SOCIOLOGIA FAMILIEI

-1

I.
FAMILIA
1. Definire
2. Abordarea sociologica si juridica a familiei
3. Concepte si probleme
1.
Familia este institutia fundamentala in toate societatile, dovedinduse a fi una dintre cele mai stabile forme de comunitate umana. In societatea
contemporana utilitatea familiei ca o institutie sociala cheie este pusa sub semnul
indoielii si se vorbeste tot mai mult despre decesul ei.
Ce este aceasta institutie sociala care creeaza o ingrijorare atat de profunda? Cit
este de universala? Este ea, intr-adevar, functionala, fie pentru societate ca un intreg, fie
pentru indivizii care o compun?
Definirea familiei se realizeaza in termeni contextual istorici. Utilizare
singularului familie este tot mai evitata, realitatea extrem de variata impune utilizarea
pluralului familii .
Multe abordari inteleg familia drept o forma de comunitate umana intemeiata
prin casatorie, care uneste sotii si descendentii acestora prin relatii de ordin biologic,
economic, psihologic, afectiv , spiritual.
E. Stanciulescu defineste familia astfel:unitatea sociala constituita din adulti
si copii intre care exista relatii de filiatie- naturala(de sange) sau sociala-, indiferent de
orice alte considerente(E. Stanciulescu, Sociologia educatiei familiale , Ed. Polirom,
IASI, 1997).
2.
Definirea
familiei comporta cel putin doua directii de
abordare:sociologic si juridic.
In sens sociologic, familia este abordata
in stransa
dependenta cu
functionalitatea ei, cu totatlitatea relatiilor dintre membrii ei, dintre membrii ei si
societate, rolul si importanta ei pentru societate. Familia ne apare ca o realitate sociala
distincta, ca un grup social primar al societatii in care se manifesta multiple relatii ,
fundamentale fiind cele de casatorie si rudenie.
In sens juridic, familia desemneaza grupul de persoane intre care exista drepturi
si obligatii, care-si au originea in acte juridice precum casatoria, infierea, rudenia sau in
raporturi asimiliate relatiilor de familie.
Cele doua sensuri ale notiunii de familie, de regula se suprapun dar, exista in
realitate si situatii in care nu apare aceasta corespondenta.
De exemplu, in cazul desfacerii casatoriei prin divort, relatiile in fapt, in sens sociologic
inceteaza, desi relatiile de familie in sens juridic continua sa existe.
Juridic sau sociologic, familia implica urmatoarele tipuri de relatii:
1. dintre soti, ca efect al casatoriei;
2. dintre ascendenti si descendenti, ca rezultat al procrearii;
3. dintre descendenti (frati-surori);
4. dintre alte persoane care fac parte din familie(bunici- nepoti;, socri-gineri).
Antropologul C.L.Strauss prezenta sintetic particularitatile vietii de familie:
1. familia are la origine casatoria;
2. consta din sot, sotie si copii;

SOCIOLOGIA FAMILIEI

-2

3. grupul reunit prin drepturi si obligatii morale , juridice, economice, sociale,

incluzand si drepturile sau interdictiile sexuale.
3.
In societatea noastra, suntem extrem de familiari cu o anumita
versiune a familei, familia nucleu, si intr-o anumita masura, cu o a doua, familia
extinsa. Exista si alte structuri familiale, de exemplu, familia poligama.
Familia nucleu(nucleara) consta din doi adulti de sex opus care intretin o relatie
sexuala aprobata de societate, imreuna cu proprii lor copii sau adoptati.
Astazi, predominanta acestei forme de relatie este pusa in discutie de recunoasterea
crescanda a familiilor cu un singur parinte, a familiilor fara copii si a asocierii
conjugale a cuplurilor de homsexuali si lesbiene in relatii ce sunt echivalente
functionale casatoriei.
a) familia nucleara de orientare sau de origine- familia in care ne nastem si
in care ocupam statutul de copil
b) familia nucleara de procreare sau conjugala- familia pe care o realizam
prin casatorie si in care detinem statutul de adult.
Familia extinsa consta din doua sau mai multe familii nucleare unite intre ele
prin legaturi parinte copil, care include si legaturile intre frati
Familia Poligama familiile compuse din sotii sau sotiiie sale si copiii lor.
Rudenia- rudenia fireasca este legatura de singe si, prin reglementare legala, si
legatura juridica dintre doua sau mai multe persoane care coboara unele din altele, care
sint, de exemplu tatal, fiul, nepotul care, fara a descinde unele din altele au un autor
comun. Elementul cheie este familia. Rudenia defineste o retea sociala.
Rudenie drepata: tatal, fiul, nepotul de fiu
Rude colaterlae:fratii intre ei, verii primari
Distanta dintre rude se masoara cu ajutorul gradului de rudenie, grad ce se
stabileste in functie de numarul nasterilor, adica al generatiilor.
Din punct de vedere juridic legatura de rudenie prezinta interes in masura in care
legea recunoaste efectele juridice (ale divortului) al decesului, al transmiterii mostenirii).
Multitudinea definitiilor ca si diversitatea conotatiilor conceptului de familie ne
sugereaza varietatea tipurilor de familie si a conditiilor concrete in care se manifesta
functiile ei.
Familia este o forma fundamentala de asociere a oamenilor, un tip special de grup
social incare elementele formale- casatoria de exemplu nu afecteaza coeziunea intima a
grupului. Coeziunea emotionala are o semnificatie deosebita pentru mentinerea
functionalitatii grupului. In cadrul familiei, membrii au statusuri si roluri bine precizate,
pe baza carora se stabilesc multiple relatii bio-psiho-sociale ce confera particularitatile
vietii de familie.
In orice societate familia s-a distins ca grup specific caracterizat printr-o puternica
legatura interna:- sentimente, atasamentul, respectul, solidaritatea, satisfacerea reciproca
a nevoilor personale emotionale, dorinta de intimitate..
Familia se individualizeaza de alte grupuri sociale prin stilul propriu de viata;
familia creeaza un mediu cultural propriu, mentine continuitatea culturala, transmitand
mostenirea culturala. Din aceste aspecte se poate deduce rolul social al familiei in
transmiterea culturii si prin aceasta, importanta ei in formarea personalitatii indivizilor.
Dupa antropologul american Ralph Linton, apartenenta unui individ la grupul
familial constituie un factor important pentru orientarea lui fata de societate si cultura ei.
2

SOCIOLOGIA FAMILIEI

-3

Aceasta apartenenta asigura individului atat satisfactii cat si obligatii speciale, care iau
forma unor responsabilitati comune in cadrul societatii mai largi si a unor drepturi si
obligatii reciproce dintre membrii grupului.
Din punct de vedere sociologic familia este o forma speciala de comunitate
umana, prin aceea ca indeplineste functii pe care nu le regasim la alte grupuri sociale:
functia economica, de educatie si socializare, de reproducere, de solidaritate, de
transmitere intergenerationala, de control social.
Familia se afla in permanenta racordata la realitatile sociale; ea nu poate fi
independenta de multiplele fenomene si procese ce caracterizeaza societatea la un
moment dat.
Din perspectiva raportarii familiei la ansamblul societatii si tinand cont de faptul ca
membrii ei sunt si membrii societatii globale deducem importanta sa ca un grup primar
al societatii.
II.

CASATORIA

1. Determinari juridice si sociale privind casatoria

2. Motivatii si conditionari ale casatoriei
3. Reguli in alegerea partenerului
4. Evolutia modelelor de casatorie
Institutie juridica si, in aceeasi masura , un grup social fundamental, familia este
puternic legata prin casatorie. In esenta, casatoria reprezinta un ansamblu de obiceiuri.
idei si norme care definesc social modul in care barbatii si femeile se pot uni ca sa
creeze o familie.
1. Determinari juridice si sociale privind casatoria
Din punct de vedere juridic, casatoria reprezinta uniunea liber
consimtita dintre un barbat si o femeie, incheiata prin repectarea dispozitiilor legale,
cu scopul intemeierii unei familii
Pentru sociologi si demografi casatoria marcheaza inceputul primei secvente a
ciclului de viata de viata familiala, ea influentand evenimente demografice cum ar fi,
natalitatea si fertilitatea.
Reglementarile juridice care au insotit familia pe parcursul evolutiei societatii sau axat asupra actului casatoriei.
Casatoria comporta un aspect juridic (aprobarea formala de catre o institutie
legitima a uniunii maritale- casatoria civila) si un aspect religios(aprobare formala prin
sacralizare de catre o institutie religioasa legitima a uniunii maritale- casatoria
religioasa).
Istoria familiei a relevat faptul ca structura si organizarea acestei forme de
comunitate umana depinde, in buna parte, de casatorie. Formele istorice ale casatoriei
sunt monogamia si poligamia. Poligamia apare, fie sub forma poligamiei propriu-zisa,
adica casatoria unui barbat cu cateva femei, fie sub forma poliandriei- casatoria unei
femei cu mai multi barbati.
Conform legislatiei in vigoare:
a) scopul casatoriei il constituie intemeierea unei familii
b) casatoria are la baza liberul consimtamant al partenerilor
3

SOCIOLOGIA FAMILIEI

-4

c) casatoria este monogama

d) casatoria are un caracter solemn
e) egalitatea in drepturi a sotilor
2. Motivatii si conditionari ale casatoriei
Casatoria este un fenomen complex ce atrage dupa sine o serie de obligatii
sociale, economice, afective, morale, juridice sexuale pentru parteneri implicati fiind si
descendentii acestora.
Casatoria este supusa determinismelor sociale, in ciuda faptului ca ea nu are un
caracter obligatoriu . Libertatea indivizilor in alegerea partenerilor este limitata de
existenta constrangerilor sociale, geografice, culturale.
Este alegerea partenerului de viata un fenomen social sau personal?
Cert este ca un individ ajuns la varsta casatoriei are o anumita origine
geografica, apartine prin nastere unei familii, unui mediu social bine definit, are un
anumit nivel de instructie, o profesie care-si vor pune amprenta in formularea optiunii
pentru intemeierea unei familii.
Motivatii:

motivarea prin obicei si traditii

motivarea prin impunerea din partea rudelor si a colectivitatii

dorinta de a intemeia o familie

nevoia de dragoste, de afectiune

dorinta de a avea urmasi

motivatia economica( surse de venituri, marimea veniturilor, siguranta economica,

locuinta
Conditionari

apropierea domiciliilor partenerilor

locul nasterii

conditia sociala

nivelul instructiei

varsta la care se realizeaza casatoria( se constata o crestere continua a varstei la

casatorie)

succesul casatoriei depinde

si de momentul in care
se perfecteaza
optiunea( realizarea profesionala de exemplu)
Casatoria ca institutie ale carei consecinte vizeaza perpetuarea comunitatii,
intereseaza in mod esential societatea.
In societatea romaneasca au loc puternice schimbari privind casatoria si familia.
Dintre fenomenele si procesele ce intereseaza familia, cele mai semnificative sunt:
reducerea natalitatii,scaderea nuptialitatii,cresterea divortialitatii, frecvente coabitaje,
fenomene de abandon.
3. Reguli in alegerea partenerului
a) Regula homogamiei
<< alegerea partenerului din aceeasi categorie sociala>>
o Homogamie geografica- partenerul este ales, de preferinta din
acelasi mediu geografico-administrativ
4

SOCIOLOGIA FAMILIEI

-5

o Homogamie sociala- partenerul este

ales dintre persoanele
apartinand aceluiasi mediu social, profesional;
b) Regula heterogamiei
<< alegerea partenerului dintr-o categorie sociala diferita de cea de orogine>>
Societatile ultimilor decenii sunt societati extrem de mobile, atat geografic cat si
social, astfel incat regula homogamiei poate fi mai greu pusa in evidenta.
Regula homogamiei este asociata perspectivei teoretice a reproductiei
sistemului social: mecanism de mentinere a ordinii existente.
In literatura de specialitate se intalneste conceptul de hipergamie femininatendinta femeilor de a se casatori cu barbati apartinand unei categorii sociale
superioare din punct de vedere socio-profesional.
4. Evolutia modelelor de casatorie
Evolutia modelelor de casatorie inregistreaza o trecere de la
casatoria de tip contract si alianta matrimoniala intre familii , la casatoria de tip
voluntar .
o Casatoria tip contract
Decizia de casatorie depinde de strategii de alinata intre grupuri sociale destinate
a asigura reproductia grupului respectiv si marirea fortei sale sociale. O astfel de analiza
este facuta de P. Bourdieu in termeni de piata matrimoniala in cadrul careia
partenerii incearca sa-si valorifice capitalurile:
- capital social- economic
- capital cultural
- capital simbolic
Partenerii urmaresc o convertire a unui tip de capital in alt tip de capital sau o
intarire a unui tip de capital. Casatoria este, in general decisa de grupul de origine, vointa
persoanelor care urmeaza sa se casatoreasca nu conteaza foarte mult.
o Casatoria tip voluntar
Specifica societatilor moderne. Ceea ce conteaza este vointa partenerilor.
o Casatoria voluntara de tip tovarasie
Ideea nu este neparat a unei casatorii din dragoste, ci motivata mai ales prin
gasirea unui partener care sa constituie un suport pentru cel in cauza. Acest tip de
casatorie pare sa fie si modelul adeptilor uniunilor libere.
III. STRUCTURA FAMILIEI
1. Tipologii structurale
2. Roluri conjugale
Structura si functiile familiei reprezinta coordonate esentiale in
definirea si descifrarea mecanismului complex al familiei, concepte cheie ale intelegerii
evolutiei formelor istorice de organizare familiala.
STRUCTURA FAMILIEI vizeaza caracteristicile permanente ale familiei
considerata in ansamblul ei. Conceptul de structura are doua semnificatii:
A.

Componenta numerica
5

SOCIOLOGIA FAMILIEI

-6

Marimea familiei variaza de la tipul larg al familiei extinse la tipul restrans al

familiei nucleare.
Societatea moderna a generalizat, pe de o parte, modelul familiei nucleare
alcatuita din cuplul conjugal si descendentii acestuia iar, pe de alta parte a determinat
aparitia unor modele incomplete de structuri familiale atipice- familiile monoparentale(
prin decesul unuia din parinti, parasirea, abandonul, nasterea in afara casatoriei), cele
fara descendenti, considerate cu deficit de structura
Structuri familiale atipice:
- mama cu copil(copii)
- tata cu copil(copii)
- un cuplu marital fara descendenti
- doi sau mai multi frati neinstitutionalizati

Structura pe generatii
Dimensiunea generationala a structurii variaza de la tipul extins la cel restrans, de
la societatile traditionale la cele moderne.
Traiul in comun al mai multor generatii antreneaza o serie de probleme specifice
de ordin material(locuinta, venituri) psihic si social concretizate in posibile neintelegeri ,
divergente, conflicte
Avantaje ale traiului in comun
capacitatea sporita de a furniza servicii sociale membrilor
familiei( ingrijirea copiilor, varstnicilor, bolnavilor)- solidaritate familiala
posibilitatea de a acumula resurse materiale, financiare
creste puterea de influenta a agrupului asupra comunitatii
Dezavantaje
- dificultati in exercitarea autoritatii
frecvente conflicte cauzate de experientele diferite de
viata, instructie si educatie, atitudini si convingeri.
Status-uri si roluri familiale
Familia se prezinta ca o retea complexa de pozitii, status-uri(pozitii sociale) si
roluri sociale.
Status-ul locul pe care il ocupa intr-un anumit sistem , un anumit individ,
intr-un anumit moment dat( Linton, 1945, trad. Rom., 1968)
Status set- pluralitatea statutelor detinute simultan de un individ datorita
apartenentei sale simultane la mai multe grupuri .
Rol social- concept care exprima raportul dintre actorul social si structura
sociala. Desemneaza un ansamblu de comportamente pe care le asteapta de la un actor
social el insusi si ceilalti actori sociali, in mod legitim, respectiv in functie de pozitia
ocupata de actorul respectiv in structura sociala(Stanciulescu, 1997,Iasi ).
Rol-set ansamblu de roluri asociate unui ansamblu de pozitii sociale;
Conflict al rolurilor- situatia in care se afla un individ atunci cand continutul
rolurilor pe care le exercita legitim este contradictoriu(respectarea unei prescriptii de
rol impiedica respectarea alteia)
In familie, status-urile si rolurile sunt asociate indivizilor dupa cum urmeaza:
sot, sotie, tata,mama, fiu, fiica, bunic, nepot.

SOCIOLOGIA FAMILIEI

-7

2. Roluri conjugale
B.
Diviziunea rolurilor in interiorul familiei
Diviziunea rolurilor o componenta importanta a vietii de familie ce presupune o
complexa retea de relatii sociale.
Rolurile conjugale sunt marcate de relatiile natural-biologice ale cuplului, de
complexitatea si profunzimea celor spiritual psihologice, morale, juridice, economice.
Viata de familia este marcata de relatiile spiritual psihologice ale grupului
intemeiate in principal pe componenta afectiva, pe sentimentele de dragoste ce leaga
grupul:
- dragostea conjugala
- Dragostea materna si paterna
- Dragostea filiala
- dragostea fraternala
Relatiile familiale cunosc diferite forme de manifestare un functie de morala si
moralitatea cuplului, de traditii, obiceiuri, interdictii, tabuuri. Tipul legiferat de
casatorie(monogamia sau poligamia) ca si contextul socio-cultural in care este amplasata
familia isi pun amprenta asupra relatiilor conjugale.
Rolurile conjugale sunt puternic diferentiate in societatile in care familia
indeplineste o multitudine de functii. Astfel in societatile traditionale, familia reprezinta
o unitate de productie , distributia rolurilor este specifica activitatilor efectuate de fiecare.
Barbatul, sot si parinte absolut, avea un rol economic privilegiat, cu o mare
responsabilitate, si anume, aceea de a asigura bunastarea familiei. Sotia va prelua
muncile casnice traditionale: pregatirea hranei, ingrijirea copiilor, curatenie. Copiii,
potrivit sexului, varstei, rangului nasterii aveau o serie de obligatii in gospodarie.
Separarea stricta a rolurilor presupune o anumita separare a spatiilor : spatiul
domestic ce revine in mod exclusiv femeii, spatiul exterior fiind un spatiu al
masculinitatii . In societatile a astfel de distributie a rolurilor si separare a spatiilor se
asociaza cu o anumita ierarhie , cu un anumit sistem de statusuri. Pentru societatile
traditionale rolurile exercitate de barbat sunt cel mai puternic valorizate, argumentand
pozitia superioara a barbatului asupra femeii.
Schimbarile sociale determinate de procesele de urbanizare, de mobilitate,
industrializare au antrenat o mobilitate a rolurilor de familie, o ruptura fata de modelele
traditionale, un declin al diferentierii rolurilor .
Trebuie sa facem deosebire intre familii in care doar sotul aduce venituri
respectiv familiile in care ambii soti sunt aducatori de venit. In primul caz se poate
mentine separarea stricat a rolurilor. Sarcina barbatului devine cea de a finanta familia.
Spatiul lui devine sptiul exterior familiei. Spatiul femeii este spatiul domestic.
Prim migrarea rural-urban, femeia pierde o parte din spatiu si roluri. Functia
economica a familiei pierde din importanta si amploare. Familia nu mai este unitate de
productie. Spatiul economic se rupe de spatiul familial.
In familiile cu dubla cariera, in cazul femeii care lucreaza se intalneste de cele
mai multe ori ceea ce numim conflict de roluri- rolul profesional intra in conflict cu
rolul matern, cu rolul de sotie.

SOCIOLOGIA FAMILIEI

-8

Rezolvarea acestui conflict se este posibila:

a) prin stabilirea unei setul de ierarhii in valori; aceasta
ierarhie este diferita de la o categorie sociala la alta, si chiar de la o familie la alta( de
exemplu alegerea de catre femeie a carierei de mama si sotie renuntand la cariera
profesionala)
b) prin asumarea de catre barbat a unor roluri domestice;
fenomenul acesta trebuie asociat cu modificarile intervenite in structura spatiilor- in
urban, vorbim despre disparitia spatiului extradomestic, a spatiilor comunitare de
intalnire, barbatul descopera valoarea spatiului domestic; in interiorul spatiului
domestic vom intalni spatii ale masculinitatii; barbatul patrunde in spatiul domestic, isi
asuma o parte din responsabilitatile casnice, se implica in educarea copiilor; aceasta
inseamna o redistribuire functionala a sarcinilor si responsabilitatilor familiale
Din perspectiva rolurilor conjugale se disting doua tipuri de familii:
a) familii in care rolurile conjugale sunt asumate corespunzator cerintelor si
exigentelor normalitatii functionale a cuplului
b) familii in care rolurile sunt realizate partial si nesatisfacator . In aceste familii,
relationarea interpersonala etse deficitara si dsfunctionala antrenand si gemnerand
conflicte, manifestari violente cu efecte asupra asupra vietii profesionale si sociale a
partenerilor, asupra socializarii si educarii copiilor.
Reusita maritala este depndenta in mare masura de capacitatea partenerilor de
a-si asuma rolurile conjugale.
Exercitarea autoritatii
Structura de autoritate vizeaza capacitatea familiei de a elabora norme si valori
necesare functionarii familiei prin impunere sau consens.
Modul in care puterea si autoritatea sunt repartizate in familie variaza. Modelul
cel mai comun este patriarhatul, in care autoritatea apartine barbatului. Cand aceasta
autoritate ii revine femeii, modelul este numit matriarhat. Cand autoritatea morala si
legala apartine atat barbatului cat si femeii, avem un sistem egalitar.
Studiile asupra familiei au evidentiat urmatoarele si urmatoarele tipuri de
autoritate:
a) autoritatea ascendentilor asupra descendentilor
b) forme secundare de autoritate, adica ale copiilor fata de parinti, ale tinerlor fata de
varstnici
In familiile functionale, autoritatea se exercita vertical( intre generatii diferite)
si orizontal( intre membrii apartinand aceleiasi generatii)

IV. FUNCTIILE FAMILIEI

Familia a fost centrul unei analize intense. Structural -functionalistii au studiat
functiile pozitive ale familie. Teoreticienii conflictului
s-au concentrat asupra
disfunctiilor familiei.
Perspectiva functionalista sustine ca exista anumite functii pe care familia le
are in toate societatile.
Din perspectiva teoreticienilor conflictului, familia nu este doar spatiu al
afectiunii, al educatiei ci pun accentul pe aspectele disfunctionale ale vietii de familie.
8

SOCIOLOGIA FAMILIEI

-9

O caracterizare complexa a functiilor familiei ne ofera socologul roman H. Stahl.

El
vorbeste
despre
doua
mari
categorii
de
functii:
a) functii interne, care contribuie la crearea unui regim de viata intima menit sa asigure
tuturor membrilor un climat de securitate, protectie, afectiune
b) functii externe, asigurand in principal dezvoltarea fireasca a personalitaii fiecarui
membru al grupului, socializarea si integrarea corespunzatoare in viata sociala.
Exista anumite particularitati ale functiilor in raport cu cei care compun familia si
cu societatea spre care ea este orientata:
Functiie strict specializate ale familiei ca grup social( functia de solidaritate,
functia de reproducere, de socializare primara);
In raport cu membrii grupului, familia are rolul de a asigura socializarea primara,
securitatea emotionala, si trebuinta de apartenenta la grup a membrilor ei;
In raport cu sine ca grup social de a se afirma ca grup unitar, constient de sine,
de identitatea sa , capabil sa asigure bunastarea si dezvoltarea normala a personalitatii
fiecarui membru;
In raport cu societatea externa are rolul de a asigura functionalitatea membrilor ei;
Importanta fiecarei functii devine evidenta prin lipsa ei, sau prin manifestarea
incompleta a unei dintre ele; modul de satisfacere a unei functii este influentat de felul
in care se realizeaza toate celelalte functii.
FUNCTIA DE SOCIALIZARE SI EDUCARE
Socializarea concept care desemneaza procesul de creare a eului social , a
identitatii sociale a unui individ; evolutie a personalitatii individuale pe o traiectorie
dependenta de traiectoria sa sociala ; este procesul prin care o fiinta asociala care
nu se comporta in mod sistematic asa cum o fac majoritatea membrilor societatiidevine o fiinta sociala.
Procesul socializarii incpe cu socializarea primara ( se realizeaza de regula in
primii ani de viata- perioada celor 7 ani de acasa, si colectivitatea in contact cu care
se realizeaza este familia), si se continua cu socializarea secundara, in urma careia
dobandeste o multitudine de identitati sociale in finctie de colectivitatatile cu care vine
in contac individul.
Familia este factorul nu numai pentru reproducerea biologica ci si pentru
reproducerea sociala(socializarea). Prin familie, societatea isi reproduce mostenirea
sociala si culturala. Familia este agentul de socializare cu influenta cea mai constanta
asupra individului.
Familia constitie cadrul de realizare a sociabilitatii, premisa deprinderii normelor
dezirabile, a modelelor de conduita asteptate.
Functia de socializare a familiei se realizeaza in 4 situtaii specifice:
Situatiile de educatie morala avand la baza relatiile de auroritate prin
intermediul carora I se furnizeaza copilului reguli morale;
Situatiile de invatare cognitiva prin care copilul invata sistemul de
cunostinte, aptitudini, deprinderi necesare convietuirii in societate;

SOCIOLOGIA FAMILIEI

- 10

Situatii angajand inventia sau imaginatia, prin intermediul carora se

dezvolta capacitatile creatoare si gandirea participativa;
Situatiile de comunicare psihologica care dezvolta afectivitatea specific
umana cu un rol deosebit de important in echilibru moral si psihologic
al individului.
Copilul se umanizeaza prin familie si in functie de relatiile socio-afective si
culturale existente in familie isi va forma personalitatea prin asimilarea normelor si
valorilor specifice.
Familia este pentru copil cadrul in care se asigura experimentarea primelor tipuri
de relatii sociale.
In familie se construiesc modele pentru toate tipurile de relatii sociale: relatii de
supra- sau subordonare, complementaritate, de reciprocitate, de solidaritate.
Functia educativa a familiei desemneaza in principal contreibutia familei ca
element constitutiv al societatii, la producerea sinelui, iar prin aceasta la mentinerea
limitelor si la functionarea societatii.
De calitatea actului educativ din familie depinde integrarea sociala a copilului
viitor adult. Reusita integrarii sociale depinde si de calitatea climatului familial. Un
climat familial caracterizat prin acceptare, afectiune si intelegere a copilului mic
favorizeaza dezvoltarea increderii in sine, sentimentul de securitate, posibilitatea de a
conserva repectul de sine si a castiga repectul celorlalti.
EXCESELE PARINTILOR
-

atitudine liberala
Pasivitate
Indolenta
Indulgenta

Indiferenta
Nesupraveghere

Suprasolicitari educative
- control excesiv
- sanctiuni negative in
cazul unor esecuri
scolare
- exigente profesionale
prea mari
- program exagerat
invatatura

de

CARENTE IN SOCIALIZAREA COPIILOR

- egoism
- nesinceritate
- superficialitate
- insuccese scolare si profesionale
- comportamente refractare
- comportament deviant
Familia este in mare masura rapunzatoare de comportamentele copiilor, de lipsa
lor de socializare sau de socializarea negativa. Socializarea negativa se realizeaza in
10

SOCIOLOGIA FAMILIEI

- 11

grupuri marginale si urmareste promovarea altor norme si valori decat cele acceptate
de societate
FUNCTIA DE REGLEMENTARE A RAPORTURILOR SEXUALE SI
REPRODUCERE
Fiecare societate impune membrilor sai unele restrictii in privinta activitatilor
sexuale. Societatea moderna separa sexualitatea de casatorie pe de o parte, si sexualitatea
de procreere pe de alta parte( de exemplu, generalizarea raporturilor sexuale inainte de
casatorie, scaderea fertilitatii cuplurilor casatorite in functie de anumiti factori sociali
si individuali, cresterea numarului de copii nascuti in afara castoriei).
Functia aceasta este o functie nu doar naturala ci si sociala- in fiecare societate
existand regului si norme care reglementeaza raporturile sexuale intre indivizi.
Reglementand raporturile sexuale, societatea reglemnteaza procedeele de transmitere a
partimoniului si prestigiului, si pe de alta parte ingrijirea si socializarea copiilor.

FUNCTIA ECONOMICA
Problematica circumscrisa functiilor economice ale familiei rezida, in principal, in
realizarea unor venituri suficiente pentru satisfacerea nevoilor familiei si organizarea
unei gospodarii pe baza unui buget comun de venituri si cheltuieli.
Bugetul de familie ca instrument de analiza sociologica ne ajuta sa constatam
urmatoarele:
Relatia dintre venituri si marimea familiei si posibilitatile ei de satisfacere a
trebuintelor specifice membrilor familiei;
Modul de obtinere a veniturilor si formele lor:
salariu
ajutor de somaj
pensie
bursa
alocatii de stat
alte ajutoare
numarul si calitatea persoanelor aflatye in incapacitate temporara sau partiala de
munca
structura cheltuielilor, tipurile predominanate de cheltuieli, ceea ce ne va permite
sa apreciem caracterul bugetului in cauza.
Practica vietii de familie a demonstrat ca exista doua tipuri de buget:
buget echilibrat caracterizat prin:
- surse sigure de venit, suficiente in raport cu componenta
familiei;
- cheltuieli ponderate in raport cu nivelul de trai al familei;
buget dezechilibrat, caracterizat prin:
- surse sporadice de venituri, venituri ocazionale, insuficiente
- cheltuieli exagerate intr-o anumita directie in detrimentul
altora vitale
Structura cheltuielilor ne ajuta sa cunoastem spiritul gospodaresc al famileii,
capacitatea de administrare a veniturilor, precum si unele elemente ce tin de psihologia

11

SOCIOLOGIA FAMILIEI

- 12

cuplului, de normele si valorile acestuia, de sentimente si motivatiile partenerilor, de

interesele lor fata de copii.
Problematica economica a familiei include si existenta unei locuinte, doatrea si
functionalitatea ei pentru grupul respectiv. La fel ca si bugetul de venituri si cheltuieli,
fisa locuintei este un instrument de analiza.

a)
b)
c)
d)
e)
f)

FUNCTIA DE SOLIDARITATE SI DE ASISTENTA- asigura unitatea si

consistenta familiei
solidaritate privind locuinta
solidaritate in activitatile domesctice si supravegherea copilului
sprijin pentru finalizarea studiilor
solidaritate pe linie profesionala
solidaritate manifestata dinspre tineri catre varstnici
solidaritate si coeziune conjugala

FUNCTIA DE TRANSMITERE INTERGENERATIONALA

a) transmiterea capitalului economic
b) transmiterea capitalului cultural- prin procesul de socializare si educatie si prin
construirea unei identitati sociale a copilului.
Familia asigura fiecarui individ o identitate sociala initiala, o pozitie care va
influenta semnificativ experientele de viata de mai tarziu ale viitorului adult.
c) Transmiterea de capital social si simbolic- pozitie sociala, statut social

FUNCTIA DE CONTROL SOCIAL

- fiecare individ este membru al unei familii de origine, socializat prin prisma unui
model cultural si sistem de valori, posesor al unei mosteniri socio-culturale si
materiale
- familia marcheaza evolutia fiecarui individ
- decizia la casatorie este influentata de cele mai multe ori de reteau de rudeniefamilia de origine, largita
- element al sistemului social, familia exercita un control asupra celorlalte sisteme
sociale astfel incat sa fie satisfacute cerintele, trebuintele, nevoile membrilor ei.

V. CAUZE ALE DESTRUCTURARII FAMILIEI

Functiile clasice ale familiei pot cunoaste in unele cazuri abateri de la
exigentele functionalitatii normale. Normalitatea vietii de familie este o expresie care
desemneaza intregirea functiilor, manifestarea lor in directia asigurarii armoniei
conjugale, a integrarii indivizilor in viata sociala, a stabilitatii si coeziunii.
CAUZE
1. SITUATIA SOCIO-ECONOMICA A FAMILIEI
- marimea venitului
- surse de venit
- conditii de locuit
- mod de administrarea a bugetului

12

SOCIOLOGIA FAMILIEI

- 13

2. DIVORT, DECES, ABANDON

3. COEZIUNE MORALA SI AFECTIVA A CUPLULUI SLABA
4 .MODELE NEGATIVE DE COMPORTAMENT
5. ATITUDINI ANTISOCIALE ALE MEDIULUI FAMILIAL
- alcoolism
- parazitism
- conduite agresive si de violenta fata de copii
- parinti cu antecedente penale
- parinti(adulti)cu tulburari psihopatologice
6. STILUL EDUCATIV AL FAMILIEI
- autoritate excesiva sau lipsa de autoritate
- indiferenta fata de activitatea scolara si extrascolara, anturaj
CONSECINTE
-

climatul conjugal tensionat

stabilitatea caminului afectata
comportamente predelincvente ale copiilor si tinerilor
socializare negativa
modele negative de comportament
abuz si violenta asupra copiilor, partenerului
devalorizarea ideii de familie
cresterea numarului de familii monoparentale
proliferarea concubinajelor
cresterea numarului copiilor nascuti in afara casatoriei si
abandonati apoi
suprasolicitarea serviciilor de asistenta sociala

VI. FORME ALTERNATIVE ALE FAMILIEI

1. CONCUBINAJUL
Concubinajul se refera la impartirea unei gospodarii de catre un cuplu
necasatorit. Frecventa acestei practici a crescut deoarce se bucura de acceptare sociala.
Concubinajul este frecvent printre tineri, indeosebi printre studentii si in cazul
persoanelor care au deja o experienta matrimoniala.
Concubinajul poate fi privit ca o alternativa la casatorie si ca o etapa de curtare
premergatoare casatoriei.
2. FAMILII CU UN SINGUR PARINTE- FAMILII
MONOPARENTALE
3. CELIBATUL
13

SOCIOLOGIA FAMILIEI

- 14

Este rezultatul unei optiuni individuale a trai singur include atat persoane care
nu intretin relatii sexuale permanente, cat si persdoane care au relatii sexuale cu alte
persoane celibatare, indivizii locuind in menaje diferite.
5. CASATORIILE FARA COPII
6. RELATIILE INTRE HOMOSEXUALI SI LESBIENE

14