Oexot xat r1 OiXort6g Inv iVinaot xat otvoykuyiloarct,
11

327b

nape( TCov X ilov VAITaltOVTIO*E6C012 (T) X0/1tta;"

XOLVCETO ,KOMMOVTIAT011," A.Ey(OV,

*)4(1/TO ItatilOttaV Tag 'Okra; %Ca to Crtgri Tdiv ixxl1pal5v %al tS6vtEg of AceTi,vot
imauov, of SE xat Rawv E7CLTUDZI/TO. e0 01)QqDETWSTig oiajv Ox/Log xcetaStectg co7)Toilg, aTaxxo)g EV Tri Stil@Et EICCI5VTEg %Ca ItaQmalvarreg EV Tfo: ivt 1111EQEL rov

10

7d.olau, x-o0Eloce fi &ammo. ivT6g xat fm6 trig ttarig rl hvetacvot tuyooTatizicrat
TaiETIV, uctTETcov-cloOTI %at itQSTiv narrag altinvtE."

TOTE 6 rivavvog AlyEt. Tti?

Xage21 Kat Sul ti ovx Elpiptag Rau T6 Seaaa;"

Si. Oint .1)(3o.ukf)rlv iv
aavvia ILLETC05XEU&Oal, oot. Kat yap Tj tripta iv ilia iaETEkkOT To 3aoiov ia6v,
of Soblot of aEltvty6tEg iittot, Tee iv UT) 7004 703(VTa Elia. in EIXOV rov avayyEiAcit dot, xilotE; 'EnvEyricrav lti@og To.69%cov %at navTEg fray Evoxot OavaTou %at
&melon aircUorro."
TOTE XotaVeg naUckag Tag eatoxpicretg, 6 Tileavvog WIT& Tiig
Xtav Rapp, ttonovelov kiwUtEV.
14. `0 Si CorraEtg (1)eavrtilaxog naptaTetg Ev t() (3 paTt ileCOTT1011 7taol tav
rupavvou Hof, at TuracteltxovTa xateckg, Tee voRtaliaTa, w ihavTtiicrwo;"
1.11v yap x()EcooTthv Tairca neOg Tay TiTccvvov.

'0

iAsikEe0g

20

Si "Y3tays, goo anO Tat; vikv 328b

Etat, cbg Ent TO Suaoikv anatTiloat TO

ia6v 711:10 T(.51/ Xl.f.01/ %at Thy ttl.tityv IOU Cal.I.C(TOg twv TO4W.OV."
'0 ttiv (IvavTNoxog 11137010-61.LEVOg TT1V XET.1:111 IOU TUOVVOU 7(01 4(13(11v gy-yeaTov anogairtx6v, nijnev. '0 bi Xaatag g1; e137,401 vij; KaUtowtOkaog xat ioTakOTI iv 'ArmXEk Tijg Ilattertaiag rag ilyEROVE'15EIN gXEL Kate( Si Tfig Xtwo ixlickt4v grOvctv

T01.1 xpickug

IS

iyth yap TOLOilTog

25

xat Orly OionovSov.

XLIV. 'Ev SE rip gtEl TO11T(t), 'Towle!? X' Toij itaxtaxatooToii iVIDDLOOLOCITOV
lgotoaroi3 TE4T011, TED1417{..EV 6 flyqubv trlg vrloov AioPau, A6@tvog 6 TaTaoircog. Kat
Tfi ,atclthry! Toi3 kOyakrTav ickTaaTiv irb nap& rov VEO'U Try81.10V0g, T0i). vtov arra, AO1..1.1V[7(.0t/

T013 raTEA.01'.00,

..A6 eLaVO'UTV541 TO151Soiivat ToOg liar' ETOg Stkpivoug q)6-

Q01/g, TeIGX0.1.0 volaiaaccTa Sol Tip/ vijoov AioPov %at Suoxilta Telt:MOO-La ENOOL7TEVTE
Ed( T1V viicrov Aflayov. THv yeec.)3TaQa Tov VUOVVOU SoO-Etoce rl 141150g C(13TT) Tw fryEa6vt

Aiorku, rov StS6vcci vat' grog TOv TEyclaaaivov TO@ov, To) Si flyeaOvi Alvov
trly viioov "IR[3@ov, toil StS6vat xat a&rOg Stet Ay airchv vTlaov xiXLa StaxOota
4 Og P: ths P111 13 obx Bull: aiix P II 28 touvlw P: jouviou Bull II 34 81.66vat scripsi:
(v. vers. 35): Sovat P: SoilvaL Bull.

www.dacoromanica.ro

30/

412

TURCII OCUPA INSULA LEMNOS

XLIV 2

sultanului, i-am sarutat mina si am stat jos in fata lui, pins ce s-a luat
dejunul, si apoi inchinindu-ma am fesit. A doua zi, luind galbenii, am
mers si i-am dat in miinile vizirilor. Acestia luind in seama tributurile,
a

spun intrebindu-ma : Ce face domnul Mitilinei ? E bine ?" Eu le-am raspuns : E bine si va trimite inchinaciuni". Ei insa : Noi intrebarn de domnul eel batrin, domnul de plin drept". Si eu din nou : Acela a murit, azi
sint 40 de zile. Iar acela care domneste acuma, feciorul lui, este damn de

case ani. Caci fatal sau fiind bolnav si zacind in pat, a dat fiului sau
domnia si acesta a si venit la inchinaciune, o data si de doua on si la
Constantinopole i-a adus vesele felicitari marelui sultan". Ei insa au zis:

Lasa ce spui. Azi s-a fAcut damn si nu poate fi numit altfel domn al
Lesbosului decit sa vina si sa is domnia de la prea inaltatul sultan. Asa15

20

dar, du-te si vina cu el. De se intimpla altfel, stie ce-I asteapta".

2. Intorcindu-ma eu la Mitiline si luind pe domnul cu unii din marii
dregatori, si latini si greci, ne-am pus toata nadejdea in dumnezeu si am
pornit din insula si, trecind prin Chersones, am venit la Adrianopole. Sultanul insa se muta din loc in loc din cauza ciumei bubonice ; caci in
timpul acela era in Chersones si in toata Tracia o molima asa de mare,
incit multi neingropati erau aruncati la rascrucile drumurilor ; stiricind
ca sultanul petrece la Filipopole si noi acolo aflind insa ca sultanul a plecat cu doua zile Inainte, caci molima aceea groaznica se ivise si acolo,
si ca a pornit cu oastea in spre partile Sofiei, ne-am ridicat si noi de la
Filipopole si, trecind peste munti greu de strabatut, am ajuns a treia zi

intt-un sat bulagresc Izlati cu numele. Acolo se gasea si oastea in tabara impreung cu sultanul. Sosind si infatisindu-ne cu daruri foarte bo-95

:30

gate la vizirii Mahmut-pasa si Seiti-Ahmet-pasa, a doua zi ne-am infatisat

sultanului ; si domnul Mitilinei a sarutat mina tiranului si am iesit. In
ziva urmatoare i s-a adus prin viziri domnului nostru vestea din partea

tiranului, precum ca vrea insula Tasos si cere sa i-o daruiasca. Domul

Lesbosului neavind ce sa-i opuna sau sa-i graiasca, i-a daruit insula. In
ziva urmatoare, alta veste, ca tributurile pe care le primea in Pecare an,
vrea sa i be indoiasca. Domnul Mitilinei insa ne mai putInd rabda, s-a
aparat spunind ca : Daca vrea sa is si intreg Lesbosul, e in puterea lui
domnul Mitilinei: adic5 al Lesbosulni. Mitiline fiind nnmele neogrecesc pentru anticul Lesbos.
2 : o molimii asa de mare : cp. L. Chalc., II, 225, 20 : din cauza ciumei care
IzIati : Zlatita ; vz. XXXII, 1. nuteLxioi.c, na-rencisov am
atunci bintuia foarte."
Mahmut-Pala : mare vizir ; vz. Akd. Nimet,
tradus cu viziri"; vz. XXII, 10.
Die tiirkische Prosopographie bei L. Chalc., Diss. Hamburg, 1933, p. 57-59.
SeitiAhmet-pasa : poate identic cu feciorul lui Turachan ; vz. XXVI, 2 si Akd. Nimet,

op. cit., p. 37-38.

www.dacoromanica.ro

AI-IX

svon

V1210IS vis11Nv7_021-oparu.

EU,

nixtaX .ninrlaploA A.039ya A90 110% pro% 01 5ot9 510,94Aa%oolhe A91 DA91-13A4 737199 59A371129 31 ALl na13x pox 5ro1ornt `A0131(0A3 510)(0 ao liwpa0 91 'Acaolop 1137t
51091,1A11X90olt 'Aooltup pta, Aku. Aoloqn 39 Acpgny 5c101 51toA19nAX Aoott. 1Dx -DU

19a3X A971 '41.(00,4313c.) 531A9g9ronll 3g 5r,toi `5a9691b

MO spAntwa .371 59)ll" 9 AF13A4 '.54ALytoi11w
cpAHL g -31110
13X0 :5co1Ln,
.
1)313p219p
70
q
3
1101
'pax
5orpoN"
3H"
1a
3A. 501A.06
.AltripAiox
13X3
.573119.
DX0)236 59.011191

cl6gE
S

TAH 32 .A.Typic Somaxa" A.3%17.4.31 13X3

`A31icoun04 1101 aowntoanx .59A9113A.4
39
MIA, AX093A0713Akt 0 Sola 'aoictri A1194 ATTI3A.11 you -9ax
A06311110 5Pa3114 ;ri '

inx

vox 5011oxp1nx o1no4Oc)lp A.41 -e11344

(1)1
A1.011A9%9061C 177% A13171 ln% 519 1D% A3 111
13y911 Acoo0 51399,3ooknoothr 59ouncoara m1 6110?A.371 ;10.0713A4.
10 32 .A.or.13
53cby p 513A.R 637111,K AO .13A9A3k3 173% %90 A11133 5071ap inittlotrt, Acp1i3A.4
AMA 3

App.

`nolcuo 52

,flogonT Alpor
.543A911

ylour-

64inu

51.051,LATtx A92 0

a9A.

1D% A301(111.

M303
mx

1101

513

11)x A1300y Alt1 A0713A.1; AD]

AftAjoa

m(3 la

A(nLJ)3 A919)3

0i

panic Rol aolpicrylmiln, -3A4

.2 Sorra/ 'italiAV.

Soitiax 3219
51

"Aorepi

.g 513cbna13 ,q

3 9)A. A3 11ALR9.11W 1Dx ATOny Aca DA911344 A90 510%16371

510A1113V 31 1/3% '5101737190 531A3.173Al2 513 A930 Spi '5D2121ra 3 9.0;(1L

7090X612
A.371

531A9012 A41 Ao911491N3x A31i0ft4 513 '90AD1ag\j, Q g

901191 g331170 MO pig A111 A.1,A1T,1/11 901 50,140.00 ALL avA, (In 3101

5111 11.001).A. 173x.

Acr113A4 A.03101 %3
(1)6773%

/1.3

11

6A01,LAOIN3X 1/3x A3

5aothp1p 59o1eyou 1n0.933ary)

13y021aola1y14) '13A912

sDa

Lori

113%

lc ao th

'731A73693:71 Alt opA, 113% 13%3

L1910901 51Agg1iloy '5999A 5o2

A3 111973

91 A9A132

5111 'n,on9A. 113X

t1A.99,3191319 lryit 513114 cuni 9.0incro0 531A9a9in? t

'531 th. L111a1 7iN14 A37.10W1(cl, 513 DA11 A17719/3

13%H. 177% 91 A02311y113610 A90 ma ammiocia A0/13A9.017)%

1t1Lt3K

59ou

731

512.1

5n1cboK

to2 D1nd99.2 -ApOrng

AcoopAroa Itarrni. AltApictoynx,

S1o(32)3 51919131ce

531A.749imacbri 5101

`xmorns-Ipay lh Aoionpiq

.A11,

1A91-13A11,

og'1D6LoD9IAdo

o N

A0011.A.

aodonT

A0990

I,ITi (11X3 A

11013y9,0d

513ADcbTi3 .A31113Aca.3A.,

173%

17J%

110%

C01

n1^9?-

131110 A1619731 ,61311

0,01973

901

II

-asz

OE

11 1101 A131t131A9 It '1'1091,ty73y nl,u. A.0911A -CO3

'amol,to tij4 39 1199.o1213 ortp `lori1LA41-1 Tao 59.91 '5119696 52.9 1D 5013 `3A7ogi1py3
42 mp1i3A,4 5111 Aj 5LtAlpou1 A3 671901 99 0(139 5100116 -311/2
1a7r(1190 .170op19rrt1ng
coirlot,loy .112 1H" 1D% A41 V gD3 AO A.17,1(0 173131(90g y `A.13g3 9119 A.111 01973 O. 1103ii mogionad d
oinoptoy -d

SZ

593Ackau 3g in% ay:,

'51optioamt du 31 Itywnic-ic;toriXnw

(i)1

zinc

17

5onn1x)9 9 51.141.111111X MpT13A4 AT1 1101 110AA9691 4/3613X *A.37j10.3 j,11 A016913113
39 1719 Aml Amptlaimit ryrinAipi 13A0A3A3 59a71 A01 A0,331011 DA9Ti3m.1. varac 901
'1LOAA0111 519 112 Mn.
1

Cg

'51929151 531A92,7311 'Acto 110 0

/13713 A A.3 U1
32
A.91 DA0713A11, odic ong -37111
531A0693

A3 517:1

1513711

e 11%0

D39131.CIrtorboori

1DX

(.91

)2)91:11:-1MIX)211.1113.0

www.dacoromanica.ro

d II 9E--1,E

-3219

NAVALA ASUPRA

414

INSULEI

CHIOS

XLIV 3-4

s-o lacy ; dar ceea ce cere este peste puterea mea. Dar, va rog, domnii

mei, sa-mi dati mina de ajutor". Atunci vizirii rugindu-1 pe tiran, a mai
adAugat Inca o mie de galbeni si mai mult nu ; cad era de platit in fiecare
an trei mii de galbeni si s-au facut patru. Si atunci I-au imbracat cu caftan tesut in fir de our si pe not cu de. matase si, &Ind juramInt in scris,
am plecat si in treisprezece zile am ajuns in insula Lesbos, premarind cu
totii pe dumnezeu care ne-a scapat din miinile asupritorului nelegiuit.
Flota turd.

3. Tiranul insa, precum am spus mai inainte, preg5tind o

flota mica din zece trireme si din alte zece direme, pe
Chiosului.
cind not eram Inca in Filipopole, a pus in frunte un comandant Genuz
cu numele, om tinar si chipes, pe care 1-a facut si guvernator la Galipoli
si mare amiral al flotei ; si acesta pornind din Elespont, a plecat asupra
insulei Chios. Ajungind la Troada si din Troada incepind sa desfaca
pinzele, iat5 si o furtunA Brea cu mare vijtit de vinturi, crivatul sufiffid
i rascolind marea si silind pe marinarii cu corabille s apuce alt
drum ; si cinci din cele dottazeci de vase au fost scufundate si doua sf artmate de tarmurile stincoase. Capitanul de corabie al amiralului Genuz,
om strasnic iscusit la astfel de furtuni si vijelii atit de mari ale marii,
pleaca asupra

10

15

20

25

30

35

cad era latin, spaniol de neam, vislind de-a indaratelea, a taiat in chip
domol si cu multa iscusinta furia valurilor cu ajutorul ctrmelor si plutea
in largul marii. Trecind de Chios pe la apus si plutind intre insulele
Ciclade toata ziva aceea, noaptea furtuna linistindu se, dimineata s-au
apropiat de Chios dinspre rasarit ; cunoscind ca aceasta este insula, au
ridicat cintari si multumire dumnezeului si profetului for Mohamed. 0,
adincul judecatilor lui dumnezeu 1 Intr-o furtuna atit de mare si Intr-o
vijelie atIt de puternica a marii, cum de nu s-a scufundat corabia ? ! Ci
pentru pacatele noastre a scapat cu viata ucenicul tiranului. Caci singura
trirema a lui Genuz s-a fost despartit, celelalte s-au salvat si au intrat in
portul Mitilinei. Intrebind de comandantul lor, cum au aflat ca n-a aparut
in partite de acolo, erau foarte mihniti.
4. Atunci, ziva find acum spre seara, a aparut dinspre partite Chiosului parca vintrelele unei direme. Si era acea direma a Mitilinei, trimisa
la Chios de fratele domnului, ca s afle, daca dinspre apus au venit co-

r5bii pirateresti de-ale catelanilor si sa dea de stire, ca turcii din apropiere sa fie pe paza. Cad aceasta semnalare era un serviciu impus lesbie3 precum am spus mai inainte : e o trimetere foarte \raga la XLIII, 14, unde
ins5 nu ne spune nimic de preg5tirea unei flote de 20 de vase, ci numai de hoavarn76v TEro0C1v genera- comandant
tArirea de r5zboi in contra insulei Chios.
Genuz : vz. lovoisrig la L. Chalc., II, 268, 3 care aminteste in treac5t de aceasta

www.dacoromanica.ro

MiX

17-E

SVD11C1

VI2iOLSI VNIINV711-0D2fi11

gIT7

Attre 9 '131170 (53109, 41 4713 A171110Afn 'A11o3 Atm/ ,lryricqg laiaax 071
(1.01 lmtaog
107 nalaX '5n3301,1,oq
3101 10 531A0993711 531A73031173%73373a A.91
`A0AA736111 %14L09a3qA3 1a312 7011(1X 731.737101110A, 1nx 00 .Aonic Ut alp, 173x 5012
Aaaaltre 7311(1X91a1 0A`111131111111 oiAoA?Aq 3g y1XD1X13a131'731 3191 A.7390..93A3 11.91Q13
AwAncbao,ortaX Aistyoul pax 51y1itl, 91t1a1A.9 XYX 5CLOch9aAA.3 5019011-0%a `531AS391.L101C

Arlo

.A.1193

A371061(1,Q3

it Lil iboLtA ib1J9n7

mo63711,t 73x3g1ox91o1

531A700 531A73102 A01 0A37i730070310.yA 5731*

nxn

0,

3g '50A/1,00301 Sonlax

Sonyolt

91E2

A03Q X3 AM1 A1)a13x Rol -509199102

A01(919 570911a701C72 Aoaxiri 51361,L1a1

113 ACO1A0 AMT11.1. il3
`13y07Lrt07tr1Y1 AO)X3 unpaiD

`Aarlittothr

5136939 573a313 `nx3g

170X.

A A701A733

LQ9.0A3,1 A '11107119A?

AOA

g 0 TA -

`A3T173011.1AAL170X

3 an qi `1.t

A0

170%

alt 0X3 alrayjaig A0Xame2 -n.,oiroaN

01

floiAouoltra
Am471 AoyaniooAox ctol `ft.orio pox 573a21c2 3
Apoyg, 3g 5p maj, 7397? 173X X3 5b.1 Waj, Off5 op (1.0A3712 91 731101
170x (1.932 Anynoy sa.apg 170X OXII, 5
AC0197-10,3A1C `50yo70 aorl?m? aog 073 5

17)

5la non(

9310E2

`momaanc

A7011731(706L 016Z01173A72 01ACI 5 173% 5n1g Saw. 5n21413q AQ,9 5133.. amt501A03Ar 170X
Alryyp A9g9 Anuoi. `511000u13y3% 31A31C X3 AC01 190x13 AnDlioopAounnx ID%
aag it S1n1 5121x9 .A7091ig1,a13Aa9 inx 9 (1.01 a01t92190A.OX 1.1,00A3d 50alxrup2n.
50m3g A? 5121c12101 lux 5170102901 oZnom 51 pax slayiguto)pyx Sits ,5tw997(31. AIL

41

50A112v

SOA737I.OL

Ci31

'13A3A., A7JATi9.671 513911.0o% 12%

01 A010.0

FR!. OA.5 31 'pox .59-)AX31q )ing Awl Aorrynglut 'AcoVtD 33y1L3

9102 A(!71 A.03031033

IlApx? 'pax nlg

15637111

513

X AO)

41

.59g

91 50x]1. (02

an

di:rip-9 A73

A.

LL

d9 liAori

-f,

3191

EtA9cb3Ap

.5o,)

A1,073.0:16

Sun Scioxoc,toj,

:17

LL

1.11.

LtAl0Cb3

e 0.03

(1.01

C,L0

.50042
-

11A.01C3173X

.ft0/010aCLI AHE

59o3L

173%010117(
1101

531,1A A001 `ACOA913173)1

-azhttioxlytach AIL axv.

II

ET

stgap

AM1 51u1

5(70

(Lora Acoaari

5114,t7((t11 -130'0310

73a9 X3 AW1 -31E03

A.10Cosx13g ILOA A10

10Aq

010.01 01

5000d :d 5035nd ling II

7371CLA1yri

ti 5DIEI :1Ing )33g d

511.01

7131/flog

II

HOILIEdS

.ZA

Axx

www.dacoromanica.ro

3A32

OE 51,31p2

IS 'Inqopip
'II `E `g-17 9 @1e3 amd es apunjuoa eilmadxa
in! znuot ui uun 'EmBu!s A0V1731.00A.OX intizuv : .zA IAXXX I 'I 'L

ap api JOIMVIalt73 : I011Z31.102Ele

-73X

A3 153A07i1mo 'A73011.

-7A
IS

A07171116%

)731g b 11X7013701 5111 511,09791(730 5001C

5101 39131q A.193130

06

A01X

)?xiatw :ling 9xiaLto d

attlpadxa

uzuntip

Lilco 111

5aola1i19137)X 59gep

`AooltA

Anopriq LLgtt 51tA3Tl0A3A., 51.11 `570a3Till, Y.3

5m3aing -A0A311610 AHD 3g LL 5Ltoipg Lucy) .5tt1
cl0cb1/3g70 (1.01 0A97i3A1j. 5 A3 111 elix nos ,A13.0.,rai

139 707310 f103.

50.001,,I.A. A3

noporyiao ani LtrloAki IP 3g 1131L101 1739130079731(2

IA?rhy 5IJu. '561,tr11yk 531Arm9l,t1maa, 33 ionc 0.01 '0.0A1.136312

112 Xc10

`Ao61or12

AL,11.1

57311araip moritI. tioApp? 9 511,14737.1

7018 5111

Suat,tiai

LL

A7000.3A31

d MO)

acoAA. Ansi 531 ALI.19.731 173A13

X 1ACO9t 173%

6340901
150.7JA. Int(V,

lox -mg

SLt1 591x4i.A. 521g9.3 `511A3T10A3A 3,COa1e 531m01o2Ar3L A1,L1

lux an lialyhoau Acorup g3719coN F.5

(1)3.61.

AH, tb1

40

170%

AC01 A.0017,JTiCLX

.iaknync

pax 5739953at 5b1 57amxcix

'd
Int

OE

0 PRETENTIE NEDREAPTA A LUI CHAMZA

416

10

XLIV 4-5

nilor de la inceput ca, neapuctnd ei sa anunte nAvalirea piratilor, orice

pagubA li se va face turcilor, insisi lesbienii sa Intoarca ce-a fost al turcilor ; acest serviciu cuprindea tArmul de la riul Pergamos ping la orasul
Assos, care acum se chiamA Mahramion. Cum a intrat direma in port an
rasgrit deodatA si alte vintrele ; si vazind pInzele largi si de culoare rosie,
au banuit ca e comandantul si s-au bucurat. Si intrind In port si ridicInd
cortul pe uscat, a debarcat si s-a odihnit de atita undulare si bataie a valurilor. Fratele domnitorului, sir Nicolae Gateluzi a Matt primire mare si
a coborit din cetate in cortul lui si, stind putin, a plecat. Atunci ucenicul
vicleanului de nelegiuit s-a mlniat si urzeste viclesug in contra lui, spunind ca : direma pe care eu, luind-o din urmA, am gonit-o 'Ana aici, este
a mea ; si ea si ce e in ea". Si era induntru in ea una din fenieile de ale
stApinitorilor insulei Chios, cea mai strAlucitA. si avea cu sine multe giu-

15

20

vaere de our si argint. De sinteti prieteni ai domnului meu, dati-mi-o

pe aceasta ; iar de nu, in ora aceasta le scriu acestea marelui sultan".
lar ei au rAspuns ca : nu stim ce spui ! Cad doar de nevoie a lost trimisa de not direma la Chios, si cit despre nobila de care ne vorbesti, este
de mult aici". CAci era soacra domnului si, cind avea sa piece, a chemat-o sa stea cu doamna, fie-sa ; si asa e si adevArat. Comandantul Insa
auzind acestea, n-a voit sa le creadA si scrie sultgnului ce a vrut.
5. Si ridicindu-se de acolo, vine la Focea, numita cea Noua

Focea Noug se
predk ; cea Veche i trimite la marii dreggtori ai tgrii si la podesta veste, sa
e cucerita ; Enos vina si sa se intilneasca cu el. Ei Insa incA inainte de a
ocupat.

25

30

sosi vestea, au iesit si s-au intilnit. Iar comandantul le-a

arAtat si le-a citit, cad era si scris, ordinul tiranului ca, daca nu vor da
de bunavoie cetatea, pe toti ii vor robi pina la unul si orasul It vor dArima
din temelie. Si cei din oral, f Ara vreo vorbA sau IntImpinare, au predat
localitatea si ei au intrat InAuntru ; si negustorilor genovezi ce se gAseau
acolo, le-au luat mArfurile, iar pe dinsii i-au bAgat In trireme. Si a fAcut
numaratoarea tuturor locuitorilor orasului si bAietii si fetele tinere, ca la
o suta, i-au luat cu sine ; si punind pe unul din turci sa pazeasca cetatea

dupa ce a implinit acolo cincisprezece zile, triremele au plecat la 15 a

lunii noiembrie a anului 6964.

de la riul Pergamos pinata orasul Assos: adick toata coasta asiatick din fata insulei Lesbos.,
Rtul Psrgamos trebuie sa fie anticul Caicos care a luat numele faimosului oral Pergamos

asezat pe malul sau drept.

Sir : ouvint imprumutat din apus cu vechiul inteles de
seigneur, sieur domn.
cind avea sa piece : la investirea cu caftanul domnesc.
5 : Focea Nom'

5;

vz. XXV, 5.

podesta : vz. XXV, 7.

si 7 : a anului 6964: adica 1455.

www.dacoromanica.ro

:svona views'

AMC 2-17

INIINVZI0-032111.1.

LTb

50153043y A001 A(101g03V 5(0E2 1111 531ADDDa4 133A00g AOAcq 5112 00q9d73 MO1 -ay
`M010 le 11 nal? D1711.,1 1D1301tA34 A? 5101 `51oxo9A31 101033 10 lolgo?v 91 ,AoxitAtio
5101 Sioxacpj, .Aloctoixogoicv 702 3g moo 51t1 `57313y009 91n2 001 ctorimolt I-9Aagil
(Lori 167.9

9.099v,

Col

360.0.3

`51031(911
17071

tsi.

Irapyox

MIA

/103313 .A0A371139

70oct061y3.0m

.A.orrhAX)DIAT

1.071

L1

A?

51talpg

533.4991 702 131101 12oCOXf151,13 173% -710%

`41/3740/13% A0g12rt3r9. A93. A9A.11170a,10 10413 171% .dtpotai?x? mp61y3D1a 39 AS du

1A371 pax. A701A31 532/112g111 A? La
chati 3 30y1.1 p371 o133.130333c3Ap x3 not aortoit

-90

0,

,R 59cl:11(399 cw1 50A0341.1, 6133 5012y9x1N 5000y31.13j -1.1.101C WEE

533D Algog `AlrmA331 A30y4133x 93170 002 (0621312x 5p Aisia ALtAtixo pox Aoaxni -10,9%
'Ot
5730 .3.6111LA73It? 3191 9 0o1 cuiyog S000isTyp 51taltgrai 5131914t59 Aoyog 131x-0
1DX c0319,19 'AcoAR .110 IL" `51AA1ig As11 TA? 533W19331)x AoActryek 5(132 'NT 103
A3 113.ct12 3X613EA,- A11o) 59143 A? 113433 AC03..33331 -o,k
.13X1393tc.t. 111.n 31 173% )1
AcoxirrA. It? non m01A9X67? MI]. 1101X Li `73631000A3 709110X3 o6L3T1 5111912 AOT10971. -011
1101 TI30 (1 ao)octx ioyicb `31o3 320993a2
Any n,ODRoX 31 17071 -.0o69.A.a9
.10 .SI
Alurp33. .3ori? p 3g Lai 3A Lit 73692 Li19131 03cb736A 1111701 Cm (by9A311 :hattn\Q
?g ,ounmaxam? .119 xxi.0" `A.33-63910 0 -513A3y inN 6124.. cig Snap.? 512o3133111. 512136X
cloy

17371

yx .5omog9

to

liorp.o?

LL

51.01,09

M2T111 A3 `1171X

Aki.1

`7301/13A93 Al( (L0 `513431( 9610 1101(1(011

AL

.39(-2

A1103

CbD

6724 030.4331 001 50/101134 173% 310 /131/1/3T13 `,123i1.103 7.31371

001 43349194119 3i)13ll 5112 Solonx pox 595113Act6L .5132269 pyx d)?A.
pox LL 131301;typ 0, 39 59k1.u1260 5noi10xp 731(1701 pax ktri
573o

0173031(9% ALL19121
5o320,43 13X3

'Aron*

Tad:TN. 59au A91

g
iox

93.

173%

1DA1.1434303M10 AnD '&113%3

l000yiA? p371 Al2ol.143&13Act9

nriAm000lt /pa; `00AA12oC11 13X
91 `407AX1yo1

19(109

10

5736121C12

11013X6 Ako.

Al.A.A3110110A01L3 A129N

131(1(3.39 59671 51101 5731A0X613 173% 59611 A91 A0191173007t 5111 57345TX 73111141ri

A1301633
7311

170}

q -013y90g3
436113113 513 Amtvxmo

39

.ADD

51.L1
173%

51031(91

59.01 AO

570131 `Aoyi3d310

53346A12212x
D7031(

dol

5731ADU
CL3M2

0,

0oA9y

lK

ALL

lomoia.orzmiXpa

513611161

:d 511 Ong II 'I TT la

d II 6g ".(013(10A3,1 'd

g 11

41

-11

5103433 pyx .59oAA33Ap

1A,T1

SZ

-mg

Aiyou AiDoully%0D1DIS

5901

q6EE

5)33.A3.0.359.3 13x3 ,5303. -7011A.10a7t!

*A0y70g3 5(101(
5c1A.A.3

11031

?g 51211y07t 5123.4tow2

`A.9113%3

Apy3d:o?

17071

-941)

512olps12133x44 13x 10x3gpox31A33E 51263ri1L -31

(133/111y07L DA3 MO1 MO1051101,

Ui. 1117913017)%3141,33L 81.01 41014;30N 59A1111

0,01,001VX.01703 001001.00%70A3 001170%I.L3

5171.591t

133x

not

510300%0111? 531,1.00061C Akt3. cAroTX 501A3 -311.013

5n01 5ngiv1 pox `513xlig112ir

110

512

(101 A130,1/3 91. Ti.

`A0A3T111736A3A A103 5coy39,013X10

50013911113 MO1 AC011110A3j

5no31( '13%3 Ai.ongyl.A?

133) 953.c

39 594111734510 13g

a9A.

A.U983?

loApxH, ?g

5(lO1F3 3q Al 51731 A1D3611161

173%

CZ

LT 51.5113

d II

(1.03.

0014131 '50013

81

A.3YY311.1 :11r41 &3Y1(3114

LIgS--Lg

www.dacoromanica.ro

d II gg

5r091t12

1111F1

OE

TURCII OCUPA INSULA LEMNOS

418

XLIV 6XLV 2

6, Ajungind triremele la Galipoli si aflind c nnandantul, 'ea sultanul

petrece 1a Constantinopole, a mncalecat si a plecat, luind cu el robii 1i
bAietii.' Sultanul vaztnd pe negustori si aflind CA sint genovezi, a poruncit
51

sa lie vinduti, ceea ce s-a si racut.

7. Cind domnul Lesbosului a ajuns la Mitiline, a aflat de la fratele
cum comandantul cerea pe soacra lui, pretinzind
sau ce s-a intimplat
ca e 'din Chios, una din nobilele de acolo gi asa mai departe ; si atunci
ma trimite pe mine sa -1 apAr in aceast5 chestiune. Sosind la Constanti-

nopole si in fata vizirilor avind o dezbatere cu generalul comandant

10

15

Genuz, am spus si eu sub jurAmint tot adevArul Si Genuz sub jurAmint

toata minciuna, pi lui i s-a dat drept Si eu am pierdut judecata. Si atunci
sultanul porunceste, din dou5 s5 aleg una : sau sa plAteased o gloabA de
zece mii, galbeni aur, sau sa fie razboi. Eu impotrivindu-ma la o nedreptate atit de mare, el a trimis,, fdr5 s5 tie nimeni, printr-un ordin scris
pe unul din slujitorii lui si a luat Focea zisa cea veche, care era a domnului din Lesbos, in 24 a lunii decembrie a anului 6964. Atunci aflind

tiranul ca Focea a fast ocupatA, mi-a dat drumul sa plec si a stins judecata.
20

8. Ridicindu-se din Constantinopole in 24 a lunii ianuarie, a coborit

la Enos si 1-a ocupat si, luind bAieti si fete, s-a intors la Adrianopole.
Domnul Enosului se gasea atuncea in insula Samotrace.

XLV. La inceputul primaverii, tiranul porunceste sa se

g-Ateasca o flotd mare in contra Chiosului. Chiotii insa
auzind, trimit soli si dindu-si mita' osteneala, s-au ImpAcat sa dea pentru direma scufundata $i pentru turcii pieriti cu dinsa treizeci de mii de
galbeni si in fiecare an tribut zece mii. Si Incheiend chipurile pace, au
Chiolii spo-

rest tributul.

25

plecat.

2. Lemnienii insa avind gind rau asupra domnului for Nicolae, trimit in taind citiva din marii dregdtori sa ceara
de la sultan pe unul din slujitorii lui s guverneze insula.
El ascultind cu pl5cere vorba, ii anunt5 eunucului Ismail, care atunci era
guvernator la Galipoli ; eaci Genuz fusese scos Si se gasea in fruntea
provinciei Caria Si In loeu-i a fost adus Ismail, amiral gi guvernator In
Chersones. Si-i ordona sa piece cu triremele la Lemnos, si sa dea insula
Insula Lemnos

ii

30

chiama pe
turd.

8: a coborit la Enos si I -a ocupat : vz. pe larg in Critobul, 117 11-15, mai

pe scurt L. Chalc., II, 225, 4.

XLV,

La inceputul primeiverii :

1456.

www.dacoromanica.ro

XLIV 6XLV 2

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

419

6. Obliactuat Si at tciawstg iv trn Ka/Atom-to/xi, xat c&d yv 6 6s@atriy6g,

OTt 6 hyqubv iv Ktovcrtarrtvouna.st St6yEt, xat autos tnneimug xat toys alva/tbroug 61)1/ nig MAUI, XOLPV ChM). '0 Si ilyEttcbv ibiov to ittn6Qoug %at 'Labctw aim* revotityccg EIVCCL, EXEXE1J6E Ra'afprat, 8 xat yiyovcv.

7. '0 infitubv Si '614 Aio(3ov iktliov iv MtruXiivia %at itabcbv naol toil

',to-cabal:Km to 01.1436v-ca xat Oncog 6 crwarriyog itirret. ThV ItEVOCEletV &MO (Sg
-riig )(Lou plaV 0i56aV 'ETA, EMT, Filysvibow xai to Eels, crtgUEL Ee CutoXoyri66116-

-rov niet tin intobioion Tairrin. 'Dlby Si iv KcovutarrivouniaEt xat Sta4x*Elg

ivd.rttov Twv (3Et 1018COV 61)V Tei) ITTElanyyci) rEvoi5tri xat EttthV EVOQN,C0c Eyth trly

aacav aiibitav xat 6 rEvotiOn iv6pxon to 7611, vei3Sog, bEEmatono inivog %at

10

Itatixeibriv iyett. KEXEljEL oiry 6 fiyaldov Ex Tcliv Silo To gv iXicibat i3 Sista xt/t/xSag, voltEop.a-ca xctUGEOU, -dam fl ttetriv yEvia*cct. 'Eycb oirctutallEvog '66 Tocra&rn 335b

lioixEct, autos Stet Routeryliatog, Twin Ctrl ytv(buxorcog, nippag Eva taiv Scram,
0./.6 OthXELC1V T')V 110.atetv /tyo[tiviv, 1lTLs 6afne toil flyEll6vog AE6P011, AE-

ItEPQE01/ turOg v.5-11 Toil gt coctoxtlioatoii EVaX001,041T0i3 E111{06T0i5 TETelet01.1 ETovs.

TOTE Rouacbv 6 r6@avvog trty fikOXYLV Ocoxatiag anikitersv

>4L

15

xat rity Stxriv xa-

rinavaiv.
'Aneteag Si &no Kcovararrivoima.tv Tel narn toy avouapLou p.riv6;,
stariPev Ets Aivov xat Tat5rriv naeauf3ev xat nanag %at natSEoxag 7ta(3cbv i6t@6gm Etc ViSouvolucatv. '0 Si ilyEitstw tf Alvou ?iv St6yow 'UT) TOTE ItIlL(141) Ev
EaRo0Oxii rp Amp.
XLV. "EaQog Si &Qxo[tivolt xaci)Et 6 TiTavvog a-c6/.ov ftiya yEviobat xa8.

20

-at till )(Lou. OE Si Xiot liabOrtEg JtEIAAOUCR, ITE60Eig xat no/1a xattOrrEg, oUVibEVTO Soiivat gvExa Tijg Saloon xat Texiv uth, affi tinoXo.A6-Rov Tutiotow xEU01.01,

VOREGRata TeL6X0Vta XLAtithag xat xat' gtog tp6Qoug Sixa xatecSag. nouipavt8;

25

an, Etoilvtiv vixa, etnficaay.

2. Ot Afip.vtot Si xaxoympluarrEg xa-rec toil anly0171 airribv NtxoUtatt,
nitAnOttat xEt6cpa -meg to5v anOVTOYV tTIT'11641L naps T01.3 TI/Q6VVOI/ E'VCG IthV 601,-

XCOV CO/toil "VA) ilyEILOVEljELV ThV V11601% CO Si nob-4ton Toy Myov oixotioag pmV1761, WO: EirV011)(Sp 'IaLLafiX,

TOTE iniipxtp Ora KaXXtoun6/.6cog- fiv vie 6 FEvoi,tin

ix[30/apveog xat Thy inaQxiav KaElEag into-tau-6v, 6 S"Ialtaii/. etv-retkriabi xovoutaii/og xat Eota CI X0 g iv XENOVTIOlp. lle06T6CTTEL o?v Toil eLTEEAOtilr EV Tfi ATVA-

7 anokoyt.crOp.evov P II 9 13EVief.6 ov P1112 Twain-Li Bull: Tocroinn P II 25 tetaxorra

xat.66a; Bull: ,X -ac P 11 28 aeptouat Bull: rciuncom P.

www.dacoromanica.ro

30

420

INFRINGEREA LUI MAHOMED' 1r LA .BELGRAD

XLV

3-6

in seama serbrilui: Chamza sa o guverneze si sa o administreze, dupa

cum se cade:
3. In timp ce se fAceau acestea, domnul Lesbosului trimite o direrna
de a sa si o corabie .cu ostasi, o suta si mai bine, in frunte cu until Joan
Funtana si Spineta alumboto, ins5rcinindu-i ca, de-i vsad pe lemnieni ca
le pare r5u de ce-au fAcut, sa-i is oarecum cu binisorul si cu, vorbe dulci
si prin bung invoiala sa-i faca s5 dea inapoi insula, daca Ins nu, atunci

sa-1 is pe fratele sau Nicolae si sA se inapoieze, cad dfnsul

10

15

avea

curtea in cetatea cea veche ; dar ei n-au fAcut asa, ci debarcind, 'au inceput lupta cu armele. Lemnienii insa iesindu-le inainte, ealki ca la cinci
sute, i -au pus pe fug
si pe unii kau ucis, iar pe altii .gonindu-i de
aproape pe mare, i-au inecat ; si, 0115 la patruzeci, ,au pus mina pe eii
Cei ce au fast lasati insa in direma si corabie, 1-au luat pe 'Nicolae si
au plecat la Lesbos.
4. Si dupa trei zile a venit si Ismail la Lemnos cu noul guvernator
Chamza si auzind ce s-a intimplat i-a laudat pe lemnieni, pe lesbienii

prinsi insa, i-a pus in lanturi si s-a intors la Galipoli in luna mai

anului 6964.

20

,25

30

Iancu invinge S. -Facindu-i cunoscut tiranului ce s-a petrecut la Lemnos,

pe Mahomed II deli plin de minie asupra Lesbosului si a domnului de
to Belgrad, 1456. acolo, insusi pleaca asupra Belgradului cu pritere grey

st cu tunuri foarte multe. Sosind si cu bombard5ri de bolovani dArimind

zidurile si avind si pe DunAre pin'a la 60 de vase, ajunsese cu razboiul
asa- de departe, 'Mat turcii au intrat InAuntru' si sau apucat de Peadat.
6. ,Atunci Iancu despre care a mai fast vorba inainte, trecind .DunArea, cad sosise in -Ziva aceea, si intrind in oral, i-a urmArit de aproape
i, pe unii omorindu-i, iar pe, altii ranindu-i, i-a gonit afar5. Si iesind

insusi pe poarta cu ostasi foarte multi, i-a luat intreaga ,pregatire de

rAzboi. Si dupa ce a ucis pe multi turci, asa incit insusi sultanul a fost
rAniit la sold, s-a intors in sfirsit in oral si a dat foc vaselor turCesti. Si
tiranul rusinat s-a intors la Adrianopole si ameninta sa porneasca anuf
urmAtor Cu razboi asupra Belgradului. Aceste fapte s-au petrecut in luna
iulie a aceluiasi an.
3, domnul Lesbosului : Dominico Gattilusio, despre investirea cAruia vz. XLIV, 2.
4 : in tuna mai : 1456.
5: xal *ow; n/oicifeig' nal e cu inteles concesiv, ca in neogreceste.
5 -6: Lupta de. la Belgrad din iulie 1456 in care Mahomed II, cuceritorul Constantinopolei, a fost invins cu desAvirire de Iancu de Hunedoara, ne-o 'descrie 19 elarg
L. Chalc., II, 178, 13-185, 18. G. Sfrantes, 1065 AB (G. Frantes, 386., 1 3} amin-'

www.dacoromanica.ro

'XLV .3 6

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

421

Vq) (AV T11.401, X0.1, 7EUQC(50iiVa1 rely vijaov XatitEL rtj boa cp roil inaoxEw xat

336b

8tomi,tv, a **Lg.
3. 'Ev 6a(1) bi tairra bicoattet0, 6 fiyEwbv -ay; Aicr6ou ataag iav Taw
8LTIQUOV CaT015 %Ca vavV a6v avb@adiv, ixatev ij %Ca 7010V, EXOirEEg CITQC(trlyOljg

10/6,VVIIV Oovvtavav TIN& xat Enivirav Kyukuint6-rov, avae.Eig airroIg, 6g,

Et

Zowat Tag Arpvitoig intow,EXITOivtag Etc a 7tER:o6Z1161N, tAciQC6g mog Etc drro6c
OVVOTIXSTAP WAIN etc airrov Trly vfoor
inavaateacpiFivai notilawaiv, Et S' o 5, 41.(36v-rEg rOv iCESEX.cp6v airco.0 Nix6A.aov inaPAElp0)01 xai Std )/kUISEOYV 4111tiatOW xat

vaarQiipwatv, ijv yet() a6t6g Ev to) ntaatox&r-rElcp ablAt6p,Evog, of Si aiix otrao;

ameazaaiv, akA' iEJ..06v-rEg airy Oakotg illetxorro. Oi Si Ativiot. iE?c06v-reg

10

gcpuutot 6; 7tErtaX001,0t, ToiJtovs XCUTETQOJithOUVTO xai ro6; ply 1Calio-q94civ, Tail;

bE t71 00.6(aaTi xatabt6aviEg ciutinvtav crotoxE191 bi gwg TECI6a(16.71.0VT0( gkaPov.

Oi he

YA1TCCATicrtlfriEg iv

tll Stimet, xat rri rift,

Aa(36v-rEg 'T6v NLx6A.aov Sig AECF-

13ov (1,--tijEaay.

4. Kat 110' figi@ag tcoEig xat 6 'IattailX iv tfi Aioxvo? Cirov -rOv Xatttav

15

Toy VEOV fltagxov, IACCMV Si TOt yEv6p,Eva infrEaE tons Arpvtoug, Toil; Se Ae-

a[Moug Xa6euv SEaRtoug iareacpi El; KaUtoinrokiv Matcp wrivt toil iaxi,axato.

aio

il,CMCH11,06r015 ETiltOCIT011 TETOCQT011 Ettnig.

5. Mivivag Si

.a.70

ruclavvcp rd Gly-PaVICE Ev Aiatvq), xai Omni)* Itkna0Et.;

%met Tijg Aioriov xat toil ilyEtt6vog, &AO.; :mei); B0.6yQabov g,ozerai, 06v Suv6.-

337b

tat, Daesia xat wrixavotatg naecantsvoac ragotatg. 'EXThbv SE ;cat St& Taw Its,
-a

te0130Xtailo5V PCEXUbV ISATTO to Tecxyl, EX )V

"40(t bul toil norallOU ad.ola Ews

Eis TOCIOV xarYlVtTIY.EL T6C TOT) ItoAiliov,

at ivrOg ELOTOSI,V roes To6@xoug xca

ei.)g

fig notThav tigao-Oat.

6. TOTE 6 'Throg, Ov Jt104436)V 6 Myo,-,- ibii4o7Ev, itEciaa; Toy aotattOv,
iry yat? (pMaag Ti 1)114-4 Netvn, xat 166.0(bV xat xatababag aing6g., Toile
1LIEV apirroov, to
Si nklittwv, iVIA.aaE Tijg a6kEwg. sEE),:thlyv Si tits niaig Xat

25

ClirOg CI6V OTQCCTILTUL; 7EXELOTOLg, EkaPE thv JCOXERLY31V TtaalaV ltelQaaltet/i1V. Kat

noUo6.; T66v Tff6exaw cpovEifac, cbg xat ain011

TM'

TOCUVVOV Itkriyirivai iv rep

prictud, riXog iv ffi JtOXEt 157tECITOEVEV %Ca t& 3TADICE TC6V 110k1"/AJOV Itllei Jia(g45COXEV.

'0 be TlIclaVVOg 'XITCTIO)MIEVO; fflIOCITQE'll/ag 11 'A8QICLVOint6AEL, to EILLOV Eros h7tE1,-

XEL xaul toil BAoye6bov atQatEi5aul.

roill

Haav Si

taiiTa.

yEVOVEVCC

niVt 1011Mt9

aura ETOUg.

6 et10 nerzeaxamv Bull: nenedotao-Lv P II 7 137,Elptocit P: fiXeipouat Bull I cruvVixcov P II

noLficrcoutv P: novirouat Bull: notimoustv Bek 118-9 eltavacrreavocrtv P: 3-Eavaarebi,ouInv Bull.

teste pe scurt intimplarile principale, iar Critobul, II, 17, 2 si 18, 4-9 ne-o istoriseste
pe larg, dar cu tendinta v5dita de a micsora Infringerea lui Mahomed .11.

www.dacoromanica.ro

30

422

AMENINTAREA PELOPONEZULUI

XLV 7-9

7. In luna august am fost trimis eu sA duc tributul ce-1

Duca duce
tributul august dAdea in fiecare an domnul Lesbosului. Iar cind 1-am
1456.

dat, am cerut pe cei ce au fost predati ca niste necre-

dinciosi, de lemnieni ; si n-a vrut sa-i dea, ci mai degraba a poruncit

s le taie capul ; cAci erau inchisi la Adrianopole.. Chid ins5 i-au dus la

locul de stria tiranul s-a rAzgindit si a poruncit sA fie vinduti acestia;

si au fost rAscump5rati pentru o mie de galbeni.
Flota papei 8. In anul 6965 au venit de la Roma, in frunte cu pain ajutorul in- triarhul din Aqui lea unsprezece trireme, trimise de papa
10

sulelor, 1457.

Ca list in ajutorul insulelor invecinate cu turcii, ca Rodos,

Chios, Lesbos, Lemnos, Imbros, Samotrace si Tasos. Si au ajuns la Rodos,

ca una ce era sub stapinirea papei si n-a vrut s5 dea tribut turcilor. De
la Rodos ridictndu -se, au venit la Chios si au cerut s nu dea turcilor
tribut, ci mai bine sa lupte. Dar n-au putut fi induplecati ; de asemenea
15

20

25

i la Lesbos si aceia tot asa. De la Lesbos adunindu-se coral:1111e papei,

ale catelanilor si din vase pirateresti, ping la 40 la numar, s-au dus la

Lemnos si, luind insula, au venit la Samotrace ; si luind-o si pe aceasta,
au ajuns la Tasos. Si dup5 ce au pus garnizoane si au intarit insulele
bine, s-au Tutors la Rodos. Atunci tiranul aflind cele intimplate, toat5
vina a pus-o pe domnul din Lesbos ; si pornind razboi mare in contra
lui, preg5teste o flot5 grea si in luna august o trimite la Lesbos, in
frunte cu Ismail. Venind acesta la Metimna, a incercat in multe feluri si
a dat multe atacuri cu masinarii de asediu, bombordind cu bolovani,
asezind sari la ziduri si minindu-le, dar nu s-a folosit cu nimic, ci mai
degraba a pierdut multi din oamenii lui si asa s-a Tutors cu f5r5 nici o
isprav5.

9. In anul 6966 trimite la despotii din Peloponez un slucu strasnic5 poruncA, spunindu-le hot5rit cum ca :
potii din Morea, Voi de bung voie ati fAg5duit sa-mi dati in fiecare an
1458.
tribut zece mii de galbeni, acum InsA vad ca treceti cu
dispret peste mine ; si de implinirea invoielilor nu va pasA. Prin urmare
din douA alegeti ce e mai bine : sau plAtiti toata datoria si va fi bun5
intelegere intre not si voi sau repede plecati, lasind tara in stApiniirea
mea". CAci ramasesera datori cu tributul pe trei ani.
Mahomed 11 a-

meninta pe des -

30

caci erau inchig la Adrianopole : cp. L.

7: am fost trimis eu : adic5 Duca.
Chafe., II, 225, 17.
8: kovrEg deli TetaleELg newletaat, nu 1-am schimbat in Nouo-ca, cAci poate fi
constructie xath crovemv, gindindu-se la oamenii de pe trireme; din aceeasi cauz5 n-am
schimbat nici aknoLatovrow in almocatouaiiw, cronicarul putindu-se s5 se fi gindit la lo-

www.dacoromanica.ro

XLV 7-9

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

423

7. 'Ev Si -4 At3yoikircp Rhvi gaiRcpariv irb rpiewv TS %at' Eton 81861.1.EVOV

TAO; naps tov hyeR6vog Aiut3oty. Acrtic 8' echo xai tiThcrag. Toi/g oi3g. oi AhRviot.
Aaegoocrav hug Cricruug, OVx hOikhae Sovvai, &AA& RakAov ixiAeuce Tag xecpaAag
avtwv CutorROhvat irraV 76Q 61 S.ASpictvotur6Aet Epaetorot.. '52g Si Curhyotyov
cr6Tok ei,g TOv TOirov Thg ocpciyhg, ReTaReAryaeig 6 T.6Qavvog ixg21..E1.10 71.QaDfipal,

TO15T01.3"; xai infO@CLATI6CCV Etc voRiaRaTa xiXici.

8. 'Ev Si tt-p. gaxioxikioaToji ivaxoatoora) El rixocrT6) agrAILTO? Stet Warav 338b

ix Thg TdiRrig TOL'neElg EV6EXa, gX01,1tEg aexhybv ItaTOLa@XTIV Tfig sAX01.3tAia;,
JtEIJOETCfal naps TO1I Halal KaAltaTOU Etc Poh.9eLav TcTyv vitacov TWV j14101.461, i(JOV
Tag ToUexotg, Toy T6Sov, Moir, Ma(3ov, Ahqxvov, "Tuf3eov, IaRo*Q4cxhv Xai 06.-

10

oov. Kathy-rip-ay ovv by POST. (bc inTO toy miltav TeAoarav xai, cp6poug IA *Aiwa.UV Soiivat Tag To-6@xoig. 'Ana Si `P6801) CuteteaVTEg iiA.OaCELV bV XLCO, atTOIrVTE; TOtii

fth Soiivat TOeoug tot; Toi)exotg, ecAAS Rapp ttilAAov gAirreat. O Si o'UX gireiailicrav.6Roicog %at by Aicrf3cp nsat ailT01 to Oliota. 'Aoto SE Aia(3ou 110QotoftgArra TOB naga,

tra, CutilECraV eV Tfi

rhv VijdOV 9.0afftv iv EaRo0e(ixTi xat Actf36vTeg xai tavrrly et; 06crov gyivovro. Kai Tauxcig grail/re; Ev tai; vhaotg Rai xciAclg &mixtT6iv KarsA6ivaw %at gik(OVAVITQLX.CTYV 10.01,COV, TOY IIQUO.p.OV Ewg

15

Ahpw.13 xai, TtaQa2taf3OVTEc

Afoarre; eig TOSov fmtioteeliccv. TOTE 6 tivavvog !tor-My to yEVO[LEVa, Tily aaaccv airictv Tel) fiyal.t6vL Trig AioPou xaTgyQCCIPEV %at Sh ItaXTIV XQUTEetIV ivaTijoug
xaT' avrov, oT6Aov CUta@TttEL pact& xat tvj Airyo-6o-Tcp privt 7EgIMEEI, toil ov ,b

20

Ma(3o,), gzun aQxhyOv TOv 'IoRahA. Kai Sh etc Mith4tvav ineov %al noAA4g
ROOSoug xat Rixormag orQ6eig Sia to 3TET@oPokurRoiig xai xkiRetxag xai TKOEuxtac eionQetag, crOSiy 61414a:to, &XX& xai p.giA/Lov A0110ilg ZULEPaETO T(73V011SE(COV %al ogrrcog inrgaToeVev CiTt@aXTOg.

9. ''Ev Si Tel) ialtiGXLA,106T60: gVaXOGLOOT61) niXOCrifil NTT glEt. CITaXEI, nob; 339b

Toi)c Se6ot6Ta.g IleAwrovviloiru SoliAov Eva

6QtaRof) cp@ixtbSoug, SicactR(36.vow,
lreog TRET,g ObtELOO.EX6ig intargOTITE Tov Soilvai oi W6Q01/g 'Hat' .ETOg VOpialla-

rot xiAt&Sag Sgxa, viiv Si 6Q65 ipoig xarcKpeovarr6g Re. %ai Toliv crurehx6iv I'vEXhaaTe. 'Ex T65v Svo 0.15V gAECS'a6 TO XVITTOV 1j -at XEZOEGOOTTIOVa nialed)OUT
xat g6Tat ay6.7th by Rgcro,) fittiov xat 1!11165V,

by t

gRij SeintOTEL17."

cuitorii insulelor.

TI

TaXhOg WHaTE CuTivTeg Toy Tentov

Kai, yap eTioav xoEUXTTOir"VTFg ATibv TOLCoV TiAog.

papa Calls!: e Calist III, 1455-1458; cp, Critobul, II, 23, unde 11 con-

funa" cu inaintasul acestuia Nicolae V, 1447-1455 si III, 10, unde pune expeditia lui
ale catelanilor. vz. XXV, 8.
Exwv trebu'e raportat la
Ismail In anul urnigtor, 1458.
la Metimna:
Tivavvog, nu la crT61ov gi atunci nu e nevoie de schimbat in Exovta.
cel de-al doilea oral din insula Lesbos; Critobul, II, 10 if spune Molivos .11.161.v(3ov.
9: Cp. L. Chalc., II, 202 si Critobul, III, 1. L. Chalc., II, 176, 11 vorbeste de un
tribut de 12 000, platit si de peloponesieni si de albanezii de acolo ; iar Critobul, III,
1, I de un tribut din Peloponez de 6000. Vezi si G. Sfrantes, 1065 D
1066 B
(G. Sfrantes, 388).

www.dacoromanica.ro

30

424

CUCERIREA PELOPONEZULUI

10. In acest an au fost trimisi soli de la Comana, de la

Uzun
Chasan care stapinea p5rtile Armeniei, In hotar
Uzun Chasan
fiind cu Colchida ; si cerea de la el unele lucruri in b5'ale de joc, spunindu-i ca i-a r5mas dator cu tributul pe mai bine de 60
de a-ni, avind sa-1 dea in fiecare an, o mie de paturi pentru caii lui si o
mie de traiste si o mie de capestre, lucruri pe care strabunul sAu a poruncit strabunului lui 'sa i le dea in fiecare an. El MA a raspuns solilor:
Mergeti in pace si eu in anul ce vine, le voi aduce acestea cu mine si
Soli

XLV 10-12

de la

voi da. datoria"

to

Cetatea
ledi-Cule

1.

$i a inceput tiranul sA cladeasca, iarna aceea, la mar-

;inea Constantinopolei ce se chiama Poarta de Aur, o

cet5tuie pe care Imparatul loan eel B5trin a voit s-o zideasea si Baiazid,
strabunul tiranului, 1-a oprit.
Is

20

Cucerirea
Peloponezului.

12. PrimAvara sosise acuma si

el, adunindu-si

armatele

la un loc, a pornit asupra Peloponezului si mai intii a

ocupat Corintul fara lupt5. Aflind despotii ce s-a IntImplat, Toma s-a
refugiat in Italia cu sotia si copiii, iar Dimitrie s-a, predat de bung vole
i i s-a inchinat tiranului. Dup5 ce a ocupat intreg Peloponezul si a pus
comandanti si guvernatori, Insusi a pornit-o spre Adrianopole, ducind cu
sine pe Dimitrie cu toata casa lui si luind si pe oamenii palatului si pe
cei de frunte si cu bung stare din toata Ahaia, Lacedemonia si din celelalte tinuturi. Pe oamenii de frunte ai albanezilor pe toti i-a ucis si din
10: 7n acest an: ar trebui sa fie tot 6966, adica 1458, eaci acesta e anul care
fost amintit mai inainte. Dar s-ar potrivi mai bine, ca solii acestia sa fi venit
in 1459.# eu in anul ce vine: aceasta ar fi in 1460. Dar in 1460 Mahomed II cua

cereste Morea (vz. 12:) @i asupra lui Uzun Chasan, pleaca abia in 1461 (vz. 14: si 18:).
L. Chalc., II, 227, 16 intr-adevAr aminteste c5 Mahomed II si-a am;nat pentru anul
urmator expeditia asupra lui Uzun Chasan si ca" mai intii a pornit asupra despotilor
din Peloponez.
nfloOL Tibv Konetvcov de la Comana: Uzun Chasan, adica Chasan eel
Lung (vz. L. Chalc. II, 243, 11: Xacravriv -rOv Roteov) a domnit (1453-1478) peste o puternica semintie turcomana pe care Duca o In(elege sub denumirea de comani; cp. Nichifor Gregoras, Istoria bizantina, ed. Bonn, vol. I, p. 33 r. 16 $i 115, 19. Dar stapinirea
s-a intins mult gi peste partea de rAsArit a Asiei Mici si acolo se gaseau doua orase insemnate cu numele to KOnava unul in tinutul Pont, la nord, pe malul drept al riului Iris
ce se revarsa in Marea Neagra, si celalalt in Capadocia pe tarmul sting al riului Saros
care se revarsa in Mediterana. Unul din aceste orase poate ea a ajuns sub domnia lui
Uzun Chasan si din el s5 fi venit solia amintita de Duca. Ca Uzun Chasan a cerut un
tribut ca acesta, numai Duca, ne-o spune. L. Chalc., II 243, 21 ne spune ca solii au ce,rut lui Mahomed II sa-i lase tributul tariff Colchida. adica a imparatiei Trapezuntului.
xat Cotoodwa) to zoiog qi-i voi da datoria: dupa aceste cuvinte, manuscrisele arata

www.dacoromanica.ro

XLV 10 12

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

10. Tv SE rw ETEL TOON) ECITaATiOUV C7t7TOit(3110160101,

:ACT& tov SEo3T6torrog TO, tigpri

tit;

ik*LEV[I3C; xat

425
.1TCLea

T(TW KOAiVCOV,

yEavigorco; swig Kaxot,g

0-Koir-v Xaaav, atTiov ACCil ClOTOO- TLVCt JTEOLCF,O0VirECO; Jtcletypittta, A-yory XEXQE(0-

crijciDat, airro,5 TeXo; i7TEXEll'a ETCTW

', TOO. Soiwat, Xat' Eros

xiXta craytvata

btel rolls TiT7C011; CCOT0i) %Oa xata TOCyTIOTI*CC %at rata ILECIDCLkObi011111, aTIVCC Ent-E

Tod'

1GOINCLT0'

bouvai xaT'' ETOg o 0167C1TO; OlOT013 neOg Tay 7161t7COV EXE1V0'0. '0 SE &ILE7,'YnelyETE EV Et@i1V13 Xely(1) T(i) EnE,ozogvo,) ETEL XOLL(OW TCLIITCC 'tidy kloi

Td ngog."
11. '0 Se rdectvvog TO) zEt1ia5vi, ixetvco ljo aro OtZ06011ETV n,00; TO (iX(20V

:tat etnoScdow

xi); HOAEcog TO xcaoiltevoy X@UGEkc f i X1 nOXixvLov, to 8 'Icolivvrig o rk.iop

o Pacoledg iipovkiyol Tov %-riacti vat o Ilaytatirc, o 'mi.) Tivavvou neouTog, iv/0-

io

1,116EV Ol'UTOV.

12. To' SE ga@o; ijbrt iXT9ovro; xat Etc `gv

Trly HEAWTOVTIOOV (15@fAT1OE xat

Ter; SUlfet[AELg eLO@OLOUVTO;,

511,

T,O(T)TONT KOQLOOV EOZEV &ITU 7TOXE1.101J. MCAOVTEC

ot3v of SEOJEOTal, TO yEyovOg, 0 Ov cowl; 71,9.6; 'Iraktav ix(SQT1aV GOV yuvatxt

xat tixvotc, 0 Si ATHITITQLO; ICC2E6601 EiLeOV %Oa 3i900.EadnoE -rci) ru@avvq). flu-

34017
15

.cocacepcbv oi5v naciav TYIV ilExortovvyrov xat iyxaTaaTipag dcpriyok vat in,E116-

vag, aircO; et; Tip/ 'ASetavo0

idorriae, CpEQCOV

tat' CCOT015

RaVOL'Itt

toy AT11,111-

TQLOV, &yaw oiw CLOT(i) %at TOO; TOT) 7TCLACCT[01) %at TOO; AOyeloag %Oa EljtUXElg nec-

oli; 3Axatag, AaxESatttovi,a; %at TCTIV

AOLTICTW EACLOZIO-W. Tod; be

TO5v 5/600avat,

8 past x0o; loco vacuo lacunam fuisse in suo archetypo indicat P.

printr-un loc alb ca arhetipul de la care au pornit, avea o lipsa. Dup5 cucerirea

$i

plingerea Tarigradului, Duca isi continua istoria oarecum in forma de cronica anuala,
insirind an de an dupa 1453, si la fiecare inregistrind mai pe larg sau mai pe scurt
lucrurile petrecute. Anil 6967 si 6968, adica 1459 $i 1460 lipsesc insa. Din manuscrisul
arhetip trebuie sa se fi pierdut vreo foaie pe care erau inregistrate evenimentele
din 1459, din care cel mai de seama a fost expeditia lui Mahomed II in contra albanezilor lui Scanderbeg, si o parte din intimplarile mai putin insemnate din 1460, cad
cele mai importante ca zidirea cetatii fedi-Cule, 5i cucerirea Peloponezului se gasesc
inregistrates, fara insa ca anul sa fie indicat.
11 : iarna aceea: 1459/60.
o cetcituie: e faimoasa Iedi-Cule, cetatea cu 7 tunuri, cu inchisoarea in care erau aruncati osinditii politici ; cp. Critobul, II, 1, 3 si

loan cel Batrin: e loan V Paleolog, 1341-1391 ; vz. XIII, 3 si 4.

12: Primdvara: 1460. Certele dintre fratii despoti 51 cucerirea Peloponesului,
Morea medieval5, o de_-crie pe larg $i cu amanunte G. Sfrantes, 1066 C-1072 C
(G. Frantes, 388-413) care a fost rata. Descrieri destul de pe larg dau si L. Chalc.,
213, 16-216, 18 si 224, 15-237, 3, fiind si el acolo, $i Critobul, III, 19-24.
Toma s-a ref ugiat in Italia: undo a murit. 0 fata de-a lui cu numele Zoe-Sofia s-a
maritat in 1472 dupa Ivan III (1462-1505) din Moscova, care avea din prima cdsatorie pe Ivan cel Tinar, sotia acestuia din urma a fost Olena, fata lui $tefan cel
Mare si a Eudochiei. Intre nora si soacra vitrega s-a incins o lupta apriga, al card
fecior sa urmeze la tron ; in aceasta lupta, mai ales ca parintele ei $tefan cel Mare
10, 1.

inchisese ochii acum de un an, nora a cazut

Sofia Paleolog

5i

biruita ; cp. Al. Papadopol-Calimach,

domnifa Olena, in Anal. Acad. Rom., Sect. istorica, seria II, t.

(1895).

www.dacoromanica.ro

17

20

XLV 13-16

PREGATIRI DE RAZBOI

426

cetati n-a lasat nici una afar de Monemvasia si acest lucru fara sa-1
vrea nicidecum. In ce priveste insa atacul triremelor pe mare asupra dusmanilor, a trimis in Marea Egee prin insulele Ciclade un numar ca la 180
de direme si trireme, oamenii trimisi nefolosindu-se cu nimic. Dar din
Peloponez mai luind douA niii de familii si baieti un numar egal, pe baieti

i-a inscris in armata lui de ieniceri, iar familiilor le-a dat locuinte

in partea Constantinopolei.
Construirea
bazarului.
10

15

13. Si insusi iarna, a petrecut-o la Adrianopole si Constantinopole, ocupat cu constructia unei corabii foarte

mart si cu cladirea unui local de expozitie care se chiama si hala de

vinzare si In limba persa se spune pezestan.
Mari pregatiri 14. In anul 6969 a construit o flOta de trireme si direme
de razboi.
pins la vreo cloud sute si corabii zece: Si Insusi, primavara, trecfnd peste strimtoare, a sosit la Brusa In Bitinia, fara sa stie
cineva si sa patrunda planul lui.
15. Sa spun si ceva minunat : dascalul lui de legi, care era in tfmput
de atunci judecatorul judecatorilor, a prins curaj in urma intimitatii pe

care o avea fata de sultan, si apoi si In urma stimei pe care o arata

sultanul fata de dascalul sau, si a indraznit sa spuna sultanului, fiind
20

Inca singuri Intre ei doamne puterea aceasta Inarmata pe care ai pregatit-o pe uscat si pe apa, incotro poruncesti sa fie dusa ?" El insa uitindu-se la el darecum cu mIniie, a zis : ian, asculta, omule, daca as sti ca

un singur fir din perii barbii mele a prins ceva din taina mea, 1-as
smulge si arunca In foe". Asa de ascuns la end era omul si aprins la
25

minie.

16. Frica i-a cuprins pe toti : pe rorninii ce locuiesc la guSpaima qi la

rominii de la gu- rile Dunarii, dar si Cafa, Trapezunt si Sinope si insulele
rile Dun aril
din Marea Egee, Rodos si insulele marunte din primprejur, apoi Chios si Lesbos, deli plateau tribut, ci stiirk! nestatornicia lui,
au Post apucati de teama !
afard de

Monemvasia:

G. Sfrantes,

1069 B (ep. qi G.

Sfrantes,

396, 8) spune

ca Monemvasiotii au ramas cu credinta despotului Toma care a incredintat papei

cetatea ; mai tirziu in 1464, a Post ocupata de venetieni ; v. G. Sfrantes, 415, 16.
L. Chalc. pi Critobul, care numeste Monemvasia cu numele antic Epidauros, nu aminSe_ Ela130.fiv nu poate fi decit un acuzativ de referinta, caci numai
tesc nimic.

asa propozitia era un inteles lamurit.

cu constructia unei corabii forte marl: vz. L. Chalc., 11,
13: iarna: 1460/1461.
243, 2: gvaumiyaro vavv d)5 tetaxLia.cov niftcov a construit o corabie ca de 3000 de butt,"
pezestan: adica plata; vz. G. Moravcsik,
care din cauza marimii s-a gi scufundat.
II, 214. E faimosul bazar de azi din. Stambul.

14: In anal 6968: adica 1461.

15: 1W1 de ascuns la gind era omul: tot asa

it

www.dacoromanica.ro

caracterizeaza

ffi

Critobul cu

XLV 13-16

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

427

apoUxorrag mirrag xa-ricrq)4E, oirg CiAlo Trbv nolaxvi.tov ifiaag nkiiv Movetriktotav xat toiito axon, xat [tit [3ouMaevog. TO Se SiCt OaLioolig Toil/ -ro,fwecov
apOg i;c0.0.0g sto-Pokiiv, iv Atyatco 110.6yEL St& -airy Kux2LaScov virow Eo-reike TOv
koila6v cog p7i Siiipecg ltat Tco,lweig, RiSev r'orpekr18iv-reg. METOLXLC1Otg Ex Tirig
110.07COVACCOU CpCcitaktg oltilatClg olpT01.1 xai Ttotthag icraet811.011g, T01); 11,EV MCC-

Sag etg VECaEXTOV CrTeOCTOV ItatEyVallaTO, Tag Se otxtag iv Tfp trig TIOAcrog e0E1 7SaTgl,ETO.

13. MsrOg oijv toy xeitaTova iv 'Avbetavcuat6Xet. xat KWCITOLVTLVOUMAEL Salm .1-d gag Vat/ bILEWEygiTri xai ooairag NOtTQOV Ev ill 1107LEL 8 %at PECTLOJTOCCTi110

0,0V 2,gyETcci xai HEQUEOTI, 7tEtEO-TeLVIOV OvolAgerat.

14. 'Ev Si

ivarq) ETU, LtOtTIGE

CITOADV TQLTWECOV %Ott 41'NECOV 11.1,EXCIL 3T01) Tat Cr'
at Thag Lf. AirrOg be nil. ECt@l. toy
novagov Sta0ag 'Tprev etc 11@oikrav TTIC BrOvviag, rl E7ERITC4111/011 TivOg [tribe 3411,
II:0:

s 4pl){,10-XL7.LO6T(70:

EVCc%00106TCP

ET)XOCrT(.1.1

voirarrog Thy Doul.fiv.

15. Maw %Cci. tL

voiloStMaxaXog avtov, Og %at %Qtriig

x@irciry {J7610XE tip TOTE WILL14:), '0041010V; (.5C; apOg AV JTATFLOTTITOL, rrIV EN.E%TriTo
Tr@Og T-V 8006600, ;tat 0 hyERthv
Jtaiv th; 7CQ0c tily EiaaPEICEV, r1v EbEt%V1JE
ncrQCESoov CO

RQ45; rOv SLSCcoxakov, TokRirag keyet r4 'fiyetrOvt, ETL ovtwv avtwv xataii.Over.g
,Kivue, Thy 7ta@OCT4LV Tal5TTIV, Trly oLeE iw c Xat SLa ,actX6E
g itoiacto4sioav,
b' oey[Xoig 7twg i[t(3kivag etc ahoy, Eqm.
CO
non %E2lEi)Eig TEQE(T4Ctl,;"
;Tat, w arog, et fiostv, Oti ix Tiiov Tot) 7taycovOg Lou -rcavilv '0A i.act insketPET() fin toil It'UOTTIQLOU, 417E06716012g 1,3tV 47111TilV 7T14, na@ioma."
TO40i3TOV
xsotnptvoug O erviici xai 0@yikoc.
16. OoPribiv-reg Juirreg- of OtY.O'ii'VT.Eg' Ev TE T.@ AMOCITOIALT BX6ZOL, daaet
811 Xat Cacp'ag, TQanetoilg xat of LVOrreig, aI TE vT1aoL Tov Atyatou IleXCeyoug,

TOSog xat to 7riQr ctirriic viwEbm, )(tog xca AiaPog, Et

eaxa trly altaTa6TCEOLCEV CCUT013 yivoxixorre ire61.totay.

xcti.

TEXCiiiVTEg

'TiffaV,

1 Msysp,f3aolay P fl 21 enekcl3sto P: (Ine/.60sto Bull II 26 yricri8Qta? P: yThgtha P,.

prile1u1 preg'atirilor ce le fa'cea in contra Belgradului in 1456 : ov Orrot
'Loy gnoist. oily avtou yythp.iy OLLSE M' TiS Onot Tip/ oguily notiicrovro II, 17,

ys xat[1611: nici gin-

dul nu si-1 dadea pe faf5 si nimeni nu stia Incotro voia s-o porneasca".
16 : av To): Avzoorotticol BAcixot rominii de la gurile Duncirii: Sub Licostomo se intelege
de obicei Chilia, dar cum lui Lykostomion"
Gura Lupului ii raspunde
traducerea Vilcovului" de azi (vz. Constantin C. Giurescu, Istoria Rominilor, vol. I,
ed. 4, p. 195) si cum astfel de traduceri erau obisnuite (cp. si Camena" din judetul

Tulcea tradusa din Petra" romans

(vz.

T. Sauciuc Saveanu, Un non fragment al

inscriptiei latine din Petra Camena, Bucuresti, 1940 si Analele Dobrogei" XVI, 1934,

p. 93-112), se prea poate ca Duca sg se fi gindit in general Ia rominii de la gurile

Dun5rii. L. Chalc., II, 250, 18 chiar aseaza Chilia Ia gurile Dun5rii : to KEXA.10y...

int Tei) crrOuan toii no-rauo6. Amintirea aceasta specials a romini!or de Ia gurile Dunarii al5turi de Cafa, Trapezunt si altele, pare sa arate ca in cetatile de la Dunare era oarecare administratie Si guvernare autonoma. Acelasi lucru se desprinde 4i din cuvintele
lui L. Chalc. I, 125, 5: h ply ligXatvct HoyEavia til gy T71 AEUxonokixvn x0.01416/1 Tell pa-

olksta gxenicra Moldova Neagra care isi are resedinta domneasca la numita Cetate Alba".

www.dacoromanica.ro

15

20

25

SINOPE $1 TRAPEZUNT SE SUPUN

428

XLV 17-19

17. Ridicindu-se sultanul din Bitinia, a venit la Ancara

in Galatia ; i in timp ce pi-a ridicat acolo corturile, sultanul din Sinope a trimis pe feciorul sau cu daruri foarte multe ; si ieaindu-1 intru intimpinare, i s-a inchinat cu supunere. El insa 1-a primit
cu placere si i-a comunicat lui ce avea sa anunte tatalui sau si, socotindu-1 ca pe un crainic al spuselor sale, i-a spus toate zicind Vesteste-i
tatalui tau, ca vreau Sinope ; si daca o sa-mi dea de bung vo1e, si eu
gratios ii dau in schimb tinutul Filipopolei ; de altcum, yin repede".
Flota insa a ajuns pe Marea Neagra la Sinope. Si feciorul lui Ismail,
sultanul din Sinope, a venit la tataisau si i-a spus toate ce a grait tiranul. Aflind insa tiranul ea f iota sosise acum la Sinope, a inceput si el sa
mearga pe urcat tntr- acolo. Ismail neavind ce face, a iesit din, Sinope pi,
intimpinindu-I, i s-a inchinat cu supunere ; tar tiranul 1-a primit cu bucurie si i-a spus sa-si ia toate camorile si cai si catiri si smile si orice
alt lucru avea in visteriile lui i nimeni sa nu se atinga de nimic din
ale lui. Si dupa ce in Sinope a orInduit totul bine si a ales guvernator
pe unul din slujitorii lui, insusi a inceput sg patrunda in partite de mai
Predarea Sinopei.

10

15

inauntru ale Armeniei.

20

Expeditia asupra lui Uzun

Chasan.

18. Sus-zisul sultan insa Uzun Chasan se atinea cu ai

sai in hotarele Persiei sus in munti, neavind putere sa
dea fata cu tiranul. El insa traversind Armenia si tre-

cind peste riul Fasis, unele localitati le-a luat, altele neputindu-le cuceri,
a trecut de ele ; si cu multa osteneala si cu mare lipsa de cele necesare
a urcat Muntii Caucaz si a coborit in Cara Colchidei.
25

Predarea Tra-

19. Si venind spre Trapezunt, trimite imparatului din

Trapezunt, din doug sa aleaga ce e mai bine : sau sa

predea tiranului imparatia fara sa sufere vreo paguba din comorile ce
le are, argint, aur, ararna si orice altfel de lucruri si robi si roabe, si
orice alta avere miscatoare, sau deodata cu imparatia sa i se ia si toate
acestea si viata. Auzind imparatul acestea, a ieit cu toata casa si i s-a
pezuntului.

30

G. Sfrantes, 1072 C
17 : cp. L. Cha lc., II, 239, 6-242, 15 ; Critobul, IV, 3-4,
(U. Frantes, 94, 8 si 413, 14).
18 : cp. L. Chalc., II, 243, 10-246, 18 care ne spune ca", la staruinta mamei
lui Uzun Chasan, Mahomed II incheie pace cu dinsul ; vz. si Critobul, IV, 4, 4-6, 3.
1

trecind peste riul Fasts... manta

Caucaz... Colchidei : tara

Colchidei e dincolo
de riul Fasis, Rion de azi, dar tot inca la sud de Caucaz, peste care deci Mahomed 11,
in urmarirea lui Uzun Chasan n-a avut de ce sa tread, asa ca descrierea drumului,
pe care o face Duca, e putin cam \raga i pare sa fie o confuzie intre Muntii Caucaz
gi Muntii Taurus si Antitaurus din Asia Mica.

www.dacoromanica.ro

XLV

'17-19

DUCAS :

ISTQRIA TURCO-BIZANTINA

429

17. '0 bi hyttuby etnezeug cla6 Bibuyittg flaev etc s'Ayxopay tit; Fa/,aTing XemEi Tag OXTIVIlg irigag, O Tij; MtvciuTEcog
td oteDtag-roy vi.6y airroi3
vEra ahiOTTig SoiQo(pocdag %at 7TEI0ii7DAVT11CIag CCirT(5,) bOUALX(7); 7TE)00EXI)VTIOEV.
tO b" inTESE,aTO T0i3TOV CitO0V(30; %at Ta Tti.) lbiq ACITQl FrptrOTIO.OREVa TO15flp
CutiniyEaE xat airrov Cog CiyyEXov T(.6v 6rrOloo0vcov, navia XaTETAE XEywv 1.A- 5
vayyEaov np naTet 001), OTI, -Tip MINCntip (30aohaL iat Ei ttiV Takip hot i4EV- 342b
ragQcog aoteetoni, wlyio ZacIIIVT04 &Via:MUNI) ai./T(0 Tip ina,oxtav tits 4:100alutou7ta.ECOg

Et 6' ay, Epxol.ica Taxi)." '0 bi Tao.; bLet rifig 4a?..6tocrig tils boy-

Ttxijg EplacrEy Cv Etv(bgii. '0 146.; Si toii luttahA, fryEt.t6vog Ti15 MIV6Orlig, 1)0E'
7T(26; TOV 71aTg(la Ctrt0i) Xat aVilyyEllEV CUOT(ii :ITUVTC4 Ta Xakryeirra naps Toil
TVIAVVO1J.

10

`0 TiTavvog Si Itabibv Tip OlVaPaOlV Tou OTOAOU 'yEyovuTav Cv Itv(6-

yrd xui airrog sLa rlpag Eig &nip, (6SEuEv. '0 Si 'low,* am:Klima; ifriXbe n
/tvioaig xai aeoiimarnViag ainCp xai Sou2o.-AZg neocrxvvirag, etanaukog array
nieayvog UnESE aro, ItEA.66ag 7tarrag Toil; Or16augo.6g uUtoil Act8Ely

xcti.

N-

7T01.1; Wit iThlt6VC1).; Xat XalLti]A0U; Xat taX0, El rt CV TOT; aiiT01.1 TahEi0t; iXb.TTITO,

15

ma it ap0OlpaiiGai. Ti; TL twv abtoii. Tito Etv(bniv ovv xait65; gyxataaripag xai
fiyElthyoc Eva Toil, Soacov dna xEtclotoviicrag, aircog Et; Tet rilg 'Acy.Eyi.a..; 6/66TE0a eX4Et.
18. '0 Si TtQo6Trastg faRoijv Xcoletv ilyquiry Eig tec trig ITEgoiSog 60a
inavo) Oeicov ailv TOT; CtinOTI SIITEMDE, hi] gx(01, "akin, altOn@OCIOLIntOCIL Tip T'Upaywp. 11EQ6aag Si rily 'Acitteviav Rat Sta[3ag 1,6y OlifstSa norap.6y, zthgag Tag
ttiv ETAE, Tag b' 6'6 SuvriDEig AaealeCti.tE Xat Tex KaUXaCila OCITI hETa 7TOAA01-5 toi
%Ow xai tf g barseiwaog te6v avayxcacov Ocya(341; XaTiVolEV et; K6Xxoug.
19. Kai, i-i] El; TQWLEtOTY'VTa etVEkatilV lIghAEL VT..) (3OKILAET TQa7LEtOi5VTOg Ex
ij na@a8015Vat Tip (3aolkEiaV TO) TiTetV1.1) eiVEU ti-

toiv buo EXiaCti TO NQEITTOV

Via; &SCOT-) -ONO; Ex T(TiV inTOLQX6VT(OV airrit) OTIGCCOCKTW, et0y401),

xpucroii, zakxoii

xai 7011/T0tOU ElSoug ItXXou, Soacov TE xai 601.:Xt8GOV Xat 7th6rig

bitocrtencog, 11 aiJV TT1 (3a6LAEta 'Mt TairTa aarta Itat Tip t(Dip

0.41; xtvitil;
aCpaTEIITIVat.

%AX0i/Ottg Se Ta6"-ra 6 (3a6iXE6g, iEk0-d)y aavotx1 neo6Ex6yri6sy. 'Hy yap 6 o-t67 naedicrzel. P: naelierzoi. Bull 11 8 6' ovv P:

toe ou Bull 11

11 '0 Bek:

om.

P11

13 aura) Bull: a6T6v P If 20 anoneomottaat P: xarourposamicrat Bull: xataneacromilaut Bek:

fortasse intneocramiiaat II 24 TQanctoiivra avelt.th4v Bull: TeagrEtoi3wrav 1),66)v P, fortasse

T9unsoiivt' avaitcbv.
19 : cp. G. Sfrantes, 1072 D (G. Frantes, 94, 4-7 ; 413, 15-23 si 414, 2-7) ;
Critobul, IV, 7-9 si L. Chalc., II, 246, 19-248, 24. Acest loc din istoria lui Chal.

cocondil, editorul s'au E. Darko, cred ca gresit 11 socoteste drept un adaos strain ; vz.
V. Grecu, Zu den Interpolationen im Geschichtswerke des L. Chalkokondyles, in Acad
Roum., Bulletin de la Sect. hist., t. 27, 1946, p. 92-94. Trapezuntul a fost cucerit
pe la mijlocul lui august 1461 ; vz. Fr. Babinger, La date de la prise de Trebizonde
par les Tares, in Revue des Etudes byzantines", VII, 1949, p. 205-207.

www.dacoromanica.ro

20

343b

430

l()

NAVALA ASUPRA TARR ROMINESTI

XLV 20-21

inchinat. Caci flota plecase de mai multe zile de la Sinope la Trapezunt,

dar b5tind zi de zi razboi, n-a facut nici o isprav5, ping n-a sosit sultanul pe uscat.
limparatul a iesit cu sotia si copiii si i s-a inchinat ;
acesta
era
David
Comnen, feciorul lui Alexie Comnen si fratele lui
si
Joan Comnen, care fusese imparat inaintea lui.
1-a trimis cu triremele
la Constantinopole cu tot neamul lui, cu ceilalti unchi si nepoti ai lui
si cu marii dregatori si nobili ai palatului, fiecare ducindu-si averea
afard de cea nemiscatoare. El insa s-a 'tutors, dupa ce a pus administratia Trapezuntului bine la tale, implinind un an intreg in aceasta expeditie.

20. In anul 6970 trimite la voievodul T5rii Rominesti un

sol, anuntindu-i sa vina in grab5 la inchinaciune si sa
aduc5 neap5rat cu sine 500 de bgieti si tributul ce-1 da
Tepee 1462.
in fiecare an, adic5 zece mii de galbeni aur. Voievodul
i -a .rAspuns insa : galbenii ii are gata sa-i dea, baietii insa nu poate ;
cit despre sine s vina insusi la inchinaciune, si aceasta e mai cu neputintA. Auzind tiranul acestea s-a infuriat si, trimitind pe unul din oamenii
lui de seams cu unul din secretarii sgi, a spus : Aduceti-mi tributul !
despre celelalte m5 voi gindi eu". Iar ei venind si arkind rominului
cele spuse de sultan, mai intii pe ei i-a tras in teapsa, o moarte neomenoasA, dureroas5 si urit5. Pe urma trecind cu armata, a strAbAtut cu dusExpeditia lui
Mahomed n in
contra lui Vlad

15

20

25

manie partile Distrei si, luind mult popor de rind, i-a trecut pe toti in
Tara Romineasca si le-a luat viata cu acelasi fel de moarte in teap5.
21. Un comandant din marginile acelea, al tiranului voind sa se
arate cu o fapta de mare vitejie, a trecut in Tara Romineasca cu zece
mii de turci ; rominul ciocnindu-se cu ei, pe care i-a ucis in razboi, i-a
ucis, pe care insa i-a prins de vii, pe toti amarnic I-0 osindit la moarte
si pe comandantul for Chamza, trasi fiind in teap5.
Alexie IV Comnen 1417-1429 ; loan IV Comnen 1429-1458 si David Comnen
1458-1461 ; acesta e ucis de Mahomed II in 1463 ; despre sfirsitul acestor Comneni
vz. A. M. Schneider, Die letzten Tage der Gross Komnen, din Miscellanea Constantinopolitana, aparut in Oriens Christianus", 36 (1941), p. 224.
e i-rkeouc fteioug
Rat eLvElptok airroir ue neogrecesc pentru anticul ttEtet ,avind in vedere felul de a scrie
al lui Duct, poate n-ar forma un motiv de a obiecta ceva din punct de vedere formal,
dar d'n punct de vedere de fond, cuvintele cu ceilalti unchi ii nepoti ai lui sint o Jamurire de prisos si nepotrivita la nayysvei cu tot neamul lui i par mai degraba sa fi
fost vreo nota marginala a unui cititor, pe care apoi vreun copist a trecut-o in text, asa
ca poate ar trebui sa fie scoase din text.
un an intreg: 1461.
20
22 : Expeditia, fAra de izbinda din 1462 in 'fara Romineasca a lui Mahomed II ne-o descrie cel mai pe larg gi cu stiri si amanunte mai multe gi impor-

tante, dar f5ra vreo deosebire in fond, L. Chalc., II, 250, 1-267, 7. De asemenea
Critobul, IV, 10 ne-o descrie mai putin pe larg, dar cu o vadita tendinta de a-1
arata pe Vlad Tepes, care la el e Aecimi?uog o ilyettthv rETCoV Draculea, voievodul ge-

www.dacoromanica.ro

XLV 20-21

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

431

iLog Two non4 v fiptEeCov Cotheag &no ELvdoorrig Etc Teangoirvia, aka xat noAE1.tiov stailixaaTiv doiv fprOEV, &Jog 6 T6Qavvog 81.6 l ripa5 xaTilvTivev. 'Esk8cbv
Se 6 Pagag'Og crin, yuvand %ai Tixvoic RooEximlas- 1jv 8' oiyrog Aa(3i8 6 Kollviv6g, viol '25iA.stou Tub" Kolivrivoli %at aSEXTOg 'Iwavvou Kop.vrivo5 toil ngo(3zlia01AE'Ult6TOg. ETEilag 8' array iv MOVOICCVTIVOIMOXEL CrilV nag T91.11QEOL Itar(EVi

tti iTiQoug '8Ekvug xai avitpLo'Og avtov xat ai)v toffs dvxoval, %at eiryEviaL toil
naAaTiou, cpiecov o %a*Eig -re( tuth@xorra airroz avEu Tun CouviiTcov. A6TOg bi
to tits TQW4Oil-VtOg ItaXo5c 81,01,1A6Gig inavEcrreetqm, novov TiA.stov nkriQu'ocrag
zig triv CuTOSTliliaV OCOAV.

20. 'Ev Si VT) iart.boxiXiooTiT) ivaxaatouT4) i(3Soloptocir4) Eta itituTEL Rog

10

Toy PET113645a Maxiag Cutox@TlatAetov Frivilcov 00163/ toil iA.0Eiv iv TiAxet Sig aQ66%15-

vriaiv, txcov %at cpiecov c6v canCid naibag 41' xat TO xaT' ETog 8tS61.CEvov Tekoc, Tlyovv
xpvaivoug xi.A.LaSag Sixa. AirrOg 8' CMEV.EILVCITO toys ev nucri.voug

gxel. toil

344b

Sawa, toys Si naiSag oil SirvaTa TO 6' airrOg Etc neoaxivnatv, xai Toirro &SUM-tdrrEQOV. Tanta aN.015(Yag o tkoCIVVOg hy@t6Ori xat aTELA.ag gVa teoV in11:1DaVEW criiv
ivi, tidy yQcqu4.totrgow avrou, Jan, .,'Ay6.yeTi WM, "Mk 11:401/g %Oft nEpi -165V AOlitelY" V
Ot Si iAk6vTeg xat rip MIXT ret ILTIVIrairra, 611XUARIVTEg, TIQUJTOV
eye!) crxivollat."

15

alit* iv netX014 1SCINTICYLV, ,ftaVWCOV &ten/NO(01E0V, OSINTIQOV %Olt 60111110Va. ETU

7tE(iOtic avv EvUlhilIEL ISCET68@a[LEV iv toffs 1.1401, NixrIvag %at 3Tokin, Xailv crue-

TETWSTI A.ccf3(bv, iv Maxtcc asOcrag navTac, Toy airrov 06vaTov Taw IthACOV tYiy
toy?iv draw iElgTEITIOEV.
21. Kai TC6v Cix@wv ixEivow Etc 6tIxTryOg toil TvQ6vvov .8iXow bci at CtQL-

20

crrsiav -avec, ni@Ctaag Etc' Maxiav drily vatecat Uxa Toivccov xai 6.111[3a1Wv a-

t* 6 Eaaxog, oils It

iv nallico wrsEva; EXTELVEV, ci% Si t'thyrag fiyQEircrEv, 7tetv-

Tag t4) toil It6Xou Oavercu.) xai Toy CEpriydv aUtwv XcciAtiiv not@clig xatEbbtaosv.

5 ;tansy'', P II 6 Re... carroi) fortasse secludenda sunt I etieoug P: exiigoug Bull II 8

btotxtcrag P1110 ETEL Pi: om. P II 16 Rot Bull: RE P.

Nor", vinovat gi Invins. G. Sfrantes, 1072 D (G. Fran(es, 414, 8) aminteste numai ca
Mahomed II, in primavara anului 1462, In Marea Tara RomIneasca" etc trio Meyeaqv
Maxictv, cele ce se faceau In contra lui acolo le-a indreptat. Numai Duca Insa ne da stirea ea sultanul i-a cerut domnului romin 500 de baieti pentru armata-i de ieniceri gi ca
suma tributului era de 10000 galbeni.
i

20: s-a infuriat: pentru ca, dupa L. Chalc., II, 251, 23 si Critobul, IV, 10,
s-a vestit ca Vlad umbra cu ginduri de razvratire in contra lui, dupa ce el lnsusi

1-a pus in domnie.

Grec.

unul din secretarii sal: dupa L. Chalc., II, 252, 5 Catavolinos un

21 : sa se arate cu o fapta mare de vitejie: dupa L. Chalc., II, 252, 8 a primit

ordin in taina de la Mahomed II sa-1 prinda prin viclesug pe Vlad si sa i-1 aduca.
Chamza: pasa din Vidin, dupa L. Chalc., II, 252, 8.

www.dacoromanica.ro

25

NAVALA ASUPRA TARII ROMINESTI

432

15

XLV

22-23

22. and tiranul a auzil acestea, i s-a f5cut negru inaintea ochilor si
turbat de minie 5i -a strins armata de pretutindeni, peste 150 de mii ; si
in vreme de primavara, iesind din Adrianopole, a venit la Dunare ; si
acolo ridicind corturile, a stat ping ce s5 se stringy theta armata intr-un
singur trap. Dar rominul si el i-a mutat pe toti supusii lui in locuri
strimte de munte si in locuri acoperite de pAduri ; si cimpurile le-a 15sat
pustii si vitele de tot felul le-a minat mai InAuntrul hotarelor dinspre
alani si huni ; iar insusi cu armata de sub el se atinea toata ziva in
locuri scutite de sihle si pAduri dese. Tiranul trecind DunArea, a stra-

batut loc mai bine de 7 zile si n-a gAsit nbmic, nici am, nici col mai
neinsemnat animal si nici ceva de mincare sau de b5ut.
ajungind
intr-un loc frumos asezat ca a livad5, vede mii si mii de pari saditi in
pamint in1c5rcati in loc do fructe cu oameni morti, si in mijloc pe
Chatriza pe care 1-am amintit mai sus, in imbr5cAmintea de in subtire
si purpura ce-o purta, tras in teapa. La vederea acestei amenintari,
tiranul s-a inspAimintat si noaptea, cind a ridicat corturile, fiindu-i fricA,

a tras santuri si a ridicat valuri si sta in mijlocul lor. Rominul insa

sculindu-se dis-de-dimineata si rinduindu-si bine oamenii de sub el,
20

navAlit, cind era Inca intuneric, si nimerind in partea dreapta a taberii,

a intrat deodat5 inauntru si piny in ziva a tAiat turci f5ra de num5r ;
si piny ce s-a luminat de ziva, multi turci s-au ucis intre ei. Cind insa
s-a fAcut dimineata, rominii au intrat in tarcurile for si s-au culcat ; iar
tiranul sculindu-se, plin de rusine, a trecut DunArea si a ajuns la Adri-.
anopole.

25

Cucerirea

23. In anul 6971 a pregatit o flot5 de saizeci de trireme

Lesbosului, 1462. i direme si 7 corabii si in luna septembrie a venit asu-

pra insulei Lesbos si insusi pe uscat cu armata. Venind deci, a cerut

insula de la Nicolae Gateluzi care dotnnea peste ea ; acesta era fratele
22 : peste 150 de mii : dupa L. Chalc., 255, 3-7 au fost 250 000. E vadit ca Si
a venit la Dula Duca si mai mult la Chalcocondil cifrele sint mult exagerate.
mire : dup5 L. Chalc., II, 255, 16-20 a trimis o Both' de 25 corgbii cu trei rinduri
de visle si 150 de vase' mai mici pe DunAre in sus, de au ars Br5ila si au urcat
pins la Vidin.
dinspre alani sl huni spre Carpati deci, dupa L. Chalc., II, 255,
24 in muntele Brasov, caci sub huni, vAdit sint de inteles unguri, iar sub alani poate
sint de inteles sasii din Transilvania, caci sa" ne gindim la rutenii ce au r5mas pe
iar insusi cu armata : dup5
locurile, unde odinioara au Lost alanii, e mai greu.
L. Chalc., II, 256, 10-257. 5 o imparte in, dou5, o Parte trimitind-o in contra romInilor din Moldova care cu iurcii impresurau in zadar Chilia si c5utau sa intre in
Tara Romineasc5.
a intrat deodatei induntru; dupd L. Chalc., II, 259,5-7 pe la straja
intii de noapte, adica dupa primul sfert de noapte. Chalcocondil precizeaza ca Vlad
Tepes avea mai putin de zece .mii de cglfireti, iar dup5 altii mai putin de sapte mii, si
ea a ajuns pins la corturile sultanului. Dupa Critobul, IV, 10, 8-9 Vlad n-a Facut

www.dacoromanica.ro

XLV 22-23

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

22. Toirrow toOetg 6 t6pavvog xat

433

ilprlg oixatobLvtag xat tali; Turin,

Curavtaxoi5 ouva*potoag HVOLVAV {MEE) tag QV'

XLA,Letelag,

XEELQ(1.)

Tov 11(005

EtEXIMV ix trig M.SpLavoii fikaev Etg Alivov(3iv loixsi -tag awrivecg 3tiltag Zan,
tw o7.) ;cam f Siivaaig Sig Ev cribaa yiviitca. '0 Si BLixog %at airrOg zivtag
tong 63? ait6v Eig laEicruklag xat SEvSpaeLg tonovg proixtoag %at Tok x6.ft- 5
Roug ipriovg Tag %al t(i)WV naVniaW Tel yin iv -wig ivSotipmg iketoug kiting 345b
tag apog 'A.A.avaiig %at 0i5vvoug, aiitOg iy Oxivoig aAdsw xat Minot tkoLg airy

tai vn' Calt0V Ivan4 oLTIREQE'UEV. '0 Si T17@aVVOg IEE(16taag Toy AaVOIOLV xat
EltExciva t-c` fip.cpetiv toltov aviiag, dx sive to otovoiiv f livOpomov .11 trim t6
ruxew

t6:)v Te00,11(01, TL rl TWV ItOTEILOW. ObliCrag diV Ev 'Mt romp 1143athatcp

Yl

10

xat thaitcp 6(4 naoug 7tEcpuTaigvoug Kup1apt.01,1013g, pokov-cac &vtt Itavary

vexpa od)[tata, xat toy Xaatav, Ov ROELTC01.1.EV, iv gap, }Leta Pvcrotvory xal
xoxxtvow wV icp6peL, neotEpovrlaivov iv -al). nay. ''IScbv in/ tip Cutetkilv tafrniv
o TI5QCLVVOg EEIrlecyri xat tfi VIY4Ti TOP10Eig, iv fi EXT1tE Tag ClItTiVag, teappoug
avilystps mt iV pluw taw teappow EXELIO. '0 Si Bletxog OpOptcrag xat ta6g
63f ahoy xo0d6g auvtaatavog, gtt. nada; twig, xatilAks %at to Settov p.ipog

15

Tov qxooatou tuxcbv EiCriPEV EakpVTic xat Ewg TCCIalt {Mk) aQualiov xatixovexat ncaot tiov Tokmov (11111.h?Lovg icOve'uov, gwg ov fig @a StrOyaccEv. Ilprotag
Si yevottivig, of Ev .131AxoL ELg Tag lietvSpag &Why elocka6vteg, ixottetahicrav,

6 Si r6pavvog iyephtg xatricrkuaivog xat nepaoug t6v AoiwaPtv, fpLEV Et; 'About-

20

vainto?d,v.

23. 'Ev Si T&

nali-KIXLAL045tCp"

xat

ivaxoolooti) if3Sotnixocrtip 3tpeotcp

+511)QECOV
EfiltOrra xat vrlag t'

ETEI

43T6Xov

etnaElitcrag

risikkv

iv trl vriow Aiofico I:en-mktg.) rlvt xat (Ark Sol tileag airy
jtrloato thy viioov Imo& tov xpatoihrrog Isli,xoMov 346b

TQLTIVOJV

%a-

Suvaaet. Taiov ovv

1 to0sig P: fortasse cdaftelg cf. Charitonides, sed. v. 277, 10

x6v Bull.

11 17

rux,Ov P

tv-

aceasta isprava decit din deznadejde gi abia de a scapat cu viata. Dar e Iucru stiut c5
Critobul se sileste sa fie pe placul lui Mahomed II.
a trecut Dundrea: Laonic Chalcocondil si Critobul istorisesc mai departe cum Vlad Tepes e nevoit sa fug5 in Ungaria
i Mahomed II a pus in locu-i pe fratele s5u Radu, '1368ov la Critobul, X. 10, jar la L.

Chalc., II, 265, 8: Draculea AGIaxoatig.

23 : vz. si L. Chalc., II, 267, 8-276, 8; Critobul, IV, 11-12 si G. Sfrantes, 1073A
In anul 6971: fiind in septembrie, e deci 1462 ; cp. L, Chalc.,
(G. Frantes, 414, 9).
II, 276, 6 : Tov ply oliv ivitturiiv taihov Sig ab-rOg exateatevafLcvog 6 gaaack, Thv ply
int 6,11xag EXcuut.v grmilaaTo, tiiv be e d Atcr6ov Si deci anul acesta imparatul a intreprins
doua expeditii, una asupra dacilor, alta asupra Lesbosului".
28-5217

www.dacoromanica.ro

434

CUCERIREA INSULE1 LESBOS

XLV 23

lui Dominico, domnul de mai inainte, pe care zisul Nicolae 1-a rasturnat
de la domnie si 1-a sugrumat, iar el insusi s-a ridicat domn al Lesbosului, fiind de patru ani in domnie. Dar Nicolae a inzestrat bine Mitiline
cu preg-5tire de rAzboi si cu multime de arme si tragind santuri si sapind gropi si ridicind valuri, sedea inauntru cu foarte multi soldati, peste

cinci mii la numar si in ce priveste poporul de rind cu femei si copii,

to

15

peste 20 de mii. Si tiranul trecind de la Aghiasmati, a cerut orasul, Cu insula ; Nicolae Ins i-a faspuns : Nu e cu putinta sa predea orasul si
insula, data ei nu vor fi ucisi mai intii dupa legea r5zboiului. Atunci
tiranul trecind din nou de partea cealalt5, 1-a lAsat pe vizirul sau Mahmut sa i'mpresoare Mitiline. Si asezind tunurile in fata si b5tind cu bolovani o parte de oras ce se chiam5 Melanudion a dArimat-o ; de asemenea si din alte pArti meterezele si turnurile. Atunci cei dinauntru vazind aceasta, a ie,sit Luchino Gattilusio si cu dinsul vicarul t5rii si

acestia au inceput sa pung la cale cu Mahmut-pasa predarea orasului,

arAtindu-i toate punctele mai slabe, asupra carora sa indrepte tunurile,
sa le bata Si sa le escaladeze. Si dupa ce au facut cunoscute lipsurile
locului, s-au inapoiat in oras si au inceput cu ademeniri fatarnice sa-1
indemne pe domn la impAcare, salvindu-si capul si averea. $i hot5rind

20

astfel, au trimis sfire pentru sultan la Aghiasmati ; si acesta a venit. Si dom-

25

nul Nicolae a iesit cu toti marii dregatori cu cheile in mina. Si sarutind

picioarele sultanului, a fost intarit5 invoiala cu Mahmut-pasa, ca sa-si
salveze capul si averea. Dupa aceea a pus sa vina toti soldatii frinci
si a trimis inAuntrul tarii un numar mare de ieniceri si azapi sa ocupe
cetAtile ; si a pus sa" pazeasca bine zidurile si portile, inch sa nu iasa
nici barbat nici fenieie. Pe urma a pus sa-i taie in bucati pe toti
iar pe domnul cu marii lui dregatori, i-a pus in inchisoare si astfel eludind invoiala, le-a salvat viata si averea. In ziva urmatoare a deschis
portile si i-a pus pe toti s ias5 afara, mici si mari, barbati si femei.
Dominico: 1455-1458.
Nicolae: 1458-1462. -- Aghiasmati: port pe tarmul asiatic
din fata Mitilinei; vz. XLIII, 5-6; azi Ayasmand. Sultanul venise pe uscat, dar dupa aceea
a trecut si el la flota; vz. Critobul, IV, 12, 5: (3apask 5' 4,154 ig TQL11071 arecuoirral.
xat rank 45 thy viluov ImpAratul urcind intr-o trirem5, trece si el in insula". Melanudion: cartierul negru; eventuala explicare a numelui ca un Cartier de cgluga'ri, vz.
la C. Wendel, in ,,Byzantinische Zeitschrift", 40 (1940), p. 443. 'OethrrEg cuv of evrOg
Atunci cei, dintiuntru vcizind: cu aceste cuvinte in mijlocul unei propozitiuni deci, se
intrerupe textul grecesc al cronicii lui Duca, asa cum ni s-a pastrat in manuscrisele
grecesti. Din fericire insg sfirituI care-ld5m in continuare, ni 1-a pAstrat Lin manuscris
cu o veche traducere italo-venetiand din biblioteca marciana in Venetia, editata si ea

a iecit cu toil marii

in editia din Bonn a cronicii lui Duca, de unde it reproducem.
dregatori: dar Leonard din Chios spune ca ,.insotit numai de doi calareti, binis se comitantibus equitibus" p. 364 in Ch. Hopf, Chroniques Greco Romanes.
XXVIII, 7 si XXIX, 15.

www.dacoromanica.ro

Asappi azapi: vz.

XLV 23

DUCAS: 1STORIA TURCO-BIZANTINA

435

FOCTEXUAt011,
Og intilex8v CESEkop Og
AoR1V1.14..01J
TOU
-01) ne011yEtkOVEihlaVTOc,
Toy tiv o 61p5ei.g Nix6Xaog xartiyayE trig fiyEaoviag xat aJthrEVIEV, airrOg SE fiyEp.d)V itaTiOTTI rr1g Ai0(301J, TETCTTOV Cirov g-Tog iv tij frysitiovta. '0 Si Nux6Actog

Thy Mt-rativriv Ev TE na.Elit%Cag aaeClaltEIXEic %at a@tith-Tcov nArl,9 Oi %at

xat X(Oft6TOW tiVOQi),;6.01,V liaTOLGXEIMiGag, [thOOV i11,011TO 0.6,
.10AEVAC1Talg 7EXEtOTOLg intiQ koov XamiSO)V 8 xat, OlNITET6STI X0IOV airy yvam-19E1E46g

TC(CpeOW, f3oNVOJV

vatV xal naoketotg, 674 CtQual.tOv xdaCcowv x'. Ileeaaag ai'iv o Tivavvog 6.7r6
tov `AytaattaTtau xat '11-rtioag trly 7EOXLV OI)V tjl Vipp, altElteiVaTO o Not6-Aao; ovx gait, SAJVCCTOV napaSovvat ThV 7rOALY
xat ThV
Vii0.0V,
et ptil
aeCOTov airrot Ito?,.Ep.txCi) -vow xTaralloovrat. TOTE 3-catv ThV nwaktv &a( 3ag 6
TivaVV 0c, &AXE

TOy CCUT015

(380.011,

MCCX110i)T

TOU noAtooteiv

10

MITUAhVTIV.

Kai Sh Tag nETC)0(36X01); aXElAg aVTIXQO RCEQUarirrag xal 7CET@O(30X6V TO EY

1140; trig 7TOXEcog TO XEyOaEvov MEn.avoatov, vArra ?fig 4161,1pEV Op.oicog
xat Id &Alm u12651, tong neopax@vag xai 7TiTy0Vg. 'OodivTEg ovv of ivr6g,

usci fora Luchino Cataluso e con esso in compagnia el vicaiio della

terra, li quali incominzarono ad tramare la traditione della city con Maumet Basia, mostrandoli tuti Ii lochi piu debeli ; li quali havesse ad bornbardare, combattere et scalare. Et data cognitione deli mancamenti della
terra, tornarono dentro in la cita et cominzarono con persuasione false
inclinare el signore ad 1' accordio, salvando le teste et 1' havere. Et cosi
concludendo mandarono per el signor ali Asmati, el qual venne. El signor Nicolas usci fora con tutti li principali, con le chiave in mano. Et
basiato li piedi del signor, fo confirmato quello che havea facto Maumet
Baxia, de salvare le teste et 1' havere. Dapoi fece venire tutti ii homini
da arme. Franchi et mando dentro da la terra grande numero de Zanizari
et Asappi ad prendere le forteze, facendo ben guardare.te-mure et le'porfe,
che non uscisse ne homo ne femina. Poi fece tagliare per mezo tutti ii Franchi et mettere in destrecto el signor et tutti li principali et cusi cavillando salvo le teste et salve) l'havere. El zorno sequente fece aprir le porte,
facendo uscir fora tutte le anime, pizoli, et grandi, homini et femine. Et

1 ratEkLoUtou P If 11 Oetivv P.

www.dacoromanica.ro

512b

20

25

30

436

SFIR*ITUL DINASTIEI GATTILUSIO-PALEOLOG

i-a pus sa tread prin cortul lui unul cite unul ; si pe oricare nu avea
lArbat i-i pl'acea, o rgpea. Tot asa si copiii ; si au lost cgrora le-a furat

fiii. Din ceilalti care au famas, a facut trei parti : o parte, pe cei mai
5

slabi, i-a lgsat locului ; a doua, a vindut-o, iar a treia a dus-o in robie
la Constantinopole. DupA aceea sultanul a trecut cu flota la Aghiasmati,

de unde el cu armata pe uscat si flota pe mare s-au intors la Constantinopole. $i domnul Nicolae a fost aruncat in turnul Frantezizilor, impreuna cu Luchino Gattilusio care si-a trklat tara si domnul. Mai pe
10

urma" sultanul Mahomed a racut ca. domnul Nicolae i-a lephlat credinta
cea adevkata si s-a facut turc. Sarmanul p5c5tos, crezind ca-si salveaz5 viga, i-a pierdut sufletul ; a fost sugrumat cu o coardA de arc,
precum facuse si el.

le-a furat fiii: ca la 500 de copii, spre a fi inscrisi in corpul de ieniceri, dup5. Leonard din
Chios, ibid p. 360 si 365.a facut trei pcirti: cp. Critobul, IV, 12, 9: Pe toti cei din oral adunindu-i, si b5rbati zic si femei si copii i-a inpArtit in trei parti si intiia a 15sat-o sa" ramina in oral sa locuiasc5, p5strindu-si si folosindu-se de avutul lor, si sa dea tributul,
obisnuit in fiecare an, partea a doua a dus-o la Constantinopole si a colonizat-o, iar a
treia pref 5cind-o in robi, i-a impartit ostasilor; pe soldatii mercenari din Italia, pe citi
I-a aflat in oral, pe toti i-a ucis". di Francesi in turnul Frantezizilor: vz. XL, 4. 0
descriere jalnica si amAnuntit5 a impresur5rii si cuceririi insulei Lesbos de turci in 1462
ne-a lasat-o in scrisoarea ce a trimis-o papei Pius II (1458-1464) mitropolitul Lesbosului Leonard din Chios, cazut si el cu acel prilej rob la turci. Dup5 descrierea acestuia
numArul corAbillor din flota turceasc5 a fost mai mare decit numArul afatat de Duca; si
robi la turci sa fi cazut numai din orasul Mitiline mai mutt de zece mii. Dna in ce priveste luptele de impresurare, Leonard e mai bogat in stiri ca Duca, si unul si ce151alt
fiind martori oculari, In schimb numai la Duca intilnim stirea despre uciderea frincilor
si despre turcirea si sugrumarea celui din urm5 domn Gattilusio-Paleolog al Lesbosului;
nici despre tr5darea lui Luchino Gattilusio, Leonard in scrisoarea sa nu aminteste nimic,
ci numai de neglijenta acestuia in ce priveste grija pentru int5rirea si apArarea unei p5rti
a orasului, a cartierului, Melanudion. Aceasta descriere a fost publicat5 pentru primoar5 de Carolus Hopf, Leonardi Chiensis de Lesbo a Turcis capta epistola Pio papae II
missa, Regimonti (Konigsberg) 1866 p 15. si apoi repetat5 sub acelasl titlu, dar fArA biografa

lui Leonard, in Ch. Hopi, Chroniques Greco-Romanes, Berlin, 1873, p. 359-366.

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

437

fecele passar per el suo paviglione ad uno ad uno; et qualunque non havea marito, che li piacecese, pigliava. Et cosi putti, et fosse de chi volesse figlioli. De lo resto fece tre parte : una lasso in la terra di phi; villi
la seconda fece vendere; la terza condUsse ad Constantinopoli per schia
vi. Dopo questo el ducha passel con l'a armata ali Agiasmati, onde lui con
lu exercito per terra et 1' armata da mare tornarono ad Constantinopoli.
El signor Nicoloso fo messo in la torre di Francesi in compagnia con
Luchino Cataluso, che tradette la terra e'l suo signor. Dapoi el ducha
Mechemeth fece ch'el signor Nicoloso regnego la vera fede et fecese Turcho. El povero peccatore pensando salvar la vita perse l'anima; fo strangulato con una corda d'arco, come havea facto lui.

www.dacoromanica.ro

10

1NDICE GRAMATICAL INDEX GRAMMATICUS

1. PARTICULARITATI FONETICE PHONETICA

'AhatrOvuov 103, 21 ; 303, 19.

icptoqxOg pro gJECOQX0c 399, 2.

'Ainvcrrivoi 30 7, 12.

xavfkixotqog pro dxavil.6xotqog 91, 10.

Noifiquag 417, 33.

dvriaraotlat 353, 13 ; 379, 3.

&mew pro &mem/ 245, 27 ;

293, 12 ;

379, 13, 26.

2100EVVT)CFEV 55, 24. 57, 5.

excp' gprce5g pro eta' itineog 137, 18.

Ean-rgiknog 281, 14.

yuyeaxa8EXcpng pro yuyamaSEXcpoc 97, 11;

241, 31.
Aexif30.og '281, 14 ; 317, 30; 323, 30 ;
419, 15.

61111-1TRIEQ0c 383, 15.

Itaypa pro Ttayypa etc. vide Indicem verborum.

11. PARTICULARITATI MORFOLOGICE MORPHOLOGICA

a) Substantive Nomina substantiva

'Af3qavitic, gen. 7.1 247, 11 ; ac. -11v
79, 2 ; pl. tSag 217, 15.
aSskcpic =d.8Acfi 111, 22, format dupa.
SouXic din Saari 287, 22 ; 429, 26.
alnaetc = al:Earn. 179, 14.
agog, to =TO eixqov 161, 20, 27 ; 401, 17.
agriqa;,, 241, 21 ; gen. a 209, 14 ; dat.

4c 255, 23; 417, 15; ac.av 241, 21;

417, 21.

amakfic, gen. -71 147 ; 29 ; ac.Av 147,

12 ;

403, 31.

a'velqac= aNliQo 239, 11 ; 293, 14.

'Avsaac, gen.- a 73, 2.

druCtiaxtg=avrydriatG 333, 1.
'Aaidug yfi 75, 7 ; 177, 29.

Pao:my = flcioavog 161, 15.

13etivric, dat. ti 141, 26; ac. iv 165, 12;

pl.-0E5 283, 8; 26, 27; gen. Soave

167, 33 ; 169, 8 ; 257, 25 ; 281, 5, 23 ;

Oa; 37, 30; 211, 13.
ac.

13E11368ag 255, 22; gen. a. 251, 22; dat.

q. 123. 6 ; ac. av 239, 4; et. 13e(368a 431, 11.
/36%og = PoXic 265, 14.
10 ; 311, 10 ;
130TelVOC, i1 = 3ouirri 265,
331, 20, 23.
yevvrtdqu5Eg 97, 32; ysvittagot 363, 1 ; ye-

vittEem 179, 10.

-yuvaixav yuvaixa 117, 16.

www.dacoromanica.ro

440

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Acivoulitg gen.- Pews 47, 12; 79, 24; 81,

21 ; 123, 8; 149, 25 ; 257, 28; 263, 20 ;
175, 29; si - (hog 177, 31; ac. -thy

169, 32; 259, 2; 433, 3, 9, 28.

bijaog, 6 voc. 387, 5.
&Am, h, gen, - Qemg 409, 16, 21 ; 419,

24; ac.-ficav 137, 28 to Sawa 243,

2 ; tdv Mum/ 421, ; 427, 12; 433,

23.

lUi1861, fern. prin analogie cu gactexCarg 53,

19.

arjrrig, Tfig=rijg gliviog 285, 9.

Martag, 253, 5; ; TOO Marta 253, 4 ; tov

MaLtOU 251, 23; too Aux.,,r, 123, 6;
189, 14.
Moilaracpcig, tou

-Cc 159, 25; tw

31; 159, 22; toy -iftv 101, 28 ;

14; of -absg 237, 21-22.

155,
159,

8644 dat. /160er=-66QarL 277, 11.

1.,..rrapoi5vLoac, wog 81, 25.

Smixag 147, .15; 345, 7; 355, 19; ac. -av

vatic h, tns vriOg 205, 20 ; 225, 30; 309,

43, 19 ; 247, 22, 23 ; pl.

boibtai 85,

21; bai - x6g etc. 81, 23: 133, 19 ;

147, 9; 209, 12; 377,
19, 32: 383, 25.
et681=-gl000g 289, 33..
Eagg, ac. - iv 113, 24.

1,

17; 381, 3,

19; 335, 5, 8, 14,

racixa=aaat, aXaxat 387, 3; rat; Oa-

00xat, 93. 34; 00xeg 211, 29.

XECKV 339

ifuyarigav ac.=-Avyargpa 39, 14 ; 63, 3;

137, 7, 8 ; 143, 4; 163, 31.
xaciok, 127, 3; 143,2; pl. - QL,Seg 299,

15; gen. pl.- etbrov 77, 25; 173, 12;

199, 4.
xabilg, (5, ac.
301, 20.

17 ; of vijou, 205,

28; 337, 13; 371, 32; 373, 26, 27;

triiv wri6v 69, 8; 85, 19; 155, 2; 253,
13; 335, 13, 24; Talc Wittig 211, 6;
tdc vi-jag 227, 35 ; 243. 28; 335. 12;

-qv 77, 22; dat.

xMliat, 6 249, 29; 251, 1.

same 137, 8; pl. Krivu8sg 85, 21, 22.
xpakrig, 6 263, 20; gen.-ri 35, 25; 273,

15.

nkivftog, 6 301, 24.

6nyciScq, of 85, 21; TCoV kycl&av 75, 11.

a,,viZat 43, 31.
Eivoircriv 429, 6, 9 ; 2Lvthnecog
429, 2.
Eu-t5Qvcr, ac. Eu.6pvav 35, 9; 103, 28; 117,
ELvthryrig,

9 ; 141, 20; 143, 16, 26, 30.

cirpar6g, w, voc. 387, 5.

-rcixog ac. adv. 79, 17-18.

49, 21; 51, 28; 79, 16, 24; 273, 17.

xegri, Td--cd xega 249. 3; 393, 10.

Tsdcprig, riig 265. 3-4; Tscisocw 341, 17.

rcalung, -rptlig,grog 143, 24 ; 347 ; 18, 28;
Thy ..rpiiKai 147, 29; -rcliv retilpsory 69,
6: 107, 15; 143, 23 ; 175, 15 183, 4

KokraL 233, 12, 13, 28.

Kv.Aribat. 35, 15.

et passim.
ulgam,, 163, 27; 175, 3.

invariabil 245, 35.

x6i.ttg=x6trri, gen.- peon 273, 1; 395,
Eon, 397, 34; - sat, 399, 6.
3;
Xaro6g=kay6g 241, 11.
Aciaxaog, gen.- r. 33, 13-14.
aayiarcup, ac. Toy trayiaropav 143, 16-17.

{Sawa, Thy ilatvav 59, 18.

rpoof3a8m 285, 29.

16; dat.-ii 49, 24; ac.-Tiv 39, 12;

la5Q

%au:Vim 339. 8.

vsubal3fIag, 6 151, 10 ; -roi3 ipsubal3f3a 151,

16 ; tip vs.troaf314 151, 26; 153, 12.

b) Adjective Adjectiva
666s.vog.-=--.6Wriv, ev (166ivorg 87, 17.

Segni Indeclinabil 65, 12; 371, 28.

&mac); 2; 129, 20, 24; 301, 2; 347, 14.
cluLau indecl. 33, 3; 399, 6.
xestrukspog comparativ dela comparativ
225, 9-10; 251, 13; 329, 11; 379, 28.

[Ilya ac sing. masc.= agyav 143, 16; 259,

18; 287, 8; 283, 15; 301, 16; 319,
13; 329, 9; 335, 15; 355, 5; 377, 1,
17; 379, 11, 15, 19; 393, 26; 419, 22.
gat ov4i-revc comparativ dela compar.
225, 10.

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

govcinatoc super]. dela ROvog 361, 3.

Atvog 2; 321, 18; 349, 16.
n4ttga=--nka-mia 355, 3.

441

nob', ac. sing. mas-.:.=noXint 263, 17.

Taxi) adV. =-- taxecog 231, 14; 249, 13.

akdova, ac. sing. masc. = Tatho 209, 3.

7darwrig indeclinabil 53, 23; 97, 14; 311,
25; 365. 2; 373, 30; 385, 22; 391, 32.

itEettiyEftog=inrcopEyithig 331, 2.
xaLcotic 2; 307, 7.
xacLorripiog 2 ; 415, 22.

c) Pronume Pronomina

Toy liv=--Ov 133, 4-5 et passim fere articub ante pronomen relativum utens;
Duca intrebuinteaza foarte deseori
pronumele relativ cu articolul.

odg= itttoiv 317, 4 ; ca in neogrecete.

otTein= aittibv 233, 14.
rt.

ei,

-rt. twict 417,2:;-=ug t ii IVA

d) Numerate Numeralia
207, 10 ; alicpco indecl.
8Po indecl. (tint 815o 'to tiloem 67, 13; dar
cilicpco zdiv ItEpiiiv

*i &tot 67, 4; 115, 29; 187, 3; xat

rag 815o=Atcpo-cgQoug 73, 24; 229,
28;
latt of neva toti cinci omnes quinque

125,

13; xot of tpeic tustrei omnes

tres 125, 21.

pi.av scil. (peaty

&not 283, 23 ; 413, 10.

ItEvtExaCSExct, mvrexatoaxarog 417, 32, 33.

seaciactsostatoixatog 381, 21.

e) Verbe V erba

{data) 147,

cialkiclag airctiv ducindu-1 Inauntru 259, 4.

cioco viit. de la ol..8a 305, 21.
eixattEv 377. 4.

10.

CtIrroocoSiSo.) 429, 7.

tirrtittaxco 331, 18 ; 359, 13-14.

eticoSEtxvitw 243, 30.
417roMoat 315, 27.

eixE nzatoac trecuse plusquamperf. cornpus 263, 25.

ix.f3sfaixio; Tot intrans.; fusese dat afara
419, 31.

tinoSoloat 97, 20: 213, 21-22.

euro8Quatirco 64, 20.
euraktvolittEV 351, 13.

ettpfixav 227, 1; 361, 7.

cpbcto plusquamperf etcpmeoltat 221, 33.
p8skorrco 59, 18.
Poiorrag=(3oCov 69, 21.
yEyovciiaa 47, 18; 225, 9; 241. 30; analog. dupa TeftveuT.)act, goulma.

imovetaav 223, 13.

yivwttev 297, 8.

rvoggvag 353, 4.

el avSpanatoovoLv 55. 31-32.

gNX*apev 413, 29 ; itg Xftate 423, 30.
gtcovico 57, 25.

gmvaitiv 313, 28.

gQycit(o 203, 27.

goo 343, 11; 411, 21.

gcmcv 105, 12.
tcoyvico 177, 6-7.
iikactotv 267, 11 ; 273, 29; 403, 30; 411,

7; 417, 25, 33; 423, 7, 12; fia-oaav

79, 21; 87, 23; 269, 16; 275, 30.

Sta(3ciaavreg 57, 26; Stai3cioa5 397, 13.

StaSeitoat 213, 16.

Wit:tag 311, 27; Nocottsv 83, 1.

bi8co 83, 25; 155, 23; 273, 19; 301, 25;

309, 6; eSwxav 247, 3; 265, 28; 86awn 316. 12-13; 416, 32; 417, 26.

iSocsav 293, 9.
tolls tg 277, 10; 433, 1.
xmaitco 213, 2.

ci8aftEv 341, 11; 375, 23; Et8a-re 387. 7.

stnnouv 297, 10.
ci:Kro 271, 5.

xaraonavico 115, 27; 135, 13.

xateQycito) 177, 24.

xazektayoreg 359, 10.

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

442

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

23.

xatown5co 373, 16.

7C(10C/IJ7CCIVTiW 193,

xerikaiv-ra 103,

'scram%) 35, 25 derivat din xcialc.

npoi)icardo) 137, 30.

avyxalpojtat.-= ouyxaivo 173, 3.
aujuraoxiiaor 207, 7 ; auunaoxiiaarrsg 195,

Ito:crew) 193, 28 ; 277, 2-3.

%cm:Atm) 103, 14.
?at Iraiva) 177, 15; 303, 8.

csu.cpoOactg 323, 30.

cruvaylloxd)c 35, 25; 39, 18.

16.

xorriaro 425, 7.

25-26.

IIEVXMOCAVTOg 189, 13.

ouvarrio) 109, 22--23.

it6axoRat 219, 7, 23, 29.

oixciu) 93, 35.

oixovouciro 319, 7

cpavoiljtsv 190, 15.

Opattiv, to 287, 7.

yoevir5o) 393, 7.

nacaStharoatv 233, 19.

nEnoCrixav 59, 4.

xcavo), xrivar 325, 24.

Xcivw, ixcluats 317, 4, 7.

:threaxav 271, 14.

mac aNaougvoug =7rox-Oqoopevoug 57, 27.

xacito) 197, 29.

ncliirtEtat conjunct. = necirmar 121,

xecio), Axcdto 187, 27

60-)toa 91, 8.

osco&Frurcv 415, 8.

15.

Augmentul Augmentum
Duca, augmentul 5i cel temporal 51 cel silabic, de obiceiu it pune ; dar de multe
on 11 5i neglijeazA ; astfel fara augment intilnim (Augmento Ducas plerumque utitur, nonnunquam omittit, ut exempla docent) : detigouv 277, 1; alwaXcutitovto 371, 8; clvaftstrcititov 317, 17; civaOsjrcitruav 317, 15; clAsx85xsto 81, 1; clvragsivuto 165, 28: Otaxcaolivro
373, 4; ituggvreus 151, 21; etcpiftq 373, 5; 8e8Lxa(coro 419, 10; ga 201, 27; gaoa 377, 13;
gaoav 393, 20; idosv 339, 6; EtaCOXEr0 365, 22; Ixoixowro 347. 14; i)7tQEXTECVETO, UJIEQX-

XEXITLO 93, 31-32; ekgyxmro 401, 9 ; nAkiivrtsv 161, 19; gvarai 223, 16 ; aweritato 401,

11; inrilsXotivro 107, 11; 4stiva 367, 5 ; emtayartaav 251, 6; icriljuoasv 79, 4; iccaucitovro
227, 3; 371, 31; TEft(MUCCE0 67, 14; usrobciosv 29, 14; gstOiXt,CFEV 77, 30; 91, 18 ; npoatpoiivro 81, 30; ouvsopiatov 225, 11; crovsrogpxovro 69, 24.
La verbele compuse cu prepozitii, Duca augmentul silabic uneori it pune inainte
de prepozitiune (Augmentum ante praepositionem praefictum) ; isysexafticrrato 67, 6; ipirToixraav 259, 5; inpoxELto 157, 14 : 401, 7; ineoopia01 373, 2: grrpoosxs 61, 19; inp6oNxsv 415, 3; gnclootarrsv 337, 1; 351, 19; Arniyxorvav 287, 12 ; iculifloasuov 365, 13.
Uneori it pune chiar de dou5 on (aliquotiens bis praefigitur) dvrmscregant 225, 7;
claexargarquav 253, 16 ; iSte fli 285, 16; HtglIrpaav 137, 31; 397, 22: iSLEXCarlos 375, 19;
crovexatgftero 157, 36 ; ouvosatsselli 133, 9; eauvexpotrlaE 345, 9; ouvmagxorro 331, 14.
Augmentul silabic e pastrat in participiu (in participio praefictum) : xarmicorra.
375, 11; xursciavrrg 371, 3.

Reduplicatia Reduplicatio
Duca rare on nu o pune (raro omittitur) : et'id)2Lssca5 381, 7; nempapivoug 95, 8;
Irclojtsksyqxo-rEg 89, 16; ouncoeljtivcov 325, 1; sexvaougvog 330, 18.

www.dacoromanica.ro

DUCAS :
11'.

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

443

PARTICULARITATI SINTACTICE SYNTACTICA

&path TLVi TL rasplgesc cuiva ceva alicui

exw (peocov 135, 19.

Ecog cum acc. 101, 33; 139. 20; 337, 20.

xai concesiv desi, etsi 421, 19.

aliquid compensare 171, 27.

dva xaCcav eiCUIQCOV 379, 33.

cirrayyeAxa nvd TL 43, 21.

CurO cum acc. 103, 12; 127, 32; 129,

xpar6co n 89, 8.
1

6: 147; 22, 26; 157, 3; 207,

19; 239, 3, 4; 281, 32; 337, 19; 345,
143,

13; 419, 18.

CETO liaxe011ev TIN nanug 89, 30.
&excl.) cum acc. 163, 31.
airilEvrei/co Tint ETEctof,Cav 189, 22.

331,

p.Erpga) TLVO. Ti

5.

Rent cum ace. 155, 13 ; 265, 8 ; 397, 25.

On=-6iciTE consecutiv 229, 26.
nap& quam cleat 285, 2.
nnoifrin TiOv 6litcirow 47, 27.
necitnhixEig airrOv 131, 15.
raicluitca 'EL 357,
;
407, 10.
aQO cum ace. 155, 30; 413, 22.
1

Capatcgco Tivci sm. pro nvci TL 57,

16-17.

am. cum ace. 271, _25.

aQ00CLy0(161'.10)

Iwo) corn acc. 385, 14; 433,

nQopaEyyitra TI 357, 25.

y4ao cum acc. 235, 3.

nociiva n 79. 10.

8iiit

cum gen. pro acct. 77, 23-24; 371,

14; cum acc. pro genet. 277, 4.

SLat)cano Tots geQsai dat. loc. 363, 19-20.
&iincEna, Toil gvTgeolg, o 136Aog 265, 14.
ScrtAnko nvci 145, 14.

Savotigat Ma n 149, 7-8.

iyytta) TOv TO.Trov 241, 9.

Eirreiv=k E'rrog elite iv 231, 15; 235, 19 ;

281, 30.
gv 141, 24; 143, 13.
Ev=--Ek 89, 9 ; 249, 1 ; 303, 20.
evros Tcag ncaaTioug (ivrOg-=ev)

nets =-.on

TIM; 147, 11.

ca

155, 27; 311, 22; 351, 19;

365, 4.

avitflotarino nvci 381, 25.

xi O'si.; qua de causa? de ce?

283, 29.

Tynan. 1LETC4 nvog 225, 28; Tuyxciva) yssioaav 271, 1; gruxE yEvia*al. 59, 25-26;
gruxev xaromEiv tivaxwerinfiv 151; 8-9.
cpm5yolica nvOg 365, 16.
crEfavEt. IsTfxnuav 237, 16.

167, 29-30.
inarmaga) nvei 91, 25.

yiloni.tga) TLvcl n aliquid alicui honorifice

dono 309, 5-6.
ndol.tati TL 331, 2'.
)(wig cum acc. 151, 12.

buciratho riiv ETCCIQXbLV 419, 31.

thg=-E'cog cum acc. 225, 22.

irysliovnica rtily viiciov 419, 29.

mixacacirg(o -rivet 381, 8-9.

cf.); on 43, 1; 47, 12 ; 235, 5; 325, 10.

163, 21 ;

Cog Zva 5% 30 ;

167,

14; 219, 24.

Acordul Congruentia
Acordul subiectului neutru la plural cu predicatul, Duca 11 face dupd regula clasic5,
punind predicatul la singular, dar uneori 11 pune gi la p:ural (Congruentia subiecti pluralis neutrius generis secundum regulam atticam apud Ducam fit, sed nonnunquam
etiam praeclicatum plurale occurrit): ijaav ayyda noXXci 69. 1 2 ; Eta, navra Eiaiv 77,.
28 ; nrivra ixut3E0viiivro 271, 20 ; etc.; ba IntlInim chiar cazuri de inconsecvent5 ca (occurunt
etiam exempla ut): Ta ruivra ili-pavCa01 xal yeyOvaatv eirm.xa 79, 4-5.

Acuzativ de referintd Accusativus relationis

Ca acuzative dereferinta sunt de explicat acuzative ca. Exit( noXiiv OriaauciOv vgp.ouaa

235, 3 ; cit despre mull5 bogatie, casa era plin5." HicaxE TOv gliOv natEerl TO rco-

Xixviov wino 83, 11-12 cif despre tatal meu, i-a dat acest orael".--8O; TOv ercarralativra

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

444

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

fwag... &Inv p.ecntivav 91, 25; mai vz. 371, 20 s. a. Acest fel de acuzative de referinta
au facut ca acuzativul sa is locul dativului condamnat la disparitie in neogreceste (tales
relationis accusativi effecerunt, ut accusativus in locum dativi substitueretur).

Constructii ad sensum? Constructiones xata 01)11600,

ci
ELSE /6 naioiov te0vrixdIa 237, 20; taco; Oe..VtEg rd 8110 papa, trnSev acieixdv
noirrovreg... iatvcicpidav 273, 8-9 ; ouvikosov n2o.n01 noUic nooaxvvoihmeg with; 283,
6-7 ; at Se vi at to taxia axeQthaavrEc 373, 26 ; 6 PaoiXelig oreikag... exSex6i.tevot. 321,

1-3; mai cf. 347, 9-12 s. a. Dar in toate aceste exemple aduse intervine un partiaproape se pare ca Duca nu mai tine seama de acordul in gen si numar la

cipiu si

participii (Ducas, cum participiis utitur, nonnunquam sensum congrentiae perdidisse videtur,
ut exempla docent): 'II Se Kavraxduttvn... amenEKtpev (sell. 16v eOtto6Q) 0.11Wv
T' atvaAmoiag 53, 17 ; iv tni nokLxv(cp tn.; Elnicovrig, 16 XEC[tevov ev xi) xocounii 'Ca 6Qaug 55, 10;
rjv yap, nal nooXot8thv, n n6XLc riov To6oaav 247, 29-30 ; al) Sruvncvn xxvOidat ev 7n/1T, ayeouxo; intoicoxaw 255, 17-18 ; nacoi&oxev adrok, Ero, aq:on) ixeg dm; 263, 13 ; ev nal:mg)
seal, N6ixcpatov enovcniatinavov 263, 14; areaag Eva... 'Auv... ncnotoo at L-Qt0G c v 287,

24-25: mai vezi 49, 1-2; etc.

Participii absolute Participia absoluta

La Duca aceste constructii iau infatisarea unui nominativ absolut (nominativi absoluti), ca : MicoPoo. -col; Toi5onocg 'imilanovoot yeyov6xeg, 6 Ilaytatnx... TCQ Eto Thy nocodav
nowt 39,17 -19; MavounX Copciav tab- tuclavvou... iidnov8ov e'x0-coar, [invtiet. T4 ) MaX0IAgt,
VI) 6.8044") Mit* gri &avow ev 1-1Qcoliori 129, 16, scil. Maxoupex (pe cind era in Brusa
Mahomed) ; 6 Se Mexquer... exavde tryv ncoOdoSov -Env e6eQystryhiaav x6) Padolet
,

toy ncicinov xpavov ovov yeuacitievog 295, 25-29 ; xai yet() snowy, neo2o.a13cdv, cpSapevxec
naQa Tor, Kaciattia 327, 19-10 ; 'Ev toktip aveiXavng iv tp revoila, npoXalkdv, ycoacpaig
Elektevol. porrole(ag 329, 25; '0 Si rociavvog xat EaXEliaCIE nal yeqyucoa.v tiatvov, auto Taw tor,

1'00-a fAincov Etc Kuviydv 349, 16-17 (daca to ui(i dinspre Galata in directia regiunii
VInatorului) ; mai vz. 39, 28-29 ; 49, 25; 113, 14; 231, 1-4 etc.

Acest nominativ absolut la Duca e egal cu genetivul absolut (genetivus absotutus): de ex.: iteaatovxo;... xat avaiteidoac 55, 29-30 ; e3,06v-roc -rob' Kavraxoutrivoi)...
q78eipag... xaradrndag, it Oa thy neaLv 61, 10-13. Genetivul absolut, Duca it intrebuinteaza deci, nu numai cind subiectul e altul decit eel din propozitia regenta, ci $i and
subiectul e acelasi (etiam pari subiecto enuntiationis regentis, Ducas genetivo absoluto
TeAeur67.)v-rog... &Oita 41, 17-18; EiniQxottevou yae
utitur); mai vezi 'AvSedvi.x.o;
adro6 ev Eeco3(ct avvayayaw narra... etc ALEruttdiebzov nyays 51, 25-27; apoi 65, 9-10;
203, 20 ; 213, 16-17 ; 229, 10-12 ; 415, 12 ; etc.

Acazative absolute Accusativi absotuti

'0 Si, odSe dxfula oilmoyng h xXai.o0p.oii iv tai-,6 naescaig avacpaviv, Retaxakeinat 37, 32.

`0 Si fladadog MavoviVo. anoconaa; xat KriSeplav poirhinv obdav it anavrog,

yeal:peo, ncodg

ncinav 79, 15-16; kirridav xat' adrdiv xai, td evvudktov nxildav, ouvenkaxidav 147, 28;
un acuzativ absolut ar putea fi gi PocTnotag 69, 21, in timp ce strigau" mai vz. 113. 24; etc.

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

ISTORIA TURCO- BIZANTINA

445

Acuzativul si nonzinativul cu infinitiv Accusativus et

Nominativus cum infinitivo
Dar nu numai la constructiile participiale Duca procedeaza destul de fiber, ci si in
privinta acuzativului si nominativului cu infinitiv, incit intilnim constructii Ca (Ducas
non solum participiis absolutis, sed etian constructione accusativi et nominativi cum infinitivo magna cum laxitate utitur, nam occurrunt exempla, ut): irroilaav Xaiii34vav 6
(3aotkek 159, 32; as.ov ionv twits. . noOelv tov exxEioOcu..., of 8' airrox0ovec... etym.
7wo5O-na 233, 15-18 ; Xiyona 8g, On theiv 285, 28-29.

Infinitivul la genetiv Infinitivi genetivus

Larga 1ntrebuintare face Duca de infinitivul la genetiv, nu numai pentru a arata
un scop, un tndemn, o dorinta, ci chiar si pentru a infatisa un atribut pe linga un
substantiv. Tata citeva exemple mai particulare din cele multe care ar putea fi aduse
(Ducas infinitivi genetivo non solum cohortandi, finem, voluntatem indicandi, sed etiam
substantivi attributum exprimendi causa saepissime utitur ; ut aliqua exempla praegnantiora de multis producam): XOTEOXOTGE1.10V T0i1- wo)..0acti. 299, 12 ; tQottQE1pav avidly -rot) xotvovnaca 323, 27 ; SEL;aL SO-13 Triltal. 301, 7 ; poastaL -Ea EIVUL 77, 21 ; at poliket Tub

&Eva( as cpUov iitciv 237, 27 ; oint Etxauev

4oualav Tot) 8t8OvaL ocu t 1V 1-162av 377, 4-5.

INDICE DE CUVINTE INDEX VERBORUM

Cuvintele insemnate cu un * se intilnesc numai la Duca.
Asterisco * signantur ea vocabula, quae apud Ducam solum leguntur.
oiraclettgvog (de la dyyacigOw) luat la corvada operarius qui invito et sine

Cuvrti8eg (turc, achingii) .calareti repezi :

equites cursores 239, 1.

mercede aliquid obit 149, 12.

clyyaQtx6c 3 lucre de corvada servitium
vel opus invitum at sine mercede

6.xx/jv (turc. akkin) expeditie de prada :

factum 149, 7.

elymuxge) zburd, ma !'trufesc: insolenter

superbeque me habeo 241, 4.
et8e20:pig, atosAck 111, 22.

insults: verbum
insultandi causa prolatum 89, 4.

d8o7<iorqua, batjocura,

d8Cacotog Bra viclesug : sine dolo 291, 12.

ilso6(3auog Oda in inaltul vazduhului : quod

in coelum attolitur 155, 9.

strabatInd vazduhul ; per aerem incedens 241, 12.
gem% (turc. azap) pedestras, ienicer: peitEe613atog

dester miles, genizerus 337, 12 ; 363, 1.

alagaeu;=atneaog 179, 14-15.

atnaolun 147, 10.

expeditio mililaris praedandi causa obi-

ta 177, 2-3.
astoog, -c6=axoov, to 161, 20, 28; 401, 17.
Caliong, at odoare ,bisericesti!: cimelia ec-

clesiastica 367, 21-22.

duETaarvcrrIg=iiigniorpmpog 163, 27.
Ccurietc, (turc. emir) sultan: Turcorum imperator 209, 14 ; 241, 21; 255, 23;
417, 15, 20.
litittoaMg, amiral : classis praefectus 147,
12, 29 ; 403, 31.

avaParyOico ,intremez: morbosum levo

163, 14.

dvatupi amestec : mixtura

265, 5;

311

9-10.
dvaaxagni, desgropare, deschiderea mor-

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

446

mintului , effossio, sepulcri

155, 18.

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

eversio,

clvaasevayuk, 5 suspin: gemitus 373, 31.

&hag = etviip 239, 11 ; 293, 14.
dv806yuva, td eiV30Ec moi '1qm/exec 399.
7 -8.
* dvopoyuvaiximim.8u eirkoec,
see nui.Sict 393, 18.

fivOvutic sapare

yuvotixec

* acicpa460.) tci cpcookma tntaresccetatile:

arces munio 57, 32.

ei0evre6o) domnesc;

dominor
253, 20 ; 287, 7-8.

189,

22;

* lev-ria domnie; dominatio 383, 12-13.

* eirOyXorcrog de aceeasi limbs : euisdem
linguae 5), 17.
et5rox(1).enro; nechemat :

effossio 435, 5.

a nemine soli-

citatus 51, 23.

drrapeu, n rebeliune: rebellio 71, 13.

iivraQux6; tnclinat spre rasvratire: se-

412Lottorrig, vtrsta intre 20 si 25 de ani :

rum novarum cupidus, 'rebellans ; privitor la rebeliune : rebellionem spec-

* clq9opxtto.) blestem, descint, vrajesc :-exor-

tans 251, 26.

* dvritid.xa) 331, 18 ; 359, 13-14.
c irciLtaxig, ft 333, 1.
* cirno-raivco 351, 8.
(Iva)66e3sitg Malt, svelt: procerus 137, 16.
Otav5oxit asteptare, nadejde bonum quod

aetas 20 usque ad 25 annos 65,

10.

cismo aliquem afficio 95, 22-23.

clxaXiworog neinfrinat: effrenus 201, 27;
203, 7.
ciencpOpog suferind dureri: dolorosus 285,
1; ducind poveri: onerarius 303, 14.

dnecacpQaotog neingradit, neaparat : moeni-

fla.).xu_ Pcipxa barca lintris 227, 6 ;

307, 13; 373, 10.
Pciv5ov steag, unitate de ostasi, vexillum,

bus nudatus 143, 32.

euniyova, ra=oi eur6yovot 43, 24.

petaavov cazna : tormentum 161, 15.

aliquis sperat 335, 9.

-6.7cgx13aotg rezultat exitus 237,

31.

clino8eLxv6co 243, 30.

* etnonvuomitca TLVC dau fata cu cineva :

abstergo faciem ut aliquem obviam

habere possim 429, 20.
* 6..Troykirrix6v gyypacpov act de stergerea
unei datorii : actus quo debitor pecuniis debitis eximitur 411, 24.
* Apailixog arapesc: Arabicus 255, 4.
'Acleix6c razboinic: bellicosus 97, 12; 217,
12 ; 219,

5; 227, 25 ; 273, 9; 331, 3.

* Ciexog ii.=-:Cipxyg 193, 29; 213, 18.

iiwurrat arme : arma, 119, 10; _121, 22;
187, 22; 195, 17 ; 221, 5; 241, 11;
405, 24; 435, 4.
ci.kievoc= (16kv 87, 17.
&pm& domnie: tempus quo regnavit 163,
19; imperium 165, 10.
* Ilecoygo) ajut: adiuvo 201, 13; 299, 18.
* doilea-rocpyd-rite zidar : muri opifex 393,
21.

Ccal3enroxal5crsm cel ce arde varul :calcis

coctor 297, 1.
donillit, = oniv04 265, 4.
Alavoulytx6c nerazboinic: imbellis 217, 11.

legio 97, 2, 4.
13ccap.auXut6v, to 181, 26 ; 233, 7 ; v. yuctiou7Ax6v.

vizirus i. e. praecipuus
consiliarius Turcorum imperatoris 37,
30 ; 141, 26 ; 165, 12; 167, 32; 169,
8 ; 211, 13 ; 257, 25; 281, 5, 23 ; 283,

fletCprr, vizir :

8 ; 287, 26, 27 ; 413, 4.

* ile465ag, 5 voievod : titulus Moldaviae

et Valachiae principis 123, 6; 239,
4 ; 251, 22; 253, 4 ; 255, 22 ; 431, 11.
pecitioxpanjoiov, TO hala de vinzare : ve-

stium forum 427, 9.

it straja: vigilia 277, 3 ; 345, 8.
PIXacOLOG, 6 locotlitor : locumtenens 225,
i3CyXu,

28.

13Lo{l'avirig murind in chip naprasnic : mor-

tem violentem subiens 191, 34 ; 195, 5.

136).og, glon ; globulus 265, 6.
* fiorcivoc, it =15 13o-rolvri iarba, prat de
pusca: pulvis tormentarius 265, 3 ;

311, 10; 331, 23.

* yaL6Qumcc galerie sapata sub pamint

fossa longa subterranea 53, 28.

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

galera ; navigium 243, 10 ;

apud Du Cange ycatthrtic..
ycipSta,
garda, ital. guardia: custodia 249,
*

ycaLEthri,

15.

etcroSiiga. venit : reditus 261, 8 ; 289, 31.

ElooSonoSog intrare si iesire : ingressus

exitusque 352, 12.

* gxitocacito deschid poarta 5i ies : aperio

yaattoukoteiv, tti popor, ostasi de origine

greco-latina : populus, milites originis

Graecae (matres) Latinae (patres) 225,

v. flacittgatxtiv.
yevistdot8Eg 97, 31 ; yevi4coot
1

179,

10 ;

ysviTtapot 363, 1; ieniceri.

-yomortic, din tats in fiu : hereditas paterna 215, 20.

portam atque exeo 129, 6.

stipulatiune: stipulatio 333, 7.
g7.63.taXtig, h marina de asediu pentru

x-ri.irccopkt
*

stricat meterezele: machina obsedionalis

diruettdis moenibus 235, 29.
LotcrEtlixcog prin testament : testamento
231, 9.
ev8tiral rly; o.yiag -rpm-cit.% acoperemintele
sfintei mese : tegumenta sacrae men-

-yuvaucabektpOg 97, 10 ; 241, 31.

ScaoxaciMog cu inima piing de teams : valde timide 37, 20.

SupEvostico apar, pazesc ; defendo, tueor 147,
25 ; 227, 9 ; 303. 7 ; 343, 10.
i5EC1eVOCOQ paznic : defensor 303, 6-7.

* Stallotaii plan viclean : consilium astuturn 295, 1.

&eutctiviicri4tog, rl si Staxatviciittou g138oric
saptamina luminata : septimana renovationis Pascha subsequens 327, 4;
339, 24.
* StaXci2t.itto. faima : fama 217, 10.
ZotcOsata vorba: interlocutio Stcact?adic noteiv,

ItgprcEtv a porunci, a da sfoara in tarn :

iubere, edicere, edicta promulgare 93,

9 ; 99, 2; 105, 5; 229, 11; 295, 31;
297, 6 ; 351,

447

15.

Stactuvropon in grabs : festinanter; in cu

rind : brevi tempore 221, 29 ; 295, 21.
Zneuraxicog repede de tot : valde celeriter
237. 28.

Statimpitat hranesc alo 165, 26.

Summit. twd fac dreptate cuiva ; exaequo,
suum cuique tribuo 61, 24 ; ii dau
ctstig de cauza ius do, ut quis vincat
419, 10.
oocluniapaoc sulita5 : iaculator 227, 8.
* SigsSorog greu de dat, de cucerit : dEfficile datu 181, 19.
baii.ta culA; domus turris munita 181, 20.
gyxXeLorog Inchis : inclusus 141, 23.
* el:64K punere in : immlssio 287,

10.

* eioNtacic ducind inauntru : intro ducens

259, 4.

sae 367, 21.

1,Exx?..riseito) reclam in apel: appellatione
reclamo 405, 14.
g4utto; dospit : fermentatus 325, 11.
.vocE)Cycog in ordine de bataie : acie instruc
to 239, 20.
4ayociricact rascumparare : redemptio 395,
26.

s t o ic, h scoatere : extractio 287, 10.

4cruydtztv a luci : resplendere 93, 31.
4tacosti; functionar fiscal de impunere :
descriptor, peraequator 179, 7.
*

* n681= of o8og 289, 33.

* nowt-Ditto trly acpev8Ovity scot inelul:
annulum detraho 287, 1.
nni&Tov expeditie : expeditio 75, 10.

it amaorpoy intaritura din afara, cetatea

exterioara : antemurale 399, 2.
atuvio.) 57, 25.
* gtrartetkinx65 amenintator : minax 103, 8.

sufar un acces de dambla :

stupore corporis mentisque corripior

* bo.A.Tivato

285, 26.

* ktOinitEtv rij apes. Thy yijv a matura

pamintul cu coada : cauda terram
verrere 199, 10.

golc turceste: izbincla I Turcice : victoria!

exclamatio 153, 18.
* iii&ciperpoc usor de masurat, -micsorat,
putin : facile mensu, exiguus 177, 24
* 0.46o6o.) curg de-a dreptul: redo cursu
fluo 93, 7.
dvolixonoukoe eunuci tineri: eunuchi adolescentes 305, 19.
tAmlarraiacrrog spus din toata inima: gau-

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

448

ISTOR IA TURCO-BIZANTINA

dio fiduciaque dicta (scil. exclamatio)

xccaocriwoLg, h crima de de lez maiestate:

crimen laesae maiestatis 43, 5.

65, 1.

eircuxitco tcvd fac fericit pe cineva : aliquem

xafturcciyw vtr sub : subduco 49,

felicem facio 247, 18,

icpiopxos=btiopxog 399, 2.

* xax6ocpupg rau ciocanit : impolitus 221,

16.

xaxoywouico --=xcosorwRovico 419, 27.

tcmccroX.1:, 6 turcege : fes: capitis tegumentum apud Turcos 151, 27; 179, 20.
taw (xtov =titan, jucind *ah : scacchis
ludens 99, 17.
toyciw, cotdocco italiene*te : *ah mat ; Italice

shah mat 99, 32.

* twray&anvog tnmormtntat de viu: vivens
sepultus 103, 14.
* t coorpocpia hrana nu numai pentru ani-

male, ci si pentru oameni: non solum

pabula animalibus, sed etiam alimenta
hominibus 53, 5; 57, 10.
h REpoviixthov timp de o zi *i o noapte:
diei noctisque spatium 237, 15.
* itjteoketpog u*or de "domolit: qui facile
mitesci potest, mansuetus 167, 27.
filucypcuplig avind forma de emisfera: formam dimidiae sphaerae habens 179, 24.
*avA =.8civatog 185, 7.
OcitE(106 unul din doi: alteruter 75, 23.

30.

xdjvcog, 6 cimpfe, yes : campus, planities

93, 6; 97, 29; 115, 7 ; 119, 14, 15;
127, 15; 141, 16 ; 187, 14 ; 207, 4; 222,
12; 239, 18; 257, 7; 343, 29 ; 433, 5;
397, 34.

xaybcixotvoc-= dxavaholvog 91, 10-11.

xonurcivcoc, 6 403, 32 *1 xcoscravog 407,
15 comandantul flotei : classis praefectus.
xcipa, h =-1.6 xdoct 119, 8.
xdpf3ouvov carbune: carbo 265, 4.
xclariXt.ov castel: castellum 379, 2.

xdotpa cetati: arces 113, 1; 133, 11; 141,

13; 275, 30: 397, 27 ; 417, 9.
* xcurayovtx6ti; h drept de mo*tenire: ius
hereditarium 217, 34.
xouret8anavico = xaraScutavtho 115, 27 ; 135,
13.

* XaTaIVQoawnho stau fats in fata in lupta

dreapta : cominus coramque pugno 331,
17.

dupa roata norocului :

fortuito, cursim 71, 26.
xccrevdmov chiar in fata tuturor : coram
in conspectu omnium 83, 30; 143, 4 ;
* xata-coox6.81v

ispoteAsorfat cununia bisericeasca: officium

ecclesiasticum nuptiarum 63, 34; 139,

18.

irctuoi armata de-a calare; equitatus

39, 18.

* tcrotwitco pun pe aceea*i treapta aliquem mihi parem facio 279, 25.
xctpcnio, xaf3olica82c turc. ghiaur; Turcice

infidelis ; quod nomen a Turcis nempe Christianis datur 77, 25; 127, 3.
xaSitg turc. cadiu, judecator; Turcice judex
77, 22; 301, 20.
xatiorivci2cLog cardinal : cardinalis 267, 15;
315, 8 ; 317, 23.

* xaffs8Qict urcarea pe tron: ascensio in

banca de vista, trirema ; loca

remorum, triremis 69, 13.
xcittgav Turcice: un cpshers 223, 26.
xaso[cyl5w 373, 16.

* xatoquyil 313, 26.

xa-covvElico tabarasc, ridic corturile: castra

pono, tentoria figo 93, 21; 187, 15;

215, 11; 413, 26.
* xcircosuxilg
171, 8.

din stare de jos: infimatis

xavorrwaaltoc, ardere de tot: deustio 109,

15.

thronum 289, 18.

xaatco 213, 2.
* xaixo.otoc 2 fiecare: singulus, unusquisque 217, 19.

219, 23.
xcitccoyov

* xeXcifiLopa

cintecul

pasarifor :

cantus

avium 87, 9.
x> 7v1 r1 chilie: cella morrastica 315, 29.

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

xerrivciewv centnar=100 litre: centenarium=librarum centum 129, 9.

* xupciXoxOnTrig faietor de cap : capitis
amputator 301, 11.
xXstooDea loc strimt de munte: claustrum montium 121, 27 ; 433, 5.
0.i.p.at, 6 249, 20 ; 251, 1.
* xkuocovi.x6; furtunos: fluctuosus 69, 11.
xottuipisiov vama: vectigal pro mercibus
exsolvi solitum 227, 32 ; 297, 29; 307,
14.

* xOrre, ,cOvTi6Eg conte : comes 85, 21-22 ;

337, 8.

xorrOctraiaog 335, 29; 337, 2; xovocTaiiAD; amiral: classis praefectus 415,

11, 16 ; 419, 31-32.
xiyupos-Oca
strabat pradind si jefuind:
curso praedans abstrahensque 53, I1;
239, 10 275, 5, 8 ; 323, 6 ; 365, 31.
ncasiico shit crai: crales sum 35, 25,
xpci201; crai; crales: titulus Serbiae et Hun-

gariae regis

35,

25; 49, 21, 24; 51,

28 ; 79, 24 ; 263, 20; 273, 16, 18.

xmtett03 103, 14.
Wpm viva ial T(15 xQivari reus, obnoxius
233, 23.
xQuyOg 353, 19.

x6p chir ; indecl. pro xOpiog 245, 35.

xuocuvugico numesc domn : dominum appello 293, 15.
* xeopt; ==x4r; 395, 3 ; 397,34 ; 399. 6,
XaruOg, 241, 11.

Xatvi, h ulcior mare pentru untdelemn:

449

payiaTopag 143, 16; p.ayiarcog 145, 1, 4,

26 ; uataTcoo

155,

403, 14 ; ma-

1;

estru al cavalerilor de Rodos : magister equitum Rhodi insulae.

* liaxpoPtOto am o viala lungs longaevus
vivo 351, 8.
includo ut pecora in
stabulo 375, 4.
Ravouatov, TO, sfesnic; candelabrum quod
manu fertur 367, 21.
p.avoetto.) int5rcuiesc

latexgoiog, ri6 marchiz :

139,

marchio 137, 7;

11.

* ileyiaric mare: magnus 91, 6.

takal.u:ptioog imbrAcat in negru : nigris ve-

stibus indutus ut monachus 379, 12.

* Racte, 6 cerneala atramentum 313, 23.
p.eAlOyalAPooc, viitor ginere: futurus gener
117, 23.
tiEpiSiov partea particula 363, 8.
p.Trovoupyict plan Nadeau consilium dolo.

sum 39, 7.
12.66Log o masura de cereale si de teren:

mensura frumenti atque fundi terreni

85, 6 ; 405, 7.
* RoAx136of3Okog glont de plumb: globulus
plumbeus 331, 19 ; 357, 10.
tiovoximvioxov singurul vesmint simplu

pe care-1 purtau niste dervist turci

unica vestis vilis qua dervisii quidam
Turcici utebantur 151, 12.
pnatoiAo; bailo titlul guvernatorilor trimisi de Venetia in coloniile ei bailus:

magnum olearium vas 69, 3.

Asps turc. badie, maiestre ; Turcice : magister 311, 28.

titulus magistratuum, quos Veneti in

suas possesiones mittebant 107, 13.
unuparviSsg baroni ; barones 81, 24.

AaTivixitig latineste:Latine 325, 10.

* XtPabialog ca o livada: instar prati 433,

MnsQyovCa. Burgundia 81, 23.

10.

Xii3uanx,6; african; Libycus 165, 23.

* IxthocsTQcotlfivai a fi

invidQuiltiog num5r de zece mii, nenumarat : inumerabilis 171, ; 177, 4, 22;

237, 5 ; 325, 30 ; 367, 1; 433, 11.

ucis cu pietre la-

pidibus occisum esse 325, 14.

Xixpitcu treier : ventilo 307, 4.
XoyxayOc, 6 Fancier: hastatus 69, 19.

* kuscauyitm a se crapa de zi : lucescere

ante crepusculum matutinum 69, 22.
* 2uxxocpgyyei h filigpa e in zorii zilel
dies sub auroras est 363, 17.
29-5217

* flUEILozciXavrog de zece mii de talanti, un

numar foarte mare de talanti: decem

milia talentorum, :numerus inmensus
talentorum 139, 9.
* vaex6crig amortea15, somnolent5: torpor,
somnus 41, 13.
veuod lege noud : novella constitutio 179, 6.

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

450

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

* vgaoxoc, noul domn: novus imperator

* napax450o) tore pe de laturi: male neo

181, 6.
* vecowicIL slujitoare ale bisericii : aeditu-

r naectkOpolla Old nebun; insana ratioci-

ae 319, 22.
vitca. 205, 19; 211, 6; rO7, 13; 321, 14;

natio 199, 8.
xaparcoprwv portitg : parvula porta 353, 15.

331, 2 ; 335, 5, 28 ; 337, 13 ; 371, 31 ;

373, 26.

voutp.dpw; cunoscator de legi: iuris consultus 77, 22.

oNeto-O-E4k de bung voie : sponte 417,
26 ; 423, .27.

otxo8ecutoteiu

gospodgresc :

administro,

procuro 295, 28.

ACtQaCYJI0Voli 285, 7.

* actQawaxrdi destram pe de laturi : male

texo 47, 24-25.

naompE0Qitco murmur pe de laturi : con-

susurro, clam obloquor 83, 21-22.

* Tracisoolccavreg ferind, abatind din cafe:
cedentes 69, 8.
* neteW expeditie : expeditio 221, 19.
ne',EarEivLov

* olovotiv, [aloe olovoiiv, atix olovo9v cItusi

de putin, de loc: parum, nihil 63, 20;

307, 1; 4.3, 9.
* oloo811-rtg oricare : quisquis 189, 17.
O7Le-Opei5a) nimicesc :

47, 24.

perdo, everto 199, 7.

* Ouckum tovaras de luptg : socius in

bello 241, 5.
Onto0o806tuog inapoi; retro 241, 10.
* Ontoft6woc indarat : retro 81, 33.
Opallav vis: somnium 287, 6.
* Qua:0186v rinduri : in modum catenae,

continua serie 333, 20.

Oprayit, xaPa turceste : tovaras sau sprijinitor at necredinciostlor: sodalis aut
adiutor infidelium 313, 6.
.

612-ownjg sapator : fossor 89, 29.

601,61taorog, rl cuvioasa mucenicg : sancta

monialis martyr 369, 13.

* migavol3eovtog de trasnet ping in trialtul cerului : tonitrui similis caelesti

365, 18.
* nEetopkt curte, palat : limitatio ; aedes
399, 14.

neof,x(i)pa, tci marginile: regiones circumiacentes 289, 26.

* newol3o4p.aik aruncator de pietre : iaculatorius 307, 24.
2-rerclopo7,.Lacilg prgstias:
funditor 355,

23-24.
myxionic paharnic : pocillator 235, 24 ;
403, 31.
* nircomoxoparlig curier : epistolarius
141, 34.

* z4ixa --=-TrXd

387, 3,

* 76.1x6Ro- = -el.Tarpd.-uw tabarasc, poposesc :

castra pono, maneo 93, 5.

nialouStrig apropiere, intimitate : appropin-

311; 3.

Opcpixteawg funct:onar: officialis 209, 3 ;

379 25 ; 385, 3.
Ocmixtov functie; officium, munus 179, 12;
235, 24.
Ucpcpmuico nvci TL pun pe cineva in functia
de : officium confer al:cui 43, 19-20.
3ccii8o-rof34, educatie : educa'io 135, 9.

naXau5micrroov cetatea cea veche: vetus

arx 421, 9.
ncaog par, teapg : palus, paxillus 309, 25 ;
433, 11, 13.
*.Trae6.8etao;, fi 385, 13.

turc-pers.: hala de vinzare:

forum rerum venalium 427, 10.

nea adv. dincolo ; in altera parte 351, 24.
xceCcru7<ov----=3-cewaatov galerie, Incapere
pe de laturi ; peristylium, vestibulum

quitas, familiaritas 427, 16.

* a4v0-oc, O 301, 24.
* nvevp.atmciico stilt duhovnic : spiritualis
officio fungor 325, 6.

noSeark 203, 7, 10; nascrud-cog 373, 23;

417, 23. podesta ; titulus magistratuurn, quos Genua in 'suas possesiones
Orientales mittebat.
TroSecrratia demnitatea de podesta ; munus

magistratus cui momen o no8eavi5

erat 209, 12.
* noAvvoathEmq suferind multe boale: mul-

tis gravibusque morbis vexatus 285, 1

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

451

nottarico dau de b5ut : potionem do 169, 4.

66r. leafy : honorarium 309, 6 ; 325, 29 ;

nOcrra Poarta, curtea military a lui Baiazid I : Porta, aula militaris Baiaziti I

331, 5.
6oyei5w angajez, dau leaf5 : mercede conduco, honorarium do 211, 18; 235, 28;
271, 25; 315, 15.

81. 11.
acrrattOg Dun5rea : Danubius flumen 259.

16, 21; 263, 30; 271, 27, 28, 273, 11 ;

277, 13 ; 397, 20, 31 ; 421, 22, 25.

avyttarECa marfa : merx 417, 29-30.

ffrooti8a prada : praeda 117, 13; 367,
373, 4; 405, 22 ; 421, 24.

13 ;

cretyLop.a patura pentru cai: stragulum 393,

3 ; 425, 4.
* oa21,notyth&qc de trompeta sonorus ut

clangor tubarum 227, 13.

7rQctL8E6a) prad ; praedor 347, 3.

nqipsEip principe : princeps 133, 20 : 139, 20.
nocutoixop.ai mor de mai inainte : prior

* craviSa 43, 31.

demorior 175, 16.

* nooccufitvzzoo.) domnesc mai inainte : pri-

ad; = f.A.Cov 317, 4.

or dominor 183, 11.

itpoikaoaxintog imbracat in piele de oaie:
quasi ovis pelle indutus 381, 5.
ntoop,villtovci'm amintesc mai inainte : ante
commemoro 239, 15.
ItpooSonovig calauza care pregatestedrumul
inainte : viae dux, viam apperiens 255,
25; 259, 15.
* nporcavilottat. mor inainte : prior demorior 189, 10.
* ncloatoQuctxOg pe termen : disterminatus 343, 8.
* npoctintavtgo) 193, 23.
* rceoibtavrgw 137, 30.
JiccorooaruicRog mare portar : primus portarius ; capugi-papa 287, 25.
TEGICIYCOOTQCitWQ comandantul suprem al ar-

matei : supremus dux exercitus 271,

21 ; 273, 16 ; protostrator 331, 6 ; 363,

10 ; 383, 16.
* nuel.cpX6yeftog ars de foc: deustus 155, 20.

* tiaylACEg tiov 686vraw spatiul intre dinti :

interstitium dentium 191, 17-18.

kyciSEg regi ; reges 75, 11 ; 85, 21.
6fiyeva,
regina 259, 18 ; 271, 21, 22 ;
273, 15.
pn rege : rex 79, 16. 21`; 133, 27; 259,
17 ; 273,
4, 11.

16, 19 ; 277, 7 ; 279, 3 ; 343,

apinaXtLg masin5ria de razboi pentru stricat meterezele zidurifor: machina dei-

ciendi pinnas murorum 79, 8.

cravipdtt in limba tatar5, jocul de *ah :

Tatarice, ludus scacchorum 99, 18.
otapcolccip turc. paharnic : Turcice, pocillator 235, 25, 26 ; 237, 1.

auxxclok in limba Mara : salt, mat ; Tatarice : shach mat 99, 32.
* otErripoSgco pun in fiere : ferreis vinculis
constringo 241, 23.
oxcixov jocul de sah : scacchorum ludus
99, 18, 28.
(mama) toydw ital. sah mat: Italice : shach
mat 99, 32.
oxivtreov steag, unitate de ostasi : vexillum ; turma militaris 107, 10 ; 323, 1.
oxklookoygo) spun vorbe aspre: asperis
verbis affor 195, 20.
amatizi.v, ao0.-ccivog sultan 87, 24; 153, 18.
cutexo-axi-ccoo, gide: carnifex 383. 23, 26;
385, 4.
crtzvo&ov, Tail/ strimtori in munti: angustiarum montium 153, 1.
* ovyxaes5cIttco asez ling mine la masa :

mensae meae adhibeo 133, 21.

calyxafoo[taL felicitez : Llicitate alloquor
173, 3.
* otquxaoxgw 195, 25 ; 203, 17 ; 207, 7.
* cruturgOepoc 383, 15.
* quivathric marinar tovaras : socius clas-

siarius 371, 30.

crescut impreuna: simul
enutritus 221, 24.
ouvarcaioco ma rascol impreuna : simul
rebello 49, 13.
auvaysew 109, 22-23.
avvavcitompog

o-uNaossrmic impreund schimnic

151, 13, 17.

www.dacoromanica.ro

conasceta

DUCAS :

452

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

* ouvoidcpopog diferit, felurit: varius 393, 5.

* crovhanpayia) sufer impreuna : simul
calamitates perfero 165, 20.
* olive-m(55 cuminte: prudens 83, 24.
* ouvccp68-rIg noros: nubilus 41, 4.
cr6vrQop.o5 cutremurat de spaima : contre-

mens, pavore fractus 311, 23; 313, 3.

clip Sir, dominus 417, 8.
acpaxEXitco dau bobirnace : infesto; infestum pollicem alicui contumeliose in
caput incutio 347, 7.
aysv86v1, ocparothv inel : anulus 285, 31.
Tarp:R.41.ov traista : sacellum, in quo de

equorum collo ligato grana eis praebentur 425, 5.

zateC6ov expeditie : expeditio 409, 29.
visa; tata : pater 311, 29.

dcmos, 6 405, 25-26.

taxi, = taxies; 231, 14.
teetyi, 265, 3; TEciwog 241, 17; pucioasa:
sulphur

* satxgriaktic masina pentru distrus zidurile : machina obsidionalis muris diruendis 79, 8.
* taxol.tizavriiia masina de asediu: machina obsidionalis 127, 21.
* seLx6crunta minarea zidurilor: fossa sub
muros ducta 53, 28.
sav-ra cort: tentorium 101, 8; 103, 5; 119,
18; 121, 6; 417, 7.
Torrthvoo ridic corturile: tentoria figo 103,
29; 215, 4 ; 239, 19.

t ots turc, *lute: Turcice: pater 153, 18.

46.ycla arc greu: arcuballista 195, 17.
TtaypcurOcio; arca cu arc greu: arcuballistarius 227, 8; 355, 21.
TtctygOf1aXog sageata de arc greu: arcuballistae sagitta 55, 6.
* TtayQoPoXix6c ce poate fi aruncat cu
un arc greu: telum quod arcuballistis
iactari potest 331, 19.
* staypotlatapta lovitura cu arcul greu:
ictus arcuballistae 227, 12.
* ttaypof36A.og =-rVLycla 249, 31.

* ttayporic = Tt-zypa-rOcog 355, 23.

rticil3oifot3Ec ceaui: primipilarii 97, I.

sagitto, sagittas iacio 273, 8.

* soto3oXx6c de tras cu arcul: ad sagittas emittendas factus 379, 6.
Totof3oAtop6c tragerea cu arcul: sagittarum iactatio 191, 28.
Toupxox0.6yriog Turc attar, dervis: monachus Turcus, dervisius 153, 26;
* To*I3oXeco trag cu arcul

339, 17.
To6eouv turc. : stati ; Turcice : state 223, 26.

* olicittco ma inspaimint : intremo 4 27, 27.

soop.aXiog infricosat : perterritus, tremulus
395, 12.

vnavtrj intilnire, intimpinare: occursus

141, 13: 281, 9; 283, 10.
6nixxcruotg ardere pins in adinc: incensio
101, 5.
* fErEQa6i,xia) fac mare nedreptate; summa

iniuria afficio 82, 12-13.

* finEciavyita) lucesc foarte: valde splendeo 205, 13.
* Lacmcci3Orlpe adaug din beIsug: superaddo 183, 18-19.
* 6:to1cie-utia profunzime, adincitura : porus 341, 15.
finookog primitor ; excipiens 205, 13.
finotavOitw am par Ulan : subflavus sum
137, 13.

int6oxolial. 219, 7, 23; 219, 23.

bcprjhog sub soare, rasaritul: subsolaris,

Or:ens 41, 3.
* inimtEravvum

sbor in

altum volo 193,

Inaltime :

per

18.

waxtOktov turban: capitis tegumentum apud

Mohamedanos 329, 12.
* cpcactyxiov valatuc: phalanga 337, 22.
cpagekia familie: familia 393, 23; 427, 5.
cpaavt.g=q9eX6viov felon: paenula sacerdotalis in sacris officiis celebrandis
solum induta 323, 18.

iubitor de nedreptate: diligens

in faciendo iniurias 175, 29.
cpaciwcayog iubitor de pradaciuni: avidus
praedarum rapinarumque 175, 29.
* cpaort.p.icti cinstesc : honorifica aliquem
accipio 253, 13; 255, 27: 293, 15-16;
cpacliSocog

www.dacoromanica.ro

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

DUCAS :

twa tl fac daruri cuiva: alicui aliquid dono 309, 5.

cpopriy6co 393, 7.
cpoiNissa

spinzurdtoare: furca 149, 10; 409,

13.

cpciewn frati cdlugari cavaleri : fratres monachi milites 53, 13, 23; 103, 29, 31;

107. 2, 11, 13; 142, 21; 155, 10; 401,

24; 407, 26.
* 'Facet teava de tun: borribardae canalis
339, 17; 347, 29.
womdrov tabard inconjurata 'de santuri,

armata: castra fossis munita, exercitus 93, 9; 145, 21; 131, 19; 243, 21;
259, 19; 271, 31; 298, 4; 343, 30;
345, 4; 379, 16; 385, 9; 391, 33; 433,
17.

cpayro66xov dyyeiov candela: lucerna 367,

21.

xaX('4o.) ddrim, deleo 77, 6; 393, 18, 29.

453

xcaxoi",.; de arama: aeneus 307, 7.

xcityo) pierd: perdo 317, 4, 7.
* xciQito) 197, 29.

* xetpoSsapgto leg la mini: manicis vincio

241, 23.
* xiltdoct fi 339, 8.
* xcanstavogdzog, 6 luptator in contra
crestinilor : Christianorum Zdebellator
39, 4.

novoyputp& scriu istorie: hktoriam scribo

399, 20.
* xpurs6xoulio5 aurit : auro politus 47, 7.
xefiaccritto acopar cu taring terram supra

congero 91, 13.

Ve.u6a13f3dg pseudostaret: falsus monachus
151, 10, 16, 26; 153, 12.
* veuEildroupxog, 5 Pseudoturc. Pseudoturcus 185, 32.

INDEX NOMINUM ET RERUM

187, 14, 18; 201, 19; 211,

'Aupc6v 31, 7.

183, 17;

'APanyoi 57, 22; 91, 30.

'Al3paciu. 29, 14; 31, 2, 16.
'APpoivtrig 79, 2; 247, 11.

227, 16, 26; 237, 6, 13; 241, 20 ; 245,

19; 249, 16; 259, 21; 263, 5; 277,
20; 281, 9, 34 ; 295, 26; 301, 7; 311,
14; 385, 18 ; 393, 27 ; 397, 14 ; 399,
4, 9 ; 401, 23; 409, 28; 413, 16 ; 425,
18; 433, 3. 'Avelptavo6no).Lz 35,20; 89,
10; 113, 2; 123, 26, 32; 125, 4, 19;
127, 20
131, 32; 155, 15, 26 ; 157,
23; 195, 10 ; 227, 22.; 237, 25; 251,
19 : 257, 11 ; 261, 2; 263, 4; 281, 10:
295,21; 297, 15,18 ; 299, 13; 307, 17;
309, 28; 311, 2; 333, 6; 395, 6, 23 ;
407, 36; 411, 31; 419, 20; 421, 31;
423, 4; 427. 8; 433, 20.

'A(3flaygtibeg 217, 15.

"AfiuSog 65, 15.
'Aydg, AfidfitcRog 211, 12, 15.
''AyysXog 73, 14.
'Aracicitiv to 405, 9 ; 'Ayuaurdcittlov 435,

8; Asmati 435. 21; Agiasmati 437, 5.

'Aytov 6Q0c 71, 2; 181 19 ; 265, 22.
"Ayytipa 93, 5, 6; 101, 21, 25; 109, 9; 113,
20, 23; 123, 2; "Ayxupct 165, 17;
429,

1.

'ASrid 29, 2, 4, 12; 31, 21.

'ASoiipvoc, ovp FethQytog 209, 11.

'ASoiivog locivrfig 209, 10-211, 17; 225,

4-227, 30.
'Aop.au6vsLog, 'A.Spatuirriov 103,

21

303,

19.

'Aocnavoil, fi 51, 27; 124, 19; 131, 12, 18;

153, 28 ; 163, 12, 21 ; 165, 6; 167, 30:

'AvSetallo0 xanog 147, 18.

ritdat6cg 337, 12; 363, 1.
d.tuptrai, 317, 22; 319, 14.
'AOfivut, of 74, 20; 339, 13.
'Aarivaiot, of 339, 11.
'Auixi.Sec, of 43, 24.

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

454

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Alyaiov Ila.ayog 189, 2; 275, 26 ; 403, 4;

427, 3, 25.
Aiyimuol. 93. 33; 205, 22.
Atyurc-cog 31, 1, 9; 391, 15, 18.
'.A.1,671g, 6 107, 7 ; 163, 27; 199, 29; 213,

'AvSegag vide Karavgwv

'Av606vmog 6 KoimprOg (1183-1185) 33,

5, 7.
'AvocOvotog 6 licamo2.6yog (1282-1328)

33, 25; 35, 4. 6 rgpcov 55, 14: 401, 4.

'Av6Q6vocog 6 Nedrreeoc (1328-1341) 35,

22.

5; 41, 17; 59. 1; 61,

Alp.(p.ovvog 175, 26.

Atvog 419, 19, 20.
McdaSeg 7t67;.Etg 39, 34.

Alstaia 247,

31 ;

71, 8-27; 73, 1--23; 83, 6.

'Av8Q6vmog 6 SeanOrric, tertius filius Manuelis II. Palaeologi 175, 9; 247, 6, 23.
"AvSog vinJog 147, 13.

10.

'Axivog, Owteig 6 329, 7.

dxtvstiSrg 239, 1.
cimoiv 177, 2.

71150yOg

'Gal 73, 1.

'Avva uxor Andronici III. Palaeologi 43,

'Axothlia Aquileia 423, 8.

cbteonoXtg, e figyag

15.

'AvocOvixog IV. (1376-1379) 65, 9; 69,

,6,1114 TQ Log 335,

15;

355, 5.
"Axampt Akshehir 257, 3.
'AXagavia 255, 25.
'AXaRavoi, 41, 23; 43, 1; 85, 23.
'AXavoi 433, 7.
'Alna AY, 'AXatiorqc 273. 27; 275, 15.
'A2f3avisal, 49, 8; 87, 14; 177 15.
'Ak6avoC 143, 1, 9; 165, 14; 171, 1; 179,
3, 30; 191, 31 ; 279, 10; 425, 20.
'AlLgtavklog 6 soil Movaudvou 147, 5; 151,
21, 24.

'AXgti.og 6 "AyyeXog (1195-1203) 33, 8.

'A241,og 6 Koptvriv6c (1081-1118) 33, 1, 3.
'AXittog 6 Kouvr,vog (1180-1183) 33, 5.
'Akniog 6 Kop,v1v6g,13a01,Xag TpanetobvTog (1417--1429) 139, 15; 163. 31;
165, 1; 431, 4.
'AA-Peytg Lydiae praefectus 151, 30 ; 153,

3; fortasse et Murati II. vizirus 203,

2 ; 211, 14; 213, 29.
'A24 magnus ostiarius Mahomedi II. 287,

1; 55, 27 ; 63, 10.

'Avva uxor Ioannis VIII. Pal.

'AQa6Ca 3 ;

15.

'Apapix6c 235, 9; 255, 4; 281, 28; v6Rog

87, 4; naegot. 345, 15.
'AQOrti, 179, 9.
clpy-Op

X.E.Tuni

argen t e i.

30 =1 v6 IA Lap a

207, 24.
'AcquQ6JtouXoc, &TEO tfig auyxlarrou synodi

Florentini particeps 267, 22.

'Appevia 38. 23; 89, 5, 24; 91, 31-32;
175, 26; 177, 30; 279, 23; 425, 2;
429, 17, 21.
'Appevia Meyan 89, 7; 111, 5.
'AppevCa IthxQci 111, 5.
ANIENLOL 91, 32-33.

'Ap.ciaeta 89, 21; 153, 29; 163, 29; 165,

2 ; 169, 17 ; 211, 3 ; 263, 6; 273, 28:

'Aciavyytiv 89, 9, 25; 91, 20.

ViotaUc,trIc (465-425) 95, 17.

27.

275, 10, 13 ; 281, 2.

29;

4, 9.
'Aradacov 327, 18; 375, 9.
"AQapec 39, 5; 91, 18 ; 205, 21 ; 255, 6;
317, 20; 377, 22.

'AkuaciQ, Kae[aciv lakub II. 113, 14.

25,

133,

135, 3.
'Arcthvtog tic `HpaxA.ef,ag 271, 5.
'ArrOxauxog 'AA4t.oc., piyac Soi)t xal &tapxog KawcrravrivounRecog 43, 18; 45,

'Acizayyaou, civoli@Lov, KayLaTtfix 141, 17.

'Al.ta.aLvol 177, 31.

'Aao 31, 6.

'1,,otaretc Amasra 209, 5.

'Ap6Q6aLoc, 6 drag 269, 9.
'Alna6c Samsun 209, 5;

'Aaia Asia, Asia Minor, Provincia Romans Asia, Asiae Minoris litus occidentale, imprimis Ionia antiqua 33,
26; 35, 9; 47, 4, 14; 75, 16; 81, 31;

'Atitarrot, 307,

'Auktov 243,

12.
17.

propheta 367, 26.

91, 21;

103. 21 ; 117, 28; 123, 11;

125, 32; 133, 3, 6; 141, 4, :10: 145'

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

16; 153. 25; 167, 4; 189, 20; 205,

27; 249, 7 ; 297, 5; 387, 13.

AoCa Mixed 33, 19; 93, 34 ;

.
281, 17; 391, 16.

101,

18 ;

'Aauirtc yrl Asia 75, 7; 177, 29.

'AunQ6xctoreov Arx Alba, urbs, cui antiquis
temporibus Tyras nomen erat, hoc
tempore Cetatea-Albd, Turcice Akkerman 253, 14.
'Aao6g, cui

urbi Ducae tempore Mond-

pLov nomen erat 35, 1 ; 103, 21 ; 417,4.

'Acsowia 391 14.
'Arne Aidin (1300-1333) conditor Turcici

455

BdQva 113, 1 ; 275. 30; 277, 4 ; 290, 14.

Boevcii3ag Si Kopvidaci 225, 28.

Baoagtog o pgyac, aytog 269, 10.

[3cto(ALaoct ordo titulusque coniugis filii
imperatoris 139, 8 ; 269, 21; atqUe
despotae 395, 26.
paapyatx6v 181, 26; 233. 7; v. yotagouXLx6v.

f3Et(QTIS 37, 30; 257, 25 ; 281, 23; 283, 8,

26, 27; 413, 4; idem Trawl:x.1.N xot
peodtcov 165, 12; 167, 33; 261, 10;

349, 9.
fIcrif3O6ag, 6 titulus Moldaviae et Valachiae

principatus in Lydia parteque Ioniae

siti 33, 27; 35, 9 ; 39, 26; 47, 4 ; 51,

principis 123, 6; 239, 4; 251, 22; 253,

4; 255, 22.

11; 55, 13; 115, 1, 5, 11; 117, ; 145,

6; 215, 17; 217, 33; 221, 25; 237, 23;
Turcico more apud Ducam etiam illins
prolibus nomen 'Atilv est 97, 3; 113,
16; 115, 9, 18; 219, 8-27.
'Atqvhc principatui Aidin adhaerens lido
animo 117, 18.

Bgffnk 367, 28.

BekOyno.Sov Beograd Belgrad 421, 20, 32;

'ATTLxil 177, 12, 25.

'Atportog trium Parcarum una 163, 24.

'Areagta Antalia, 411, 25.

'Artalo; Jarantepe 103, 27.

Ainfoontar,ov

Forum

Constantinupoleos

377, 20.
My000tivoc, 6 aytog 269, 10.
AUSoulAg et- cix
'AcppLx..q 391, 16.

141, 24-143, 13; 191, 1

'A(peonryi 59, 16.

'Axata 79, 3 ; 133, 20 ; 139, 21; 177, 12;

279. 9 ; 425, 20.

Bulgariae urbs in litore Ponti

Euxini sita 321, 22. Hodierna Anhialos
urbs? (cf. Theophanis Chronographia,

'AxeXci)ov

ed. C. de Boor 437, 2 app. crit.)

'Axtkek 259, 19; 357, 12.

'Avid-c-rcaoLac, ESTI-clic 413, 28.

'Axco8Cov Ohrid 123, 26.

Bal3u2Av 31, 17; 87, 19; 329, 18;357, 17;

385, 17; 391, 14.
Bal3okthvux TeCrq 309, 12.
Bal3okoivLot. 329, 18.

v. Ilekoycod6o).
BgverCa 85, 19, 23; 149. 11; 247, 19-249,

25 ; 265,25, 26; 267, 11; 269, 16, 17;

329, 29.
BEV4TLXOL 147, 15-149, 18 , 163, 20; 247,

4-251, 20; 265, 26; 269, 18, 19; 309,

19; 329, 27, 29; 337, 16; 345, 5 ; 373,
32.

Bevgtot 67, 17; 85, 24; 169, 11; 307,

11.

Bevtapoiv 31, 6.
Bloo-apiaw Trig Nocatag 267, 19.
fiCyket vigilia 277, 3 ; 345, 8.
BL-0-ovia 33, 20; 35, 2 ; 39, 27; 47, 3; 55,
28 ; 75, 7; 77, 9 ; 101, 18; 117, 30;
199, 15 ; 201, 26 ; 235, 29; 427,-13.;
429,

1.

Btdovoi 53, 20; milites Turcici Bithynia

oriundi 153, 6.
poolQw; locum tenens 225, 28.
BXcipeag, 6 355, 7.
BkaxgcrvaL 63, 34.

BkaxIo. Tara-RomIneasca 123, 5, 9; 133,

19; 155. 25; 165, 7: 181, 18; 189,
18; 227, 18; 239, 1, 4; 247, 2; 251,

22, 27; 253, 15-27; 255, 22;

16; 291, 3; 431, 11-23.

263,

IncixoL Romeni 87, 14; Valachiae Romeni

157, 5; 161, 4; 169, 32; 177 23;

179, 3, 30; 251, 26; 253, 2; 275, 23;

Bcfluattthy, pgyac zovrocpaat 267, 20,

[36.v8ov vexillum, cohors 97, 2, 4.

433, 19; of gv TS

Tii):

AUX06t0[1(11)

X0r1VTF; Mkt-A 427, 24.

www.dacoromanica.ro

CIL

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

DUCAS

456

In.cixog, 6 Valachiae dominus Vla-l-Tepes

(1456-1462) 431, 17; 433, 4. 15.
Botarcta 247, 24 ; 269, 17, 18.
tianoeog Cimmerius 91, 31.
poniv19,

86vatag 265, 3-10.

273, 1; 291, 3 ; 337, 7; 413, 25.

Boaxog pater Serbiae principis, Georgii
30 ;

Brankovio (1427-1456) 257, 17; 397, 4.

Bet5EXa,, Tc't vicus. in Asiae Minoris peninsula, quae ad insulam, cui nomen

Chios est, vergit, situs 221, 26.

Butetvuov 43, 9 ; 59, 31; 111, 14 ; 301, 26.
Buttivstot 45, 15.
Bot6v, 13ttoivri Cavarna -321, 22.

ret6 unus ex 12 filiis 1acobi patriarchae

31, 6.
raXcitat, of habitatores provinciae ra)tavia 91, 33.
raXasclg, 6 et PaAiric, 6 Galata, 73, 3;
137, 25, 28 ; 139, 2 ; 209, 5 ; 291, 4 ;
333,

21.

yevittaQot et yEvistciet8Eg 97, 31; 179, 10 ;

363,

1.

rEvvci8tog axoLietog xai xaftoittx6c xcarig,

BatayapCa. 123, 25: 133, 19 ; 177, 14 ; 257,

20 ; 337, 7.
Boayapot 87, 15; 165, 7; 171, 1; 179,

329, 23, 26 ;

FEfil6T6C, 6 e4 AamEat.goving Plethon, 267,

5-22 ;

337, 19,

20 ; 343, 28; 347, 12-349, 16; 351, 24 ;

373, 9-21; 393, 12, 19: 405, 15.

rakavict Galatia, Asiae Minoris provincia
33, 22 ; 101, 17, 29; 113, 20, 26 ; 123,
29 ; 165, 17; 429, I.

rahravoi, of 349, 3.
yakEdyni, Ii species navigii celerrimi 243,

C-poleos patriarcha (1453-1459) 315,

29; 317, 13: 323, 23; 329, 5.
l'Evoi)a 67, 13, 15; 85, 20; 209, 1-13;
329, 25 ; 331, 1; 335, 2 ; 405, 27.

revatitic, Junus, classis Turcicae praefec-

tus 415, 10-26 ; 419. 10, 30.

revootrat, of 35,

15,

17; 67,

17 ;

73, 4:

107, 29 ; 137, 25 ; 139, 4 ; 169, 10; 207,

16 ; 209, 25, 26 ; 243. 31; 291, 4; 307,
11; 315, 11; 329, 23; 331, 3; 347,

12; 417, 29; 419, 4.

rEvovirqg 67, 13 ; 123. 17.
rEwcavia Gallia 67, 8 ; ATM $Qtlyyia 85,
21.

rEppavoi 41, 24; 205, 21 i. e. retiaot Franci 67, 9 ; 93, 35.

yEeovoia 43, 27.
noSpyLoc Seamirrig, xeciltmg Eserliag (14271456), 257, 17-27; 263, 21; 271, 17,
24; 287, 29 ; 395, 23.
rEthQytog 6 axaknog 267. 21 ; .315, 29 ;

vide et rEvvd8Loc.
rEtheytog 6 4:1311avevomtv6g 259, 24.
rEcopyht.-7Eytg 153, 30.

ntae6vIta 279, 11.

recuxof, 267, 7, 14, 26 ; 269, ; 317, 29 ;
319, 3, 4, 24.
I'QiyOptog xa1 rcoly6etoc I. e. Nazianzen1

sis et Nyssensis 269, 9, 10.

10.

rcatiotov 6Qoc prope Ephesurn urbem 121,

29; 243, 19.

rviyOotog III. (1443-1450) 315, 5 ; 317, 30

yaottouXtx6v, TO populus originis Graecolatinae ; imprimis milites ex patribus

occidentalibus et matribus Graecis

Act8,6 psalmista 31, 16.

Act8l8 6 Koprivk, paat.A.Eil; TparrEZarro;
(1458-1461) 431, 3.

nati 225, 1.
rarEitotitog Aotuvixoc 411, 31; 435,
razekottog Aciptvoc 411, 29.

Aakitkirat. 93, 34.

1.

rataatoc, ovp Ntxactog 417, 8 ; 421, 8,

13 ; 433, 25 ; ra-ratoiitoc 435, 2-8 ;
Nicoloso 435, 22; 437, 9. Luchino
Cataluso 435, 14 ; 427. 8.
l'asE2,atog 43@av-EVioxo; 67, 22 ; 69, 1-29 ;
73, 29 ; 81, 26.

Aaktiatia 179, 2.
Aatictax6; 91, 15-20.
Any unus ex 12 filiis Iacobi patriarchae 31, 6.

AcivEtov Thraciae urbs. cui nomen et 616VE LOV erat, in litore Propontidis sita

inter Heracleam et Rhaedestum 73,

27.

Acivouk, 6 Danubius 47, 12; 79, 24; 8 1.

www.dacoromanica.ro

DUCAS : 'STOMA TURCO-BIZANTINA

21; 123, 8;

149, 25; 169, 32: 177,

31; 257, 28;

259,

2; 253, 20: 275,

29; 295, 7; 433, 3, 8, 20; vide et 'IcrtQog.

Agexor; (acc. pl.) Thraciae urbs in Ponti

Euxini ore sita 245, 26.
4381171OrT lg titulus honorificus ab imperatore

Byzantino in principes extraneos col-

latus 259, 23-25.

457

'Exrcup Priami, Troiae regis, filius 259, 20.

'Etsx.fac propheta 329, 16.

Elpirri (797-802) 33, 1.

'EActiag xano; sinus in Asiatico litore
Aegei Maris 207, 14.
'E4vri filia loannis VI. Cantacuzeni et
uxor loannis V. Palaeologi 41, 22; 63,
4, 31; 65, 2, 8.
`D.Ev6novroc 33, 23.
'EA.Lit 39, 29; 6 rob" Marra& 'EX.ret

ATatirrrpLog 'Aydc 211, 12, 15.

AlittAtptoc, 6 Miyac, n dxpono?tc 335, 15;

355, 5.
Anufiretk KoSoivric 329, 7.

17; Mavretzfa-'EALgt-m ytc 115,

Marroliag 115, 34 ; Mavtaxict;
itTEY 155, 7.

113,
19

'EXL-

Alpiirpco; Aciaxagrg v. Aciaxotptc AEovsdeig

6,114-11TeLoc 6 ITcAniok6yoc, quietus filius
Manuelis If. Pal. 176, 10; 269, 21;
425, 16, 18.

'Mtn criapanrcip 235 24, 26; 237, 1.

Alp:114.ov vans Thessalonicae 251, 15.

`En.yrocci pafliittata 267, 17.

`Eklivic 59. 15.
`EXViarrowroc 33,23; 35, 1, 8; 67, 14. 26;
133, 3; 147, 20; 149, 14; 225, 6;
279, 3; 299, 8; 307, 9, 10; 339, II.
`Eva); 29, 5.

ofiltog o 69, 22, 24; 83, 31; 111, 16.

AtufloXoaciyy0.og nomen proprium 73, 15.
ALEmplyrstxov 35, 11; 51,

24, 27; 53, 12;

309, 24, 28.

Itirckoxi6vtov 355, 4; All-J.oPr, Kirov 337, 2,

Aoioc fc S Moigroucf?,.oc Al2xios V. (1204)

33, 8.

scriptoris avus paternus

Ao6wov, ygvo; taw 47, 7.

Sokac, 6 Oyag Sco5xac, 861: 43, 19 ; 81,
23; 85, 21; 133, 19; 147, 5, 15; 209,
12; 247, 22, 23;
379, 1, 4, 11 15,

345, 7;

55, 19;
19; 381, 3, 19,

29, 32, 33; 383, 25.

Apayoato; Vlad Dracut, Valachiae dominus (1431-1446) 253, 21-27; 255,

22; 259, 2-16; 263, 8-15; 273, 14.

Apankotog cl,Qavrtilaxog 405, 14-21; 407,
2, 26; 411, 19, 23.
8Qouyyticasoc 201,

"D.X.Tiv

57,

29 "akivrc 31, 11;

95, 17;

319, 10.

'ElcUz 29, 9.

20.

Sovicluxo: 43, 8; Iriyac Notit;.vrtxoc TOD

cpcoadrou 259, IS b pt;yo.: 8.,1Ii,artxnc
381, 15.

Aotixac MLxryrjA
47, I.

'ED.cig 177, 12.

17.

.6,15aspa Dorostolon, Dristra, Silistra, 431,

19.

"Ei3Qa.toi 347, 8.

7:(3psvt. 287, 25; v. Evrenez.

`Maparov oppidum munitum in Chersoneso Thraciae situm 65, 20. 183, 33.
`Etryiktov munimentum Isthmi Corinthii
S79. 4-12.
i,;LocurrIg, 6 vide Ind. verborum.
'Jsc2;coc 43, 18.

'Ernflcitai arx in litore Propontidis sita

prope Selymbriam urbem 303, 21;
305, 9; 321, 25.
'Eocra6g Hierissos ? urbs 181, 19.
"EpRoo, rivus Gedis-tal, 117, 21; 221, 16
241, 24.
'Ecnitled OciXacaa 31, 9.
'EQuE)pai Asiae Minoris urbs in litore Ma-

ris Aegei sita in peninsula, quae ad

Chium insulam vergit 231, 26.
'Eag Isa-beg I. 47, 4.
'Bak Isa-beg II. 113, 16; 'Eacrar 219, 9;
'Eagg Isa, secundus filius Baiaziti I. Ilderim 101, 27; 113, 21, 24.
Ei;r3otct 75, 19; 147, 18; 149, 11; 249, 1;
251, 21.

Eiqegvro; Eugenius IV. papa (1431-1447)

265, 19.

www.dacoromanica.ro

DUCAS : 1SlORIA TURCO- BIZANTINA

45B

EReivoc 131, 17 ; 189, 2 ; EAELvoc HOvtoc

79, 3; 113, 1; 123, 4 ; 133, 10 ; IlovToset k11 175, 10 ; 181, 18 ; Ilovrodi
Oolotoaa 69, 7 ; 245, 24; 297, 28;
395, 18 ; 429, 8; Ilovux61.? Ilikayo;
253, 14; 116v-cog 131, 19; 307, 10; 321,
22.

Moog Civepog 197, 4.

'Ecpeot,ot 105, 1; 115, 8, 29.

'Ecpecog 33, 26; 35, 10 ; 39, 25; 47, 9 ;
109, 7, 10; 115, 5-32 ; 117, 11, 23;

119, 2-19; 121, 13-35; 123, 15;133,

4; 141, 22; 153, 12; 189, 23; 219,
13, 221, 25, 32 ; 235, 7; 241, 25: 245,
9, 33; 267, 17.
Zapou7L6y 31, 5.

Zdyavog, f3stioic 275, 22; 301, 15; 373,

15, 20.

tacotoka.g, 151, 27; 179, 20.

taTQCxwv vide indicem verborum.

ZEk 73, 11; 151, 5.

ZTIT0i/VLOv Graeciae urbs, cui nunc Lamia
nomen est 111, 24; cuius nominis
urbem Ducas etiam alteram propius
Thessalonicam in valle Strymonis sitam
indicare videtur 127, 2 '; 239, 9-13;
245, 26.
ZtxxoC 91, 30.

Zuripoov Transilvaniae urbs Sibiu, Hermannstadt 259, 11.

Opdx-rig 73, 27. 271, 4.

`1-1QaxA.18aL 375, 9.
`HpaxXilg 167, 25.

247, 12, 27.

OEcoaXoy(xl 35, 21 ; 79,

4; 127, 7,

22 ;

157,

1;

19-25; 199, 30 ;
7-249, 22; 251, 19.
189,

111, 23; 116,

7, 14 ;

159, 23 ;

239, 9 ; 247,

ellPat, 247, 10 ; 279, 4.

00.6yog vide Oeo2LOyog

00.xat, of 93, 34 ; 0Q(ixEq 211, 29.

epeixri 35, 11, 20 : 47, 12 ; 53, 10,
55, 20 ; 59, 32; 65, 14; 77, 29 ;
20 ; 115, 11 ; 123, 10, 24; 125,
133, 6, 141, 29: 147, 7 ; 155, 15 ;
3 ; 165, 7 ; 167, 4: 169, 14, 31 ;
33 ; 173, 8 ; 175, 16 ; 177, 9, 25;
2; 185, 21 ; 193, 1; 203, 19; 213,

19:.;

111,

28 ;
157,
171,
179,

17;

219, 12 ; 245, 30 ; 249, 8 ; 263, 18;

265, 22; 273, 25 ; 275, 11 ; 281, 26;
295, 6 ; 297, 5 ; 413, 20 ; Ovitxmai 8uvdpetc 39, 18 ; 49, 20 ; eoctxt,xOg (maTog

153, 5; 185, 26 ; Oecotilia

!Ago]

51, 7 ; 127, 1; 133, 2.

ettd-rma Asiae Minoris urbs in Lydia

septentrionali sita, olim Pelopia, nunc

Akhisar 221, 13 ; 239, 19.
eivata, td Asiae Minoris urbs inter Smyrnam et Ephesum sita 105, ; 133, 4 ;
1

'Hoatac propheta 327, 19 ; 329, 16.

'Haar, veteris testamenti patriarcha 29, 16.
Odoog insula 413, 31 ; 423, 10, 17.
OcoSooo. OotoRdovg 369, 13.
iDERouclog Adoxaog (1204-1222) 33, 12.
0E68w,clog Aciaxaptc (1254-1258) 33, 14;
49, 12.
0E6Scopog 6 DolatoX6yoc, Manuelis 1I. Ira -

ter 71, 8, 30; 72, 10.

0E6Sovo5 o llotAatokoyog Manuelis II. filius 85, 17 ; 137, 6, 10 ; 139, 23 ; 175,

8; 247, 6.

eeaciyog 161, 21-163. 8 ; 229, 28, 30;

231, 17-235, 13; Oeo?,Oyo5 o KOQat,
173, 2 ; 229, 16 ; 0oX6yog 163, 8.
ec000.Ma. 181, 18; GervalCu. 35, 21; 113,
16 ; 123, 24 ; 133, 11; 173, 27 ; 175
9 ; 189, 16 ; 239, 7 ; 247; 10; 273, 25.
Oetrcat,xot otivciptEtc 39, 18.
Oeooctkovotaiot, 247, 19; 0EociakovottIg

EiieW7cri 95, 15.

.110CWLEICI. rr

1968woc ticLox6:o.o5 MOvni; (Decica 137, 7.

221, 25 ; 245, 32.

015QatOL 105, I.

Omicic 6 'Axivog Thomas de Aquino 329, 7.

Ocoltdc 6 Kavtaxoutrivoc 261, 32.
ecoloi; 6 ffo2LatoX6yoc, filius Manuelis II.
Palaeologi 175, 11 ; 279, 9 ; 425, 15.
'Idyacivg Md.exog 231, 6.

'Idyyog vel 'Idyxoc loannes de Hunyadi

regis Hungariae locum tenens (14461453) 271, 21-273, 29 ; 277, 8-32 ;
291, 9 ; 341, 23 ; 243, 6-21 ; 421, 25.
laxth3 patriarcha veteris testamenti 29,
16 ;

31, 4 ; 271, 16.

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

'Idxco8og v. Katavim

459

loi8copog metropolitanus Russiae episcopus 267, 19 ; et Poloniae Cardinalis

'Icixcof3og lIvslittauxOg 323, 26.

14E8 patriarcha Hebraeus 29, 8.

'Iyy?itvor i. e. Anglo-Saxones 79, 21-22;

lapta6A. Calliupoli praefectus 419, 30; 421,

205, 21; 209, 27.

'IsogaCag propheta 341, 1; 357, 14; 387,

15 ; 423, 21.
lati.a6X Sinopensis Turcorum princeps 429, 9.

8; 391, 9.
liegiv et `Igoi, MTOpuov exitus Bosphori
Thracii in Pontum Euxinum I I I, 25 ;
187, 2; totus Bosphorus Thracius 275,
28 ; 277, 1; 299, 2, 10; 297, 3; 337,

'Imravia Spania 209, 27;

'Imtavot 93, 35; 205, 21; 'IartavOg 415, 18.
'Iacalik 271, 10 ; 357, 16; 369, 3.
"Icisoog 123, 23; 157, 4; 177, 10-28; 217,

23.

liQaurraXilli. 327, 5; 387, 24 ; 391, 10, 14;

via `IeciouciaAlia i. e. Kcovatamvo-Ono-

atc 391, 10.

'Igp6v.uptog 269, 10.

'haat Turcorum princeps 39, 26.

'ItXat4 Bulgariae vicus inter Sofiam et
Philippupolin situs 273, 3; 413, 25.
Inootg Navii Hebraeorum dux veteris
testamenti 31, 12.
'Ixelvwv, Konya 117, 33 ; 141, 5, 8 ; 155, 20 ;

243, 7: 257, 4; 273, 28: 275, 3, 5.

'IX4Qtx6c Illyricum 123, 24; 177, 25.
'Paola i. e. Fulgor, cognomen Baiaziti

1.

(1389-1403) 109, 29; 181, 13; 183,

9; 189, 15, 17; 191, 32; 193, 4; 199,
20 ; 219, 20; 257, 13 ; v. et Hayiatrjr.
laf3coog insula 411, 35; 423, 10.
'11.1.13eLoi, 403, 5.

Ivaxog 31, 10.

'IvSoi 93, 33.
lauSatoL 31, 11; 49,16, 18; 327, 13; 357,
15.

'IoMag, 1,165 'Iaxtht3 31, 5 ; 389, 5.

'ImiSag avo8Orrig XQLOTOD 271, 15.

315, 8.

15 : 229, 2 ;
22 ; 277, 23;

237, 28; 263, 25; 275,

397, 9, 22; vide et at-

vauf3t.g'

1-ca)01 59, 15.

ItaX,Ca 67, 4, 8;

69, 2; 85, 20; 137, 7,

22: 139, 5, 6; 209, ;26; 249, 12; 261,

21; 265, 16, 20, 24 ; 269, 28; 279, 15;
349, 31; 391, 16; 425, 15.
'Itakoi 67, 9; 69, 28; 79, 22; 93, 35 ; 99
32; 205, 21, 25; 207, 1; 227, 24; 267,
15, 26 ; 315, 14; 317, 29; 347. 11;
405, 25.

'IT0.65 409, 7.
laxivvic Ai:1157(aq Barci41.15 (1222-1254)
33, 13; ,55, 12.
'Icoavvris VI. KavtaxoutrivOg (1347-1354)
35, 7; 41, 15, 22; 43, 3-27; 47, 17

21; 49, 1; 51, 3-24; 53, 5-13; 55',.

16-32 ; 57, 10, 30; 59, .20-29; 61,
10; 63, 5-21; 65, 3, 12, 16; 67, 1,
5, 20; 69, 25; 71, 1; 75, 2.
'Iuml.vvrig 6 Koavivag (1118-1143) 33, 3.
'liocivAlIC IV. 6 Kop.vriv6g TQanEtavtog
(1429-1458) 431, 4.
'Icoavvrig Aciaxaog (1258-1261) 33, 15;
49, 15;

'Iouktavog cardinalis 267, 16.

louonviavOg (527-565) 31, 25, 27.
'Iavonvitivaw, ix, TET)v v. 'Iwavvrig Myyoc.

:Ioivvrig AOyyog ix tcliv 'Iovouvalt.vaw 331

Innapoitog hippodromus C-poleos 69, 23.

'Icocivvris V. Ikaatok6yog (1341 -1391) 35,

6, 14 ; 41, 12, 21 ; 55, 27; 63, 31; 65,

lorcialla 167, 33 ; 171, 20 ; 203, 1, 31 ;

283, 27.

sloadx veteris Testamenti patriarcha 29,

16.

(1185-1195) 33, 7.
'Iaax-naoLas 283, 26, 34; 287, 28.
'Iacixac 31, 5.
laan.xtog 6 "AyyeXo

lat&I)Quii yak Chii insulae ecclesia 405, 19.

1-12; 343, 27; 347, 9-20; 353, 9;

355, 17; 357, 5, 23, 371, 25.

1, 7; 67, 2, 8; 69, 22; 71, 7-22; 75,

14 ; 77, 4, 8. 'Iwavvrig 5 riciwv 425, 10.
'Iwdvvrig VII. rIaXatok6yog (1390) 71, 28;
73, 1, 24 ;

83, 7-32; 85, 2, 13; 87,

1, 5; 89, 10; 113, 5; 173, 27; 175, 1.

'Iwcivvrig VIII. HalLaioA.Oyog (1425-1448).
85, 17; 129, 4, 12; 133, 27; 135,

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

460

ISTORIA TURCOBIZANTINA

4-15; 137, 6-139, 3, 15; 175, 7; 229,

13; 233, 6; 237, 10; 239, 5; 245, 23 ;
247, 6; 251, 24; 259, 24; 265, 16;
269, 21; 279, 14; 289, 28; 319, 17.
laxivvia, td 133, 20; 247, 11.
"Icovag 153, 6; 'IcovgIg 145, 18.
'Icovict 35,

17 ;

39, 25; 51,

113, 17; 115,

149, 29; 151,

14 ; 107, 28 ;

1; 141, 30; 145, 18 ;

31; 205, 6 ; 207, 15 ;

219, 14, 27; 241, 28.
loxrficp unus ex 12 filiis 1acobi patriarchae
31. 6.
'Icocalcp II. Kcovararnvourcacon naretcimg
(1416-1439) 139, 18 ; 265, 17.
Karcingy 305, 7, 10.
Kaytartlix 141, 18 ; v. 'AQxayygkou cpocolQt0V.

Kuivciv 29, 6.
Kacaapsia KarcrcaSoxiag Kayseri 111, 5.
KaUcculicokic Galipoli Gelibolu 39, 20 ;
41, 8; 51, 23 ; 53, 9; 115, 14 ; .123,
17, 19 ; 139, 24; 147, 9-21; 149, 2,
24; 171, 22; 177, 27; 181, 18-27;
183, 35 ; 185, 8; 197, 6-199, 5 ; 201,
32; 203, 28; 211, 18; 213, 24; 223,
33; 225, 1, 8 ; 227. 1, 20,34; 237, 14;
241, 23 ; 245, 20; 263, 9; 275, 27;

281, 8, 33, 283, 2, 5; 299, 8; 403,

30; 409. 27; 411. 25: 415, 10; 419
1, 30; 421, 17,
IcciUtarog papa Calixtus III. (1455-1458)
423, 9.
xciwcog tris 'Motavourcoixoog 283, 7.

Karraxoutivil, n uxor Ioannis VI. Cantacuzeni (1347-1354) 53, 3, 17.

Kavraxoviveig getter Lucae Notara 383,

1; pater eius fuit figiag Soligartxog

383, 15 ;

Kavraxou1AvOg Ocopitc, cuius sororem Ge-

orgius BrancoviO, Serbiae crales, in

matrimonium duxit 261, 33.

'lox-iv-nig v. 'Icocivvig VI.
Kavraxoutrivac.
Kavraxoutriv6g Marllaiog, filius Ioannis VI.
KCIVICOCOlitirOg

Cant. 65,

4. 19.

Kavraxoutivag Mrcial3op'yclig 239, 10.

Kaarcaboxac 137, 31 ; 279, 24.

Kanna8ox(a 33, 22; 89, 6; 91, F32; 153, 29

givco KannaSoxia 175, 26.
KaQacouXak 163, 31.
Kapatouaoificp 281, 3.

Kapaaciv quo nomine Ducas Turcorum prin-

cipes, qui Iconii regnaverunt, appellat,

etsi its non semper hoc conditoris
illius principatus nomen erat 119,
1-121, 17 ; 141, 4, 8; 155, 17, 21;
169, 11, 13; 171, 29, 33; 243, 8-245,

5; 255, 3-257, 8; 273, 24-275, 11;

281, 1, 3; 291, 10-292, 3; 295, 13, 18.
KapecactQ Phrygia Salutaria 109, 28. Ka-

pciaapcv 293, 2.
Kaeacrlig 35, 2.

Kapacranaco; 115, 2, 30; 117, 2.

Kapatt Ca,

Kaciarti.cincyt;

KaQa-ct ccinay,

321, 21, 27; 327, 10.

Kapcg 177, 31.
Kt:Kik 33, 20, 26; 39,
109, 16;
143, 23 ;

113,

28 ; 75, 7;
18; 115, 19 ;

144, 25;
403, 24; 419, 31.

155,

101, 18;
117, 5;

4; 401, 25;

Kael.aciv nomen principum Turcici princi-

patus Germian, etsf hoc nomen conditoris illius principatus its non sniper erat 35, 1; 39, 22, 23; 96, 6 ;
113, 14 ; 119--121, 17; 143, 23.
KaQinciv 'Ali.ucia.Q v. 'Akoacie

Kae6a Mcycari vicus prope .Adrianupolin

187, 14.
Karcaavot. 209, 26 KargXdvot 41.8 ; 415, 32.
Karmgcov, 'Av6,2gag xai 'Icixo)(3og, ex raw
207, 16.

Karacpuyiotg, gv wig 301, 2.

Kauxecata 601 429, 22.

Kacpag o Feodosija 209, 5; 315, 14; 427,

25.

Kagoartvoi, of 307, 11.

Kanatricitg 219, 14.

Kceattog xanog 335, 16; 337, 21; 339,

Ka.cxia 33, 20.
Kauteg 177, 31.
Ka.bv rot) Irctupoi1 363,

20 ; 365, 15 ;
McyciXou Kcovaravrivou 365, 6.

KXatoacvai, al, 221, 26.

K62,xot, of 425, 2; 42Q, 23.
Koadvaw, naQa tan. 425, 1.

www.dacoromanica.ro

1.

rob-

DUCAS : ISTORIA TURCOBIZANTINA

x6prig 201,

17.

xopirrig 93, 27.

xottliipma 227, 32 ; 297,

29 ;

xontiouov

307. 14.
Koptvnvoi 33, 6.
Kottvriv6; 'AXgtfog vide 'AXatog.
xovootaiaog 415, 16; 419, 31 ; Riyac xovootaiikog 415, 11. 1.tgyag XaVt60T4111Xog 335, 29; 337, 2.
Koelot vide OsoX6yo:;.
Koovilog 425, 14.

461

77, 23; 83, 14, 25; 125, 34; 127, 21;

139, 28; 149, 19; 169, 3; 203, 22;
229, 12 ; 251, 27 ; ,265, 25; 269, 30;
279, 18; 297, 4; 349, 15; 399, 7;
Km/Growl:you 133, 9 ; 175, 4, 12; 197;
11 ; 235, 30; 399, 9 II6Xtg 33, 12, 17 ;
57, 7, 31; 61, 3; 63, 8 ; 67, 8, 10, 20,,
27, 71, 2; 73, 8, 21; 75, 8; 77, 21; 79,
1, 6, 17 ; 81, 28; 83, 32 ; 85, 3, 12; 87,
1, 6 ; 89,

KoevriXict, BatQvci(3ag be 225, 28.

KoolAiSiov 327, 9 ; 337, 21; 379, 14.

111, 17, 24 ; 129, 12

16: 133, 2 ; 137, 9, 31 ;.
161, 7, 31 ; 203, 21 ; 231, 13-28 ;
233, 15 ; 235, 12 ; 239, 6 ; 247, 9, 14;

K600f3a 277, 24.

253, 6, II ; 289, 26 ; 293, 21; 297, 3-

Kotudetov Kuthya 39, 21; 101, 22; 103,

12 ; 257, I; 275, 2; 293, 1.

299, 26 ; 305, 33; 307, 3-309, 12; 313,

3-23 ; 315, ; 317, 4 ; 319, 20; 321,.
9, 29 ; 325, 29 ; 327, 1-329, 24 ; 331,

Koukoup.n6rou Iotivkag 421, 5.

Kouvrootrig 71, 11-18.
Kerig 151, 9.

Kertrat, of 233, 12, 28.

Kelin), rl 147, 18 ; 149, 11 ; 249,
xeLnig xa0oXfx6c 267, 22.
KQ6voG 73, 11.

Kuothrrig, Antuirofog 329, 8.

Kfitocog 323, 5.

KuxA.66at vilooi 35, 15; Kux7<ci6Eg 75, 19 ;

147, 10, 18; 415, 20; 427, 3.

Kuprl 141, 14.
Kuvily6g 345, 5 ; 349, 17.

333, 11-21; 335, 8; 337, 14; 341

20; 343,
14, 23;
12 :

1.

11 ;

5,

11 ;

Koi,ecig 239, 21-241, 20; 245, 21.

19 ;

345, 3-347, 26;

351

20; 365, 11; 369,

371, 23 : i373, 31; 377, 5; 385,
361,

9-13; 391,

13 ; 393, 22, 24; 395, 1,

31; 399, 11--19 ; 401, 6, 13 ; 413, 11;
419, 1, 8, 18; 425, 10; 427. 6, 9 ; Constantinopoli 437, 4.

Kcovoncvuvouniakewg poval zal \roof,

Arutirreliog 6 Idgyag 335, 15.
Mayydvcov 399, 17.

Mfxaigi. Tor, rattaelzov 303, 3.

Memo; lovonv[ag 407. 4, 34.

1(40.kog, 6 dywg 269, 9.
Kix" 6 Orion constellatio 79, 23.
Kwvorarrivog 6 Miyag 31, 22, 24; 75, 29 ;
345. 14 ; 365, 6 ; 335, 20.

Kcavcrravtirog VI. (780-797) 31, 27.

Kwvaravrtvoc

20; 131,

XII. IIcaaicaOyog (1448-

MeDdou oXyCou 75, 28.

Neat, 6 va6; rig 45, 18.

`08rryirreliog 67, 28 ; 355, 6.
lialittoosue)Cotou 159, 29; 197, 2.
IlarroxpciroQog 315, 28 ; 399, 16.
Ikivrcov twv etyicav 75, 25-26.
1-180.(3kinroil, ti); 69, 25; 233, 5.
IIrrylig 231, 23.

1453) 175, 9; 279, 2-13 ; 289, 16-29 ;

293, 8; 329, 22.

II036Q61..tou, IIereoa McydXou 363, 3.

2ocpiag, Meycari 'Exx.kricdu 31, 26;

Kawo-ravnvoiutokt; 33, 10; 125, 6 ; 127,

23; 12), 18, 26; 131, 3; 139, 23;

315, 5, 25; 317, 23, 28; 323, 18, 30;

327, 13; 363, 16, 27; 395, 3, 17; 375,.

141, 5; 147, 26; 161, 16; 191, 9; 202,

24; 229, 3, 18; 251, 23: 265,21; 269,
18 ; 28), 15 ; 293, 32; 307, 25 ; 309,
7; 311. 13; 315, 16; 321, 8, 15; 323,
6; 391, 14; 401, 22; 427, 8; 431, 5;
irrin)Q Tim/ 7c6),Ecov 127, 9 ; it MovaravTiVOU 43,

3;

47, 2 ; 57, 19 ; 61, 11;

10, 29.

Eroatou 137, 3.
Teacrapcixovra dyfwv 75, 27.
Xthemg, Itovi) ti); 339, 25 ; 363, 3.
KcovoravnvowrOXecog Haat

Baoafxii 233,

12,

20 ;371, 6 ; 377, 10.

www.dacoromanica.ro

29 ; 345, 5 ; 355,.

DucAs : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

462

Kicoconoesa 353, 19.

Mutpd, n Ilovra 355, 5.

462,1, 1160-ra 355, 21; EuVinoeta
327, 7, 8; 355, 3.
`08iyriteCag, ixpd TN 67, 28.
n1121P, Mal -cfig 233, 1.
`PcouavoD, Tov etytou 339, 16; 343,
25 ; 369, 21.
Xao.aoii, rl 110.71 'Mil 361, 10 ; Xcipoot,
359, 19 ; 369, 21 ; 377, 11 ; i. e. Xaciatom

Xquaiia Hai 75, 22, 30; 77, 5. XQuail

327, 7; 335, 14 ; 355, 3, 14, 23; 425,
10.

'Qoctfa Hari 333, 22; 355, 5, 21, 22.

KcovaravrtvourtoAirat. 307, 11. floAitaL 57,
7; 73. 5; 83, 4, 17; 91, 23 ; 127, 28 ;
135, 3; 231, 17 ; 327, 2 ; 333, 13 ; 335, 5.
K6g, i1 vfiGog 403, 27; 407, 19.

AdtaQ0c, x02,:rig EeQPiag (1372-1389) 35,

25; 37, 22; 39, 10-14 ; 93, 3; 97,
10; 193, 18; 127, 14; 257, 12-17;
397, 2.
Adtapog, 8ionorrig EipPictg i. e. Stepha-

nus (1389-1427), filius Lazari 247, 1.

Aatoi 163, 31.
AaxeSaittovic 35, 17.
Aaxe8at[tovfa i. e. Mistrae despotatus 71,
30; 79, 2 ; 137, 11; 173, 27; 175, 8;
177, 12 ; 267, 21; 425, 20.
Acipsx 29, 10.
XattnaStag, xolaiirrig 95, 2.
Aci[twaxog, Lapseki 39, 20; 65, 15, 18 ;
123, 15; 147, 20 ; 149, 15 ; 185, 8 ;

213, 3, 25; 223, 28, 31; 225, 8.

Aaootxtta 39, 25, 26 ; 109, 27 ; 243, 16.
Actpdv8cov, it no2o,c TOW 275, 6.

Acteavotvoi, of 275, 7.
Aciaxaog vide GE68cocloc, 'Iwcivng
Adaxaptg Aeownicac Arittil-rwog 113, 3 ;

157, 11-159, 26; 173, 25; 175, 1-8 ;

181, 13, 25; 183, 5, 35; 195, 13-199,
8; 201, 32.
Acatvoi. 33, 10, 17 ; 69, 20; 87, 15; 99, 18;
207, 6, 11; 227, 24; 247, 28; 249,
12; 267, 23 ; 269, 7, I 1 ; 315, 15; 317,

20; 329, 10. 13; 331, 12; 347, 14, 20;

355, 19; 359, 8; 373,6 ; 393, 14; 409,

9; 413, 17.
AaTivog catholicae fidei adhaerens 325, 10.

Actti.vog 'Iona* 415, 18.

Aaxavag licaataXoyog 173, 2; 231, 5.
Aeovccietog AcioxctQL; Aitt. vide Aciaxacag
Asovrciog A.

AiOtot, 145, 31; 403, 5; 417,

1,

2; 421,

16 ; AiaPtoc 147, 25.

AeoPog 51, 18; 73, 31; 75, 17; 109, 1;
147, 26; 207, 14; 337, 10; 405, 12;

411, 29-415, 5; 419, 5, 14; 421, 3,

13, 20; 423, 2 -21 ; 427, 26; 433, 24;
435, 3.
Acui, 31, 5, 7.
Aitov 5 ociocig (886-912) 75, 26.
Ai lAVla xaxd 197, 1.
Ain.tvtot 403, 5. 419, 27; 421, 10, 16; 423, 2.
Aktvog viicog 75, 17; 111, 15; 159, 28;
161, 31; 173, 24; 175, 13; 191, 10;
213, 49; 247, 9; 331, 10; 411, 33;

419, 32-421, 19; 423, 10.

Atpliri 95, 16.

Atkonx6g Libycus 165, 23.

A6rog vide 'IcocivvrIg.
Awsciotov 119, 12 ; 213, 6,
245, 31.

28; 223, 12;

AouySoiwog 319, 16.

Avutog miles gigas victus interfectusque

a sancto Nestore benedictione sancti
Demetrii confirmato 53, 30.
A..u3CcE 33, 21,

27; 39, 30-33; 103, 26

113, 15; 151, 31; 153, 25; 205, 27;

207, 23; 221, 11; 281, 22.

Au of 153, 6.
Auxdovig 177, 30.
Auxaovra 33, 21 ; 111, 5; 175, 27;
Auxict 33, 23 ; 39, 28; 101, 18 ; 113, 18;
145, 25. 401, 25.
Alixtoi. 177, 31.

Auxocrrop.tov Danubii os; KEAliov Chilia

urbs 427, 24.

Mayi8thv inutpxia 33, 28,
MayiamQ v. Mai:arca.

Marmata iv Evrtaq) Manisa 33, 14; 39,

32; 103, 25; Muyviora 33, 27; 153,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

DUCAS

15 ; 245, 32 ; 277, 14, 22;

281, 19, 32.
Markt-Co; 6 Kavraxoutrivog v. Kataxoutrivd; Mar&aioc.
Maftouadka 29, 9.
McdavoQog notaa6g 39, 28; 177, 20; 121,

3 ; 207,

25.

MaAvoagyou Kcianog planities prope Magne-

siam urbem sita (v. G. Pachymeres

ed. Bonn II 314, 2) 119, 14. 141, 16 ;
207, 4.
Ma-tart-op, 6 Mgyag
155,

143,

16 ;

145,

1, 26 ;

I ; 403, 9, 14.

Mcipxog, 6 'Ecpgaou 267, 15 ; 269, 4.

MdQa) altera filia Lazari, uxorque Vulci

257, 16.

Marhaog KavraxoutivOg filius Ioannis VI.

Cantacuzeni 65, 4, 19.
Maup(nog (582-602) 75, 28.
Maxao6r-vraatag 413, 27 ; 435, 11, 16, 23.
Maxoggr, Maxouggr vide Mexeagr.
Maxgequov 417, 4 ; vide 'Aaa6g.
Me61.62ava 85, 19.

Miftuava 423, 21.

Me0thvi 85, 18, 25.
MaCeiva xthari vicus

prope Prusam situs

169, 20.

MaLthrtoog XCavri 329, 27.

MaxeSoymai; naeig 127, 6.

MaxeSovia 43, 4 ; 125, 28 ; 127, 6 ;

Maavoatov pars Mitylenarum urbis 435,

157,

3 ; 173, 8.

Maxe86vwv Um. 43, 8.

Maxe6(6v, vgog Mechemet II. 339, 8.

13.

cratwv 141, 26 ; 165, 13 ; 203, 5 ; 229,

25 ; 245, 35 ; 261, 10 ; 283, 29, 34 ;
293, 11, 309, 1 ; 329, 9 ; 349, 9 ; 415, 2.

Msaaaiov rOnog vicus inter Smyrnam et

Ephesum situs 119, 17 ; 221, 34.

Mcaargara, x6vre 137, 8, 10.

MaXeXgaiX. 29, 7.

titaacitai. litterae propheticae 401, 11.

Mciasaog arx in litore maritimo Cariae
provinciae sita 117, 4, 5.
Mavo-iy0. 6 Koarrivag (1143-1180) 33, 4.
Mayou.O. 6 Ilaktagaoyog (1391-1425) 71,
8, 30; 73, 9-10, 28 ; 75, 12; 77, 3-20 ,
79, 15 ; 81, 28 ; 83, 7-27; 85, 1-14 ;
89, 11 ; 111, 12, 15 ; 127, 25 ; 129, 9,
14 ; 133, 7, 26 ; 135, 4, 9 ; 137, 23;
139, 3 ; 157, 39 ; 163, 4 ; 167, 15 ; 173,
1 ;
175, 6 ; 189, 11 ; 201, 9 ; 229, 8,
13, 20; 231, 20 ; 235, 19 ; 237, 7, 24 ;
247, 7 ; 297, 25.

Mavraxiag quo nomine Ducas more Turcico principes Turcici Mendeqe principatus nuncupat, etsi non ommibus
hoc nomen conditoris illius principatus erat 33, 26; 97, 6 ; 113, 17 ; 115,
19, 33; 143, 23; 145, 29.
Maytaxiag 'EALgt-ney 155, 7.
MaVa tertia uxor Ioannis VIII. PalPeologi 139, 16 ; 269, 20.
MaQ(a soror Ioannis V. Pal. uxorque Francisci Gattilusii, Lesbi domini 67, 25.

MaVa Lazari, filia Serbiae principis, una

ex uxoribus Bayaziti I. 39, 14.
Mclocog vide 'Iciyaog

463

Mearipl3QCa 245, 25; 321, 22.

Mealvii %Coin; vicus inter Constantinupolin

et Adrianupolin situs ; nunc Misini

395, 3.

Meaonoraaia 29, 15.

Mexeair I. (1413-1421) 101, 27, 30 ; 103,
7 ; 113, 19-25 ; 123, 2 ; 129, 27-131,
31 ; 155, 14 ; 157, 1-13 ; 159, 33;
165, 4-21 ; 171, 14 ; 196,-26, 31 ; 203,
18, 22 ; 209, 9, 14 ; 211, 4 ; 297, 22,
24; Maxortgr-my 167, 30 ; MaXoullgt
129, 16, 22, 25 ; 133, 2-9 ; 139, 24 ;
141, 1-143, 29 ; 145, 2-27 ; 147, 11 ;
149, 24 ; 151, 20, 30 ; 153, 4, 28 ; 157,

17-159, 30, 34 ; 161, 4, 24, 29 ; 163,

10 , 19 ; 165, 26; 167, 6 ; 229, 23 ;
231, 1 ; 373, 14 ; Maxo6aet 141, 7 ;
229, 25, 27 ; Mexgger 201, 20 ; 235,
21 ; Mexepir-nay 165, 15 ; Mozaaer

171, 30.
MEXE ilk II. (1451-1481) 275, 18-277, 21 ;
283, 28 ; 289, 2 ; 291, 15-293, 4 ; 295,
12,

25 ; 257,

32 ;

301,

1 ;

MExeRET

291, 15 ; 293, 13-31 ; 297, 13 ; 303, 10,

18 ; 317, 21 ; 331, 10 ; 337, 9 ; 343, 8.
Migog vijaog 147, 13.
Milcu'IX VIII. IIcaeuoXoyog (1261-1282) 33,

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

464

16, 18, 24 ; 49, 13, 19 : 205, 24 ; 319,

17 ; 401, 3, 5.
Mrixakiii- IX. IlukaiolOyog (1294-1320)
35, 5.

MaTtag 6 fierov, Valachiae dominus, Mir-

173, 9 23 ; 175, 14,

183, 2-185, 23; 187, 12,
20 ; 189, .6 ; 191, 26 ; 193, 15-197;
19; 201, 15, 33; 211, 15-215, 16;
217, 9, 18 ; 221, 19 ; 223, 21-227, 16 ,
4, 30 ; 163,

1 ;

16 ; 181, 13 ;

cea eel Batan (1386-1418) 123, 6 ;

189, 14 ; 251, 23 ; 253, 4, 5, 17.
MvraTivatoi 291, 4.
MiTuXiivn 51, 17 ; 73, 32 ; 81, 25 ; 107,
30 ; 143, 23 ; 247, 2 ; 395, 17 ; 403,

229, 2; 231; 2 ; 239, 16 ; 241, 32 ; 247, 9.

Mechemeti I. 235, 22 ;
237, 19.
MouuToccilc Toti 'Aviv 219, 21, 27; 221,

30 ; 409, 24 ; 413, 5-34 ; 415, 27, 30 ;

MoucrTacrobec 1111 tres supra memorati MauoTaqicl; 237, 21.

419, 5 ; 435, 2,

11.

u6Siog 85, 6 ; 405, 7.

MovegiaoCa 35, 17 ; 427, 1.
Movo8ev6piev 365, 12.
povox(Towac 151, 11 ; 153, 10 ; 167, 25.
1\16vrq5-41eQcipa, paexioLog 137, 7.
MoQds vide MoupciT

Movcocir 1. (1359-1389) 35, 19 ; 37, 9, 24,

39, 10 ; 71, 23 ; /thopdT 71, 6-16.
Mundt II. (1421-1451) 167, 13, 16 ; 171,
26; 173, 10; 181, 22; 183, 21, 31;
185, 1-14 ; 201, 11, 25 ; 203, 5-205,
3 ; 211, 3, 11 ; 213, 7 ; 229, 5 ; 231, 4,
21, 24 ; 235, 4, 29, 31 ; 237, 2-25 ;
243, 28, 31 ; 253, 6, 24 ; 255, 4-24 ;
257, 29 ; 259, 21 ; 261, 10 ; 263, 4, 25 ;
269, 22, 25 ;

271, 29-279, 19 ; Mou-

Qcit-Icay 165, 9 ; Mopo.T 167, 10--25 ;

169, 12, 20; 171, 14, 30 ; 275, 2 ; MwQdt
153, 4, 28; 239, 22; 211, 20; 213, 26223, 29 ; 225, 3-227, 20; 229, 1, 15 ;
231, 5, 10, 22; 235, 20, 21 ; 241, 22 ;

243, 11-28 ; 247, 8 ; 249, 7-27 ; 253,

10, 17 ;

281 3,
297, 18

255, 26-257, 9 ; 259, 1-15 ;

7; 235, 1; 283, 2; 291, 16, 18 ;
; 303, 18 ; vide et TaQ,cog, 6.

Movaiic vide Mwofig.

MoucouXpciv i. e. Suleyman I. (1403-1411)
101, 27; 111, 17; 115, 11, 13; 117,
18, 23; 119, 12-121, 33; 123, 13

MouoTospd.; filius

24-223, 9.
MouaTaqxlc vide IreQxXiTtia Movoraweig
Moxdper vide MExsukr.
Mnspyoria Burgundia 81, 23.
Mukaciicov, tilv 109, 16 ; *CT6 Taw MAci-

am 109, 26 Mylasa, Asiae urbs,

in Caria sita, nunc Milas.
Moak". 33, 59 ; 75, 7; 323, 3.
M000f. i. e. Bulgari 49, 8 ; Vlachi 189, 14.
Moxip,E8 propheta 39, 9; 135, 11 ; 291, 13;
415, 23 ; Mcodpea 375, 30 ; 393, 26.
Movci.T vide MoueciT.

Moxrijg (1411-1413) 101, 28; 113 21,

123, 1-131, 28 ; 133, 1; 141, 5 ; 199;
24 ; 203, 17, 25 ; Mouoilg 189, 10.
Maiiiall; 31, 7, 10.
Na3ovxoSolOooK
327, 5.

Mechemet II. 315, 2;

Nau6pa 35, 16 ; 139, 22.

Notio. i. e. Cyclades insulae quae a Naxi-inisulae domino regebantur 51, 18;
147, 9.
Nbcivog vide NT6.vo;.

Mac, 6 vak 45, 18.

Necpftaketp. 31, 5.
Ngypw, EcayQmito.) Se 123 17.
NE6opurog, nvcvuaTtx6g 325, 6, 21.

Nflot,v, TO Naisus Nis 277, 24.

Nijoog i. e. 110.onovviroc 265, 22.

N(xata Isnik 33, 13; 39, 27; 103, 19 ; 237,

125, 22 ; 133, 5 ; 135, 4 ; 149, 15 ; 199,

24 ; 219, 12, 243, 13.

Nixaaog V. papa (1447-1455) 317, 30;

Mouomaffivoi,-vog 77, 22-25 ; 144, 15 ;

149, 26 ; 173, 17 ; 187, 31 ; 197, 28 ;
199, 5 ; 299, 14.
Movampag filius Bayaziti 1. 101, 28; 113,

343, 5.
NosouiSCa, 103, 19 ; 301, 3.
NLx6iTob.c. Bulgariae urbs in Danubii litore sita 79, 26 ; 149, 25 ; 259, 2.

22 ;

155, 27, 31 ; 157, 4-159, 34 ;

161,

1, 16 ;

267, 19.

Ntveutrai 83, 2.

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

urbs;

No1367rca6ov Serbiae

Novo Brod

263. I.
vOlaup.a, 85,

7; 500 votrialtata=15.000
donicaa Xerrai 207, 25.

vogog 'AQa131,x6c 87, 4.

465

'OuoDe-neyig procerus consiliarius Murat;

II. 211, 14 ; 213, 29.
`Oeoirt-rreyr 213, 29.
'00criv (1326-1362) 35, 10, 18 ; 55, 29 ;
57, 1, 6 ; 59, 1-18; 61, ; 63, 27 ;
65, 18 ; 71, 5 ; 75, 2 ; 199,17 ; 297, 18.
'0Qxciv Bayaziti I. filius 101, 28.
sOcoxriv Constantinopoli capta occisus est
1

wittog nokstax6g 99, 3-7.

Notaef.g Aciasaig, treadow xai fthyag ocaixag 129, 11 ; 245, 35.
No-rapol; Nrx6Xclog, orewnivEuriic 129, 8.

Nrcivog I. Valachiae dominus (1385-1386)

NScivog 253, 5..

Nnivog II. Valachiae dominus (1420-1431)

247, 1 ; N6rivog 253, 11-255, 2.
Nirlicpcuot, 105, 1.

Ntip.cparov urbs in Lydia sita ; Nif 117,

21 ;141, 19 ; 143, 14 ; 207, 5 ; 241, 25 ;
243, 17 ; 263, 14.
N65 29, 3, 11 ; 325, 24.

Ugric (486 -465) 91, 34; 95,

16

339, 7,

289, 33; 293, 13-295, 16; 379, 1-14.

'00xciv Sarchani proles 113, 16.

'Orp,dv vide 046.v

'OrRavor vide '00.1dvrov.
OirywIa 79, 16-21 ; 255, 24 ; 259,

1,

11 ;

19, 21 ; 263, 10, 21 ; 271, 19273, 19 ; 275, 20 ; 291, 9 ; 343, 4, 12 ;

261,

397, 16, 32.

81, 15, 17 ; 87, 5 ; 259, 5; 263,
22-27; 271, 31-273, 23; 275, 22 -29;
277, 28, 30 ; 287, 32 ; 295, 7; 299, 6,

Oilyypor

13 ;

397, 20; vide O5vot.

ObyyQog 307, 24 ; 343, 3.

10.

Oirtoih, Xaaciv (1453-1478) 425, 3 ; 429,

Oftilliv (1299-1326) 35, 3, 10 ; 181, 4; 'OrfiCAV 155, 25; 169, 30 ; 171, 12; 175,

19.

20 ; 177, 29 ; 183, 29 ; 189, 7, 18 ; 199,

Oilvvor. 93, 34 ; 165, 6 ; 169, 32; 177, 23 ;

179, 30 ; 433, 7 ; vide et air'ywor.

15; 245, 6 ; 291,

3, 4.

Hari:Vic I. 'RI-0'w (1389-1903) 37, 29;

293, 13, 19; 401,

00r.riv lictyurctrjr 229, 8.

39, 3-36; 71, 11 ; 75, 1, 6, 14 ; 77, 1;

031tav(6eg 117, 3.

79, 26 ; 81, 11 ; 83, 8, 13 ; 85, 1-3 ;

87, 2, 5, 33 ; 89 ; 15, 22, 25 ; 91, 19 ;
93, 1-15 ; 95, 28-103, 4 ; 105, 2 ;
109, 29; 111, 13; 113, 19; 115, 3;
119, 4 ; 135, 4, 15 ; 141, 6, 8 ; 156,
28 ; 175, 17; 219, 21 ; 229, 9 ; 249, 10 ;
257, 12 ; 425, 11.

'061tivrou, 181, 6.
Oftp.6.vrov, siov 111, 9 ; 217, 9 ; 'Orfaiyaiv
TOW 219 ; :4; 401, 1 , 7; 'ORicivoi, 147, 5.

`01.toirp quo nomine Ducas duo vel etiam

tres principes Aidin principatus indi-

care videtur, unus qui tempore Joannis V. Palaeologi et Ioannis VI. Cantacuzeni trans Hellespontum incursiones faciebat 35, 9 ; 55, 21, 23; et
fortasse idem Homur Ioanni VI. Cantacuzeno auxilio profectus est 51,
11 ; 53, 1 ; et postea contra fratres

Rhodi insulae apud Smyrnam fortiter

pugnans mortem obiit 53, 22 ; 55, 15 ;
103, 31 ; alter `Ouoi),Q i. e. Omer II.
cui Timur Lenk paternum principaturn ei a Bayazito I. direptum restituit 113, 16 ; 115, 18, 23 ; 117, 12, 15 ;
219, 8, 10, 16.

llayLatrIT Oftticiv 229, 7 v. 'flrolu.

HaraVvr, (3Eticqc 141, 24-143, 8 ; 149,
17 ; 153, 5, 25 ; 161, 23-28 ; 165,
14-22 ; 167, 3-33 ; 169, 21, 24 ; 171,
20, 22 ; 173, 10 ; 185, 11-195, I ; 201,
13, 31 ; 203, 4, 11; 209, 20 ; 211, 14 ;
229, 26 ; 231, 1-10 ; 239, 15 ; 241, 32.
Ilayrathr, (3.8EXTOg tou Ttive;r 121, 2 ;
243, 4 ; 245, 13, 17,
1-10.414(vog, IIEciail3cig 243, 31.
llakatca6yol. 69, 17 ; 205, 25 ; 319, 18;
401, 2. vide 'Av8Q6vusog II., IV., MIRAtoog, 0868rociog,Ocotteig, Kravcrravrivoc

30- 5217

www.dacoromanica.ro

DUCAS : /STORM TURCO-BIZANTINA

466

XII., '.1(.0d%vric Y, VII , VIII., MavolnIX

II., 1111.xatiA. VIII, et IX.

ITcaatokoyog Aaxavec; 173, 3; 231, 5.

110.atok.Ovog Ihocosouroirov 383, 16.
naXetstoy i. e. summi magistratns 69, 24;
111, 16; 265, 23.
xabittov piya magnum palatium 43, 22
23 ; 355, 6.
lid? 8a 337, 7.
Ilancpulla. 33, 22; 75, 14-15 ; 77, 2;
101, 29; 243, a; 411, 26.
11d.v1.8og 73, 27; 77, 30; 111, 25.

Moo; viloo; 147, 13,

liaaxEuiv PumeIihisar 301, 10; 309,

Misrpa, p.ovrj 363, 3.

1Thsrpoviov arx in promontorio Cariae stta
155, 5.

'llespoO, cppo4tov eiTtau drcoaxedau 53, 15;

155, 5, 13.
illiyaaog 281, 25.

myxievng 235, 24; 403, 31.

Mcn8Ca 33, 23.

Maria 355, 3.
IIXoircury 73, II,

no8soicig 209, 7.

no8easatta 209, 12; no8sordro; 373, 23.

18.

IIcircook urbs 279, 11.

nurptxtog, Petty's]; 165, 13; 167, 33; 413,

27, 70.

11oupXayovia 33, 19; 35, 2; 55, 29; 101,

28, 199, 15; 235, 26; 323,3 ; 391, 17.
IIeyataQI Asiae Minoris urbs Begshehir
257, 3.
.
net earciviov 427; 10.

Heat; vide Kwvoscavv.volino4.,'

IIAT.scat. vide Kftworavrivou.itairm.
IIoXwvfa 315, 8,
licvaxd,,11ovmdb novromiv, Thivro:, v e

Mayo;

llorcosioaxXeLa Eregli 31 ".

110Qta aula militaris Bayaz ti 1. 81, 11.

HoceL8Cov 73! '11'

IIora un

I1eXoyv6.8a) 263, 11, 28, Vide et Beit.etypa8ov.

I-1640e; 43, 24.

i. e. Advov(3t;

5.

21; 263, 30; 27t,

139, 21, 24; 239, 8; 279, 1 ; 321, 6;

335, 2 ; 345, 22; 395, 15; 423, 26;
415, 14, 17; 427, 5. SOU 11a0g0; 85,

npovota 179, 12.

16; 85, 4; 111, 24 ;

16; NON 265, 22.

lliQyagog, urbs Bergama 33, 27; 103, 22;
119, 14 ; 141, 11, 245, 31.
IliQyatitogs noragog 417, 3.

IIspx7:ritt;fa MoucrEacptrtg 151, 25.

Ilipant 125, 33; 377, 2; 391, 15; Tatari

Timuris-Lenki 39, 24, 29 ; 99, 17 ; 101,

'14, 17; 109,31; 211, 8; 163, 31; 165,

'6, 19; 199, 73; Turci 99, 5.
lizpoia 265, 12; vastum imperium TimurisLenki 87, 23, 24; 91, 19, 29; 109,
31 ; 111, 6 ; 169,111 ; TIeecri8oc, ix, 175,
25; is] IIFornxii yi

95, 21! Ilepoosol

acoA.Epoi, 345, 14; 1IFentc 429, 19.

ITEpatc3a4 IlakaPtsittvoc 243, 31.

1IspaosoDexot. 153, 30; Vide of Tovoco-mkaat

1-.9,

1,

",

liponovrtg 133, 11 ;=. I

lipana, Bursa vel Brit a 3% '0; 39 21,

36; 57, 26; 61, 5; 77, ; 87, 7; 39,
119, 12;

IIEQL0ethotov Peritheorion, Thraciae oppidum 227, 31.

271, 11,

11(1011T16E156 167, 2.

9, 23; 103, 15,

IIenyn urbs 77, 2.

21; 275 13; 397, 20, 3 .

3tEarCLIP 'Axntig 133, 20;
1103136vrta 85, 20.

11e7Lonovviloog 35,

; 259, '6,

17,

}:

I,

125, 19; In,

A:

7, 30;

6; 1301;

135, 6; 141, 2, 6:

II, I ; IfiJ. 19,

22; 171, 16 21; 131,5; 2)1, 25.; 203,

22; 213, 27; 231. )74, 3 ; 37, 20;

245, 30; :255, 2., 23; 257, 1; 273,
26; 275, 2, 11 19; 283, 31, 35; 237,
16 ; 427, 13.
11QovaccEig, 01 117, 30.

'Toms, Mtxrn9. 135, 6-11.

IIkocry Lydiae amx, in pede- Tmoli montis
site 117, 25; 223, 10.
IIQcoresuroirtuo 271, 21; 273, 16; 331, 6;
363, 10. 383, 16.
Paoli), 45, 9, ;11.

`Pavia 407,2, 23,

www.dacoromanica.ro

DUCAS

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

467

`13E8ault6c urbs Rodosto, Tekirdag 53, 11;

73, 27.
`Pawl. 247, 2 ; 291, 4.
`Pace viloog 53, 13 ; 75, 17; 143, 17, 24 ;

l'apohdx.1 419, 21; 423, 10. 16.

24o)v, 'Coy i. e. Saxonum 87, 15 ; 273, 17,

401, 23-27 ;
16; 423, 10-18; 427, 26.

l'amt(ot 257, 25 ; 259, 22; 275, 21; 281,

145, 6 ;

155,

10 ;

407,

`130143(p, 31, 5.

`Pktog, valianog Peven.xog 309,

`Pcouutx6v ucithwa 267, 23.

19.

`Pcoualx6; 235, 9.
`Pcouctiot., of Byzantini 33, 21 ; 35, 41; 39,
20 ; 41, 18, 24 ; 47, 11, 15, 23 ; 49,

3-26 ; 51, 3-19 ; 53, 18 ; 55, 14-32 ;

57, 16 ; 59, 1, 2, 27, 32 ; 61, 4-26 ;
67, 1, 11, 14 ; 69, 20 ; 73, 7, 19; 75,
4 ; 85, 27 ; 87, 3, 4, 14 ; 99, 4 ; 103,
16, 24 ; 113. 7 ; 127, 31; 129, 2-10 ;

139, 8; 157, 20, 21 ; 161, 25, 30; 163,

4, 20 ; 165, 6, 13; 167, 29; 169, 10,
14, 31; 171, 29; 177, 13; 179, 4,
20, 30; 181, 26; 183, 13, 27; 185, 2;
187, 30, 34 ; 183, 3, 7 ; 193, 25 ; 195,
22, 24 ; 197, 13 ; 199, 32; 201, 2; 203,

12, 20; 207, 4-28; 209, 8; 213, 20;

231, 2; 237, 10; 247, 28, 30; 249, 11;
251, 12 ; 253, 10; 265, 26 ; 289, 15,
31; 293, 7-295, 31; 297, 3; 299, 5 ;

303, 7-15; 305, 1-15; 313, 4, 8; 317,

3 ; 321, 29; 323, 4; 329, 10 ; 331, 1518; 339, 12 ; 343, 18; 345, 2 ; 349, 8 ;
353, 1-21 ; 355, 19 ; 357, 8-359, 21 ;
;
363, 17-365, 20 ; 369, 23-371,
379, 9 ; 409, 10; 413, 17.
1

`Pcoualoi. Romani 343, 4.

Pcouatog 235, 4 ; 239 15.
`PccuavoL, of 79, 25.
`Pc6pi 265, 18 ; 315, 3 ; 423, 8.
`PcoaCa 133, 27 ; 255, 26 ; 267, 19 ; 315, 8.

Map& Arabiae regio 341, 2.

Edf3a rivus 263, 20.
l'af3oUtti.og, filius Murati I. 37, 28-34 ;
71, 11.
Ealyeolituo Si Ngyow 123, 17.
Mcaovrapia 243, 15 ; 275, 3 ; rile (1)(21iYiti;
293, 2 ;

Mapancivr Bukhara 91, 29.

E(itto.; 51, 18 ; 151, 17 ; 153, 23 ; 241, 18.

19 ;

277, 7.

2cipOete 39, 31 ; 103, 27, 117, 21; 243, 16.

6; 301, 16.
l'aQz6v quo nomine Ducas principes regni
Turcici Sarukhan nuncupat, etsi non
omnibus hoc nomen conditoris illius
regni erat 33, 28 ; 39, 34 ; 97, 5; 113,
15 ; 207, 23.

laoia 31, 14.

Ea-ray 45, 10.
XEf3ciotaa MeyciA.1 Sivas 89, 7 26 ; 91, 20.
EE8Exia 357, 15.
Esrithe 'Axudr-nacuag 413, 28.

Ecuari 59, 17.

EeGPia 35, 25 ; 39, 12, 16 ; 49, 21 ; 51, 25 ;

61, 4; 65, 17;

127, 13, 20; 133, 19 ;

169 ; 2; 177, 26 ; 239, 1, 3; 247, ;
257, 11-22 ; 259, 22, 25 ; 261, 17-263,
1

2; 271, 23; 287, 30; 289, 13; 395,

14-397, 25.
2603ot 37, 17; 39, 9, 17; 49, 28; 55, 19;
59, 32; 61, 4; 67, 6 ; 87, 14; 96, 17 ;
165, 7; 169, 10, 31 ; 177, 12, 14 ; 179,
4, 30; -273, 23, Vide et 'feti3a/Arq.
Vcif3oc, 6 qui Muratem I. interfecit 37, 3;
Serbiae dominus Georgius BrankoviC
263, 23.

2e66ai 249, 16.

20 29, 5.
1:1Au(3,cia, ElXuppekt Si/ivri 35, 13; 51,
7 ; 53, 9; 55, 21 ; 61, 4 ; 73, 26 ; 83,
7, 9 ; 87, 4, 5 ; 321, 23, 26.
Eric-roc 65, 15.

EtaViv 283, 27, 28.

MLancil, filius Timuris Lenki 99, 33.

.7.,tytatiob-v8og Hungariae rex (1387-14371
imperatorque Romanus (1411-1437)
79, 24.
Mil/mac:tot 307, 12 ; Ytvconeig 427, 25.

Eirthni 12`', 2 ; 287, 22; 429, 2-16 ; 431, 1.

IirruXog mons 33, 14 ; 39, 32 ; 103, 25-26
IF.,u/ry i. e. `1Epouoakifla 341, 9 ; 387, 21
ea Etoiv, Kawaravnvoil:T02.ic 367, 26.
385, 25; 391, 4 ; Ayia 2:oopia. 375, 29;

www.dacoromanica.ro

DucAs : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

468

Egovcciowv, urbs 55, 34; 73, 17 ; 129, 17

23 ; 213, 4 ; 351, 24.
Ex411at barbari 57, 21 ; Tatari 95, 29-99,
12 ; 101, 31; 105, 9 ; .107, 4-19 ; 113,
13 ; 115, 28 ; 117, 14 ; 125,33; 145, 10,
161, 11.
Es509g, S i. e. Temp Timur Lenk 91, 14 ;

95, 7 ; 111, 2.

2xuatxol: nasttot. i. e. bella cum diversis

barbaris gesta 345, 14;
Epaeof3ov Smederovo 257, 30 ; 261, 24263, 4, 26 ; 273, 13; 397, 20.
Elrtiova, 33, 27 ; 35, 9 ; 51, 12 ; 53, 14,22 ;
55,

10,

3-32 ;

12 ;
117,

103, 28 ; 109, 6 ; 115,

4, 9 ; 119, 15 ; 133, 4 ;

20, 23 ; 145,

147, 11 ;
22 ; 221, 16-33 ; 241, 14 ; 245,

141,
189,

16,

27 ;

32.
EfAllQVCAiOL 115, 4 ; 221, 21.

Zrovai.og, o

1t.vefir 221, 23.

EoXvittciv Constantinopoli captae praefectus 393, 25,
l'otaniltetv filius Orchanis (1326-1362)
i. e.

65, 18 21.
Eminna.vog 147, 6 ; 151, 21, 24.
Eocp(ct

Bulgariae urbs 79, 30 ;

eniva.-rirog 139, 29 ; 351, 3.

Muucthv unus ex 12 filiis Iacobi patriar-

chae 31, 5.
EvVoc 91, 20; 155, 21 ; 275, 5 ; 391, 15 ;
Koall EuQCo. 33, 23.
205, 22.
oxoUtcmog 267, 22 ; 315, 29.
Mwoftiviov Thraciae vicus in litore BosEGpoL

phori situs, nunc Stenia 301, 8.

Tuttflo i. e. TEA 99, 31 ; 109, 2.

Tuve; 91, 30 ; 329,

28.
TdTOQOL 219, 6 ; 229, 17.

TatToox4AITAL Tatari Krim insulam habitan-

tes 91, 3.
Tavou, -rob' Consiantinupoleos forum Tauri
363, 20.
Tqui)c. Timur Lenk (1369-1404), Tapix. xciv.

Tsphe 76, 87, 19; 91, 5 ; 93, 4-21; 95,

11; 99, 28 ; 101, 4, 12 ; 103, 7 ; 105,
4 ; 107, 21, 31 ; 109, 1, 33 ; 111, 4 ;
113, 14 ; 125, 31 ; 143, 17 ; 145, 16,
22 ; 161, 13 ; 165, 16.

TEuricicgc 113, 23 ; 1'E1.111Qtk-.TrEyK 213, 29.

Tgvcoog 67, 10 ; 147, 19 ; 149, 4.
125,

271, 26 ; 273, 2 ; 397, 5, 23 ; 399, 4 ;

413, 23.
Eotp(u. `Ayitx, rl Msycart 'ExxXrioia 315, 5,
25 ; 323, 18, 30: 327, 13 ; 376, 10, 28.

Isfendiar (1402-1439) 123, 3 ;

Murati II. socer 259, 28 ; 287, 22.
EnEwncic illius proles 303, 17.
Elmetac Km4.ou[inotilg 421, 5.
.Enerncio

E.acpavog Stephanus IV Dusan (1331-1355)

49, 23.
Ethpayog pater Lazari (1372-1389) 35, 25.
1.1x6wavoc (1389-1427) 39, 12 ; 93 2 ; 97,
11-26 ; 127, 14 ; 257, 16 ; 397, 3; nuncupatus Aciaeog 247, 1.

Taevot3oc, n Bulgariae orientalis urbs Trnova 397, 20.

Ttcafg-xtrytg 147, 12, 30,
TtlVEAT Giineyt 115, 1-32 ; 117, 4-33 ;
119, 10-123, 25 ; 133, 2 ; 141, 11143, 28 ; 147, 1, 6 ; 149, 24 ; 155, 30 ;
157,

2-159, 31 ;

189,

21 ;

195,

223, 1, 723, 26; 241, 12-245, 22.

213, 11 ; 215, 26, 221, 3 ;

21 ;

237,

T1iva4 117, 27 ; 141, [10 ; 175, 14 ;

181, 14-28 ; 183, 25 ; 185, 4 ; 191,
9-29 ; 193, 14, 28 ; 195, 4-197. 10 ;
209, 19; 211, 25; 213, 12-215. 21 ;
219, 3, 8 ; [221, 22-223, 3 ; 237, 30 ;

Evii,uov 309, 19; vide `Iso6v, `IQoi1 2.1roluov.

239, 16. Ttuvonjzig 221. 19; TtLystiti1g

239, 28.
1).ti5Xog mons 39, 31 ; 117, 26 ; 243, 16.

Etou&ou V. KwvoraVTINOWTOXECOg 11.0VOLL

TowaxcilnIc Bayaziti I. consiliarius 79, 4.

/TVAPOliklig KaVTUXOLOThic 239, 11.

M-rcouthv rivus Strutna 111, 24 ; 127, 23 ;

Toupcxxcirrig Murati 11. consiliarius 247, 12.

Emptivou uyiov nuviov 321, 24.

239, 8 ; 245, 26 ; 289, 31 ; 295, 27.

EnAcicaol. 151, 23, 31 ; 153, 1.

Eruketoov 4og 149, 29 ; 151, 22.

Toupakivt8sc proles Turachanis 217, 15.

TO1IMITT5Q Mechmeti II. socer 279, 23 ;
280, 1.
TOSQxOL 33, 21 ;

www.dacoromanica.ro

35, 3, 8; 37, 6, 13; 39,

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

469

17 ; 41, 3; 47, 13 ; -49, 6 ; 53, 6, 21 ;

55, 32 ; 57, 15 ; 59, 26 ; 61, 5 ; 63, 25 ;

doutioukcix 261, 7; 263, 7,

14 ; 67, 6, 7 ; 77, 2 ; 81, 6 ; 83,

25 ; 87, 3 ; 95, 18 ; 97, 28 ; 99, 1 ; 111,

Vichg no-m.1mi; Rion 429, 21.

.02cri.E 135, 5; l'atfcciscatovv III, 22.
4:16Qcipa, gaQxgcno; M6v-ri5 137, 7.

65,

12 ; 113, 7 ; 123. 23 ; 127, 29 ; 129, 17 ; 141, 12 ; 145, 11, 22, :24 ; 147, 21 ;
149, 1, 6, 30 ; 151, 3 ; 157, 5 ; 161, 19,
26 ; 163, 2 ; 169," 14 ; 175, 18-179,
29 ; 187, 13<; 189, 3, 10 ; 195, 18, 203.
3 ; 205, 26 ; 207, 1-29 ; 221, 17, 27 ;
225, 17 ; 229, 19, 21 ; 233, 1 ; 235, 24 ;

239, 12 ; 247, 13-30; 251, 11, 18; 253,

7 ; 257, 3 ; 259, 4-19 ; 261, 33 ; 263,
2, 21 27 ; 273, 5-23 ; 275, 9 ; 277,

6-13 ; 279, 4 ; 281, 12 ; 293, 2 ; 299,

4 ; 303, 3-16 ; 305, 6-19 ; 309, 22 ;

cbEciapia 85, 20; 267, 11, 12.

cl3e0Qcov braexict 139, 10; vide

1116vvrtg

(DeQcipct

(1)800tit-a.yav 307, 8.
(1)&ia 247, 10.

(13actSacpuu Maphir 41, 1; 103, 27; 117,

21 ; 239, 17.
147,. civooa 79, 21 ;

81, 5;

(McivElect

-c(5v

Occcv861()v 81, 17, 23.

cloulavOvamv6g rEkytoc 259, 24.

79, 29-30;

(111.24.LicaminoXic

271,

29, 31;

273, 2 ; 397, 23 ; 413, 22 ; 415, 9; ft

317, 25; , 323, 2, 6 ; 329, 11, 12 ; 331!

14-24 ; 335, 18, 22 ; 343, 19; 345,

(13aimcou

1-349, 3 ; 351, 2 ;

399, 10.

353, 13, 18 ; 357,

12 ; 363, 17 ; 367, 15 ; 369,

11.

1,c(Qctth 95, 5.

79,

29 ; 273,

3; 397, 15;

1-361,
18-373, 5 ; 375, 1-23 ; 377, 10, 22;

(1)Xcupgv-ctIct

379, 3, 26 ; 397, 21 ; 399, 18 ; 401, 26 ;

403, 25 ; 405, 21 ; 407, 8, 12, 31 ; 409,

cDoivixri 91, 15.

5-17 ; 411, 2-23 ; 415, 33 ; 417, 23,

(1)o-vga antiquum nomen loci in quo Meche-

32 ; 421, 23, 30 ; 423, 10, 13 ; 431, 23 ;

433, 18.
Toupxopcivog EnevrulQ 123, 3.
TouQxop.ci.vcov 6.Q-ay6; Touoycfc4 279, 24.
Touocongoacu, 89, 8 ; 165, 2; 281, 1 ; vide
et 11EQcsozakmot.

Toilexog 235, 16 ; 6 Tolioxoc i. e. Murat 1i.

231, 28; 233, 28; 277, 28.

TQuacto6mot 307, 11.
TpoucEtag 139, 17; 165, 1 ; 329, 28 ; 395,
18 ; 427', 25; 429, 24-431, 8,
Tetemovra, xaviov 243, 19.
TQL130.Xof Serbi 35, 22; 49, 8; 55, 19 ; 99,
5;

vide et /eoPoi..

ToLPaA.k6g 219. 14.

TQcw2aarril, vovii Av Xt4
TQwcig 415, 12.

269, 2, 15 ; 315, 4, 10; 319, 17.

met II. arcem Rumelihisar aedificavit

301, 9.
(Douvrcivag 'Iwcivvig 421, 5.
(13Qctyyiet. Gallia 79, 16, 22; 85, 22, ; 209,
26; l'Eggctvia ijtoL (Doayytct 85, 21 ;

Italia, Europa occidentalis 269, 24.

(I)pc'eyyot, (1)(2oiyxoc i. e.

'Icuravoi,

rci7t.1ot,

rEptcavot,

Karcacivot., 'IrcaoC, Autivot

81, 14, 19; 205, 21;

213, 2; 225, 12-17 ; 227, 7-13; 269,
24; 271, 67 ; 297, 28; 299, 8; 317, 4 ;
ourircol: 35, 16 ;

365, 30 ; 373,
435, 25.

21 ;

407, 14 ; Franchi

(I)Q6yyog catholicae fidei adhaerens 269, 25.

(Nav86.kot vide (I)1Xciv8Qct.

illciav-cVtibec i.
151, 10.

e. Palm. 81, 23.

(.13Ect4eti&ov, sv T4) atiovt) TOO vsiotc?,?..Cov

T.c7)v 379, 2; di Francesi 437, 7.

(1)Qcoutfloxog vide et rataoiltog(1)Qav-Cciloxog et Aoctaguliog.
cpcgcam 53, 13, 23 ; 103, 29, 31 ; 107, 2-

`Yocou 107, 4.

Lactuia 239, 10.

nok(xviov arx Asiae Minoris in

litore Maris Aegei sita in conspectu
Sami insulae 241, 15-243, 20; 245, 1.

`Ytirn?Lit

Ci.civ6Qcc vide 4Dao.v8Qa.

85, 20; (DAcoQsvria 267, 13 ;

13 ; 155, 9: 401, 24.

clviys; 53, 20 ; 93, 33; 153, 5-; 213, 26.
clvuyfa provincia Asiae Minoris centralis

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

470

33, 28 ; 39, 21, 24 ; 47, 14; 101, 18,

23 ; 177, 30; 295, 3.
41)(ruyia Asiae Minoris provincia ad Hellesv
pontum et Propontidem sita 55, 28;
75, 7 ; 153, 27; 199, 16; etsi antiquo
tempore huic pro vinciae Phrygia Parva

nomen erat, Ducas Phrygiam Magnam

nuncupat (Douyfa MEyeai 33, 20; 35,
1

(1)Quyia rl xdtw 103, 20.

metathesis pro Hamatravij i. e. provincia Romana formata

exeunte saeculo quarto p. Chr. n. ex
parte Phrygiae centralis 33, 20 ; h

il)puyia KUJULT LUVII

6.'vcoillQuy(o. kamatumi 109, 26; 1) &co

ED,iyuyia 143, 23.

(1)Quyi.a EakouraQiu. provincia Romana exeunte saeculo quarto 109, 27 ; EuXouae1a TfiglQuyCnic 293, 2; vide Ka,96.ouci et EuXouraoja
(10(uxuei; 145, 31.

215, 27.

Xatitag pocillator 403, 31-411, 25.

Xuptii.g Lemni insulae gubernator 421, I, 15.
Xagdc, CmciyOg 431, 25 ; 433, 12.
Xu.vacitv 29, 15 ; 31 2,
x(wrou)Lcicao.7, Oyac, tCtiV Et6081illcit(OV

iils

fiyeRoviu; 251, 8.

xaetowaat, pteyac 267, 20.

Xdocovreg 59, 28.

Xattaiii3olt 211, 14; 213, 29.

Xatlinrig 211, 16.
XERoviciog tTjc Ocaiwrig 35, 11, 24; 65,
16, 19 ; 67, 7, 16 : 173, 8;
177, 10 ; 181, 17 ; 183, 33 ;

175, 15;

187, 10;
281, 32, 34 ; 403, 32 ; 413,18, 20; 419,
32.

(1)thxout Na Asiae Minoris urbs lent Focia

107, 29 ; 207, 12,17; 209, 4-211, 22;
225, 4 ; 227, 35 ; 417, .22;
clqwxua flaXaia 107, 30 ; 419, 14, 16.
(13thxutai, N&L xai Ma me( 35, 17 107, 27;
109, I ; 143, 22 ; 227, 32,
)corsCg i. e. (I)oixata ilakatoi 205, 6 ; 207, 17.
Xotycivo; 317, 20.

Xataeift 175, 10.

XuA.6utot, 93, 33, 357: 18.

Xiikfn Haleb (Alepo) 91, 17, 20.

XulA 23Q, 18-241, 31 ; 245, 8-15; 275,
21 ; 277, 18; 281, 23 ; 283, 26-34 ;

313, 3-12 ; Xcakc 239,

14 ;

Xu-

ka-nucumic 293 21 ; 301, 13 ; 307, 7 ;

311, 21 ; 377, 6.

XaRtel; Bayaziti viziri frater 149, 17, 20 ;

241, 31 : 213, 27; 245, 9, 14 ; 249; 17,
21.

Xctpd.; Giineyti (rc,LvEio frater 193, 22 ;

195, 3 ; 215, 14, 24, 35 ; 219, 3, 30,
241 22; 245, 21. Xagri-Asyic 213, 30:

291 4; 403, 5 ;
409, 4 ; 411, 2, 4 insulae
moderatores 405, 11-19; 407, 1.
Xioc vijuog 35, 15; 67, 16 ; 75, 17, 18,
143, 24 ; 149, 29; 151, 5; 243, 33 ;
315, 11, 15; 321, 5; 335, 3, 7; 393,
17 ; 405, 10-17 ; 407, 19, 35; 409,
2; 411, 19, 26; 415, 12-417, 17;
419, 7, 23; vab; ay(ou 'Iot8thoou 405,
19: [toviI Temacoryl 151, 10.
X),tseri Asiae Minoris urbs in Lydia sita

Xiot, of 145, 31 ; 247, 2 ;

405,

11

221, 13.

Xocraig II Parviz (591-628) 317, 20.

XottLcupecioq 103, 5, 9.
XVUOij 273, 2 ; vide '11;kartj

Xqu000toroc, o aytoc 'T(ocivri,c 269, 10.

Xxii8TIQ 39, 33, 35.
OxeuvOc 95,

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB

Prima cifra

St

cifra dupd punct ci virguld arata pagina,

celelalte arata rindul'.

Aaron - preot bibilc - 30,

Adrianopole - ocupat de turci

8.

Abdulah - rob
Ciiineyt -

si ginere al emirului
140, 25-142, 16 ; 194, 2.

Abidos - oras pe tarmul

Dardanelelor,

azi

asiatic al
Ceanac-cale

64, 16.

acchin - turc. expeditie de prada

176, 3.
Acropole
cartier din Constantinopolea
bizantina, la capatul peninsulei.

uncle se ridica antica cetate - 334.

57 ; 354, 6.

Acsiari - oras turcesc in Asia Mica.

cucerita de Murad II, azi Ak-sehir

- 256,

3.

Adam - protoparintele
30, 21.
Adorno George,

LUCRURI

28. 2. 4.

sir - lost

duce

13 ;

de

Genua - 208, 12.

loan - podesta genovez la Focea
Nona intre 1415 si 1425, feciorul
liai George - 208, 11-210. 17 ; 224.
4-226, 29 ; 242, 34.
Adramintion, Adramyttion - nra pe
tarmul egeic al Asiei Mici, cam in
fata insulei Lesbos, azi Edremet -102, 23 ; 302, 21.

Adrian, golful lui - e o anumita parte

din Marea Ionics - 146, 19.

34,

154,

17,

apoi 50, 28 ; 88, 11; 112, 2 ;

122, 25, 31 ; 124, 4, 16, 20 : 126. 22 ;

20 ;

130, 15,

21, 35 ; 152, 29 ;

29 ; 158, 20 ; 162, 14, 24 ; 164,

166, 31 ; 182, 18 ;

186, 4,

194, 11 ; 200, 19 ; 212, 2

6, 14, 26 ;

16,

; 223,

6;
20 ;
17.

22, 25 ; 236,

240, 23 ;
244, 20 ; 248, 18 ; 250, 20 ; 256. 11 ;
258, 22 ; 260, 2 : 262. 4, 6 ; 276, 22 ;
280, 8, 10, 34 ; 282, 8 ; 294. 24, 27 ;
296, 17, 20 ; 298, 13 ; 300, 7 ; 306,
19 : 308, 29 ; 310, 2, 16: 332, 6 ;

384, 7 ; 392, 29 ; 394, 6, 21 ; 396, 14 ;

398, 5, 11 ; 400, 26 ; 406, 35 ; 408, 30 ;
410, 31; 412, 16 ; 418, 20 ; 420. 31;
422, 5 ; 424. 19 : 426. 8; 432, 3, 23
390. 17
Africa

african, magar - 164.

Afrodita - 58, 18.

24.

Aghiasmati - port pe tarmul Asiei Mici,

azi

Ajasmand

din

(Lesbos) - 404,

fata
11 ;

Mitilinei

434. 7.

20 ;

436. 5.

Ahaia - tinut

la coasta de nord a
Peloponezului
78, 3 : 132, 23 ;
138, 23 ; 176, 13 ; 278. 10 ; 424, 21.

www.dacoromanica.ro

DUCAS

472

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Aheloon - oras la tarmul Marii Megre

de un podesta genovez, azi Amasra

in Bulgaria ; poate Anchialo de azi ;

(cp. Cronograf, Theophan, ed. C. de

- 208, 5.
Ambrosie, sf. - 268,

Boor 437, 20 si ap. crit.) - 320, 25.

Amisos - oras in Asia Mica la coasta

Ahil - eroul homeric - 258. 20: 356,

11.

Marii Negre, azi Samsun - 208,

5 ; 306, 13.

13.

Ahmat, Seiti-pasa - 412,

Aiacos, al de

- adica eroi ca

26.

cobori-

gi

Amorion - oras in Frigia, in Asia Mica,

242, 7.
azi ruine

profetul - 366,

torii din acest fecior al lui Zeus -

Amos,

42,

Ana de Savoia

24.

Aladin - feciorul mai mare al lui

Murad II, mort inainte de 1444 272, 29 ; 274,

III

Paleolog, regenta

pentru fiul ei minor loan V Pal. 40, 30 ;

14, 15.

28.

solia Iui Andronic

(1341-1347)

54, 27 ; 62,

10.

alamani - 40, 27 ; 84, 26.

alani
in hotar cu Tara Romineasca
albanezi - 48, 8; 86, 15; 142, 1, 9;

Ana din Rusia, cea de a doua sotie

in timpul Iui Vlad Tepes - 432, 8.

Anatolia, Asia Mica ; Orientul - 92, 2 ;

168, 12 ; 176, 31 ; 300, 4.
Ancara, capitala Turciei de azi ; lupta

albanez
Albanezi
170,

-1

164,

16.

48, 8 ; 86,
176, 16 ;

15 ;

142,

1,

9;

178, 2 ; 190, 33 ;

278, 11; 424, 22.

Mepo - oras in Siria - 90,

Alexandru Siman

18, 21.
care s-a turcit,

feciorul lui loan Sisman - 146, 5.

Alexie III Angel (1195-1203) - 32, 6.
I Comnen (1081-1118) - 32, 2.
- II Comnen (1180-1183) - 32, 4.
- IV al Trapezuntului (1417-1429)

- 138. 16 : 162, 35 ; 430,

- V Duca Murtuflu (1204) - 32, 7.

All - feciorul lui Evrenos-bei 1i mare

portar at lui Mahomed II - 286. 25,
26.

probabil identic cu

Ali-bei - guvernator al Lidiei

urmas at lui Carmian Alisar, intemeietorul emiratului - 112, 14.

Amasia - oras in Asia Mica pe rlul

Iris, capitala provinciei Pontus 88, 23 ; 152, 31 ; 162, 32 ; 164, 1 ;

168, 19 ; 176, 34 ; 210, 2 ; 262, 6 ;
272, 30 ; 274, 10 ; 280, 2.
Amastris
oras in Asia Mica la malul

VIII Paleolog - 132.

din 1402 de la A. - 92, 5,

6 ; 164,

19 ;

cucerita de Timur-Lenk - 100,

21 ;

apoi - 100, 24 ; 108, 9 ;

20, 25 ; 122,

112.

428, 1.

Andronic I Comnen (1183-1185)

32,

4, 6.

Andronic II Paleolog (1282-1328)

32, 22 ; 34, 4 ; 400, 5 ; numit si
cel Batrin
54, 14.
Andronic III Pal. numit si cel TInar

(1328-1341) - 34, 5 ;
1

40, 19 : 58,

60, 18 ; 62, 34.

64,
Andronic IV Pal. (1376-1379)
10 ; 68, 35 ; 70, 8-27 ; 72, 1-23 ;

82, 6.
150,

152, 3 ;
un
vizir al lui Murad II 202, 2 ; 210,
13 ; 212, 31.
Alisar, Carmian de fapt Iacub II -- un
34 ;

a lui loan
32 ; 134, 3.

Marii Negre in Paflagonia, guvernat

Andronic despot, cel de al 3-lea fecior

al lui Manuil II
246, 7, 24.

11 ;

insula in Marea Egee - 146,

Andros
14.

Pal. - 174.

Anemas
turnul lui - 72, 2.
Angel - nume de persoana - 72,

14.

in timpul sinodului din 1439 de la

Antonie

mitropolit at Heracleei tracice

Florenta - 270, 5.
Apocaucos Alexie - mare duce

si gu-

vernator al Constantinopolei, mort

la 1345 - 42, 17, 30 ; 44, 4, 10.
Apolon - zeu antic - 326, 19 ; 374, 9.

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Aqui lea - ora* in Italia de nord-est

422, 9.

Aquino, sf. Toma ; v. Toma de Aqu.

arab - 178,
234,

arabe,

32 ;

scrisori

9.

araba, legea - 86, 3 ; arabesti cai

254,

5;

280,

28.
90, 19 ; 204, 23 ;

arabi - 38, 3 ;

1:

- 158. 30:

254.

Atalos - oras in Lidia Asiei Mici, azi

Pamfilia - 410, 25
Jarantepe
102. 30
Atena
74, 21 ; 338, 13

19.

Arghiropol - mare dregator, is parte

ca mirean la sinodul din 1439 de la
Florenta

34.

17.

arc greu - 194,

mai la nord, azi ruine

102. 23 : 416. 4.
aspri
bani albi de argint

244, 28 ; 288, 31.

Atalia - azi Antalia, oras pe coasta
/Wadi Mediterane a Asiei Mici in

7 ; 316, 20 ; 344, 15 ; 376, 23.

Arabia - 390,

473

266, 23

arginti marunti - 30 la un galben 206, 25.

Arhanghelului, cetatea, turceste Caiatic
in Cimpia Nebunului (Mainomenu)
intre Cyme si Nympheon in Asia

atenieni - 338,

Mica - 176,

12

13, 28

Atin e Aidin (1300-1333) - intemeietorul

emiratului

cu

acelasi

nurne

cuprinzind Lidia antica si o parte

din Ionia cu centrul la Smirna *i

Efes - 32, 24,; 34, 8 ; 38, 22 ; 46,

18.

4 ; 50, 12 ; 54, 13 ; 96, 2 ; 112, 16 ;

114, 1, 13, 17 ; 116, 19 ; 144, 6 ;
214, 17 ; 216, 35 ; 218, 9, 17, 29

Aristotel - mare filozof antic (384-322)

220, 25 ; 236, 24. Duca dupa obicei

Mica - 140,

- 392, 8.

Armenia - 32, 21 ;
90, 34

armeni

88, 6, 26 ; 90, 32 ;
174. 31 ; 176, 34 ; 278, 26 ; 390, 16 :

424,

2 ; 428,

18,

18.

Aser - unul

feciori

10.

din

cei

12

ai

patriarhului Iacob - 30, 6

Asia Mica - 34,

8;
90, 22 :
34 ; 122, 11 ; 124, 32 ; 132, 4 ;
8 ; 166, 3 ; 172, 9 ; 210, 5;
19 ; 262, 12 ; 264, 24 ; 280, 18 :
5 ; 390. 17 ; dar gi numai fosta
16 ;

46, 3, 16; 74, 7, 18 ; 80, 32 ;

provincie romana Asia si indeosebi

Ionia antica, avind centrul Ia Smirna
32, 17, 23 ; 100, 18; 102,
23; 116, 28; 132, 6 ; 140, 5, 10:
144, 17 ; 152, 26; 176, 33 ; 188, 25 ;
204, 29 ; 220, 18 ; 248, 9 ; 262. 14
5i Efes

Asiria - 390,
Asos

23 ;

astfel

pare

sa-1

Atos, sf. Munte

3;

114 ,

11,

70, 3 ; 180, 22 ; 264,

25.

Artaxerxe (463-425) - 94,

164,
228,
296.

218,

al lui Aidin Ia - 96,

19; 116, 1 ; 218, 9.

27 ; 90, 21.

92.

6;

114,

aiba in vadere pe Iese, un nepot de

21,

Armenia Mare - 88, 8 ; 110. 6

Armenia Mica - 110, 6
Arsingan - oras in Armenia - 88.

Asia - 386.

turcesc numeste cu acelasi nume ai

urmasi de ai intemeietorului, chiar
26, 2;
daca purtau alte nume

16.

oras pe coasta egee

Asiei

Mici in fata insulei Lesbos, putin

Augusteon - piata din fata sf. Sofia in

Constantinopole - 376, 21.

Augustin, sf. - 268,

avasgi

popor

12.

locuind

coasta

pe

Caucazului la Marea Neagra

22 ;

90,

32

patriarh biblic
Avraam
30, 2, 17.
Avranez
78, 2 ; 216, 17
v. Evrenez.

56,
28,

16;

246,

13 ;

azapi - ostasi

pedestrl Ia turci. dupa

Duca numiti ti ieniceri - 336, 13:
362.

434, 24

azimiti - nume dat de bizantini catolicilor, pentru ca Ia sf. impartasanie

iau piinea nedospita - 270, 3 ;
316, 22

Azov, Marea de - 328,

www.dacoromanica.ro

28.

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

474

Babilon - 86, 25 ;

12; 328,

308,

356, 20 ; 384, 7 ; 390,

19 ;

babilonieni - 328, 21.

Baiazid

ia tribut din

Serbia si pe sora craiului de. sotie

- 38. 10 ; face cuceriri in Asia

Mica - 38, 13-19 ;

40,

74, 6 ;

cere sa fie judecator turc in Con-

stantinopole - 76,
Tesalonicul - 78,

cucereste

24 ;
;

248, 11; birui-

tor la Nicopole - 78, 28 ;

80, 11 :
o duce in desfatari la
86, 7 ; isi bate joc de solii Itti
Timur-Lenk - 86, 35 ; cere Con80, 27 ; 82, 14 :
stantinopolea
84, 1, 3 ; 88, 17 ; porneste asupra

Brusa -

Timur - 90, 20 ;
prins -lui 92,
e tratat bine
-1-15 ; e invins
lupta la Ancara
Si

94,

98, 34 ;

Beograd - capitala

Belgrad,

Fulgerul (1389-1403) procla-

mat sultan - 38,

Balta v. Palda.

barbar - negrec, turc, strain - 56, 31.

15

100,

Jugo-

slaviei, impresurata de Murad II 19-29 ; de Mohamed II

21-32.
Beatia - 246, 26 ; 268, 18, 19.

420,

262,

Betel - 366, 29.

Biserica cea Mare sf. Sofia din Constantinopole - 314, 6, 25; 316. 23 ;
322, 20, 33 ; 362, 16-364, 3 ; 374.
10, 30; 392, 27.

Bitinia - tinut

in nord-vestul

Asiei

Mici in fata Constantinopolei - 32,

17 ; 34. 2 ; 38, 22 ; 46, 3 ; 52, 20;
54, 28 ; 74,

76, 33 ;

7;

116, 30 ; 152, 6 ; 198,

234, 31 ; 426,

14 ;

Bizant, Constantinopole
15 ;

100,

428,

17 ;

200, 26;

15 ;

1.

42,

8;

44.

58, 35; 110, 15 ; 302, 1.

1-11 ; incearca sa fuga - 102, 6 ;

moartea lui - 108, 27; feciorii lui
- 100, 25 ; 112, 19 ; 134, 5 ; 174,

bizantini - 32, 19 ; 34, 22 ; 38, 16 ; 40,

21 ; 52, 19 ; 56, 17, 24; 58, 31, 36 ;
60, 3-9 ; 68, 22 ; 72, 18; 86. 45 ;

apoi - 36, 29 ; 70, 11 ;

74, 2-16 ; 76, 1, 5 ; 82, 8 ; 86, 3, 5 ;

96, 4 ; 102, 18 ; 112, 7 ; 126, 34 128, 5 ; 156, 20 ; 160, 26 ; 162. 4:

164, 7 ; 166, 30 ; 168, 12, 16, 34 :
176, 14 ; 178, 3 ; 182, 28 ; 186, 32 ;
188, 1, 5, 8 ; 206, 4 ; 208, 8 ; 252,
9 ; 298, 5 ; 302, 14, 16 ; 304, 1-15 ;
312, 5, 19 ; 320, 33; 322, 2, 3; 328,
9 ; 330, 16-20 ; 344, 1-346, 7 :

20 ; 228, 10 ;

88, 25, 28 ; 104, 3 ; 110, 14 ; 114, 4.

88, 25' 28 ; 104, 3 ; 110, 14 ; 114, 4 ;
118, 3 ; 134, 19 ; 140, 7, 8 ; 154, 31 ;
256,

Baiazid
256,

12 ; 424,

12.

Ilderim - 108,
13,

27 ;

218, 22;

al

sultanului

14,

352, 2-25 ; 356, 30-358, 29 ;

Baiazid Osman - 228, 8.

Baiazid - mare

vizir

I si apoi al lui Murad II;

in 1421 e ucis de Giineyt - 148, 19 ;
152, 5, 26 ; 160, 27 ; 164, 16 ; 166,
34 ; 168, 23, 26 ; 170, 22, 25 ; 172,
11 ; 184, 12-194, 22 ; 200, 12, 31 ;
202, 13 ; 208, 21 ; 210, 14 ; 228, 27;
230, 1-10 ; 238, 16; 240, 35.
Baiazid - fratele emirului Giineyt
120, 1 ; 140, 27-142, 8 ; 242, 3 ;

Mahomed

244,

14,

Balsamon - mare hartofilax, ia parte

la sinodul din 1439 la Florenta
266, 21.

1 ;

362,
408, 10 ; vz. gi Romei

Bizon - in antichitate Bizone, Cavarna

de azi
320, 25.
Blanca
un cartier in sudul Constantinopolei, spre mijlocul zidului din-

spre Marea de Marmara, azi Blanga-

Bostan - 354, 8.

Bosfor - 110,
276,

Bospor

27 ;

186, 2 ;

274, 30:

298, 2, 11 ; 308, 19 ; 336, 25.

Bosforul tauric (cimerian),

strimtoarea de la Cherci in Crimeea

18.

titlul guvernatorilor trimisi de

Venetia in coloniile ei
106, 13.

bailo

18-370,

- 90, 32.

Brancovici Gheorghe - despot, crai al

Serbiei (1427-1456) - 256, 17-27;
262, 22 ; 270, 19-272, 15 ; 286. 29 ;
394, 22.

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Brie la - localitate in Asia Mica la apus

de. Smirna pe peninsula din fata
insulei Chios-220, 26.
Brusa - oras in nord-vestul Asiei Mici,
prima capitals a imperiului otoman

- 34, 9; 38, 32; 56. 28; 60, 5;

76, 5 ; 80, 25 ; 86, 7 ; 88, 10, 25 ;

96, 28 ; 102, 17, 21 ; 110, 4 ; 116,
30 ; 118, 12 ; 124, 20 ; 128, 17 ; 130,
5,35; 134, 7 ; 140, 3, 7 ; 154, 20 ;
168, 21, 24 ; 170, 18, 26 ; 184, 5 ;
200, 26; 202, 25 ; 210, 9 ; 212, 29 ;
234, 34 ; 236, 21 ; 244, 32 ; 254, 22,
26; 256, 1; 272, 28 ; 274, 3, 20 ;

282, 36; 286, 15; 290, 25; 426,

14.

86, 16 ; 164, 7 ; 170, ; 176,

15 ; 178, 33 ; 272, 2 ; 290, 3 ; 336, 7.
122, 24 ; 132, 21 ; 256, 20 ;
Bulgaria
336, 8.
Burgundia, ducele de -- in lupta din

bulgari

1396 la Nicopole - 80, 23-24.

475.

Stravomitis, Cirnul, gene-

Cantacuzino

ral bizantin, vajnic luptator in con-

tra turcilor - 238,

11.

Cantacuzino Matei - despot, feciorul Jul

loan VI C, - 64, 5, 21
Cantacuzino Toma - cumnat cu des notul Gheorghe Brancovici al

biei - 260

Ser-

34.

Capadocia - tinut in Asia Mica

20 ; 88,
278, 27.

32,

7; 90, 33 ; 152, 32 ; 176. 34 :

Capadocia de sus
174, 31.
Caragea-bei
trimis inainte cu oastea
de Mahomed II la asediul Constantinopolei - 320, 24, 32 ; 326, 10.
Caraiuluc
162, 34 ; vz. XXII 9.

Caraiusuf - sthpinitor prin Iranul de

nord in Azerbeigianul
280, 3 ; vz. XXXIII 2.

de

azi

.-

Caraman, numele, dupa intemeietor, at

dinastiei sultanilor din Iconion ; sub

acest nume sint de inteles diferiti

i cu alt nume - 118, 1, 120,
17; 140, 4, 9 ; 154, 20 ; 168, 12, 15 ;
170, 34, 38 ; 242, 8-244, 4 ; 254, 3-

sultani

Cafa - Feodosia de azi in Crimeia de

208, 5 ; 306,

- -

15 :

256, 8 ; 272, 27
274, 11 ; 280, 1, 3;
292, 4 ; 294, 14-20
290, 11

Caia-bei - emir la Adramyttion, feciorul sultanului Spentiar din Sinope

st cumnat al lui Mahomed II: vane
si-i ajute la zidirea cetatii Rumeli-

Caramanlii - turci de sub stapinirea di-

hisar -304, 7, 10.

Caiafic
pe turceste cetatea Arhan-

Carasi - emir turc

sud
426,

13 ; 314,

27.

- patriarh biblic -

ghelului
lului.
Cainan

140, 18 ;

vz. Arhanrihe-

10.

Canaan Cara biblica

28, 17 ; 30, 3.

Cantacuzineasa - sotia
Cant. - 50, 3, 17.
Cantacuzino

lui

Joan VI

ginerele lui Luca Notara,

ucis de Mahomed

II - 380,

36 ;

latal sau a fost mare domestic, adica

general comandant - 382, 15.
Cantacuzino

loan

loan VI C.

VI

(1347-1354)

6.

Salutaria

108, 27 ; Carasarin 292, 2.

34,

Carasupasis - -fatal puternicului

5i

ne-

astimparatului emir Giineyt (Tineit)

de la Smirna - 114, 2, 31 ; 116, 2

28, 7.

Calist - papa Calixtus III (1455-1458)

422,

nastiei Caraman - 244,

Carasar - numele turcesc pentru Frigia

v.

Careia Mare

adica Nucetul Mare, sat

aproape de Adrianopole - 186, 15.

Caria
tinut in sud-vesiul Asiei Mici 32, 18, 24 ; 38, 24 ; 74, 8 ; 100, 18 ;
108, 16 ; 112, 18; 114, 21 ; 116, 5 ;
142, 23 ; 144, 26 ; 154, 4 ; 176, 31;
400, 29; 402, 25; 418, 33.

Carmian - numele dupa intemeietor, al

emirilor din Germian, emirat turcesc
pe teritoriul tinutului antic Frigia
din centrul Asiei Mici ; sub acest
nume sint de inteles 5 i. alti emiri

www.dacoromanica.ro

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

DUCAS

476

-17; 142, 23
catalani si catelani -Catanea Andrei si Jacob oraiului Focea Notia in Asia Mica
--- sume marl
de bani se nu- oras, azi Kaiseri in Capadocia in Asia Mica de apus 110, 6.
din Germian, cu alt nume
38, 18

34,

20 ; 96, 6 ; 118, 2

Carmian Alisar
112,
Catafighi
localitate

1 ;

120,

40, 9 ; 208, 26 ;
intemeietorii

33, 35 ; 402, 33 ; 412, 16, 18 ; 418, 34.

Alisar.

300, 3.

206, 16.

muntii

210, 16.

Chazaria
174, 14
Chersones, tracic, peninsula Galipoli,
Gelibolu de azi
34, 10, 24 ; 64, 17,
20 ; 66, 7, 17 ; 172, 8 ; 174, 19 ; 176.

13 ; vz.

414, 34.

Caucaz

sOlul trimis de Murad II la

Giovanni Adorno la Focea noua

Chatip

428, 24.

180, 21 ; 182, 36 ; 186, 12 ; 280,

11 ;

emir al Lidiei cumnat cu Baiazid I i dupa Duca ucis de acesta --

Chidir

38, 29

32.

centnare
marau in Bizant cu centnare

in Marea Egee linga

coasta Asiei Mici, facind parte din
Ionia antica ; e ocupata de geno-

128. 9.
Cesarea

tiita de turci

ceaui

96, I.

Cetatea Alba de la limanul Nistrului ;

azi Akerman
252, 14.
chaldei
92. 34 ; 356, 20.
Chalil-paa
general al lui Murad II

si vizir
--

al

lui Mahomed II

-238,

14 : 274. 23
240, 35 ; 244. 9
276. 20 : 280. 24 ; 282. 27
34 :
292, 23 ; 300. 14 ; 306. 9 : 310. 23
312. 15 : 376. 8.
fratele vizirului Baiazid ucis
Chamza
de Giineyt, pe care-1 ucide apoi
148, 18, 22: 192. 24:
Chamza
194, 4 ; 240, 34 ; 242. 28 : 244, 10
15 ; 248, 19, 23 ; 402. 39.
15

fratele lui Giineyt pe care-1

Chamza bei

face sa tread de partea lui Murad

II ; e ucis de acesta

212, 32 ; 214.

35 ; 218. 4 ; 220, 1 ; 240. 24

14
244, 22
Chamza fost paharnic al lui Murad II, apoi
guvernator al Chersonesului tracic

si amiral sub Mahomed II

32

407,

410, 24.

Chamza ienicer insarcinat de Mahomed II

cu guvernarea insulei Lemnns
420,

16.

14.

vezi

34, 15 ; 66, 17 ; 208, 4 ; pus-

50, 20 ;

plateste tribut turcilor

74, 19 ;
394, 17 ;

418, 23 ; apoi 74, 18 142, 24 : 148,

31 ; 150, 7 ; 242, 35 ; 290, 4 ; 314, 13,
17 ; 320, 6 ; 334, 4, 8 ; 404. 12
19 ;
406. 2
408, 2; 410, 18, 26; 414,
13
416. 17 ; 418. 7 : 422. 11. 13 ;
;

--

426, 29 ; biserica sf. Isidor din Chios

404, 22.
chioti
5;

144, 32 ; 246, 2 ; 404, 13 ; 408,

410, 2, 4 ; stapinitorii insulei -

418, 23
Chiric al lustiniei

--

unul din conducatorii insulei Chios

406, 4. 35.
Chiril, sf. parinte
268, 11.

oras in Lidia la nord de riul

Hermos in Asia Mica
220, 13.
Chosroe II Parvis (591-628)
imparat
Chliera

al

nersilor, ataca in 626 cu avarii

Constantinopole,

dar

e invins

316. 9.0
Ciclade

- insule in Marea Egee - finut in coltul de sud-est

Asiei Mici la tarmul Mediteranei
- oras in Eolida antica pe coasta
Marif Egee in Asia Mica - ora in Asia Mica pe tarmul
Nadi de Marmara pe istmul penin15 ;

74, 21 ;

34,

146, 10,

426, 3.
Cilicia

19 :

414, 22 :
al

32, 18 ; 176, 34.

Cime

Chamza comandant la Dunare, tras in

teapa de Vlad Tepe
430, 28 ;
432,

insula

Chios

142, 14.

Cizic

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

sulei antice Do lion, azi Kapu-dagh 322. 5

Clazomene

oras in golful de la Smirna, azi Kelisman - 220. 26.

Co1chida - regiune la rasaritul M5rii
Negre intre Caucaz si Iviria
424,

3 : 428. 24.

Coloana lui Constantin cel Mare sau a

Crucii - 362, 20 ; 364, 6, 16.

Coloana Ingem'anatai v. Diplokionion.
orase in Asia Mica
Comana

424,

numita masalagiu - 94, 2.

Comneni - anii de domnie a inm2irati-

32. 5.

Constantin cel Mare (324-337) ---

30,

23 ; 74, 21 ; 344, 14 ; 364, 6 ; 384, 21,

Constantin VI (780-797) - 30, 26

Constantin XII Paleolog (1448-1453) al

4-lea fecior al

lui Manua II

Pal., primind partile dinspre Marea

Neagr5 - 174, 13 ; despot fiind la
Sparta, e invins de Murad II - 278,
2

10 ;

320, 16 - 322, 7; impresurarea

324, 30 - 328, 25 ; 330, 13 ; turcii

au patruns intr-insa - 360, 21 370, 23 ; e numita Noul Ierusalim 390, 11 ; apoi - 42, 3 ; 46, 2 ; 56,
7, 20 ; 60, 3, 12 ; 62, 8 ; 66, 5
28 ;

70, 3 ; 72, 21 ; 74, 9, 23 ; 76, 19 34 ; 78, 1, 19 ; 80, 30 ; 82, 26, 33 ;

84, 29 ; 86, 1, 5 ; 110, 19, 26; 124, 7;

13 -

126, 6 ;

128,
30 ; 130, 5, 19 ;
132, 11 ; 134, 2 ; 136, 8, 32 ; 138, 18,

25, 32 ; 140, 5 ;

1.

comets

lor

477

ajuns imparat incheie pace

278, 21 ; trimite soli

cu Murad II
si incheie pace cu noul sultan Ma-

146, 27 ; 148, 20 ;
160, 17, 30 ; 168, 3 ; 174, 15; 190, 9 ;
196, 1, 12 ; 200, 8 ; 202, 23, 29 ; 228,
3, 20 ; 230, 29 ; 232, 17 ; 246, 10, 15 ;
264, 24, 27 ; 268, 21, 31 ; 278, 20;
288, 16, 26; 292, 20, 34 ; 306, 2, 24 306, 11 ; 310, 15 - 312, 25 ; 314,
1, 18 ; 316, 2 ; 318, 23 ; 320, 11 ; 332,
11

334, 10; 336, 15; 340, 1, 23;

342, 20 ; 344, 3 - 348, 14; 350, 16,

26; 372, 32; 376, 5; 384, 8; 390,

14, 16 ;

392, 23, 26; 394,

398, 9 -

22 ;

400. 8 -

418, 2, 8, 19 ; 424,
430, 6 ; 436, 5.

1, 14, 29 ;
24 ; 412, 10 ;

11 ;

426,

7. 8:

homed II - 288, 16 - 29 ; n-a apucat sa fie incoronat - 292, 9; is

masuri de apArare, pe cit putea 328, 22; moartea lui - 360, 5.

Biserici si manastiri din Constantinopole

A-fot-tiitorului v. Pantocratorului.
Dimitrie, Marele, Acropole (din Cetate)
334, 17; 354, 6.

Constantinopole, cucerita de ostasii cru-

Inainte-Mergatorul. Marele - numita Petra

362. 3

ciadei a IV-a - 32, 8 ; eliberata

32,

15

Fulgerul

el - 80,

impresurata de Baiazid I
78, 6 - 31 ; ceruta de
28 ; 82, 14, 26 ; 84, 2, 13 ;

mama oraselor - 12 6,
impresurata de Musa
124,
88, 12 ;

10 ;
35 ;

Mahomed I o dusmaneste
intr-ascuns - 160, 8; impresurata
126, 26 ;

de Murad II - 228, 14 ; 230, 13, 23 ;

232, 18 ; 234, 12, 34 ; 252, 6; insa
fara succes
236, 13 ; 238, 5 ; 252,
10 ; adaposteste contrapretendenti la
tronul Tarii Rominesti - 250, 24,
28 ; e Wocata. de Mahomed II prin

296, 5 - 298,
incuie portile - 304, 35 ; tunul
cel mare e adus in fata zidurilor ei
zidirea unei cetati
28 ;

Izvorului

cel de viata primitor -

230, 24.

Mangane, sf. Gheorghe din

398.

20

Mihail, arhanghelul - 302 4

Mochie. sf. - 74, 30
Notia. Biserica cea - 44, 20
Odighitria, Maicii Domnului - 66,
29 ; 354, 7.

Pantocratorului

314, 30; 398, 19,

Patruzeci de sfinti - 74, 28

Perivleptos - 68, 29 ; 232. 5
Petra, v. Inainte-Mergatorul.
Prea fericitei Fecioare - 158, 31 ;
196, 3.

www.dacoromanica.ro

DUCAS

478
Sofia, sf.

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Biserica cea Mare - 30,

25 ; 314, 6, 25 ; 316, 23 ; 322, 20,

33 ; 326, 13 ; 374, 10, 30 ; 392, 27.

Studitilor, mAn5stirea - 136, 2.

'farina plin5 de daruri, biserica Maicii Domnului cea ca o (Choral -

de Aur. pe unde azi e giamia Eiub

326, 9 ;

23 ;

378,

- 38.

100, 22 ; 102,
274. 2 : 292.

17 ;

256,

crai - 50, 2.
Creta - insul5 - 146,

Aur, Poarta de - 74, 24, 31 ; 76, 6 ;

326, 8 ; 334, 15 ; 354, 3 ; 15, 24 :

248,

11 ;

150,

12 ;

Charsias, Poarta lui - 358, 21 ;

360 ; 11 ; 368, 24 ; 376, 11 ; a lui

Culumboto Spineta

354,

Xiloporta - 326, 8 :

1F-4

constantinopolitani - 56,

7;

72,

5;

82, 3 ; 90, 24 ; 126, 31

32 ; 134,
3 ; 230, 17 ; 306, 12 ; 323. 3 ; 3'8,
13; 332, 14.

Corax, Teologu trimis In misiuri diplomatice de bizant ni

ra 'ca7 si e
11

ucis - 171, 2 ; (223 22 - 234,

Teologu - 228, 28 31 ; 231, 4,

13.

12.

Corint, cucerit de Mahomed II - 424, 16.

Cornilia, Varnava de - locliitorul

po-

destatului genovez din Focea Nou'a

- 224, 29.
Cornul de Aur - golf si port minunat
at Constantinopolei
22, 25.

- 334, 17: 336.

5.

I,

razvrAtit in contra tat5lui sail 70,

11 - 18.

Curtis - feciorul emirului Gilneyt, prins

si

ucis de Murad II - 238. 23 -

240, 22 ; 244, 21

--92. 35
- 12 feciori
--

dalmati
Dalmatia
Damasc
Dan

4,

11

comandant geno-

Cuntuzi - fecior de al lui Murad

118.

vez din Lesbos trimis la Lemnos,

ca sa nu lase 55 se supun5 tureilor 420,

22, 23.
ImOr5teasca
232. 12. 33 ; 344. 5,
20 ; 370, 6 ; 376, 11.
Izvorului
23U, 31.
Lemn. Poarta de
351. 22.
Mica, Poarta cea, de la m5n5s'irea
Maicii Domnului Odigh;tria - 63,
29 ; 354, 6
Roman, sf.
338, 17 ; 342, 24 ;
368, 25.

14 ;
1

232, 2, 15, 32.

Cronos - zeu antic - 72,

5,

de

19 ; 148, 12;
ostasi din Cr.

424, 11.

qharisos (Charsos) - 323, 7

Chercoporta - 352, '22
Frumoasa. Poarta - 332. 23 :

Cotiaion - capitala Frigiei azi Kuthya

1

74, 27

15.

la 1448 : 276, 26.

338, 25 ; 362, 4.

Tuturor sfintilor
Porti :

336,

Cosovo, lupta de la 1389 - 36.

178, 2.
16

90,

21.

until din cei

triarbului Iacob - 30,

ai Pa-

6,

Dan I, domnul T5rii Rominesti (13851386) - 252, 5.

Dan II (1420-1431) - trimite soli la
Murad Ii cu urari la urcarea pe
tron si cu daruri - 246, 1 ; cere

imparatu:ui Manuil II Paleolog s5-1

trimit5 aeas5

252,

11 ;

incheie

pace cu Murad II - 252, 19 ; e invins si ucis de Vlad Dracul - 252.

23; Murad II dorea sa pun5 pe uu
252, 25 ;
frate de at lui Dan
care e ins5 invins si ucis
254.1.
Daneion - numit si Daonion, oral in
Tram pe coasta MArii de Marmara

intre Silivria

$i

Heracleea, azi

ciis-

Cos - insul5 in Marea Egee - 402_

pArut, pe cit se pare - 72, 27.

28; 406, 21.

regiune suburbans a ConCosmidion
stantinopolei, spre fundul Cornului

David, imp5ratul psalmist - 30, 17.

David Comnen (1458-1461) - impArat
at Trapezuntului - 430, 4

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Dercos - cetate

in Tracia la coasta

Mardi Negre pe care Murad II n-a

putut-o cuceri - 244, 26

despot - distinctie

Ducas, familie nobila din care se tragea

46, 7.
istoricul nostru

bi-

zantina - 258, 25.

nume de persoana --

Diavolangel
72, 15.

Didimotich - Didymoteichon - oras in

Tracia greceasca de rasarit, Iinga

riul Maria - 34,

12 ; 50, 26, 28 :
12; 308, 25, 29.
Dimitrie acropolea, Marele - 334, 17.

46, 14 ; 78, 25 ; 8U, 22 ; 122,

8 ; 148, 26 ; 154, 35 ; 168, 35 ; 176,
35 ; 256, 28 ; 258, 2, 17, 21 ; 262, 21,
31 ; 270, 29, 31 ; 272, 13, 22 ; 274.
31 ; 276, 14 ; 294, 12 ; 396, 19, 31 ;

Dunare

imparateasca

479

420, 23, 25 ; 432, 3,

9,

23. Rominii

de la gurile Dunarii - 426, 27.

52,

- Aga, sol - 210,

12, 15

38, 21 ; 46, 10 ; 104, 1 ; 108, 8 - 11

114, 7 - 33 ; 116, 11, 23 ; 118, 2

- Lascaris v. Lascaris Leondaris

112, 3.

- Paleolog,

al

424,

20.

5-lea fecior al

lui

Manua II. Pal. - 174, 14 ; 268.

23 ; se inching lui Mahomed II

- sf.
250,

17,

- Kidonis

Diplochionion - port in Bosfor, azi Be336, 2,

sictas, dincolo de Galata

Distra - Vlad-Tepes, navaleste in partile Distrei, Silistra de azi - 433, 22.

domestic

iunctia de mare dragator

civil gi militar al lui

loan Canta-

cuzino - 42, 7.
domestic, marele - general comandant
suprem at
382, 15.

armatelor - 258.

19 ;

244, 10, 34; 266.

Francesco - mare dregator

genovez din Galata - 404. 16 -

Draperio

406, 3, 27 ; 410, 19, 23.

Duca, Alexie V. Duca Murtuflu (1204)
32. 7.
24 ;

Toan Vatatis (1222-12541 - 32,

12.

- Mihail, bunicul cronicarului nostru

46, 1.

duce, mare duce - inalte demnitati bi-

1 - 24 ;

42, 20 ; 344, 7 ; 354, 20 ;

380,

Iii

Egipt - 30, 1, 10 ; 390, 16.

egipteni - 92, 34; 204, 24

18

- - pe coasta egeica a Asiei

Mici - 206,

176.
Elada
Elea, golful

13

Joan VI Cantacuzino
si sotia lui Joan V Paleolog - 40,
15.

Elena

fata

11)1

25 ; 62, 4, 34 ; 64. 2. Q

elen - 56, 30 ; eleni - 30,

12, 94, 19 :

318, 10

Elenopont - provincie romans in Asia

Mica in tinutul Pont, pe la sfirsibil
seco!ului

Dragulios, vz. Vlad Dracul.

378,

220. 25, 33 ; 228, 8 ; 234, 7 ; 240. 27 :

al 4-lea - 32, 91.

Elespont - Dardanelele de azi - 34. 9,

Don, Out - 328, 28.

zantine

120, 12 - 35; 122, 14; 132. 4:

140. 23; 152, 12; 188, 26; 218, 15;

Egee, v. Marea Egee

328, 7.

21 ; 354, 5.

20 ;

efeseni - 114, 10. 29

D.; biserica din Salonic

16.

Efes - capitala provinciei romane Asia,

astazi in ruine - 32, 25 ; 34, 9 ;

3 - 34 ;

382, 24

7 ; 66, 15 ; 132, 3 ; 146, 21 ; 148.

16 ; 224, 6; 278, 5; 298, 8; 306
11 ; 338, 11 ; 414, 7

Eliez

emir din emiratul Mandahia

(Menteshe) fugit din fata lui Baiayid I Fulgerul la Timur-Lenk care-1

pune inapoi in domnia-i parinteasca
38, 25; Eliez al lui Mandahia
112, 17 ; Mandahia Eliezbei - 114,
20 ; 154, 8 ; Mandahia - 114, 34.
Eliez - paharnic al sultanului Mahomed

I - 234, 26, 29 ;

236,

1.

englezi, lupta In 1396 la Nicopole - 78.

23 ; negustori cumparind piatra acra

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

480

de la genovezii
23 ; 208, 27.

Enoh

din Focea

- patriarh biblic -

ISTORIA TURCO- BIZANFINA

204,

28, 10

in Tracia la revarsarea

Maritei - 410, 35 ; ocupat de Mahomed II in 1456 - 418, 20.

entice,

orasele - de pe coasta egeic5

a Asiei Mici - 38, 30

eparh - guvernator civil

si militar al

Constantinopolei bizantine

42, 17.

Epibate - cetate pe coasta europeana

Marii de Marmara de linga Sili-

- in Asia Mica, azi Ge

distal, revarsindu-se in Marea Egee
a

302, 23 ; 304, 9 ; 320, 28.

riu

vria
Ermon

116, 21 ;

220, 14, 16 ; 240, 27.

Eritre - oras in Asia Mica pe o peninsul5 din fata insulei Chios, azi mi-

ne - 220,

Ese

la care se refugiaza bunicul istori

Isa-beg

26.

din emiratul Aidin,

cului nostru - 46, 4.

Ese, Isa-beg II pus in domnia emiratului Aidin de Timur-Lenk - 112.
16; si apoi scos din domnie ; ucis

Ese - Isa, cel de al doilea fecior al lui

de Giineyt
Baiazid
22, 25.

218, 10.

Fulgerul

100, 26 ; 112.

Etolia - tara in Grecia de mijloc

246, 12.

Eubea - in antichitate, Evrip in evul

inediu, azi Negroponte

74, 21 ;
146, 19 ; 148, 13 ; 246, 33 ; 250, 22

Eughenie IV papa (1431-1447) - 261,

21.

Europa - 94, 17 ; 210, 5, 31 ; 226, 30.

evrei, ar dispretui si ei pe bizantini,
dac5 ar preda lui Mahomed II Constantinopolea

.-

Evrenez - 286, 24 ;

346, 9.
e

- cetate in Chersonesul tra278, 8,

mul de Corint
Ezechia, profetul Examilion

Enos - patriarh biblic - 28, 6.

Enos - oras

p. 39), ceea ce dupa acest loc din

Duca pare sd fie mai probabil.

Evrenos, mare

general turc sub sultanii Orchan

ping la Mohomed I: a murit la

1417 de peste 100 de ani, daca n-au

fost cumva doi cu acelasi nume (vz.
Ak. Nimet, Die tiirkische Prosopographie bei Laonikos Chalkokondyles

cic - 64, 21 ; 182, 36.

Examilion
zidul de intarire din 1st13.

328, 17.

Fadulah, vizir de al lui

260, 7 ; 262, 7, 12.

Murad II -

Faraon - 94, 5.

Fasis
riu in regiunea Caucazului,
rpvarsindu-se in Marea Neagra.
428, 22.
azi Rion
Fatmacatun
adica domnita Fatma,
sora sultanului Musulman (14031411), data ostatica la Bizant
110, 24 ; 134, 7.

--

Fenicia - 90,

84, 23
- oras in Italia de nordItalia
138, 11 ; Monte-Ferara - 136. 7.
hisar de Mahomed II - - oras in partea de rasarit
a Lidiei, azi Alasehir In Asia Mica ;
16.

Ferara

266, 11,

provincie in

12 ;

lasat comandant in Rumeli306, 9.

Feruz-aga

feud
214, 24.
Filadelfia

e cucerit oe Baiazid Ilderim -- 40.

1 ;
pustiit de Timur-Lenk - 102,
30 ; apoi - 116, 21
228, 19 ; 238, 18.

160, 11,

16 ;

Filantropinos Gheorghe
e trimis de
imparatul Ioan VIII Paleolog sa-1
incoroneze

despot

pe

Brancovici, craiul Serbiei

Gheorghe
258, 24.

azi Plovdiv, oral in Bulgaria, 78, 31-32 ; 270, 30, 32 ; 272,

Filipopole

2, 3 ; 396, 14, 22 ; 398, 12 ; 412, 20,

23; 414, 10; 428, 8.

Flandra - in lupta din 1396 de la Nicopole - 78, 23 ; 80, 7, 23.

Florenta - 84, 23 ; 266, 13 ; 268, 3, 17 ;
314, 5, 11 ; 318, 19.

Focea Noua

oras In Asia Mica pe

coasta Marii Egee, Intemeiat de

genovezi pentru minele de piatra

acra, ceva mai la nord de Focea

Veche ;

www.dacoromanica.ro

azi Ieni Foca

(Focia) -

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

106, 29 ; 108, 2 ; 206,

5-210, 22 ;

224, 3 ;

12, 17 ; 208,
226, 35 ; 416,

21

Focea -Noun gi Veche

34, 17 ; 106,
27 ; 108, ; 142, 22 ; 226, 32.
1

azi ruine
106, 30 ;
ocupata la 24 dec. 1455 de Mahomed II - 41.9, 15, 17.
focecni - 144, 32.
Focida
adica Focea Veche - 201, 6 ;
Focea Veche

206, 17.

Fonea - numele din vechime al locului

pe Varmul european

al

Bosiorului,

unde Mahomed II a ridicat cetatea

300, 10.
Rumeli-hisar
404, 16, 24 ; 406,
Francesco Draperio

66, 10 ; 80, 24 ; 92, 35 ; 204,

23, 27.

Francisc, vezi Gattilusio F.

Franta - 66, 10 ; 84, 24, 25.
Frantezizilor, turnul
378, 2 ; 436, 7.

Frati - calugAri cavaleri din Rodos 52, 13 ;

102, 32 ; 106,

1, 13.

Frigia
flout in Asia Mica central5
32, 25 ; 38, 17-20 ; 46,.15; 52, 20 ;
176, 33 ; 294, 4.
Frigia
tinut in Asia Mica inspre
Elespont si Propontida - 54, 28;
152, 6, 28 ; 198, 15 ; desi in antichi-

tate pe acolo era Frigia MicA, Duca

ii da si numele de Frigia Mare

32, 18 ; 34, ; 74, 7; Frigia de jos
1

- 102, 22.
Frigia Capatiani metatez5 din Pacatiani

- provincie

format5 din Frigia

centrals in imp5rtirea administrative
a imperiului roman de la sfirsitul

secolului al 4-lea - 32, 18 ; 100,

17, 22 ; numita si Frigia de sus 142, 23 ; Frigia de sus Capatiani 108, 25.

Frigia Salutaria

provincie de la sfir-

situl secolului al

4-lea - 108,

26,

numita si Salutaria Frigiei - 292, 2.

frigieni - .92, 34 ;

trinc - adica

apusean latin catolic

268, 26 ; 364, 31 ; Frinci : apuseni -

34, 15 ; 80, 15, 20 ; 268, 26; 296,

30 ; 298, 8 ; latini 270, 7 ; italieni
224, 13, 16 ; 226, 7-13 ; 406, 14 ;
434, 23, 26; Italieni genovezi 372,
22 ; Spanioli catalani 34, 15.

Frincia - Franta, Italia, Occident 78, 17, 23 ; 208, 27; 268, 26.
Fthia
numele antic al unui tinut din
246, 12.
Grecia
Funtana loan comandal__ genovez din

Lesbos trimis la Lemnos sA impiedice supunerea c5tre turci - 420, 5.

Gad - unul din cei 12 feciori ai patriar-

hului Iacob - 30,

3 ; 410, 19, 23.

francezi

481

212, 27.

- colonie genovez5 autonom5,

guvernat5 de un podesta, in Con6.

Galata

stantinopole pe coltul inconjurat de

Bosfor si Cornul de Aur ; podestatul

e trimis din Genua - 208, 5 ; sta

in

ajutor

bizantinilor

impresurati

- 328, 23 ; 342, 29 ; dar intretine

bune relatii si
5-24 ; 342, 30 ;
in Galata
12-18 ; apoi
138, 2 ; 290, 4 ;

--

turcii - 332,

cu

Mahomed II intra

9-23 ;

372,

392,

72, 4 ; 136, 25, 28 ;

328, 27 ; 336, 21 ;
346, 14-348, 17 ; 350, 26 ; 404, 17.

galatenii - locuitorii

din

Galata -

348, 3.

provincie in dieceza Pontus

din Asia Mica" in imp5rtirea administrativA a imperiulUi de la sfirsitul
secolului al 4-lea - 32, 20 ; 90, 34 ;
92, 5 ; 100, 17, 29 ; 112, 20, 27;

Galatia

122,

164, 18 ; 428, 2.

galben - our -1- 206, 26.

Galesion - lant de munfi Hugh' Efes
dinspre tarmul m5rii azi Barbaton-

dagh - 120,

mul european al Elespontului (Dar-

Galipoli

28 ;

242, 20.

azi Gelibolu, oral pe tar-

danele) inspre iesirea in Marea de

Marmara ; restaurat de Baiazid I
Fulgerul - 40, 8 ; turcii invinsi de
Venetieni

31-5217

www.dacoromanica.ro

la

Galipoli

146,

DucAs : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

482

22-148, 3 ; Mustafa

II fdggduieste
fmpdratului Manuil II Paleolog 182, 21-31 ; e impresurat de Dimitrie Leondari - 182, 32 ; se predI
- 194, 14 ; 200, 33 ; dar Mustafa

nu 1-1 da - 196, 8-198, 3 ; apoi

16; 50, 25; 52, 9 ; 114,

38,

148,
25 ; 170, 24 ; 176, 30 ; 184, 9 ; 188,
2 ; 202, 31 ; 210, 19 ; 212, 26 ; 224,
1, 8; 226, 1, 20, 34; 236, 15 ; 240,
25 ; 244, 20 ; 262, 9 ; 274, 29 ; 280,
8, 33; 282, 27; 298, 9; 402, 32;

408, 30; 410, -25; 414, 11; 418,

32 ; 420,

1,

mort la 30 iunie 1455 - 410, 29.

Gattilusio Francisc - cumnat cu loan
V Paleolog si intemeietorul dinastiei Gattilusio-Paleolog din Lesbos
66, 24 ; 68, 1-33; 72, 29; 80, 26.
Gattilusio, sir Nicolae, irate cu Dominic

- 416,

8 ; 418, 28 ; 420, 8, 13;

432, 28 ; 434, 1-436, 9.
434, 14 ; 436, 8.
Gattilusio Luchino

Plethon, Gheorghe - filozof

si mare invdtat la curtea despotilor
din Mistra

(Sparta) ; participd la

apoi

266, 23; 314, 30 ;

316, 13 ; 322,

24; 328, 5.

Gheorghe - dcspot,

crai

152, 32.

Giustiniani, vz. loan Longo G.

in

12 ;

pe

fata insulei Zante (Zakynthos)

278,

12.

grec - 234, 7 ; 238, 15.

Grecesti, scrisori - 234,

9.

greci 86, 15 ; 178, 33 ; cind e vorba de

laturea confesionala in opozitie cu
266, 8, 15, 26; 268, I ;
latinii

316, 30 ; 318; 3, 26 ; 412, 15.

58, 17.
grecoaica
Grigorie din Nazianz, sf. pdrinte
268,

11.

Grigorie din Nisa, sf. pdrinte

Grigorie III

268, 11.

(1443-1450) - patriarh

ecumenic, trebuind sd-si lase scau-

nul pentru ca se tines de hotdrirea

266, 22.
17 ; 314,

mediu

evul

coasta de apus a Moreii (Peloponez), cam uncle e azi Kyllene in

sindoului din Florenta

122,

Serbiei,

guvernator la Amasia
pe lingd viitorul sultan Murad II

Gheorghit-bei

316, 31.
14 ;

al

vz. Brancovici.

sinodul din 1439 de la Florenta

genovez - 66,

si

patriarh
ecumenic Ghenadie II (1453-1459)
general ;

judecdtor

Glarenta - oras

17.

Gateluzi, Gattilusio-Paleolog - dinastie

domnitoare in Lesbos (1354-1462).
Gattilusio Dominic - feciorul si urmasul
lui Dorino - 410, 30; 434, 1.
Gattilusio Dorino - domn al Lesbosului,

Gemistos

84, 24.

Ghenadie - fost Gheorghe sholarul

15;

15, 18; 138, 26; 146. 12;

122,

germani - 40, 27 ; 204, 23.

Germania - 84, 23 ; adica Franta -

314, 6 ;

Giineyt v. Tineit.

418, 3.

genovezi
34, 15, 17 ; 66, 18 ; 72, 4 ;
106, 29 ; 136, 24 ; 138, 2, 5 ; 168,
12 ; 206, 16 ; 208, 26 ; 290, 4 ; 306,
12 ;

328, 23 ; 330,

3;

332, 5,

11 ;

346, 14.

Genua

- tarmpl Mdrii Mediterane

de nord
republicd in

Italia

de la

66, 15, 16 ; 84, 22 ; 208, 1-13 ; 328,

26 ; 330, ; 334, 3 ; 404, 31.
1

Genuz, Junus - amiral turc de al lui

Mahomed II - 414, 10-28; 418,
10, 32.

Hades

lumea cealalta" - 212, 24.

Hagiaivat, vizir - 210, 13 ; 212, 31.

haldei vz. Chaldei.
Halil, vz. Chalil.
Hamza, vz. Chamza.

Han al avarilor - 316, 20.

Hartofilax, marele
266, 21.
Hazaria, vz. Chazaria.
Hector

eroul principal al Troiei in

Iliada lui Homer - 258, 20.

Hemimont
una din cele 6 provincii
din dieceza Tracia in in)pdrtirea *d-

www.dacoromanica.ro

DUCAS : IsTogiA TURCO-BIZANTINA

fared - patriarh biblic

ministrativ5 a imperiuiui de la sfir.

itul secolului al

28, 9.
Ibraim
vizir de al lui Mahomed I
(1413-1421) i Murad II (1421-

4-lea - 176, 28.

Heraclea tracicA - e ora,u1 antic Perin,

thos, azi Eregli pe malul european
al M5rii
270, 5.

de Marmara - 72,

166,

Hersones,

34 ;

166,

si

4.

legendar

erou

antic

25 ; 374, 9.
vz. Chersones.

Iconion, azi Konya, capitala Licaoniei,

apoi a sultanatului turcilor selguicizi,

116, 34 ; 142, 6 ;
apoi Caramanlii
154, 23 ; 242, 7 ; 256, 4 ; 272, 30 ;

274, 3, 5.

mitologica antic5, un
balaux cu mai multe capete ; de i
se taia unul, ii creteau in loc salte

doua - 106, 4.

ieniceri, originea si organizarea corpului

ieniceresc, adicA oastea nou5 178-179 ; apoi - 96,33 ; 362, 1.
leremie

proietul - 340,

386, 10 ; 390,

Bios, vz. Chios.

lerisos,

Hlierao vz. Chliera.

Hogeaferuz - arhieunucul lui Baiazid

oras

Hrisostom - sf. loan

ling5

capAtul

de

aur,

patriarh al Constantinopolei (398-

404) - 268, 12.

huni, adid unguri - 432, 8.

12

lerusalim
390, 11, 15 ; noul Ierusalim,
326, 6 ; 386, 26 ;
Constantinopole

390, 11.

Iese - emir de Aidin, scos din domnie

i surghiunit de Baiazid

Jacob - patriarh biblic -

- un duhovnic lagaris Marcu, sol

28, 18 ; 30,

5 ; 270, 18.

lacob

trim.is de imp5ratul

Manuil II Paleolog 230, 6.

lancu de Hunedoara - in fata primejdicl
turceti e pus comandant general al
otilor
258, 19 ; regent al Ungariei
272, 26 ; la rugamintea craiului Serbiei, pleacd asupra lui Murad

II - 270, 24-272, 31 ; nu vrea sa

in lupta

din 1444 de la Varna

276, 8, 13 ;
in lupta din 1448 de la Cosovo - 276,
24-34 ; Mahomed II incheie cu el

un tratat de pace pe 3 ani - 290,

10 ;

Iancu la sfiritul regenfei

denunta - 340, 26 ;

342, 5, 7 ;

II
i

se prezice cAderea Constantinopolei

- 342, 15, 22 ; bate pe Mahomed II

1456 la Belgrad - 420, 25.

iarba de pusca, puterea ei - 264, 3-11.
in

Fulgerul

lisus Navi - conducAtor biblic al pola Nicea

38, 21.

porului evreu - 30, 13.

322, 19.

- 272, 23 ;

dinspre

22.

leronim, sf, - 268,

GurA

1; ;

356,

2;

10.

uscat al peninsulei sf. Munte Atos,

azi Hierisos ling5 anticul Acanthos

- 180,

102, 7, 10.
Hosroe, v. Chosroe.

jure turcilor

202,

II -

la

Hidra - ligurA

1,

22 ;

170,

al lui Mahomed

282, 28.

oras in Bitinia
coasta M5rii Negre, azi Eregli

Hercule

1451)

2-34 ;

27 ;

Heraclea pontica
300,

483

llderim - turc.
108,

27 ;

Fulger, Baiazid

180,

16 ;

182,

13-20 ; 190, 34 ; 192, 3 ;

9;

188,
198, 21 ;

22 ; 256, 14 ; v. Baiazid I
Fulgerul.
Iliria, Iliricul - in imp5rtirea administrativA a imperiului de la sEritul
secolului al 4-lea, era o mare uni-

218,

tate, numit5 prefecture, imp5rtit5 in

2 dieceze si 11 provincii ; cuprindea
toat5 peninsula BalcanicA afara de
Tracia orienta15. Duca ins5 pare s5

arate numai partea de nord-vest a

peninsulei - 122, 23 ; 176, 28.

lmbros - insula in
Egee - 402, 5 ;

nord-estul Marii
410, 35 ; 422, 11.

primul impgrat legendar la

(nachos

eleni, contemporan cu biblicul Moise

30,

11.

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

484

indieni - 92,

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

incoronat imparat - 174, 9; ia in

cu Orchan - 58,

conduce in 1422 apararea Constantinopolei

232, 5; incheie pace cu
Murad II - 244, 23; romini la

in-

cheie aliantd cu craiul Serbiei

50, 4 ;

54, 16

29, 33 ; dupa care 10 (la fata 56, 32, 58, 23 ; se incoroneaza im-

parat - 64, 3 ; abdica i plead in

sf. iVlunte- 68, 28 ;

70,

apoi

6; 40, 16, 25; 42, 1-28; 46,

19, 24 ; 50, 6-27 ; 52, 6-12 ; 54,
22-32 ; 56, 9, 10 ; 60, 11; 62,
34,

5-23 ;

64, 14, 18 ;

66, 1-22 ;

74,

1.

Ion II Comnen (1118-1143) - 32, 3.

pan

IV

(1426-1458)

Comnen

din

Trapezunt - 430, 5.
loan III Duca Vatafis (1222-1254) 32, 12 ; 54, 13.

loan IV Lascaris (1258-1261) - 32,

13 ; 48, 16.

loan Longo Giustiniani

ConstantinopOlei

-1453 - 330,

aparator al

in

2-14 ; 342, 28 ; 346, 10-22; 352,

10 ; 354, 18 ; 356, 6-25 ; 370, 25.
loan V Paleolog (1341-1391) -- ia de
sotie pe Elena fata lui loan VI
Cantacuzino
40, 24 ; 62, 34; 64,
2 duce o viata molateca - 64, 8 ;

apus - 66,

66, 2 ; pleaca in

2;

rastoarna de pe tron pe socrul sau

- 66, 9 ;

68, 24 ; orbete pe fiul i

nepotul sau - 70, 22; silit de
Baiazid, darima cetatea ce-a ridi-

cat-o - 76, 8 ;

424, 12 ;

apoi 34,

5, 14 ; a0, 13 ; 54, 27 ; 70, 7, 15, 18 ;

76, 5.

loan VII Paleolog (1390) - este orbit

putin - 70, 28; 72, 23 ; Baiazid incearca sa-1 ridice pe tron

7-20 ;

82,

lasat imparat in locul

Paleolog - 82,
25-34; 84, 2, 15 ; 86, ; 88, 12 ;
pus in Satanic - 112, 5 ; 172, 31 ;
salt de Manuil II

apoi - 72,

treia din

seams domnia - 228, 15 ;

236, 11 ;

250, 26; face despot

pe craiul Serbiei - 258, 24 ; pleaca
la sinodul din Florenta - 264, 18 ;
curtea lui

moartea lui

278,

numete eel

Duca it

15 ;

urrna imparat
128, 12 ; 278, 20 ; 318, 20; apoi
12$, 4 ;

din

134,

11,

17 ;

238, 5 ; 246,

8 ; 268, 23 ; 288, 29.

loahina - ora in Epir in

Grr.cia

132, 22 ; 246, 13.

Ionia, tinut in Asia Mica la coasta
Marti Egee, partea de miiloc
34, 17; 50, 16; 106, 28; 112, 17;

18; 150, 35; 152, 6; 204, 6 ;

de Baiazid
38, 21 ; Giineyt ia domnia in Ionia
144,

I-

240, 20 ; cucerit

- 114,

140, 31 ;

218, 15, 28 ;

golful Ioniei - 148, 30 ; 206, 15.

Ionics, vz. Marea Ionics.

losif - unul din cei 12 fii ai pairiarhului lacob - 30, 6.

losif II - patriarh ecumenic (14161439) - 138,

19 ;

264, 19.

iperper - monedd - 84,

8.

ipodrom
azi piata Atmeidan, unde
in timpurile bizantine se aranjau
jocurile publice, dar se desia,urau

i mari acte politice la care parti-

cipa i poporul - 68, 26.

Ipsili, Cetatea inalta
cetatuie in
Asia Mica, la marginea marii, in

fata insulei Samos - 240, 17-244, 1.

(797-802) - 30, 26; 32,

Isaac - patriarh biblic - 28,
Irina

1.

18.

Isaac II Angel (1185-1195) - 32, 6.

vizir de al lui Murad II
Isac-Paa
i Mahomed II - 282, 27-35 ;

286, 27.

174, 2.

loan VIII Paleolog (1425-1448) - copit mic - 84, 20 ; ia de sotie pe

Ana din Rusia - 132, 30 ; a doua
din

Trapezunt - 138, 16;

34.

loan VI Cantacuzino (1347-1354)

se proclama imparat - 48, ;

Italia - 136, 5 - 138, 4;

Isahar - unul din cei 12 iii ai patrar-

30, 6.
hului Iacob
Isaia
profetul - 326, 20 ; 328. 17.

Isav - patriarh biblic

www.dacoromanica.ro

28, 18.

LUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Isidor

- biserica sf. Isidor din Chios -

404, 22.

Isidor - mitropolit al Rusiei - 266, 20 ;

cardinal al Poloniei - 314, 9.

Ismail - guvernator
Galipoli
22.

pe

la 1456 la

1R, 31 ; 420, 15 ; 422,

Ismail - sultan de Sinope ; se supune lui

Mahomed II - 428, 9, 12.

Israil - 270, 18 ; 356, 18 ; 368, 3.
Dun5rea de Jos - 122, 22 ;
Istrul

156, 5 ; 176, 11, 26 ; 216, 16 ; 228,

236, 31 ; 262, 27 ; 264, 24 ; 266,
25 ; 396, 9. Vezi si Dunare.
Italia - 66, 5, 9 ; 68, 3 ; 78, 24 ; 84,
23 ; 136, 6, 22 ; 138, 5, 7 ; 208, 27 ;
248, 13 ; 260, 22 ; 264, 19, 22, 27 ;
268, 29 ; 278, 16 ; 346, 33 ; 390, 17 ;
3;

92, 35 ; 98,
32 ; 204, 23, 27 ; 206, 1 ; 226, 24 ;
266, 16, 25 ; 314, 16; 316, 30 ;
346, 13.
Iuda - unul din cei 12 fii ai patriar-

hului Iacob - 30, 6; 388, 5.

iudeii, mai

vinzAtorul lui Hristos

vechi,

12 ;

apoi - 48, 17, 19 ; 326, 14.

Julian - cardinal al sf. cruci - 266.
16.

Justinian cel Mare (527-565) - 30, 23,

- adic5 Aurie, Zlati(a, localitate

-

26.

Izlai

la jurnAtate cale
Filopopole
272,

Kelpaxisi - 218,

Intre Sofia
412, 24.
;

si

38, 16 ; 64, 17, 19 ; 122, 15 ; 146, 21 ;

148,

184, 8 ; 212,

17 ;

4, 27 ;

Laranda

-jefuitorasdeinMurad
Asia Mica in LinoII - 274, 6.

nia,,

larandini - locuitorii orasului Laranda

274, 6.
Lascaris Teodor

II

(1254-1258) -

48, 13.

Lascaris Leondaris Dimitrie - general

gi

sfetnic al imp5ratului Manuil

Paleolog - 112, 3 ; 156, 10

11

158,
180, 15,

198, 8 ;

--

200, 33.
latin
catolic
324, 10 ; 328, 10 1
latin, spaniol
414, 19.
latini
apuseni catolici, italieni genovezi, venetieni - 32, 9, 15 ; 68, 22 ;
72, 4 ; 85, 16 ; 98, 17 ; 206, '6

226,

246, 30 ; 248, 13 ;
9, 13; 314, 16; 316,
21 ; 328, 14 ; 330, 13 ; 346, 16, 21 ;
28 ;

266, 24; 268,

354, 20; 358, 8; 372, 6; 392, 14;

408, 10 ; 410, 6, 8 ; 412, 15.
Lazar
craiul Serbiei (1372-1389),
prins gi ucis in lupta de la Cosovo
1389 de Baiazid I Fulgerul
34,
25 ; 36, 21 ; 38, 6, 11 ; 92, 3 ; 96, 11 ;
102, 20 ; 126, 16 ; 256, 13, 16, 18 ;

396, 3.

Lazar - adic5
246,

328, 8.

222,

29, 32 ; 226, 8.
Laodicea
oras in sud-vestul Frigiei
la sud de riul Meandru in Asia
Mica"
38, 21 ; 108, 26; 242, 16.

ciorul

16.

Kidonis Dimitrie

Elespontului (Dardanele), azi Lapseki -

22 ;

270, 16.

elenii - 30,

csa

patriarh biblic
28, 11.
la coasta asiatic4 a

Lampsac - oras

27 ; 172, 28 ; 174, 1, 16 ;
29 ; 182, 5, 37 ; 194, 18 -

424, 17.

Italian - 408, 7.
italianca - 58, 17.
italieni - 66, 10 ; 68, 32 ;

luda

Lameh

485

lui
;

Stefan Lazarevici, feLazar (1389-1427) -

396, 3.

lazi - popor din Caucaz, spre coasta

M5rii Negre, cam pe unde e Migre-

Lacedemonia - adica despotul de Mis-

tra - 72,

78, 3 ; .132, 22 ; 136,

11 ; 174, 11 ; 176, 13 ; 266, 22 ; 278,
3 ; 424, 21.

Lahanas

Paleolog -

172, 2 ; 230, 5.

sol bizantin

- - -

lia de azi
lemnienii
Lemnos

162, 34.
418, 28
420, 16 ; 422:4.

insula Limnos de azi din

nordul M5rii Egee - 74, 19 ; 110,
16 ; 158, 29 ; 160, 32 ; 172, 28 ; 174,
17 ; 190, 10 ; 196, 2 ; 212, 21 ; 246,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

DUCAS :

486

11 ; 402, 5 ; 410, 33 ; 418,

420, 19; 422, 11, 17.

11 ; 330,

34

Leon VI Filozoful (886-912) - 74, 28.

Leondaris Lascaris Dimitrie, vezi Lascaris L. D.
32 ;

414, 35 ; 416, 2 ;

insula, azi Mitilini, in Marea

Egee linga coasta Asiei Mici - 50,

Lesbos

20 ; 72, 31 ; 74, 18 ; 108, 2 ; 146, 26 ;

206, 14 ; 336, 10 ; 402, 4 ; 404, 14 ;

408, 26 ; 410, 29 5, 16 ; 420, 14, 20 ;

414, 6 ; 418,
422, 2 - 21 ;

- 94,
- -adicaOra-Africa
in Asia Mica centrala,
spre sud cu capitala Iconion - 32,

426, 29 ; cucerita de Mahomed II

434, 2.
432, 27
Levi
unul din cei 12 fii ai patriarhului Iacob
30, 6, 8.
Libia
Licaonia

17.

110, 5 ; 116, 34 ; 154, 19 ; 174,

32 ; 176, 33.
19 ;

Licia - in Asia Mica spre capatul de

vest al tarmului de sud - 32, 21 ; 38,
100,

18 ;

112,

18 ;

144,

26 ;

de apus a Asiei
Mici, Inspre farmul egeic, la mijloc

176, 34 ; 400, 29.

Ora in partea
Lidia

- 32, 18, 24 ; 38, 26 - 29 ; 102, 29 ;

16 ;

112,

150, 35 ;

152,

6, 26 ; 204,

29 ; 206, 23 ; 220, 13 ; 280, 18.

Lie

luptator urias pagin - 52, 32.

Lion - sinodul din 1274 de la Lion

318, 18.

Longo, vezi loan Longo Giustiniani.

Lopadion - azi Lupad, riulef, revarsindu-se prin lacul Uluabad in Marea
de Marmara - 118, 11 ; 212, 7, 30
222, 13; 244, 32.
Luca Notara, vezi Notara Luca.

macedonene - unitatile de ostasi - 42,

7-8.
Macedonia - 42.

3;

124, 28 ; 126, 7 ;

156, 4; 172, 8.
Machedon,
338, 8.

Magedon - (inut in eidia in Asia Mica

- 32, 25.

16.

24 ;

lerilOr de la Rodos, calugari luptatori in contra mahomedanilor 142, 16 ; 144, 1, 27 ; 154, ; 402, 8,
13.

lesbieni - 144,
420,

Maestro!, Marele - conducatorul cava-

noul - Mahomed

II

-.-

azi Manisa, oral in Lidia

la poalele muntelui Sipylos, la sud

Magnesia

de 1111 Ermon
32, 12, 24 ; 38,
28 ; 102, 28 ; 152, 3 ; 206, I, 5 ; 244,
33 ; 276, 15, 23 ; 280, 19, 32.

Mahmut-Pala - vizir de at lui Mahomed II

412, 26; 434, 10-22_
Mahomed, proietul
vezi Mohamed.
Mahomed I (1413-1421) - fecior de al

lui Baiazid Fulgerul - 100, 26, 28 ;

102, 8 ; it ucide pe fratele sau Ese
- 112, 19-26 ; ajunge sultan cu.
ajutorul lui Manuil II Paleolog

128, 16-132, 11 ; 138, 26 ; 202, 25 ;

invinge pe Giineyt - 140, 1-142,
29 ; 146, 3 ; 148, 25 ; lupta cu fratele
sau Mustafa
156, 2-158, 37; tri-

mite oaste in Tara Romineasca

160, 4 ; moartea lui
166, 6,

31 ;

170,

16,

162, 11, 21 ;
198, 26 ;

34 ;

I ; a zidit Anadoli-hisar - 296,

24-26 ; apoi - 122, 2 ; 144, 3 -

230,

22 ; 150, 23, 34 ; 152, 4, 30 ; 154, 16 ;

160, 25, 30 ; 164, 4-28 ; 166, 5 ;
198, 32 ; 200, 20 ; 208, 9, 14 ; 210, 3 ;
228, 26, 28 ; 234, 23.

Mahomed II (1451-1481) - e declarat

sultan de fatal sau Murad II - 274,

18-276, 3: e trimis sa domneasca
la Magnesia
276, 23 ; se urea pe

- is in seama domnia
- 286, 22-288, 6: porneste raztron

282, 29 ;

boi cu sultanul din Iconion - 290,

16-25 ; incheie pace cu el - 294,
13 ; infuriat de cererea bizantinilor
sa sporeasca apanajul lui Orchan -

292, 8-294, 13 ; zideste cetatea Ru-

meli-hisar - 296, 15, 34 ; 300, 1302, 19 ; impresoara Constantinopole-

- 330,

11 ;

flota Ti este invinsa lancu de Hune-

334, 18 ; 336, 10 ;

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

doara ii denunta tratatul

ISTORIA TURCO-BIZANTiNA

342, 7;

apoi - 294, 27; 316, 20 ; 372, 15 ;

436, 9.
Mahramion
Mainomenu

416, 4 ; v.

Asos.

5i

cimpia, adica a nebunului, situata pe aproape de Magnesia

(vz.si G. Pahipier, ed. Bonn, vol. II,
p. 314, 2-3) de sub muntele Sipylos

- 118, 14 ; 140, 17 ; 206, 5.

Malatesta conte - ,socrul despotului
Teodor, feciorul imparatului Manuil
II Paleolog - 136, 8.
Maleleil

patriarh biblic

28, 8.

400, 14.
mamaimi - sunete profetice
Mamalos - cetate la coasta marii in

Carla, Asia Mica

116, 3, 5.
Mandahia
e numele dinastiei, dupa
intemeietor, a emiratului Mendese de

pe teritoriul tirutului antic Caria din

sud-vestul Xlsiei Mici ; sub Mandahia
sint de inteles la Duca diferiti

emiri care au avut si alte nume

32, 24 ; 96, 6 ;
144, 30.

112,

17 ;

142, 23 ;

Mandahia Eliazbei .- 114, 20, 34 ; 154,8.

Manuil 1 Comnen (1143-1180)
32,3.
Manuil II Paleolog (1391-1425)
fe-

-care-1 incoroneaza intru imparat

- 70, 30 ; sint detronati is din nou coroana imparateasca lui loan V Paleolog

cior al

70,

8;

72, 10 ;

it insoteste

72, 27 ;

in expeditii

--

pe Baiazid

74, 13 ; 76, 4 ; care-1

76, 7 ; Maameninta cu orbirea

nuil fuge
76, 16 ; cere ajutor din
apus
78, 16 ; Baiazid ii cere
80, 28 ; om inConstantinopolea
telept - 82, 21 ; pleaca in apus
84, 13, 17 ; se ina110, 13 ; face
poiaza la Bizant

dupa ajutor

I - 128,

14 ;

Peloponez - 138,

21 ;

sultan pe Mahomed
132, 8 ;

in

174, 7 ; i-a incredintat

domnia feciorului sau loan VIII Paleolog
228, 14 ; moartea lui

feciorii lui

234, 20 ; 236, 7, 25 ; apoi - 76, 11 ;

82, 15, 18; 84, 1 ; 88, 13 ; 126, 28 ;
128, 9 ; 132, 28 ; 134, 5, 11 ; 136, 23;

487

166, 14;
188, 12 ; 200, 9 ; 228, 9, 22 ;

138, 3; 156, 39; 162, 4 ;

172,

230, 20 ; 246, 8 ; 296, 26.

March, mitropolit al Efesului
15, 17, 26 ; 268, 4.

- 266,

Marcu vz. lagaris.

Marea de Azov
328, 28.
Marea Egee - 188, 3 ; 274, 28 ; 404, 4 ;
426, 3, 28.
Marea Neagra - 68, 9 ; 78, 3 ; 110, 27 ;
122, 5 ; 130, 20, 23 ; 132, 12 ;
112,
;
174, 13 ; 180, 21 ; 186, 2 ; 188, 4 ;
244, 25 ; 252, 14 ; 276, I ; 294, 30 ;
298, 11 ; 306, 11 ; 308, 19 ; 320, 25 ;
1

394, 18; 428,

9.

Marea RoOe - 30, 10.

Maria - cea de a treia sotie a lui loan
VIII Paleolog - 138, 17 ; moartea
ei

268, 22.

sora lui Ioan V. Paleolog, ma

ritata dupa Francisc Gattilusio, care
devine domnitor in Lesbos - 66, 26.
Maria
fata craiului Lazar at Serbiei,
sotie de a lui Baiazid I Fulgerul
Maria

zar, maritata dupa Vulc Brancovici

- 256, 16.
masalagiu - 94, 2.
Matei Cantacuzino - despot, fecior
38, 10.

Mara

rata

craiului Serbiei La-

comets

lui Ioan VI Cantacuzino

20.

al
64, 5,

Matusal
patriarh biblic - 28, 11.
Mauriciu (582-602)
74, 29.
Meandru
azi Bujuk Menderes, riu in

Asia Mica, izvorind in Frigia, straWind Carla si revarsindu-se in Marea Egee

38, 24 ; 116, 20 ; 120,24.

Melaina - sat pe aproape de Brusa

168, 22.
Melanudion

cartier, poate calugaresc,

434, 12.
in Mitiline din Lesbos
Melos, (Milo)
insula in Marea Egee,
din grupul Cicladelor - 146, 14.
Mesaulion
localitate intre Smirna si
Efes, sase ore de drum ping la Efes,
intr-un loc mlastinos si paduros

118, 17 ; 220, 35.

Mesembria si Misivria - oras in Bulga-

www.dacoromanica.ro

DUCAS : ISTORIA TURCO-BIZANTINA

488

ria,

la coasta Mkii Negre - 244,

26 ; 320, 25.

Misini, localitate intre

Constantinopole si Adrianopole
394, 3.
17.

Metimna - oras la coasta de nord a

insulei Lesbos - 422, 22.
.Metone, oral pe capatul de sud-vest al
coastei Peloponezului - 84, 21, 28.
Mihail

(1261-1282)

VIII Paleolog

48, 14, 15; 204, 26;

318, 18; 400, 3-9.
Mihail IX Paleolog (1294-1320) -34,4.
32, 14, 16, 22 ;

Milasa - oras in Asia Mica, in Caria,

spre sud-vest,

azi

Milas - 108,

16, 25.

Milano - 84, 22.

Mircea cel Batrin (1386-1418) - II ri-

did pe Musa sultan - 122, 6;*11

ajuta pe Mustafa - 188, 17; urmasi de ai sai Dan si Dracul se
lupta pentru domnie - 250, 23 ;
252, 4, 5,

16.

misi - bulgari - 48,

8;

romini

188, 17.

Misia - tinut in Asia Mica in partea de

nord-vest - 32, 17; 74, 7; 322, 1.
Mitiline-capitala insulei Lesbos, nume
care a trecut si asupra intregii insule - 50, 19 ; 72, 32 ; 80, 26; 106,
30 ; 142, 24 ; 246, 2 ; 290, 4; 394,
17 ; 402, 35 ; 408, 26 ; 412, 4-32 ;
414, 29, 32; 418, 5; 434, 3, 11.
Mohamed - profetul
38, 3 ; 134, 13,

290, 14 ; 374, 31 ; 392, 28; 414, 24.

Moise - profet - 30, 8,

Monemvasia
est a
426, 1.

cucerit Adrianopole

34, 20 ;

36, 28; 38, 6 ; 70, 10-23_

Murad II (1421-1451) - trimis domn
apoi

Mesini - azi

Mesopotamia - 28,

11.

- oras pe coasta de sudPeloponezului - 34,

17;

Monodendrion - localitate creata

de

fantezia poporului din Constantino-

pole - 364, 13.

Monte-Ferara. marchizul

de - 138,

7.

Munte, sfintul - 70, 3.

Murad I (1362-1389) ; ajunge 1a domnie - 34, 19 ; 70, 6; e ucis in lupta
de la Cosovo - 36, 10; 296, 19 ;

la Amasia
152, 4, 30 ; 162, 31 ;
mosteneste domnia - 164, 10 ; 166,
10-26 ; 168, 18, 21 ; 170, 16-35 ;
172, ; refuza sa ,predea imparatului
1

Manuil II Pal. pe fratii sai mai

200, 11; lupta cu pretendentul Mustafa f- 212, 8 - 222, 29;

mici

podestatul Adorno ii ofera ajutor 208,

23 - 210,

acestuia

1'1

21;

cu

ajutorul

invinge - 224, 3-228,

impresoara Constantinopolea 228, 17; 230, 10-25 ; 252, 6 ; bizan5;

scot un contrapretendent 234, 22-33; 236, 19 ; Murad ridica

asediul - 236, 1, 13; 252, 10; vesteste Tarn Romjnesti suirea sa pe
tron - 238, 1-3 ; biruie pe emirul
Giineyt - 238,14, 31 ; 240, 24 ; 242,
30-244, 12 ; cucereste Salonicul
248, 9-29 ; ,face pace cu Dan, domnul "[aril Rominesti - 252, 17, 18 ;
urea 55 puny domn in Tara Ronaneasca - 252, 24 ; in razboi cu Ca-

tinii

raman - 254, 4 - 256, 9 ; 290, 20 ;

cere Serbia intreaga - 256, 14-33;
navaleste in Transilvania - 258,
1 -21 ; navaleste in Serbia - 260,
11-262, 4 ; inchide pe Vlad Dracut
- 262, 13; impresoara Blgradul
262, 26; biruie la Varna - 274, 25276, 21 ; la Cosovo - 276, 26-34 ;
moartea lui - 284, 1-29 ; 288, 2;
290, 18; apoi 172, 11; 180, 26; 182,
23, 34; 184, 1-15 ; 200, 25 ; 202,
1-204, 3 ; 210, 33 ; 230, 5, 7 ; 234,.

4 ; 236, 19, 26 ; 240, 24 ; 244, 24, 29 ;

246, 10; 262, 26; 268, 24, 25; 270,

32 - 272, 32 ; 274, 3-14 ; 278, 5280, 7; 302, 19.
Murdarolog - porecla batjocoritoare 162, 9; v. Teologul.
Musa (1411-1413) - fecior al lui Baia-.

zid I Fulgerul - 100, 27; 112, 21;

cauta ajutor la Mircea eel Batrin -

122, 1-31; ajunge sultan - 124,

2 -21 ; asediaza Constantinopolea -

www.dacoromanica.ro

DUCAS :
128, 1, 7 ;

29-132,

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

pierde tronul
viata 128,
; apoi 140, 6 ; 188, 13 ;

198, 25 ; 202, 18-29.

Mustafa - cel de al 5-lea fecior al lui

Baiazid I Fulgerul - 100, 27 ; 112,
23 ;

cauta ajutor in Tara

Komi-

neasca - 154, 31, 36; 160, 5; cade

prins la bizantini - 156, 4 - 158,

36 ; 162, 2 ; e inchis la Lemnos 158, 29 ; 160, 32 ;

e scos in contra

lui Murad II - 172,

10, 27 ; 174,

184, 3-190, 27 ; ajunge sultan

180, 15-182, 35 ; 192, 16-27 ; 194,
11 ; 200, 15 ; nu vrea sa dea bizan19 ;

tinilor Galipoli fagaduit - 196, 22198, 11 ; e invins de Murad II

210, 20-214, 16 ; 222, 21-226, 16 ;
prins gf spinzurat
228, 2 ; 236,
23 ; apoi 192, 34 ; 196, 15, 20 ; 200,
34; 208, 19; 210, 14; 216, 9, 19;

220,

19 ;

230, 2 ; 238,

17 ; 246, 11.

Mustafa - fecior al lui Mahomed I

si

lui Murad II -

pretendent contra
234, 25-236, 23.

- emir in Ionia, un urmas de

al lui Aidin (Atin) - 218, 23, 29 ;

Mustafa

220, 25-222, 9.
Mustafa, vz. Perclitia.

Mustafa - trei sultani, cei aminti(i mai

inainte au murit in acelasi an

236, 23.

Musulman - feciorul mai mare al lui

Baiazid I Fulgerul - 100, 26 ; e
sultanul Suleiman I (1407-1411),
scapa din lupta de la Ancara 96, 24,
29 ;

cu ajutor bizantin ajunge sul-

tan - 110,

18 ;

118, 2-120, 33 ;

cucereste Ionia
132,

5 ; 218,

13 ;

e invins de frate-sau Musa - 122,

9-124, 22 ; apoi - 114, 12, 15 ;
134, 6 ; 148, 17 ; 198, 25 ; 202, 22 ;
242, 13.

musulman, -ni, cei ce cred in profetul

Mohamed - 76, 26-29 ;

'144,

15 ;

148, 27 ; 172, 13 ; 186, 33 ; 196, 32 ;

198, 8 ; 298, 15.

489

Nabuhodonosor : Mahomed I1

--

326, 6.

Navara
Naxia

314, 3 ;

34, 16 ; 138, 24.

insulele Ciclade din Marea

Egee de sub stapinirea domnului din

Naxos, cea mai de seams din acele

insule - 50, 20; 146,

10.

Neagra, vezi Marea Neagra.

Nebunului, cimpia, vezi Mainomenu.

Neftalim - unul din cei 12

lacob - 30, 6.
Negro Salgruzo de - nobil

fii ai lui

genovez,
un

construieste pentru Musulman

turn - 122, 17.

un duhovnic = 324, 6, 24.
Nicea - oras in Bitinia, azi Isnik, linga
Neofit

Isnik-ghiol, anticul Ascania

38, 22 ; 102, 21 ; 236 ; 1,
17 ; 266, 20.
lacul

- 32, 12 ;

Nicolae V papa (1447-1455) - 316, 31 ;

342, 5.

Nicolae, v. Gateluzi.
Nicomedia - azi Kodiacli, fost Ismit,

oral in

Bitinia, in fundul golfului

Ismit, anticul Astacos din Marea de
Marmara - 102, 21 ; 300, 4.
Nicopole
oras la Dunare in Bulgaria

- 148, 26; 258, 2; lupta din 1396

de la N. - 78, 27.
Nimfeon - oras in Asia Mica in partea
de apus a Lidiei, intre Smirna gf
Sardes, azi Nif - 104, ; 116, 21 ;
1

140, 20, 26 ;

142, 13 ;

206, 5 ; 240.

27 ; 242, 17 ; 262, 14.

nineviteni - 82, 2.
Nis - oras in Serbia - 276, 26.

Noe - patriarh
324, 27.

biblic

28, 3,

12 ;

Notara Luca
mare duce - 128, 11 ;
244, 36.
Notara Nicolae
dragoman, 6.01 lui

Luca - 128,

8.

Nona, manastirea cea - 44, 20.

Novopridon - ora mare, capitala Serbiei, cucerit de Murad II ; probabil
Novo Brod de azi la rasarit de Pristina

262, I.

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

490

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Ocean, Atlantic - 92, 36.

Odighitria - 66, 29 ; vezi C-pole: porti.

Ohrida - azi Ohrid, oras in Serbia de

sud, linga lacul cu acelasi nume,
, aproape de granita bulgara si alba-

nezA - 122, 25.

Omur - sub acest nume in cronica lui
Duca par sa se ascunda doi, dad

218, 5 ; 228, 8 ; 292,

34, 8 ; acesta poate e identic cu ace-

Iasi care ii vine in ajutor lui loan

VI Cantacuzino - 50, 12 ; 52. ;

si apoi cade la Smirna in lupta cu
1

fratii cavaleri de la Rodos - 52.

23 ; 54, 15, 23 ; 102, 32 ; in sfirsit

altul, adica Omer II care si-a dobindit emiratul de la Timur-Lenk, dupa"

cOderea Iui Baiazid
114,
218, 9, 11, 17.
112,

16 ;

Omur-bei

I Fulgerul
20, 24 ; 116, 1-20 ;

vizir al

lui Murad II

210, 14; 212, 31.

Orchan (1326-1362) - incepe a trece

Elespontul fa jaf - 34, 9 ; se amestea in luptele bizantine de domnie
- 54, 29; 56, 1-36 ; 58, 6-37 ; 62,
30 ; moartea lui - 34, 18 ; .70, 6 ;

apoi - 64,

19 ;

74,

2;

198,

16 ;

296, 19.
Orchan
cel

de at 6-lea fecior at lui

Baiazid I Fulgerul - 100, 27.
Orchan - pretendent la tron, prins si
ucis la cucerirea C-polei - 288, 33 ;
292, 13-294, 17 ; 378, 2-15.
Orchan - coboritor din Sarchan ;i pus
emir la Magnesia de Timur-Lenk
112, 16.

Orut-bei - pasO de al lui Murad 11 212, 31.

Osman (1288-1326) - 34,

31 ;

188,

2,

9 ; 182,

10, 21 ; 198, 14 ; 290,

1 ;

400, 3-6. Cu acest nume sint aratat si urmasi coboritori din Osman

- 146, 5;
24;

176,

154, 27 ; 168, 33 ; 174,

32; 180, 3!---8 ; 216, 10;

20 ; apoi
170,

14.

110, 10 ; 400, 2, 9.

osmani

osmanizi - 116, 2.
Paflagonia

- tara in nordul Asiei

Mici,
34, 2 ;

pe la mijloc - 32,

nu chiar trei emiri din Aidin : Unul,

care in zilele lui Joan V Paleolog

si Joan VI Cantacuzino a inceput
sa treacO Elespontul si sa prade -

14,

in genere turci osmalti

17 ;

198, 15; 234, 28; 322, 2 ;

28 ;

54,
390,

18.

paharnic - 234, 6.
palat - adica marii dregatori si demnitari ai statului - 68, 27 ; in opozitie cu poporul - 68, 25 ; 110, 17.
palatul cel mare - 42, 22 ; 354, 7.
Palavicini, Persivas

nobil genovez,

da ajutor lui Murad II - 242, 33.

Palda
amiral turc
336, 8.
Paleolog Mihail VIII (1261-1282)
48, 14, 15; 318, 18.

Paleolog, Lahanas, vezi Lahanes P.

Paleolog - protostrator, cazut cu 2 feclod in 1453 la apOrarea Constantinopolei

382, 15.

Paleologi - 68,

19 ; 204, 27 ; 318, 20 ;
400, 2 ; mai vezi Andronic, Constantin Dimitrie, Teodor, Toma, roan,
Manuil si Mihail.

Pamfila, tinut la coasta de sud a Asiei

Mici spre mijloc
32, 20 ; 74, 16;
76, 2 ; 242, 2 ; 410, 25.

Panidos - oras pe malul european at

Marii de Marmara ; azi disparut

72, 27 ; 76, 34 ; 110, 27.
Paros
insula in mijlocul Cicladelor -

146, 14.
Paskesen e
308, 18.

Rumeli-hisar - 300,

12 ;

Patras
oras pe coasta de nord a Peloponezului spre vest - 278, 12.
patriciu - 164, 15 ; 166, 34.

Pegas - in mitologia antics un cal intr-aripat care-i ducea Iui Zeus frOsnetul si fulgerul - 280, 25.

Pegsiari - azi Bershehir, oras in Asia

Mica, doua zile depOrtare de la Iconion ; cucerit de Murad II - 256, 3.

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Peloponez, Marea medievala - 34, 16 ;

78, 2 ; 84, 19

238, 8 ;
334, 2

110, 26 ; 138, 22, 25

264, 25 ; 278, 2 ; 320, 8
;

344, 22 ; 394, 15 ; 422, 27

cucerit de Mahomed II - 424

;
;

m-

Platea - cartier in Constantinopole, la

tarmul Cornului de Aur, cam unde
se sfirsea zidul lui Constantin cel
354, 4.

Mare

Platon - mare filozof antic (428-348)

426, 5.

392, 8.

Pelops, al de - eroi ca si coboritorii din

acest nepot al lui Zeus - 42, 24.

Perclitia Mustafa - discipol turc de al

seicului Bedr ed-din

150, 28.
Pergam
azi Bergama, oras spre tarmul apusean al Asiei Mid in Misia

- 32, 25 ; 102, 24 ; 118, 14 ;

140, 11 ;

244, 33.

Pergam - riu, 416, 3.

Perge
oras in Pamiilia - 76,
Peritheorion - orasel In Tracia,

Perivleptos - manastire - 68,

tarmul Marii Egee

Pluton

2.

spre
29 ;

38, 19, 25 ; 98, 17 ;

100, 13; 108, 30; 110, 9; 162, 35;
164, 6, 21 ; 198, 23 ; turcii - 98, 4.
Persia - 174, 30 ; 364, 13 ; 390, 16 ; 428,

intinsul imperiu al lui Timur-

Lenk - 86,

14, 15 ; 90, 19, 20, 30 ;

94, 23 ; 108, 29 ; 110, 7 ; 168, 13.

persica, armata, tatara - 100, 17.

72, 12.

ceri - 80,

11.

podesta - 208, 8, 12; 372, 24.

Polonia - 314, 9.
poporul
reprezentantit poporului -

17.

72, 12.
Poseidon, zeul antic al marilor
Provansa
84, 23.
Prometeu
erou legendar antic

Propontida, Marea de Marmara - 132,

13 ;

124, 34 ; 344, 15 ; 376,

23 ; apoi tatarii Mongoli ai lui Ti-

iazid I, formata din corpul de ieni-

166, 2.

226, 30.

peui - 92, 34 ;
mur Lenk

zeu antic

Poarta, Inalta - pe linga sultanul Ba-

82, 32 ; 110,

232, 5.

20 ;

491

186, 2.

protostrator - 270, 24 ;

272, 17 ; 330 ;

7 ; 362, 11 ; 382, 16.

Rahia - cetate

in insula Cos, una din

insulele Sporade in Marea Egee

406, 25.

Raul - nobil bizantin care a ucis pe

marele duce Alexie Apocaucos - 44,
8, 11.

Persivas Palavicini, vezi Palavicini P.

Persoturci
162, 34 ; vz. i turcoper0.
Petronion
cetate inchinata apostolu-

Redestos - oras pe tarmul european al

Marii de Marmara, mai apoi Ro-

lui Petru, pe un prriontoriu de pe

tarmul Cariei - 154, 6.
Petru
cetatea sf. apgstol Petru - 52,

Rizzo - capitan de corabie venetian

15 ;

154, 5,

pezestan
426, 11.
Piles. Mihail

Stambul -

diac de greceste si arabeste la curtea lui Murad II - 234,

7-12.
Pirghion - cetate in Lidia, Asia Mica,
la poalele muntelui Tmolos, gropnita

emirilor din Aidin - 116, 26 ;

10.

222,

tinut in Asia Mica, intre Ca32, 21.

ria, Frigia si Pamfilia

Pisidia

11 ;

308, 20.

rodieni - 246,

14.

bazarul din

Tekirdagh - 52,

dosto, azi
72, 27.

2.

insula 52, 14 ; 74, 19 ; 102,

31 ; 142, 14, 24 ; 144, 6 ; 154, 11 ;
290, 4 ; 400, 26, 31 ; 402, 13 ; 406,
17 ; 422, 10, 19 ; 426, 28.

Rodos

Roma - 264, 21 ; 314, 4; 422, 8.

romani, Sigismund 1mparat al Romanilor
78, 26; 342, 4.
romei, adica bizantini - 40, 28 ; 46, 12,
26 ; 48, 4-27 ; 50, 5, 11 ; 56, 9, 37 ;
58, 2 ; 66,
30 ;

1,

138, 10 ;

www.dacoromanica.ro

12 ;
156,

72, 7 ; 74, 4 ; 84,

18, 27 ; 162, 22 ;

DUCAS

492

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

164, 15 ; 170, 34 ; 178, 22 ; 182, 14 ;

192, 28 ; 194, 28 ; 196, 15 ; 198, 34 ;
200, 2 ; 202, 13 ; 206, 11, 28 ; 212,
22 ; 230, 2 ; 236, 11 ; 246, 30; 218,
12 ; 250, 13 ; 264, 29; 288, 15, 31 ;
292, 11-294, 33 ; 296, 4 ; 302, 8 ,
314, 33 ; 338, 12; 342, 19 ; 346, 5 ;

348, 8 ; 354, 20; 364, 21 ; vz. si Bizantini.

romini, - in genere - 86, 15 ; 176, 26 ;
178, 3, 33 ; 250, 28 ; 252, 2 ; ro-

minii din Tara Romineasc5

156,

5 ; 160, 4 ; 164, 7 ; 168, 35 ; 432, 22 ;

romini in lupta de la Varna - 274,

24 ; rominii de la gurile DunArii -

38, 26 ;

25 ; 258, 22 ; 274, 23 ; 280, 5 ; 300,16_

sari - 86,

Rusia - 132,

31 ;

254, 28; 266.

20 ;

Saba - regiune in Arabia, bogatd in

tamiie - 340, 3.
Salgruzo de Negro - 122, 17.
Salonic, v. Tesalonic.

Savuti - frate al lui Baiazid I Fulgerul

- 38, 28, 32 ; 70, 10.
saxoni - 272, 18, 20 ; 276, 7.

scacon - jocul de sah - 98, 17.

sciti - barbari in genere - 56, 22 ; 344,
15 ; tatarii mongoli de ai lui TimurLenk
94, 32-98, 10 ; 100, 30 ; 104,
10; 106, 4-19 ; 114, 29; 116, 14 ;
124, 34 ; 144, 11 ; 160, 12 ; vezi si

tatari.

ached Timur-Lenk - 90, 15;

94, 8; 110, 2 ; vz. Temir.
Scutari - orasul antic Chrysopolis pe
tarmul asiatic din fata Constantinopolei, azi eskiidar - 54, 34 ; 72, 17 ;
Scitul

128, 17, 24 ; 212, 4 ; 350, 34.

Sebastia
oras in tinutul Pontos pe

riul Halys, azi Sivas pe Kisil-Irmak

in Asia Mica - 88, 7, 28; 90, 15, 21.
Sedechia - imparat biblic iudeu - 356,
17.

saloniceni v. tesaloniceni.

Salutaria - 242, 16 ; 274, 2 ; Frigiei

292, 2 ; vz. Frigia Salutaria, Carasar

si Carasarin.

Samarcand - capitala intinsului imperiu al lui Timur-Lenk azi Uzbekistan

din Uniunea Sovieticd, identificat si

cu Bukhara - 90, 20.

Samos - insula, in Marea Egee - 150,

Seiti-Ahmet-Pala - vizir de al lui Mahomed II - 412, 26.

Semele - figur5 mitologica antics, iubita lui Zeus, cu care a f5cut pe
zeul Dionysos - 58, 18.
senat - 42, 27.
Serbia - 34, 25.; 38, 8, 12 ; 48, 22 ; 60,
64, 18; 126, 15 ; 132, 21 ; 168, 3 ;
176, 29 ; 238, 2, 3 ; 246, ; 256, 12-

4;

20 ; 152, 23 ; 240, 20.

Samotrace - insula in nord!estul MArii

Egee - 418, 21; 422, 11, 17.

santrat - jocul sah la persi - 98,

- 32, 25; 38, 30 ; 96, 5 ; 112, 15;

206, 23.

- capitala Lidiei, azi ruine

22'; 258, 22, 25 ;

260, 18-262, 2 ;

262, 20 ; 270, 26; 286, 29 ; 288, 13 ;

24.
- 14-396,
in Macedonia greceasc5,
rasarit de cursul

394,

17.

Sarchan - numele dinastiei din emiratul Sarukhan, dupd numele intemeietorului, sub acest nume ascunzindu-se diferiti emiri si cu alte nume
Sardes

15.

Sava - afluent al Dunarii - 262, 21.

430, 19 ;

314, 9.

15-16.

Satan - 44, 10.

Saul - imparat biblic evreu - 30,

432, 17.

Rubin - unul din cei 12 fii ai patriarhului Iacob 30, 6.

116, 21 ; 206, 1 ;

Saritia - vizir al lui Murad II - 256,

426, 26.

rominul, adica Vlad Tepes

14 30 ;

242, 17.

Sere

oras
putin la

inferior

al riului Struma, azi Serre - 248,18.

Sestos - oras pe tArmul european

Elespontului - 64, 16.
sfatul tarii oiiyx7otTog
138, 32.

www.dacoromanica.ro

(3ouki1

ab

DUCAS :

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Sfintul Munte Atos vezi Atos.

Siahin - vizir de al lui Mahomed II
282, 28, 29.
siahruh
ah-mat in limba pers5
98,

Smirna - azi

34, 8 ; 50, 13 ; 52, 14, 23 ;

102, 30 ; 106, 31 ; 108,
4-33 ; 116, 4, 9 ; 118, 15 ;
140, 21, 24 ; 142, 14-30 ;

Siahruh
feciorul lui Timur-Lenk 98, 33.

1437)

rege al Ungariei (1387i de la 1411 imparat roman

de apus infrint in 1396 la Nicopole

78, 26.
Sighisoara
luata de turci
258, 7.
Silivria - azi Silivri, oral pe malul
european al M5rii de Marmara 34, 13 ; 50, 8; 52, 9 ; 54, 21; 60, 3 ;

82, 7, 8-9 ; 86, 5; 320, 27, 30.

Simeon - unul din cei 12 fii ai lui Ia-

cob - 30,

- azi Sinop, oral pe coasta Marii Negre in Asia Mica

6.

Sinope

16; 244, 34.

124, 2; 270,

286, 21 ; 306, 13 ; 426,

ocupat de Mahomed

3-16.

adic5 Ierusalim

386, 23 ;

27; 430,

340,

11

- 300,

spanioli

Sparta

biserica sf. Sofia - 374, 31.

29 ;

sirbi - 36,

17 ;

38, 7, 13 ; 50,
Cantacuzino

aliati cu Irian VI

tributari turcilor
1

- 66, 7; 86, 58, 36; 60,

vezi Tribali.
despotul Gheorghe Brancovici
- 262,
168,

12,

34;

15 ; 96,
176, 13 ;

4 ; apoi
164, 7 ;
178, 3, 33 ;

18 ;

24.

Siria - 32, 21; 88, 24; 90,

24 ;

274, 4; 390,

21 ;

154,

16.

sirieni - 204, 24.

Sit - patriarh biblic
28, 5.
Smederevo
oras in Serbia la malul

Dunarii, mai jos de Belgrad 256, 34 ; 260, 25-262, 5 ; 262, 26;

272,

14 ;

396, 30.

19.

92, 35; 204, 23.

34, 16; 208, 27.

lui Murad II - 258,

crul

21; un urma al lui

29 ; 286,

302, 18.

Spineta Culumboto vz. Culumboto.

rtilarieni - revolutionari turci

26 ;

152,

Stilarion

150,

1.

- munte la intrarea in golful

Ionic al Asiei Mici, in fata insulei Chios ; azi Caraburnu - 148,

30 ;

150, 26.

Stravomitis,
238,

Strimon

Cantacuzino

Cirnul

11.

azi Struma, flu in Mace-

donia, revarsindu-se in Marea Egee.

- 110, 25;

272, 26 ;

Sirbul

--

27.

emir in Sinope
(1402-1439), 11 trimite pe Musa la
Mircea eel Watrin - 122, 3 ; so-

102, 28.

al

Spentiar - Isfendiar,

polea - 366, 27; 384, 27; 390, 4;

munte in Lidia de apu3 in
Sipilos
38,
Asia Mica, azi Sipulidagh

32 ;
22 ;

9.

Spania - 208,
spaniol - 414,

272, 2; 396, 5,

Constantinopolei
392, 27.
Sosthenion
localitate pe t5rmul european al Bosforului, Stenia de azi

II - 428,

noul Sion e Constantino-

30 ;

398, 5; 412, 22.

Soleiman - primul guvernator lure

122, 3 ;

Sion

7 ; 114,
132, 4 ;
144, 18 ;

Sofia - capitala Bulgariei - 78,

11.

24 ;

54, 12 ;

146, 12; 188, 26; 220, 15-33; 240,

siaraptar - turceste paharnic - 234, 27.

Sigismund

Ismir, oras la coasta

Marii Egee in Asia Mica - 32,

32.

Sibiu - 258,

493

27 ;

126, 25 ;

288, 32 ;

294,

238, 9 ; 244,
29.

Studiti - 136,

2 ; vezi Constantinopole
manastiri.
Suleiman
fecior de al lui Orchan

- 64,

sah

19,

23.

jocul

Sisman - 146,
Stefan

98, 7, 28.
6;

cetatea

150, 24, 28.

sliatului - 320,

27.

Stefan IV Dusan al Serbiei (1331-1355)

- 48,

www.dacoromanica.ro

24.

DUCAS :

494

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

Stefan tatal craiului Lazar (1372-1389)

- 34, 25.

Stefan crai al Serbiei (1389-1427) - 38, 8; 92, 3 ; 96, 11-29 ; 126,

16 ; 256, 17; 396, 3 ; numit Lazar

dupa tatal sau - 246,

Paleolog
84, 20 ; 136, 5, 10 ;
138, 26; 174, 10 ; 246, 8.
Teodosia, sf. cuvioasa - 368, 15.

Teologul - numele unui tradator -160, 22-162, 9 ;

ai

1.

230,

17-232, 27 ;

Teologul Corax - 172, 2 ; vezi

Corax si Murdarolog.

Tanais, Don - 90, 31.

Tasos, insula in nordul Marii Egee 412, 29 ;

422,

11.

tatari, mongoli de ai lui Timur-Lenk

- 218,

8.

taurosci)i, tatari din Crimeia - 90, 31.

Taurului - piata, in Constantinopolea

bizantina - 362, 20.
Teba, oras in Grecia de mijloc - 248,
12 ; 278,

(1369-1404) ;
Fulgerul la
si pustieste toata

biruie pe

Baiazid

Ancara in

1402

Asia Mica - 92, 4-21 ;

94, 12 ;
98, 12 ; 100, 2-20 ; 102, 9 ; 104,
5 ; 106, 21, 31 ; 108, 2, 29 ; 110,

5; apoi - 86, 28 ; 88, 26; 112, 14 ;

124, 32 ; 142, 18 ; 144, 16, 24 ; 160,

Tamir-han Timur-Lenk
90, 5 ; Temir-han
86, 25 ; 88, 24 ;
90, 30.

14 ; 164, 18 ;

Temirtes - mare dregator

I

de al

Fulgerul - 112,

lui
24 ;

Temirtes-bei - 212, 31.

Tenedos - insula in Marea Egee la
intrarea in Elespont

azi Bozcaada - 66,

5,

148,

Teodor

(Dardanele) ;
12 ; 146, 20 ;

10.

Lascaris

(1204-1222) - 32,

11.

Tesalonic - 34, 21 ; cucerit de Baiazid I

- 78, 1 ; 126, 7 ; dat bizantinilor

de Musulman - 110, 25 ;

13.

Teodor - marchiz de Monte Ferara,

socrul lui

Joan VIII Paleolog -

136, 7.

Teodor Paleolog, despot de Morea, fratele imparatului Manuil II Paleo-

log - 70,

30; 72, 10.

Teodor Paleolog, feciorul lui Manuil II
8,

112, 4 ;

de Musa - 126,

impresurat

25 ;

ocupat de Venetieni - 246, 9-19 ;

cucerit de Murad II - 248, 21-250,

apoi - 156,

7, 13 ;
198, 32.

188, 22-28 ;

158, 25 ;

tesaloniceni - 246, 14-29.

Thirea - oras

in Asia mica, intre.

Smirna 4i Efes, in Ionia - 104, 1;
132, 4 ; 220, 25 ; 244, 34.

Thiatira - oras

in Lidia de nord in
Asia Mica, odinioard Pelopia, azi

Akhisar - 220, 13 ;

238, 19.

Timur-Lenk, vz. Temir.

Tirnovo - capitala Bulgariei de rasarit

- 396,

20.

Tmolos - munte in Lidia in Asia Mica

- 36, 27 ;

116, 26 ; 242,

17.

Toma de Aquino, sf. (1225-1274) mare teolog catolic 5i filozof sco-

lastic - 328,

7.

Toma Cantacuzino - 260, 34 ; vz.

Cantacuzino Toma.
Toma Paleolog, cel de al 6-lea fecior
al lui Manuil II Paleolog - 174,
14 ;

Teodor 11 Lascaris (1254-1258) 32, 13 ;

48,

122,
23 ; 126, 24 ; 132, 13 ; 156, 6 ; 172,
30 ; 174, 12 ; 180, 22 ; 188, 19 ;
238, 8 ; 246, 12; 248, 20 ; 272, 28.

20 ;

5.

Temir - Timur-Lenk

Baiazid

Tesalia - 34, 21 ; 38, 14 ; 112, 6 ;

despot de Ahaia - 278,

10 ;

dupa cucerirea Peloponezului se refugiaza in Italia - 424, 16.

traci, locuitori din

Tracia - 92,

35 ;

210, 30.

Tracia - 34,
13 ;

48,

11, 14, 20 ;

21 ;

50,

7;

38, 14 ; 46,
52, 10, 19 ;

54, 21 ; 58, 36 ; 64, 16 ; 76, 33 ; 92,

110, 22 ; 112, 8 ; 114, 12 ; 122,
1 ;
11, 23 ; 124, 28, 36 ; 132, 3, 7 ; 140,

www.dacoromanica.ro

DUCAS :

30; 146, 7;

4;

164,

8;

152,
166,

ISTORIA TURCO-BIZANVNA

6; 154, 17; 156,

3; 168, 15, 33;

170, 39 ; 172, 9 ; 174, 20 ; 176,

18 ;

184, 23, 28;

212, 19 ; 218,
262,
10 ;

19 ;

14 ;

192,

1;

10,

202, 21;

244, 31 ; 248, 9 ;
272, 27; 274,

24 ;

264,

280, 26 ; 294, 8; 296, 5 ; 412,

18.

Trapezunt - oras pe coasta de nord a

Asiei Mici, azi Trabson - 138, 16,
18; 164, 1 ; 306, 13 ; 328, 29; 394,
18 ; 426, 27 ; ocupat de Mahon-Jed

II - 428, 25-430,

9.

Triaconta - adica
Nimfeon

si

Treizeci, sat intre

muntele Galesion in

linie dreapta - 242, 19.

tribal - adica sirb - 54, 19 ; 218, 16.
tribali - sirbi - 34, 22 ; 48, 8 : 98, 5 ;

- oras in Asia Mica la coasta

Marii Egee, in Tata insulei Tenedos,
putin spre sud ; azi ruine V Z.

sirbi.

Troada

414,

13.

Truloti - manastire - 150,

1.1.

gerul - 78, 4 ; - pass al lui Murad II - 216, 17; 246, 13.

turc

- dupa
- fapte - 234, 12; poporul

turc

194,

3 ; 352, 20 ; 356,

21.

turd - 32, 19 ; 34, 3, 7 ; 36, 12 ; 38, 13 ;

40, 9 ; 46, 14 ; 48, 7 ; 52, 6, 22 ; 54,

32 ; 56, 16; 58, 30 ; 60, 5 ; 62, 28 ;
64, 15; 66, 7 ; 74, 16 ; 76, 2 ; 80,
7, 32 ; 82, 26 ; 86, 4 ; 94, 19 ; 96,
30; 110, 13 ; 122, 22 ; 126, 32-128,

1-360, 13 ;

18-370, 28; 372, 5; 374,

362,
I.; 376,
12 ; 400,

11, 23 ; 378, 7, 27; 380,

29; 402, 25 ; 404, 25 ; 406, 12; 408,

5-17 ; 410, 2-23 ;

2, 31 ; 420,
432, 21.

turcii
turcii

34 ;

414,

416,

29 ; 422, 12 ; 430, 26 ;

- caramanlii - 244, 5 ;
osmanlii 244,

274, 9.

7.

turcomanilor, Turgatir domnul - 278,

27.

Spentiar de la Sinope -

Turcomantil
122, '3.

turco-persi - 88,

9;

persoturci.
Turcul, adica Murad
232, -31 ; 276, 29.

164,

2;

vz, $i

TI - 230,

27;

Turgatir, un socru de al lui Murad II

- 278, 26 ;

280,

1.

Talisbei, amiral de al lui Mahomed

1.

13, 30.

146,

Tara Romineasca - primeste si ajuta

pe Musa sa devina su!tan - 122,
7,

Turachan - pasa al lui Baiazid I Ful-

495

9;

trimite soli la Mahomed I

si ajuta pe

- 132, 21; primeste

Mustafa - 154, 32 ; 188, 16; 226,

19 ; ajunge in granita cu imperiul
bizantin - 180, 22; primeste soli
de la Murad II gi trimite la el
238, 1, 3 ; 246, 2 ;

certe de domnie

in Tara Romineasca - 250, 24,29 ;

252,

14, 20, 26 ; 'trimite soli la Ma-

homed II - 290, 3 ; apoi - 254,

24 ; 262, 16 ; 430,

11-25.

Tarigrad - 384, 11-13.

7 ; 140, 18; 144, 11, 23, 26; 146,

150, 4, 33 ; 152, 27;
;
`1; ,,148,
160, 28 ; 162: 2 ; 168, 15 ; 174,
20-180, 3 ; 186, 14 ; 188, 12 ; 202,
4 ; 204, 29 ; 206, 2-30; 220, 17,
26; 224, 17 ; 228, 21 ; 230, 32 ; 246,
14-31 ; 250, 12, 19 ; 252, 7 ; .256,
3 ; 258, 9, 15 ; 260, 34 ; 262, 3, 23 ;
272, 5-25 ; 276, 6-14 ; 278, 4 ;

Tineit - emirul Giineyt ; se face dome

la Smirna - 114, 2-116, 27 ; e

280, 12 ; 292, 2 ; 298, 4 ; 302, 4-17 ;

304, 5-17; 308, 23 ; 316, 26 ; 322,

in . Tara Romineasca -L 154, 34;

.156, 2 ; iii cucereste din nou dothnia
218, 4-222, 22; e invins dEl
Murad
28-32; '238,

5 ; 328, 10 ; 330,
25 ; 342, 21 ; 344,

17-27 ; 334,
1-348, 3 ;

21,
350,

domnie de Musulman -

scos din

116, 33-122, 14 ; si pus guvernator

partile Ohridei - 122, 24 ; igi

is din nou domnia in Ionia - 132,
2 ; e scos de Mahomed I - 140,
in

10-142, 29; si trimis la Nicopole la

Dunare - 146, 1-7 ; 148, 25; iuge

,

II - 236,

www.dacoromanica.ro

UUCAS :

496

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

18-242, 26 ; gi ucis - 244, 1-22 ;

apoi 156, 4-158, 33 ; 174, 18 ; 180,
16-32 ; 182, 27; 184, 4 ; 188, 24190, 23 ; 192, 15-196, 11 ; 208, 20 ;
210, 25 ; 212, 12-214, 34 ; 236, 24 ;

246, 5-250, 21; 264, 29 ;

306,

21 ;

344, 5;

12 ;

308,

Constantinopole - 328,

Venetienii din
29.

de la Varna - 274, 24-30 ;

de la Cosovo -

Unguri - in lupta de la

Nicopole

80, 15 ;

276, 30, 31 ; apoi

- 86, 15 ;

92, 35 ; 164, 7 ; 168, 35 ;

176, 27; 178, 33 ; 258, 5 ; 262,

24-27 ; 270, 34-272, 26 ; 286, 32 ;

294, 8 ; 298,

14 ; 396, 19.

7,

Ungurul - 342, 3.
Ungaria - 78, 18, 23 ; 254, 27 ; 258, 2,
260, 20, 21 ; 262, 10, 22 ; 270,
21-272, 20 ; 274, 23 ; 290, 10 ; 342,
12 ;

4, 12 ; 396,

15, 32.

Uzun-Chasan, adica Chasan eel Lung

(1453-1478) - 424,

din cei

patriarhului Iacob 30,

- 306, 27.

ungur, de neam

2;

428,

19.

268, 20,
336, 17;

372, 33.

Veniamin - unul

238, 17.

19 ;

Visarion

12

fii

ai

6.

mitropolit al Niceii, is in

1439 parte la sinodul din Florenta ;

un mare

devine apoi cardinal ; e

invAtat - 266,
vizir - 36, 30 ; 164,

20.
14 ;

166, 34 ; 260,

348, 5.

10 ;

Vinatorul,

cartier

Constantinopolea

in

bizantinA - 344, 6 ; 348, 17.

Vlad Dracul (1431-1446) - fecior din
flori al lui Mircea eel Bgtrin ; se

afla la curtea imparatului loan VIII

Paleolog ii, pornind din Bizant,
is

tronul -

252, 21, 22 ; invinge si

pe fratele

bate pe Dan II

Dan, sustinut de Murad II -

lui

primit cu mare cinste

la Brusa - 254, 24; ii este calauza

252, 27 ; e

Varna - oras
la Varna

la coasta
lupta de

in Bulgaria

M5rii Negre - 112,

- 274, 32-276, 5 ;
;

298,

14.

Varnava de Cornilia - 224, 28;

Cornilia.
Vasile cel Mare, si.

vasilisa

rang

vz.

ce se d'adea de imparat sotiilor de

despoti - 394, 25.
Vatatis, loan Duca (1222-1254) - 32.
12.

Venetieni

22,

26 ;

21, 23; 248,

11 ; 268,

--

16-148,

aruncat In

inchisoare la Galipoli - 262, 7 ; in

schimbul fiilor sai ostatici i se da
15 ;

isi

primeste

inapoi fiii - 272, 15.

Vlaherne, cartier Imparatesc In coltul

de nord est al Constantinopolei lInga

62, 37.
Cornul de Aur

Vulc,

tatAl

craiului

Serbiei,

despotul

Gheorghe Brancovici - 256,

Venetia - 84,
246,
266,

nia - 258, 3-16 ;

drumul - 262,

268, 12.

disiinctie bizantinil

si

si-1 insoteste cu armata pe Murad II

in expeditia din 1438 in Transilva-

66,
19 ;

18,

1,

148,

14,

16 ;

28; 264, 28;

19 ;

396,

17 ;

5.

328, 30.

18 ;

84,

26;

146,

Xerxe I

162,

23 ;

168,

12:

338,

(486-465) - 90, 35 ;
7,

www.dacoromanica.ro

11.

94, 18 ;

DUCAS :

Zabulon
Iacob

unul din cei

ISTORIA TURCO-BIZANTINA

12 fii

ai lui

30, 6.

Zagan, pa0 i

vizir al lui Murad II

si Mahomed II
16 ; 372, 16, 22.

Zeus, Jupiter, Joie, cel

274,

23 ; 300,

mai mare zeu

la Greci si Romani
dumnezeu
150, 7.
Zichi, Zikhi, popor locuind

72,

11 ;

pe coasta

497

de nord-est a Wadi Negre, cam in

Sudul teritoriului cirghizilor
90, 31.
Rusia Sovietica

din

Zituni, oras in Grecia de mijloc, spre

rasarit, pe unde azi e Lamia
110, 26 ; Ducas Insa pare s'a se
gindeasc5 si la o a doua localitate
cu acest nume prin apropierea Salonicului in valea Strimonului
126, 26 ; 238, 10, 13 ; 244, 26.

32 -5217

www.dacoromanica.ro

. ..r.

,/

-"*.y

7.7 r vow or.4.11,4x.....4.4?

;14Le yr010V4F,47;:t.'nVo ,SeAkerzl
5 "I.P4A butsa..

',Ai:

1611 f:leyiPlitrty

ce.A'/T-4..,6 04/

15 C'r V

?t.IhkY 2,4)Ya54,

7!

4k:

IP t4

j riMal ir4 ALLY./

1,-

lOgrWAIAff,

flt

.....7, 411,.....6 er .94

p /4 --,000.4t,
. Aa.,r71.
cr 71" Ai kt:4 P,
.7.A0410,141,1.,y
.Aitay."7.; r
' c,14

I..L
"

-$

kui

k iy
"
4'P 4.:,ki.f2Zs;v
.,, ti.A{ t:SV
to./1.9co, cf **. !). v
0'171(.4'
rP! #1.4,4 W C,Lel; Atittt
.;;) Fur c

P1

I) ma. I LN sal le:1; ?7,0:11VjeleCie,AUYAA.4 ti

..

i T ..41/1.171 1641.1

6,41%,41, leivIAIA51. 414 ei 4dur.,

ai,riA I tut* 1,11/44.441iA... ;on;
loarg. e;;',7,;;pe

$4

Awt.malm...

ev.41.141 mathALI 4
1 gals" gtin'APY
,
.
' k.... ' tertupISINS
ev4thialiu e,'.
)01.164 yiftutd: "Mae,
7-1
Irr
rit
4 VITYrkuita
1.54 "P&L '.kfw.'74),,,,I.:1Poins/41),e
'X"1".".4 PINS 44,.\41rlar '19i goat 't et, tarS'. wog,' pm-1;1
.2pki4/1.C,'"047/1 P 0.4 t94(anar
kW 1 t
t: v 44 rs', ,
.

'WV

CliMS."".."45 kk)444.. Via; icoorii

"4ev. 91:17ev Aviv

Fig. I. Cod. Paris. 1310 f. 287' de cuprins varial i f. 288r Cu inceputul cronicii lui Ducas;
vz. p. 29,
'AenD!toip. 31, 10 ited.)T01.1 P0.61XFU..,
1

www.dacoromanica.ro

4...":"' i

11./f44/, 1 tilfrrelik/: l'Ato iikXtv .1/494;41.4 0:.Yl_lerfir'qL117 Di( sriz

1;4
714 Pi/ kirarg
AZ 0
4 *AU nil/ .ailii54P milk 414 1767"C4.4 41/71, -Icl.,Art.k.0-44

1,

""A
""'s;Picon'4S.UK
i
'

.,,;

t.
,v\ 4W
' et 4 . K114 "A4514,z<i'l!4:qii.'i-rc
cx.+,....4,
cr. mr,trf 1Alai

5"

, 14'6
icAie "n2Pet-P '''.47 4 v esau 11.1.10 y rt. or o (141cp r.r-84"ifi ,44!;4
toy. 0...1,141 It LAD( 1041,11t:r

..e. k
' 4, r/+;,

i
k la; 61741.
k:r k U4Srs Wil t s q114.N4 kti2 1:nt; . kA ; kV,/ t

1S

'4
--

.1:1,ctie

irCi44ra'rcei, 1.4.., A its, 4'71./kintct. c ky,Pcisouricr

.
1 6T..14,1i1:, ii aZi.S1, ,-L.L.ky tax71 6104 etr; 124Filkii4V414111; ..r .' r.
'

AV:IA=4w hal/Ataw 1,44 texu a-t?1,74144irxiSif

nA
CO, 'lest gor ZuA . Y
/ Pr 01.3.."Afe
, .1
V: Fle1
WM, t,t,tkr 6..1.2t,uty t."1"L124
,!ric,109,
1"

(71, -t,-.1.
.T 4Pii_k
.-.,41(

E 41.4

Vi.1 i SI a G 71,114
,
,
iti;; LZ ri.i._:_.4.r3:,.r 8,9,,,F,g,,,,ceir; c.i1e-,,Iii.,41').'..k,,7,5.chsais-,,,,,,-,7

cAA

t .47-1' tec h
r4,- C
ro1/44":1VVAAPO1/41c,'7!- " 7.A4414. 7-44

.6.

''

k p -1r N frit r- 41 vide-..,..,

..t.ttAry
J
k..9Zoixol/a.g.04-7.14 $151) actfirc Ali
V( ...+ v.,: ,,,,,

IP(

;Trim'ciriXe-t A.Zrati plitl.'fil4feriajor5 omoriesum

AA;IPeLs pqr A.W4'1+rcupowmilav
t!nei4 Jci,461,`"4'

41/

...$

".01,:h.4i.,)544.141(94:.45,.,

a ;1. S .. ' ...4.

Z/CIV/41,61,z7r,an s.
Lial'4'
/ ,,e ,
2-,A4gt 64.4 r
Z 471 , t9, toy I, Ate A44A,
ile>44.49.uc,ra2%Z. Al....4.

type; 4.4,

CIPotiAkt..iiotc 1514,&Ica('

hijr4 p s ,Otiliverr414 Mot 1:aut t tt,t47447

j )114401)J141 X.

vI7u444,141,.i.44A; its; 4,1) I;

rut.t1,4,011,)

.45e"t(1$1434"11.71441P4-, 4Vk 451P 0 141S

z::1(*-4

1:44117:15,4-',.st,
64e% -',1144.3.4 i:11'21.:GULN ',

,,,,;4,,,,,..4.,,,w4socir:vro 7-14 , ---E.!.`at494Ac ur, f':,,":

csip4Okh;....e.. p-- -41 Z,:rt, , "4-114';-i4 A iir., ,""'"'

ft!vA190:vrvviPik?veivrqkkovAiihrrret-i7Couc

v//i 4 Tv

S tici)re$45* A-44 'nth i" ificac P" ; & i 4,,

,

10,5res'10141-%114/410vff iC9i4 KitiicAat, 11;7;74,1;4i

IkAi s pnc,71iggi tr_tva.) I .nui v41 veatsg, him ez

A-Arik:P..044

.1

./

Wr4

11;vp.ta.i; 4 fr v4 ,r4).4.1 NK,c3 4.,,,i,t^ lovit.f.44....0..tive-A, Girl., 6

!!,p7}:g.

60.)04 k9,4r7,tirri.,,ttpiroacku.w

YY

tt,
arVA 7P (J

i.4443.510i h,viitPArtAV=.

,A3t1X9it i1aeXe4ki/-41..

.^

'

:V,s; ;ALI .7.'rrin4 I 0 V ALVAVI'.."

n-us anwrei, LNtoau4,04.4.; 1;',A7.70Difra. 4944tej

Ttvvlr0yp4T,G.J.4.9vt

me. Cyr:- n9';',.^k2!

c.)514 i.)-0-3110j 6vovr4r4

erat- 5,41,& Y,ft tup c.riit ,41/1e4A-rt;TrtCstfipv,44P

iq reE4

'rt

.c-kupeplieue.e4 A.Ao vv4(4., Tail 7.-reptp yr euurri:Zi-np; riov 4 ap

61144;4441i Z`,1w tile. /Ziti tip ct.t.4:44-1,,,9,5, Iu Yovai

sluigtiPaq

t/r/;1$kie Yolk )44 emu?, vPi

or,
er.4,

q-ce.A.6407414.)i

14711141 4t,f '24 got VSle,gtOttluiVotit5', 444 c

,

"::,

1.ziktkt9v4.44.607-4(iiiiatu.,G.Ipopopi7c.0i

Ttg/TOr

,.

---,

l%

4111E01qt ctultIrMIOSI.td fe4 k9fAifitrY'itt4 kir?

r'korNim qui

Urta-Sii

1"4444234eiVeciA4OVVitc kgrr14410tidltr9:
k )titro et"i at (ds!

Zwirth ti.414Y

Fig. 2. Cod. Paris. 1310 f. 295r ; vz. p. 59, 24-30 p6 vo v...

OCSVaEWV.

lacci

ula

yo

t;{ 14A! *44,.47',N4 lout rrum 1,,Avvr47.

pew;f:It I 1!;"iif !W. Ol\striir /A9;
,6

ilia

A.r

r 7rp.vp

n iro r e'x 74 r 'LSI

yew arteltait4r4AVri10cArAge
o 1/ v gart V",v. y s t,t Ty, y..pfvty l
;

901444i* yriads.

.116 41 C

aw/

;4"4 7i:::":[44:tr:-1( 41:

i:.nw;tt4.T.:.v,01,
a

:tn:::tatartAiUsltort21741Wr5:/40

('w,
/4

e4444

4,0le/7717cutt1:nttI}

ueu."*114;4.!11\71tiiA444;4:!4:11Tt4:.A$77:"rl1;7:117;474A11:'610.
'rt
To
)44;irt;Iilv 7t44491.; tt4 1011A1,-69,tit9oleAtik,;:ylderedOry.iivrtt_
t 1-ht te=7 If+ nos Pr lekoVers4kterjr14r
AtTfg 4174 r 44/trie
r
11.4tarkt i'gArita. .4141,f rum, 0 (44,407 ;
tZt risal,iiakrer,
r ply rki t

ivr9i 1sottt,

tel./ 1,

arC

11S-

P-4'k' (

P,1

tom"

-nrrr

V t ^4- get

.!

/
I
1--Ne A

%do
('C

titiromp41447,,124%rpgirti74,1t744%rfar
f7grAtirfit
4arjr4rgifAirer-111414CV

'771

9-4 6-cev to/

44

t ft

7 -1. Ott, Af.tdrf "rlf /0Xt.'

ts

0011

Poi

A X V-t /Its --nti-Try

1

ri

X rf frit
0,C Y ^rot 'I

-7-1 1

l
St

4.14 .144 ea,

11(1/-72"

ft .5

A.( e-Cto v-re(

'1

Ps

Ill

'

e 5

II I

q9-' e c.s

fcJ
t.
eos

0; -7-.

'

AA., 4

Fig. 3. Cod. Paris. 1766 f. 48r ; vz. p. 59, 25-29

lavvouapicp...

occur .CI

'A7tobe:;c4tEvo.;.

;LdivCP,rf,.trfrratIPAcrritik'

':.'.A4voiScogfiggpo yot.7z.tivq
40iP4I et TP.Wrely
"1114,4.;404v.rittpsaid,-(A9st'lq&
klij;4,..cvpo.s(c);ex.reov

ZaAleeese.

1.1 t

ctaketr:Iturr-r4.12;

call +urkiar "m.41,7471' Ur el Kau 8111* rifl;,v, vu41-' ATtr7cS pc110'

41(0011,1 go ,VAAttic tteit ,71^
4Irtrp7scrt.tiiir4kril:.4.41 t ;4417i;74 rIA.91/1k itti5kte AN pturetTV ;
1mYturrit d'VS<ORtAX1,T4
c; ..ki.ocuIpi 71i P0 L4 714 7-1147,44'
tilIFMi9V.PIW; .4;0

-Yr it"-

rt4Unt911:;fkgfeireirtre.

/71.V. .U0.1

I; kirirfr

ra4 " i\t"itiT;;;;t4", -rre7.7%TrtAraf'At44 vs Ag'f.

,,,,, .11,0,42,,,;(ii,'
pr.
jut74 ritat,
Atti ii,,90041,a141; etirt.9eitioltivr;YOuetritiP/C
/C", "fiVA4ArAtadttI4ert.,.ttiivIrAto Y ?it (rYr o; AT. ii!trAet,14),,,..
' F ' P alvp ow) .70 rc b1 e 14 4 An atm, V.

Lit4

roZ p A:4,, 4 TALI* 1,AV Z.TitTY ClAt4r6iAlZir;41Di71

)41;74.14) y_ 901)49y. G 1+; yolzstiri,p t;artrl Dc' i411,41'Sfr:

Fig. 4. Cod. Paris. 1310 f. 379r ; vz. p. 381, 25-383, 21

'Snip teas xai...
euE'

www.dacoromanica.ro

4.0

s
.

'

,t.44X11414.6%, 4. 4 6.1m7.5.3z fjp1.144..rlaPleteq:1:"?1,9PLIPir.

it/

rxpreete.4v&rtflaria,Y. 6$41.,reEctS,A.AlNe.,,.
KAtutp14,..,,,e,17-047f*Italk*.,54tpielee.c

Y6

.4, 42-kos.'

es t`.5.

.-WitJ`;0

Po

evt.(01,...1140014.1;41.Sei.

s-

iticivleett ik:34,1111Vka6Avem
,
kAtter-teliAon4upe'e:iN.f...44.9f,.,,,,,z,,,z,,47

91 re

X*94,10 COP 9- muc

earA;era LIT;

rid 744 9s enr;

,,o4:,es.) arsa./..0a.ks

pra irrik1;.

,746'4(xlft,,,S-4.4;4z,
1017fgo ,04,;\,4hk:4,41.1 4'16p cK Try.; )44t;541111;;l6efily. flt

va, v
4

joys; elf,ryt 14401, 01; UotIM1114

:'

ie

(.,

tevrt4preesmrrpescreeeimee- .Wirr W21, 7-1 fig.,:la

11eAYP

i''.411,14.34164.0'14cril14 Ar-kjt &fiat+

1,4),Nt

'-4,11
"".7'-4,11

-7(

irA (''''

--7,'"Tv v

(.(".

Ij

:1

i1.:-.4:41#41770}1 i.1,t4Nctisi..50.1,,>11-,awriii4,...,p1,4;i4;,,,,i,,y),

"

ter,

A.4(pips- 1415\k'Vwc14'er-1.71L4f101414'"N
.
A
:);44_21ders 14,4; 6,-2Jetta 6.kgArrl. Os i,conig tilt pigs, bosh
tai t aitior*f
9e
te1/4.- , 41),,
eie.nrerIver,
(WY

6 -,t 1

Fig. 5. Cod. Paris. 1310 f. 333v ; vz.

p. 201, 20-203, 11 Mezepet
airrok euroSeocviov...

4 X-.414 -ro
;<tr7 el "T*4

0-111

,5

1-',7"

-zr,e

t d ' X v VT,"

a'

i01..,t ery-c a;

aCt-ro v 7-4-0

"r" t 7re os
,

Tit g*

7r 0:-rte / 'ate/

..

"v

7, .std

&AA'

44

42,4 Sa y1

pc-rro Ai ereci

t,
-r--e.;

Fig. 6. Cod. Paris. 1766 f. 189r

e 4) f

r
,!I

i
V tel p -77,4

vz. p. 201, 22-30

X6XXEL 81.104EGIOVTO)c... !ierataviov

www.dacoromanica.ro

Al ;(4/ fu

AA/7-0-;

77;-, V

i'"/

t V;
'1-1 64 -

7r -dir4

.,

4 r soca-f I,

rr (KJ 71 v el
I
eIC Lep' -1,t
1 PY: P ' 7
"

et, at.x.-el-

77,,

o'y
I

A le' )

e:<e\

cC \-,K,),(14/ ,J-re e/
./

9tAlefo'viaiae'Pe4tWeettiti.4-Piii;tesil.),sime4,rerttravailr-7,

)..4'ianiegelo4ZA4.346v.1\40.teptrespgle.irvikz,A.,y, Dt,
vino. kr/. y t

)")

i.

'cia,1

-7reff

t trx -3 7

suip.o.vitptx&i,pc
Au
PIT-)ietv; teZ;la4Leret y 1,14 P.41.tesifig-cr,tiP'
V. ^ t:militu (lir
1494) prat fakkeetiouniveitrNsi4;
ere; 4.1i146JA:c..

....

L
r.

3$

-rt

, e,

, 1 ' e r 0 v -7.- f

, -1k
t:

,rt

4' v

Ace.0' vcf

_.

!as4;Yp

`kviltrAtT

yis

v.

71 Y

4.1

e.< AN,

vi

to, '6alr...4WP4 (PetriteihfAaffil,4PP0-s2wi64f<>"4:01:f61r1

!,` ,,

77 r ok 7/ G.' L'

Ariti014:' itykl4k,A.CtNePv,vietar, ks:,,,p4-vg,:0:;,,,,,..

eo,k7-1

It

71-0C1714erirekT-a--

fa 9- u

/
.
r, /...t 01 (<

i'lik3,7,3ms;74,1ZW

., 6/110409rigellM743\4 $04101114+4 V. ilLtoPit)'&41,104,60U41Z,Pw

f 31.g !rt "Trr

-re

7-1 4.,

;5 -77" owl,

0.9-14 eif d.f

21jr
iv,11
:.:16,A44.. 41.
,rsq:9(troh?lovpott,714;etAV,4),.14 ,p7;assr...k.54;),0,1;420;

ig ( e 41.4/

rilt

,r

14) 744,4:44payvt;iAril- .W.e; ..g.m. tActi"..;-..

se?

_.:

,t AO.

Ar,/

(c e ro.r

rAci, X inJ

tau

e;eir1,1174.44/(1'46Re)P.ji/r4".

igeliTe;viiiir:ppernthcAiNgue.le,0*;wiseet-Irie.c/1;Kke..

ditet

/?(Nsi

it

ks,4;44,t.ie,riVelcrese.;

d eforpeet.ipte-Co4ksomiS'iattz.47.1,

Yy.

4 ,,.,- is, ,.).. h. c.,...,,,,,, ,.4 ,, k

+,.;,,-,!.......:,...:./..

dr....4......,-,.7.,.-7 4, ,,,, ,,,,,,,,, pc,,.,

!' w),^f 0, S. 4tA 04 4 $04Pttea

i,

et? v., ,

.frocrarwrS KAA-ror tvft+Pue. Wrifrti*cir?....47,444;1' IP Le'

trip -

%WIC
i

mum
!

p#46;9% ill et kyftatt400). 4. &..1,1, 1 Vtcy .

44
-n
2,,,,,,p,y,,,,,,,,..r.,....4

07,:rldmits

te

4.*Sili 61 kw 4 tr
it.torirrwria UAW, 1.9.0.K et", 4r 104" le4 Ai

4.40Se..,,f",r0i".": Cr staasc kri ikke in.;

Olt ip....."0"11144/4 h, 7..ira4.1114.i.A.,..+12.4wrwrk;14. k k.,

won/m.1w if;r4. rAlelr
/L.% ' .ta-r.:mt,..,
i
,
i,rr-r, lit "1/;,'
pote4ilhimi?,

polma pCbinTirl41,13,4*,v .,4;s,40rl 1o4i 4;7:4 4 C4064ra( e

i

setimmleuirrerig(.p

l'4,"1"-nsyksk,k,i.

ti457.3P;4 CAVC14-9P("4"1.
Il'ilqUitlariiii:4?ell
k;ritawsm.74. 9.y k.,;,.;.4 ,
,..714,,,Ae,".;,:tiouplvirigveK,10-110,4:11Piii,rtkr4,45.4-r4,44.7,v,,is
AIF,:ei84 30,11. ic, 44
fAL,40,4t.w4..if;cceesibui,

'

7."` (e(

);,.

It I

,.

,,4,104,,.,;4,,,,04,..m;...2
44,74.,,:, vr,,,,,,;,,,,)74,tir, .
kr, wire

r,,,,.,,, Z=n, Nr.A.,:,,Ani

4.94 rip, 71;rosevAifra

41.1*".1iiegogatyr;,,x4

4'14.4444

flub n

is44;Pt,r4Ithiiit.v-40:;Irii,x4ANA:c
).4%s grow...,
1

r14.0,

ortriefttoui.f.
4,00.04P+4.,
'''y I, , A 'k ,.
',;,,..1.4,..4,34,
'LlAkil:fi *it tcp. I .j L- yt.

;1rt't,":A4.4 :Ans.v07, ye,

119104%. /46,440wrif/irsi'w
mter.Who WTI inMmi folf*arki vtu 10'414W.Yirg,9,;L"ks`i'r4,471,

OLter, k1 kilthro.14.44011.,Eerf Yko.7,.4-kcviousuieoviks456.P.fewA.'s irsp ruo

ir ;AI 41;., Ti.V404)

-r-v A Li

0,

r-ir. 3

cb

2.111

Fig. 7. Cod. Paris 1310 f. 391 ; vz. p. 433, 4 435, 14

ni.AVTac 'NA,- oiiv Of F:Vro.;

:ris,

7,o-1

q40(.'&I 3

A 1 . . 4 1 . 0 7 c /d

eei

--r-f a

e - j .."

ra .) v -7e

j-itA,.ey T :

ys 4. r .! " k v,ri

i Tr- .., te yer

f:

f...,,

www.dacoromanica.ro

tirv... Oil V Of P

t. e f -

e'r .-- ; -', t .f

rig. 8. Cod. Paris. 1766 f. 409v ; vz. p. 435, 9-14

(Tr()) ).lv zo.i

..
14'

,
V

'

.
*Y: z

"1-01 . . .

r
f"44

A rj n x vat"

,
)..1 1 e 1....iv
1
e"
-

n61411/
.

1'
f--v

2.c

riff 7r e

>.--

Tr A

..,

-7-Tx .4 /_LI

-rr7 At DPxf1Y

-T:rf

...
-7r4 7-,e, 4 -,

a^44l -7-4(

I ,.....1

-t

-r.-.

ki.x,(1.,

-77-01.0{,s.-71 ti-oc.f

,( i./rit

e'

ec_ --7-0

*1/

e --r-v teCvo.f

Aro

0 I 0(

-7774, 4, -re

1;1

tr ert) V 7-41

rA4501.;,y,;5,7.,ri,;;11144:,;4:.71;;ft;...kam..?;;;"t""r,..,rp.,

"11010f

- ? u r.(,v

L1

;;Ael,',.;ft;:44cp f T6CrMEI't 7,A4 1::

/ OC'V

'

/C(A.

/4'4 r

wa..74',..0?.W.1171,;11,....1v 10; 71,' 1:f+1, 44.2.-n T14.1,

smoc ,
yoc. .if:.
f ..,
/4"41aY;A.4)fany9{.00. 174 InAj r 41r;
p k ri;.1.4 7 yA1491.0 kiiAl ;44471i ,r
ka'''''PF4k? a, A.v.: vr944!

town,,,,4 1,v.47.,cpt ,itspg.rt.e.4

?-" -

.... .

;-0.:.r:

-ran,

tr'ir 1.441

ir r

.74

77 Xi' V

ZrpaIr93s4:1,eAt lhrZS,14,...irp,4 'rt.,

IPAIPAITriatqw;
ilw*(42...erprIlvatc,illpm,.1,9ai,ximi;4.1,, k 19?..74A.,/ t;ilfor.v.;

loo;414*4.7i iv

hi

A 4,41 /

...m.,,;f.......gt44,i0.9t.e.4.,51,,,;,5,:p

f!

It'crr

CUPRINSUL
Pag.

5-22

Introducere

5. - Duca si

-unirea bisericilor,
9. - Editii,
Manuscrisele P
0
traducere italiana, p.
mat neogrecesc, p.
- 0 noun editie critics,- Unp. vechi- rezuViata lui Duca, p.

Duca istoric si
6. - Duca patriot si mare invAtat, p. 6.
literat, p. 7. - Cronica lui Duca, p. 8. - Rominii in cronica
p.

lui Duca, p.

p.

si Pi,

11.

-eche

p. 14.

17.

18.

17.

Apa-

ratul critic, p. 20.

.
Bibliografie sumara
Sig le, Prescurtdri pi Semne.
lstoria turco-bizantinci a lui Mihail (?) Duca

Epoci mari de ani

de

23
25

28-437

la Adam ping

la Alexie

Comnen, p. 28.
De la Alexie I Comnen la Joan V. Pa leolog.
Cuceriri turcesti, p. 32.
Lupta de la Cosovo, 1389,
p. 34.
Cuceririle lui Baiazid I in Asia Mic5, p. 38. RAscoala lui Joan Cantacuzino, p. 40. - Bunicul cronicarului
Duca, p. 44.
Gantacuzino se proclam5 imparat, p. 46. -Razboiul civil 1341-1347, p. 48.
Emirul Omur intervine
in razboiul civil, p. 50.
Imparateasa Ana ccre ajutor lui
Orchan, p. 54.
Cantacuzino cistiga ajutorul lui Orchan,
p. 56.
Domnia lui Joan VI Gantacuzino (1347-1354),

p. 62, - Domnia lui Ioan V .Paleolog, (1341-1391), p. 66. Paleolog (1391-1425),

Lupta de la Nicopole 1396, p. 78. - Plecarea lui Manuil II Paleolog in apus, dec.
Ioan VII Paleolog
Urcarea
p. 76.

pe

tron

lui

Manuil II

1399, p. 80.

si Baiazid. - Soli de la Timur-Lenk. p. 86. - Navalirile lui Timur,Lenk, p. 88.

Lupta de la Ancara, p. 92.
Pup3tiirile lui

- Luptele pentru tron intre feciorii lui Baiain Anatolia -1403-1413,

-

Timur-Lenk, p. 102.

zid, p. 110. - Intoarcerea imparatului Manuil, p. 110..- Domnia lui Musulman (Soleiman I 1403-1411), p. 110.
Domnia
lui Mahomed I

p. 112.

www.dacoromanica.ro

Lupta

lui

500

Giineyt pentu domnie, p. 114. - Giineyt se preda lui Soleiman I,

p. 116. - Musa, sultan cu ajutorul lui Mircea cel Beitrin,p.122.Domnia lui Musa 1411-1413, p. 124. - Lupta lui Mahomed I
pentru tron, p. 128. - Fuga lui Giineyt la Efes, p. 132. - Prietenia intre Manuil II si Mahomed I 1413-1421, p. 132. - Soli
Prima sotie a impararomi.ni la Mahomed 1 1413/1414, p. 132.
tului Joan VIII Paleolog, p. 132. - Bot-zul si maartea unui
print ostatic turc, p. 134. - A dolia si a treia sotie a imparatului
Joan VIII Paleolog, p. 136. - Plecarea imparatului Manuil II
Paleolog in Peloponez, p. 138.
Expeditia lui Mahomed I in
contra lui Giineyt, p. 140. - Cava lerii de la Rodos zidesc un
turn, p. 144.

R5zboiul cu venetienii ; infringerea turcilor,

146. - Giineyt e trimis in partite Dunarii, p. 148. - Miscare

religioasa comunista la turci, p. 148. - Murad, domn la Amasia,
p.

Expeditia lui Mahomed I in contra lui Caraman,

p. 154. - Mustafa ridicat contraoretendent de Mircea cel Btitrin,
p. 154. - Turcii pradd Tara Romineascli, p. 160. - Tradarea
Moartea lui Mahomed I, p. 162. numitului Teolog, p. 160.
Ultimele dispozitii date de Mahomed I vizirului Baiazid,
p. 164. - Ascunderea mortii lui Mahomed I, 'p. 166. - Anuntarea mortii si Inmormintarea lui Mahomed I, p. 168. - Proclap. 152.

marea de sultan a lui Murad II (1421-1451), p. 170. - Mus-

Feciorii imparatului
tafa contrapretendent la tron, p. 172.
Manuil II Paleolog, p. 174. - Obiceiul de succesiune la turci,
p. 174. - Razboaiele for de prada, p. 174. -- Originea si organizarea corpului ieniceresc, p. 178. - Mustafa proclamat sultan,
p. 180. - Vizirul Baiazid e invins de Mustafa. p. 184. - Mustafa
nu da bizantinilor Galipoli, p. 194.
Murad II cauta" ajutor la
Manuil II Paleolog, p. 200.
Exploatarea de piatra acrd si
intemeierea orasului Focea Noua, p. 204. - Trecerea lui Murad II
in Europa, p. 208.
Mustafa e parasit de Gilneyt care fuge la
Smirna, p. 210. - Fuga si moartea lui Mustafa, p. 222. - Impresurarea Constantinopolei in 1422 de Murad II, p. 228. Moartea tradatorului Corax Teologu, p. 232. - Turcir:.,a lui Mihail Piles. p. 234. - Alt contrapretendent Mustafa, p. 234. Moartea imparatului Manuil II Paleolog, p. 236. - Pregatiri
politice si militare ale lui Murad II, p. 236. - Soli in si din
Sfirs;tul lui
Tara-Romineascd; pace cu domnul romin, p. 236.
Giineyt, p. 238.
Puterea Iui Murad II sporeste, p. 244.
Soli cu urdri de la domnul Taro-Rominesti, p. 244. - Salonicul
Cucerirea Salonicu'ui de Muse preda Venetiei 1423, p. 246.
Schimbari de dotnni in Tara-Romirad II in 1430, p. 248.
neascd, p. 250. - Murad II se razboieste cu Caraman, p. 254. Vlad Dracut la Brusa, p. 254. - Caraman se supune, p. 256. Cererile lui Murad II fata de Serbia, p. 256. - Expeditia lui

- -

www.dacoromanica.ro

501

Murad II
Murad cu Vlad Dracul in Transilvania 1438, p. 258.
se cunun5 cu fata despotului Serbiei 1436, p. 143c.
ExpEditia
Vlad Dracul inchis si apoi
lui Murad II in Serbia 1439, p. 260.

eliberat de Murad II, p. 262. - Murad II 'pleaca asupra Belgradului 1440, p. 262. - Sinodul de la Florenta 1439, p. 264. - lancu

- -

porneste asupra Turcilor.

Vlad Iqi primeste itzapoi copiii de la
Murad II in contra lui Caraman, p. 272. Murad II, p. 270.
Moartea lui Aladin si abdicarea lui Murad II, p. 274. - Lupta
de la Varna 1444 si revenirea lui Murad II. p. 274. Lupta de In Cosovo 1448, p. 276.
Expeditia lui Murad II in
Peloponez, p. 278.
Moartea lui Joan VIII Paleolog si procla-

marea lui Constantin XII Paleolog 1448, p. 278. - Casatoria lui

mahomed II, p. 278. - Moartea lui Munad II 1451, p. 280.

Urcarea pe tron a lui Mahomed II, p. 282. - Caracterizarea lui

Murad II, p. 284.
Visul lui Murad II, p. 284. - Mahomed II
ia in seams domnia, p. 286.
Prefacute intentii de pace cu bizantinii, rominii i altii, p. 288. - Mahomed II pleaca asupra
lui Caraman, p. 290.
Bizantinii cer sporirea apanajului lui
Orchan, p. 292. - Mahomed II incheie pace cu Caraman, p. 294.

- Mahomed II hotaraste I zidlrea unei

cetati, p. 294.

--

Soli

bizantini la Mahomed II, p. 296. - Construirea cetatii Rumelihisar in 1452, p. 300.- Agricultori bizantini ucisi de turci, p. 302.

- Imparatul

incuie portile orasului, p.

dona once corabie sa dea vama, p. 306.

- Sultanul
unui tun
-304.Turnarea
or-

foarie mare, p. 306. - Sculundarea unei corabii venetiene, p. 308.

tunului eel mare, p. 308. - Mahomed II pe
strazile Adrianopolei, p. 310.
Chalil Pasa, la miez de noapte,
chemat la sultan, p. 310.
Planuri de impresurare, p. 312.
Imparatul cere ajutor de la papa, p. 314.
Potrivnicii unirii
bisericilor, p. 314.
Liturghia unirii, p. 316. - Unirea facuta
nu este sincera, p. 318. - Imparatul ia mAsuri de aprovizionare,

- Incercarea

--

p.

320. - Tunul eel mare e adus in fata

Constantinopolei,

p. 320. - Tulburarea in biserica, p. 322. - Incepe impresurarea,

p. 324.
Mai bine turcii decit latinii, p. 326.
Ajutoare genoveze oi venetiene, p. 328. - loan Giustiniani, p. 330. - Incaierari intre bizantini si turd, p. 330.
Genovezii din Galata
aiuta pe ascuns, p. 332. - Cornul de aur inchis cu lant, p. 332.
Infringerea flotei turcesti, p. 334.
Trecerea flotei turcesti pe
uscat in Cornul de Aur, p. 336.
Tunul eel mare bate zidul,
p. 338. - Apa'rAtorii Constantinopolei, p. 342. - Imparatul trimite soli de pace, p. 344.
Incercarea de a da foc corabblor
turcesti d5 gres, p. 346. - Turcii scufunda o corabie genoveza,
13. 346. - Pod peste Cornul de aur, p. 348. - Mahomed II cere

predarea

Constantinopolei,

p.

348. - Turcii

pregatesc

ata-

cul general. p. 350. - Masud de aparare in fata zidului cazut ;

unei porti tainuite, p. 352. - Atacul general
loan
incepe. Numarul atacatorilor si al aparatorilor, P. 352.

deschiderea

www.dacoromanica.ro

502

Giustiniani rhnit, se retrage,. p. 356. Turcii phtrund prin poarta

tainuita, p. 356.
Bizantinii fug ; imphratul cade in lupta,
p. 358. - Numhrul celor chzuti, p. 360. - Icoane sfinte sparte
cu securea, p. 362. --- De ce lumea fugea spre sf. Sofia, p. 362.

- Turcii in sf Sofia, p. 364. - Ziva sf.

Teodosia,

p. 368. -

La zidul dinspre mare, lupta tine inch, p. 368. -- Prinderea maGiustiniani Ii corhbiile latine fug ; Galata
relui duce, p. 370.
se preda, p, 370. -6 Robii phziti la corhbii si in tabarh, p. 374.

- Mahomed II in sf. Sofia, p. 374. - Mahomed II Oh capul

Alta versiune despre prinderea ducelui
sfirsitul lui Orchan, p. 378.
Sfirsitul tragic al marelui duce,
p. 380.
Plingerea Tarigrodului, p. 384.
Robi gi pradh de
rhzboi, p. 390. - Mahomed II In Galata, p. 392.
Restaurarea
zidurilor Constantinopolei, p. 392. - Mahomed II tutors la
Adrianopole, impune tributuri noi, p. 394.
Expeditia lui Mahomed II in Serbia 1454, p. 394.
Mahomed II isi ridich palate,
Nhdejdea lui Duca in sfirsitul nenorocirii, p. 398. p. 398.
Chamza
Mahomed II cere tribut cavalerilor din Rodos, p. 400.
e trimis asupra Rodosului 1455, p. 402.
Scufundarea corabiei
lui Chamza la Chios, p. 408.
Minia sultanului asupra lui
imphratului, p. 376.

ai

Chamza, p. 408. - Investirea noului domn din Lesbos, p. 410. Focea Noua se
Flota turd plead asupra Chiosului, p. 414.
Chiotii
preda ; cea Veche e cucerita ; Enos ocupat, 'p. 416.
Insula Lemnos it cheamh pe turd,
sporesc tributul, p. 418.
p. 418.
lancu invinge pe Mahomed II la Belgrad 1456, p. 420.
-- Duca duce tributul, august 1456, p. 422. Flota papei in ajutorul insulelor 1457, p. 422. - Mahomed II ameninth pe despotii

din Morea 1458, p. 422. - Soli de la Uzun Chasan, p. 424, Cetatea Iedi-Cule, p. 424. - Cucerirea Moreii, p. 424. - Construirea ,hazarului, p. 426.

Mari preghtiri, p. 426.

Spaima

si la rominii de la Gurile Dundrii, p. 426. - Predarea Sinopei,

p. 428. - Expeditia asupra lui Uzun Chasan, p. 428.'- Predarea
Trapezutrtului, p. 428. - Expeditia lui Mahomed II in contra
lui V /ad Tepes .1462, p. 430. - Cucerirea Lesbosului 1462, p. 432.

Indice gramatical. Index Gramtnaticus

..

I. Particularitati fonetice, Phonetica, p. 439. - II. Para) Substantive,

Nomina Substantiva, p. 439. - b) Adjective, Adiectiva, p. 440.

ticularithti morfologice, Morphologioa, p. 439.

c) Pronume, Pronomina, p. 441

d) Numerate, Numeralia, p.441.

- e) Verbe, Verba, p. 441. - Augmentul, Augmentum, p. 442.

III. Part;cularithti sinReduplicatia, Reduplicatio, p. 442.
tactice, Syntactica, p. 443. - Acordul, Congruentia, p. 443

Acuzativ de referinth, Accusativus relations, p. 443.

Constructii
ad sensum? Constructiones
>data aii'vemv vei incOngruentia?

www.dacoromanica.ro

439-445

503

p. 444.

Participii absolute, Participia absoluta, p. 444.

Acuzative absolute, Accusativi absoluti, p. 444.

Acuzativul
si nominativul cu infinitiv, Accusativus el Nominativus cum
infinitivo, p. 445. Infinitivul la genetiv, Infinitivi genetivus, p. 445.

Indice de cuvinte, Index verborum

Index nominum et rerum
Indice de nume qi lucruri
Figurile 1-8.

www.dacoromanica.ro

445-453
453-470
471-497

Dat la cules

25.06.1956. Butt de tlpar 25.11.1957. Tiraj

fartie velind de 80 gr. /m2. Format 16170 X 100.
Colt editoriale 37,7. Coll de tipar 311l2 + 4 plan.Fe tipo p3
htrtie cretrifil. A. 02283 /956. lndicele de claaficare pentru
bibliotecile marl : 9(498,1) e 1 410 : 1462s (0031) Indicele
de clasii (care pentru bibliotecile midi: 9(R) c14.x>
2.200.

Tiparul executat sub corn. nr. 5217 de Intreprinderea

PoligraficA Nr. 1, str. Grigore Alexandrescu nr. 93-95,
Bucuresti

R.P.R.

www.dacoromanica.ro

ER AT A
pag.
122

rindul

Tara Romineasca

126

37

126

3S

se va citi :

in loc de :

... srtingInd
8-9: era... 14-15
Tesalonic

Tara Romineasc5. Acela implinindu-i cererea cu placere, II

trimite $1-1 trece in Tara Romineasc5.

Tesalonic:

vz,

XIII,

126
310
330
344
344
345
358
366

39

IV, XIII, 6 si XVIII, 2.-1 IV,

27

fund
In

1utnd
cu

nopti
grijea

noptii
grIja

purtindu-si-o

punindu-si-o

36 (note)
2

39 (note)
27 (note)
13
13

e rezistenta
intimplat si cad

de rezistenta
IntImplat, c5ci

ERRATA
Pag.

vers.

27
33
33
33
33
33
33
35
35

2
5
16
17
20
21
26
3
10
27
29
32

37
37
37
37
39
39
41
41
43
45
47
47
49
55
55
57
57
63

ISTORIA

HISTORIA

cpovEti;-

cpovvig

%ai
y-o)

r(1)

v.cd,

31-32

`Piotaioug

xai

of 71-rav

oi

()Mac

o.O8E1;

og

8i

(Ivospaviv

dvacpavev

Sg
()7.6-co

Se

aciotoilatv

nool,oiioLv
'Akctuaveov
Taxi)

A ),aaaCov

"Evexci
61,.(04v

24 ap. crit.

)(ea
no.o4vri GEV

26

Oveiv

.TrocrO5v

i)oav

60grrog

bg

yir.orrau,

23-24

xa

xaL

uizu

25
22

xat

Pcouaioug
611Ni/tog

24
29
20

scribe

pro

32 33

21.

11

32

'AvOclovosoii

si

XVIII, 2.8-9: '110.0Coac ay... itax,o60sv ilv card); Apoi stringind...

era departe de aceasta: cp. L.
Chalc.
167, 7-166, 14 si G.
Strantes 1 91, 14-15.

www.dacoromanica.ro

41,sto

yevwvrat
"Evexa
6AoAav
xai

...spotivrjoev
Opyilv
,o0uOv
.11

'AvOt-jovixoo

65
65
71
75

11 ap. crit.
18

4
9

v.oCro.ciat.

'Opx (iv
ixavOv

iithoaro

xoircum
'Opxriv
Ixavitv
firiloctro

77

IIapatIlt

89

18

91

bovacrrkt
oic,

91
93
93
95
101
117
123
127
127
135
135
137

34

oi;

OnorE

8 note

Stet tE

33

(1)viivEg

Std TE
(1)0yEg

16

ioaciic
Ith

141

141
153
153
155
157
157
161
163

165
165
179
179

34
19
21
5
27
1

ARBans

Iv Icooljg

ntortiv ... zo'i

1-12.11v

ivSixarov

20

Sui
revfrrixev

15

'ASplavoitnoAmg

20
20

TLQ 013,;evilact I,

7C Q0;;EVi Gat

xOp
gyyposprog

'xi,Q,

Optrixii
SnEp6cpcivtav

0E00."
Oktym;
01)4x11
SnEpricpcivEtav
Sta.

varriXEV
'1%.801.avounokiwg

gYYQ64x0;
Opicag
Eri,

29
21

Spoioic

29 ap. crit.

29

veep

Snip

vilv
oiix

oioc
Snoxa.7.(7)v

18
18

kl.

203

28

ay-4E10.01v

205
213

24
25
31

riaaaok6you

15

305
313
313
319
321

evSexatov

15

6XLyotc

EloO8ov
Snoxakcbv

237
254
265
301

MO

0Eop.

10

221
225
227
229

ntor6v...xpil

20
27
29
34

199

219

Onk(T)g

ph
8LaSpattiov

10
29

217
217

8-ovuorEig.

8Loopcytbv

483
197

215

llayultrir

20

Thy

ecrobov

SE1

iyxEiptoiv
licacttoX6you
Si

8e.;avivog

SEciftEvog

'cat:

ti

vi

'sal

11
9

inapztac

17
14
7
5

onXtrothv

Oxarri.x6v

StSOvEc

8LSOrrEg

36 notae
23

25 ap. crit.
16

10
22

30 ap. crit.

341

21
9

343

1)

Haiyathr

nctexCag
'/')

Ilaytathr

vO
'ALOCrli(10c

to

ESpixol.tivo)v
SnoOpyovv
v&
ouvaycovioope9a
Stavuxrupeticov
cpEpovaa P

ECIQtaXOttivcov

Xvoiv

.Eithv

1{ECCCULL3VCOVTCA

xavanirrrovra

343

21 ap. crit.

7EQ0CpTITECE

349

15

xui

www.dacoromanica.ro

'AXicritpag
Unoi,eyouv
Tag
cruvaycovLoOpE0a
SIAIVID4tEQEUCOV

epepovaa P

npocioirsiav
ma

355
363
367
401
413
433
433
435
435

14
8

29
19
20
20
25
18
25

clin6

6.7TO

T1570VTL

Tux,civri.

TAV

TilV

rivprivvou

ruorivvou

0Qciva

OP4x11

xatioxyggvog
firtioato

Wails

deli

delli

arme.

arme

scattion.iltEros

CORRIGENDA ET ADDENDA
43
.348

425

ap. crit.

adde

9 -rd.zu P ii

adde

1 xolicivwv P : Touexotnivon/ ? J)

ap. crit.

"pentru prietenia curatg pe care galatenii au ar5tat-o

turcilor" corrige in de prietenie curatA ce au aratat-o
turcii galatenilor".

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro